DIN ISTORIA ŞCOLII ŞI SOCIETĂŢII DE ARTE FRUMOASE
(BELLE ARTE) DIN BASARABIA
Prezentul studiu are în obiectiv Şcoala şi Societa-
tea de Arte Frumoase (Belle Arte) din Basarabia.
Actualitatea investigării acestei teme este moti-
vată de rolul important pe care l-au avut în viaţa
cultural-artistică a Basarabiei interbelice aseme-
nea instituţii, precum şi de aniversarea a 120 de
ani de la naşterea sculptorului şi pedagogului Ale-
xandru Plămădeală, la 22 octombrie 2008, perso-
nalitate care a stat în fruntea Şcolii de Belle-Arte
de la reorganizare (1919) şi până la sfârşitul vieţii
(1940).
Istoria instituţiei începe încă în anul 1887 când
Terentie Zubcu, basarabean de origine, cu studii
la Academia de Artă din Sankt Petersburg, des-
chide o şcoală particulară de desen, unde erau in-
struiţi tineri la desen şi caligrafie pentru obţine-
rea examenelor de admitere în şcolile superioare
de ingineri (Flioştor 1998, 25).
În 1891 această şcoală este transformată în şcoală
publică, iar în 1897 conducerea ei este preluată de
pictorul-pedagog Vladimir Ocuşco, care timp de
22 de ani a reuşit să obţină succese considerabile
în organizarea procesului instructiv-educativ.
După unirea Basarabiei cu România, în anul 1918,
începe procesul de reformare a instituţiilor vechi
de învăţământ şi înfiinţarea altora noi cu carac-
ter naţional. Astfel, Şcoala Orăşenească de desen
a fost reorganizată în Şcoală de Arte Frumoase
(Belle Arte). Acest proces a fost început de către
V. Ocuşco care, la sfârşitul anului 1918, se stinge
din viaţă. În februarie 1919 este numit în funcţie
de director tânărul artist plastic Alexandru Plă-
mădeală, discipol al acestei şcoli (Stavilă 2000,
45).
Născut la 22 octombrie 1888, învaţă la şcoala spi-
rituală din Chişinău, apoi îşi face studiile la Semi-
narul Teologic, frecventând în paralel Şcoala sera-
lă Municipală de desen, la profesorul V. Ocuşco.
După aceasta îşi continuă studiile la şcoala Impe-
rială Superioară de Pictură, Sculptură şi Arhitec-
tură din Moscova. A activat în calitate de gravor la
Tyragetia, s.n., vol. II [XVII], nr. 2, 2008, 327-322.
Vera Stăvilă
Monetăria de Stat din Sankt Petersburg. În anul
1918 se întoarce la Chişinău şi se încadrează activ
în viaţa cultural-artistică a Basarabiei.
În acelaşi an a fost elaborat statutul Şcolii de Belle
Arte, în baza proiectului1 întocmit de V. Ocuşco în
1918, care a fost aprobat de către directorul In-
strucţiunii publice din Basarabia. Corpul didactic
şi personalul administrativ erau aprobate de că-
tre primărie. Iniţial, în buget erau prevăzute ur-
mătoarele state: profesor de desen şi pictură – 1,
profesor de modelaj şi sculptură – 1, secretar – 1,
şi om de serviciu – 12. Al. Plămădeală face unele
modificări, întocmeşte programul de studii al şco-
lii şi completează corpul didactic cu cei mai buni
profesori de care dispunea atunci oraşul. El a an-
gajat în activitatea şcolii pedagogi şi specialişti
calificaţi, printre care, profesori de desen, pe Şner
Cogan, absolvent al Academiei din München, şi
pe August Balier, absolvent al Academiei Regale
din Amsterdam şi al Academiei de Arte Frumoase
din Petersburg. A mai introdus în program cur-
suri sistematice de obiecte teoretice: anatomia,
perspectiva, istoria artelor, pentru predarea că-
rora au fost invitaţi medicul A. Şimanovschi, in-
ginerul N. Ţâganco, istoricul Ştefan Ciobanu ş.a.
(foto 1) (Noroc 2002, 63). A. Şimanovschi a pre-
dat anatomia din 1919 până în 1940, N. Ţâganco
– istoria artelor din 1919 până în 1926 iar din anul
1927 acest curs a fost predat de P. Constantinescu-
Iaşi şi respectiv E. Maleşevscaia. Ştefan Ciobanu
a fost profesor la disciplina pedagogia în cadrul
cursului special. Cursul de Perspectivă şi caligra-
fie a fost prezentat de către R. Simionescu, care se
bucura de o mare popularitate printre elevi.
De menţionat că din lipsă de mijloace financiare,
iniţial aceste cursuri nu erau finanţate, pedagogii
le predau din entuziasm, obiectele nu aveau la
bază programe analitice, iar studenţii le frecven-
tau facultativ şi nu erau obligaţi să susţină exame-
ne. Astfel Al. Plămădeală organizează admiterea
1
ANRM, F. 2116, inv. 1, d. 65, f. 10.
2
ANRM, F. 2114, inv. 1, d. 86, f. 2.
 II. Materiale şi cercetări

Foto 1. Profesori şi elevi ai şcolii de arte. Anul 1919.

elevilor pentru anul de învăţământ 1919 la cele că problema fundamentală a studiilor era de a face
trei secţiuni: pictură, sculptură şi secţia peda- arta accesibilă tuturor, pentru a înfrumuseţa viaţa
gogică. Admiterea a avut loc în incinta teatrului în mod real şi a pregăti cât mai mult posibil artişti-
„Puşkinskaia auditoria” (foto 2) unde Primăria creatori şi propovăduitori de frumos.
repartizase şcolii un nou spaţiu3. În şcoală erau
Această instituţie pregătea pedagogi de desen şi
admişi tineri de ambele sexe având vârsta de 16
arte decorative, însă nu dădea elevilor studii me-
ani şi susţinând proba la desen. Conform artico-
dii, de aceea ei trebuiau să frecventeze o şcoală
lului 14 din Statutul şcolii, la admitere nu se luau
din oraş în acest scop (foto 3). Pentru comodita-
în consideraţie mediile pe care le aveau elevii4.
tea elevilor, cursurile se ţineau în două schimburi.
Conform regulamentului5, durata studiilor era de Frecvenţă era obligatorie.
cinci ani. Anul întâi cuprindea clasele de desen,
Şcoala era o instituţie parţial privată (semipriva-
anatomie, istoria artelor şi perspectiva. Anul doi
tă). Elevii achitau taxe pentru înscriere în şcoală
de studii cuprindea clasele de desen, anatomie, şi
– 100 lei, pentru manuale – 300 lei, pentru caza-
istoria artelor. Anul trei prevedea clasele de desen,
re în căminul şcolii – 500 lei (Noroc 2002, 65).
sculptură, istoria artelor şi perspectiva. Anul patru
cuprindea clasele de pictură, istoria artelor, esteti- Este de remarcat faptul că taxele erau accesibile
ca şi perspectiva. În anul cinci se făcea numai pic- pentru toate păturile sociale. Acest lucru a făcut
tură şi perspectivă. Desenul era considerat drept posibilă înscrierea la studii a elevilor din fami-
bază a oricărei lucrări, fie pictură, grafică, sculptu- lii de intelectuali, slujbaşi, ţărani. Astfel, eleva I.
ră sau artă decorativă. În regulament se menţiona Evreina făcea parte din categoria nobililor, iar
elevii Antonovici şi Modval erau fii de preoţi6.
3
ANRM, F. 2114, inv. 1, d. 86, f. 7.
4
ANRM, F. 2116, inv. 1, d. 65, f. 11.
5
ANRM, F. 2989, inv. 1, d. 137, f. 12. 6
ANRM, F. 2114, inv. 1, d. 86, f. 5.

328
 V. Stavilă, Din istoria şcolii şi societăţii de arte frumoase (Belle Arte) din Basarabia

Iniţial cursurile se ţineau în limba rusă, deoarece

majoritatea profesorilor erau de origine străină, iar
elevii în mare parte studiaseră anterior în şcoli cu
predare în limba rusă. Din lipsă de mijloace finan-
ciare şcoala nu-şi putea permite angajarea unor
profesori românolingvi din alte oraşe ale ţării.
În anul 1926 Alexandru Plămădeală obţine per-
misiunea primăriei de a transfera şcoala într-un
local mai spaţios, în casa cu nr. 123 de pe strada
Ştefan cel Mare. Aici a fost organizat căminul cu
15 locuri, pentru elevii din provincie, o mică bi-
Foto 2. Sediul şcolii de arte în anul 1919.
bliotecă şi muzeul şcolii. Tot aici profesorilor şi
elevilor din cursurile superioare li s-au repartizat
ateliere personale.
În anul 1928 programul analitic a fost reorga-
nizat după modelul şcolilor de artă plastică din
România. A fost introdusă predarea unor cursuri
de iconografie, artă scenică şi tehnologie. Cursul
de iconografie a fost predat de către profesorul A.
Balier, care mai ţinea şi cursul de pictură.
În pofida dificultăţilor, Şcoala a înregistrat mai
multe realizări remarcabile. Drept dovadă sunt nu
numai rapoartele de activitate anuale, ci şi expo-
ziţia din 1922 de la Bucureşti, unde artiştii plastici
basarabenii au fost distinşi cu premii speciale, iar
Şcoala de Belle Arte a primit o subvenţie de 40
mii lei. În acelaşi context menţionăm că această
instituţie a fost vizitată de miniştrii O. Goga, C.
Banu, A. Lapedatu, care au rămas satisfăcuţi de
activitatea şcolii (Noroc 2002, 63).
Pe parcursul activităţii sale şcoala a colaborat cu
mari oameni de cultură ai României. În anul 1921
Al. Plămădeală face cunoştinţă cu I. Teodorescu-
Sion, inspector la Ministerul Cultelor şi Artelor,
care a jucat un rol important în activitatea şcolii,
vizita des această instituţie şi susţinea profesorii
şi elevii de aici. În 1932 face o vizită în Basarabia
poetul I. Minulescu, director al Departamentu-
lui Artă în cadrul Ministerului Culturii. Din anul
1922 Ministerul Cultelor şi Artelor, în fiecare an
Foto 3. Certificat de absolvire al şcolii de arte.
acorda subsidii pentru Şcoala de Belle-Arte din
Chişinău. Cu aceşti bani a fost procurată litera- delegat de Minister pentru conducerea coloniei
tură didactică, 600 de reproduceri ale unor opere de vară. Conform hotărârii consiliului profesoral
de artă universală veche, inclusiv ale frescelor din din iunie 1929, de o bursă de 2000 lei a beneficiat
Pompei, reproduceri executate în Italia ş.a.7 şi Claudia Cobizev pentru a participa la această
În vara anului 1929 la Curtea de Argeş a fost orga- şcoală de vară. În acelaşi an I. Teodorescu-Sion a
nizată colonia de vară a elevilor cu indicii cei mai asistat la examenele de absolvire a Şcolii de Belle-
înalţi la învăţătură, selectaţi de la toate şcolile de Arte, fiind mulţumit de rezultatele acestora.
arte frumoase din România. Al. Plămădeală a fost Într-un raport către minister, sus-numitul a sem-
7
ANRM, F. 2114, inv. 1, d. 86, f. 6. nalat faptul că tinerii specialişti nu au unde se în-

329
 II. Materiale şi cercetări
cadra în câmpul muncii pe teritoriul Basarabiei.
Astfel, în iulie 1930, ministrul secretar de Stat al
Departamentului Instrucţiunii Publice şi al Culte-
lor, Gheorghe Pop, a decis echivalarea diplomelor
şcolilor din regiunile alipite cu cele din Vechiul
Regat. Prin decizia nr. 88890/1930 Ministerul
Instrucţiunii Publice şi Cultelor a hotărât că ab-
solvenţii Şcolii de Arte Frumoase (Belle Arte) din
Chişinău să se bucure de toate drepturile pe care
le au absolvenţii şcolilor de arte frumoase ale sta-
tului întrucât întrunesc condiţiile stabilite de Re-
gulamentele în vigoare8.
Din cauza crizei economice cu care se confrunta
ţara, începând cu anul 1931 şcoala este în imposi-
bilitate de a mai plăti salarii profesorilor. În anul
1931 Ministerul Culturii şi Artelor include şcoala în
numărul instituţiilor de stat, cu un număr restrâns
de angajaţi: doi profesori, un secretar şi un om de
serviciu. În acel timp Al. Plămădeală avea funcţia
de director onorific şi profesor de sculptură, desen
şi modelaj9. În acest context şcoala a existat doi ani.
În 1933 Şcoala de Belle Arte trece din nou în sub-
ordinea primăriei, iar din 1937 este inclusă în com-
ponenţa Liceului industrial10, rămânând în incinta
clădirii pe care o ocupa, şi activa după vechiul pro-
gram. Până în anul 1940 a fost parte componentă
a Liceului Industrial. În primele zile ale războiului
arhiva Şcolii de Belle-Arte, care conţinea informa-
ţii despre elevi şi pedagogi, a fost distusă.
În pofida tuturor dificultăţilor, Şcoala de Belle
Arte, pe parcursul activităţii (1918-1940) a numă-
rat 100 de absolvenţi, printre care: C. Cobizev, V.
Nesvedov, R. Ocuşco, I. Bulat, P. Bespoiasnâi, M.
Gamburd, T. Nicolaidi, N. Coleadici, V. Poleacova-
Tufescu, I. Fitov, M. Fratiţa ş.a. (Noroc 2002, 66).
O parte din ei au reuşit să-şi continue studiile de
specialitate în Vechiul Regat şi în străinătate. La
Paris îşi face studiile I. Bronstein, G. Mişonzic, N.
Bragalia; la Bruxelles urmează cursurile Şcolii na-
ţionale superioare de arhitectură şi artă decorati-
vă E. Ivanovscaia, la Bucureşti – D. Sevastianov
şi B. Tufescu-Poleacova; R. Ocuşco – la Academia
de Arte din Iaşi (Stavilă 1990, 8); T. Nicolaidi11
îşi continuă studiile la Academia Regală de Arte
Plastice din Belgia, C. Cobizev12 la Academia Re-
gală de Arte Plastice din Belgia, după aceea la
8
MNAIM, F/A-10522-7.
9
ANRM, F. 2114, inv. 1, d. 47, f. 2.
10
ANRM, F. 2989, inv. 1, d. 137, f. 14.
11
MNAIM, F/B-21708.
12
MNAIM, F/B-18421.
330
Academia de Artă din Bucureşti; N. Coleadici13
studiază în Olanda ş.a.
Pe lângă faptul că Şcoala de Belle-Arte era o in-
stituţie artistică, ea deveni în scurt timp şi un im-
portant factor de cultură.
În anul 1921, din iniţiativa lui Al. Plămădeală, V.
Doncev şi A. Balier a fost înfiinţată Societatea de
Belle-Arte din Basarabia, cu secţiile: Teatrală,
Muzicălă şi Belle Arte. Fiecare secţie funcţiona
autonom. Societatea beneficia de suport financiar
din bugetul Primăriei (Braga 1998, 5).
Preşedinte al societăţii de cele mai multe ori a fost
ales Al. Plămădeală. Societatea avea prevăzută în
statut calitatea de membru de onoare, care a fost
atribuită, pe parcursul activităţii, lui Anastasie
Simu, Pantelemon Halippa, Ion Teodorescu-Sion.
Societatea nu dispunea de un local separat ci acti-
va în incinta Şcolii de Belle Arte. De menţionat că
din toate cele trei secţii numai cea de Arte plastice
a avut o activitate permanentă. Din anul 1921 şi
până în 1939 societatea a organizat 11 Saloane de
pictură, sculptură, desen, gravură şi arte decora-
tive, precum şi de artă fotografică (Stavilă 2000,
75), la care au participat renumiţi pictori din Basa-
rabia, Bucureşti, Iaşi, profesori şi elevi ai Şcolii de
Belle Arte. Secţia fotografică a organizat o singu-
ră expoziţie internaţională de fotografie artistică
în anul 1928. La acest salon au participat 63 de
artişti fotografi din 14 ţări. Au fost expuse 383 de
lucrări. A fost editat şi un catalog unde se menţio-
na între altele că Societatea de Belle Arte din Ba-
sarabia, organizând această expoziţie de fotografie
artistică a avut ca scop să demonstreze publicului
rezultatele obţinute în acest domeniu. Totodată,
se exprima regretul că societăţile fotografice din
ţară nu au susţinut această manifestare14.
Societatea nu avea o sală de expoziţii permanen-
tă, dar închiria spaţiu în diferite localuri. Expozi-
ţia din 1927 a fost vernisată în una din sălile Şcolii
Reale, expoziţia din 1933 – în incinta „Jokey-Clu-
bului”, iar cea din 1938 – în sala de festivităţi a
primăriei (Stavilă 1990, 6), expoziţia-târg de pic-
tură şi desen din anul 1933 a avut loc în incinta
Şcolii de Belle Arte15.
În anul 1922 Societatea de Belle Arte organizea-
ză prima expoziţie de pictură şi sculptură la Bu-
cureşti, la Ateneul Român. La această expoziţie
13
MNAIM, F/B-17985.
14
ANRM, F. 2114, inv. 1, d. 41, f. 1-14.
15
ANRM, F. 2989, inv. 1, d. 84, f. 1.
 V. Stavilă, Din istoria şcolii şi societăţii de arte frumoase (Belle Arte) din Basarabia
Ministerul Cultelor şi Artelor achiziţionează cu
12.000 lei, lucrarea lui Al. Plămădeală Disperare.
Tot aici au fost cumpărate de către Minister şi ta-
bloul Ţăran basarabean de A. Balier, la preţul de
800 lei, tabloul Case din Chişinău de T. Chiriacov
– 500 lei, Scuarul Alexandru cel Bun din Chişi-
nău de Ş. Cogan – 2.000 lei ş.a.16.
În 1927 a avut loc a treia expoziţie de pictură,
acuarelă, desen, organizată de Societatea de Belle
Arte. Au participat: A. Balier cu 10 lucrări (por-
tret, nud, natură moartă), Gh. Becher cu 5 lucrări
(natură moartă), M. Berezovschi cu 22 de lucrări
(peisaje) (Dimineaţa de iarnă, Clopotul de sea-
ră, Pe înserate ş.a.), a mai participat E. Barlo din
Bucureşti cu 3 lucrări, şi un grup de pictori, absol-
venţi ai Şcolii de Belle Arte din Chişinău printre
care: T. Chiriacov, E. Ivanovscaia, B. Nesvedov,
N. Coleadici. În total au fost expuse 249 lucrări17.
Societatea de Belle Arte organizează în 1928 o
expoziţie de pictură, desen şi sculptură sub pre-
şedinţia lui C. Săchelărescu, directorul Teatrului
Naţional din Chişinău, unde au participat 21 de
expozanţi cu 119 lucrări. Printre participanţi: Al.
Plămădeală, Gh. Becher, Gh. Bulat, A. Balier, V.
Doncev, M. Berezovschi, Gh. Fiurer ş.a.18.
Expoziţia de tablouri şi sculptură a Societăţii de
Belle Arte din Basarabia, Salonul al V-lea din anul
1930 a fost unica manifestare comună a pictorilor
basarabeni şi a artiştilor plastici din Bucureşti.
Au fost prezentate 296 de lucrări. Au expus: A.
Balier, Gh. Becher, N. Bragalia, E. Ivanovscaia,
V. Doncev, N. Coleadici, C. Cobizev, N. Arbore, Ş.
Popescu, S. Pop, I. Teodorescu-Sion, F. Ştorc ş.a.
(Stavilă 1990, 138).
În anul 1933 Societatea de Belle-Arte din Chişinău
organizează Salonul al VI-lea de pictură, sculptură,
grafică şi arte decorative. Au participat 33 de pic-
tori, expunând 307 lucrări. Au expus profesori ai
Şcolii de Belle-Arte şi tineri plasticieni absolvenţi ai
şcolii. Expoziţia a fost vernisată în saloanele Jokey-
Clubului. Din cauza lipsei mijloacelor financiare,
n-a fost posibilă invitarea artiştilor plastici din alte
oraşe. Cu toate acestea expoziţia a fost organizată la
un nivel înalt şi s-a bucurat de multă atenţie19.
În anul 1934 au fost organizate două expoziţii. La
salonul al IX-lea de pictură sculptură, grafică şi
arte decorative, vernisat la Chişinău au participat
16
ANRM, F. 2116, inv. 1, d. 43, f. 19.
17
ANRM, F. 2114, inv. 1, d. 40, f. 2.
18
ANRM, F. 2114, inv. 1, d. 40, f. 10.
19
ANRM, F. 2114, inv. 1, d. 53, f. 2.
25 de artişti plastici, dintre care 8 participanţi erau
de la Şcoala de Belle Arte: A. Balier, T. Balier, I.
Caufman, N. Coleadici, V. Dobroşinschi, E. Gol-
denberg, V. Neceaev, Al. Plămădeală, I. Uciteli. Au
fost expuse 183 de lucrări. Cea de-a doua expoziţie
a fost inaugurată la Bolgrad, sub patronajul colo-
nelului D. Mavrocordat şi al primarului C. Ianev.
La această expoziţie au participat 18 artişti dintre
care 6 erau de la Şcoala de Belle Arte. În majori-
tate, au fost etalate lucrări din colecţia şcolii – în
total, 194 de lucrări. Al. Plămădeală expune aici
sculpturile în lemn: Ciobanul, Somn, Sapho, Schi-
ţă, 6 picturi şi 3 desene dintre care: Pictorul I. Te-
odorescu-Sion, Poetul Ion Minulescu20.
Salonul al X-lea de pictură, sculptură, desen, gra-
vură şi artă decorativă a avut loc în anul 193821.
Expoziţia a fost inaugurată în sala festivă a Pri-
măriei municipiului Chişinău. Au participat 55
de artişti plastici şi au fost prezentate 299 lucrări.
Expoziţia a avut o importanţă deosebită. La acest
salon a fost ales un juriu în frunte cu I. Teodores-
cu-Sion, pictor, delegat al Ministerului Cultelor
şi Artelor, inspector general al Artelor. Vicepre-
şedinte a fost ales Al. Plămădeală, printre mem-
brii juriului erau: A. Ballier, M. Berezovschi, V.
Rusu-Ciobanu ş.a., pentru selectarea lucrărilor ce
vor sta la baza înfiinţării Pinacotecii Municipiu-
lui Chişinău. Societatea de Belle Arte s-a adresat
pictorilor şi sculptorilor cu rugămintea de a dona
Societăţii o parte din lucrările lor pentru a organi-
za la Chişinău un muzeu de arte plastice. În urma
acestui apel au fost donate 161 de lucrări, care au
constituit colecţia iniţială a Pinacotecii Municipa-
le. Aceste exponate au fost etalate într-o încăpere
situată la etajul II în clădirea Primăriei. În timpul
războiului o parte din aceste exponate au fost eva-
cuate, iar o parte au fost pierdute.
Din iniţiativa lui Al. Plămădeală, în anul 1939 se
organizează, la Ialoveni o expoziţie din creaţia ar-
tiştilor plastici basarabeni, deschisă în perioada
29 iunie - 2 iulie. A fost unica expoziţie organizată
într-o localitate rurală, prima expoziţie de pictură
şi sculptură organizată pentru ţărani (Viaţa Basa-
rabiei 1939).
Ultima expoziţie organizată de Societatea de Belle
Arte a fost cea din anul 1939. Ea a avut loc sub pre-
şedinţia lui Gh. Bulat. Au participat 33 de artişti
plastici cu 175 de lucrări. Majoritatea expozanţilor,
cu excepţia lui A. Climaşevschi şi E. Jolondcovschi,
care activau în acea perioadă la Lipcani, erau din
20
ANRM, F. 2114, inv. 1, d. 40, f. 15.
21
ANRM, F. 2114, inv. 1, d. 40, f. 71.
331
 II. Materiale şi cercetări

Chişinău22. Aceste expoziţii au avut o importanţă
deosebită în viaţa cultural-artistică din Basarabia.
Aici şi-au expus lucrările nu numai artişti plastici
consacraţi. Prin intermediul lor au fost promovaţi
absolvenţii şi elevii Şcolii de Belle Arte, cei care au
contribuit la constituirea artei plastice basarabene
în una din etapele dificile de evoluţie a acesteia.
În concluzie observăm că un rol important în via-
ţa cultural-artistică a Basarabiei interbelice l-a
jucat Şcoala de Arte Plastice (Belle Arte) condusă
de sculptorul şi pedagogul Al. Plămădeală. Isto-
ria acestei şcoli este indisolubil legată de Socie-
tatea de Belle Arte din Basarabia, care a activat
în această perioadă. S-a constatat că în pofida
dificultăţilor de ordin politic, economic, organi-
zatoric etc. şcoala a înregistrat performanţe re-
marcabile. Printre cei 100 de absolvenţi ai acestei
instituţii se numără: prima femeie-sculptor din
Basarabia C. Cobizev, pictorii: A. Baranovici, P.
Bespoiasnâi, I. Bulat, V. Ivanov, T. Nicolaidi ş.a.

Bibliografie
Braga 1998: T. Braga, Alexandru Plămădeală. Tabel cronologic. Atelier 10-12 (15-17), octombrie-decembrie 1998.
Flioştor 1998: F. Flioştor, File din istoria Colegiului de Arte „Alexandru Plămădeală”, Atelier 10-12 (15-17), oc-
tombrie-decembrie 1998.
Noroc 2002: L. Noroc, Dezvoltarea învăţământului artistic în Basarabia interbelică. Destin Românesc 3, 35 (IX), 2002.
Stavilă 1990: T. Stavilă, Arta plastică din Basarabia de la sfârşitul sec. XIX - începutul sec. XX (Chişinău 1990).
Stavilă 2000: T. Stavilă, Arta Plastică modernă din Basarabia ( Chişinău 2000).
Viaţa Basarabiei 1930: Viaţa Basarabiei 1, 1939.

The history of the Bessarabian Belle Arte School and Society

Abstract
Research of genuine archive documents leads the author to conclude that during 1918-1940 in Bessarabia there
existed an Art School under the guidance of A. Plamadeala famous sculptor and pedagogue. The school played an
important role in the cultural life of the country. The history of the school was inseparably linked with the “Belle
Arte” Art Society. Despite difficulties the school achieved much success. Such famous artists like Baranovich A.,
Bespoiasniy P., Bulat Iu., Ivanov V., Neciaeva V., Nikolaidi T.Kobizeva K., and the first female sculptor in Bessara-
bia are among its graduates.

List of illustrations:
Photo 1. Teaching staff and pupils of the Art School, 1919.
Photo 2. Schoolhouse in 1919.
Photo 3. Art School Leaving Certificate.

Из истории художественной школы и художественного общества

de Belle-Art в Бессарабии
Резюме
В резулътате исследования подлинных архивных документов автор приходит к выводу, что в период 1918-
1940 гг. в Бессарабии действовала художественная школа под руководством известного скульптора и педа-
гога А. Плэмэдеалэ. Она играла важную роль в культурной жизни края. История школы была неразрыв-
но связана с художественным обществом «Бель Арте», активно действующим в тот период в Бессарабии.
Несмотря на трудности, которые испытывала школа в те годы, она достигла заслуженных успехов. Среди
ста еë выпускников такие известные личности как первая в Бессарабии женщина-скульптор К. Кобизева, а
также художники А. Баранович, П. Беспоясный, Ю. Булат, В. Иванов, В. Нечаева, Т. Николаиди и др.

Список иллюстраций:
Фото 1. Учителя и ученики художественной школы. 1919 г.
Фото 2. Здание художественной школы в 1919 г.
Фото 3. Аттестат об окончании художественной школы.

14.01.2008

Vera Stăvilă, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău,
Republica Moldova
22
ANRM, F. 2114, inv. 1, d. 40, f. 10.

332