MURMINTSA Fara CRUTSI

,-
NUSHI TULLIU
MURMINTSA
tara
CRUTSI
.,
EDITURA CARTEA AROMANA - 1993
--
NUSHI TULLIU
MURMINTSA FARA CRUTSI

Editsii iindreaptii cu agiutor di la Eva Catrinescu shi Dina Cuvata
..
EDITURA CARTEA ARoMANA - 1993

--
,-
Tu Idghea Editura tu limba armana Nicolae Batza!ia Paravulii 1989 Dina Cuvata Zghic di Moarti - 1989 Nushi Tulliu Puizii - 1989 George Murnu Bair di Cantic Armanesc - 1989 Constantin Belemace Dimandarea Parinteasca 1990 Dina Cuvata Sarmanitsa 1990 Ilie A. Ceara - Nihita Turnari - 1991 Nicolae C. Velo - Shana shi Ardirea-a Gramostiljei - 1991 Cola Caratana - Ashteptu Soarili - 1991 George M. Merca - Livadzli - Vatra Armaneasca - 1991
SUMAR
Zbor di la Editor Tulliu Omlu shi Opera Alfabetlu Armanesc Reguli di Scriari a Zboarilor Prublema-a Vucalilor Shcurti (i, u, iu, a) Prublema-a e-ului Final Prublema-a Diftongului ea (ia)..~ Prublema-a Diftongului oa (ua) Prublema-al s tsi s-Avdi shi ca z Prublema-a Numilor di Mes, Sipt. shi Natsiunalitati Forma Standard a Zborlui Prublemi cu Zboari Veclji dit Limba Armana Prublema-a Niulughismilor Prublema-a Zboariior Cumpusi ... Prublema-a di Scriari a Cratimaljei Dispartsarea-a Zboarilor tu Silabi Manuscns1l1al 'l'ulhu
Nico Ogeacli - Chisashi Colise 1 1992 VangheaMihanji-Sterghiu- Tr!idzeri- 1992

Thiuhari Mihadashlu Botsli di DidiQ,di- 1992 Dumitru S. Garofil - Cantitsi di-a Paplui Mita - 1992 Zicu A. Araia - Fudzi Haraua di la Noi - 1993 Tulliu Carafoli - Pirushana shi Furlji - 1993 Elena Stere & Mariana Bara Framturi di Bana 1993
tu editsii paralela: armana-rumana Costa Guli - Soneti - 1990
lonel Zeana - Cantitsitra Armanami tu limba rumiinii Nicolae Caratana Pod peste Legende Vetuta Pop Poeme 1993
1992
- 1992
7 7 10 13 15 ..20 22 24 24 25 25 26 .28 34 38 44 .4)
EDITURA CARTEA AROMA.NA - SYRACUSE, NY Mailing address: T. CUNIA 107 Britain Road Fayetteville, NY 1"3066-1807- USA
Murmintsa rara Crutsi Una Noapti cu Furlji Ververa Cum Ishii Fur
.49 l06 ...114 ...120
Glusar
..125
Z~OR DI LA EDITOR!
CARTEA AROMANA Inc. easti una "Not-for-Profit" urganizatsii ancwpuratii tu st!ltIu New York dit Amirichii. Scupolu ,a urganizatsiljei easti prizirvarea shi prumuvarea-a patrimonjuiui ct4tural arJ?1~n cu (i) tipusirea di cartsa shi rivisti; (ii) urganizarea shi cospll11Surarea di siminarii, adunari shi cungresi di cultura armana; (Hi) a!;Uidzistrarea pi ruban magnetic, audio i video, a activitatslor culturali arm~ni, cantitsi shi giocuri; (iv) fundarea a unei casi armaneasca iu ~i s-aduna shi si s-tsana cartsa, discuri, rubani magnetitsi, articuli di I folklor, etc. shi (v) itsi soi di activitati fapta cu scupolu a prizirvariljei a patrimonjului culturalarman.
TULLIU
OMLU SUI OPERA
Nushi Tulliu si-aminta Avdela tu anlu 1872. Dupa tsi bitisi shcoala primarii di Cljisura shi liceulu rumanescu di Bituli, el featsi un an dascalla ghimnaziul di lanina shi deapoea dusi Bucure~ti iu si scrie la Facultatea di Uteri. Cum bitisi univirsitatea, Nushi Tulliu s-turna tu Giirtsii tu anlu 1899, shi fu doi anj rivizur shcular la sculiili rumaneshti dit Epir shi Tesalia. Napoi tu Rumanii, el activa ndoi anj ca jurnalist. Dupa ninga ndoi anj di shideari tu Ghirmanii, Nushi Tulliu sa stabili to Gartsii iu lucra ca inspectur shcular la sculiili rumaneshti.
1 Cititorlu va veadii cii, Zborlu di la Editor dit aestii carti, ari multi niulughismi ngriipsiti dupii regulili di "transplantari a niulughismilor tu limba armiinii" tsi Ii featsim noi trii editurii, reguli aspusi tu padzinjli 28-34. Nu shtim cum va si s-facii ma nc/o, shi tu cari misurii aesfi reguli va s-hiba acfsipfafi di alfso scriifori i edifori. Tr-atsea, cititorlu lipseashti s-cunsidirii forma datii di noi a niulughismilor, ashi cum easti aspwii aoa, mash ca un exemplu di cum pistipsim 'noi cii easti ghini si s-facii.
8 NUSHI TULLIU Moari tu 1941 rara ta s-veada ancljidearea-a tutulor sculiilor rumaneshti dit Machidunii. Nushi Tulliu scrisi sh-publica, tu rivistili litirare dit atsel chiro, puizii shi njits nuveli, tu grailu armanescu shi rumanescu. Publica shi un njic roman, "Murmintsa rara Crutse", ca sirial tu rivista "Ecoul Macedoniei". Multi puizii shi nuveli di-a lui fura adunati sh-publicati dija, tu cartsa di puizii i antulughii; ma suntu shi ndaua tsi armasira nipublicati, sh-poati tora chiruti. Tache Papahagi, cari aduna puizii shi isturii di-a lui shi Ii publica, prota tu "Antologia Aromaneasca" dit 1922 sh-deapoea tu cartea "Poezii" dit 1926, spuni ca Nushi Tulliu easti nai ma marli puet liric Arman. Tu anlji dit soni, videm una parti dit aesti isturii shi puizii' publicati shi tu cartsali "Antologie Lirica Aromana" dit 1975 shi "Antologie de Proza Aromana" dit 1977, dauli scoasi Bucure~ti di Hristu Candroveanu. A-oashi ndoi anj, Editura Cartea Aromana publica una carti cu puizii di-al Nushi Tulliu, ahanti cati putu s-li-af1a. Cu aesta carti publicam shi proza a lui, romanlu "Murmintsa rara Crutsi" shi treili nuveli njits tsi putum s-li-afIam, "Una Noapti cu Furlji", "Ververa" shi "Cum ishii Fur...". Manuscrislu lu-avum etim tra tipusiri di-aoa sh-vara trei anj, ma amanam cu publicarea a lui ca ashtiptam s-videm ma s-putem saflam sh-alta proza. Caftarli shi ntribarli tsi featsim pi la ma multsa armanj nu avura suctses, ashi ca tora lorn apofasea s-nu mata amanam cu tipusirea. Prota virsiuni a romanlui "Murmintsa rarii Crutsi", ashi cum u-aveam tu virsiunea-a iui urighinala tu computer (rara multi dialaxirli tsi Ii featsim ma nclo sh-li-aspusim tu bitisita-a aishtui zbor), u ndreapsim sh-u pitricum la Zborlu a Nostru cari u publica ca un sirial tu Numirli 25-30 dit anjlji 1990-1991. Textul di la treili nuveli njits, lu-aflam tu cartea-al H. Candroveanu, "Antologie de Proza Aromana". Cu romanlu "Murmintsa rara Crutsi" avum prublemi ma mari; fu cupiat cu mana tu alfabetlu urilrhinal dit LCOUIlVlacectomel"ctl unii tinira filuloaga rumana, shi batut la machina cu alfabetlu nou di Dina Cuvata. Easti Dina Cuvata tsi na-l pitricu a naua, unashuna dupa tsi lu ndreapsi, tu anlu 1988. Dam ma nghios, tra cititorlu tsi easti intirisat, isturia-a manuscrislui, ashi cum u-avem dit scrisoarea-l Cuvata. "Vidziindalui cii canii di-ac/otsi (Nota ed.: dit Rumiinii) nu s-acatsii s-adarii un ahtari lucru (nota ed.,' s-publicii romanlu Murmintsii fiirii Crutsi), shidzui di mi minduii di cum s-fac ta s-lu bitisescu milli aestu lucru. Lipsea multu s-mi pidipsescu, cii escu multu largu di &:cure~ti (nota ed.: Cuvata s-afla Skopia) sh-cii ac/otsi mi due uniioara pi an.
"
ZBOR DI LA EDITOR 9 Ma tihea featsi ca tu anlu 1987, tu Vizmiiciunj, s-mi cunoscu cu unii tiniriifeatii rumiiniidi Bucure~ti,Eva Catrinescu, cari eara la cursurli di vearii ti limba machidonii tsi s-tsiinea Ohrida. Dicara nii cunuscum ghini sh-dicara avdziii cii lucreadzii la un institut di litiraturii;-mini-/j spush cari easti marea-a mea mirachi,'s-pot s-lu am la un loc romanlu "Murmintsiifiirii Crutsi" al Nushi Tul/iu. Eva Catrinescu, cara vidzu cu ciitfoe pi suflit zburiiscu, an} tiixi ca ea va s-veadii shi va s-adarii tsi s-poatii ti-adrari s-u mplineascii mirachea a mea. Cum adra shi cum featsi Eva Catrinescu, mini nu shtiu, ma ciitii tu meslu Mai 1988, mini iil tsiineam tu miiniiromanlu al Nushi Tulliu, tut iingriipsit cu miina cu unii milani di veardi bueauii. Suntu aproapea 95 di friindzii cu un manuscris ti mirachi. Sh-ashitsi, cu agiutor/u ali EviCatrinescu mini, azii, lu-am romanlu iintreg. Diniioarii, di pi manuscris iil tradush pri limba machidonii cu umutea ta ,s-lu scot ca carti Scopia. Poati cii va s-da Dumnidzii sii s-facii sh-ahtari lucru. Tu meslu Agustu 1988, lu-aveam la mini ca oaspi pi Tiberius Cunia shi dicara /ji spush cii tsi lucru mushat am la mini acasii,I el iinj dziisi sii-l bat la machina sh-pi armiineashti shi sii-/j lu pitrec tu Amirichii, cii el va caftii s-lu scoatii ta s-hibfi shi carti pi-armiineashti. Shi, cara s-da Dumnidzii, pistipsescu s-pot s-ved cum Murmintsii/j fiira Crutsi va s-aparii ca un mari munumentu tsi putes nu va s-chearii; cii tri taina va s-hibfi, ti armiinami, unii steauii ciiliiuzii a curabiilor armiineshti cari va s-anoatiipi amarea cu chimati piinii la Dumnidza. " Sh-Cuvata cuntinua: "Romanlu Murmintsiifiirii Crutsi nii u spuni bana picuriireascii a,rhi cum eara ea, cu tuti mushutetsli sh-cu tuti ghiderli-a /jei; cari nisciintiori ii/j fiitsea picurar/ji, taifa al Rocca ce/nic/u a siirciiceanjlor, shiirseasca shi s-bea vin ashi cum s-bea vin sh-di Dumnidzadz/ji isi biinarii un chiro pi <E1imbu,ma cari nisciintiori aduisea sh-ahtiiri ghideri di-/j fiitsea ta s-hibfi shi nfiirmiicats tu sufliti cacum nu putea ta s-hibfi Dumnidzadz/ii. Limba cu cari lu ngriipsi romanlu easti armiineascii, ashi cum sh-u shtea Nushi Tul/iu di-acasii. Di ma multi ori amisticii shi zboari rumiineshti, ma sh-eali nu li-aliisii ashi, ma Ii lucrii la ducheanea-a lui, cu instrumentili-a lui di mari hrisic. Tuti aesti zboari lifeatsi ta sgioacii pi un largu ciintic a fraziiljei cari Nushi Tul/iu u tsiini la nisciinti normi di-a lui, adrati shi uidisiti la atelier/u a lui di hrisic. Canda soartea armiinjlor nii s-pari, vidzutii di naniiparti, ca un l1Iurmintufiiriicrutsi, tu ciimpul a baniiljei loatii macarsh-cu unii sutii di an} niipoi. Nu easti mplin Balcanlu tut di-ahtiiri murmintsQ? Dusi viirii di noi s-veadii cii cum piirghisescu murmintsiilj a atsilor a curi'
1"0 NUSm
TULLIU
ZBOR DI LA EDITOR 11 natsia di litiri gh s-avdi ca tu zboarli ghe/a shi ghini. Regula aesta poati s-aiba shi una exceptsii: tu ndaua graiuri di armanj, sl1-tu ndaH5.
zboari, litira g
mashjantanjlji /a cantii sh-chinj/ji /-ashuira ciindu bati /iva? Nu /i s- ,pari ca un simbo/ aestu tit/u a baniiljei sh-a soartii/jei cari ahurheashti di tradzi miina di noi armiinj/ji? Nu /a easti simbo/u amarat a taxiratiljei cari u /0 ngriishca sh-u tradzi azvarna armiinamea? Roman/u ''Murmintsa jarii Crutsi" easti shi una carti dishcljisii. Catse carti dishcljisii? Ciitse nu. Cara s-nu shtim s-/u dghiviisim ghini shi s%~~munii anvitsiiturii di /a tuti tsi s-featsirii tu aestii carti, atselj murmintsa jara crutsi va s-creascii ca numir, ca aumbrii cari va nii u ncljida ca/ea a nauii cari mizi ciitu-lj videm unii aradii a steauljei cari /ipseashti s-nii hiM cii/iiuza. "
- ca tu zborlu gumar - shi cumbinatsia
di litiri gh
-ca tu
ALFABETLU A~ANESC
Ta s-publicam aesta carti aleapsim un alfabet cari, cu ndaua njits alaxiri, fu prupus tu 1984 di rivista Zborlu a Nostru (Anlu 2, Numirlu 1, Padzina 30). Aestu alfabet fu nsustsanut shi di rizulutsia aduptata di adunarea generala a armanjlor tsi loara parti la Doilu Cungres Internatsiunal di Limba shi Cultura Armana tsi s-tsanu la Univirsitatea di Freiburg-Ghirmanii dit 25-li tu 28-li di Agustu, 1988. Cu aliixirli tsi avem fapta, alfabetlu aduptat di Cartea Aromana easti aestu di ma nghios, un sillgur alfabet cari, tra ndaua sonuri, ari dauii varianti: a, a, b, c, ch, d (dh), dz, e, f, g (g), gh (g), h, i, j, k, 1, lj (1),m, n, nj (fi), 0, p, q, r, s, sh (), t (th), ts (0, u, v (v), w, x, y, z. Dupa grailu a omlui, litira a s-avdi, candu ca rumanescul I, candu ca rumanescul ii. Aesta regula simplifica scriarea: fiirsharotslji au mash sonlu a, pindenlji au dauli sonuri I shi ii. Cumbinatsiili di litiri ce, ci, che, chi suntu cititi ca tu alfabetlu italian shi ruman. Aesta va s-dzaca ca, tu ma multili zboari, sonlu c easti
una eu soniU IC; maSH atWlIL:iCi1 \iiillUU (,; "'"".. WUl'" "1 y ..",nUl" "1 "
zborlu gheatru - s-avdi (mash la aesti graiuril) ca sCJnlugratsescu "gamma". Semnul dz s-avdi ca tu zborlu budza. Litirli d shi t au sonurli latini d shi t; ma tu ndaua zboari va poata si s-avda - d\lpa grailu a omlui - shi ca sonurli gratseshtsa "dhe/ta" shi "theta~. Aesta regula simplifica scriarea: multsa armanj dit Machidunia sarbeasca shi dit Rumanii nu au tu limba sonurli "dhe/ta" shi "theta". Atselj tsi vor si scrii sonurli gratseshtsa, va poat5.si-u faca cu cumbinatsiili di litiri dh shi thoTra exemplu, tu cartsali publicati la editura-a noastra, noi va s-aplicam aesta regula shi va sa ngrapsim cati, timelj, doara, dascal, etc. shi cititorlu va li prununtsa cum va el. Mash candu autorlu va maxus, ta si sa ngrapseasca ashi cum va el ta si s-prununtsa, noi va li ngrapsim cu "de/ta" shi "theta", va dzaca va li ngrapsim cathi, thimelj, dhoara, dhasca/, etc. Ma aesta regula ari shi exceptsii. Tu ndaua zboari, cumbinatsia di litiri th, cari nurmal s-prununtsa ca sonlu gartsescu "theta", s-prununtsa ca dauli sonuri separati t-h; ashi bunaoara, zboarli bathava shi a/ithea s-prununtsa bat-ha-va shi a-/it-hea (i a-/ith-hea), nu s-prununtsa ba-tha-va ni a-/i-thea. Cumbinatsiili di litiri nj shiJj suntu ca tu zboarli njel shi /jepur. Benevol, aesti sonuri va poata si sa scrii shi cu seamnili traditsiunali ii
shi
1. Avem shi exceptsii, ca niulughismili aranjamentu, injectsii i
conjunctsii iu nj lipseashti s-hiba prununtsat ca daua sonuri separati nj. Putem soli tsanem aesti zboari ca exceptsii, sh-atumtsea va li prununtsam a-ran-ja-men-tu, in-jec-tsi-i shi con-jun-ctsi-i, ica, mult cama ghini, s-li-avem tu limba ca a-ran-gea-mentu, in-gec-tsi-i shi con-giull-ctsi-r, 1lShicum sonlu ji shi je s-prununtsa sh-tu alti limbi (sh-dupa cum, di multi ori, s-ari transfurmata sh-tu limba armana: ca tu zboarli: giudicata, agioc, giumitati, gioni, etc.).
l.,WDDlnaL811UUl UI.UJ .)/.. ~U~ ...,
... ...w"':: __ :_ _' __1: -' '~ ..k~
sonlu s-moalji shi s-avdi ca tu zboarli ce/nic shi cicior. Ta si s-avda diznou ea sonlu k, candu c easti naintea al e shi i, lipseashti s-ufilisim cumbinatsia di litiri ch; tra exemplu, zboarli cheptu shi chiro sprununtsa keptu shi kiro. Cumbinatsiili di litiri ge, gi, ghe, ghi suntu eititi ea tu alfabetlu italian shi ruman. Aesta va s-dzaca ea, tu ma multili zboari, sonlu g savdi ca tu zborlu gii/jinii. Mash eandu easti an fatsa-al e shi i, sonlu g s-moalji shi s-avdi ca tu zboarli gepi shi gioni. Ta s-nu s-avda muljat, dinaintea al e shi i, sonlu g easti urmat di litira h; tra exemplu, cumbi-
tsina. Benevol, aesti sonuri va poata si sa scrii shi cu seamnili traditsiunali rumaneshtsa ~ shi 1. Ma tu cartsali a edituraljei, scriarea cu sh shi ts nu easti ufilisita dip; easti ufilisita mash candu scrim zboari rumaneshti. Avem sh-aoa exceptsii ca niulughismili transhumantsa, catashisi (sucrestu, sechestru) shi dishamari i numa-varianta Voshopo/i a mult cunuscutaljei pulitii armaneasca Muscopuli, zboari iu sh lipseashti s-prununtsa soh, va s-dzaca, zboarli s-prununtsa transhu-man-tsa, ca-tas-hi-si, dis-hii-ma-ri, shi Vos-ho-po-/i; nu s-prununtsa tran-~u-man-tsii, ca-ta-~i-si, di-~ii-ma-ri shi Vo-~o-po-/i. Tuti
12 Nusm TULLIU
aesti zboari va Ii tsanem ca exceptsii. Litirli g (cum dziisim ma nsus) shi v au sonurli latini g shi v; ma tu ndaua zboari va poata si s-avda - dupa grailu a omlui - shi ca sonlu gratsescu "gamma". Tra atselj tsi vor s-lu scrii aestu son, va poata sou faca cu g ica ii, dupa cum u cafta zborlu. Aesta simplifica scriarea. Suntu armanj cari nu prununtsa sonlu gratsescu "gamma" tu zboari ca Gramustea, Ghiorghi, vurgar, tsigarii,filulughii, aghi, etc. shi tu tuti limbili mudemi aesti zboari au sonlu latin g; tr-atsea easti ghini si sa scrii mash g. Cum suntu mash vama 10 zboari iu sonlu "gamma" easti transfurmarea a latinlui v, nu easti ananghi s-avem un semnu spitsial; va s-alasam v shi va-l dghivasim "gamma". Tra atselj anvitsats cu alfabetlu traditsiunal, va s-hiba shi seamnili altimativi g shi ii, Nu easti greu tri armanj s-citeasca g shi v ashi cum lipseashti; ca latinlu g shi v, ica ca gratsescul "gamma". Ma easti ghini s-dam una lista di zboarli (shi dirivativili a lor), iu v s-prununtsa ca "gamma"; nu suntu multi. Avem: vin (avini, avitii, vinar, vier, avizmaciunj,...), viu (vii, nvii, viatsa, anviari,...), vermu (virminos, nvirminire,...), aveaspi (veaspi, vespar,...), vis (nvisari, nvisedz,00')'vitsiil (vitsaua,oo.),viptu, vioarii, visteari, vinghits, Vizmiiciunj, sclavi (ciilivi,... zboari tsi pot si s-prununtsa la plural shi cu latinlu son v, ma la singular s-prununtsa totna cu latinlu v) shi ma multili dirivativi a verbului viniri. Cu tuti ca prununtsarea-a dirivativilor a verbului viniri s-aducheashti dit cuntextul tu cari apari zborlu, na sa paru ca easti ghini s-dam regulili di ma nghios. Dirivativili di la Prezent (Vill,villj, vini, vinim, vinits, vin) shi atseali di la Imperfect (vineam, vineai, vinea, vineam, vineats, vinea) s-prununtsa totna cu "gamma". Tut cu "gamma" s-prununtsa Viitorlu (tsi sfatsi cu adavgarea a pripuzitsiilor vai, va, ica va SO, dinaintea-a prezentului; va s-vin, va s-vinj,.oo),Subjonctivlu Prezent (tsi s-fatsi cu adavgarea-a pripuzitsiilor si ica SO,dinaintea-a prezentului; s-vin, s..:u:... \ ;. r u..J;i>...;; ",I., D~~,.,~"M,. (~_";M;Y;m ('_11;)1;";('], ~-v;n;rp .~_
ZBOR DI LA EDITOR 13
.'
si-ai vinjitii,oo.),Conditsionalu Impeifect (forma: si-aveam vinjitii, siaveai vinjitii,.oo)shi Partitsiplu Tricut (vinjitii). Mash dirivativa-a Infinitivlui (viniri) poati s-hibii shi cu v shi cu "gamma". Analiza-a zboarilor di ma nsus spuni ca, cu putsani excepfsii, dirivativiti a verbului vinire iu vi easti deadun cu nj s-prununtsa ca latinlu v, shi aclo'iu vi easti deadun cu ni (ica cu n), dirivativili s-prununtsa cu "gamma". Ashi avem zboarli vinj, vinjish, vinji, vinjim, vinjit, vinjirii shi vinjitii, iu v s-prununtsa ca latinlu v; sni zboariili vin, Villi, vinim, vinits, vinii, vineam, vineai, vinea, vineats,. vinirim, vinirish, viniri, vinirit, vinu, shi vinindalu~ iu v s-prununtsa ca gratsescul "gamma". Una exceptsie easti dirivativa vinj tsi s-citeashti cu "gamma" tu forma "tini vinj" shi cu latinlu v tu forma "mini vinj". Una alta exceptsie easti viniri tsi poati s-prununtsa sh-cu latinlu v sh-cu gratsescul "gamma". Litira x, ca tu ma multili, maca nu tuti limbili mudemi dit Europa, sprununtsa ca cumbinatsiili di litiri (i) cs, ca bunoara tu zboarli axescu, aliixescu, xeani, etc. tsi s-prununtsa acsescu, aliicsescu, cseani, etc. ica (ii) gz, ca bunoara tu zboarli exemplu, existu, etc. tsi s-prununtsa egzemplu, egzistu, etc. Tu cartsali-a edituraljei noi prifiram soli ngrapsim zboarli cu x; ma cativaroara, mash candu nu shteam Cunl sratsem, li ngrapsim cu cs ica gz.
REGULI DI SCRIARI A ZBOARILOR

Dupa cum s-veadi di ma nsus, tra alfabet fu lishor; lorn apofasea sa scrim cu un alfabet rara seamni diacrititsi. Ma cat tri norrni fu mult ma greu. Ta s-putem s-ratsem normi buni lipseashti s-avem (i) una expertiza di filulog tsi, cunoashti ghini limba armana, shi (ii) chiro ta sou frimintam prublema, s-na cunsultam sh-cu altsa armanj, s-ratsem reguli (ca nu easti ghini soli ratsem mash dupa mintea-a ~oastral) shi
1'... 'T..
U1;;4PV'""O, ,",U "}-'I..1"'u """" .LV'" U. L , ... . ___ ~. .._ _ _.
villirim, s-vinirit, s-vinire), Conditsionalu Impeifect (forma tsi s-fatsi cu adavgarea-a pripuzitsiilor vrea So, ica va So, dinaintea-a imperfectului; vrea s-vineam, vrea s-vineai,...), Imperativlu (vinu, s-vinii, vinits, s-vinii) shi Gerondivlu (vininda, vinindalui). Dirivativili a verbului viniri tsi s-prununtsa Clllatinlu v sootu: Perfectul (/'ricutlu) Definit (vinj, vinjish, vinji, villjim, vinjit, vinjirii), Peifectul (/'ricutlu) Nidefinit (am vinjitii, ai vinjitii,oo.), a-Multu-CaM Peifectul (aveam vinjitii, aveai vinjitii,.oo),Viitorlu Antirior (tsi s-fatsi cu adavgarea-a pripuzitsiilor vai, icii va SO, dinaint~a-a Tricutlui Definit; vai vinj, vai vinjish,...), Subjonctivlu Imperfect (si-am vinjitii,
avem nitsi expertiza, sh-nu-avum nitsi chirolu s-lu ratsem aestu lucru. Ma cum amintam niheama experientsa cu tipusirea di vara 20 cartsa, putsan cati putsan, andaua reguli s-aspusira buni, tra satisfactsia-a noastra. Aesti reguli partsiali va Ii dam niheama ma nghios, cti umutea ca cititorlu va s-aducheasca ca Iifeatsim ti noi, ti ciirtsiili a noastri shcii necii noi nu putum soli apliciim totna ashi cum u vream. Pistipsim ca easti ghini s-dzatsem - nainti di-aspunearea-a normilor a noastri - minduirli tsi li-avem noi, aoatsi la editura. Tora di oara, noi pistipsim ca nu-avem andreptul s-caftam ca un zbor sii si scrii dupii
~,.'!>1""'I.:..;'ft..~,
14 Nusm TULLIU
norma tsi u stabilim noi aoatsi. Varnu - shi aesta tsi va dzatsem ma nghios easti dealihea tri earitsi s-hiba, seriitor i filulog nu poati sa spuna ea norma tsi u ~tabileashti el easti norma ndreapta, sh-tuti alanti normi, stabiliti di altsa, suntu strambi. Multu-multu, el poati sa spuna ea norma-a lui s-pari s-hibii atsea eama buna i eama simpla, ea easti . una norma loghiea, ea ashi s-ari seriata di elasitslji a 'noshtri, ea etimulughia a zborlui na dutsi eatra aesta norma, etc. Pana eandu nu avem reguli (i) prupusi di un eumitet di armanj anvitsats numit (eu vot magiuritar) di un forum riprizintativ a armanjlor (ea un eungres internatsiunal di limba shi eultura !lrmana rieunuseut ea ahtari di magiuritatea-a armanjlor) shi (ii) aetsiptati di aestu forum (iara eu vot magiuritar) shi aplieati di marea magiuritati a seriitorlor shi editorlor di eartsa shi rivisti armaneshti, nu putem sa zburam di "normi ndreapti" i "normi strambi"; putem sa zburam mash di normili prupusi shi aplieati di un iea di altu, di elasitslj-a noshtri iea di nbi. Tra exemplu, easti una euntruversa tra normili eu eari lipseashti si sa ngrapseasea verbili (ea avea, dutsea, ftitsea, etc.) la imperfect, persoana-a treia plural. Cum lipseashti sa si serii: elj aveau, dutseau i ftitseau un IllcrU,iea, ashi cum scrim noi, dupa normili-a dietsiunarlui al T. Papahagi, tu eartsali a noastri di la editura, elj avea, dutsea i ftitsea un lucru? Noi pistipsim ea tra eazuri ea aestu di ma nsus, na lipseseu normi stabiliti shi impusi di una struetura (nu pulitiea, ea nu avem un stat armaneseu, ma eulturala ea eungresi riprizintativi) rieunuseuta shi !letsiptata di una magiuritati di armanj. Pana atumtsea, noi va sa stabilim normi tra noi, tra atselj tsi publieam eartsa la editura, eu umutea ea aesti normi pot s-hiba un punetu di nehisiri di discutsii, ma nelo, eandu va na ratsem una ahtari struetura. Candu anehisim s-publieam eartsa la Editura Cartea Aromana, fu ananghi s-lom ndaua ditsizii tra normili di seriari a limbiiljei armana.
I
'r
ZBOR DI LA EDITOR 15 reguli li-aspusim tu eartsali al Zieu A. Araia (Fudzi Haraua di la Noi), Tulliu Carafoli (Pirushana shi Furlji), Vanghea Mihanji-Sterghiu (Tradzeri) shi Elena Stere & Mariana Bara (Framturi di Bana). Nadiaa noastra easti ea, di-aoa shi ndoi anj, s-putem s-li-adunam tUti aesti reguli tu una publieatsii eu normili di seriari a Edituraljei Cartea Aromana. Atumtsea eititorlji va s-aiba un ghid, una ealauza tra una seriari standard a limbaljei armana. Ma pana atumtsea, pistipsim ea easti ghini s-dam diznou una parti di-aesti reguli, ashi cum li-avem tora di oara; suntu eititori tsi nu-au aproapea di mana eartea al Belemaee, ditu nehisitii, i atseali al Araia, Carafoli, Mihanji-Sterghiu iea Stere-Bara, di ma napoi. Ta s-hibii ma lishor s-aduehim exemplili, sh-eandu va s-hibii ananghi, va dispartsam. zboarli tu silabi sh-va li aspunem eu litiri niheam eama neljinati. Tra exemplu, zborlu paduri seris pa-du-ri ari iclungu ea easti aspus eu trei silabi, ma idghiul zbor seris pa-duri ari i-sheurtu ea easti seris mash eu daua.
PRUBLEMA-AVUCALILOR SHCURTI (i, u, iu, a)

Vuealili sheurti (i, u, a iea eumbinatsia iu di daua vueali dit bitisitaa zboarlor, sh-eativaroara shi dit m~sea-a lor), ciiftam soli eliminam, snu Ii ngrapsim. Ma aestu lueru nu easti totna pusibil. Tr-atsea aspunem ma nghios andaua normi, nu normi absuluti, ma normi tsi liavem mash ea un ghid, ea una eiilauza. (1) Tn bltislta-a zboarIor, u-shcnrtu nn sa scrii, lara iu-shcnrtu sa scrii mash i (iu ntreaga eumbinatsii di daua litiri i shi u, prununtsati deadun, easti sheurta). Exeeptsia easti mash eu (i) u-sheurtu eari si serii eandu vini dupa una vueala lunga shi (ii) iu-sheurtu, eari nu si serii antreg, eandu vini dupa nj, lj, ts, sh shi dz, ea, dupa una regula tsi va u dam ma nghios, i-sheurtu tsi vini dupa nj, lj, ts, sh shi dz nu si
scrll. Dunuara avtau .LUUc:11U.)" Vf, ''''-V', w-"':,w,&o, ::"JJ:"':,r--:' " __.
r".. :-__>1: -:;...~:; .. ,.1,,,,,;t.,lnr:l1TI1:1ni atzaria. R
Murnu shi Tulliu, ufi-
lisim sistemlu autorlor; alaxirli tsi li featsim fura njits shi fura muhvati mash di alfabetlu nou eu eari li serisim. Ma eu experientsa tsi uamintam eu seriarea-a lor, 10mandaua ditsizii eandu publieam eartea a tsintsea, Dimandarea Parinteasea al Constantin Belemaee. Cu njits aliixiri, regulili tsi li-aspusim tu eartea al Belemaee, li aplieam sh-la eartsali publieati ma napoi. Ma eu eati earti, stabilim sh-alti reguli di standardizarea-a serislui. Prutseslu di standardizari easti un prutses euntinuu di furmari, aliixiri, amiliurari, etc. Andaua reguli di aesti, atseali di dispartsari a zboarlor tu silabi (reguli tsi di-atumtsea Ii aliixim niheama!), suntu aspusi tu eartea al G. Merea, Livadzli - Vatra Armaneasca. Ma eama multili di
paci, puts, u-vedz, grai, Mai, a-prochi, etc. (zboari tsi altsa, ma nn nol, Ii ngrapsescnfi-cioru, ni-oru, a-dratu, ditu (di tu), feciu, pociu, cu-paciu, putsu, u-vedzu, graiu, Maiu, a-prochiu, etc.). Avem shi exeeptsiili (i) bou, cu-leu, shtiu, viu, dau, a-rau, ve-duu, iu u-sheurtu vini dupa una vueala lunga, shi (ii) cun-dilj, ca-pi-tunj, pronj, stranj, a-rosh, etc. iu iu-sheurtu vini dupa eunsoanili nj, lj, sh, etc. (zboari tsi altsa Ii ngrapsescn, ma nn nol, cun-dilju (cun-diljiu), ca-pi-tunju (capi-tunjiu), pronju (pronjiu), stranju (stranjiu), a-roshu (aroshiu. Bagats oara cum, ta si s-apliea regula di ma nsus, dauli vueali i shi u
~~
16 NUSHI TULLIU
.'
lipseashti s-hiba shcurti, va s-dzaca ca ntreaga cumbinatsia di daua litiri iu easti shcurta. Aesta regula nu easti adrata tra cazlu iu dauli litiri i shi u sa ngrapsescu, ca (i) u-shcurtu vini dupa i-lungu, ca tu zboarli cfir-ci-liu, mis-tir-ghiu, shtiu, viu, hiu, pun-diu, sti-hiu, ti-riu, etc.; (ii) u-lungu vini dupa i-shcurtu, ca tu zboarli iu, is-chiu, A-minciu, Ster-ghiu, scljin-ciu, a-pan-ghiu, etc.; shi (iii) dauli litiri, i shi u suntu lundza (fac daua silabi), ca tu zboarli bi-u, spi-un, etc. (2) Tu bitisita-a zboarlor, i-ulu shcurtu sa ngrapseashti; exceptsia u-aflam la zboarli tsi bitisescu cu nj, lj, sh, ts shi dz. Ma candu i-ulu shcurtu s-afla tu mesea-a lor (cum easti cazlu candu zborlu s-afla tu forma articulata), caftam s-nu lu ngrapsim. Dzatsem caftam, ca (i) di multi ori i-ulu shcurtu lipseashti ngrapsit, (ii) di multi ori lipseashti eliminat, shi (iii) di alti multi ori nu shtim neca noi cum easti ghini slatsem; sh-tora di oara nu him an stari s-dam reguli buni, sh-tr-atsea, cativaroara, idghiul zbor va lu ngrapsim candu cu i, candu lara. Bunoara, noi va sa ngrapsim: pfi-duri, ha-rei, ploi, i-sihi, cfi-livi, cari (nu ca-ri, iu i easti lungu), mfiri, Luni, ici, fi-ciori, lu-mfichi, luchi, mfighi, mur-dari, cfi-shari, vlahi, etc. La forma-a lor articulata, substantivli shi adjectivli Ii scrimica cu i-shcurtu, ca tu: ha-rei-/i, ploi-li, i-si-hii-li, cfi-livi-li, ica lara i-shcurtu ca tu: pfi-dur-li, mfir-Ii (mfir-lji),fi-cior-lji, lu-mfich-li, luch-lji, mfigh-li, mur-dar-Ii (mur-darlji), cfi-shar-lji, vlah-lji, etc. Mash candu lu vrem lungu, la feminin, shi vrem maxus ta si s-avda, si s-prununtsa (ma multu tu puizii, iu vrem s-tsanem ritmul!), ca tu zboarli: pfi-du-ri-li, cfi-li-vi-li, mfi-ri-li, lu-mii-chi-li, mfi-ghi-li, mur-da-ri-li, cfi-sha-ri-li, vla-hi-li, etc., atumtsea i-ulu va si sa scrii; ma i-ulu nu va sa scrii la masculin candu nu s-avdi; candu zboarli arman mfir-lji,fi-cior-lji, luch-lji, mur-dar-lji, cfi-shar-lji, vlah-lji, etc. Poati ca bagat oara ca noi angrapsim di ma multili ori: zboar-Ii shi a
wv.., :v,. :.:_, _:~~.-n___"'. ~ :'Mt; <"-,>"pmiinuriinsita
shi forma altir-
nativa, zboa-ri-Ii (zboa-rfi-li) shi a zboa-ri-Ior (zboa-rfi-Ior). Aesta aspuni ca (i) ma si s-afla tu una puizii, ritmul puiziiljei poati s-cafta prununtsarea-I i (va s-dzaca, cafta s-Iu latsem lungu!) shi (ii) ma si safla tu proza, neea noi nu putem s-him totna cunsistentu, sh-ca scriem cativiiroara ashi cum lu prununtsam zborlu tu minti, i cum na fura mana! Dupa cum u-aspusim ma nsus, avem shi exceptsiili iu i-shcurtu nu sa ngrapseashti (ca easti tu bitisita, i ca easti tu mesea-a zborlui): dupa nj, lj, sh, ts shi dz. Ashi avem zboarli: calj, mfinj, mash, cashj frats, mi-Iets, pfi-rints, munts, a-rfidz, etc. Mash candu easti lungu, ca tu zboarli o-clji, pa-lji, or-nji, pfi-rin-tsi (pfi-rin-tsfi), mun-tsi (mun-tsfi),
a-shi, cun-di-lji, etc. i-ulu va si sa scrii. Tora vrem sa spunem andaua zboari tra exceptslili di ma nsus. (I) Dupa cumblnatsUIi di litiri nj shl lj, (tu bitisita i tu mesea di zboari) vucala shcurta i (scrisa di ndoi scriitori shi e) easti totna elimlnata. Tra exemplu, noi angrapsim: nja-ri, mu-lja-ri, ljai, ponj, calj, njelj, etc. (nu Ii scrim ca altsa: njia-ri (njea-ri), mu-ljia-ri (muljea-ri), ponji, calji, njielji, etc.). Candu easti scris, i-ulu easti totna lungu. Tra exemplu, avem zboarli ca-lji, nje-lji, nji-lfi, nji-lji, etc. Cu aesta regula, zborlu armfinjlji s-citeashti ar-mfinj-lji shi zborlu armfinjilj s-citeashti ar-mfi-njilj; iara zborlu fi-cior-lji nu s-prununtsa unasoi cu zborlufi-cio-rilj. Regula aesta va u-aplicam sh-candu avem semisilabili2 -nj, nj-, -lj, shi lj-. Tra exemplu, noi angrapsim: nj-earam ghini, nj-u voi bana, dzfi-nj tsiva, omlu-lj deadi tsiva, lj-u cfijtfi, etc. (nol nu va sa ngrapslm varaoara, ashi cum u fac altsa, nji-earam ghini, nji-u voi bana, dzfi-nji tsiva, omlu-lji deadi tsiva, lji-u cfijtfi). Mash candu easti lungu, i-ulu va si sa scrii; ca tu expresiili: nji s-aspuni, lji deadi tsiva, etc. (expresii tsl nu sa scriu, varoara, nj s-aspuni, lj deadi tsiva). (2) Dupa cumblnatsla dl litlri sh, vucalili shcurti i (ica e) suntu elimlnati. Noi angrapsim: mu-sha-tfi, shap-ti, gu-sha, shu-i-rfi (shui. rfi), etc. Easti dealihea ca mushatfi shi musheatfi (mushiatfi), shap-ti shi sheap-ti (shiapti), gu-sha shi-gu-shea (gushia), shu-i-rfi shi shiu-irfi (shui-rfi shi shiui-rfi) nu s-prununtsa totna idghea soi; ma cum dauli soi suntu zburati, noi aleapsim forma atsea cama simpla. Cu aesta regula avem poati prublema cu verbili tsi au "shea (shia)" la imperfectu. Ma noi 10m apofasea ta s-nu lu ngrapsim; va s-dzaca, noi angrapsim: in-sha, a-ru-sha, a-gfir-sha, etc. (nu ngrapslm varoara: inshea (in-shia), a:r,!-shea (a-ru-shia), a-gfir-shea (a-gfir-shia), etc.). Regula aesta u aplicam sh-candu avem semisilabili -sh shi sh-. Noi angrapsim: sh-adrfi, sh-mini, sh-u featsi, etc. (nu scrim ashl cum u 1'-- _I...". .1.; ~'/v;; ..hi_mini ,~hi-ufeatsi. etc.).
2 Zborlu di semisi/aba easti definit aoa ca unfiparti dit unfi si/aba tsi nu poati si s-prununtsfi singurfi shi lipseashti ligatfi, laprununtsari, di un altu zbor. Ma tu scriari, semisi/aba poati s-hiba icfi alfisatfi singurfi, icfi, multu ma ghini, poati s-hiba ligatfi, cu unfi cratimfi, di un altu zbor. Nu shtim ma s-hiba ufilisit, zborlu semisi/aba, sh-di altsfi scriitori ifiluloghi; dupfi cum nu shtim necfi, tu cari misurfi, ufilisireaa noastrfi a termini/or "u-shcurtu", "iu-shcurtu", "i-lungu", etc. urmeadzfi tirminulughia standardfiluloghicfi.
18 NUSHI TULLIU
.
ZBOR DI LA EDITOR 19 hii), (ca-tan-c!i-i)-(cii-tan-dii),etc. candu i dit coada-a zborlui easti lungu la singular ma shcurtu la plural. (c) maseulin-feminin plural: (mur-dari)-(mur-da-ri), (ti-niri)-(ti-niri), (glari)-(gla-ri), candu i dit coada-a zborlui easti shcurtu la masculin ma lungu la feminin. (d) (persoana l-a)-(persoana 2-a): a-dilj, as-talj, bash, ba-nedz, cutedz, lu-credz, talj, etc. tsi pot s-hiba: mini a-dilj, as-talj, bash, banedz, cu-tedz, lu-credz, talj, etc. cu iu-shcurtu ica u-~hcurtu la coada 15inu si scrii (ma serisi di altsii, nu noi, ca: mini a-diljiu, as-taljiu, bashu (bashiu), bii-nedzu, cu-tedzu, lu-credzu, taljiu, etc.), iea tini adilj, as-talj, bash, bii-nedz, cu-tedz, lu-credz, talj, etc. cu i-sheurtu 15i nu si scrii (ma serisi di altsii, nu noi, ca: tini a-dilji, as-talji, bashi, bii-nedzi, cu-tedzi, lu-credzi, talji, etc.). Ma baga15 oara cum aestii poati s-hiba shi un avantagi; cum ndaua di aesti zboari scrisi eu ilungu, el a-di-lji, as-ta-lji, bashi, ta-lji, etc. suntu verbili la persoana 3-a! Ma regulili di ma nsus, tra scriarea i niscriarea al u-shcurtu ica ishcurtu, poati s-riprizintii shi un avantagi la multi upuzi15ii,ea aesti di ma nghios: (a) masculin-feminin singular (iu u-Iu shcurtu di la maseulin nu si scrii, iara i-ulu di la feminin si scrii, ca easti lungu): (hilj)-(hi-lji), (harish)-(ha-ri-shi), (pa-ra-pa-nish)-(pa-ra-pa-ni-shi), (min-ghiush)-(minghiu-shi), (a-rosh)-(a-ro-shi), etc. (b) sigular-plural maseulin (iu, dupa regulili aspusi ma nsus, ushcurtu di la singular nu si serii, ma i-shcurtu di la plural si serii): (ftcior)-(ft-ciori), (li-shor)-(li-shori), etc. (c) sigular-plural feminin (iu i-ulu di la singular easti lungu ma atsel-di la plural easti spcurtul): (si-ri-nji)-(si-rinj), (cii-tii-fro-nji)-(ciitii-fronj), (pii-trii-fi-lji)-(pa-tra-filj), (u-shi)-(ush), (ca-tu-shi)-(ciitushlca-tu-shi), (cru-tsi)-(cruts), etc. tsi va duca la cunfuzii ma si sa
1 1
(3) Dupa eumbinatsia di litiri ts, vueala sheurta i (tsi s-avdi sh-ca a) nu easti ngrapsita. Tra exemplu, noi angrapsim: frats, milets, parints, munts, etc. (nu ngrapsim varoarii, cum fae altsa, fratsi, miletsi, pa-rintsi, muntsi, etc., neca fratsa, mi-Ietsa, pa-rintsa, muntsa, etc., exceptat cazlu candu vrem ta s-avda i-ulu shi a-Iu, ca tu zboarli pa-rin-tsi, mun-tsi, etc. ica pa-rin-tsa, mun-tsa, etc. dupa cum easti grailu-a omlui). (4) Dupa eumbinatsia di litiri dz, vueala sheurta i (15is-avdi sh-ca a) nu easti ngrapsitii. Tra exemplu, noi angrapsim: a-riidz, pa-radz, u-dadz, etc. (nu ngrapsim, ea altsa: a-radzi, pa-radzi, u-dadzi, etc.. neca a-radza, pa-radza, u-dadza, etc.). Idghiul lucru ai' ra15em shcandu i-shcurtu shi ii-shcurtu lj-avem tu mesea di zboari, ca tu zboarli articulati di ma nsus, a-radz-li, pa-radz-lji, u-dadz-lji, etc. (zboari tsi nu Ii seriem, ea altsa, a-radzi-li, pii-radzi-lji, u-dadzi-lji, dicat atumtsea candu, ca tu puizii bunoara, vrem s-avem i-Iungu; va sdzaca, candu vrem si s-prunun15aa-ra-dzi-li, pii-ra-dzilj (pa-ra-dzalj), u-da-dzilj (u-da-dziilj), etc.) Dizavantagilu aishtor reguli-excep15ii easti ca poati soda cunfuzii cativaroara la upuzi15iili singular-plural, masculin-feminin, ica (persoana l-a)-(persoana' 2-a)-(persoana 3-a) la ndaua verbi, di la idghiul timpu i la timpuri difiriti. Tra exemplu, avem upuzi15iili: (a) singular-plural maseulin: mush-conj, shu-mu-ronj, bir-bilj,pulj, hilj, sots, a-ush, os-tash, a-rosh, ha-rish, vir-mush, ci-resh, ca-Iesh, etc. zboari cari noi li scrim unasoi la plural shi la singular. (Altsa armanj, ca bunoara Tache Papahagi, tu dietsiunarlu a lui, ma nu noi, li ngrapsescu zboarli di ma nsus: mush-conjiu, shu-mu-ronjiu, birbiljiu, pulju, hilju, sotsu, a-ushu, os-tashu, a-roshu, ha-rishu, virmushu, ci-reshu, ca-Ieshu, etc. cu iu-shcurtu ica u-shcurtu la singular shi mush-conji, shu-mu-ronji, bir-bilji, pulji, hilji, sotsi, aushi, ostashi, a-roshi, ha-rishi, vir-mushi, ci-reshi, ca-Ieshi, etc. cu i-shcurtu la plural.) Bagats oara cum andaua di zboarli di ma nsus pot si sa ngrapseasca cu i tu bitisita; ma atumtsea i easti lungu shi noima-a zborlui aliixeashti. Tra exemplu, avem: el aushi mu/tu (verbu, la tricut, persoana-a 3-a), hilji (substantiv feminin), pulji (substantiv articulat, forma shcurta a zborlui puljlj'i i puilji), shi altili. Aesta aspuni cum niscriarea al i-shcurtu shi scriarea al i-Iungu poati s-elim.ina, cativaroara, cunfuzia antri daua zboari; shi aesta poati s-hibii shi un avantagi. (b) singular-plural feminin: (pii-du-ri)-(pii-duri), (i-si-hi-i)-(i-si-
'-'
r"--.-
_..: _\
(d) singular-plural neutru (iu i-ulu ica a-ulu di la plural easu lungul): (cun-dilj)-(cun-di-lji), (fi-tilj)-(fi-ti-lji), (ca-pi-iunj)-(cii-pitunji), (stranj)-(stra-nji), (bush)-(bu-shi), (muts)-(mu-tsii), (ni-valj)(ni-va-lji), (ciu-talj)-(ciu-ta-lji), etc. tra cari singularlu ari iu-shcurtu ica u-shcurtu la coada tsi nu sa ngrapseashti (va s-dzaca ca noi nu va sa ngrapsim: cun-diljiu, ji-tiljiu, cii-pi-tunjiu, stranjiu, bushu, mutsu, nj-valjiu, ciu-taljiu). . (e) (persoana 2-a)-(persoana 3-a): tinifudz, a-duts, bash, adilj,fats, tradz, etc. (cu i-shcurtu tsi nu sa scrii) shi elfu-dzi, a-du-tsi, ba-shi, adi-lji,fa-tsi, tra-dzi, etc. (cu i-lungu tsi si scrii).
20 NUSHI TULLIU Bagats oara cum, eativaroara, seriarea eu regula di ma nsus ari shi avantagii shi dizavantagii. Zborlu eiis-tii-njiu (i-lungu, u-sheurtu), ea adjectiv, va s-dzaea "hroma ca atsea avuta di una castanji", zborlu eiis-tiinj, ea substantiv maseulin, va s-dzaea pomlu, tsi sa scrii unasoi la singular (eu iu-shcurtu tsi nu sa ngrapseashti) shi la plural (eu isheurtu tsi nu sa ngrapseashti), iara zborlu eiis-tii-nji, ca substantiv feminin, va s-dzaca, fruhtu, tsi si scrii unasoi shi la singular shi la plural. Un altu exemplu lu-avem cu zborlu min-ghiush, cari, (i) ca substantiv masculin si scrii min-ghiush, shi la singular (cu u-shcurtu) shi la plural (cu i-sheurtu), ma (ii) ca substantiv feminin si scrii min-ghiushi shi la singular shi la plural. Aesta va s-dzaca ca avem una eunfuzii la upuzitsia singular-plural (la dauli genuri, masculin shi feminin), ma nu avem cunfuzii la upuzitsia maseulin-feminin. Candu vin dupa daua eunsoani, vucalili i, ii, u dit bitisita-a multor zboari pot s-hibii shi shcurti shi lundza. Atumtsea, va li ngrapsim (i) candu li vrem lundza, va s-dzaea, eandu vrem si s-prununtsa separat, shi (ii) eandu suntu shcurti ma ligati cu una eratima di zborlu tsi vini dupa eali shi vrem ta si s-avda pi giumitati. Bunoara avem zboarli piirints, munts, mult, eiind, ar-mii-nese, etc. (cu vucalili i, ii, u sheurti), zboari tsi pot si sa ngrapseasca shi (i) pii-rin-tsii, mun-tsi (mun-tsii), mul-tu, eiin-du, ar-mii-nes-eu, etc. eandu vucalili i, ii, u Ii vrem si savda lungu shi separat shi (ii) eandu i, ii, u suntu ligati cu una cratima ca tu expresiili: piirintsii-armiinj, muntsi-analtsii, eiindu-adutsi, multuaratsi, armiineseu-agiutor, va s-dzaca, eandu i, ii, u suntu shcurti shi s-avdu mash pi giumitati. Bagats oara ca fonnili dit soni a aishtor expresii pot s-hiba scrisi shi: piirints-armiinj, munts-analtsii, eiind-adutsi, mult-aratsi, armiineseagiutor. Ica, mult cama ghini easti soli scrim tara cratima: piirints armiinj, munts analtsii, eiind adutsi, mult aratsi, armiinese agiutor. Ma aesta easti una alta prublema; una prublema eari va hiba ma ghini discutata ma nghios, atumtsea candu va si zburam di cratima. Tut una ahtan prublema u-avem sh-cu prublema-a monosilabilor: tsii (tsi), nii (nu), si/sii, trii/tri (tru), eii (ea, eu), vii (va) shi Iii (la, Ii, lu) iu vucalili ii, a, i shi u s-avdu pi giumitati i nu s-avdu dip, ca suntu ligati cu una cratima di zboarili tsi vin dupa eali. Cu tuti ca aesta prublema poati shiba discutata sh-aoa, pistipsim ea easti ma ghini sou amanam diseutsia shi s-dam andaua reguli spitsiali eandu va diseutam prublema di seriari a eratimaljei. .'
PRUBLEMA-A e-ULUI FINAL

Una prublema mari easti eu litira edit bitisita-a multor zOOariiu sonlu easti i. Multsa seriitori elasits armanj serisira aesti zboari eu e. Tri exemplu, nish sGrisiracar-Ie, Ii-ne, mu-lja-re, eandu pnmuntsarea la ma multsalj armanj easti car-Ii, Ii-ni, mu-lja-ri. Avantagilu mari easti ea, cativaroari, eu seriarea al e, putem sa separam singularlu di plural i maseulinlu di feminin. Bunoara, zborlu pii-du-ri la singular (00 i-Iungu) si serii elasie piidure, shi zOOrlu pii-duri la plural (eu ishcurtu) si serii elasie piiduri~Tut ashi, adjectivlu mur-da-ri la plural feminin (eu i-Iungu) si serii elasic murdare shi zOOrlumur-dari la plural masculin (cu i-sheurtu) si serii murdari. Bigats oari cum, dupa aesti regula, i-lungu si"serii e, shi i-sheurtu si serii i, tsiva tsi nu na si pari, a naua, natural! Ma aesti poati s-aduea shi la cunfuzii. Bunoara, dirivativa-a verbului scriu, la prezent, persoana-a 3-a singular tsi sprununtsa seri-i, easti seris di elasitslj-a noshtri serie. ,Ma eandu easti seris scrie, zborlu poati s-hiba eunfundat cu dirivativa di la tricut, persoana-a 3-a sigular scri-e (eandu s-prununtsa eu e, aetsenti.dpi e). Seriarea cu e-final ari shi dizavantagii. Protlu easti ci seriarea nu easti naturaHi, nu urmeadza printsipiul funetie eu cari si serii armaneashti, un printsipiu cari cafta ea si si serii eu i, catioara tsi zborlu sprununtsa cu i. Al doilea dizavantagi easti ca nu existi reguli exaete tra ser.area-I e-final. Litiratura elasiea armana aspuni una divirsitati mari di seriarea-l e-final. Multsa autori elasits angrapsira e-final shaclo iu nu-avea ananghi ta s-separa singularlu di plural, i masculinlu di feminin. Pistipsim ea autorlji seria atumtsea sum influentsa-a chirolui, t'ari cifta s-aspuna, cat cama multu, cat cli-aproapeaeasti grailu arman di limba rumana. Ma nu mash ci difirits autori nu seria unasoi, '~a mntu sh-autoti'tsi nu suntu elj idghilj eunsistentu; idghiul zOOr east.:seris candu eu e sh-cindu cu i-final. A,sti dizavantagii aspun ea (i) easti greu sa shtim candu sa scrim cu
e, CllOducu I, ea nu avem regun sensl, 511-11I41 :>-II-av"", ;> :0.II" ""u'"
cunllseuti di mults; shi (ii) lipseashti ehiro sh-Iucru multu ta si s-faca ahciri reguli di eatra filuloghi, shi si sa nveatsa aesti reguli di seriitori i editori. Tr-atsea elasitslji a noshtri nu-au tuts seriata unasoi, ea suntu multi zboari tu litiratura clasiea tsi s-au seriata sh-eu e sh-cu i. Altreilea dizavantagi easti ligat di una prublema particulari, una prublema di-a noastri di la editura; noi vrem s-publicim cartsili a edituraljei eu un sistem standard di scriari. Shi s-nu lu-avem standard tora di oara, noi eaftim s-agiundzem la un !!istemstandard. Andoi di
22 Nusm TULLIU
scriitorlji clasits armiinj, shi ma multsalj scriitori mudemji, scriu cu i, ashi cum s-avdu zboarli. Editorlu, sh-el ari prifirintsa si scrii cu i. Tu nchisita, editorlu cafta si scrii cartsaIi a autorlor clasits cu sistemlu clasic, sh-atseaIi mudemi dupa sistemlu cu cari Ii-ari scrisa autorlu. Ma dupa pubIicarea-a protlor tsintsi cartsa, editura s-acatsa s-faca la cati carti un glusar di zboarli ma putsan cunuscuti, di niulughismi shi barbarismi. Sh-tra noi easti multu greu sa scrim cu daua sisteami. La ratsearea-a glusarlui, lipsea si scrim dauli varianti a zboarlor. Na frio
.-
mintammultu.Ma panatu soni,sh-dupamultaminduiri,lornapofasea

si scrim tuti cartsali, clasitsi i mudemi, totna cu i, vamoara cu e-final.
PRUBLEMA-A
DIFTONGULUI
ea (ia)
Diftongul ea s-avdi, di ma multili ori, dip unasoi cu diftongul ia; shi poati si sa scrii sh-ashi. Ma noi ~ngrapsim, an general, ea. Tra exem.plu, noi angrapsim hear-bi, nehea-diea, nvea-dza, min-du-eash-ti, no ngripsim hiar-bi, nehia-diea, nvia-dza, min-du-iash-ti. Mash ca, ciitivaroara, featsim shi exceptsi; aesti exceptsii va si s-veada tu ndaua zboari dit carti. Tra exemplu, diftongul ea (ia), ditu nchisita-a zboarlor, va lu ngrapsim candu ea, candu ia, dupa cum easti traditsia ica dupa cum na sa pari a naua ca easti ma ghini. Zboari ca iar-na, iar-ba, etc. Ii ngrapsim ashi; no Ii ngriipsim: ear-na, ear-ba, etc. Zborlu ia-ra, adverbul, lu scrisim C~l a, shi zborlu ea-ra (ea-ram, eai rai, ea-rats), verbul, lu ngrapsim cu ea. Tut cu ia si scriu numi proprii ca Chiaeu, Ciamba, Stuian, etc. ica niulughismi ca zborlu pia-tsa. Ma sufixul ean (ian) lu ngrapsim ean tu zboari ca ma-gar-vean, bi-tulean, a-ea-de-mi-eean, etc.; no 10 ngripsim ian. Una prublema particulara u-avem cu substantivili feminini tsi bitisescu cu i-lungu, zboari tsi tu forma-a lor articulata, la singular, au diftongul ea (ia). Avem:
I~\ ...\ 1; +_; _.. ~ ___ ... N'. 1. 1'," ',' '._
, "'
ca multsa di clasitslji a noshtri, ma nu tuts, Ii ngrapsea ashi); (iii) zbparIi tsi au i dinaintea-l i dit bitisita, ca i-ti-i, Ma-ri-i, ghi-mii, ci-ti-i, is-tu-ri-i, seu-li-i, ti-nji-i, Vla-hi-i, etc. tsi nurma! eara s-li ngrapsim, la forma-a lor articulata: i-ti-ea, Ma-ri-ea, ghi-mi-ea, ei-ti-ea, is-tu-ri-ea, seu-li-ea, ti-nji-ea, Vla-hi-ea, etc. ica i-ti-ia, Mari-ia, ghi-mi-ia, ei-ti-ia, is-tu-ri-ia, seu-li-ia, ti-nji-ia, Vla-hi-ia, etc. (cii ashi s-avdu!) ma noi prifiram s-li ngriipsinr i-ti-a, Ma-ri-a, ghimi-a, ci-ti-a, is-tu-ri-a, seu-li-a, ti-nji-a, Via-hi-a, etc. ca easti ~a simplu sh-c-ashi easti traditsia; tu aesta catigurii intra shi zboari ca: a nji-a, a tsi-a, etc. (tsi no si serio a nji-ia, a tsi-ia, etc. neca a nji-ea, a tsi-ea, etc.); (iv) zboarli tsi au e dinaintea-l i dit bitisita, ca pa-re-i, i-de-i, etc. zboari tsi putem s-Ii ngrapsim: pa-re-ea, i-de-ea, etc. ma putem s-li ngrapsim shi pa-re-a, i-de-a, etc. (cum featsim sh-la punctul (iii) ma nsus); nu shtim cum easti ma ghini s-ratsem; ca na si pari ca easti ma ghini sa scriem pa-re-ea, i-de-ea, etc. ma easti ma simplu sa ngrapsim: pa-re-a, i-de-a, etc. Cum tsi s-hiba, noi va caftam s-no Ii ngripsim varaoara: pa-re-ia, i-de-ia, etc., cum u fac mults altsa. Ma s-avem exceptsii la regulili di ma nsus, tora di oarii, noi nu c~ushtem multi. Tra exemplu, bagats oara cum tu zborlu trei, i easti shcurtu shi formaa lui articulata si scrii traditsiunal5u ia nu cu ea; va s-dzaca ca noi va sa scrim a tre-ia, n" va sa scrim variioara a tre-ea, necii a tre-a. Suntu shi zboari iu diftongul ea (ia) sa ngrapseashti simplu a. Avem prota zboarli iu diftongul vini dupa Iitira j, ca tu zboarli:j a-Ii, jar, jaghi-na, di-ja, etc. (tsi noi nu Ii scriem jea-li, jear, jea-ghi-na, de-jea, etc.). Avem deapoea zboari iu diftongul vini dupa cumbinatsiili di litiri nj, lj, sh, ashi cum u-avem aspusa ma nsus, candu zburam di prublema-a vucalilor. shcurti. Sh-tu soni, avem sh-catastasea di ma nghios, iu prublema easti ligata di faptul ca aesta regula s-aplica mash la diftongul ea (ia), nu la eumbinatsiat di "" litiri ia tsi s-prununtsa ca "" ,.,., ." . . N . J .
\.10
u. ""-"",
..--
..
--
-- --0
---..----
ear-ti, mi-ra-ehi, etc. cari si scriu tuti cu ea, nu cu ia; va s-dzaca ca noi Ii angrapsim aesti zboari: ti-hea, car-tea, mi-ra-ehea, etc. (noi no va Ii ngripsim, ca altsa, ti-hia, ear-tia, mi-ra-chia, etc.); (ii) zboarli tsi au a, 0 ica u (sh-poati a?) dinintea-l i dit bitisita, ca so-i, ma-i, sa-ra-i, bo-i, ploa-i, pa-i, elja-i, hu-i, etc.; cum featsim shcu zboarli di dinainti, noi va Ii scrim tuti, tra standardizari, cu ea nu eu ia, va s-dzaca ca va Ii ngrapsim: so-ea, ma-ea, sa-ra-ea, bo-ea, ploa-ea, pa-ea, elja-ea, hu-ea, etc. (zboari tsi noi no va Ii ngripsim: so-ia, ma-ia, sa-ra-ia, bo-ia, ploa-ia, pa-ia, elja-ia, hu-ia, etc., cu tuti
an, di-a-eon, di-a-Iog, di-a-Iee-tu, etc. lipseashti s-li scrim ashi, cu tuti ca aesti zboari s-prununtsa ca: seri-ia-ri, A-dri-ian, di-ia-eon, di-ialog, di-ia-Iee-tu, etc. A\Ternshi cazuri iu ndaua zboari pot si sa scrii tu dauli soi. Zborlu shtea (shteam, shteai), candu ari mash una silaba va si sa scrii ashi; ma idghiul zbor, candu easti prununtsat cu daua silabi ca shti-ia (shti-iam, shti-iai), va si sa scrii shti-a (shti-am, shti-ai). Tu una catigurii spitsiala intra zboarli tsi nchisescu cu a shi au prefixul nigativ ni; zboari ca niadrat, niarushinat, niagarshit, niaspartu, etc. cari pot si s-avda shi cu unisilaba ea (ia), tra exemplu, nea-drat, nea-ru-shi-nat, nea-gar-shit, nea-spar-tu, etc. shi cu cumbinatsia di
24 NUSHI TULLIU
.'
litiri i-a (i lungu), tra exemplu, ni-a-drat, ni-a-ru-shi-nat, ni-a-giirshit, ni-a-spar-tu, etc. Aesti zboari va Ii ngrapsim totna cu ia, cu tuti ca prununtsarea va s-hiba, cativaroara cu ea. cari s~bitisescu eu z; tra exemplu, avem gaz, un zbor, tsi sa serii, candu easti articulat, gaz-Iu, nu gas-Iu. Una alta exeeptsii poa.ti s-hiba cu zboari ca disligari tsi multsa Ii prununtsa, shi vor s-Ii ngra.pseasca, dizligari. Bagats oara cum prifixul dis s-transforma tu diz c"andus-afla dinintea a unui zbor tsi nchiseashti cu v (dizvilescu), cu g (dizgrop), etc. (3) An fatsa-a vucalilor, nu putum s-adrim viri regula. Avem zboari ca: pisii, chisii, etc. tsi si scriu cu s, shi alti zboara ca ghizii, prizii (electrica), analizii, expertizii, etc. tsi sa scriu cu Z.Ma suntu shi zboari iu nu shtim cum easti ghini s-ratsem. Tr-atsea aesti zboari dit soni va Ii mutrim un cati un shi, ma nclo, ma s-putem s-aflam una regula, va u ratsem. Aesti reguli nu s-aplica candu s shi z fac parti di eumbinatsiili di Iitiri ts shi dz, candu di faptu avem alti cunsoani, nu s shi z. Ashi avem zboari ca sotslu, avutslji,fadzlji, pradzlji, aradzli, etc.
PRUBLEMA-A DIFTONGULUI oa (ua)

Tut una prublema ca atsea al ea (ia) u avem cu diftongul oa cari poati si sa scrii shi ua. Noi lu ngrapsim, an general, oa. Tra exemplu, noi angrapslm: a-oa, oa-rii, oar-jan, loa-ri, etc. nu a-ua, ua-rii, uarfin, lua-ri. Ma ratsem exceptsii la ndaua zboari substantivi articulati - ca ha-ra-ua, nea-ua, a da-ua, etc., tsi va Ii ngrapsim cu ua, zboari cari niarticulati, bitisescu cu uii. Un altu zbor tra cari ratsem exceptsii easti zborlu muabeti; zbor tsi s-avdi shi cu trei si/abi (mua-be-ti) shi eu patru (mu-a-be-ti).
PRUBLEMA-AL s TSI S-AVDI SRI CA z

Suntu zboari iu prununtsarea easti sh-ca atsea a sonlui s sh-ca atsea a sonlui z; shi nu easti Iishor ta si s-faca una regula. Tra exemplu, cum lipseashti si sa scrii: disleagii ma dizleagii? Aesta prublema cafta un studiu ma ahiindos, di atselj tsi cunoscu ghini filulughia shi Iimbili veclji. Tora di oara noi aleapsim regulili di ma nghios: (1) An fatsa-a cunsoanilor b, d, g, m, n shl v, sl s-bagi shl sl sprununtsi z. Tra exemplu, si sa scrii: zbor, zghic; zghiliri, zdrumin,
PRUBLEMA-A NUMILOR DI MES, SIPTAMANA SRI NATSIUNALITATI

Dupu sistemlu inglez, noi angrapsim numili di mes shi numili di siptamana eu litira mari, zboari tsi tu limba rumana sa scriu tuti cu litira njica. Tra exemplu, noi angrapsim: Martsu, Mai, sambata, Luni, etc. shi nu: martsu, mai, siimbata, luni, etc. Candu va sa ngrapsim dzua di mes, deadun cu meslu, ica deadun eu meslu shi anlu, noi prifiram sa ngrapsim ca tu exempIiIi: l-Iu (protlu i primlu) di Martsu, 1992; 2-lu (doilu) i 2-1i (dauli) di Mai; 3-lu i 3-1idi April; 20-1idi Brumar, 1991; 31-lu (treidzatsiunlu) di Andreu, etc. Numili di stat, puIitii, hoara, regiuni, etc. va si ~ii'serii cu litira mari, ma dirivativIi va si sa scrii cu Iitira njicii. Trii exemplu, avem: Sarbiilsarbulsarbeashti, Ghirmaniilghirman, Americalamirican, Bitulilbitulean, arman, etc.
dizgrupari,isozmatii,huzmeti,sazmii,zgrum,stizmii,znjii, zvercii,az- .
vama, dizviliri, diznjirdari, dizvitsari, zveltu, etc.; s-nu si scrii: sbor, sghic, sghiliri, sdrumin, disgrupari, isosmatii, husmeti, sasmii.,sgrum, stismii, snjii, svercii, asvama, disviliri, disnjirdari, disvitsari, sveltu, etc. Avem shi exceptsii iu easti ghini si s-tsana s-lu, ca: (i) tu zboari di urighina xeana ca giurisdictsii, ciismeti, etc. shi (ii) tu numi proprii ea Cosma, Cosmescu, Usman, Bosnia, etc., iu s-Iu poati si s-avda eativaroara shi ca z. Cu tuti ea nu shtim ma s-ratsem ghini, va s-bagam s nu z (i) tu multi zboari (ma nu tu tuti!) cu sufixul smu ca patriutismu, lirismu, natsiunalismu, comllnismu, afllrismu, etc. shi (ii) tu zboari eu prefixul trans, ca tu zboarIi di utighina xeana transvirsal, transburdari, etc. (2) An fatsa-a cunsoanilor c, f, I, p, r shl t, sl s-bagi shl sl s-prununtsi s. Tra exemplu, si sa serii: ascap, schin, sfulgu, disligari, slab, aspilari, stamnii, spindzurari, astiiljari, asian, dispoti, oaspi, aspartu, 'spulleari, stranji, etc. Una exeeptsH u-aveni la artieularea-a zboarlor
FORMA STANDARD A ZBORLUI

Candu un zbor ari ma multi formi, noi va lu scrim tu forma cari noi pistipsim ca easti atsea ma buna; poati s-hiba (i) una forma cunsacrata di scriitorlj-a noshtri clasitsi, (ii) una forma tsi na si pari a naua a easti atsea ma nurmala i atsea cama ariispandita, ica (iii) una forma tsi u-aleapsim dupa regulili tsi caftam s-li stabilim aoa, la editura. Aesta forma va u cunsidiram ca forma standard; forma standard tra cartsiili-a
26 NUSHI TULLIU noastri, forma tsi va u ufilisim pana atumtsea candu un cumitet di filuloghi armanj va sa stabileasca forma ufitsiala. Aspunem ma nghios andaua di minduirli tsi na frimintara candu aleapsim formili standard a multor zboari; candu va s-putem, va saspunem shi exceptsiili. Va cunsidiram treiIi cazuri: (1) eazlu a zboarilor eari sllntll dija tll limba armana (ma ghini dzas, atseali tsi, aproapea tuti, s-afla tu dictsiunarlu al Tache Papahagi, scrisi sh-aclo, di multi ori, tu ma multi turlii) (2) eazlu a niulughismilor, zboari tsi Ii adavgam noi tora, i li-avem adavgata ma nainti tu cartsali a edituraljei, shi (3) eazlu a zboarilor eumpusi, ma multu a adverbilor cari, di multi ori, pot s-hiba cunsidirati sh-ca un singur, ma pot s-hiba cunsidirati sh-ca ma multi zboari.
ZBOR DI LA EDITOR 27 Prublem~ easti sh-cama greaua cu zboarili tsi nchisescu eu an, an i n, ica nchisescu cu am, am i m, ca tuti aesti zboari au trei formi, cativaroara patru. Bunoara, avem zborlu anehirdaseseulanchirdaseseulnehirdaseseu/ehirdaseseu i zborlu ambunari/ambunari/mbunari. Cari lipseashti s-hiba forma standard? Tu glusarli a noastri caftam sratsem regula ca, atumtsea candu nu shtsim tsi forma s-bagam, u bagam atsea tsi nchiseashti cu a. Easti una regula multu subiictiva, ca tsani multu di limba tsl u zbura edltorlu acasii. Bunoara, tra zborlu anvets/anvets/nvets noi aleapsim anvets ca forma standard. Ma cum, tu cartsaIi pubIicati di Editura Cartea Aromana pot si s-afla treiIi formi, cati forma poati s-aiba exemplili-a Ijei. Multi zboari s-prununtsa sh-cu a, sh-cu u; la aesti zboari forma standard aleapta easti atsea cu II. Ca exemplu avem zboarili: mutreseu, eunoseu, furtuna, eueot, durut, mi hiumuseseu, garnuts, euruna, etc., zboari tsi pot s-prununtsa shi matreseu, eanoseu,jartuna, eiieot, darut, mi hiumaseseulhimaseseu, garnats, earuna, etc. Ma putem s-avem shi exceptsii, ca bunoara zborlu eatsllt (forma tsi va u-alidzem standard) tsi s-prununtsa shi eutsut. Suntu zboari tsi au ti/thi cari s-prununtsa cativaroara shi ji. Forma
standard tsi u aleapsim
PRUBLEMI CD ZBOARI VECLJI DIT LIMBA ARMANA

Una prublema tsi na deadi multi cripari, easti prublema a pruteticlui a tsi s-baga naintea-a multor zboari. Easti ghini shtiut ca, tu limba armana, multi zboari pot s-prununtsa sh-cu pruteticlu a sh-rara pruteticlu a. Tra exemplu, avem zboiui ca malamalamalama, spun/aspun, cljem/acljem etc. iu dauli formi suntu cumuni tu zburari sh-iu noima-a zborlui armani idghea, cu tuti ca, cativaroara (ca bunoara la zborlu spun/aspun) poati s-aliixeasca niheama. Nu easti prahtic s-Ii-avem dauli formi; easti ma ghini s-alidzem una singura forma, forma standard a zborlui. Aoa avem mari ananghi di una regula, una regula cari s-hiba aplicata di tuts armanjlji tsi scriu i tipusescu. Aoa na lipseashti un cumitet, prifirabil di filuloghi armanj, cari soumindueasca ahandos prublema shi cari s-vina tu soni cu una regula ghini adrata. Ma s-nu hiba ghini adrata, regula va s-n-aduca mash an- .. .. t : ~: n .-,,1...~::i1; _ b""'''AJ''' . - - t "1 ... .'Cl' 4'!" ._1_~ _."~A" 1: .. -maca s-nu s-poata di tuts - armanjlji tsi scriu. Adrarea di una regula generala easti multu greaua. Avem zboari iu apofasea easti lishoara. Bunoara, avem zboari ca ameal, apunti, etc. iu nu easti ananghi di pruteticlu a; atumtsea, forma standard a aishtor zboari easti rara a. Suntu shi zboari iu easti ghini ta s-bagam pruteticlu a; ca bunoara, zboarili amari, apruftusiri, alumtari, astingu shi arman/aroman, zboari tsi s-prununtsa shi mari, pruftusiri, lumtari, stillgu shi ruman/raman, ma aesta forma dit soni nu easti multu araspandita. Ma cama multili zboari tsi li-aflam cu pruteza-al a, suntu zboarili iu putem solingrapsim sh-unasoi sh-alanta.
- ca easti
forma atsea cama araspandita
- easti
cu ti. Ex.: eati/eathi, pirmit/pirmith, timelj/thimelj (formi standard), tsi s-prununtsa shi eaji, pirmij, jime7j. Ma avem shi exceptsii, ca feamina/theamina, iu forma standard tsi u-aleapsim easti cufnu cu tho La multi zboari, aleapsim forma standard cu a, nu forma cu i (ex.: parmit, shiieagi, napartiea, salagheseu, etc, shi nu pirmit, shieagi, nipartiea, siligheseu, etc.); cu p, nu forma cu b (amprostu, nu ambrostu); cu t, nu forma cu d (punti, seantealji, earinti, nu pundi, seandealji, earindi); cu.s, nu forma cu sh (vasilje, serum nu vashilje, sherum; ma avem shi exceptsii ca shellrtu, sheljandza nu seurtu, seljandza); cu t, nu forma cu n (alantu, nu analltulanandu) shi alti
llJUUl Li:)J. uu. 1.1 ~fJYJ.J."'J.u. ..."".....
Suntu zboari cari, la zburari, cher cativaroara cati una vucala. Candu zboarili s-prununtsa nurmal cu vucala, forma standard a zborlui easti atsea cu vucala. Tu alti zboari, vucala aproapea ca s-chiru shi nu savdi varnoara; atumtsea forma standard tsi-aleapsim easti tara vucala. Tra exemplu avem formili standard jicior, mushat, shutsiit, sudoari, plltsan, jatsem, para, etc. (zboari tsi s-prununtsa sh-ca feior, mshat, shtsat, sdoari/asdoari, ptsan, ftsem, pra, etc.). Ma avem shi exceptsii ca zboarili arman, preaclji (nu pareaclji), areari (nu arueari), adrari (nu adarari), etc. Suntu zboari iu sunitlu u dit bitisita a zboarilor poati s-hiba shi lungu
28 NUsm TULLIU
shi shcurtu. Ti-aesti zboari noi featsim regula ca atumtsea ciindu u dit soni ari dauii i ma multi cunsoani dinaintea-a lui, forma standard shibii scrisa cu u. Ma candu u easti shcurtu shi vini dupa una singura cunsoanii, forma standard a zborlui easti tara u. Trii exemplu, avem formili standard: multu, actsentulaccentu, an, bun, standardu, pronj, cash, etc.; nu ufilisim formili mult, actsentlaccent, anu, bunu, standard, pronju, cashu, etc. Bagats oara cum, ti-aesta regula, cunsoanili tsi sa scriu cu una cumbinatsil di litiri (ch(e,i), gh(e,i), dz, dh, ts, th, sh, nj, /j) cunteadzii ca una singura cunsoana nu ca ma multi.
ZBOR DI LA EDITOR 29 ndreapsim (gata tra fotografiari) aesta carti nii vinjirii la editurii trei transpuniri di trei ciirtsii,dit limba rumiiniitu limba annana; nii vinirii: Locurli a Fantanjlor (di T. Mihadash), Armana (di P. Vulcan) shi Golgota-a Fara/jei (di N. Tulliu), prota transpusii di Hie' Ceara, shi dauli dit soni transpusi di Dina Cuvata. Aesti ciirtsii, tsi speriim soli publicam niiinti di bitisita-a anlui 1994, sh-tu cari aflam multi rumanismi (ma nsus di daua njilji), nii furtsara s-tatsem un studiu ahandos, aoa la editurii, trii prublema-a niulughismilor. Tu chirolu tsi ngrapsim aestu Zbor di la Editor, studiul easti aproapea bitisit shi fu prizintat ca unii cumunicari la Treilu Cungres di Limbii shi Cultura Armana tsi s-tsiinu Freiburg-Ghirmanil, namisa di 20-li shi 23-li di Alunar 1993. S-poati ca, regulili tsi-afliim sh-tsi'va li dam ma nghios, s-aducii mari angranji, sh-tr-atsea nu li-avem aplicata tuti ninga. Va sashtiptiim ninga viir an, doi, tra s-avem chiro s-caftam sh-mintea-a altor armiinj, tra s-videm cum mindueasti lumea sh-cum easti ghinLstatsem. Trii cititorlu intirisat, regulili suntu aesti di ma nghios, iu, tra si s-aducheascii ma ghini cum s-prununtsii, zborlu easti dispiirtsiit tu silabi shi silaba pri cari cadi actsentlu easti scrisa cu litiri ma groasi: REGULA 1 Sonlu 0 tsi s-aflii tu unii silabii cu actsentu, armani 0; candu s-aflii tu unii silabii tarii actsentu s-transformii tu u. Bunoarii, dupa aestii regula, lipseashti sii ngrapsim: for-miiltrans-fur-ma-ri, acor-du/a-cur~da-ri, 'iun-troI/cun-tru-la-ri, doc-tur/duc-tu-rl-i, etc., dupii cum avem shixecljili zboari armiineshti: por-tu/pur-ta-ri, dormu/dur-njl-ri, coc/cu-tsea-ri, A-pos-tul/A-pus-tolj, mor-tu/mu-rit, etc. Avem shi ndaua exceptsii. Una tsi u-aflam easti la zboarli cumpusi, ca bunoarii: monosilaba, protuzbor, etc. tsi putem soli cunsidiriim, nu ca un, ma ca dauii zboari, cu dauii actsenti, va s-dzacii, zboari tsi si scriu shi s-prununtsa pro-tu-zbor, mo-no-si-Ia-bii, etc. REGULA 2 - Sonlu e tsi s-afla tu una silabii cu actsentu, armani e; candu s-afla tu una silaba tara actsentu s-aliixeashti tu i. Exceptsiili tsi-avem aflata tora di oara suntu: (i) candu e easti tu nchisita zborlui (sh-atumtsea di multI on va putem s-avem Claull ananu, cu e sn-cu I),. v (ii) prifixili dilnilpri, cari dinintea-a zboarilor tsi nchisescu cu a, stransformii, cativaroarii ma nu totna, tu delnelpre, (ili) zboarli cumpusi, ca bunoarii internatsiunal, interbelic, etc. tsi putem soli cunsidiriim, nu ca un, ma ca dauii zboari, cu dauii actsenti, va s-dziicii, zboari tsi pot si sa ngrapseascii shi si s-prununtsa In-ter-na-tsiu-nal, lo-ter-be-lic, etc.' shi (iv) iindauii dirivativi di la cungiugarea-a verbilor, iu lipseashti s-tatsem dupii cum nii cafta regulili di cungiugari. Bunoarii, dupii aestii regulii, lipseashti sii ngriipsim: dis-prets/dis-pritsu-l-ri, i-xa-min (trii examen), ma-ni-fes-tu/ma-ni-fis-ta-ri, u-fi-
PRUBLEMA-A
NIULUGHISMILOR
Avem prublemi miiri cu niulughismili cari putem s-li-avem, tu limba armiina, ashi cum li-aflam tu limba d-iu na vin, ma sh-putem s-liafliim sh-aliixiti, dupa cum na sa pari a naua ca u cafta limba armana. Bunoarii, cari lipseashti s-hibii forma standard a zboarlor: neologismu, filologiilfilolog, filozofiilfilozof, arheologii, poeziilpoet, judicata, .special, oficial, serioslseriozitate, etc.? S-hibii aestii di ma nsus i shiba: niulughismu, filulughiilfiloluglfilulog, filuzufiilfilozuflfiluzof, arhiulughii, puiziilpuet, giudicata, spitsial, ufitsial, sirioslsiriuzitati, etc? Sigura ca, trii multsa armiinj educats tu sistemlu shcular rumiinescu, va Iii si para ca forma standard lipseashti s-hiba atsea tsi saproachi di limba rumaneascii. Sh-cum editorlu fu educat tu un ahtari sistem, tindintsa-a lui eara, ditu nchisitii, s-li aibii niulughismili tu unii ahtari forma; ca ashi-lj si parea a lui ca s-uidisescu ma ghini. Cititorlu poati s-lu veada aestu lucru ma sa dghivaseascii tut tsi-ari scriata el tu rivista Zborlu a Nostru ica tu "Zbor di la Editor" dit cartsali publicati tu Editura Cartea Aromana. Dziish ma nsus "tindintsa" ca, unii analiza a publicatsiilor di piina tora a autorlui, va s-aspuna ca (i) ma multili niulughismi ufilisiti di el
suntu multu aprucneall UIIUITUa 1.:;1U au lU UIUU" lWllalla, \"1 W1a ",au
unii, sh-peanarga-anarga, multi niulughismi s-transfurmarii niheam cati niheam dit forma urighinala tu una forma cama aprucheata di caracterlu-a limbiiljei armiinii, shi (ili) tra una pirioada di chiro, tu idghiul articul, li-afliim dauli formi a niulughismului. Bunoarii, zboariili: poezii, clasiclclasici, serios, succes, derivativa, litera, special, proces, perioada, etc. s-aliixirii cu chirolu tu: puizii, clasiclclasits, sirios, suctses, dirivativa, litira, spitsial, prutses, pirioada, etc.; ma nai ma multili di niulughismi armasira asb.icum eara. Prublema aestiinii frimintii multu, na frimintii tut chirolu. Dupa isi u
30 Nusm TuLLIU
I"'"
ZBOR DI LA EDITOR 31 u-cIjos/u-clji-lari (tra ochioslochelari); alaxim ghi tu glji tu zborlu: pri-ve-glju (tra priveghez); aliixim i tu lji tu zborlu: u-mi-ni-lji (tra omenie); aliixim ni tu nji tu zboarli: du-me-nju (tra domeniu); genju/dze-nju (tra geniu); aliixim mi tu nji tu zboarli: mul-tsu-njescu/mul-tsu-nji-rilmul-tsu-njit (tra multumesc/multumire/multumit), ui-njes-cu/ui-nji-ri (tra uimesc/uimire); alaxim bi tu ghi tu zboarli: alghi-i (tra albie), ab-sur-ghit (tra absorbit), mi-c~oghi (tra microbi); alaxim cativaroara a tu ii, ca tu zborlu an-da-tu-ram (tra indatoram) shi alti aliixiri tsi nu li idintificam ninga. Dizavantagilu tsi lu-avem cu-aesti reguli easti ea, tra aplicarea-a lor, (i) lipseashti sa shtim iu cadi actsentul shi eari easti arazga-a zborlui shi (ii) di multi ori, avem zboari (ea bunoara: general, lieeu, natsiunal, etc.) tsi s-au "cunsacrata" tu una forma tsi nu urmeadza aesti reguli. Ma di-alanta parti avem shi avantagilu ca: (i) him fideli a caraeterlui a limbaljei armana (tsi urmeadza regulili a ljei, reguli tsi s-afla tu sumcunshtientul a unui tsi cunoashti ghini limha armana, cu tuti ca s-poati sa-Ij si para ca nu li cunoashti!) shi (ii) poati s-rida ma lishar noima-a zborlui, ca tra exemplu, tra timpurli prizentultricut a verbilor: transfor-maltrans- fur-ma, ma-ni-fes-talma-ni-fis-ta, cun-tes-tal cun-tis-fa, scri-ilscri-e, ica substantiv/verbu ca tu: a-dre-sala-dri-sa (tu loc di zboarili rumaneshti trans-for-maltrans-for-ma, ma-ni-fes-taJma-ni-festa, eon-tes-talcon-tes-ta, scri-e/seri-e iea a-dre-sala-dre-sa, cum va seara scrisi zboarli ma s-nu urmam regulili di ma nsus). Cum aesti reguli pot s-aduca discutsii shi angranji, shi cum neca noi nu him totna siguri di zboarli iu va s-eara nitsisar s-ratsem exceptsii (ixtseptsii!), ditsizia finala u-alasam tra ehirolu candu va publicam atseali trei romani di cari zburam ma nsus. Pana atumtsea, va putem sna minduim ma ghini (editorlu shi tradueatorlji) sh-va s-avem sh-niheama chiro s-eaftam mintea-a altor armanj. Bagats oara ea, ditsizia easti ta si s-aleaga una di treili altimativi di
_1' _
tser/u-fi-tsi-ri-mi, etc., dupa cum avem shi vecljili zboari armaneshti: pref-tulprif-tea-sa, ve-glju/vi-gljedz, an-dreglan-dri-dzea-ri, grec/gricll:-man,etc. REGULA 3 - Candu easti transplantat .tu limba armana, sonlu gi/ge: (i) s-transforma tu dzi/dze, candu arazga zborlui easti latina, (ii) stransforma tu ghi/ghe, candu arazga easti gartseasca (i cativaroara arbinishasca) shi (iii) armani gi/ge candu zborlu easti di arazga nturtseasca. Bunoara, aplicarea-a aishtei reguli na dutsi la niulughismili: a-dzin-tsi-ila-dzen-tu (tra agentie/agent), dzes-tu (tra gestu), dzi-niral (tra general), i-xa-dzi-ra-ri (tra exagerare), i-ma-dzi-ni (tra imagine), li-dzen-dalli-dzin-dar (tra legendallegendar), ri-dzim (tra regim), vi-dzi-tal (tra vegetal), fi-lu-lu-ghi-ilfi-lu-Ioglfi-lo-lug (tra filologie/filolog), ghim-na-ziu (tra gimnaziu), ghim-nas-ti-ca (tra gimnastica), lo-ghi-ca (tra logica), etc. dupa cum avem shi vecljili zboari armaneshti: dea-dzit, dzi-nu-clju, dzi-niri, vir-ghi-ra, gea-ba, gi-lat, etc. REGULA 4 - Candu easti transplanta't dit limba rumana tu limba armana, sonlu cilce: (i) s-transforma tu tsi/tse, candu arazga zborlui easti latina, (ii) s-transforma tu chi/che, candu arazga easti gartseasca (cativaroara nturtseasca) shi (iii) armani ci, tu zboari di arazga nturtseasca i vurgareasca. Urmandalui aesta regula, noi va ngrapsim: tsiclop, ac-tsen-tu, suc-tses, suc-tsi-si-u-ni, bi-tsi-cle-ta, cu-mir-tsi-al, dis-tsi-pli-na, li-tsi-ta-tsi-i, ci-tes-cu/ci-ti-tor, li-tseu, stse-na, gri-tsiza-ri, pri-fa-tsi-ri, di-tsi-zi-i, sa-cri-fl-tsiu, spi-tsi-al, etc., dupa cum aflam sh-tu vecljili zboari dit dictsiunarlu al Tache Papahagi zboarli: tsea-pa, tser, tsi-ta-ti, tsi-ri-mo-nji, che-fal, chi-li-mi, chif-te, chi-miri, ci-bu-chi, ceap-cin, cer-ga, ciz-ma, ci-rac, etc. Nu featsim un studiu ahandos tra alti transfurmari, ma un studiu priliminar na sudzireadza regulili aditsiunali di ma nghios:
AT.T' RF.mrU
- Aliixim
i tu Jli tu zboari ca: cu-ri-gen-tulcu-ri-gedz
(tra corijentlcorijez), giug/an-giu-gat (tra juglinjugat), ml-rag! {tra miraj), pi-i-sa-giu/pi-i-sa-gis-tu (tra peisaj/peisajist), shan-tagilshanta-gedz (tra shantaj/shantajez); alaxim pi tu chi tu zboarli: an-chi-litsat (tra impielitsat), cu-chi-la-ri-i (tra copilarie), tul-chi-na (tra tulpina); alaximfi tu hi tu zboarli: hi-or/an-hi-u-rat (tra fior/infiorat), hir-bin-ti (tra fierbinte); aliixim z tu dz tu zboarli: a-dzi-ma (tra azima), a-dzur/a-dzu-riu (tra azur/azuriu), a-shi-dza-ri (tra a~ezare), cu-ti-dzan-tsa (tra cutezanta), ni-pri-vi-dzut (tra neprevazut), ni-tidzat (tra netezit), pau-dza (tra pauza), ri-ti-dzat (tra retezat), vi-dzual (tra vizual); alaxim chi tu clji tu zboarli: trun-clju (tra trunchi),
Prota altimativa easti atsea ta sa ngriipsim shi s-prununtsiim niulughismili ashi cum li-ajliim adaptati tu limba sorii rumiina, poati eu njits transfurmari (ma multu aclo iu suntu caftati di regulili di dielinari i cungiugari), ma s-hiba ananghi. Avantagilu-a aishtei altimativa easti ea transplantarea easti lishor tra ratseari; dizavantagilu, ca forma rumaneasea a zborlui poati s-nu hiba di aeordu cu caracterlu a limbaljei armana, ica s-nu urmeadza regulili di diclinari i cungiugari a zboarilor dit limba a noastra. A daua altimativa easti ta soli ngriipsim niulughismili tuforma-a lor
32 NUSHI TULLIU rumiineascii, ma soliprununtsiim zboarli dupii caracterlu-a limbii/jei armiineascii, ashi cum nii vini natural tu zburiiri .tarii s-nii minduim multu. Tra exemplu putem si scriem Florica shi s-prununtsam Flurica. Pistipsescu ca aesta easti sulutsia actsiptata di ndoi di papanjlj-a noshtri di-aoa shoun chiro. Avantagilu easti ca transplantarea easti lishor tra ratseari; dizavantagilu, ca aparatsim printsipiul a nostru funetic di scriari ashi ca multi zboari nu va s-prununtsa ashi cum suntu ngrapsiti ica nu va s-hiba prununtsati idghea soi di tuta lumea. A treia altirnativa easti atsea ta s-ratsem calea ntreaga shi soli transplantiim niulughismi/i tu limba armiinii ashi cum u caftii caracterlu-a /imbii/jei. Avantagilu easti ca armanem fidelj a limbaljei a noastra shi ca va sa scriem funetic ashi cum va s-prununtsam; dizavantagilu, ca aesta altirnativa cafta multu di lucru sh-va n-aduca di multi ori divirgentsi di upinii (tsi pot s-n-aduca sh-multa angranji) di cum lipseashti transplantarea si s-faca. Bunoara, putem s-dzatsem ghiniral ica dziniral (tra general) candu traditsia na u cafta sa spunem general? Aesta easti prublema, alidzearea-a unei di treili altirnativi di ma nsus. Avem poati shi una a patra altirnativa; s-nu n-agunisim, s-imnam peanarga shi s-aliisiim chirolu sii ntseamii niulughismi/i dupa forma cari va s-impuna, dupa forma tsi va u-ariseasca lumea. Cu aesta altirnativa va s-transplantam cati zbor dupa cum na si pari ca easti ma ghini, calaudzats, di multi ori ma nu totna, di regulili di ma nsus; va sdzaca, (i) va li-ngrapsim tu una forma multu aprucheata di limba rumana, cu prununtsarea funetica dupa cum suntu scrisi (altirnativa I di ma nsus) ica cu prununtsarea tsi na u cafta caracterlu a limbaljei armana (altirnativa 2) ica (ii) va li transfurmam dupa regulili di ma nsus (altirnativa 3), atumtsea candu transfurmarea nu va na duca multu diparti di forma internatsiunala a zborlui. Tra exemplu, va putem s-alasam zborlu general, cii ashi easti cunuscut, ica va Ju scriem II;heneral,ca nu easti multu aliixit, shi va sa ngrapsin doctur shi ducturll, c-ashl na SIpan ca u calla UlUua. Nu vrem s-bitisim aesta shcurta discutsii, rara s-aspunem un lucru tsi, tra editor, fu ca una mari dishcljideari a ocljilor. Ma s-mutrim tu dictsiunarli al T. Papahagi, I. Dalametra shi S. Mihiiileanu, va s-af1iim multi zboari tsi editorlu Ii cunsidira niulughismi intrati tu limba armana tu pirioada di-aoa sh-vara 80-120 di anj, pirioada di dishtiptari culturala armaneasca. Andaua di-aesti zboari fura dija ufilisiti di editor, ma fura ufilisiti sum forma-a lor aprucheata di limba rumana, nu di forma cunsacrata di aesti dictsiunari. Tra cititorlu tsi easti intirisat, dam ma nghios, zboarili tsi li-aflam candu featsim studiul (cativaroara cu zborlu rumanescu tu parantezi). Aesti suntu zboari tsi
.'1
ZBOR DI LA EDITOR 33 editorlu Ii cunushtea pi limqa rumana, nu Ii cunushtea pri limba armana, zhoari tsi ma soli ufilisea.,va lipsea soli transplanteaza'dupa reguliIi di ma nsus. Easti intirisantu s-videm ca, instinctiv, armanjlji dit atsel chiro aduchira cum lipsea s-hiba transplantati rumiinismili. Pistipsim ca, ma s-caftam ninga, va putem s-aflam tu aesti dictsiunari, sh-alti niulughismi, zboari tsi nu na inshira n cali candu featsim studiul a nostru. Ashi aflam: Adantsimiladantsescu, amirican, analughH, arintsid, arhiolog, arugozlaruguzina (rogolirogojina), astrunomlastrunumii, azdruntsin, ampriuna, anflurescu, antsiputJantsep, bira, bivul, boatsit/butsesculbutsiri (bocet/bocesc/bocire), bomba, bubuchi, Bubuteadza, bucal, bugat, calindar, camfura, capsuman, carpin, catedra, chentru, chinari, chiptar, ciocan/ciocan), ciuban, ciumag, cochil/copil), cocina, cojoc/cujuc, coliva, condica, consul, contra, cruesculcruiri, ctitur, cubairi, cubilitsa, ~ucean, cucii, cucoashi, cucon, cuditsa, cudosh, cufitsa, culoana, cultuc, culuvii, cumanda, cumbanii, cumedii (Mih) icii cumidii (Dal), cumisar, cumit, cunachi, cundilj, cunjac, cunupida, cunushtintsa, cupita, cupitsa, cuptura, curan, cusitsa, cuvata, dator, demun, dialectu, dilicat, diplumaJdiplumat, dishertu, dispotildisputami, dizarmari, doma (dom), domina, dugoara, ediraJedera, efurii, energhii, enurii, epidimii, episcop/episcopat (Mih) ica episcop/episcupatJepiscupesculepiscupii (Dal), epitrop/epitrupii, epuhii (Mih) ica ipuhii (Dal) (epoca), filantrop/filantrupii, fildish, filinar, filologlfiluloghii (Mih) ica filolog/filulughii (Dal), filotirn/filutumii, filozof/filuzufii (Mih) ica filuzof/filuzufiilfiluzufedz (Dal), fiziunumii, floarilflurarii/flurar, fluir/flueara, fortsaJfur-tsatJ furtsarilfurtsata, fosfur, fotografiilfotograf (Mih) ica futugraf/ futugrafiljilfutugrapsiri (Dal), frantsescu (francez), fronim7frunimeatsa, fundedz, galantomlgalantumii, gazetaJgazitar, gheografiilgheograf, ghimnastica, ghimnaziu, gilatina, gulanlgulanimi, gushtir,
naracnr, 1111 ill, l111VL.U.u~~~J.~':"':. u: ::, ~_ '.u.L , 1..Hlo~:; ;,..11nnml
icunumiilicunumisescu, idulatrii, ifculii, ighiena, igumin, ilpida, intires/intirisantuJintirisarilintirisatJintirisedz, iparhii, ipucrit, ipuhondrulipuhundrii, irbos, irghilii, ivlaviilivlavios, ixurii (exil), lacum/lacumiillacumescullacumiri, lemnullimnar, lepraJlipros, lichiu (liceu), limunada, lobuda, lutarii, lutsescu, magnetalmagnitizari/magnitizedz, maratsinilmaratsinish, metal (Dal) ica mital/mitalic (Mih), micruscop, milancolic/milanculii, miliunilmiliunar, miludiilmiludios, misteacan, mitirizi, mitropuli/mitrupuliilmitrupulit, mostru (monstru), mudistra, muliftu, mulipsitJmulipsiri/mulipsescu,
_.~~-
3.4
Nusm TULLIU
,-
ZBOR DI LA EDITOR 35. Easti greu s-dam normi generali, ma di ma multili ori,prifixul lu-alichim di zbor (rara cratima), ashi ta s-ratsem un singur zbor. Tu dictsiunarlu~a lui, Tache Papahagi li-ari cativaroara, prifixul shi zboanli, bagati deadun ca un singur zbor, ma di multi ori li-ari sb.-alichiti cu una cratima. Dam ma nghios trei exempli: (i) Prifixul ni, cari, adavgat naintea-a unui adjectiv shi substantiv tsi easti una dirivativa di-a unui verb1.l, alj da unanoima nigativa. Bunoara, avem upuzitsiili: adratlniadrat, adrarilniadrari, (ma nu adaramintulniad~ramintu), biutlnibiut, bearilnibeari (mil. nu biuturalnibiutura), arushinatlniarushinat, arushinarilniarushinari (ma nu arshinilniarshini), andreptulnindreptu, driptatilnidriptati, bunlnibun, etc. Regula tsi u featsim aoa, ashi cum s-veadish-ma nsus, easti sa ngrapsim prifixul deadun cu zborlu, rara cratima. Tache Papahagi, cu tuti ca li ngrapseashti ca noi, li-ari bagata tu dictsiunar cu cratima: niadrat, ni-adrari, ni-biut, ni-beari, ni-arushinat, ni-arushinari, nindreptu, ni-driptati, ni-bun, etc.; ma li-ari bagata ashi, mash ta soli difirintsiadza di zboarli iu ni nu easti un prifix, zboari ca nishani, nipot, nieuehir, etc. Una prublema tsi u-avum cu aestu prifixu, easti ca multsa armanj, candu ni easti urmat di sonlu a, lu prununtsa ne sh-lu ngrapsescu ne. Tra exemplu, niadrat, niarushinat, etc. suntu scrisi shi prununtsati neadrat, nearushinat etc. Tuti aesti zboari noi va li ngrap-
munarhuJmunarbii, munecla, murmani, murun (morun), narcotic, ncaltsescu (incalcesc), niofit/neofit, njitsimi (micime), ntirisari, oluglulog (Mih) ica ulogluludzescu (Dal), organ, parob/parubii, parola, perghii (perie), piceti (peceta), pidantu, pihlivan, pilican, piltec (peltic), pintin, pircala, pirdei, piricul, pirmis, pirvazi, pitreatsiri, poci/pucic, polca, politsaJpulitsa, popa, pripilitsa, programalprogram, prolog, propaganda, profit, pulbiri, pulitica, puliticbii (politete), pulitipsiri (civilizare), pulits (politai), pumean (pomana), purtsilani, purtucalji, putrid, rebiVrebel, ripas, rob/rubescuJrubit (a robi), ruiri, ruman, rushcuvan, sartsina, scutic, seatilsitos, semnuJsimnatisimnator, setsiralseatsiralsitsiratlsitsirari, sfortsal sfurtsedz/sfurtsari, shusaua (~osea), shuvaescu, sidefi, sirtar, soldzu (solz), spiculantu, stumab, suflit, suldat, surtseaua, tabatsescu (tabacesc), templu, teologlteologbii, teorii, termometruJtermometru, tilegraf/tilegrafci/tiligrafsiri (Dal) ica tiligraf/tiligrafiiltiligrafisescuJ tiligrama (Mih), tipugraf/tipugrafiiltipugrafilji, tortu, trifolj, triir/ triirat, ,trumpetaltrumbeta, trupairi (tropaire), tserclju, tsirimonji, tsitati, tuiag, tulcbina, tumnatic, tuptani, ubdzats (optzeci), ubor, ucbean (ocean), ufilescuJufiliri, uftec (ohtoih), ugeac, ugrada, uimi (oime), ular/ularii, uminilji, undari (ondulare), unjida (omida), uptimi (optime), urgbiri, usandzalusindza, zavurescu, zestra. Tu zboarli di ma nsus, aflam shi ndaua zboari tsi noi minduim ca easti ma ghini s-hiba ngrapsiti altasoi. Ashi avem zboarli: arhiolog, episcop, filolog, filozof, program, prolog, propaganda, rebel, teologl teologhii, teorii shi termometru tsi noi va li ngrapsim: arhiulog, episcup/episcop, filoluglfilulog, filozuf/filuzof, prugram, prulog, prupaganda, rebil/ribel, tiulogltiulugbii, tiurii shi tirmometruJ tirmumetru.
sim ashicumIi featsimmansus,ell. n singurzbor(raracratima),cu i, . u

nu cu e; va dzaca ca nu va Ii ngrapsim ni-adrat, ni-arushinat, etc., nitsi neadrat, nearushinat, etc. sh-ned ni adrat, ni arushinat, etc. cum suntu scrisi cativaroara. . (ii) Prifixul xana, cari separat va s-dzaca, iara, diznou, pali, bagat dinaintea-a unui verbu (sh-cativaroara dinapoi), va-lj da una noima di ripititsii. Noi featsim regula, tora di oara, ta s-lu ligam di zbor (rara cratima, cum fatsi 'rache Papahagi), candu easti naintea-a verbului, ma s-lu-alasam separat, candu easti dinapoi. Tra exemplu, noi va ,..:>;ft"m nl1raosim: xanabanedz (banedz diznou), xanadzae (dzac <:::'i
iara), xanafae (fac diznou), xanaved ~vea QIZnuuj, "'UfJU,w..,
~~~
PRUBLEMA-A ZBOARILOR CUMPUSI

Suntu multi zboari cumpusi tsi pot si sa ngrapseasca separat, ca ma multi zboari componenti, i pot sa si scrii deadun, ca un singur zbor. Tra exemplu, avem zborlu njadzanoapti tsi poati s-hibii ngrapsit shi njadza-noapti i njadza noapti, shi zborlu eativaroara tsi poati s-hiba ngrapsit shi eati varoara, eati vara oara, etc. Aoa va cunsidiram daua cazuri, (i) atsel a prifixilor, shi (ii) atsel a adverbilor, congiunctsiilor shi a pripuzitsiilor. (1) Prublema-a Prifixilor Suntu zboari la cari, ma s-l-adavgam un prifixu, va l-aliixim noima.
(zburascu iara) etc., zboari tsi Tache Papahagi li ngrapseashti xanabanedz, xana-dzQe,xana-fae, xana-ved, xana-zburaseu, etc. Ma noi va sa ngrapsim dZQe xana, fae xana, ved xana, etc. candu xana vini dupa verbu. Bagats oara ca prifixul xana, di arazga greaca, ari idghea functsii cu atsea a prifixului re/ridit limba rumana (ca sh-dit multi alti limbi muderni dit Europa di Vest). Sh-na antribam ma s.nu hiba ghini sintrudutsem re/ri tu loclu-a prifixului xana; va s-dzaca, s-avem bunoara, barbarismili: ridzae, rifae, rived, ribanedz, etc. tu loc di
36 NUSHI TULLIU
',Oro:
ZBOR DI LA EDITOR 37 editata di Valeriu Rusu. Aclo/ aclotsi (nu: 'aco); aeri (nu: aieri); afoara; agalea (nu: agalia); agalea-agalea (nu: agalea-galea, etc.); agonja (nu: agonjia, etc.); aliheal alithea; aljumtrea (nu: a-ljumtrea); aljurea (nu: a-ljureaf aljuria, etc.); altasoil alta soi; altioril alti ori; altoaral altiioaral alta oara; altsival altutsival altu tsiva; ama (nu: a ma); anaparti (nu: a-naparti, etc.); antsartsu; anumirea (nu: a-numirea); aoalaoatsi (nu: aua/ auatsi); aoaltari (nu: aualtari); apoea (nu: ap01a1apoa); aproapeal aproapi; asamoaptea (nu: aseamoaptea, etc.); aseara; ashil ashitsi (nu: acshi); astaral astasearal aesta seara; atumtsea; avarligal anvarliga; a-1.a/ stadzl adzal asandza; ampadil mpadi (nu: m padil -mpadil npadi, a etc.); an fatsal n fatsa; ancoal ncoa; andreptu! ndreptu (nu: n dreptu!
ndreptu, etc.); anghios! nghios (nu: n ghios! an ghios); ansus/ nsus (nu:
xanadziie, xanafae, xanaved, xanabiinedz, etc. (iii) Prifixul palju,. cari, bagat dinaintea-a unui zbor va s-dzaca slab, urut, eu eusuri, etc. An general, prifixul palju va caftam s-ulligam di zbor (sh-rara ctatima), ca bunoara: paljuom (om slab), paljueal, paljuglosii (limba uruta), etc. Zboari ca aesti di ma nsus, Tache Papahagi li ngrapseashti cu una cratima; va dzaca, el Ii ngrapseashti palju-om, palju-cal, palju-glosii, etc. Mash cativaroara, candu easti ligat di una numa proprii, ca bunoara: palju-Flurieii, palju-Hristu, etc. noi va caftam s-ufllisim cratima. (2) Prublema-a Adverbilor (shi a Altor Zboari) Una prublema mari easti atsea a adverbilor. Multi adverbi suntu cumbinatsii di alti adverbi, pripuzitsii, congiunctsii. Tra exemplu, cum lipseashti si Sa scrii zborlu "di-unii-oarii"?Nu avem vama prublema candu lu-aflam zborlu ca tu expresia: ashteptu di unii oarii di ehiro; si scrii ica ashi, candu i-ulu shi ii-ulu suntu lundzi, ica di-unii oarii ciindu ii-ulu mash easti lungu; ica di-unii-oarii candu i-ulu shi iiulu suntu semivucali. Idghiul lucru s-fatsi sh-candu avem expresia: isturia di unoarii (di-ulloarii) shoun ehiro..., iu zboarili di shi unoarii . lipsescu ngrapsiti separat, ca deadun, vor s-dzaca di ziimani. Ma candu sensul a zborlui diuniioarii easti atsel di uniishullii, diniieali, dip tora (atumtsea), troarii, etc., prublema easti mult cama greaua. Zborlu poati si sa scrii tu multi soi, shi cati soi ari loghica-a lui. Tuts scriitorlji nu lu ngrapsira zborlu "di unii oarii" idghea turlii, shi multi ori, idghiul scriitor, tu idghea lucrari, lu scrii tu ma multi soi. Zboriu putem s-lu-aflam scris ca: diuniioarii, diunoarii, diniioarii, dinoarii, di nii oarii, di unii oarii, di-unii-oarii, di-una oarii, di unoarii, di niioarii, etc. Cum (i) ditsizia di cum si sa scrii aesti zboari easti, di multi ori, subiictiva shi arbitrara, sh-cum (ii) dicat soli scrim . .zboarili, candu . .
unasol, canou auaSU1, IJll11UWJU vd 'l;;d~U
IUd !!)UUU
an sus/ -sus! n sus); anviil nvii (nu: an viii n vii! -n vii); bunoaral bunaoara (nu: buna oara, etc.); ca; cacum (nu: ca cum); cama (nu: ca mal ca-ma); canaoara; cantsido; caritsido/ caitsido (nu: cai-tsi-do/ cari tsi-do, etc.); carival caiva (nu: cari val cari-va, etc.); catioara; catiun/ catiuna; cafiun/ cafiuna; catutsido; cantsido/ candutsido (nu: candu tsi dol candu tsi-do/ cand-tsi-do, etc.); cativaroaral cativamoara (nu: cati varoaral cati vama oara, etc.); catse (nu: ca tse/ ca-tse); cudealaga (nu: cu di-alaga, etc.); cumtsido (nu: cum tsi dol cum tsi-do/ cum-tsi-do, etc.); deadiplui; deadun (nu: dadun/ diadunf di-adun, etc.); deafurishalui; dealihea (nu: dialiheal di-alihea, etc.); dealoclui; dealungului; deandreptului; deaneavra (nu: dianeavral di-aneavral daneavra, etc.); deantreglui; deanumirea (nu: dianumireal di-anumirea, etc.); deapoea (nu: dapoial di-apoeal diapoeal diapoial deapoaea, etc.); deatotlui; deavarligal deanvarliga (nu: diavarligal di-avarligal di-anvarliga, etc.); di; di la (nu: gilfl);di-aesta (nu: deaesta); di-alanta (nu: dealanta, etc.); dicsearal di cu seara (nu: dixearal dic-seara, etc.); didindi (nu: di dindil di-dindi, etc.); digeaba (nu: di geabal di-geaba, etc.); dighios
,__ .1, :L:__I ,.1; :.'h:M\' r1;"' r1i n' dinimdaulea (nu: di nandaulea, etc.);
.:)-J..I.,
u..u """,,,.au. .._
una forma standard (una i ma multi formi, tsi va putem s-li-aliixim ma nclo, ma s-ditsida ashi filuloghili). Tr-atsea prupunim aoa ma nghios una lista di adverbi, congiunctsii, pripuzitsii (shi ndaua alti zboari) cama cunuscuti shi forma, ica formili cu cari soli scrim. Prota forma easti atsea tsi noi u prifiram, ma sh-alanti formi va s-hiba actsiptabili. Aesta lista u featsim cu agiutorlu a dictsiunarlui al Tache Papahagi, sh-cu agiutorlu-a unui capitul scris, di N. Saramandu, tu una carte
3 Valeriu Rusu Tratat de Dialeetologie Romaneaseii, 1984, Editura Serisul Romdnese, Craiova, Romania.
dinandreapta (nu: di nandreaptal di-nandreapta, etc.); dmanumnea (nu: di nanumireal di-nanumirea, etc.); dinapandiha; dinastanga (nu: di nastanga, etc.); dinacali (nu: di na cali, etc.); dinioaral dinoaral diunoaral diunaoara (nu: di una oaral di-una-oaral di noara, etc.); dinapoil di napoi (nu: di-napoi, etc.); dinclo/ di nclo (nu: di-nclo); dincoa (nu: di-ncoal di ncua, etc.); dinghios! di nghios (nu: di-nghios! di n ghios, etc.); dininti! dinainti (nu: di nintil di-nainti, etc.); dinsus! di nsus (nu: di-nsus); dioaral di oara (nu: di-oaral diuara, etc.); dip/ didip (nu: di dip); diparti; dipirghios (nu: di pir ghios! etc.); dipisupral diprisupra (nu: di pi supra, etc.); diprimansus (nu: di pri ma nsus! di
38 NUsm TULLIU
I~;I
ZBOR DI LA EDITOR 39 sim,.candu zboarli jara shi pana s-prununtsajar shi pan? Easti ghini sa ngrapsim: jara di alta, jar-di-alta, jar' di-alta, jar di-aJta i jar di alta? ica pana 3-mi duc,pan-s-mi duc, pan' s-mi duc i pan s-mi duc? (ii) Candu s-Ieaga daua zboari, sonurli anamisa di eali s-avdu, di ma multili ori, shcurti; :cativaroara, nu s-avdu dip. Lipseashti soli scrim aesti sonuri? i easti ma ghini sh-ma simplu soli eliminam"l Bunoara, cum easti ma ghini s-ratsem cu una di dauli vucali u dit expresia tuuna .can, candu. mash un singur u s-avdi1 Cari u easti ghini s-lu eliminam? atsel di dinainti ma atsel di dinapoi? Cum easti ghini sou ngrapsim aesta expresii? tu una cali, tu na cali, t-una cali i tu-una cali?. ;... (iii) Multi ori, zboarli monosilabi, tsi s-leaga di alti zboa.ri, ash cher vucala shi s-fac semisilabi; vucala-a lor s-fatsi semivucala, i vucala sfatsi afana shi nu soma avdi dip. Atumtsea, di multi ori, semisilaba poati s-hiba ligata sh-di zborlu di nainti sh-di atsel di di11apoi;cum easti ma ghini s-ratsem? Tra exemplu, semisilaba nj poati s-vina di la prunumili pirsunal i riflixiv (anj, nji), i poati s-hiba una foniIa shcurt1i a prunumilui pusisiv a meu. Tu fraza: ashi-nj dzash io tu mintl, ca feata-nj ma marea va nj-aduca una habari buna, avem: (i) protlu nj easti prunumili riflixiv a njia = anj = nji shi putem s-lu scriem ica tu forma (tsi na si pari a naua) ma buna, ashi-nj dzash io tu minti (prishcurtari di la anj) ica tu forma ma putsan buna, ashi nj-dzash io tu minti, (prishcurtarea di la nji); (ii) al doilea nj, di la partea di fraza feata-nj ma marea, easti prunumi pusisiv shi va dzaca a mea shi sleaga totna cu zborlu din fatsa; shi (iii) semisilaba nj dit soni easti prunurnili pirsunal a njia = anj = nji shi putem s-lu ligam ica di zborlu din fatsa tu forma va-nj aduca una habari buna (prishcurtari di la a njia = anj) ica cu zborlu tsi vini dupa nj, tu forma va nj-aduca una habari buna (prishcurtari di la a njia = nji), ashi cum s-avdi, di ma multili ori, .ligat di zborlu aduca. Tu aestu exemplu videm ca ___:.:1.1... ; ~:a;":;rm"'; Ii..,,,..,,,,hti':-hihii igat di zborlu din fatsa. ma ! l altiori poati s-hiba ligat ica di zborlu di dininti ica di atsel di dinapoi. Tsi reguli s-ratsem? Ashi cum lu-aspuni exemplul din ma nsus, prublema easti cumplexa, shi nu easti lishor ta s-aflam reguli tsi s-li-actsepta lumea tuta. Noi avem fapta ndaua reguli. Ma aesti reguli nu suntu ninga cumpleti, shi nu him neca noi siguri ca li-avem andreapta ghini. Tra exemplu, una regula tsi na si pari buna, ma tsi nu u-avem analizata ahanda, easti saplicam regulili di dispartsari a zboarilor tu silabi, ashi cum liaspunem roa nghios. Trii exemplu, expresia di ma nsus, va u ngrapsim:ashi-nj dzash io tu minti, ca feata-nj ma marea va nj-aduca una
pri-ma-nsus, etc.); dipriuna (nu: di pri uniil di priuniil di-priuna, etc.); diptsival dip tsiva; disupra (nu: di supra, etc.); ditJ ditu (nu: di-tu/ di tu); ditru/ dintru (nu: di tru/ din tru); divarnoara (nu: di varnoara, etc.); diznou (nu: diz-nou/ diznau, etc.); dupiil dupu; tara di; rardinom (nu: tar-di-nom); geaba (nu: giaba); iara (nu: eara); ici; isal isea; isacuoaral iseacuoara; itsi; itsicari; itsicat; itsido (nu: itsi-dol itsi do); iu; iudo; iutsi (nu: iu tsi); iutsido (nu: iu tsi dol iutsi-dol iu-tsi-do, etc.); iuva (nu: iu val iu-va); macar; maca (nu: ma ca); mash (nu: mashi); maxus (nu: macsus); mani; nafoara (nu: n-afoara, etc.); nanaparti (nu: na na parti, etc.); nandreapta (nu: na ndreaptal na-n dreapta, etc.); naparti; nastanga (nu: na stanga, etc.); napoi; nialoclui; niheamiil heamiil heamaza (nu: nihiamiil ni-hiamiil hiamaziil theama, etc.); nimall nimala; ningal nica; r.inti/ nainti; niscantioril n~scantiori (nu: niscanti ori, etc.), nitsi/ nits; nitsicum; nitsiunoara; njadziidzua (nu: njadzadzua); njadzanoapti (nu: njadza-noapti); nuntml nauntru; pali; paimani (nu: poimani); pan di; pan tu; peagaleal preagalea (nu: piagaleal piagalea, etc.); peascumtal preascumta (nu: pri-ascumta, etc.); pi la (nu: pila); piningiil prininga (nu: pi ningiil pi-ninga, etc.); pirghios; pisupriil prisupra; prirr.ansus (nu: pri ma nsus! pri-ma-nsus, etc.); prinsus (nu: pri nsus); shamindoilji; shaminpaturlji; shamintreilji; strafundi; stralimpidi; strasoi; tabushilea; taha; totnal totina; trash! tash; troariil tuoarii (nu: tru oaril tru-oara); tsicara (nu: tsi cara); tutunoara; unashuna (nu: una sh-uniil una-sh-una, etc.); unasoi/ una soi; unoariil unaoarii (nu: un-oariil una oara, etc.); uti; varasoi; varliga; varoariil varaoariil varnoariil vamaoara (nu: varna oariil vara oariil vama-oara, etc.). Tri ndaua zboari di ma nsus va s-avem shi exceptsii, ca bunoara zborlu diunaoara di cari zburam ma nsus. Aoa easti ananghi di un :::tudiuahandos ta s-afliim candu lipseashti s-li scrim zboarili ashi cum avem sudzirata ma nsus, sh-candu lipseashti s-ratsem exceptsii shi soli ngrapslm al1aSOl.
PRUBLEMA DI SCRIARI A CRATIMALJEI

Cratima, cunuscuta sh-ca linia "_" di ligari i dispartsari, aspuni cum sa ngrapsescu daua zboari tsi tu zburari s-avdu deadun, ca un singur zbor. Filisirea-a cratimaljei adutsi ma multi ntribari i prublemi: (i) Easti ananghi sou scriem cratima totna? i suntu cazuri iu ngrapsirea easti ma simpla rara ea? Bunoara, cum easti ma ghini sa ngrap-
40 NUSHI TULLIU habari bunCi,iu, dupa regulili tsi va li spunem ma nghios, zboarili: ashinjdzCish,featanjmamarea, shi vanjaducCis-dispartu tu silabi: ashinj-dzCish,ea-tanj-ma-ma-rea shi va-nja-du-cCishi tra noi, zboarili f lipsescu ngrapsiri: ashi-nj dzCish,eata-nj ma marea shi va nj-aducCi. f Prubabil ca, cumbinata cu regula ca prunumili pusisiv si s-leaga di zborlu di nainti, aesta regula s-hiba buna. Ma nu shtim. Va s-na minduim ma multu. Tr-atsea, tora di oara, na mardzinim mash, ta s-aspunem prublema; ma nclo, tu vara alta carti, va putem poati s-vinim cu reguli tsi va na si para buni, sh-va s-hibCiahCintudi buni, ca lumea va li-actsepta, rara griutati. Ma, cu tuti aesti, pistipsim ca easti ghini s-ratsem una exceptsii shi s-dam ma nghios andaua reguli spitsiali tsi Ii featsim dija: (i) td scriarea-a cratimaljei la -n shi -m ditu nchisita-a zboarlor, shi (ii) (ashi cum u spusim ma nsus) tra monosilabili: tsCi(tsi), nCi(nu), silsCi,trCiltri ,(tru), cCi(ca, cu), vci (va) shi lCi(la, Ii, lu), candu aesti monosilabi suntu ligati cu una cratima di zboarili tsi vin dupa eali, shi vucala ci (deadun cu vucalili a, i shi u) easti shcurta shi s-avdi pi giumitati i nu s-avdi dip, Aesti reguli li featsim, ma neca noi nu him totna siguri ca li featsim tuti buni; li featsim tra tora di oad shi s-poati s-li-alaxim ma nclo shi soliratsem cama buni. (1) Reguli tra scriarea aI -n shi -m ditu nchisita-a zboarlor, reguli tra cari avem una mari cuntruversa shi nu shtim ma s-u-avem rizulvata ghini: Td exemplu, zboarli CinvitsCim, Cimpadi,Cinsus,etc. (tsi pot sprununtsa shi anv~tsCim, vitsCim,mpadi, nsus, etc.), di multi ori si n scriu ashi, cu ci(a) dit anchisita candu s-avdi, i rad ci (a) candu nu savdi. Bunoad, tu fraza: el CinvitsCi (anvitsCi)cci atsel tsi s-ajla Cinsus dipusi Cimpadi,vucala ci (a) si scrii, ca s-avdi. Ma di ma multili ori zborlu s-prununtsa sh-rara Ci/a-uludit anchisita, ca ashi lu-araseashti omlu i ca zborlu s-leaga, la prununtsari, cu zborlu din fatsa, Tra exemplu, fraza di nsus poati s-hiba alhita tu: ea nvitsa ca atsel tsi. s-, n .. ~"J.-"r"~" "'r--" r--w'" -- o r -- ... -..--. tsi s-afla-nsus dipusi-mpadi. Ta s-simplificam scriarea, noi lorn una
ZBOR DI LA EDITOR 41 (2) Reguli tra monosilabiU: tsa (tsi), na (nu), silsii, trCiltri(tru), cci (ca, cu), vci (wi) shi la(la, Ii, lu), candu aesti monosilabi suntu ligati cu una cratima di zboarili tsi vin dupa eali, shi vucala ci (deadun cu vucalili a, i shi u) easti shcurta shi s-avdi pi giumitati i nu s-~vdi dip. (a) Vucala i, di"la prunumili intirugativ tsi shi vueala a, di la prunumili pirsunal tsCiltsi(a tsia), s-avdu shcurti candu suntu ligati cu una cratima di zboarli tsi vin dupa eali, candu aesti zboarinchisescu eu una vucala. Tra exemplu, avem expresiili: (i) tsi adari tini aoatsi? tsi u vrei aesta carti? cari pot s-hiba prununtsati shi tsi-adari tini aoatsi? tsi-u vrei aesta carti? iu tsi easti prunumili intirugativ, shi (ii) tsaltsi adrCiunCimCicaribuna?, tsaltsi u deadi aesta carti? cari pot s-hiba prununtsati shi tsti-adra (tsi-adra) una macari bunCi?shi tsCi:'udeadi (tsi-u ,deadi) aestCicarti? iu tsCiltsieasti prunumili pirsunal "a tsia". Candu suntll'ligaticu cratima, dauli prunumi au vucala i icavucala a shcurta, i cari nu s-avdi dip. Antribarea easti: sa ngrapsim, ica s-nu ngrapsim aesti vucali? Noi featsim regula sa ngrapsim i di la prunumili intirugativ shi s-eliminam Ci/idi la prunumili pirsunal tsCiltsi.Va s-dzaca, expresiili di ma nsus, noi li ngrapsim: (i) tsi-adari tini aoatsi? shi tsi-u vrei aestCicarti? shi (ii) ts-adra unCimCicaribuna? shi ts-u deadi aesta carti?, no va sa ngrapsim: tsi-adrCi nCi acari bunCi?shi u m tsi-u deadi aesta carti? Bagats oara ca i-ulu di la prunumili intirugativ tsi si scrii, ma atsel di la prunumili pirsunal tsi nu si scrii. Tra cititorlu tsi va sa shtiba caridU: -lu scrii sh-candu s-nu lu scrii, avem una regula simpla: cati s oad candu tsa (a tsia) poati s-lja loclu al tsi, avem un prunumi pirsunal; altasoi, prunumili easti intirugativ. Tra exemplu, avem expresia: tsi-adarCiel tsi poati s-hiba (i) tsi-adara el (di nu ti-al'Ciseashti dip?), iu tsi nu p<?atis-hiba alaxit tu tsCi(a tsia), shi (ii) tsi-adara el (un lucru bun tsi va ti-arCiseascCi), tsi poati s-hiba alaxit tu tsCi,shi iu ashi ca, dupa regula-a noastra lipseashti sa ngrapsim: ts-adara el (a
./._: 1 ~...; "',.., Ii .1'7"";;(""1'1(0"';;)
norma di-al Tache Papahagi4shi eliminamcaracterlu"_", Traexemplu, noi va sa ngrapsim: dusi n paduri, u nveatsCighini, shadi mpadi, acCitsCi calea di nsus, etc.;'no va sa ngrapsim: dusi-n pCiduri(scris di altsa shi dusi-m padul'i), u-nveatsa ghini, shadi-mpadi, acatsa calea 'di-nsus, etc.
4
(b) Vucalili u, di leiadverbul nu, shi a, di la prunumili pirsunal i riflixiv nCi;s-avdu shcurtu (ica nu s-avdu dip!) candu suntu ligati (cu una cratima) di zboarli tsi vin dupa eali, candu aesti zboari nchisescu cu una vucala. Tra exemplu, avem expresiili (i) nu avem tsiva, cari poati s-hiba prununtsata shi nu-avem tsiva, shi (ii) nCiavem unCicasCi lI1ushata,cari pot s-hiba prununtsata shi nCi-avemunCicasCimushatCi. Aoa noi featsim regula sa ngrapsim u shi s-eliminam ci. Va s-dzaca, expresiili di ma nsus, noi va li ngrapsim ca: (i) nu-avem tsiva shi (ii)
n-avem unCi casCi mushatCi.
Ta~he Papahagi - Grai, Falc/ol', Etnogl'afie, 1981, Editul'a Minerva, Bucul'e~ti,Romania.
Bagats oara ca aesta regula easti fapta tra prunumili nCi,nu easti fap-
42 NUsm TULLIU
ta tra numiralul iea artieulul nidefinit feminin na (una). Bunoara, eandu numiralul iea artieulul na (una) lipseashti s-hibii ligat di zborlu tsi vini dupa el (ea dauli zboari s-avdu deadun), noi va lu ngrapsim a. Tra exemplu, tu expresia: na aveam bagata s-durnjim tu nii. aumbra di eupaci, protlu na easti prunumi tsi poati si s-avda ligat di zborlu aveam, .iara al doilea na easti forma sheurta di la artieulul nidefinit una, shi tu zburari poati si s-avda deadun eu zborlu aumbra. Candu tu zburari, na-lu s-avdi ligat di zboarli aveam shi aumbra, expresia va u ngrapsim: n-aveam bagata s-durnjim tu na-aumbra di eupaci; va eaftam s-nu u ngripsim varnoara na-aveam bagata s-durnjim tu naaumbra di eupaci, neea n-aveam bagata s-durnjim tu n-aumbra di eupaci. Ahtari expresii li-aflam ma multu tu puizii (tra ritmu), ea tu proza, artieuVnumiralul na s-avdi aproapea totna separat. (c) Vuealili i shi a di la eongiunetsia shi prunumili riflixiv silsa, savdu sheurtu (ica nu s-avdu dip!) eandu suntu ligati (eu una eratima) di zboarli tsi vin dupa eali, eandu aesti zboari nehiseseu eu una vueala. Tra exemplu, avem expresiili: (i) salsi adara un lueru, salsi u faea eama ghini, etc. iu salsi easti una eongiunetsii shi (ii) salsi alumta eu dushmanlu, sa/si uidiseashti multu eu el, etc. iu salsi easti prunumi riflixiv. Tu aesti expresii putem si seriem: (i) sa-adara, siadara, i s-adara shi sa-u faea, si-u faea, i s-u faea, shi (ii) sa-alumta, si-alumta, i s-alumta shi sa-uidiseashti, si-uidiseashti, s-uidiseashti. Cum (i) vuealili i shi a nu s-avdu eandu zborlu anehiseashti eu una alta litira (ea bunoara tu expresiili: s-faea, s-duea, etc.) shi (ii) tra standardizari easti ma simplu si seriem mash unasoi, lorn apofasea sa seriem mash s-, s-nu seriem neea sa- neea si-. Va ratsem una exeeptsii mash atumtsea eandu autorlu, el idghiul, va eafta maxus s-nu seriem s, ma sa scriem sa- iea si-, ashi cum u va el. (d) Vuealili a, i shi u di la pripuzitsiili traltri shi tru s-avdu sheurtu (iea nu s-avdu dip!) eandu suntu ligati (eu una eratima) di zboarli tsi
VIn aupa ean, eanuu ae::::iU :l.uuau l1\;lll:>t::>"U v u"ala u, <>u-"a "u ""..u.
(dit) shi pritu (prit). Tra exemplu, noi va sa ngrapsim: (i) ti-atsea shti-ima eumata di panj, shi (ii) tu-atsel ehiro di ploai mi-a.flam tu-una paduri iea pritu-atsel (prit atsel) ehiro di ploai insham ditu-atsea (dit atsea) padtlri. Mash eandu zborlu tsi vini dupa Hditu shi pritu anehiseashti eu u, va s-eara poati una buna idei sa ngrapsim dit- shi pri~-, s-nu ngrapsim ditu- shipitu-. (e) Vuealili a, a, i, shi u di la monosilabili ea (ea, eu), va (va), shi la (la, Ii, lu) s-avdu sheurtu (iea nu s-avdu tlip!) candu suntu ligati (eu una eratima) di zboarli tsi vin dupa eali, eandu aesti zboa.ri nehisescu eu una vueala, di ma multili ori a iea a. Tra aesti eazuri featsim regula ea s-nu lu ngrapsim pi a-sheurtu, ma sa ngrapsim alanti vueali. Bunoara, noi va eaftam sa seriem: tr-atsea, hu voi s-I-adm- a lor, dupa cum nu voi s-v-adar neea a vaua, aestu lueru, e-ashi-nj dziisi el (sh-va eaftam s-nu ngrapsim, ashi cum u fae altsa: tra-atsea, nu voi s-Ia-adar a lor dupa cum nil voi s-va-adar neea a vaua, aestu lucru, ea-ashi-nj dzasi e/). Idghiullueru va-l ratsem sh-tu expresiili: vidzui e-aveam (ea aveam)fapta ea-atsel (ea atsel) tsi luera eu-una (eu una) mana; el vadusi (va adusi) earni astadz sh-nu va-aduea (va aduea) tsiva mani; 1-
adra (la adra) 1111 lueru bun, ea vreas-Iu-adara(s-Iuadara) la-atsea

(la atsea) oara greaua. Normili di ma nsus, adrati tra tuti aesti monosilabi, Ii featsim mash tra tora, mash tra noi. Au partsa buni, au sh-partsa nu ahantu buni. . Una parti buna easti ea niseriarea-al a shi seriarea-al a, i (eandu si serii) shi u, elimina una pusibila eunfuzii. Bunoara separam expresiili: tsi-adara (eu prunumili intirugativ tsi) shi ts-adara (eu prunumili pirsunal tsa); expresiili: nu-adram (eu adverbul nu) shi n-adram (eu prunumili na); expresiili: e-aestu (eu ea), eu-aestu shi ea-aestu; expresiili: l-avf}a(1l la), la-aveam shi lu-aveam; v-adar (eu va) shi va(eu adar, ete. Una alta parti buna easti ea eliminarea-a vuealilor i shi a dit sinonimili silsa shi triltra standardizeadza serislu. Ma suntu sh-loeuri :.. "" " :'n <'_'>''''m "milinriiri RlInoara. na si pari ea easti ma ghini sa ngrapsim (sh-eativaroara va u ratsem ashi eandu nu va na bagam mintea): tr-una (tru una) easa sh-e-una (sh-eu una) nveasta buna. Ma tora di oara va eaftam sa ngrapsim dupa regula di ma nsus. Ma nelo, dupa tsi va s-avem ehiro s-na minduim ma. ghini shi va putem s-na eunsultiim sh-eu altsa armanj (ta s-aflam eum .mindueseu sh-nash), va sa stabilim reguli generali tra ufilisirea-a eratimaljei, sh-va s-ratsem poati ndaua alaxiri la regulili di ma nsus.
sh-eu una alta vueala. Tra aesti eazuri featsim idghea regula ea atseali di ma nsus trii silsa shi na (nu): nu va-l scrim pi a shi i, ma va lu ngriipsim pri u. Tra exemplu, avem expresiili: (i) tra (tri) atsea sh-tra (tri) Ulla eumata di pani, eari va sa ngrapseasea (eandu li-avem pripuzitsiili ligati eu eratima) tr-atsea sh-tr-una eumata di panj, shi (ii) tru atsel ehiro di ploai mi-aflam tru una paduri, eari va sa ngrapseasea (eandu li-avem pripuzitsiili ligati eu eratima) tru-atsel ehiro di ploai mi-aflam tru-una paduri. Bagats oara ea aesta regula nu s-apliea tra varianta ti (traltri) ma sapliea tra varianta tu (tru), i eandu tu fatsi parti di pripuzitsiili ditu
44 NUSHI TULLIU
"
DISPARTSAREA-A ZBOARILOR TU SILABI

Tra s-aducheasca cum s-prununtsa, zborlu easti dispartsat tu silabi; tra exemplu: a-ras-ti, tsi-va. Cum, tora di oara, nu-avem tu limba armana, reguli tra dispartsarea-a zboarilor tu silabi, shi cum regulili nu suntu unasoi di la una limba la aHa, noi caftam soli dispartsam zboarili ashi cum minduim no; ca easti ma ghini. Mash ca, cativa-roara, cum nu him ninga anvitsats cu regulili aesti, s-poati s-n-aiba loata mana pi dininti shi s-avem fapta grisheli; caftam ljirtari di la ci-titori. Candu featsim regulili-a noastri na lorn, ahiintu cat putum, dupa regulili adrati tra limba sora rumana. Inspirats di un Indriptar ortogra-fic a limbaljei rumana5, zboarili li dispartsam dupa regulili di ma nghios, iu cunsoanili tsi sa scriu cu una cumbinatsii di litiri ch(e,i), gh(e,o, dz, dh, ts, th, sh, nj, Ij), s~tu cunsidirati ca una singura cunsoana. (i) Cunsoana tsi s-afla namisa di daua vucali (cati vucala tu una aHa silaba) treatsi la silaba dit soni; tra exemplu: a-dar, a-shi, ca-tsut, radza, a-ri-chi-ri. (ii) Di dauli (i ma multili) cunsoani tsi vin una dupa~alanta, prota cunsoana treatsi la prota silaba shi alanti tuti tree la silaba dit soni; trii exemplu: car-ti, car-shi, anj-Iji, as-par-gu, an-drep-tu, ash-ter-lfu. Ma avem shi exceptsii: (a) Candu, di dauli cunsoani tsi vin una dupaalanfii, prota easti b, c, d (dh), dz,J, g (g), h, p, t (th), ts, shi v (ii), shi a daua easti r, I (Ij), tuti dauli tree la silaba dit soni; tra exemplu: a-gru, a-proa-pi, a-prin-du, a-vi-gIja-ri, a-clo, pi-ri-cIju, a-cIjem. Ma candu prota cunsoana easti j, I, m, n, nj, r, s, sh, x shi z, prota cunsoana treatsi la prota silaba iara a daua la silaba dit soni; tra exemplu: an-regis-tredz, an-Iu, anj-Iji, as-Ian, mas-Ia-ti, a-ur-Iji, a-ur-Iu, a-fish-Iu, os-tash-Iji, dea-var-li-ga, fi-cior-Iji, cal-Iu, caIj-Iji. (b) Candu au di...; ~ 0...,::; ..,1+;; ,..11.,..,,.."..,...:; tTrnn~1~ 1; "11nC't"\~ ; ,..1 ,..I~ nt c:.-h; nlf:' ~_rl;f:_
pot s-hiba cunsidirati cunsoani!), eali tree la silaba dit soni; tra exemphi: ba-ia, da-ua, a-ea-ri, a-oa-tsi, a-u-ua. (iv) Cativaraoara, la zboarili cumpusi (i fapti cu prifixi i sufixi) dispartsarea poati si s-faca ica namisa a zboarilor cump~zanti ica dupa regulili di ma nsus; tra exemplu: ni-ndrip-ta-ti/nin-drip-ta-ti, ni-ncreadi-ri/nin-crea-di-ri, in-ex-pre_siv/i-nex-pre-siv),ma trans-fur-ma-ri nu tran-sfur-ma-ri. (v) Suntu zboari tsi pot s-prununtsa tu ma multi soi. Atumtsea, noi va s-alidzem unasoi sh-dispartsarea va si s-faca dupa soia tsi ualidzem; tra exemplu: ni-ash-tip-tat, an-drept, pau-za (tsi pot s-hiba shi niash-tip-tat, Cin-drep-tu, pa-u-zCi). (vi) Zborlu tsi poati si sa ngrapseasca tu daua soi, dispartsarea va si s-faca dupa soia cu cari easti ngrapsit; trii exemplu: a-xi-ri icCiac-si-ri.
MANUSCRISILI AL TULLIU
I
Cu manuscrisiH al Tulliu avum andaua prublemi mari: (i) el angrapsi ell sistemlu traditsiunal shi (ii) nu avum la editura virsiuni di-a manuscrislor, ashi cum fura publicati urighinal. Manuscrislu };[urmintsaftirCiCrutsi eara una copii (i) fapta cu mana dupa rivista "Ecoul Macedoniei" di Eva CatrinesCJl,una filuloaga rumana tsi nu cunushtea ghini limba armana shi (ii) transpusa tu noulu alfabet fiira seamni di Dina Cuvata. Alanti trei manuscrisi, una Noapti cu Furlji, Ververa shi Cum Ishii Fur..., Ii lorn dit "Antologie de ProzCiAromiinCi"di H. Candroveanu. Niavandalui urighinalili, shi furtsats hiinda ta sa ndridzem textul dupa sistemlu di scriari a Edituraljei Cartea Aromana, nu shtim tu tsi misura aliixirli a noastri suntu afectati di aU'ixirlifapti dija di editorlji di dinainti. Shi prubabil, ca ndaua alaxiri fapti di aeshti editori s-nu li-avem bagata nghios, ca nu li shteam. Dupa cum u cafta sistemlu di scriari shi standardizari a Edituraljei ,"-,U.l",",U ...1VU..1UUU, UV.1 .L,",a~.11J..1 1.1.1\..&.1'...1 alUAU.J.. ,r,..1aA.lI.U Lo)J. .1wGh..H.111 La """A-
partu; tra exemplu: punc-tu-a-tsi-i, func-tsi-u-ni, ars-liu. (iii) Di daua vucali tsi vin Una dupa-alanta (shi nu fac parti dit idghiul diftongu), atsea di dininti treatsi la prota sh-atsea di dinapoi treatsi la a daua silaba; tra exemplu: dzu-ar, ba-ir, so-i, ba-ia, da-ua. Candu semi-vucalili e, i', 0 shi u suntu namisa di daua vucali (ashi ca
5 Institutul de Lingvistica al Universitafii din Bucure~ti Jndreptar Ortografic, Ortoepic ~i de Puncfuafie Editura Academiei Republicii Socia/iste Romania - Bucure~ti, 1987.
tili di baza, ashi cum li-aveam aoa la editura, intra tu daua catigurii, una magiora shi alanta minora. Avem daua aliixiri tsi noi Ii cunsidiram magiori: alaxirea tu ;' a e-ului final (aclo iu s-prununtsa i) shi alaxirea sufixului rumanescu (shi cativaroara armanescu) "au" di la persoana 3-a plural a imperfectului tu sufixul "a" armanescu ashi cum easti bagat tu njica gramatica 'al T. Papahagi dit dictsiunarlu a lui. Tuti alanti alaxiri Ii cunsidiram minori. Tra cititorlu tsi easti intirisat, dam ma nghios aesti alaxiri minori; avem nadia ca nu agarshim multi di eali. Va Ii-aspunem ashi cum Ii
46 NUSHI TULLIU featsim, rara sa shtim, u spunem iara, candu alaxim textul urighinal shi candu lu-alaxim atsel dit virsiunli tsi li-aveam la editura. Dupa adetea-a noastra, bagam tu parantezi zborlu ashi cum easti ngrapsit tu manuscrisli a noastri shi, ta s-hiba ma lishor tra noi, ufilisim litirli a noastri Ii (tra I, a shi a), ts, sh, nj shi Ij, nu atseali traditsiunali cu cari fura scrisi. lara tra litirli gartseshti dhelta, theta shi gamma, ufilisim, iara dupa sistemlu a nostru, candu litirli latini, d, t, g shi v, candu cumbinatsiili di litiri dll, tll shi g/v, dupa cum na sa ndreadzi lucrul. Sh-ca na sa ndreadzi lucrul, zboarli suntu bagati sh-tu arada alfabetica. (1) SOIlIItdz, Tltlliu lu scrisi candu dz, candu z shi candu g: noi lu standardizam tu dz. Dam ma nghios, nu tuti, mash andaua di zboarli iu z shi g lu-aliixim tu dz: agiundzi (agiunge), aleadzi (alege), ancaldzashti (ancalzashti), anjurdzea (amiurgea), arneadza (arneaza), aspindzur (aspinzur), aundzit (aunzit), avdza (avza), andridzea (andrigea), antredz (antregi), banedz (banez), bradz (brazi), budza (buza), bumbunidza (bumbuniza), cadzut (cazut), cherdzi (cherzi), cutedz, cutidzat, cutidza (cutez, cutizat, cutiza), deadzit (deget), Dumnidza (Dumnizau), dumnidzaescu (dumnizaescu), dzali (zile, zale), dzana (zana), dziitsea (zatsea, zitsea), dzeana (zeana), dzimea (gimea), dziniri (giniri), dzinuclju (genuclju), francJzi(frange), frandza (franza, frunza), frandzi (frange), fudzi (fuge), landzid (langid), landzidz (langiz), livadz (livazi), lundzi (lungi), mardzini (margine), mandzu (manzu), muldzeari (mulgere, mulzare), muldzi (mulge), murdzea (murgea), njadza (miaza), njir~zea (mirgea), padzli (pazile), pandza (Panza), patidzat (patizat), pindzi (pinge), pirdadz (pirdazi), plandzi (plange), sandzi (sange), sfuldzirat (sfulgerat), shidzura (shizura), tisadz (tisagi), tradzi, tradzea (trage, tragea), vedz (vezi), vidzui (vizui), vuloadzli (vuloagile). (2) Sonllt nj, Tulliu lu scrisi di multi ori m, an particular candu
,_VVI""" (1....
ZBOR DI LA EDITOR 47 bun calauz, dictsiunarlu al T. Papahagi: candu un zbor di-al Tulliu eara scris altasoi dicat cum eara scris tu dictsiunar, zborlu lu-alaxim; ma candu dictsiunarlu avea ma multi virsiuni di-a zborlui, inclusiv virsiunea al Tulliu, caftam s-alasam zborlu (ma nu totna) ashi cum eara scris. Ma nghios suntu ma multi di-aesti zboari: acupirit (acoperit), adrat (adarat), agalisit (agalnisit), ali (ale, a Ie), altasoi (alta soi), altaoara, altiori (alta oara, alti ori), altutsiva (altu tsiva), andrupat (anduparat), ansutsa (ansutsea), aoa (aua, aoaJ, aoaltari (aualtari, aoaltari), apoea (apoia), arcat (arucat, aruncat), arcoari, arcuros (aracoari, aracuros), armas (aramas), arshini (arushini), arushutsa (arushitsa), ashtearsi (ashterse), ashtiptai (ashteptai), atsel, atsea, atsilui, atsiljei (tsel, atsel, tsea, atsea, atsilui, tsilui, atsiljcH,tsiljei), ampadi (am padi, an padi), biguri (bigori), bradet (bradit), buciunj (buciumi), caleshii (caleasha), caniva (cani-va), capidan (capitan), cari (care), cartsido (cari do), calduros (caldaros), candutsido (candu do), cantic (cantic, cantec), capestru (capastru), capitsana (capatsana), casheri (cashiiri), cati (cati, cate), cativarnoara (cati varna oara, cati vara oara), catse (ca tse), chinar (chenar), chiparish (chiparesh), chiptos (cheptos), cicior (ciucior), cilnicoanji (celnicoanji), cioaric (cioarec), ciubuchi (cibuchi), creashti (creshte), cu tuta inima (din toata inima), cunduri (conduri), curbishan (corbishan), dantela (tantela), daua (doaua, daua), deacutotlui (di cu tut), deavarliga (di varliga), di (de), di nghios (din ghios, di nghios, di-nghios), di nsus (din sus, di nsus, di-nsus), di-anvii (di-a-vii), dicara (di cara), dicat (dicat, di-cat, decat, de cat), digeaba (di geaba), digushi, di gushi (di gushi), dimneatsa (dimineatsa), dinanumir (din anumir), dipreapoea (di pri-apoia), dipriuna (di pri una, di-pri-una, dipriuna), dispartsara (dispartsira), dit (dit, di tu, ditu), dzua (dzaua, zuua, dzuua, ziua), earam, earai, eara, earats (eram, earam, er~i, earai, era, eara, erau, earau, erats, earats), Elasona, Lasun (Elasona, Alasona, Alasun, Lasun), fildish (fildesh), flitura (flutura). flucos (flocos). flueara (fluiariit frandzela (franzeJa). friptalj (friptalju, friptalji), ghini (ghini, ghine), giumitati (jumitate), giuvair (giuvaer), goalish (goalesh), gushtir (gushter), hiirbulos (hiirbalos), harsira (hiirasira, hiirisira), heavra (hiavra), hWirii (hilarii, hiilarii, hilarii), itsido (itse do), iuva (iu va, iuva), jiratic (jeratic), lampada (lambada), loam, loai, loa, 10, loats, loari (luam, luai, lua, lua, luats, luare), luledz (lulili), maca (mancau), martisisescu (marturisescu), minduea, minduiri (minduia, mintuia, minduire, mintuire), mini (mine), mintsa (mintsehi), mplin (plin), mprostu (mbrostu), multi (multi, multe), muntili (mUntile, muntele), nafoara (afara, afoara, nafoara), naua (noaua, naua), naoara (na oara), nascan-
.,.,.""_
...
..,
- -
n~ _
.,
- ..1. .~-__
.:,1_1.:.,1 ~1,,..y M/n,n_

_
nescu; noi lu-aliixim tu nj. Dam ma nghios, andaua di-aesti zboari iu litira m fu-alaxita tu nj: anjurdzea (amiurgea), dinjicat (dimicat), diznjirda (dismirda), d~a, durnjit (durmia, durmit), lacrinj (lacrimi, lacrimi), lunjina, lunjinos (lumina, luminos), nj-eshti (mi-eshti), njadza (miaza), njari, njiros (miare, mieros), njel, njelj, njali (mel, meli, meali), Njercuri (miercuri), njergu, njarga, njirdzea (mergu, mearga, mirgea), njic, njica (mic, mica), njila (mila), njilji (mil'e), njir, njira (mir, mira), shi-nj (shi-mi). (3) Dam ma IIghios zboarli iu aliixirli suntu greu tra clasificari. Tu aesti aliixiri aplicam normili a sistemlui a nostru di scriari, i avum ca
4S-NUSHI
TULLIU
"
tiori (nascanti ori), nasi (nase), nciunjadza (nceaunji), niraida (neraida), nitsiun (nitsi un), oaminj (oamenj), padurli (padurile, padurile, padurle), parmit (paramit), pamjira (pumira), peascumta, preascumta (pi-ascumta, pi ascumta, pri ascilmta), picat (pacat), pilican (pelican), pilichisit (palichisit), pisti (piste), ploaea (ploaia), prit (prit, pri tu, pritu), purfIr (pomr), putsan (putsin), sarcacean (saracacean, sarcacean), scantealji (scanteaua, scantelje), scoasira (scoasera), shica\ (shaga), shtsal (shutsal), soarli (soarili, soarele), Sta Marii (Stamarii), subtsari (subtsire), suflit (suflet, suflit), suflitli (suflitili), sumigos (sumegos), sumnuros (somnoros), tini (tine), totna (totna, tot-na, totuna), tratse (tra tse), trimbura (trimura, tremura), troara (tr-oara), tsan (tsin), tsi (tse), tufIchisescu (tufechisescu), tut, tuts, tuta, tuti (tot, tots, toata, toate), unaoara, unoara (una oara, unaoara), unashunii (una-sh-una, una sh-una), urut (urat, urut), varnaoara, vamoara, varaoara (vama oara, vara oara), zghilea (sghilea), Zmolcu (Smolcu), zona (zoana). (4) Zboari aliisati ashi cum eara scrisi (alaxirli tsi li featsim eara mash atseali caftati di sistemlu a nostru di scriari): alifIe (aIm, chiralfii = ghitrii cu cari s-undzi omlu), argat (= huzmichear), aritseta (= carti di la gheatru iu easti ngrapsitii numa-a ghitriiljei), bucatii (= cumatii), car (= carotsa), caval (= fluearii), cucoana (= doamnii, muljari), culcat (= iintinsu, biigat), doctor (= gheatru), duzinii (= dauiispriidzatsi), galantu (= livendu, cuvardii), garbuit (= ncusurat), gluma (= ngljima, shicai), griimada (= stog), ibric (= gijve), lule (= ciubuc), mijloc (= anamisa, tu mesi, nolgica), njishcu (mishcu = min), pisma (= zilj), sigurantsa (= asfali), silit (= faptu s-faca tsiva tsi nu vrea s-u facii), tabac (= tutumi), tabachera (= cutii iu s-tsani tutumea i tsigarli), timpu (= chiro), vizavi (= naparti, di-alanta parti), zmeu, zmeoaica (= lamnji). Cu tuti ca noi ciiftam s-him cunsistentu cu aliixirli a noastri, s-poati
~_ _;4-~ 1H ... &1::: 1 : :
n :...+ : l\.Tn " "':; ..H~,..+;a """'rlt ""11 11
-.
ndreapsim tuta dinaoara (u ndreapsim ashi cum putum, candu avum chiro); sh-nu mash ca multi reguli li featsim dupa tsi u ndreapsim cartea tra tipusiri; ma di multi ori neca noi nu shtiam cum lipseashti statsem. Tr-atsea, easti pusibil ca s-avem faptii sh-noi grishelj la normili aspusi ma nsus.
--
MURMlNTSAFAu
,..;
CRUTSI 51

Dit Dana SQrcQceanjlor
Elimbul eara acupirit di neaua. Dospradzatsli ciuciuli a lui eara albi tu meslu al April canda eara dospradzatsi capitsanj di zahari. Dimneatsa, candu harazma mushatii lj-arca perlu-lj arus pisti munti shi pisti paduri, chipitli al Elimbu scantilja albi-aroshi, ashi ca, di diparti, tsi s-parea ca vedz nishti marmuri curati acupiriti di mirgenj. Dupa tsi isha soarli dit amari shi s-tradzea harazma n framti di trandafila, muntili tut alghea ahantu ca nu puteai s-mutreshti catra nas. Mash catra tu poali s-videa loc lai; mash tu plaiurli di catra Anadolii ncinusha cati vara shcamba tsi sh-analtsa truplu, ncusurat catra tser, ca vama pilican batut di ploai. Nascantiori, catra seara, cati un nior arosh tritsea pisti framtea aushlui Elimbu ca un-arushatsa trandafilii pisti fatsa a vamei virghina alba shi mushata. . Dzua, dimneatsa, muntili eara curat, tserlu albastru shi scantiljos ca safirea; una singura dzua tserlu si ntunica ca chisa, Elimbul si nviscu tu mantila di niori, chilinjli di foe ascapira pri-atsel cama analtu carciliu. Candu bumbunidza shi candl.l sfuldzira, parea ca vama stihii, vama lamnji cari casca gura aclo nsus, pri chipitli di munti, shi vearsa . pira shi fleama. .
.a.."u u Y..1,U... ",u." U.1.l.:1.}-'.11.1., au u. .I.UJU \,61 1u. J..aw,u",",q.-u "'U.l.~"V"'LI.J....
deacutotlui shi lilicili crishtea shi mushutsa loclu, candaeara primaveara. Aushlji spunea, ca nu tsan minti tu bana-a lor altii iama, ca iama dit 1896. Armanjlji, sarcaceanjlji, scoasira tutiputa multu ghinCshi njelji savea adrata primaveara ca nishti birbets; pana shi sugarlji, fitats di vama mes di dzali, criscura aproapea cat noatinjlji ahat laptoasi eara oili, ahantu multu l-agiuta clima shi soarli. Candu tritsea catra nsus tu muntsa, oili shi 'njelji eara ahantu multsa, ca alghea loclu tut; dzali ntredz tricura turmili shi cu tuti aesti nica ma zvurnea tutiputa armanea:;ca. Vazea muntsalj, zghilea padurli, asuna creacurli di cloputi, di chipuri, di azghirari, di arujiri di iapi irghilishi. Gileplu nu apuca s-numira una cupii shi alta vinea. Campul di Elasona dzimea. Fumeljli armaneshti di Avdela, di Samarina, cu alti grai aproapi tuta armanamea, avea pupusita tu campul di Elasona pana smisura gileplu, ca ordin avea vinjitii din Poli si s-misura di daua ori tutiputa armaneasca, ca zbor avea ishitii ca armanjlji ma multili oi liascundu di gilep. Shidzura maratslji armanj una siptiimana ntreaga. Magulili di Pri-. fori, di Vlahoiani laea di fumelj; nu videai dicat mash cidari, nuavdzai dicat mash cantitsi, bots, araderi, vreava shi loscut mari. Anganea loclu. Cat vinea seara, s-aprindea focurli, s-anvartea sulili cu friptalji; ficiorlji muldzea aplicatorli, muljerli aduna leamni, featili sdutsea ntr-apa cati daua-daua shi canta di aradea muntsalj. Dupa tsi murdzea ghini, s-baga measa; atumtsea s-vedz arasiti, shicai, mushuteatsa... Aushlji sh-fiitsea crutsea, cu ocljilj lunjinosh di haraua ca va s-veada iara muntsalj, mushatslji muntsa iu s-au fitata; apoea, dupa tsi maca cati vara coasta friptii, scula cofa nsus sm tradzea gQr-gQr;gQr n dultsi vin amisticat cu njari. Barbatslji hariosh u ca scoasira tutiputa ca graulu, bea shi nash cu muljerli dipriuna sm dupa atsea u baga tu cantari. Pana shi moashli, niapucatili di moashi,
1!1~___ .:I~.."6...: - -. -.. --.
: "'1+~ ,.t...,1., f"Ih1 h1Hi "n~nb~~
nl1 Hi ~d
Dupa tsi tricu furtuna, si nsirina. Chicutli di ploai lacrima pi iarba ca nishti mushati giuvairi di minghiushi: soarli arasi iara tu-ascapitata shi muntsilj tuts s-vapsira di arushatsa ca sandzi a atsiljei dit urma fleaca, tsi la pitricu di la Apus. Tu oara candu soarli murea trimburandalui tu mun1siljdit Arbinishii, scantiljos ca un mer di malama, un celnic sarcacean cu tuta fiilcarea-a lui, discarca tu una padina veardi, ninga muntili Elimbu. Eara pisti patrudzats di fumelj. lama anlui 1896 u tricura tu campul ali Tesalii, tu atseali mushati shi alavdati locuri di amii, tsi s-acljama Armiro. lama fu multu buna, multu ciilduroasa. Campul nu vidzu neaua
uda limba n gura: zbura, aradea, canta, s-acatsa n cor cu niveastili, cu pishchirli albi neap shi cu tsaruhi aroshi n cicior. Vizitli s-fiitsea di la purava la purava. Dupa tsi tritsea di njadzanoapti, dupa tsi isha pulja cu shaptili steali curati ca shapti lacrinj, s-culca shi durnja ninga focurli, tsi ardea agalisiti. Atumtsea s-tindea una tatseari pisti loc, canda viatsa nu sufla. Mash cati var cani alatra la cupii; di candu candu cati vara shuirari di picurar, apoea cati vara cumbura s-aspara zulachli, ca multi zulachi shi multi zuzulj ari tu Tesalii. Nascantiori s-avdza shi cati un cantic di flueara, jilos, cama jilos, mushat, cama mushat. Apoea
52 tsiva...
NUSHI TULLIU
,,,",'
MURMINTSA pARA CRUTSI
53
LtUla,eandu dadea di catri Anadolii (arasarit), mushatsa ea una sinii di malama shi nvirinata ea una fatsa di featii plamta, tritsea diparti, muta, shi minduita sh;-virsa somnu shi nvisari la maratslji armanj, tsi dumj~ euleats varliga.di foeuri. Catiunoara statea eanda tu loe, ea una eandila, di dorlu arrnanilor, lji mutrea di nsus eu vreari shi la basha fdmtsili durnjiti eu una tleaea alba shi trimburitoari. Cati var biirbat dishtiptat dit somnu, I{mutrea sumnuros, shi luna, arushinata eanda, ea vara feata tsi u atli. ea s-bashi eu vrutlu a ljei, asCiipitadupa muntili padurps; mash lutseafJ,rluardea atumtsearpri ehipita al Elimbu, eurat .ea una eheatrii di diamantu. Agalea-agalea, shi harazma arusa, eu budza di mirgeani, hrisusea loelu tut eu araslu a Ijei tsi nsirina amarli. ~unt~iilj, 'padurli, eampul, plaiurli, eara .aeupiriti di trandafili aroshi di lunjinii, pana tsi soarli mushat, ea un fieior di amid eu per hrisusit, niea loclu tut eu lunjin~ alba ea laptili. PuljIji, dishtiptats prit cuiburi, eanta; birbiljlji, dupa tsi-sh seutura peanili di aroaua sh-fralldzea boatsea-a lor ma dultsi ea una muzicii, pitumielja susehiia tu pIai, euelu, nvirinatlu cue, batea tu pandziili di arbori, shi jiloasa turtura lj-u dzatsea dipriuna tl/r-tl/r-tl/r... eupiili di oi ar~ea dzeana nsus azghirandalui, pieurarlji, eu eaplu goI, shuira; iapili eu m~ndzalj dupa nasi s-mushea, alaga eu eoada fuljor, atslji al,1ljeashi sutla pit nari di seutea fum shi spuma: bana armaneasea clueutea iar.a.,ey. tumata-a soarlui dit palatsli.di crustal a tserlui. Aesta banji tsanu uQasiptiimaniintreaga... Dupa una siptamanai gileplu sh-Io ea~htiga shi ordin s-deadi ea armanjlji si sh-imna ealea-ambar. Mari dandanai la fumelj. Lumea tuta s-njishea eaaveshehili.shi ea alghinili ea pisti naseanti dziili va sa shveada mun~ilieu flintanjli, padzli eu lilieili, euriili eu vuloadzli, hoarli eu easHi, izvurli eu shoputli. Fieiorlji adusira ealji eu mulili tra neareari; moashli parnjira nainti eu fieiuritslji di mana; puravili s-aspar~.~ TT~h~~1~ - .J~ r.'
_~.J:_1: _
=. __~ J_=1; 40,~4-; ~...::: _,..::::'nf;.

, '"
natdi-!iareati n ealar, eueotslji, sahiitsli-a armanjlor, galinjli, buelili, bargaeili, tuti luerurli fura bagati pri ealj shi sh-Ioara ealea catra Pindul cu paduri greali di hradz, di frapsinj shi di tuti turliili di arbori shi di lilici. Cupiili angahati di picurari nainti, sh-avigljati di canj murdzi napoi, fudzea bair-bair paseandalui. Naintea-a lor njirdzea tsaehlji barbosh, cu cambanj mari digushi, tsi batea di s-avdza trei ori diparti; birbetslji cu eoamili shutsiiti eanghelj-canghelj; dupa nash vinea oili sili tu mijloclu-a lor imna, agalea shi minduit ca Uncalugar, tarlu nearcat eu tisadz, cu tambari, cu bucli shi multi alti. Cati una gai, lai catrani,
shidea catiunoara pi eutsachli di sumar shi mutrea oili eu lana cruda ca matasea. Fudzea armalljlji, fudzea ca puljlji shi ea alandurli. Cum s-apruchea di njadzadzua, cum samtsea cii soarli aeatsa s-dugureasca, disciirca tu aumbrata shi s-discurma pana frandzea ealdura shi iara loa calji di ciipestru., Armanjlji di Avdela, di Samarina, di Deniscu, di Gramosti njlrdzea deadull cu flilcarli a lor dupa nash. Niveastili si ndridzea cari di cari shiba cama fudula, cama mushata shi cama ghini nviseuta tra s-nu sfaca rizili; barha15ljicu tufeehli dinanumirea shi cu palasb.tili la bran mutrea cari di cari s-hiba cama scuturat, cama gioni shi cama livendu. Nitsi 15erghiljnu eara cama'lishori tu fuga ca barba15ljiarmanj. Mash flilcarea al Rocca, celniclu sarcacean avdzat tu mushutea15a shi tu giunatie shi nintrieut tu eupii di njali shi tu irghilii di iapi, armasi nincarcata tu ciimpul d-Elasona, pri una golina di ninga Oiminic. Dupa tsi ascapa shi nas di datiu a gileplui, la dzasi a picurarlor s-traga cu cupiili; picurarlji shuirara pri oi shi turmili di matri15i,di stearpi, di no~tinj, di vitulj, di njali loara giuglu-giuglu nsus catra tu Elimbu. Oili nu s-dutsea amu calea mari, ma tut prit creaeuri shi prit carari, prit plaiuri shi prit surpuri. Viizea Ijanurli shi valjurli di turmili a celnielui Rocca; ca multi ca frandza shi ca iarba eara oili a celniclui. Di catra seara agiumsi tu ciciorlu al Elimbu flilcarea ntreaga di fumelj shi armasi aclo pana a daua dzua tra mirindi, candu ncarca iara shi loa calea di una oara shi giumitati catra tu munti. Vrea njargii cama diparti; cama nsus nica, buna ma, ploaea tsi acatsa s-cada, nu ljalasiipri maratslji sarcaceanj s-agiunga tu eunachea 15ivrea s-agiunga, ashi ea, di vreari di nivreari, disciireara tu padina atsea mushata,. tu oara calldu soarli murea trimburandalui tu muntsalj dit Arbinishii. Shi eara, cum dzasim, primaveara; eara tu April, tu vingb.its di mes, 1896... Soarli ascapita. Ploaea avea stiituta; tserlu eara galit shi albastru ca una dalga di-ali amari, stealili lutsea ca nishti laerinj di asimi shi trimbura ascapirandalui. t.ara una noapu alOa I.:awpuu, UlU"''' va : u~-t'~:.::: -=.:.~ Luna dumja pri ciuciuli al Elimbu ca na dzana tinira Cll perlu-i di hrisafi dispHititshi arcat ca un shallishor pisti brat5ii. Tricu noapti multa. Pumeljli s-culcara. Mash focurli ardea di parea di diparti canishti licurici tsi s-astingu shi s-aprindu. Disupra di fumelj dumja oili shi arca eati una biiteari di cloput ica di ehipru tsi savdza tu molava tatseari di noapti. *** Di ningii purava a eelniclui Rocca si sculii, candu lumea tuta dumja
54
Nusm TULLIU
MURMINTSA FARA. CRUTSI
55
tuchita di somnu, una feata analta, zveWica un chiparish, shi, dupa tsi mutri ghini varliga, tra s-veada s-easti ca nu u samti cariva, s-diparta di fumelj agalea, cu angatan, cu afirita s-nu s-dishteapta cariva. Nu sdishtipta varnu dot; nu-u samtsi varnu; mash un cani picurarescu, agunit di la cupii cii asparsi un ed, alatra unaoara di mpadi shi apoea tacu canda eara zburat s-nu alatra. Feata, dupa tsi s-diparta di la purava pana tu un loc iu sh-u fura un grem areapid, s-turna catra nandreapta shi ishi pri una tumba cu putsan bradet. Di aclo putea s-veada ghini shi fumeljli shi campul tut shi muntsalj ali Elada. Mutri catra fumelj, suflit di om nu carlidza. Lji vinji inima la loco S-turna catra Anadolii, di iu da soarli, cadzu pri dzinuclji, scula ocljilj catra n tser shi, galbina tu fatsa ca marandul, acatsa shi si ncljina. Si ncljina marata cu ahantu foe, cu ahantu dor, ca-Ij sa parea a omlui ca chetrili di mpadi s-njishca, ca vimtu nu adilji frandzali di pi arbori. Si ncljina cat si ncljina, si scula n cicioari, sh-ashtearsi cu cusitsa una lacrima tsi-anroua pit dzeani ca una margaritari, shi s-aradzama di un arbori stufos. Dupa tsi s-mindui una minuta, 10 cararea, cararea nsus catra tu munti. Luna-lj batea n fatsa, ashi ca puteai sou vedz di diparti cum sleagana tu imnari ca una marmura alba, scalsita, mplina di mushuteatsa. Ca s-grim ndreptu, multu mushata feata eara Hrisula, hilja-a celniclui Rocca; mushata cum nu s-au fapta daua feati ca nasa tu dunjai. Cartsido si-u-afla n cali statea tu loc, u mutrea ca cildasit di minti, u mutrea ca pi una fantazma cadzuta dit steali, shi dupa tsi Hrisula ascapita, mash atumtsea s-dishtipta ca di tr-un vis greu shi mushat shi dzatea cu suschir: "Halali di ma-sa tsi sh-u featsi." ***
Urt~1tl~ 0:11:;",.1"+1]_" co:;rt";"AlJn;ln.coh; "1"11t"_I] tntl11nr c<h_11_~~11f~Ao::a t..
aundzitii cu ma-sa, ghil,1ima, nasa eara nica earna mushata: Muma-ali Hrisuli vinea cama pi arusa shi cama njica tu stat; Hrisula, cu tuti ca nu avea dieat shasprazatsi anj, eara anaIta, scuturata, mpIina tara s-hibii ndisata la trup, vii ca una scantealji, alba ca na trandafila, perlu lai ca peana di corbu. Atsea cama mari mushuteatsa a ljei Ij-eara ocljilj. Doi oclji!... Liii, migdalats, lacrimosh, ampIinj di foe shi mplinj di dultseami... Candu scula dzeanili nsus, canda ca isha doi lutseafiri di sum niori. Candu bea apa, s-videa cum treatsi - ahat albii lj-eara gusha: filigeani, nu aItsiva. Cu un grai, nu-avea preaclji, nu-avea soatsa tu lumi Hrisula. Aushlji u-aspunea ::;hi inirlji vuluse~... t
Nu mash mushuteatsa eara harea-ali Hrisuli. Eara, pininga mushata, multu 'giunara shi multu buna. Bunatatea-a ljei eara una bunatati di anghil. Di cati ori nu intra prit ciilivili a picurarlor shi la agiuta cu itsido-Ij vinea di mana. Di cati ori, cu un aras dultsi, cu un grai mushat shi njiros, nu ari agunita durerli ditru inimli a veduvilor, gaileili di pi framtea orfanjlor; cats landzits, cati nipututi, nu au macata pani alba ca frandzela frimintata di manjIi aIi HrisuIi! Cats bitamji nu sh-au udata gura cu vin veclju ca balsam, vin adus di mushata piturniclji al Rocca, cum u patidzara picurarljil Tuti aesti, Hrisula Ii tatsea cu tuta inima, cu shtirea sh-cu nishtirea a parintsalor. Tr-atsea, nu eara om s-nu u vrea, s-nu u-alavda, s-nu lji si ncljina ca la Sta-Marii. Tuta sarcacinamea s-giura pi tinireatsea sh-pri sanatatea-a daileaniljei Hrisula; tuta sarcacinamea sh-dadea bana tri mushata dzana di munti a mushatlui sh-a avutlui celnic Rocca. Unaoara, candu landzidza Hrisula, multiijali shi multi lacrinj eara la caliviIi sarcacineshti. Daua siptamanj di dzaIi durearea, amaraciunea, nvirinarea, plangul shi suschirarea imna dit caIiva tu caIiva; daua siptamanj di dzali mushcatura di pani nu baga n gura. Muljerli shi cu featilipIandzea cu tuta-Ia inima. Va s-dzatseai ca vara mari ciudii, va s-dzatseai ca vara mari aspargaciuni la vinji a maratslor sarcaceanj ahanta angusa lj-avea ncaIicata. ' Di dimneatsa, di cum arusha hirghia shi s-dishtipta puljIji tu arburi, lumea picurareasca s-dutsea sh-vinea, di la Rocca pana acasa la nash, mind1,lita cildasita, cripata shi plamta di jaIi. La poarta a celniclui, shi moashi shi aush, feati shi ficiori, statea plamtsa ninga prag shi mutrea catra vruta-a lor Hrisula, timta pi una vilendza flucoasa ca una samta, ca una marmura alba shi mushata. Daua candili di asimi, tsi ardea lacrimoasi ninga caplu aIi Hrisuli, alj dadea nica cama mari mushuteatsa. Fatsa-lj alba ca tseara tuchita, suframtsealili lai shi canghiljati ca ci:ma :uveali. adrati canda cu peana. DzeaniIi tsi s-alasa lundzi shi aumbroasi, ca doi pirdeadz di matasi pisti ocljil] tulburl Shl langarosn, alj dadea una hari niaspus di mari a maratiljei Hrisula. Candu videa ahantii tinireatsa, tsi vrea sou maca loclu, s-dipira shi s-dirina di suschir laitili di sarcaceani. Di tuti ierghili ditru muntsa Ij-adusira tra ghitrii; shi lapti di pulj s-cafta shi lapti di pulj vrea lj-afla. Tuta lumea, njic shi mari, tinir shi bitamu, alaga tra iarba-a cuclui, tr1ifrandza di saltsi tinira, tra iboz, tra sa-lj da s-bea, sa-Ij discanta, s-u-afurna, si-lj baga tu stranji shi sum capitanj, cu nadia ca va si s-faca ghini livenda piturniclji al Rocca. Pana shi picurarlji aIasa cupiili singuri tu munti, sh-azbuira ca
'I
..
56
NUsm TULLIU
57
zmeilji catra la calivi tra si nveatsa cum easti Hrisula. Vru Dumnidza shi lutsita Sta-Marii, ca dupa multa shi greaua langoari, dupa tsi Hrisula fu zghilita ca moarta di cama multi ori shi, dup~ tsi-lj s-aprimsira tserw, si s-faca ghini, s-ascapa cu sanatati dit bratsli ali moarti. Candu sh-u vidzura ntanja oara nafoara, pi prag, la fudzi mintea di haraua a sarcaceanilor, cari di cari si s-duca ninga Hrisula, si-lj basha poala, manjli, s-planga di vreari, si scoala palmiIi catra n tser ca ascapa Hrisula, mushata lilici, vruta pitumiclji, alavdata trandafila. Va s-dzatsea omlu ca vinji iara Hristolu pi loc, ca s-aspusi StaMaria, ahantu hilaroasi eara sarcaceanili. Hrisula aradea cu dol' shi cu jali candu videa cat vruta easti di picurarami shi, nascantiori, cati una lacrima ca aroaua chica pi fatsa-lj slaM nica, di niputeari. Catra seara, candu soarli ascapita dupa muntsa shi hrisusea niorlji cu lunjina-a lui aroshi ca rubinea, Hrisula shi-l mutrea minduita shi zbura cu featili tsi s-aduna varliga di nasa, cu furtsili n bran shi cu canticlu pri budza. Ascapitata-a soarlui Iji umplea inima di jali shi di nvirinari shi s-minduea ca el - nasa, virghina mushata ca na luna di njadzaveara shi dit livadz... Buna ma, shuguirli a featilor, dultsili a lor grai, cantitsli, araderli ticiureshti, parearea tsi Ij-aspunea, Ij-agunea jalea shi minduirli shi Hrisula acatsa s-hiba hilaroasa.ca ma nainti di langoari. Dupa daua siptamanj, s-featsi ghini deacutotlui shi parea cama mushata ca di candutsido. Mearli di fatsa lj-arushira ca gamutslu di aroida, budzali ma aroshi ca trandatila ditru gradina, .9_cljiljcama scantiljosh ca lutseatirlu tu apirita. Hrisula eara mash s~natati, mash viatsa, mash puteari, acatsa iara s-easa tu munti dupa frandzi, acatsa iara s-njarga pi la stani, pi la tuti cupiili; la tundeari nasa eara ntanja shi picurarlji nu shtea iu s-calca di haraua candu videa ca vini feata-a celniclui. Cati minduiri shi cats gaileadz s-avea nash, tuti Ii agarsha candu videa di cu-andzari ca vinea, muntili-muntili nsus, zvelta Hri("111:] _ "'f1I1ACOhOJ"''1n,rlf)'';
.'
candu sh-u videa vii, sanatoasa, dishteapta ca una tsearba, scantiljoasa ca una scantealji, mushata ca lilici di argavan, totna cu canticlu n gura, totna cu shicaea pi budza, totna cu manjli mplini ti atselj tsi nu avea, amu sh-ratsea curbani bana-a lor ti nasa. Shi tsi vrea Hrisula, atsea adra picurarlji. Celniclu aradea shi-lj parea ghini ca feata-a lui easti gioana shi mintimena cat un ficior. Cum dzasim, tuts u-arisea pi arisita Hrisula. Ma, di tuts picurarlji earna tiniri shi cama livendza tsi u-arasea,' eara un picurar cari si ncljina la mushata feata eu oelji di maghii cum si ncljina un eremit la una icoana. Shi-I vrea Hrisula pri Lambre, gionli schifter adrat ca di zugraf, cu tuti ca multsa ticiori di celnits cu numa mari sh-chirdea mintsili dupa nasa. Gionj tr-ansurari dit alti talcari sarca.cineshti uavea c1iftatadi la Rocca, ghini ma, tatal ali Hrisuli Ij-avea data zborlu a feataljei ca nu va soumarita dicat pi atsel tsi va s-Iu ariseasc1inasa; ca multu diznjirdata shi multu zdrudita eara Hrisula la parintsa. Eara una singura feata shi parintsalj u aviglja ca ocljilj din cap. Di shasi ticiori tsi la harzi Dumnidza, mash nasa singura la armasi shi ca tu palmi eara tsanuta acasa. Una lacrima di-ali Hrisuli adutsea aMnta jali ca parea ca plangu ca pi un mortu shi Rocca shi muljari-sa. Candu s-landzidza, trei siptamanj nu sh-bagara somnu la oclji. Shi diatumtsea anculea - avea tricuta un an di la langoarea.ali Hrisuli pana shi tu somnu shidea la caplu a ljei ca una shindani; ashi ca vrearea a featiljei eara shi vrearea a parintsilor shi sarcacinamea tuta s-njira shi s-ciudisea ca Hrisula-al Rocca sh-aleadzi singura gionli tra martari: cii. adetea easti la sarcaceanj ca parintsalj shi-sh marita featili dupa ticiori tsi VOl' ash, dupa atselj vruts di furnealja-a lor. n
***
Ma s-na tumam putsan la Hrisula, tu loelu iu u-aliisiim noaptea, tu Elimbu. Dzasim c1i feata, dupa tsi si ncljina putsan noaptea,
nJaazanoapl~a, \,;auuu UUIUJd. IWl1wlJU
LUI.1
Tuts sh-u vrea pri feata al Rocca, tuts sh-u harisea pri alavdata Hrisulii! Vrearea fu multu cama mari dupa langoari; ca ashi-i faptu omlu: candu veadi ca va s-chearda vishtearea-a lui, atumtsea poati sducheasca tsi cheardiri mari vrea s-faca. Una lilici s-cheri, una trandafila si s-maranghiseasca tu gradina, arupta di vimtu, batuta di grindina, uscata di bruma shi-ts pari ahantu-arau. Ma candu cherdzi una purumba di feata cum eara Hrisula! Arana nu-ari vindicari. Moartea nu-ari agarshiri! Tra atsea shi sarcaceanjlji, dupa tsi s-aprucheara ca schearda pi nidiucljata Hrisula, putura s-achicaseasca tsi chirdaciuni vrea s-lj-aduca Harlu, tsi jali vrea la alasa anghilu ali moarti. Amu,
La t'\.uu.~,
:u._:.:u:,
.u_u~:::
muntili nsus, si s-duca la un foe tsi ardea diparti, pri una magulii, tu Elimbu. Foclu eara di la oili stearpi. Aelo eara Lambre, vrutlu a Ijei, cum alj dzatsea nasa tu dultsili grai di vreari tara mardzini. Cupia savea adunata la mas; mash cati val' cloput s-avdza di candu-candu. Canjlji aviglja varliga di cupii, shi un di nash, Belu, atsel earna gioni cani, shidea tu una patcljaua ninga domnu-su - ninga Lambre. Ashi luavea nvitsata. Iu njirdzea Lambre, njirdzea shi Belu; iu s-culca picurarlu, s-culca shi canili. Di daua ori Ij-ascapa bana; unaoara di capidanlu Dona, un fur dushman al Lambre, sh-unaoara di un lup turbat,
58
-NUSHI TULLIU
59
tu muntsalj di Agrafa. Tr-atsea tu mari vreari lu-avea shi Lambre. Canjlji alantsa alj hranea cu gumali, Belu maca pani di-acasa di cari maca shi domnu-su. Candu Hrisula agiumsi ninga cupii, canjlji si salaghira pri nasa shalatra di zghilea valea. Vrea s-u bea cu tuti stranjili, ca barbats canj avea gionli Lambre; ghini ni.a, Hrisula Ij-angana, la striga pri numa, shi canjlji, dupa tsi-u cunuscura di pri boatsi, acatsara s-bata coada, si s-tavaleasca la cicioarli a Ijei shi s-angranjasca di haraua. Dupa tsi-lj diznjirda cu mana, canjlji nainti, ea dupa nash, s-dusira la foc iu shidea Lambre, cu tambarea dinanumirea cu barbarusa pri oclju shi cu tufechea capitanj. - Buna seara, Lambre! - Ah, tini nj-eshti, Hrisulo?... Buna searaL.. - Mushat lucru din partea-a ta - lj-u toama feata; mi-alash s-mi disic1icanjlji, aiL.. Ahat multu mi vrei?... Eu mi scol di vin singura di triish la fumelj shi tini mi-alash s-mi maca murgul cu c1itsaliliL..A! halali s-tsa hibaL.. Shi Hrisula aradea. . - Nu mi-ashtiptam s-vinj tu oara aesta, Hrisulo, Iji dzasi Lambre. Easti amanat multu... Nu vedz luna? Va aproachi s-ascapita!... Mutrea clocea cu puljlji trash iu-agiumsi... Va tricu di njadzanoapti... Dupa putsan, va arasara lutseatirlu di dimneatsa... Tra putsana oara nica, va ciinta pitumiclja n plai shi birbiljlu tu raget... Mi njir cum cutidzash ca s-vinj tu oara aesta... Eu aveam di pri minti s-sarmu oHi deadoara... Dupa tsi ti ashtiptai pana tsi steaua atsea hrisusita tsi treambura aclo naparti scantilja nica pri Elimbu, dzash cu mintea nica nu va vina, shi-nj loai cashtiga. Cum mi mindueam la tini, foclu mi ncaldza ghini, shi, curmat di cali cum earam, nisumnat di daua seri, mi fura somnul shi cat aveam agarshita candu alatrara canjlji. Dzash s-nu hiba vama zulapi shi tut ca ndridzeam s-ljau dugralu si s-acatsa loclu; ghini ma, vidzui c1i oili nu s-asparearii shi mi ciudiseam pri tsi alatra canjlji. Mintea nii si dusi la furi, c1ishtii !l:hini.Elimbulali ca tsani; anlu aestu lipseashti s-avem cama multsa, ca tu tut muntili s-bagarii turushti. Di parte a di catra Catirina au acumparata loc tra nvirari rarshirotslji al Barda, di partea di catra Vlaho-Livada shi Kochinopul, au bagata casherli di vama daua dzali nishti muzacheari, di catra Chisar shi di catra amari, cu tuti c1iloclu easti grimos multu shi mplin di biguri shi di-ariipi, va pasca multi cupii estan, ashi ca furlji va s-priimna ca edzlji, di la stani la stani. Anlu aestu nu lipsea s-vinim aoa, ma ghini s-n-aveam arcata tu muntsalj al Cojac, ma tsi s-lji fats a tata-tui... Aoa tu Elimbu loclu easti sterpu, apa trii oi nu avem shi nu shtiu tsi maxuli va lorn... Tu Cojac tsi api, tsi izvuri, tsi rantanj! Tsi pashuni tra oi, tsi
.,
I'.'
Ijanura tra capri, tsi mushuteatsa, tsi aumbrata!... Aclo s-moara omlunu altsival... - Ashi easti, Lambre, ma ia s-alasam tuti atseali shi. sa zburam tra altsiva; ca ninga putsan shi va s-apira shi eu lipseashti s..J:Ilitomu la fumelj s-nu aducheasca caniva ca vinj la tini. - Aspuni, vrutii Hrisula, aspuni calesha-a mea, njaua-a mea, ca itsido di grai va s-easa dit gura-a ta ca aroida, ca laptiliatsel dultsi di Flora, va hiba tra maratlu di Lambre. Shtii ghini cat ti voi, shtii ghini ca rara di tini bana-a mea easti ca una lilici pri murmintu, shtii ghini ca tra tini nji versu sandzili, c1i,rara di Hrisula-a mea, una minuta nu pot sbanedz. - Ma shtii, vrute Lambre, tsi nj-easti frica a njia?.. Frica nj-easti di Dona, ticiorlu al Surla! Di candu ishi cu furlji di tra vrearea-a mea shi di tra pica, inima ma-nj treambura di pavrii tra tini. Canda-nj dzatsi cariva ca va na faca mari arau, c1inu va n-alasa s-n-arada inima. Tsaduts aminti iama aesta candu vinji la mandrii s-ti vatama tu somnu? Bana-a ta easti harzita di Belu, canili a tau vrut; alta turlii, astadz, earai mortu shi tini, vrute Lambre, shi eu; ca ts-am dzasa una njilji di ori, s-easti ca nu va ti Ijau, s-easti ca - Doamne s-nu treaca pri la noi seara aesta va ti vatama, mi vatam shi eu tu oara atsea. Bana-a ta easti shi bana-a mea, suflitlu-a tau easti suflitlu-a meu; tra tini banedz tu lumi; rara tini bana va-nj hiba chisa, lunjina aumbra. Iu njergu mash pri tini ti ved; cu cari zburascu, canda mash boatsea-a ta avdu; candu dormu, c1indumi dishteptu, mash pri tini ti nvisedz. Fatsa-a ta, mushata-a ta fatsa, ocljilj a tai, lunjinoshlji a tai oclji, nu mi-alasa arihati. Mi-avina pisti tut loclu; noaptea, dzua, ti ved. Mintea nu-nj fudzi di la vrutlua meu Lambre. Nidispartsat eshti di mini ca aumbraa mea, ca iadirea di arburi... Vrearea-a ta mi tucheashti... ca tseara mi tucheashti... Candu tni landzidzai, mi landzidzai di frica ca Dona vinji s-ti vatama... Ah, Lambre, Lambre, si shteai cat ti voiL.. Tuti araurli nu pot s-nji neJca vrearea-a mea... tuti amarli va Ii strabat, ca s-ti shtiu
lU allU 1UI,;... PU1J IDJ-aUaJ...
mUl 1111Jal,; I;lll lUl va I;-VJIl I;J-JlJ II aJ-Ju...
Nu shtii cum nj-ardi inima tra tini... ca fleama shi ca pira... Hea-vra am tu oasi di dorlu-a tau... nu pot s-dormu... ca lilicea mi usuc. - Eh, moi Hrisula dudia-a mea, mash moartea va na disparta tu lumea aesta; shi la moarti nica voi, dolji murmintsa s-hiba un langa alantu; s-na bata vimtul, s-na canta puljlji, s-na vazeasca padurli di chin shi di brad, s-na planga Elimbul tut, cara s-hiba scriata s-murim... Dona mi-avina, s-giura si-nj bea sandzili, ca noi avem mari hazmalachi di multu nica, di candu anj fura un gaci shi-l vindu la
.
c1iragunj, ghinima, tuta turbarea-alui alj vinji di candutini nu vrush
6()
NUSHI TULLIU
MURMINTSA pARA CRUTSI
61
s-ti isuseshti cu nas... Ah, di-atumtsea canda cadzu sfulgul tu inima-a .' lui... ahat lai Ij-easti inima... lai catrani... Nascantiori mi-acatsa njila, di nas maratlu, candu vinea la mini shi, cu ocljilj amplinj di lacrinj, ma-nj dzatsea s-trag mana di tini. Cats rartats di-a mei nj-ari bagata smi candaseasca s-mi-alas di tini, dasha-a mea, gugucea-a mea!... ghini ma, cafta lucru tsi nu putea si s-faca; candu vidzu ca nu aminta pi calea atsea, mi-ashtipta unaoara - nu ts-am spusa - tu padurea di mucesh dit muntill Agura sh-acatsa sa-nj dzaca njilji shi suti di grai tra tini, lucru tsi-nj featsi s-lu astingu di prajina, cu tuti ca avea cu nas ninga un picurar. Vearga di carlig bucats-bucats s-featsi, tsi Ii-am datiL Di-atumtsea ishi fur shi tut mi-avina s-mi pljumbueasca ghini; ma shtii ghini, vruta Hrisula, ca rara s-mi-alavdu, ts-u spun pi Hristo shi pi tinireatsa-a ta, ca eu nu mi-aspar di Dona. Mash sa-l ved candu va vina cu gionjlji a lui sh-atumtsea Iji spun eu tsi turlii di dada mi-ari fapta. Nas nj-u shtii cheametea, eu shtiu tsi alatsi ari. Mash cara s-miapuca tu somnu ashitsi va sa sh-faca bondul shi capricilu. - Shtii tsi dzac eu; Lambre? Va-lj dzac al tati s-tsa da patru picurari s-imna totna dupa tini. Nas shtii cat ti voi; nas shtii ca va ti ljau ti gioni; nas singur mi ti,ari alavdatii una suta di ori ca eshti om di casa marl, cu fara mad, metsi ca scadzut, ca chirdut avearea shi astadz agiumsish s-ti badz picurar. Tata nj-ari dzasa, ca tini eshti di atsea cama marea shi cama avdzata soi sarcacineasca, di soea al Sulfurea. Tata-tu s-priimna mash pi calj cu shaua, calj acumparats di trash tu Muzichii. Nas tritsea ca un domnu tu vilaeti. Saltanatsli a lui, cari poati astiidz s-li traga? Carl poati s-aiba irghiliili tsi avu tata-tu; turmili di oi shi di capri aleapti una shi una, cum avu nas? Ata nji spunea, ca tini ai criscutii tu sarmanitsa di-asimi. Parintsalj a mei ti vor multu, ca pi ticiorlu a lor, shi tata nji spunea ca dupa tsi va smoara muma-ta - nasa ari shaidzatsipatru di anj
Eu nu escu veduva s-caftu agiutor di la picurari. Vrei ca s-mi fats arizili? Vrei s-nji scoata cantic siircaceanjlji? Pana am tufechea ninga mini, di var nu nj-easti frica. Cara s-hiba scriata, s-mi vatam, sh"una oara cama nainti. Nu cheari lumea ca moad un om, "Cum nu cheaii padurea ca cadi una frandza. Ashi ca, nitsi s-nu ti mindueshti la aestu lucru, cara s-vrei. Nola, Vilentsa, Duna sh-Leaclu s-mi-aveaglji pri mini? Mi njlf cum t~a tricu prin cap una ahtari minti! Pri di-una parti mi-alavdza ca escu gioni, sh-ashi-sh-ashi, pri di alta parti vrei si-nj dai avigljitori! Mi fats s-arad! - E ghini, vrute Lambre, lasa s-armana cum vrei tini dicara. Altaoara nu tsa dzac; s-mi Ijertsi di glarimea-a mea. Vrearea shi dorlu tsi-nj tsa portu mi featsira ca s-mi minduescu ashi. Ved amu ca nu-am andreptu. Shedz cu sanatati; s-aproachi s-apira shi lipseashti si-nj mi duc. Avdzii? Canda canta birbiljlu! Nu, alba-a mea, .nu! Ashteapta nica putsan; nica-i curundu. Las-scanta birbiljlu. Ari nica una oara shi giumitati noapti... poati sh-cama multu... Ma nul ghini dzats! aproachi s-apira! Ved stealili ca alghescu! LIma asciipita! Ah, cum canta birbiljlu! Tsi niushat! Tsi jilos! Vamaoarii canda nu canta cu ahanta sivdai! Tsi mushat! Tsi mushat! Canda-nj vini s-mor di vreari, di dor shi di haraua! Ah, stai, Hrisulo, stai, s-tsa cantu sh-eu un cantic furescu cu flueara-a mea di os shapoea du-ti, piturniclja-a mea, dudia-a mea. Vedz steaua.-atsea, ado nsus, pi munti?... U vedz? Pana s-bitisescu canticlu, va s-apuna dupa chinjlji tsi laescu. Aturntsea, pots si-nj ti duts. Hrisula shidzu. Lambre Ij-ashtimu tambarea. Scoasi flueara, sh-u baga n gura, sh-acatsa s-dinta. Un cantic furescu, jilos, cama jilos, mushat, cama mushat. Canticlu dzatsea ashi:
- va
ti Ija dziniri n
casii shi tuta avearea-a lui va s-hiba a ta. Ata, vrute Lambre, nu ti 3coati din gura. Tuta dzua ti alavda; tuta dzua ma-nj dzatsi: Tsi gioni mUsllatva i]al, reata-a mea; tSl glOm Ilvenau va-n] {sa aau, nW;UlU! Nu-i altu ficior ca Lambre, nu mash tu sarcaceanj, ma tu tuta lumea. Mutrea-l candu vini di la oi: analtu, sirvilj, truplu lambada, fatsa mushata di soari, gioni ca un ljundar, dishtept ca una landura; nauli hari lji Ii harzi Hristolu. Cum vedz, shainlu a meu, parintsalj ti Vor cum ti voi shi eu - vruta-a ta Hrisula; tr-atsea, nu easti arau s-la dzac s-tsa da patru picurari si-lj tradz dupa tini. Cara si nveatsa urghisitlu atsel di Dona ca ai dupa tini patrulji ma gionj picurad a noshtri: Nola, Vilentsa, Duna shi Leaclu, vamaoara nu va s-aproachi di cupia-a ta. - Hrisulo, Hrisulo, nu s-fatsi atsellucru tsi caftsa tini, njica-a mea!
Prandza veardi di iboz Batu vimtul multu-avros, Batu dultsi pri tu plai, 1ru musllaUumes ai Mal, Batu dultsi prit curii Ninga shoput di-nj durnjii Cu tufechea capitanj Sum aumbra di castanj, Di sh-fudzira vrutslji sots Sh-mi-alasara n vali tuts, Mi-aHisaran somnu greu Si-nj lja-ascherea caplu-a meu Tu-atsel munti-analtu sh-greu!
62
NUSHI TULLIU
63
'
Flueara asuna dultsi shi agalea, mushat shi cujali. Lambre dinta shcu gura, dupa tsi lj-u dzatsea cu flueara. Hrisula, cu coatili pri dzinuclji shi cu ocljilj lacrimats, asculta tacuta, minduita, nvirinata. Mana-lj alba loa ditinaoara cusitsa lunga tsi s-alasa ca un sharpi pisti anumiri shi li-adutsea la oclji si sh-ashtearga lacranjli. Inima Ij-eara nicata di jali; suflitlu di amareatsa. Lambre, ma u mutrea, sh-u surghea cu mutrita-lj giuneasca, mplina di foe. Cupia di oi acatsa si snjishca, cloputli s-asuna. Birbiljlu suschira dipriuna; piturniclja aditsa sh-nasa ma disupra di plai: pit-pit-pit... Dupa tsi bitisi di cantari, Lambre sh-baga flueara tu sileafea muraiteasca, si scula mprostu, s-apruche di Hrisula, alj 10mana, uhta, shu bashe pri doilji oclji, tu framti, tu fatsa. Hrisula trimbura, ca frandza, di dor. Nasa sh-alasa caplu pisti anumirlu a picurarlui shi gura n gura-a lui. Budzali-lj trimbura ca aripi di flituri; inima-Ij batea ca sahatea. Ah, dultsi easti basharea di vruta; ca auua shi ca njarea easti dultsi. Cari nu-ari bashata un gioni, tsiva nu-ari achicasita tu lumea aesta. Vreare! Tini eshti lilicea atsea cama mushata ditru uminatati! Tini eshti balsamlu a banaljei, aroaua-a suflitlor tiniri! Fara di tini stealili nu au vama hari, tserlu vama mushuteatsa, loclu cu lilicili vama nustimada, muntsalj cu apili ca crustal shi cu puljlji cantatori vama hazi. Mash candu vrem vama mushata, mash atumtsea inima aradi, suflitlu s-dishcljidi ca babuchea di garafila, ocljul veadi mash diamandza aelo iu nu suntu dicat chitritseali. Sh-tu oara-atsea, candu Lambre cu Hrisula s-aspindzurara budza di budza, candu dauli sufliti s-featsira un singur, candu puljlji la dinta vrearea, candu stealili la ardea ca dindili di amalama pisti capitli a lor, Elimbulla si parea ca una bisearica, padurli ca un templu santu, puljlji ca una muzidi dumnidzaeasca... Di vreari, di hilarii, di dor, lacrinjli la cura bair-bair pisti fatsa, gura la shuptira: ti voi Hrisula! Va s-mor di dorlu a tau, a tau Lambre! Shi vimtul ciuciura shi na scanda: ti voi. Va s-mor di dor... Vreare, mari tsa-i maghial Harazma acatsa s-creapa, cu mana-lj di trandafila tradzea pirdadzlji a noaptiljei catra Anadolii shi un-arushatsa ca purfirea vapsea tserlu. Eara una mushuteatsa cum nu si scrii cu cundiljlu. Parea ca Dumnidzalu aradi. Cat acatsa ocljul, una virdeatsa di primaveara cum nu saspuni. Muntsalj ditru Elada s-analtsa diparti shi pri chipitli a lor sumigoasi harghia virsa canda malama tuchita. Soarli apruchea s-easa dit amari, mushat shi scantiljos ca una dzana alba, cu perlu di hrisafi, dindu easi dit banji. Tu campul di Elasona, araurli alghea ca una zona di sirmatiro. Mash pri Elimbu, pri atsea earna analta ciuciula, un nior
-'
subtsari ca un savan di nive'asta, albu ca una pala di cair, arosh ca foclu mash di catra iu easi soarli, statea shi mutrea canda amarea iu imna caravili shi caichli cu pandzili albi ca areapiti di purunghi. Hrisula cu Lambre s-dispartsara; oili araira plailu~nsus. Hrisula fudzea ca tsearba, Lambre ma-u mutrea di pri una pishtireaua, andrupat pi carlig. Candu sh-u videa cum fudzi, ca una niraida, ocljilj nu putea sa sh-lja di pi nasa. Alj vinea si s-duca sa-Ij cada pi dzinuclji shi si-lj dzaca: "Hrisulo, nu mi-alasal Hrisulo,'una minuta nu pot rara di tini." Ghini ma, Hrisula fudzea valea-valea nghios ca na caprioara shi Lambre sh-u mutrea rara. si s-bata dit loci Dupa tsi u fura loclu shasdipita dupa una tumba cu giuneapinj, Lambre uhta dit inima, s-dipusi di pri pishtireaua tsi statea aspindzurata mardzina di nishti urvali fricoasi shi, cu carliglu sumsoara, featsi nsus catra tu plailu mplin di sarpuni iu avea araita oili. *** Hrisula agiumsi la purava candu didea soarli. Nasa si spila tu fatsa la una rantana tsi zvumea aproapea di loclu iu avea discarcata fumeljli. Candu intra tu cidari, tata-su Rocca cat s-avea dishtiptata. Nas, nitsi-lj tritsea prit minti ca Hrisula vini di la Lambre. Candu u vidzu ca vini di nafoara, aspilata tu fatsa shi cu perlu ud tra chiptinari, dzasi cu mintea-lj ca s-dusi pana la rantana di si spila shi s-tuma napoi. Apoea, Rocca shi ata ali Hrisuli shtea ca feata-a lor si scoala totna di dimneatsa, shtea ca dupa tsi s-dishteapta dit somnu easi nafoara s-lja vimtu shi s-asculta puljlji cum canta tu cuibairli mplini di aroaua. Hrisula, dupa tsi intra tu cidari shi featsi crutsea la icoana, baga trei mitanj ca totna, bashe mana a tata-sui, dupa atsea 10 un ibric di tuci, lucrat multu musl'1at,shi-lj turna a tata-sui si s-aspeala. Rocca si spila, sh-chiptina percea ncarciljata, barba stufoasa shi mustatsli turnati ca coarni di birbec shi sh-bashe hilja tu framti; apoea, 10 cumbuloghea I:iIllsm naroara rra SIs-prllmna putsan. I Cat ishi tu prag, na ca vini chihaelu a lui s-lu ntreaba s-easti ca lipseashti soda ordin s-aduca calji shi si ncarca. Rocca alj dzasi ca va sprandza tu cunachea iu s-afla; atsea tsi-l ratsea celniclu s-armana tu cunachea di cu seara, eara fapta ca n dzua-atsea eara dzua candu sfeatsi Hrisula. Shi celniclu avea adeti ca n dzua di unspriivinghits di April s-aduca curbani al Dunmidza ca Ij-alasa Hrisula, mushata-a lui njaua, dupa tsi moartea alj sitsira ficiorlji ca steali; an dzua atsea, Rocca aeljima la measa tuta soea-a lui, acljima shi pri picurarlji atselj cama vruts dit ialcari shi bea, shi maca, sh-ariidea, shi canta cantitsi ..
64 - NUSHI TULLIU
veclji, cantitsi fureshti di s-mina loclu. Tu loc ca chihaelu dicara soda ordin tra ncarcari, deadi ordin si saduca di la tuti turmili cati daua numalji. Shasi turmi avea Rocca, mash a lui, afoara di a picurarlor; dospradzats di numalji s-adusira: doi birbets, doi tsachi manuhi, doi vitulj, doi noatinj shi patru sugari. Dupa tsi numaljili fura adusi, s-apreasirii shasi focuri mari. Numaljili fura bagati pi sula, shi sulili acatsarii si s-anvarteasca. Jarlu s-avea virsata un dzinuclju. Friptaljili acatsara si s-arushasca la foc ca mirgeana shi araspandea una njurizma buna shi dultsi. Picurarlji Ii shutsa sh-asudorli la chica arau di caldura. Ficiorlji anvartea arumanjli, cucurujH, splinandurli, bumbarli. Tuts zbura, aradea, shuguealucru mari. Eara una cheti!... Muljerli tuti sh-avea bagata stranjili atseali cama nali, cama buni, canda eara sarbatoarea atsea cama mari, canda eara Pashti. Hrisula sh-baga sh-nasa atseali cama chindisitili stranji; una mandila lunga, tuta di matasi, cu chinari di hrisafi, u-avea ligata stramta n cap ca vama capidana. Digushi avea una posha acumparata di tata-su di trash Lamii; posha eara multu scumpa, multu mushata. Una shimii di gepi, subtsari di s-videa di-alanta parti, mplina di pardzits, ljaspindzura di una zona lucrata pi ghirghefi shi dinainti cu pafti di asimi. Tu cicior avea cunduri di faliatina aroshi lucrati cu hir di sirma, cUllduri cu toclu analtu ca di cucoana. Un bair di flurii antitsi ca dubtsi, austrachili, venetitsi, mintsa, vizantini, lutsea pri cheptul ali Hrisuli, un cheptu mushat shi albu - trandafila.Dauli bratsi lj-eara mplini di ghiurdanj; deadzitli ncarcati cu turlii di neali cu chetri di rubini, safiri, diamanti, margaritari. Pana shi di ureclji avea una preaclji di veri cu chetri albastri ca lacrima, cu tuti ca Hrisula nu purta vamaoara veri di ureclji. Una medaljoni adusa di trash Beshlji scantilja ninga gusha alba ca lapti; ninga medaljoni un bair di margaritari amisticati cu mirgenj scumui shi curati. Feata ca Hrisula nu eara alta tu lumi, ahantu mushata, ahantu fudula, ahantu adrata eara n dzua atsea. :::)l-IJ Jal I capln shi s-fudz... soubeai tu cupa, nu altsiva... Sarcacinamea ma sh-u mutrea ca pri una nishani; featili alanti nu s-satura di mutriri. Gionjlji s-agudea cu coatili candu tritsea nainti-napoi. Rocca sh-baga shi nas tsipunea atsea cama buna, sarica alba ca neaua, flucata; cusuta di atsel cama bun mastur. Tsal Rocca nu calca mpadi. Cheptul lj-eara mplin di anasturi di asimi.Fusta lucrata mash Clldantela alba lj-acatsa gusha ca di marmura. Dupa tsi friptaljili s-fripsira ghini, Ii scoasira ghini mushat di pi foc, shi sulili fura acumtinati di arburi. Tu oara atsea vinji di la oi shi
"
MURMINTSA FAM
CRUTSI
65
Lambre, vrutlu ali Hrisuli. Tuts al mutrira candu vinea; ca rnultu fudul shi multu giunescu lj-eara imnaticlu. Lambre eara ficior gioni, inimos, ma candu vinea la fumelj s-arushina ca una feata ca shtea ca tuts sarcaceanjlji shtiu vrearea-a lui catra Hrisula shi camaNmultu, candu videa celniclu Rocca cu cilnicoanja, fatsa lji si tatsea piper. Candu vinji, dicara deadi buna dzua, aplica ocljilj di-arshini shi sandzili tut lj-inshi tu fatsa. Muljerli s-mutrira una cu-alanta sh-acatsara s-arada peascumta; featili sh-mushcara budzali, ci\ nu eara feata s-nu-l va pi dulberlu Lambre. Tuti ardea tra nas, tuti suschira dupa mushatlu shi livendul giunar, ma varna nu cutidza si sh-aspimavrearea, ca atumtsea eara gazepi... Ficiorlji cripa tu cheali ma nu-avea tsi s-faca... Dupa tsi vinji shi Lambre, si ndreapsi measa; s-ashtirnura rnisalili, sashtirnu fearica, s-adusira pitsetili. Numaljili fura dumicati, arurnanjli, bumbarlji, cucurujli shi splinandurli scoasi di pi suli. Lurnea shidea varliga-varliga. Measa s-tindea lunga-Iunga di ncapura viira shaidzats di oamenj di dauli partsa. Multi moashi shi muljeri, cari nu vrura svina la measa ma armasirii la purava, macara aclo, ca celniclu la pitricu di tuti bunetsli. Dupa tsi sh-featsira crutsea, dupa tsi sh-urara di tuti, acatsara s-maca; cofili di vin tritsea arada-arada di la om la om. Fatsli arushira, ocljilj scantilja; canda eara na numta amirareasca. Trei-patru utsra di vin s-gulira aproapea, friptaljili eara ngiurniticati. Un picurar aush mutri una paltari di njel shi dzasi ca una multu mari ghineatsa lu-ashteaptii pi celniclu Rocca. Ma dupa putsan, aspareat, nvirinat, picurarlu Taclu dzasi: Tsi ved! Un murmintu! Un murmintu di om mari! Cariva di noi va s-moarii! Cariva di noi va n-alasa veara aestal Mash sodaDurnnidza snu hiM var di casa-a celniclui, di noi las-s-moara cartsido. Nu sbitiseashti lumea... Masturilja al Tac tu mari minduiri alj baga pri tuts, ca shtiut lucru eara ca Taclu cunushtea multu ghini paltarea. Sarcaceanjlji dzatsea ca putea s-cunoasca cati linguri shi cati furculitsi ai an casa.,,... Rocca ... shi .
1..041 1'-V\.r\.r4 41111a.;)J1G va ".1.u.J ".lJ.u.~. .L~'-'I.U ""
&1""...
la si nvirina inima ahiintu multu. Cat nu plandzea. Tuta lurnea canda sh-chirdu hopa... Lambre cu Hrisula s-mutrira unaoara pi sum dzeani, cu multa jali shi, tara ca s-vor, suschirarii un dupa alantu. Ghini ma, vinlu da hilaria cama nainti shi putsan dupa putsan acatsara -cantitsli mushati, jiloasi, capitaneshti. Canta ma naintea barbatslji, dipreapoea muljerli. Eara ahanta mushuteatsa ca nu s-aspuni cu peana, cum nu s-aspuni cu gura! Asuna padurli di cantari; pana shi puljlji asculta canda canticlu al Sparo-Vangheli, al Balatso, al Jurcu, al Leonida shi Coli Ghiza.
66
-NUSHI
TULLIU
I'"
MURMINTSAFARA CRu'fSI
67
Candu canta Hrisula tuts asculta, canda una boatsi din tser, una boatsi di anghil s-avdza. Multu mushata, multu dultsi boatsi avea Hrisula... Candu canta feata al Rocca, asuna valea, plandzea muntsalj, statea pana shi vimtul s-asculta. Cu ocljilj aplicats di-arshini, arosha tu fatsa di dor candu canta, nu eara om s-nu dzaca, ca vama dzana, vama niraida canta... Hrisula trimbura canticlu, cum al treambura birbiljlu; al frandzea cum al frandzi una muzica... Dupa nasa canta shi Lambre. Multu mushat canta shi Lambre shi featili murea di dorlu-a lui candu scula caplu nsus ca vamu at dit irghilii. Tu cantari acatsara s-cada tufechli ca grindina; ca ashi easti sistima la sarcaceanj: s-canta shi s-amina tufechi; cadea, cadea tufechli dipriuna. Soarli avea imnata giumitati di cali; avea agiumta la mijloclu a tserlui shi ariidzli a lui cat strabatea pritu-alumachli di arburi. Aumbrata eara groasa, loclu veardi, lilicili anjurdzea livandu. Sarcaceanjlji canta dipriuna. Armasi ca fumeljli si ncarca a daua dzua. Ashi shi sfeatsi. Measa nu si scula di mpadi deacutotlui shi noaptea tuta lj-u huhutirii di s-avdza carishti pana iu. Cantara shi giucara pana dupa njadzanoapti. Curmats sh-avrahnjisits s-culcara catiun la purava-lj shi agarshira sum muta dumnilji ali luna. Luna tritsea diparti ca una bucata di marmura alba shi alghea muntsilj tuts cu pandzili-lj di neaua. Sarcaceanjlji dumja. Focurli s-astimsira... Cupiili dumja nsus tu munti... Mash Hrisula cu Lambre s-basha shi s-diznjirda sum un chin analtu, carishti di cati eti... A daua dzua cu andzari, vinjirii calji tra ncarcari; ca celniclu Rocca vrea s-njarga ma nsus, tu munti, s-adara calivili tra anvirari. Sarcaceanjlji vor s-hiba totna cu fumeljli ninga casheri. Barbats, muljeri, ficiori; feati, s-duc dupa cupii, mulgu, da dupa oi la cutar, tundu, fac di tuti. Ba nica muljerli fac multu cama mari lucru dicat barbatslji; ca barbatslji sant ca linavosh. Tuta dzua shi sta cu luledz shi cu ciubuchea n gura, cu cumbulo!l:heatu mana. tesh la soari. cu caciula Dri oclji, shi s-talji maslats. Cu vinjirea a caljlor, fumeljli acatsara si ncarca. Barbatslji arca partsali, shi pristi nasi arcarii ficiuritslji tsi ntsiura cu gurli mplini di laptili suptu di la mumanj. Dupa tsi bitisira di ncarcari, la deadira cali a caljlor, shi cararea-cararea nsus, una carari strimta shi anvartita ca un sharpi tsi si ncaldzashti la soari, s-dutsea catrii tu cunachi. Dupa daua sahats agiumsirii tu loclu tsi vrea, discarcara, scoasira sumarli shi acatsara si s-lafueasca putsan.
II
Loclu iu vrea anvireadza ralcarea al Rocca eara una padina mushata, bagata shi arucutoasa ca una banda ica sinii. Di partea di disupra eara una padurici di fadz cu friindza veardi ca catifelu, di ~partea di catra njadzanoapti eara trei izvuri tsi zvumea dit una pishtireaua alba. Curati ca crustali eara izvurli atseali; apa multa avea shi si scalda omlu nauntru. Apa-a lor s-virsa nghios tu vali shi plandzea fugandalui cum plangu cloputli. Analtu pri pishtireau~ crishtea un chin aumbios, bitamu, agudit carishti cati ori di sfulgu. Aumbra-a lui s-alasa pristi apa njadzadzua ca una crepa di matasi subtsari. Cama nsus di izvuri eara un loc arosh di frandzi cum easti veshtul atsel alic. Loc ma mushat tra anvirari nu s-afla altu. hi-aclo puteai s-vedz tut campul di Elasona, iu nvirdza granili primaveara, lucriJ.mari; didindi videai mushatili miiguli di Pritori acupiriti di virdeatsa ell chilimi di Smima; cama nsus, videai dzenurli di Lefturohori. Di parte a di catra njadzanoapti, muntsalj di Vlaho-Livada shi hoara tsi alghea tu plai ca cuibu di pilicanj. Acio, dicara, discarcarii sarcaceanjlji. Seara antanja dumjira cum putura, rara cidari, rara tsiva, ca eara noapti calduroasa. Barbats sh-aush s-trapsira ninga focuri, shi dupa tsi taljara coapti sh-crudi, agarshira tuts shi dumjira. Cipit nu s-avdza. A daua dzua, di cu ndzari, s-dishtiptarii tuts, ca puljlji la batea stra cap. Dzua eara mushata, tsetlu ca laptili. Un vimtu lishor di primaveara batea dultsi sh-arcuros. Rocca deadi ordin si s-adara ciilivili. Tuta lumea, di la ficior pana la moashi, njarsirii n piiduri, taljara fidanj, lumachi, di tuti cati lipsea, shi catrii njadzadzua s-tumara la purava iu acatsarii s-mplantii parlji tra calivi. Tuts lucra, tuts canta sharadea. Ca, candu alj njergu ghini lucrili a omlui, mash cantic shi hilarii easti; sh-cum dzasim ma nsus, sarcaceanjlji scoasira tutiputa n primaveara at~e~, unashuna. Camutili eara ca stealili, cati oai avea aproapi cati doi njelj.
'T'r:> n:>",.:>nt; ";;h,it,, ,."lh,;l; -nIT" ~mhm~t::lti m::l~h -caliva a celniclui
Rocca nu eara nica acatsatii; ca caliva a celniclui vrea lucru multu, shi nas, om bun cum eara, vrea prota s-veada adrati calivili a picurarlor shi apoea s-lucreadza, tuts deadun, la a lui. Catra mirindi oara, acatsara s-analtsa shi caliva a lui tu un loc cama mutat. Viirliga-viirliga eara calivili a picurarlor; di partea ndreapta, a mumaljei al Lambre; di partea stanga, a atsilui cama' gioni avigljitor al Rocca, al Bira, un bar-' bat ascapirat tsi nu lji si batea ureaclja di dzatsi inshi. Nas maca panea a celniclui di shapti anj sh-eara multu vrut di tuta ralcarea tra giuneatsa a lui.
68
NUSHI TULLIU
.:~,
69
CaIiva a celniclui s-featsi mushata ca una papushi. La mijloc avea un loc alasat ca tri sala. Di una parti sh-di-alanta eara daua dispartsituri, ca daua odi. Ninga nasa, di partea di nafoara, adra una caliva cama njica tra si sh-faca macarli. AcIo lipsea s-tsana tuti lucrurli ca: bucli, poaci, ibritsi, capisteari, tavi, scafi, cu un zbor tuti ali casi. Mash stranjili eara bagati tu ciiliva atsea marea. Trei paturi di virdeatsa fura adrati tu caIiva. Paturli eara taljati di loc, pisti nasi sashtimura ashtimuti di Una sh-pisti ashtimuti cati daua-trei vilendza flucati. Di catra iu da soarIi fu biigata una icoana di asimi, cu mardzinj .?i varachi: icoana eara aIi Sta-Marii, cu Hristolu mbratsa; una icoana multu mushata tsi custusea vara tsispradzats di liri. Ninga nasa, una alta icoana cama njicii, icoana al Samtul Ghiorghi; cu samtul ancalar pri un cal arosh, cu shaua di sirma, cu una sula tu mana cu cari vatama un vurcolac. Icoana atsea eara lucrata trash Atina di un zugraf multu alavdat shi Rocca deadi patruspradzats di liri di u-acumpra. Ninga icoana saspindzurara daua candili di asimi dit zamani, nishti candili antitsi cum nu pots s-vedz iuva astadz. Ninga cohea-al Rocca, statea aspindzurati turlii di armi: martinca, gralu, una tufechi aruseasca, daua rivolviri, una cu manusha di fildish, alanta cu di sidefi, daua iatagani afumati, sh-cama multi lucruri. Ashi ca, caliva a celniclui eara nu spoati cama buna shi cama mplina di tuti bunetsli. Tu caliva atsea vrea doarma mushata Hrisula tsi s-minduea tuta noaptea, rara si ncljida ocljilj, la vrutlu-a ljei Lambre. Doi canj mari aviglja totna ninga ushii shi vara nu putea s-aproachi di caliva.
di arshini ciindu avdza zboarli a ma-sai. Sh-tuma caplu, lIhta unaoara, sh-cu perlu-a ljei moali ca matasea, sh-ashtearsi una la~Iima uparita tsi s-lasa ca una chicuta di-aroaua pisti fatsa-a ljei. Ma-sa u vidzu, shu 10 di gushi sh-u biishe di trei ori tu framti cu dor; aptJi alj gri cu multa dultseami s-nu planga, s-nu s-amarasca, ca nasa. lj-easti ma, scumpa ca di ocljilj din cap. Hrisula arasi, alj bashe mana shi dauli acatsara s-lucreadza iara. Putsan ciiti putsan, aumbra acatsa si s-alasa'pisti vali shi soarli trimbura s-ascapita. Tra putsan s-astimsi tu un nior albastru ca una bucam di atlazi, cum s-astindzi' un oclju di om tsi moari. Sarca.ceanjlji acatsara si s-toama dit munti cu huhutiri tsi ratsea s-arasuna valea mcuta. Muljerli armasi tu calivi ishira s-li-ashteapta. Una tsi vinira, acatsara un cor sh-aprimsira focw-Ii cu zarzarichi uscata pisti cari arcara buciunj uscats. Fleaca s-analtsa nsus sh-ciiIivili arusha tu giucata a Iimbilor di foe. Vimtul Ii tuma di una parti sh-di-alantii, ca nishti trambi di pandza alica. SteaIiIi acatsara s-easa una cHi una trimburandalui, shi EIimbul tut s-acupiri tu crepa lai a aumbrilor. Cati fumealji sh-baga measa sh-di la caliva ploshtili di vin tritSea ca ht
numta. '
***
Tricura niscanti dzali di candu vinira sarcaceanjlji tu loclu-atsel. Tu munti aciitsara si s-baga turushtili. Rocca acljima una Njercuri pri tuts picurarlji shi pri tuti muljerli shi s-dusira ndzeana iu acatsara s-adara rurusmea-a 1W.vupa tsl OltlSl01 lUcru, la rnpsl un Olfoec sn-macara tuts. Mash Hrisula nu s-dusi, ca tata-su u-alasa acasa s-lj-agiuta a ma-sai la lucru. Marata di feata nu shtea tsi s-faca di nu vrea poata n dzua atsea si sh-veada pri giuvairlu a ljei Lambre. Tuta dzua lucra naraita, tuta dzua intra, isha, mplina di zali. Di aroshi ca merlu cum eara tu fatsa, s-featsi alba ca albushlu di ou, ahiit shirpata tsi eara. Ghini ma, lucrul tut lucru eara shi Hrisula eara ca alghina. Ma-sa aduchi ca easti naraita shi ca cu shicai, cu aradearea-lj dzasi s-nu sta nvirinata, ca Lambre va vina seara. Hrisula s-arushi ca foelu
Mash Lambre, cu framtea alasata pri mana, statea minduit shi nu vrea s-maca. Nas statea ninga foc sh-tut mintea foclu cu carliglu. Di ciindu-candu uhta. Ghini ma, -vamu nu-lj baga oara. Mash Hrisula statea nvirinata candu-l videa ashi. Ocljilj a lor s-mutrea cu jaIi sh-l~ asciipira scantealji. Limba a ocljilor zburashti cama multi di cati poati si sh-baga cu mintea omlu. Lambre, canda vrea s-lji aspuna ali Hrisuli tsiva, ghini ma, nu avea cum. Unaoara, ata aIi Hrisuli-l vidzu, nas aplica ocljilj, s-arushi, tuma caplu, shi scoasi una custura s-pilichiseasca. Chindisea una ciirlibana. Adra un cap di feata tsi sh-u-adutsea cu Hrisula. ' Cari eara nvirinarea a maratlui di Lambre? Un vis vidzut dupa prandzu, candu-l fura somnul tu munti. Vidzu tu vis ca taha Hrisula s-
lSUSl cu un anu glonl
sn-ca
luuzea
Ulpanl,
U1P'l1U lUUHU.. ~u
n ue>>,>
alaga dupa nasa, cu-ahiit cama multu uhta, cu ahat Hrisula fudzeafudzea rara sa sh-toama caplu. S-ratsea ca nasa eara loata mbratsa di isusitlu-a ljei, cavala pri un cal culcu, shi perlu lj-azbuira tu vimtu, azbuirandalui ca una zmeoaica. Lambre s-dusi dupa nasa pana la un arau mari, dipus, cu apa mintita, rara punti. Calu tricu naparti, nas, armasi di ncoa, plamtu shi jilit. Hrisula s-chirdu tu negura. Candu s-dishtipta Lambre, ocljilj Ij-eara udz di lacrinj; shi tuta dzull eara nvirinat. Jalea nu-l alasa shi dupa tsi vinji la caIivi, iu Hrisula luashtipta cu ahiintu dor, vislu nu lu-alasa arihati. Vrea s-lu agarshasca
70
- NUSHI TULLIU
,"
MURMINTSA
FARA CRUTSI
71
sh-nu putea; vrea s-lu aguneasca dit minti sh-cama multu sh-lu adutsea aminti. Canda eara vama maghii. Lambre shtea ca eara tu una hoara, aproapi di Elimbu, una moashi tsi shtea s-aspuna casmetea. Sh-u baga tu minti si s-duca la nasa tu seara atsea, tara di alta. Shi tara s-mindueasca multu, si scula, 10tambarea, taha si s-duca la oi, shi nchisi. Shi tu aripidina alaga, canda eara avinat di maghistri. Hoara eara diparti; trei siihats di la calivi. Lambre featsi mash una sahati pana aclo. Candu agiumsi, eara daua di noapti. Lumea s-avea culcata. Mash canjlji aviglja ninga. Lambre trapsi ndreptu la hani shi ntriba iu shadi moasha atsea. Dupa tsi lji s-aspusi, s-dusi la nasa, batu la usha shashtipta putsan. Ghini ma, var nu vinji s-lji dishcljida. Batu iara; atumtsea avdza ca s-aprindi un shpirtli sh-una moashi vinji, cu tseara tu mana, si-lj dishcljida. Lambre intra. Moasha s-aspare candu vidzu un om nicUnuscut, cu tambari, eu carlig, cu tufechi dinanumirea. Lambre alj dzasi s-nu s-aspara, ca nas vinji s-lj-aspuna casmetea, nu slji facii arau, shi atumtsea moasha sh-vinji la loc, lj-arasi shi-l tricu tu
,;1
una odanjica,ntunicoasa,aumtamashcu lut.
Eara moasha atsea ca Dumnidza s-ti-ascapa; slaba, analta, uscata, uruta, canda eara vama demun. Fatsa lj-eara suptii shi muhlidzata, grunjlu ishit nafoara, dintsalj cadzuts; mash ocljilj, doi oclji lai ca chisa, eara vii canda s-ti soarba. Pisti paltarli a ljei ncusurati, cadea perlu albu ca cairlu shi manjli uscati, ca fusili, trimbura di-aushatic. Nishti stranji arupti, anvaliti cu una bunda aroasa, lj-acupirea truplu ca surtselu. Lambre s-njira candu sh-u vidzu. Canda s-tunisi ca vinji. Ghini ma moasha, dupa tsi-apreasi un finghid, al mutri unaoara shi-lj dzasi: - Cats anj ai? - Tsispriivinghits, lj-u tuma Lambre. - Ghini, dzasi moasha, shedzi mpadi, sh-va ts-aspun casmetea. Lambre shidzu. Caplu acatsa s-~j-aurla,canda intra tu chisa. Vina-Ii Datea SI s-arupa, perIU 1JlSI scula ca di heavra, fatsa lji ngalbini, shi una asudoari aratsi shi-l talje. Cat adilja, cicioarli ma-lj trimbura. Moasha arca tu vatra trei gamutsi. Ashtipta putsan. Gamutsli di gran plascanira sh-ansarira nsus. Doi jari sh-putsana cinusha tricura pisti caplu al Lambre. Casa canda s-mina. Nafoara, chirolu eara mushat, ma tu oara atsea, cu tuti ca eara sirin, ascapira unaoara sh-apoea bumbunidza. Moasha statu minduita ca una crutsi tu chimitir. Mutri catra Lambre shi-lj dzasi: - Vrei s-tsa spun andreptu?
Ghini! Tini vrei na feata. Ts-u vrei multu. Feata easti mushata; mushata ca na luna dit Mai. Ti va sh-nasa. Nasa ti va cama multu dicat u vrei tini. Ghini ma, nu va hiba a ta... Lambre uhta... Casa-lj sanvarti canda... Nu, nu, nu va hibii a ta... sou shtii di la mini... Tini ai un mari dushman; dushmanlu atsel s-giura s-ti vatiima. Nas va ts-uarapa feata... Mutrea ghini... Ia da-nj palma... Ah, gione, nu-i lucru bun, tini va s-mori... tini va s-eshti vatamat... Dushmanlu a tau va s-ti vatama... Ashi va Dumnidza... Lambre s-featsi ca turta di tseara tu fatsa. Sandzi nu lj-annasi pi nas. Inima-lj statu. Fara si ntreaba altsiva lji deadi ali moashi un cartu di migit shi ishi nafoara ca agudit di sfulgu. Truplu lj-ardea, limba lji susca n gura, ocljilj lji si panjisira... . Ishi din hoara tara ca si shtiba catra iu njardzi. Una sahati alaga ca cildasit, ca batut di Sta-Maria. Dupa una sahati, vimtul tsi acatsa sbata cama sanatos, cama avros, lji aratsi framtea tsi lj-ardea ca pira, shi canda nji-l dishtipta dintr-un vis multu urut. Mutri varliga sh-vidzu ca dutsea catra Lasun. S-tuma napoi shi amarat cum eara, featsi muntili nsus. Ghini ma, njirdzea greu, canda aveaElimblu tu cicioari. Mash frandzili njishcati di vimturi, blastimatili, asuna pri carari. Una cucuveaua cubaea jiloasa shi lahtaroasa pri una shcamba analta, murga, chipitoasa. Canticlu ali cucuveaua, canda lu-agudi ca una curshumi. Lambre, maratlu, deaspir, shidzu pi una cheatra, sh-aradzima' caplu di carlig shi lacrinjili alj chica, una cati una, cum chica chicutli di tseara la cicioarli a Hristolui tu bisearica. Dupa multa minduiri si scula. Agalea-agalea agiumsi la calivi, buna ma, nu vru si s-toama shi trapsi nsus la cupii. Candu agiumsi la mas, galjinusha lutsea pri chipita al Elimbu ca una culani di chetri scumpi. Oili durnja, picurarlu, sotslu al Lambre, durnja sh-nas tu una patcljaua; mash'canjlji alatrara unaoara, ghini ma, cat cunuscura ca easti domnul a lor, minara coada sh-acatsara si nciunjadzii di haraua. Lambre s-apruche di foclu tsi ardea agalisit, shi scoasi tambarea dit bratsa, sh-u 10pisti nas shi s-timsi. OClJllJnU-1J s-ahchmi.noaptea tuta. Zboarli ali moashi, ali maghistri, lj-asuna canda: va s-mori... va ti vatama... HrisUlanu va s-hiba a ta... Maratlu Lambre! *** Tricura shapti dzali di atumtsea. Fura shapti dzali lai, am~i, jiloasi. Lambre di hilaros cum eara nainti, s-featsi tacut canda lji si nicara caravili. Picurarlji tuts s-njira. Vara nu shtea catse easti ahat amarat. Fartatslji tsi lu ntriba nu putea sa shtiba, ca grai nu putea s-lji scoata
- Voi!
72
NUSHI TULLlli
,-
73
din gura. Lu-arisea s-imna singur, dupa oi, s-canta totna. cu cavalu cantitsi jiloasi, di cadea frandza di jali. Candu s-dutsea cativaraoara la stani, casharlu, oaspili a lui, s-ciudisea di naua purtari al Lambre. - Va hiba ca nu nj-eshti oaspi Lambre, ahat aratsi ti ved di niscanti dzali ncoa. Eu nu shtiu s-ts-adrai tsiva; tini shtii c1itti voi. Catse-nj stai ashi? Catse nu mi zburashti? Vream sa shtiu catse! Naca ti Hrisula? Shtiu ca ti va; shtiu ca ti vor shi parintsalj a ljei; shtiu ca va tsi-u da niveasta. Rocca nu ti scoati din gura. Lu-avdza dipriuna: "E, lai giumir tsi easti sh-aestu Lambre! Gione ficior, mushat tinir, dishteptu om!" Tratse, dicara, stai nvirinat? Aspuni-nj, vrute Lambre, ca multu nj-easti dor. Ghini ma, Lambre tatsea. Mash cativaroara lu-avdzai ca dzatsea ca nu para easti ghini cu sanatatea, tr-atsea sta ashi. Cama nclo nu-avea grai si scoata. Shi casharlu, ca sh-picurarlji, s-ciudisea s-nu avea altu zbor, dzua sh-noapti, dicat mash zborlu al Lambre. Va hiba ca luamaghipsira, dzatsea multsa di nash. Dona nji s-pari, dzatsea un picurar earna tinir; s-dusi trash tu hoarli a Tricolui la una maghistra tra silj faca amaghi. Shi ashi, zbor di zbor, tuts ma sh-dadea idea shi tuts cridea ca easti amaghipsit. Ghini ma, zborlu ari areapiti shi, una tsi ishi, azboaira di loc tu loc shi diparti agiundzi. Zborlu a picurarlor s-featsi dandanai shi la calivi shi muljeri shi feati lu zbura, peascumta s-nu li avda celniclu shi cilnicoanja. Nivinita al Lambre pri la calivi, nas ma nainti vinea din daua n daua dzali, eara zburata multu. Pana shi marata di muma al Lambre s-ciudisea catse nu vini hilj-su. Statea n prag, dipina ic1icusea tsiva, shi tut ma suschira laita di foe shi di caimo. Hrisula iara loclu nu u-acatsa. Dipriuna, ma intra shi isha, mutrea catra tu munti shi Lambre nu-l avea iuva. S-dutsea la izvuri, plandzea acto, s-aspila tu fatsa, s-nu s-cunoasca ea plamsi, shi candu vinea, foe di naraita eara. Daua ori njarsi tu munti, tara ca sa shtiba eaniva, shi ..:::~:::~-_::: 1 _4'1::: _n TT_:::~__::: _\..:1..:.J~. _n ~.._:_ ... "_ _.:::.J_:::-..J: parti multu, shi nu vru s-njarga ca vrea si s-amana. S-tuma acasa plamta-njic1ijita...
shtiba maghistra tsi nji-easti scriata a njia! Aestu lucru nu. poati s-lu shfiba dicat mash Dumnidza. Maghistra va hiba ca-nj dzasi minciunj; cara si shtea nasa ahtari lucruri vrea s-hiba cama buna di cum easti. Sh-cara, s-mor una oara cama nainti. Dupa tsi-Ij dzasi ashi ali minti, alasa sotslu la oi, shi s-du.si la calivi haracop ca totna. Pana shi chetrili aradea canda. Candu-l vidzura sar~ eaceanjlji la si paru ca nu lu-avea vidzuta carishti di cats anj. Tuts sharsira. Hrisula nu calca mpadi. Gura nu-Ij 'si uda ca la una piturniclji. Ma-sa al Lambre lu neacea eatse featsi ashi di nu s-vidzu ahanti dzali. Ghini ma, eandu vini haraua, tuti luerili s-agarshescu. Lambre, eu vinita tsi featsi, acatsa si zburasca cu tuts, shicai, glumi, cati s-eaftsa. Sarcaceanjlji-l mutrescu ntr-oclji. Canda scutea njari din gura, ahat dultsi zboari avea mushatlu Lambre. - Dza-Ij-u, gura di birbilj, dza-Ij-u, la dzatsea un sarcaccan aush tsi sh-tradzea ciubuchea tes la soari. Ahati dzali nu ti-aveam vidzuta... Lambre ariidea shi s-lishina cu paplu Costa. Lu tatsea hazi, ca eara gustos paplu... Dzua candu vinji Lambre, eara Dumanica. Sarcaceanili cara aliixiti. Lambre li baga n cor, barbat cu muljari, sh-acatsara s-agioaca dinainti cu multa fudulii. Aushlji-l mutrea sh-dzatsea: - Ai nte, ore, Lambre, nte, afta ta erma provata den s-afisai tosais merais ta roinis kato sta ka/ivia6. Shi Lambre la u turna.
- E, ore, ghero, eki pera s-to longo einai ca/itera.7
***
Una dimneatsa batu altu vimtu tri corbul Lambre. Lji s-featsi dor mari di ma-sa, di Hrisula. Vidzu ca nu si scoati neap cu jalea shi vru s-u-aruca. Tsi va s-hiba scris di-Atsel di-Analtu, ashi dzasi tu minti. Barem cat va s-banedz, s-banedz cu saltanati. Eu nu escu om fricos. Moartea u-am vidzuta di multi ori cu ocljilj; sh-dipreapoea di iu sa
Shi Lambre giuca eu araslu n gura. Giucara pana seara. Dupa tsi amurdzi ghini, catiun s-trapsi tu caliva. Lumea, curmata di gioc cum eara, s-culca earna eurundu ca di altiori. Somnul alj framsi shi la ncljisi dzeanili a tutulor. Mash vara doi-trei aush statea nic~ ~afoara shi sh-afuma eiubuchli tushindalui. Zbura dit tinireatsa, dit zamani, tra multi lucruri. Zhor111 ciidzll duoa multi alti shi tra mandra iu va si s-duca sameadza anlu atsel. Un di nash dzasi ea, tara di alta, va s-nJarga lara tu a Armirolui c1ieasti amiu mushat, ea tutiputa easi buna shi sanatoasa. Altu dzatsea ea nu totna fatsi iama ea atsea di'anlu atsel, ea nas sh-adutsi aminti ea tu 1878 tuta armanamea shi tuts oeareanjlji arma-
6 Pi gartseashti: Aide, ore Lambre, de, aesti ermi di oi nu ti-aliisarii ahanti dzii/i s-vinj ciitrii la cii/ivi.
7 Pi gartseashti:
ma ghinL
E. ore aush, ado naparti, tu livadi. easti
74
NUSHI TIJLLIU
75
sira mash cu ciirliglu tu mana. Di-ahati njilji di oi tsi amara Armiro, .' dzatsea aushlu atsel, tu anlu 1878, nitsi giumitatsli nu ishira sarpiti. Alasa ca njelji tuts alj chirdura, di nu azghira un, ma shi oili mari satanisira. Mash stearpili primaveara avea lana cama nghilicioasa. Matritsli eara slabi, zmulti, di vimturi sh.di furtuna. Zghilea picurarlji di ti loa njila. Canjlji aurla pri oahti di jali. Ashi ca multa lumi fu silita ca s-easa cu furlji, ca cilnicamea la deadi cali. Mash talcarea-a noastra; dzatsea sarcaceanlu, aduna una furtii di chipri sh-di cloputi di la tutiputa tsi chiru. Dzasim atumtsea ca nu va na lorn sanatatea vamaoara, ghini ma, mari easti Dumnidza. Altu iara, dzatsea ca stihiseashti cativamoara s-faca arcoari shi iama greaua aclo, ca Armirolu easti acatsat di vimtul di-amari. Ashi ma zbura aushlji sarcaceanj tushindalui, candu Lambre cu HrisuIa s-furara di-acasa shi s-andamusira la izvuri, dupa cum s-avea zburata di cu seara. Cat s-vidzura, s-loara mbratsa, s-biishara cu atsel cama mari foc, shi ocljilj la si ud~ra di lacrinj. Hrisula sh-alasa caplu pi cheptul al Lambre shi Lambre uhtandalui ma-lj basha gura aroshi ca frandzili. Statura ashi multa oara, tara si scoata un grai; ca ashi easti vrearea atsea mari: ma multu zburascli ocljilj shi inimli dicat limba. Apoea, Hrisula eara la vrasta atsea candu featili vor din tut suflitlu, candu sandziii alj hearbi, candu sinli li sa coc sh-araspandescu mash ciildura ca foclu. Shi Lambre, antanja oara tu bana, alj baga mana n sin an seara atsea. Ciindu Hrisula fu streasa la cheptu, lji s-mulje tut truplu di vreari, ocljilj Iji si ncljisira pri ngiumitati, fatsa lji s-aprimsi, shi boatsea lji stiUje. Sinli arucutoasi ca merlu shi sanatoasi ca gutunja, trimbura tu mana-al Lambre, candu Ij-li acatsa ntanja oara. Dupa multa zdrudiri shi diznjirdari, shidzura mpadi, acatsara sshushuteasca, si-sh shuptira zboari dultsi shi dupa cat tsi zbura gurli a lor ashi surghea adiljatlu. Ah, vreari, vreari, cati ori nu ts-am biuta shi eu dultseamea a ta ca di ~iari! Cati ori nu-am dumiita pri sinlu albu a mushatllor, ca njelu sum udzarlu ali oai! Tricu noapti muM shi dolji vruts tut nu s-dispartsa. Nu la vinea si sdispartfi. Noaptea eara aMt mushata! Loclu aMt veardi! Primaveara aMt dultsi! Vrearea aMt ahundoasa! Apoea, nu s-avea vidzuta di-una siptiimana! Una siptamana! Easti cat un an la daua sufliti tsi s-vor shi s-achicasescu!... Hrisula, ash displiti perlu mushat, tsi Ij-agiundzea pana dipadi shi, aradzandalui, lu-arca pisti anumirlji al Lambre ca un stranj di matasi moali shi lishor. Lambre shi ngrupa fatsa tu nas shi lji sa parea ca easti un Dumnidza aMt mari Ij-eara haraua tsi-lj nica inima. Gura ali Hrisuli Iji si parea garafila.
Zboarli ali maghistri Iji si parea tu minuta atsea ca un ciintic veclju, ca un pannit. Hrisula nu va s-hiba a lui! Minciuna! Nas u-ari mbratsa, ca pi una icoana, u-ari ninga nas, easti tuta-a lui, cara. s-va - trup shi suflit. Catse, dicara, maghistra alj dzasi ashi!... Catse-lj dzasi ca nas va si s-vatama! Cari va-l vatama pri nas, gionli a gionjlor? Dona?... He! He! Cats ca Dona vidzu Lambre! Mash tu somnu s-nu lu-apuca! Shi, canciu s-minduea la tuti aesti, Lambre ash dzasi tu minti ca maghistra minciuna. Hrisula-l featsi s-cr.eada ca vamaoara nu va saiba moarti... Dupa tsi clocea cu pulj agiumsi stri caplu a lor, dolji vruts s-dispartsara cu multa sila. Antanja oara s-dusi Hrisula, dupa nasa Lambre. Lumea dumja, canjlji dumja shi vama dot nu-lj simtsi. Candu intra n casa Lambre, ma-sa cat s-avea dishtiptata shi un cucot beratli canta naoara ca-ca-ca! Candila ardea tu una cohi lacrimoasa ca una veduva pri murmintu. Tu fleaca a ljei Sta-Maria s-videa galbina. Lambre sculca. Dumji taha? Carishti! Candu tinirlji vor, nu para Ij-acatsa somnul. Suntu dishteptsii totna ca cuclu tu cuibar. *** A daua dzua, dimneatsa, cat cripa Mrghia, sarcaceanjlji si sculara tuts shi si ndridzea si s-duc~ cu feati shi cu muljeri la tunderi ca vinji . mailu meslu a lilicilor shi a virdeatsaljei atsiljei cama mushati. Lumea intra shi isha tu calivi ca alghinjli tu stupar. Barbatslji turghisea foartitsli, ficiorlji aduna hiiraili tra bashtili di lana, muljerli shi
nciiltsa tsaruhili tra nchisiri. Mash maratili di moashi
- s-li-ardafoclu
sh-pira - statea pri prag ca cucuveili shi s-arumiga nica nidat soarli. Nascanti statea cu manjli n sin, di-arcoari, shi ma dadea paltfirli ca luplu soli madt. Una moashi cama fudula, tsi li-avea giucata tu tinireatsa cu Barba Costa Iji striga a unui nipot a ljei tsi s-dutsea catra izvuri: kai am pas, na pas siapera, o~e yiem? sire na armexis ta provam ampslemou, pare Kemla gallam . Shi ashi, tuta sarcacinamea eara pri mari vreava. Tundirea easti 1a oereanj una dzufi di mari sarbatoari. Muljerli adara culats, piti, turti albi, sh-li pitrec la cutar. Celnitslji baga numalji tu sula, aduc cofi di vin shi tuts deadun, celnits, chihiieadz shi picurari, s-ashteama pri macari dupa tsi bitisescu di tunderi. Tundearea tsani dzali, dzali
8 Pi gartseashti: sh-ca s-ti duts, ti duts naparti,ficiorlu-a meu? du-ti smuldzi oi/i nipoate, lja sh-una galeata.
76- NUSHI TULLIU

ntredz, ca suntu njilji di oi tsi lipsescu tumsi. Rocca, calai-ca avea cupii multi, adusi vin, tra cama multi dzali, tra picurari. Lumea nchisi catra la eutar, tu munti. Featili cu tapsiili n cap, muljerli dupa nasi, barbatslji dupa muljeri. Tuts s-dutsea cantandalui. Tsal Rocca cu Hrisula s-dutsea shi nasi cu cati una turta tu mana. Pana shi aushlji nu-lj tsanea loclu, sh-cavala pri calj, s-alina dzeana nsus. Dupa tsi agiumsira la cutar shi scoasira eandushli, silehli, loara foartitsIi sh-intrara tu oi. Picurarlji li-ashtirnea mpadi oili, acatsa soli tunda di la cheptu pana li-adra shuti cudeatotlui. Oai dupa oai, birbec dupa birbec, pana tra prandzu tumsira vara patru suti. Bashtili cadea greali sh-arudi di ti loa haraua, ca tutiputa eara multu ambara, multu prucupsita: muljerli li aduna, li liga sh-dupa atsea li calca cu harai. Di tuts picurarlji, Lambre tundea cama ghini sh-cama curundu ca tuts. Pana s-tunda alants una, nas daua. Hrisula-l mutrea cat easti alavdat. Nasa, di multi ori, giunara cum eara, acatsa cati un birbec shlu adutsea a tata-sui s-lu tunda. Unaoara vru s-acatsa un gaei cu eoarnili turnati di trei ori, mari ca coarnili di tserbu. Lu-acatsa di 'curaua di clopat shi-l tradzea catra Ia Rocca. Ghini ma birbeclu, narait, lj-ascapa dit mana, s-featsi napoi, sh-u-agudi unaoara cu coarnili tu cheptu. Hrisula arunica shi cadzu mpadi. Picurarlji s-lishinara di aradeari. Nasa s-arushina, arushi, shi ishi dit cutar aroshi foc. . Candu agiumsi njadzadzua, picurarlji alasara foartitsli, scoasira shilvarli albi shi s-dusira s-shada la measa. Trei friptalji fura scoasi dit sula, dinjicati pri fearica. Aburli di carni anjurdzea di muscluvusea loclu. Barbats shi muljeri s-ashtirnura: mascurlji la una measa, feaminli la alta. Tuts arupea coastili cu dintsalj, cura butsli di carni, maca, astupa, bea, ciucutea, di s-adrara candila. Apoea, s-bagara tu shicai, sh-apoea tu cantitsi. Cura bana-a sarcaceanjlor cum cura laptili tu galeata la muldzeari. Dupa tsi macara, cantara, si sculara iara, intrara tu cutar, s-acatsara
,...
__ a

"
77
easti ca nu li-agudescu cu shtsalili candu vor sola lja cati var oclju. Aushlji, s-aprindea, babalea, anganea, cripa tu heari. Barbatslji s-dirina di-arasiti. Sh-ashi, cu shicai shi cu turlii di turlii di grai, la tricu oara pana amurdzi deacutotlui. Valea si ntuniea. Fumlu isha, shi la stani shi nghios la calivi, ca trambi di neguri. Purunghilj gangurea dipriuna tu vali cu una boatsi langaroasa. Fluearli acatsara s-bata, chinjlji s-shushuteasca, cloputli sbata, oili s-azgheara, Elimbul s-vazeasca; !;huirari, huhutiri, cantari, vreava tu tuti partsili. Sarcaceanj shi sarcaceani vrea doarma seara atsea la cutar, ca a daua dzua vrea s-tunda oili stearpi. Focurli s-aprinsira. Patru focuri. Pira s-analtsa nsus ca limbi di sharpi, scantealjili plascanea, chinjlji statea deavarliga ca nishti stihii lai. Dupa tsi shidzura deavarliga di focuri, bagara measa, dupa measa u biigara iara tu cantitsi. Aushlji canta cantitsi veclji, dit zamani; tinirlji Ij-asculta cu dor. Sh-ashi, u-adusira pana njadzanoaptea, candu galjinusha tricu di Elimbu. Apoea s-culcara. Durnjira tuts ea mortsa. Tu cutar, Lambre cu Hrisula mutrea stealili, shi-sh shuptira grai di sivdai... Cum apiri, ia-li sh-oili stearpi. Un ficior, sotslu al Lambre, li-adutsea cu carliglu tu mana, cu gacilji dinainti. Lu-avdzai ca striga: sti-sti ermal Stearpili intrara tu mandra. Foartitsli acatsara iara: hrats-hratshrats. Tricu shi dzua atsea, Martsa, cu tundearea shi cu chefurli; ashi shi alti daua dzali, pana bitisira eu tuti cupiili. Lumea s-tuma la calivi cu haraili mplini di lana. Una siptamana muljerli disfeatsira bashtili, aspilara lana tsi eara lipsita ti acasa, una siptamana s-njishca ca furnitsli.
..
***
rn"
_
1
_ __
04_4._ .J:
~ ___~
...::
~_1"" 1= ...: ...1~_~ ....
cap. Cama multsalj, nianvitsats cu laerima a avinjlor, s-chindisira. Apoea, vinlu eara un vin lai, sanatos, veclju, un vin di Cojanj - balsam. Aushlji, dupa tsi ciueutira ghini, s-distimsira, shi scoasira barbarusili shi s-timsira tu-aumbrata. Bagara cicior pisti cieior, biigara luledzlji n gura shi sh-lafuea. Featili s-dipusira la shoput shi acatsara s-aspeala tipsiili, cantandalui. Alta primaveara ahtari, altu Mai ahat mushat, nu-avea vidzuta sarcaceanjlji. Dupa tsi framsi dzua, oili fura bitisiti shi barbatslji shidzura pri iarba. Pagurli di-arachii tritsea dit mana tu mana. Arachia Iii dizliga limba cama multu shi tinirlji cartea aushlji cum trec cu moashili, s-
Eara tu dzatsli di Mai. Cat avea data soarli; cat s-avea andreapta lumea shi sh-avea arnita casili. Barbatslji, aflats pri la calivi, statea nafoara, tu avra, sh-mutrea ciitra tu campu la carvanJll tSItrltsea napam n paduri, ca nishti pulj, ahat mari eara dipartarea. Campul eara veardi ca catifelu. Schicurli di gran s-ligana ca una pandza veardi biituta di vimtu. Muntsalj eara mplinj di lunjina. Di catra Cochinopul vinea una pagana di arbinesh, tuts cu fustaneli, lai ca corghilj, barbosh ea furlji. Eara vara treidzats di inshi. Arbineshlji s-aprucheara di calivi. Siircaceanjlji ishira s-lj-ashteapta, di vreari di nivreari, eu inima nvirinata ca-lj vidzura. Cum vinjira, deadira cati una ''jangheata'' shi tricura la calivi. Eara colonjats. Tuts tiniri, ficiurats; tuts sarpits, niparticats, Dumnidza s-ti ascapa.
78-
NUSHI TULLIU
MURMINTSA FAM CRUTSI
79
Dit muntsalj ali Gramosti tricura tu Elimbu ca si s-faca azapti loclu. Pri iu tritsea, batea, uparea, dadea fum tu nari, cafta paradz, ratsea zulumi, maca tutiputa, canda eara a lor. Nu avea capestru. Caplu a.lor, Abedini, avea vatamata nascantsi furi shi 10 mari anami; tr-atsea ratsea itsi s-vrea rara ca vama si-Ij greasca. Pri iu tritsea iarba veardi nu crishtea. Cat agiumsira la calivi caftara cunachi. Dupa tsi lji mpartsara prit casi, cafta piti, friptalji, vin, njari, poami cati sh-cati. Sarcaceanjlji Iii deadira di tuti: paparii, alca, ciishuri, di tuti. Dupa tuti aesti acatsarii scaftii s-vinii tuts picurarlji. Picurarlji fura adush. Mash Lambre nu vru s-vina. Picurarlji fura ntribats s-easti ca vidzurii tsiva furi. Sarcaceanjlji dziisira cii nu, dupii cum sh-nu avea vidzuta. Atumtsea, arbineshlji lj-ashteamii cu fushti, alj bat, alj sandzineadza, Iii tuchira oasili. Zghilea muljerli, aurla barbatslji, di s-dirina loclu. Nu shtiu cati leamni framsira, arbineshlji. Alj ratsea iatats, la dzatsea ca hranescu furlji shi multi alti. Celniclu Rocca, ciindu vidzu purtarea-a lor, bagii shaua a calui, 10 patru sarciiceanj shi nchisi tri Liisun si s-planga la huchiumati. Arbineshlji ishira tu munti, njarsira la stani; aclo batura casharlu, virsara laptili, friimsira dauii talari, vreas-aprinda shi cutarlu. Di-aclo tricura la oili stearpi. Lambre nu Ij-aduchi. Lu-aflara tu somnu, cu tufechea capitanj. Ciindu iilj vidzurii tufechea, alligarii, cot la cot, shilloarii cu niish. Tuta calea nu-l scutea di "haidut cherata" shi-Ij liiirii piiltiirli cu cundatsli. Lu-adusirii ndreptu Liisun. Dzasira cii-l vidzura cu furlji, ca maca sh-ca bea cu nash. Dupa zboarli-a lor, Lambre fu arcat tu ncljisoari. Rocca s-dusi si s-plangii di arbinesh shi arbineshlji s-plandzea ca nas shi picurarlji a lui hranescu furlji. Statu shi Rocca patru dzali ncljis. Lambre laCUun mes shi giumitati tu ncljisoari. Di shcoplu atsel
>_: 1: ..1-- ..I:.:>: _ 1;;~..I..;..I..:; .
.'
p"
nir\11tl1t "!>tn.
"intiimiini
Doct.orlii
nu-avea nadia s-lu-ascapa, ca virsa salldzi di bateari. Patru siptamanj, singur pri una arugudzina muhlida, tu una oda ntunicoasa, cu igrasii, s-tuchi maratlu Lambre ca Hristolu pi crutsi. Patru siptamanj nu vidzu dzua alba, ma niputut di moarti, nisumnat, nimacat, agiumsi ca una umbra, ahat slabosh. Mash un poci cu gura framtii shi cu cati unii cuua di pani lai, uscata, muhlida, eara tuta mutrita-a lui. Zaptielu tsi isha sh-intra sa-l veada, lu-agudea catiunoara cu ciciorlu, lu-angiura pri arbinishashti, sh-lu-alasa uhtandalui shi suschiriindalui. Mama-sa, vinjita di la calivi, plamta, dirinata, nviscuta tu stranji lai, s-dutsea pi la caimacanlu, cafta izini si sh-veada hiljlu, ghini ma, izini
nu-lj si dadea. Atumtsea, laea, s-dlltsea la ncljisoari, s-aradzama caplu di oljaia-a ushiljei shi pliindzea, plandzea di ti loa njila. Zaptielu vinea, u loa di brats, u pindzea, shi-lj dzatsea dipriulla: "Haide ghit, ghit disheri". Oaminlji tsi u videa la si talja inima di njilih Una seara Lambre tradzea tri moarti. Doctorlu-J dispulje, lu-asculta, lji mutri vina, ocljilj, limba shi dzasi la cunachi ca va s-moara. Dupa adetea crashtineasca, pitricura un preftu sa-l cumanica. Preftul njarsi, al cumnica, shi-Ij bagara la cap una candila.'Lambre eara chirdut. Nu simtsea, nu-achicasea tsiva. Fatsa-a lui, mushata ca una. icoana di samtu, eara alba ca cartea di tsigara. Framtea anvarligoasa, ca un cube di bisearica, eara aumbrita di perlu lai tsi-lj cadea lungu pisti anumiri, ca una peana di corbu. Inima cat alj batea. Candu vidzura ca va s-moara, alj deadira izini sh-a ma-sai s-intra. Atumtsea s-vedz plangu, lacrinj, jali, zghic! S-dipira marata di moashi di-lj si disica inima a omlui; zghilea, cum zghilescu oili candu la cher njelji. Boatsea a ljei scula mahiilalu, cutrimbura Lasunlu tut. Pana shi a turtsilor la si featsi njila. Mama al Lambre s-batea, sh-arupea perlu albu, cair, lu striga pri numa, ma tuti ncot; Lambre durnja dus, canda eara mortu. Mash vina tsi batea ninga, aspunea ca armasi una scantealji ,di bana tu atsel trup giunescu, mushat, adrat canda di marmura. Murmintul statea dishcljis si ngljita ahiinta tinireatsa, ahanta dishtiptaciuni shi mushuteatsa di oml Noaptea atsea, mama al Lambre statu la cap alichita ca una lambada, ca una shindani. Tuta noaptea plamsi, s-dinjica. Tu-apirita, Lambre acatsa si s-faca ma ghini, di iu eara ashtiptat, cu tseara tu mana, si sh-da suflitlu. Acatsa s-anganeasca, s-dihteadzii, si zburasca, s-acljama pri ma-sa, pri Hrisula... Ma-sa-l bashe pri framti, Iji 10mana tu mana a Ijei sh-lu ntriba tsi-l doari. Lambre, candu vidzu ca ma-sa easti ninga nas, vru si scoala pri cot, ma nu putu sh-cadzu iara framtu pri arugudzina. Ma-sa-lj baga framtea pri dzinuclji shi-l UQacu lacnnJ upanu. un, LSllalJau, I.I)llal\ialLllU... Catrii la prandzu oara, Lambre s-featsi multu ma ghini. Ocljilj Iji nghilicira, caldura ascadzu, fatsa Iji si nsirina. Doctorlu, candu vinji shi-l vidzu ashi, s-ciudusi. Nas s-ashtipta s-Iu afla mortu. Candu-I vidzu ahiit ghini, Ij-aradea fatsa di haraua. - E, moashe, Iji dzasi a ma-sai al Lambre, si shtii ca hilj-tu ascapa. Maca nu muri pana aoa, ascapat tra totna easti, s-nu-ai gaile, s-nu plandzi. Ti vru Dumnidza. Eara picat, crima eara s-cherdza ahtari gioni, ahtari lutseafir. Landzid di moarti easti sh-mutrea-I cat mushat easti! Nu plandzi, moashi, avdza, nu plandzi; furtuna tricu; nu-i tsiviJ.
80
NUSHI TULLIU
.~
MURMINTSA FAM
CRUTSI
81
tora. Tra patru dzali va tsa-l fac gioni-aslan. Tra patru dzali va s-priimna iara tu munti, tu Elimbu dupa cupia a lui. Moasha plandzea di haraua; vrea s-greasca sh-nu putea. Alj basha manjli a doctorlui, sh-plandzea, marata di moashi, di-lj cura lacrinjli zdarci. Lambre ac1itsash-nas s-planga. Doctorlu plamsi, nai tu soni, di njila. Scrie una aritseta shi ishi nafoara cu inima tuta lacrinj, muljata, ca una bucata di tseara scoasa di la foc. .. Tra patru dzali, cum dzasi doctorlu, Lambre s-featsi ghini. Si scula mprostu, acatsa s-imna, s-maca, si zburasca ca sanatos. Tut antriba pri ma-sa tra Hrisula. Cum easti? Tsi fatsi? S-mindueashti la mini? I mi agarshi! Nu shtea maratlu ca Hrisula eara landzida sh-nasa di dorlu a lui, di caharea a lui. Ma-sa nu lji spusi ca easti landzida, s-nu lj-asparga inima, ma-lj dzasi ca totna pitreatsi cati un picurar si ntreabii cum easti. Lambre, candu avdza aesti zboari, canda lji sa loa una cheatra di pri inima shi sanatatea-lj vinea multu ma curundu di hiliirii. Fatsa lj-arusha, ca gamutslu di aroida, di vreari. Ti una siptamana, s-featsi gioni ca nainti; ba s-featsi cama mushat. Celniclu Rocca tiligrafisi Servia, shi tiligraf vinji s-lu scoata pri Lambre ditu ncljisoari. Una dzua, vinji zaptielu shi-lj dzasi s-ea,sa.Lambre ishi cu ma-sa. Marata di moashi basha zaptielu di harauii, lji deadi tsintsi grosh; zaptielu lacrima. Lambre lji si paru ca vinji dit lumea alanta. Nu calca mpadi. Candu ishi n pazari tuta lumea s-ciudisea tri ahtari gioni. Nu avea vidzuta pana atumtsea ahtari chiparish tu campul al Tesaliiljei! Tuts, njic shi mari, dzatsea: "Tsi tinir vrea maca loclu! Tsi njati-nishani!" Fudul, cu percea lunga pisti paltari, cu imnatlu di livendu, Lambre parea ca un ficior di amira. Pulpa a lui, streasa ghini tu cioaric, parea ca pilichisita tu marmura. - Ocljul - soari!... dintsalj margaritari... araslu - lunjina! Turtsalj tsi-l videa murmura: "Iaziic" tri ahtari tinir s-hiba fur!... Lambre s-tatsea ca nu lj-avdza. Dorlu a lui, atsel cama mari, eara si s. UU(,;C1 val. (1.111(1 \"iUIWIUU 14 411\'1 a;)J.ou-v\o>au.a .I..u.J.~"""U."'. .J..'.I. U... u U.L u u.......
aspar~ara; Ghiumuri di apa-lj tumara pana si sh-vina tru minti. Lambre plandzea ca un ficior. Ah, cat mari easti vrearea la suflitli aleapti!... Dupa tsi-lj tumara apa, u fricara cu arichii, cJ.lpusca, ljdeadira limonji s-anjurdzeasca, Hrisula anvie. Dishcljisi ocljilj, mutri catra vrutlu a ljei, arasi, sh-apoea acatsa s-planga. Ma-sa u baga nauntru s-nu lji si faca iara arau. Mari haraua, mari curbani n seara atsea l'I.su~ c1ilivilisarcacineshti la dit Elimbu. Tuta noaptea giocuri, cantitsi, tufechi. Nu durnjira pana tu apirita. Vamaoara sarcaceanjlji, flilcarea al Rocca, nu-avea fapta ahtari chefi, canda vinji Hrist6lu. "Barba Kosta" canta dipriuna. Ma napoi acatsa sh-Lambre un cantic di derti, un cantic mushat, tsi-l dzatsea agalea, cama agalea, jilos, cama jilos. Candu canta Lambre,tuts asculta framtsi di jali. Una lacrima mari, cat una coama, lji chica dit ocljilj a distilului Lambre. Hrisula, Iandzida, aseulta pri praglu di caliva sh-plandzea cu caplu n poala. Mama-sa plandzea shi nasa nvirinata. Ashi lj-aflii harghia, cu cantitsi sh-cu lacrinj, pri maratslji sareaceanj. Trei-patru dzali Lambre nu s-njishea di la calivi; trei-patru dzali statea ca finghidlu ninga caplu ali Hrisuli. Hrisula sh-ascundea fatsa tu capitanji sh-plandzea di dor shi di eaimo. Plangul alj ljishura inima. Tra naseap.tutimpu s-featsi ghinl sh-nasa. Isha pri nafoara, s-priimna, sh-dzua cu dzua s-tatsea eama sanatoasa, alba-aroshi ca lilicea di argavan. *** Vinji veara, nja.d~aveara. Sarcaceanjlji s-dusira n carvani cu carvanjli a lor, nu armasira la c1ilividicat picurarlji, aushlji shi muljerli. Furlji trieura vama ndaua ori pi la turushti tara s-aduc1ivama aspar__ 4a~
deadun cu ma-sa, tara s-ashteapta sh-pri celniclu Rocca. Pana s-agiunga tu giumitatea di cali, Rocca, cu culcul a lui, lj-agiumsi. Dupa vara trei sahiits eara la c1ilivi. Sarcaceanjlji, sarcaceanili ishira tuts s-ljashteapta. Moashi, muljeri plandzea di jali sh-di haraua. Featili, nica cama multu. Va s-dzatsea omlu ca Lambre fudzi, nu vini, va intra la pusta di ncljisoari, nu easi. Hrisula, cu tsal Rocca, ashtipta pri prag, ca laita di Hrisula eara nipututa, slaba, galbina di multa vreari shi di multu plangu. Nasa nu putea si s-njishca di mpadi, ma cara avdza ca vinji Lambre, canda scoasi areapiti. Candu-l vidzu, Hrisula lishina. Sarcaceanjlji s-
Paganjlji nu s-vidzura s-treaca alt1ioara. Celniclu Rocca isusi feata-a lui aprindu Sta-Viniri cu Lambre. Featsi una isozmata - lucru mari. Lambre cu Hrisula criscura cati una palma di hilarii. Sarcacinamea tuta giuca, gazepi mari, trei dzali cu arada. Dupa ahati shi ahiiti, tinirlji sh-vidzura vislu eu oeljilj. Di-anculea trei mesh eara bana. Elimbulla parea cama mushat, plaiurli cama verdza, puljlji cama dultsi, flintanjli cama avroasi, aumbrili cama groasi, ca, omlu c1indueasti cu inima ambara, tuti li veadi cu altu oclju. Pana shi chitritsealili la parea margaritari. Hrisula isha di multi ori tu munt,i,s-afla cu Lambre, sh-dolji, dupa
82- Nusm TULLIU

cupii, alaga loclu tut. Cati cuiburi nu ari loata di pri arburi Lambre tra Hrisula! Cati piturniclji nu-ari acatsata tu-alats, tri nasa. Dit cati valjuri nu-au biuta apa deadun cu una singura scam! Cati ori nu macara lapti cu una singura lingura! Cati njali nu au bashata la coarni di vreari! Tu cati padinj amplini di lilici nu au durnjita ca frati cu sor! Nascantiori, di catra seara ic1idimneatsa, candu soarli isha trei bartsati sh:alina cararea albastra a tserlui, Lambre cu Hrisula tritsea cu oili didindi di Elimbu, di catra partea ali Catirini shi, di pri varna sb.cambiianalta, mutrea amarea curata ca una sinii di asimi. Mutrea caravili tsi tritsea una dupa alanta, cu pandzali albi ca neaua, umflati di vimtu, shi inima la batea di dor. Mutrea vulturlji tsi s-arushutsa tu niorlji albashtri ca atlazea, ica alghi ca bumbaclu, shi ocljilj la si uda di lacrinj di vreari... Stearpili pashtea arfiiti prit plai, clopotli batea, isusitslji li mutrea, acatsa cati vara capra tra muldzeari, shi Lambre u muldzea tu una cuvata, shi Hrisula bea lapti ca njaua atsea agiuna... Unaoara s-alinara trash pi ciuciula al Elimbu, atsea cama analta ciuciula, shi muntsalj tuts lj-avea ca tu palma. Videa muntsalj di Gramosti, Zmolcul cu Vasilitsa, Oulu cu muntili di Spilj. Di partea ali Elada videa Chisavlu, muntsalj di Agrafa shi ahats altsa muntsa. Vimtul alj batea aclo nsus. Hrisula, alba ca una dzana, ash displitea perlu lai, lungu, moali ca matasea, shi-l tritsea dupa grumazlu al Lambre, al nuda dinapoi, shi, gura n gura, cheptu la cheptu, s-basha, s-diznjirda, shi zbura di sivdai, ca una preaclji di turturi tu cuibar. Altaoara lj-acatsa una ploai, una furtuna cu grindina tu una paduri shi dolji s-bagara sum tambari ca doi edz tu tsarcu. Statura ashi vara daua sahats pana s-trapsira niorlji, gali tserlu shi inshi iara soarli, . scantiljos ca un discu di mirgeani. Dolji vruts aradea ca s-udara shasculta canticiu-a puljlor tsi la canta vrearea dit frandzali di arburi. Cat s-apruchea seara, Hrisula nchisea catra la calivi shi parintslji uashtipta cu araslu n gura. Varna sarcacean nu scutea grai anapud tra Hrisula shi tra Lambre, c1ituts alj vrea ca pri ticiorlji a lor. Shi dipreapoea, sntea ca s-vor, ca un trat! Shl ca una sora, cum s-va luna cu soarli. Hrisula mushitsa cama multu di candu s-isusi. Nasa dishcljisi cum dishcljidi bubuchea di Mai. S-featsi cama nostima ca floarea di argavan. Ocljilj lji scantilja sum framtsealili amisticati ca daua steali tu aumbra a unui nior; ca ashi easti vrearea: da mushuteatsa la atselj tsi-u sorbu. Suflitli s-fac ca una muzica. Canta dzua-noaptea, tu somnu. Shi suflitli al Lambre shi ali Hrisuli canta di dor, di vreari. Dzalili tritsea ca sahatea, ca una minuta. Ashtipta, candu di candu, s-vina oara atsea si sh-baga curunj4, s-hiba tra totna nidispartsats, mra.
,-
83..
gaile. Celniclu Rocca dzatsea dipriuna ca va lji ncuruna toamna atsea, sHj veada ca sh-adara sh-nash casa ca tuta lumea. Nas u videa vrearea-a lor multu mari, shi nu vrea s-lji tsana multu. Tr-atsea cel-
nicluaveabagataaraftsasi-lj coasatutapaeaali Hrisuij.
Araftsalj cusea cari di cari. Trambili di shiac eara taljati, stranjili cruiti, stranji cum vara feata di sarcacean nu-ari vidzuta ntr-oclji. Shasi araftsa cusea. Shcurturi vrea-lj coasa vara duzina. Ma tsi shcurturi! Tuti lucrati cu matasi; tuti ncljigati 4i sirma. Am fustili! Tsi lai fusti! Tsi chinari di hrisati, lucrati cu hir suptsari, s-nu pots s-tsa ljai ocljilj di pi nasi. Am cameshli! Tuti di ljin, subtsiiri ca pandza di pangu, cu danteli la gushi, camesh cum nu poarta nitsi doamnili mari pit casabadz. Cara s-bads apoea mandili di!1cap, dimandati di trash Saruna, tuti di sirma; cara s-bads shimii di mana tuti chindisiti sh-cu pardzits; cara s-badz poshi di gusha, capitanji, vilendza, nu pots s-li numiri varnaoara. Unaoara sa nsoara shi s-marita featili shi gionjlji. Sh-apoea, feata al Rocqa eara, om avut, multu avul, om di soi mari, om avdzat sh-cu nami tu tuta sarcacinamea. Putea nas si sh-marita hilja ca un tsiritor? Putea nas s-lj-asparga hatra ali tsal Rocca sh-ali Hrisuli? Tri cari uaduna ahata tutiputa? A cui va li-alasa ahati agri! Tsi va la faca ahati flurii purtati tu patru tinichei mari cat un cot? Tsi-l va ahat asimico! Tri Hrisula sh-tri Lambre suntu tuti atseali! Mash s-baneadza! Mash sanatati s-la da Sta-Maria shi Hristolu! Sarcacinamea tuta s-njira di ahata prica, di-ahata saltanati! Featili sh-loa furtsili sill statea tuta dzua s-veada cum cos araftsalj. Tsi mushata shimii, dzatsea una, tsi mushata easti pandza aesta, dzatsea alanta! Maratili di feati d~picurari! Eara sh-una feata mari, tricuta, di vara tsispravinghits di anj, armasa nimartata. Calai-ca avea una mama fudula, gura. asparta; tsi suschira dit hicati, candu videa ahati mushutets sh-caildu s-minduea tsi gioni va s-lja Hrisula. Al vrea, marata, shi nasa pri Lambre, ma nu1 cutidza s-carleadza. _ Sh-apoea, tsi, ',. -.- --- --- - -.- r. I.;'" _1. ,,:::..:I di la steali - ahat multu sh-u vrea pri Hrisula. Ma marata-atsea di feata nu-avea parigurii candu s-minduea ca va-l cheardii. Nu mash featili viriea s-veada paea ali Hrisuli ma sh-moashli, shaushfji. Pana shi pri Ghero Costa al videai ca vini shcljiupicandalui tsac-tsac, andrupat pri Wlavearga di cornu. Dupa tsi vinea, s-tindea tu soari, scutea tabacherea cu tabac, tradzea unaoara, tradzea daua, shi lu-avdzai dipreapoea: aptiu-aptiu! More erma! Tsal Rocca adutseaadutsea cafelu al Ghero Costa, ca eara sh-gumar aushlu. Alavda pri Lambre, alavda pri Hrisula, alavda paea, cilnicoanja, pri tuts din casa
4-=:
84-
NUSHI TULLIU
85
cu tuts cuscri sh-cu tuts cumbari. Tsal Rocca atumtsea, ca marmurusita'shi ncucutata, Ij-adutsea tutumi di-atsea cama buna a aushlui, galbina ca fluria, cu hir moali ca matasea, tutumi d-atsea tsi bea beianjlji. Ohero Costa calca cu ocljul catra moashi, adra tsigarea groasa cat un brats sh-u umfla pafa-pafa, canda bea tutumi di la ciuflichea a papsui. Moasha, cu ciui-V giuca tu tinireatsa, mina caplu shi-lj dzatsea: "ghide, ghide, strave! " Lumea aradea shi s-lishina. Ohero Costa' alj ratsea cu ocljul ali moashi, u chipira di fatsa, sh-moasha naraita .unaoara ca u ratsea arizili, Ij-asuna una n cap cu furca di Iu-adra ruscarlu ca aclo si-Ij hiba. Aushlu armasi ca hut. Featili s-lishinara, muljerli sh-tsanea iljili di-aradeari. Trei dzali imna cu caplu ligat cu una pishchiri, maratIu di aush. Diatumtsea, nu cutidza s-carleadza. Chirdu sh-parmitili, sh-cantitsli, shi giumili... Pana sh-alavdaciunjli sh-alavdarli tsi li ratsea ali tsal Rocca li chirdu. Araftsalj Iu schina dipriuna sh-auslu cripa tu cheali. Celniclu Rocca, candu vinji di Lasun shi-Ij si spusi atsea tsi patsa maratIu di Ohero Costa, muri di-aradeari. Lji cljima doilji s-Iji mbuneadza ma nu s-afla cearei. Moasha, ca moashi, si nduplicii, ma aushlu nu vinea n cali.' "Dupa tsi Ij-am adrata ahati sh-ahati tu tinireatsa, ma dzatsea nas, s-nj-adara aesta arshini tu-aushatec!" Ohini ma, dupa muIta angricari a celniclui, dupa tsi-Ij deadi un pagui diarachii, pagur nou, acumparat di Lasun, aushlji si nbunara shi tuti lucrili s-andreapsira. Celniclu Rocca adusi di Lasun una bucata di curaze tra Hrisula, tuta cu cutsalj. Cu tuti cii nu eara sistima Ia sarcaceanj tra sodafustani, ali Hrisuli Ij-adrara shasi. ,Daua tisadz di turlii sh-turlii di poami fura adusi pri cal shi calu asuda pana s-li-aducii. Celniclu vrea s-Ia amparta poami a araftsalor cii s-apruchea s-bitiseasCa, shi vrea si-Ij pitreaca acasa cu tuti mushutetsli. Nas Ij-avea adusa di multu diparti araftsalj,
di e:!r:! :!t1:eli c:!m:! :!vn7.iit1: hI emiri 1:hi hI eO:!1:iri Shi. dllna dalla
.'
dzali, dupa tsi bitisira, la si baga una measa dumneasca, la si deadi Ia catiun cati una mandila, fura pIatits multu ghini, shi Ia si deadira poami tra ticiori. Araftsalj s-dusira oara-Ia buna shi paea ali Hrisuli armasi tuta adrata.
ill
Meslu Agustu. Campul easti arsu di soarli tsi ngaldzashti ca un ci-
9 Pi gartseashti: aide, aide, striimbe
reap, ca un cirche arushit la foc. Arushi loclu tut. Hir di iarbii'nu sveadi veardi. Ca tu palma s-featsi campul. Carvanarlji tree agalisits, mulili cat li da cicioarli di caldura. Un zaduh di nu poati si sta nitsi tuaumbra maratIu di om. Ardu chetrili sa s-tucheasca. tJamishoarli suntu galbini ca galbinushhi di ou, uscati, parliti. Frandzati di arburi smaranghisira. Iuva nu s-veadi nior, llU s-ducheashti s-vina vama chicuta di ploai. Tu campul tut nu vedz dicat gramadz di shumuronj tsi ngalbinescu arsi di soari. Lucratorlji nu pot s-lucreadza pri campu di multa caldura, shi carili cu boi aruca cu greu cati un pas nainti. . Carcaletslji canta tuta dzua. Mushconjlji nu u-alasa lumea arahati. Mash tu Elimbu avra easti nilipsita, aumbrili arcuroasi, apili arats ca gljatsa, di ts-u da tu framti candu Ii beai. Vimtul bati dipriuna aclo, ca analtu munti easti aushlu Elimbu, shi caldura. nu s-ducheashti deacutotIui; ba nica, dimneatsa, fac foe sarcaceanjlji. Virdeatsa easti canda-i primuveara, vulodzli suntu mash lilici albastri, albi, galbini, aroshi, viniti, chindisiti, di tuti turliili. Sufla avra, murmura chinjlji, sIeagana frandza, canta padurli. Pri ciildura a meslui Agustu mash ado s-baneadza omlu! Ohini ma, una alta mirachi avea sarcaceanjlji. Furlji acatsara si spriimna ca edzlji, tricura patru capitanj mash tu una siptamana, loara vara optspradzatsi numalji, s-dusira la cashari, I-batura casharlu, featsira putsana znjii. Nu la eara ahat di furi cat di paganili tsi vt\a sacatsa iara s-vina. Ma, atsea tsi lu-ardea pri celniclu Rocca, eara ea savdza un zbor, ca taha s-vidzu tu Elimbu shi Capidan Dona, .dushmanlu al Lambre, tsi lu-avina si-lj Ija bana. Di eandu inshi zborlu atsel, somnu llUbiiga la oelji tuta casa al Rocca shi cama multu Hrisula. Tuts shtea ea Dona eara om lai, om arau, om tsi nu Ijarta, pulj di codubatura. Shi tuts shtea iara ea nas inshi fur di sibepea al Lambre, di vrearea ali Hrisuii, shi s-giura ea va s-vearsa sandza, ashi ea sarcacinamea eara tu mari nvirinari. Dzua cu dzua, ashtipta vara habari lai. Pienrarlii Mounea ea Dona avea paspradzats di inshi dupa nas, tuts furi veelji, fricosh, lahtarosh, tsi-l talja omlu ti un zbor. Cama mUltsalJ eara armanj rarshirots di-a Pleasaljei, tsi avea hazmi eu arbineshlji shi inshira furi; dzatsea, eama diparti, picurarlji, ea Dona s-dusi una searii Ia turushti shi ntriba iu Iu-ari maslu Lambre, ma easharlu nu vru s-ljaspuna shi multu s-angriea s-nu-l asparga, ca easti erima, ea un singur ticior ari ma-sa. Dona, atumtsea, s-narai, acatsa s-angiura ca va-lj faea, ca va Ij-adara, ea va Ij-aspuna, ca va-l faea armuri-armuri si-l pitreaca .doara a ma-sai, ashi ea, nu eara nadia s-lu ndultseasea. Di patru dziili tsi eara vinjit tu Elimbu, Dona alaga pi la tuti cupiili. Ohini ma Lambre nvitsa .shi s-tirea, ea puijiu di-avinator. Nas nui
86
NUSHI TULLIU
MURMINTSA FAR}., CRUTSI
87
dumja seara la cupii. Alasa mash sotslu-a lui. Dzua statea diparti di oi sh-aviglja carauli. Nas al vidzu pi Dona di daua ori cum alaga ca cani turbat, cu caplu gol, arsu di soari, cu barba ncarciljata, ocljilj lai catrani, ma Dona nu putu si-l veada. Celniclu Rocca s-dusi singur di s-afla cu Dona shi-lj featsi mari rigeai si-l ljarta; ghini ma, Dona lu-angiura sh-pri nas shi-lj dzasi ca vrea-lj talji caplu sh-a lui ca sh-isusi hilj-sa dupa atsel "birbantu", ghini ma, nu u-adra, ca nas shtii ca Hrisula tut a lui va s-armana dupa tsi va-l vatama priLambre. - Va va-l pitrec trash la calivi cumats-cumats si-l bagats tu tava, dzasi Dona. Dicara vidzu sh-celniclu ca nu easti cali s-lu nduplica, alj dzasi, ca s-easti ca-l vatama pri Lambre, atumtsea sa shtiba, ca tu guva di sharpi sh-cara s-ascunda, tut nu va s-ascapa di rilana-a lui. - Am eu gionj tri caplu-a tau, cats s-caftsa, lj-u tuma Rocca. Eu dzac cu bunlu, ma cu-araulu, bana ti bana, suflit ti suflit, shi cara s-ai alatsa ursea la calivi ca aclo easti Lambre, alj dzasi Rocca. Capidan Dona s-narai foc, trapsi iataganlu, ghini ma sotslji nu lualasara. Rocca s-dipusi la calivi, ca una furtuna, sh-la dzasi a sarcaceanjlor saibii armili tuts andreapti, ca poati Dona s-vina la calivi pisti noapti. Pisti treidzats di barbats sh-andreapsira dugralili. Bira, gionli Bira, avigljitorlu a celniclui, ardea si-l veadii mash unaoara pri Dona. - Ca s-nu lu-acats viu si-l bag pi suHi, ore celnic, s-nu-nj dzats pri numa, lji ratsea al Rocca. Tuts sarcaceanjlji angiura, ashtipta candu di candu s-vina seara si-l faca tsir, cum dzatsea nash. Pana shi muljerli avea andreapta tufechi. Rocca baga di sapara varliga di pari. Nas deadi ordin ca vama vinghits barbats s-acatsa loclu nafoara di calivi, cararli pri iu eara sa vina Dona, sh-alantsa s-armana la calivi si-l baga ntri daua focuri. Nas,
"",u.,1U U-""''''''''', 1"'''''"'''
.'
*** Lambre s-dutsea valea nsus, candu deadi pri furi cari eara tu limeri, rara ca sa shtibii. Cat 501idzu Dona, Iji striga si sta; ghim ma Lambre, v deadi tambarea dipadi, arca carliglu sh-featsi plailu nclo, lishor ca tserbu cum eara tu fuga. Furlji arcara pri nas ma nu-l agudira. Atumtsea Lambre tuma dugraua, arca, sh-aciitsa s-lu-angiura pri Dona shi-lj dzatsea multi grai amari. Pana s-vina.sarcaceanjlji tufechli cadea ca grindina. Furlji nu cutidza s-easa di dupa arburi ca, aclo iu sh-tuma tufechea Lambre, nu cadea mpadi pljumbul, ca multu bun tragator eara Lambre. . Un fur, Caraveli acljimat, vru s-aspuna giuneatsii shi inshi cu apala tu mana. Lambre-llo la oclju shi lu-agudi tu cheptu. Caraveli ciidzu tu loc rara ca sa scoata un ah. Furlji s-aspareara candu vidzura ca cadzu atsel cama gioni sots a lor. Cu vinirea a sarcaceanjlor, sandzali 150 si minti di frica. Una sahati s-batura, furi cu sarcaceanj, pana-lj fura noaptea sh-fudzira. Sarcaceanjlji alj loara caplu al Caraveli s-lu duca Lasun. Gioni om eara atsel Caraveli. Analtu, chiptos, ljundar. Cheptul tut lj-eara scriat cu cundilj. Oaminj, vulturi, turlii di turlii di seamni avea pri bratsa shi pri cheptu. Tu una chimeri lj-aflara shi patrudzatsipatru di liri shi daua flurii mari di cati tsintsi liri. Tutj atseali -lipsea soli Ija Lambre, ca nas al . vatama, ghini ma nas nu tsanu dicat mash fluriili, s-lji baga ali Hrisuli digushi, shi varii paspradzats di liri; alanti li mpartsa la sarcaceanj. Sarcaceanjlji giuca di haraua. Tuta noaptea nu durnjira; ashtipta din nou furlji, ma furlji nu s-vidzura, s-dusira mas~ la stani di-lj biigara foc shi s-trapsira. A daua dzua, di cu dimneatsa, sarcaceanjlji, cu Lambre n cap, inshira tu munti Iha nu s-aflara cu Dona. Dona alj vidzu di diparti ma nu cutidza s-easa tu padi. Nas s-trapsi tu paduri. Doi sarcaceahj di la calivi njarsira sodahabari Lasun.
Dzua alanta aglumSIra vara sura Ql lll:l.imJ, iUU,>U4p1<:&l1U ,w.:.
..
---
!__ ..~ _L':_':

01' _
_'I"
vrea s-veada oaminj di ali duvleti la calivi, ca shtea tsi au trapta. Shi apoea, la eara arshini ca nash, sarcaceanj livendza, tuts cu armi, tuts giunari, s-hibii aparats ca muljerli veduvi. Nashi vrea s-lj-aduca singuri caplu al Dona Lasun, tra s-Jja shanami. Di tr-atsea Rocca dadea ordin pisti ordin. Ghini ma, candu sratsea tuti aisti la calivi, vama shapti-optu tufechi s-aminara tu munti. Sarcaceanjlji s-alipidara cu gralili tu mana. Rocca, nintricutlu tu giuneatsa Rocca, shi Bira, fudzea nainti, dupa niish tuts alantsa. Ciindu agiumsirii nsus lj-aflara furlji iu s-biitea cu Lambre. Ia cum s-featsi.
Cama marli a lor multu lu-alavda pi Rocca, sh-pri Lambre, tri giuneatsa a lor shi tuts s-ciudisea cum s-vatama ahtari un gioni, mari ciit un munti. Vama daua-trei dzali ascherea cutl'iira tut Elimbul. Ghini ma furlji sh-loara perlu. Tu tumata, adusira sh-caplu al Caraveli Liisun. . Lambre s-dusi sh-nas cu ascherea, shi ciiimacanlu, mira-a lailui, lualavda multu tri giuneatsa-a lui. Lambre fu silit si s-duca pana Servia, cii tiligraf avea vinjitii di la Pashelu, si s-duca pana aclo si-l veada tsi turlii di om easti. Lambre s-dusi cu armi, cu tut. Candu agiumsi Servia, Pashelu lj-acljima la cunachi. Lumi s-avea
88
NUSHI TULLIU
MURMINTSA FAR}.. CRUTSI
89
adunata multa ca arina: mer s-arcai nu cadea mpadi. Musica canta. Na-l shi Lambre, analtu, sirvilj, mushat, birbec calesh, livendu ca tserbu. Perlu lungu alj flitura pri anumirlji mushats ca aripi di corbu alasati pi carciliulu a unui plup. Tuta lumea, candu tsa-l vidzu, scoasi una boatsi di ciudii. Tuts tsa-l mutrea shi tsa-I alavda. Tinir, nu shicai, dzatsea aushlji; gioni, capidan, dzatsea barbatslji; tsi lai chiparish dzatsea muljerli! Featili shtits cum al mutrea: cum mutrescu nasi var gioni mushat candu la-ardi inima ti vara bashari. Pashelu sh-nas, multu lu-arasi pi sarcaceanlu Lambre; sh-candu nas s-aplica si-lj bashi poala, Pashelu, om aush, tsa-l bashe tu framti. Dupa atsea, lu ntriba cumu-l vatama furlu, cum adri'i, cum featsi. Lambre Iji spusi tuti cu multa dultseatsa shi tuts alj dzasira bravo. Pashelu alj deadi shi dzatsi liri shi-lj dzasi ca va-lj scoati'ish-unsemnu di la amirarilji. Lambre s-trapsi di la cunachi shi candu njarsi la cafinelu atsel earna marli, tuta lumea, ficiori shi barbats, s-apruchea di nas, al mutrea, alj ratsea alavdaciunj, shi cati alti. Lambre, galantu cum eara, la dimanda a tutulor biutura. Patru liri asparsi n seara atsea. Lumea nu-avea iu slu baga. Tuts dzatsea: "Halali pri feata tsi va-llja. Tuti harili li-ari". Noaptea tuta nu durnji Lambre. Tuts carbaereanjlji, alj si featsira oaspets, loara chimaneili, shi Ij-u dzasira pana tu-apirita. Nu shtiu cat vin s-biu, nu shtiu cati scafi s-framsira. Tuts ancalicara pr,i calu atsel aroshlu, tuts s-avea adrata candila. Mash Lambre nu lu-acatsa vinlu. Nas shtea ca eara tri cali sh-biu cu misura. Dimneatsa, cat alghi tserlu, Lambre sh-lo mana cu tuts oaspitslji shi nchisi. Fu pitricut cu chimaneili pana ndzeana la Miiniistirli Asparti. Aestu loc easti ntri Servia shi Lasun, stri cali cum njerdzi, una hani veaclji, dit zamani. Hanea easti adrata tuta di cheatra, rara zvestri. Loclu iu easti adrata easti una vali multu mushata, cu turlii di turlii di arburi shi di virdetsuri. Vedz aclo amisticats, platanj, peri, prunj,
:II1rnmini tnmchfili :Il1ri niilillri clln:lci clllln 7.hor tllt~ arhurlii.
nu veadi dicat fumlu di la taburi, di la hani; hangilu, arbineshlji tsi-lj cafta cati un mitilic tri arachii; cati vara argat sh-cati vara turma njica di capri pascuti di vara feata dit hoarli deavarliga, cari suntu multu diparti di la valea atsea. Caprili fac Ijanura nsus ica sta tu aumbrata sh-da cu coada, cu urecljili chipirati di mushti, ca vea.ra s-aprindi cupacilu aclo shi fatsi mari caldura. La hanea atsea shidzu Lambre ti prandzu sh"maca ndauii mashcaturi di pani. Hangilu Ij-adusi patru oaua, putsan vin acru ca pusca shi slab ca dzama di carni, shi putsana sari cu piper. Lambre nu eara singur. Avea cu el patru nizanj tsi-lj si deadira di Lasun shi, galantu cum eara, Iji spusi a hi'ingiluis-aduca shi alta macari, cara s-aiba. Hangilu adusi shi nishti carni di zarcada shi Lambre baga un chibab s-tsa alindzi dzeaditli. Dupa tsi macara ghini shi mushat, Lambre s-culca tu una aumbrata. Cat agarshi sum platan, una nipartica s-alasa di pri alumachi, lu-acatsa di cicior, s-featsi nel, lu strimsi cu ahata virtuti ca maratlu di Lambre acatsa si zghileasca cu boatsi. Nizanlj\ s-dusira, sh-candu vidzura nipartica s-aspareara, nu shtea tsi s-faca. Lambre scoasi una cama dit sileafi sh-u talji filii-filii. Nu-l mushca, mash cat lu strimsi; ghini ma ciciorlu lji sti'iteaamurtsat, tuta dzua nu putu si-l njishca. Avea multu mari dureri. Nu putea si si scoala. Hangilu pitricu s-adu.cauna moashi'idit hoarli deavarliga tsi shtea di . sherchi. Moasha vinji amanat, catra seara, candu aumbrili s-alasara pisti valjuri sh-pisti muntsa. Nasa, cum al vidzu, aduchi tsi sharpi lu strimsi, featsi una alifii di nishti ierghi sh-Iji umsi ciciorlu. Una aundzeari, lu-alasa amurtsatlu, pulpa s-disumfla, durerli tIicura. Giumitati di lira-lj deadi Lambre ali moashi. Varaoara nu-avea vidzuta bitarna ahats paradz tu mana a Ijei. Lj-aradea sh-urecljili di haraua. Noaptea at!;ea, Lambre armasi la hani shi s-minduea la vruta a lui, Hrisula. Luna, tsi insha trimburandalui, ca un tas di maliima, di dupa muntsalj padurosh, alj laea framtea cu una munda hrisusita; steaJili Iji
scantllJa ca nIsht! dlamant!; carcaleazlJl suscmra ~u liuua ~1ll WI ,","u,,'"'
Di una parti shi di alanta, mash muntsa analtsa pana la niori; muntsa padurosh, muntsa grei, muntsa fureshti. Totna furlji gioaca ca edzlji tu atselj muntsa. Mash tu un loc s-veadi un loc goalish. Valea easti nolgica di muntsa, hanea ninga vali. Nu shadi la hani dicat mash un hi'ingi analtu cat un plup, useat, mustacat tsi featsi fur tu anjlji 1887-1890. Seara, vin di dormu la hanea atsea sh-nascanti muljeri cu barbatslji a lor tsi fac agru prin plaiuri, candu nu pot si s-toarna n hoara la nash. Au lucri'itorljiatselj sh-calivi, ghini ma, vin la hani tri cama mari sigurantsa. Disupra di hani suntu daua taburi. Ascherea shadi aclo, iarna sh-veara, shed earna multu arbinesh. Omlu tsi treatsi pit valea atsea,
di flueara vinea di diparti, agalea shi taraganos. ,Unaboatsi di picurar s-avdza unaoara... e... e! Una cumbura cadzu: barn! Canjlji alatrara. Vara lup s-dusi la cupii, dupa cum s-videa. Mutrea luna, alba shi mushata, cum treatsi agalea sh-anarga pristi muntsa, stIabi'itandalui albastrul campu a tserlui. Luna ascapita, didindi dupa una chipita asuligoasa shi dupa nasa aumbrili s-timsira pisti vali. Nizanlji durnja dush sh-hi'irbueaan somnu: har-har-har-har. Hangilu s-dishtipta; aprimsi una tsigara, inshi nafoara, s-apruche di atselj tsi durnja, asculta unaoara, daua, sh-dapoea s-diparta. Intra iara tu hani,
9()'
NUSHI TULLIU
91
scoasi vara tsintsi-shasi carvelj di pani di misur amisticat cu sicara, sh-Ii deadi 1a niscantsa oamenj. Eara fur1ji! Eara optu inshi. Lambre alj vidzu cum loara trap1u nsus, s-featsi ca doarmi. Tsi gai1ei avea! Furlji tut sarcaceanj eara, oaspets di-a 1ui. Ica armanj 1ipsea s-hiba! Tr-atsea shi nas tacu cheatra... Dimneatsa, cat acatsara s"bata pu1j1jishi si scoa1a aburIi tu vaIi, Lambre ac1jimahangilu, alj p1ati, shi-1jdzasi 1aureac1ji: - Tsi oamenj eara atse1jdi aseara? Hangi1unga1bini,s-aspare, s-featsi ca nu shtii tsiva shi dzasi: Cari oamenj? Nu shtiu! Eu durnjam nauntru tu hani! Nu shtiu! Tricura tsiva oamenj... - Haidi, haidi, 1j-u turna Lambre, nu ti ra ashi, eu vidzui ca 1a deadish pani, Ii numirai carve1jIi,alj numirai shi oamenj1ji, vidzui pri iu vinjira, catra iu s-dusira, shtiu tut, ma nu ti-ascundi. Eu nu-aspun 1a vama. Cara vream s-aspun va 1j-agudeamaseara. Eara tsintsi inshi. Cu nizanj1ji, cu tabur1i di aproapea, puteam sa-lj vatamam. tuts, ma nu vrui. Tsi gai1e am! Shtiu ca suntu crashtinj, oamenj di-a noshtri. Ma spuni-nj tsi capitan eara. Hangilu, candu vidzu ashi, cadzu pri dzinuc1ji, acatsa s-p1anga, sfaca arigeai s-nu 1u-aspuna 1a ascheri, ca ari fumealji, ca va s-putridzasca tu hapsanai, ca va nu va, lipseashti s-la da pani a furlor, ca alta turlii nu-ari tsi s-faca tu loc1u atse1 fricos, pustu, iu mash pulj1ji bea apa. Lambre 1u-asiguraca nu aspuni shi atumtsea hangilu martirisi ca eara un capidan sarcacean, Dona, ca nas avea paspradzats di inshi, ma un 1ji-1vatamara tu E1imbu, tsintsi s-ampartsara di nas shi arinasi mash cu optu. Lambre, candu anvitsa ca eara Dona, cripa tu heari, ca 1j-ascapa arastea si-1cura unaoara tri totna, ma tacu, ca dusi, azbuira pulj1u. Dupa tsi-1j dishtipta sh-ascherea, anchisira ca1ea-ca1eacatra Lasun, shi agiumsira tra mirindi oara, ca ca1dura eara mu1tu mari. Apili tuti eara crop di caldi, canda eara hearti. Loc1u eara capsa1sittu campu shi uscat - tapsll. Calea eara arsa ca chmmlda scoasa dit cireap shi pulbirea tsi s-muta 1a ump1ea oc1jilj shi gura. Cu di-anvii agiumsira pana Liisun pi caroarea atsea dit mes1u,a1Agustu, candu frandza nu s-batea deacutotlui. Una tsi agiumsi Lasun, cat s-tuma di biu 1a una cafinei una shirbeti shi llchisi tra 1aca1ivi, ca dorlu a1iHrisu1i a1tuchea. Agiumsi noaptea acasa, tu oara candu sarcaceanjlji avea bagata di maca cu dzada apreasa. Lambre trapsi andreptu acasa, ma dupa putsan 1u-acljimara1a'socrusu, la celnic1u Rocca. Lambre njarsi, shidzu 1ameasa, sh-1aaspusi tut
.'
cum 1u-ashtiptaPashelu, cum a1 mutrea 1umea tuta, cum a1 bashe Pashe1utu framti, cum a1jdeadi dzatsi 1irishi-1jdzasi ca va-1j pitreaca un semnu, cum harsi noaptea tuta cu chimanei1i, aspusi tsi patsa cu nipartica, cum shi-1 vindica moasha, cum vidzu ca tI:icu Dona pri 1a hani, sh-tuti ahati. Rocca, tsa1 Rocca shi Hrisu1a cu altsa sarcaceanj ma-1 hasca n gura shi s-umfla, shi s-cam arusha, shi s-cabardisea ca featsira ahtari dziniri avdzat, cu anami, dziniri tsi agiumsi si zburasca cu Pashe1u. Nu ca1ca mpadi Hrisu1a.Lambre a1jparea di dzatsi ori cama gioni, cama mushat, cama bun dicat eara; nitsi anghilu1nu putea s-hibii ahtari ca Lambre a ljei. Cu dunjaea tuta nu-1a1axea.Ficior di-amira sa-1j cafta mana shi nitsi ca vrea si sh-toama oclji1j si.1 mutreasca. Om ca Lambre, ari a1tu pisti loc? Atse1 easti nishani! Oc1ju di soari! Marata dCHrisu1a!Cat shi-1vreat... *** Nu tricura nascanti dza1idi 1aturnata a1Lambre di Servia shi lipsi snjarga tra s-acumpara mandra trash Armiro tri amari. Eara si s-duca ce1nic1u,buna ma, una njica 1angoari tsi-1frandzea, dupa tsi aratsi una seara, nu-1 a1asas-lja cali 1unga.Apoea, ce1nic1uvrea ca Lambre si sdiparteadza tra putsan di 1acalivi, ca totna s-minduea ca Dona poati si. s-toama varaoara preascumta shi s-lja sandzaIi. Eara, nafoara di aesti daua fapti, shi una alta fapta tsi-1 ratsea pi ce1nic1us-pitreaca pi dzinir-su tri mandra: nas vrea ca di-anculea s-Ija 1ucru1tri nainti Lambre, si s-faca cunuscut tu 1umi ca ce1nic,ca, cwn' dzatsem, Rocca vrea 1j-a1asatuta avearea a1Lambre, ca dziniri, ca ficior a 1ui... Lambre shiirsi mu1tu ca vrea si s-diparteadza putsan, ca sh-a 1ui 1ji imna tu minti hazmea a1Dona. Una dimneatsa di Martsa, anchisi, deadun cu doi picurari, si s-duca tri mandra. Lambre, antanja oara baga ciciorlu tu zinghii, ca pana
atumtsea nu vrea lUva sn-lUva SI ncanca. \...t:1l11\.au UCaUl ...a1 i:11J " ~ ;"
un cal di iapi1i a 1ui, ca1 gioni tsi bea nior1ji candu Iu ncaIicai. Nitsi ca1eadi her, dzatsea sarcaceanj1ji, nu putea s-lu-agiunga, ahata imnari avea - vimtu, nu a1tsiva. Dzats1i sahats Ii ratsea patru. Candu imna, ascapira chetrili shi petali1i scutea scantea1ji; candu arujea, s-Iigana loc1u. Lambre 1u nca1ica shi, picurarlji nainti, nas dupa picurari; s-dusira pana Armiro. Lo mandra, una mandra mu1tu buna, tuta surin shi uancupara mu1tu cama eftin dicat s-vindea pana atumtsea shi dicat sashtipta s-lj-u-a1asa. Nu shtiu cum, nu shtiu tsi, 1u-amaghipsi cu
92
NUSHI TULLIU
93
zboarali ahat multu pi domnul tsi u vindea, ca tuts s-njirara candu ._

anvitsara cat scadzut Ij-u deadi; nascantsa dzatsea ca domnul atsel avea una feata tri martari, shi una t!ii-lvidzu pi Lambre, lu-arisi ahat multu, cii, ca s-lu andultseascii, lj-aliisii mandra eftinii deacutotlui. Cum vor s-hibii lucrili, ma un lucru si shtii, ca Lambre featsi acumpiirarea atsea cama bunii shi ca loc di arniu shi ca acumpiiriiturii.Dupii tsi sh-deadirii ciiparea, dzinirli al Rocca shidzu viirii patru dziili aclo sh-featsi cunoashteri cu tutii lumea. Unii dimneatsii, Iii deadi cali a picurarlor si s-ducii la ciilivi, shi niis s-dusi piinii n Vol tra s-veadii ciisiibiilu,cii di Armiro panii n Vol nu easti diparti; shi isusitlu ali Hrisuli vrea s-iil veadii Volu cii multu-lj lu-avea aliivdatii. Una dupa priindzu, anciilicii calu shi s-dusi. Antiinja oarii videa amari tu bana-a lui. Ciindu sh-u vidzu, armasi ca cildiisit. Nu videa diciit apii shi iarii apa; apii larii di mardzini. Pamporli sdutsea, vinea; shuiratlu a lor, miirimea a lor, fuga a lor, tuti iil njira pi siirciiceanlu Lambre. Ciiichli, biirtsiili, alunica pi apii ca peshtilj. Siirciiceanjlji cu miinitsli ascumbusiti, cu cheptulnafoarii, cu ciiciula pi oclju, cu lupiitsli tu manii, ciinta, ariidea, canda a lor eara dunjaea. Lambre nu-s siitura di mutriri. Tutii dzua, dimneatsa, seara, stiitea la mal, icii s-priimna mardzina di-amari, sum masinj shi sum purtucalj, cu aumbra ndisatii. Multu lu-arisea s-veadii candu easi soarli dit apii, arosh ca unii aroata di foc, sciintiljos di-lj si loa ocljilj. Dupii tsi insha, apa s-arusha ca unii sinii tsi u scots dit jar. Amarea anghilicea ca geamea. Peshtilj ansiirea nsus shi Iii sciintilja tu soari peanili, canda eara adrati di sidefi shi di-asimi. Candu asciipita soarli iara, nica cama mushat. Piirea cii unii vatrii di jarciidea tu apii, diparti, multu diparti, aclo iu amarea piirea ca s-alicheashti cu tserlu. Eara unii mushuteatsa cum omlu nu poati si-u scrii cu cundiljlu, nitsi zugraflu nu poati si-u zugriipseasca pi piindzii. Al Lambre iilj si piirea cii veadi altii dunjai, si ntriba singur: piiniiiu si s-tindii amarea? Avea avdziitii cii nu-ari mardzini; iilj s-avea aspusii ca nu-an runau. Nlutrea tU apa s-veaClamnge11]Shl margaritari, ca multsii-lj spusirii cii tu amari crescu. Ma nu videa tsiva; mash ciindu apunea soarli iilj si piirea cii veadi pisti apii tut rubini shi mirgenj. Altiori, alj si piirea ca s-vupseashti ca un stranj arosh ca siindzili; shi multu lu-ariisea arushatsa atsea trandafilii. Ayea un suflit multu dilicat, ca eara niimnat tu lumi. Carti shtea putsiinii, cat putu sii nveatsii di la un alt ficior di celnic tsi s-dusi panii Larisa, la sculii. Tu dauii veri nvitsa ahiit cat iilj lipsea s-aleagii itsido di carti shi sii scrii. Shi scria mushat, canda chindisea pi ghirghefi. Di dorlu a amariljei armasi patru dzali n Vol, cu tuti cii s-dusi mash
tra una dzua. Seara, c~ndu insha muzica sh-featili di ,ciinta la cafe chantant, ningii mal, Lambre sh-chirdea mintea. Videa featili cum spriimna brats la brats cu ficiorlji sh-suschira. Tuti eara mushati, aspilati, giirgiirati, ma varii nu-lj si piirea ca Hrisula. a lui. Ah; Hrisula! Ciitse nu eara sh-niisa n Vol, s-easii mash uniioara cu nasa la priimnari, shi s-creapii tuti mushatili! Atsea arusa, sh-dziitsea Lambre tu mintea-lj ti unii featii .tsi s-priimna, easti buna. Tsi oclji albashtri aril suntu limbidz ca amarea! Tsi gurii njidi! canda easti unii bubuchi di aroidii! Ghini ma, tut nu easti ca Hrisula a lui... Nu-ari truplu a Ijei, fatsa a ljei, imnatlu a Ijei, mutrita-lj vii di capidanii! Atsea alantii, dziitsea tri unii sumulai, easti analtii, scuturatii, ari cheptu amprostti ca unii tsirboallji, per lai, mushat, fatsa mplinii, ca unii lunii, ghini ma tut nu easti ca Hrisula. Candu aradi niisii, ariidi loclu! lu easti boatsea a Ijei! Candu greashti Hrisula canda ciintii birbiljlu, canda grescu anghilji! Atsea di aclo naparti, dzatsea trii unii featii ciistiinata, mushatii, multu. mushatii easti, lucru mari. Tsi per ca castiinja aril Tsi dintsii alghi! canda suntu fildish, miirgiiritiiri!Tsi nari traptii! cu calemea easti adrata! Ghini ma, tut nu easti ca Hrisula a mea! Vini ca shcurta putsan; truplu alj easti ca ndisat, nu easti zveltiij nu easti fidanii ca Hrisula a mea! chiparishaa mea! Sh-ashi, a tutulor featilor tsi s-priimna seara mardzina di-amari ca sascultii muzica, Lambre l-afla ciiti una cusuri. Ciisiibiilu lu-arasi, amarea lu-ariisi nica cama multu, ma feata ca Hrisula iilj si piirea ca nu-ari altii. Ashi easti: Hrisula eara atsea cama mushata feata di sum soari. Niraidii, nu altsiva. Ghini ma, sh-uruta ca loclu s-eara, unaoara tsi Lambre sh-u vru, nai ma mushata va s-armanii. Ca ashi s\mtu ocljilj a omlui tsi ariseashti una feata: scaljlu lu-adarii trandafilii shi cheatra, diamandu. Tutii lumea lji spuni Cll nu easti mushata, shi niis iilj si pari ca lumea zburashti -di-. -~. . di zilj! Ah, pizmii,
VIQc:I..11, V1Qa..1.1, a~ lJ.u.-U.1au."", u.".1 V.1.1 J..1\..&. u u , ~_
bagai pisa sh-foclu! altaoarii nu va s-pots s-mi-aradz! Altaoarii giiili nu-nj va parii purunghi shi haracaschili piturniclji! Dupa patru dzali, Lambre aliisiiVolu, shi s-turnii iara tu Elimbu, la ciilivi. Pana s-agiunga, Ij-si parea ca. calea nu vrea si s-bitiseasca. Inima lj-azbuira dit cheptu, mintea alj s-anviirtea ca una cicrichi, shi-lj parea ca.veadi naintea a lui pi daileana Hrisulii. Calul fudzea furtuna. Coama-lj giuca ca un briitsat di schicuri di grani galbini, liganati di vimtu. Capuljili alj si featsira sapuni. Lambre agiumsi la ciilivi. Cari di cari sa-lj dzaca ghini vinjish, cii
94-NUsm
TULLIU
95
una dzua s-lipsea Lambre, ca un an la si parea a sarcaceanjlor. Ljadusi ali Hrisuli di tuti mushutetsli. Neali, ghiurdanj, anasturi diasimi, poami, cati sh-cati. Hrisula azbuira. Lambre spunea tsi vidzu, sarcaceanjlji lu-asculta ca pi Hristolu. Aspunea tsi vidzu, cum shi iu spriimna, ma cama multu l-aspunea tr-amari. Zbura ca ditru Halima. Seara, candu armanea singur cu Hrisula, lji spunea ca multi feati vidzu, ma ca nasa nu vidzu v~ra mushata. Hrisula crishtea una palma cama nsus. Lambre sh-u loa di mesi, sh-u strindzea di cheptu, sh-u basha cu foe. Ocljilj alj si uda di dor sh-di haraua. Di candu Lambre filvidzu Volu, dzasi ca vidzu lumea tuta. Aclo alj si parea ca acatsa loclu sh-ac1o ca-l bitisea. Shi cum Hrisula u-afla cama nostima di tuti featili din Vol, cama nostima armanea ti nas shi diciit luna, shi dicat soarli. Atsea tsi ashtipta cu multa niaravdari, eara oara candu va sh-baga curuna cu nasa, s-armana a lui, ti totna a lui. Nascanti dzali nu s-dusi la oi, ma armasi acasa ca un om tsi vinji dit xeani greali shi dipartoasi; sucrimea-l tsanea pi palmi di candu-l isusira; ma di' candu shtiu s-acumpara sh-mandra atsea cama buna, cu tinjii ahantu buna, Rocca nu-avea iu si-l baga. Tsal Rocca alj vinea si1basha, ghini ma, calai-ca eara ninga multu tinira shi multu mushata, alj eara arshini. Shtits, ca dzinirlji dishteptsa niscantiori s-acatsa cama curundu di soacri sh-apoea s-toama la niveasti. Shi tsal Rocca nu vrea s-lji easa zbor urut. Lambre sh-ancupara din Vol sh-una fustanela alba, di hazi, multu fudula. Sh-ancupara shoun bran di matasi, cu fundi di hrisafi, strimtu mash patru dzeadziti, cum al poarta evzonjlji. Candu li baga una dzuii, parea ca easti anghil. Njic shi mari shi-l mutrea cu dor, canda-l videa ntanja oara. Tuti featili sh-chirdea mintea dupa nas. Tuti suschira, tuti uhta. Mash Hrisula s-frandzea ca una lumachi di alun candu tritsea Lambre shi-Ij dadea buna seara. Cucutsal sa-l beai tu scara eara gionli a ljei, nu altsiva...
.'
;1
IV
Avizmaciunj. Vimtul acatsa s-bata. Ciuciurarea a lui amara plandzi pit frandzali di fag galbini, maranghisiti. Frandzali cad, una cati una, cum cad minduirli a omlui cripat, jilit, amarat. Cararli, padurli, suntu mplini di frandza scuturati. Izvurli murmura jiloasi. Chinjlji s-leagana sh-vazescu. Elimbul laeashti. Niorlji s-anvartescu ca lamnjili pi chipita di munti. Jali di toamna pisti tut loclu... Dimneatsa, una arcoari tsi ti pitrundi. Seara, di multi ori, ploai,
grindina. Focurli ardu tu ciilivi, fumlu easi trambi-trambi. Diparti, tu aradzamuri, picurarlji, cu tambarea dinimumirea, sta minduits, shi mutrescu campul; mutrescu oili tsi pascu araiti, shi uhtea.dza. Multi cripari adutsi toamna ti lailji picuraril Canjlji alatra linivo.c;h cheari, tu mutrindalui cati vara ljipurar tsi azboaira nsus, tu niori, ca caravea priamari; mor lilicili, fug puljlji, zghilescu valjurli di tsa si scoala perlu. S-dusi veara! Lambre sta minduit pri una shcamba analta sh-asculta cloputli cum bat, stearpili cum azgheara. Li mutreashti. Ocljilj alj si umplu di lacrinj; fatsa-lj si ntunica, caplu lj-ardi. Nu shtiu tsi ari, Lambre; shiba landzid? Nul Easti sanatos ca totna. Ma jalea-l friminta, un dor pustu shi-l bati, nu lu-alasa arihati. Sotslu a lui nu cuteadza si-Ij greasca. Belu, canli-a lui cama barbat, lj-aduchi canda jalea shi nas sta . timtu la cicioarli a domnu-sui sh-aurla. Nu-i seninu bunl Candu aurla canli, moarti di om easti. Lambre lu-angana, lj-aruca pani, al bashi, suschira. E, Belu, Belu, alj dzasi nas, urut vis avui aseara; videam ca mi bagara tu groapa mplin di sandza; dupa mini u-adusira Hrisula, ma-sa. Mash dada-mea plandzea dipriuna pri murmintsalj a noshtri. Tsi va shiM, Belu, vrutlu cani a meu? Tsi va s-hiba? Semnu bun nu easti. Ashi zbura Lambre cu Belu shi Belu alatra cu boatsi nvirinata... shi eara unajali di tsa s-arupea inilPa... Ca sa sh-agarshascajalea, Lambre scoasi cavalu, al Mga n gura sh-acatsa un cantic langaros. Vazea valea di plangul a cavalui... Vimtul u dutsea boatsea diparti, cama diparti, shi padurea canda s-cutrimbura... Mash Elimbul tatsea ntunicat, rara ca s-va sa shtiba, Elimbul tsi vidzu ahati sh-ahati tu lumil Canticlu al Lambre nitsi ca Ij-asuna la ureaclji, tsi vrea si shtiba nas di dertea a unlui picurarl Daua-trei dzali statu ashi maratlu gioni! Una dzua, Hrisufa'vinji la nas. Eara sh-marata di feata multu cartita, rara ca sa shtiM catse. Inima-Ij plandzea shi vinji la Lambre s-agarshasca cartirea. Ploaea acatsa s-cada subtsaril Negura s-dipusi tu campu. Lambre, cat sh-u vidzu, u-ashtipta mbratsi sh-u bashe cu dor. Hrisula alj tuma basharea. Shidzura mpadi. Lambre scoasi manearlu, iasca, stumarea, ascapira unaoara, aduna nascanti frandza sh-aprimsi un foc mari shi, dupa putsan, buciunjli aruncati n foe virsara jar un dzanuclju. Ploaea statu. Mash negurli s-virsara cama multu,di nu puteai s-ti vedz om cu om. Lambre cu Hrisula s-mutrira unaoara shi, rara ca s-vor, uhtara deadun. Dupa tsi tacura multa oara, Lambre dzasi: - Tsi toamna! Cum cadi frandza! Cum vazescu padurlil Ti lja frica
- 96
NUSHI TULLIU
97
di zghiclu a valjurlor! Mutrea catra Elimbu mushata-a mea Hrisula, So. vedz cum lai muntili tutl Ah, iu easti primuveara cu lilicili, cu piturnicljili shi cu birbiljljil... Ts"aduts aminti di ntanja seara, candu vinjish la mini? Tsi mushata noapti earal Nu .va s-u-agarshescu varnaoaral Shi candu mi minduescu ca va s-fudzim di-aoal A, tsi veadi buna fu veara aestal Carishti, va sa-l videm aWioara Elimbul? Bana ari sh-moarti. Inima nji spuni ca tsiva va na si tihiseasca. Nu-i semnu bun, vruta HrisuHi, nul Shi Belu cum aurla di nascanti seri! Apoea nu tsa spush. Una seara (ts-aduts aminti di seara tsi earam anvirinat la calivi?) mi dush la maghistra di Rapali shi-nj dzasi lucruri multu uruti. Tr-atsea stiitui vara siptamana pri la calivi. Di nascanti dzali, nvirinarea shi jalea iara mi-acatsara. Nu shtiu tsi.va s-hiba, ma duchescu ca nu easti lucru curat. Ah, tsi toamna! Cum cadi frandza! Tsi neguraL.. Hrisula, cartita multu di zboariili amari al Lambre, lu-aplica caplu, mintea foclu, shi s-minduea. Na lacrima mari lji nghilici pri merlu di fatsa. Shi inima a ljei lji spunea ca nu va s-hiba ghini, suflitlu lji statea tut cartit, amarat. Shutsa caplu catra munti, shi s-cutrimbura candu vidzu ca negurli laea ca chisa. - Ah, canta-nj, canta-nj cu flueara, vrut~ Lambre, dzasi marata di feata, ca inima nj-easti amara. Canta un cantic di jali cum nu-ai cantata altaoara. Ma shtii, s-cada frandza di dor, si ngalbineasca iarba di dureari. Canta-nj, canta-nj dipriuna, ca escu arsa astadz di caimo. Cara s-murim, vrute Lambre, mash un singur lucru caftu: s-na ngroapa doilji deadlin, tu un murmintu, s-na bata vimtul, s-na planga puljlji, sna jileasca muntili. Ninga tini, sh-tu groapa, ghini va s-hiba. Ashitsi dzasi Hrisula minduita. Lambre scoasi flueara sh-acatsa scanta. Canta sh-mutrea catra tu plai iu pashtea stearpili. Eara un cantic tsi ts-arupea inima. Multi ori canta Lambre, ma varnaoara ahat dultsi, "J..:;t1:; :;,."" "" h. "",." "t".." Hri"111~:h-~rii(i7iimii I fnmtea di dzanucljul a lui sh-plandzea. Liicrinjli alj cadzura tu cinushi ca chicuti di ploai. Lambre s-aplica unaoara shi-Ij biu ocljilj cu una bashari. Apoea, lji scula caplu, sh-u mutri tru oclji, sh-u strimsi catra la cheptu. Hrisula tatsea, s-minduea. Una boatsi di picurar s-avdza tu oara atsea nsus, cama nsus, diparti, cama diparti, trash pri anumirlji al Elimbu. Of... Of... Of... Valea tuta featsi: Of... Of... Of... Un ornju mari shdisfeatsi peanili, si scula, sh-azbuira nsus, tu niori, ca una caravi. Ploaea acatsa s-cada cu-aroput. Chicuta eara cat un ou di purumbu. Oili s-adunara cap cu cap. Ascapira. Limbili di foc giuca ca nipartitsi. Valea s-dipusi, apa aurla. Arburlji s-dirina. Lambre cu Hrisula s-adu-
na-ra sum una cheatra sh-asculta plangul ali toamni. Minduirli Ia ca'dea, una cati una, ca garnutsli di cumbuloghi. S-minduea cum s-vrura di ntanja oara, cum s-arushina un di-alantu, cum s-arusha cati ori safla an cali, cum shi zburara una seara, cum di-atumtsea ininjli la si tuchea un tri-alantu. Eara trei anj di-atumtsea shi anjlji tricura ca trei minuti. Candu la si dipina aesti tu minti, ia ca vini sum cheatra un vitulj ljar, cu coarni shutsati, Cll mardzeali la gushi, shi s-apruche di La.mbre. Lambre alj tricu mana la gusha shi-l diznjirda. Vituljlu s-frica di dzanucljul a lui sh-apoea s-culca mpadi. Hrisula al mutrea. - Tsi imir easti, dzasi nasa. - Anj easti manar, lj-u turna Lambre. Nu-apuca tra s-dzaca zborlu sh-bumbunidza unaoara,... Dupa putsan, un chin di vizavi ardea shi scutea fum... Lu-agudi sfulgul. Hrisula saduna di frica. Budzali lji ngalbinira, ocljilj alj si taljara. Pana shLambre, tsi nu s-asparea varnaoara, si nfricui... . Dupa tsi virsa cu galeata, ploaea statu. Hrisula atumtsea s-aduchi ca lipsea s-hiba acasa calai - ca tata-su eara si s-duca pana Liisun. Candu sh-adusi aminti sh-mushca budzali sh-fudzi alagandalui. Candu agiumsi la calivi, tata-su eara fugat deadun cu Bira. Ma-sa u ncace putsan; nasa plamsi. Alj parea multu arau ca nu s-afla acasa tu fuga a tata~sui. Antanja oara-Ij si tihisea ahtari lucru. Nitsi nasa nu putea si shtiba cum s-agarshi ca tata-su eara ti fuga shi s-dusi la Lambre. Seara vinji la calivi shi Lambre si-sh scoata stranjili, ca eara ud muceali. Cat maca pani shi s-baga putsan pi mana ninga vatra. Foclu ardea. Shi-l framsi somnul shi durnji putsan. Nafoara, ploaea acatsa iara s-cada, amisticata cu grindina. Eara furtuna. Nu s-avdza dicat mash bumbunidzari tsi trunduea loclu; nu svidea dicat mash ascapirari. Nascantiori vinea di diparti sh-cati vara boatsi di pulj calator acatsat di furtuna pi cali. Boatsea eara jiloasa, langaroasa. Alj si parea a omlw ca ioclU S-Q1SnCIJIQ1. ~lUapliUl una toamna ca Dumnidza s-ti-ascapa. Ploaea statea putsan sh-apoea cadea iara cu cama mari virtuti, cu cama mari aroput, pisti scandurli di calivi. Vimtul iatsea shiu-shiu-shiu pit crapaturi.
'
*** Trieu 'dinjadzanoapti. Doi cucots cantara. Lambre s-dishtipta shi vru s-easa pana nafoara. Cat dishcljisi usha, s-avdzara nishti shuptirari di oaminj. Asculta ghini sh-avdza zboara di cama multsa inshi. Mutri
98
NUSHI TULLIU
MURMINTSA FAM
CRUTSI
99
ghini shi vidzu, tu lunjina di aseiipiriiri,niiseiintsiinshi eu tiimbiirli " i

pisti niish. Aduehi eii lipseashti s-hibii oaminj slaghi. Mintea-lj dziisi eii lipsea s-hibii Dona, dushmanlu a lui; tarii di altii niis eara. Eara vinjit tu Elimbu di unii siptiimiiniishi stiitea aseumtu. Anvitsii eii Rocca eu Bira sh-niea doi inshi avigljitori, s-dusirii ti Liisun shi vinji la eiilivi. Shtea eii s-aflii aelo shi Lambre eii, trieiindalui la oili stearpi, iilj s-aspusi eii Lambre easti dus. Noaptea eara pluioasii, niguroasii, cum vrea niis. Luplu negurii eaftii totna. Shi Dona, eari ardea s-vearsii siindzi, aleapsi noaptea atsea tra si sh-agiungii seupolu-a lui. Ciit avea vinjitii la eiilivi shi zbura cum s-adarii. S-bagii foe la eiilivili tuti, i s-tragii ndreptu la Lambre. Niish shtea eiit gioni easti Lambre shi s-aspiirea eu tuti eii eara shaspriidzats di inshi. Apoea shtea eii siireiieeanjljituts au armi. Tr-atsea shi zbura cum s-adarii. Tu oara eiindu shi zbura, inshi Lambre nafoarii shi-lj vidzu. Niis, uniishunii s-trapsi n easii, neljisi usha, biigii niiseiinti biishti di liinii dupii ushii, dishtiptii mii-sa, iilj dziisi s-nu s-asparii, s-nu strigii, s-nu zghileaseii; 10tufeehea sh-ashtiptii. Dupii putsiin, avdzii niiseiinti eeapi di oamenj. Eara furlji. Ciinjlji sdishtiptarii sh-aliitra shi s-disiea. Un siireiieeandit unii altii eiiliviiinshi s-veadii tsi easti. Furlji trapsirii shi-l viitiimariitu loe. Eara eama gionli siireiieean dupii Rocca, Lambre shi Bira. Dupii tsi s-aminii iintiinja tufeehi, aeiitsarii s-eadii ea grindina. Furlji striga s-nu easii viimii nafoarii eii nu vin tri niish, vin mash ti Lambre. Lumea, cum eara dit somnu, s"eildiisi, muljerli pliindzea, fieiorlji zghilea, biirbatslji nu shtea tsi s-faeii. Doi furi biigarii piiltiirli la usha al Lambre s-u seoatii. Lambre-lj tufiehisi. S-avdzii unii boatsi hiirbuloasii nafoarii: "mi miiearii!" shapoea tsiva. Tufeehli aeiitsarii atumtsea dit tuti piirtsiili. Furlji area, siireiieeanjlji area. Lambre mutrea pit unii firidii njieii shi triidzea tu eami. Surpii trei. Altsii doi furii surpatsdit eiilivili alanti. Furlji nu nl1t",,,"_,,n,n; J..Jri""1,, r"" "h_n;,,; "" nri 11"hiirh"t Mii-~" IImnlea. " shi niisiiarea. Di multili gugoashi vinjiti tu eiiliva al Lambre, un lu-agudi putsiin tu bratslu astiingu ma tarii ea sii-lj faeii mari ariiu. Ghini ma, atsea tsi-lj featsi ariiu fu eii loarii foe biishtilidi liinii shi-l niea fumlu. S-featsi mash fum tu eiilivii di nu putea s-adilji omlu. Lambre vidzu eii eama nu putea. Vru s-easii nafoarii. Disheljisi usha. Ghini ma, eiindu vru seasii, pira lu-anviirligii di tuti piirtsili. Furlji biigarii foe sh-di nafoara. Ciiliva al Lambre ardea. Fleama s-aniiltsa nsus aroshii, eu tuti eii ploaea eiidea pisti niisii. Ciiliva eara di seiinduri useati shi alunti eu gaz; ardea ea friindziili. Furlji biigarii foe la ninga dauii eiilivi. Trii pu-
't-'
tsiinii oariifoelu s-timsi ea unii piindzii aroshi. Tuti eiilivili vrea s-ardii ti unii siihatieara s-nu eara diparti unii di alantii. Ploaea stiitu. Niorlji s-trapsirii putsiin shi eiiti viirii steauii lutsea pit eripiiturli di niori. Ghini ma, vimtul biitea shi foelu vuea, ca amarea biituta di furtunii. Lambre, eiindu vidzu eii vrea s-ardii viu iin easii, 10 mii-sa pri anumiri, unii vilendzii tu miinii,udatii eu apii tra si s-apiirii di pirii, shi inshi nafoariiprit foe. Aseiipa di foe, ghini m.a,furlji-l vidzura la lunjina a lumbardiiljei shi lu-agudirii eu tufeehea ndreptu la inima. Lambre eiidzu pri dziinuelji. Mii-sa pisti niis. Muri troarii. Siindzili aeiitsii s-lji easii prit gurii, pit niiri. Mii-sa aeiitsii s-pliingii, si s-deapirii shi sii strigii:pu-pu-pu-pu!... Lumea aduehi eii Lambre s-viitiimii.Siireiieeanjlji,atselj cama gionjlji, inshirii atumtsea dit eiilivi. Atumtsea, tufeehli aeiitsarii eama siiniitoasi.Angiuriirli s-tatsea di dauli piirtsii.Altsii doi furi ciidzurii tu loe. Di shaspriidzats tsi eara, armasirii nauii; tsintsi eiidzurii tu loe, doi greu pliguits; siireiieeanjs-viitiimariipatru, eu Lambre. Hrisula, eiindu avdzii boatsea a mii-sai al Lambre, inshi nafoarii e~ zurla. Perlu lj-eara displiitit, cum si seulii dit somnu. Eara galbinii tu fatsii ea turta di tsearii; oeljilj lji seiintilja miiri, disheljish, liihtiirosh. Gura lj-eara useatii. Ciit inshi, s-lo mbratsii eu muma al miirat di Lambre shi dauli s-dinjiea. Seoasirii unii boatsi tsi s-avdzii piinii n tser. . Lumea tutii pliimsi. Hrisula s-diseljishtii dit bratsli ali moashi, ssiiliighieiitriiLambre shi-l biisha, shi-l striga pi numii. Ghini ma Lambre eara mortu. Niisii-l distsimsi. Siindzili hirbea shi eura dipriunii. Hrisula biigii gura la aranii, eanda vrea sii-lj da banii al Lambre, eanda vrea sii-lj da suflitlu-a ljei. Gura iilj si featsi tutii siindzi. Nu shtea tsi fatsi; nu shtea tsi adarii. Zghilea, s-bii.tea, sh-arupea perlu, sh=arupea tatsli eu ungljili, bliistima, s-agudea.eu eaplu di praglu di eiilivii. Furlii aeatsarii si s-tragii. Siireiieeanjljidupii niish. Di nsus, dit munti, agiumsirii sh-pieurarlJ1. Lumta s-aeatSa ca 1.JW1UllUoG ~-,~-"",v"1":. Doispriidzats di pieurari vinjirii eu dugralili dit munti. Noaptea tutii eiidzurii tufeehli. Ciidea dipriunii: pr... pr... pr... pam... pam... pam... Furlji furii biigats tu mesi. Ciidzuriininga patru di niish, armasirii tsintsi siiniitosheu Dona. Tuts vrea si s-vatiimii, ghini ma multsii siireii.eeanjs-turnarii.la eiilivi, eii . foelu aeiitsiisi s-tindii di la eiilivii la eiilivii.Tuts s-siiliighiriila eiiliva a eelnielui tsi aeiitsii foe di la e~liva al Lambre. Dupii multii oarii u-astimsirii. Arsi mash pri ngiumitati. Alti paspriidzats di eiilivi s-featsirii einushii. Cu-a di-anvia puturii s-astingii foelu tsi s-tindea ea unii lamnji
-100
NUSHI TULLru
.-
101
si ngljitatut
Dona cu patruli sots fudzira. Doi picurari livendza Hiinshira nainti sh-l-acatsara loclu. Nash ardea si-Ij Ija caplu al Dona, dauli dugrali sdiscarcara tu nas. Un pljumbu lu-agudi tu framti, un tu cheptu. Dona muri tu locoAlantsa trei furi perlu sh-loara. Nitsi nu-sh shutsara caplu napoi. Ghini ma, un di picurari, multu lishor tu fuga, s-alasa dupa nash. Lj-apruche sh-acatsa un. Alantsa fudzil'a. Di shaispradzats di inshi nu-ascapara dicat mash doi. Sh-loara sh-nash plata. Furlu acatsat fu adus la calivi, sh-arcat 10foc. Dupa tsintsi minuti s-featsi carbuni. Mash Hrisula, culcata pi dintsi, s-dirina. Lambre fu sculat di mpadi, adus tu caliva al Rocca, arsa pi ngiumitati, culcat pi vilendza shi plamtu di muljeri. Njila ti loa di zghic. Muljeri, feati, moashi, aush, 10ts s-arupea. Patru mortsa culcats mpadi. Ahiinti ciilivi arsi, ahiinta aveari chirduta. Cama multa lumi eara al Lambre. Timtu, cum eara, Lambre parea cama mushat ca candutsido. Parea ca doarmi, ca aradi. Fatsa Ij-eara albii-marmura. Parea un samtu. Perlu-lj cadea pri cheptu. La cap alj plandzea 'ma-sa cu soacra-sa. SM-l plandzea cu boatsi, cu deapir. Stuchirii maratli ca daua tseri. Hrisula nitsi nu putea s-planga. Nu-avea ni boatsi, ni Hicrinj. Batea mash palmili, lu-acljima pi numa, shi-sh scarmina perlu tut pisti truplu al Lambre. Dimneatsa, candu deadi soarli, mari jali eara la calivili sarcacineshti dit Elimbu. Calivili arsi laea. Cinusha, uda di ploai, parea canda eara plamta di oclji. Fumlu insha dit tuti calivili. Trupurli a furlor vatamats statea timti nafoara. Canjlji acatsara s-arupa di nash. Tu calivi, muljerli s-dinjica... Tra putsan, vinji shi Rocca, ca un picurar njarsi noaptea sodahiibari. Vinji cu ascheri multa. Rocca, candu vidzu tuti, armasi ca hut. Sdipira ca un ficior. Intra tu caliva, sh-acatsa s-bashii pri Lambre, pri ma-sa, pri muljari-sa, pri Hrisula. Nu shtea tsi-Ij si featsi. Ascherea sh":;('0;; 9"1"'-:;,...,.,..:; ,,+:; 1:1.t"ra IT,nn 1. Q,rra (.O,,;rf"'1f'":IrHntC';;1; ~hl ~_~m1f'lp~ r11
suntu tuti. , Soarli trimbura s-ascapita. Una minuta statu shi nas canda, tu loc, tra s-veada cum si ngroapa vrutlu ali Hrisuli, atsel cama gioni, atsel cama mushat sarcaceanl Dupa tsi fu ngrupat, soarli s-aseumsi sh-nas tu ascapit, dupa un nior arosh ca purfirea. Atsea di cama napoi fleaca a lui cadzu pri murmintul al Lambre. Lumea s-trapsi. Mash pi Hrisula nu putura sou muta di-aclo. Nasa s-featsi una crutsi la caplu al Lambre. Ghini ma, una ploai vartoasa tsi aca1sas-cada u-aguni sh-pri nasa. *** Patru dzali tricura di la moartea al Lambre. La calivi eara una jali, una tatseari, canda nu eara viatsa di om. Lumea tuta, cu caplu pri cheptu, cu ocljilj plamtsi, nitsi nu scutea grai din gura. S-dusira cantitsli! S-dusira shicaili al Ghero Costa. Caliva al Rocca statea tuta dzua cu usha ncljisa. Ma-sa al Lambre si nviscuitu lai shi s-dutsea la murmintu si sh-canta mirghiuloaghili. Hrisula eara landzita di moarti. ' Tri patru dzali ngalbini ca frandza di toamna. liu maca, nu bea, nu durnja. Tata-su cu ma-sa stateala cap tuchits di dor shi di avigljari. Hrisula nu scutea nitsiun grai. La cati lji spunea ma-sa, nasa nitsi nu tuma giueapi. Una seara paru ca s-featsi cama ghini. Dimneatsa inshi putsan pi prag. Eara una dimneatsa mushata. Tserlu' eara albu, scantiljos. Mash vimtul, nipupsitlu vimtu, biitea dipriuna. Chinjlji s-ligana sh-murmura ca una muzica jiloasa. Frandzali di fag cadea una cati una. Aburli di ploaea tsi avea data si scula nsllS ca upa pandza subtsari di Ijin. Cati var pulj ffitsea tsir-tsir, sh-apoea azbuira'diparti, catra tu campu, catra tu amiu. Pri Elimbu s-anvartea niorlji. Pi plaiurli a lui, turmili di oi azghira a toamna. Cloputli, cu limba a lor di trunciu, batea gar-gar-gar, ca apa candu treatsi pisti chitritseali. Eara toamna! Jali ca tu Vizmaciunj! Hrisula, dupa tsi mutri campul, plaiurli, cu ocljilj lacrimosh, sh-baga
caplu tu poala sn-planazea-planazea - lWlWla. CdL:><u
bushlu 10cheptu. Catra ti prandzu oara, furlji fura ngrupats un pisti alantu tu un singur murmintu. Capitli la fura loati s-hiba adusi Lasun. Loclu tut eara mplin di sandzi. Truplu al Dona fu adrat bucats-bucats sh-arcat la canj. Caplu a lui fu pitrumtu cu una andreaua la limba shi tricut 10hir. Sarcaceimjlji-l tradzea azvama tri shupir. Di catra seara, s-sapara sh-grochli a sarcaceanjlor. Groapa al Lambre fu sapata ninga izvuri, tu una padina, sum un chin analtu. Candu lu ngrupa, di trei ori lishina Hrisula, di trei ori lishinii ma-sa. Sdirina sarciicinamea tuta. Ghini ma, dupa tsi moari omlu, di primansus
,,-
featsi alba, subtsiiri, ca un albush di ou. Budzali nu lj-avea sandzi. Ocljilj nu-avea lunjina. Boatsea nu lj-avea puteari. Pri cicioari nu putea si s-tsana. Cu tuti aesti, alj dzasi a ma-sai si-u duca pana la murmintul al Lambre. Ma-sa nu vrea, ca shtea ca dorlu, ca durearea, lj-aspargu sanatatea. Ghini ma, vru tsi nu vru, u-adusi pana aclo. Nasa u tsanea di un brats, una alta sarcaceana di alantu. Candu s-dusi la murmintu, Hrisula s-baga pri dzanuclji, bashe tsara a murmintului, sh-si zbatea ca pescul tu apa. Statu aclo vara giumitati di oara. Dupa atsea, ash talje pedu, semnul atsel cama mari di vreari
102
NUSHI TULLIU
MURMINTSAFAM CRUTSI 103

Di dor shi suschirari, Tsi-ts fu scriata-ahtari! Ashi u jilea maratili di sarcaceani, pri mushata fuisula, feata al Rocca. Rocca plandzea tu cohi deaspir. Perlu tut Ij-alghi tu una noapti. Aushi, canda eara di shaidzats di anj, nu nas, Rocca, atsel cama avdzat tu sarcacinamea ti truplu-a 1ui,ti inushuteatsa-a lui! Hrisula fu ngrupata ninga Lambre. Mad dirin la munnintu. Multu per si zmulsi aclo. Multi lacrinj cadzura. Tsal Rocca fu sculata pi bratsi, ahat avea lishinata. Pana s-u-aduca acasa muri di inima. Una sincupii u-alasa tu loc. Pana si s-toama di la un mortu, lipsea si nchiseasca cu alantu. A daua dzua fu ngrupata shi tsal Rocca stri caplu a hilji-sai sh-a dzinir-sui. Un pulj, ascumtu tu alumachli a chinlui, tsiura unaoara, munnintul si ncljisi, shi sarcaceanjlji s-tumara 1acaIivi. Rocca, s-minti di minti. Nas 10 una dzada apreasa shi la baga foc a tutulor calivi. Sarcaceanjlji scoasira tsi scoasira di nauntru sh-alasara calivili s-arda. Picurarlji cat batea cicioarli. Canjlji s-dutsea jilos dupa oi. Fudzea cupiili, fudzea, shi dupa nasi, bateavimtul di toamna, cadea frandza, galbina shi uscata, maranghisita shi scuturata. Rocca sh-lo calu, lu ncalica, sh-fudzi. Sarcaceanjlji nu shtiu pana astadz catra iu s-ari dusa. Lumea dzatsi ca s-arca tu-amarea din Vol. Sarcaceanjlji, fugandalui, sh-turna catiunoara caplu napoi, catra Elimbul niurat, suschira, sh-ashtirdzea cati una lacrima. Muljerli, plamti shi dirinati, nu sh-loa ocljilj di catra la munnintsa. Pana shi irghiliili di iapi fudzea canda nvirinati. Canjlji, cu capitli aplicati, sdutsea dupa oi shi cata lumi Ij-afla pi cali, pi maratslji di sarcaceanj, s-ciudisea di-a lor anvirinari catse au ahanta angusa sh-ahanta jaIi. Mash Belu shi Jl11a catsaua murga nu s-tradzea dupa cupii. Di daua ori s-tumara 1a-munnintsa, di daua ori sarcaceanjlji picurari dusira dilj loara. Ghini ma, Belu, featsi cum featsi, arupsi curmul cu cari eara
liu:lt ~hi ~-hlrnii niinni hI Flimhll P;".lIr:lrlii 111_",lii~"'riiRp.ln ~_",<:htp.ml1
la una feata, shi-l baga pri munnintul al Lambre. Di-aclo, s-tuma la .' caliva. Nica patru dzali di laeatsa, di suschir, di lacrinj. Shtits tsi va dzaca patru dzali, dupa tsi ngrupash inima a ta, bana-a tal Ah,voi muljeri, tsi nu-avets vruta vamaoara, shi voi barbats cu inima di cheatra, voi nu shtits tsi va s-dzaca patru dzali di DorL.. Voi nu shtits! Dupa optu dzali di la moartea al Lambre shi dupa patru dzali di la duca ali Hrisuli la groapa-a 1ui, muri shi marata di feata, ca una trandafila alba agudita di grindina, batuta di bruma. Hrisula muri di iu statea. Muri tu poala-a ma-sai. Eara multu greaua arana dit inima ca spoata s-aravda! Ocljilj, mushatslji oclji, lj-si ncljisira, sh-pisti nash salasara dzeanili di oclji ca niorlji pisti daua steali curati, scantiljoasi. Candu sh-deadi suflitIu, uhta unaoara, mutri catra ma-sa, una lacrimalj chica ca margaritari, shi truplu Ij-aratsi marmura.' Tsal Rocca huhuti unaoara ca mushcata di nipartica; s-minara calivili tuti di hohutIu a Ijei, canda s-trundui loclu. Sarcaceanjlji intrara nuntru. Tsi s-veadaL.. Hrisula moarta!... Apoea s-vedz zghicuti sh-plangutiL.. Ma... tuti atseali nu si scriu cu peana sh-cara Soumolj tu lacranj... Mash inima, una inima ndilicata, poati s-simta tsi jali eara la calivili sarcacineshti dit Elimbu cu moartea ali Hrisuli... Sh-u timsira pri marata di feata. Tuta paea-a Ijei di nveasta eara . mpadi. Stranjili atseali cama mushati Ii bagara pri nasa. Neali, ghiurdanj di-asimi, minghiush di-amalama, flurii, medaljoani, culani di matasi pisti bratsali fapti crutsi pi cheptu. Pana shi moarta eara ahat mushata marata di Hrisula. Parea ca vrea si scoala s-gioaca. Tserli ljardea la cap shi una frandza di vasileac alj bagara n gura; cicioarli Ii ligara cu una shimii di matasi lunga di doi cots. Sarcaceanili mirghilughea:
Na capidana muri, Na feata-analta-analta,
"1"\; ,",,1'''''+(''1 "",1::;nA"7a+~ r1~ " ~--.'"
Ca piturniclji alta Nu va s-videts cat va s-banats, Ca vruta-na Hrisula, .Mushata ca trandafila, Di luna ma fudula, Mutrits-lji sufruntseaua-a Ijei Adrata cu cundiljlu, Hrisula lea, ti duts, n-alash, Sh-pri groapa-a ta birbiljlu Va pHingaprimuveara n Mai
pri munnintu, acatsa s-a1atra, si zghi1easca, ca un om p1iguit di dureari; shi, di jalea shi dorlu atsel mari tri Lambre, tuta tsara di pi murmintu u. scoasi cu cicioarli. Cruts1i di lemnu di pi murmintsa Ii surpa shi li-aroasi cu dintsalj. Dza1i ntredz, marathl di Be1unu maca, nu biu, dzali ntredz, aurla pi groapa al Lambre, shi calatorlji tsi tritsea pri-aclo Ij-avdza boatsea jiloasa, plangaroasa. Aurla Belu - gazepi mari! Slaghi atsel cama vrut sh-atsel cama gioni cani al Lambre, canda dzatsea di langoari. Ah, pana shi canjlji au inima shi dor tri oaminjlji gionj, mushats, cum eara gionli shi cu peana scriatIu Lambrel
104
NUSHI TULLIU *** .'
MURMINTSAFAu
CRUTSI 105
Easti, tu Elimbu, giumitati di oara ma nsus di la murmintsa, una manastiri veaclji, di suti di anj. Samtul Hii 'u-acljama. Vini adrata pi budza a unei magula; una paduri di fag veardi, njica, u-anvarligheadza ca una curuna. Portsali alj suntu di her. Templul ali bisearica easti lucrat di varachi. Lu-ari lucrata un arman di Aminciu la anlu 1670 shi easti lucrat ahat mushat, canda-i filigrani. La manastiri shed nascantsi c1ilugari aush, cu biirghli albi pana la bran. Atsel cama tinirlu, ,Visarion, ari 64 di anj. Suntu oaminj bunj calugarlj-atselj. Framtea a lor alba, curata, pri cari s-veadi lunjina a bunatatsiljei, easti sapata di nascanti sufri di-aushatic; aljumtrea, par ca nishti ficiori ahat sirinj suntu la fatsa shi la suflit. La manastiri nu vedz dicat doi canj mari, lanosh, ca ljundari. Dimneatsa, seara, candu amurgul sh-tindi pandzali lai, nu avdza dicat mash boatsea-a lor. Dumanica, sarbiitorli, s-avdi toaca atsea di her shi c1imbanjli tsi umplu Elimbul di una boatsi taraganoasa, mplina di suschir shi di melanhulii. Manastirea ari shi una turma di vats, ca tuta lumea di la Samtul Hii. La Samtul Hii s-trapsi marata di muma al Lambre dupa moartea a hilj-sui; aclotsi s-dusi si sh-treaca anjlji lai ca chisa tsi lj-armasira. Calugarlji u-au tu mari angatan, ca multu mari njilii la easti di curbishana di moashi. U vedz di cati dimneatsa, agalea-agalea, slaba shi garbuita, jiloasa shi plamta, cu perlu albu alasat tsalufri, cum sdipuni di la manastiri shi s-dutsi di dzatsi miruloaghi la murmintsa. Aprindi cati una tseara, s-bati, zghileashti, striga, lishina di multi ori pri groapa shi perlu shi-l scoati cair-cair di caimo. Mash Belu Ij-avdi boatsea. Mash Belu lji shtii furtuna dit inima, mash maratlu di cani shadi ninga nasa candu plandzi pi dzanuclji, u mutreashti, apleaca caplu, tindi cicioarli, sh-acatsa s-aurla cu dor: au-au-au! La anlu 1897 ni-u vidzui shi eu Dri muma al Lambre la murmintu. Njarsim cu un oaspi a meu tra s-videm Murmintsiilj jiirii Crutsi. Eara una dimneatsa di Mai. Avea data putsana pluina shi chicutli scantilja pi frandzali di arburi ca nishti 'chetri scumpi di safiri. Soarli statea, ca una purtucala di amalama, ascumtu dupa un nior hrisusit, subtsari, ca una crepa di matasi. Avra biitea, padurli murmura ca una muzica, birbiljlji s-frandzea di cantari. Na dusim la murmintsa: nishti murmintsa lai, acupirit$ di ndaua lilici, rara crutsi, rara tsiva. Pri murmintul al Lambre, plandzea muma al Lambre tu stranji lai. Nji si featsi njila shi nu putui s-nu lacrimedz. - E, muma, alj dzash, nu plandzi ahat, ca Lambre s-dusi tu paradis.
Ficiorlji gionj shi dishteptsa alj va Dumnidza shi avdzai ca Lambre a tau eara gioni, lucru mari, nishani. Nu-l plandzi, dicara, ca nu easti ghini. Apoea, cu plangul nu s-toama napoi; cat ts-aspardza sanatatea shi ocljilj. Moasha scula caplu, mi mutri, turna poala una poala di veshtu lai sh-ashtearsi ocljilj shi-nj dzasi: - Ah, hilj, si shteai cari eara Lambre! Nju-l macara furlji cinusha snu-armana di nash - nju-l macara pri Lambre a meu, pi shainlu a meu! Am Hrisula! Am tsal Rocca! Am Rocca! Iu na suntu sarcaceanjlji, iu na easti avearea, ghineatsa, mushuteatsa! S-dusira tuti ca fumlu, una tsi muri Lambre... Ah, Lambre... Lambre... shi moasha plandzea di tsa s-arupea inima. Nu putui s-lji dzac altsiva. Mi nidi sh-pri mini plangul. Moasha si scula, trapsi shimia lai pisti cap, sh-fudzi. Belu, dupa nasa.' Nj-u mutream cum alina muntili, ,agalea-agalea, amarata shi nvirinata, shi multu anj parea arau 'ca nu pot si-l scol pi Lambre din murmintu ca Hristolu pri Lazar. Ah, inima marata, cati ori nu-ai plamta ti altsa! Ninga murmintul al Lambre, dupa tsi mutrii campul tut iu tritsea car.vanjli, dupa tsi-nj tricu jalea lai, jalea-amara, alasai, tri-adutsiri aminti, aesti versuri scrisi pri coaja di chin:
~.
Voi tricatori, voi picurari Plandzets pri-a meu murmintu, Cum plangu puljlji ditu Mai, Cum plandzi-avroslu vimtu; Plandzets-mi voi, cu lacrinj lai, Ca sh-eu fui gioni-aleptu, Un gioni-analtu, chiparish, . Cu luna sh-steaua n cheptu; Ma cama multu voi s-plandzets Hrisula-a mea mushalli, Babuchi di trandafila, Cu peana canda-adrata!
Ahat. Eu cu Costa fudzim. Murmintsalj armasira iara singuri. Mash Belu cu ma-sa al Lambre s-duc seara shi dimneatsa di plangu pi nash!... Oh, lumea!
MURMINTSA FAM. CRUTSI

"
107
UNA NOAPTI CU FURLJI

Di Avdela pana Baiasa, s-hiba ca trei ori cali cu cicioarli. Calea dintra aesti daua hori armaneshti easti strimta, chitroasa sh-aripidinoasa, ca tuti caljurli dit muntsalj a Pindului. Ghini ma, shi calea aesta sh-ari mushitetsli a ljei, shi-ts dishteapta adutsiri aminti mplini di lucri fuviroasi. Nai cama mushatlu lucru tsi pots si-l vedz i s-lu-avdza tu-aesta cali, easti shuiratlu furescu a frandzilor, avra padurlor di chinj, cii deavarliga omlu nu veadi dicat mash paduri, iar atsea tsi ti fatsi ca s-ti treaca hiri-hiri tu tut truplu, easti ca tut tsi-ashteptsa s-vedz ishinda.dit gabjei i di dupa arburi vama bluchi di furi, shuirandalui, cantandalui, cantitsi fureshti. Iuva nu s-au avdzata ma multsa furi ca tu muntsalj a Pindului, shi iuva nu s-au fapta ma multi furlichi ca tu calea di Avdela pana Baiasa. Aeri, bunaoara, lumea zbura ca fura dispuljats atselj tsi vinea dit xeani, aoaltari, ca acatsara calea a carvanjlor, cama nainti ca fura aflats mortsa ahiits oaminj; ashi ca nu-i siptamana di la Dumnidza ca padurli s-nu-ascunda cati un mistirghiu. Calea di Avdela pana Baiasa u cunoscu multu ghini, ca u am fapta multi ori, shi singur sh-cu sots, shi ncalar shi cu cicio~rli, shi dzua shi
nc):lntp.:I
Fudzim amanat di Baiasa shi nu puteam s-agiundzem Avdela dicat noaptea. Earam trei inshi sh-tuts cu chefi. Sotslji a mei s-cunushtea cu furlji, eara una cu-atselj di-a noaptiljei; ashi ca, nu-aveam vama minduiri fricoasa. - Tsi mushat ascapita soarlil gri Mitri al Curti, mutrindalui catra muntili Vasilitsa sh-ascapirandalui cu manearlu ca s-aprinda tsigarealj. - Nu s-fatsi cama mushat! lj-u toama Nasta. Mushiteatsa aishtei seri, nu suntu grai ca si-u scrii. Soarli ascapita arosh, apres ca una topa di cilechi scoasa dit pira di foc, Faciindalui ca carciliurli a muntsalor shi a padurloc liganati di vimtu s-hibii aroshi ca mirgeanea. Agalea-agalea, soarli s-alasa didindi shi luna ntreaga shi alba aciitsa soda cap. *** Nasta ahurhi un cantic furescu, di cantitsli atseali giuneshti tsi fac ca shoun fricos si s-ducheasca ljundar. Tamam candu canta cama cu foc, una shuirari lunga sh-minuta na dishtipta pri tuts ca dit un vis, shi ocljilj a tutulor na si turnara di iu vinea shuiraticlu.
- Ei! - Ei!
- Cari sh-di catrii iu?
- Armanjshi oaminjca tini!Di Biiiasa-Avdela!
-Naca hii Curti? -Nas escu! Ma tini? Naca hii Ceanaca? - Tiii! Soya lja draclu! lj-u toama hiirios sh-cu boatsea groasa oaspili
a nostru tsi s-apruchea. Tu oara-aesta, noaptea? Ma domnul'? - Di-a noshtri, dzasi Nasta, hamuaradzandalui. - Di-a noshtri? Ia lasa shicadzlji! Lu ved tufrantseshti. - Tsi-ari s-faca, lj-u toama Nasta; agiundzi ahat, ca nu lj-u frica di VOl! - Va dziica, easti di sum aripa a noastra, di Falcarea-a noastra, dzatsi
***
Ceanaca,tushindalui. .
Meslu di Stavru, anlu 1901. Vimtul sufla cu puteari, friindziili cad una cati una, galbini shi maranghisiti. Pri golnili di munts, niori murdz shi misu-arosh, tsi lutsescu ca nishti palats veclji. Pri dzenj, cati una cupii di oi, cu picurarlji diniipoi, iar canjlji mari sh-Ianosh nainti, fuviroshlji canj dit muntsalj a Pindului. Area s-avdza cati un shuirat di pulj, sh-ninga ma area cati ll.'1aflueara jiloasa di picucar. Oaminjlji araira, toamna intra tu paduri. - Cum vrei si-u ljai, fatsi Nasta, shi-lj spuni cum mi-acljama. Eu, anvilit ca ghini cu talganlu a meu ca tra chiro.urut, ascultam ca aspareat, cu tsigarea tu mana. Aveam avdzata di Ceanaca, sh-tora lu mutream di la cap pan la cicioari. Lunlea zbura multi tra nas; lj-avea scoasa shi dintitsi, ca tra ma marlji sh-ma avdzatslji furi. . Seara, la lunjina a lunaljei, mutrita-a aishtui fur nu-avea sots tu
108
NUsm TULLIU
"
109
lumi: analtu, diplarcu, chipitos, livendu shi aputasit, ashi cum prindi s-hiba un capidan di furi. Fustanela fureasca, barba lai shi stufoasa Fatseaca s-para em fuviros, em arasit. - Pri-aoa? antriba Curti, minandalui dzeadzitli. - Dupa pleashca! alj da cu noima capidanlu. Ma, nu va aspareats... Voi v-avem di-a noshtri. - Sh-aumbra? - Sh-nas! Dicat tora ascapa: maca-i oaspili a vostru, easti sh-a meu! Ari mari tihi! Am avdzata ca easti dascal arman shi ca Rumania lu plateashti cu-ahiiti liri, cat tradzi nas tu cantari!... Eu acatsai s-arad. - Ashi easti ca mi-ashtiptai pri mini tu limerea-aesta? lu ntreb eu cuaradeari. - Tamam pri tini. Sh-apoea, sh-ca s-ti loam, Rumania nu vrea fluhipseasca, ca s-dadea trei-patru njilji di liri i napoljonj. - Rumania? Ham! Ni un para nu vrea da pri caplu-a meu! Avut tihi, o lai fure, ca nu mi loat, ca vrea mi hranits digeaba! - Dza cama ghini ca vrea ti maca omjilj digeaba! Ma, ghini ca ishi ashitsi cum vedz. Aducheshti? Ia catse easti ghini s-ai oaspets di-a noshtri. Cum s-veadi, na cunoshti aradzli. Lji ded s-aducheasca ca li cunoscu. - E! tsi minduits? Armanets la noi asta-seara? Tsi dzats, Curti?... Dza, Nastal Ca nu v-ashteapta acasa fumeljli ncarcatil Vrei s-armanem, dascale? Nu va-ts para arau. Cu gionjlji al Ceanaca maca hii, s-nu ti-aspari ni di sultanlu! - Armanets? Talj-u tini! Voi s-na cunushtem cama ghini! Eu, di vreari di nivreari, la dzash ca s-armanem; capidanlu s-harsi dit inima. Ceanaca baga daua dzeadziti n gura shi shuira sanatos. Diunaoara, vama tsispradzats di livendza ansarira di dupa fadz, canda ishira dit
tambarli deavarliga di foclu di giuneapinj shi s-parjilea zburandalui. Fustanelili a lor eara lai-eatrani, iar asimeadzlji a lor, di pri eheptu shi di la mesi, seantiljea di albi shi curati. Tuts eara tiniri,zveltsa shi daldasits. Atsel eama tinir, un ficiurae ea di optusprats di anj, eara ahat mushat, cum nu-i dat s-vedz totana. Furlji eara Farshiirotsshi sarcaceanj, barbats avdzats tu mushuteatsa shi giuneatsa. Nainti s-tsinam, eunjaclu atsel cama bunlu tritsea di la un la alantu. Horli, maca Ija zbor di la vamu eapidan di furi, vor nu vor, prindi soda itsi la si cafta; eu ahat cama multu candu eara zborlu di la Ceanaca. Pindul antreg al cunushtea pri nas; pana sh-ficiorlji dit sarmanitsa avdzara difuviroslu di vasilje ica domnu a muntsalor armaneshti. - Birbetslji suntu friptsa, capidane! S-bagam measa? - Ashtimets-u! Easti heama amanat, ma s-na Ijarta oaspitslji a noshtri! Adram sh-noi tsi putem sh-cat putem. Bana di fur, eu bana di vultur i tut una. Shoun sh-alantu l;aneadza singuri, ea emjilj, shi schivimisescu cum pot sh-dupa cum easti piristasea. Sh-eu-aesti zboari, capidanlu n-acljama la tsina. Camea aburea pri fearica uscata tsi eara ashtimuta ca tu loc di piati. Cioalili aeatsara sgioaca, di na s-avea dusa gura la ureelji. Macam tuts cu orixi, iar vinlu-atsel aroshlu Fatseagal-gal candu-l surgheam dit cofili fureshti.
Focluardeatut camamari;tut eama dultsi.Chinjljishupira,padurea.

vazea. Stri noi luna ghileea, alba pri un tser sirin, ea na icoana di asimi. Tu eareiliulu a muntelui Vasilitsa parea ea tserlu s-aduna cu loclu, iar stealili trimbura nsus ca beali di diamantu: trimbura,. aseuturandalui pulbirea-a lor di amalama pristi valjuri shi dzenj. Noaptea eara limpidi, plina di mistirghiu sh-mushiteatsa. Eara na noapti di-atseali tsi ti fatsi s-ts-aduts aminti multi, noapti tsi nu pots s-u-agarsheshti. ..
***
- Ia dza-na tsiva dit bana-a ta, ore Ceanaca! greashti Nasta. Ai ahats anj di candu banedz cu muntsalj sh-cu padurli, ashi ea avem tsi savdzam di la tini. . Ceanaca mutrea nsus, catra steali, la closhca eu puljlji. - Dit bana-a mea? Soyadzac, lai oaspits, maca somnul nu va vini! Shi Ceanaca ahurhi s-dzaca, mintindalui unaoara jarlu cu un taeiuni shi scuturandalui pereea ea un ljundar di pi caplu-lj. - Tsi-i scris, duruts armanj, prindi si s-faca. Eu, carti multa nu shtiu ma am vidzuta multi shi am patsata multi, ca un Solomon. Ascultats! Earam ca di vinghits anj. Earam gioni sh-livendu, shi nu-aveam
1__
- Ashtiptam zborlu-ts, capidane! - Nsus la Padea-a Furlui astaseara, gionj! Aclo vai dumjim astaseara! Njirdzets nascantsa nainti, adunats surtseali shi leamni, aprindets foclu sh-bagats birbetslji tu suli! Avdzat? Spirtuits-li. Patru giunoplji nchisira. Azbuira ca vimtul. Dupa una oara, prit
aripidinjshi creacuri,agiumsimsh-noi.
Vuloaga eara mushata, ascumta ca un cuibu di njerla. Foclu ardea; barbaruta avea criscuta mari; jarlu ghilcea arosh ca mirgeanea. Trei birbets s-fridzea tu suli, araspandzandalui una njurizma tsi ts-adutsea una foami ea di lup agiun. Furlji ash ashtimura
1to
NUSm TULLIU
111
ananghi di vamu. Tu cor earam antanjlu; la bisearica mi dutseam tu coada. Tsaneam oaspitslji a mei la mini, ma sh-fe~tili mi vrea. 0, featilil Sh-a njia nj-ari arasa inima na minuta tu bana-a mea! Li-alasai, li-agarshii di multu... Aveam, cum va dzac, vinghits anj: ilichia-a mea eara na prumuveara. Mi sculam cu cuclu sh-mi culcam cu luna. Fu njic lucru itia tsi mi featsi ca astandz s-him un om agru, un fur fuviros. La una giudicata tsi avui, fui arcat tu brandzi tra tsispravinghits di anj. S-hii bagat tu ncljisoari la varsta di vinghits anj, atumtsea candu tuta lumea-ts pari harioasa; candu padurea tsa pari ca-i bisearica, shi candu hii curat la suflit ca Jilicea-a muntilui; candu aroaua di dimneatsa ts-easti ma scumpa di diamanti; candu data shi ascapitata-a soarlui tsa umpli .inima cu lunjina di amalama; candu fliturlji alaga hariosh, candu trandafili ti fac ca s-bash loclu di haraua; candu araslu a vrutaljei tsa pari ma dultsi sh-ma mushat ca harazma a dzualjeiL.. Fui giudicat ca agiurat strambu. S-v-aspun tratse: Tu hoara-a mea bana un avut, cari agiumsi si sclavueasca lumea tuta. Cari nu putea s-lji toama paradzlji mprumutats, tuta avearea-a lui eara bagata bira, pravdzali lji li vindea, agrili lji li loa, ellu ncljidea, 11.1atea shi lu-alasa s-moara di foami sh-tu laets. La 10 pana shb videala-a ocljilor a maratslor di hurgheanits. Aduna ahats paradz, adra
cu lacrinjli tu oclji, ca s-nj-alasa barim casica, iu muma-mea si shtreaca aushaticlu. Cat 1.1 doari pishtireaua-atsea di-aclo, ore rartats, ahat al duru sh-pri nas. Ni plangul a mumea-nj, ni a featiljei a lui nu-lj tumara mintea. Atumtsea, eu nu putui s-aravdu ahat tirimj, shi-l fuvirsii cu zboari greali, multu greali. Cum s~veadi, vamu hurgheanit di-a noshtri vai afla di-aestu lucru shi... u-afla ghini ca nas s-faca atsea tsi Ij-aveam dzasa eu al Chitsu, shtiindalui ca tuta amartia vrea cada pri'mini. Sh-nu tricu nitsiuna siptamana candu nvitsai ca aclo, an hoad, casa al Chitsu fu arsa pan tu timealji, shi deadun cu casa-lj chiru shi avearea-lj tuta; ca tuti granili dit ambari fura arsi, mulughiili cinushi, paradzlji tuchits. Cu agiurat strambu, sh-di tr-atsea ca eu lu-aveam fuvirsita, fui giudicat
shi loai tsispravinghits i anj ancljisoari.Candunj-au dzasa d aestu
11.1-
ahata.aveari,ca s-agiucacu stoguridi liri, ca ficiuritsljicu arina. Eu

nu puteam s-aravdu un ahtari om. Sertic, cum him, shi rara s-am ananghi a vamui, eu earam singur cari daldaseam si-lj spun ca s-aiba
njm~~~
Tata-nju mi-alasa di tsintsi anj candu muri.. Mi criscu mumea, cu lacrinjli tu oclji; nasa shtii cati trapsi. Candu mi feci shi eu om ca spot s-banedz singur, ia ca-nj ishi n cali hurgheanitlu a meu, Chitsu, atsel cani rara njila, atsel crashtin rar di Dumnidza. El nu putea s-mi veada ntr-oclji shi totana-nj dzatsea ca him un om slab, arau. Shi shtits
::+ " 1"""'::::' ...r ... _= ...1 1 :: .&: ; : ...1:_ 1 :: ...: 1; _...............
boilji i calji shi s-lji lucredz agrali. Cum' featsi, cum add, dizgrupa una mulughii di-a tata-njui shi-nj 10 casica-a mea, nj-vindu multuputsan tsi nj-avea armasa; cu un zbor, mi-alasa gol-gulishan, ca un pulj di turturashi nrarmacat ca vai di mini. Agiura marata-nj muma ca var shi vamaoara dit fara-a noastra nu s-ari mprumutata di la vamu. Agiura cu ocljilj nicats tu lacrinj ca Chitslu eara mincinos, ca mulughia nu-i di a tata-njui. Ma, nu puteam si-lj fac tsiva. El eara avut, eu, rara pindara. Zborlu-a lui acatsa loc, eu earam un ficiurac; vrut mash tra tinjia shi curajlu a meu. Una dzua, amartia mi pimsi s-mi duc la nas acasa shi si-lj fac rigeai,
cru, canda sfulgul cadzu pri mini: armash ca chirut di minti. Tsi cama s-featsi ma napoi, nu shtiu. Shtiu ahat, ca noaptea mi vidzui nauntru, cu brandzili di manj sh-di cicioari. Ahurhii si-nj vin tu-aeari. Inima nj-acatsa si-njbata ca dimata, bananj, cu tuta tinireatsa-nj, anj parea ca na fantazma fricoasa, ca un murmintu ndzemu sh-fuviros. Tu cornul difirida nji si parea ca videam caplu taljat a mumea-nj: mash pri mini mi-aveal Nji si parea ca ni muma-a Hristolui nu trapsi ahati tiranji, ca tiranjli tsi-nj videa mumea, candu shtea, marata..sh, ca nu-am nitsiun stepsu sh-ca tora him arcat tu heari ca atsel cama mari batahci. Anj vinea s-nj-arup cheptul cu ungljili, ca s-nu nj-aveam manjli tu heari. Cu tuti aesti, ca un mistirghiu, avdzam ca-nj shupira: "Fa inima, Ceanacal Hii tinir, nu ti-aspari! Easti un DU!11nidzii.:;h-tra tini!" Vama daua dzali earamchirdut tu minduirli atseali ma uruti; nu macam, nu dumjam: mut ca cheatJ;a, nmarinat ca chiparishlu di pi murminti. Tricui' pri ta tuti hearli di la firidz, ma mu puteam s-adar tsiva. Nu eara trop ca s-ascap. Tu-ahtari ori, chirolu eas~i atsel cama bun dascal: el vindica multi. lishureadza cat cama multi. iar noaotea. candu stealili s-aprindu, canda aducheshti tsiva nou tu suflit, dorlu di bana sh-di libertati cr:.eashticat caina multu. Putut shi curagios cum earam eu, acatsai s-mi mbarbatedz. Shi, ia ca minutlu a mult durutaljei libertati nu amana ca s-vina!.... Prindi s-va spun ca tsiva nu nj-ascapa di cati eara deavarliga. Aducheam ca putearea-nj criscu ma multu dicat u-aveam: aputasii sarup ancljisoan:a - shi sou ciilescu. Una dzua, dzua tsi-nj deadi libertatea shi bana, vidzui ca avigljitorlji u-avea menga aijurea. Mi-aprucheai pana la una firida cama mari, cu hearli macati di-arudzina: earam sigur ca pri-aoa vai ascap. Ashtiptam
112
- NUSm
TULLIU
"
113
ea s-vina oara. Tserlu eu tuts anghilj -avura njila di mini, maratlu di Ceanaea, shi... Aseultats? Eara noaptea di Pashti. Aneljishlji durnja greu; s-avdza eum hiireheseu. Suflitu-nj trimbura ea na aripa di landura. Canda nvisam eu oeljilj disheljish. Anvisam libertatea, mumea, hoara, padurli. Cambanjli, di la biserits, aeatsara soli traga. Asuna ahat dultsi, di tsa si umplea inima di mistirghiulu al Dumnidza. Trieolu ntreg vazea. Parea ea s-disheljidi tserlu, ea anghilj eiinta tu aera. Noaptea ntreaga eara mplina di mushitetsli a tserlui shi di suflitlu a Hristolui. Cambanjli plandzea di haraua, toaea asuna dipriuna. Lilieili, liganati di vimtu, araspandza dultsea-a lor njurizma. Tserlu eara aeupirit eu steali seantiljoasi... Dorlu ea s-aseap, nji deadi ahatii puteari, ea apurasii i s-mor, i s-hiu liber ea puljlji azbuiratori. Bagai mana pri ushi, trapshu unaoara shi eljaia ansari naparti. Deavarliga nitsiun avigljitor. Var nu s-ashtipta la ahtari lueru, sh-eama multu tora, eandu evlavia a Hristolui iatsea ea pana shi gilatslji si s-faea njelj la inima. Agiumshu la na firida. Trapshu sh-aoatsi eu-ahiita puteari, ea hearli ansarira ea nishti surtseali. Ghini ma murlu eara analtu di-ts vinea andrala smutreshti nghios. Ampadi eara mash ealdarma. Cu tuti aesti, oeljul nu-nj s-aspari. Ciulii unaoara ureeljili: nu s-avdza tsiva, eanda neljisoarea earamurmintu... Agalea-agalea, nji seosh stranjili, li taljai lungu ea fasha, eu una foartiea tsi u-aveam aseumta di multu, li-adrai una funi eu noadi, li!;ai unlu eapit di hearli di la una firida sh-ashi, mi vidzui nafoara! Inima~j batea di haraua. Mi-astrapshu nelo, ea una fantazma tu noapti. Caraulea mi-aduehi: - Stiiil shi unashuna, un gra trundui noaptea nieata tu eantitsli a eambanjlor di la biserits. Pana s-ereapa dzua, eu agiumshu tu hoara-a mea, nji vidzui mumea, landzida di dor shi nvirinari, nj-loai armatli, shi ia-mi, liber ea vul~...1u ~ _n ~1 ft H_~..~+~ 11 :;A11t";1;,
Sh-eu tuti aesti, ore iartats, eu tuti-aesti... eu, eari banedz deadun eu vulturlji shi eu urshilj di shaspradzats di anj; eu, cari nu shtiu tsi easti astreaha di casa di-atumtsea; eu, cari nu am vidzuta bisearicii shi nu nj-am fapta erutsi di ~u shtiu eandu; eu, mi doari suflitlu sij-mi curma njila candu ved ahiita lumi oariana shi dimata di chideri. Itsi am, eu lu dau la oaminj niavuts, agiut pri eari pot, inima-nj easti un cantie njilos; tr-a noshtri, eu-nj dau bana. Him, s-mi pistipsits, nai ma bunlu om di pri loe, cu tuti ea him fur; ma agrimi mi-3dar, itsi ved ca alantu cafta s-mi-agudeasea... Him njilos, ma him sh-pirifan; him bun, ma him shi furtunos, eandu ved ea atselj avutslji fac nindriptiits shi dispoalji pri oarianj... E, tora, noapti buna shi somnu lishor... Ved c~ va neaca somnul. la mutrits ansus, la steali: eanda aeatsara si ngalbineasca... Shi, eapidanlu taeu, eu un susehir lungu, mintindalui ninga naoara jarlu. Seoasi caciula di pri cap, 10 tambarea eu zarcula n cap, shi seulca la aradzatina-a unui chin bitarnu shi arsu di sfulgu. Sotslji a lui harchea di multu, ea tra elj, bana' a capidanlui a lor nu eara naua: u avea avdzatii gionjlji al Ceanaea di multi ori. Nu trieu multu shi sotslji a mei agarshira. Padurea eara tacuta, ea na biseariea goala. Eu mi mindueam la tuti cati na spusi Ceanaea. Foelu ardea eama agali, iara nsus, pri tserlu scantiljos, ghileea stealili eurati ea nishti bucats di asimi. Lutseafirlu trimbura stra careiliulu a muntilui, sirin, caocljul albastru di feata vergura, iar luna, mushata shi nmarinata luna, nicata eanda di nidurnjita tsi eara, njirdzea shi nasa sdoarma dupa golina arueutoasa a muntilui Vasilitsa. Ghileea ea na curuna di amalama tsi aruniea pi na tava di asimi. Shi eara iatseari pristi tut loclul Tu tuti partsali, un mistirghiu lishor s-alasa ea un zvonl...
'
..
.
***
C!'h;r1nmnn nT1~t1 h1t1 v~li1Jr1i
Suntu multsa anj di-atumtseal Cum tree anjljil Tsi lai bana dit mun-_a.J
.. 1.'
shi caljurli a loclui, liber ca vimtul sh-ea lutseafirlu di dimneatsal... Na singura muma nj-avui - sh-atsea muri di multu! Dumnidza SOu Ijartii. Cat tra mini, nu-nj bat sh-ahat caplu. Sh-tr,atses-mi mindueseu?... Di tsi s-mi-aspar? Di moarti? O! nu Ij-am ananghea dip. Candu-ts s-hiba, corghilj shi omjilj tut va mushca di mini! Murmintul a meu? Nuagiundzi catu-i di largu vecljul, bitamul a nostru Pind? Nu-agiungu padurh umbroasi di ehinj sh-di fadz s-nj-afireasea truplu-nj, s-nu putridzasea, pana candu eoratlji i luehilji s-vina s-nji-l dinjiea?... 0, 01Di vamu sh-di tsiva nu-am frical
-. --.
1__1__~ I
A .J
;_;
__;_4-:
...,
11+
:;; ~~;.,.,_t;a
scantiljoasa di pri aripli a lor. Tut pari ca fu un vis, ea ghilcirea-a unei steaua tsi s-asteasi di multu!
MURMINTSA FARACRUTSI
v~.
115
Nasta,luchiveclji,mutriracatraacloshi trapsiracu ureacljao - Eil . - Eil

- Tsi oaminj hits aclo - la foc? - Doi armanj: Dauca shi Nasta! Daucal Nasta? Noi him. - Bravol Atumtsea pot s-dipun la voi. - Tini, cari eshti? - Eu? Capidan Ververa! Shi, rara multa tsirimunii, Ververa s-apruche di foc; eara un fur di Tishti, barbat ca di 35-40 anj, om ghini ligat, dishteptu shi shiret. Barba-a lui lai shi stufoasa Iu aspunea giunar fuviros. Eara zveltu la trup shi avddt tragator cu arma. Ishi fur cu nascantsa anj nainti, shi imna cama multu singur, ca nu dadea besa la oaminj. Fumealja-a lui fu loata di turtsa shi bagata n hapsi, ghini ma Ververa nu vru si si ncljina. Shtea tsi lu-ashteaptii, ca avea faptii multi uratets contra-a lor: avea arsa, vatiimatii shi cati sh-catil Eara avinat di pagana dzua sh-noapti, ma vamu nu putea sodadi torlu a lui. Candu lji s-adutsea pani din hoara, di cati un calauz, lu baga s-maca nas di-antanj, ca lj-eara frica di virin; vin nu bea; apili arats, di izvuri, eara biutura-a lui. Dumja totana cu un Qcljuncljis shi cu unlu dishcljis; shi, cum s-mina frandza, ica tritsea vama prici, s-alipida mprostu, cu mana la arma. Eara multu fudul: chiusteca di-asimi, suflata cu amalama, caltsavetea di hrisafi, flurii digushi shi ciuprachi di-asimi iara, pana sh-Ia tsaruhi. Cu Dauca sh-cu Nasta, Ververa eara oaspi di multu, di candu fu shnas picurar. Si spunea ca unaoara si ncaceara, la shoputlu di la Urliclu, primveara, c5:nduarmanjlji s-toama tu munti cu turmili a lor. Dupa cari ligara uspitsalji mari shi nu unaoara sh-ascapara bana un cu-alantu.
~j r
VERVERA
Foclu ardea barbaruta la Urliclu, cu tuti ca avea tricuta di njadzanoapti. Giuneapinj sh~lumachi di chin virsa un jiratic, s-ti dugureshti di diparti.Cola Dauca amistica jarlu cu una vearga shi baga daua furts, di una parti sh-di-alanta, tra s-areadzima sula cu arumani; avea taljata un vitulj flor, furat di la cupia al Exarhu, shi dupa tsi-I bili ghini sh-mushat, si ndradzea s-Iu friga; sotslu-a lui, Nasta, picurar avdzat tru giuneatsa, acatsa sa shuira shi sa sh-aunga mustatsa cu seu di la shchepi, ca multu lu arasea s-aiba mustatsa carlig. - Ei, tartate, dzasi Dauca, ia mutrea, galjinusha ascapita catra Vasilitsa, shi lutseafirlu paleashti; cama anvii, s-nu na Ija dzual Oaminjlji va s-toama din pazari, di Grebini shi, ca s-veada fumlu, va aducheasca troara ca noi tsinam iara... di la cupia a celniclui. Agunisea! - Tini, ai angatan s-nu ardza arumanea, ca vituIjlu va-I frig eu - s-Iu fac mirgeani! Avemnoapti ninga... Nu vedz luna? Ninga nu-ascapitii dupa munti! Picurarlji sarma oili deadoara. Avdza cloputli di Sharganj? Nu na dusim vama seara s-curmam una aripa di oi di la cupaceari... An, tu Mai, la furam treidziits di noatinj, shi nitsi canjlji nu na samtsara; aveam cu noi sh-Panlu... malagar om eara sh-nas... ljirtatlu! Cola Dauca aradea, ma grai nu tuma; barbaruta di la foc lu arushi tu f::tt~ii. hi oclii iiJi lacrima di caldura: shutsa sula shi asculta chiprili a ~ caprilor stearpi a tishteanjlor. Un cucot agru canta: cucuriguuul Una mula aruji - nu shtiu iu, sh-na cumbura vazi tu paduri, di catra Ciresh.
unaoara,
vcavc::.1C1, 4V'uJ.4\~IU 1""""6""" ..::
:, _ ..:_:
_._~_~__1
...
Nu tricu ca giumitati di oara, shoun vimtu lishor acatsa sa shushui prit lumachi. Tserlu eara sirin, ghini ma, di una parti si ncljiga un nior. Candu arumanea shi friptaljlu eara tra scoatiri di pri foc, un aroput savdza stri fucurina, shi niscanti chetsra s-arucutira di nsus. Dauca shi
Dauca shi s-amistica tu oi. Candu geandarlji vinjira, Dauca baga oHi tuti tu cutar, ancljisi aruga shi lu-asciipaVervera,tsi ca ntribarashcaftiirira ascherlji, cari adusira urma di sandzi pana la cutar. A vamui nu-Ij tricu prit minti ca Ververa putea s-hiba ascumtu tu oi shi, cum salasa noaptea, u shpirtui tu padurea vitsina, rara ca s-Iu samta nitsi canjlji. Loclu iu bana cama multu Ververa, eara una pishtireaua n Tishte, tsi nitsi draclu nu va u discupirea! Aclo s-aduna nas candu isha paganjli; _ ...mashun cani eara sotslu a lui, un cani mari, picurarescu, eu per lungu
116
NUsm TULLIU
117
shi putut, ca un Ijundar. Canili dumja tu intrata ali pishtireauii shi dadea hiibari, cu alatratlu a lui, ciindu eara vamu piriclju. Cum pishtireaua avea una ishiri sh-di partea di ndzeana, Verver:~si stricura ca una gargaritsa shi ascapa tu padurea di bradz. Ghini ma, mash daua ori, tu anj di dzali, tricu prit ahtari ananghi, ca vamu nu cutidza si s-aproachi di surpurli atseali, iu, va dzats, capriorlji vai putea tra s-treacii.
.'
***
I..
Dauca, Nasta shi Ververa taljara fearica, shi pisti nasa bagara arumanea shi friptaljlu, tsi aburea; apoea, scoasira cutsutili ditru silehi shi acatsara s-miica, dupa tsi dinjicara butsli shi buburetslji a vituljlui. Nu avea, pana tu apiritii, ma multu di una oara noapti. Tserlu alghea di catra iu da soarli, shi stealili parea nishti proscuti di asimi pri cubeulu albastru a tserlui. Foclu agalisea tora, padurea acatsa sa s-dishteapta, una avra dultsi ligana carciliurli a chinjlor shi una flueara canta diparti, la un mas di vats cupacireshti, iu asuna shi nishti ciocani, agalea shi traganos. Dauca scula plosca cu vin shi, gal-gal,trapsi cu seati nascanti guri di vin di zalurda, curat ca lacrima di-arubini shi muscat, cum nu ari si s-faca ma multu. Di la nas, p,losca tricu la Nasta, shi di la Nasta la Ververa. Ververa, cum dzasim, nu bea vin, ca Ij-eara frica s-nu Iji s-alaceasca
, l'
mintea; di oara aestii nu putea sola asparga chefea a oaspitslor
s-adraracandila- shi nai ma multuVervera.
dit bairli di hicati; shi cum plosca eara mari shi vinlu bun, oaspitslji
.
-shi biu
Framtsa di somnu cum eara, s-timsira sum arburi shi durnjira cu cantitsi di pitumiclji shi di cuts, ca harazma acatsa s-arunca pali di lunjina ca hrisafea, pisti dzenuri shi paduri. Ververa durnia cu manlihera capitani: unlu ocliu a lui eara ncljis, alantu parea ca aveaglji, cu albeatsa tutii nafoara; parea ashi, ma el dumja, sh-ocljul dishteptu, ca shi atsel ancljislu. Cum vinlu lu acatsa deaghinilea, durnja-dus, ca tu alantii lumi; puteai s-lji talj shi caplu, ca tut nu samtsea. Cat si shutsa unaoara di pri dintsa pri paltiiri, lji sarupsi chimerea shi, vama 50-60 di liri cadzura, galbini, ca nishti miiri chicuti di soari. Dauca, tsi s-dishtipta tu oara atsea; vidzu lirli shi ocljilj Iji si featsira glavanii. Nu eara tra shicai: 50-60 di liri eara una vishtearil Apoea chimereal Cati bucats eara nica tu nasa? Lu dishtipta shi pri Nasta, lj-aspusi cu dzeadzitlu catra liri, shi shupira:
Tsi dzats, rartate? Al vatamam? Al ligam sh-lu adutsem Grebini, ca s-Iom shi suta di liri tsi soda di huchiumati tra caplu. a lui? Aidi, greal Oara treatsi,. dzua creashti, lumea va s-acatsa ca s-urdina shi Ververa va si s-dishteaptii... Nasta strimsi unaoara bushlu; ca sh-cum vrea s-lji faca. turtii capitsana al Ververa; apoea, cu dauli dzeadziti, sh-acatsa mustatsa di sh-u shutsa cinghelj, shi mutrea la miirsha al Ververa; ocljilj lj-ardea ca jarlu la nghilicilu a lirlor; vai eara suti di liri 'ninga, tu chimeri; putea s-agiunga avuts... celnits; cu turmi di oi sh-di capri, ca s-lji loa caplu a furlui shi s-lu-aduca Grebini, iu vrea la si da una sutii di lid, pisti sutili dit chimeri. Amalama la spunea canda: aidits, cama curtUldu,ca minutili trec; ligats-lu shi dutsets-Iu Grebini. Ghini ma, mintea Iii dzatsea: s-nu ratsets f~ptii uruta. Ververa easti oaspili a vostru. Macat deadun, biut dead~, cfurnjitdeadUn.Un om tu somnu, easti ca un anghil ffiriipicat; c~ tuti urutetsli a lui, el easti ca un lUCl1l siimtu tu oara aestii... . Shi, dolji oaspits, Nasta shi Dauca, cu mintea tulburi di vin, s-minduira ahandos, aruncara cutsutli ditru manj shi-I dishtiptara Ververa dit somnu! Ei, Ververa, Ververa! Scoala - ca soarli deadi di multu shi va acatsa s-treacii sh-calatorlji. Haidi, dishteaptii-ti, cii moartea tricu pri aoa shi nu s-alichi di tini. Fa una bisearica more, cii deadish pri doi armiinj, cari nu calca uspitsalja, nitsi giuratlu, nitsi piinea tsi u miicam deadun asta-noapti... cumu s-veadi! Haidi, scoalii!... Picurarlji, Nasta shi Daucii, lu loara di brats pri capidan Ververa, lu scuturara, pana dishcljisi ocljilj. Ciindu vidzu aestu lirli mpadi shi chimerea arupta, s-ciudusi; s-distsimsi, misura buciitsli sbi afla cii nuIj lipsea nitsiuna. Atumtsea, ~ii lacrima caldii curii tu hirli di barba, shi lacrima trimG~a arucutoasa shi anghilicioasii ca una mardzeaua. Ververa aduchi, tu oara atsea, ca suntu tu lumi shi oaminj cum lip~p.:H:hti~ nu tuts baneadzii mash trii piiradz shi ca nu tutii lumea i ca pabesa shi rara uminiitati. Ververa shtea ghini cii Nasta shi Dauca, nu aleg tru furari; ca furii tsi Iii easi niiinti. Ghini ma, vidzu, di-aestii oara, ca suntu, ma niiinti di tuti, oamenj di inima shi di besa. Cu lacrinj tu oclji, furiu scoasi chimerea, la deadi a picurarlor, di buna vreari, tuti lirli, viirii 800, iiIj bashe shi Iiidzasi: Puteats s-nji loats shi caplu, tu somnu, ma voi nu ciirtit nitsiunii lira. Loats chimerea, ca nj-ahiirzit banal Di aoa nainti va s-escu sh-eu cama bun, cama njilos, ca ved ca easti un Dumnidzii an tser... Armanets cu sanatati... Fapta a voastra nu va s-u-agarshescu nitsi dupa
118
NUsm TULLIU
;."
MURMINTsA FARA CRUTSI
119
moarti! Shi Ververa deadi mana ninga unaoara, apoea shuira, angana canili tsi durnja tu una patcljaua di fearica, 10manlihera di curaua shi nchisi pri cararea-a muntilui di la Urliclu, iu au tricuta ahati furanj shi iu aurla vimturli toamna sh-primveara. Cum hanizma avea data, tserlu eara arosh ca jarlu, piturnicljili canta, chinjlji shuira, turmili alghea prit golinj, shi soarli isha dit arburi, galbin shi lunjinos ca una vishteari di amalama. Diparti, catra Vodenisco, aurla una turma di vats, la vacarii, shi cupacearlji acatsa s-iasa la aratura, cu muljerli dupa nash. Ververa acatsa caraulea shi canta: Patru,anj tu ncljisoari, Nu ved luna, nu ved soari; Nu-avdu cantic armanescu Shi caval picurarescu, Ca tu heari mi bagara Sh-tinireatsa nj-u sicara. Eara un veclju cantic di furi. Boatsea al Ververa s-avdza dultsi, jiloasa, shi ciuciurarea a vimtului uadutsea pana diparti, pisti valjuri shi surpuri. Nasta shi Dauca asculta, minduits, shi mutrea spuza di foe; unlu di nash dzasi: Eu u aflu tra ghini, cu lirli aesti s-adram Sta-Maria, bisearica tsi na u arsira furlji. Tini tsi dzats? - Anj loashgrailudin gura,rartatel fatsi alant. Ma mushat lucru nu s-poati; ia, ca tricura anj di dzali, sh-hoara nu putu s-u-adara. Cu amalama al Ververa va s-u-adram cama mushata di cum na u alasara aushlji.
Urliclui - shi-lbagaratu patareaua.Ververala u turna,foclu s-aprinsi shi tufechli cadea dipriuna: pum-pam-pam-puml Doi vulturi lai si-anvartea tu lunjina albastra a tserlui shi ashtipta poati vara marsha, iar cati un tricator, tsi andzama tu locurli uatseali, ash ratsea crutsi shi tritsea nainti, galbin di frica. Mash Ververa sbatea shi canta: Patru anj tu ancljisoari, Nu ved luna, nu ved soari... Shi soarli tsanea pulbiri di hrisati pisti golinj shi paduri, acto nsus, tu muntili di la Urliclu, munti furescu shi armanescu. '
. .
't.
""""
_N.J!
..J.._L
"'''''-lV.1411Q. ~(I.1a,
,.u,.a~.u,
U.l.u...""
"""
__"
, ___
manj tu 1906; eara una bisearica, nu s-poati cama mushata; lucratura di varachi, di la altar, eara una ciudii. Cats u videa, s-njira di dantelaria tina, sapata tu lemnu. Murlji eara zugrapsits di mana di mastur, ca tuts samtsalj eara rara cusuri; shi dolji rartats, Datica shi Nasta, sminduea cum s-u faca cama niushata, di iu s-aduca icunari, candu maniherli shi sinauerli acatsara s-cada di catra partea iu caraulsea Ververa: bam-bum-bam-bum! - s-avdza tufechea! - Aidi, rartate, ca anjurdzeashti barutil Ai, s-u-anganaml Tsi eara? Una pagana di arbinesh deadi di Ververa, tsi si nsurina pri ciuciula a
MURMINTSA PARA CRUTSI
121
-Angana catsaua!
"S-u-angan, s-u-angan, ma iu tu drats s-mi ducl" Aveam mash optu anjl Atumtsea, stau shi la dzac: la, arastil S-ishim furil Vinits?
- Viniml .
CUM ISHII FUR...

Candu earam ficior, muntsalj a noshtri eara mplinj di cQrQvelj,cum la si dzatsea a furlor. Nu eara hoara s-nu s-alavda cu gionjlji a ljei, nu eara capidan s-nu hibii arman. Giuca furlji, ca edzlji: iarna, ascumtsa tu patcljeili di parnari dit Tesalia, veara, prit padurli di fadz shi di chinet. Cum, dzua sh-noapti, la vatra ica la caparledz, la sculii ica la bisearica nu s-agrea dicat di giunetsli al Garelja di Breazna, al Leonida di Samarina, al Cushu al Dispulj, al Coli Ghiza shi Jurcu shi ahiintor capidanj mortsa astandz, noi ficiorlji nu nvisam altsiva dicat sacreashtim mari, tra s-ishim furi... Di multi ori, aprimtsa cum earam, na mpartsam an daua ceti shi na bateam pana candu sandzili cura rantana: cu proashtea, cu arcurli, cu paleanili, cu di tuti; cama multu cu calimarli. Nu eara ficior s-nu aiba n bran un calimar di tunciu; cum n-astaljam daw buluchi di ficiori, scuteam calimarli, shi n-acatsam - pana la vatamaril Lipsea s-vina barbats, ica muljeri s-na disparta, ca aljumtrea s-ratsea mari card~liL. La Avdela, tru hoara-a mea, na biiteam, ficiori dit mahiilalu di nghios, cu ditru mahiilalu di nsus; chetsrali vinea grindina, proashtili s-anvartea, di multi ori shi cutsutli isha dit teaca. Parintsalj na 'ratsea sin snl s-alavaa, canau azvlnazeam. !Vla:;l1 l11a111111 Ue>""U'''a un uu graili: niapucats, zalsits - ca vineamcu manitslidi tsipunjica di talagani arupti, cu cameshli filii-filii... Multsa di noi nu ashtiptam dicat oara s-ishim furi. Una dzua, n-agiucam cu arshitsili tu hiieatea di bisearica Sta-Maria. Eu aveam una amadi multu buna shi la fufulii tuti arshitsili a sotslor; dintr-aesta na 10m la bateari, calimarli acatsara s-lucreadza, sandzili s-cura. 10 agudii cu calimarlu ahiint sanatos pri un ficior, cama mari di mini, pri Ciongul, ca S-turCulica mortu mpadi!
Shi, na dusim acasa, 10m cati una pishnica di pani, cati un trastu, cati una cumbura arudzinita shi apiirnjisita, shL. pri-aoa, ficioriL.. N-adunam shapti inshi. Ishim tu un loc tsi s-adjama Buboanja. intram tu fearica shi na teasim. Fatseam limeril Caldura, tu fearica, eara mari; cati var gushtir veardi mina fearica shi noi n-illipidam amproshti, ca acrideam ca dealihea ca him furi shi ca pagana n-avina. Doi di noi, Ceapechi shi Aianlu, eara carauli pri una magula; ghini ma durnjira, shi hiibarinu avea di noi, alantsa, dit limerL. Capidan earam eu, cu tuti ca earam cama njic; acljem caraula shi multu u ncaceai, ca nu da hiibari candu trec... gushturltsali... Ashi tricu dzua. Vinji noaptea. Di cu seara, niura. Catra njadzanoapti acatsa una ploai, di virsa Cll galeata. Na udiim, pirpirunal Nascantsa aveam talagani; cu tuti aesti na featsim papulj di ploai; ma, atselj rara talagani eara muceali. Ceapechi dadea dintsalj di arcoari. Saprindem foc, na eara, frica s-nu vina varna pagana... Afara di aesta,
nu aveamiasca,manear,sturnari..,
'
Candu bumbunidza, tora, trimburam; candu ascapira, na ratseam crutsea; candu sfuldzira, n-adunam ca zmelcilj... A daua dzua, cum deadi harazma, na vinji inima la loc. Lorn plailuplailu nsus, catra la Ardzel, iu easti un shuputic cu apa aratsi ca neaua. Shidzum pri budza di cupanji, scoasim panea shi ngustam; bium cati
una apa
- shi na mindueam
tsi-i tra faca...
Avdzam nishti cloputi di oi; shteam c1i vara cupii pashti tu \oclu atsel. L':~:~r: 1:;A.,.;,." a;onilor mi-aleausit capidan, nu-i ashi? - Ti-aleapsiml - Atumtsea va mi ascultats la tutil
- Va ti ascultaml
Multu ghinil Trei inshi di voi va va dutsets la cupii shi va loats un noatin tra taljari; s-Iu aleadzits bun shi gras, ca aljumtrea va bag tu tufechi... Sotslji arasira, ca tufechi nu aveam... Trapsira shcurtitsa ~shi la cadzu la trei di nash tra s-njarga la,cupii. La eara frica, ghini ma, nu cutidza s-dzaca-nj ca nu s-duc... Alj bagam tu tufechL. cu tuti ca nu li aveam...
- Muri
Ciongull Muri Ciongull zghilea ficiorlji.
Doi cusurinj a mei shi altsa sots s-turnara catra mini shi-nj dzasira:
122
NUSHI TULLIU
MURMINT~A FARA CRUTSI
123
Cu capitIi aspindzurati, chinsira. Aduchii ca la eara frica. Noi, alantsa, ishim pri carauli shi mutream cupia tsi pashtea ariiita. Picurarlu, cu caplu gol, cu tiimbarea deanumirea, andrupat di carlig, mutrea cum pascu oHi. Eara Mitru al Cealera, un cusurin di a mei. Patru canj mari, murdza, aviglja cupia. Una capra mushcra shi una ghesucanuta pashtea di una parti, shi chipurli la asuna: cing-cing. Pitricui un ticior la picurar, si-lj dzaca s-vina pri carauli, ca-l va capidanlu. Na mindueam noi, cu tirtipea aesta s-poata sotslji alantsa sfura noatinlu, candu picurarlu va s-mina di ninga turma. Ghini ma, nu ishi cum vream. Mitri Cealera, picurarlu, candu-Ij dzasi ticiorlu s-vina pri carauli, lu ntribii acari capidan easti.:. Shi, candu nvitsa ca escu eu, sh-ashtimu tambarea shi... aradea, sa-lj cada iljilil Ficiorlu ma, nu s-alasa: haidi sh-haidi la capidanlul
..
Ma napoi, Mitri Cealera scula carliglu, al pali daua-trei, cu graili: "ljats zverca di-aoa" - shi ticiorlu vinji, plangandalui. Alantsa sots, tsi s-dusira tra noatin, shidea nmaranats, diparti di cupii, ca la eara ftica di canj. Alj mutream di pri carauli shi-nj mushcam manjli di ciuda... Candu vidzui ashi, mi sculai, loai un cusurin a meu, shi mi dipush la cupii. N-ascumsim tu fearica shi acatsam un birbec. Lu nchidicam. Ghini ma, eara greu shi nu puteam sa-I sculam. Acljimam sh-alantsa doi sots, shi cu di-anvii lu adusim pri carauli. Shuirai! Vinjira shi alantsa trei sots. Lji ncaceai multu ca suntu fticosh, la dzash ca va-lj bag patareaua, shi nash acatsara s-planga... - E, va Ijertu, ma altaoara s-hits gionj, nu hiiscatoril... Lorn s-taljem birbeclu. Nu aveam custura. Alta bileai! Da nandreapta, da nastanga, tsival Un di noi agrai:
al doilea lucru eara ca s-apruchea s-armanem rara pani, ca Ii macam caiVeljIi la apa atsea aratsi... Noaptea s-alasa, sirina. Noi na dusim la Guguleca, tu mardzina di hoara, shi pitricum un sots s-aduca pani di-acasa. Amanat, s-tuma cu daua turti shi cu una pitii. Mutream di la Guguleca cum ardu lunjinjIi prit casi, ascultam cum cantii chimaneHi la hanea al Alexi al Petajo shi fiitseam planlu cum s-acatsam sclavlu. S-n-arcam an hoara, nu na dadea di mana, ca na eara mea s-nu him noi acatsats. U-aflam tra cama ghini s-ashtiptiim var celnic, tu treatsiri shi s-lu ligam. Cum apiri, n-ascumsim tu fearica la Padea al Ghioni. Candu soarli ishi ghini dit chinj, deadi cap tatii-nju, cavala pri cal, calea tsi vini di catra PerivoIi; vinea di Ianina, iu s-avea dusa eu varii siptiimana nainti. . - S-lu ntsircljeml dziisira sotslj-a mei. Ashi na eara giuratlu: s-acatsam pri antanjlu om tsi va treaca... Tatii-nju canta cavala. Candu s-apruche, noi shuiram dit fearica shi, patru ioshi, cu cumburli tu mana, ishira naintea-a lui, alj acatsara calu di tamu, shi-lj dzasira s-vina tu limeri, la capidanlul Eu mi feci cat un bubulic, tu fearica, di ftica shi di-arshini! Shteam ca tata-nju nu eara om si s-aspara di dzatsi barbats, nu di shapti ticiurits ca noi... Candu alj dzasira s-vina la capidanlu, tata-nju acridzu ca var capidan, ca dealihea, pitricu ticiorlji s-Iu acljama. Nitsi prit mind nu-lj tritsea ca... eu vai earam marli capidan, shi ca sotslji a mei eara gionjlji tsi mi ansutsa...
Discalica, alasa calu la un ticior shi vini la mini
- capidan/u!...
ca. di primansussa-Itiiliem ~hi ""r" "_",,
- Lasa
ca nu avem castura, ma nu avem nitsi sari, s-Iu nsaram. Ashi
,...+~..+I
Alj deadim cali a birbeclui, shi s-tuma la cupii azghirandalui... Aduchim ca easti greaua furlichea: aveam cumburi tara baruti; cutsuti nu aveam; fustaneli, nu; armi, nul Na minduim s-caftam di tuti, din hoara, ashi cum tatsea capidanjlji, ica s-Iom var sclav shi, cu paradzlji tsi va na da, s-acumparam di tuti. Tuts u-aflam tra buna ca lipseashti s-Iom un sclav. Na om cu ca va acatsam mash giuram tutiputa s-hibii: sclav: antanjul om tsi va treaca pri la noi, Catra seara, n-apruchem di hoara, ca s-dumjim ninga casi; dintratsea ca na eara frica s-du~im tu munti, iu n-asparear.~di zuliichi, shi
Eu mi adunai guzmolj; paream una nivistulji tsi scoati caplu dit guva. Vream s-mi aseundu shi nu shteam cum; vream s-fug shi nj-eara arshini di sots. Eu lji ncaceam tra s-hiba curajIii shi am s-lj-alas - eu, cavidan/ul Nul . Nj-adunai suflitlu, mi sculai amprostu Shl, cu DoatSltnmowaUi, 14 dzash a ticiorlor s-lu leaga. Tata-nju nu aduchi; antriba iu easti capidanlu shi-nj dzasi a njia, nairit, s-nj-arup gusha di-aclo, ca a lui lj-eara frica s-nu mi lja sclav furljil Nu shi shtea ca eu earam capidanlul - Ligats-lu! agrii eu, cu boatsi di pashpaca. Patru ticiori seoasira briinili s-lu leaga. Nas, atumtsea, aduchi ca noi earam gionjlji... Acatsa s-aradii... - More daratslji! Ca s-va ljau di ureclji, va va aspun eu a vaua
copitonato shifurlichi!
124
- NUSHI TULLIU
Gionjlji a mei vrura s-lji toama bratsali, s-lu leaga; un di nash baga mana tu sileati, sa-lj lja punga. Cum tam-nju eara marl, analtu shi mult putut, Iji nvarti pi tuts cu un brats, iilj dusi iu aliisiicalu shi-lj liga di coadii, un dupa alantu. Apoea, s-tuma la mini, mi 10 di miina tragandalui shi mi baga tu un oclju di
,'(,' (:
h
~..
tisaga. Mi-aspindzurii i cutsacheadi samar, ~ncalica .. shi n-adusi d

buluchi n hoara... Plandzea ticiorlji ligats di coada, shcljimura, anganea, uhta; tsival Lalo, alasii-na!Lalo, dizleaga-nal Ash! Eu, dit ocljul di tisaga, scarcicam dintsalj, mi bateam s-mi dispindzur, ma, tuti ncot. Acatsam furlichea di-anafal, ma videam ca na ishi anapudal Agiumtsa acasa, tatii-nju acljimii pri parintsiilj a ticiorlor, la spusi tuti cati, shi Iii deadi cali a njitslor; pri mini mi ligii di unii grenda dit ahuri, mi pali di viirii dzatsi ori cu una veargii, mi-aliisii aspindzurat viirii giumitati di oarii, apoea, mi 10 di ureclji shi mi-adusi la sculii. Dascaliclu mi baga tu una biidrumi cu shoarits shi nu-nj deadi cali
. I,
.
GLUSAR di
Zboari Putsan Cunuscuti, Neologhismi shi Barbarismi
if ~ t, 't, ,~
diciitcatramirindi-oarii...
'
Candu mi tumai seara acasa, mi tumai cu heavra. Un mes mi hivri... Shi, ashi si ncljie capiffinata-amea, tsi tsanu 48 di oari. Hoara tutii ariisi di giunetsli tsi featsim shi, veara tuta, biidrumea di la sculii fu patidzata: fa limerea af capidan Nushi...
. .'

!,
127
PROTUZBOR
Aestu glusar easti adrat tra zboari putsan cunuscuti, neologhismi shi barbarismi, deadun cu alti zDoaritsi suntu dirivativi di-a lor i zboari dit idghea fumealji. Easti faptu di editor cu agiutor di la Dina Cuvata shi Ilie Ceara. Tu Iatsearea~a lui uf1lisim: dictsiunarlu etimologhic al Tache PapahagilO 'shi dictsiunari ronian:romanll,' roman-englez, englez-englez shi altili. S-poati ca la niscanti zboari s-avem fapta grisheli: nitsi ca s-putea altasoi. Avem fapta njits grisheli di ortografii; aesti nu suntu impurtanti. Avem fapta shi grisheli candu deadim noima-a zboarilor pi ar.
'dit carti shi (ii) pitritsearea la explicatsia-a zborlui cari easti data la forma-a lui standard di "budrumi". Tr-atsea palacarsim atselj cititori tsi va afla grisheli, ica au sugestii tri alaxiri, s-na pitreaca zbor la adresa-a editorlui tri tuti atseali tsi elj minduescu ca easti ghini si s-faca. Sh-tr-atsea noi vrem ca glusarlu shiba ufilisit mash tra aduchirea-a textului dit aesta carti. At featsim mash tra ifculia a cititorlor; ca suntu zboari tsi nu s-afla tu dictsiunarli armaneshti tsi li-avem, sh-ma multu, ca putsanj di cititorlj-a noshtri au aproapea di mana ahtari dictsiunari. Shi tra si s-veada cuntextul tu cari
zborlupoati s-aparatu textu,featsimpitritsearila carteashi la pagina '

dit carti iu zborlu apari cativaroara.
Prishcurtari s
. .
= substantiv,
adj = adjectiv, vb = verb, adv = adverb, art. = articol,
pr = pronumi,num.= numiral,prep. = prepozitsii,con.= congiunctsii int. = intergectsii,m = masculin, f = feminin, n = neutru, sing = singular, pI = plural, fig. = figurativ, invar = invariabil (tsi nualiixeashti), ex = exemp1u, pag = pagina.
maneashtii candu li transpusimtu limba romana shi engleza;multi

zboari au un sensu, una noima cari easti greu traexplicari pri limba armana i transpuniri tu limba romana i engleza. Ma avem fapta, poati, shi grisheli la alidzearea-a formaljei standard a zborlui. Multi zboari nu au mash una forma, au ma multi; sh-di multi ori nu shteam cari shiM aleapta ca forma standard tra aestu glusar. Ma multili di zboari li standardidzam sh-tu carti; ma alasam shi ndaua ashi cum li-avea autorlu. Tr-atsea, tu glusar, va si s-afla, cativaroara, shi ndaua zboari aspusi tu dauli formi: (i) forma standard a1eapta di noi, dupa regulili-a edituraljei, cu explicatsia shi transpunirea-a lui tu limba engleza shi romana; shi (ii) forma tu cari s-afla ufilisit tu carti, iu zborlu ari mash exemplu Shl tra expl1catsllShl transpunm an pltrltsean la torma-a lUl standard. Bunaoara, avem zborlu "badrumi" tra cari avem (i) exemplul
Reguli di Ngrapsiri Zborlu easti scris cu dirivativili-a lui Mgati antri parantezi: (i) substantivlu easti scris la singular, cu pluralu tu parantezi, (ii) adjectivlu easti scris la masculin singular, cu femininlu singular, masculinlu plural shi femininlu plural tu parantezi, shi (iii) verbul easti scris la prezent, prima persoana singular, shi dirivativili a 1ui suntu imperfectul (prima persoana singular), partitsiplu difinit (forma di adjectiv) shi infinitivlu (forma di substantiv); ex: (i) cal sm (calj), (ii) bun adj (buna, bunj, bu-ni) shi (iii) fac vb (ta-tseam, fap-ta, ta-tsea-ri/fa-tsi-ri). Candu un zbor easti lungii, 'dirivativili-a lui nu li scrisim antredz, scrisim mash parte a a lor dit soni; ex: (i) a-cum-ti-na-ri sf (-nari), (ii) "_""m_ti_n~t"rli (-n:l-t~-natc;. -na-tit (iii) a-com-tin vb (-nam, -nata, -na-ri). Tradutsearea a zborlui pri limba romana u scrisim antri seamnili "[" shi "]" shi tradutsearea pri limba engleza u scrisim antri "<" shi ">"; ex: a-ga-pi-si-ri sf (-siri) - vreari - [dragoste, iubire] <love>, Zboarili suntu scrisi cu normili cu cari suntu publicati cartsali a Edituraljei Cartea Aromana, Una parti di normi suntu spusi to Zbor di la Editor. An particular, candu i-ulu easti scris, i-ulu easti lun~. Mil suntu shi exceptsii Tra exemplu: (i) La substantivili feminini cari bitisescu cu i shi sa scriu una soi la dauli numiri (singular shi plural), i-ulu easti lungu la singular shi
10
Tache Papahagi
- Dic{ionarul Dialectului Aromon - General

1974.
<$i
Etimologic
Romania
11 _ lnstitutul
-Bucure<$ti,
- Ed. II - EdituraAcademieiRepubliciiSocialiste
de Lingvistica din Bucure<$ti Dic{ionarul Explicativ al Limbii Romane - Editura Academiei Republicii Socialiste Romania Bucureti, 1975.
128-
NUSHI TULLIU
MURMINTSA. FARA CRUTSI

a-ea-ri sf (a-eri) - videarea i aduchirea-a unui lucm (ciintari; sabati, minti, hirea, etc.) cii easti ashi .cumlipseashti s-hibii [(a fi) cum trebuie, (a-~iveni) in fire, (a~i da) seama] to be) avvare of something, ofvvhat is going on> ex: pag III: ahurhii si-nj vin tu-aeari (s-miaduchescu niipoi ghini, ashi cum lipseashti s-hiu) a-e-ra sf (a-eri) - air, vimtu, spatsiu [aer, viizduh, spatiu] <air, space> ex: pag 112: piirea cii s-dishcljidi tserlu, cii
anghilj ciintii tu aerii (spatsiu, vimtu)
129
sheurtu la plural. Bunoara, zborlu piiduri ari i-lungu la singular shi spronuntsa eu trei silabi (pa-du-ri), ma idghiul zbor la plural ari isheurtu shi s-pronuntsa eu daua silabi (pa-duri). Idghiullueru easti shi eu zborlu sindilii iu, la singular, i-ulu dit soni easti lungu shi zborlu ari patru silabi (sin-di-li-i), ma la plural, i-ulu dit soni easti sheurt\.l, shi zborlu ari mash trei silabi (sin-di-Ui). (ii) La adjeetivili eari la plural feminin shi la plural maseulin bitiseseu eu i shi sa seriu una soi, i-ulu dit soni easti sheurtu la maseulin shi lungu la feminin. Bunoara, adjeetivlu a-har (a-ha-ra, a-hari, a-hari) ari i-sheurt\.lla maseulin plural (ari daua silabi, eu aetsentul pi silaba dit soni, a-hari) shi i-lungu la feminin plural (ari trei silabi, eu aetsentul pi silaba dit mesi, a-ha-ri). Bagats oara cum angrapsirea-a zboarilor eu aetsentu, iea dispartsarea-a lor tu silabi, ea la zboarili "pa-du-ri, a-eum-ti-na-ri shi sin-diIl-i" aspuni ea zboarili suntu la singular shi i-ulu dit soni easti lung1i. Idghili zboari serisi ea "pa-dtui, a-cum-ti-niiri shi sin-di-lii", aspuni ea zboarili suntu la forma-a lor di la plural shi i-ulu dit soni.easti sheurtu. Cativaroara, s-poati ea ndaua zboari s-nu s-pronulltsa una soL Bunoara, litera "d" dit zborlu daseal poati si s-avda i ea latinlu "d", i ea gartseseul "dheIta"; atumtsea, noi va lu seriem zborlu eu dauli virsiuni ca "das-ealldhaseal"; i zborlu arupas, eari easti pronuntsat shi ea arapas, noi va lu scriem "a-ru-pas/arapas". Cativaroara, noi nu him siguri ea, ashi cum u dam, explieatsia-a zborlui i tradutsearea-a lui tu limba romana i engleza, easti buna; iea nn shtim cum s-lu tradutsem zborlu, shi nu vrem s-dam ninga unoara, tu una aIta limba, explieatsia-a lui. Atumtsea ufilisim semnul di ntribari "?".
.
xihiisescu, nu-nj vini tu minti un lucm tsi lu-aveam shtiutii unoarii shoun chiro [a uita] <to forget>
a-gar-shes-eu2/agriishescu (mi) vb. (-sham, -shi-tii, -shi-ril-sha-ri) - miacatsii somnul - [a se andorrni] <to fall asleep> ex: pag 89: Lambre s-culcii tu unii aumbratii; ciit agiirshi. (lu-acatsa somnul) sum platan a-giur - vedz giur - ex: pag 110: Agiura miirata-njmumiiciiviir shi vamiioarii dit fara-a noastriinu s-ari mprumutatii
a- ra-ni-ses-eU/af'"ansescu (mi) vb (-seam, -si-tii, -si-ri) - (mi) fac afan (nividzut), priipiidescu, sutmpsescu,
ciitiistriipsescu
a-giu-rat - vedzgiurat-> ex: pag 110:

Cuigiudicat ca agiurat striimbu a-gres-cu - vedz grescu - ex: pag 71: la vatrii ica la ciipiirledz, la sculii icii la bisearicii nu s-agrea (si zbura) diciit; ex: pag 123: ligats-lu! agrii (dziish, aurlai) eu, cu boatsi di piishpacii
-[a dispare,
a nimici] <to
disappear, to destroy> ex: pag 122: alasii cii njelji tuts iilj chirdurii, di nu azghira un, ma shi oili man s-af'"anisirii a-har-zes-eu I/ahiirdzesculhiirzescu vb (s-featsira alani, s-catiistrapsira, s(-zeam, -zi-tii, -zi-ri) - dau tinjii aunui chirurii) lucm, dziic ciit axizeashti un lucm - [a a-fUm/afumedz vb (-mam, -ma-tii, pretui, a valora] <to value, to estimate> -ma-ri) - beau i trag tsigari, scot Cum, a-har-zes-eu2/ahiirdzesculharzescu vb fac tsiva s-aibii(iilj dau) fum - [a fuma, a (-zeam, -zi-tii, -zi-ri) - dau, fac doara afuma] <to smoke> ex: pag 73: afuma [a dariii] <to make a present> ex: pag (bea) ciubuchli tushindalui 117: loats chimerea, ca nj-ahiirzit (nj-u a-fu-medz vb (-mam, -ma-tii, -ma-ri) leatsit doarii) bana! vedz afum . a-ga-li-ses-eU/agiilisescu - vedz agiiljisescu - ex: pag 116: Foclu agiilisea (njicshura, acatsa s-astingii) tora, piidurea aciitsa siis-dishteaptii a-ga-li-sitJagiilisit - vedz agiiljisit.- .ex: pag 71: Lambre s-apmche di foclu tsi ardea agiilisit (linishtit, isihiisit, jara puteari) a-ga-lji-ses-eU/agiiljisescu vb (-seam, -si-tii, -si-ri) - isihiisescu, armiin dip larii puteari (avursescu), mi fac imir (cuminti) - [Ii lini~ti,a potoli, a istovi] <to quiet, to wear out> a-ga-lji-sitJagiiljisit adj (-si-tii, -sits, -si-ti) - isihiisit,armas lariiputeari, faptu ta s-hibii cuminti - [lini~tit, potolit, istovit] <quiet, peaceful, tired> a-gar-shes-eu l/agriishescu vb (-sham, -shi-tii, -shi-ril-sha-ri) ultu,
a-har-zitJahiirdzit/hiirzit adj (-zi-tii, -zits, -zi-ti) - datii (doarii) - [diiruitii] <made a present>
GLUSAR
a-ca-m1ilcamii sf (-mi) - apaliilpalii, a-dil? vb (-ljam, -lja-tii,-lja-ri) coard1i/hoardii, ciitsut mari cu mitcii (cu
a-lats - vedz lats - ex: pag 81: ciiti pitumiclji nu-ari acatsatii tu-alats (paghidii), tri nasa; ex: pag 86: cara s-ai alatsii (ma s-ai curai, ma s-cutedz) ursea la ciilivicii aclo easti Lambre .
a-la.-\..C,3-,-"U vu \ ,.,c;cuI1, ~.1-L4, '-""'.1-Uj -
cari s-alumtii lumea) - [sabie, stilet, pu~al]<svvord,dagger> a-cred - vedz cred - ex: pag 121: acrideam (pistipseam) ca dealihea cii him furl a-dilj 1 vb Hjam, -lja-tii, -Ija-ri) -Ijau anasii, respir, trag vimtu tu cheptu [a respira] <to breathe>
biinedz, nu hiu mortu - [a fi in viati] <to be alive> a-dilP

dziitsi
vb (-Ijam, -lja-tii, -Ija-ri) - sciindu suflii un vimtu slab
- [a
[a mintescu lucrili, cutwbur/turbur tulbura] <to muddy, to cloud, to trouble> ex: pag 116: Ij-eara fricii s-nu Iji s-aliiceasca (s-nu-lj si minteasca, snu-lj chearii) mintea
adia] <to breeze> ex: pag 54: vimtu nu adilji (minii) friindziili . a-dilj4 vb (-ljam, -Ija-tii, -lja-ri) hiiidipsescu, diznjerdu [a mingiia] <to caress>
a-lav-da-ri
sf (-diiri) - aliivdiiciuni,
fiiliri, pinjisiri, atsea tsi fatsi un ciindu salavda - [liiudare] <boasting, praising> ex: pag 84: alavdiiciunjli sh-aliivdiirli tsi
a-lav-da-ciu-nisf
Ii fatsea ali tsal Rocca (-dunj)
- compli-
130
NUSHI TULLIU

, a-Iun sm (-lunj) -liftocar, un porn shcurtu (arbustu tsi creashti, di multi ori, tu paduri) sh-cari fatsi una soi di nuca
njiea
131
mentu, alavdari, pinjisiri, fiiliri [Iauda] <praise, compliment> ex: pag 84: alavdaciunjli (complimenti/i) shalavdarli tsi Ii fiitsea ali tsal Rocca
Ira tsiva
- [zadamic]
<futile, useless>
ex: pag 124: aeatSiimfurlichea di-anafal (?), ma videam ea na ishi anapuda!
al-ca sf (fiirapi) - aica, alidi, peaji di

lapti hertu
- [smintina]
<sour
cream>
ex:
pag 77: la deadira di tuti: papara, alea, ciishuri, di tuti a-Iea-pidltleapid (mi) vb (a-li-pi-dam, a-li-pi-da-tii, a-li-pi-da-ri) - mi-arichescu agonja s-fac tsiva, mi-aruc (hiumusescu) pi cariva - [a se repezi] <to hurry, to dash at> ex: pag 115: cum s-mina frandza, ica tritsea varna prici, s-alipida (ansiirea, s-hiumusea) mprostu
94: s-frandzea ca una lumachi di alun candu tritsea Lambre shi-Ij dadea buna seam a-ma-dilamada/amadha sf (--<Ii)- una soi di cheatra arucutoasa cu cari sagioaca ficiuritslji- [?] <?> ex: pag 120: aveam una amadi multubuna shi la fufulii tuti arshitsili a sotslor a-ma-ghip-ses-cU/amagipsescu/maghipsescu vb (-seam, -si-ta, -si-ri) - namatisescu, mandipsescu, fac amaghi
- [alun]
I
<hazelnut
tree>
ex: pag
a-nas-tur - vedz nastur - ex: pag 64:

cheptullj-eara asimi mplin di anasturi (jo/i) di . adv
an-ga-tanrangatanlngatan adv peanarga, cu c1ishtiga- [eu grije] <careful> ex: pag 104: c1ilugarljiu-au tu mari angiitan, ea multu mari njilii la easti..di euroishana di moashi
an-cu-Iearanculealnculea
- anclo -
an-gra-njes-cU/ngriinjescu vb (--njam, --1lja-ta, -1lja-ri)- zburascu peagalea ,
[colea] <there> ex: pag 81: di-anculea trei mesh eara bana
niarticulat (iu zboarli nus-avdu

sh-canda mash ti mini singur
- [a bom-
ghini)
an-dra-la sf (-Ii) - atseatsi ari un candu-Ij si pari ea-Ij s-anvartescu lucrili di
deavarligashi-lj vini s-cada mpadi [ameteala] <fainting, dizziness, vertigo> ex: pag 112: murlu eara analtu di-ts vinea andrala (trii s~anviirtea' /oc/u deaviir/iga) s-mutreshtinghios
bani] <to grumble, to growl, to murmui> ex: pag 58: canjlji, dupa tsi-u cunuscura di pri boatsi, acatsara s-bata eoada, si s-tavaleasea la cicioarli a Ijei shi s-angriinjaseadi haraua an-grec l/ngrec vb (-earn, -ca-Iii, ~-ri) - cad (spindzur) greu (di-una parti) - [a cadea greu, a atima] <to weigh> an-grec2/ngrec (mi) vb (-earn, ~-ta, ~-ri) - plilacarsescu multu, implor "[a starui, a ruga] :<to insist, to implore, to persist> ex: pag 85: c1isharlnnu vru s-ljaspuna shi multu s-angriea (iilj pii/iiciirsea) s-nu-Iasparga an-grec3/ngrec vb (-earn, -ca-ta, ~-ri) - fig. nji ngreaea = iinj vinji greu, njeastl leani - [a-i fi lene, a-i veni greu] <to hate doing something (because of lazyness an-gri-ca-ril
zixeashti (greu
- [a
a-Iea-pid2/leapid (mi) vb (a-Ii-pidam, a-Ii-pi-da-ta, a-Ii-pi-da-ri) mi-alas di tsiva - [a se lepada] <to abandon> a-leg I vb (a-li-dzeam, a-leap-ta, a-lidzea-rila-lea-dzi-ri)-ljau (scot) un lucru dit ma multi lucri tsi s-afla deadun (ea rni-araseashti ma multu, ea voi s-fac tsiva cu el, etc.), aduchescu (ved) un lucru ca aspuni altasoi dieat lucrili di
deavarliga
vraji] <to bewitch> ex: pag 72: lu-amaghipsira (iilj featririi amiighi), dzatsea multsa di niish a-ma-ghip-sitlamagipsitlmaghipsit adj (-si-Iii, -sits, -si-ti) - namatisit, mandipsit, un tsi-Ij s-ari fapta amaghi [vrajit] <bewitched> ex: pag 72: tuts ma sh-dadea idea shi tuts cridea ea easti amaghipsit (cariva Ij-arilaptii amiighl)
an-drea-uiitundreaua sf (-- ex: pag 100: caplu a lui fu pitrumtu cu una andreaua la limba shi tricut tu hir
a-ma-riit
adj (-ra-ta, -rats, -ra-ti) -
out> a-Ieg2
- [a alege]
<to select, to sort
vb (a-li-dzeam, a-Ieap-ta, a-li-
dzea-rila-Iea-dzi-ri) - dghiviisescu/ ghiuvasescu - [a citi] <to read> ex: pag 92: nvitsa ahat eat alj lip sea s-aleaga (dghiviiseascii) itsido di carti shi sa scrii
siclitsitlsiclildisit, parapunjisit, cripat, cartit, ciinjisit [amant, trist] <sad, depressed> ex: pag 71: nu shtea catse easti ahat amarat (sicii/disit)
an-du-plic1 vb (--pli-cam, ~-ta, ~ri) - fac tu daua una carti (pandzii, eameasha, etc.), strambu tsiva, fac tsiva sIja una forma strbnghila [a indbi, a indupleca, a curba] <to bend>
a-ma-rea-tsa
sf (-rets/-re-tsuri)ama-
a-lic/alcu adj (a-li-ea, a-lits, a-li-tsi) arosh, albu-arosh, ghesucanut - [ro~, ro~iatic] <red> ex: pag 67: loc arosh di frandzi cum easti veshtul atsel alic
1..1"'~~ \
raciuni, atsea tsi fatsi un lucru sodaamar - [amaraciune] <bitternesS>ex: pag 62: inima Ij-eara nicata di jali; suflitlu di amareatsa am-brus-tat
sta mprostu
an-du-plic2 vb (--pli-earn,~-Iii, ~ri) - apuaduc, convingu pi cariva, al fac pi' cariva s-veada (s-faea, s-actsepta)
lucriii ashi cum voi mini, bag tu cali
sf (-cari) - aflari di eat

easti) un lucru, griutati
- [a
[cintarire, greutate] <weight, weighing>
adj (-ta-ta, -tats, -ta-ti) - rridical

pus pe picioare 1
faptu ta si sta pi cicioarli-a lui, faptu si <raised> ex: pag 67: tra nascanl1 siihiits, c1ilivili fura ambrustati (aniiitrati) a-min vb (--1lam, --1la-ta, --1la-ri) - arnc, trag (cu tufechea) - [a arunca, a trage cu pu~ca] <to throw, to shoot> ex: pag 98: dupa tsi s-aminff (ciidzu) antiinja tufechi, acatsara s-cada ca grindina a-mu adv - tora - [acum] <noW> ex: pag 53: oili nu s-dutsea amu (tora) calea mari, ma tut prit creacuri shi prit carari, prit plaiuri shi prit surpuri
convinge, a indupleca] <to convince> an-dza-ri sf/adv (--dz1iri) - harghii, apirita, cripari di dzui - [(in) z~ri'de zi] <daybreak> ex: pag 66: a daua dzua cu
.
an-gri-ca-ri2 sf (-can) - plilacarsiri multa - [rugiiminte mare, insistentii] <supplication> ex: pag'S4: dupa multa angricari (Pii/iiciirsiridi) a celniclui
andzari, vinjim calji Ira neatcari

\JUI) vu
an-gri-ca-ri3 sf (-can) - leani - [Iene]

lcu.yl1t:~So'
iiU-ULii-lut::UlnlU.lU!lt:UL.
a-li-fi-ilalfii
sf (-fii) - mihlemi, chiralfii,
lucru cu cari s-aundzi cariva (ta s-moalji chealea, ta s-faea earna mushat, ta svindica di tsiva, etc.) - [alifie, unguent] <ointment> ex: pag 89: featsi una alifii (triva tr-aundzeari) di nishti ierghi sh-Iji umsi ciciorlu
(-mam, -ma-ta, -ma-ri) - mi-aspun, an-gu-s8rangusii/ngusii sf (-si)

ansar dinaoara, ies di-iuva agonja sh-cu multa puteari, zvom - [a tini, a apare] <to appear, to gush out, to spring forth> ex: pag 119: eati un trieator, tsi andzama (insha diniioarii) tu locurli atseali an-ga-nes-cu vb (--1leam,--1li-ta, --1li-ri) - adilj greu cu lava shi dzeamiti (ea mi doari tsiva) [a respira cu gemete] <to moan, to groan> ex: pag 124: ficiorlji Iigats di coada, shcljimura, angiinea, uhta
- sicleti,
marazi, stimihurii; hrcru greu tsi tsa sta tu sufflt, [mihnire, ~goasii, tu1burare sufleteasca] <grief, sorrow> ex: pag 103: s-ciudisea di-a lor anvirinari eatse
au ahanta angusii sh-ahanta jali
aI-tar
sn (-ruri) - aghiudima,virna,
an-ro-uedz vb (-uam,-ua-ta, -ua-ri) fac s-cada ca aroaua - [a cadea ca roua] <to fall like the morning dew> ex: pag 54: sh-ashtearsi cu cusitsa una lacrima
aghiavima, measa dit bisearica iu preftul fatsi liturghia - [altar] <altar> ex: pag 118: lucratura di varachi, di la altar (aghiudimii), eara una ciudii
a-na-fal adv - ??? geaba,tsi nu-i buna
132
NUSHI TULLIU
(-tori)
MURMINTsA FARA CRUTSI
133
tsi-anroua (cOdea) pit dzeani ca una miirgiiritari an~su-tsiis-eu vb (-tsam, -tsa-tii, -tsari) - njergu deadun - [a insoti] <to
accompany> ex: pag 123: sotslji a mei earn gionjlji tsi mi ansutsa (eara deadun cu mini) an-tic adj (-ti-cii, -tits, -ti-tsi) - tsi easti
- oai
(capri)
tsi aIiipteadzi
(ed) di la aItii oai (capra)
- [oaie
njel
care
alapteazi mielul aItei oi] <sheep nursing the lamb of another sheep> ex: pag 51: ficiorlji muldzea aplicatorli, muljerli aduna leamni
.-tii, -sa-ri-ri) - s-dziitsi di soari (steaIi, lutseafir) ciindu da ,di easi pi tser - [a riisari] <to appear:> ex: pag 58: va ariisaralutseafirlu di dimneatsa a-ra-sa-rlt
partea
ar-ga- van/argavan/arguvanJargavani sm/sf (-vanj) - 1iIa,arbustu cu friindzii ovali tsi fatsi arapuni di liIici njitsi (aIbi aroshi, violeti) tsi da una mult mushatii
anjurizma
sn (-turi) - data (soarlui),
- [Iiliac] <lilac>
ex: pag 56:-
di iu da sorli tahina
- [est]
<east>
a-pu-ra-sit sIadj(-si-tii,-sits, -si-ti) un tsi shtii tsi va (sh-Ii fatsi lucrili piini tu bitisitii ashi cum Ii mindueashti) [ferm, hotiIit, decis] <firm, decided> ex: pag 107: anaItu, diplarcu, chipitos, livendu shi apuiasit (tsi fatsi lucrili piinii tu bitisitii) , ashi cum prindi s-hibi un capidan di furl a-pun
culcu,
ex: pag 51: Luna, ciindu didea di ciitri Anadolii (ariisiirit)
sciintiljoasa ca una sciintealji, mushatii ca liIicidi argavan . a-ri-geJarigeai/rigeai smlsf (-geadzl -gei) - rugiminti, paliici1siri/piiriicilsiri, pilaciiriilpiiricilii, rugaciuni, angricari la cariva (ciftarea) tsi u adarii un tra saIj si faca (da) tsiva - [rugaminte, rugaciune] <prayer, request> ex: pag 90: acatsi s-pliinga, s-facii arigeai (piiliiciirii)s-nu Iu-aspuna ia ascheri
multu veclju - [antic] <antic> ex: pag 64: bair di flurli antitsi (veclji, di ziimani) ca dubtsi, austrachili, venetitsi, mintsa, vizantini
a-ra-sitl adj (-si-tii, -sits, -si-ti) - tsi

easti vrut - [placut] <liked> a-ri-sit2/arasut sf/sn (-si-ti) - aradeari, aras - [riset] <laugh> ex: pag 51: s-baga measa; atumtsea s-vedz ariisiti (ariideri), shicii ar-eu sn (-curl) - duxar/dhuxar, parti di linia tsi s-fatsi ca un tserclju - [arc de lansat sageti; arc de la un cerc] <bow; arc (ofa circle ex: pag 120:na bateam piina ciindu siindzili cura fiintana: cu proashtea, cu arcurli (duxarli), cu pileanili
an-vi-ilanViilanghiu adv - agonja, curundu - [repede] <fast> ex: pag 90: cu di-anvii agiumsira piina' Lisun pi ciiroarea atsea dit meslu al Agustu an-vi-ra-rilnvirari sf ..(-rari) - tritsearea-a veariljei - [treeerea veri] <spending one's summer:>ex: pag 66: vrea snjarga ma nsus, tu munti, s-adarii cilivili tra anvirari (loc/u iu va shidea veara) an-vi-redzlnviredz vb (-ram, -1"a-tii, -ra-ri) - tree veara - [a petreee vara] <to pass one's summer:>ex: pag 66: Loclu iu vrea anvireadzii (treacii veara) Ialcarea aI Rocca earn una padina mushatii an- vup-ses-eU/vupsesculvapsescu vb t-seam, -si-tii, -si-ri) - buisescu, dau cu bueaua - [a vopsi] <to paint> a-par-na-SeS-eUlapiirnjisescu (mi) vb (-seam, -si-tii, -si-ri) - mi-aIas (di
tsiva), abandunedz
l/pun (mi) vb (a-pu-neam, a-pu-si,

shed
a-pu-ni-rilajPu-nea-ri)
-; a-pun2 vb (a-pu-neam, a-Pll-sa, a-pu-mrila-pu-nea-ri) - ascapitii (ciindu zburim di soati), dipun - [a apune] <to set, to go
- [a pune]
- (mi) bag, (mi)

<to put>
a-ri-sit adj (-si-tii, -sits, -si-ti) - vedz

ariisit - ex: pag 57: tuts u-arisea pi arisita (vruta) Hrisula a-ri-tse-tiiJritseta sf (-tse-ti) - cartea tsi u Ija un liindzit dila ghea.tru tra s-poatii
down> ex: pag 61: piini s-bitisescu ciinticlu, va s-apuna (s-ascapitii) dupa chinjlji tsi liescu . a-ra-dzam/aradzim (mi) vb (a-ra-dzi~ mam, a-ra-dzii-ma-tii, a-ra-dzii-ma-ri) andrupiiscurandrupiisculndrupiiscu,
acumsescu
s-acumpara una ghitrii -
[retetii]
a-rea adv - arar/rar,aretcu/aritcu,

dipartatsun di-aIantu,di putsiiniori [rar] <rare, seldom> ex: pag 106: area (arar, di putsiini ori) s-avdza cati un shuirat di pulj, sh-ninga ma area cati una flueara jiloasa di picurar a-rea-dzim vb - vedz aradziim - ex: pag 114: baga daua furts, di una parti sh-diaIantii, tra s-areadzima (amJrupascii) sula cu arumani
<medical prescription> ex: pag 79: doctorlu pliirnsi, nai tu soni, di njili; scrie uniaritsetii
- [a rezema]
<to lean on> ex:
pag 54: s-ariidzima (andrupa) di un arbori stufos a-ras-ti sf (a-ras-ti) - apuhii, shanS3, ucazii - [ocazie] <occasion> ex: pag 41: cripa tu heari, ca Ij-asciipa arastea (ucazia) si-I curii uniioarii tri totna; ex: pag 121: ia, arasti! s-ishim furl!
a-rea-pidJareapit sn (-pi-dil-ri-ti)ariipa/riipa,grem, aripidini, loc iinclinat multu cu chetsra shi ploci tsi caditvkji) nghios dinaoarii [ripa, povimi,] <precipice> ex: pag 54: dupa tsi s-
- [a
pariisi]
<to aban-
a-ri-zi-lilariziljilrizili adj (invar) tsi easti I!a arideari, tra mpizuiri, di-arshini, tsi fatsi dunjaea ta si sh-pizueasca [de ris, de batjocura] <funny, ridiculous> ex: pag 83: u fitsea arizili (ashi ta sh-ariidii dunjaea) ar-mu sn (-1"nuri)- buti, ciiridzelj, buca (partea di dinapoi) di oai (birbec), ciciorlu cu pulpa (a patra parti) dit un nimaIj, paltari (pulpa) di njel friptu
[arm, pulpi de miel fript) <leg of lamb, one fourth of the carcass of an animal> ex: pag 85: va-I faca armurl-armurl
_:' = ~"' :; ~ ft'I(LC'~;
don, to renounce> a-par-na-Sitlapiirnjisit adj (-si-tii, -sits, -si-ti) - aIiisat. abandunat. alipidat [piriisit, abandonatJ <abandoned, renounced> a-par-nji-sit - vedz apiirnasit - ex: pag
121: una cumbura arudzinitii shi apiirnjisitii (oliisatii di multu chiro) a-pi-rl-ta 1 sf (-ti) - data, partea di catii
a-ra-dzim
mish,
C""1I..t
sn (-1"nurl) plai, areadzi(cu piishuni)

rpninn':>
loc la munti
WI"UI.,t...;nnnC'
- [plai]
PrY" ns:eu
7"
unioarii shi-I vidzu cu cupia tu un ariidziirn,diparti multu

a-ri-piiJriipa/ripa sf (-pi)
."-~ ~ ..: 1_ ::'_='_=' ~ u fura un grem areapid
n... I
;" co'h_
si-I
-areapidl
area-
a-rea-pi-ta sf (-pi-ti) - vedzarpa - ex:

pag 72: zborlu ari areapiti (peani) shi, una tsi ishi, azboaira di loc tu loc ar-gat sm (-gats) - huzmichear, sirvitor, un tsi easti piltit ta s-Iucreadzii tra aItu [argat] <servant> ex: pag 88: cati viira argat (huzmichear) sh-ciiti viira turma njica di capri pascuti di viira featii dit hoarli deaviirliga
pit, grem, loc iinclinat multu cu chetsra shi ploci tsi cadi (vinji) nghios diniioarii
- [ripa]
ar-nedz vb (-ilam, -ila-ti, -ila-ri) - iinj trec iama - [a iema] <to pass one's winter:>ex: pag 73: mandra iu va si s-duca s-ameadzii (si-.sh treact1 iarna) anlu atsel ar-nes-eu vb (-ileam, -ni-tii, -iliri) metur, adun cupriili cu metura [a matura] <to sweep, to broom> ex: pag 77: cat s-avea andreaptii lumea shi sh-
<Precipice> ex: pag 58: cu hiti
iu da soarli
- [riisiirit]
<east>
a-pi-rl-ta2 sf (-ti) - hiirghii, ripatii, c

haragma, harazma, hiiriixitii - [zori de zi] <dawn> ex: pag 56: ocljilj cama sciintiIjosh ca lutseafirlu tu apiritii (hiirghii) a-pli-ea-toa-rilapliciloara/plicatoari sf
ca loclu easti grimos multu shi mplin di biguri shi di-ariipi a-ra-sa-rl/arsar/aIsar vb (-sa-ream, -sari-tii, -sa-ri-ri) - ansar - [a siiri] <to jump> a-ra-sar2 vb pers 3-a (-sa-ream, -sa-n-
avea amitii (mituratii)casili
134
ar-ni-i
NUSHI TULLIU

parti shi di-alanta a unui lueru; fig. '. apiirari,apanghiu -[aripa] <wing> ar-shicJashie/ishic sn (-shi-tsi) - coei, ip, mishie, nip, vasilje, vashclje, os njic cu carl s-agioaca njitslji, gioe' di njits eu arshitsi - [ar~ic] <anklebone, game played by children with anklebones> ex: pag 120: n-agiucam eu arshitsili tu haeatea di bisearica Sta-Maria a-ru-biDfarubini sn/sf (-bi-ni) -, vedZ rubin - ex: pag 116: vin di zalurda, eural ca laerima di-arubini shi muscat . a-ru-cu-tos adj (-to a-sa, -tosh, -toa-si) - tsi easti ea un aroeut, stronghil,
rotundu, rond, gurguljitos
135
sf (-nii) - vedz arniu ex: pag 50: tu atseali mushati shi alavdati loeuri di amii, tsi s-aeljama Aimiro
ar-niUlarnii
sn/sf(-ni-uri/-nii)
- loclu iu
sh-treatsi un iama, loe ancljis tra oi tra iarna, eashla [Ioe de stat iama] <winter place> ex: pag 73: va s-njarga iara tu a
Armirolui ea easti amiu (loc trii ,stan iama) mushat a-roa-mig vb (a-ru-mi-gam, a-ru-miga-ta, a-ru-mi-ga-ri) - arumig, arumin, matsin,. zdroamig/z~roamin, ameastie (cioamin) eu dintsalj; fig. minduescu aduncos - [a rontai] <to crunch> ex: pag 75: statea pri prag ca cueuveili shi sarumiga (minduea aduncos) nita nidat soarli a-roa-tiilroata sf (-ti) - arocut, fureutash,
- [rotund]
ghirgal, tserclu, lucru stronghil pi eari sta una carotsa (bicicleta, mashina, etc) tsi, prit arucutirea-a lui, u fatsi s-mina nainti - [roata] <whe~l> ex: pag 92: luarisea s-veada candiI easi soarli dit apa, arosh ca una aroata di foc a-ro-cutl froeut/arucot sn (--cu-tif --coa-
<round> ex: pag 66: una padina mUshata, bagata shi arucutoasa (stronghilii) ca una banda ica sinii; ex: pag 74:,sinli arucutoasi (gurgu/jitoasi) ca merlu' shi sanatoasi ca gutunja
a-rus adj (a-ru-sa, a-rush, a-ru-si) - cu perlu alber i' galbin - (blond, ro~cat] <blond, red haired> ex: pag 93: atsea arusa, sh-dzatsea Lambre tu mintea-Ij ti una feata tsi s-priimna a-ru-shuts1/arushutsaseu/ arushtsaseu (mi) vb (-tsam, -tsa-ta, -tsa-ri) - mi shuts di-una parti sh-di-alanta, shuts tsiva tsi easti strimtu shi lungu (ea sirma, hiri, etc.) di dauli eapiti, di-una parti sh-di-alanta) - [a rasuei] <to twist> ex: pag 81: vulturlji tsi s-arushutsa (sanviirtea di-unii parti sh-di-alantii) tu niorlji albashtri ca atlazea a-ru-Shuts2/arushutsaseu/ arushtsascu vb (-tsam, -tsa-ta, -tsa-ri) - fur, ljau
tsiva di la un (tara vrearea i shtirea-a lui) - [a ~terpeli] <to steal>
agudit di sfulgu; fig dishteptu, inteligentu - [fulgerat; fig de~tept] <stricken by lightning; fig intelligent> ex: pag 67: Bira, un biirbat asciipirat (dishteptu) tsi nu Iji si batea ureaelja di dzatsi inslii as-ca-pi-ta-tiilscapitata sf (-ta-ti) dipunearea-a soarlui dupa loc seara, partea iu ascapita seara soarli, bitisita-a loclui - [apus (de soare), vest] <sunset, west> ex: pag 105: aseapitata-a soarlui Iji umplea inima di jalishi di nvirinari as-cum-bu-Sit/seumbusit adj (-si-ta, -sits, -si-ti) - cu manitsli di la ciirneashi (fustani) anduplicati, i trapti pi bratsi nsus - [suflecat] <with the sleeves turned up> !IX:pag 92: saI"caceanjljicu manitsli ascumbusiti a-si-gur vb (-ram, --ra-ta, --m-ri) - vedz asiguripseseu - ex: pag 90: Lambre luasigura ca nu aspuni shi aturntsea hangilu martirisi cii eara un capidan sarcaeean a-si-gu- rip-ses-cU/asiguripsescu/siguripsescu/asigur (mi) vb (-seam, -si-ta, -si-ri) -(mi) fae sigura di un lueru, (mi) asialsescu, dau garantsii (asfali) tra tatsearea-a unui lucru - [a asigura] <to assure, to guarantee> a-si-mi-co/asimco sm/sn (-cadz/-ca-li) - asimicatura, lucri fapti di asimi [argintiirie] <silverwllre> ex: pag 83: tsiI va ahat asimico!
ar -vea-liilarveaua
a-rud adj (a-ru-da, a-rudz, a-ru-'<li) moali, tinir, nicoptu - [moale] <soft> ex: pag 76: bashtili cadea greali sh-ariJdidi ti loa haraua . a-ru-ga.l/ruga sf (a-ru~) - leala, plata,
atsea tsi Ija un huzmichear tra lucrul tSi-1 fatsi - [Ieata, plata] <salary> a-ru-ga2/ruga
intra
ti) - aroata, tserclu, lueru stronghil pi cari sta una carotsa (bieicleta, mashina, etc) tsi, prit arucutirea-a lui, u fatsi smina nainti - [roata] <wheel>
sf (a-rudz) - loelu pri iu
oili tu eutar
- [strunga]
<;entrance
a-ro-cut2 sn (--cu-ti)- areapit, anifur,

aripidina, arap, arapa, grem, loe multu
neljinat
- [n"pa]
<precipice>
to a sheepfold> ex: pag 115: baga oili shi lututi tu cutar, ancljisi aruga ascapa Ververa .
sf (-vea-li) avdeliilavdhela, vermu dit apa dultsi (Iungu sh-cu vintuzi la dauli eapiti) tsi baneadzii cu sandzili tsi-I sudzi di la un animal di cari s-alieheashti - [Iipitoare] <leech> ex: pag 55: suframtsealiliJai shi eanghiljati ea daua arveali, adrati eanda eu peana as-cad vb (-ca-deam, --ca-dzu-ta, -cadea-ri) - vedz scad - ex: pag 79: ocljilj Iji nghilicira, caldura ascadzu (dipusi), fatsa lji si nsirina as-ca-pitl vb (-ca-pi-tarn, --ca-pi-ta-ta, -ca-pi-ta-ri) - angljit tsiva (di multi ori tara s-cioamin) - [a inghite] <to swallow> _ ' as-ca-pit2 vb pers. 3-a (-ca-pi-tam, ~api-ta-ta, --ca-pi-ta-ri) - dipuni (fudzi, sasc1Incli) soarli seara
a-roi-diilaroidha sf (-ili) - 'un fruetu

(mari cat una purtucala) carl sum coajaa lui ari gamutsi (njits, aroshi sh-cu os nauntru) tsi s-maca - [rodie] <pomepranatf"> P.Y' n~a ~". mp~r11 ~1 f~h;
.
a-ru-gu-dzi-niilaruguzina
una mpaltitura di palji tsi s-ashtearni mpadi durnjiri) [rogojina] pag 78: singur pri una
sf (~zinj)
1L
(leamni, calami) (trii caIcarl j tra <straw-mat> ex: arugudzina mOO- cucur~ts/cu.cu-
- ra
seaoala.
arushiraca garnutslu diaroida

a-ro-pUt/aropat
faptu di petali di cal candu alaga
IlOa, [U una ooa Dtumcoasa, cu ~grasll
apune (soarele)] <to set down (the sun as-ca-pit3/aseapitaJascapitata sn/sf (--capi-ti/-ca-pi-ta-ti) - partea iu aseapita
seara soarli, bitisita-a loclui [apus, vest] <:west> ex: pag 100: soarli s-aseumsi sh-nas tu ascapit
as-par-gul vb (-par-dzcam, -par-ta, -par-dzea-ri/-par-dzi-ri) - transformu (al fae) un lueru di bun tu-arau, fac un luem ta s-nu ma luereadza (s-nu ma hiba bun), fae cumats - [a sparge, a stri--, - -"-."-0'-" -- ---':'':~1 as-par-gu2 vb (-par-dzcam, -par-ta, -par-dzea-ri/-par-dzi-ri) - utsid, vatiim, alj Ijau bana a euiva, al fae pi carlva ta s-moara - [a ucide, a omon"] <to kill> ex: pag 85: easharlu nu vru s-lj-aspuna shi multu s-angriea s-nu-I asparga (vatiimii) as-par-gu3 vb (-par-dzcarn, -par-ta, -par-dzea"ri/-par-dzi-ri) - dau (paradz) candu aeumpar tsiva, aliixescu paradz -
sn (-ti) - vrondu ca atsel
a-ru-ma-ni
sf (-manj)
- [ro-
pot] <patter (of feet), clatter (of horses' hoofs> ex: pag 115: un aroimt (vrondu) s-avdzii stri fucurina, shi niscanti chetsra s-arucutira di nsus; ex: pag 96: ploaea . acatsa s-cada cu-aroput ar-piilaripiilarpita sf (ar-pirar-chi) areapitaJarepitaJarepta, peana, organlu eu eari azboaira pulji; prilundziri di una
reeilcueuruz, sula fapta di Ijanomati (cumats njits di hieat, plumunj, ininia,.etc.) di njel i di oai, ligati sh-anvalifi cu maw sh-bagati ta s-friga pi jar - [aperitiv fript] <7> ex: pag 64: Fieiorlji anvattea arumanjli, cueurujli, splinandurli, bumbarli
as-ca-pi-ratl
sn (-ra-ti) - lunjinatsi s-
a-ru.mig
vb (-gam, -ga-ta, -ga-ri)
vedz aroamig
fatsi eandu cadi una astrupii, loclu iu ascapira (s-veadi lunjina di la un sfulgu) [scaparat, fulger] <lightning>
as-ca-pi-rat2 adj(-ra-ta,-rats, -ra-li) -
136
NUsm TULLIU
a-un-dzea-ri2/aundziri/undzeari sf (-dzeri) - adutseari multii cu cariva, aspuni dip unasoi cu cariva
[asemanare] <likeness>
MURMINTSA FARA CRUTSI .-'

pag 124: ashi si ncljie (biasi) capitiinataa mea, tsi tsanu 48 di oari an-cljin I (mi) vb (-nam, -na-tii, -na-ri) _ mi-aplee shi-nj fae crutsea dinintea-al Dumnidza, mi-aplee dinintea-a varnui ca semnu di tinjii tsi Ij-u portu; tinjisescu pri cariva, mi duc (ca fur tsi escu) di mi prudau la chivemisi (s-mi Ijartii ca nu va mata hiu fur) [a se inchina, a se
137
[a cheltui, a schimba (bani)] <to spend to change (money
deadun cu instrumenti
muzicali
[orhestra, banda] <band, orchestra> ban-da3 sf (ban-dza) - cumatii lunga shi multu strimtii di (i) pandza, cheali, etc. cu cari s-anviirteashti tsiva i (ii) di plasticii (magnetizatii) pi carl s-anregistreadza sonuri i imadzinj (filmu, magne-
as-par-g~-ciu-nilspargaciuni
sf
(-dunj) - aspiirdzeari, tsi-s-fatsi ciindu un loc (Iucru, lumi) s-aspardzi dip - [distrugere] <destruction> ex: pag 81: furlji tricura varna ndaua ori pi la turushti lara s-aducii varna aspiirgaciuni as-pellspel vb (as-pi-Iam, as-pi-Ia-ta, as-
pi-Ia-ri) - lau, fac un lucru ta s-hibii

curat (s-nu mata hiba murdar) cu apa (shi siipuni, etc.); fig. fug d-iuva - [a spaIa] <to wash> ex: pag 112: 10 un ibric di tuci, lucmt multu mushat, shi-Ij turna a tatii-sui si s-aspeala (la) as-pi-Iat/spilat adj (-Ia-tii, -Iats, -Ia-ti) lat, tsi fu faptu curat (di murdar tsi eara!) cu apa sh-cu sapuni - [spaIat] <washed> ex: pag 63: aspilatii tu fatsa shi cu perlu ud tra chiptinari as-trea-
a-un-dzi-tiilundzitii sf (-ti) - videari, adutseari, atsea tsi-aspuni cum easti cariva [vedere] <looks, appearance> ex: pag 54: sh-u-adutsea tu aundzitii (videari) cu ma-sa a-un-gu vb (a-un-dzeam, a-um-tiila-unsa, a-un-dzea-ri/a-un-dzi-ri) - dau i free un lucru cu tsiva (aIifii, griisimi, etc.) [a unge] <to smear, to grease>
tofon, camera-video,etc) - [banda]

<tape> ex: pag 66: una padina mushatii, bagatii shi arucutoasa ca una banda ici sinii bar-ciilvarcii sf (bar-tsa) - pampuraehi
njicii tsi s-mina pri apa cu lupiits pimti
supune] <to bow, to surrender> an-cljin2 (mi) vb (-nam, -na-ta, -na-ri) _ aplec caplu (cii-nj vini somnu), mi fura
somnul
- [a motiii]
<to doze>
aus-tra-chi-la
sf/sm(-li/-Iadz) - para
an-clji-soa-rilncljisoari sf (-sori)
caIcara nomurli a unui stat
di malama, flurii, lira, galbin (dit Austrii1) - [ban de aur] <gold piece> ex: pag 64: bair di flurii antitsi ca ,dubtsi,
austrachili, venetitsi, mintsii, vizantini a-veas-pilaveaspilveaspi sf (a-ves~chi/avesh-tila-vesh-chi) - una insectii tsi shu-adutsi cu alghina sh-ari un ac cu cari
ntsapa tarmac
ahapsi/hapsi/hiipsiina, sandani, adiiramintu (Ioc) iu suntu ncljish atsclj tsi
cu mana i cu un motor njic [barcii] ex: pag 92: caichli, biirtsaIi,alunica pi apa ca peshtilj bas-ca I sf (biish-ti) - stog faptu cu lana
di la una oai
- [inchisoarc]
<jail> an-cot/ncot adv - geaba, digeaba,lara

ufelii
- [Iina de
la 0 oaie] <wool
ha sf (a-strehi)- vedz
streaha
-[in zadarJ
<needless,
in vain>
from a sheep> ex: pag 75: biirbatslji turghisea foartitsli, ficiorlji aduna hiiriiili tra biishtilidi lana bas-ca2 sf (biish-ti) - una soi di caciula arucutoasa tsi s-poartii tu Galii - [bascii] <beret> ba-ba-Ies-cu vb (-leam, -!i-tii, -li-n) b.aJbaescu, zburiiscu sum nan sh-cu una boatsi slaba tsi easti greu tr-aduchiri - [a bolborosi] <to mumble> ex: pag 76: aushlji, s-aprindea, babaIea (zbura sum niiri), anganea, cripa tu heari
ex: pag 113: nu shtiu tsi easti astreaha di casa di-atumtsea
-[viespe]
an-cu-cu-tat adj (-ta-tii,-tats, -ta-ti) cu una videari di (umflat ca un) cucot

[ca un coco~, ratoit] <cocky>
<wasp>
ex: pag
52: lumea tutii s-njishca ca aveshchili
a-vi-glji-torlvigljitor adj (-toa-ri, -tori, -toa-ri) - tsi aveaglji tsiva - [piizitor] <watchman, guardian> ex: pag 67: a atsilui cama gioni avigljitor al Rocca; a-tiiliatiisf (-ti) - mamiilman8/muma, ex: pag 112: deaviirliga nitsiun avigljitor a-vrah-nji-sit adj (-si-ta, -sits, -si-ti) im8/ma [mama] <mother> ex: pag 60: ata (mama) nji spunea, cii tini ai criscutii avargiisit, (un tsi zburashti) cu boatsi tu siirmanitsadi-asimi groasa ca di om aratsit - [ragu~it] <having a hoarse voice> ex: pag 66: a-tla-zi sf (a-tla-zuri/a-tla-zuri) - satin, avrahnjisits s-culcara catiun la purava-Ij una tsiisatura (pandza) di sirma shi agiirshira sum muta dumnilji ali luna (bumbac, etc.) subtsari shi fma tsi lutseashti di-una parti - [atlaz, satin] a-za-pi sf (a-zapi/a-zachi)- isihiisiri, <Indian satin> ex: pag 69: nior albastru agiilisiri, linishtiri [domolire] <appea'" WIG UU."""L4 U.1 "4,Uw..' , 0 -- -
a-su-li-gos adj (-goa-sa, -gosh, -goasi) - ca una sula - [ascupt] <sharp> ex: pag 89: luna asciipitii,didindi dupa una chipitii asuligoasa (ca Wtiisulii)
an-dzer-nulndzemu adj (-na, -nji, -ni) _ ermu, lara tihi, tsi easti tu una stari
urutii (grea, tra plandzeari), un tsi nu'
avu tihi tu bana - [nenorocit,cemit,

indoliat] <miserable, sad>
an-tser-nUintsemu vb (-tsir-nam, -tsir-
nu-ta, -tsir-na-ri) - tree prit sitii (tsir) - [a incema] <to sift> ba-bes/pabes adj (-be-sa, -besh, -be-si) _ apistu, dinsiiz, imansiiz, caur, gheaur, tsi ari un caracter multu unit : [par~iv] <mean, lousy>
ba-dru-mi sf (--drunj) - bedz budrumiex: pag 124: mi biiga tu una badrumi (loc iincIjis, ahapsi) cu shoarits shi nunj deadi cali diciit ciitra mirindi-oara
bar-ba-ru-siilbarbarusa sf(-ro-si) - fes,

ciiciula aroshi tsi Ii purta turtsaIj an cap
a-um-bra-ta
ari aumbra
sf (-bratsl-bm-ti)- loc iu
(sum pom i altsiva)
a-zap-ti - 7? zbor
nicunuscut:
di la zap-
tisescu7?- ex:pag77: tricuratu Elimbu'

ca si s-faciiazapti (1) loclu az-gherlzgher vb (az-ghi-ram, az-ghim-ta, az-ghi-ra-ri) - aurlu, zburiiscu cu boatsi vartoasa sh-ca cu inati - [a zbiera] <to yell> ex: pag 94: asculta cloputli cum bat, stealpili cum azgheara an-cljedz vb (-Ijeam, -Ija-tii, -Ija-ri) ancljid cu cljaea; bitisescu, curmu (un
gioc, un zbor)
[umbrar] <shady shelter> ex: pag 52: cum s-apruchea di njadzadzua, cum
siimtsea t cii soarli acatsa s-dugureascii,
disciircatu aumbratii a-un-dzea-ri I/aundziri/undzeari sf (-dzeri) - dari i fricari un lucru cu tsiva (alifii, seu, etc.) - [ungere] <smearing, lubrication, greasing> ex: pag 89; una aundzeari, lu-aliisa amurtsatlu, pulpa sdisumfla
bal-sam sn (-muri) - riishina (dzama grom) cu una anJuozma uuu.. ."v~~ dit niscanti planti shi cari easti ufilisitii ca ghitrii shi ca lucru arumat; fig. anjurizma multu mushatii - [balsam] <balm> ex: pag 55: sh-au udatii gura cu vin veclju ca balsam ban-da I sf (ban-dza) - ceatii di oaminj (furi, cumits) tsi multi ori baneadza tu paduri sh-fac mash lucri arali - [banda] <band> ban-da2 sf (ban-dza) - oorhestra, ma
multsa inshi (biirbats i muljeri) tsi cantii
[fcs] <red cap worn by turks> ex: pag JO. --...--batbiirusa (ciiciula-Ij aroshi) pri oclju shi cu tufechea ciipitiinj biir-ba-ru-ta sf (-ro-ti) - foe cu pira, bubutii - [f\aeara] <flame> ex: pag 114: foclu ardea biirbiirutii (cu pirii) la Urliclu ba- ru- ti sf (lara pi) - pulbiri tsi s-baga tu tufechi ta s-faca explozii shi s-amina gugoshlu - [praf de pu~ca] <gun powder> ex: pag 118: aidi, rartate, ca anjurdzeashti baruti! ai, s-u-anganarn!
- [a incuia,
a incheia] <to
lock, to end (a game, a discussion ex:
138 - NUSm TULLIU

ba-tah-citbatiicci s/adj (--cioanji,--ceadz, --cioanji) - om lai carl shtii cum s-ariida lumea - [~mecher,escroc] <rogue, swindler> ex: pag III: tora him arcat tu heari ca atsel cama mari batiihci
singiri
(sclavlu)
MURMINTSA pARA. CRUTSI' '139

groasii cu carl
i miinj
s-Ieaga
omlu
de pi-
di cicioari
- [Ianl
120: n-astiiljam daua buluchi (parei) di ficiori bum-bar

cu hicati,
bell sn (bea-li)- lucm njic amcutosca una bala di metal tsi s-ufiliseashti a l
mlmentsa (agiocuri di ficiurits, mletii)
_
cioare, catu~e] <chains, handcuffs> ex: pag 110: la una giudicatii tsi avui, fui arcat tu briindzi (heari); ex: pag 112: mi vidzuinauntm, cu briindzili (hearili) di miinj sh-di cicioari
I sm/m (-baril-ba-ri)
inimii, splina) shi friptu
- una soi
pi jar
che~] <swarfuy> ex: pag 87: Lambre, analtu, sirvilj, mushat, birbec calesh, livendu ca tserbu; . ca-ma sf (-mi) - vedz acamii - ex: pag 89: scoasi una cama (un eiitru/.) dit sileafi sh-u tiilji filii-filii car/carra sn (-ri) - carotsii, amaxi, ciirutsii
_ [car] <Cart> ex: pag 84: carili cu boi amcii cu greu ciiti un pas niinti
di lucancu faptu cu matslu gros (umplut
bra-Volbravu inteIj. - aferim, zbor di

alavdari spus cu multu gustu a nnui tsiari faptii un lucm tsi easti arisit multu _
[un fel de cimat] <kind of a sausage> ex: pag 64: Ficiorlji anviirtea arumiinjli, cucurujli, splinandurli,bumbarli
[bila] <ball> ex: pag 109: stealili trimbura nsus ca beali di diamantu bel2 adj (bea-Ia, belj, bea-li) - albu, niheam ca blondu - [alb, balan] <white, fair light> be-ra-tli - 7? zbor nicunuscut: fudul, di damara di Berat 7? ex: pag 75: un
bum-bar2
sm (-bari) - davan, tiiun -
[bravo] <bravo> ex: pag 87: tuts iiIj

dziisirii bravo
[tiiun] <gadfly>
car-ba-e-rean
s/adj - lurcu, atsel tsi
siirbatureashti bairamlu
bra-det sn (-turi) - paduri di brad - [bradet] <fir forest> ex: pag 54: ishi pri una tumba cu putsiinbradet bu-bu-liclbubulicii
insectii, prici njicii
sm/sf Hitsl-li-tsi) -
bun-da sf (-di) - $Oidi paltu cu guna cusutii niiuntm (tra s-tsiina ciiIdura iama) - [bunda] <furred coat> ex: pag 70: stranji arupti, anviiIiticu una bunda aroasii
'
- [turc]
<Turk>
ex: pag 88: carbaereanjlji (turtriil;) , iiIj si featsirii oaspets, 10m chimaneili, shi Ij-u dziisirii pina tu-apiritii car-ca-Iec/carcaletsl~edzlscarcalec sm ( J.etsl-Iedz) - ceatrafil, bubulic cu tmplu shcurtu sh-gros, cu oclji mari shcu cicioarli di dinapoi lundzi, carl ciindu s- freacii fac una lava spetsificii [greier] <cri~ket> ex: pag 84: carca1etslji ciintii tutii dzua; mushconjlji nu u-alasa lumea ariiIIati
cucot beratli
(7) ciintii naoara
ca-cii-cii!
- [ginganie]
 ex: pag 115: imna cama multu singur, ca nu diideabesa (nu-avea iinereadiri) la oaminj biota sn (-fadz) - ipotecii, iindreptul (dat di nomlu-a statlui) tsi Iu-ari cariva ta svinda casa-a unui tsi-Ijva paradz (tsi ari una borgi) sh-nu-va i nu poati sa-Ij Ii
piiIteasca napoi ashi cum eara zborlu
_
insect> ex: pag 123: mi feci ciit un bubulic, tu fearicii bu-bu-rec sm (-rets) vedz burec- ,ex: pag 116: aciitsaras-macii, dupa tsi dinjicara butsli shi buburetSlji (arinielji, buretrlji) a vituljlui
ciupemicii, uria plantii njicii dit paduri (tsi poati si s-macii ma di ma multi ori easti fiirrnac), alba-gri, lara clorofili, ca una umbrela tsi creashti tu loc iu easti
scutidi
shi
nutii
[ciuperca]
<mushroom>
car-tsi-do
pr - cari tsi s-hiba - [oricine]
bu-ca-ta sf (--cats)- cumatii,miishciitura, filii (di piini),gmndi (di cash) _

[bucatii] <piece> ex: pag 66: luna tritsea diparti ca una bucatii (eumatii). di marmura alba bu-ciilbuti sf (buts) - bucatii, cumatii,
[ipoteca] <mortgage> ex: pag 110: tutii avearea-a lui eara bagatii bila (ipoteeii)
bu-rec2lbuburec sm (-rets) - arinicljuirinicIju, organ dit tmplu-a omlui carl scoati cupriili (mU'rdiiria, iirrnaclu) f dit siindzi sh-li elimina tu .forma di , chishat [rinichi] <kidney> cai-ma-can/ciiimacan sm (--canj) -
<anyone> ex: pag 65: s-nu hiba viir di casa-a celniclui, di noi las-s-moara cartsido (eari tri s-hibii)
car-tu
patra
sn (-turi) - cirec, bishlic, ortu, a

parti a unui lucru
- [sfert]
<quar-
bi-ga sf (-guri)- ghigor,shciimba ,

cheatra mari (dit chipita-a muntilui) _ [rocii] <rock> ex: pag 58: cu tuti cii loclu easti grimos multu shi mplin di biguri (sheiimbi) shi di-arapi bi-Ies-cu vb (-Ieam, -li-tii, -li-ri) - scot chealea, dispolj - ra bell, a jupuil <to sKm>ex: pag 114: avea talJata un Vltu1J flor, furat di la cupia aI Exarhu, shi dupa tsi-I bili (tri-Ij seoasi ehealea) ghihi shmushat bon-du - tu expresii ca: "I-bagai tu bondu" = "al feci, al ciindarsescu, al bagai di cali, iiIfeci s-faciitsi voi mini" _ [7] <7> ex: pag 60: cara s-mi-apucii tu somnu ashitsi va sa sh-facii bondul (atrea tri sh-u-avea tu mind) shi ciipricilu bran-giiJprangii sf (briin-dza) - heari,
partea di nsus di dzinucIju, pulpa (di om, pravda, etc.) - [bucalii, coapsa, pulpa, fesa] <piece, calf of ilie leg> ex: pag 116: aciitsarii s-miicii, dupa tsi dinjicara butsli (pulpili) shi buburetslji a vituljlui bu-ci-ni sm (--cinj) - vedz bucium
agiutorlu-a
guvematorlui
(atsel tsi eara
ma, marli tu chirolu aturtsiiIor pisti una
regiuni cu ma multi hori shi pulitii)

[cai-ma-can] <cai-ma-can> ca-lai-ca
ter> ex: pag 71: deadi ali, moashi un cartu (ciree) di migit ca-val sn (-va-li)- dzamara, flueara di
picurar lunga sh-cu tsintsi guvi
. [caval]
adv/con. - cu tuti ca, easti mari
bu-cium
sm (--ciunj) - bucini, cutsur,
r.hinh1r. r.nmAtA'rlit tnln1n A l1n1l1 ,.,huti _
lucru ca, na pari ghini ca -1din fericire, de~i, intmcit] <fortunately, eveniliough> ex: pag 75: calai-cii avea cupii
<shepherd pipe> ex: pag 95: Lambre scoasi cavalu (fllleara), iiI baga n gurii sh-aciitsii un ciintic liingiiros
,.: _..Inft~
..,;.,
fr;
"'~mA
mu1ti
dzili..
tri
[bu~tean] <stump, log> ex: pag 95: aprimsi un foc mari shi, dupa putsiin, bilciunjli amncati n foc virsara jar un dziinu~u .
picurari; ex: pag 83:, calai-cii avea una mama fudula, gura aspartii ca-lai-tsi ghini cii adv/con. - cala, calja, canaicii,
bu-dru-milbadmmi sf (-dmnj) - loc iintunicat (scutidos), tsilar, alIapsi,

hapsiina, filichii sum loc [beci, cava, inchisoare subterana] <cave, prison> bu-Iu-chilbluchi sf (bu-Iuchilbluchi) _ ceatii, surii, cupii, taila, adunatura, parei (di ficiori) - [buluc, gmpa, ceatii] <grup (of people, animals, birds, ele> ex: pag
..>
-[bine
cii, ...] <fortunately iliat,
ca-Ie-mi sf (...;Ienj)- muliv - [condei de trestie] <crayon> ex: pag 93: tsi nari
traptii! cu calemea easti adratii!
ca-Iesh adj He-shi, -Iesh, -Ie-shi) sumulai, (oai) cu liina tutii alba ma carl
ari sh-niheama peatitsi lai pi cap
ca-bar-di-ses-cu (!Di)vb (-seam, -siIii, -si-ri) - (mi) umflu; fig. alavdu - [a : : t'I~~ ..,manto inflAtP> nail ex: 90: s-ciibiirdisea (s-aliivda. s-umfla tu peani) cii featsiriialItaridziniri avdziit caf-ta-res-cu vb (-ream, -ri-Iii, -ri-ri) satiixesculsi~esculxitiixescu, cafl;u safIu (sa nvets) tsiva cu mutriri shi ntneiiri [a cerceta, a examina] <to research, to examine> ex: pag 115: ntneara sh-ciiftiiririiascherlji (eiiflarii saflii di la aseheri)
caf-ta-ri-ri sf (-riri) - siitiixiri, itiixiri, x

ciiftari, alagari i' caftari prit tuti locurli
- [oa-
140-
NUsm TULLIU
MURMINTSA FARA CRUTSI 141
imbata nitel] <to drink alcohol> ca-les-cu2 (mi) vb (-Ieam, -li-ta, -li-ri) - mi niliitescu, mi satur (di macari, di
sornnu, di beari)
shi tuti lucrili ta si s-afla i sa si nveatsi tsiva [cercetare] <research>
"
ca-hi-ri
sf (-han) - nmaranari,mirazi,
greu gaile, mari cripari pi suflit - [mihnire] <grief, sorrow> ex: pag 80: Hrisula eara landzida sh-nasa di dorlu a lui. di ciharea a lui cah-tedz - 77 zbor nicunuscut: cahtescu ss~ _
satisfied, to glut one's self> ca-les-cu3 (Ii) vb (-Ieam, -li-ta, -li-ri) _ fug (Peascumta) - [a pleca (pe furl~), a 0 intinde] <to leave> ex: pag 111: apufisii s-arup ancljisoarea - shi sou cilescu (3Jug)
- [a
se satura]
<to be
77 ex: pag 79: acatsa s-anganeasca, cahteadza (piihiieascii), si zburasca, acljaJIla pri ma-sa . cah-tes-cu vb (-team, --ti-ta, -ti-ri)
cama mushata ca di cindutsido (ca viiriioariininti) . can-ghelj snladj (-ghea-Iji) -shutsa! ca un cinghelj - [ca un cirlig, intortocheat] <twist, twisted> ex: pag 52: birbetslji cu coamili shutsiti cinghelj-canghelj (ca un ciirlig) can-ghi-Ijat adj (-lja-ta, -Ijats, -Ija-ti)tsi easti (adrat s-hiba) shutsit ca cinghelj
ca-prlci sn (-pri-ci) - uni sivdai tsi u-ari un tra un lucm tsi nu easti impurtantu sh-cari va ta si s-faca a luifir di alta [capriciu] <caprice> ex: pag 60: cara smi-apuca tu sornnu ashitsiva sa Sh-facii bondul shi capricilu
ca-pri-or smlsf(-oa-rii,-ori, -oa-ri) zircada, capra agra tsi creashti prit

muntsii
ca-les-cu4
vb (-Ieam, -ii-ta, -li-ri) _
- [caprioara]
<deer.>
ex: pag 63:
[incirligat] <twisted> ex: pag 55:

ca daui
pahaescu, arid multu, lishin (mor) diaradeari - [a ride cu hohote] <to laugh>
ancildziscu un lucm la una temperatura multu mari ta s-Iu fac multu sanatos _ [a cili la foe] <to temper (iron
suframtsealili Iii shl cinghiljati arveali, adrati canda cu peana
can-ta-ri I sf (-tan) - cintie, cintat,

atsea tsi fatsi un cindu canta [eintare] <singing>
Hrisula fudzea valea-valea nghios ca caprioara (unii ziircadii); ex:' pag 116: suIpurli atseali, iu, va dziits, capriorlji vai putea Ira s-treacii
ca-I-chilciica;caic sf/sn (-ichil-i-tsi/-icuri) - barcaJvarca, paJIlpuraehinjica iu

ncap mash catsva OaJIlinj
ca-li-mar/cilimara snlsf (-man) - una

shishi njica tu carl s-tsanea milanea di
ngripsiri
- [caic]
 ex: pag 92: caichli, biirtsili, alunica pi apa ca peshtilj
- [cilimara]
<inkstandt>
ex:
pag 120: nu eara ficior s-nu aJ."a n bran un cilimar di tUnciu
cai-ma-can - vedz caimacan- ex: pag

78: s-dutsea pi la caimacanlu, cifta izini si sh-veada hiljlu
cal-tsa-ve-ta
sf (-ve-ti) - una soi di
ca-Ia-uz sladj (-u-u, -uji, -u-zi) - om

tsi-aspuni calea, spion di-a furlor (tsi la spuni, la da nali, di tsi s-fatsi n hoara), mula i ealu tsi njardzi tu framtea a unei carvani
lastic cu carl s-fac lapudzli si sta pi cieior, amplititura tsi s-baga deavarliga ciciorlui pisti cioarits [jartiera]
<garter> ex: pag 115: ciltsivetea di hrisafi,flurii digushishi ciuprachidiasimi ca-Iu-gar/cilugru/cilugur smlsf (-0tsV-grea-ua, -giiril-gri, -ga-rea-liI -gri-tsil -grea-li) - om tsi sh-ahiirzi bana-lj aI Durnnidza sh-baneadza
(deadun cu altsi ca el) tu una manastiri
_
cap-sal-slt adj (...,.si-ta, sits, ...,.si-ti)arsu pisuprii (sh-lishor) di pira-a foclui [pirlit] <superficially burned> ex: pag can-ta-ri2 sf (-tan) - ziga, statiri, tirizii, 90: loclu eaia caps1ilsit. campu shi ustu h1ilaticu cari s-zixescu lucrili ta s-veada cat - tiipsii cat suntu di greali [cintar] <weight ca-pulj/capulji snlsf (-Iji) - partea di scale> ex: pag 108: lu pliteashti cudiniipoi-ansus a calui - [crupi] <croup ahiti liri, cat tradzi nas tu cintari! ca-pa-ra sf (-pan) - arvunVaravoana, (ofa horse ex: pag 93: Cipuljili 1iljsi
-[cilauz]
<guide> ex: pag 115:
cindu Iji s-adutsea pani din hom, di cati un c1ilauz,lu baga s-maca nas diantanj cal-dar-milcindirmVcildarami_ smlsf (-madzl-ranj) - cali acupirita cu chetsra
- [caldarim]
<pavement>
ex: pag 112:
[cilugar] <monk> ex: pag 52: dupa nash vinea oili shi tu mijloclu-a lor irnna agalea shi minduit ca un c1iJugar tarlu ncarcat cu tisiidz can-da-ses-:cU/cindisesculeandirsescu (mi) vb (-seam, -si-ta, -si-ril-sea-ri) _ dzac ca anu, escu 01 acoro cu carlVa, suntu t-una (pi una) minti cu carlva; loai [a convinge, a fi de acord; a apofasi decide] <to convince, agree; to decide>
ampadi eara mash cildirma (chetsrii di cali) cal-du-ra I sf (-duri) - ciloarilcaroari, -. 'n
sta ninga
heat>
aducheaShti caldu, atsea tsi aducheashti un candu

<Warmth,
dhi,' ghimiilghemii, nBi, paJIlpori cu piindza (tsi easti minata di vimtu) - [co.rabie] <ship vessel> ex: pag 62: sWea shi mutrea canda aJIlarea iu irnna caravili shi ciichli cu piindzili albi ca areapiti di purunghi ca-par-lea-dzalcaparleatsVcapr1ilcadza ca-ra-gun sladj (-gu-nii, -gunj, -gu-ni) sf (-ledzI-lets) - capreatsi, loc iu s-tsiin - vedz garagun - ex: pag 59: noi avem (s-aduna) capri .. [caprareatii] <goat mari hiizrn1ilachi i multu nica, di cindu d pen> ex: pag 120: la vam ica la capariinj fura un gaci shi-l vindu la cariigunj ledz, la sculii ica la bisearica nu s-agrea ca-ra-U-Ialciriuli sf (-ulj/-u-li) - straja, ca-pi-ta-na-ta sf (-na-ti) cipitiinliichi, atsel tsi-aveaglji calea ta s-veadii ma slucrul tsi-I fatsi un capitan di furl vini var - [sentinela, strajii] <sentry.>ex: [eiipitiinie] <job of a captain of a band> -.. ~--; 1'"'tA. ..cohi&It nl".1tif'! C'".H'nitinata-a pag 85: statea diparti di oi sh-aviglja
~
pei, partea di paradz (i altsiva) tsi s-da niinti la acumpararea-a unui lucm, Ira shibi sigura lumea ca va si s-faci (ca zborlu dat va s-tsana) - [acon!, arvuna] <down payment> ex: pag 91: dupa tsi sh-deadiri caparea (arvuna), dzinirli aI Rocca shidzu vara patm dz1ili
featsira sapuni
ca-ra-vi
sf (-rivil-riVi)
- ciradilcara-
__~4._::'
foe
[cildura]
mea, tsi tsiinu 48 di oari
\.tGA.u
&,
~... .1"-0
--
cal-du-d2 sf (-duri)- pirito,temperatura, febra - [temperatura, febra]

<fevet->ex: pag 79: ocljilj Iji nghilicira, e1ildura (piritolu) ascadzu, fatsa lji si nsirina ca-Ies-cu I (mi) vb (-IeaJIl, -li-ta, -li-ri) - beau tsiva (arachii, vin) ta s-mi ng1ildzascu i s-arcuredz - .case cili,
ca-pi-ta-nes-cu adj (-neas-ca, -neshtsa, -nesh-ti) - ca di capitandi furl [ciipitiine~te] <as made by a captain of a band> ex: pag 65: putsan dupii putsan acatsari cintitsli mushati, jiloasi,
capitiineshti
ciraulea shi cinta ca-ra-ul-seS-cu vb (-seam, ...,.si-ta, -siri) - fac (aveglju) carauIi, aveglju calea Ira s-ved cindu vini carlva - [a strajui] <to watch (as a sentry ex: pag 118: cindu maniherli shi sinauerli acitsaB scadi di citri partea iu caraulsea Ververa car-da-li-i sf (-Iii) - vedz cardiliu - ex: pag 120: lipsea s-vinli birbats, ica muIjeri s-ni disparta, ca aljurntrea s-Iatsea mari cardiilii(ciirmoalii,miichelj)
ex: pag 60: cats fiirtats di-a mei nj~ari bagata s-mi cindaseasca (3-mi convingii, 3-mi facii) s-mi-alas di tini, dasha-a mea, gugucea-a mea
can-du-tsi-do/eantsido/cintsi
cindu
varaoara
adv
ca-pi-tsi-na
sf (-tsinj) - cap (di om,
tsi s-hibi,
- [oricind]
cindu
vrei tini,
tseapi, zahari), coca, cap gros
- [capii-
<anytime> ex: pag
56: s-featsi ghini deacutotlui shi parea
tma] <head, skull> ex: pag 117: vrea sIji faca turtii capitsiina aI Ververa; ex: pag 50: dospradzatsi capitsinj di zahari
142
Nusm TULLIU
.'

cea-pa sf (-pi) - jgljoati, caIea tsi u fatsi omlu cindu (tu imnatic) mina un cicior
dit Un loc tu altu
143
car-di-liU/cirditii
sf (-li-uri) - cirmoali, [masacru, macel] <carnage, massacre>
machelj, cirlesh, leshi
- [pas]
<step>
ex: pag
car-Iedzteiredz vb (-li-dzam, -li-dza-ti, -li-dza-ri) - (acats, entedz so) dzic un zbor - [a cricni] <to break a word> ex: pag 83: it vrea, marata, shi nisi pri Lambre, ma nu cutidza s-cirleadzi (sdziicii un zbor)
98: avdzi niscinti ceapi (jgljoafl) di oamenj cea-re/cearei sm/sf (-rei) - trop, soi di
purtari, solutsii lution, means>
multi ori east! chindisiti ta s-hiba ma mushat adrati) - "(chenar] <seam, edge, border> ex: pag 64: una inindila lungi, tuti di matasi, en chinari di hrisafi chin-di-ses-cul vb (-seam, -si-ti, -siri) - vizuescu, cos pi una pindzi deseni (en hiri subtsiri di multi hromi, ta sou fac pindza s-hiba ma mushati), chindrisescu, dau cu boi (bueaui) - [a broda] <to embroider> ex: pag 69: Chindisea una Cirlibani. Adra un cap di feati tsi sh-u-adutsea cu HrisuJa chin-di-ses-cu2 vb (-seam, -si-ti, -siri) - amintu, chirdisescu/nchirdisescu [a ci~tiga]<to win> chi-ni-ses-cu/chinsescu vb (-Seam, -s~ti, -si-ri) - ibchisescu s-mi duc iuva, acats ta s-imnu - [a pomi] <to start going> chin-ses-cu - vedz chinisescu - ex: pag 121: cu capitli aspindzurati, chinsira (aciitsariis-imnif) chi-pa-rishl chiparosh/chipirici/chiparish sm (-rish/-rosb/-rici)
chirimida scoasi dit cireap
chi-sa I sf (lara pi) - pisi, citrani [smoali, catran] <tar> ex: pag 96: scutrimburi cindu vidzu ei Ilegurli liea ca chisa (ciitranea) chi-sa2
colasi
- [mijloc,
sf (Iart pi) - scutidi, intunearic,
solupe] <So-
- [intuneric,
alsidi
infern] <dark>
chius-te-c3Jchiustechi
sf (-tets! -techi)
<chain> ex: pag
car-li-ba-na sf (-binj) - elici,bistuni di

picurar tsi ari una soi di cirlig la un cap cu cari S-acatsaoaea di cicior - [baston de cioban] <shepherd stick> ex: pag 69: chindisea una cirlibanii; adra un cap di feati tsi sh-u-adutsea cu HrisuJa car-nut adj (-l1U-ti, -nuts, -nu-ti) - en coarni - [cornut, cu coame] <with horns, homed> ex: pag 67: cimutili eara ca stealili, cati oai avea aproapi eiti doi njelj nmarinari, car-ti-rilcirteari sf (-tiri) pusputiri, incaceari, infushtari, fitseari pri cariva ta s-Iu-acatsi inatea _ [supirare] <vexation, sorrow, anger> ex: pag 95: vinji la Lambre s-agirshasei eirtirea car-tit adj (-ti-ti, -tits, -n-ti) - infushtat, niirit, cripat, pusputit, nmirinat
cea-re-i sf (-rei) - vedz ceare - ex: pag 84: Iji cljima doilji s-Iji mbuneadzi ma nu s-afla cearei chea-me-tilcheaimeti sf(-mets) - furtuna cu vimtu, ploai iei neaua; marea cripari tsi u-aduchcashti un cindu lucurlu
casi anapuda, nu ashi cum lipseashti [furtuna mare, potop; nenorocire] <big storm; grief.> ex: pag 60: nis nj-u shill cheametea, en shtiu tsi alatsi ari chea-ri1 soari [Ioc neinsorit] <place without sun> ex: pag 94: cinjlji alatra linivosh tu cheari, mutrindalui eiti .vira ljipurar tsi azboaira nsus
- singiri,
- [Iant]
115: chiusteca (alsida) di-asimi, sutlati cu amalama ci-da-ri sf (-diri) - tentilten.di, puravi, cerga, adirimintu adtat di pindzi (plastic, sazmi, etc.) tu cari s-poati sapinghiseasei cariva - [cort) <tent> ex: pag 63: dupa tsi intri tu cidiri (tendif) shi featsi crutsea la icoana., baga !rei
mitinj ca totna
sf(che-ruri)
-Ioc ninsurinat, fir
cil-da-sltlcildisit/ciuldusit adj (-si-ti, -sits, -si-ti) - cihtisit, ciciidisit, tulburat, chirut, agudit la minti, cishiit, mintit di minti, gJar, tsi sh-chiru ndreapta [zipacit, smintit, uluit] giudicati
chea-ri2
[profit]
sf (7) - amintatic,profit
<profit>
- silvii,
arburi
conifer tsi creashti la munti cu lemnu tsi
che-fi
I/chef sf/sn (-furi)
- glindisiri,
zia-
anjurdzeashti
mushat
[cbiparos]
[supirat] <vexed, angered> ex: pag 95: Hrisula, eirtiti multu di zboarali amari al Lambre, lu-apliei caplu
feti, harei - [chef, petrecere] <party.>ex: pag 64: tuts zbura, aradea, shuguea, lucru mari; eara una chefi! (ziajefl) che-fi2/cheifi sf (chehi/chei-fi) - atsea tsi tsa va inima - [placere, chef] <desire> ex: pag 106: earam trei inshi sh-tuts en chefi chi-de-ri sf (-deri) - vedz ghideri - ex: pag II3: mi curma njila cindu ved
..L::',,::, lu_: 1':;'_::.J..:A:_..f.:; ..I:..."...1..'; .
<cypress> ex: pag 93: truplu itj easti ca ndisat, nu easti zvelti, nu easti fidana ca Hrisula a mea! cbiparisha-a mea!
<stunned, dumbfounded, crazy> ex: pag 54: u mu!rea ca cildisit (cihtisit, chirut) di minti, u mutrea ca pi una fantazma cidzuti dit steali cioa-l3Jciolj sf/sn (-Ii) - faIci, maxilar [maxilar, falei] <jaw> ex: pag 109: cioalili aeitsari s-gioaci, eli na s-avea dusi gura la ureclji
chi-pin
vb (-nam, -na-ti, -na-ri) -
car-vea-Ijilcirvelji sf (-velD - pini

ntreagi - [piine intreaga] <loaf of bread> ex: pag 89: scoasi vari tsintsishasi eirvelj di pini
,..;:;t'h_f-I_n!i..~ I_.I;~ \ atentsii, mutriti Gnt'l';"osn ,ft;
chishcu, cepcuescu, chipir/chipur, acats cu deadzitli putsina cheali di la cariva, u stringu sb-u-trag insus ta s-Iu doari - [a
cioa-ric sm (-rits) - pantaloni hurghiteasei tsi shadi multu streasi pi cicioari [cioareci] <7> ex: pag 80: pulpa a lui,
pi~] <to pinch, to nip>
..
chi-pir- vedz
\t..""~UU.J
chipin
- ex:
pag 83: itj
- [grije, atenfie] <care,
fitsea cu oeljul ali moashi, u chipira

UA ....._....
streasa ghini tu cioaric. pirea ca pilichisiti tu marmuri ..In_~~" con (~ "" _~lnnnt trAC'A. chjoru - [clopot] <bell> ex: pag 116: asuna shi nishti ciocani (clopufl) , agalea shi traginos ci-pit1 invar. - tsiva, varnu - [nimic, nimeni] <nothing, nobody> ex: pag 67: Cipit (tsiva, viirnu) nu s-avdza
concern, attention> ex: pag 58: dzish en mintea nica nu va vini, shi-nj loai cishtiga (atentsia, minduirea)
chi-ma-ne-ilchimane sf/sm (-nei/ -neadz) - avghiulii, zing~a - [vioari]

<violin> ex: pag 88: carbaereanjlji, itj si featsira oaspets, loari chimaneili (avghiuliiii), shi Ij-u dzisiri pina tu-apiriti
chi-pi-ta
circiliu,
sn (-n) - angheaui (Ia porn),

creashtit
- [pisc,
virf, cre~tet]
cas-me-ti sf (-mets) - tihi, mira - [noroc, soarti] <luck> ex: pag 70: shedzi mpadi, sh-va ts-aspun cismetea (tihea)
cas-ta-nat
adj (-na-ti, -nats, -na-ti) -
tsi ari una hroma tsi sh-u-adutsi cu cistinja - [castaniu] <chestnut colour> ex: pag 93: una feati castinati, mushati, multu mushati
chi-me-ri sf (-meri) - brin largu cu gechi iu s-tsin paradz - [chimir] <belt with pockets to keep money> ex: pag 87: Tu una chimeri Ij-aflara shi patrudzitsipatru di liri
chi-nar/chinari sn/sf (-ri/-ruri) - mardzinea di deavirliga-aunui lucru (tsi
<top (of tree, of mountain chi -pi -tos adj (-toa-si, -tosh, -toa-sf) tsi ari (easti cu) cbipit [ascupt] <pointed> ex: pag 71: una sbcimba analti, murga, chipitoasi (cu mitcif) chi-ri-mi-da sf (-midz) - una cumati ischi di loc arsu (tu cireap) cu cari siadara stiznjili di casi [ciramida] <brick> ex: pag 90: eara arsa ca
ci-pit2 sn (-pi-ti) - creash.tit, hipiti c

[cre~tet] <top>
cir-che sm (-chedz) - vedz ciriche - ex: pag 84: arsu di soarli tsi ngitdzashti ca un cireap, ca un cirche arushit la foc
144
NUsm TULLIU
ciu-les-cu2 vb (-Ieam, -li-tii, -liori, aspindzurat di curaua

etc.) shi carl easti purtat iin cali, di multi
145
cir-chelj sn (-chea-li) - vedz ciriche cir-chen sn (-che-ni)- vedz ciriche

ci-ri-che sm (-chedz) - gastm, una soi
di ciipachi cu cari s-acoaPira pita, piinea, etc. ta si s-coaca - [tist] <kind of a lid used in baking bread on a hearth>
ri/-Iea-ri) - talj lumachili di la un porn
- [plosca]
crop sn (--puri)- apa tsi upureashti

(clucuteashti) di calda tsi easti [uncrop] <boiling water> ex: pag 90: apili tuti eara crop di caldi, (upurea, di
.
[a tiiia ramurile unui pom] <to delimb a tree> ciu-les-cu3 vb (-leam, -li-ta, --liri/-lea-ri) - bat siinatospi cariva (iilj dau un shcop marl) [a bate] <to beat someone>
<canteen> ex: pag 51: scula cofa nsus shi tradzea giir-giir-gar un dultsi vin amisticat cu njarl co- rac sm (-rats) - pulj tsi sh-u-adutsi cu una gai mari - [coIb] <raven> ex: pag 112: s-nj-afireascii tmplu-nj, s-nu putridzascii, piina ciindu coratlji i luchilji svina s-nji-l dinjicii? cotl sn (coa-ti) - partea dit mesi a bratslui di om (aclo iu poati bratslu s-anduplica) - [cot] <elbow> cot2 sn (coa-ti) - camomati, nazi - [moft, nazuri] <whims> cot3 sm (cots) veacIji misura di [cot] lundzimi (ca di la cot la palma)
caldi tsi eara) canda eara hearti
crudl
adj (cm-da, cmdz, cm-di) - tsi
ciu-bu-chi sf (-buchi) - pipa, hiilati tu cari s-baga tutumea ta s-hibii fumatii [ciubuc] <chibouk> > ex: pag 73: un siirciiceanaush tsi sh-fradzea ciubuchea (pipa) tes la soarl ciu-ciu-la sf (-ciu-li) - creashtit, chipitii - [virf, mot] <top> ex: pag 50: Elimbul eara acupirit di neana; dospriidzatsli ciuciuli (chipiti) a lui eara albi ciu-ciur/ciuciuredz vb (-ram, -ra-tii, -ra-ri) - aburedz, zburascu cu una boatsi
easti multu' arau, tsi s-hiirseashti (Iu-araseashti) ciindu poati s-faca arau la altsa[cmd] <cruel> ex;
ciu-pra-chilciprachi/ceaprachi sf (--prachi) - ciuprecii, cupceaua, cupitsa, hiilati (ac) cu cari sh-acatsa muljerli perlu (stranjili, etc.) - [agrafi] <hair pin, brooch> ex: pag 115: ciiltsavetea di hrisafi, flurii digushi shi ciuprachi diasimi cli-ma 1 sf (lara pI) - tuti fenomenili mitiorologhitsi (ciildura, ploaea, soarli, vimtul, neaua, etc.) cari aspun deadun
cum easti chirolu
crud2 adj (cm-da, cmdz, cm-di) - (sdziitsi tra fmhtu, ziirzavati. etc.) tsi easti veardi (nicoptu), gljici, tinir, nifaptu [cmd, necopt] <unripe> ex:.: pag 52: una gai, lai cati:ani, shidea catiunoara pi cutsachli di sumar shi mutrea oili cu liina cmda (tinirii) ca matasea
crud3 adj (cm-da, cmdz, cm-di) - (sdziitsi tra fmctu, zarzavati, etc.) tsi nu easti coptu la foc (nifriptu, nihertu) [cmd, nefiert] <raw, uncooked> cu-ba-es-cu vb (-ba-eam, -ba-i-tii, -bii-
ahat di sciidzutiica mizi s-avdi - [a

~opti] <to whisper> ex: pag 62: vimtul ciuciura shi na scanda: ti voi
- [clima]
<climate>
ex: pag 51: ahat laptoasi eara oili, ahiintu multu l-agiutii clima shi soarli
matargheaua - [curpan] <tendril> clo-cilcloaci sf (cloci) - closhcii, giiljina tsi arl pulj sh-lji creashti; fig. giiljinusha, cIocea cu pulj, una constelatsii (pleiada) di steali tsi s-ved deadun iin tser [clo~ca] <brood hen> ex: pag 75: clocea cu pulj (Pleiada) agiumsi stri caplu a lor
ciu-ciu-ra-ri
zboari dziisi cu una boatsi sciidzutii tsi mizi s-avdi - [~optire]<whispering> ex: pag 118: ciuciurarea (shushurarea) a vimtului u adutsea piina diparti, pisti valjuri shi surpurl. ciu-cu-tes-cu (mi) vb (-team, -ti-tii, -n-ri) - agudescu (cu lava) un lucm di altu, agudescu tsiva cu cioclu, nj-da
ciocuti la inima, mi agudescu di cliriva
sf (-rari) - shushurarl, cll-ma2/climatii sf (-ma-ti) - avitii,cli-
<old Romanian measure of length, approximately .65 meters> ex: pag 83: tsi va la faca ahati flurii purtati tu patm tinichei marl cat un cot?; ex: pag 102: cicioarli Ii ligara cu una shimii di matasi lunga di doi cots
creac sn (-curi)
- arapa,
multu nclinatii, haua [ripa, prapastie] <precipice> ex: pag 51: zghilea padurli, asuna creacurli di cIoputi cred (mj.) vb (cri-deam, cri-dzu-tii, cridea-ri/crea-di-ri) - pistipsescu - [a crede] <to believe> ex: pag 72: tuts ma sh-dadea idea shi tuts cridea ca easti amaghipsit cre-pa sf (--pi) - piindzii subtsari di matasi (lana, bumbac, etc.)' - [crep] <crepe> ex: pag 67: aumbra-a lui saliisa pristi apa njadzadzua ca una crepa di matasi subtsarl cri-ma 1 sf (-mi) - picat, amiirtii- [pacat] <something which is very bad, misfortune> ex: pag 79: eara picat, crima eara (eara marl amiirtii) scherdzii ahtari gioni cri-ma2 sf (-mi) - flumin, numir marl di hiintsi (oaminj, pravdzii, lucri, etc.) [multime] <crowd, multitude>
meal, aripidina
i-ri) - spun (pridziic, dzac diniiinti) ca va si s-faca (i cii va s-easa) tsiva urnt (arau, moarti), "zburiiscu" ca una cucuveaua (but) - [a cobi] <to forebode evil> ex: .pag 71: una cucuveaua cubaea jiloasa shi liihtiiroasa pri una shci.mba analtii cu-be sm (-bedz) - vedz cubei - ex: pag 78: framtea anviirligoasa, ca un cube di bisearica, eara aumbritii di perlu lai
[a (se) ciocni, a ciociini] <to knock, to strike against, to clash> ex: pag 76: dupa tsi ciucutira ghini, s-distimsira, shi scoasira biiIbamsili shi s-timsira tuaumbratii ciu-da sf(-di) - sentimentu di piirearl diarau, di nchizma amisticatii cu inati;
ciudii
closh-ca sf (closh-ti) - vedz cloci - ex: pag 109: mutrea nsus, ciitra steali, la closhca cu puljlji (constelatsia Pleiadii) coa-ma sf (-mi) - griva, hioti, perlu lungu tsi cadi di pi zverca di cal
(ljundar)
Ul 5.u:".1&
cu-be-ilcube sf (-bei/-bedz) - bolta,

cupola, tol, gube, tiivani arcuitii (adratii ca un arcu) ashi cum s-a.fla la bisearcii (cum s-pari tserlu cu steali, etc.) - [holtii] <arch, vault> cu-coa-na
soi buna
- [coama]
<mane> ex: pag 93:
sf (--ni) - doamna, muljarl di

(modema)
Coama-lj giuca ca un bratsat di schicuri

co-duba-turiil cudubaturiilcoadiibatu-
- [cucoana]
<lady>
ex: pag 0'+: cunoun cu WUIU4t141LU '-'4UJ.
[ciuda,
minune]
<resentment,
miracle, envy, spite> ex: pag 122: alj mutream di pri ciirauli shi-nj mushcam miinjli di ciuda (inati)
.ciu-les-cu 1 vb (-leam, -li-tii, -liri/-Iea-ri) - avdu, Ii ncurdedz (mpmstedz) urecljili ta s-avdu shi s-achicasescu ma ghini una lava i un zbor astes [a ciuli (urechile)] <to prick up (one's ears ex: pag 112: ciulii unaoara urecIjili: nu s-avdza tsiva
rii sf (-tu-ri) - pulj njic (cu una hroma ca cinusha sh-cu coada lunga) tsi biineadzii pininga api sh-cari fudzi iama tu locuri ma caldi [codobatura] <wagtail> ex: pag 85: Dona eara om lai, om arau, om tsi nu Ijartii, pulj di codubaturii
cucoana (muljari modernii) cu-cu-recilcucurets sm (-reci/-redz/

-rets) arumani, gugureci, cucurnz, Ijanomati di njel i di oai, tiiljati cumatitsi shi bagati tu una sula, ligati cu matsa shi
fripti pi jar
- [?]
<7>
co-fa sf (-fi) - ploscii, vas njic di lemnu (Ioc arsu, metal, cheali, etc.) amcutos shi turtit, cu gusha strimtii shi shcurtii, tu cari s-tsani (sh-dit carl s-bea vinlu, apa,
cu-cu-rets sm (-redz I-rets) - vedz cucureci cri-ma3 sf (-mi) - marl (shi sirioasa) cu-cu-ruz sm (-mji) - vedz cucureciciilcari a nomlui (a leadziljei) a unui stat
- [crima]
<crime>
ex: pag 64: Ficiorlji anviirtea arumanjli,
If.".,
."""
146
NUSHI TULLIU
cucurujli, splinandurli, bumbarli
,avut, casa di chivernisi, tribunal
MURMINTSA FAM
CRUTSI
147
di funi
- [rezi-
cu-cu-tsiil1 sm (-tsilj) - cucot njic [coco$el] <young cock> ex: pag 94: cucutsal (1) sa-I beai tu scala eara gionli aljei cu-cu-tsiil2 sm (-tsilj) - una plantii di campu cu Iilici aroshi ca chirimida _
[COCO$e1e dmp] <pheasant's eye> d
dentii. tribunal, primiirie] <residence, court, government building> ex: pag 78: dziisi la cunachi cii va s-moarii; ex: pag 87: piishelu Ij-acljima la cunachi cun-dacl sn (-da-tsi) - vedz cundachi _ ex: pag 78: nu-I scutea di "haidut cherata" shi-lj laira piltiirli cu cundatsli (partea di diniipoi a tufechiljei) cun-dac2 sm (1) - ciintic di la bisearicii
cu-ra-gios adj (-gioa-sa, -giosh, -gioasi) - tsi easti cu curai, lara fricii
cur-mu4
sn (-muri)
- cap
(paIli.)
[curajos] <curageous> ex: pag Ill: putut shi curagios (fOrii fricii) cum earam eu, acatsai s-mi mbiirbatedz
- [curmei de fringhie] <piece of rope> ex: pag 103: Belu, featsi cwn featsi; arupsi curmul (caplu di jimi) cu carl eara ligat cu-run-dU/cnmdu adv - dupi putsiinii oarii,uniishuna, tu putsiinchiro (di tora), agonja, prapa [curind] <soon> ex: pag 61 : ashteaptii nica .putsiin; nica-i cunmdu (agonja) cus-tiiJacustii vb pers. 3-a (-ta -ta~ta, -ta-ri) - creashti, njeardzi ghini sh-
cu-raj-II sm/adj (-Ieadzl--lii) - vedz

curagios - ex: pag 123: Ijincaceam tra shibii curajlii cu-ra-ze/curazei sm/sf (-zadzI-ze-li) piindzii fmii di miitasi (pinzii de matase] <silk cloth> ex: pag 84: Rocca adusi di Liisun una bucatii di curaze trii Hrisu!a cur-ba-ni I sf (--biinj) - njel friptu - [frip-
cu-cu-vea-ua sf (-veali/-vei)- un pulj
di noaptea ca un buf njic (cu peani sutu carl s-aduc alavdiirila un aghi _ mulai ca di cinushi, tsi lumea pistip[cintare bisericeascii] <chant> seashti ca, atumtsea ciindu ciinta, aspuni cun-da-chilcundac sflsn (-dachi/-daca va vina laets, va s-faca tsiva arau, va tsi) - partea di dinapoi di lemnu a s-faca moarti di om) - [cucuvea] <little owl> ex: pag 71: una CUCUVeaua tufechiljei - (pat de pU$cii] <rifle butt> cun-du-ra sf (-du-ri) - paputsii, curcubaea jiloasa shi liihtiiroasa pri una shcamba analtii delji/curdhelji - (pantof] <shoe> ex: pag 64: tu cicior avea cunduri (paputsa) di cu-Ia-ni sf (-liinj) - bair (di miirdzeali i faliatina aroshi lucrati cu hir di sirma alti lucri) tsi s-poartii digushi - [salba, cu-njacl sn (-nja-tsi/-nja-curi)- brancolier] <necklace> ex: pag 71: galjinusha lutsea pri chipita aI Elimbu ca una dy, una biutura alcoolicii (ca una soi diculani di chetri scumpi arachii) tsi easti faptii Frantsa - [coniac]
tura de miel] <roasted lamb> cur-ba-ni2 cur-ba-ni3 sf (--biinj) - sots multu vrut sf (--biinj) - afierumii, sacri-
(prieten] <friend> ficiu, atsea tsi s-adutsi ca doarii aI Durnnidzii, aliisarea ( cu vreari) di tsiva tsi axizeashti multu trii ghinili a viimui tsi-I vrei - [sacrificiu, jertfi] <sacrifice> ex: pag 57: amu sh-tiitsea curbani banaa lor ti nasa; ex: pag 63: avea adeli ca n dzua di unspriivinghits di April s-aducii curbani aI Dumnidzii
triininti, avansedz, 50 fatsi ma rnari, ma multu [a spori] <to increase, to make progress> ex: pag 76: lucml nu custa (nu para u loa niJjnti) di-aestii oarii, cii vinlu Iii si alina n cap
cus-ti-ses-cu vb (-seam,-n-tii, -si-ri)axizescu,fac (am una tinjii di...) - [a

costa] <to cost>
cus-tu-ses-cu
- vedz custisescu - ex:
cuI-cat adj (-ea-tii,-cats, -ea-ti) - tes ampadi, bagat s-doarma - [culcat]

<lying down, gone to bed> ex: pag 52: maratslji armiinj, tsi durnja culcats (tesh iimpadi) varliga di focuri CUi-cuI (mi) vb (-earn, -ca-tii, -ea-ri) _ mi tindu mpadi (pi tsiva ta s-dormu i smi discurmu), lI\i bag s-dormu - [a (se) culca] <to lie down, to go tu bed> ex: pag 53: tricu noapti multi; culcara (s-biigarii s-doannii) fumeljli 50
<cognac> ex: pag 109: cunjaclu atsel cama bunlu tritsea di la un la alantu
cu-njac2 sm (-njats) - aluma, arshic

(amada, co can, etc.) adrat cu pljumbu ta
sa ngreacii ma multu _ [1]<1>
cu-paci sm/sn (--paci/-pa-ci)- arburi,

arburi mari di paduri (cu truplu ndreptu, cu lemnul sanatos tsi fatsi multii ciildurii ciindu ardi) tsi fatsi un fruhtu (gljinda) tsi-I macii portsilj - [stejar] <oak tree> ex: pag 88: veara s-aprindi cupacilu aclo shi fatsi mari ci1dura
cur-bi-shan adj (-sha-na, -shanj, -shani) - mirat, iinvapsu, corbu, curbisit,

larii tihi
[nenorocit,
nefericit]
pag 68: unii icoana multu mushatii tsi custusea (fiitsea, axizea) viirii tsispriidzatsdi liri cu-tedz vb (-n-dzam, -ti-dza-ta, -ndza-ri) - dildiisescu, nu nj-easti frica (am curailu) s-fac tsiva - [a cuteza] <to dare> ex: pag 58: mi njir cum cutidzash (nu ts-earafricii) ca s-vinj tu oara aestii
<unfortunate> ex: pag 104: ci1ugiirljiuau tu mari angatan, cii multu mari njila la easti di curbishana (miirata) di moashi cu-ri-i sf (-Iii) - piiduri- -' (Piidure] <forest> ex: pag 52: sa sh-veadii muntili cu iantanjli, padzli cu Iilicili, curiili . -. ,.,... 1 ~"71t ,..
cur-mul (mi) vb (-mam, -ma-ta, -mari) - talj tsiva, shcurtedz, dispartu, bitisescu - [a curma, a taia, a termina] <to stop, to cut>
cu-tre- ir vb (-ram,-ra-ta,-m-ri) - vedz cutrighir- ex:pag 87:!reidziiliascherea

cutriirii. tut Elimbul
cul-cu2 s/adj (cul-ca, cul-tsi, cul-tsi) _ 1'.111 hrnmii niheam ca aroshi. cai cu una
hroma niheam ca aroshl [rolDJ <chesnut horse> ex: pag 69: ciivala pri un caI culcu (arosh)
cu-pa sf (--pi)- scala, ghilii (tra beari

, . r -~_~1 64: soubeai tu cupa, nu altsiva
laV"n~a
cu-na-chi I sf (-nachi) - chindruiri/

chinduriri dupa una cali lunga (tra discurmari); cali faptii tu una dzua - (popas; drum parcurs pe 0 zi] <halt, stop; distance travelled in a given day> ex: pag 53: nu Ij-aliisa pri miiratslji siircaceanj s-agiunga tu cunachea tsi vrea s-agiunga; ex: pag 77: cat agiumsira calivi caftara cunachi la
cu-pa-cearl sm (-eeari) -limnar, un tsi lucreadzii la paduri (talji i vindi leamni)
- [Iemnar]
<woodcutter>
cu-tri-ghir/cutrigir vb (-ram, -ra-ta, -ra-ri) - alag (mi duc, imnu) pristi multi locuri - [a cutreiera] <to travel allover> cu-tsa-chi sf (-tsiichi) - partea di ":-~"n; ,f; 1. .haua di carl s-Ieaga samarlu - [ciochinii] <baclC.saawc uu..., ex: pag 124: mi-aspindzurii di cutsachea di samar cu-tsil- 17zbor nicunuscut - ex: pag 84: adusi di Liisununa bucatii di curaze trii Hrisu!a, tutiicu cutsiilj(1) dal-ga sf (dil-dzi) - chima, tiilazi, unda, atsea tsi fatsi apa ciindu s-mina (cu miniiri ritrnitsi, cu aniiltsiiri shi alIiindusiri di apa) - [val]<wave> ex: pag 53: tserlu eara gilit shi albastru ca una dalgii di-ali amari
cu-pa-cear2 sm(-eeari) greetsivini dit una hoara di ninga Avdela, iu lumea ari portul dip ca atsel a armiinjlor shi tra carl si spuni cii suntu armiinj tsi sh-agiirshira limba armiineascii shi tora zburiiscu giirtseashti - [1] <1> ex: pag 114: na dusim varna seara s-curmam una aripa di oi di la cupaceari
cur-mu2 (mi)vb (-mam, -ma-ta, -mari) - avursescu, apustusescu
<totire>
- [a obosi]
cur-mu3 (mi)vb (-mam, -ma-ta, -mari) - aliixescu calea pri iu treatsi apa di la
cu-na-chi2
sf (-nachi) - casa di om
un ariiu
- [a schimba cursu! unei
ape]
<to change the course of a river>
148
NUSID TULLIU
sf (-Ii) - iimplititura cu una isturii - [a depiina] <to wind, to reel on/up, to tell a story> ex: pag 72: statea n prag, dipina ica cusea tsiva; ex: pag 96: c1indu la si dipina aesti tu minti
MURMINTSA
ex: pag 107: analtu, diplarcu, chipitos, livendu shi apwasit, ashi cum prindi shiba un capidan di furi
FARA .CRUTSI
149
dan-te-liiltanteJa
el, 1iljIjau tuta aveareatsi u-ari - [a

despuia, a jefui] <to strip of, to plunder> ex: pag 113: avutslji fac nindriptats shi dispoalji pri oarianj . dis-tIt - ?7 zbor nicunuscut - ex: pag 81: una lacrima mari, cat una coarn1i, lji chica dit ocljilj a distilului Lambre
hir multu subtsiiri (di mamsi, bumbac, etc.) tsi s-baga pi stranji muljireshti tra [dantela] <lace> ex: pag mushuteatsa 64: fusta lucrata mash cu dantela alba Ijacatsa gusha ca di marmurii
di-prea-po-ea
adv - deapoea,apoea-
dan-te-l1i-ri-i sf (-rii) - danteli (multi sh-di multi soi) tsi 800tu deadun tu idghiul loc [danteliirie] <lace work> ex: pag 118: cats u videa, s-njira di dantelaria fina, siipatatu lemnu dash adj (da-shi, dash, da-shi) - vrut, dumt - [drag] <loved, dear> ex: pag 60: cats fiirtats di-a mei nj-ari bagata s-mi c1indiiseasca s-mi-alas di tini, dasha-a mea, gugucea-a mea d1il-d1i-ses-cu/d1ildisescu vb (-seam, -si-ta, -si-ri) - cutedz, diivransescu, Ijau una shansa (risk), mi-afundu - [a risca, a indr1izni,a nav1ili]<to risk, to dare> ex: pag 110: eu earam singur cari daldaseam (cutidzam) si-Ij spun ca saiba njila sh-di noi d1il-d1i-sit adj (-si-ta, sits, si-ti) - curagios, lara frica - [temerar, curajos] <courageous> ex: pag 108: eara tiniri, zveltsa shi d1ildasits (curagiosh, fiirii fricii) d1in-d1i-na-i sf (--nai) - vedz diindiina ex: pag 52: ordin s-deadi ca armiinjlji si sh-imna calea-ambar; mari diindiinai (mintiturii) la fumelj d1in-d1i-nitdiindiinai sm/sf(-nadzl--nai) - giurgiuna, vrondu multu mari, mintitura - [dandana, zgomot mare]
deas-pir adj (-pi-ra, -piri, -pi-ri) apilpisit, despir, tsi-sh chiru curailu [disperat] <discouraged> ex: pag 71: Lambre, maratlu, deaspir (apilpisit), shidzu pi una cheatra, sh-aradzima
caplu di c1irlig .
[dupa aceea] <after that> ex: pag 65: Ciinta ma namtea barbatslji, dipreapoea (deapoea) muljerli di-ri-nat adj (--na-ta, --nats, --na-ti) - cu sufIitlu frimintat - [zbuciumat] <agitated, nervous>
dis-tIn-du (mi) vb (-tin-deam, -timtiiI-timsii,-tin-dl;a-ri/-tin-di-ri)- isihiisescu, relaxedz, mi discurmu [a se destinde] <to relax> ex: pag 76: dupa tsi ciucutirii ghini, s-distimsira, shi scoasira barbiirusili shi s-timsirii tu-aumbrata dis-tsin-gu vb (-tsin-dzeam, -tsim-t1i, -tsin-dzi-ri/-tsin-dzea-ri) - dizleg, disfae briinlu (apala), iinj scot curaua
de-mun/dhemun sm (-munj) - drae, diavul/dhgeavul, om arau ca draclu, hiintsii imaginarii (dit mintea a' omlui) tsi fatsi
mash lucri slabi
dir-nat - vedzdirinat- ex:pag III: inima nj-acatsa si-nj bata ca dirnata
- [demon]
<demon> ex:
pag 70: slaba, analta, uscata, urut1i, canda eara viima demun (drac)
der-tildertii sf (--turi)- mari dureari

(sufIiteasca), cripari, hala, situatsii greaua mplina di gaileadz (problemi) [pas, suferintii, grije] <suffering, pain> ex: pag 95: tsi vrea si shtiba niis di dertea (ha/a) a unlui picurar!
dis-coa-pir (mi) vb (-cu-pi-ream, ~upi-ri-ta, -cu-pi-ri-ri) - (mi) dizvilescu, aflu i aspun (tsiva tsi-i ascumtu i nu sa shtii), Ijau (scot) di pri mini (i di pri tsiva) luguria tsi mi-acoapira (i luacoapira) - [a (se) descoperi] <to discover (himself), to frod out> ex: pag 116: nitsi draclu nu va u discupirea! (ajla, scutea dipadi)
- [a
descinge] <to tahe off one-s belt (girdle, sword, etc. ex: pag 99: Lambre eara mortu; nasa-I distsimsi
doc-tor sm (-tori) - gheatru - [doctor,

medic] <doctor, physician> ex: pag 78: doctorlji (gheatsiirlji) nu-avea nadia slu-ascapa dot adv - dip - [de tot] <at all> ex: pag 75: c1injlji durnja shi varna -dot (dip) nu-
dia-man-dildiamandu/diamanda
sUsn
dis-cu/dhiscu sn (-curl) - taviiltava[tava] <tray> ex: pag 82: g1ili tserlu shi inshi iara soarli, sc1intiljos ca un discu (tiivii) di mirgeani
(dzii) cheatra scumpa (crustalin1i, lara hroma, nghiliceashti multu shi easti multu viirtoasa) cu cari s-fac neali ica, 50 talji ghilia - [diamant] <diamond> dia-man-tu sn (-dzii) - vedz diamandiex: pag 52: lutseafirlu ardea atumtsea pri chipita al Elimbu, curat ca una cheatra di diamantu
IIsimtsi dish-tip-t1i-ciu-ni sf (-ciunj) - atsea dub-c1i sf (dub-tsi) - vedz dupca - ex: tsi-aspuni un om dishteptu c1indu
dziitsi i fatsi tsiva [de$teptaciune] <intelligence, smartnesS> ex: pag 79: ahiintii dishtipt1iciunishi mushuteatsa di om! di-sic vb (-cam, -ca-t1i, -ca-ri) - talj un lucru dealungului tu daua i ma multi
p1irtsa
pag 64: bair di flurii antitsi ca dubtsi (galbinj miiri), austrachili, venetitsi,
mints1i, vizantini
di-Ii-cat -
vedz
ndilicat
- ex:
pag
92:
avea un sufIit multu dilicat, ca eara niimnat tu lumi
- [a despica,
a sparge1 <to split, to
du-di-i sf (-dii) - agro pururnbu [porumbel s1ilbatec] <wild dove> ex: pag 59: moi Urisula dudia-a mea, mash moartea va na disparta
<tumult, brawl> c1p.:I-~I1-tnt-l11i ~"v _ f~rp tla,;n;
di-njic vb (~,
-ca-ta, -ca-ri) - talj,
amp i adar tsiva tu cumats njits; fig. mi ,fpQn;r mi "inn _ r.,.('1111'";1'1:1 .,.t;';.,.in hn_
slit> ex: pag 58: mi-alash s-mi disica ifacii cumiits) ciinjlji,ail dis-nln-dzur vb (-ram. -ra-t1i,-ra-ri) dipun di-aelo iu easti spindzurat - La desprinde, a decro$a] <to unhook, to take down> ex: pag 124: mi bateam smi dispindzur (s-S di-ac1o iu earam spindzurat), ma, tuti ncot dis-pl1i-tItJdispaltit adj (--ti-tii,-tits, -titi) - disfaptu (un lucru tsi eara namti amplatit) [despletit] <unplaited, unbraided> ex: pag 99: perlu Ij-eara displatit (disfaptu), cum si scula dit somnu
du-gri sm (-gradz)- arma (tufechi)cu

un singur gagosh
- [arma
de cavalerie
cu un singur glontJ <rifle worn by

caValry men WIIDomy Ull" UW'''''''' "A. pag 58: tut ca ndridzeam s-Ijau dugr1ilu si s-acatsa loclu
pandilos, dicutot, di cu tut, tut iintreg, dip, di-a-cu-totalui - [cu totul, de tot] <completely> ex: pag 56: s-featsi ghini deacutotlui (dip, tut iintreg); ex: pag 90: friindza nu s-batea deacutotlui (dip) dea-doa-riildadoara adv - a daua oara -
catele] <to chop up, to cut into small pieces> ex: pag 99: s-Io mbratsii cu muma aI marat di Lambre shi dauli sdinjica (dirina) di-p1ir-tos adj (-toa-sa, -tosh, -toa-si) tsi 800tu (si-afla) diparti - [indepartat] <from far away> ex: pag 94: ca un om tsi vinji dit xeani greali shi dipiirtoasi(di diparti) di-plar~cuJdhiplarcu adj (-plar-ca, --plar-tsa, -plar-ti) - paltiiros, largu la
p1iltiiri
du-gu-res-cu vb (--ream, n-ta, -ri-ri) ariispiindziiscu una caldura ardziitoari (tsi ardi multu), iinc1ildziiscu (ardu) multu- [a dogori] <to heat> ex: pag 52: cum s-apruohea di njadz1idzu1i, cum siimtsea ca soarli acatsa s-dugureasca (nciildzascii, ardii multu), disc1irca tu aumbratii
[a doua oara] <second time> ex: pag 58: eu aveam di. pri minti s-sarmu oili . deadoara (a daua oarii) dea-pin vb (di-pi-nam, di-pi-na-ta, di-pina-ri) - lu-adun gljem un hir disIacut i un hir tsi s-afla ninga tu fus; fig. spun
dis-polj vb (-pu-ljam,-Ija-ta,-Ija-ri) gulishinedz, scot tuti stranjili tsi Ij-ari pi
[spatos]
<broad-shouldered>
dul-ber
s/adj (-be-ra, -beri, -be-ri) -
150
NUsm TULLIU
MURMINTSA FAM CRUTS~

dza-da sf (-di) - finghitlfinghid, surtseali di chin adunati stog tr-aprindeari foclu, un lemnu lungu cu surtseali di chin (apreasi) la un cap cu cari s-fatsi lunjina noaptea - [zada, surcele de pin pentru aprins focul, toqii] <chips of pine used to light afire, torch> ex: pag 90: oara candu siircaceanjlji avea bagatii di maca cu dzada apreasa fa-lia-ti-na - :--edztaljatina - ex: pag 64: tu cicior avea cunduri di faliatina (cheali di bou i cat) aroshi lucrati cu hir di sirma fan-taz-maJfandazma sf (-mi) - fantasi, hiintsa imadzinara (di multi ori imadzinea-a truplui a unui tsi ari mow deja) tsi-lj si pari reala a atsilui tsi
pistipseashti ca u veadi dealihea [fantoma, niiluca] <ghost> ex: pag 54: u mutrea ca cildasit di minti, u mutrea ca pi una fantazma cadzutii dit steali
151
multu mushat, undzit, cu buna vidzutii, maghipsitor di mushat [foarte frumos] <very beautiful> ex: pag 65: nu eara feata s-nu-I va pi dulberlu (mushatlu) Lambre
basha friimtsili dumjiti cu una fleaca (}lamii)alba shi trimburitoari
fiea-maJflama sf (-mi) - pira, fleaciil

fljaca, partea lunjinoasa shi njish~oari (tsi s-mina tut chirolu) cari si-analtsa dit un foc - [flacara] <flame> ex: pag 50: varna lamnji cari casca gum aclo nsus, pri chipitli di munti, shi vearsa pira shi fleama (fleacii) fii-turl/fitur sm (-turl) - pitpiruna, una insecta cu areapiti man sh-multu mushati (chindisiti) tsi azboaira di pi una liIicipi-alanta - [fluture] <butterfly> fii-tur2/flituredz vb ("-ram,-ra-tii, -ra-ri) _ fac semnu ascuturiinda una shamii,
dau cu peanili ca un flitur
du-mi-catl sn (-turi) - miishcatura, cumatii (di pani) tsi s-baga (shi sameastica) antreaga tu gura imbucatrii] <mouthful>
- [dumicat,
du-mi-cat2 adj (~-tii, ~ts, ~-ti) faptu (tiiljat) cumats njits (cat s-poatii s-
dzi-na
intra tu gura-a omlui tsi Ii maca) [dumicat] <made into small pieces> ex: pag 65: Numaljili fura dumicati (tii/jati tu cumiits njits), arumanjli, bumbarlji, cucurujli shi splinandurli scoasi di pi suli dum-ni-dza-es-cu adj (-eas-cii, -eshtsii, -esh-ti) - ca data (faptii) di
Dumnidzii
sf (--1li)- featii dit parmiti (daileana, tinira, multu mushata, nimuritoari sh-buna la suflit) cu puteari supranaturala - [zina] <fairy> ex: e ex: pag 55: tutii siircacinamea sh-diidea bana tri mushata dziinadi munti
- [dumnezeesc]
<godly>
ex:
pag 62: Elimbul la si parea ca una bisearicii, piidurli ca un templu santu, puljlji ca una muzica dumnidziieasca (ca vinjitii di la Dumnidzii) dum-ni-lji sf (--1lilj)- chirolu (starea) ciindu cariva easti domnu shi stapueashti pristi un crat (pulitii, casii, etc.) - [domnie] <reign> ex: pag 66: avriihnjisits s-culcara catiun la purava-Ij shi agarshira sum 'muta dumnilji (stiipuiri) ali luna dup-ca sf (dup-tsi) - galbin mari (cat
tsintsi liri nturtseshti) - [moneda mare de aur] <large gold coin>
dzem vb (dzi-meam, dzi-mu-ta, dzi-mearildzea-mi-ri) - shcljimuredz, scot zboari niarticulati dit gura (ca am dureri man sh-nu pot s-li-aravdu) - [a geme] <to groan> eftin adj (-ti-na, -tinj, -ti-ni) - tsi nu
custuseashti multu
fapta sf (-ti) - tihisiri, lucru tsi s-ari fapta - [fapta] <fact, deed> ex: pag 91: eara, nafoarii di aesti daua fapti, shi una alta faptii tsi-I fitsea pi celniclu spitreaca pi dzinir-su ra-dzet sn (-turi) - paduri di fag - [fiiget] <beech forest> ra-get sn (-turl) - vedz fidzet - [fiiget] <beech forest> ex: pag 58: va cantii pitumiclja n plai shi birbiljlu tu fiiget
- [a
flutura]
<to wave> ex: pag 87: Perlu lungu alj flitura pri anumirlji mushats ca aripi di corbu
[ieftin]
<cheap,
inexpensive> ex: pag 91: u-ancupara multu cama eftin dicat s-vindea pana atumtsea em conj. - shi - [~i] <and> ex: pag 107: fitsea ca s-para em (shi) fuviros, em (shi) ariisit e-re-mit'ermit sIadj (-mi-tii, -mits, -miti) - ermuxitlirmuxit, (ciilugar) tsi
baneadzii singur tu lumi sh-tuta bana-Ij easti ncljinata al Dumnidzii, un tsi baneadzii singur sh-ari putsiini ligiituri
du-vle-ti 1 sf (-viets) - stat, crat,

amiranlji, viisilii
- [stat]
<country,
cu-alantii lumi - [eremit, pustnic] <hermit> > ex: pag 57: si ncljina la mushata feata cu oclji di maghii cum si
nl",Ii1"; n" PTPmitI~ 11"; it"n~";
tlor adj (flo-ra, flori, flo-ri) - albu dip (fiira var per lai), hroma tsi sh-u-adutsi niheam cu albu-galbin (candu-i zborlu di capri sh-tsachi) - [alb-auriu] <whitemodish sn (-shuri) - dintsiiljman di la golden> ex: pag 114: avea tiiljata un un elefantu (fildishin); lucrul (di hroma vitulj flor (albu-galbin) alba) di cari suntu faptsa dintsalj a flu-cos adj (-coa-sa, -cosb., -coa-si) - tsi elefantului - [filde~] <ivory> ex: pag 93: easti cu floatsi - [flocos] <hairy, tsi dintsa alghi! canda suntu fildish shaggy> ex: pag 55: timtii pi vilendzii fi-li-gra-ni sf (7) - sirmatiro,lucratura flucoasa fina ca una dantela adrata pi giuvairi cu fran-dze-laJfranzeliilfrangioliilfranzola hiri multu subtsan di amalama (asimi, pani alba sh-ciirtsiinoasa (cu coaji multii etc.) - [filigran] <filigree> ex: pag 103: sh-njedz putsiin) ca atsea tsi s-fatsi Franeasti lucrat ahat mushat, canda-i tsa, (tu unili locuri s-dziitsi shi samuna) filigrani [franzela] <french bread> ex: pag 55: au fin adj (fi-na, -fmj, fi-ni) - 1si"easti njic macata pani alba ca frandzela shi ndilicat, (pandza) multu subtsan di
s-veadiprit ea - [fm] <fine> ex: pag

'!".._.. n;.I .. _~;
Ai "'"ntICloHi"~
fran-tses-cU/frandzescu -tsesh-tsa. -tseash-ti) cum suntu
adj (-tseas-ca, - di Frantsa, ashi t IrantSezI]I)
1\.llIgUUIlV'" t:J\.:pag 00: nu vrea s-veaoa oaminj di ali duvleti (chivernisi) la calivi, ca shtea tsi au'traptii
e-vla-vi-i sf (-vii) - aspunearea-a vreariljei ciitrii Dumnidzii cu tsiinearea-a tutulor nomurlor ali bisearica
fina, sapata tu lemnu fin-ghidlfinghitlfinghit sm/sn (-ghidz
gal]l
du-vle-ti2 sf (-vIets) - mushuteatsa-'

[frumusele] <beauty> ex du-zi-na sf (-zinj) - stag di 12 cumats di idghiul lUCID [duzina] <dozen> ex: pag 82: shcurturi vrea-lj coasa vara duzina (dauspradzatsi), dzac vb (dzii-tseam, dzii-cu-tii, dzii-tsea-
- [evlavie]
[frantuzesc] <french> ved tu frantseshti fri-cos
ex: pag 107: lu -coa-si) - tsi
/-ghitsl-ghi-ti)
untulemnu
noaptea, dzada
- lamba (candila) cu
<piety> ex: pag 112: candu evlavia a Hristolui fitsea ca pana shi gilatslji si sfacii njelj la inima eV-ZOn/evzun sm (-zonj) - stratiot gree cu fustanela tsi aveaglji piilatea viisiIjelui gree - [evzon] <evzon> ex: pag 94: un bran di matasi, cu fundi di hrisafi, strimtu mash patru dzeadziti, cum iilpow evzonjlji
i gaz cu cari s-fatsi lunjina
adj (-coa-sa, -cosh,
- [opaitl<rushlight>
ex:
Ij-easti frica, tsi fatsi fuca la altsa
pag 70: dupa tsi-apreasi un finghid, iil mutri unaoara fiea-caJfljaca sf (flets) - pira, flamiil fleama, partea lunjinoasa shi njishcatoari (tsi s-mina tut chirolu) cari si-analtsa dit un foc - [flacara] <flame>. ex: pag 102: luna ... lji mutrea di nsus cu vreari shi la
[fficos, infrico$ator] <who scares easily, scary> ex: pag 85: tilts furl veclji, fricosh (tsi lac fricii la lumi), liihtiirosh ftu-hip-ses-cu vb (-seam, -si-fii, -si-ri) _ urf"anescu, mi fac ftoh (oanan, fucara)
_
ri) - vedz zac - ex: pag 103: dziitsea

(.rhidea tes iimpadi) di langoari
[a siiraci] <to become poor> ex: pag 108: sh-ca s-ti loam, Rumania nu vrea
]52
NUSHI TULLIU
[bi~ici] <bladder, blister> ex: pag 78: arbineshlji Ij-ashtearni cu fushti, iIj bat, iIj sindzineadzi fu-vi-ros adj (-roa-si, -rosh, -roa-si) tsi fatsi fricii, tsi infricusheadzi _
[infioritor, teribil] <terrible, terrifying> ex: pag 106: adutsiri aminti mplini di lucri fuviroasi (tsi aduc liihtari)
153
ftuhipseascii (urflineascii), ca s-didea trei-patru njilji di liri fu-cu-ri-n3lficurini sf (-rinj)
.'
- vatri
iu
pag 59: noi avem mari hazmalachi di multu nica, di cindu inj fura un giici shi-Ivindu la ciragunj ga-Ies-cu (mi) vb Hearn,
mi fac sirin (mi) nsirinedz,
[gargarijii] <weevil> ex: pag 116: Ververa si stricura ca una girgaritsi gii-ze-pi - vedz gazepi - ex: pag 65: nu cutidza si sh-aspuna vrearea, ci alumtsea eara gazepi " ghe-su-ca-nut adj (-nu-ta, -nuts, -nuti) - aIbu-ams - [aIb-ro~cat] <whitereddish>ex:pag 122: una capri mushcra shi una ghesu<;iinulipisht6 di una parti ghi-de-ri sf (-deri) - taxiratiltahsirati, laeatsi, distihii/dhistihii, citratsi, pacus/pacuz - [nenorocire]<misfortune> ghir-ghe-fi sf (-furl) - pindzi pi cari sfatsi dantela - [gherghef] <lace frame> ex: pag 92: scria mushat, canda chindisea pi ghirghefi
s-fatsi foclu; foc apres ghini - [vatra, foc incins] <fireplace, hearth; fire> ex: pag 115: un aroput s-avdzi stri fucurini (vatra cu foe), shi niscinti chetsri samcutiri di nsus
- [a (se)
Ji-ti, -li-ri) inse-
nina) <to clear up (the sky ex: pag 82: pina s-trapsira niorlji, gili (si nsirinii) tserlu shi inshi iara soarli gii-Iit adj (-Ii-Ii, -lits, -li-ti) - sirin, tsi
easti fira niori, insirinat
fu-dul adj (-du-li, -dulj, -du-li) - pirifan, filos- [fudul] <proud> ex: pag 53: niveastili si ndridzea cari di cari s-hibi cama fuduli (pirifanii) fu-du-Ii-i
fali
aciitsari s-agioaci diniinti cu multi fudulii (pirifanji)
- [ fudulie]
sf (-Iii) - fuduleatsi, pirifanji,

<pride> ex: pag 73:
fu-fu-Ies-cu vb Heam, -li-ti, -li-ri) Ij-amintu tut tsi ari cariva, il gulescu di tut tsi ari - [a ci~tiga totul, a goli (curita) pe cineva de ceea ce are] <to win everything> ex: pag 120: aveam uni amadi multu buni shi Ii fufulii (ii/j gulii m, Ii amintai) tuti arshitsili a sotsIor
fu-vir-ses-cu vb (-seam, -si-li, -si-ri)cinusescu, dzic a virnui ci va-Ij fac tsiva ariu (ta s-Iu-aspari ta si-I fac si-nj da tsiva) - [a ameninta] <to threaten> ex: pag III: nu putui s-aravdu ahit tiranj, shi-I fuvirsii (ciinusii, ii/j dziirh cii va-/j fac multu ariiu) cu zboari greali; pag III: di tr-atsea cii eu lu-aveam fuvirsili, fui giudicat ga- i sf (gii) - un pulj cu peani Iii shi cioc
sanatos
- [senin]
<clear
sky> ex: pag 53: tserlu eara gilit (sirin) shi aIbastru ca una dalga di-ali amari
gii-lji-nu-shil sf (-nush)- galjina ma

njicii, pulj di giljina
chicken>
-[giiinu~a] <young
- [cioara]
<crow>
ex: pag 93:
gii-lji-nu-shi2 sf (fira pi) - una constelatsii di steali tsi sh-u-adutsi cu un giljina cu pulj [clo~ca cu pui] <the
gi-Iat adj/s (-la-Ii, -Iats, -la-ti) - atsel tsi

vatima condamnatlu la moarti di un triunal, un tsi vatima, un tsi pidipseashti multu sh-fira njila pi cariva - [cilau] <torturer, executioner> ex: pag 112: cindu evlavia a Hristolui iatsea ca pina shi gilatslji si s-faca njelj la inima gi-Iep sn ("1Iuri) - taxa tsi s-pilteasti la chivernisi tri oili tsi Ii-ari cariva [impozit pe oi] <taxes for owning sheep> ex: pag 51: zbor avea ishiti ci arminjlji ma multili oi li-ascundu di gilep giu-ea-pi sf (firi pi) - vedz giuvapi - ex: pag 101: la cati Iji spunea ma-sa, nisa nitsi nu tuma giueapi (zbor)
aIlioara giiilinu-nj va para purunghi shi haracaschili piturniclji!
gai-Ie/gaileilgiilei sm Headzl-Iei) vrundidii/frundida, ghideri, frica i minduiri tsi-sh fatsi cariva cindu ari ti adrari vir lucru tsi poati ta s-easa arau - [griji] <worry, concern, trouble>
Pleiades> ex: pag 71: giljinusha lutsea pri chipita al Elimbu ca una culani di chetri scumpi
giin-gu-redz vb (-ram,-ri-li, -ci-ri)zburiscu (ca pulji cindu s-vor) cu sonuri niarticulati (cari nu fac zboari ntredz tsi si s-aducheascii) - [a ginguri] <to coo> ex: pag 76: purunghilj gingurea dipriuna tu vali cu una boatsi lingiroasa gii-rii-gun s/adj (-gu-na, -gunj, -gu-ni) - armin tsi sh-chiru limba shi s-featsi grec - [aromin grecizat] <VlaI1 who abandoned his language and became Greek>
fu-Ijor/fuior sn (-Ijoa-ri) - mnati di lini (cinipi, Ijin, etc.) - [fuior] <bundle of wool, hemp, etc.> ex: pag 52: iapili cu mindzilj dupi nisi s-mushca, aliga cu coada fuIjor .
gai-Ie-i sf (-lei) -
vedz gaile ex: pag 89: s-featsi cii doarmi; tsigailei avea!
fun-da
sf (-dil-dzi)
- fljong - [fundi]
<bow> ex: pag 94: ancupiri shoun brin di mitasi, cu fundi (fljonguri) di hrisafi
ga-Ian-tu adj (-Ian-Ii, -Ian-tsa, -Ian-ti) - cuvarda, tsi s-aspuni bun shi atentu _ [galant] <galant> ex: pag 88: Lambre, galantu (cuviirdii) cum eara, la diminda a tutulor biutura
fu-ra-mi sf (-rinj) - ceati di furl, oaminjtsi Ija lucri di la aItsi cu zorea sh-firi s-pliteasci - [bandi de hop]
<band ofthieves> ex: pag 118: iu au tricuti ahiti furinj (ceati di furl) shi iu aurli vimhJrlitn.mn. fur-Ii-chi sf (-Ii chi) - furtu, furari _ [hotie] <theft> ex: pag 106: iuva nu sau fapti ma multi furlichi (fUrturi)ca tu calea di Avdeli pini Biiasi fu-sar adj (-sa-ra, -sari, -sa-ri) - un
(ghiftu) tsi fatsi fusi
ga-ra-fi-la sf (-fi-li) - garoaflii/garoafi, una lilici cu multi soi di hromi sh-cu njurizmi mushali - [garoafi] <carnation> ex: pa~ 62: suflitlu s-dishcliidi ca oaoucnea 01 garaI1la
giuglijug sn (-guri) - hilati di lemnutsi

s-baga pisti gurmazhi-a boilor (caIjlor) ta s-traga phiglu - [jug] <yoke>
gar-bu-it adj (-i-Ii, 4ts: -i-ti) - incusurat, g1iIbuv, gribos, cushal [gitbov] <bent,~.hunch-backed> . -. , --- '" jiloasa shi plamti
ex: pag .""'"
giug2ijug sn (-guri) - cali nsus, imnari

"...; ,..n~c:t; tli munn .. rsuisl
ga-ze-pilgazepilgizepi
sf (firi
pi)
siciilmai, taxirati - [supirare, minie] <trouble, grief, fury>
pierdere,
giib-jeu sm Hei) - tufi (tufani)di giuneapini, arbur njic dit fumeaija a chinjlor, cu truplu ca uni aIumachi tsi s-tindi
giir-ga-Iatlgirgilatlgirgirat adj (-la-Ii, -Iats, -Ia-ti) - aspilat, para-aspilat - [spalat bine] <washed>
<ascent> ex: pag 53: turmili di mitntsl, di steatpi, di noatinj, di vitulj, di njali loara giuglu-giuglu (calea) nsus ciitri tu Elimbu giu-nar sm (-nari) - tinir sh-gioni - [voinic] <young man> ex: pag 55: eara, pininga mushati, multu giunara shi multu buna giu-nes-cu adj (-neas-ci, -nesh-tsa, -nesh-ti) - ca di gioni - [vitejesc]
<brave> ex: pag 64: ca multu fudul shi
<spindle-maker>
- [care
face fuse]
fus-car sm (-cari) - tsi fatsi fushti - ex: pag 83: lj-asuni uni n cap cu furca di lu-adri fuscarlu ca aclo si-Ij hibi fus-cii sf (fush-ti) - bishicii, filtacii _
pi loc - [jneapin] <juniper>ex: pag

106: s-vedz ishinda dit giibjei i di dupa arburi virna bluchi di furi
gacilgaci sm (gici)
giir-ga-ratlgirgirat adj (-ra-li, -rats, -ra-ti) - vedz girgilat - ex: pag 92: eara mushati, aspilati, girgarati (multu ghini aspilati), ma vira nu-Ij si parea ca Hrisula a lui giir-ga-ri-tsii
cu truplu
- tsap,
tsap tsi njardzi
sf (-ri-tsi) - insecli njica

cultivati
niintea-a
cupiiIjei - [tap] <he-goat>
ex:
oval tsi macii planti
154
NUSHI TULLIU
MURMINTSA. FA.Rfi.. CRUTSI
155
.'
multu giunescu Ij-earaimnaticlu giu-nop sm (-nochi) - vedz giunoplu sm (-nop-lji/-noch-Iji) giu-no-plu dialectu - [vorbii, dialect] <word, dialect> ex: pag 71: grai (zbor) nu putea s-Iji scoata din gura grii - vedz dugrii - ex: pag 112: uniishuna, un grii (tufechi) trundui noaptea gra-es-cU/grescu vb (gra-eam, gra-i-ta,
gra-i-ri) - dziic, zburiiscu, grescu, cljem [a griii, a chema] <to speak, to call>
giunel, gioni - [voinic] <brave> ex: pag 108: patru giunoplji nchisira ginr/agiur vb (-ram, -ra-ra, -ra-ri) - dau zbor solemnu (giurat, cu mana pi crutsi i dinintea-al Dumnidza) ca atsea tsi spun easti dealihea - [a jura] <to take a oath>
ghiurdani lai digushi) [porumbel salbatec] <wild pigeon> ex: pag 60:"cats fiirtats di-a mei nj-ari bagata s.mi candiiseasea s-mi-alas di tini, dasha-a mea, gugucea-a mea
alasii anghilu ali moarti
ha-ras-chi-Ia - ?7zbornicunuscut: ca
una caracaxan
ex: pag 93: altaoara giiili nu-nj va para purunghi shi haracaschili piturniclji!
gu-ma-li sf (-miilj/-ma-li7)- vedz gumolj - ex: pag 57: canjlji alantsa iilj
hranea cu gumali, Belu maca pani gu-molj/gumulj/gamulji/gamuli snlsf
giu-ratlagiurat adj (-ra-ta, -rats, -ra-ti) zbor spus cu mana pi crutsi i dinintea-al Dumnidzii ca easti dealihea [juramint] <oath>
gra-ma-da sf (-madz) - stoglstoc, stiva, suro, sumiireauii, ma multi lucri tsi sta adunati deadun sh-larii arada [griimada] <pile> ex: pag 84: nu vedz dicat griimiidz di shumuronj gran sn (-nil-nuri) - una soi di iarba imirii di-a cui giirnutsi matsinati (Iarina) s-fatsi pani - [gnu, cereale] <wheat, cereal> ex: pag 67: iu nvirdza granili (cerealili) primaveara
(-moa-ljil-mu-ljil-mu-li) macarl (adrata ca un gljem) di misur i tartsii cu
ha-raz-miilharagma sf (-mi) - lunjina carl si-aspuni pri tser tahina hiirghii (niiinti ta soda soarli) - [zori de zi] <daybreak> ex: pag 50: harazma mushata Ij-arca perlu-Ij arus pisti munti shi pisti piiduri
giu-va-ir/giuvairi snlsf (-i-ril -i-ruri) lucru (ca neali, biligits, minghiush, ghiurdanj, etc.) faptu di metal scumpu (maliima, asimi) tsi poati s-aiba shi chetsra scumpi (diamanti) purtat tra mushuteatsa - [giuvaer] <jewel> ex: pag 68: nu vrea poata n dzua atsea si shveada pri giuvairiu a Ijei Lambre
cari s-hriinescuciinjlji - [cocolo$de has-cU/cascu vb (hiis-cam, hiis-ca-ta, porumb sau tarile cu care se hriinesc . has-ca-ri) - dishcljid gura ea nj-easti ciini]<7> somnu, dishcljid gura sh-ocljilj (ta s-ved gush-tir/gushtur sm (-tiril-turi) - prici ma ghini, ea mi ciudisescu di tsi s-fatsi,
njiea dit fumealja-a reptililor, cu chealea veardi-muma acupirita di ploaci, cu coada lunga shi patru cicioari ishiti eatra
nafoara
- [gu$ter]
etc.) - [a ciisca] <to gape, to yawn> ex: pag 90: Rocca shi Hrisula cu altsii siireaceanj ma-l hiisca n guIi shi s-umfla ha-tra sf (-tri) - hiitari, favoari, lucrul tsiI fats a unui ca-I vrei i ca Ij-ai borgi [hatir; favoare] <favor> ex: pag 83: s-Ijasparga hatra ali tsal Rocca
<lizard>
ex:
pag
121:
gremigremur sn (-muri) - aripidina,

arap/rapa, lreapidlareapit, grimelj, loc (di la un munti i magulii) tsi easti multu ncljinat di nu pots s-ti-alinj i s-dipunj
lishor
cati viir gushtir veardi mina fearica shi noi n-alipidam amproshti
gush-tu-ri-tsa
sf (-tsi) - gushtirnjic -
giu-va-pitgiueapi sf (-vachi)
zbor, apandisi, apocrisi, explicari (aspuneari) a unui lucru tsi s-ari fapt5:i eatse s-ari fapta - [raspuns] <answer>
- [ponor,
n"pii] <escarpment>
ex:
[$opirii\ii] <smiill lizard> ex: pag 121: nu da hiibari candu trec... gushturitsiili gus-toS/gustos adj (-toa-sa, -tosh, -toasi) - nostim, tsi easti cu gustu bun (nustimada buna), (om) tsi ari gustu (cuvenda tsi u-ariiseashti lumea) - [gustos] <tasty> ex: pag 73: lu iatsea hazi, ea eara gustos (cu gustu, nostim) paplu
pag 54: dupii tsi s-dipiirta di la purava pana tu un loc iu sh-u fura un grem areapid gren-dii sf (--dzii)- potan, tabani, grindii, lucru lungu sh-gros (adrat di lemnu, cilechi, beton) tsi s-ufiliseashti la adiiriiminti (casi) ta s-Ii faea saniitoasi shi s-nu cada - [grinda] <beam> ex: pag 124: mi liga di una grenda dit ahuri gres-cU/griiescu vb (gream, gri-ta, gri-ri) - cljem,dziic,zburiiscu [a chema] <to call>
gHi-va-ni-i sf (-nii) - usha orizontala i capachi cu cari sa ncljidi intrarea tu una izba (magazii, pampori, etc.) [chepeng] <trap door> ex: pag 116: vidzu lirii shi ocljilj Iji si featsira glavanii (cat una usha i capachi mari) gln-ma sf (-mi) - shicai, gljimatngljima[gluma] <joke> ex: pag 73: aeatsa si zburasca cu tuts, shicai, glumi, cati scaftsa
e"- AA J \ , , } vedz gol-(I, 2) pag 88: tu un loc s-veadi un loc goalish (gol, jara uiva) goll adj (goa-la, golj, goa-li) - tsi nu-ari tsiva nuntru - [gol] <empty>
ha-zi sf (lara pi) - angljima, cu haraua, cu gustu, cu vreari, cu ariideari, ca trii _ shicai [haz] <fun, pleasure> ex: pag 45: ancupiira din Vol sh-una fustanela alba, di hazi (tra ariideari), multu fudulii; ex: pag 73: lu iatsea hazi (aradea cu e/), ea eara gustos paplu
haz-mi
sf (haz-mi).- dushmanilji
guz-molj sn (-moa-Iji)- cuculit,nstugat, lucru faptu (adunat stog) ca un

gljem (bala) [mototol] ex: pag 91: sh-a lui Iji imna tu minti hazmea (dushmiini/ja) al Dona
O'r1-mn~
~r11 ( ",n~_c::;
-mnc:h
--mn~_c:i\
haz-mul sm (-madzl-mi) - dushman, ehtru - [inamic] <enemy> ex: pag 85: iarshirots di-a Pleasiiljtii,tsi avea hazmi
",u. \000fW,&_ aJ --,
- cu multi gremuri, aripidinos multu [priipiistios] <very steep> ex: pag 58: cu tuti ea loclu easti grimos multu shi mplin di biguri shi di-ariipi
ha-la-Iithalallhalani into- exclamatsii tsiaspuni admiratsii, bun lucru easti, eshti

vlughisit di Dumnidzii
- [halal]
<fme,
inshirafurl haz-mu2 sm (-madz) - galbin, lira

[ban de aur] <gold coin> ha -ea -ti sf (ha-ets) - uda strimtu (afoara a casiljei), antreu, tinda - [tinda] <gallery, porch, entry> ex: pag 120: nagiucam cu arshitsili tu hiieatea di bisearica Sta-Miiria hap-sa-nith~psiinailhapsana sf/sm. (-siinj/-nadz) - ziindanilzundanilsandani, ancljisoari, budrumi, ahapsi, casii iu
gu-gucil sn (-gu-ci) - fruhtuldi misur

(ealiimbuchi) cu tuti giimutsiilitsi s-aflii pi el- [~tiuletede porumb] <com cob> gu_guci2 sn (-gu-ci) - cuculici (di chin)
good> ex: pag 88: halali pri feata tsi va-I lja; tuti harili Ii-ari har sm (hari) - moarti, atsel tsi Ija suflitlu candu moari omlu, personagiu dit mitologhia greaea carl tritsea suflitli-a mortsiilor pristi araulu Styx [moarte, Caron] <death, Charon> ex: pag 56: putura s-achicaseasca tsi chirdaciuni vrea s-Ij-aduea Harlu, tsi jali vrea la
gol2 adj (goa-Ia, golj, goa-li) - (om) tsi nu-ari vara stranj pi el, gulishan, dispuljat; (pulj) tsi nu-ari peani - i~ol, gola$]<naked> gol3 adj (goa-lii, golj, goa-li) - singur, mash - [singur, numai] <alone, only> grai sn (-iuri) - zbor, cuvendii, limba,
- [condepin]<pinecone>
gu_guct3 sn (-gu-ci) - gugutca/gagutciilgugufcilgugufca/gugusciuea, un pulj ca un pururnbu agru (gri, cu una ca
156-NUSHI
TULLIU
"
MURMlNTSA FARA CRUTSI

hea-ri sf (heri) - hulii, lichid (dzama)
galbina-veardi tsi easi dit hicati [hohotire] <yelling> ex: pag 6.9: acatsara si s-toama dit munti cu huhutiri (aurliiri) tsi fiitsea s~ariisuna valea tiicuta
157
s-tsiin iincljish oaminjlji tsi au fapta lucri arali [inchisoare] <prison>
- [fiere]
small pan with a very long tail used to make tea or Turkish coffee> ex: pag 63: 10 un ibric di tuei, lucrat multu mushat, shi-Ij tuma a tata-sui si s-aspeala
hap-sa-oa-i sf (-nai) - vedz hiipsaniex: pag.90: va s-putridzasca tu hapsiinai ha-ra-i sf (-rai) - hiirar, sac mari tu cari pot s-intra viira 150 Kg cu cari sa ncarcii mulili [sac mare] <large bag>ex: pag 75: biirbatslji turghisea foartitsli, ficiorlji aduna hiiriiilitra bashtili di liina har-bu-es-eUlhiirbulescu/harbuledz vb (-earn,' -iota, -i-ri) - hiirchescu, Ijau anasa cu greu sh-fac lava (prit gura shnari) tu chirolu a sonmului [a horciii, a sforai] <to snore> ex: pag 8.9:nizanlji dumja dush sh-harbuea (hiirchea) iin somnu
<gall, bile> ex: pag .90:cripa tu heari, ca lj-asciipa arastea si-I cura unaoara tri totna hea-vra sf (-vril-vruri) - liingoari tsi
easti cu ciilduri shi trimburari di-arcoari - [febra] <fever> ex: pag 124: ciindu ini tumai seara acasa, mi tumai cu heavra
hur-ghea-nit sladj (-ni-ta, -nits, -ni-ti) _ vedz hurgheat - ex: pag 110: 10 piina sh-videala-a ocljilor a maratslor di hurgheanits (oaminj dit hoarii) hur-gheat/hurgheanit sladj (-ghea-ta, -gheats, -ghea-ti) - tsi vini dit (biineadzii tu) una hoara
i-eu-oar
adj (-na-rii, -nari, -na-ri) - tsi
fatsi i vindi icoani
- [iconar]
<icon ma-
ker or seller> ex: pag 118: s-minduea cum sou facii cama mllshata, di iu saducaicunari i-gra-si-iligrasii sf (-sii) - nutii, noti, udalj, umiditati, vlagii, vliinga, apa (umuditatea) tsi s-afla tut chirolu tu una
stizma dit casa i dit izbii
her
sn (hea-ri) - un metal multu
-[satean]
<peasant>
har-bu-Ios
adj (-loa-sa, -Iosh, -Ioa-si) -
ca di la atsel tsi hiircheashti
- [sforiiitor]
<like snoring> ex: pag 4.9: s-avdzii una boatsi hiirbuloasa (cd boatsi di-atsel tsi hiirchearhti) nafoara ha-ri-os/hrios adj (-oa-sa, -osh, -oa-si) - un tsi-aradi, cu aradeari, cu haraua, hiiracop [bucuros, vesel] <cheerful, glad, merry> ex: pag 110: ciindu tuta lumea-ts pari hiirioasa(cu harauii) har-ses-eUlhiirisescu (mi) vb (-seam, -si-ta, -si-ri) - (mi) mbucur, am mari
araspiindit; lucru faptu di her: atseali tsi s-baga la ushii i la firida ta s-nu poata sintra furlji, atseali cu cari s-Ieagi la miinj sh-Ia cicioari (briindzii)furlji tra snu poata s-ascapa, etc. - [fier; gratie, lantl <iron; door or window bar> ex: pag 111: tora him areat tu heari (brangii) ca atsel cama mari batahci hi-Ia-ri-i sf ( lii) - hiiriicupilji, stari di
haraua multa
hutl adj (hu-ta, huts, hu-ti) - glar, hazo [prost] <stupid> ex: pag 83: aushlu armasi ea hut (glar) hu-ta2/uta sf(-ti) - pulj tsi sh-u-adutsi cu un vultur (aito, omju, etc.) mash cii easti ma njic - [~oim]<falcon, hawk> ia-di-r8Jiadiri sf (-diri) - soi di planta (ca veseu) tsi ereasti shi si ngiirlima pi
stizmi
[igrasie,
umezeala] <humidity> ex: pag 78: singur pri una arugudzina muhlida, tu una oda ntunieoasa, cu igrasii
ir-ghi-lish adj (-H-shi,-lish, -H-shi)tsi tsiini di (vini di la, fatsi parti dit) una irghilii [de herghelie] <of a herd of
- [veselie]
<joy, gayety>
[iedera]
<ivy>
ex: pag
5.9:
ex: pag 65: vinlu da hiliiriacama nainti hi-Ia-ros adj (-foa-sa, -rosh, -lOa-si) tsi easti cu hiliirii, hiiriicop
- [vesel]
<joyful> ex: pag 56: ahantu hiliiroasi eara siircaceanili ho-hut sn (-ti) - son viirtos shi niarticulat seos di un tsi ariidi i pliindzi multu siina-
nidispartsat eshti di mini ca aumbra-a mea, ca iadirea di arburi iar-ba sf (ier-ghi/ier/buri) - plantii njicii (tsi ereashti agra pri ciirnpuri,cu friindz$ verdzii sh-Iundzi) cu cari s-hriinescu
pravdziili ierbivori
- [iarba]
<grass>
ias-ea
haraua, glindisescu
- [a (se) bucura]
tos - [hohot] <burst of laughter or

crying> ex: pag 101: s:minara ciilivili tuti di hohutlu (vrondul a pliindzeariljei) a Ijei ho-pa sf (Pi) - oara, stic, chiro - [clipa, data] <7> ex: pag 65: lumea canda shchirdu hopa hu-ehiu-ma-tilhuehimati sf (-mats) giudets, siirai, tn"bunal, cunachea iu s-
<to
rejoyce, to be gtad ot> ex: pag .90:harsi noaptea tuta eu chimaneili har-zes-eu - vedz ahiirzescu - ex: pag 57: di shasi fieiori tsi la hiirzi (deadi) Dunmidzii,mash nasa singura la armasi
sf (ies-ehi) - una soi di ciupercii (buburec) tsi creashti (ca petali di cal) pi idiilidhii [voie] <permission> ex: pag truplu a arburilor shi cari (cu miinearlu 78: s-dutsea pi la ciiimiicanlu,ciifta izini shi stumarea) agiuta la aprindearea-a (volji) si sh-veada hiljlu foclu aoa shoun chiro - [iascii] <tinder, jar sm Gari) - jiratic, lemnu (ciirbuni) tsi touch-wood> ex: pag 121: nu aveam ardi lara pirii; fig. multu - [jiiratec] emiasea, miinear, stumari bers> ex: pag 70: doi jari sh-putsiina ia-tac sm (-tats) - ?? zbor JIIicunuscut; cinushii tricura pisti caplu al Lambre
horses> ex: pag 51: asuna creacurli di cloputi, di chipuri, di azghirari, di arujiri di iapi irghilishi i-tsi-do adv - itsi, itsi s-hiba, cartsido, ichishdo - [oriee] <anything> ex: pag 5.9: aspuni calesha-a mea, njaua-a mea, ca ...tsido di (itsi) grai va s-easa dit gura-a ta i i-zi-ni sf (i-zinj) - permis, alasari, volji
har-zit - vedz -- - ---J
aharzit
- ex:
pag 5.9: bana-
(poati s-hiba itac/gitac
= sots
tsi agiuta
a ta easti hiirzita (lj-u vrei, lj-u ai borgi)
la (eu cari s-fatsi deadun) un lucru; ica,

ni limba rumiina shi inglezii
_
ji-ra-tie ..
...!.
sm (-tits) - vedz jar - ex: pag

: .J.._~ 1..": ;I; .:Iift..n+i
- --- --nomlu-a statlui - [tribunal] <court,

tn"bunal> ex: pag 78: 10 patru sarciiceanj
= complice)
114: giuneapinj sh-lumiichi di chin virsa
has-ca-tor adj Hoa-ri, -tori, -toa-ri) tsi hasca, tsi mutreashti eu gura mari dishcljisa (ca tri ciudii) sh-nu seoati un zbor - [care cascii] <gaping, yawning> ex: pag 122: altaoara s-hits gionj, nu hiisciitori! haz-ma-Ia-ehi sf (-Iachi) - dushmiinilji - [du~miinie]<enmity> ex: pag 5.9:noi avem mari hiizmiilachi (durhmiinilji) di multu niea, di ciindu iinj fura un gaci shi-I vindu la ciiragunj
ex: pag '/1\: alJ ratsea lauus,'" cii hriinescu furlji shi multi alti
U,",,"'C4
lats
1 sn (-tsii)
- un nod largu
(la piirpodz,
shi nchisi tri Liisun si s-pliinga la huchiumati (chivernisi, tribunal)
i-boZ/iboj smlsn (-bojil-boa-ji) - filj,

siiue, siimbuc, soc, profc, vujlvuji, una planta ierboasa tsi anjurdzeashti urut, cu arapuni di lilici njits, albi shi frul1ti liii [boz, soc] <elder> ex: pag 55: alaga tra iarba-a cuclui, tra friindzii di saltsi tinira, tra iboz, tra sa-lj da s-bea
la un cap di funi i cioarii) cari poati shiM stres deaviirliga di tsiva; fig. princii, piighida (cu eari s-acatsii unii prici i un
pulj)
hu-hu-tes-eu vb (-team,-ti-ta, -ti-ri) aurlu, zghilescu, ashuiru, scot suniti cu boatsi viirtoasn [a urla, a chiui, a rasuna] <to yell, to shriek, to shout> ex: pag 101 : tsal Rocca huhuti (aurlii) unaoara ca musheata di nipiirticii; sminara ciilivili tuti di hohutlu a Ijei
- [Iat]
<loop,
noose>
lats2
sn (-tsa) - una cumata (ca nel) tsi s-
leagii unii di-alanta ta s-facii una singiri [verigii] <link of a chain> lats3 sn (-tsa) - puteari, curai, cutidzari
i-bric sn (-bri-tsi) - un vas cu coada

lunga tu eari s-fatsi (di ma multili ori)
hu-hu-ti-ri sf (-tiri) - aurlari,zghiliri-
ceai i cafe, gijve
- [ibric]
[putere, curaj] <courage, strength>
<a special
158
NUsm TULLIU
tsi easti curat (fira murdani, tsi nu easti tulburi) sh-prit carl s-veadi ghini sh-clar pana n fundu - [limpede] <clear> li-na-vos adj (-voa-sa, -vosh, -voa-si) linos, tsi Ij-easti leani, tsi Iji ngreaca sfacii tsiva - [lenevos] <lazy> ex: pag 66: biirbatslji siint ca linavosh li-shinl sn (--1luri) - milii, starea tu carl s-aflii un tsi easti ca tu somnu firii saducheasca tsiva di tsi s-fatsi deavarliga di el- [le~in] <1iUnting>
MURMINTSA los-eut2 sn ~-cu-ti) - chicutii, langutii [strop] <drop> Iu-Ie sm (-iedz) - hiilati cu cari s-bea tutumea (di-una parti s-bagiitutumea shdi-alantii parti s-tradzi fumlu n gura) [luIea] ex: pag 66: sta cu luledz shi cu ciubuchea n gurii lum-bar-da!lumbardhiillambadii sf (-biir-dzii) -Iuminari, tsearii mari, lungi
FAR..\. CRUTSI
159
si nviscu
la-eri-matJiacramatJIacannat adj (-matii, -mats, -ma-ti) - tsi ari (easti cu)

lacrinj [lacrimat] <with tears> ex: pag 61: cu coatili pri dzinuclji shi 00 o~ljilj lacrimats (mpZinj di ZiicrinJ)
<mantle> ex: pag 50: Elimbul tu mantila di niori
Ia-eri-mos/lacramos adj (-moa-sa, -mosh, -moa-si) - tsi lacrimeadzii, andurirat - [care liicrimeaza, indurerat] <who shedz tears> ex: pag 54: ocljiL.. liii, migdalats, lacrimosh, amplinj di foc shi mplinj di dultseami Ia-fu-es-eu (mi) vb (-earn, -i-tii, -i-ri) vedz lafusescu - ex: pag 66: scoasira sumarli shi acatsara si s-lafueasca putsiin Ia-fu-ses-eu (mi) vb (-seam, "<Si-ta, -siri) - zburascu (am cuvenda, muabeti,
conversatsii) cu cariva
ma-ghl-ilmagii sf (ma-ghiilmaghi) amaghi, mandii - [vraje, farmes, vrajitorie] <magic, witchcraft, sorcery, charm> ex: pag 69: vrea s-lu aguneasca dit minti sh-carna multu sh-lu adutsea aminti; canda eara viima maghii ma-ghls-trulmagistru s/adj (-ghis-tra, -ghish-tri, -ghis-tri) - mandul mandisa,
un tsi fatsi amaghi
sh-groasa;fig. pirii marl - [Iuminare

mare] <big wax candle> .
- [vrajitor]
<wizard>
- [a
discuta, a
conversa, a palavragi] <to converse, discuss> lam-ba-da!liimbadhii sf (-biidz) - vedz lumbarda - ex: pag 11: analtu, sirvilj, truplu liimbadii,fats.. mushatiidi soari Hin-ga-roS/languros/lunguros/langur adj (-roa-sa, -rosh, -roa-si) - mplin di
sentimentalismu melanholic
Ii -shin 2/lishinedz vb (--1lam, --1la-tii, --1la-ri) - ligusescu/ligusescu, anj cadi milii, atsea tsi pat ciindu escu ca tu somnu firii si shtiu tsiva di tsi s-fatsi deavarliga di mini - [a le~ina]<to faint> ex: pag 80: ciindu-lvidzu, Hrisula lishina li-shi-nat adj (--1la-ta,--1lats, --1la-ti) anj ciidzu milii sh-fira s-hiu tu somnu nu shtiu tsiva di tsi s-fatsi deavarliga di mini [le~inat] <fainted> ex: pag 102: Tsal Rocca fu sculatii pi bratsi, ahiit
lutl
sn (Iu-turi) - tsara, loc, tsiirnii,
ex: pag 70: tu aripidina alaga, canda eara avinat di maghistri ma-gu-IaJmaguIiilmiiguriilmiimla sf (-Ii)
_
pimintu [tiilinii] <earth, dust> ex: Ara pag 137: Shtergand dit fatsa liicrinj, shdit manj lutlu (tsara) cu peatic
dzeana, loc niheam ma naltu ca loclu
lut2 sn (-turi) - tsara galbinai aroshi

(cari, mintitii cu apa shi coaptii tu cireap, easti ufilisitii la fitsearea di poaci, stamni, etc.) - [Iut] <clay, loam> ex: pag 70: tricu tu una oda njica, ntunicoasa, aumtii mash cu lut
lut3 sm (fira pI)
di deavarliga (una soi di munti njic) [colina] <hill> ex: pag 57: si s-duca la un foc tsi ardea diparti, pri una magula, tu Elimbu
- jali,
lipi, starea
tu carl
avea Iishinatii
s-aflii omlu candu-lj
muri vara di soi
- [languros]
<languorous> ex: pag 55: pisti ocljilj tulburi shi langarosh; ex: pag 95: Lambre scoasi cavalu, al biiga n gura shacatsiiun cantic langaros U-ber/libir adj (-be-rii, -beri, -be-ri) - tsi poati s-faca atsea tsi va - [liber] <free> ex: pag 112: apuf"asiii s-mor, i s-hiu liber ca puljlji azbuiratori li-ber-ta-tillibirtati sf (-tats) - starea tu cari s-aflii cariva tsi poati s-faca (S" r17iC'.ic:; 7nnrac:rJi P.tr..'ilc:iva ~h-firi vama ristrictsii - [libertate] <freedom, liberty> ex: pag III: minutlu a mult durutiiljei libertati nu amana ca s-vina! li-eu-riel sm (-rici) -ljuleac, bubulic tsi
da una lunjina fosforescentii noaptea
lja-nu-ra sf(--1luri)- drazgii,loc cu ponj njitsi, shcurtsa, tsi nu crescu man; diirma [tufi de arbu~ti, cling, sihla] <bushes, small trees> ex: pag 58: tsi pashuni tra oi, tsi Ijanurii tra capri, tsi mushuteatsa. tsi aumbratii!
Ijar adj (Ija-ra, Ijari, lja-ri) - pestru, tsi ari

(tsi easti 00) multi hromi
(cariva dit fumealji) [doliu] <mourning> lu-tses-eu vb (-tseam, -tsi-ta, -tsi-ri) vedz striilutsesoo - ex: pag 53: tserlu eara giilit shi albastru ca una dalga di-ali amari, stealili lutsea ca nishti lacrinj di asimi lu-tsit - vedz striilutsit - ex: pag 55: vru Dumnidzii shi lutsita Stii-Marli,ca dupa
multii shi greauii langoari
ma-Ia-garl/miilagar adj (-ga-ra, -ga-ri, -ga-ri) - pispu, shiret, un tsi nu easti sincer (nu dziitsi cum mindueasti ma cum iilj 'si ndreadzi lucrul) - [viclean] <cunning> ex: pag 114: malagar (shiret) om eara sh-nas ma-la-gar2/miilagar adj (-ga-ra, -ga-ri, -ga-ri) - capabil, tsi ari putearea shi vrearea s-faca un lucru - [capabil] <capable> ma-nar s/adj (--1la-ra,--1lari, --1la-ri) njel imirusit tsi easti nvitsat si sta pininga oaminj sh-casa - [miel imblinzit] <tamed lamb> ex: pag 96: tsi imir easti, dziisinasa; anj easti manar, Iju tumii Lambre ma-nea-rilmanari sf (--1lan) - manushi,
n!20U; (~t":nn1rit; 1'.11 .. ...~ 1.. ...:;tc:o'l1t1
[pestrit]
<speckled> ex: pag 96: ciindu la si dipina aesti tu minti, ia ca vini sum cheatriiun vitulj Ijar (pestru) Ijln sn (--1luri)- una plantii (fibroasa, 00 frandziiniits.lilici niits albi i albastri) dit
carl s- tatsl una panclZa SUDlSan
_ .
mall
sn (-iuri) - meal, madzii, budzii (diarau, di-amari), mardzina strimtii di loc

1...~ ..I: n... :;'11 (~"""'''2" pot,..' _
..J__1
- Lm J
<flax> ex: pag 82: am ciimeshli! tuti di Ijin, subtsiiri ca pandza di pangu, cu danteli la gushi
I I , ,
I
1
[mal, margine] <border, shore, coast> ex: pag 92: dinmeatsa, seara, stiitea la mal, ica s-priimna mardzina di-amari
metal i sidefi) di cari s-acatsa 00 mana ca nu talji [plasele, miner (de la oopt sau sabie) <handle>
lji-pu-rar
avini
sm (-rari) - omji, vultur (tsi
[licurici] <firefly. glow worm> ex: pag 53: focurli ardea di parea di diparti ca nishti lioorici tsi s-astingu shi s-aprindu Urn-bid adj (-bi-da, -bidz, -bi-di) - vedz limpid - ex: pag 92: tsi oclji albashtri ari! suntu limbidz ca amarea! Um-pidJiimbid/Jimbit adj ("1'i-da, "1'idz, "1'i-di) - liigariillagarii, clar, (un lichid)
Ijepuri!)
- [vulturulmieilor]"
<vul-
ture> ex: pag 94: ciinjlji alatri linavosh tu cheari, mutrindalui cati vara ljipurar tsi azboaira nsus
mal2/mala sf/adv (fira pI) aveari, multu, namala - [avere, mult, destul] <riches, plenty, enough>
man-dd
sf (man-dzra)- loclu iu sa
los-cut I sn (-cu-ti) - vrondu, vreava,

lava, longi
- [zgomot]
<noise> ex: pag
ncljid oili - [tarc (pentru oi)] <pen (of sheep ex: pag 91: lipsi s-njarga tra sacumpara mandra
man-dzu sm (-dzii) - mandzat/manzaclmiinzat, dintac, diot, njiclu-a calui [minz] <colt> ex: pag 52: iapili cu mandziilj dupa nasi s-mushca, alaga cu coada fuljor
ma-near
51: nu-avdzai dicat mash ciintitsi, bots, arideri, vreavii shi loscut marl
man-ti-Ia sf (-tilj)- stranjlargutsi spoam pristi alti stranji
[mantila]
sn (-ri) - amnari, amnear, cumatii di cilichi cu carl s-agudeashti una cheatra ta si scoatii scantelj (tra adrarea-a fociui) - [armIar] <flint steel>
160
NUSHI TULLIU
[produse ovine) <sheep product> ex: pag 58: apa trii oi nu avem shi nu shtiu tsi miixuli va 10m
MURMINTSA FAM
ri) - dziic minciunj, nu dziic adiverlu [a minti) <to lie> ex: pag 74: ish dzisi tu minti ca miighistra minciuna (nu dziisi dealihea) min-tsa sf (-!sa) - gaIbin, pari austriac di malami [monedi austriaci de aur] <gold coin>
CRUTSI
\61
ex: pag 95: Lambre scoasi miinearlu, iasca, stumarea
gu, zghilescu, butsescu (1a mortu)
- [a
boci] <to wail, to lament>
ma-neari/miinarl sf (-neri) - miinushi,

partea-a di iu s-tsiini cu miina un ciitsut i [plisele, miner (de la cutit sau apali sabie) <handle> ma-nuh sm/adj (-nuhi) - vedz munuh doi birbets, doi
mi-rin-di sf (00 pi) - oara ciindusoarli

acatsi di cadi nghios, ciiti tu-asciipitati - [chindie, pe inserate, in juror apusului de soare) <time of day around sunset> ex: pag 67: ciitri mirindi aarii, aciitsari s-analtsi shi ciiliva
me-da-ljo-ni sf (-Ijonj)- giuvairfaptu

ca una cutii tsi s-poarti digushi sh-carl ari un cadru (i altsiva vrut) iintra daui
ciipachi
[
I
- medalion]
<medallion>
ex:
ex: pag 64: s-adusiri: tsachi miinuhi
pag 64: uni medaljoni adusi di trish Beshlji sciintilja

me-lan-cu-U-ilmelanhuIii
vreari di singuriitati
mi-nutl
I
adj (-nu-ti, -nuts, -nu-ti) -
ma-nu-shi sf (-nush) - parti di carl sacatsi un lucru cu miina (di la rivolviri, citsut, poci) [miner, toarti) <handle> ex: pag 68: daui rivolviri, una cu miinusha di fildish, alanti cu di sidefi
sf (-Iii)
- sta<me-
ri di ciinjisiri amisticati cu nvisari sh-cu lancholy>
- [melancolie]
njic, subtsiri - [mic, subtire] <small, thin> ex: pag 107: uni shuirari lungi sh-minuti (subtsiiri)nii dishtipti mi-nut2/minuti snlsf (-Ii) unitati tri misurarea-a chirolui (= a shaidziitsea
parti dit uni oarii di chiro), stic
mi-ru-Io-ghilmirulogi sn (-Ioa-ghi) vedz mirghiuloghi - ex: pag 104: s-dutsi di dziitsi miruloaghi (boatsiti) la murmintsii
mis-tir-ghiU/mistirgiu sn (-ghi)
- mis-
ma-ran-ghi-ses-cu (mi) vb (-seam, -si-ti, -si-ri) - (mi)usuc, vishtidziscu/

vishtijescu, miriinedz, vintin - [a se ofiIi) <to dIY, to witheI'> ex: pag 56: uni trandafili si s-miriinghiseascii tu gridini mar-ga-ri-tar/mirgiritari sn/sf (-tariI-tiri) -perli, mirdzeaui albi tsi si scoati di la uni scoici dit amarl sh-cu cari s-fac bairi tsi muljerli Ii pow digushi - [perli) <pearl> ex: pag 64: deadzitli ncircati cu turIii di neali cu chetri di rubini, safiri, diamanti, mirgiritiri
me-Ian-hu-U-i - vedz melanculii - ex: pag 104: mplina di suschir shi di melanhuIii men-ga sf (-ghi) - atentsii, cishtiga, intires, minti - [atentie] <attention> ex: pag I II: vidzui ca avigljitorlji u-avea menga (mintea) aljurea merl sm (meri) un porn di griidina tsi
ca meari
<minute>
- [minut]
tiri, mistico, acrifo, tsiva tsi nu easti cunuscut (aciichisit i aflat) di altsi
[mister, secret) <misteIY. secret> ex: pag 106: ca pidurli s-nu-ascundii ciiti un mistirghiu (mistico) mi-ta-nji sf (-tiinj) - iincljinarea-a truplui shi a caplui (i ciidearea pi dzinuclji) dinintea-a unui (al Dumnidzi) ca semnu di veneratsii i mitunjusiri [mitanie) <genuflexion> ex: pag 63: dupi tsi intii tu cidiri shi featsi crutsea la icoanii, biigi trei mitinj ca totna
mi-ra I sf (-Ii) - soarti, scriatii,fortsi

supranaturali di carl s-pistipseashti cii vulipseashti tuti tsi va s-facii tu bana a unui om - [soartii, ursiti] <fate> ex: pag 87: Lambre s-dusi sh-nis cu ascherea, shi ciimicanlu, mira-a lailui, lu-alivdi multu tri giuneaIsa-a lui mi -ra 2 sf (-ri) - uni di treilji muljeri dit mjtologhia greacii sh-romani (Atropos, Clotho shi Lachesis) carl, atumtsea ciindu si-afla un njic, iilj vulipsea tuti ~ va s-pati tu bani-Ij - [ursitoare] <fate>
fatsi fruhti cunuscuti <apple tree>
- [mir)
mer2 sn (mea-ri) - fruhtul faptu di merl _ [mir] <apple>
- mi-ti-Ucm s
Hits)
mar-ti-ri-seS-cU/mirtirsescu - mi fac
pishman di tsi-am fapti, aspun amirtiili tsi-am fapti a preftului, (ca martur) spun cum s-au fapti lucrili tsi Ii-am vidzuti personal - [a mirturisi] <to
confess> ex: pag 90: Lambre lu-asiguri cii nu aspuni shi atumtsea hiingilu mirtirisi (u cunuscu shi spusi) cii eara un , "1A~n C!;r,..;,.p~"
mer3 sn (mea-ri) - una parti i alanti di [obraz) <cheek> ex: pag 56: fatsi mearli di fatsi lj-arushira ca gamutslu di aroida
njicii valoarl (tinjii)
- [gologan)
- giligan,
piri di
<a coin
mir-gea-niilmirdzeani sf (-genj)
me-tsi adv - cu tuti cii - [de~i]

<eventhough> ex: pag 60: eshti om di casa marl, cu fara marl, metsi cii scidzut, cii chirdut avearea mig-da-lat/migdalat -1o-m - t~i I'.a~ti adj (-Ia-ti, -Iats,
ca mil!dala. tsi easti
coral, oasi di un animal dit amarl carl dupi moarti s-adari ca unii cheatri caIcaroasi mushati di carl s-fac mirdzeali
ti digushi
of small value> ex: pag 88: hiingjlu, arbineshlji tsi-Ij cafti ciiti un mitilic tri arichii mo-laVadj (-la-vii, -Iavi, -la-vi) - moaIi, prahar - [molatec) <soft> ex: pag 53: uni biiteari di cloput icii di chipru savdza tu molava (moaka) titsearl di noapti mo-noh sm/adj (-nohi) - vedz munuh u_:,-_. _..40 ,_:\ uk l.Jo"" tSl..ti -ta.-ri) - fac borgi, dau cu borgj, dau i Ijau piradz i alti lucri carl lipseashti s-hibi tumati niipoi - [a imprumuta] <to borrow, to lend> ex: pag 110: Agiura mirata-nj mumi ciivir shi virniioari dit fara-a noastri nu s-arl mprumutati (nuarifaptii viirii borgi) mu-cea-li adj invar. - ud, pupulj, lercii,
mplin di api
- [coral]
<coral>
ex: pag
64:
ningii medaljoni un bair di mirgiritiri amisticati cu mirgenj scumpi shi curati
mir-ghi-Iu-ghes-cU/mirgilugescu
vedz mirghiuluxescu - ex: pag 102: sircaceaul11 Jllu!)UuU6Uvu. , dzea cu ciintitsi di jali) , r.
mas-Ia-ti sf Hits) - cuvendi, zbor, muabeti, naui, zboarl di muabeti lari impurtantsi [vorbe de claci] <discussion, news> ex: pag 66: s-taIji mislats (s-aibii muabeti)
adrat cu migdali [migdalat] <almondlike> ex: pag 54: ocljiL.. Iii, migdalats, lacrimosh, iimplinj di foc shi mplinj di dultseami mi-git sm (-gits) - para veclju - [monedi veche] <old coin> ex: pag 71: deadi ali moashi un cartu di migit
mir -ghiu-Ioghilmirgiulogi/mirghiuloi sn (-Ioa-ghi/-Ioa-gi/-Ioa-i)- boatsit,

zghilirea (pliinguI,boatsea) di jali tsi sbagii la mortu - [bocet) <lamentation> ex: pag 100: s-dutsea la murmintu si shciinti mirghiuloaghili (boatsitli) mir-ghiu-lu-xes-CU/mirgiuluxescu vb (-seam, -si-ti, -si-ril-sea-ri) - mirlusescu, mirulghisescu/mirulgisescu, mirghilughescu, jilescu, ciintu di jali, pliin-
m as- tu -ri-lj ilmisturlichi sf (-lilj/-lichi)
- tehni,
ziinati,
cunushtearea
multi
tsi u-
arl un ta si-sh faca tehnea - [me~te$Ug, meserie) <trade, handicraft> ex: pag 65: Miisturilja al Tac tu marl minduiri iilj baga pri tuts
mij-Ioc
chentru,
sm (lara pi) - mesi, nolgic,

njidza, anamisa di
ma-xu-li
sf (lara pi) - lucri dati di

oilor (Iiinii, cash, etc.) _
<middle> ex: pag 52: dupa nish vinea oili shi tu mijloclu (mesea) a lor imna agalea shi minduit ca un ciilugir tarlu
- [mijloc]
- [Ieoarcii)
<dripping wet>
ex: pag 97: si-sh scoati stranjili, cii eara ud muceali
creashtirea-a
min-ciu-nedz
vb (-nam, -na-ti, -na-
162-
Nusm TULLIU
ex: pag 122: cinj man, murdzi. aviglja cupia mur-gu2/amurgu sm (7) - misu-scutidea tsi s-alasii dupa ascapitata-a soarlui shi pina la cidearea-a noaptiljei - [amurg] <twilight> mus-cat adj - (vin) faptu dit una auua tsi
ari una anjUJizma multu mushati

nu
-Ijats. -lja-ti) - (per) cu zulufi (tsilufri/tsiirufri) - [cirliontat] <curled. curly ex: pag 63: si spila, sh-chiptina percea ncirciljati (cu tsiilufri). barba stufoasii neiu-njedz vb (-eiu-njam. --nja-ti. --nja-ri) - scot una boatsi slabii shplingatoari (ca atsea scoasa di un citsiil cindu plindzi ci lu-agudeashti cariva cu ciciorlu i di haraua cindu sh-veadi nicuchirlu) - [a scinci. a chelilii] <to whine. to yelp> ex: pag 71: minara coada sh-acitsara si nciunjadzi (s-alatrii cu unii boatsipliingiitoari) di haraua nclJin
vedz
163
mu-cea-shitmaceashilmucesh sf/sn (-eea-shil-eesh) - agrutrandafil. arburi njic cu schinj dit fumealja-a trandafilui [mace~]<wild rose> mu-cesh - vedz muceashi - ex: pag 60: tu padurea di mucesh dit muntili Agura mu-hHi. sf (-Ii) - atsea (ca una soi di pindzi veardi-murna) tsi s-acatsa pi stizmi i chetsra tsi au igrasii. atsea ca un mushclju veardi tsi s-acatsa pi pini (cash. etc.) cindu treatsi chirolu sh-lja si s-asparga - [mucegai] <mold>
ndzer-nu2 adj (--na, --nji, --ni) vedz indzernu ex: pag 62: inj piirea ca na fantazma fricoasa, ca un murmintu ndzernu (ermu) sh-fuviros nfri-eu-es-eu/fricuescu vb (-earn. --i-ti. -i-ri) _ infricushedz. fae friei, aspar,
- [ti-
dau
una
liihtari
- [ainfrico~a]
<to
scare>
mu-hlid adj (-hli-da. -hlidz. -hli-di) tsi ari acatsati muhla - [mucegiit]
<mouldy. mildewed> ex: pag 78: singur pri una arugudzina muhlida, tu una oda ntunicoasa. cu igrasii mu-hli-dzit adj (-dzi-ti. -dzits. -dzati) - muhla, tsi ari acatsati muhla [mucegiit] <mildewed> ex: pag 70: fatsa Ij-eara supti shi muhlidziti (ari aciitsatii muhlii) mu-lu-ghi-itmulugii sf (-ghii) - politsa. carti tsi soda(ta si s-cunoasci) cindu un
fatsi una borgi
miios] <7> ex: pag 116: vin di zalurda. curat ca lacrima di-arubini shi muscat mus-eu-vul-ses-eu/muscuvursescu (mi) vb (-seam. -si-ti. -si-ri) - dau una buna anjurizma. fac s-anjurdzeasca mushat, anjurdzescu mushat - [a parfuma] <to perfume> ex: pag 76: aburli di cami anjurdzea di muscluvusea loclu
ex: pag 47: Lambre, tsi nu s-aspiirea viimiioara,si nfricui nghi-licilngilicilnghilicirilngiliciri sn/ sf (-li-cil-li-ciri) - lutsirillutsearillutsit > ex: pag 68: ocljilj Ij-ardea ca jarlu la nghilicilu (lutsit/If)a lirlor ngiu-mi-ti-cat adj (-ea-tii, -eats, -eati) - faptu pi giumitati - [injumatipt] <halved> ex: pag 16: patru utsrii di vin s-gulira aproapea. friptaljili eara ngiumiticati ngus-tu I/angustulgustulngustedz vb (-tat, -ta-ti; -ta-ri) - mic tra tahina - [a lua masa de dimineati] <to have breakfast> ex: pag 121: scoasim pinea shi ngustim; bium citi una apii ngus-tu2/angustu strimtu ni-diu-cljat adj (-ti, -tsi, -ti)
(mi) vb (--nam. --na-ti. --na-ri) incljin
- ex:
pag 115: fumealja-a
mush-conJ
sm (-eonj) - tsintsar.
- [politi]
<policy>
ex:
pag 110: dizgrupa una mulughii di-a tati-njui shi-nj 10casica-a mea
cunupi. una insecti (ca una soi di musci njica) cari-I intsapa pi om ta sa-Ij suga sandzili (sh-cu-aesti ilj da una micitura) sh-cari s-afla ma multu pininga apa stituti. biltsa. arauri sh-tsi poati s-Iji da sh-una heavra (malaria) Uintar] <m~squito, gnat> ex: pag 84: carcaletslji cinti tuti dzua; mushconjlji nu u-alasa lumea arabati
lui fu loati di turtsa shi bagati n hapsi, ghini ma Ververa nu vru si si ncljina (si s-pruda) nelji-soa-ri sf (-sori) - vedz incljisoari
_ ex: pag 78: Lambre fu arcat tu ncljisoari (ahaps!) [degeaba] ncot adv - geaba, digeaba <for nothing> ex: pag 75: mi biiteam smi dispindzur, ma, tuti ncot (geaba)
mush-eru/mushcur adj (-era, -eri. -eri)
- vedz mushcur - ex: pag 122: una capra mun-dal sf(-dzi) - aradzi (di soari i di rnushcrii shi una ghesucinuti pashtea di luna) [rw] <ray. beam (sunbeam. una parti . moonbeam ex: pag 89: luna ...ilj laea mush-cur adj (-eu-ra, -euri. -eu-ri) - tsi framtea cu una munda (aradzi) hrisusiti ari peatitsi albi deaviirliga di nari shmun-da2 sf (-~zi) - tiranj,vasan.zahureclji - [7] <7> meti. mari dureari fizica i sufliteasca, mus-ta-cat adj (-ca-ti, -eats. -ea-ti) lucru greu tri fiitseari [cazna.chin] tsi ari mustits (man sh-groasi) <torture, torment. effort, strain> [musticios] <wearing a heavy mousmu-nuhlmonoh sm/adj (--nuhi) tache> ex: pa~ 88: un hingi analtu cat g-g-- 0-0-' ---r--' ---r--' , un plUp, uscat, musracat tcu musrats strif. un animal mascur tsi-lj s-ari scoasa miiri sh-groasi) glandili sexu~li - [castrat] <castrated> nas-tur/anastur sm (-turi) fola. lucru mur sn (murilmu-ruri) - stizma. tih. greb njic (di os. lemnu. metal. etc.) cusut pi - [perete] <wall> ex: pag 118: Murlji un stranj cari bagat tu una guva fatsi si (stizmili) eara zugrapsits di mina di sa ncljida stranjlu - [nasture] <button> mastur nat sm/sn (nats/na-turi) - ficiuric. tsup. mu-rai-tes-eu - tsi vini di Mureaua (loc njic tsi s-aminti di putsin chiro dit Girtsii) - ex: pag 62: sh-baga flueara [prunc] <baby> ex: pag 52: pravdzili tu sileafea muraiteasci tuti filIii ncircati; naturli (njitslji) arcati ncilar mur-gul adj (mur-ga. mur-dzi. murdzi) - murnu. gri incljis - [gri] <grey> near-ei-IJatincirshiljat adj (-Ija-ti.
neu-eu-tat adj (--ta-ti. -tats. -ta-ti) vedz incucutat - ex: pag 34: marmurusiti shi ncucutati (umflatii ca un cucot). Ij-adutsea tutumi di-atsea cama buna a aushlui neu-su-ratlcusurat adj (-ra-ti. -rats. -ra-ti) - tsi ari cusor. tsi njadzi aplicat cu piltirli. giirbuv. gribos. cushal
[coco~at. gitbov] <bent. hunch-backed>
ex: pag I: sh-aniltsa
adj (-elja-tii, -eljats. -elja-
ti) - tsi nu easti diucljat (loat di oclju) [nedeocheat] <not bewitched by an evil eye> ex: pag 56: dupa tsi s-apruchearii ca s-chearda pi nidiucljata Hrisula, putura s-achicaseasca
ni-gu-ros
cu
adj (-roa-sa, -rosh, -roa-si) scutidos. intunicat
catra tser. ca viirna pilican batut di ploai
negura.
uUplu.
ncusurat
ndi-li-cat adj (-ea-ti, -eats, -ea-ti) crehtu, suptSan,

.1Ul, '-'UAU,
[neguros] <dark:> ex: pag 97: noaptea eara pluioasa, niguroasii (iintunicatii), cum vrea niis
,,~...,
-:-.-
n1-1m-nat aOJ II1 -UGW,..- -, t

aliigati) multi locuri
[delicat] <delicate> ex: pag 53: mash inima. una inima ndilicati. poati s-simti tsi jali eara ndu-plie vb (-eam. -ea-ti, -ea-ri) vedz anduplic - ex: pag 35: moasha. ca moashi. si nduplici (sh-aliixi mintea, actseptii). ma aushlu nu vinea n cali; ex: pag 85: nu easti cali s-Iu nduplici (s-lju-aliixescu mintea)
-_: nu-ari imnati, tsi nJ s-ari dusa tu (nu-ari
- [neumblat]
<who
has not been to many places> ex: pag 92: avea un suflit multu dilicat, ci eara niimnat (nu-avea aliigatii) tu lumi
ni-par-ti-cat adj(-ea-ti. -cats. -ea-ti) (ca) mushcat di nipiirticii, arau. cu multi
inati
[rau, mu~cat de ~arpe]<bad,
furious> ex: pag 77: tuts tiniri. ficiurats; tuts siitpits. niparticats (arm). Dumnidzi s-ti ascapa
dzer-nul vb (ndzir-neam. ndzir-nu-ti. ndzir-nea-rilndzear-ni-ri) - vedz intser-
164- NUSH! TULLIU

ni-pup-sit adj (-si-ta, -sits, -si-ti) - nicunnat, nidinasit, cuntinuu, tsi nu ari pupsita, tsi nu s-ari cunnata (di fitseari un lucro) [ce nu inceteaza] <tsat has not stopped> ex: pag 101: vimtul, nipupsitIu (nicunnatlu) vimtu, batea dipriuna <midnight> ex: pag 57: dupa tsi si ncljina putsiinnoaptea, njadziinoaptea nja-dzii-vea-rii sf/adv (-ver-li) - tu mesea di vearii - [miezul verii] <midsummer> ex: pag 56: virghina mushata ca na luna di njadziiveariishi dit livadz
mesi, dit mesi, namisa
MURMINTSAFAU CRUTSI
165
- [Ia mijloc]
<in
.'
the middle> ex: pag 88: valea easti nolgiea di muntsa, hanea ninga vali
nsu-ri-nedz vb (-nam,-na-tii,-na-ri) shed la soari, bag la soari
or-njilornju sf/sm (or-nji) vultur, aito, atsira, pulj mari carnivor (tsi biineadzii di multi ori pi chipiti di munti, cu peani shi cicioari siinatoasi sh-miri, cu dintana nduplicatii niheam shi viirtoasa, shi shriineashti cu carni di prici vii tsi liavina dit tser i di lamiirshi di priivdzii tsi li-afla moarti pri loc) - [vultur] <eagle>
- [a
insori,
nja-u3lnjala sf (nja-li) - njel feamin [mielu~ea] <female lamb> ex: pag 59: aspuni ca1esha-a mea, njaua-a mea, ca itsido di grai va s-easa dit gura-a ta
ni-pu-tut sIadj (-tu-ta, -tuts, -tu-ti) liindzit - [bolnav] <ill> ex: pag 78: di shcoplu atsel multu tsi-Ij deadira, sliindzidzii; fu niputut (landzit) patru siptamiinj ni-ral-d3lniraidha sf (-di) - nimfi (dit
mitologhia greacii), featili-dzeitsi a apilor (ponjlor, campului, muntsiilor); fig.
expune la soare] <to sit in the sun, to expose to the sun> ex: pag 118: Ververa, tsi si nsurina (shidea la saari) pri ciuciula a Urliclui
or-nju sm (-;nji)- vedz omji - ex: pag

96: un omju mari sh-disfeatsi scula, sh-azbuirii nsus peanili, si
njer-13lnjirla sf (-Ii) - giiravelj/grivelj/

ciiravelj/giirvelj,maIiinji, pulj di piiduri tsi ciinta (cu cioc galbin shi peani liii
pispiliti cu peatitsi albi [mierla] <blackbird> ex: pag 108: vuloaga eara mushata, ascumta ca un CWDU njerla di
I
I
1
nti-ni-res-cu vb (-ream, -ri-ta, -ri-ri) mi fac ma tinir - [a intineri] <to become younger> ex: pag 51: niapueatili di moashi, canda ntiriirea (s-fOtsea) ca lilicea dit Mai ntsir_cljedzlantsircljedzlantsiircljedz vb (-cljam, -clja-ta, -clja-ri) - anviirlighedz, bag tsiva deaviirliga di carlva ta
pa-bes adj (--be-sa, --besh, --be-si) - vedz babes _ ex: pag 117: nu tutii lumea i pabesa shi lara uminab!ti
feata tinirii sh-mushata - [nimfi]

<nymph> ex: pag 63: sh-u videa cum fudzi, ca una niraida
paf-ti sf (--ti)- una s~i di ploaci tsi u

poarta: muljerli cu zona di mesi [paftii] <buclde> ex: pag 64: uni zona lucrata: pi ghirghefi shi diniiinti eu pafti di asimi pa-ilapai sf (Piii) - pricii, pritsiilpirtsii, aveari tsi-lj si da (i tsi u-ari) sh-u Ija cu nasa una featii ciindu s-miritii; parti tsi-lj si cadi a viirnui - [zestIe] <dowry> ex: pag 82: avea biigatii araftsii si-lj coasii tuta paea (prica) ali Hrisuli
njirl sn (-rori) untulemnu anjurizmat dumjita di multu chiro [nedormit] shi aghisit, ufilisit di preftu ciindu <who has not slept for a while> ex: pag la bisearicii - [mir] 58: cunnat di cali cum earam, niSUJlH1at dghivaseashti <unction, holy oil> (nidurnjit) di daua seri, mi furii somnul njir2 (mi) vb (-ram, -ra-ta, -m-ri) - iinj shi cat aveam agiirshita ciindu alatrara ciinjlji treatsi oara, iinj cher chirolu, mi distredz - [a-~i trece timpul, a se distra] <to pass ni-veas-taJnveasta sf Hi) - feata tsi stime>
ni-sum-natlninsumnat adj (-na-ta, -nats, -na-ti) - nidurnjit, tsi nu-ari
nji-cii-jit adj (-ji-ta, -jits, -ji-ti) - cripat, nmiiriinat - [necajit] <worried, sad> ex: pag 72: s-turna acasa pliimta-njicajita
I I
I
I
s-nu poata s-ascapa (s-easii) - (a

incercui] <to circle> ex: pag 123: s-lu ntsircljem (sa-l bagam tu mesi)! dzisira sotslj-a mei ntsl-ur vb (--ram, -ra-ta, -rari) - vedz tsiur _ ex: pag 66: pristi nasi arcara flciuritslji tsi,ntsiura cu gurli mplini nvi-ra-ri sf (--ran) - vedz anvirari - ex: pag 58: au acumpiirata loc tra nvirari(loclu iu si sh-treaca veara) larshirotslji al Barda o-dii sf (o-di) - uda, parti dit una casii tsi ari patru stizmi sh-una tavani - [odaie] <room> ex: pag 70: tricu tu una oda njicii, ntunicoasii, aumta mash cu lut o-ea-reanloier sm (-reanj) - un di-atselj (picurar i celnic) tsi an' oi (lucreadzii cu
oili)
pa-liil/apala
sf (paIj)
coarda, arma
manta
tora, nicuchirii
[mireasii, ne-
vasta] <bride, wife> ex: pag 53: niveastili si ndridzea cari di cari s-hiba cama fudula ni-vis-tu-lji sf (-lji) - nifitsa, prici njicii (carnivorii, cu truplu lungu shi subtsiiri, shi cicioari shcurti) [nevastuica]
<weasel ex: pag 123: mi adunai guzmolj; piiream una nivistulji tsi scoati eaplu dit guva
~u... \ """':I'. -.L.Q.-J,u,",aa&JJ ",U.l.ua.1.
njir3 (mi) vb (-ram, -ra-ta, -ra-ri) - mi ciudusescu - [a se mira] <to wonder> ex: pag 58: mi njir cum cutidzash ca svinj tu oara aesta nji-ros adj (-roa-sa, -rosh, -roa-si) dultsi, (ea) cu njari - [mieros] <sweet> ex: pag 55: di ciiti ori, cu un aras dultsi, cu un grai mushat shi njiros (dultsi, cu njari), nu ari agunitiidurerli
,_ \AU.&}
\ 'VCWu., .'I,Jq , -\.IO.-A&,-
tiiljoasii, ea un ciitsut lungu (di viira un metru) bagat tu un. miiner (teacii), cu carl caftii si s-vatiima un pi-alantu; suldatslji ciindu s-alumta - [sabie] <sword> pa-lii2 sf (paIj) - stog njie di liina (palji, neaua, etc.) cat poati s-acatsii omlu cu
bratsli i furea
- [pala]
<pitchforkful>
ex:
pag 62: un nior subtsiiri ea un sayan di niveasta:, albu ea una pala di cair
par
- [oier]
<sheep
owner,
shepherd>
-ti I
sf (piir -tsa) - curnatii
ditr -un luero
ex: pag 73: tutii armiinamea :_~ ___1.. shi tuts "' vc.cu J...J... ':/ _u ,
cu ciirliglu tu miina o-ler
alaga
ntreg - [parte] <part>
(tsi imna pripadi) dit ascherea nturtseascii - [infanterist din armata turca] <turkish soldier> ex: pag 86: putea s-da hiibari sh-Liisuns-vina nizanj nja-dzii-dzu-ii sf/adv (-dzii-li) - tu mesea di dzua - [amiazi] <noon> ex: pag 67: aumbra-a lui s-alasa pristi apa njadziidzua ca una crepa di matasi subtsan nja-dzii-noap-ti sf/adv (-nop-tsa) - tu mesea di noapti - [miczul noppi]
(mi) min, duc (portu)
dit un loc tu .altu
par -tl'" sf (piir tsa)- sansa, ~u.au._y -
~&
[a (se) mi~ea]<to move> ex: pag 80: nu putea si s-njishca (s-minii) di mpadi
nciirciitura di pi-un un cal tsi cadi di-una - picurar, un tsi

ex: Zec <shepherd>
sm (o-ieri)/oearean
cu oili
- [oier]
parti _ [jumatatea din inciirciitura ca1ului care cade de 0 parte] <part of the charge sitting on a mule or a horse that falls on one side> ex: pag 66: biiIbatslji area piirtsaIl, shi pristi nasi arcara ficiuritslji pas sn (pa-surilpash) - jgljoati, ceapa, drashcljaua, urma - [pas] <step> ex: pag
noi-m3lanoima sf (-mi) - sensu,privideari, semnu, tsiva di nuntru tsi tsa spuni atsea tsi va si s-faca ma nclo - [sens, presentiment, presimpre] <meaning, sign, foreboding, premonition of.> ex: pag 108: dupa pleashca! aIj da cu noima (da s-aducheascii) capidanlu
. pag 121: Sh-la ciinta dzua dit fumdzami ea uil oier (picurar) or-fan sIadj (--fa-na, -fanj, -fa-ni)
di piirintsii
- un
tsi nu-ari piirintsa, ficior tsi Ij-ari mow

un i dolji
- [orfan]
<orfan>
nol-gi-ca/nolgica adv - tu mijloc, tu
ex: pag 55: ari agunita durerli ditru inimli a veduvilor, gaileili di pi friimtea orfanjlor (atsi/orjara piirintslf>
84: ciuili cu boi arocii eu greu ciiti un pas niiinti .
166-
NUSHI TULLIU
njicatii tu lapti - [papara] <meal made of bread, butter and cheese> ex: pag 77: la deadira di tuti: paparii, alc1i, c1ishuri, di tuti
MURMINTSA FAM
,~
J
CRUTSI
167
pa-di-naJpadina sf (-dinj) - padi, loc iindreptu i niheama ncljinat cu pashuni tra pravdzii, di ma multili ori n~s la munti [padina] <flat area> ex: pag 50: un celnic'sarcacean cu tutii fiilcarea-a lui, discarca tu una padina veardi
pat-lja-uaJpatiljaua
ascundeari, tra-apiinghisiri,limeri [ascunzi~] <hiding place, shelter>
sf (-Ijei)
- loc
tr-
pi-cat sn (-ti) - amiirtii, crima - [pilcat] <sin> ex: pag 79: eara picat (crima), crima eara s-cherdzii ahtari gioni pi-ca 1 sf (lara pi) - chica, cbicutii di apil ~ [pic1itura] <drop of water>
pa-vri-i sf (-vrii) - fricamari, liihtari[spaima, groazii] <terror> ex: pag 59: di ciindu ishi cu furlji di tr1i vrearea-a mea shi di tra pica, inima ma-nj trearnbura di pavrii (liihtara) tra tini
pa-pulj . vedz pupulj ex: pag 121:na

featsim papulj (udz muceali) di ploai par-dzic sm (-dits) - pitalurgiilpitalur/ pitaludiilpitaludha, flituri di metal cu carl s-chindisescu stranji (camesh, etc.) [paietii, fluture metalic] <butterfly ornaments> ex: pag 83: s-bads shimii di miina tuti chindisiti sh-cu pardzits pa-ri-go-ri-iJparigoriilpargurii sf (-rii)
tsi Ij-ari muritii
pa-ga-naJpaganilpagana sf (-giinj) - potera, ceatii di stratiots i gindiirmadz tsi alaga prit paduri ta s-Ij-acatsii (s-Ijavina) furlji - [potera] <posse>
pa-las-ciiJpalasca sf (-Iash-ti) - fushechi, fushiclichi, cutii iu s-poartii gugoashli - [cartu~iera] <cartridge box> ex: pag 53: barbatslji cu tufechli dinanumirea shi cu palashtili la briin ex: pa-Iean so (-Iea-ni) - vedz pulean pag 120: na biiteam piina c1indu siindzili cura lantana: cu proashtea, cu arcurli, cu p1ileanili (ciumadzli)
pea-na 1 sf (-11i)- areapitii di pulj, atsea di cari suntu fapti areapitli di pulj [aripa, pana] <wing, feather> ex: pag 79: perlu lai tsi-lj cadea lungu pisti anumiri, ca una peana di corou
pi-ca2 sf (lara pi) - inati, dushmiinilji, apuplixii - [pica, ciuda] <ill feeling, spite> ex: pag 59: .di ciindu ishi cu furlji di tra vreareJl-a mea shi di tr1i pica (dushmiinilji), inima ma-nj treambura di
pavrii tril tini
- zboara
tsi
sa spun
la un
cariva dit fumealji i di soi di-aproapea [condoleante] <condoleances> ex: pag 83: marata-atsea di featii nu-avea parigurii ciindu s-minduea ca va-I chearda
pea-na2 sf (-11i)- ploaci njic1ishi nghilicioasa tsi acoapira chealea-a pescului [solz] <fish scale> ex: pag 92: peshtilj ansarea nsus shi la sciintilja tu soari peanili pea-na3 sf (-11i) - apeanaJpena - h1ilati faptii di coada di peana (di gasc1i,patii)
cu cari sa ngrapseashti, cundilj
pi-Ii-can sm (-canj) .Ielic, luleclululec, stiirculshtiirculshtrac,pulj mari sh-analtu (cu dintana aroshi, peanili albi sh-cu
gusha [barzii] truplu, pilican shi cicioarli multu lundzii) <stork> ex: pag 50: sh-an1iltsa ncusurat c1itra tser, ca viima batut di ploai
par-ji4es-cu vb (-learn,-li-tii, -li-ri) tsirgapsescultsigarsescultsigarsescu,

pi foc (tu untu i pi jar)
pi-li-chi-ses-cu vb (-seam, -si-tii,-siri) _ pilixescu, ciuplescu, sculptedz, talj
pa-Ies-cul
- zapalescu,
(mi) vb (-learn, -li-tii, -li-ri)

(mi) agudescu
frig
<to
- [a
lovi,
- [a
priiji]
- [pana
p1ili] <to hit> ex: pag 124: mi p1ili (agudi) di vara dzatsi ori cu una vearga pa-les-cu2 (mi) vb (-learn, -li-ta, -li-ri)
-iing1ilbinescu, mi fac galbin la fatsa
fry> ex: pag 108: deavarliga di foclu di giuneapinj shi s-piirjilea (s-dugurea, sa ngaldza) zburiindalui
de scris] <pen> ex: pag 65: eara ahiintii mushuteatsa ca nu s-aspuni cu peana, cum nu s-aspuni cu gura! pea-na4 sf (-11i)- spitalspitha (di neaua), fulgu, ciombura [fulg de zapada]_
lemou (cheatra, marmura, etc.) - [a ciopli] <to carve> ex: pag 69: scoasi una custura s_pilichiseasc1i pi-li-chi-sitlpilixit adj (-si-ta, -sits, -siti) _ tiiljat (tu lemou, marrnura, etc.), ciuplit, sculptat - [cioplit] <carved> ex: pag 80: pulpa a lui, streasa ghini tu cioaric, parea ca pilichisitii (taljat) tu marmura pi-H- xes-cu - vedz pilichisescu
- [a
par-lit adj (-li-tii, -lits, -li-ti) - arsu

pisupra la una pira di foc, cu perlu di pi
cheali arsu la foc, arsu di soari
deveni palid, a ing1ilbeni la fatal <to become pale> pa-les-cu3 (mi) vb (-learn, -li-tii, -li-ri) - mi-ardu la foc - [a arde] <to burn> pa-Ijur sm (-Ijuri) - arbustu (arburi njic) cari-i plin di schinj shi lemoul nu fatsi tra altsiva dicat tra-ardearl i ti ngardiri
mandzra, agiiri, etc
- [pirlit]
<snoW flake> . perl sm (peri) - hirili subtsiiri tsi crescu dit chealea-a omlui i a pravdz1ilor - [par]
<burned> ex: pag 84: giimishoarli suntu galbini ca g1ilbinushlu di ou, uscati, parliti (arsi di soari) par-na-ri sf (-11ari)- una soi di cupaci njic - [un fel de cer (stejar) mic]
<species of small oak> ex: pag 120: ascumtsa tu patcljeili di piimiiri dit Tesalia
<hair>
per2 sm (peri)
_
- pomlu
(gortsu)
tsi fatsi
gortsa
[par] <pear tree> ex: pag 88:
vedz aclo arnisticats, platanj, peri, prunj, agrominj, trandafili a~ri: p1iljuri
pin-da-ra sf (-dari) - para di njic1itinjii[para] <'small value coin> ex: pag 110: el eara awl, eu, lara pindara pi-ris-ta-si sf (-tasil-tiisi) - situatsia tu cari s-afla cariva i tsiva, catastasea (shi tuti alanti lucri) tu carl s-afla (sUlll;)~llU ~_""'&"'_..:.__
- [arbust
spinos]
<a
thorny shrub> ex: pag 88: vedz aclo amisticats, platanj, peri, prunj, agrominj, - --. --...
-0--7 r --.1--
pash-pa-ca
sf (-pats) - jucareaua di
pa-nji-ses-cu I vb (-seam, -si-tii, -si-ri) - aspel (arnescu) nauntru1 di la un cireap
lemou (tsi sh-u-adutsi cu una tufechi) cu '-'41.1 "'~CI.!)lV4,",4 ilJ1!">")! U'U~\N,",IJ pvp gun ?> ex: pag 123: ligats-Iu! agrii 00, cu boatsi di pashpac1i
per3/peara snlsf (pea-ri) - fruhtul (gortsul) faptu di pomlu gortsu [para] <pear>
- [a
curata interiorul
unui cuptor] <to
clean the oven> pa-nji-ses-cu2 vb (-seam, -si-tii, -si-ri) - aruc ca una soi di piindzii di pangu
pisti oclji (di nu para ved ghini) [a voala] <to veil> ex: pag 71: limba Iji susca n gurii, ocljilj Iji si piinjisirii
pa-pa-ra/papara sf (-pari) - macarl

(adratii cu piini, umtu shi cash), pani di-
pa-ta-rea-ua sf (-rei) - agudituri di tufechi (mitraliera, etc.) trapti tuti dipriuna - [salva, rafala] <volley, burst of gunfire> ex: pag 119: Una pagana di arbinesh deadi di Ververa ... shi-Ibagara tu patiireaua pat-clj a-ua - vedz patljaua - ex: pag 71: sotslu al Lambre, dumja sh-nas tu una patcljaua; ex: pag 120: ascumtsa tu patcljeili di piimari dit Tesalia
per-ci sf (perci) - perlu di pi cap, per lungu di pi cap alasat s-cada pi paltiiri [plete] <hair falling over shoulders> ex: pag 14: si spila, sh-chiptina percea ncarciljatii,barba stufoasa pe-ta-Ia sf (-Ii) - cumatii di cilichi cu cari sa ncaltsa calji (s-bat cu penuri la cicioarli-a caljlor) ta s-imoa pi eali [potcoava] <horse shoe> ex: pag 91: asciipira chetrili shi petalili scutea sciintealji
fatsi un lucru
- [imprejurare,
.'!!!_.3..
ft
circum-
stanta] <circumstance> ex: pag 109: schivirnisescu cum pot sh-dupa cum easti piristasea pi-sa 1 sf (Pi-si) - catrani, pecura, smoalii, piscatran; fig: lai, scutidos,' scutilli (ca pisa!) _ [smoala; fig. negro] <tar, pitch; dark, black> ex: pag 93: tora ts-bagai pisa sh-foclu! altiioara nu :va s-pots srni-aradz!
168
.Nusm TULLIU
tritsea ca la numtii

pros-cut sn (-cu-ti) - chicut(di ploai,
apa, etc.) -' [strop] <drop> ex: pag 116: stealili parea nishti proscuti (chicuti) di asimi pri cubeulu albastru a tserlui
169
pi-sa2 sf (Pi-si) - catushi, matsa - [pisica] <cat> pish-chi-rilpischiri sf (-chiri) pitsetiilpatsetii, shirvet/shirveti, pishtamal/pishtameall pishtamala; cipa, cealma, turban, - [prosop; turban] <towel; tuman> ex: pag 84: imna cu caplu ligat cu una pishchiri (turban, shirveti, cealmil) pish-nic/pishnicilpisnica snlsf (-ni-tsi) - ciripic, cireap njic - cuptor mic] <small oven pish-ni-ca sf (-ni-tsi) - vedz pishnic _ ex: pag 121: na dusim acasa, 10m cati una pishnica (un ciripic) di piini pish-ti-rea-ual sf (-rei) - spiljaua, spila, groapa sum loc (marl shi ntunicoasa, faptii cu tuchirea di chetsra caJcaroasi) - [caverna] <cave> pish-ti-rea-ua2 sf (-rei) - shciimbii
mari, shcaIpiilscaIpa
plu-i-na sf (-inj) - chiro cu una ploai cu chicuti njits tsi ntsearni (cadi) dziili cuarada - [timp cu ploaie miiruntiice tine :tile dearindul] <days with continuously rainy weather> ex: pag 104: avea datii putsiina pluinii plu-Ios adj (-joa-sa, -iosh, -toa-si) - cu ploai - [Ploios] <rainy> ex: pag 97: noaptea eara pluioasa (cu ploai), niguroasa, cum vrea nas
gushi, etc.) - [safir] <sapphire> ex: pag 50: muntili eara curat, tserlu albastru shi sciintiijos ca safirea
sa-ri-ca sf (sii-rits)- una soi~di paltu

lungu (di iarnii) armiinescu, di liinii shcu per lungu - [saricii, manta] <winter coat> ex: pag 64: sh-biigii shi nas tsipunea atsea camabuna, sarica albii ca neaua sa-van/savun so (-ni) - giulgiu, sindoni, ziivonlzvon, piindza cu carl si-acoapirii mortul - [giulgiu, lintoliu] <fine linen, shroud> ex: pag 62: un nior subtsiiri ca un savan (zavon) di niveastii, albu ca unii palii di cair
pu-IeanJpalean sn (-lea-ni) - ciumagiciumaga, shcop - [ciomag] <stick> pu-pulj/papulj

piina tu oasi,
invar. - ud muceaJi, ud
lerca, bljonda, saragara
[leoarca] <dripping wet>
porn 1 sm (ponj) muri tsi fatsi fruti

(poami)
-[more
pu-pu-ses-cu vb (-seam, si-tii,si-ri) chindruesculchindurescu, astiimatsescu [a poposi] <to make a halt> ex: pag 51: tutii armiinarnea, avea pupusitii tu ciimpul di Elasona
fructifer] <fruit tree>
porn2
'sf (poa-mi) - fructuifruhtu,
ghimishi - [fruct] <fruit> ex: pag 84: turlii sh-turlii di poami (ghimishi) furii adusi pri caJ po-shi sf (posh) - miindila, vlashca, baltsu, cimber, zvon/ziivon, pihitsa, tarpoashi, piindzii tsi u poartii muljerli pi [niiframa, po~tie] cap i digushi
pu-ra-va sf (-riivi) - tendiiltentii, cidm, cergii, adariimintu adrat di piindzii (plastic, sazmi, etc.) tu carl omlu poati si s-apiinghiseasca shi si sta ca tu unii casii
sal-ta-na- taisiiltiinatilsultanatii sf
(-niits) - pirifanji, fuduleatsii (tsi u spuni un ciindu imnii aliixit tu stranji mushati, iinciilicat pi cal mushat, etc.), tsiri-munii, ariidz formali la unii siimiitori i alti
- [cort]
<tent>
ex: pag 57: ciindu
durnja
- [stinca]
<large
fumeljli tuti la puravii
sibepuri
[fudulie,
ceremonie,
rock> ex: pag 63: dipusi di pri pishtireaua (shciimba mari) tsi stiitea aspindzuratii mardzina di nishti urvali fricoasi piz-ma sf (-mi) - zilj/ziliilziilii atsea tsi aducheashti un ciindu zilipseashti pri cariva - [pizma] <envy> ex: pag 93: iilj si pari ca lumea zburashti di pizma, di zilj! plata sf (plats) - atsea tsi dai ciinduplateshti pi cariva - [platii] <payment> ex: pag 99: sh-loara sh-nash plata plan-ga-ros adj (-loa-sa, -rosh, -loasi) - tsi pliindzi - [plingaros] <crying> ex: pag 103: Ij-avdza boatsea jiloasii, pliingaroasa (cacum plandzea)
nl.onoll."l).. ,,:;: _' fn' 1
<kerchiei> ex: pag 64: digushi avea una posha (mandilii, pihitsii, tarpoashi) acumpiiratii di tatii-su praglpreag sn (-guri) partea di nghios a unei usha (di multi ori una sciindura tsi easi niheam carna nsus) pisti carl caJca
pompii] <haughtiness, arrogance, pur-fi-ri sf (7) - cheatrii vulcanicii ceremony> siiniitoasii(faptii di crustali mm di feldspat, cuartsu, etc.) - [porflr] sal-ta-na-ti sf (-niits - vedz siiltiinatii<porphyry> ex: pag 62: un-arushatsa purflrea vapsea tserlu
I J
ca
- siiltiinati
sam-tul
ex: pag 23: ciit va s-biinedz, s-biinedz cu
ciindu omlu treatsi prit ushi
- [prag]
ri-gea-i sf (-gei) - vedz arige- ex: pag

110: amiirtia mi pimsi s-mi duc la nas acasii shi si-lj fac rigeai (piiliiciirii), cu liicrinjli tu oclji ri-vol-vi-r3larlvolvirn
poartii tu gepi
adj (-tii,-tsii,-ti)
<threshold> ex: pag 63: cat ishi tu prag, na ca vini chihiielu a lui s-lu ntreaba
!
!
<saint>
- aghi - Isimt]
preas-cum-ta adv - acrifa, ashi ca s-nu si shtiba (s-veada, s-afla) di vilmu - [pe ascuns] <secretly, stealthily> ex: pag 91: Dona poati si s-toarna varaoara preascumta shi s-lja siindziili pri-ca sf (prits) - pailapai, pritsiilpirtsii,
aveari tsi-Ii ~i (b (i hi 11_ari)Clh_ut~.. ...n nasii upa featii ci!ndu s-mmtii - [zestre] <dowry> > ex: pag 83: siircacinamea tutii s-njira di ahiitii prica (pai), di-ahiitii siiltiinati! proash-tiJprashti sf (prosh-ti) una juciireaua adratii di una cheali (piindzii) di carl suntu lastitsi sh-cu carl sh-arunca - pracica, cumm di ligati daua chitritseaJi
sf (-ri)
-cum-
burn, pishtolii, armii njica di foc tsi si tu geantii
- [revolver,
sam-tu2/simtu vb (-tsearn, -tsi-tii, -tsiri> - aduchescu - [a ~imti] <to feel> ~: pag 52: cum siimtsea (aduchea) cii soarli aciitsa s-dugureasci, discarca tu aumbratii sir-mu1 vb (-mam, -ma-tii, -ma-ri) fac un lucru (ca piinea) ta s-hibii cumiits
multu niits (siirmi)
pistol] <pistol> ex: pag- 68.: dauii rivolviri, una cu miinusha di fildish, alantii cu di sidefi
..
--I
- ra
firiimita 1 <to
pljashca, pleacica, prada, alimura
- [jaf,
prada] <booty> ex: pag 108: dupa pleashca (pradil)! iilj da cu noima capidanlu; ma, nu va aspareats... Voi vavem di-a noshtri plos-ca sf (plosh-ti) - cola, vas njic di lemnu (loc arsu, metal, cheali, etc.) arucutos shi turtit, cu gusha strimtii shi shcurta, tu carl s-tsiini (sh-dit cari s-bea vinlu, apa, etc.) - [plosca] <canteen> ex: pag 69: di la ciiliva ploshtili di vin
ghini nviscutii tra s-nu s-faca rizili (diariis) ru-biDlrubini snlsf (-bi-ni) - cheatrii scumpii aroshi tsi s-bagii la neaJi (biligits, mardzeaJi,bairi di digushi, etc.) - [rubin] <ruby> ex: pag 64: deadzitli ncarcati cu turlii di neaJi cu chetri di rubini, safiri, diarnanti, margiiritiiri
crurnblle sir-mu2 vb (mam, -ma-tii, -ma-ri) ariiescu (oili, ciiprili, etc.) ta s-pascii - [a da oile in pornealii] <7> ex: pag 58: eu avearn di pri minti s~sarmu oili deadoarii sir-pitlsarpit/sarbid adj (-pi-tiil-pi-da, -pits/-pidz, -pi-til-pi-di) - sertul sertic [aprig] <fiery, impetuous> ex: pag 77: tuts tiniri, ficiurats; tuts siirpits, nipiirticats, Dumnidzii s-ti ascapa sar-pu-ni sf (-punj) - unii soi di plantii a
ciindu s-alumtii ficiorlji - [pr~tie] <sling> ex: pag 120: na biitearn piina ciindu siindzili cura fintiina: cu proashtea, cu arcurli, cu piileanili
sa-fir/safiri snlsf (-fi-ri/-firi) - cheatrii

scumpii di culoari albastrii tsi s-bagii la neali (biligits, mardzeali, bairi di di-
170-
NUSHI TULLIU
sciintiljosh ca lutseafirlu tu apiritii; pag 56: sciintiljoasa ca una sciintealji, mushatii ca lilici di argavan
,...1 I

shallshali m/sf (-Iuri) - tsiisatura di liina (bumbac, matasi, etc.) tsi s-poartii (ma multi di muljeri) pi cap (deavarliga digushi i deanumirea tra s-li-aveaglji di ploai, arcoari, etc.) - [~al] <shawl> ex: pag 53: dziina tinira cu perlu-i di hrisafi displatit shi areat ca un shallishor pisti bratsa Turchii)
171
coo frandza (ciindu suntu aguditi) alasa na dzama tsi sh-u-adutsi cu sapunea [sapunel] <soapwort, fidler's hero> ex: pag 63: featsi nsus catra tu plailu mplin di saI]JUni iu avea araitii oili scad vb (sca-deam, sca-dzu-tii, sca-deari) - mi fac ma njic (ma putsiin, ma ftohi, ma nghios, etc.), dipun - [a scade] <to diminish> scalj sn (-Iji) una soi di plantii ierooasa cu friindzii tsi ntsapa shi cu fruti ca nashti bali njits acupiriti di schinj tsi sacatsa lishor di stranji [scai] <thistle> ex: pag 93: ashi suntu ocljilj a omlui tsi ariseashti una featii: scaljlu lu-adara trandafila
- [~alvari]
<large pants worn by
scir-eiel vb (-eam, -ca-tii, -ea-ri) sciirshnescu, stringu faltsiili sh-frec

dintsalj un cu-alantu (iinsus shi nghios) [a scra~ni din dinti] <to grind/grit one's teeth> ex: pag 100: sciircica dintsalj shi s-agudea cu bushlu tu cheptu
Turks> ex: pag 76: picurarlji aluarii foartitsli, scoasira shilvarli albi shi sdusira s-shada la measa " shin-da-ni sf (-<liinj) - candelabru, lucrul pri cari s-baga tserli la bisearicii [candelabru] <candlestick,. chandelier> ex: pag 57: shidea la caplu a Ijei ca una shindani shi-ret /shiiret adj (-rea-m, -rets, -rea-ti)
shar-pi sm (sher-chi)- nipiirtica[sharpe] <snake> ex: pag 62: cusitsa lunga tsi s-alasa ca un sharpi (napartica) pisti anumiri shche-pil/schepilaschepi sf (shchepi) tsipa, piindzii subtsiiri shi transparentii (voal, ziivon) cu teljuri (tsi-l pow
nveastili nali pi fatsa)
scir-eie2/scarciu sn (-ci-curi) - ca~lagi, tendon, substantsa fibroasa dit truplu-a animalilor (alba, elastica shi siinatoasa) cari leaga mushcljilj cu oasi sh-cari cu chirolu poati si s-transforma tu os - [cartilagiu] <cartilage>
sehif-ter/sifter/xifter sm Heri)
- malagar, pispu, ponir. cumalindru,

hitrulhiturlhartu, tsi shtii cum s"ariida
lumea
- [~iret]
<sly, cunning>
ex: pag
115: om ghini ligat, dishteptu shi shiret (miiliigar) shir-pat

shirponj,
sean-dedz vb (--dam, -<la-tii, -<la-ri) spun i dghivasescu (cu boatsi) ashi ca s1 s-avda separat cati silaba dit zboari [a scandal <to scan> ex: pag 62: vimtul ciuciura shi na scanda: ti voi
- vultur,
- [voal]
<veil>
adj (-pa-tii, -pats, -pa-ti) ariiu ca sharpili
ornju, aito
- [vultur]
<eagle> ex: pag 57:
vrea Hrisula pri Lambre, gionli schifter adrat ca di zugraf
scar-min
vb (scar-mi-nam,
scar-mi-na-
sela-vu-es-eU/sclavusescu vb (-vuearn,-vu-i-tii,-vu-i-ri)- Ijausclav,fac

prizoner, rubuescu/arubuescu [a robi, a lua ostatec] <to enslave, to kidnap> ex: pag 110: tu hoara-a mea biina un avut, cari agiumsi si sclavueasca lumea tutii
tii, sciir-mi-na-ri) - cheaptin (disfac) hirili di liina ta s-pot s-Ii cur di murdarii - [a scarmiina] <to card, to comb> ex: pag 100: shi-sh scarmina perlu tut pisti truplu al Lambre sea-dzut adj (-dzu-tii, -<lzuts, -dzu-ti) tsi easti considerat ma nghios di atsea tsi easti normal [sciizut, degradat, saracit] <reduced, degrade, made poor> ex: pag 91: tuts s-njirara ciindu anvitsara cat scadzut (eftin) Ij-u deadi
shche-pi2/schepi sf (shchepi) - membrana (cheali) tsi acoapira organili (stumahlu, matsili, etc.) a animalilor [prapur, peritoneu] <peritoneum> ex: pag 114: sa sh-aunga mustatsa cu seu di la shchepi shelj i-mu-redzlshcljimur/schimuredz vb (-ram, -ra-tii, -ra-ri) - pliingu, dzem - [a plinge, a scinci, a ingina] <to cry, to moan> ex: pag 124: ficiorlji ligats di coada, shcljimura (pliindzea, dzimea), angiinea, uhta
~arpele]<bad as snake> ex: pag 68: sfeatsi alba ca albushlu di QU, ahat shirpatii(arauii)tsi eara .
shpir-tu I/spirtu adj (invar)
[rau ca
- dishteptu-
foc, sertu, apres - [de~tept, vioi] <sharp, smart> shpir-tu2/spirtu sn Huri) - un limnici (cu niheama fosfor la un cap) cu cari saprindi foclu - [chibrit] <match> ex: pag 70: atumtsea avdzii cii s-aprindi un shpirtu shpir-tu3/spirtu sn Huri) - alcool, un
lichid (tsi s-afla tu arachii, vin, bira, etc.)
seu-tu-ratl/ascuturat adj (-ra-m, -rats,

-ra-ti) - tsi easti trunduit (cutrimburat) ta sa-lj cada atsea tsi ari pi el (pulbirea, murdaria, mintea, etc.), CMzut (dit tsiva,
ampadi) di trunduirea tsi u-avu [scuturat] <shaken> ex: pag 103: cadea friindza, galbina shi uscatii, mariinghisitii shi scuturatii (cadzuta mpadi di trunduiri) seu-tu-rat2/ascuturat adj (-ra-tii, -rats, -ra-ti) - zveltu, tsi easti subtsiiri (suplu sh-gratsios) la trup - [zvelt] <slender, suppuv ex: pag )-': muuea can Ql can s-hiba cama scuturat (zveltu), cama gioni shi cama livendu sha-in I sm (-inj) - hutaJutii,aito, sacol, schifter/xifter/sifter,una soi di vultur ma
njic
sheur-ti-tsiilshcurtii sf (-tsi) - lalmo, lotiiriillutirii, sistem di alidzeari prit tradzirea a unor limnitsi di cari un easti ma shcurtu (atsel tsi tradzi limnicilu
shcurtu easti atsel ales)
cari ti mbeatii ciindu beai multu

[alcool] <alcohol> shpir-tu-es-eu
aprindu foclu
seal-ses-eu vb (-seam, -si-ta, -si-ri) caftu (hir cu hir, zbor cu zbor, cumatii cu cumatii, etc.) tra si scot tsiva tu padi; anischirsescu (fac curat) ta s-aflu tsiva r_ ____n_ . scrape; to clean> seal-sit adj (-si-tii, -sits, -si-ti) - tsi "easti mutrit ghini (tra si s-veada tsi ari, di tsi easti faptu), sculptat - [scormonit, cura. tat, sculptat] <rummaged, scraped> ex: pag 54: s-leagiina tu imnari ca una marmura alba, sciilsitii, mplina di mushuteatsa
- [tragere
la
sorti] <casting lots>. ex: pag 121: Trapsira shcurtitsa shi la cadzula trei di nash tra s-njarga la cupii
I vb (-earn, :-i-tii, -i-ri) (cu shpirtu)
- [a. aprinde
focul (cu chibritul)] <to light a fire (with ~ m~tr.h'I>
~.&
"
I "'v
u.UJ \
nu eastianaltc, [scurt] <short>
, ~""" Id.J - ~... tsi nu easti .lungu -
shpir-tu-es-eu2 (mi) vb (-earn, -i-m, -i-ri) - (mi) agunjisescu, (mi)

hiumusescu, mi arichescu
- [~oim]
Shcur-tu2 s - meslu Flivar - [Februarie] <February> shcur-tu3/scurtulscurtiilshcurtii snlsf (-turiI-ti) - stranj shcurtu tsi s-baga prisupra - [scurtii] <short coat> ex: pag 82: shcurturi vrea-Ij coasa vara duzina shil-va-rilshilivari sf (-vari) - pantaloni larga purtati di tu.rtsa (rnuljeri shi barbats shi altsa tsi biina tu-atsel chiro tu
- [a se grabi,
<falcon>
ex: pag 104: nju-I
macara pri Lambre a meu, pi shainlu a meu! sha-in2 adj (-i-na, -inj, -i-ni) - tsi easti ca un shain (gioni, zveltu, arichit, etc.) [repede (C:l ~oirnul)] <fast (like a faulcon
sean-ti-ljos adj (-ljoa-sa, -ljosh, -ljoasi) - tsi nghiliceashti (ascapira, scantiIjadzii) ca una sciintealji - [sciriteios] <sparkling> ex: pag 56: ocljilj cama
o intinde, a se repezi] <to hurry> ex: pag 108: aprindets foclu sh-biigats birbetslji tu suli! avdziit? spirtuits-li (fUdzitsagonja, agunjisits-vii) shtsa-liilshutsala sf (shtsiilj/shu-tsiilj) lemnu (ca una diirma lunga, arucutoasa shi subtsiiri) cu cari s-tindu aloatili di pitii - [sucitor] <rolling pin> ex: pag 76: li-agudescu cu shtsalili
172
NUsm ruLLIU
- [diavol] <sabm>

si-ni-i sf (-nii) - tiiva marl di metal tu
carl s-coc pitili - [tava mare de metal pentru copt biscuiti] <large metal tray used in cooking> ex: pag 66: una' padina mushatii, bagatii, shi arucutoasa ca una banda ici sinii si-rl sf (firii pi) - sirgheani, mutritii, cuntimplatsii, atsea tsi fatsi un cindu mutreashti tsiva (ci s-ciudiseashti i ci va tra s-faca chefi) - [contemplarea unui lucm de curiozitate sau placere] <Ioking at something for pleasure or curiosity> ex: pag 120:parintsiilj na fitsea siri
173
shu-gu-i-ri sf (-iri) - ngljimarl, fitsearl di shicai - [glumire] <telling jokes,

making fun> ex: pag 56: shuguirli (ngljimiirli)a featilor, dultsili a lor grai
'r
1
cati niheama);fig, mac en ocljilj - [a

sorbi] <to suck in, to drink> ex: pag 62: u mutrea, sh-u surghea cu mutrita-Ij giuneascii; ex: pag 74: gurli 11 lor iishi surghea (sudzea) adiljatlu sor-bu2/soarba sm/sf (sor-ghi) - survu,
si-be-pi sf (-bechi) - itii, furnjii,vina,

,
shu-mu-ronj sm (-ronj) - prici njici insectivora (tsi maca bubqlits) shbiineadzii tu loc (cu oclji njits acupirits di una membrana sh-cu cicioarli din fatsa fapti buni tri siiparl) [cirtiti] <mole> ex: pag 84: nu vedz dicat griimadz di shumuronj
simbeti/sibeti [vina, pretext] <reason, pretext, cause> ex: pag 85: niis inshi fur di sibepea (ilia) al Lambre sf (-dehi) - materii dura (alba shi nghilicioasii) dit 'Ilauntrul a casiiljei di scoici (di carl s-fac nasturi shi alii lucri)
si-de-fi
- [side!]
<mother-of-pearl>
ex: pag
68:
arburi (tsi poati s-agiullga la 15 m. analtu, cu friindziili ovali. lilici albi shi fruhti cimoasi) [sorb] <r>
shu-pirl sn (-pi-ri)- rizili/arizili, amdeari, maitapi, mpizuiri [batjocurii, ceva de ris] <laughing stock, mockery> ex: pag 100: siirciiceanjlji-I tradzea azvama tri shupir (tra ariideari) shu-pir2 vb - vedz shupiredz vb (-ram, -ra-tii, shu-pi-redzl/shupir
daua rivolviri, una cu miinusha di fildish, alantii cu di sidefi si-gu-ran-ts3Jsigurantsii sf (-tsi) - asCali - [siguranti] <security> ex: pag 88: lucriitorlji atselj sh-ciilivi, ghini ma, vin la hani tri cama marl sigurantsii si-Hi sf (-Ii) , puteari, giuneatsii, fortsii,
parduniilpardhuna, zorba, zori
spel vb (spi-Iam,spi-Ia-ta, spi-Ia-ri)vedz aspel - ex: pag 63: si spila (s-/Ii) tu fatsa la una tintina tsi zvwnea aproapea di loclu iu avea d!scircatii fumeljli
si-rln adj (-ri-na, -rinj, -ri-ni) - firii

niori (tserlu), dishcljis (Ia fatsii) - [senin] <serene, cloudless> ex: pag 103: par ca nishti ficiori, ahat sirinj 800tu la fatsii shi la suflit
[sila,
-ra-ri) - nj-arad (di carlva), iinj pizuescu - [a-~i bate joc, a ride (de cineva)] <to make fun of.>
forti] <force> ex: pag 75: dolji vmts sdispirtsira cu multii sila (zori) si-Ieaflsileafi/shileafi/cileahi sn/sf (-Iehi)
spli-nan-dur sn (-duri) - una soi di cucurets adrat dit un mats umplut cu splina shi friptu pi jar [7] <7> ex: pag 64: Ficiorlji anviirtea arumiinjli, cucurujli, splinandurli,bmnbarli
sir-ma-ti-ro
sm (-radz) - f1ligrani, lu-
shu-pi-redz2/shupir vb (-ram, -ra-tii, -ra-ri) - shuptiredz, pushpur, shushuredz, murmur - [a murmura] <to murmur> ex: pag 109: chinjlji shupira (pushpura), padurea viizea
bran di cheali (curaua) cu ma multi gechi (tu carl s-poartii citsuti) - [briu'in piele cu mai multe compartimente] <belt witb.several compartments> si-Iea-fi sf (-Iehi) - vedz sileaf - ex: pag 116: scoasira cutsutili ditru silehi (briini) shi acitsara s-macii si-Iit adj (-li-tii, -lits, -li-ti) - faptu sadara tsiva cu zori (firii vrearea-a lui) [silit, fortat] <forced> ex: pag 87: Lambre fu ,silit (faptu cu zorea) si sduci piina Servia sim-tu vb (-tseam, -tsi-tii, -tsiri) - vedz siimtu2 - ex: pag 75: cinjlji dumja shi virna dot nu-Ij simtsi (aduchi)
criitura fu\a (ca una dantela) faptii pi giuvairi cu hiri multu subtsiiri di-asimi i
spur-niilspmniilspuriilspUZii sf (-ni) - jar marl, stiiviinii,pi carl pots s-fridz i s-cots tsiva - [jar] <live embers>
di anialama - [filigran] <filigree> ex: pag 62: ariiurli alghea ca una zona di sirmatiro (fi/igrani) sir-vilj I sm (-vilj) - chiparish, silvii/
silviu
spu-zii sf (-zi) - vedz spuma - ex: pag

118: mutrea spuza di (jar/u dit) foc
statl
sn (-n) - chivernisi, erat, stiipuiri
- [chiparos]
<cypress>
ex: pag
II:
[stat] <state, country>
shup-ti-redz vb (-ram,-ra-tii,-ra-ri) pushpur, shushuredz, murmur, zburascu i grescu multu peagalea, shushutescu
analtu, sirvilj, truplu liimbada, fatsa mushatii di soarl
stat2 adj (sta-tii, stats, sta-ti) - shidzut iimpadi - [statut] <seated> sn (-turi) - boi - [staturi} <height> pag 54: vinea cama pi arusii shi cama njici tu stat (di boi)
[a ~opti] <to whisper> ex: pag 77: mutrea stealili, shi-sh shuptira (shurhura) grai di sivdai shu-shu-es-cu vb (-earn, -i-tii, -i-ri) vedz shushutescu - [a I;opti] <to whisper> ex: pag 65: un vimtu lishor aciitsii sa shushui prit lumiichi shu-shu-tes-cU/shushuescu vb (-team, -n-tii, -n-ri) - pushpur, shushuredz, murmur, zburiiscu i grescu multu peagalea - [a ~opti] <to whisper.> ex: pag 25: shidzura mpadi, aciitsari s-shushuteasca, si-sh s~uptirazboarl dultsi shutl adj (shu-tii, shuts, shu-ti) - ~i nuarl coarni, tsi nu-arl per - [firii coame or par] <without horns or hair> eX:pag 75: acatsa s-Ii tunda di la cheptu piina Iiadra shuti cudeatotlui shut2 sm (shuts/shu-teanj) - drac, diavul
sir-vilj2 sm (-vilj)- birbilj,aidoniilai-' stat3 dhona, filomela - [privighetoare] ex:

<nightingale> sis-ti-mii sf (-mi) - adeti, sinitii/sinithii,
areu, arada
Sta-vru
Septembrie
sm (fira pi) - Vismaciunj,
- [obicei]
<CU}tqm>
ex: pag
- [Septembrie]
anlu 1901
<Septembe1'>
66: ashi easti sistima (arada, adetea) la sarciiceanj
. ex: pag
(VlZTTlaciunJ),
106: Meslu di Stavm
_J__
..-- --,
siv-da-ilsivda sti'sm (-diii/-dadz),; I agapl, vrean, mirachi - Lmbire,donntiJ <desire, love> ex: pag 77: mutrea stealili, shi-sh shuptira grai di sivdai (vreari) slii-bos adj (-boa-sa, -bosh, -boa-si) tsi easti slab, tsi arl slaghitii (di niputeari, liingoarl) - [sliibutJ <thin and weak> ex: pag 78: niputut di moarti, nisumnat, nimacat, agiumsi ca una umbra, ahit sliibosh (s/ab) sor-bul vb. (sur-beam, sur-ghi-tii, surghi-ri) - sug, beau tsiva peanarga, trag an gura cu budziili un lichid (niheama
step-su
sn (-suri) - vina, ftexim, atsea tsi

~Up~"il:SJlU
aclo di iu bea lapti njiclu
- [sin]
au WI ~IUU
lVUliiJ
1i1WV
<breast> ex: pag 74: sinli arucutoasi ca merlu shi siinatoasi(:jl gutunja
ex: pag 11I: cindu shtea, mirata-sh, nu-am nitsiun stepsu sti-hi-i lanmji,
pirmiti
ca
si-na-uer sf (7) - tufcchiSinauer[pu~cii Sinauer] <rifle Sinauer type> ex: pag 118: ciindu maniherli shi sinauerli
I/stuiJii/stihiu sti'sn (-hii) dragon, napiirticii

<dragon>
- zmeu,
marl dit
- [zmeu)
aciitsams-cada
'
sin-cu-pi-i sf (-pii) - cunnarea dinioara a batearlljei di inima (tsi adutsi moarteaa omlui, uniishuna) - [sincopa] <heart failure> ex: pag 102: muri di inimii; una sincupii u-aliisa tu loc
sti-hi-i2/stuiJii/stihiu sti'sn (-hii) - fandazma, fantoma, tsiva tsi ou-arl trup shi carl reprezintii suflitlu a unui om mortu armas ninga pi loc; hiintsi carl, cu tuti ca nu easti reala, si-aspuni la oaminj [statie, natuca] <ghost, spectre, phantom> ex: pag 50: ciindu sfuldzira, parea
174
NUSHI TULLIU
iasca, stumarea su-mi-gos adj (-goa-sii, -gosh, -goa-si) - chipitos, iintsiipiilicos, tsi easti cu
mittsi
MURMlNTSA FARA CRUTSI

ta-Iea-ti-na sf (-ti-ni) - vedz taljatinii
175
ca viirnii stihii lfandazmii)
tar-cu-les-cu vb Hearn, -li-tii, -li-ri) njergu deaviiriiga di carlva, mi-anviirtescu piningii tsiva, dau tarcoali [a da
stogtstoc sn (-guri) - griimadii,stivii,

sumiireauii, suro, cup, culeu, lucri multi adunati (unii pisti alantii) tu un singur [griimadii) <heap, pile> ex: pag loc 110: s-agiuca cu stoguri (un SllrO) di liri, ca ficiuritslji cu arina
- [virfuit)
ta-Ija-ti-n3ltaleatinii sf (-ti-ni) - cheali (di bou i cal) lucratii (iindreat>tii) macu
<with
spikes>
ex: pag
62:pri chipitli a lor sumigoasihiirghia virsa canda malamiituchitii
terii vegetali - [teletinr' <Russian

leathei>
:-
su-mu-lai adj Ha-i, -liii, -liii) - tsi ari

unii hromii tsi da ca pri lai
ta-rnam
adv
exactu,
an'ilea, susta,
stra-bat vb (-hii-team,-hii-tu-tii,-hii-
- [negricios]
giusta, ~,
tamamana tarl/thar
<darkish, dark-skinned> ex: pag 92: unii tea-ri) - trec prit (pisti) tsiva dit unii parti sumulai, easti analtii, scuturatii, ari tu-alantii - [a striibate) <to go through> cheptu amprostu ca unii tsirboanji ex: pag 89: treatsi agalea sh-anarga su-rin sn (-nuri) -Ioc cu soari, partea (di pristi muntsii, stra'"biitiindalui sud) a dzeaniiljei vidzutii di soari, loc (tricandalui eli-una parti tu-alantii) alashtimut di ciitrii partea-a soarlui - [Ioc bastrul ciimpu a tserlui insorit] <a sunny place> ex: pag 91: 10 mandrii, unii mandrii multu bunii, tutii surin sur-pul
iimpadi,
- [exact]
tamamileam;-tamama,
<exact> ex: pag
108:tamampri tini <courage>' tar2
sn (tii-ruri)- curaj/cUrai- [c.ur~j]
tircoale] <to linger, to hover ~ver> ta-va-les-CUlantiiviilescu vb (-Ieam, -litii,-li-ri) - arucutescu - [a tiviili] <to roll over, to trundle> ex: pag 58: ciinjlji, dupii tsi-u cunuscurii di pri boa-tsi, aciitsariis-batii coada, si s-tiiviileascii (sarucuteasca mpadi) la cicioarli a Ijei shi s-aPgriinjasciidi harauii
sm/sf (ta-ra:, tari, ta-ri) - gu-
tea-ca sf (tets) - anvilitoari di lemnu (metal,cheali) tu carl s-bagii lucri tsi

talji (ca ciitsut, apalii)
strea-ha sf (strehi) - mardzUtadi la unii citii tsi aspindzurii niheamii. ciitrii

nafoarii - [streafinii) <eaves (of a roof
mar/gumar, tiironj, ciici, shonj, pravdi{ tsi sh-u-adutsi cu calu, ma easti ma njic
- [teacii]
<sheath>
strig vb (-gam, -ga-tii, -ga-ri) - aurlu; acljem, zburiiscu cu unii boatsi multu
viirtoasii
vb (--pam, --pa-tii, --pa-ri) - aruc

dau di padi, vatiim
sh-poartii lucrili ma ghini Ja munti [miigar] <donkey> ex: pag 52: imna agalea shi minduit ca un ~ugiir tarlu
(gumar;lu) nciircat cu tisiidz . ..:,.-
ex: pag 120: di multi ori shi cutsutli isha dit teacii tern-plul sn (Pli) - icunustasi, lucrul pi carl s-bagii s-shadii (sa ndrupascii) icoana la bisearicii [ioonostas] <iconostasis> ex: pag 103: templul (icunustasea) ali bisearicii easti lucrat di viirachi
- [a
da jos, a
- [a
striga) <to yell> ex: pag
97: iilj dziisi s-nu s-asparii, s-nu strigii (aurlii), s-nu zghileascii stra-Iu-tses-cUliutsescu vb (-tseam, -tsi-tii, -tsi-ri) iinghilicescu/anghilicesculghilcescu [a luci, a striiluci)<to shine>
riistuma, a omori] <to put down, to fell, to destroy, to kilt> ex: pag 98: triidzea tu cami; swpii trei; altsii doi furii swpats (vatiimatr) dit ciilivili alanti
tas sn (-suri) - vas trii beari apii, piat [vas, farfurie] <plate> ex: pag 89: luna, tsi insha"trimburiindalui,ca un tas (piat) di maliimii ta-bu-riltabori sf (-huri) - aduniiturii di oamini (tsi au tuts idghiul. scupo, tsi suntu s-adarii tsiva deadun), ceatii di sulda~.(aschirladz, stratiots),batalion di
suldats
sur-pu2 sn (--puri)- riipii,grem [priipastie] <precipice> ex: pag 53: oili nu s-dutsea amu calea mari, ma tut prit creacuri shi prit ciiriiri, prit plaiuri shi pritswpuri sur-tsea-ua sf (-tsea-li) - vedz surtsell ex: pag 112: hearli ansiiririi ca nishti surtseali sur-tsell/surtseauii snlsf (-tsea-li) diirmiitseauii, lemnu subtsiiri shi shcurtu (cu carl di multi ori s-aprindi foclu ma
lishor)
tern-pIu2 sn (Pli) - casii'(ca bis'earicii)iu lumi (tsi nu easti crishtinii) dutsi si sii ncljinii la Dumnidziilua ljei ti-li-graf sn (-furi) - sistemlu cu cari spitrec (shi s-aproachi) pi hiri di metal undi electritsi, tiligrama pitricutii shi apnicheatii prit sistemlu tiligrafic [telegraf] <telegraphy> ex: pag 80: tiligrafvinji s-Iu sooatiipri Lambre ditu ncljisoari ti-li-gra-fi-ses-cu vb (-seam, -si-tii, -si-ri) - pitrec tiligramii (zbor cu
tiligraflu)
stra-Iu-tsitJiutsit
adj (-tsi-tii, -tsits, -tsi-
- [creatii,
batalion]
<troup>
ex:
ti)
stu-fos
iinghilicitlanghilicitlghilcit
adj (-foa-sii, -fosh, -foa-si) - stu-
[striilucit, lucit) <shined> futoslstuputos, tufos, cu peri multsii shi ndisats (oaminjlji), cu friindzii multi shi
ndisati (arburlji)
pag 88: disuprii di hani suntu dauii tiiburi (ceati di suldatz) ta-Ia-g~tiiliiganiltiilgan snlsf (-ganil-giinj) - paltu lungu di liiniitsi sh-uadutsi niheamii cu tiimbarea sk-cari spoam .ciindueasti arooari'(vimtu, ploai, etc.) - [manta de liinii]<woolen mantIe, cloaJc>.,
,,::1 ___
._ ..~1~ !
- [stufos)
<bushy>
ex:'
pag 63: si spilii, sh-chiptinii percea nciirciljatii,barba stufoasii (andisata sh-
- [surcea]
<chip,
sliver>
- [a
telegrafia]
<to telegraph>
.-
_ t",.
_ __~.J_~_~
di un arbori stufos (cu multi frandzii) stop/stupar sm (stuchilstu-pari) - cushor, crinii, cufinii, apanghiu (natural i faptu di om) iu alghinjli sh-fac shi sh-u tsiin njarea - [stup de albine] <beehive> stu-par sm (--pari) - vedz stup - ex: pag 75: lumea intra shi isha tu ciilivi ca alghinjli tu stupar
sur-tsel2 sm (?) ?7 zbor nicunuscut: soari njic ?7 ~ [soare "mic"?] <"small" sun?> ex: pag 70: lj-acupirea truplu ca surtselu ta-bac sn (-curi)
pag 107:.anvilit ca ghini cu tiilganlu a meu ca triichiro urnt tap-si-iltipsii sf (-sii) - sinii,'iivii tu cari s-ooatsi pita - [tipsie] <ov~ pan> ex: pag 75:'featili cu tiipsiilin cap ta-ra-ga-nos adj (-noa-sii, -nosh, -noasi) - tsi s-Iundzeashti, tsi s-amiinii tut chirolu - [tiiriigiinat] <dallied, in a drawling voice> ex: pag 103: umplu Elimbul di unii boatsi tiiriigiinoasii(tri stradzea, s-lundzea), mplinii di suschir
- tutumiltiitumiltutuni,
- [tabac]
uniioarii,
ex: pag 80: Rocca tiligrmsi Servia tirn-pu sn (--puri) - chiro - [timp] <time> ex: pag ~1: reanascanru umpu \cmruJ'featsi ghini sh-niisii tin-du (mi) vb (tin-deam, tea-siiltimtiiltimsii, tin-dea-riltin-di-ri) - (mi) bag
iimpadi, lundzescu (un lucru)
dugheanlduj!ean
(tutumi), triidzea
<tobacco> ex:
triidzea dauii
- [a
(se)
pag 83: scutea tabacherea cu tabac
ta-ba-che-ri sf(~heri)- cutiitucarls-
stur-na-ri sf (-niiri) - cremini,cheatrii

tsi fatsi sciintealji ciindu easti aguditii di
miinearlu di cilichi
- [cremene)
<flint>
ex: pag 95: Lambre scoasi miinearlu,
tsiini tutumi i tsigiiri [tabacherii] <tobacco box, cigarette case> ex: pag 83: scl1tea tabacherea (cutia) cu tabac, triidzeauniioarii,triidzeadauii
intinde] <to stretch, to extend, to sprc;ad> ex: pag 76: dupii tsi ciucutirii ghini, s-distimsirii, shi sooasirii biirbiirusili shi s-timsirii(bagara mpadi) tuaumbratii ti-ni-che/tinichei sm/sf (-cheadzl-chei) tablii,ploaci subtsiiri di metal di carl s-
176
NUSHI TULLIU
sui [trimM, vilatue, gramada] <roll, flight (birds ex: pag 69: vimtulli tuma di una parti sh-di-alanti, ea nishti triimbi di pandzii alicii
MURMINTSA FARA. CRUTSI
177
fae multi lucri; lueru i eutii fapt! di "tiniehe" (tu eari s-poartii api, gaz, un-
,-
tulemnu, ca.~h,etc., i alti lugurii) [tiniehea, cutie de tiniehea, bid on] <tin, tin-wares> ti-ni-ehe-i sf (--1:hei) - vedz tiniehe - ex:
trop
50 (-puri)
- eeare,
soi di purtari,
pag 83: tsi va Ii facii ahiti flurii purtati tu patru tiniehei man ciit un cot?
metoda; cu trop = angiitan, preagalea, eu atentsii [manierii] <manneI'> ex: pag
tsi-pu-ni sf (-punj) - cirtdushi, shiguni, . strlinj lungu di lani sh-Iarii manits tsi sp.oartapisupri - [mun] <quilted rustic coat> ex: pag 64: sh-bigi shi nis tsipunea atsea cama butli, sarica albi ca neana
tslr
, I I
tum-ba2 (-hi) - eulutumbii/eurtumba, driicli, atsea tSi fatsi un ciindu s-arueuteashti shi s-da pisti cap - [tumbi]
<somersault> . H tun-ciu - vedz tungi ex: pag 120: nu.

eara ficior s-nu IUDi briin un ciilimardi n tunciu tun-giltungiu sf (-giuri) - tuci, bronzu/brurrdzu, un aliaj faptu ma multu di eupru shi stanju shi citiviroari cu puts3.naluminju, plumbu. etc. - [bronz] <bronze> brundzu, tun-giU/tungi sn/sf (-giwi) trumeiu, un aliaj (amisticiituri) di ma multi metali di cari s"fa.c multi lucri [bronz] <bronze> tu- ni -Ses-cU!tunusescu!tunjisescult!njusescu (mi) vb' (seam, -si-t!, :...si-ri) mitunjiseseu, mi,fae pishman, anj pariariu di atseaJitsi am fapti, u cunoseu eam fapt! tsiva - [a regreta, a se cii] <to regret> ex: pag 70: canda s-tunisi (alj
pari arau, s-featsi pishmCUl) cii vinji
50 (-ri, -ruri)
- sit!
(i tsiva ea uni soi
ti-nji-i I sf (-fljii) - nimuzi, onoari, ihtibari - [onoare, respect] <respect,

honor> ex: pag 94: shtiu s-acumpara shmandra atsea cama bud, cu tinjii ahantu buni ti-njl-i2 sf (-fljii) - valoari, piba, axii, prets, atsea ciit fatsi un lueru (s-Iu vindzi i s-Iu-aneupiri) - [Yalo:m:,pret] <valu", price> ti-ranj sn (-ra-nji) - zori marl, argMi,
dureari mari [chin] <torture> ex: pag III: ni muma-a Hristolui nu trapsi ahiti tiranji, ca tiranjli tsi-nj videa mumea tir-ti-pi sf (-tiehilti-puri) - lucru faptu ashi (cu ahtari trop) ta s-pots s-Iu-aradz pri eariva - [tenip, stratagemi] <trick, stratagem> ex: pag 122: mindueam noi, eu tirtipea aest! s-poata sotslji alantsi sfuri noatinlu
Ill: nu eara trap (nu-avea ceare) ca sascap trun-ciu - vedz tungi - ex: pag 101: cloputli, cu limba a lor di truneiu trun-du-es-cu vb (-<lu-eam, -<lu-i-t!, -<lu-i-ri) - fae pri cariva s-treamburii,
aseutur cu mult! puteari
di sit!) cu cari sa ntsemu materiali granulari i ca pulbirea [coo] <sieve> ex: pag 86: ashtipta ciindu di ciindu svini seara si-I facii tsir (sitii)
- [a zgudui]
<to
shake> ex: pag 10I: s-minara ciilivili tuti di hohutlu a Ijei, canda s-trundui (trimburii) loelu tsa-ra 1 sf (tsiiri)- patrii, patrida, erat, stat
tsir-bonj/tsir-boa-nji sm/sf (-honj/ -hoa-nji - tseIbu!tseaIbi - [ceIb] <stag, hart> ex: pag 92: uni sumulai, easti analt!, seuturati,ari cheptu amprostu ca una tsiIboanji
tsi-ri-mu-ni-iltsirimonji sf (-fliil-flji)siiltanat!,ma multi aridz eu formi di
- [tara]
sol
<country>
tsa-ra2 sf (tsii-ruri)- tsiima, pimintu, loc,
- [tmna,
sol] <earth, soil> ex: pag
101: s-bigi pri dziinuclji, bishe tsara (pimintul, loclu) a munnintuJui
siiltanati la siiIbatori i alti sibepuri [eeremonie] <ceremony> ex: pag 115: lari mult! tsirimunii, Ververa s-apruehe difoe
tsa-d3 sf (tsi-ruri)- hoari - [tara, sat]

<country (village tsar-cu 1 50 ( curi) - tsircolj, eoarda, cutar, loe aneljis eu un gardu iu s-tsan privdzii (oi, etc.) - [tare] <fold, pen> ex: pag 82: s-bigari sum ta:mbarica doi edz tutsarcu tsar-cu2 sn (--1:uri)- gheneratsii, bran [generatie] <generation> tsa-lu-fr1i!tsirufli sf (-fri) - perei, araua, per tsi s-alasi s-creascii lungu sh-cari cadi mpadi pri fatsii pri ningi ureelji
tish-tean adj (-tea-na, -tenj, -tea-ni) un di Tishtea - [Iocuitor din Tishtea] <someone from Tishtea> ex: pag 114: aseulta chiprili a ciiprilor stearpi a tishteanjlor toa-ca sf (tots) - ploaei di lemnu i her eu cari s-cljami lumea la bisearici (ciindu easti agudit!, ploaeea scoati un son spetsific tsi s-avdi dipal1i) - [toacii]
tsi-ri-tor/tserltor sladj (-toa-ri, -tori, -toa-ri) - dieunjar/dhicunjar, pitaei, zieljar, proseae, un tsi nu-ari cu tsi s-bineadzii 'shi cari cafti (piradz, macari, etc.) pit ciiljurii pi la casi xeani tra si-Ij si da - [eer~etor]<beggal'> ex: pag 83: putea nis si sh-manti hilja ca un tsiritor? tsi-ur vb (-ram, -ra-ti, -rari) - ciintu (shuir, zburiseu) en sonuri suptsan shi
melodioasi ca di pulj
.1 I I I
tur-cu-les-cu
- vedz tarcuJescu- ex:
pag 120: s-turculica mortu mpadi! tur-ghi-ses-cU/nturghisescu vb (-seam, -si-ti, -si-ri) - nturhisescu/ ntruhiseseu, struxeseu, fae tsiva ta s-talji ma ghini [a aseuti] <to shatpen> ex: pag 75: biiIbatslji turghisea foartitSli, fieiorlji aduna hiraili tri bishtili di lani tur-ta sf (-ti) - pani fapti ca uni ploaei stronghili (di misur i di firini cu aloat
lari maiaui)
- [a
eiripi] <to
chirp, to twitter>. .
tuel sm (~iuri)
amistieituri
~
- tungiltungiu, brundzu,
...n
1t~ ",:I1i1"r; _ ftllr.i1
- [turta]
<flat bread, flat
U''''...'''...u J tsa-ru-hi
sounded, calls pecple to church> ex: pag 112: ciimbiinjli pliindzt>:l di haraua, toaca asuna dipriuna trap sn (-puri) - groapa i avlachi sapatj tu loe; vali, loe nu. !IIultu ahfuldos, anamisa di daua dzenuri pri in poati seurii di multi ori sh-niheami apa [groapa, ~ant; vagiiunii] <ditch; small valley or gorgp> ex: p:;g 89: iilj vidzu cum leara traplu (valea) n~us
, 104: eu perlu aJbu alisat tsiilufri

6
r-o
-:
di her, eiiIbuni shi alti lucri
cake> ex: pag 71: s-featsi ca turta di tseari tu fatsii t11_r';ttnr_tn_rii ~f (-turi) - turtureaui, pulj tsi sh-u-adutsi eu agrupurumbu - [turturiei] <turtle
di turturi tu CUlDar
dove>
sf (-ruhi) - curdeljihurghidi eicior eu tsireohinj
teshtsa adn,ti di ehea1i di porcu i di bou

shi cari s-Ieagi
<cast iron> ex: pag 63: 10 un ibrie di tuci, luerat multu mushat, shi-Ij turni a tat!-sui si s-aspea1a tufi -chi -ses-cU/tufieseseu/tuflXescu vb (-seam,
eu tufeehea,
ex:
pag 82: zbura di sivdai, ca uni preaclji tu-rush-tilturishti/tirishti sf (-rushti/-rushti) - loe (lara gardu) in sta oili sisihiseascii ciindu suntu 1a pishteari
[tirli] <sheepfold> ex: pag 68: tu munti aeatsara si s-bagi turushtili
[opinei] <old time kind of farmer sandal> ex: pag 51: eu pishehirli albi n cap shi eu tsiruhi aroshi n eicior
-si-t!,
-si-ri)
- trag (amin)
pliguescu
eu tufeehea
- [a
tsear-ba sf (-hi) - feaminadi tserbu [ccIboaicii] <hind, female hart> ex: pag 56: Amu, ciin<iu sh-u videa vii, saaatoasa, dishteapt! ca Ulla tscarba
impu~ca] <to shoot with a rifle> ex: pag 88: Lambre-Ij tufichisi
turn-bat
(-hi) - uni dzeana njicii;
tram-ba
sf (-Li) - stog, &duniitura,
eumatii mari di pandz1i (~htoIa) adGnatii
murmintu [dimb] ex: pag 54: ishi pri una turnbi eu putsan bride!
u-mi-na-ta-tiluminitati sf (-tits) tut! lumea di pri loe considerat! ca una
178-
NUsm TULLIU

ierboasa cari s-baga tu maciiri c1i ari fr1indzi tsi-anjurdzescu mushat [busuioc] <basil> ex: pag 102: tserli'ljardea la cap shi una fr1indzii di vasileac lilj bagara n gura va-tr1iJveatrii sf (va-tsra) - 10c !in casa iu "
179
unitati [urnanitate] <umanity> ex: pag 62: Iilicea atsea cama mushata ditm urninatati un-gu - vedz aungu - ex: pag 89: featsi una alifii di nishti ierghi sh-Iji urnsi ciciorlu ur-ghi-sitJurgisit adj (-si-ta, -sits, -si-ti) - bl1istimat - [blestemat, nenorocit, urgisit] <cursed> ex: pag 60: cara si nveatsa urghisitiu (bliistimatlu) atsel di Dona ca ai dupa tini patruiji ma gionj picurari ur-ses-cul vb (-seam, -si-tii, -si-ri) acljem pi carlva ta s-intra n cas1i (s-mac1i i s-bea tsiva), lilj dziic ta s-fac1i tsiva (svina iuva) - [a dispune, a pofti] <to invite, to welcome> ex: pag 86: (;ara s-ai alatsa ursea (vinu) la calivi ca aclo easti Lambre
tseari, canda nu eara viatsa (hiintyii) di om vi-Ia-e-tvvileti sf (-Ia-ets/-Iets) - una

parti (regiuni, districtu) dit un stat cundusii di un vali - [regiune condusa de un vali] <district governed by a "vali"> ex: pag 60: tritsea ca un domnu tu vilaeti
vu-loa-giilvliloaga sf (-Iodz) loc dishcljis tu mesea di piiduri lara arburi (cu iarba shi lilici); loc ca soi di muceara (vl1ingos) tu carl nu cres~ arburi
.
[lurnini~, poiana] <clearing. glade> ex: pag 108: vuloaga eara mushati, ascumtii
s-fatsi foclu - [vatra] <hearth, fire place> ex: pag 97: s-baga puts1inpi
m1ina ninga vatrii
vir-tu-ti sf (-tuts) - vedz v1irtuti ex: pag 89: lu-acatsii di cicior, s-featsi nel, lu strimsi cu ahatii virtuti vi -tulj/vitulji sm/sf (-tulj/-tu-Iji) - ed diun an - [vatui] <a year old kid> ex: pag 96: c1indu la si dipina aesti tu minti, ia ca vini sum cheatra un vitulj Ijar vi-zan-tin1/bizantin [bizantin] <Byzantine> adj (-ti-na, -tinj,
viip-ses-cu vb (-seam, -si-ta, -si-ri) vedz
anvupsescu ex: pag 1: muntsilj tuts s-viipsirii (buisirii) di arushatsa ca s1indzi a atsiljei dit unna fleac1i
vii-ra-chi sf (-rachi) - petur subtsiiri di tsiva (asimi, malama, etc.) cu carl sacoapira un lucru ta si s-fac1ima mushat (ma bun, ma rezistentu, etc.) - [poleiala] <varnish> ex: pag 118: lucratura di v1irachi,di la altar, eara una ciudii viir-tosl
easti
ca un cuibu di njerla vu-Iu-ses-cu vb (-seam, -si-tii, -si-ri) bag vula - [a pecetiui] <to seal> ex: pag 54:. nu-avea soatsa tu lumi Hrisula; aushlji u;aspunea shi tinirlji vulusea (baga vula) . vu-Iu-sit adj (-si-ta, -sits, -si-ti) - tsi arl una vula, tsi easti adrat cu una vula
[pecetiuit, sigilat] <sealed> vup-ses-cu - vedz anvupsescu - ex: pag 92: alj si p1irea c1i s-vupseashti ca un stranj arosh ca siindzili vur-co-Iac/v1ircolaclvurculac
_
-ti-ni) - tsi easti (vini) din Poli

vi-zan-tin2
amal1ima
sn (-ti-ni)
tsi eara (vinea)
- para didin Poli
sm Hats)
ur-ses-cu2
vb (':"seam,-si-tii, -si-ri) -
adj (-loa-sa, -tosh, -toa-si) - tsi

cu dinami (s1iniitos, cu puteari)
dau cumanda, curn1ind1irsescu, escu nicuchir 1in casa, bag aradii n casa, tu v1isilii, la lucru, etc. - [a dori, a pofti, a dispune; a ordona; a domina, a poseda, a administra] <to invite, to desire; to give orders; to dominate, to possess, to manage> ur-va- HiJarvali sf (-li/-Ij) - ruina, atsea tsi-ann1ini (chetsra, stizmi) di la una casa (plilati, bisearica, etc.) dupa tsi easti
asparta i arsa
- [ban
[virtos, puternic] ex: pag 99: una ploai viirtoasa (siiniltoasii)tsi aeatsa s-cada u-aguni sh-pri n1isa viir-tos2 adv - rnultu - [foarte] <very> viir-tu-ti sf (-tuts) - putearl, dinami/sf (-ne-ti-tsi/-netdhinami, fortsii - [putere] <strength> ve-ne-ti-ciilvenetca tsi) - para galbin di-amalama tsi eara [galben adrat Venezia (tu Italii) venetian] <venetian gold piece> ex: pag 64: bair di flurii antitsi ca dubtsi, austra. chili, venetitsi, mintsa, vizantini
de aur] <gold coin> ex: pag 64: bair di flurii antitsi ca dubtsi, austrachili,
veneritsi, mintsii, vizantini (galbini)
hiintsii dit p1irmiti tsi s-pistipseashti c1i mac1i siindzi (luna, soarli, etc.), vombir [vircolac, vampir] <vampire, dragon> ex: pag 68: icoana al Siimtul Ghiorgbi; cu siimtul anc1ilar pri un cal arosh, cu shaua di sirma, cu una sula tu m1ina cu carl vat1ima un vurcolae
vi-za-vi
adv - di-alantii parti, 1infatsa
[vizavi] <acrosS> ex: pag 96: un chin di vizavi ardea shi scutea Cum vt-zi-tii sf (-ti) - dutsearea (ca oaspi, ta
zac/dzac
vb (zii-tseam, zii-cu-ta, zii-tsea-
- [ruine]
sii-lj da tinjii, etc.) la cariva - [vizitii] <visit> ex: pag 51: Vizitii s-fitsea di la purava la purava
ri) - stau tes mpadi i pri pat (c1i SUhtu 11indzit, ta semi disvursescu c1indu suntu multu curmat etc.) - [a zace] <to lie, to rest> za-lii 1 sf (z1ilj/zii-Ijuri) - arfua (tsi-arm1ini c1itivaroara di la un arau dupa tsi seac1i veara) - [nisip] <sand> za-lii2/zali sf (zii-ljuri) - inati marl tsi-l
<ruins>
ex: pag
vris- t1iJv1irstii (-ti) - ilichii, etii sf

[virstii, epoc1i] <age> ex: pag 74: eara la vr1ista (ilichia) atsea c1indu featili vor
63: dipusi di pri pishtireaua tsi stiit~ aspindzuratii mardzina di nishti urvali fricoasi us-pi-tsi-Iji sf (-ts1ilj) - sentimentu di vreari shi tinjii tsi leaga doi (ma multsa) in.hi rnriet"",iel <fri"",/hhin> ex: na9
115: ligara uspitslilji marl, shi nu unaoara sh-asc1ipara bana un cu-alantu u-triJutur sf (u-tsra) - vatiilah, una soi di sac di cheali (di tsap) tu carl s-ts1ini vin (untulemnu, cash, etc.) - [burduf] <a kind of a bag made of hides (of buck, sheep, goat, etc.) in which wine or cheese are kept> ex: pag 65: patm utsra di vin s-gulira aproapea, friptaljili eara ngiurniticati va-si-leac/vasiljac/vasilaclvasilco sm (-Iats/-Ieadzl-Ieats) - una soi di plantii
ver-gur/vergur s/adj (-gu-ra, -guri, -guri) - virghin, tsi nu avu ninga relatsii sexuali; fig. niciirtit, nilucrat, curat, etc. rvirl7inl <viTl,in> ex: Dal! 113: lutseafirlu trimbura strii c1irciliulu a muntilui, sirin, ca ocljul albastm di featii vergurii (virghinii) vesh-tu sn (-turi) - pustavi, tsiisiitura di 11inadi cari s-fac stranji (vilendzii, etc.) [postav] <cloth> ex: pag 104: una poala di veshtu (pwtavi) IfLi vta-tsii sf (viets/vie-tsuri) - hiintsii, tsiva tsi ari suflit, starea atsilor tsi au gean, cu bana (ca om, pravda, insectii, microghi, etc.) - [viatii, fiintii] <life, being:> ex: pag 100: la clilivi eara una jali, una tii-
din tut suflitiu
vu-es-cu (-earn, vb
~"""' &,. -
-.
-iota, -i-ri) - vazes-
cu/vuzuescu, fae lava, fae vrondu, fae s.., r -_R_ _:::'

liigie, a face zgomot] <to rumble, to make noise> ex: pag 98: vimtul batea shi foclu vuea (fatsea lavii), ca amarea biitutii di furtuna
fatsi pi om di nu ma shtii tsi-adara rfurie] <wrath> pag 68: tutii dzua intra, Isba, mplma Ul.......
za-Iur-dii - ?7
vin ?7
zbor nicunuscut:
soi di cu seati
- ex:
pag 116: trapsi
n1isc1inti guri di vin di zalUJda
vu-lii sf (-Ii) - miuri, surhidiilsfirhidiilsfirhidha, simnator, tura, semnu bagat pi una carti di una ploaci njic1i di metal (muljatii niiinti tu tseara aroshi i milani lai) ta s-aspuna ca easti ofitsiala (adiv1iratii,di la chivernisi, dealihea, nu minciunoasa) [pecete, sigiliu, ~tampila]<stamp, seal>
zap- ti-e sm (-edz) - vedz ziiptie- ex:

pag 80: vinji zaptielu (geandarlu) dziisi s-easa shi-lj
zii-duhlzuduh sn (-huri) - ziibuh, niiduf, caldura mari di parc1i tsii Ija adiljatlu
[ziiduf] <stifling heat> ex: pag 84: un ziiduh (unil cilldura ahat di marl) di nu
180
NUSHI TULLIU
zme-oat-ca sf (-oai-tsi) - feamina-a zmeului - [zmeoaicii] <female dragon> ex: pag 69: perlu Ij-azbuira tu vimtu, azbuirindalui ca unii zmeoaicii (lamnji) zmeu sm (zmei) - lamnji, lami, animal
dit piirmiti (di ma multili ori arau) lara minti ma cu puteari multi; fig. om gioni,
livendu, cu puteari mari, ofchiu

,zvom2/azvomlvom vb (zvu-meam, zvu-
181
poati si sta nitsi tu-aumbri: miiratlu di om
zvon sn (-nuri) - zivon, pindzi subtsiiri

(di matasi, bumbac) cu cari s-acoapira fatsa - [vlil] <veil> ex: pag 113: un
mistirghiu lishor s-al1isa ca~un zvon!
zan-ghi-i/zinghii sf(,,-ghii)- scara, scara di la sela (shaua) [scara de la. shea cu care se ncalica calul) <the place one puts his foot to mount on a saddle>
mu-ti; zvu-mea-rilzvoa-mi-ri) - versu, dau nafoara macari (sindzi) dit stumahi

(plumunj)
- [a vomita]
<to throw
up>
zap-ti-e/zaptiu sm (-ti-edzl-tii) - geandar - fjandarm) <policeman~ zar-ca-datzircadha sf (--1:adz)- capra agra di munti - [c1iprioara)<deer> ex: pag 88: adusi shi nishti earni di Zircada (caprii agrii) zar-cu-la sf (-Ii) - cuculj/cucula, culari [gluga] <hood> ex: pag 113: 10 t3.rnbarea cu wcula n cap, shi s-culca zar-za-ri-chi sf (-richi) - planti ierboasa cu lilici albastri [albastrea] <blue bottle, blue cap, com flower> ex: pag 69: aprimsiri: focurli cu z1irz1irichi uscati p1sti cari arcara buciunj uscats zbat (mi) vb (zba-team, zba-tu-ti, zba-tirilzbii-tea-ri) - mi bat, mi alumtu, mi min tut chirolu (mi-ascuhu) ta s-ascap di tsiva - [a (se) zbate] <to st.uggle> ex: pag 10 1: sh-si zbiitea (s-biitea, s-mina tut chirolu) ca pes~'U! tu apii
- [zmeu]
<dragon> ex: pag 55: azbuira ca zmeilji (liimnjili) ciitrii la c1ilivi tra si nveatsi cum easti Hrisula zo-na I sf (--ni) - parti (dit una ntindiri di loc, un lucm, etc.) tsi ari un harahtir diafura (diferit) di-alanti pii.rtsa - [zonii] <zone> Zo-na2/zuna sf (--ni) -panglic1i - [cor
don] <girdle, ribbon> ex: pag 62: ariiurli alghea ca unii zona di sirmatiro
zu-graflzugraf - pictor, un tsi-anvupseashti icoani (bisearits, imadzinj, etc. pi stizmi, pindzi, lemnu, etc.) - [pictor) <painter> ex: pag 68: icoana atsea eara lucrati triish Atina di un zugraf zu-Iu-mi sf (-Iunj) - znjii mari, swpari
zdir-cildarci sf (-ci) - ploai greauii,

furtuna [ploaie] <rain> ex: pag 79: shpliindzea, miirata di mOaShi, di-lj cura liicrinjli zdiirci (ploai)
di lucri, clilcarea pi cimpu a birichetiljei [pripiid, dezastru] <disaster> ex: pag 77: dadea fum tu niiri, c1ifta piiradz, latsea zulumi (znjii marl)
zu-zul sm (-zulj) - hiintsa, animal [vietate] <creature> ex: pag 51: multi zullichi shi multi zuzulj ari tu Tesalii zvel-tu adj (-t1i, -tsa, -ti) - scuturat, tsi
zdru-di-ri sf (-diri) - hiidipsiri, izd

njirdari - [alintare] <caress> ex: pag 74: dupii multi zdmdiri shi diznjirdari, shidzuri mpadi
ari truplu subtsari shi gratsios, vios, tsi
..
nu Iji ngreac1is-faca lucri - [zvelt]

<slender> ex: pag 93: truplu lilj easti ca nrlio~t n1l <,,,oti7.Vp.ItJi 1l <,,,otifirl~nJi n
zdru-dit ..... (-di-ti, -dits, -di-ti) - hii.. . - adj r r , J l J

<caressed> ex: pag 57: c1i multu diznjirdati shi multu zdmditi (hiiidipsitii) eara Hrisula Zilj/ziljiilziliilz1ilii snlsf Hjei-lii)
zves-tri
sf (-tmri) - ?7 zbor nicunuscut:
azvesti 7?
- [var]
<lime>
ex: pag 88:
hanea easti adrati tuti di cheatra, tara. zvestri (azvesti ?) zvom l/azvomlvom vb (zvu-meam, zvumu-ti, zvu-mea-rilzvoa-mi-ri) - es cu puteari, ansar di iuva (dit loc), andzimedz [a izvon, a ti$ni] <to spring, to gush out> ex: pag 63: si spilii tu fatsa la una tintina tsi zvumea (ansiirea, isha) aproapea di loclu iu
iinchizma, sel}timentu di piireari di arau, di inati, etc_ tsi ari un ciindu veadi pi altu
ca easti ma ghini di el
[invidie]
<envy> ex: pag 93: lilj si pari cii lumoa zburashti di pizmii, di ziljl zin-ghi-i sf (,,-ghii) - vedz ziinghii - ex: pag 91: iintiinja oara biiga ciciorlu tu zinghii (scam di la se!ii)
avea disciircati fumeljli

MURMINTSA Fara CRUTSI

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like

MURMINTSA Fara CRUTSI

Uploaded by

Document Information

Original Description:

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

MURMINTSA Fara CRUTSI

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

,-

EDITURA CARTEA AROMANA - 1993

MURMINTSA FARA CRUTSI

EDITURA CARTEA ARoMANA - 1993

Nico Ogeacli - Chisashi Colise 1 1992 VangheaMihanji-Sterghiu- Tr!idzeri- 1992

tu editsii paralela: armana-rumana Costa Guli - Soneti - 1990

7 7 10 13 15 ..20 22 24 24 25 25 26 .28 34 38 44 .4)

.49 l06 ...114 ...120

OMLU SUI OPERA

- ca tu zborlu gumar - shi cumbinatsia

1. Avem shi exceptsii, ca niulughismili aranjamentu, injectsii i

REGULI DI SCRIARI A ZBOARILOR

PRUBLEMA-AVUCALILOR SHCURTI (i, u, iu, a)

r".. :-__>1: -:;...~:; .. ,.1,,,,,;t.,lnr:l1TI1:1ni atzaria. R

Murnu shi Tulliu, ufi-

shi forma altir-

PRUBLEMA-A e-ULUI FINAL

mintammultu.Ma panatu soni,sh-dupamultaminduiri,lornapofasea

PRUBLEMA-A DIFTONGULUI oa (ua)

PRUBLEMA-AL s TSI S-AVDI SRI CA z

PRUBLEMA-A NUMILOR DI MES, SIPTAMANA SRI NATSIUNALITATI

FORMA STANDARD A ZBORLUI

PRUBLEMI CD ZBOARI VECLJI DIT LIMBA ARMANA

forma atsea cama araspandita

i tu Jli tu zboari ca: cu-ri-gen-tulcu-ri-gedz

sim ashicumIi featsimmansus,ell. n singurzbor(raracratima),cu i, . u

PRUBLEMA-A ZBOARILOR CUMPUSI

u..u """,,,.au. .._

PRUBLEMA DI SCRIARI A CRATIMALJEI

Ta~he Papahagi - Grai, Falc/ol', Etnogl'afie, 1981, Editul'a Minerva, Bucul'e~ti,Romania.

adra (la adra) 1111 lueru bun, ea vreas-Iu-adara(s-Iuadara) la-atsea

DISPARTSAREA-A ZBOARILOR TU SILABI

.:,1_1.:.,1 ~1,,..y M/n,n_

MURMINTSA FARA CRUTSI

MURMINTSA FARA CRUTSI

1!1~___ .:I~.."6...: - -. -.. --.

: "'1+~ ,.t...,1., f"Ih1 h1Hi "n~nb~~

MURMINTSA pARA CRUTSI

=. __~ J_=1; 40,~4-; ~...::: _,..::::'nf;.

MURMINTSA FARA. CRUTSI

MURMINTSA FARA CRUTSI

MURMINTSA FARA CRUTSI

lU allU 1UI,;... PU1J IDJ-aUaJ...

mUl 1111Jal,; I;lll lUl va I;-VJIl I;J-JlJ II aJ-Ju...

c1iragunj, ghinima, tuta turbarea-alui alj vinji di candutini nu vrush

MURMINTSA pARA CRUTSI

MURMINTSA FARA CRUTSI

1..041 1'-V\.r\.r4 41111a.;)J1G va ".1.u.J ".lJ.u.~. .L~'-'I.U ""

MURMINTSA FARA CRUTSI

lSUSl cu un anu glonl

una odanjica,ntunicoasa,aumtamashcu lut.

MURMINTSA FARA CRUTSI

E. ore aush, ado naparti, tu livadi. easti

MURMINTSA FARA CRUTSI

nciiltsa tsaruhili tra nchisiri. Mash maratili di moashi

76- NUSHI TULLIU

MURMINTSA FARA CRUTSI