TEOLOGIE ORTODOXA

D E

Preot ProL Dr.

ION BRIA

DICIONAR

TEOLOGIE

ORTODOX
A-Z
TIPRIT CU HINECUVNTAREA PREA FEMCLTULUr PAttlNE

TEOCTIST
PATftl.AMHL'L

MSERICH ORTODOXE HOMANE

REVIZUITA

ED1TJA

IJ-A

COMPLETATA

EDITURA INSTITUTULUI PIBLIC

SI Dti

MINUNI:

AL

BISEEUCI!

ORTODOXE ROMANE

CupuLi
i-..\

ROD1CA COTEA NU
1994
fti
I

COPYftiGHT
tort
J-ti^l: Lii
i

Bl scutii

lli nihWu i de Mistuie Orkxlnxt- RftpMl!

JK.RN. Q73-!}J3D-3[-3

CUVtNT NAINTE
(la

a doua ediie}

una apariie n 981, Dicionarul de teologie ortodoxa a fost numai de teologi i preoi, ci i de efcaftite cele moi solicitate nu aceast cerere, cttmrl ai culturii i filozofiei. Pentru a rspunde Io

De

In

,-,',,,-

Dicionarul a fost tiprit a doua oara in Olanda n 1B86. ce mai Nevoia de carte teologic in Romnia este jastfei din ce n de teologie, fie tnui mure. jie din cauza nfiinrii unor noi faculti circuitul teologia intr, Ca valoare absolut, n ahs atorit faptului ediie $& unde propunerea de a se publica a daua

filosofii a Dicionarului, unic in literatura teologica

eultUtU
si

romna de

acest gen,

prezentarea i stiactual, Dicionarul pstreaz structura, noi subiecte i au foit lul primei ediiL Au fost totui adugate Au fost abordate noi avii teoiin&U teme cuprinse n ediia anterioar. spiritualitatea* Au fost prezentate logice, ca de pilda, adtul, morala, denomina lunile cretine cu care teologd
n

form

&$Uw

succint curentele,

micrile i
contact

ortodoci
reit/ioas.

vin

In

ntr~o

societate

pluricanfesionala

pluri-

ofere, sub forma noScopul Dicionarului rmine acelai, anume cultul i spirtiunilor i conceptelor, pori de intrare spre dogmatica, cretinismului, Dicionarul este i toialitatea ortodox, tradiie unic a celorlalte Biserici # confesiuni o punte de cunoatere i de nelegere a teologic. Dicionarul vrea, Cretine cu care Ortodoxia se afl n dialog mbogeasc inspire i propun valori noi care ie 'asemenea, romn. n mod sigur, cultivarea teologiei, a perspectivelor fi

cultum
tine in

limbajului

ei,

este vital

i esenial

pentru supravieuirea culturii cre-

aceast epoc de secularism.

AtrroRtm

TRADLXERI FOLOSTTE I TITLURI ABREVIATE

DflmflUhln
ortodox
SaUU-Jniin

Clecfi'.Mfq

Domasc^it*,

Lq

lot

aTtha&QXfi

[ii

D&ltsna de& ivneth Uaduetrp

ni&e 4# E- Po$#pye, Editlans Cahlen

oJ

Salfit-

tj

11

Klttcl; Thvoloyicai
Klttel
II.

D/ciiOJlry

i'jC

G<?rhaid
cat de 197?

si

Gerhard, FrSedficfe, tn.idus

jje

jVcw Groffrey

'l'vhtt.';::-

.',

ediii t

de-

W<

JBrDinliey,

pU-ull?

Wjh
,\
i

Kcrdnums C^mpon-yi
a 9
I

CrHiiiI Rjfcp!dt''Mtil09i, 10

volume, 1&73
ftfBtfqHftfc

o n

'

|i

1,

tetarhia

rrrtfflirdl

''

.''"'' jttfJti
ui
I

.'

cttesfe,

vtudiLi

de
P
1

Gar.dlllrtc,
'

U
tip

text

critic

de Gini-ll^r HaU,
Par,
ncvfii'jtje
c)Je

tTduCErfl
iftsdvl/.^i'J,

da
''
' l

Maurko
' '

Prlllhna du Cert,

1970 (coli,

aSfltttt'es

']

o"c*'li''fl

al'n

PtPSCltti silntPDT
Pi.

Inti'ttrincr

h.'dn
f

..ii-

$i
li

not'6

Pre

D,

FMinlioac,
fiy.ltih

Tlpogroriii
grafia
f

aThldi(K>Ji;iiifi

Siiu,

tiAfc

(1917?

in
:

(i-i-;ijj,

IV

Institutului
BBOJ,

wbije
\.i/'m
PI
iii
'

BaUR
it,
f

V G
r
|

(ln7tj;.
r
I

VI
r
i

(1377),

Vil (IM??).
,i

VIU
critic,

W8), IX
;

[1WJ.J.
fee

i n

ii-

N
r.
i

"i

^.

ii

/.

crtiari
teii

teologice

Grd^fllre

-'''
Ltf>

f/nTjJoffiLjutii.

InlrriTimrpif,
i-.nis,

tnidn ore
,,-..

i
J4

jiot*

ollay,

Bdittoiw
1

du

|c?7-.1-

steri

blbertfiroacl
Ui
ifj/i(|.-.

universali:
.

ujh n j-<jemu!..

MttJfl

eiwi

T>...-

dn'
resll,

r,

fstcr/Q
I

bwjog&fd
fPettetion)

iJiA'c-rsuifl,

Edftnx

Iiv liluLnhil

H'.bUc, Bucii-

1973. voi.

(ll '!";.). ni

-'-a.

Pldallonui: Thf
.'.i..

Rtitfdvt

ot

tho

Qfthatet
iy

ChiisUtun
h.
JttOB,

or

MI
hy

Uit

..-..'

u.'ii

Hiviw

Ciitxais, tranalfltntl
l>y
i

Into Efldll&fi
li

Cum.mlnQ-5
pttrJihfrd

tron tha
rii

F-ll;i

Edlllcin

putrHsbed

Jfl&u NlcolaJdes

l&fcAt,
1357,

Orthudor C?irMUi:i l.iii iiLi^nul Sodeiy, StftnHadc. Th-iih,H ia dogiRoMed P, Praf. D.

t
j

Cliirarjo.

iatSnllnfl.e,
i,

TcOlogfj'u J3<?gfflatte4

Offu-

ttex4

^rii.in,i

in.'.iuiiutul
r.'i,'.':i .'.',m.-

Qlblie,

^ucpre, yol
v.

n,

ni,

l&?a^
tic

Ttrtuiiiij
conttu

De
fe*
P.

,. JioBjnrt/cdmmJ
tf
rin

i^W/iwm
si
I'

3frJld

hi
I

pftttrlpUon

ftrHtye-i^

tntfo'dttwr*,

crtc

noto de
;i=.
1F3.T?,

K.

'!

"

'
>

ducer d^

Dg

L'biivllr.

Md!i.i?is

Ori.
P.

[tatt.

srS(hjfnite

TTmbclas
/"^JJTse

i'^rrtf^jVn

&tuttcti Ort odoxe

N. Trenilv
|i?H37),

,^.

fmo(/[?ue
t

(t<
"li-

OrtJjotfoxe Cnt/'^j'u^ radutfir'e

vr ,i tK]n(,

_ Deil**

de
li

Plefre Diiimum,

Hd[t!&ns de

de Brniivv.i

='-i>--:
i

iu

:i=)r-ii;i.

Ali' Pf*ftwrtirf
Bfl

PSB
V
tii

Edltuifl

l,,-lll':li Iul

fiWifi,

BUtliTfi^U
Erritirr i 7n

Scr.niif Pr Iuilor Apdihltcl,

ttii\

n'Jlr

rtu
),

f>,

Pctom, EIB,

Bu.^ii-

v.m
i'i

(toL paiinu
iu

Scfifort ftfe*i^*,
.iih'i'ct.

w.

h:iiiih.(.

illii!t'[i

UE] urLinal ssti

lorniH

Mvdlcul

fu gEHC#j

ini

r^rma

-hivalrusa tu ltnS.

A
.(se akathistos ascult) Stind in picioare} inin de ortodoxii IrnntJgrafla mulumire. cunoate acatittte nchinate Sfintei Treimi, Sfititel Cruci i unora dintre sfini Un acatist de larga cirMaicii nchinat este culaie Cel

ACATIST

[gr,

Cozi a, Snagov, Suceava, Vatra Mol-

do viei).
expresie culiiAcatistul dl G nvturii despre Mria, maica a Unuia din Sfnta Treime, sau Nsi

ctoare de Dumnezeu" *r Theotokos,

promulgat
ecumenic de

la la

Sinodul

al

III-

aprtoarea. Doamn capodopera Constantinopolulu, a a imnogratlei liturgice bizantine. Acattilvl acesta are forma unui poem
Domnului,

ESea (431), precum si altor aspecte principale ale hristologiei si mar io log iei din secoVI, lele
lea

compus din

24

ic oase

fcwiifc,
irApdrLJtu.irf
t> .lositf,

flecare Icos frlnd nie alctuita" din

urmat de
12

pctllru

L^.

lita-

stihuri (dup fi descrierea din Apocalips, cap. 13), w.Siicare se ncheie cu invocaia curn-te Mireas, pururea fecioa:

ventea mulumiri, clin tabviEndn-ne moarte prin darul Cel ni ce 5-a nscut din Uni. Hristos Dumnezeul noslru. i prin
1
,

mijlocirea

tj

cea do malc
noi
fobii
nehiruETii,

Ittalntca

LuJ,

Imnul acesta are ia baa corida cele compuse de Roman Metodul

!>.

aducem te
dl

ti. Ci, ca
i/.hdveEc-m:'

co^a
|]q

ce

t pin Ir f
iar

nai

(491960), diacon la Constantinopol,

4J38>.

la

Beirut
este

apoi

fuiii

din toate ucvnllc

:

sJifvFinh'l'v

atribuit

a
1

patriarhului ecumenic Srghia ft Filozoful bizantin MihaiL Psellos (sec. XI) II atribuie lui Georgo de Psidla, biblio Lee ar ui Sfintei So-

^3 nnlftm ie lu curaVle ceea ca eli plin de dar, NasCiloafa de nuniut/n

1

.',iuiifi\ r

ijuciirla

luliirur

celor iiocajlji

[*i

(Acatistul Maici] DruniuiLul,

Acattsicr,
tutului
Mii
ii-,

Cottd&ul
j

J)

m-a, EdltSTi

Insti-

care -ftr Ti compus In <j2o, sul) Heraclius, cu ocazia victoriei bizanfii,

B&tta

itoireftJ!
[gr-

nw,

/ 3?.

ACHIVIE
titate]
:

tinilor

mpotriva perilor

carta

ase-

akriveia = exacobservarea exact a canoa-

diaser

victorie Con&tantlnopolul, atribuit Fecioarei Marta (Pentru

nelor n cazuri n cart indiferena (diaphoria) ar produce confuzie n

biruina Ii
j'n

mulumim). Se
n
ci

administrarea

i'Jnta,

Denia de vineri ^are precede Duminica & cineca in postul Patilor i la srbtoarea Buspecial,

Mare, can.

BP).

(Va si Ie cel Sinodul VI ecumer Lle

Bisericii

nel Vestiri, El a primit o ilustrare iconografic n 24 de scene, pe peretele din jumtatea de vest. a pro-

(cari. J02) recomand doua rrietore de exercitare a autoritii c-ancmice metoda tradllnmul, a observa* Hi stricte a canoanelor akrtv&i) si meto:!,i experiene (synkheia), a
:

practicii,

dispensei

(o Ikon

om ia)

naosului

(frescele

din

mnstirile

Dac

nevoia

timpului

mpiedica

ADAV
-acriveia ea stricta observare a legii deloc limitele condesrestringe

arat
5).

convertire adevrata (Can.

nu

255,

papa tefan

confirma

eendenVe"Oikon.oini.a>>
car*. 37),

(Sinodul

\I,

situaIn cursul istoriei, s-au Ivit bisericeasca ii te care autoritatea apere doctrina de a fost nevoita Fapt credina i drepturile Bisericii,

tradiia romana de a nu repeta Boaceasta eretici, tezul savrsit de mpotriva opiniei episcopului Cyprian de Cartagina iar in anul 314, Conciliu! din Arles t contra donatls;

tllor,

excluderea membrul egzui n erezie, prin excomunicare. Bisericii, Dar pentru raiuni utile i nai ales tind austeritatea punea
.

;ire

dus

Ia

recunoate validitatea BotezuTrelui conferit, In numele Sfintei imi, de un eretic.

ilibLIogrd

FrenJ(

Gavin,

Some

Tit'Ol

minuirea
sau

fosasi

personale,

nar

un ci
tfeb

deschiderea i compasiunea pastoral, a~ acrivia a ai terna t cu icano(v,

cazuri misio-

Aspecte oi ConlempDfflrv Grask OrlhOby AmnrlcSft Itaprlnted efox Thouqhi, I^.vu-w fit Eflsleru Orthodoxy, New York. ]^a, pp. 3B3HS i 292- -aua.

ecumenice, freriuia i iconodoua iitli.uin/rr au fost sugerate ca de validitatea taictini posibile anelor, in special a hirotoniei, n Bisefar de limitele canonice ale
ii

ICONOMIE).

In

caii versa-

Doua interpretri

posibile: a) perc^te fiul lui & oana individuala (Set

ADAM

febr,

a dam ah

-=

pmlnll.

fa

Adam

Le, 3, 38)
38),

primul

om

zidit

Le

de

Dumnezeu

(fiul lui

Dumnezeu
;

printele neamului o10, 1)

ricii.

Canonul 7 al Sinodului II ecureluat tmtlc (Consun tlnopol, 381], 9S aL Sinosi completat de canonul dul iii VI ecumenic {Constantinopol, 500 68IJ, menioneaz doua categorii
lju

omul n neamul omegeneral (anthropos) lui nesc, colectivitatea umana, fiii 31), Adam. Potrivit Genezei [l,
menesc (tn. SoL
b)

Adamul

W
a

flinta

uman

[ost

plsmuit

du eretici
Biserica
;

shismaticl, faft

care
este

procedeaz diterU
la

vorba de primirea lor unii sint acceptai Ortodoxie botezai valid, prin repudierea

dnd

a
tn

cu mina Iul Dumnezeu, in ziua a asea, ca nsuflacoronare a creaiei, primind Durea de viaa nemuritoare prin hul lui Dumnezeu. Cinstit cu chidin

pmnt

i asemnarea lui Dumnezeu CHIP i ASEMNARE), nzestrat

pul

(V.

cu

scris
sfi

(libeilii)

ereziei

lor

mi ruin ger i virarea Tainei 'macedoneni, sabutteni, novaipnl

eni,
;

prin (Ar-

voin

liber l cu puterea s

sta-

plnefiBcft

fptura creat
destinat a ssldlt pe

(Fac. 2, 15),
:

tetradii, apoi 1 nane ni, aili^sint enlf dioscaril. severlem) primii ea nebotezai, urmnd^ * Ue in fine apoi catehizai, exorcizai l

eutlbi-

este omul Dumnezeu

stricclune

nemuririi om spre nc1-a fcut dup chipul

2,

fiinei Sale (In, Sol.

23),
ciea
fi

mpredi ni ti

iluminaisabelieni.

(eimomieni, montanlti, valentini ani, manlhei,

una cu Eva, formeaz pereche de fiine umane

13)

Tini,

2>

din ei s-a
fi

nscut neamul
;

o-

marcionii)- Criteriul acestei analii ins] rt^ula de credina apostohde la care nu exista dispensa. recomand'i Vatift cel Mare (f 379) primii ereticii care se paca,,

c s

Fapte 17, 36), El menesc fTob, B, 4. au nscut pe Cain i Abel (Fac. 12) l apo pe Set (Fac. o, 3 Le.
;

3,

3B)

fii

Eiiee

(Fac. 5,

4).

Prin

fie

nu Fra iesc in momentul morii, dUcernmnt, ci examinnd dac ei

pizma diavolului (In. SoL

din

24) pricina neascultrii lor (Fac. 3;

f

AJJAU

Rom,

,"j,

19),

Adam

a fost
sa,

izgonit

se

leapd

din raL Prin

cderea

rul i

de umanitatea sa negaact

moartea au
ra
3,

creat:!

fost introduse in fptufirea omeneasca (Faa.

1724). Apnutoiul Pavel face o comparaie ini re Adorti, ca prefigurare a Celui care avea a vin (Horn. U) l Jlsus Hrlstos, ornul cel nou, stabilind anumite antiteze primul
,"5,
:

de regenenirei\ prin mprtirea cu divnoumanitatea lui Hristos, Incepnd cu Terouim (331 j, care prioritate sensului literar n exegeza bi.iJii-.i

tiv printr-un

blic, teologia c n persoana

apusean
lui

considera
ntreg

Adam

dinii, ieit din pimint, cu trup firesc ultimul Adam, omul al doilea, venit din cer, nzestrat cu auflei viu i duh dttor de viaa (I Cor. 15, 4547), Potrivit aL-estel tipologii, precum prin ciderea (v. l neascultarea ursul singur am (Rom. 3, L0), Adam, a venit moartea penito[ oamenii tru {Kom. I>, 12K tot aa prin harul unuia singur, Hristos, a venit r.iifumpararea caic viaa tuturor oamenilor (Rom. 5, 17 19). De uceea teologia a insistat nu numai
;

Adam, omul

neamul omenesc a primit si a culcat porunca lui Dumnezeu, de aceea toate fiinele umane poart
consecina
actului

su

(v,

PCAT

CDERE?

Pentru teologia 0r lenta la, cderea lui Adam sin sub regimul voinei libert l nu al ne> cesitii firii, deoarece el na fost nici neschimbabtl schlmbubll nici n chip unilateral spre ru l deci ri-tt ClCal porunca din necesitatea firii, ci din buna plcere a voinei (Marcu Ascetul, Despre Uoie* t n
t

STKMOESC),

Flloe. rom.,
Stlnt.
T.iiul

vul.
Silnl

1,

p,

W2)

SInt,

tioslni. col
Irt-i
]

asupra unitii unt ologi ce a umanitii (v. ANTROPOLOGIE), concolectiv n persoana luE Adam, d i asupra caracter ut ui dinamic al firii a da mice, care este asumat i transfigurata n persoana divin a Fiului fui Dumnezeu, n ntruparea i jertfa Sa Noul Adam reconstituie starea de neutri
N

cel Iu

pil Doamna Uuranuliniarii In alaiul Ta ti polisuri a tMI pi? cm, l In

c&
ni
riln

trupul Iul tul |n al

arlnU,
fnsullat
;

sul'Lire

cte

templail

in

mod

vlsd din gura Ta

Stlnt

al

oli
if[ij

Ocuiftlm- DnmitF^i?u] bOfftTU,

lui

O
l
;

ce

ni

\darn
noi,
pt

cu

chipul
\\*--m

fyl

asem-

mir^a Ta,
li ei

jhj

h>ti

ciulit

nanilor rJllilut micimi B*-flfl tirul SI lut cli Dojmim DumtU'/eu] ioistni, Cui

ce cu InErk'pcIiine ne-al inJ|ai pe noi

prfviuji

mal

uniune pierdut de cel dinii dam omul redevenind prta

t

Aal

idpiurj cea
di

decK toate la visate* # p? toaii tic jos aub ptatofcrete noasari*

j

firii

dumnezeieti.

(II

Pt

1,

4).

Cu

upuw
Slnl

caracterul tragic al pcatului primordial, Adam. rmine un preajma raiului (Fac, 3 24), nu pierde deci orizontul vieii venice. Viziunea teocentric este intrinsec nah

tot

eli

rJo.jmn,'

Dumnc/tu]

nt>ji|ru,

CtiJ

lirjn^

cc np-al d^mll aoui pomul vierii spre vt Cfl ddrul ju-mtiririi n-e-al LmlKigii-

il:
Sfnt

e(l Dudmne
pj:

Dumnezeul
nu^tri r

no^lriL.

adamice. Adam reprezint punctul de plecare, genetic, aJ umanitaii T care ae reproduce n constituirea oricrei fiine umane, ui ortul zmbii Hi i naterii fizice, Dar omul nu poate atinge centrul sau termenul sau final decit daca
turii

Cel c
filcAt

iirmoU

ccj

care

au

nu l-ai prul niu nupi greeU, d Fntru ndejdea mlutuirlJ Itv nr^lmd Elfului |-al s^alnlt.
iiiinirti.i.
,

\oati&tui Pteasllni&i

mmt,

H-.t*

5,

tir

(HUiro

Institutului

Uilillc,

Bnotre^l

1^7,

w
BltU.fl--tl.:
(p,

A.DEVA

*ffM*

**

UI 143.

ADEVR
Ultimii,

GlcLhela oas care exprima

rai ir:.
,

iun. realull

jM^^^yg; noiune r^
t

20)
tfri

Actetrtrttf

este

coninutul
l:

reLi

r^UUj^vW
ffJf^VfiVE
Iul

iul

IM, omul
este

spus fitf**l pe i'f *

la

" uU/lt dS ^
am
o

DuUeaeu, atenta n

..realitatea nrnt4 a Carul creaie

in

^ %
lui

Dumnezeu {In rttrint nu

8, 40),

divin impersonala.
de speculaii
tenta personal
vin tul fi-a

comunii
l

Reverie

ATIE>

Aduvfmrt

.fcjjg* bumnezLU
credm-

IB religioase,

o s ^Wrle care intra fa

ci
l

tfMg> un con mu

Se,
11

gX* S* oamenilor ut irup g a ocu,

*S*
n
iCe
1.

care Cate -'U^ul mintuii Tes. 2. 10-12),

pun de har

H).

este

revelat {II * temL lui Dumnezeu H^aturare Minciuni est, O

Mi
Jaj,

Iiu nu mas,- mii

intrrbare Iu I'Ha UDru ?. (In . rtapunde, deoarece

de leva

"CuPr ' n

deoarece

(I

.Antihrist, ttti
torui care asito

minciunii, lmpos-

aatt, z wrtoriUtatc&

care

masche^

^^^
In

SJSXJS

odwfirul tru Apostolul

viaaif
In

(In 17, 17).

*L^llS *"
Ilw
(In
'

loan.

HrM^
1*,

g
1

este
9)

Adevrul
ei
si

persoana (In lumln. to oste (ta*fa oj.

ndeuiiratn

Te> 4 b 22
\
*i
,

viaa

>_

Ca noiune
<*St

reias.
iul

Ade^rul

ar*

multiple sensuri a) Atribut al

st

cd

adevrat (Apoc.

^ A?
3,

O*

tranteendem.. I Lui nu port* stana fe .terna care 1 nici schimbata, nk fif

^"^
i

ldev& rg

devine

^"'f^
lui

doar afirmat ilnt w*E^1 curtatele Tai* Acte^nri este Si Red 7 2B). dlneloia (Pa. MS, S&jErSJ ene #4 A u m moarte c Dumnwu
dewttrat

^** ^feS

^^

trnnscende
d)

persoana

"
Hsiis

Viaa 1 Blujlrea lui eplfante nreitnt adevrata El Snuui. totui alt va TU ^ trimit un

re

r* F
^

Rom. 3* !Ltt*a+u P^nahMu o acoperire a *S* Aj*v Uamru.^-. -C* .cifrat,

ta * foit Fiul
27, 5*)
b)
ie

lui

Dumnezeu* (Mi

cretin este a tul Uicrarea de

Adevrul

r^le
ale

h W:

f*Zck Care lumea Duhul adevrului, pe nu-L u-L poate primi, pentru dar Wi vede ?i ntti cunoate, -oa? tel, cci i n voi* {In 14, t ^T 7 T^ o rl fi Hr^ este cel care confirm
!

clet

*3*&. &

Dum

Ic

Sale

si nt

"legi

ADEVAU
capacitate de a separa duhul ndcvarului de duhul rtcirii (I In 4, fi), realul de nchipuire {II Tlra. 4 T 4} misterul de mit.
(

II

Cor. 13, (i), Cunoaterea Adevrului este sursa libertii a pir Hui ui, cci liberi (In va face adevrul a 32). Cunoaterea Adevndh este

Apostolii
U'Se

vorbesc de
2. 4).
6,

'adevrul
de cuvin7) al
t

parte
logc.

integranta

actului

Evangheliei (Oul.

Adevrul

adevrului
lor

(II

Cor.

n ca-

pat,
gii

t nu
(In

Cuvnde ^martori (Fapte 1, B), ca unii ce au tului vorbit de la Dumnezeu. n suflai de Duhul Sfnt (II Pt, 1, 31). Pentru el
litatea

fiind

o Lege completarea
1,

este scrisa.

Cuvin tul

(Oteriuntru-

El apare

ca

cretnlBJnul este calea

{II

Pt

2,

2),

adBvrutuw Dumnezeu deoarece

VOe^te
I

ca

toi oamenii s
[X

vin
2,

la

cunotina adevrului
Tim. 2
h

Tlra.

Ei lrindu-i liberi. cretini de Lege, Etica cretina ncepe deci cu IIutcunoaterea Atatea pe care o dev-rului nu cu Legea. Acest adeeste un principiu de a deacit'ra realul (In 1. 5) ; Intru lumina Ta
17),

i depirea Ledistaneaz pe

vr
nu

ntreaga via tini are un caracter dogmatic dedoctrioarece toate aspectele ei snt dena. L'ull, etica, ni lai u ne Credina este terminate de 4 de vr, a dogmatlr* i nseamn nainte de
25).

cre-

vom vedea
este
o

lumina.

Viaa cretina
h

simpl

etica

redusa

la

orice

ascultare
S
;

fa

de adevur

de B 15, 8), adic ,(Kom. 2 a doctrina arcLoas, de invrltura normativ apostolic (II Cor. 13, 0). Adorarea lui Dumnezeu se ace -n duh i adevr* (n 4, 23), prin re-

fa

mplinirea poruncilor d presupune o iluminare-^, o revelaie personal, Credina are un caracter cognitiv esenial. Ea presupune contemdar nu idolatrirealului, plarea* zarea acestuia, nici ml a Uf darea lui.
l

Adevrul
Iul

cretin

este

revelaia
in
li

Dumnezeu, descoperi U\

posedarea Lui in aira (Ps. 14. 2). Propovadulrea Eechivalent eu avangheliel este n un a rea l manifestarea Adevruapostolilor este alui. Chenutrea <ceea de a nu ine ascuns sau acoperita Evanghelia (II Cor. 4, 2 6), deoarece ei nu au nici o putere ftftpotriva adevrului, ci pentru flde-

cunoaterea Lui

actele Iul soana, cuvintele HrJstos, Ea formeaz di dsclia ade postalidi ce a fost transmisa
la

persus

Smyrna, (Pulvi-arp de Scriitoare ctre FUipzni VII, 2), Cu Biserica primari a pstrat toate
nceput

vr

(II

Cor. ia,

8).

Adevrul (alethela) are i un sena (agiiuaetic l nseamn sfinenie

mos)
N

dezvluirea ilumneze iasc in Noul Testament l in Tradiie, Adevrul rmi ne un mister l nu se confuncu textele biblice sau crezurile Maxim Mrturisi tor ui dogmatice. (580666) afirma ca Dumnezeu rihtnine nerevelat char n Revelai

fi

Sa. In acest sens,

lui

AuVnil

este

f--

dreptate
la

(Toblt

3,

2),

se refera

un mod de

a fi

adtc n co-

chlvalenfc cu transcendena misteru-

revelat. Didahia (cap.

1(5)

menpe

de a tri (I In 1, B, 34)l, de a poseda lumina. De aceea, opusul Ade-

mu n iu nea in lumin
erezia
(II

lut

Dumn^eu,

ioneaz semnele adevrului

care le identific cu eshatologice mente
cerurilor,
lui,

mjirile

eveni(deschiderea

vrului este nu numai minciuna

;
t

?i

anunarea

venirii

Domnu-

Tim. 2, lfl TU l 1>, ci \ impostura i nelegiuirea (Dan, B. 12). Dnnjaatea nu bc bucura de nelegiuire, ci se bucur de iidevr (I

morilor), care preced n doua venire a Fiului lui Dumnezeu Prinii islha<ju apun c Adenvierea

vrul, adic

Dumnezeu

In

Sine

APORAJIE
simplu, dar ca aproprieprin contemplaie se Iaca n

este

unul
lui

rea

faa de Dumnezeu Despre adevrata credin, cap. 45). Cretinii

mod

compus, dat Eitad mul este o fire ndoit.

Trei
,

l'aptul

0-

stal cele ce dau miirturie Duadevrului zidirea, Scriptura hul. Cd prin Srripiur $ zidire,

privite
cel

duhovnicete, se eon tem pi ei Adeua'rul cel Unul i simplu^ ca $'

compus
aceste

ce
trei

provine- din

El.

Itir

prin

mrturii, ajungind mintea l oprlndu-ae In cele dou;i adsitruH, i -a aflul, cu hanii lui

Hrislos,

calea. Cci prin Adevrul adincel simplu a aflat in fi Ii mc a i cimea gndit cu mintea {inteligibi-

l), ea

i
i

punind-o
sn

preamreasc pe Dumnezeu plin

Inimii,

Largimeu nesfirii, care, n stare de uimire o face

ait chiar de la nceputul Bisericii, aduc sacrificii idolilor refuzai pftgtai, invoeind nu numai inconsiftten ii jertfelor de alimente i animale, ci i caracterul idololatru al Iu (Horn, 1, 26) zeilor cultului cursul disputelor provocate de Icove~ noclasm, ortodocii au ar Att nseamn nu icoanelor rerarea reprezentarea idolatrie, deoarece n iconografica sau picturala, persoanele nu sini cinstite ca dumnezei, pe temeiul material, cum credeau icoriornahii, ci pe temeiul asemnCinstirii lor cu chipurile pictate. direct rea data icoanelor evi ne persoanelor reprezentate (v. ICOA^

de frica. Iar prin cel compus a aflat, pe ling cele pomenite, ine l pfti

NA.)

dragostea

bucuria.

Adorarea sau "]a treia* conetiEUie nchinarea in sau cultul suprem

,

ceea ce o face sa cnte cu iubire, copleita de miraTe (Caii st Catafygietul, Despre viaa contEmplativn.
c p.
BO.
n

Flloc.

rom.,

voi.

S.

p-

4JK 455). nfblioqrulle:

aens propriu, care se cuvine num..ii persoanelor Sfintei Treimi, i se deosebete de actul de venerare sau de cinstire n general (proskyne&is). Urmeaz supracinstireu [Bau hipercalitadoulf a) Maici] Domnului, tea ei de fl&cntoare-de-Dunmetfeu (Thcotokos) si cinstirea (doulia) Interilor i sfinilor, pe baza asociHristoa. persoana iui erii lor cu

Pu] FLWL'nskv. lQ dement efe la Veri!*, tracalanne el le fon Crjiiitandi AidrnxrHfcCJf, Ed'iura

ducere du 1'Ajc da l'Hfimma, L Misa Mie t$$&>

sau adoro-are, aduce lalria de la gr. latrela - a un cult, o jertfa, nchinare, venera-

ADORARE

[lat,

religioasa, nlLliadine profund gesturi, prin de ritual nsoita

re|r

care se

exprim dependena i matotputernic

punerea totala fafi de DanwWfift

Domnului Dumnezeului tu sa te mehini i numai Lui sa-I slujeti

f

ca

Domn

atotlitor

vinul euharistie pref&pute st* n Trupul i Singele Domnului bucura de acelai rull de mtru-nrv, goape cnd Evanghelia, crucea l a^ nele sint cinstite ta mod relativ, evenimentele di ca prin referire la i persoanele reprezentate. Adorarea se exprim; n aoe de prosternare, aducere de ofrande, rugciuni de invocare i doxologe, in gesturi

Plinea

Fapte (Mt. 4, 10; 10, 12: fa* *> S; ine ct Deut. 6, 13). adorarea 7 7
;

de pietate si revermA. Adorarea se deosebete n

natura religiei Vechiului l Noului Testament (Rom. 9, 4)conFericitul Augustin 354^30) fundaatitudine sider ltra ca
de

nsi

mental cretina, de supunere

tota-

de idolatrie, radical mitologic, intre misintre religie totater i mit, exist o diferen cretinul se la. Tn actul de adorare, adreseaz Iul Dumnezeu ca nin-

dup

mod cum

ADUCERE
personala
Idolatria

13

i plin de

Mea provine dv divinitatea imdin mitul) personalii, reprezentata prin IdoU tcui Apostolul Pavel vorbete de lojiki l ui rvia (Rom. 12, 1). adic di aezarea fiinei omului n stare de

iubire, pe cnd (sau din

fa

euharUtice. care devin acum jertfa de mulumire, nesngeroas, in amintirea jertfei pe caDup;'"! Hristoa. re a a dus -n Hsus sfinirea darurilor, n cursul unei Litanii pentru cei ce se mprtesc i care se ncheie cu Tatl nostru,
darurilor

Jertfa spirit n.il.i frailor, pentru

*V ndemn,
lui

deci,

ndurrile

dum-

nezeu, s Infta trupurile VO& fcre ca pe o jertfa vie, sfnl, blneplcuta" lui Dumnezeu, fa nchina-

rea
irj

Voastr
1U8B),

cea
ttcii

duhovniceasc
o slujire a vons(Noul Testament
nai

(Biblia

roag comunitatea liturgica 9e Pentru Cinstitele Daruri ce s-au atius i s-au sfinit. Artui punerii nainte a darurilor, cunoscut deja n cultul Vechiului Testament (Evr. 0, '3), Indicii cel mal hi ne caracterul de jertf euharistic ui Litur:

cuvlnttoai*"

mi.
td&U pe
VBfs
tott
I..
.

{HfiSttn)

ti

tulorm
cl

ghiei, n care te actualizeazil n mod tainic jertEa Mielului lui DumnepcatuL lumii, zeu t Cel ce rldlcri

dsoQTstm cate Piui lut

,'j-"

Dummxem

pi-

martiri,

noi

.ini-

fMialoil ol din t'auKG .consacrrii

in

H btbim ra dltti* Domnului i aceo.Mn

lat t^r
lot.

msntuirea pentru lumii. Cretinii aduc ceea ce El a adus, El l'Jind $1 celebrantuL Adu^preul rea amintete litecdcll

pentru

viaa

si

egal
ta

iat de
tiflgut

piratul
tyst

Siiplnut
II

minhilrii este faptul

&-a ridicat

itiistm,

putem

prietenii
P -'iv-

de pe
Isus

icvn&U It* (Mftrtirtui SftnUiiu Ktp. XVII, ^ Ifutl* citi p. 233),

pmnt viaa Lur>, de aceea Hrlstos rmine Arhiereul

c&rintetil, 3ti

prin care darurile noastre snt ofeEpistola rite* (Cement de Roma,

l-n
42).
15
i

BM;11
irefa,

o*i

\:

H. StrutUnuirn.
Klttel
r

tfa
1977,

ctre
b
1

trad.

cit.,

p.

n
G.'j.

Dicionar

v&i

IV,

p,

J8

o*j

o,

Clement

ftfltrmnul,

ADUCERE
gr,
j ;

CHite
Jsriu

Cpttn'rnt,
Scrierile

cap.

XXXI, XLXLI,
Apnsalcl.
(17
f

tn

pune re-in din Ir,

prosphora, lat. oblatio ridicaparte din ana fora sau re* oferi re canonul euharistie, intercalat intre actelor ,'inrirnnez. |>au amintirea
1

voi.

P.trin iilor

EIB,

Bucurai!
tiAN[lB r

S97&, p, 31, AS,

Nknlae CaEs* Branin.

l,;
]

Tlleulren
.i

rJumnezclult lltUfQhil,
trad.

cap.

CM 34
|

Sfl-^S&j

Editura
p.

Artuepseap-ei

Bufurfi^ilor,

'^

# invocarea Duhului
rfi&twmprfltoiuriB)
fiice
tti

epicleza
Sftnt),.

(sau care

7.1iya

'in nm.

prezentarea ca jertf de mulumire, prin oferirea spre sfinire a pUnli i vinului, auuse de credincioi pentru Euharistie i pregtite in timpul p ros t:o midiei, c*re, dup N< Cabasla. reprezint Aducea dinii punere nainte*. cerea spre consacrare, *a doua punere nainte.!*, se face n timpul rugciunii Ale Taie dintru ale Tale, le-l aducem do toate i pentru toate* j, inaolta de rituala! ridicrii
:

AGHIASMA

cea mare a sviresie in ziua Bobotezei (6 nuarie) in amintirea bc Ledului

fisus n lortion ui nin) Sfintei Treimi,

ntore sau sfinirea apel este slujba ce se

iaLui

artrii epifa-

aa cum
;

se cn-

ta in troparul arbtoril ; In Iordan boLej?Jindu-Te Tu, Doamne, nE^luchinarea Treimii s-a ajratat sui Printelui a dat mart ur l* nspre Tine, Fiu iubit pe Tine ni i-

mlndu-Te

iar

Duhul

in

rjhlp

de

14

porumbel a adeverit
neclintit.

acest

Cuvirtt

Atfc n Vechiul, cil i |ft Noul Tratament, apa este un element u> regenerare a creaiei fa ie vedea textele biblice care se citesc la sluj-

ta deschisa spre stricciune (coruptibilitatea), n firea omeneasca exista acum nu numai afectele

110; 55, 113; 6; I Cor Ji 1^4; Marcu 0 11 J, Prin boeau l Sau, Ilsus
:

Isaia 35,

nclinarea spre pcat legata de aceste afecte Noi cunoatem arecfcle ca -slbiciuni Ca tendine
.

le,

el

natura-

12,
1,

prezent b Botezul n Iordan in chip de porumbei. Prin aieast binecuvlntare, apa este iftnita, dar ea nu devine sau se preface in Duh
Sffirt.

sfinii natura apelor. Sfinirea afhiasmct se face prin Invocarea puterii Duhului Sfint, care, ia nceputul creaiei, .. purta pe deasupra (Facere i. 2} |J care -.om
-

iraionale i afeciuni pctoase contra firii. De aceea, neptlmlrea sau curia este rezult;, roinel

de

a ine afectele In limitele ..raiunii* firii, de a vindeca pornirile

timae l iraionale
ascuUarea
iui

p-

1-

'

'

mod

ale voine! prin Hrlstos. iLsus Hristo a acceptat afectele a suportat in

voluntar itiferinele omeneti fphtoraj, dar le- a eliberat de ca

:

terul

lor

far de

Puterea aghiasmei este foarte mare, pentru cei ce cred ea ia

:

a sufletoata boala i neputina ea se folosete 1 sfinirea locaului de cult, a vaselor

tului,

spre

sntatea
spre
;

trupului

tmduirea a

bEsericegU a caselor

vemintelor
lo<

liturgice,

apa f| AfjhiazmQ mic sau ttfctanm. care are acelei ritual, te face In ori ce ocazie din viaa cretinilor, fie In eteie lor. fie In alte Jocuri.
ii bl li| taiit:
Pfltra,

mi. e Savoareler a grdinilor roditoare.

'Ir

prin nvierea Sa. El este In ce privete ofertele firii, de unde capacitatea Sa de a suferi pentru noi, dar El le-a ctstirpat nclinarea tor pctoasa, Ui troducind in firea noastr notri caci unea, pentru ca astfel *aeost torcf striciicios ti se mbrace in nestri, i acest trup muritor s ie
identic cu noi

prihana

pctos prin naterea Sa pcat, prm viaa Sa fftra

mbrace

nemurire*
II

53). El are

bena tea

Cor 15 totala faa de

<[

Meljficftsir.
iOftl

E[B,

Bttatr^it,

p,

11^ a oll C2J,

bere

pcat, datorita statorniciei neschimbata ie a vonel Sale libere, Indreptfnd astfel tras&tura rea a firii noastre prin puritnten voinei Sale li-

(Mas Im

Mrturisitorul

ftfj.

**

&tt\l%u

Uniata
naturale

speciei*. E1B, Bu-

punsitri titre Talojrfe 42, fn rom., voi. Dl, -147), p

totjunsui

FIoc

AFECTE
patru.
flce
*l

tu

pefjmi jgr
spccl-

aibn<ier*!l*;M*ito Mrtarttorvi

patim)

-,

pasiuni

t&n
Ih
p

ftifesfe
1

facultile naturale (pastblUtatea) au devenit, din pricina povimiril voinei libere, o surej de

d faptul ea

inute In limitele firii put h o stare de ptat i pot duce la corupie i moarte, Afectele Indica cel mal bine dualitatea firii umane. odU

nsuiri proprii firii omeneti, ireproabile, care data nu sfat

m,
tind.

ir

Jr

voi.

lii9n
Iii.

DAn
30

Ctettina
*o#e,

ojjodorf,

li.
j

23*

ik

w iot.

cK p. Bl-81 3, d. Sflnt* T*ojbg& jDceatoUcd Oriudox vut

AGAPE

[gr.

aapd

iubire,

pcat

(pecabllltatea), care este poar-

dragoste, Iru; tatej Agape este cea mat importanta virtute a cretinilor fi Corinteni 13, 13), de-

oarece

Dumnezeu nsui

este iubire

AGGORNAMENTO
Io an
4,
8),

15

(1

Iubirea a determinat

modul de
va a

personal cretinilor. Ca semp

via

colecti-

In sens mai larg, aggiarnamsTit^ poate Ba IroUce orice form de a-

reciproca i nii se intlneau

de iubire de solii ar itate, creti-

renlm mese comu-

ne numite agaps t care aveau loc nainte sau n legtura cu liturghia, aceasta. Cretinii dar separate de
rntind
tre

daptare a Bisericii la o situaie istoric nuua, de la simpla nnoire in radrul unul sistem dat pi na la transstructurilor. a formarea radicala in Agijiornamcttto are in vedere
al primul rnd aspectul sociologic Biserici^ dei aceasta nu este o lu-

masa comtm* Epistola cmagnet V, I VI. 10) cci el

f
P

crare exclusiv pragmaticii. In

afa(pri-

iubesc pe toi.

Bibll ag rd II pa | U<\it\jliit;.
(1854),
nr,

e
Im
p.

GrErjnre

Dftbu, Aga"Studii Teologice* Vi

78,

458472.
JltaL

de dimensiunea pragmatic oriti specifice unei perioade), aggiornamenta are o dimensiune teoBilogiei, deoarece orice aciune a
sericii

reflect

i determin
:

per-

aduceoper de vasta re la zi, adaptare actualizare pastorala a tuto. 15 damual loan lui ntreprins de Papa XX II 1-1 ea, pentru care convoac al 2-Lea Conciliu de la Vatican (W2 1365). Ales pap n 193B t dup moartea papei Plus al XLI-lea, papa (nscut Angelo loan al XXIIt-leu Bergamo, Giuseppe Roneali, lin^
1
:
1

ACGIORNAMETS3TO

spectiv teologic,
Bl tillog ra
L'enjfeu
dltiftns
tfuet.
tiu

II e

Rentf

taurini Un,

Synotiv, utfe
Souil,
Paris,
ei

du ConrMo, E^
1

au

1S67

Henri Fes-

SyBtottS

/'ave ni r

de

TB&Iia*'*

La Centurion, Parts, t&i ' " da Vatican l [lunare colectivaParis, 1985.

)=*eep*ie*
Cerf,.

ALELUIA
mii]
:

[ebr.

ludai pe Domla

1831. fost nuniu papal in (192& 1934). n Turcia Unigarla |.i;34 HH4) n Frana (1944 llo3>, ales patriarh de Veneia in Util) vrea g restructureze instituiile i
Italia,

in

cnitcu

de bucurie folosit

religioase rugciunile i serviciile 13. (Tobit din Vechiul Testament 18), Expresia este des imilnit n

Psalmi
I i

<10ti,

schimbe orientri Le catolici*, muale lul n funcie de nevoile istorice timpului. Pentru aceasta reia tr-adicomisie de liu conciliar, creeaz o
revizuire a dreptului canonLc, instipentute secretariatul Vaticanului

150), Ea i s erl c
i j

135, n s-a transmis Al e iui a-, ere ti ne

110. 112,

L-j
i

cultul

Am n

Aleluia fApoc
Liturghiei,

HI,

15), In timpul
se clnt nainte
la sfir^itul

Mduia

de citirea Evangheliei l imnului fHenivimiltir.

cretinilor unitatea tru consiliu in 198Q), reface

{devenit

legturile

ALEXANDRIA
i

[ca

COtttft
;

de

cu Consiliul Ecumenic al Bisericiunilor, cuutind sa rt?:dizeze aeea,^ tate pentru care s-a rugat Hrstos. A publicat opt enciclice dintre care
;\fn(cr

exegei din Alexandria! cunoscut prin metod; alegorica sau contemplativa de interpretare a Bibliei, a-

ct

Magistru (ffi)
(1#63>,

i Pac^m
sa

n
n

TerHs
ltfB3,

Dup
a
t

moartea

conclllul
al

continuat

sub

vind ca reprezentani de seam pe OPili ion, Clement Alexandrinul i platorigen Sub influena filozofiei nice, care domina mediul elenistic din Alexandria, in sec. IIIII, coaala a introdus n exegeza, biblica legorlsmul, potrivit cruia coninuSeriptul plin de mistere al Sfintei

papa Paul
failibile.

Vl-lea,

pronunat dogme

Conclliul n-a adic doctrine In-

18

ALIA i OMEGA

turl are
istoric,

nu numai un sens evident, literal, d i un sens spirimistic recunoscut

tual
terii

ascuns
cel ce

nu-

mai de

posewS barul Cunoacontemplaiei. Alegorismul ii

Chipscu, Contrlbatia Bl&et-iti Egipkiitii ln Mpara dogmatic n Ti-ul-.i\\ ,-,:;>, (-Slugii Bisericii btep Ir, V]ri iTUi), ur. la, p, 33 58.
mEnaJ-a,
1573
3
i
.

fost folosit ntr-o

form

extremii

tfe
<i

ALFA i
ma

OMV.CA

Iprima

i
;

ulti-

(135232), dar spiritul por. -excesele colii aUn-nndrine

Ori gen

Ii

exegetic gsite n literatura mal traEu {Didim cel Orb, GrigOrie ele Nyssa i Maxim Mrturisi torul). Metoda exegetic alezitndfitt difecea a colii din An tichia (v. ANTIOHIA), care prefer interpre*1 tarea istoric^ sensul semantic textului biblic.
ri d

de

nume liter din alfabetul grec] date lui II sus Hristos pentru o exprima credina cu El este in cepului l sLlritul creaiei, ca Ei reprezint venicia existenei, Literele Alja l Omega apar pe icoana iui Ilsus Jirisios, mpreuna cu O OK (Cel ce este), dou nume descoperite de irEu snt Alfa l Omega, El nsui Cel ce este l Cel ce vine (Apoc.
;

ce privete hrisiologa coala tendina unidin Alexandria arc lateral i a nclinat spre expresii ce ar putea t\ interpr etate in sens
Ln
h

B).

ALIANA -

leg?imnt, teslanumi

monofizit (v. EREZK). Formula lui Chirii de Alexandria o Ure a Cncare las a $u v ritului ntrupate nelege ca exist doua naturi ffiflinte de unire, dar nu dup uni ren postatic e Logosului, a fost completata de al patrulea Sinod ecumenic de Iu Culcedon (4$1J. In CtfHflr fruntarea lor cu antiohenii, teologii icoiil din Alexandria au susinut ntruparea Logosului constituie (theoprincipiul indumnezeirlb* sis} firii omeneti, concept introduc de Atanaaie i reluat de puri
;

ncheiat intre Dumnezeu i oameni (Galateni 4, 24). In Vechiul Tegunseamn l>e.rith cuvntul ment convenie, pact, contract cu caraeter social, politic, juridic {ef. Fac< 14 T
!:;;

21.

33),

Not.il

Testament

folo-

sete termenul athiki cu sensul de legmnt, plan, testament, dispoziii de motenire, ALiana consfinete aceast legtur unica a lui Dumnezeu cu poporul ales, cei re exist Legeiij vreme el o respecta rii intui pe care l-am ncheiat cu voi sa nu-l uitai i pe zeii aLtora s nu-i
:

ii

cinstii (IV Regi J7, 38). Aliana cea veche, sinaitiea.

ii capadocieni (Vas! ie de Ce2r.1rt.-1-.-1. Grigorie de N^asa, Grlgorie de Nm-

zlam si Amf Horii e de Iconiurn). DibLlogfjlla: OuMwi* k, ii-nry

The Eaily
dkaex,
Potkati.
C!\uilI\.

iVuyuln
j.

ed,
T,f n_>

1077,

Boita, Mid04115? Jaroslaw

ioty of fhe

Glirisliun Tmdtliou : A Ri&> Doctrine, Dovelopmcnt of

vqU

1,

The Etnergnnce
(400-460},
1'ressf.
L

Ql

the

Cat!

TradJttoti

Chicago,
p. 23rU

Unlverslty
234,

Of Chlcaon

187.1,

&J7

252

ipate

Tr aian
a

Se viciu,
Chirii
al

BfKtym
AlexanTL-

iirUlolagtca
driei,

alintului

Editura Mitropolit!

B.u-.u.tLilut.

mumele Pe caracter Special. o Horeb, Inhve care se arat cu revelat, par de foc ntr-un rug, a iul Moise numele su l planul pe care-1 are cu Israel (Ieire li, 7 De vei asculta glasul Meu l 15) de vei pzi lega mimul Meu, dintre toate neamurile imi vei fi popor ales, eel al Meu este tot pa mintii L(Ieire 19 5). Dumnezeu va libera poporul din Egipt i-1 va aeza in promisa Canaan, ca s-1 dea ara prinilor (Ieire 3, 1617), Israel este obiectul unei alegeri libere i al unei fgduine. Mai mult, prin
un
:

ALlANfA
acest legmnt se constituie por, poporul lui Dumnezeu
3,

17

un

po{Ieire

direct profetul
(a.

I ere

mi a

31,

91

-33
ren-

Osea

2, 21),

separat de naiunile pftgine (Deut. 7, H), Aceast unire dmre lahve i Israel e marcat de un ritual (Ieire 24, 3 S), legLmmt, acestui In amintirea Dumnezeu o cerut iui Molse sa construiasc arca aLkmi (Ieire 25* 10 aeze Tablele mr21) n. care adic' Legea T ca semn a) preturie! zentei lu Dumnezeu, Chivotul Le10),

Du pa
este

Iezechie1

Dumnezeu

noiete aliana din Rinai {lt), 60) i Aliana veche cu David (34 23).
n

astfel

rupt

din cauza Infideft;

cum este desfcuta o custorie <0sindii pe muma voastr, invinuil-u cci ea nu mai cute temei a Mea,
:

litii (Ieremia

22,

31,

32),

aa

iar

Eu nu mai

sint

brbatul

e...

gii

este

aezat

n cortul

cul de euli oficial re 33,

710), Un tul adunrii, semn cei locul era umplut de slava lui Dumnezeu {Ieire 40, 34). Cu ocazia marilor evenimente, se face nnoirea alianei {2

adunrii. Losi poporului (Ieinor acoperea cor-

(Osea 2 t 4J. Instrumentul

anei noi

este peste care se

aamijlocitorul sluji torul Iul Uihye,

revars

Duhul

lui

Dumnezeu pe care lahve 11 numete alian a poporului i lumina popoareLor (Isaia 42,
ta
i>
;

49,

li),

Acos-

Regi 2a, 13). lulitte intra in aliana cu David l dinasFtia acestuia (2 Hegl 7, Ei Io) cut- am Jegmint cu aleii Mei. juratu-M-utn lui David, robul Meu(Psalmi UQ, 4). denuna InProfeii nu numai poporufidelitatea l fteascultarea lui Iu] Israel (din cauza aceasta vor 4 fi pedepsite ce tai te Samar iei 2 Rei 17, 17 l Ierusalimului Retn' 33, 123), dar i dau o alt Regi
5,

este Cuvin tul lui Dumnezeu identlc cu Item Hristos, care va nlocui Testamentul cel vechi, deoarece toate fgduinele lui Dumnezeu rm n n El t sint date prin El (Gal. 3, 14). Cuvntui dialhlkt [leg mi ut, plan,

de ctre a finei sngele Meu, rtAcesta este Iisus alngelc l.egmintulu, cjtt* se vars pentru muli (Marcu 14, 2 4). Ma:

testament) este instituire le de

folosii. In

naraiuni-

tei

adaug

spre

iertarea
;

pcate-

dimensiune raportului dintre Dumnezeu i poporul ales. Acetia compar pe lahve cu total si pe Israel fiul (2 Hegi 7, 8) sau recurg la
i

Acest (Matei 26, 2B). Pavel Legumim intru pahar este noul
lor

sngele

Meu*
:

{1

Cor.

11,

23).

Lucia

adaug
ment

ucare se
20).

vars pentru
Noul

ii

analogia
Hi,

mire-mirensti
&h

(IczL-diel

(Luca 22,

Astfel,

voi Testa-

613).

Acetia ncep

vad c,

In

ca-

confirm ceea ce fgduise Vechiul Testament, anume c ro-

drul alianei sinaitlce,

Dumnezeu
popor,

e limitat. La n tui rea fiind

iui planul destinul unui

bul suferinei

i -a

dat viaa ca jert-

dependenta

de fidelitatea acestuia. El ncep S descopere universalitatea iconomiei

Iul

Dumnezeu,

pentru toi.

De

fapt,

promisiunea unei noi aliane exista, inuepnd cu Noc (Facere 9, 117) i Avramii (Facere 15; 17, 1.4). legm nt nou vorbete Despre Lin
2

pentru pcat (Isaia 53, 1011), Moartea Sa e un sacrificiu expiator, sacrificiu de Pate, sacrificiul alianei. In Noul Te&tEiment pcatele este Yx-gAAcesta sint ridicate m n tul Meu cu ei. cind voi ridica pcatele lor tHom. 11 27) Pa vel vorbete de diathiki, care s-a promis lui Avranm naintea Lepoate s-1 anuleze. gii. Legea nu
;

Dlrlcnur

ile

TftilOHta fr Z.

Cri.

43

IV.

AMBftOSlUS
Mii an
venind, din cauza aceasta,
fl

Usus e plinirea fgduinei (Gal. 3, e 15, 1BJ, prin urmare im intuirea din credina n El, nu din observarea LcglL Noul Testament, pecetluit
cu snpcHe lui Iisus, e superior anei vechi {ci. Gal. 4, 2428), un testament nu al literei, ci al duhuali-

conflict Justina,

#n

3Q5) cu

mprteasa

mama

mpratului Valen-

tini an II,

lui

(2 Cor. 3,

6).

Iisus

ei

rscump-

rat lui

Dumnezeu, oameni din toat poporul i neamul In epistola ctre

cu sngele Su, seminia, limba, (Apoc, 5, d).

Ambrosius devine consilier al mpratului Teodosius, ct a rezidat la Milan, pe care-] determina &a' fac o confesiune public dup ce a aprobat masacrul cetenilor in circul din Tesalonlc Ambrosius a botezat pe Augustin la Milan n 367

Evrei, Iisus este care face arhiereul l mijlocitorul o noua" alian (B, 313; cf, Iere-

a avut o mare

influen asupra

mia

31,

,1134),
(13,
20),

mal buna
(9,

(3,

6).

ncurajat dezvoltarea monahismului, a Introdus cintarea comuna n Biseric a compus

Lui.

Ambrosius

venica"
tru

pecetluita cu
12),

n-

latin

imne

liturgice,

scris

sui sSngee
Sntlul

Su

vrsat pent

rscumprarea

greelilor de sub

Testament (R, 15). Ilsus ca sngele sfineasc poporul cu .':.iii, g ptimit n afara porii (Evrei

personajele bidespre blice, o omilie despre bogie i B~ rcie sau Nabot sracul (De A/nbusistematic dethe) i o catehez spre Sacramente,

comentarii

il3,

12).

Bibliografie:
Dfclttmmre
dos

A,
tit>

G.
1971, p.

Hatman

n acest Testament Nou, toi slat chemai s devin o seminie alea-

Hres
Pariu,

l'Egliae,

ele De Browef,

DesIfl& 170.
n-

s, comunitate preoeasc, neam sfnt, popor agonisit de Dumnezeu

Fetru 2, 9 Ieire 19, 30), adic trupul lui Hrlstos. Aliana are i o dimensiune e&Tiatolgtc (Apoc 5- e^ care ia forma nunii mie-l CJJ, lului cu Biserica, mireasa Sa (Apoc.
(1
;

AMIN: cuvin ebraic care seamn aa sa fie", n adevr,

t

v
;

21, 2, 9).

BibJlogrHiic:
jQfelUte*

Gottiried

Quell
In

solemn*, afirmaie, n sensul de dine sau consimire solemna, ^pentru a in tari cele spuse sau fgduite mi In adevr, toate fgtidulnele Dumnezeu snt date n El de aeste folosit de certitu;

spun in mod

Behm,

art.
II,

Dfathlkl
P.

Dlctl*-

ceeai
prin

urnin,

pe care-1 spunem noi

;

nnr Kittpl. voi.

tWfl,

W&-13B,
:

de ori(339397) gine nobila roman, a studiat drepguvernator fost tul i retorica,

Mllan, nordul Italiei A Sost ales de arieni i antiarlen cnd nu era nc episcop n 374, administrator botezat. Predicator, l politician vestit, Ambrosius a fost pstorul mulimilor si sracilor. S-a zeiei cultului restaurrii opus (Victoria) In casa senatului din Eoma. Ambrosius a mpiedicat rspndirea arianismului n Occident i n
provincial
in

AMBROSIUS

este spre slava iul Dumnezeu (2 Cor. 1, 2tt) Dumnezeul adevrului (Isaia 65, lli) i "Cete Amin Iar bapatru fiine ziceau
El,
:

trnil
B,

czur i

14). Dar amin arc sensul de participare -^u rugciune mintea^, con t ient.fi, la

ee nchinar (Apoc. altor texte, potrivit

Dac vel binccuvlnta cu sau cult duhul, cum va rspunde ^amin^, ia

:

rugciunile tale de mulumire,

lipsit

cel
lfi

de daruri,

dac

el

nu

M*

ge ce spui ft> (1 Con H, 16). ExpreAmin, Asia e folosit de Xisus min, zic vou (Io an 5, 19), cu sen:

AN/Vl

ORA
ruia
iar

10

.adevrat, adevrat, va se vou (loan 5. 2425), evangheliei Lui g&sogice la sOritul formula Luca (24, &3), n sens de cuntrire i de acceptare a celor adevr Evanghelie, ca prinsa n

Wb de

spun

Amm

din cele ce euhariMit, au fost consfinite prin laii, 11 se relor care nu snt de

se

mprteasc

euharistia trimite coni^. (Apologia h trad. rom., n eoL

bisericetii. Bucureti, 19B0, P1
.

i UWH. LXV J*lJ

acas,

,r 1

1WJ li_* E-l--. 2

tir

7071).

pc-arn Apocalips. lsus Hristos numele de Cel ce este Amin. l adevrat martorul credincios sens Pa14 of. 1, 5J. Tn acelai (3 Dumnezeu, vel scrisese: -Fiul lui
;

este exRostirea acestui deoarece inditrem de importanta, a deplina participare liturgici Poporul poporului.

Amm

lisus

duit

a fost
tit

propovHnstos, CaW de no! ui mijlocul vostru, nu da i ia*, cci n El nu

a
fost
(2

este dert da

Cor.

1,

19),

Rosn-

exprime cnnsimmmtul la preotului mie i mulumirile Te ghisitor prin Amin (el. Mopsuestia, Omflii

tnj^jgfi rUgauu
lltur-

semne totala credtndoie l ascultare Kristos fata de cuvntul lui lisus lui Care nu a cunoscut duplicitatea
d^

de credincioi.

Amin vrea

I/inifcotwm chre^ tfc/l, 33, text In

^ <^J^I&
r ?/
t
r 3

Znne,

par A,

Hamman

Bronwer, Paris, 1980 p> 150), rugciune are deci i sensul de

M^> Am*
.

fie

aa

!*

nu<

iustin

dunrea

aMartirul amintete liturgica este cea care n-

cheie canonul euharistie rostind Amin ca rugciune *Cnd el (proost.osul) a terminat rugciunile i eueste haristia, ntreg poporul care rostete cu glas mare; *'Ad min. Cuvntul Urniri est^ un cuvin t ebraic, care nseamn aa sa ce n tiist Statorul a terfie*,
:

fa

euharistiei [gr. aoridicare, naphorn - nlare, parfrand, in missa latina canon] corestea centrala a liturghiei care rug^Hunea ritualul i punde cu Sfintei Jertfe. Anaforti const dintr-un ansam-

ANAFORA

Dup

de blu de rugciuni de mulumire, cu sfinire i de invocare, rostite

_

a minat euharistia l tot poporul Amin. slujitorii aceia care rostit fiesnt numii la noi diaconi dau

glas tare ite de gesturi

n

L fr

ntrerupere nsoaciuni simbolice,

cruia dintre
faa"

cei

ce

se

gsesc

de

din apa, care s-au l vinul amestecat cu transformat n euharistie, Iar celor

se

mprteasc
de faa,
li

puiefl

pretimpul crora se svireste daruri facerea metaboll) Sfintelor (ta Taine Sfintele {ta dora) n

ce nu casele lor.

snt

se

duc:

pe

la

tel

Apoi ne ridicm n picioare toi rugciuni dup laolalt t aa care, ncetnd noi rugciunea, adueum am artat mai nainte, se mtiistce pline i vin l ap, iar

de are originea n rugciunea mulumire (euharistia) pe care llsus pvinea l paa spus-o crid a luat
harul. Ea cuprinde trei Sus de mulumire principale avem Inimile, "Avem ctre Dom:

Anaford

sau

canonul

euharistie

nlm

rugciuni

nul*

tiitorul nal deopotriv rugciuni $ mulumiri, cft poate mai multe,

rspunde care poporul se glas, rostind Amin.

In

ntr-un

fiec-

de avrednicie i cu dreptate pomemintre (anamnez) n care se iconomia pe nete rnduiala nuncare Fiul a mplinit-o pentru

S mulumim

Domnului
;

Cu

,\NA(;n\lUlON

tuirea oamenilor^ inclusiv instituimincai,.. Luai, rea Euharistiei Bei dintru aw?sta toL." rug u dunea de invocare (tpikle^a) pentru precOborirea Duhului Sfint ca fac darurile pe care eelebrantul le prezint pis op pul sau preul Tale dintre ale ca jertf Aifi
:
;

al
fia,

misterului divin. In descoperirea

Dumnezeu i contract
numele

lirea

Sa

divin pentru a lsa

posibilitatea ncunoaterii din partea omului.

'.

sui

Dumnezeu^

indic

mai degrab formele de participare

pe care El le accepta n relaia Cti omul, derit natura Sa invizibil i inaccesibil. Pe de alt parte, participarea la Revelaie, ca obiect al cunoaterii teologice, este conform, cu capacitatea de deschidere a minii, care se captf, prin sfinenie in Duh, De neptruns prin i'irea Sa, poate fi cuprind dup buf Duhul) ntatea Sa, umpltnd Ui tul de puterea Sa, El nu Se mprtete dect acelora care sint vrednici, nu potrivit unei msuri unice, ci mprtind lucrarea Sa n proporie cu
i

Tute, toate

ie i-aducem
j
penitru toate".
fiuHnExeiGtii

(anuphor) ds
Cfciefta,
cftp.

Bibliografie:
7"

Nfstfta*

Urwtr.a

Ltiitfghil,

XL LX, rrtd Era Branite,

ci
3U72,

rU..

M2 10S)
^vpJtaol,

Petru
E.! r n..

VJnttteti,

E/tafJifafUi
p,

Bucureti,

'.MM

ANAGRAPHON
Cuvin re atribuite
de
ele.

gr.
lui
Ii sus ,

nescii-.

nescrise

n Evanghelii, dar p5stra)be in

afnr
!

varianta la textul din Matei ti, S3 i Lut/fi .12, HI ^Cerei lucrurile mari, -jar cele miri
pidfi,

De

credina {Vasile

cei
S

Mare, Despre
trad.
cit.,

Duhul

S/n*,

IK

22,

p,

325327).

se vor

aduga vou, sau

(CF,

Cerei

bunurile cereti l cele vi se vor adaug vou>

pmintetl

Orii^T. Despre rugciune, cap, 14, n Origen Scrieri alese J f E.I.B., l9B2

Exist o tgiudagie imitativ, de pild icoana care subzist In original, pe care ii reprezint nu Jup
natur,
ci

dup

ipostas

icoana di-

fer de original ca natur, nu efi persoan i arvaloiiia simbolic sau

;

ANALOGIE

analog Ui proporie, asemnare, conformi[gr,

:

i M,

i.ii-'|

metod

teologica potrivit

cfi

reia cuno aterea iui

Dumnezeu

este

conforma cu sau upe msura* revelaiei $ condescendenei Sale i potrivit cu* capacitatea omului de
a primi Revelaia. Cunoalerea teo-

logic este o cunpatere anoio^icfl, msurat, simetric, corespunztoare experienei spirituale. Pe de o parte, Dumnezeu, Care prin fiina Sa
este dincolo de orice msura port, Ti menine caracterul solut transrtmdent, chiar n

figurativ, care se poate lua n doVeu;j direcii de pild, Legea sau chiului Testament este o lor Noului un tip pentru Evanghelia Testament, dar harul este o icoan a mpriei dup cum Duminica este un tip pentru veacul viitor Analogie, se poate foosi i in sens generai creaia esLe o analogic pentru Dumnezeu. Toate creaturile pot fi concepute ca Icoanei
:

ale

Creatorului.

poate spune

De asemenea

-^
f

Biserica este o pre-

Su

ra-

ab-

de Revelaie. ngerii isl naintea tronului slavei lui "Dumnezeu (s, S, 2), ceea ce arata caracterul insondabil i de necuprins

actul acoper ia-

figurare anaitJijie}, un avans nr.licipat al mpriei, sau harul Tainelor, o pregusure a bunurilor viiciteaz pe toare, Grigorie P alama Maxim Mrturisitorul, care a numit lumina de la Schimbarea la la Ui a

Domnului ^simbol

al

teologiei)

(al

21

AKAlVftfEZA

dumnezeii),

sensul

cm

**1

&

ais >

mprtete

pe

msura
a^lPgtc

noastr
,L

spie a re pregtirea darurilor

ritualul

t^**^^
8,

E? Li

rr,

Yne ndreapt

_ (Despre -Sflnto
Uri
, hilir

nalt

^w*^
*
1
',
,
: .

spre ceva

S( ,re

amintire

morii lw

Hrffltos
.

53 7_B; Fapte ritualul liturghiei.

32 3D

Grlgon* Paianuta sa *-u Varlaam, puui na cu LrLl ndill moaui tUnoa!Jt u ? ni si n artat ca

dw*f* cu consacrarea darurilor ducerea l snge. fertffi luni de

Dumnezeu

-in

prin negaie) are

wff latele

Jj

Btnlwd-c ni .nu din nn^te cineva, ci numai

^k

"^
re nu tu

ttSnM "wg? ,uina

zeaz

Liturghia mtreSaS * Biserica

f^T are o
pm

h
fi,.

e i a esh.i Uo realitatea istorica emorii Iul Hrlstos, cauza

* l JggS.

Bricto a lumii

create,

ta putem cmoaste

dedt

** HM
ari
e

***<

nuntirea jertfei de pe a cuvintelor de intuire

Euharistiei,
Ba enflcialu

lent a

rscumprrii

gj^*^ T.

nari

(Ibtfem, p. 3S13^> *^ asemnarea i wareea analogia,

speclalS
lor

care se refera, ci li taii la mai nalt al acesta

ndiM un

CLEZA), pentru prefacerea v,nu!

tt a Duhului Sfia . daruriplinea

um prm

/^T^Ji^
i
n

IW
in

tatt
el

*#*&

U* l
nulul
nilul.

euharistire,

Trupul

btftf

tluniTieMUlui cuvintelor lui

^K^ i
i

anagofte-

De KM. evocarea

Uimea

L *** ** Hrlstos
nnt.

ea ANAMNEZ
rii

fe*

SUS*
tel

comemorare, amintire, ^Sarte principala din

n care se Miilde din Istoria imntulrli.

^
,

^SS^ pomenican.mu

posibile mimai tt Acievarului CjMngieterul. Duhul tot ce va aduce aminte de re 1", 2b v -im iduS Eu Ioan H. ab-hrt .int .1 epicle^i tal pentru presta real a

-Duhul

UMteSSUM
tinil snt

necesare HritoS n taina

Euhamtei
toate

(v.

E-

UHARKT1E l "^J"^?';. contieni c Domnul

,

L e

prezeur eu
tei 23. 20)

ei

ni ele (Ma-

incisiv ft doua venire Termenul es te ne aminte .^ toi n I uca 22, Ij vorba de WJ 24 %\ 25- unde este ace^a Euharistiei (.Facei _ Dup 1 Cor. spre pomenirea Mea) raportat Euharistia este

<***

*
S

.* ^

M, ntU fl 0rU fcn,

iwm "2*^3;
Mei
a-

&

Sl^wr-h

2G

.=:..:;',.,

^na morii Demnul,

"JJ*^
W

Fr>i

impun Hi omM.

23

ANTIHRIST
im; ANTIHRIST * cal car este Oricine neaga potriva lui Hristos.

Euharistia cu toata c
preot din
pieptul

Pionul *
W?d
In
toio n toc

Maparea

&*
Ilsuy
1
7).

SS <Ve.il feu X *&* V?^? de Ajwcnlipsii Iu

Clar. 20) antihrist este aprea inaim.e de tra n slava fZiw tlnsind ca ea este
1H,

Dumnezeuji JJJ M^* din Na^aret nu este rtttrt* Pte H numit

lui

Antiohia, care,

M^
J Djnro^
(13,
l

su. teodorei de Cyr

diaconului sau

Unlle

<"

altar. Iar

Iun

hi mi

tpun ci

***? miintte armie

un

e|-

P**"

Starul
M
,

pc*pre
acela

preofie. UI, 4, tntf.

q distrusa de Srlstp* nre a torelor rului,

,

^:J^ C ^_
*

S? ^mtwfomt a
a

'.IhILt

reamintite
c6

tapt
este o

nial,

Eulvantm
nran
5J

diiUo^ cu Nero
rai

mm

*W

romani

paraecutost,

uJ CQ
--

imortstre

de
la

E2S "

6
,
'

53),

c^

tQ

D credlncio-

f7.
.

persecutorii cretini amu iui.

Imitai,
se

Sltota

Cin,

^anla)
puru-

ANTIMI5
in locul

[lat
:

imte-meiisa

mesei]

epermtet nwrS*
fl

Sfini (altar), na l bucuria

va
de

pregtete pa lemnul a num1

gic pe

reprezentate cart, sint

rea n
Hristos,

moM

vin

(Luca 22, 30)

tfa*^ ca
k

MW lur^a^
^
-'^

^m-

ce

Bisericii dlneiosilor.

S?* aa*S PJ\ fiJS eare se _ m vederea liturghii ere

,

pre
rit..

masa. de cit aceasta

Antwiisul

parte din martir poart semntura pului lJculul. Tradiie cmrfmisul mloL primele secole,
(

moatele urnii simt sau

**$***

fl.

P.

**M&

436

^7

MSq-

j*^J"
Al

altar sfinit, pentru liturghie.

un
*

^*f W Canonul 31
fiind

; l

Uta iodului VI ecumenic Interzic de rugciune *au case ,n

Bfcla

ale pentru credina,

ce

twWde *

foeurt particulare.

De

b^lor .ontradlctori, din punct^ SS In pnemartin fr montele martirilor, te p iBj ufrin teologi,. **; .
nonul
7

Sinodului i-ter.ke
al

OM
al
Iar.

**; etuVII-Lua

r3 i

fie ca aezate sub masa altarului, SftKfem n cmtivris, reprezint ***** cereasc pe

moatele

insde.venta dintre

Ka
st

^^

^
m

^
lt

*m^a

Biserica pamnteaacS.

PreouU

pHme,te imlAttol de la garanteaz su a crui semntura nu 'numai existena unei conw-

eptoeopul

tas-

locale, tai euharistie*

ci

si

Lt

H?

a conceptelor , i P conceptuala, mnotri v ,+!* rioematic r detmiie d rilozoKce. Orice

,
;-.

>

Ptru

Sivir^

Tainei

doi poli,

Plivit cu

^ cele

do,

23

ANTIHRIST
im; ANTIHRIST * cal car este Oricine neaga potriva lui Hristos.

Euharistia cu toata c
preot din
pieptul

Pionul *
W?d
In
toio n toc

Maparea

&*
Ilsuy
1
7).

SS <Ve.il feu X *&* V?^? de Ajwcnlipsii Iu

Clar. 20) antihrist este aprea inaim.e de tra n slava fZiw tlnsind ca ea este
1H,

Dumnezeuji JJJ M^* din Na^aret nu este rtttrt* Pte H numit

lui

Antiohia, care,

M^
J Djnro^
(13,
l

su. teodorei de Cyr

diaconului sau

Unlle

<"

altar. Iar

Iun

hi mi

tpun ci

***? miintte armie

un

e|-

P**"

Starul
M
,

pc*pre
acela

preofie. UI, 4, tntf.

q distrusa de Srlstp* nre a torelor rului,

,

^:J^ C ^_
*

S? ^mtwfomt a
a

'.IhILt

reamintite
c6

tapt
este o

nial,

Eulvantm
nran
5J

diiUo^ cu Nero
rai

mm

*W

romani

paraecutost,

uJ CQ
--

imortstre

de
la

E2S "

6
,
'

53),

c^

tQ

D credlncio-

f7.
.

persecutorii cretini amu iui.

Imitai,
se

Sltota

Cin,

^anla)
puru-

ANTIMI5
in locul

[lat
:

imte-meiisa

mesei]

epermtet nwrS*
fl

Sfini (altar), na l bucuria

va
de

pregtete pa lemnul a num1

gic pe

reprezentate cart, sint

rea n
Hristos,

moM

vin

(Luca 22, 30)

tfa*^ ca
k

MW lur^a^
^
-'^

^m-

ce

Bisericii dlneiosilor.

S?* aa*S PJ\ fiJS eare se _ m vederea liturghii ere

,

pre
rit..

masa. de cit aceasta

Antwiisul

parte din martir poart semntura pului lJculul. Tradiie cmrfmisul mloL primele secole,
(

moatele urnii simt sau

**$***

fl.

P.

**M&

436

^7

MSq-

j*^J"
Al

altar sfinit, pentru liturghie.

un
*

^*f W Canonul 31
fiind

; l

Uta iodului VI ecumenic Interzic de rugciune *au case ,n

Bfcla

ale pentru credina,

ce

twWde *

foeurt particulare.

De

b^lor .ontradlctori, din punct^ SS In pnemartin fr montele martirilor, te p iBj ufrin teologi,. **; .
nonul
7

Sinodului i-ter.ke
al

OM
al
Iar.

**; etuVII-Lua

r3 i

fie ca aezate sub masa altarului, SftKfem n cmtivris, reprezint ***** cereasc pe

moatele

insde.venta dintre

Ka
st

^^

^
m

^
lt

*m^a

Biserica pamnteaacS.

PreouU

pHme,te imlAttol de la garanteaz su a crui semntura nu 'numai existena unei conw-

eptoeopul

tas-

locale, tai euharistie*

ci

si

Lt

H?

a conceptelor , i P conceptuala, mnotri v ,+!* rioematic r detmiie d rilozoKce. Orice

,
;-.

>

Ptru

Sivir^

Tainei

doi poli,

Plivit cu

^ cele

do,

24

ANTIOlil

inseparabile ale o de varului religios, de tinde caracterul antinomic l dialectic al degtoei. Antinomia ca metoda teologica scoate in

aspecte

Palestina, putnd accentul pe sensul istoric, literal al textului biria

blic,

fiara

sfl

elimine sensul spiri-

evidena

necuprinsul

lui

Dumne-

zeu, caracterul personal, din antic aL fiinei Sale, care nu poate fi asimilat, nici redus la termenii i noiunile

raionale

coninutul credinei,
divine, can definiii

adic misterul revelaiei re nu poate fi epuizata

Ferm alt
1
;

limbajului conceptual, car^ nu poate expune adecvat plenitudinea adevrului reUrni iele

prevaleaz n mediul eleReprezennistic din Alexandria. tani de seam sint Diodor de Taraus (cea 300 cea 300), Teodor de Mopsuestia (cea, 350 428}, Teodorei de Cyr (cea 393cea 466), tom o care 407) Hrisostom (340 mare importan istoriei taii BlblleL hristologiei, coala In domeniul
tual T care
:

velat.

din Antiohia s-a fcut cunoscuta n controversa provocata de scrlcrilr lui Chirii de Alexandrin, In general,

doctrina despre Dumnezeu, la unitatea eseniala b Treimii n distincia Persoanelor, la dialectica dintre fiina l

Antinomia

&e

plk

la

teologii

nr]tioheni
firii

au nclinat

spre separarea

dumnezeiasc
curajat
al

ce A spre afirmarea unei

ce

omeneti de

umaniti autonome, ceea

nestoranismul.
treilea

a naltfel

precum i la alte dogme ale Dumnezeu este credinei. De pild

energii,
:

De

o fiina dincolo ile fiin, rminind acoperit chiar In descoperirea deodat deH Sa. Se alrmQ

(Eles, ecumenic 431) a condamnat pe Nes t orie, discipolul lui Teodor de Mopsuestia, iar al cincilea Sinod ecumenic (Con-

Sinod

este inaccesibil i inefaneparticlpabil c!up:':i esena Sa, bil, totui, priin uciuniJe i energiile Suie, Ei este creator In timp, intru in istoric in moi personal, Se las a mprtit prin har de ci re

Dumnezeu

stau tinopol,
trei

553)

capitole,

cele condamna adte nvtura lui

Teodor de Mopsuestia, ederile lui Teodorei de Cyr l Iba de Edesa contra lui Chiri] de Alexandria,

l'i

Bibliografie:

Jaroslav
vn],

Pelikan,
i:

>ar ti ci pat n sfini, EL este neparticipat, vzut n chip nevzut, neles in chip necunoscut, mica, dar nu e micat, aduce la existen;

mod

Jm
cago,
p.

ChrtstitsH

TtadMon,

Tte
1971,

E&ettfsrm

oi Ihc Caiholfc TreuiilUm, Chi-

Unlverslty ol Chicago Pfess,

an236,

250255,

ii,

dar

nu

adus

la

existen i nu
:

devine. Astfel se poate spune

In-

tr-o anumit privin Dumnezeu i pot \ cunoscucele dumnezeieti te in alto privina nu pot fi eu-noscute. Poate fi cunoscut prin cele din
;

ANTROPOLOGIE [yr- anthropos lat. homo om] nvtura cretin despre uman, persoana i
;

firea
logiei,

omeneasc-

Pe fondul

jurul Lui dar nu poate fi cunoscut In ceea ce este El nsuii (Si n tul Maxim Mrturisitorul, Capete desFilocalla n pre dragoste, IV, 7 t
;

s-a al in cursul disputei dintre Chirii n disAlexandriei i N calorie, ca doua cuiile ulterioare despre cele

antropologia

hrlstocristalizat

naturi,

divin

i uman,

n persoa-

rom.

voi.

2,

p,
:

100).

na unic a Cuvntulul
pentru

lui

Dumneteologicii

ANTlOHIA

ora renumit

coala de exegez din Antiohia, care exprimii tendina Bisericii din Si-

zeu. Aceast antropoloe/ie Ia n considerare nu numai datele d hristalogie] (v. flRlSTOLOGIE),

doctrina despre creaie

deoare-

AMROFOLUGIE
omul
esLc

2ff

ce

concentreaz

precum $i universului (v. ra despre rscumprare

,

^microcosmosul care n el toate elementele

i^"
^itsie
fl

de ^un nesc ca ntreg reprezentat Adam, ci a fiecrui singur om sunet individual.

I/nttatea
:

RIOLOC1E). Ca Hcmente
rtiropolorjiei
ion.-itt?

fundamental*
t

ontologici a umanului crearea femeii se poate observa n indic: din -coasta lui Adam, care

ortodoxe, pot

men-

nu numai comunitatea de
dintre

a)

urmtoarele Orinea divina l unitatea onn

brbat t

femeie,

ci

natur i com-

tologica omenirii Potrivit adus iei biblice, omul e*te

a)

revelafiin-

existeniala lor plementaritatea 2122) distincia sexe2, (Fac vederea lor, masculin t feminin, In
;

rUzeu produsul mateHei

exlat prin voina* nefiind (Fac. 1, 26),

lui

num
nici

transmiterii
si

vieii, prin fecunditate naprocreale (Fac. 2, 27-29)

;

evoluie, ca n dicosmologie, nld Identic cu fiina voina 5a vini, ca in mitologie. Prin intr-o re creatoare omul e stabilit DumneWite ontologic G]*ciica cu existenei sale. zeu de la nceputul trup Avind o fire compus din aduse muritor si suflet nemuritor,
In
f

tura comunitar

i monogamic

cstoriei
b)

(Fac. 2, 24).

Omul ca

subiect personal unic,

creat
n

dup
la

(rac. vederea biblia se re2b). Aceasta afirmaie

..chipul* asemniJrl;.

Dumnezeu

fer
Ltt

misterul persoanei umane, ireductibicaracterul el de fiina

(v

existena in mod inse [arabile (Fac menite nu se reduce i 7} persoana umana de vla t'omsi Ui ele. Firi suflul
i

aiinu l-tom

si

la

s rmm

partea centrul personal al omului, natural din constituia sa, insi

CHIP). Chipul

reprezint

nu ftlndivina (uepheah, ebr.) omul 11W, CAHi ca atare (Fac. 3, 10 Ps

;

contiina unitii sale i a/*lai*1 datorita creia sale cu Dumnezeu,

de

di301 Pentru a sublinia factorul sa ontovin in om i plenitudinea (Inlogic, unii scriitori bisericeti r.j vorbe.se de spirit (nous, neu)

starea sa e*te capabil a transcende creatur Pnrinii Bisericii recurg

expresii echivalenesena chipului* te centru a reda ontologic ctre -Duro nela o

mulime de

Ji care ar fi complementar trupului bisesunetului. n general, prinii sau proprietate ricii vorbesc de o n-ar de care omul un atribut harul ca exista ca om *1 consider ^u omeneti, ceva propriu Urii creatura a toate acestea, starea de omului l deci deosebirea de natusint clara dintre om l Dumnezeu dintre trup re. Susin nd unitatea existensulte t i aducerea lor in

orientarea transcendere, pe seu sau starea de umane, concetea personala a firii de Libertatea spirituala

tiina i

fr

autodeterminare, deschiderea liuera a libertatea de spre comuniune, ndumneaeitor conlucra cu harul

In
antropologia,

tsihast,

exprimata

simultan, antropologia rtodoxa despre a respins concepia orlgeni&ta om influenat de a pi rituali smul
:

a Macaiie Eptaanul (f 390)> mitrul spiritual al omului este ma, firii uc) Restaurarea efectiv a mane recapitularea umanului

IjUitonic, aceasta special irteea de

in dup afirma preexistent _a su-

sens, prin lisus Kristos. In acest al au Fiul EH este Omul (Rom, &\ 15) Omului, n care totalitatea oame-

fletelor
te

cdere n pcat nainde istorie, nu a neamului ome-

de

nilor este readunat ca ntr-un caracprincipiu. inind seama de libertaterul dinamic al firii ft de

nou

2ii

ANTHOPOLW.IE
FJiTSonal,

antropologia ortodovorbete de diverse strU ale umanului, care corespund cu schimbarea relaiei acestuia cu Dumnezeu. Biblia amintete de suirea dinainte de picat., dar i de starea de care Lidere, adic umanul negativ
tea

Adam a fost creat intr-o susine stare de mijloc, intre stricciune * urmind a o dobndi nestricSclune,
pe aceea spre care va nclina prin voina sa. Lui Dumnezeu li era cu nu pcafac pe om putin

tul asc

& pierdut perspectiva ^asemnrii)*, sau urcuul spre destinul Bu esbatologic, precum t de starea de rcstaiir.iiv

omului
bere,
ii

tatuai pentru ca nemurirea fie i fapta voinei lui li-

sau

de

rscumprare

umanitaLKi stare n care pozitiv a fost nu numai nnoita, ci $1 glorificat. Pentru Favel ntrean ga umanitate este incorporat Dumnezeu prin ntruparea Fiului
Bri&to.s,
h

porunca ndumnc^&irii. Aadar, A dam, dup ce a lca an mbrac t ceasta porunc, s-a trup muritor a pierdut vrednicia
i

nceput (Triodul, Duminica izgonirii lui Adarn din rai. ed. 1970. p. 100110),
de
la
* Altfel

Su, adic se mbrac in omul cel nou rare se nnoiete dup* chipul
Celui ce
j(Evi\
7,

ia

t&*r&

w
dup

tmt mi 'a im
cel
U\r
iiititll,

te-

cm
rfupd
i

titnirc

lpturt,

altul

l-a

zidit

dudndu-Se

Ajertf pe Sine nsui

(Col. 3,
10>,

f&ette

iutl

altul.

Ou fii tonh
(U-

ttw.it.
?j

Atie&ta s-n luviednteil

tjrii din

ntlta cin-

27 J, toi ceea ce are El ca

particip la tm om l Dumnezeu,
1,

ste
cil

oal

lumsa
efe

nftfttea lu fiijnfiraieu, o&ifiSta vdztiia c fast t-

de aceea toi vor nvia {Ei Fiul ntrupare, 14), Prin

cut
ia
34},

nainte

*1

pentru

el.

Jaf

mpr-

10
lui

cerurilor a fost
Himil,
d*.-

gtit

Irwfoifel
'-l

dup
t^t.

tn13,

ieme.iefca
nainte

iot
el.

p&ntta

Dumnezeu -a asumat omul

tegritatea sa
suflet si trup.
f

in1-a

ndumnezeit

in

propria Sa persoa-

despre *l

i
?J

fast

(v.

I.NDUMNEZK1HE).

Du*uBeu

dup
iotUJ

Dur i s!at ti prcuncts plsmuit de mJnn lut fJumrwacu chlpui

W
?

na
din
riiVi

primii

din

mnteiq

cirefflfta

Doctrina despre om a format omari controverse de biectul unei proporii intre fericitul Augustin i
Pelagius,
discipolul
lui

lunvm supusa
fL'J L
'

^tnttutiior,

rn celelalte
sur sultotuL
rntii fctafe

vWuHaafr,
21$
tfc

cJ ttunial

fmpuj
tic

mtti

pie&us

imtms
x

Celestin.

Ah

Du/nnuvcu

\ttsu$l

P r *n

sufluri?

Sinoadele
(419)

run^e

damna
tate a

din Cartagina X25 + i din Ocan, 120 14, conean. (529) susipelaglunismul, care
regionale

e ceva mer^ tu$1 mtnuriut i ntrece toiul i private nti fo pt: tul i clrmliiete fante

negrit. Aceasta, pchitu

r

nea, printre ai Le le

cii

moartea truftfefeQ

peasca a lut

A dam

Inerent naturii

*alc t

necesinu o fap-

poat cunoate pe Dumnuw-u mu ti jiUmi p* El i bs dovedite mai presus rftc]l orice Ktsultatul mririi mai
parte,

$t-L

voinei sale i deci, O consecina pcatului, indiferent dac p-

ctui a sau nu pctula prin voin, Or, trupeti. ei ora supus morii Dumnezeu nu a creat, moartea (In.
Sol. 1,15); aceasta a intrat n

e Meletutof. Ba nu nunuil t\6 po<itc- primi pi> Dumn^tea prin aiitin&a&a nevoitoare i prin har, ci 99 ?j poale uni cu EJ lnir*un sngur ip&staA* i&untiU Gride
toate

gOte
]tli

Puiama,
437).
I>1

Capetci
24,

deapri-

cun'iati'

EmmJWai
p,

In

Fitaculia

ram,

voi,

lume
prin

7,

prin

pcat (Rom.

5,

12),

nu

creat prin natura lre. Omul a Io st nemuritor, nu prin fire, muritor. n antropologia tradiional general,

&fj

d I| o

Pflnaf[l&Us
t/1
1

N.

Tfftitt-

belas,

Dogmu(j"fli

FEglite

Orthodoxe
Pt
&tt-

Cathollauc,

Dw(M*

de Brouwr


APOCALIPS A
de Chflvotofnc, ]9$$, tom, 1, p 530 -,a?>p D. Ktnikjge, reojogfa Dogim t.'?&
(i

27

0113

QrtirfQxA,

od,

cil.,

Voi,

I.

p.

35

<'Bl
.

Lurs Thunfceirci,

Micime: asnurjad

Mcdj'nfur

locul grdinii din Eden, va aprea o cetate nou, Noul Ierusalim (Apotv 21 t 2), iar n locul pomului morii din Genez, va rsuri

iL In

7/n* TttvoSogk-ul AHirupoioijy oi Mnxfjnus id!> toii CotUfmO!, Gleerup, Lunci,

c

arborele

vieii

(Fac,

-:t,

'22

34).

.ii'-:-

Acest
an,

pom va produce
a
Istoriei,

Budc,
Vmtf,
Br.
li.

Artirtpdofji
te
p-

WfMu/u*

T^.*h^
(LSl),
fiftft-

frunzehj lui

de 12 ori pe l.vufiind spre

(22, 2). n

Studii

2839

Teolog fcp>. XLI M. Lol-BorocUnj,

f'orteirt

dulrea neamurilor

auat

ntorstur
pal
l

rolul

fropoJogile
r-

JftfcoccnlfJijue "rte

eittir

are

I Iris tos

col
{ci,

princinviat, Fiul

vi

in

R^tnlta*

16

(&w,
[gr-

p.

0si

Omului. Caro

j^ugureaz
Apoc,
ca

mprI,

ia
descoperire, ultima carte a Nesului revelaie] Testament, scris de evanghelistul loan n Patmos ctre anul i36 e*fce dresata celor apte Biserici dirs As ia Mic. Io an descrie stei situai politica n care se afla ctitorii si, Jnsistmd asupra persecuiilor contra cretinilor dezlnuite de tiuniversale. ranul cart are puteri acestei imperiile Curtea de nunii sfinilor rzboi Iu ini care fac Autorul este influ{Apoe, 13, 7), enat de profeiile lui Daniel, de se neleag de aceea este uor ce Roma este comparat cu Bablion {Daniel cap. 17 i I8) iar tiara sau dragonul, cu puterea totalitar roman. De altfel, Ajjtmaipsa abund n 'simboluri, figuri, elite, a cror interpretare nu este simpl, aceasta De diferitputnd avea sensuri
: r

lui

Dumnezeu
Lui

APOCALIPSA

Ifl).

Cuvn'tul

este

L7rsabie
are

cu doua puterea
(1,

tiuri

(1,

Uj

adlcfi

pun

In

micare

1B).

Cel nviat prezint

istoria u mon n-

i\

tri le si fgduinele ce se vor nr tmpla pinii la sl'rit Mielul deschide cartea istoriei lumii (cap. 5) i conduce lupta de eliberare. Lui i Colul ce sade pe tron li aparin puterea l slava. El judec istoria (cap. 59) si Tace invitaia la ospul nunii mesitmU'c, in care toat umanitatea va fi mpcata .i n plina comuniune cu El (cap. 10). Satana dup care va fi nvins definitiv, va avea toc judecata, naintea tre-

nului, flecare dupii fapta sa. u a fost nscris n cartea vieile ioc, de iezerul va fi aruncat, n Toate acestea se intlmpl in cu22, 6). Cel ce mrturind {1, 1 vin Da, zice aceasta riseti'
;

One

pilda,

cele

dousprezece
(7,

triburi

aje

lui Israel

reprezint poporul Lui Dumnezeu, dar simbolizeaz l lumea. total tatea t toat omenirea,
4)

curnd. Jisusc !v

Numrul
simbolul

666

(Apoc.

13,

18)

este

{Apoc. 22, 20). Drepii i sfinii, aleii vor cnta clntarea Iul Moise {Ieire Io, 210) t cntarea Mielului (Apoc, Io, 34).

Amin

Vino,

Doamne

care mpratului Neron apoi rzbuIncendiaz Horn a, dnd narea pe seama cretinilor. Apocalips este o recapitulare a istoriei mintuJrii *i vorbete de o
serie

de

rsturnri i

nnoiri

caracter istoric i cosmic. De lumea creata la nceput va

cu ptLd,
n-

locuit cu o creaie nou, un cer nou si un pamint nou& (Apoc. 21,

Toate acestea pun la grea in cerstatornicia care tria credinei l am venit In rugciune, cci Foc (Luea 12, +8). pamnt aduc pe Este o perioad de purificare dureroas dar necesara. Actul de puriprocesul ficare esLe comparat cu stpinul oare dintre doi adversari vine En ziua n care nu este ai cp

tit

intr-un ceas de

neprevzut

A
2B

APUCAT ASTA/
Fapte
1T
6),

slujitorul cape nu a-a prsgfitit pentru aceasta venire (Luca 12, 42 49) Cit privete runoate-rea vremii, cretinul trebuie s exercite acelai dseernmnt cu care prevede starea timpului, cci el are capacitatea sa consecinele a cu no ase ii sensul

ca

i nvtura
Dumnezeu,

despre
este

nsabatismulii

lui

incompatibil cu apocatanto-za sau universalismul, speculaie escatocare logic (v. OKIGEN), despre
Atunci nu va mal exista deosebire ntre bine i ru, procari nu va mai exista ru prlu-zis Dumnezeu i este Lui totul, i El In care rul nu poate exista

Grigen serie

ceea ce face (Luca 12, 5457).

n Biserica a admis Apocalipsa Incanonul biblie, totui a respins terpretarea acestefa ca baz pentru sOrltul calcule cronologice despre lumii i veacul eahato logic.

mal doreasc s mnnce din pomul cunotinei binelui . rului, care de acum petrece numai
nici cine

in

bine

pentru

care

Dumnezeu
sfr-

AP O CAT A STAZ [gr. a poca tastai s ton pan ton restabilirea tuturor lucrurilor n starea lor primaorigemst despre specula^ 6 r]
;

este iari totul. ltul, refcut

Dac, aadar,

starea de la nceput l de la ncheierea lucrurilor puse din nou n legtur cu nceputurile lor VQr restabili din re ii pe care o avusese la

dup

sfrsitul

istoriei,

potrivit

creia

lu-

nou

sta-

mea, care ar fi aprut dup cartere omului n pcat, va fi n cele din.

fptura cugettoare
nevoie

urma

restabilita

starca ei

nala, n perspectiva unei universale, prin etape succesive dfi desvrire, graie harului Iul Hristos

origiintuiri

cnd

nceput nu avea

guste din

mrul cunotince-1
la

ei

binelui

ndeprtat de rutate
bine
ca

rului, dup ce va fi din ea orice sentiment

care nu ngduie pi (firea vftffile a creaiei Sale nici pedepsele eterne. Pcatul T starea actuala a lumii, rul nu pot dura si coexista cu mpria iul Dumnezeu. Printr-un act de supunerea, totul se va ntoarce la starea de la nceput (Orlgen, B&pti*
Principii,
II,

i dup
ajung

va

fi

splat
si

curenie

mumii senintate deplin, atunci Acela, Care e singurul Dumnezeu bun, va deveni pentru ea totul i

va

fi

totul

nu numai

n unii

nici

va mai
ntr

1,

III, l

Vii).

Con-

n cei mai muli, ci n toi, cnd titi bold ui morfi moarte, nici atunci de ii* i nici alt

urm

ru

secinele acestei doctrine sint radilipsa oricrui proces de sfincale ire, dispariia judecii de apoi, ne:

adevr Dumnezeu va

fl

totul
c.

n toi* (Orlsen. Desj?re Principii, III, cap. 6, III),

intuieternltatea iadului i chiar rea diavolului care se va ntoarce din nou n veacul viitor (Qritfen, Despre Prindpii, 111, 13, III) Ee^l a atras pe unii teologi din perioada patristic (Grlgorle de Nyssa l Didim cei Orb) prin optimismul ei cosmic, apocnio*txtza a fost condamnat ea nvtura

Odihna de Simbt a
nezeu (sabatlsmul
lui

lut

Dum-

Dumnezeu)

este revenirea deplin a tuturor celor fcute, la El, c'ind lucrarea Lui atotdumnezeiaac, ce se svirete n chip negrit, se va odihni de lucra-

neortodox de ctre al V-lea Sinod ecumenic (Constantlnopol, 553), Afrmaa biblic despre aezarea din nou a tuturor lucrurilor (Fapte 3, Matei 17, 11 cf, Marcu 9, 12 1
;

rea natural din ele. Cci Dumnezeu Se va odihni de lucrarea natural din flecare fptur, prin care se n chip natural fiecare, atunci msura cnd flecare, primind fi va sa lucrarea dumnezeiasc, ajuns la grania lucrrii sale naturale

mic

dup

APOtATISM
ndreptate spre Dumnezeu* Maxim Mrturisitorul, Capete
logice (gnostice),
siu-ta
(.SC
i?o-

Dumnezeu omul i Dumnezeu transcende

,

seama

I-u,

47

in FI

fiinA, experiaz deci negarea oricrei cu-

orice

locaUa

APOFAT1SM
Pentru Ortodoxie, apofat mmulreprezint calea adecvat in abordacel rea transcendenei Iul Dumnezeu treviu i personal. Apofatismul nu agnostibuie sa fie confundat nici cu cunoacismul, adic cu absena de ignotere a Iul Dumnezeu, nici eu
necunoiibilitatea teolofiinei Sale nu exclude orice Dimpotriv, nu tu ai n perspec-

apofatice atei principiu al teologiei cuc, pe msura ce nainteaz in notina dumnezeiasca, mintea se
_

scuiund

tot

mai mult

n netiin-

nr-o ne vede re Infinit. exAcest apofatism ar pierea clud calea cataf atic i sa suprime

rolul creaiei ca

ai

kenozel n cu-

rana,
gic.

dup cum

noaterea

lui

Dumnezeu,

Maxim

Mrturisitorul (n Ambigua i Rspunsuri ctre 'Moie) susine i el caracterul apofatic al cunoaterii Lui o mare imporDumnezeu, dar tan rolului creaiei materiale n nu iiceast cunoatere, creaie care in este suprimaii, ci transfigurat pe unirea cu Dumnezeu. Desigur, baza ere ai ei i s providenei, raiudoar c& Dumnezeu conclude nea exist ca principiu, cauzal al creaiei, dar ea nu poate indica ce este Dumnezeu n esena Sa, Apofatismul nu neaga deci integral catafatismul, dar scrisa l depete. Chiar Revelaia are un sens analogie, de depire, in procesul cunoaterii. Cuvintul scris este dnaintemergtor al Cuvntumod lui care va ti descoperit in perfect n Duh, Teologia apojutic se gsete, de asemenea, la originea controversei

obiectiva apo/aEismulut se pot fixa teologiei, tul, validitatea l Limitele asurare are menirea de a se apleca Dumne.pra ^energilor prin care

zeu Se
nsumi

comunic l Se mprt^et^
Celui

numele Dumnezeu (Thecs)

nu poate acoperi imensitatea fine, nemrginit i nes!rlt prin deoarece nu e numai Dumnezeu mai presus de cele ce snt (de c*i i Suprauumnezeu, i ci create), -mulimea Celui ce e dincolo i depete toat nlimea ce se poate mai cugeta cu mintea, nu e numai
presus de orice afirmaie,
ci

i de

negaie Despre Sjinta

orice
t-tmi, voi,

Lumin

Paiama, (Grifiorle &, n Ftlocaliu

isihaste din secolul al XlV-lea, din-

tre Grigorie

Palama i Varlaam. Grigorie Palama (1206-4350) stabilete n Dumnezeu o distincie Intre fiina dumnezeiasc necunotibil i inaccesibil si luorriie^au energiile Sale necreate (v, ENERGIILE DIVINE}, ceea ce constituie ieirea* 8a In afar, manifestarea Sa accesibil omului. Prin natura
Sa,

VII, p. 273). Apofatismul Insist totui asupra contemplaiei (theoria) luminii neapare ca ntuneric, apropiate, care coexistenn sens de depire, prin CU slava lui Dumnezeu, care revars in sufletele celor vrednici. uniTn acest sens, perceperea prin mai rea nemijlocita, prin vederea presus de vederi n Duh, este altce-

va
tlve

e superioar^ teologiei (Ibiriem, p. 297).

nen.i

Dumnezeu
ct
^i

transcen-de att calea

rjtirmrini

pe CAS

negaiei
din

Teologi

este

apnfntic

loomai

cauza transcendenei firii dumnezede ieti Si nu doar din cauza limitei cum cunoatere a raiunii umane, susinea scolasticul Varlaam adverh

Ce ce se apropie de desvrlreinc decit in parte sin* i nu o nspimn t ai neleg n d n es ilrlrea e necuprinderea celor ce le vad. ce pAtrund n luCci, pe mina cunotinei, primesc cunotina netiinei lor. Dar cnd realitatea spiritual le apare nc n chip neoglinda clar l 11 se arat ca ntr-o

vd

msur

sarul isihatilwr.

luminat numai

parte,

ea

APOLOGETICA
se faci vzut i va binevoi se uneasc prin mprtmult i ire cu subiectul iluminat, lundu-1 va intreg in sine eind acest subiect H scufundat ntreg n admeul Duabis de neiiului ca in sinul unui

31

mai

dintre raiune i credin (In Prosazi teologia fundameniogium). tal (apologetic) este predat na-

fifirite

el atunci ape luminoase desvi raita urc-a in chip negrit la netiina* ca unul ce a ajuns mai Sipresus de toata cunotina* {St, tneon Noul Teolog, Capete ?#!&
;

de te ologi a dogmatic, cu ndeelesul ca Evanghelia trebuie sa vin mai credibil pe baza demonstraiilor Logice, dup care credina dea certitudinea cuIntervine ca Alexandrinul Clement noaterii.
inte

apune

efi

teologice. 16, In Filoealia rom.,

B,

voi.

p. 55).

Bibliogrdiic: 5L. ifctl Sur vwompr&im&iNfr LiniL',

|.:,.i.
T

Chrysi^<te

D^"*
Les

exerciiu intelectual pentru primirea credinei (Strtnntita I, cap. II t ^Cunoa201!). Dar precizeaz dn terea adevrului se da b indexe credina cele ce snt deja crezute

filosofi a

este

un

fel

de

{Ca]3.

Smirn-K
irad.
Sf.
lifflJ(

QtojtifllUltt},
te

se dobindeve

din cele ce

nu

snt

i,tion5

du

Ceri,

R"bert Flwe-

ii..ic>,

Paris,

Io an

DamaftcMn,
TI\(^ioAiibler.
p,

cit,,

qk:

L^- 1 Viadlmfc WfatLvm Cfe njl^W

p,
F

LOssky,
ri'OritTr,

liilUnnK
i

MojiLui-jlii-,
s,

U'Up,

19?7,

21GreTl<i
-

Rotiri
fljrf

rlgbtaottn!
InfJifty

Apopltatic
n
St.

i{votoij\
.|..

DMjip

iy

ol

Nys^n, t wGroe* Orihodoi

Ri'VHAv...

ologfc!
p,

KVS3

(M

ni\

12-

114).

crezute l astfel credina ajundovege, ca s spun aa. temeiul cap. XV 1, zii* (Str omata a VU-a, o eunoa98, 3). Sj\ Vasile spune credinei. bere din creaie premerge {pAtt n perioada apologeilor aprini din sec. II, care au luat disputa Li rarea cretinismului n cestula cu Iudaismul i pgnismuU ca de pilda* Just in Mari irul) cit s* adevrul despre n' cea patristic, existena Iul Dumnezeu nu se poa-

nc

APOLOGETICA cum - aprare,

mura a
teologiei

lat-

apClogeti|

te

justifica re

ra-

sistematic care ncearc dovedirea existenei lui Dumnezeu prin probe raionale sau argumente logice. Creaie a Scotdsik-ii,

tblii pe baza aa-ziselor argumente raionale. Dumnezeu Re dovedete n i prin manifestrile SaLogole, mai ales prin ntruparea plesului care constituie revelaia
a

nvm intui
:

apologetica a fost introdusa n

ortodox sub influena apusene, care a conceput teologiei dou domenii dlEerlte de cunoateraional i teologic, de unde re i separarea net ntre filozofi*, i credin, raioteologie, tiina nalism l metafizic, logic i spiriAnselm de Canterbury tualitate. (Uj-33 1109) t -printele scolasticii, care definete teologia ca fiind **IiinteUectum {credl:i;i Liey quaerens
.are

conceptual a misterului lui Dumnezeu este exclus. Desigur, cunoaterea raional nu este e 11 minat dar ea are limitele, parialitatea i am,

nara a Iul

Dumnezeu.

abordare

biguitile
(dlanoia),

el.

Raiunea
iiaptul
1

prin

inteligenta ca obiecti-

devine ren tru l care n afara * lui Dumnefi, v\\ mine lenzeu. Cnoseologia prinilor de dinta intelectual ist (Clement, Oriex peiV Evagrie) insist asupra care rierii directe a lui Dumnezeu,

veaz lumea,

caut

in tel labilitatea ei}

folo-

este

eentrul

sete argumentul tru a demonstra

ontologic pen^ a priori acordul

Cunoaterea

oricrei (gnoza) in

cunoateri.
sens biblic

se face cu mintea (noua) n mediul

32

APOI-OCiElTCA

ntlnirii

cu personale sau unirii Dumnezeu. In general, pentru Ortodoxie, contemplaia

(theoria)

nu
neinte-

reinem clcva orientri este unu! st indivi1, -Vie vrul zibil. De aceea, cretinismul Aa
tS
\

se poate separai mijlocit, dup

lectului

fie

experiena

cum vederea

nu se separ de simirea I* nlmL Se pare ca separarea intre deducia ntre logic i teologi^ raional i experiena mistic,
la

baza conflictului dintre Grl^orEe Cidabri.i. Varia am de Paianta \ Pentru Varlaam^ spiritul nu poate dar ajuti&t adevrul dumnezeiesc, pretrage eonc Luzii apodictice din uire revelate printr-un proces Ixh. gc, intelectual. Pentru Grigorie Pa1

poate fie indiferent faa de metodele tiinifice, etice i intelectuavad atiest adele care ncearc perspective, ajunvr din divtTse nd ia ntrezriri i intuiii, ^aa imaginile n ap. Caii? se nelepciunii umane snt ca nite pori deschise spre cunoaterea A-

mm

vd

devruluL
Apologetica i filosofi a corespund unei nevoi intelectuale, aceea
2.

iarna,

Dumnezeu

nu

i c

cunosci.it
ci

prin acest proces logic,

cunoatere
purificare

directa, c^irc participare.

in

prmtr-u presupune

de a afla principiile prime ale existenei folosinciu-se de argumente tiinifice, de logic i de probabilii Ai,

ne existeniala

atitudifolosirea inteiec,

fera

Cunoaterea tiinifica se la un obiect i se folosete

re-

tu lui este absolut necesar. Ori cum demonstrarea raional a misterului lui Dumnezeu este de-a dreptul de neconoeput pentru spiritul tradiiei

Instrumentele raiunii si presupune un exerciiu de confruntare dialectica de argumente silogisme, Cunoaterea teologic se re tern i,i persoana care nu poate fi sesizat
::

rsritene, pentru care cunoaterea lui Dumnezeu nu este un simplu exerciiu intelectual, ci mal degrab spirituala profund o experiena
ii

tlut.it

fii

comuniune

te

via i

iu-

bire cu ea

c-unui^terea teologica esie un act de transcende.ro spiritual i de unire nemijlocit cu personaliAPtatea lui Dumnezeu (v. CJL
In
fon:l
b

atitudine tipic este aceea i apologeilor" din perioada ie confruniarr a L'ilosofiei vechi greceti
3.
<.

i romane

MO

TERE).
Apologetica se refer la un ansamblu de probleme i noiuni, ca-* re preocupa misiunea i educaia cretin de bz\, De pi Edil *Ce este corn un intre Atena l Ierusalim ?*, care esto partea de adevr cupriaTest afl Vechiului n revelaia
merit, cine sint prerursorii gheliei in lumea neatinsa de

o J&ftbun :'acest aprectere filosoficii re IV iar te folosi tors, deoarece n ea se afl urinei de inclepuune,
minte? ale
soful),

cu cretinismul. da\ Clement. Alexandrinul

Db

fl-

adevr iduj
,

(Justin

FU;.i

Evan-

revelaia lui Moise, cit fllosote au asumat Evangheliile scrise ? Ce raport

Prin urmare cal ti va rea filosofici ca metoda de a gindl l in tresri adevrul nu este deloc negatfi experieneleFilosoful este omul Intelectuale care caut urmele Adevrului. Dar calea ctre creaie nu e totuna cu calea ctre Creator, necunoscut inalnte de ntruparea Uri
lisus Hrstos,
4,

exist ntre
Ilristos ?

profei ] Msus Ce raport exist intre cufilosofi,

si

Pe

aceste ci.

Dumnezeu
departe,

eslc

noaterea tiinific ca?

cea teologi-

privit

din

afar,

de

de

acee

apologetica este doar un dis-

aa

APOLOtiETl

cU rs despre

nrE ce este s d vin, care

Dumn^cu, Uumnezeu
nu

^rnu

in reaiitaie-J aparine lumii

vulnerabil.i

an UnemU a cunoate paradoxul d la tot pasi n revelaie t-are se

aH

sul
scriitor, fo (gred) aprare, filosofi care iau laie mului mpotriva acuzaiilor per^CUnior care stau la originea

APOLOGEI

Incomplet *i fure tendina H **

deci
dialectica,

dent de filosof iei. E rett ** mpotriva cunoate c ea a ajuns La Dumnezeu de ..Necunoscutul tul ns ca /Fapte 17, 23). El retoriceasta P^t e deveni trebuie *& tic *paci de aoeea ea ^unel iudeul de Inelepnunea lumii unei convertiri, inncrcata de contradicii,

Apostolul

^ **5 lavei

d m pdmele secole,

anun

MU

^^
m
caile

l }* de ordin moral, intelectual caracteignorana cretinilor subversiv al vtafl ICg rul imoral ei cretinii silit dumanii sculul, divinitatea lui venereze refuza ortransform agapele in

^
.

^^

Caesar

S X-:
s
tic

Acestea atat

*hWftt

dar
I

este

coerene, aproximaii mal 'itn mpotriva credinse poate intonree de respinei, devenind instrument
gere a revelaiei.
5.

stabilete

ca,
i

CT

urmrii

^ de

tlnl

f Zt. ton tai

nchid. lagtfc raionaliste *e a lom mirai Ia nelepciunea * tl erau eestett, oamenii de Dincolo br lumii (Gal 4 r 3), este revelat limita pndirii logice care re a lui Dumnezeu,

La un moment, dat

apo-

daci cineva

acuza, s& fie peu<

^W
umoare

Apologet
tii

ie

resping acesta pglcrin atac direct contra

au
a docdc.ctri

personal

Sama

credina <*Jf," realide a vedea pe Dumnezeu prim* retatea Sa intima i do a

alte faoultnti *e Credina este

areac. ta' eastfi epol$K prima prezentare aMemataca general. a trinei cretine in
nel

se

laia Sa. Numai prin Dumnezeu este ere tinii cunosc ca tai Hrlstos e Ftal torul, ntrupat, ca nvierea tttf

g^
-

rfettil
Irian.

Logosului in special. scrie o Apologie

n

(c.

care

ca tui

wu

prezmtu pe cr<.uni neam, superior barbariiudeilor.

Dumnezeu
6.

Usus e sperana

Acesta nelege, (bala V, 3). cre^tme, caprincipiul cunoaterii Crefilosolla. re nu face caduc experiena seruuW-

Dac nu

^ mU vei cpede,

lor, grecilor l

u nu vei

JMtfai (martirizat NeapoUs, se ricine din Flavla

Kte
tualp

-JW>J%g cori U cretinism. **

"

dina nseamn
l

asharului, sursa luminoasa filosolie de Viacunsa a realitii, o

a

Ju5i In Apolog sa T locul nteoHei ,. bete' despre iudaismului in

lo
,

*mWL7$

care vine de sus.

calea

Credina este cectre Dumnezeu, un dar

re^
-

de dar ca se presimte, existenei, en meditaia asupra pentru necesar xercliu prealabil

a

W*

"'**!: AMtOtts O'Wio din Alf Lsese deja eanceptul la a cvinos Logos), dupi care Elioso adevrul matale de nit n parte Hrlst^ datorita aoelor

M^*

toflto*
"

Diemnoir ut Teuloglo

A-K -

Cd. *U

u
ale Logosului

APOLOGET]
Tatiun,
tit

care provin din Lotfosul seminal Justin insista asupra valorii pozitive a filosofici, care este parte a Logosului*. iustin afirafirm cretin, monoteismul

la

nscut n Assyria, converRoma, conduce o coala In

nfiinat secta encratUor.

Siria
cej

(a

faptele

istorice

o interpretare tipologica Cuvintul, Cellalt Dumnezeu^

rora
s-a
cap.
le
*i

ale

Evanghelici

c-

care se abin de la cstorie vin), Scrie o apologie Ctre greci, &sliin care aratri superioritatea oJH barbarilor (a cretinilor)

fa

de cea a grecilor.

Abraain LVI), Hristos este primul nsartat

lui

{Dialogul,

cut al lui Dumnezeu, Cuvintul Sau, la care participii toi oamenii*. Cei
*

au

vici.m
atei.

potrivit

Cuvlntului

slnt cretini, chiar

dac
iar

au fost so-

cotii

r,
cei

Astfel au fost, bunoaSocrates t Heracllt l la eleni

:

Aienagoras Filosoful, contemporan cu Tai an, in Pledoarie n favoarea cretinilor (c. 177) i Despre nvierea molilor, respinge, ea Hind formulate acuzaiile temei, ateism, Incretinilor mpotriva cest, imoralitate, omucidere,
tt

fr

asemenea

lor,

la

barbari:
Teojit ai

Abraam i
te

Ananlft, Azaria, MHail & Ilie i alii muli, ale cror nume i FapU- fiind prea multe ca s

Antiohin

scrie trei

cri

Ctre Autolic {c, cum cretinismul

losof ie.

180) in care

este

arat adevrata fibtre Cu-

nirm

aici

renunm

la

ele^

El face deosebiri

(Apologia I, cap, XLVI). n Dialogul cu iudeul Trrph&tt, Iustin povestete propria Sa convertire. Apologia conine, de asemedespre cult, nege, date rfiportante botez, euharistie- Nimeni nu poa-

imanent in mima lui Dum* nezeu, adic mintea i raiunea lui

vintul

Dumnezeu,
Curnlul
ntregii

nainte

de creare,

i
ft

rostit,

primul

nscut

ea (euharistie) rieeU cele proponumai cel ce crede l vduite ele noi sfat adevrate care a trecut prin. baia iertrii p^ caftelor l a renaterii, trind mai cum ne-a transmis departe aa
te

participa

La

(Cartea l, XXII), creaii fie curat ca o Sunetul trebuie oglind strlucitoare pentru a re-

flecta

imaginea

Daca mi
:

Dumnezeu, Arat-mi spu

lui
:

pe

BEristos.

Cci

noi

nu primim aceas;

ta ca pe o pine

pe o prin Cuvintul lui Dumnezeu, Ksus Hrlstoa, Mntutorul nostru, S-a Ia* trupat i n avut n vederea mntuirii noastre trup i Bnge; tot astfel i hrana transformat in euharistie, prin rugciunea cuvntutui din celui de la El. hrana aceasta care se hrnesc sngele i trupurile
noastre prin schimbare,

comun i nici ca Mu tur comun ci, thip cum

Dumnezeul tu, atunci ii voi spune i eu arala-ml omul din ine l -i vo arta si eu pe Dumnezeul meu (Cartea 1. cap. TI), Teof.il folosete pentru prima dat termenul Cuvnt, Treime, adic Dumnezeu. nelepciune (Cartea I, eap. XV).

Hermias a
Meiiton-de

scris

apologia Luarea

n deridere a filosofilor

pgni

iar

Sardes.o Omilie pascal.

//alb*
bi-

BIbliDorullQ; Apologei de
fiar; tn cOecttA, PSrLnl
retir
vot.
rfttS,
I,

$1

scriitori
bblSe,

am

fost n-

sericeti, Editura Institutului

lSJOt
Ioflft

Rucu-

vai c
I,

este att trupul, cit

sin-

G.

Coman.

Pattnlagia

gele Acelui lisus ntrupat^ (Apologia

cap.

Editura
*9G4i
p.

foiallLiltiiliiL

Jlbllc,

Bucu-

LXVI).

23 353,

APOSTOLICITATH

35

APOSTOLICII ATE (v, SUCCESIUNE APOSTOLICA) una din

i

zidirea lui

Dumnezeu,

Biserica,

fundamentale aie Bisericii, dup cum afirma Sinodul ecu menie de la Constant inopol (381) "Cred n^ una, sfinit, sobornic l apostolic Biseric.. Ca nuul popor
nsuirile
:

aJ

lui

Dumnezeu,

temelia care esu* Ifsus Hristos (i Cor. 3, 9 11), S-au pstrat patru liste cu numele celor 13 apostoli (Mt 10, 3.; Mc, 3, 1B; Le 6, 15; Fapte, l 13) Slmon, numit Petru, fratele sau, Andrei, lacov i loan,
p :

pe

Bs&ric.-Bi

este l*

fiii

Iul

Zevi'dr'u,

Kiliu,

temelia apostolilor (EL 2, 20), nvind misiunea de a propovdui mpria lui Dumnezeu "-i chemlnd pe cel doisprezece ucenici ai Si, lti-y dat putere i stpnire peste toi demonii i vindece bolile. |-a trimis propovduias-

dt pe

BartoJomeu,
lui

Toma. MaieE,

ycov,

'l'inl

Al Teu,

i c mpria
vinderu pe
2j.

s c

lui

Dumnezeu E
(Le.
J,

ce

bolnavi

Biserica

cretin

nu mimai pentru

este apostolic se prevaleaz

t

de o origine apostolic adic de continuitatea istoric din timpul Apostolllor

pn

azi,

posed

a-

numite instituii i slujiri apostolice im\ de care ea nu se poate identifica, ei i pentru are o triml-

LevI Tadeul, Simon Canaaneul si Iada Iscarioteanul n te rusa l im (Fapte 1, 7, 12); loan a fost cel dinii intre apostoli. Desigur, mesajul f misiunea celor doisprezece apostoli au un caracter unic i definitiv (Le. 10, 16), deoarece ei ant martori direci ai evenimentelor oare constituie revelaia i istoria mistuirii (Fapte 5, 3!iy nsui apostolul Pa vel este obligat justifice aposioland sau atunci cind ii este contestat In Corint l Gelatla (Cai. 1, 1112). Kcrygma Originalii a mar-

torilor

oculari

rmne deci normn-

tre
19),

mesianica (Mt

l()

540

aa dup cum

IIsus

23, Hristos a
;

tlvi pentru predica Bisericii, deoarece Hristos a mplinit iconomia

trimis de Tatl (In 20, 21), iar apostolii de Ii sus. Identitatea i caracterul apostolic al Bisericii pot
fost
l'l

exprimate astfel a) Bkerica este apostolic pentru

;

c
lui

posed mrturia
Testament,
sj
lui
;

apostolilor,

sub

forma Tradiiei

mis
lia
4,

i pentru c este tripropovduiasc Evanghecei

canonului

Nou-

pentru totdeauna (Evr. 7, 27), Numai ^depozitul qpos&tic (l Tim. 6, 20 II Tlm. 1, 1'2, 14 2, 2) doctrina sntoas* (11 Tim 4, 3; TH 2, I). are autoritate pentru credin si constituie reguEa de credina >_ In pstrarea depozitului i propcvduirea E; ;

mmuirii

o ii a ca"

vangheliei,
tere!]
ei

Biserica exercita
<<

trimilui

Krisios

nviat
apostoli

(II

Cor,

Umtos,
sens,

de a fi martor al atest deci fidelitatea

13,

el

Fupte

1, 22),

apostolic (Fapte
repreca ala

31).

Grupul celor 13
tanta^ instituie

acest
ntredl

apo&tclititaiea

aparine
instiLuii
3,

zint, fr ndoial, cea mal impor-

gului

corp

IMserijiest',
(ir

creat de

lisus

Dumnezeu

furi,

nvtor,

pentru transmiterea

mprteasc

1112)

pUcarea operei Sale. Constituit

nceputul misiunii Sale n Gallieea, acest grup a primit o harism Special pentru funcia unlcA ce 1 s-a ncredinat, n planul Bltiericii. Cel 12 apostoli devin In acest fel dtnpreun-lucrtor cu Dumnezeu la

ghelia Iul are misiunea de a predica Evanghelia! de unde, caracterul misionar al Biserici L
b) Biserica

celor db afara" EvanHristos. flecare cretin

este apostolic

deoa-

rece continu misiunea apostolilor de a aduna noul popor al lui Dum-

APOSTOLI CITATE
n

nezeu, boteaind

numele

Sfintei

Treimi (ML 20, 19) pe cei ce se convertesc a credina In Hristos cel nviat, Hristos a adunat in jurul
pe cei doisprezece apostoli, ca simbol al acestui popor. Hristos. apostolii, aceasta este o structur constitutiva a Bisericii zidii fiind pe temelia apostolilor proorocilor, piatra^ din capul unghiului fiind Iisus Hristos (Efes. 2, 20). De aceea, aptostoiatul nu este o autoritate n sine. ci depinde de relaia fia eu Hristos. miBiserica deine siunea ei de la apostoli, dup cum apostolii o dein de la Hristos (In
:

Su

scopul e eshatologle, fiind semnul, prefigurarea adunrii eshatologlce finale, cetate sfint, Noul ierusalim (Apocv 2l 2 J3. Ea exercit aceast chemare prin episcop in
1'

dup

calitatea sa de

n locul cel inait, pe tronul altarului, el iiind chipul apostolilor care vor judeca lu-

stttor

mea (Apoc. 20, 4). j dup;j alungarea unuia

a

poruncit,

pe cind

st-

din ntorcea

ei,

la

Tatl,
zece

dup A

rmai
i
al

nviere,

celor

unspre-

mearg i

S, 1G>

de la
se

2627 Tatl Su
;

17,

18),

Jar Hristos,

structur
toiice
le
si

continu

(In 17, 18), Aceast Hristos si apostolii in Bisericile posL-apostrziu,

botezi ndu -le in Fiului si al Sntului Duh (Matei 28, 10), Kflr tfbsv au ales Apostolii iruvintul Apostol nsemneaz trimis pe al doisprezecelea n locul Iul Iuda, sorul

neamurile

nvee numele

Tatlui

de mai

care se orloca-

ganizeaz ca nite comuniti

n

care se distinge episcopul nconjurat de colegiu de preoi (prezbiterium) ,si de popor. Succesiunea apostolic exista numai acolo unde se reproduce aceasta structura, Hristos-apostolii sub forma episcopulprezbi terii. cum nu exist apostol in afar de colegiul apos-

cznd pe Matta (Fapte 1, 2e>, dup mrturia profeiei ce se afl ntr-un psalm al lui Pa vid. Ei au dobindit puterea Sf trulul Duh. Egdultl lor, ca sviroasc minuni i G*

griasc

n attea limbi.

La

n-

Dup

ceput au mrturisit credina cea in Tisus Hristos in ludeea, unde au ntemeiat ] Biserici de aici, pierind n lume, au vestit neamurilor
;

iolc

tot

aa

nu exist episcop mai

evenimentul care ates-

aceeai credin
tura,.,

presus de colegiul episcopal. Cincizeci mea este

au
al

tot astfel, n toate cetile ntemeiat Biserici de la care ce-

i aceeai

nvbutai

lei ai Le

misiunea apostolilor de a aduna poporul in numele lui Hristos cel

mal

no] $I-au

cptat

De aceen continuitatea cu apostolii, adic reproducerea strucnviat.

turil

credinei .i semine ale turii, pe care o mprumut ?{ de

ca

nvzi,

se
n.

prefac

riii...

susmenionate^ se afirm

acest chip

ele insele in Bisti ele snt kik'u-

ASEMNARE
tDexvr*
trad.

39

tm
lat.

In

vul.

t*

ortkoaex ttim

O*-

cre^nim"prezint insal esena geneta omAvi, Qmilin

lul
l

17

Cit-, P-

ZID
;

**

^echi<

ASEMNARE
slmilitudo]:

|gr,

BWea

bJW^J" de *_
51

valent cu indumaezelrea Duhul SJ'irtt IX, 23 XV,

cit.,

De
.

Jt,

iraa.

*?J?

&W

S*

ST1 >-

Doyfl

fam, w
u f**uj

omul, creat

dup
car*--

chipul

dup*

Uini c*/

prin

^.. mm

fldurc

rtonfl

iJaruJ

w
"'
''

^ cderea
48),

stare pe
in

prm a pierduta o cflP&cut, dar pe care

Mit

.'tj

e <M>fc.t*

** *

orientarea A*emfl*uw*fl esie

i
,..,.

lilJ ,.

,..

fof

reJdbff

#tP
iJ

i ce

CHIP) spre perfe^unea

T %&.
5
ro

nezeu, de

unde caru^erul spuiiuulttah antropoidei 1 iLft chipul este cprapr.;

..natural,

]^^ dLn^
'

fotoni

Jm^und

cu

^ca

roduL libertii
al energiei.

care presupune
si

Am&V*m *^*&T *
***f?^ arului indumiie
.

i olului voiM

fW^^
-

S p^hri^!'

Duh

Mim

*f

contienta a

rintf

pl..',-i

&U*

r*'fJ"n

^^"r*rt

pijn

*^

d in oimtam. ^^^'omul
claritatea dintre

5ffi St
pucut

*.

KS
du
;

SSL ** vechi

J art

^nd

rr

ft*i

M^,

te*

rr.l

nj

l uman Lwto.

noua.,

nersoacel.
suflet
lui

Sta*
a
Sftat.
Ici,

Pentru prinii Biserlc

frumuseii
Este

i.
,

,,,

3rlu itd

cftipuJ

sattrtulttl

ttilfl

*:

"feSE? chipului

Iu! iS

Dumneaei o ia

Ee

abur. limbajul estetic care

;

ta* P L "" o M**

Ir

nceiic,
346),

5S

In

f-'ifon.-.jYj

r-un..

vnf.

f,

Uu
ui

ta etic orienLul la 5 e tea ntuni

c^ P u

|**}Uf

^ |L Sur rorrfllnc cJl? fftowdft r^f hint '" L >* Smct. Vi Mk*tt* .n t Cl Cri (drtL Ll1inns du
'

ca un ur te desert, mal degrab Cer, S. cu -din slav in slava (I

.18) dectt

omologie

"**'!

nr,

180),

W. N^^
&r- 10'
:

!
1

^
'

^^
L
t

VpiC^

asemnarea cu Dumnezeu, omului, St te cu putin firii

re pierdut.

la o ca o rentoarcere JH* Pentru Vasile

vin

i'tftsej,

Jir-

P-

^HKS,
ireale

pu
re-

U* constaii cure se firii dumnezeieti, pronietoute n rmUe, n lucrareu

ATRIBUT1:

pppfi^t^

:iij

ASCEZA

neptlmire ajunge la starea de prin dobindirea virtuilor, cu nelesul patima sau viciul nu este cie Asceza propriu firii umane. constitutive unul din elementele ale spiritualitii cretine si este ca chf valen cu filozofia, activa Virtuilor., cu dezbrcarea de cornul cel vechi, cea dinii treapt u urcuului duhovnicesc. Vi ut utile con-

stituie

yri pile
Iu

prin care sufletul se

a

ridica

contemplaie,
acestui

doua

treapta
ri

U2CU*.
lut

^ a li

urmarea

ISepMi miHrlatos prin

virtui nu este posibila fr.i abandonarea elementului iraional, "nmestecat, impersonal si nespirit.ua
a|
1

vieii umane. In fond, efortul asce tic este o lupt spirituala dt a rertiga viata unitar dinainte de cderea In pcat, cnd spiritul do nirea peste trup i fire. Accesa pre-

cretin nu se Desigur, asceta n poate limita la autodisdplin, sens natural, adic la efortul moral de a tace binele i a evita rul. De asemenea, ea nu epuizeaz ntreg urcuul duhovnicesc. Nu ejdsr:!" ta ascez propriu -zis nainte har sau har {cf. Ps. I2i\ pregtirea Mat degrab ea este continu pentru experlerea Inttm.s.i a harului deja prrrtft, Ea este proprie vEeii de uiri, dup care Sufletul vu Intra n nelucrarea de dincolo de moarte. Lumea de acum, comparata cu ziua, dinaintea S mbete! fee numete ziua de pregtire (Gngorie (paraschevi vineri) rrad. de Nyssa, Viata lut Malse,

fr

supune un exerciiu atletic continuu de schimbare radical a direcomul truspirituale iei vieii pesc^ moare pentru a se nate cornul duhovnicesc (I Cor, 15, 42
:

rom., p. fi 8), Asceza este condiia n c[ire pzete p&rgB credinciosul S fin tuiul Duh, pe care a primi t-o sau din harul Botezului, nestinsa, daca ceasta s-a stins, o nviorea-

z, De aceea m

str-duie?*;

{mS

exersez) sa" am totdeauna un cuget curat naintea lui Dumnezeu i naintea oamenilor (inapte 24, 16).

53).

In acest iens,

si torul

Maxim Mftrturi vorbete de mo ar tea morh

H i moartea

vieii* (Rspunsuri ctre Ta tas ic iii, Fi loc. rom., voi, planul crr III, p. 340350}. n lei, spiritul de ascez se poete exercitu prin depirea strii de duclihile
nil
lniilfi'iai.i
i

."itrc

uiiihilco

\a

unul spiritualiu tii, numai renunarea la ^deprinderea rpeasc (I Tim. 4, B), de pilic moartea trupului cat)* (Rom, 9, 10). poate efcibera forele spiritului spre lucrarea virtuilor. Asceza este un stil de viaa care respinge fl amestecacretin rea valorilor, pervertirea perscB naturii nel umane, degradarea cccJbna mediului fizic, tendina
creaiei,
tn
pi
te

necurate stapnlte nebunete de dragostei trupurilor. Dar lulntl din cercarea dragostei pricin de pocin, au ntors aceeai dragoste spre Domnul. peste orice frica, sorind ndat n-au alliot saiu in dragostea de Dumnezeu. De aceea i Domnul a zis despre" acea desfrnat, nu
suflate

Am vzut

fr

s-a

temut

ci

Iubit
(Le.

mult
47).

Ea

putut schimba cu tea cu dragostea

uurin
7,

dragosloari

fj

&

Suvnttll V, 6 n Fts. rom,, voi, TX, p. 149 ; Mar cu Ascetul, Despre U$e dvitpvnic^uicii, ti Fllocala rom., voi. J, p. 2;0 250 loan S crrui, Scara (trad. D. -S!.i niloae, Flloc. rom,, voh IX, 1980).

crrui,

sumau nii. Ea

afara sensului comuniuin const n convertirea dra-

Bibliografii?: NLkoJatv von Arsenicw,

hiqrdt

gostei naturale in eros divin.

Ost kfrelua nud Mysitk, Ernst ReinUerlrH, Munchen, I&4&4 AtchlTn.

ASEMNARE
tDexvr*
trad.

39

tm
lat.

In

vul.

t*

ortkoaex ttim

O*-

cre^nim"prezint insal esena geneta omAvi, Qmilin

lul
l

17

Cit-, P-

ZID
;

**

^echi<

ASEMNARE
slmilitudo]:

|gr,

BWea

bJW^J" de *_
51

valent cu indumaezelrea Duhul SJ'irtt IX, 23 XV,

cit.,

De
.

Jt,

iraa.

*?J?

&W

S*

ST1 >-

Doyfl

fam, w
u f**uj

omul, creat

dup
car*--

chipul

dup*

Uini c*/

prin

^.. mm

fldurc

rtonfl

iJaruJ

w
"'
''

^ cderea
48),

stare pe
in

prm a pierduta o cflP&cut, dar pe care

Mit

.'tj

e <M>fc.t*

** *

orientarea A*emfl*uw*fl esie

i
,..,.

lilJ ,.

,..

fof

reJdbff

#tP
iJ

i ce

CHIP) spre perfe^unea

T %&.
5
ro

nezeu, de

unde caru^erul spuiiuulttah antropoidei 1 iLft chipul este cprapr.;

..natural,

]^^ dLn^
'

fotoni

Jm^und

cu

^ca

roduL libertii
al energiei.

care presupune
si

Am&V*m *^*&T *
***f?^ arului indumiie
.

i olului voiM

fW^^
-

S p^hri^!'

Duh

Mim

*f

contienta a

rintf

pl..',-i

&U*

r*'fJ"n

^^"r*rt

pijn

*^

d in oimtam. ^^^'omul
claritatea dintre

5ffi St
pucut

*.

KS
du
;

SSL ** vechi

J art

^nd

rr

ft*i

M^,

te*

rr.l

nj

l uman Lwto.

noua.,

nersoacel.
suflet
lui

Sta*
a
Sftat.
Ici,

Pentru prinii Biserlc

frumuseii
Este

i.
,

,,,

3rlu itd

cftipuJ

sattrtulttl

ttilfl

*:

"feSE? chipului

Iu! iS

Dumneaei o ia

Ee

abur. limbajul estetic care

;

ta* P L "" o M**

Ir

nceiic,
346),

5S

In

f-'ifon.-.jYj

r-un..

vnf.

f,

Uu
ui

ta etic orienLul la 5 e tea ntuni

c^ P u

|**}Uf

^ |L Sur rorrfllnc cJl? fftowdft r^f hint '" L >* Smct. Vi Mk*tt* .n t Cl Cri (drtL Ll1inns du
'

ca un ur te desert, mal degrab Cer, S. cu -din slav in slava (I

.18) dectt

omologie

"**'!

nr,

180),

W. N^^
&r- 10'
:

!
1

^
'

^^
L
t

VpiC^

asemnarea cu Dumnezeu, omului, St te cu putin firii

re pierdut.

la o ca o rentoarcere JH* Pentru Vasile

vin

i'tftsej,

Jir-

P-

^HKS,
ireale

pu
re-

U* constaii cure se firii dumnezeieti, pronietoute n rmUe, n lucrareu

ATRIBUT1:

pppfi^t^

W
,i

ATftIUl-Tg

Dumn* de nUnttUre P^n W* ca manifesta Se Se comunic to| personal privit -:* ta**
^i

duhul
noi 31

Tu l

ae vor zidi
(Ps.

***
103, d

faa pmntului

Omului Atributele nu jM
a

Dumnezeu te in care cu omul *i ere intra n comuniune Iul Atributele ant numele
atu
este cu neputina Bd care in lume Imagine

VV
a

%
la

prin prtie P*; din afar, ru o are neliind adu*. de aceea flinta Sa.

Dumnezeu nu priiwite

**
nu

w g^**
exempu

existena din neexitena. de departe nimic contrar. Pe de P rtnt cerurile mT',Ip cile ele de cjde caile

dul de

K
la

existen
'adesea

al Sfintei

1*1*

departe sint vristre si cuartei Dei este voastre [s. 55. 9). lt creatorul Iul, fiina Sa ^P* lut diferit dup din trup om, care este compus l de

^^"KS1 1

^ %*&

pentru a descrie
lai

proprU Sl Sale ta ar Dumnezeu de tun

lucrrile

i
W). El Jt fpturile, nu are nici o

Sg
ea

Num,

23.

port

D-rnii oameni (antropomorfism)

^te_CelUdU

Jl lg Care

se trebuie Iunelor ceea ce aparine

de*P re nume sau zeu, care L-ar

rreat,

M 2 &#%*$
li

^"JlS
Orice

vei
ternic

idemnica

"3&

uueU cuvinte, caliti

este o ldoUltrie ,. atri butc atribute, pentru a exprima aceste i nume sint
citi

i 1 i-u cine mi... Cu oli asemenea. zi voi ca s Siu 25). tul {s. 40, 18 l Dumnezeu eate Bewe, *****;

... menea

asemna vo! pe Lei Freap sffli unde vei gsi altul asemnai

*****^2JZ

^
1

Dumnezeu arat
ceputuU venic

ca El

de direct, ca de pU revelaie mb.re venic, duh, bun.

ar
iar
j

dL

autorii

biblie,
.

altee au fost treime, persoana. --.ca

:

WdM^WJ*
1
l

i
l
.

din

nceput sau origlM l este existenei Sale n timp. El

(Fac.
1,

nW e* * *
1
;

nu are nic

M.

4.

ee D"' Astfel Dumnezeu A person^ Vdic Htotf vie,

24

netrupease i

&
este (n

nemater a

e* e
,;

nsui
in

suflul

'l

**

vieii

&* f
(

UI " ane

eVueste Duh i

cal oe I

"

pe Cel dinii i Cel de este mai 41 4-44 6), Dumnezeu presu chittr decit Vfl^leia. create* port cu fiinele i in ttaP Jl El nu este circumscris ?i in atara spaiu. El este In toate supus legilor fini de toate, nefiind Care a (ai devenirii ,Uurnnezeu,

h Ue
,

W* g-

In

1*

'rul

lumea

M, Acesta

i ton cele ce sin ta fiind Domnul cerului *

,n

.iVmintulul. nu locuiete te pta' fcute de tfKMo <^ .

tun-

venic

si

existena toata sutiarc wr V ci duhul tar.*! Trimite ve. arin se vor ntoarce,

%*$&$$>&,

Dumnezeu Prin rola Sa, afara de El, lumen rul creeaz, n i timodat cu aceasta, micarea si
pi. Existena umana
istorica

&,? Atotnw-

**

eman

din

existena venica

nu IW

4t

ATRIBUTE

Dumnezeu.

Domul

st e

numele

Tat]

Mi-a

poruncit,
este

aa

fac

(In

de faa Lui nu se poate ascunde Unde rs voi duce de la &***?** U Ta, unde va, ta# ,i de la lata U De in <*r. Tu acel
i

'

&

voi sui iad, de m voi pogori 1> vo! iul aripile mele voi aeza de nea

om

iradiaz Hi vie atotprezent. care dumnezede aceea energiile blre energii ale Iubirii
:

Dumnezeu

fiin personal,

nuna Ta nri .- nile mrii, i acolo povui i nrii va ine tem**?*'

faa eude dur, l-

1^

IraujlrUe

lucrrile

Mjfc"
ii
:

Tm*
lu-

zeu n afar sint nsuiri

U marM

XiM
te
ii

poaadincul flh*d Salo nu utem ptruns, totui noi P ,."i"

crri ale iubirii: ntrupare tal rurnprarea au ca mobil Iubirea Dumnezeu [aa de om Dumnezeu bM aa a iubit lumea, nct pe Fiul dat ca^ oridj [Jmil-NScut L-a

f*J^
i

crede
viat*

El

nu piar
Puterea

c,

asb
Is-

venic .

pitoare
providena a creaia, Aadar, ca prin tlc prin care cunoatem, Parte, existena ni te oHnri i i nsuirile iul Dumnezeu

a cipiu Iubirea,

(In 3, 16>Lui Ilri&tos are ca prin-

!*"&
vme

ei

din

mt

iubire

Dumnezeu

nvedereaz

jJamnewiu

este i*l><

3*. .* Jj

de noi prin adragostea Lui mupentru noi Hrlstt* a ?ee pneatoi eram inca rit, cnd noi Hristos este(Rom. 5, Q). Iti W3S

fa

lc,

S r gW-.,
m meet
lui
6).

prezent nsi iubirea (TU zeii pentru oameni

lui
3,

Dumne-

cuvintele^Dumnezeu

Altoiul loan
insu!
Bfcva

r^
mi-

a
tfi

lui

Dumnezeu
iubirii
iui

este

Voinconcentrata
4),

toata revelaia

Iubirea este

^gS, numele
lalive,

legea iubirea

Dumnezeu

JJ-g^ Dumnezeu, manifestata constituie fora f in li&ua Hrstoa, C amt ncoeziune a Bisericii
:

(Mc,

17.

Dumnezeu,

Iubitor

fe oameni
in

viacredinat c nici moartea, nici

nici

ndelung-rbdator. lostiv, indurare i de dreptate, gradul Iubirea arata

pUn de
'

care

^
i

a,
nici

fele

descoperit DuuMM H>arat udincul propria comu

Intimitate,

lunii Sale cu oamenndin partea crettattor. Dumnezeu ferea de a fi unit cu

g*#***
.

^^L,ff n
I)el

mAlimea, nici puterile, va nici o alt fptur nu adncul ^drane despart pe noi de putea artata intru gostea lui Dumnezeu Domnul nostru (Be-m.

de

ngerii, nici acum, nici

stapmirlle,
cele ce

mo

vor

1,

nici

Hristoa
Bt

cea

maT

d**
in

P**"*

"

Hbus 3833).

Iubirea
tfitfenfe,

Lui

Dumnezeu

se arata

Numa! un Dumnezeu
.ine iubire /ist CA TreLme

SS

P^eaza
d

HMl^ ^^? ^ umta3

c*l* este

Iubirea e*te

Dumnezeu

fiin i treime.

P^"j

Dumne$6 (Ps. 9%< 3K Sfinenia lui Jii ca zeu (Amos 4, 2) nseamn al tJt::; iViriT. este elul absolut * "-". Fii sfini, cu vieii umane
:
1

bimficrrten

m djgW

7)- w 5*. Mea cel Iubit- (Mc, cunoasc lumea Dar ca s

\[^

^mt Domnul Dumnezeul vo&tru, 20, 7). Dumnesflnt, (Lev. li 2 (Lev. ^u v zeu are un nume siint
j

sriune

Eu'iub^peT.uk v

pr^um

3;

Amoa

V),

pe care ngerii

13

AUGUSTTN

laud

in ceruri

.SflnV,

SSnt
(

Sfint

voi

pmntul de mrire l"' culmea El este nu numai

dar>

^ m^de t
.

^
1

',

i ele reprezint ir In persoane. ) "3r iul Dumnezeu ZL mi primesc pxfctenanri wds. OL'Sl bcnb, t"^ r" tfini
tUn tenta vojrik dup f'."", * de ineeput. tot UI
v v,;..

W*?^
ce

to-r^l precum T
deavwju

vpa
fflffi

nu T fr de
BSnt

afinii,

sfinete, l ,4B),ritf Cel care

2
'

tru cel ceresc

tuni 1 inapi narea lui Dumnezeu

p.

*t&.2 tapete <i^V'

f

uar num:i

Buntatea

***

care
,'H

toamn *ggg<{ Printele Induram**

ctarurut
^

8182)-

.Ihllegralia:

K.a

f^J
la

rnr

mprtete

r.

3.

p.

365
8-a

*ite
i

DoeonTuiu-&e ac ]a r ._u -w h care nu te schimb.

AUGUSTIN:
paste

ftSseut

la

>.

El

q* 9

de

** ^8f srau. care S-a

:

nu ti dar nostru harul Domnului

srcit, ca
voi,

^S & C**,2S^
"
,

ftn| dini
zat

l" (Numidla-AiRL-rui) din cr taVat africani, in 354 A de la mama

***

Iisus

Hr

<J

"f

u
-

nu nseamn nu Dreptatea col in ne mllwtivlrea Sa fa de

o !n 3(17. in (deertei m CoitfeMtmJ tire A Caragina predat retoriea in o ta. deZit adept al maniheiamu oare ncuraja -

dup

^VfeS)

religie

dualista,

SffiSS
rtri

a mpa celui puternic

^V^^
pe

-r

^.

ascultarea El rspistete
si

influena* de accent pe piri nlarn. r^are punea i conte j>l iu tiunea Spiritual
Este

W^
i

145, ie)

JW*rttSST?3toi
P
2

^ellEvr
1

2;cL IITim.

4,

Sub a interioar. .,., rul are Wii" Auflustin crede efl nu este deci un ta absente binelui, cum credeau maorin in"u in stne,

Maxim
mari
in a le-a

Mrturisitorul

f^J
1

imnrtslt i"ip ,

^a niri .iumn J*"* * raiona e

'Wei
!

gsmd ipri formeze cu lumea Knmani S, w pentru aceasta in

"
^i

vederea

ril suitlneru

conservrii <+

i
-

Bntuirii
.JL.i

el
lui

ta atare

capacitii doua k-a druit

^^^netep PHmele doua f urmele S f Dumnezeu .fS^ de

acesteia
sint

elds _

W*
H ^
ir,

exemplele

lui

Antonie

Aug*ta

i^i';;

uaT

iar
ttile,

in

.'

in

creaie

ui

morta^trea de atui comunitate

g!

JW. I se ntoarce

m
-

Africa IU Al nea. Formeala

din

c-ontemplatle

Tagaste. Jn

AUTOCEFALIE
301 devine preot la Hippo, iar n acest timp. episcop, hi anul 396 neoplatonismul Iei de Augustin, cretin, nclin Citare" o concepie societate, lume', pesimitii despre
istorie,

43

Do irauwcr, Peiis., TOT?, ?. H> L Mar ou, Sint Augustin

r

[?l--l**i

Itiiiym-

tmtfim, Ln Senil Paris, 1951, P^tor Jirewn.

Lq vfa

tfe

St*

Auotfitin, Pa^ls, hcull

ID71.

formuleaz prlnvipiul Augustin nelegi, principiu opOS Crede ca maniheilor. Contra raionalismului
:

au to-kephak - conducere de sine stttoare.j Ideea de autocefalie este constitu[yr.

AUTOCEFALIE

care existau donaiilor, Biserica este n IIlppo, susine mi teren mixt, undo sariul i neghischismei

tiva Bisericii lot/ale. deoarece aeSoreprrv.inta poporul Iul Dumnet r^

zeu

(feosj

drese mpreuna, refprifge deci deoarece taipractica rebotezrii, nele sfert celebrate de ffa-lstos, Desigur, sacru mentei* nu dau roade dasnt primite tari dragoste Scrie

na

pentru a ca o mrturie a vieii sale In HrisIn tos, sub conducerea episcopului, irn^nju-ontln uitate cu apostolii, r.ii de preoi i asistat de diaconi Cacu participarea credincioilor,
autocefal al Bisericii loca Ic se c^prinU] ce] mal ulne n asse^Bdoa rece euharistlc t ad li ea poseda" acea structura e^lezlftl Biseric tara" de care nu exist ca Toi sii HnsLuLiS'- pe dto m episcop, care pe Ilsus Hrlstoa, pe este chipul Tatlui, ji pe preoi, ba
racterul
l i
;

adun cit ntr-un anumit loc Euharistiei aduce Taina

tfeipre

Treime.

Justific

coereiu-

nea disidenilor.
unul 411. Augustin intervine in disputa cu pelugienii. pe care! Lil:-' 'lup ce Celestin respinge botezul ud pi lor. Augustin susine condamnarea peLa^lenilor Pare minimalizau puterea harului. t!| de{Jespfe. doctrine volt mal multe cdere l pcatul originar, ea vin despre necesitatea Hasi corupie despre convertire pentru rului
i
\ ;

Dup

i-i

i,

ci m pe adunarea apostolilor (Ignatte se poate vorbi de Biserica* ctre Tfh* al Antiobci, Epistola
;

fr

enit III,

1,

trnd.

cit.,

p. 7),

predes't naie

numrul

fix

de

a-

leL

In teologia si spiritualitatea sa,

August in a cerut cretinilor st nu cu tunica n care .se " conformele

ruul, ct i3 <crbe pacea cetii cereti, In afar de celebrele Cetatea lui sale opere Confesiuni Dumnezeu, Augustin a scris cumen-

domnete

irjril

biblice

pe Munte,

Psalmi, Predica de despre fon) $3 omiLH

(la
;

apostolic i postaperioada locale i-au postolica, cnmunitaiie consliiuli'pstrat ntiL-L-i aceasta eclezlai, sub conducerea episcopal. Dar din momentul cind cretinii mul se fspin dete in afara de marile ceti i metropole, iar preoii jnil sint trimii de episcop sa poarte de grij comuni tailor locan
le,

mai ales n regiuni rurale, or-

anul liturgic

Augustin moare n anul 430 emu vandalii atacau Hppo. Augustin ii exercitat o Influeni capital asu|th cretinismului apusean, asupra culturii medievale, asupra te ologiri
reformatorilor,

ganizarea biserleeaacji &e modifica Aceste Biserici depind acuin de e>

la piseopul regiunii, iar episuopil, erindu] lor, depind de cel dinii* Ijiseop, adic de arhiepiscop sau mitropolit. Desigur, odat ce regiunile au fost repartizate Intre episuopi, independena vechilor Biserici locale a Jost limitat, mai ales in do meniul disciplinar i administrativ.

HBin*a< Dlctionnaiic des Pfces de j'EgJlse, Desetoe

BlbLloc]

mi lei

A,

G,

u
i

-iilrilBmW

aceM

Biserici.

Dar

Deja slnOi<*

^,%jrt$
S Sffi

ti -a fosfnlcioda
tf

dn*
liC

patriarhale

."S
de

wdr . Achia

W MW.1

;<*,

Tradiia

canon ca

ile

bisericii
(n

*
IW
recU _
acesta

aceasta

S punino privin, _Snd

'."*

lu-

* ftJTs -

SmS

al

ea ecumenic).

Si
une

d
8

e
I nlenVa

noscut ca

fund aP"

a ? cmai de

sinodul Btnd singura ca si ftteag

;

l*^?*5tS *** ^j; ^ primat 1

1iepip sau.
ui 34

PP""lJ5
>.

un

teritoriu

" UwBcta apostoli BWM ca .

al

eueziiwB e nonie plenitudinea local* l Bteerid

b) Prin

autocefalie

^^ &lS*^
a se

Sg-J-*

hin in das
,, n-te ecu

(caa o-

SW

^entitatea

locBle,

realitate data

^tal ^SS ^tinuu

oe
diveri atea
1561 '

cultura e.

i^*^? Ulup
V T^ericu

este Prin

Sinodului "can. 2 al Blw sa meniri jnemcj j" sfineasc ou "ri mir. un eerll necesar Tainei uni""
,

ate .

su

primat a to
1

ta afara

"V lB7ii *^- "Ji I

dup
P

incerpatrit

minat a,adar
cunoscut o
* ia

^^
esle

arhle autocefo a naiU na1 Biserica

nali ^^Nourne- bhiar eaC & c Aitoce/olw. * primatul, nu \ SS * sil ^u nlca de ^^"-J^Siud ! o poat-^ m** este ne B& teologi < nS
"T

a.

f transetnica

sau

Patriarhia

^"^ ecu"^
a

multinaionala.

"iA

att

K*

namm--

M W1 triarliatelor noi,
iiattel

<*Mar e d L, ar eee s-ar

r-

?lSSrW, umnor numai JocalW

dWe
an
oriC e Biserica
s

licl S a,i

deoarea

rf

" prin doctrina ei

se ronlundu Biserica auto^Jnlfi sa u nationaU este cu Biserica r,t r principi 1 Desigur, lc , aten .

egal cu Blsf r '"

mu

fwdaMWtal pentru nfiinarea BIsenc

te

nonul^aLS.a!

Jg^i, ^
i

loc

(ca-

1-

nstituje ^f'^^Vlezioloordin ale tlle de prim care o giei lsiiitene. Bi S no, Itt de sistemul cit i de ic monooefalc,
nille

^a-

AUTORITA-TE

45

congregaie nu li st. Acest sistem mtikti prim: Epiu teri tor tai l tegank datorie cu necesitile misionar^ i
L

fcUograrU;
loc<:!alic,
lti

3?

pastorale ale
-lin

Bisericii,

De

altfel,

Despre auVII 11950), ur. Idem, despre tn.it oiKtmht bisericeasc,

Stan,

l.

Qrtndoxis,

StudfJ

Teologice.

punct de vedere

[Nljtf),

tt r,

jj

fi]

istoric,

siste-

iri^m,
'.ilc,
>

Autocefalia
di ui,

nmi Bisericilor autocefale este antena- ShfomeJ dintre Orient l Occident flt)r>4) cum i c&tefii Ccmsismtinopolulu su b turci (J453).
1

.J

fi tfitQm&ta ut Qrton MltrnpoUn OltanioU; XII (10S1J,

j
|

i f

t,c,j

,'fj J"j"cr

$i taitOf] O ffl ta

Ijt

Blserh-u

Biserica nind statutul

e)

MU*opoUa Moldovei i SuccvrU, XXXVIII {[W32], r.r, 7B, 5.

h,

Ofilit,
De

loc al fi

su

rare, uzurde autocefalie wu

Troitzky,
(extr H
ij

f^iiiotphaHt

*t

a r\n
ar.

ingttse

diji

necoardonEirii, itdii-.i FiefntegTatfl in ordinea catolicitaii ortodoxe, nu este Biseric, ci o grupare shismatiefi. EckzQioglix ortodox este in aceast privina toarte exigent, comuni t&tq

autonomie,

Mea*ager
r

tic

J'ExurchaL
11

r.imne

IVtn.ndio Russeu

Paris,

1952,

du
12|

Mitroputittr Tt-uctiit da Mol dn vie. cji. /'nalft (Jo rQ\}iQr.kpha!ie (1885 IflBj),
La

din punct de de sine stttoare, independenta,, u tos uf] oi ente\ pentru ca el i lipsete moca ni siiml esenial al succesiunii Bisericii un preot nu poate hirotoni un alt preot, un episcop singur nu ponte hirotoni un uit episcop.
fi,

ortodox nu pole
vedere

*Bauatafa Oriodo* Chun:h News?', Z iyfI5, i>. 3243; Jargu Jvsri, CJJiva farflmi v.(mQr\it:L nelesul 9 expifcare Q tor in tfrpul lUsrrimsc, In Stuiii Teatogli:i

ecieziologie,

P*i

1939, nr.

-l,

p.

91^84,
[gr.

ei

Tn

te rm in ologi a

canonul

orto-

doxa se face distincie ntre ciutenomie $i nytore/nie. O Biserica nom are un teritoriu i o autoadministra ie proprie, dar ram/ine fi'i tncOrpOTt ca Biseric-HIc \n futisdtelfl * Biserici i-rn a me. Biserica autocefal are conducere proprie sub forma imul sinod local este de sine stttoare ca organ teare

exousia, lat. capacitate* de a exercita puterei f&ywiiiit) sau harul (ht&te) primit n Sfintele Taine i n special Jn Taina hirotoniei, n sens restrm^ noiunea de autoritate se refera la exerciiul celor trei slujiri sacerdotul sa^rai"ui'.il, misionar ] pastorala de ctre ierarhia bisericeasca. Sub
auctorltas

AUTORITATE

potestasj

influena teologiei catolice, care consider cheile Impar aiel* (Mt

li') potc.Ui$ claves ca J'tini sursa oricrei puteri n Biserica, a
''',
-

este Blscrtc-sorso egala cu celelalte 3f serici surori, Dependenii

existat tendina de a coniunda ai*taritateu cu puterea jurisdicional i de a o separa de puterea saera'

canonica a unei ^Biserlcl-filce? do Blserica-manuui nu nseamn subordonare, dup rum autocefalia nu friseamn independen absolut.
Disciplina canonica ortodox impune ca B (se dea local, indiferent de

mentflla i de sfinenia personala. Spre deosebire de aceast tendin tradiia orientala a subliniat mal deuntii tea organica dintre puterea de a judeca (In 5> 22) l puterea de a Ierta pcatele (Mt 18, In 30, 23), dintre preoie i ur18 marea lut JJrlatos ca Arhiereu de ctre cel ce dein autoritatea In Biserica (In 21, 1517), Cine, oare,
;

tfrab

pe care a obinut-o, rmn n succesiunea apostollc .si in comuniunea universal a tuturor Bisericilor Ortodoxe

forma de

.'iiitonornie

surori

este slujitorul credincios

i nelept pe care 1-a pus stpinul peste sin-

rroiUTATS
4B

inii;

sule,

in

, cu

ti sd

le

dea hrana

Iu

condliar.

Desigur, ca este apostolilor, episcopul^

^
f

sen d* credina a B ftind doctrina mai dogmatica *e preocupa ,ii

i

Certul

teologiei

**3
* pon
,

adevaru ui rul de cuvint al slujirea epiKOAtanasie). El deine hirotoniei -;'" n virtutea ml-i si " uc^lune apostolica, Mjre !
cultatea de

PJ* (Sfintul

hartem care se nelege aabllitatee Bisenctl de

,i

Pf^rpreu core

determina

gute de PL_

5,
,

sau a tsTsenl, episcopatul

hgg
^mau

ntr-un

"iod

Juridic-

ma8 *tc '!'

n

eTintr-un mod harismak,

mai

tate . manifestat in nrocesul de aprare

/** Se c

i 5S doarme!

Saffi
etala

ortodox

mpotriva

plscopllor are durtfM apra i r de a nva, de a Sub oficial a Bisericii. ,.,,-trina proprio a ea prin semnturi, Pe sinodale te alt parte, exista

oblice.

zllor Potrivit unei separa intre tice s-a ficut o ierarhia bisediscens...

g**.**

adic

riceo*:*. si acctota credincios, ppportfl

dW^ * & ? P"*"*

i^^l depz tul a
un .caracter

de rismutic a poporului a **** actul "J: car se exercit n propuse *sau tor ture a doctrinei Numai, contiina
tOTpului

f^^t
n

cxistn

un magisteriu

sensus cK ,sesus Odelium... receppoate confirma, prin duc,

bisericesc,

W
, i

tadec

raportul dintre formala a BieooatoUc i doctrina ortodoxe nPotrivit, tradiiei

hotaririlor Lrc taciii, autenticitatea

Spatului, adic
olncluana
rt data sfinilor,

r^i T orice

iv..<
i

W-lgaJ -harlmu de

^oritatt

are.

h, 'tematic,

ecoleaoiogto utoiitaii in [Ur de aceea natura neleg vMBtotre trebuie sa fie

jUfg.

odat pentru
ii

-.^ (nt WtiJ'-ju

nfj
"e

^1 privilegiul barUmatic ~nfu? adevrului maii in materie de Biserici FAlUBILITATE) aparine

%A&

**Wfg; crdaUljW
*M

nvaturile m illstinpe poruudlel poporului eredmv ne "capacitatea care udevaru a discerne

c os este

tualut luciosul u primit

Cci

n Tainele de

au

.dlumUinl^

de

CB7e, in Duhul J. adevrului (1 im. 1 temelia bisenceasea in sine 15). Autoritatea adevr -j nu este surs de

WW. "ftjfBj

f^-tci^'stod^eTradiie, e
harismatcft.

friptur l

Zte
fiul

(Ifi- M- **/ de a nu cunoaDe ademenea, Ortodoxia neconedldo instan Infailibila te legal extern de r sau un criteriucredinei In ce a "defini adevrul

substitui Biserica. Sfint este ce! care vorW cu autoritate

*2 da puterea

t^
A
s

W*^ T' 'S

d
5
tt
,

PUl 7avet% JMJJ Slor Bon */^! *S

^ni
din care

nu vin,
13,
1).

,f de
1

Dumnezeu

(Rom-

de credui ^ tegSri cu dogmele interpretarea tanti* alte cuvinte are un caracter a Tradiiei, aceasta

privete

exercitarea itonW*ii

apostolica n sens att (oritat sa

^^ m
erMorl
1,

Spmriare

pastoral^

avem at.pinto.pt* "preuna tr, dar smtem

al

'J^g* ^^^
i

bucuriei voastre

(II

Cor.

^*J-

AUTORITATE

Al

liM.s

Dumnezeu (Mc 1 eu putere lui **, 27), avind deci demonilor i de a cere rriri eftH* supmire ascultat de orice
T

Kritfft care

wtos

ct

Dumnezeu.
tea

a nismul naionalist
El

combtut mesiasi

politic dinain-

M^MMM

Sa l nu

funca atribuit nici o

orinduirii

ie religioas, mesianic,
poHtire.

rf

II.

;,,

flJra iubim.
(

Petru

>M

ubes?ll

w,^ ^fs: mat mult detu

l*fl

retoate ace&tea, El civilt runoHuut structura autoritii a ucenicilor sfii: S1 loialitatea civic sint deci Cezarului cele ce

Cu

.Dai
ale

Cedrului,
snt
21),

lui

Dumneaei!

cele

lubes* Zis-a Ac, Tu tii c Te Pate oile Mele (In 21, Iisus
:

ce

ale

lui

IJunrnezeu

(MaleV

1>-

22

Cretini]

nu au negat

toarte,
Tnp(
,.

ei

Safiri

Oferii
ni.

tii

uMi-i"r

*
amt
:

ottftmMM
apel
Iu

o
.,

'Mt.ar...

ii

bbS-0' I WeWL, ,,, iiWj Vv rJ J

Tiu-

^ w Authutlty
ot:l

civu. respecta accept iuncia statului ftttt acestuia i chiar utrtorifcfltea.

niciodat Apostolul Favel

iyCJ

bowm^I

Cflwwfl*
ar.

,,

Ma*

aui..'^:,

rqview.,

reab Autonomia puterii civile este este fcf. Romani 13, 1-7)- ** supliabsoluta: 8tapntoi dai

protecia legilor

romane.

drept lor votri ceea ce este

eg-u*

tiind
t^u,
,,.,.

Autorfrrit-

^
r

flMWft,.
'

m
SfK

onortD|ttrttot

m
si

ri..

mu (MV

*'

llljh .,,.
,.,

AutaWtfe ,,^,,d, tn ^tfopcls

te^htat,

,^7;

Md4

AUTORITATE
UV
ce
In

pubHcfi,

rfy*

a te supune cseamn a accepta i adora idolii^usmt rora autoritile politice po^itn, rol un liicyte. Statul are exploateze cedaT el nu trebuie negative. tenii in scopuri politice izoleze pe disopaIlaus nu vrea &u decomunitlle lor ca

voi avei stpin to Cefar (Col. 4, 1). A asculta de stapinirllor nu n-

cadrul

IVUiriJMe]

al

altor

Uj vin:i

slujbe

comuna

rugciuni

autoriti

ocirmuire. pentiv, cerind itpagfticli linitea lor, viatru ca l noi, ntru lg panic l netulburata AtitudiPomenirile dup Axion). nea cretinilor feft de ntemeiaz pe nv nii tura

cMe

Bteerfca local aflu; de mijlocire pentru ale locului respec-

aciune aeefe, iar prezena i schimbe totui public. El vrea

mi

raportul dintre Cezar

nuU-rli politice
tr^o

tr-o

ponoua calitate a comuniunii nnrului cu Dumnezeu.

Slujirea celor ce

nu pnnmicare de rezistena, ci pnn-

simbol

al

pojpor

a^**^
care,

dein

autoritatea

civila se

exemplul Lui lisutf Hristos contient de coaliia dintre des!

mpotriva sa rolul O{Fapte 4, $tj} a recunoscut d&serfcfi Iisus aceste] biectlv al Cedrului nu a identificat ordinea Dumnezeu, nici pute[rod

nu nseamn dominare, ci Biserica dere pentru binele comun. penlru aduce euharbtie-mulumlrc acetia: V indemn deci a5 tJ*
cereri, rugciuni, miri (enhiurlstii)
im].lociri

^P^~

i PnnUi

Pi lat

mulu-

voina lui rea lumeasc cu puterea

cu

Iul

DumIul

nezeu, nici statul cu

mpria

pentru toi oameconductori i pentru pentru nii dregtorii snt n nalte totl care Vorbind de buna 1 Tim. 2, 1-2), apotoioi Unduita a cretinilor, oricrei Petru spune: -Fii supui


ift

AVVA
omeneti pentru Domnui:
de
2 fi, plul

st.pniri

att mpratului, ca inalt stapnitcr, cit i dregtorilor, ca unii care snt

petilepseas.c: pe trimii de ci laude pe cel ce ctorii de rele l iac bine (I Petru 2, 1314).

Mine cupa aceasta^ t^ * 39 Marcu 14, 'M\). Du pa exemIn

fl
;

fi l

Su, rugciunea

cretinilor n:

cepe cu invocarea Tatlui <,Avva, printe (Gal, 4, El; Rom, ii, 15}*

Biserica

nu Impune un anumit

AXIOS
nic (In
1,

[gr,
:

lat.

dignus

- vred-

re-

gim

sau sistem economic, ca fiind de Inspiraie biblica. Holul d nu este acela de a propune orndupolitic

27)1 comunitii, in

aclamaie
timpul

liturgica a hirotonirii

specific cretine. Ea nu trebuie s fie interesat v?*0da de dorina de prestigiu i de putere. Comunitatea uman are liifli

politice

slujitorilor. Vorbind de titlul i de oficiul episcopului, Clement Romanul spune cil episcopii nu fost inStituil de apostoli sau de succesorii

bertatea, datoria i rspunderea de a imagina i edifica organizarea sa politica- Totui, Biserica ine ca to orice forma de societate fie aplicate imperativele biblice i valuri Ir cvnngh elice.

acestora, eu cit Bisericii

consimmntul
(I
cit.,

deplin Epistol ctre Carinp.

tem, 44, trad.

44).

Azios in-

dic nu numai acceptarea de ctre

uman s

d noului ei pstor, are sens i de rugciune pentru cel fie vrednic. nou hirotonit
comunitate
ei
:

Cad erai c& nite dar v-al [nor.s acum

h

o la

rtciie, Pstorul

A7IMA
-

f
:

gr,

azimos,

lat.

azyma

vostru i la sufletelor puitorul voastre^ (i Petru 2 25). Evanghelistul Mar cu scrie, desigur dup

folosirea plnii nedospite In ritualul Euharistiei este menpatriarhul Mi hali Ceruionata

azim]

mrturia

apostolului,

c
1

vzut mulime mare i mila de ei, cci erau ca nite oi pstor i a nceput sft-i nvee multe (Marcu 6, 34); Ii sus i seama populaia din timpul su era sub conducerea unui ef, care dei nu-I asigure o stare ideal, totui evitase starea de anarhie. Unei asemenea ca n duceri nu se poate fere mai mult, pentru ca nu poate dea mai mult sau altceva. Acest ef conduce, dar nu poate ofere &U

disus a s-a ficul

fr

Constant inopolului (1000 1053), ca una din ereziile latine. In polemica dintre Occident i Orient (sec. XI XIV), latinii oare foloseau pinea nefermentata snt nu-

trie

al

mii o&imifK Bl se d ca rsritean nu folosete azima ca pline euharisaceasta este tic, argumentmd ca
o
(Ies, a pastelul iudaic 13 Deut. 16, 4, 8 Ml 2*3. 12, 17) la instituirea Euharistiei (Mc. 14 t 22; I Cor, II. 23) Hfistos a luat aposarta s, 8dJ$ pline dospit
; ; ;
;

rmi 15
si

valori

De

aici

ntrebarea

ee este
:

mai
nilor,

important n

existena oamecredin-

n ierarhia valorilor

a, religia sau politicul 7 Oare conductor politic deal poate

nlocuiasc pe lisus
7
latsl,

un

Biserica primara n-au foloaziirm simsit azim (Fapte 3 f 42j bolizeaz moartea nu viata pe cnd aluatul reprezint sufletul n trup, adic elementul incoruptibil (In 6 deformeaz sensul 31, 35, 4 l, 51)
tolii
;

AVVA
pe care
Iisus tn

pruUtt,

o vorbit-o Isus.
;

mi ia Folosit de
n
li

Cinei de pe urma, care *r fi fost o simpla cin pascal, i nu instituirea Tainei Noului Testament, Euo haristia ; folosirea azimei indic

rugciunea Sa Meu, de este cu putina

Pei rin Leit1

anumit
sean.

'teologie

cuharistic

apu-

treac

AZIMA
In polemica cu Biserica
care

49

Armean,

it i
tos.

asemenea plinea folosete de nedospit, teologii hizaalnj (n apelOQfs -iiithatu] yl Nkhita

L
,

Incoruptibil a Plinea obinui l

f

Iul Ilsus

HrLseste

dospit,

un

tip

al

firii

umane i

consubstanialitatea lui

ea arata Hrlstos c n
si-

1002) fac o hristologia

lor,

legtur

intre

azhn. i

umanitatea noastr,
ntr-o
seri soare

ape- llnar ist a armeni-

sigjllionw,
t

li
i

Azvw implic
care

neaga ntr-adevr, ca om, a avut suflet. un decret al sinodului de- la Floerezie

apoliftariamul, lisus Hristos,

Constam nopol nodului local din (153 3), prezidat de patriarhul Jeremia, folosirea csdmei este condamnatei astfel
:

rena
mei

(1439) elimina

tic

pe

lista

problema azpunctelor de con-

iQrictne
i

spune ci
.

Domnul

tlsus

Hth-

traversa dintre Apus i Rusarlt, admind c atlt pilnea dospita cit i cea nedospitfl pot fi folosite n ritualul euharistiei, n practica liturgitrecii ortodox plinea euharistiei buie fie dospita pentru a simbo-

/( cea de Taini luat pJe tos Q YWUor, i RU pitTiedQSptlti, u: tte ndeprtai ne tlmintai tiii ulimt, *.!.'le shafma cb anu cc susine ?/
:.'.m

&

&

ccph'i'

!..'

vVteil&r

ijrJa

lui

Apol/mu-tos,
Iii

fttftfdftd

ifivd#ilurjJe

armen/Joi
tfOcJn

Kstfrip-

lici

.i;il'cl

firea

omeneasca nsufle-

ca naustri* (Pldallunul,

djN

14).

B
BIBLIA ne greac

&m\

IU

cart nseamn biblion, Q plural biblia] instituie

de

la

cuvin tul

rie

origi-

13).

colcie de cri pe care Biserica .SJinta accepta i le venereaz ca motiScriptur tBihlia hagiu}, pe
s-a

up&In acelai timp, Biserica a biblict ral integritatea revelaiei l, in mod la Facere la Apocallps complementaritatea dintre special Noul Testament, Ia care

Vechiul

se

sub tawfravul Cfl n de ruvintul lui Dum ti;, Duhului Sfinx, formeaneaeu, prin l pentru cel ce poporul Sau.

**&

Augustm, refera fericitul spune ca Noul Testament se cunde in ce VechiVechiul

fie
citit

cinci

as-

Testament continu mal ales in comuniti

Ea

se

compune
sfinte
ale

din

dou pri

Crile

religiei

iudaice,

numite Vechiul Testament* legmat pe cace conin cel dinii re Dumnezeu 1-a E&ttt Cp PSE?l
evreu
(v,

deoare-

(=' cretine provenite dintre ludei wiriearora evanghelistul Matei le pentru imporEvanghelia sa}, zll

VECHIUL TESTAMENT);
de primii
cretini

Testament pune Vechiul calea, Jupe Lege, care constituie

tana

lui

moral i

profetica.

CM

accent '.u

Crile

scrise

despre ntemeietorul religiei comuniti dcsnre vi 4a celor dintU WottJ Tesiarrt^t, cretine, numite

WfJ

dreptdecata, adevrul, cuvintul coninutul actuii ntr-un cuvnt. Ta este Dreptatea

lui

religios dreptate n

deoarece
Ittt

conin

legmntul
n Iisus

[ttGne-

Hrlstos oamenii. Biblia sau Sffnta cu toi Scriptur nseamn deci totalitatea

de Dumnezeu

legea Ta. aue 118, 142}. De ascultarea vruit Legii depinde msa s de mplinirea Dumnezeu i dintre si raportul de aceea. Punei aceste cu-

veac

&L

popor
vinte

ce crilor Vechiului Testament {39 Noului Tesscrieri canonice) si ale Bisetament (27 de scrieri) pe care ca selecionat rica Ie-a adunat si DunuIind produse sub inspiraia cuvintul sau lui Sfnt si cuprinzind

ale Mele in mima legaUe ca semr n sufletul vostru sa le avei ]a mina voastr l
;

voastr

st

pe o

revelaia lui Dumnezeu dat transprofei i prin Hsus Hristo* 1 nceputul misa de apostoli De ia recunoscut Noul Tesei Biserica a critament ca fiind coninutul i tradiiei apostolice a Evanteriul doc20, 30W, surs
gheliei
trinei
(In
si

pnn

:Vuatea voastr, msul re(Deut. 11, 18). lisua Hrisios pedacunoate valoarea profetica i Testament gogica a Vecinului psalmi;. gea lUl Moise, proorocii i citeaz i Le. 24, 44), pe -care ii n sens mesianic l interpreteaz

tbli

pe,

'

eticii

sale teologice
(I

B
4,

la ncepnd de la Moise -i de din lor toi proorocii, le-a tkuit cele despre El Scripturile toate El este interpretul su-

St

>

(Le

24,

27),

practicii

sale

liturgice

Tim.

tentic

al

Vechiului Testament

In

*
BIBI IA
J]

acesic ta LeEjea Apostolii

iruri sa
MC4MMA-,

dou
si
:

porunci se jprittf toaproerodi (Mt. 4^, * lJ >;

Biblia varietate
lori

conine de fapt o mare de scrieri de divise va-

in ae*$j i krterpreteia deschizlnd Iar Fuif>, perspectiv

si

ncepMd de

la

1-a

bme vestii

friptura pe HStt*

dar de aceeai^ nsemntate pentru Revelaie, Texte dogmatice Si profetice stau alturi
spirituale,
de' descrieri
-/ii-iuni,

istorice,

reguli
lui

cronologii, ru_Ea civile, viziuni.

{Fapte , 33), BiMw* Autoritatea religioasa a de aceia ata in inspiraia* ei, de cuvin serid ei este inseparabil

este o

carte religioas care

conine

'^
#

tni

lui

Dumnezeu (Le

1),

re

vetaia aceluia in Duhul prin profei vorbit, el

^ U,
(II

de

despre sa Fie o carte de tiincreaie, isde cosmologie, biologie sau

adevrul

Dumnezeu

fr

torie.

i,

Biserica este cea care a nrc^lsn-at crile Vechiului o lecia nat ser ieri le apostolice a
.

2021} l Care a
Bibliei
(II

inspirat

trierea

Testament

si

Sfim
care

Tim. 3, 14-17). Duhu Duhni Adevrului, cete cel

re au devenit

menine vie n memoria istoria mnporului lui Dumnezeu

iuirii,

po-

Hffrtofl

Duftui trimite lataU Sfmt, pe Care-L va Aceia vfl va ..ivn in numele Meu.
:

al

crei centru

este

HSUS

..Iar

Minutarul

Noului Trta earilor canonice ale s-u in<:i.'i.iment, in numr de 27. Aceste cri iat n secolul al Vl-lea. diferita, suit menionate, n ordine de de canonul 83 apostol ic transcris
.

Noul

caTestament. Lis-

toate apre toate

(In ce v-aii spus Eu Cu toate ca, in B14 26; 10, xsra canonului biblic, biserica *

va aduce aminte ae

le

Clement Romanul, de sinoadele gionale o. in L undi ceea [3W, n nonul 00} si din Carvayina (41

re-

ca-

Ei,

m
in

inut seami
Bisericii

primul

nnd de

crj

&ul inspiratei,

scriitorii *>

prinii

despre au divele opinii Antena Juainspiraie. Ignatie de AlexanMartirul, Clement de tir. laan Hn^sdria, Origcn. Aufteta dittatom iueli prin inspiraii* Sfw* rea scrierii de ctre Duhul greeli. t" ferirea autorului de ntre inspiraie i ilufafc deosebire de minare sau asisten, sau ferire

canonul 33), de sfinii Atanasle, Grlgorie Teologul (3301(10). AmDamaschin filohie de koniu, loan ortodox, cartea (Despre credinia trad. cit., p, 1&$ IV. tap- XVII. eim, Sfmtul Atanasic, in a 39-acit. pistd pascal (Pidalitm, trad. Vep 7S&T7Q)i mparte crile Testament n doua categof

chiului canonice, 22 rii

:

M
Deial
in
,

i Dionisie de Alexandria partea istoricii a Iercmim susin asistena Bibliei a fost scris sub foDuhului Sfiit De pild. Mo.sc doua descrieri pentru a_reda

dar in realitate ^9 adic folositoasi aiiat)hmoskomentt 10. re i bune de citit, in numr de l esCrile canonice ale Vechiului Levitament sint Facerea, Ieirea,
betului
ebraic,
;

dup
t

literele alfa-

losete aceiai

menaj
51

Ies.

20.

*W1

Si

pe

propriu si duduce prin elortul su (IT Mac. 2, stilul su personal

id 21. Autorul biblic Imens, iat unui mu ieri al narativ reproii care ii organizeaz i
13,

sta

Deuteronomul, IoNumeri! Reffi, II Regi, ua Judectori, ftut, I Paralipomena III Regi, IV Regi, 1 Prinilipomena (II Cro(I Cronici). IE Vulganki), I Ezdra { - TI Ezdra in TCeeta TI Ezdra in ediia stevon&, Psalmia (=. II Ezdra), Ester, Iov, Eeclcmii Pro veri jele iui Solomon.
ticul
,

25^27 t

38 40),

Cntarilor, Is^ia, fastul, Cntarea Itremia, Iezechel. Daniel, Plinge-

52

niHlilA

rlte

lu

nei a,

cum
ne
In

Ieremia, Qsea, Amos t Miloll, Avdie, lona, Naum, AvaSofcnie, Agheu + Zaharia, MaHanaghinoskoiftZTiti

Dionisic Areopag tul. Sub influena colilor catehetlce din Siria i Pai

teahi

Crile

bu-

folositoare

de

citit

(denumite

XVI-lea, n Occident, deadmiterea ntemcantmic'.c, deoarece lor n canon de ctre Biserica Apusean alturi de crile pro toca n cinice, a fost pu& in discuie) se gdin sesc Incluse n canonul biblic cele nuri vechi 'timpuri (canonul Iul
sec. al
,

Ata*J Ezdra (

sint

Iudlt,

Ezdra n

Baruh, Epistola lut lepciunea lui Solomon, nelepciunea Iul Srah, I Macabei, II Macabei, III Macabei. Canonul Bisericii roman o-catoli ce nu a inclus III Ezdra i III Macabei. ediia Biblia n limba romna, fragmente 1960, a inclus i unele (Cintarea celor trei tinecanonice neri Istoria Suzanei, Istoria balaurului l a lui Bel, Rugciunea Iul Mnase). n primele secole au circulat o serie de cri fie apocrife, fie autentice, foarte apreciate de -cretini, din dar pe tare Biserica, in cele urma, nu le-a acceptat in canonul Apocalipsa nNoului Testament. cu a fost acceptat n canon
,

Tobit, 111 Septuaginta), Ieremia, ne-

Apocalipsa nu este folosiii totui coala n lecturile ikurgice, aiurnd rin a impus-o n canon. Raportul dintre iJiblie l Tradiie de (v, TRADIIE) este exprimat #*Vasile cel Mare n afirmaia m in dou au aceeai valoare pentru credina (Despre Duhul Sfim 27i 2). Biblia s-a format, se p'istreaz, se citete i se interpreteaz n contextul istoriei i experienei Biseri1H). Ea csLe rriterluL acii Mc. fi,
lestina,

ta Referina devruluJ Trfidllei Sfnta Scriptur este fundamenta!..

Cercepentru crediria n Hristos tai Scripturile, cci voi socotii ci

:

acen eie avei viaa venic. despre lea snt care mrturisesc Martirul Iustin Mine* (In 5, 39). arata" nvtura (didahia) Bibliei

este

obligatorie

pentru
fi

credin.

Terul ian" (cea, 15 220) numete crile biblice instrumenta dootrinae, n sensul c doctrina cretin

si

editare.

Canonul

8!5

apostolic

nu

menioneaz Apocalipsa, n schimb recomand cele dou epistole ctre

corinteni ale
lut

nsi nvtura Biblicare este Identic (De praeei, cu XXXVUIt scriptione haereticorum Chirii al Ieru1, trad. cit, p. 140) salimului o recomand catehumenilor. iar loan Hrsostom susine la originea tuturor relelor st * necunoaterea m Sfintei Scripturi (.O Sf. mllia a 9-a la Coloscnl). Vasile cel Mare, [*?nr.ru Ortodoxie fi arbitru cea insuflat e Scriptura
provine din
;

Dup

Clement Romanul

Didahia apostolic (respins apoi de sinodul VI ecumeni4j|pm.. 2, pe era folosita de uconsiderentul de asemenea, sinodul nii eretici) din Laodiccea (cam 60) i Chirii de Ierusalim. Este acceptat de Atana-

de Duhul Sfnt, de aceea dogmele snt de acord cu cuvintele Scripturii (Epistola 189, III, trad. rom,, p. mi). credin In mrturisirea sa de
(1672) Dositei
scrie

dup cum

sie,

lui

menioneaz i Ps-torul Herma (ca l Maxim Mrturisicare

Cartagina sinodul din (can, 30), care recomand n acelai timp Vieile Sfinilor (can. 54), l de
torul),

de

Scriptura este numita cuvntul -Duhului Sfim... grit prin Apostoli i Profei, tot asa Biserica este nvde Duhul Sfrnt prin mijlocirea Sfinilor Prini i nvtorii. Bi r serica, luminata de nvtura Du-

at

IU

NU A

tf

nulul

infailibila, fifiri, este

de

*#**

Inv^tor ^\i pot aven ea &bUa fk Biserlra orahita V* XH). Alelei Homtakov

Ortodoxia a preferat Testament, Sep* greac a Vechiului timpul Macatuaginta, alctuit pe

versiuni

2SC
cea.

-b

creul
SLrG

de orfce carte recunoscuta

are
tatrflctw

230

&&

Ftolomeu Philudep-, pe care au totopj^

WMrlcfl
ilibil,

de Screre

apostolii, cu toate

versiunea

Biserica caic Ini. SfinU. diaree* ci este DesgUf, nu In sensul

inspirata,
t,

riao (folosit de
tn

Vasile cel

Mare

vectie. HexaemeTC-n) este mai

pentru Oi Biseru-a nu

<J*

nou

revelaie.

Canonul 19 ai prevede menic

episcop

Sculul
obligaia

VI ecu-

P**
Bitifc

dug& >t. nonul Scripturii Mft'fta in Docloan Damaschln (6S0-?5i

1T trina QriofJo^S, IV,
'

BIBLIA

Cri

hi^rise in

preot de a

nva

liturgic (cwi. 9 in cadrul cultului icce cun. liturghie, n d?lp

>

msW
De
speciai

" - L^
o

'altfel,

ntreaga

Numeri
1
>
'

VECHIUL TESTAMENT

sn in

NNftWi

prima parte, tpct

a cinstirii

Bibliei

Cu

dovada Ortodoxia o tt P e care toate c cUirea i mC

sini

tarta

Biblici

gator (Fapte

pentru
17,

necesare si oblicredincios fiecare

Jnili'cStori

vd,n

Evr. 4, 12), totu* i interpretat Biblm nu poate fi autonom, deoarece

11
:

R*sl
o
I

f IUTtfl
Ntw*
Av.cum

"-1
Cljl

folosit in
en

mod

nsi

eate

partea

ecrifta

a Tra-

diiei

apostolice,

care este

nu nu-

?*******
Iul

XrU
Solomon
1

exegesi bfcH<* mai o instana' de

Primii
Proverbele
:

*
^idra

Folosiautoritate teologica. ci Sl de su P ort pe "~ biblice r,;,' textelor :onvinfiere nu gatru o opinie sau mod necesar, c tet*

.L.cifLsiaiUil

GUMM
Cri

ClntSTlJoi

***

ranteaz, n

tfr>ttOve ^nie este ortodoxa. In nu Atanasie a Vit*4 be, cu Arie, terminologia biIn sine sau

elevate

si

bune de
:

dtit, dtir

canon nelept;n u enumerate n (Fanaretos) l nrvea lui Soiomon

textul

blic

in.

autoritate, el
siflfl

eensU! teolo-

elepciunea

lui

WM,

fiul

lui

birah.

gic care se

biblice. in textele
1

NOUL TESTAMENT
Mulii
Mtiiou

De **,
logie
sios)

el

<W

* rmlno -

din

aFar de

IttnUe

(hoiMUunui

pentru a e*B&Cft sensul

Luca

Corlpteili

2 CorintenL

text biblic.

fllNF 54

?']

iLttioo

rala. In

Facere

{*,

2-3), se vorbe-

Evrc!
lacoif
1

Pitru

|-,.sril"iudeKl

2 Ti-lrj
[

de cunoatere* binelui de tm, care este o experiere cotWtf Sate de a Ivii Dumnezeu in fretel* o simpla caiubire. BfftfU nu esle
te

ctre

Io an In an

ntate
ci

etic

sau

aptitudine

morala,

'Ttmotri

2 TlTPOleE fii

3 Iobti
AvriL'ii Lipsa

un reflex al harului. arttoare d* Dumnezeu*, n

este re

***&
lucra-

Crtcunele
Ctffironl

Stotifatf Apostoli

transmis* de

indumneaeltoare care, vine. in care ste din rtinele ultim, suprem, Dumnezeu (Gatl Cal plotul, De^jretJfnfflcoNiemptafii^, 69, In Filoc se Ifenrom., vot, 8, p. i?S): Rituale

om

1llS

/,.

om^rtfli fef &&*J *W*h

ife

^'"f-tiEic-rl

,,,
rj

val.Aitsdp-r Nt-u pffho*>Jfi9 Kirriif. in

nYihMhrn
i-.'
.

Thnalogie.

nl-ilar

D. Sarruits,
1061,
p.

AugUifcfei
13,
n

wn.,..|
lUtttfa

WLjribiim,

iB-

dr 6 &** put este credina, ou -arta ^e traduc* aupfi Evanghelie, SMele

tare;i

cu

nsi

Cftlco. al

crd

ftft*-

ncolonate ale
1

crtll-ntffc,

t!.naiiScP,

vezi PWalirttiul, ei,

B.

trsd,

ftluniropieS
ele

divine

i
5,

c:u

r45-46a (twnnill
-4iLft r

apostoli*:..

0i.

trrea

fart de &hie*, preb luhrj

{I

.ib:i-

p.

STO,

era.

78 -77.

a*

Dumn^eu

Pt. 2,
(Le.

20
5+

ft)

W
u

Bria,

criptUt i
XXII

TaMtti,
nr.

n S#tttW

lt"""
3fb

logleG,
,,
r

(19701,

fi,

dr aproapele
toate

MfciM Chuilda, CSfffk ftrrag&JO*f?"

te

C faiulpre^nt itt tte centrai, Mh*I este smt virtuile cretine, cafe nu
ule allceva decit diversa ftpectt
cerii

VecWuJul T^rn^nt te Bftulw XIV (IM), nr, OrttHfotf !n Ortodoxia

,

6tei.

lr\

4,

p.

48^-^338)

Vflstlc

M'lin.'.

r.M.'iNiMff

calic, d^rjvnirca,
n

spiritualUaleii R-* ruimea viaii

Hdstos^

este

armonia
hiii,

deplmii
creeatc

lW
^ciJ
kj
nii.

nr

,3.

p.

aiWUp WC*
fdJtfteW

^
^
J|JJ1 "

dintre

frumos i
fim*?:

tKrit?e

dina i
le

Cad

^rrdin.n
p

irtte
i,!

Sffr.r^r

binele? cofteentrat

[nim(ni

?Vn-

bine-

,.,,,,,*.

Bteerk* Ortodoxa Rcminr.

C!VIl
-ceo

U.
gfinfef

3 ,

Pi

4-^..l
In-

{Si. Mxlm csfe credinUi wiivnt-JMrturisitorul, fiffi*"pitttwwrii c-^

IflSfe,

T^

M,

***k

Aw^rlc t Wfa
ScrJpturl,
ftr.

55,

scolia

13,

Flloc.

rom,

terp^-rdrfj
*...

fQrtOdtM

voL

3, p- 8??).
-

xu [mm

4,

p.

0-40*1 tt

WNECt'VlNTARt

muU'imiro

In

Vechiul "h-sianinii*

{&&), ApivanUky

Domnia. Atona, VMl.

BlNii
[lat,

l>ene

gr.

agaton]

pentru binefacerile primite Dummitere a acestor binefaceri. prtincitfic oin^nezeu este vfadnlic adle a(Apoe, 5, 1). ruvtnfar&n

trana

este o valoare

o nct-iune religioao calificare

dorare

recunotin.

Fmritul

i nu -are

num ui

mo-

primate binecuvintare de

Ei (E-

55
ftlSF-HlCA

binecuvintai. mai vrei ti. 7). El ne-a Hristos (Gal. 3, 14) Inti prin U*u*

t-o
*rvrt

talul
|

umanitatea Sa, la dreapta restaurmd ntreaga creaie

Bmcruvintat
rcu

fie

Domnul DumnoHrifttos

Tatl Domnului nostru Ita

ne-s

,semnul WU ^***!* umaniti rAscumpa>ate (h*L Ufft

t'

ia 1H).
t

Bisertea reprezin-

astfel

Hrl*t, Cel ce intru bifiCtoUvmr iiecuyintat pe noi, CU

tare

care

dahovnteease <Efes. li 3 )> nseumu liturgic, a binmivlnta

fii-Vtfa

a doua ba perspectiva tirvenire. Din aceast

tn S ceL nviat

triete din putorea

iul

Hm-

i ateapt
se

mi a

harul

lui

Dumne/eu

a-

toloftic. Biserica Hristas, este lui

afla

in

Mn*

Mii:ry

a bmecufnfemetfttt (Matei 14, Ity, Pentru Ape itat i Mnt pline ti

lnecuiva sau ceva. tt$ufi a mulimea pentru piTiilG viritul

-\ hrfatolora exista P !"" 2527), in sensul ei Hrislo intre lormitate onteaoflic iltwnc. Chirii al Ierusalimului ai

(kt.

afirma
Hrlslos
rall

ea,
*i

Taina
sint

Euharistii,

]n
2ii
;

ittm
l

&

i'iiwricti

consort

ittttiumirfi
IU).

(Matei

tt,

Cor.

10,

titogWc

nu *U> numai *& transmite mesajul #

conaan^ulni^
H*i*iOfl,
Ci

Biserica

preotul bineeuvinteaza plinea

,_

vijirea

lui

credincios: pe poporul Domnului sa tie *Bineeiivmtarea

, ;|
]

pete

binecuvnteaz Preotul crucea, invorind oeu mm.i sau l-u

viii.

ntruparea Sa, astfel su. nu poate l mtilnlt tara Biserica Hijto" Ea parLU,,M ia sfinenia Iul devin *Bf|nw (Evrei 13, 12), ra Si

prelungete Srti^i incit

carotrea

pevmneldr sau lunurilor

btnLTiivintate.

audl In semn

Cretinii fac semnul altora asupra lor sau asupra pe el se bineeuvinteaza

i frl
lut

de prihan, Atunci tind vorbete d^

Uisenm
:

sau pe alft.

B1SFRICA

Tgr-

ekklesia de

ld

comunitatea eedesiu Iaeo, lat. Noul Testament a cz]qv chemai] mulime de imagini, consemnat o trl denumiri s! slmboale ce s-au perioada apostoilbuil BiitfrfeH in
:

2, Cor, 1, 2 refera in pri10, 32). teologia se 11 SK.it mul rind la venirea Duhului a fcui posi[l Cinci -se ei me. Care umanit^il bila recapiLularea -Da mult, Treimi

Dumnezeu

[CI.

dup

mo^lul
rilll

Sftntei

h fost tfttplt*

poporul
3Pt

Iul

Dumnezeu*

M; crupul Iul Hrlstos ^.'12,4:1 Cor. 12, 13, 27; tem2 plul 15
;

lucrarea aduna prin ina! via fctorului sftttuiut i de "o Duh a unuia di o Treimea cea
loc

adunarea cea cu gno neamurilor, Iar ucum In un

se

desprita^ (Paveceraia,
Rusaiii,
370),
in

pnl

Lui

Dumnezeu
2,

Tim,

a,

Peniteostar, ed.

f P? 197
J,

p-

EL

S
Iu,

Cor.

3,

18
P*>

ic

mprteasc

F*0^'"t*

mireasa

Kitofc

Apoc. 31,

ce Trupul lui Hrlstos exprima Hrlfitos ^ mai b&w raponul dintre

nvierea Bfatric& llristos este, dupfl (Kephalls) B^er^ai, pe S* Capul

care a gele

tta&aa&Pft* tu
{Fapte 20, 28)

insusi aR-

SU

si

a inala-

tradiia eclezlolo^: dt^crlerea c rsritean prefcrfi de Apostermenii slmbellci mlosll Areusta, A|K.rnli|^l. tou! loan in Bwertotatru a sublinia Cptul manifestare a creaiei ca este o .mpnraiei care noi, un Simbol 3 nvluit de si.ise'pofloar din cer realitate noua vl im Dumne^u, o

De

altfel,

IlISfiRlC/V
l-tl

perfect explica oare nu se poate prin Imaginile sau analogiile rare Am vzut tetatc exist n' lume
:

o dimensiune esMc. 2t 1 catologic (Mt 25, 1 ApOC 21 1 2), Ea este semnul, paraBiserica are
;
;

sfinte noul Ierusalim, pogorndu-se din cer de la Dumnezeu, gali iii C* o mireas, mpodobit pentru mirele
ei...

t][?la

l prezena
lut

anticipata a

mp-

riei
este

Iuta.

DOrtul lui

Dumnezeu

Comunitatea ntr-un loc d, ftdic de cretini Biserica pmintaasfl (H Tim, 4, &%

Dumnezeu.

cu oamenii. El va sllui cu ei i fi poporul Lui, iar El va vor i\ (A poc., Dumnezeu ere este eu efr
i

nedesprit

reasca" sau fiind astfel

de Biserica cesfinilor, ebm un lunea

21,

23).

Totui aceasta nu nseamn ea

tradiia ortodoxii
iuJ istoric,
ei

uman.
;

al

nAgUjffl specBisericii* Chiar

un semn profetic al mpriei. Bi&erica a fost prefigurat poin Vechiul Testament de ctre porul Israel, iar profeii o anun", Legm im., prin ca poporul Noului
care Dumnezeu vei stabili Lmprta Sa venicii ce se va ntinde pe '

Apor.allps

gfcSitt

Iar dousprezece pietre de temelie i in dousprezece nume ale celor ele

aeest suns

mrturie M zidul cetii ftV*a

pmntul
este

(s.

2,

Ier.

31,

31),

Ea

chemat

sa
;

cuprind
t

ntreaga

Htelutai" {Apoc 21, 14), Bisvrim este deci o realitate unlcfl, un organism teandimensiuni, dric*, ins cu dubla
doisprezece
apostoli
al

creaie, toate popoarele i veacuFape Mc. 16 S rile (Mt. 28, 30

;

8).

In
rlcii t

ce

priveze organizarea, con-

divino-umana, v^t-nevsut,, cape nu ae poate descrie perfect, aa care cura ea este, n termenii de dispune teologia. Clement Alexaniiwrjai de pe pdrinul spune mint este L-hip al Bisericii cereti

ducerea

unitatea istoric a Bi$vstabili

un model apostolic unic, n Nou] Testament fi-au pstrat descrieri ale unor co~

nu se poate

fSLi-QTTUita

2 fio).

p iV-a, es.l. trad Aceasta analogie este

cit.,

p.

munUl apostolice, ca de pild eo^ m unitatea din Ierusalim, a efir via este eentrat pe uite va 'nstlnvtura apostolide baa lor (Fapta 2. 42), Botezul (Fapte 3, U. T>; 12, 16), prezena 10; 10, 4B unul pstor in continuitate ea Apostolll, fringereu plnu* i spfa tuuhtaiea comuniunii, disciplinei si slujirii (Fapte 4, 3235; In. 17, 20 23 Bvr. 10, 20 -23 I Cor Li 2 Principiul de organizare * 40). confost. dat de lsus Hristos tare stituit grupul celor 12 apostoli, rore le-a dat puterea Duhului Sfinx (Mt I6 t 18; In 20, 30), ca o imagine a Bscr'mi. Biserica ye manifesta n Istorie dup modelul colegiului apostolic tare are n centru pe lisus HrisLos. Hristos l uposMiii
:

domi-

ecleatoiogla Scrierilor arcopatjUke (sec. S ti).

nant

Pin perspectiva pn ev mato ionica, Sferica este ca&t sau templul

=Jui

Dumnezeu,
modelul
in

care i are originea

adunarea strnsa
;

jurul Maici! Domnului l al aposto2, lilor la Cncizecime (Fapte 2, 1

Duhul Simt prin excelent al

42),

este
Iul

Martorul*
liaus

li

Bristos ^ln, 15, 3 OJ; de aceea, Biserica nu poate mrturisi pe Hristoa decit n i prin Duhul Sfnl (I Cor. 12, $), i Care es1.L principiul eKistene
vitalitii el
inri

(Fapte

0.

31)*

imparCor.

deosebit, fiecruia voiete, har lamele Sale U).

dup cum
(I

io Iiicii

continu

in

structuri

Bia>

1%

post-apostolice sub forma ^aposprezbiterii

tolii,

Biserica, iau

BISERIC \

57

fraii (Fap;H), sau *episonp i preate 15. biter i" i episcopi i diaconi (Tit 1). Pe temeiul gestul Filip. 1 1, 5 principiu, organizarea Btiet&ti ii eapostolii, prezbiterii
si

Uri tos. ^au boteza-t in nu mele.. Treimii $ urme u zii pe li sus in si nu unei comuniti disciplinate. Credit din
1

voina Tatlui prin ntruparea Cuvintului Iul Dumnezeu, rit anipprin moartea j nvierea FiuNoului poporul luii Biserica sau de binecu vin urul Testament este Dumnezeu prin venirea peste eu i
rata

vol-uat,
te ni a,

punindu-se n lumin dteva unitate. sfinclemente specifice

:

universalitatea

apostoli:

-i

lulea.

Duhului
Bkiilioqrdlie:
NScnli^
AJartasslei,
]!)73:

iul

Dumnezeu,
sehs'
h

Lelie
Lubnr
A/Jsjh. pi

du Saint-Bsptti, Paris, Ceri,

:
]

:<i'-s,

1581

K. JL SchmWt,
Kittel, vnl.
j

fffr-

art

teloftif
p.
citit

tt P

ed,

(rad,
r

cf

$39
i,

Dumlt-u
ih.i S"i

siilEtB,

]Qae

Teolagta

DOfftfiatf
yol.
titblf,
n.

PrwrfQwfc
i

BuL-ur^r,

im,

O"

singura Biseric sau un singur popor deo oarece exista un singur Domn. singr credina, un Botez unic (sarifeseni 4, fi). laus este etpu] Hi (Colocii, Biserica este trupul S), iar cretinii snt meniaenl l
n
acest

exista

Su

An

ge Ptetowky, fewteftt Ortliodox

hr.hiHN.!
Mfltts.

r.Uunh.
VleVr,
I

rimlltton

bre

Nurdlainl.

171

voi,

D&ttl
r

P^fl",

Co'hsMufio
ibdcKl**<
;.<

(enridrfcfl
r

a
r

nr

1a/1987
10-e 10

BJser?Wf In fPrPfiul flvdukmov,

trupului (Romani B, 5), U* nitatea Biserldi vine din faptul c aduts ca Ii sus $, rstignii i S-a Jertf de rsi'Limprtire o datn penBomanl tru totdeauna {Evrei 9* 12
ale
;

coutanta

prJne/peik de
&i$eJe
r

r*t citite JoIn

p.

gfc rti.ltofQX nu
chLTTfL-ji>s

EasIfTii

La
le

plural, bisericile slnt

Iti-virw,

(197*)

28-12
1

cretinilor Intr-uo
a celebra
zi

adun Miianumit _loc

iui

Minim
Mv*j*>B
jn**m:

flimcn*.
rtc
';-'

Mys [trL.

d'jKHf.-.

pentru a comemora Istoria

lisu*

l'Egll&e.

my

Les cfcux fe$* tf'W .:IH? p. * iT^ni kouu.

ta

Euharistia

(Liturghia)
1

I548Sj Mar,
re

de duminic. Aii numite Apotalul Pave comunii.fitile loculi.

in

de
In

rEp^l dnns
HlTMJpjiii
efec/sioffijjije
',

treaaSoti
p.

OrrWo-

x*,

3/1BH7,

3&33$i
in^so
(JS42]
1

OUvier Ctemoni, Uecci&MoQie orjNXfeke

cnrti m<
;

de

bjntfuiniottj
p-

cure este Biserica Mi Dumnezeu in Corint (I Corinteni ], 2). Uneori * Hi secretinii se intinesc in case rica ce se adun la Priscila t Ae:

oalaei

ab,

W/iW
TaJjiIr

N.
In
nr.

vllaj>

(Romani

H>, 5}.

Chii!ci

TnjpuJ

o/

Domnul,
LX
H

In timpul lui lisus, evreii se adu-

Biserica Oftftdoxl

Horo tea"

nau pentru

cult al

invmint

78.

atribute; (. refkmi in una (tf&ti, soborniceasca i apo Biserte. La singular, Bifetoic serica este totalitatea celor ce mr-

BISERICA
N

nagogij in ziUfi sabaluhn seamn repaus, odihn). Ii sus

postolil

n sl{sabat n-

l A-

Tu Apostolul Petru cu Fiul Iul Dumnezeu e&ti Hrbtosul, a Ii bus 16, 10). celui viu (MaitM preda at c pe aceasta iifftMfi ^Sdi Biserica Sa, va mrturisire Carpul celur cure s-au con v mit la
i uri

ses c

intr in sinagoga unde citesc si interpretezi Scriptura fUucu Fapte 13, 15}. Cretinii 4, XSW schimb ziua de repaus n zi de Duminica n amintirea nvierii Domtanului, a Pastelul. Aceasta cei spre pomenirii Ha*t {1 Co;

rinteni

11/34, 25; Luca

anul 321. mpratul

19 J, In ConstEiniin de22,

clar

duminica

ziua

Domnului

BISERICA
chiar de la Inc^ut pol intra in si au admis creBiserica fr alte condiii lui nvierea moartea l

zi

Greitei penlru de rCT.au, Octal

ca
?!

de

cult

pentm

Biserica este alinta,

tf

.1
ii

rezerv^
Er de

*&t"i

fU*^ ^ pcat. Ea
lui

adic

^8^

ceasta

problem

pg&H

*dt
mal

este

"> CUk

dina n HrUtosai
eesar

Botezai,

^a
neztiu
Cn

unde

se

descoper Dumnt
=1.

ca cretinul izraelit (prin

cum
c,S

iul

Toi

m.ubru

Bisericii se

numeai

sflnt.
t

in sen_sui

toi

boeai

f^Pf*J
cei

beneficieze de harul Iu, ra 11 (Fapte 11, l tB iurtifte* n Biserica nu se deoarece se personale,

"^ **
s
Ele
_

,m ***'"* mi
Dum

#*

^rHe

botezat au rneKfint- Ali cretini ca de Pfa riu: excepionale,

lucrarea

&WK

Unul

"^
W
ru cu
s

Lor

in

fa
lor,

tiranilor
,int

u.rllcr.

Martirii
la

_^P^ccu ^rbmorl m

prin Botez n mamela iertarea Baratelor, apostolic, 'Biserica este Apostolilor, mat ui uit pe temelia care JgjU.i ftrUftff

ace sirc treimii

*#$*

unici
110,

,i

CR

Lumea.

Apostolul
ftfi

ziua mofttl

considerata ca

nastere

turlBitorl,

se vrednicie deosebita care Ite fraii lor. vorba de merite

Xw 22
intre
m,,;

rVf l^T' cuvios terlnl, n**.

eer<

roag

transmit sA internet* Uglin lui Hrfctcft " *J ^ locale. lin a chemat rici doisprezece apostoli, atttult pe oel
-iekgat
triburi ale constituie

VO ta*JJg; ^.a.i^nc

Aiql tlU

poporului
al

lui

gjggj
tr

Sgg-g
Bisei
i

fundamentul
iul

membrele oare alctuiesc

Sfinii

Uul popor
atei

Dummi

11

p Mul arfe

mn *
si

nutu-

determina noate cine eate ales. sau

Dumnezeu
este

nevoia de a alege al IWjJ ^ Mtol in i"cul Iul luda fapte 1.

,li-,
,

descruv n^ic/ universal, gft destinat * cuprind Aceasta se vede l eun m n-, n-untul

Biserica

soborniceasca,

*^ ecu
nu

*dM

^^
Fllin

tiit

Levi

Petru (de

la

&&#*
.

ebraic), ^etul celor \) din ord ^ece; iacob (decapitat regelui Irod AgripaH lui Zevecleu, Andrei trateta
5i

^gft
g, J a Alfeu

Capemaum.

Nimeni
tal

-Iu* de ta hanj A: tu nu crede In dar teapta pe

Wt<? Dvainnezeu.

Vartolomen.
taeov
al

Toma
Iul

**

" XSieeul.
Lev

MW*

****
gM
7,

ceae^ceTadeu Mmonain-h

J
1

W**^
va vtnd

npU
10,

si

luda Iacariotc^ul

(MaLei

,.

spun

rLivlntul

Car*

2-4). sini In Noul Testament,

stoli

pe

slujitorul

SAU

-Jj

ali slujitor,

^f B. Paul
'

*r

naba
Israel

(1

Codntenl
2,

0,

Bl

j
J
l

s
'

,""

gsete
dl

chiar in sttrt de n-are dreptul Biserirt. Nimerii

ten! cS =u, Unt aeoperfmtttul 9U b

vmlnk
>u

iW "
Ll1
1

4-7). Tot m Noul Evanghelii ament, n afara de

saionicenl

ea
,
*

<

menionai u r al suecesoii *f apostouiut ft numii T Ztel , ). in^ituii

ta
prirt ritualul

^f^ !^
pwrn
Sfint,

"cin* are dreptul sa au dezbtut serica? Apostolii

intre

hi

B
a

munllor

"

WvTOrti Duhului

e*

S9

BlSEftlCA

funcia: de episcop,

BheHd

Slipului,
3,

Mii
loeule
),

inttlsttatoru!
S,

17),

j#E* l^mr
la

unU

Bisericii,
iul

care

\ltiz

Domnului,

Vineri
ricuac

de tttf
agape,
in

g
aervuiui

slujitor la

episcopului-

de eiill. loc m.npre temeliei unui nou

BISERICA

loc

S
ne

ndndu-se la biserica tocuM, fift dreapt spre Ierusalim. de Up HttLcaul bikini, toglturitorm. He *0 tip basUlc

Mormint,

Qrke toM bjjj Sfmmiui simit este- Bisenca 4u du aceea credincioii,

Patimilor.

se

loniL face prohod^

OT^ *

dlnaR

are
a)

pri
!,,,

mmm
eaw

La

general

trei

Wjri

un vestibul
in

crtefaumiiLor
ttwiij,

g^J rezervat od-mn* penitenilor (sculiM

i*&**)

S
lul>,)

13K (De
in
l ;i

n-ar

zid'

l*><nnm
<*.

mrt
Ia

*d **
-

osteni a a

ce o
._,

lidesc),

Tem priMlptl
cui de cult
tlt

'-f

,or P* n ,

Pe boltii prmviosuLui, EHWftf dac exist, se picteaz Mftica nulul, iar pe perei,
vecernie.
aratistuL Maieii
|jrjt

multe

laude,

svirese acum tu de inclusiv

Li

DomnUluL l^^U

^TO*
f
3

tuturor (Pa. B", O)- {-" se aftfl locul

Pentru

Dumnezeu,

***** tu
tocul

&&
si
.

pronaosului se afl cafasul, pronaos galele pentru cor. In pstreaz cristeinia sau CUVfl copiilor. ?arc ae face botezul
bi

o
se

Care Prin paminlul. l nvierea Sa ii simit

de
le
tttcepufc,

*P
mw rtn^ta
4
uelc

Nnomt

ratatul S4u , t e dtetu

far), dinti

iral a una sau mal multe turle sau cicntraPe bolta turlei sau eupclei

efiSSltute Biseririi, fiind

apte

*5C

fjg
in

Utwshil

afl ieoana Iwi Domnul Pantocratorul,

Le,

se

"^ lumina
m

unde IHW
altare

construit tf

ere,i.in,

de

nvierii.

Pani ort cierul se ga&ete

J-

portul central al er^U Injt formeaz loea^nl b^enec^. laterale

H,

^^

mai

alia

doua coruri

Locaul locul unde a

ttirgrlia

KsericH
invlat

!''
uir
I.

Uomnul

se

face

duminica, ziua

m-

Evan|bepropovaduteste emtaUi, Ct & atil prin lectur 11a p fwee prin predld, tetrapoaul, hrarm i-ana Hei- iW i gtete ^perioare. care erau U tce,oarelor ^i

unde

tf

Uz
;

Elestinatc
pal,

odinioar
al

vierii

mormntul l ia Mas reprezint* Moate ,ul mvierl Domnului,

sfini

Potrivit,

exegeilor liturghiei

Sfft.

vduvelor:

doies iCauri

lq-

n parte,

dreapt^

episcop end nu

sau de martiri se
altarului.
J l

& b

metia

Sflat>
lui

p^a*a,

continuu,

f Sflntde

Hristos Trupul si S^elc In mvlat, mpratul tuturori

W
*
SL
-

S nia

eft ilturghl^cte, episcopul s. mtra nceput m contrul naosului

(eind
in"

M
la

celebrea.H
ta

*Wi

ep^^
LU
r-

alte ujbe

en e

vohodu Xr de iH separat

Jttrs*

ea re arc trei

haosul prin lcnosta, decideri, dou latemic),

r

00

filSEHlCA

mijite, uile imprfitetl. naintea iconostasului, In l'ormai tiiK de semicerc, se afla D parte reminissoteea. o ridicat numit de la bazilicile seculare.
rale>

iar

in

nul loc ne cult Intr-un anumit loc, organizrii spaiului liturgic, al i\\
iconografiei biseriarhitecturii si ceti, toate acestea au in vedere 6* Sofia-rest fapt: nelepciunea lui Dumnezeu, care dei scap orU .nci eonstrngeri spaiale (Aa ziscaunul este Cerul ce Domnul picioareMeu ipmntul, aternut

cen

Altarul este rezervat sluji loSfini! rilor ivind in centrul su o dala in forjertfe in Icul ptrat, simboliznd universul, care este aezat pe un cub, reprezentind pe Brlstos, y piatra din traflancat de patru pul unghiului-, simbolul celor patra ecolonete,
c)

Mas

Sfintei Mese se depun moate ale martirilor sau sfinilor. In spatele Si iniei Mase se
vanffhell^ti.
Lei

bZB

Mele, Ce fel de cas mi vei zidi i ce loc de odihn pentru Mine v __ isaia 68, 1), si J a fout ..cort In mijlocul nostru l a locuit rrVOS fteZa locaul Meu printre noi mijlocul vostru... Voi umbla prinlor
:

afla

o cruce cu icoana lui Hrstos rstignit. In absida centra IA a altaarhieresc rului este aezat tronul nconjurat de ambele pri de scaune pentru cinul preoilor.

tre vni, iar voi.

voi

fi

Dumnezeul

vostru,
2fr,

poporul

Meu

(L-ev.

11
al el

Templul este un semn prezenei divine, mai ales

12].
;

c m

Pe Sflnta Mas se afl antlmisul, un acoper mint pe care este impri-

*Intrase aflfl crucea rstignirii ne nchinai vcm n locaul Lui, la locul unde au Sttut picioarele Lui. Seoai-Te, Doamne, vino la lo-

mar

scena trupului lui

punerii in mor mint w Ii sus de ctre Iosif din

sini cusute un rest devenind astfel un jertci

cul

Tu

de

odihn

fPs.

131,

7 B).

Arimateeti. n

poate fi folosit in Jocuri ce nc nu s-au sfinii ca loc de cult. Nu exist practica sa se uparticulare ca tocuri case t Mizeze
c*
sfinte,

de moate, felnic mobil

Noul Tertament ceea vieii n Vechiul ce este pomul viaa vedea Vei Testament

Crucea

este in

voastr spin z ura ta

pe lemn nain-

tea ochilor votri" (Deu. 28, 66).. Forma locului de cult fiind cru-

riform l

orientarea

fiind

de

la

fr

prezeni

unor lOftt*

sfinsau de martir l irea locaului Canonul 91 al Sino410). In pardului din Cartai mi tea stingi spre nord, se afl proscomidinrid, locul unde se face prepentru liturfihte gtirea darurilor

de

sl'int

fr

Biserica urat apus la rsrit, reprezint calea spre cete ce sint

inainte
rii,

in

viitor sau tocul

nvie-

de trecere de la moarte la viai], Misiunea el este aceea de a rrci'linciosul de la umbr:'i la iraiiij

locul

i consumarea La sud, e st
xl]

lor

dup

fclturghe
in

diaconi fiii.

efir^

expune i transfigura prin punerea lui in plin lumini, aceast trecere de a^I antrena in

lumin, de

a-l

se

pire uz

vasele, obiectele

l ve-

mintele liturgice. Locul de cult face parte din ftcomunicare sau teologie eca^t scoate simbolica, prin aceea In eviden an a togi a sau corespon-

. De aceea, de la moarte la vi din punct de vedere al simbolismului, centrul ntregului loca liturgic este ironul sau scaunul de sus, care reda cel mai bine Imaginea tronului

slavei

ce estist ntre ritual, structur, instituie bisericeasc si realitile divine. Principiul nlrii li-

dena

Dumnezeu, Tronul simbolul Tatlui, numit "Cei

-lui

es*e
C

sade

(Apoc.

munitii

Orientarea slujitori i credincioi

4,
3).

co-

BISERICA ANGtlCAINA

(11

ctre tron corespunde cu atragerea umanitii de ctre Ful, ca

arhiereu
toarcere

i
la

mijlocitor,

spre

l
de

sinul Tatlui. Fiul este ca leu

TatL

Credinciosul

n nrt-

texcare formuleaz tele anglicane de baza Fr-ayer Hooh i cele 39 de articole (de credina),
(1469
fiind sprijinit

1550),

de

teologii

reformai

vint^ este adus Tatlui de cdtre Pastorul cel bun (Io an 10, 11). Ade ceasta micare, de revenite i Hrisaducere ctre Tatl n el prin tas, este simbolizat j de tUurgbia episcopului, aL crui omofor reamin-

tete oaia pierduta pe care pastorul o readuce pe umerii si la ca*a

pri rtteasc.

*Ca
sitor

loc.

s
ife

tie

de rugdciurt e plcut ji tete^ ieV race fa in cum 9$ adun

ttntfg
it

crmllrttlni!,
sjnt
ftrfd
ti<2

puterii*

inqeretfi

ta
Uita

ndiJiflri'J'u?

craGflncfu?Uor

imdv

Jrwtof

puf e nea

Do finului
1

t
Jo*

MnftittQiutui

misim

pe iftg a^aa-

(Nk'holas "Ridley l Iiugh Latimer) care au fost profesori la Oxford si Cam bridge. Dimpotriv, regina ria Tudor (155U< 1558) vrea restabileasc in ara catolicismul, perse cu tind pe cei de tendin protestanta. Regina Eiisabehi I (5SS 1(50,1) restaureaz protestantismul, se declara guvernatorul Bisericii Angliei, introduce eee 39 de Arti* cote de credin i Pray^r Book ale Iul Eduard VI, Astfel, apare angliaparte eamsrnul ca o confesiune care menine totui succesiunea aposlollc prin episcopat contra curentului calvinist. Printre episcopii

M-

ta 9I

duhul sfjn/tef, cred ed fi a^ cemaJ da cfemuJi adormi/, precum i,

cate
//
fflJtl

renumii de acum
Jtawe]

se

numr

John

desigur, al srtSlnfa
vfafa,
fai*
5,

l"cd
Jjl

In

de/ nu
(Gri ga n,

este

u$ar de at&lut
HWjpJditfw,

co

litsprz

XXXI.
Pid.

Hdiard {Apologii 1510) l Hooker (15541500). In 1563 se publica cele 30 de Articole t un te] de rezultat al reforme; anglicane.
Nici
fost
catolicii nici calvin itil

n Orlgen, Scrterf olesc, lrL

cit.,

n^au

p. asej,

BISERICA ANGLICANA. CretiDlamul a fost introdus n Anglia de Sf. Augustfn de Canterbury, misionar trimis de papa Grigorie I. Anglia rmne sub jurisdicia Romei pnil n 1534, cnd regele Hernie al 8-lea (ea re primise titlul de ^defensor Udei'* n 1521) ae autodeelatti ef al Bisericii contra papei care nu aprobase anularea cstoriei cu regina Caterina de Aragon l csEitoria cu Ana Boleyn. Regele a fost excomunicat, dar obine anularea de la

satisfcui cu forma de Biseristabilit de Elisabeta I l de regii James (100233) si Charles I flS2B -1G4). Cel care doreau o accentuare a elementului dogmatic l sacramental s-au numit ^ongloHigh (Tractorlans catolid sau reforChurch). Cel care au vrui o radical s-au numit puritani. Acetia erau contra episcopatului

i Arhiepiscopul de Canterbury public Cele 6 ArtiCQls cu Intenia de a rmne catolic. Din acest moinent, Anglia ea te rind pe rlnd catu Meu i protestant.
Eduard VI (15471553) reforma e introdus de arhiepiscopul Thomas Cranmer de Canterbury
sSub

i ceremoniilor de origine catolica, voind o Biserica condus de presbiteri i sinod, Curentul separatist s-a organizat independent avnd ca Brown reprezentani Robert pe (1550 163$) i Hobert Harrison (t pu1585). Reprimai de autoriti,
dizidenii s-au rel'ugiat n Olanda. In .timpul revoluiei puritanilor, adunarea ce s-a ntlnit in mnstirea Westminster a adoptat
ritanii

Confesiunea Westmnster (lH5), scris sub influenta Bisericii Sco-

62

BISFRICI

ORTODOXE
Biseric pe ling o patriarhie sau calendar agregoHUioeeial. Noul de mariaa* a lest adoptat in 1924 de joritatea ortodocilor, n afara
Ierusalim,
Rusia,

ici.

Anglia doptatu de presbitevienli din i Scoia i de congregaonaUstii din Anglia si Statele Unite, mDi 11 anglicanism, ca o reacie calvinistului, au derivai, potrivii

A&tit

Cvniesiune a

Cost

a-

mai multe
ru'a

Biserici

i
;

mlscrl

presbiteriim din Scoia, metodat de John Knos: Biserica pietist, mlimata dist de

Biseiun-

Mumele Serbia, Aihos i Vechii caLenduriti. Cr^ureu Bisericilor autocefale n Rsar Vi, este un proces istoric care cu constituirea celor pa-

nuan

in 1794, de fraii Wesley

Oxford, vn vind ca reprezentani pe

.onvertit la
catolicism,

Mimarea pario&da 1033 Jtf4a, ti;

Newma,
V
liste
li

a nceput patriarh a te: Alexandria. tru vtvh Pencare cuprindea Libiu, Egiptul, includea care Ierusalim, tapole deAntiohia, de care Palestina
;

Discipoli) care (Baptiti, Quakeri, Smodunu accepia nici autoritatea L1 mVi a episcopatului, ci doar a comunitii loca Le. A ngl ican fi este *Vq un u n ei onuformat din 25 de Biserici aut clin centrul rne in comuniune cu milioane. 51 Suiiistte
l

Kebte

Bisericile

Pusey eongregaion

Fenieia i Siria; i Constantinopol, care cuprindea Asia Mica, Punt, Penlsula Balcani-

pindeau Arabia.

i rile Romne. Astzi

:

C^

no asie m urmtoarele

fc

Canterburv,

Patriarhia Ecumenica de Constonnceput tinopol. Bizanul a fost la o episcopie sufratfana a scaunului dup de Heracleea, in Trda; dar a ce a devenit capitala imperiului,

BltalUcjmMc:
G/Lin.'i

Ihirtianlun

rlft**
Mr-rcmi,

doua

nd CHurck
15mlu.fLJr,L,

o!

ftogim* BHiUcoi
|

tailtttfoi

'1J7B

Alrx.

noua Rom??, in 324, datorit mpratului Constantin (306 3:U), el a cptat o mare im por-

Rom,

tani bisericeasc i

politica,

Pi

fitf//*

ei

cu

Bterfttfl

ft&mdtf,
i/tnflfl.

^Jrtoftnnlti,
p.

nr

4>ftfe p. Wft-^eaj lj'avM. JVrmtoc ete

& 1^1
ng/inj-

rfftftftflti*^

In

Studii TenlQgtre, nr.

^-. J
.

4-*lflW,

fr

213

BISERICI

ORTODOXE
:

(v
.

**

ansamblu] de vedeHei locale care, din punct aceeai mrturisesc re dogmatic, nvtur de credina, formulata dezvoltade sinoadele ecumenice i

ORTODOXIE)

de Bise^

personascaunul patriarhal au stat Neliti ca loart Hrisostom (407). (W). Justorie (423-451). Fotle risdicia patriarhului de Constantinopol a fost stabilit de ctre sinoaIa Constandele ecumenice. Cel *tinopol (381), prin canonul 3, ii du|M tribuie un primat de onoare, Roma cel de ia Calcedon (431 h cpi.rjuiprin cunonul 2S, ii atribui*Pontului. si le Trudei, Asiei Mici

jurisdicia n secolul al Xl-lea, sub din acestuia Intr nu numai grecii dm imperiu! bizantin, ci i cretinii

din neapafcrlstca tradiia toate topunct dp vedere liturgic, limba proloseac ritul bizantin, *ac parte; prie poporului din Wtffc organizam, din punct de vede al conunele sint autocefale, adic au

de

Nordul

ducere proprie, iar

t.onome,

altele

sint

au

de Sud l PeninSicilia, din Asia Mic, din ri? sula Balcanic, din Husia, din timp, Patriarle Romne. In acest cuprindea fi 00 de hia Ecumenica scaune episcopale. Cucerirea ConAfricii, din Italia

adic

sint

ataate canonic

stant inopolu lui

de

ctre

cruciaii

BJSFRUt

OKIOUOXE
a respins :i constituit

fi3

aceasta patrireedina la Miceea, .iifiiiL i unde rfnme in tot ii pn ba 1272) cderea acestuia sub turci iipLj- si redus considerabil Imin M;j:j flll
latini,

1204,

{dup

mut

bisericeasc a Ptriarfee ConsianHnopoiului, nu toate ca otopatriarhului manii au recunoscut

jjortiLJia

calitatea de conduci^r arta* cretinilor civU (ctnarh) al dor<ji. De asemenea, odat cu for-

ecumenic

marea
J l
i

Bisericilor

locak autore rale,

XlX-lea, secolului ai Jurisdicia sa se restrinae. In l^ze, 4!) de episcopii au fost rodate Biseacricii Grefai, In jurisdicia din greci tual, intra credincioi nIslanbul, eparhii fc din Turcia, leva din Insulele Dodecanez, ca i
rfrltttl

&

Cal ce donul i s-a Egiptean Biseric Alexandriei prnCopta. Patriarh] vtne din grecii (melMi* din Egipt La nceput a folosit ritul copt ^n XIII ,:Lcxandrian. dar din sec. XI a trecut Iii ritul bizantin, deoarece atit credincioii ct i ierarhia snt de origine greac. Jurisdicia actual a patriarhiei de Alexandria se Tunisia, jn tinde n Egipt, Sudan, Camerun i Africa Congo, Kenia, de Sud, regiuni pentru care au pst afriepiscop! hirotonii preoi i la Alecani Patriarhia are centrul xandria {Egipt} l este condusa de patriarhul Partbenos, nLronizut la H martie 1&87.
care
i

ti

'

Muntele Athos. Pe baza unui canon

Sinodului de la Cakedon patripretinde arh ut de Constantinopol drept de jurisdicie asupra ntregii el rapl, diaspora ortodoxe. In exc'rvil.i acest drept numai asupra comunitilor greceti din nordul i r> BUdul Amcricii (care fornu^a/a arhiepiscopie autonom), din Europa apuseana t Au strat la. Patriarhul ecumenic actual, Bartholomeos I, a fost In tron izul Ul 2 noiembrie 1 U y 1 EH are reedina In cartierul Fanar,
al

anul '14 unde Antiohia, Petru se aflfl in Hrfstd* afet numii discipolii lui Tars se cretini (c. 43), Saul din
Patrinrliu Antiohiei.
n

convertete pe drumul Damascului vor (r-. 36). Antiohia l Damascul

sub peri n 610. In J2ti8 Antiohia e distrusa, ar in 1400 mon-

cdea

goii fete
lul

invadeaz

Siria

si

DiWte*
al Si-

menionat
II

de canonul 2
(381),

nodului
al

ecumenic
f

V4ea
se
in

In secodin cauza ereziei mo-

nofizite,

produce aceeai

shbm

din istanbul.

Patriarhia ortodoxa, ijrearu a Ale.randriei. Este cel mai vechi scaun patriarhal, fiind amintit de sinodul I ecumenic. Patriarhul, tare se considera a fi succesorul evanghelistului Marcu l poarta" titlul de papa i patriarh al Alexandriei i al Africil, ocupa Ia nceput iocul doi Din Clapa episcopul Romei. controversei monofizita, in 457 Biin scindat serica Alexandriei s-a dou grupuri unul, care a accep-

Alexandria. Patriarhia Anprovine din sirienii tiohiei de azi "calcedtmieni (sau melkii). Ea a lo&ii ritul antlohian sau sirian pn in secolul al XlII-lea, cnd a preluat de Ia Constant inopol ritul biun maronlii 1215 zantin. In sint recunoscui grup autohton Antumiei^ de Roma ca Biserica
ca

dup

se patriarhului din Antiohia (azi in Turcia), la Damasc* n Siria. Din 1699 patriarhul este arab, ca i majorita-

1380,

reedina

mut

doctrina hristologiea de la Calcedon (451) i autoritatea mpratului bizantin (melkii*). i altul

tat

in' credincioilor, limba liturgica este araba. Patriarhia, CU oelral la Damasc, cuprin-

tea clerului

de eparhii

in

Siria,

Liban,

Irak,

fl*

HI SERICI

ORTODOXE
Dlmiiri, Moscovei, de se rscoal mpotriva lturi lor. abia Ivitn al ill-lea al Moscovei cdeH44(l 1595), imediat dupii rea Constantinopolutul (1453), pune capt dominaiei mongole. [vae treia Moscova ca considera

Unite, Australia, Noua 7&Brazi ti ei i Agenfc. PaelantU:. Ignatius al lV-Lea, triarhul actual, li t'ost ir. Ironizat In iun Se 1979,
Statele

1330

prinul

Patriarhia
ti

ortodox greac a

Ic-

rusalimuhd. n anul 70 Ierusalimul ramanl n 135 are ioc este luat ti profanrii Templului i a Sf n tulul MOTmmt, La Sinodul de la Caleedon (451), episcopul luve nalte obine recunoaterea Ierusalimului ca

Roma.
al leremi.i patriarhul Constantina polului acord mltroppal patriarh litului Iov lUlul de Rusiei, dar palriiirhaiu] a fost suprimat in 1721 de arul Petru cel

In

lS3f>

autonoma, ocupind locul cinci In ordinea pentarhiet, avind jurisdicia asupra Palestinei i peninsulei Sinai. Din cauza invaziei perilor i arabilor, n secolul al Yll-lr.a, $ mai ales datorit ntepatriarhie
statelor latine in secolele v:jj Ierusalimul a pierdut XIII, nsemntatea lui "bisericeasc. din (Islamul ocup Ierusalimul in 6fl,
rreierit

Mare (16921725)
triarhului Ti hon

nlocuit:

cu

Sfntul-Slnod, El a Jost restaurat de abia n 1917, prin alegerea pa-

C mterrejnuin, In patriarh mitropolitul Serghie, dup Alexei patriarhul care a urmat

(1945

LS25), 1943 n &ost ales

Dup

itfi

107>.

Isteria Biserici

Ruse

devine Heraclius patriarhul manotelit. Cruciaii cuceresc Ierusalimul in 1099). Mai trziu a in-

dnd
trat

de patriarhiei sub influena Constanllnopol i de abia in secolul i-a reoistigat vechea ai XlX-lea autonomie. Majoritatea credincioilor sint arabi de origine, stabilii
n
Iordania. Patriarhul Diodoros, ntronizat la 16 actual, are reedina n 1981, februarie
Israel
si

mari conductori bisericeti i duhovniceti, ca de? pild (13141391), Serghie de Radoncj (lfiSl 1709), Rostov de DlmitTi Zadooslc (17241783), de Ti hon Serafim de Surov (1759 1833?, dar i mari micri ahismalice, ca cea a raskolnicilor, iniiat de paPa(16521053), triarhul Nikon

cunoate

triarhul actual Alexel II a fost intronizat la 10 iunie 1990.

Ierusalim. Patriarhia Moscovei i a toat Rwtia, Cuprinde ortodocii din Rusia i Ucraina, n afara de cel din pstreaz care Georgla, ortodoci calendarul vechi, nendrepta, t folosesc n cult limba al^orta veche, VladirmT de Kiev n 9G3, prinul

Patriarhia Serbiei, ntemeietorul Sava, Bisericii Srbe a fost Sfntul

fiul

impune botezul

masa

si

astfel

cretinismul ortodox devine religia, oficial a statului sau. Prinul Iaroslav (10191054) aaz Biserica sub .jurisdicia patriarhului de Constantinopol, care numea pe mitropoULul de Kiev. In 1240, Kievul este ocun pat de- mongoli i, cu toate

prinului tefan Ne mania (cea, 11G7 1196). Clugr la Muntele Athos, sf intui Sa va revine n ara in 1204 i este hirotonit arhiepiscop al Serbiei n 1219, la Mceea de ctre Se patriarhul ecumenic. Manuel T. proclacunosc trei patriarhate 1) mat de arul Dus an cel Mare 111 134(i, dar desfiinat de turd n 1557 i 17SG (cu iH53 2} ntre centrul la Peci), cnd e desfiinai nfiinat 'n .1) de Constantinopol statului ntemeierea S 20, dup Iugoslavia, cu sediul la Belgrad, cu
j

fMSERici
:

onroooxE
05

'"'

ci

Serbia

cpitan
l

un

statut

*arlcq Sar
Gabr.cl

(1B37 1BS0)/

patriarhul

&*&?
Art Ja

*W%"
Peel
1990,
f

au

ndura
par-

Bor is (SS^&flar a <"*Uanil ^b forma ritul u

Jttttl

Patriarhia Bulgar. Butefirii ra jmjra de sud a au foii U d IB 1 b i^^tlnf tril\\TT mii de patriarh u FotJe in H*

!&r, L ? "

"**
T
fiin

Favel, Aritiepfccop de iropoln de Be[grad,

i decembrie
1

Mif0H a intronU
n 105t
,

ff

ft/**!*^
in

bulgar

[a

^tdesflnata

l.M de nfl ra!

2 h ^ evrica autonom
papile

ArhiPoaiii canonic * acestei Bteerici n-a fost r*cunosfiii de BisfiHdJo ortodoxe) Patrkirhm Ro*m. Cretinismul
.

i poarta epUcqp deOhridA

M
J

di *

P**rtrhfo
a

Sfrfafi

tu

^W*

Macednniei Mi

M reedina
titlu]

In

Patriarhi oj centrul

la

Tfmovo,

de

tomane
Wf-h*.a

Biserica a- a afl.u au g de ConstantlnojK.I ir

blljRariF ^i \!f9S Az z dreptul A i*duj
1

Pu

a
de
a

secolul

,1

fi-

gWdri
^>man
poporului
..'i

k.^

l7\l ^suli;,nu|
ln

peri0 ^da

acestei regiuni

u fo,
roman

o&l
De fa

de
n

.,ir-

i^
tocefalia
,

cu formarea

P^r'arhie Con Un (l iinopokij n~a

4e

r>

dependent*.

aciptat

im

tal* Nicem Preotul WrUa to iO_3 9iJ traduce

te
.

W,i

gotic*.

AVJe;, se organizeaz doua

arian Biblia aecoiyj a

,

%5 rupiurS in.etea^ ^^"tinopolul recunoate

in

1I4S,

mari

^nXinopol De asemene*,
fKWie a

aptanadjcttq Patriarhului de Conexistat

pentru

o mitroortodot^if

Mwlul Htrwawr, Dup ""M*"*

uolfea firUor
1

ce

se
In

Homne

BiserdJ Bulgara, reeunt and ea exarh mitropolitul tefan, De abia in 1953, dup 5^0 dV ani patrlarMa Inat NttattlHfl prin alegeraa patriarhului K\r\l Mtottm, patriarhul acl.^1 cu ta Sofia a fost tn iult l^Ji. Din 1975, patriarhia Bulsar * trecu Ia ealt^daml nou, da r

Sti

au-

t+Wl)

^^ m w

cult

Jmha

aWnl

ve.he

-d

SW, liinf Patriarhia Ramna gra ridicar* ariiieplseopuiuj ucuretl la rangul de patriarh de Ca
i.;i

Koman.i obine utonomm. In

d^tu

^fnf]
hp

d u c^fala) a fost declarat.l ind.pen! P d& nodul ,jr n K fe S f4;U) p e >nnt,vu! Ca a Jos tntemeW de
f

Pam j
rl

Barnaba,
d

,P1

?
[it '
-

^ ts
tun;n

Insula

a arabi,

WV-i i
;iwb--1077J
n

(Jf23

3839),

dupii care I,K B 1MBJ

!

r Iustin

Atttjau!

au urmat Jus (IS177 iWifi)

-

"^
f

1^71

a^}'
rw'll

etomanj Malarie

m*.|
1

p , rU,rh, Teoetist, ]n g noiembrie

t

Vt

ffi Irmos

*i

-prefii

se

romana.

awesc

.WV

<ma

^ h ^P^opu\
n

Li"
n

ttajptf preedinte al ^rij Biaerfca a rost aagajata

unire ffirio^j C u Creeia, Arhl-

(ajjtwhS mlearei

66

BISERICI

OKTUDDXE

^
2

"f tost ntrcmtoat la 13

-

f hl

***>Pp

Urysoswmos,

a noiembrie Vll

S
aut";

depins de

J^rmmi,, Mu^ovei

ne-

*
S
i

ISi

^i^
de

Mi'"

Ul,ul

Husa ni*| P*W'*i

Arhiepiscopie),
cUl

Greoi* este
-

sigura
seralul
;i

SfNt

fL

iv

\ P r0Vmd ^
*
f

din

greceti

*, cucuta
i anul

l., rbfaa, *o cult Ilinb. ruitai Au i'laiia Bisericii Georgiene a fost re

eu

^edina

Bi^Xa

de

ftJ^rt

X-X
1

T)

pe
"

m
* *o
aIn

UtiiO.

Ptori^Ji teSIfl ..-irnenira

a friaitouaSif

averi* Onorior

S^
tnnpoluim.
fost
Ju.it

geto
r
fl

SL l^g? naionid fj3j ^ Biserica Grafia T

f

7i

itaifci

Jttfttlnopo)

nu a recunoscut cearta autocefal deeil m 1850.

"

dar Patriarhia d ,

4
rl

im f > t^Jf
'
(

dfn

Urhu
f

1B70.

Tn

tt

wnte numite

S1,b

****<# anele

Sabhtttlo*
ie

Un
dG
n
,

at

grup

Mki-opojum Serafim B ntronat I* Tn Janm,rie 74

tLH^ or todox nurul "

J *

Homn

i te
a

Ui

.1^23.

Gora R^vllk, Patriarhul srb. n if^a ^

sub inducerea

ca ,i

Patriarhul ^-ve ^rt rennoi^f

_

*
ecumenica
ji

pentru vechea populaie dav ortodocii bielorui frvmSSdi j! P torttoriW Poloniei O

aiaJ,

/irnu riupa primul rzboi

T ;on-

"d

a ~"n^
aL :ordat.-j

a fost

de Patriarhul Mo*.

a^rda
ih

Oupfi

SP

mondlnr.

tw

stalului de Blal doilea rfi

JgBtiit.

Biserica

folosete
al

cult

m
.

m
.

*"

tianstitiT

,-.p

rica
jur,
Vajtfle,

BEie-

fn dependent A

Hp

P-it..-

mitropolit

Varoviei
;""rdat ranfiu! de SrWepIscopie an' tonpma, aib lur&dicfa

Fp*a Io 24

ianuarie

197$,

Patria
Cr^c Inum.i
KtaL Pina Nrna i
d,
a

. luI -^-^. Prin .lan,

In

fCatolicosaiul) Geoiyiei a patnm s n beo?#a

1053,
'

M,

Patria

dnd

devine

ti<*i>i.

tfohta'^'S Un 16H

U Patriar ^fc

Ana

S
f. i'i

f^Stftfv ^"
r[

in

Kuppto, unj e e5te

nina

lln ( Ei,'^]ii P )iS( , toatil finl

op

lJ

!li

K;i ,vlrd

flft?

J 24 mnufirie

^J".
[flfla.

:.,

tatnmbat

BISERICI

ORTODOXE
fost

67

de

Arhiepiscopia de- Siwv. eutfade Mmta fapt o singura mnasttre,

Ecaterina, Justinan

mtemeiat de mpratul

m^eput nuMuntelui lui Mose. La nstirea a fost depeadenta e *-

|M

VI),

la

picioare^

rttjL episcopii hirotoni de BiDup al doilea rzboi mondial, Mitrode serica Japoneza a depins New >ork polia rus autocefal din

pinn in aprilie

3 dar triarfiul Ierusalimului, autocefala Ue fost m-unoscuta ca B pal iar m un sinod din Constantina patriarhii yeI?B2 al de cele patru
ehi

ia"

autonomia din de Moscova. Arhiepiscopul de

Teodosiuti, a
i'ost

1370, end a primit partea Patriarhii lui

TaJsio,
la

instalat

#?

martie

11)72.

Sftnta

Damianos Ecaterlna arhiepiscop de este n acelai timp Sinai, din 1973. Biserici &u In ultimi! ani, dieva obin un statui, de auto* reuit o nomie sau de autocefalie, dup

VaUriteiie.

stareul

rnn*tirH

afara Ortodocii care se afla in tradiioHrnitele* Bisericilor locale

prin

misiunilor t ie nale, fie ca rezultat al emigraie recenta (asa-zisa -di-i-

inorai.

ortodox),

formeaz
si

mai

multe categorii: eparhii

Ml^g

depind dicu statut canonic, care l care sint rect de Bisericile mame
n

rjr'ooftdur

necunoscut

istoria or-

MAutowganizSrli Bisericilor locale. Biserici esu- tonsidefalia* acestor Bisericilor OrtortS de ctre restul
doxe,

todoxe

care avind un caracter le- a acordat-o, ca de povtioriU, relativ. Este

afar de Biserloa-mama

unele grupuri autonome, avmd o poneEind recunoscute ca izolat* oe ziie canonica; grupuri cu emigrani care nu au comuniune nido Biseric ortodoxa autocefala
;

comuniune cu

toate Bisericile or-

woa

sau

autonom
din exil).

(de

pilda,

Biserica

Biserica
ifitftatea

Ortodox

in ^Anverica.

Ma-

Rus
C,

ortodocilor

din America.

BibllogranetArtlcnlt' ik
Xlntyras,

de

limb diverse oriftini etnice si cuprinsa n liturgica proprie, este jurisdicia eparhii care se alt sub ConduBisericilor locala respective. lormca^a eparhii acestor ctorii
.['unl'erlna lor canonici

MUan
colt
"

fc&fti

SSat**ry Ivra. !<*&*

fie*

pirrra

tovakTOfctf

& t
Le

Bfte*
fce
tfts

QFthod&m,

"londl*
-

li$ieHX<

PiirJHllt,

LewYr *l F Ovornlt,

LepcncZ of *K* Apoztie Arairev

jd,.f f

permanent

a epis<:opi,

iW

tyoifrtteiltt

n BVMnfJiiffl.
PflM*.

Cam|n -*i

ortodoci n America. ArhiepisCrei preedinte este al Arhiepiscopiei copul lakovos - al Patriargrtodoxe Greceti In L970 acorda auhul Alexei al -Moscovei Ortodoxe Ruse tocefalie Mhropoli ei
^

bridye

Harvflird

UnWarstty
Franc*.,

atewnt LWtt*
rtr

OJJJ*oxe.
P**i*i

trtw

Universitate
Mto4j

1
1

val,

CflinbrErigc,

i^i

^'V
s

soborniceti in America
tJ)
in

(Mmapoadunat

CKirrjrarslty,
/jv^:i'*i:iisi

Hm
-St,

StktfAn *" G^n'ijuVJ ftakkert. BiM^ticiU.-s,

oi postim Vlndmlr's &*&&mi Qwwr-

jurul

crda s-au

idenunele eparhii i parohii de alte canonica titi naionale, cu situaie acestei nc ftereeunoacut- Primatul
Biserici este Mitropolitul

S^
i4 f]
.

CyrJ^ and
In
r

Mcthwilus,

Slavi,

v,

7 inea), p.

3 ta

idn, Tfts

^v-

Teodosi^

arhiepiscop de New-York.
BfeeriCtt Ortodox Japonia, doxia a fost introdusa in
16fi0.

Japonez. Orto-

antM COmmOrtWO*^ Bte#*i Bu>P* Ni.tiI^i, LonfiM 3 W'r'Li 'i'l'l uiitS Alexandra Va & i]iev. HWory oi drj 1071
i

(j.e

JlyBiiiilJiw

Bffl|J^

3S*-I4i 2
*J-

uu La nceput, preoii nauvi

lia

HI SERI CI

ORTODOXE
l>i.ns|iL>r,i

MJ**toGS
T.

vmong

iha

S/avs,

ifltg***.

fij!j)pnilcnid

rf*

IMserSnLe do

cirignG)

Vft.s.11
,

hidvridK

&ft|iOB* aPV
,

'

Jfe
l|L
S

..,,..,/

Ih^ry f^*3
**<

I0

ths

*****#'
jJU

..T,-:.|

4E (i*fr),
a-

nr. 2. p.

\iuerku do Nord rca de Sad A

Euii.p.i
'\i.-.ira!la

_,S

mttiQajift

ISPHEtW

4.H

7',m-Mm,

250 009.

oi

m
In

ficiaf,

voi,

MiiwBuifit*.
Pi

mi
r J

tm\
1974,

T, E. Uird,

A mrvey

blBkouls*.

OrttetfMfi - & HI [l7"'-

-

BISERICI

ORTODOXE ORIENptrecalcedpjalene)
:

TALE

[sau

co-

^fona tyriay,

Iu

ateUrtitUmal Kfivkw

ai

BisEurn
'

ortodoxe

^tmistM

tc-

monoMt, de tendinii retcare s-au organizat separat, Cykedon alncidul de la plngl^d In atmosfera de? la nceputul (45IjF. secolului a. V-lea, rnd dogma hnsmunt]
LDlcjglca'
L.

i.i-il-ir]-

P,hrl Jr liU

nmqaic* d* m*\*nUn
LlUfl

lai

^1

era eicpusA unor interpreformulri neortodOKL\ Bi se-

jlsLu'mM

2fcG00 iu Turda, lCOCOfl

ri ea

Ortodox

convoac
;

doul

st-

patrlariiu.

Eglpl):

1000

Alexandriei In E|l;.'. KJI

Anilciliiob
c*ri

fiM*r&.
1

'

"

PJlriarbiii
$qo'(

(Dfcinafct,

Srt

in 431, cnd L'onecumenici! ia damnfl nes tor lan Ism ui i astfel SiriunA, i n 40 1, fiina Big&Aca <'ind condamn monoftzimut. falitOjftdi

swooo
1

1n

ett*

iei.

Bisericile

din

Armenia, lHfl
Etiopia

(i^obit), JEgtpt
P li
r
I

(LMjpcii),

' r h la

le

m i dl 1" m Iu
sflJilH

(1 US rtlitf
Brileriirlj.

s )

India,

AtftbnoiM 10 000 [inclusiv fhlepl*cop4

Sinul

>ltti

MlnavhfM
;. :

pairi iiW*
: i i -

M70 mlliniiufSerVdeL
ln
Iffe

R*lei (fc|MftV# n'.iiril^a

(Ik-lijr^l.

Jji

|VilrJ,.rhlM
hlni.i'.a
llS
IIiI't|,'

5*kl<t,
I

Ln-

nwj): 8

mii.

din care

mU-

?,ilrlitrhJ t t

(tamAnlel lilui.ur^U, liffitofttl

iii
1

ln

|'i

,i

17

liij-ic-_

inut uri ie de la din marginea Imperiului bizantin, s-uli despArlit fe ceri ce au accaptftt dogma de la CaJcedon. considerai a |hirsi/.Ln] ai mpratului^. O serie de caract.eristiL:i sint ccimune EC?stOC B3opoziia Ier faa de domin. Herlci ia imperiului hizantin, dorina de autonomie bferteeosc, simbiozii co cultuf i limba nativei, ndivieni,rcw cnllului.
udk-a
l'i
:

p.iLr>iirfiid

llulfljriol

<Hta

iisftiUftl

tu

IEW3!)

B tttiUOfttffti

0fet1fcfl
|Tb3l.s(.

Copfn
Egipteana)

(E'opi

inscumfifl

Plr1*Thti Georglei
In
jflfOl
i

reMlrUMH'n'.!

mUkm.
(Alfrna)
:

u&rca Qi*c4d
HistfrUd IJKcrk.i FolonU'l
Bin&rlCfl

cntlipsn**

are la oricine gru-pul de ortodoci egipteni condus de Patriarhul Alexandriei, Dioscur

vfilii
Ui care a susinut monofizismui CaieedOn (4S1) i care a-a separai de grupul me Iklr. {mtlkit nseamn mpratului'') format pLirtizan ai din R,reci ortodoci care au acceptat dogma de la C^lcidon, Cu toate rcunltlcare a ac: s-a" ncercat toni. in 520, n jurul iimnofiztemudo lui mexierat formulat de Sever Antlohia (312 &3BJ, din anul T>43 copii se reorganizeazfi autonom SA
I,

Cypriihii

(Nfcsaf:

WfeOOO.
41)0 000.
3

(Vni^ovia]

Ohosrtovudel
AMdniL-l

(PriUj.il

L50.0QQ,

BUrJca
L
! > j

[rimn-ij:

&SG0G8

In

ftedca FlnJanrtel (K<J"P"0 TOO0O, KJwrkd Urinei: KHHJU Jn Ittft

:

Hkurk-d OrludO.Y
Vurk.
h
.i

dia

AmLTUd

{New

j,

,'

unicul
In

-fi

cA autocefal
lflTO)
;

dt* PdlrSar-

:-',:'/iVi-l

Bl SE Bl CI

OHTODt>XE

69

anticalcedonian, fluenei Iul lacov

Grup

datorita

in-

BqraM

episcop

un palrlarnai Conductorul acestei

India
eatolieosul Baselius

Independent.
Biserici este

de fidcssM
Biserica

(541-S7B).

Cu tiP^

copta b-b detaat definitiv ta* Bi*anfc ait de Homa cil i de favorii cucerirea arab din 0*2 a aca&ej aeeast autonomie, n viaa jucat un maBiserici monahismul a iar ^Trc ml Bt. Antonie, in 3GS,

hews, cu centrul
I : 1

Marthoma Ma(Kela Kottayam

Apo^tolko..

-.1

Iruiii).

Pahomie, n 317, Inaugureaz nahismul cenobitic n Ifcipt Catep284. darul copt ncepe in Biserici oarece ori hi nea acestei

mo-

AD

Pe e*W

Cretinismul a pair uns in Armenia i deviinc.a din vremea apostolilor sene religie oficial ta nceputul Grtcolului al IV-lea datorit lui convertete gork Luminatorul, ^ure
'

Ui serica

Armean

pus

in

Legtur cu ederea evanMarCM

la

gbellfltului

Alexandri a

conductorul Bisericii poart tuiul patriarh de pap al Alexandriei i MarcU*. CenHi scaunului sflntului Calra Paprt trul Biserica se afl 1d

pe regele Tridat (288 sau 301), creeaz 405, clugrul Mesrop gfo Biblia, alfabetul armean si fcraduce Armean accepii In 520, Biserica
hrstolutfia AriliSeverus de laohla, pentru a deveni autonom Capadociei i de Anta de Cezareea nfluentichia, care se eseau sub Bibizantina. In& de timpuriu,
lui

Shenuda
noiembrie

III
lJ~

a
1

fp

intronzat

in

451. Are la ore s~a separai din riginc o minoritate monofizit independent Siria ture se grupeaz in patriarhul Anllohiei, Petrii,

provine din vede cadica patriarhi a Anuohiei,

Biserica

Sirianu

armean are propria ei culde tur, limb i arabei (Inventat

serica

dup

Mesrop Muahrut/). Centra} istoric, arnaional i spiritual al tuturor menilor este Elehmiadzin (Armedecursul istoriei, s-au orgadin nizat alte centre pentru armenii de n S2Z, patriarhatul diasporu iorIerusalim, pentru armenii dm dania i Palestina n 1SB5 se
nia). In
:

sub 455

Eate cunoscut sub numele Uairo-lacobit*, dupA episcopul a ]Ucob Baradeus de flde&sa, care organizarea rol Important n
cat
,[
ei

de

-jj

entwl lorfls (MMardln {Turcia), apoi la Damasc. Sirleri:i) Iar dfa lM5H la
n
m:bi

expulzai; ctT anul 540. arabi din Antiohin (cucerita de

Hiyi rira

un

bi Ieste
,-i.i

catolicosatui de
cei

Sla
;

in

L.ui-

Dup

mu*

l.i

n Hol. din Liban Constani no pol, de patriarhatul pentru cei din Turcia. -eatoheoIn prezent otttf dou

pentru

nii

necaleedoneni sviresr

hiatului lacov, n
patriarhii

liturghia siriac. Din B7B,

de Etchmiadzin, n Armenia, vascondus de parriariud-ciitolicos de armenilor ken I al tuturor

satc
;

slro-iambii poart nupatriarh mele de gnatius. Actualul II 1-1 eu, este Mar Ignatius laeob ai
ca

Beirut, condus CUteia, 3n Antei] as. arde catolicosul Kar^kin lh Sttu o menii din Liban. Siria, Cipru si

reedina

la

Damac

parte din dlaspara.

f? at Biserica EiiapuMt* Etiopia a

Bimm

Tndla are sirian-lacoblt. slt.,-1

Siriana (de Malabar) din Bio istorie comuna cu

autonom i Biseric Abdul Patriarhul din 1912, cin in Masslah al Antiohici a stabilit

dar este- o autocefal,

nnr-retinat de ctre sirieni la prin IV-lea ceputul secolului al dmtii misiunea lui Frumentirc. cel patriepiscop etiopian, consacrat de pen~ arhul Atanasie al Alexandriei,

7(1

lUliRiCl

ORTODOXE
chiar

tru vechea ei capitala, Axum, n secolul al VIII-lea se izoleaz defini tiv de imperiul bizantin i accept
hrlsiologia precalredonian. Serc-le ntregi pto n 1931, episcopii i
f

dup

1054, toi cretinii orto-

preoii erau hirotonii i trimii de Alexandria, n patriarhul copt de 1958, devine patriarhi? aiitocefali Eupu revoluia din Februarie 1974

doci, din Apus i Rsrit, erau numii melkil, in sensul de adepi Cei al sinodului de la Calcedon). melkil snt ftil arabi, mai muli sub conducerea patriarhului Maxl-

mos
nea,

Haktm

(Liban).

De aaome-

depunerea

fostului

patriarh,

de ctre Sinod n februarie L&76, in august acelai an a fost ntr irizat, ca al treilea patriarh al Abuna Tekle Etiopiene, Bisericii
Theot'iloa,

se Bi^rica maronitU catolici r&refer la grupul ntemeiat de un lUgr, MaVon (sec V), L^are i-a nmonatelit, resplnsuit (lortrin a gnd sinodul de la Constantinopol (GB1) i rare. aub presiunea cruci-

ailor
.

latini,

Halmanot, care are reedina in Addis Ababa, Dup o scurt pstorire, patriarhul Mercurtos a fost suspendat l nlocuit cu patriarhul Paul
n iunie 1S92,

Apusean,
.itolicl

de

s-a unit cu Biserici Marontll sint n 1445. rit aratiohtem (Liban).

Bisericile

Ortodoxe

Orientale,

asirktn a Orientului {caldean sau neatorian), iiserica

HiseritxL

s-au angajat precalcedonienc, n ultimele decenii ntr-o micare de apropiere ntre ele n^ele + cum
sau

{imperiul poarta numele regiunii persan, la rsrit de Eufrat) n care s-au refugiat cretinii nestorienL persecutai in Imperiul roman. Biserica se

Ortodoxe Rsritene. Cea dinii intilnlre pan-

intre

ele

Biaerleile

declar independent

fa

de Antiohia, in 424, avfnd centrul Seleucia-Ctesiphon, Iar in 4Bli la In ader i la doctrina Iul NesturLe. VIII. Biserica asidan secolele VI dealoar, n India i China, una din cel* mai vaste activiti misio-

orlentnl a avut loc la Mds Ababa tor ma{3 ian. 1965), unde s-a decis rea unei comisii permanente de coanii ordonare, care s-a reunit n Consiliului urmtori Uin iniiativa E umenic al Bisericilor, o serie de teologi intre consultaii neoficiale

ortodoci
nlaate

orientali

au fost orga^
1964
; ;

1367
1971.

Aarhus, Geneva, 1970

la:

Bristol,

Addta Ababa,

cunoscute In istorie. n fi 32 nare oh a med moare, iar In 63ti adepii Iul cuceresc Mesopotamia. Biserica originar din Mesopotamia a fost distrus de Tarnerian in 13tiQ. Adepil acestei Biserici snt rspindil in Irak, Iran, Siria i Liban, folosesc liturghii de lnsjHrakr nenainte de 43 stor l an, alctuite Catolkoaul-pan vechea siriac, trlarh din Iran este Mar Dinkha IV. Denumirea de Biserica jrsac metkit este folosit acum peni.ru comunitile catolice de rit bizan-

acestor discuii, cursul teologii au redescoperit marele ond comun hrlatologlc pe care se poa^ cele unitatea intre te reconstitui
In

comuniuni de Biserici rsrial tene. La 10 mai 1973, papa Paul VI-lea i papa Shenuda al IlHea o au semnat (al Biaerieii Copte)

dou

tin

(uniate )

care

au acceptat
451

fel

declaraie comuna n care afirm c Bisericile lor au n comun acelai fond tradiional de credin. La 19 noiembrie, un acofd semnat de conductorii bisericeti din Orientul mijlociu vorbete de comuniunea* profunda de credin ntre Bisericile
orientale.

1724 unirea eu

Roma (dup

si

71

HLA5FEMII1

B
o!

r a

i*

Azi* Atiya,

UtetOTY
l^rt<ilix

31 3til
tocii!

B&i$tn
lOTflr

Oi^iiiJiNy.
I.

MnwhruYi

dan

M Hom
f

WP*V<w

^
,74),

P-

k-

N.

A. Hom-r,

ApJJcr

P n.
Tiu:

T^lrut,
of

1*4
tht

W*
Ht

* *

ftfari,

*OT
of

C*t*t*

flS t
.VabL,

GawiCH
Cpiro,

(MNL DW
I

IOTA

WUte*W
*B

#Dte
A,

,,.,,, ,.,.1-vi

Klrcfieft

P*f*WWi "
vtaji
G6B,

MP "Vr

MW^
EL

tpM purta Lui insului Oamenilor SSSnt Hula mpotriva Duhului 2S) Sna,amun picai W, Qk* cerni ce WW n volta mpotriva i^^ *0tice hula te va pcatele mpotriva buoamenilor, dar hula (Matei U, 31> hului nu se va icrU
atunci
rfnd

El a fost

hulit pe CTtt^,

%*

S.

Totui, Pavel, care a ost iertat lea, dupn convertite

Tlrn,
1,

m^W^**fSj U
ItW
^>a^

Algemimn.
7<i-M7
F

Koiuo.-nnstLirwJ*.

13),

Sbt^wOTtdHOHt.
p

PaderhoTti,

&fe

Br^te,
nr.

CufluT

W*t1

tMfti., KVT1 (tm fexrUe Nula. Doclrtna

,/ oaJS d

I.

p,

B3r-
ta

nainte de venirea lui bla.emleze pe tain n-. incer^t Dumnezeu, deoarece nu *t}s inc heContra sa

rnndamnarea

fWn^
H :

,J

viata

re/J-

rMiilor, C.V.

XXVI

2).

m^fJ'cN Copia rentate

(te**

*'
ln
P.

(ic

*;

Utotge*

de

M^w.
ir.

(19W), Ortodoxia.." XXVUt liturghia 4H-&0G) Zaroli 0arorri*m,

aricii

3-4,

fognrmL organizat de un oarecare DC

BOCOM1LISM
in

secta

dualist

W*

(ctre
tea)

jumtatea
fo

Arm*
1,

ln

codrul

JlWtfflU*

*K

rdsflfitcn^ [loji j tefj^te rj(urJ UftWfC Orteoacls. xxvi riwtnrat), Extras din

pS^te
sfritul

colului al de unde ae rasBulgaria, a Balcani, ia .ecohd

SSh

nr,

Vedic

CU*

&iHuI

M
P-

coiului al .pavlicienllor, gomilW dnt urmaU micare de origine (A>mt

^V^^w

Hncfe de
cctfomana
pecNtxc

cofltad !* Ar/smragJo !n tea nrcalc**wiffrf.

Cal-

p?*
7

SSTa

ttocvtneitot

Chiriide
(1939),

Mc^ndpt^
*.

aoare n partea de frisant dup imperiului bizantin, *ina_n conducerea unul

650, sub

^*tS2

XLI la Ortodoxia.

BT-

Constantin. Conducerea Pa>el numele cu apostolul

asociaz

^n ^

Td^lpolii

acestuia

ei

^nsidennd

BLASFEMIE Insulta

hul defimare?. teln Vechiul Testament,

r

ca Inspirate

numai Evangheliile

(Numele Meu este un pcat comun defimat tf^a * este continuu ** 5 Rnm. 12, 24), <ie aceea e
-

Carea

numelui

lui

W**

canonul u epistolele paullne, restul Peniru, pavl^ biblic fiind respins. Jnmii =4 eleni, IfcUS era un oger oamemlor oin salveze sufletele

grav, Cel ce linite pe cetate este scos aEara din

Dn i
L
f

ttea

fizica

creaW de

lapidai

r\j K despre oare chiul Testament.

mrturie Acelai splnt ru

jJW d ^
preoia, fcoffljj

I-*fc * tUvitk 24, 14-1B). este Uul Testament, cel ce hulete Tlm, l, W vinovat de anatema (1 i de osnda venic (Marcu 3 *?h blasfemia, deIi&us a fost abuzat de puterea lui ierta poalele cu

a creat Tainele,
autoritatea

bisericeasca

<MW^

iconoclaste, n cursul controversei organizaii misecta la forrua unei mpraii bizantini l-au ue~
litare.

Persecutai de

mprteasa TeOUora

oarece

Dumnezeu
clama Fiul

(Matei
lui

9,

8)

l se pro(toarv

Dumnezeu

iu,

apere Importat in Balcani, ca B* bulgarilor. periul contra slavilor si

72

Hii-ny

Aici,

micarea

Ifo^omf, care rului st Cain, nscut din Eva, -i Satanael acesta fiind cel dinii iu al lui Dumnt'zeu, expulzat din ceruri din cauza mindriei. Du in ne acu a trimii ns pe al doi le fiu al scoat omenirea Shu, Logos, ca
h
1

este reorganizat de nva la originea

rea

in

moartea Lui,
h

am

fnsi.

nca,

gropai mpreun cu El

pentru

dup cum
mori,

Hrlstos a invial prin slava Tatlui, tot

din

aa

i ,

noi sa trim o Eptelofa ctre 4),

via nou

{Rom.

Romani vor-

ti

bete de

dou

aspecte eseniale ale

de sub dominaia lui toate Logosul ntrupat este ucis de Satanael, totui trupul lui splrilual u nviat i s-a nlat Iu ceruri, Astfel, Satanael a fost n vi na. Bogof nil ii pnirtie un ascetism sever, respingind cstoria, consumul cr-

Satana el. Cu

botezului : aj moarte asemntoare eu a Lu?>, adic lepdarea umanitii negative prin tergerea consecinelor pcatului care se afl m naterea dup trup a omului (Rom. ft, asemn1214) b) nviere toare cu a Lui, adic asumarea
;

unei

umaniti

pozitive,

sau rena-

nii

vinului.

De asemenea,

res-

ping botezul

Euharistia, conside-

rindu-le rituri satanice, intruc/t ele folosesc elemente materiale, distrugerea de imperiului bulgar ctre turci, n 1&3, secta bpg&ftiilior dispare. Se crede efi urmaii lor snt "catarii i albigcnzii, care s-au stabilit n Italia i, r**pertiv, Tn Frana, (Languedoc).

terea prin nnoirea Duhului Sfnt* (Tit 3, 5), prin care se rectig libertatea de a intra n comuni unsa
lui

Dup

Dumnezeu,
botezului este de fapt

Rindulala
rnduiala

iniierii in cretinism i primirii a celui ce crede ntr-o co-

Ui bt|
gvois
*Je

ri fi

e: Fijiard

Nici,

AlbiParts,
blp,

si

t2aiimres,
(u<slL
f

Ptcsb
Quej

Ursivi-f^LlLiJrcfi

munitate cretin, care este Biserica. Ba cuprinde a) pregtirea prin post, o reminiscen a botezului pocinei (In I, 26), condiia de a accepta calea?
:

FrajscL:
p.

.^ais-ji i ?'*),

1955,

3744

Milan

ean
vi.
i

Jffo/Jo-

cea nou. (Practica postului nainte de botez este amintit de DidahiiII,

**rfcease4

tuiJV#>4w^,

e.

cit,

7).

2962#7.

b)

Lepdrile

sau
-it,

renunarea

la

omul

BOTEZ
actul

[yr.

btiplisniti,

]aL baptis:

baptismum afundare] Baia nateri cetei de a doua {Tir. 3, 5),

naterii n gnesa In 3, 3

c:el vechi (Col. 9), prin exorcizarea forelor diabolice care s-au cuibrit, de la cdere in firea omef

neasc
)

{I

Ft. 5,

814)

Dumnezeu
3),

pl-heo-

Mrturisirea credinei

adev-

semnul ilumin mis-

nrii spirituale
terul
lu

i afundrii

Hrlstos (Gal 3, 27). Boteeste una din Tainele instituite direct de Jisus (Mi 26. 1819) i practicate de -apostoli (Fapte 2, 38 10, 4 fi), ca fiind actul de iniiere
zul
;

rate (Simbolul credinei), d) Afundarea de trei ori in apa sfinit a botezului, act sacramental de asumare personal a crucii i nvierii Iul Hristos, simbol al ^tre-

in

istoria
In

mintuirii
Biserica

(Mt
(Ef.

3,
5,

H), de
26),
&-'

intrare

imitare
Iisua
*fi?oi

sacramentala

a
;

morii

lui

(Mt. 20,
deci,

2323

Le,

prin botezul

12,

50)

afunda-

(pasha) de la o existen dup trup, spre stricciune, la naterea dup Duh, spre nemurire. Trecerea Iul Hristos Latre Tatl pactele a fost prefigurat de trecerea evreilor prin Marea Roie, sepind astfel de robia egiptenilor (I Cor. 10, 12). Botezul amintete de
cerii

Su

BOTEZ
prin fundarea

73

eliberarea de

pcat

(canonul 6

al

Sinodului din Neoce-

Sfintei numelui ^Invocarea pnn par* Treimi de ctre celebram, este restaurat (lupa cel nou bot**at

%)

aareea, 315). reboieml Al doilea bt*S sau

interzis

**e
.

ortodocilor, deoarece Hw jertfa singura Hrisioa a adus d

chipul

i asemnarea

o zeu. Treimea cea de desprita; Taina ungerii cu Simn UrmeaiS bomzat pnMir, in care cel

M UumneBin# i ne-

pentru pcate, (Evr. pentru totdeauna lEvr,

^ *%*g* H
10. 10)

tui copiii s fie boreant se tie cine i-a

reba^i

da?* nu
.14

(can,

ul

Sinodul
rid

al

Vl-iea ecumenic),

Bota-

*a
(Fapte

pecete*
fl,

<Jg8ffiS WIRUNGP-HE). 1517).

(v.

ereticilor
n

schismaticilor

respins
t

general,

pe temeiul

J c

de LUurBotezul se tace nainte care cep ehle in pronaos, ca nou botezat ia parte la liturghie

exist un

dup

membru
sVtul ci
1

al

comunitii,
d:i

iar

le

aw-

se

ca
la

semn

vizibil

Taina mprtaniei, saie al apartenenei

apostol
t-,

? l ?&* singur (EI< redln i o singuri Biserica ateno mare 4 4_ S) Tradiia a dat mrturiie principiului dup care Taina {in sirea credinei precede
cazul
este
copiilor,

MWV

mrturisirea nailor

acea comunitate. potrivit canonului 47

numai

epicul

tatea de a 43 a l Sinodului

VI ecumenic pa boteze, n mile oricrd cretin urgena dar caz de necesitate l de Qc comple tat g* b*** trebuie }i a nnpartacu Taina mtartgftf! canonul Uaaniet (Sfintui. Vwifo, vorbesc Trnele Apostolilor ae

preotul au ceboteza. Tutuai, talionul

si

esenial), cum i {din m*wf meiul Sfintei Treimi accepta cauza sintul Atanasie nu ca

^^J^

adevrat botasul arienilor), E*le ' distincie tradiia canonic* **Ce oe sa tie tre eretici care trebuie
(can.
4fi

&^aflprlmminBiigict
apostolic,

can 19

aul

de botezul familiilor, fedoluarv tor. (Fapte 10;2*-4Sl lo,l^;J prinicredinei 1 Ifl pe temeiul pcat personal lor Dei copiii n-au mrturisi n mod voluntar
li

capii

ecumenic, can. 7 cam El II-lep ecumenic, r"i i dul al Vl-lea ecumenic) poate ti accep Ut pe al cror botez Sinodul temeiul iconomiri (can. 2, Totui a C0 o ecumenic). al Vl-lea absent a unde credina adevrat este numai ritualul ex si ia implinete
1
i

^" - Sinodul S ~ ^ ^ei

conrredina lor, tottftl, prin actul starea ceperii lor, el rnpartaeac Ei comun a firii umane nest nite paitrtaroa snt botezai deci spre Sinodala, c^elur (canonul 121 al respinge ideea din Cartag-ina. care care ia copul lui Pelagius, potrivit

nu pot

acestui tartor, eficacitatea

botez este

pus
ctre

La in doi ala.

avea na pentru a *M* voie de pocin, ci (Mt 3 W, pltn toat dreptatea eapftt pentru a asuma pfol ie

IteUfl

Hristos a fost loan nu pentru

botezat

de

adic
aresi

n-au

motenit

.ceata fiind o bere, nu un act

Copilul al naturii). perdatoreaz zmislirea sa la doua trupul avnd soane, de aceea ftul neflind o ", sufletul su propriu, sau c n simplii parte din mama boteza separat de aa^tia

-WJ^lf&n

pcatul

originar,

condiia

uman, pn

l^us mea suferinei i a morii. De, S^a nscut fr de pcat t viaa Sa mtr-o lioer, El transforma vopermanent kenoza. o imcsorare tot pentru noi luntara de a asuma

mormint

la coborrea in lichid care este Iu-

ce

este

al

nostru,

acelai timp.

tat se


71

BOTEZ
pentru dreapta credina, in trucit.au suportat moartea pentru Uristos, cu adevrat i nu prn imitare, n-au avut nevoie, pentru a se mintui, nu de simbolismul apel. Pentru propriu stngele fost botezai Ia (Vaslle cel Mare, Despre Duhtd Sfint. XV trad. rom. p. 51). Marc li Ar ce-

care pre nchipuie moartea i nvierea Sa (Le. I2 t 50). El recreeaz ntreg universul prin regenerarea energiei cosmice primor*
prin botezul Sau,
carul simbol este apa. El S-a nscut i a fost botezat ca Sa*, patima :-ur."ieasc, apa prin .i.i.iii.- sTintul Ignatie {Scrisoarea ctre E ieeni XVIII, 2, in trad. eh
dlftle>

al

lui

i Diadoh

al Fotieeii

(eca

400

p.

rr>).

Prefigurat
(li'T.

2,

13),

Vechiul Testament Taina botezul devine

in

in controversa <:u nies;di,uii.sIa mul (erezie ascetic JV-lea, Siria la sfirsitul secolului al
489),

aprut

in locuind splrile rituale introduse de iudei (Mc. 7, 38). In jurul botezului st va dezvolta o teologie sacramentala timpurie, cum se vede. de pilda,
i-p.-^tlnS

prin

excelen,

care susine ca harul

l pcatul

'

aa

exist n suflet si dup botea), *"*in prezena exclusiv i definitiv, harului care se manifest m mad contient pe msura creterii spirituale

in Scrisorile lui Ignatle

de Antiohia
;

pdn

virtui.
slnt
tfnfr

{Ctre Smirneni IX,

Ctre

Poli-

curp VI, 2 in trad. clL, p, 141 i 11 liilJj, Epistola lui Barnalm, n (trad, dt. p 20l 209;. in Didahia. II, 7 (trad. cit., p, 230331), Botezul va cpta o importan misionara si educativa extraordinar in perioada n care cretinismul, devenind religie legala in 313 t a eria g ani stat pregtirea candidailor botez (catehumenatul), aa cum redespre cateheze iese din primele Tainele de iniiere (Cateheze te mis(

Pe &t a parte, credina t& desaviresLe prin botez iar pe de alt parte, botezul $e ntemeiaz pe credin : ambele
alta.
;

Credina i botezul rtmii ale mintuirii. de nedesprit, una de

dou
legai'

mnt depline {prin inuocareaj acelorai nume. Pentru ca dup cum credem n Tatl i n Fiul i n Sjntul

Duh

la.

fel

ne

ni

botezm

in

nu1

inele

tutui

Tatlui $i ui Fiului l al S\nDuh. Mrt-urisirea precede ere *

tagogice
93),

2,

n trad.

cit,,

p,

53

dina, care duce la mlntuire, ins aur nu botezul, cel ce pecetluiete

l urmeaz ete mentut nostru, aproape (Vasile cel Mare. Despre Sfttttul Duh, XII, trad, rom,, p, 43).

inute de sfntul Chirii

Ierusalim, Ia mijlocul secolului al &oteIV-lea. El subliniar Ideea r<apa mntulru i zul este numit este, in acelai timp, mor mint i maic, moarte i natere, prin imitarea i participarea tainic ia moartea nvierea Iul Hristos. Tradiia ca a. recunoscut jertfa martirilor botez Unii, n luptele (susinute)

(f B8S)

Bibliografiei
todoxia,
ar,
f

Hlvhi
2/10185,

tiim, SQfiUl
p
n

3n tfiierjte tituri liturgice cretine, tu Or1

J7

1B7

^L

2^1345
nr,

Iun

Bria,

viaa duhovniceasc,

Hatul Botezului si Glasul BteBrtoii*;,

-FH4.

II 12/1 MO,

p.

ftte

c
CALEA
expunere

Cea dinii (sau Evlavia) asupra vieuirii cretine,

i
:

Didahia, vorbete de cele doua ci una a vieii i alta tiSni doua ci l este marc deosebire ina morii
:
;

Hristos, conductorul luptei celor oe cununa celor re biruiesc se lupt Evanghelia Lui Hristos este mplinirea Legii (Matei 5, 17). lisus nu face doar o alt expunere i o in-

Fiecare st la mijlocul acestor do ui ci, adlc a dreptii i a pcatului i-i alege pe care o vrea pe aceasta nainteaz (Petru Datnaschin. Mtre

cele

doua ci

(1

I).

terpretare autentic a Legii,

ci

desIul

coper noile valori Dumnezeu (Matei

ale
13,

mpriei
52),

necunos-

V&turi duhovniceti,
5, p.

n Filoc, voi,

34).

Vieuirea sau morala crein

scrierile
;

tina,

numit

apostolice
;

calm [Fapte $ 2 16, 17 26) i calea vieii {Didahia

iar

1B,
1,

25
12),

n literatura patristic evlavie (evsebla) (Vaslle cel Mare, Despre Petru DamasDuhul Sfntt t, 2 chtn, op, dt, t Flioc. voi. 5, p. 60), are la baia anumite doctrine de cre;

cute n Vechiul Testament. Fericirile nu sint o alt versiune a Decalogului. Noutatea Evangheliei st In faptul r nu se limiteaz la respingerea ca pcatelor, ci ia in considerare, iubirea faptelor, motiv exclusiv al de aproade Dumnezeu si pele. Dar aceasta nu n sens geneaceea, ral, ci in sens particular. De morala nu vorbete de fapte n geFericii neral, ci n med specific

fa

fa

cel milostivi*.

din i
<]

afirmaii teologice. Legea a fost udat, dar harul i do vr ui au venit* (loan l t 17). ADatatorul nceasta nseamn sumi a venit eu darul Su. In predica Sa de pe munte, Dumnesreu-Cu-

Cor, 9, 23) are integritatea i coerenmse ei, care nu permit preun atitudini care se exclud, de

Viata n

numele

Evangheliei

(1

in

vintui descrie calea vieii nu ca un nvtor de porunci, ci ca cel ce este

in

pilda idolatria l adorarea Iul Dumnezeu fi Cor. 10, 2021), nici sa se separe inter iorltatea i exteriori Uitea.

Dup

cum exist

^nlnuire

Sine

Calea,

Adevrul l Viaa.

El este,
lor ce

cum spun

alearg grii. Morala este fixat n Fiul capersonal naintea ro du mrturie oamenilor de iubirea tul Dumnezeu, De aici, i frumuseea interioar a poruncilor evanghelice de aici, im;

asceii, Ioc al cespre Et i calea aler-

desnaintare pe treptele virtuilor, care se desfoar" ca o scar {Petru Damasc hln f nvturi duhovniceti, Filoc. rom,,
a patimilor care trebuie fcut, tot a&a exist o
fie

voi.

p.

51),

Virtuile se
alta,

aseamn

cu scara
se

lui lacov,

nu 5n sensul

svresc una dup toate stau mpreun.

dc

ele

posibilitatea

de a separa lupta de

cunun, pentru

Apoi, legea veche a oprit nedrepprin fapte rele n ambele se afl ^Itatea ce se manifesta

7fl

CALCEDON
aceea laptele capt un aspect personal, aa de pozitiv nct identiOc detatea cretinului nu poate finit Iar manifestrile i aciunile sale. Faptele lui l vor insoi, ca parte din personali ta te;i lui, in vea-

(irSfl

nu ucizl>). Legea nou oprete nu numai f^pfi rea. ci chiar jindul care st5 La originea fa piei. Eu cerc ca pcatul s fie scos din nsi vofn^a de pild, mini a mpode a-l Tace trivn semenului. De voiete cineva, fl-M! urmeze fciten (Marou 6 f 34 a ttffB-fl mscamnr'i a nu 35), Tar privi contra tul Dumnezeu. Evanghelia insist asupra unitii n bine,
:

cul viitor.

rsriteni (d.p. Maxim Mrturisitorul, Capete dejfpre dragoste 1. 3) iubirea este cul-

Pentru

Prinii

ntre Interior i exterior, ntre partea ascunsa i '-ea ort. Legea nu a creat pcatul pe care 1-a artat, Ficatul nu a tunt fiin prin Liege Prin Lege s-a fcut cunoscut, uc aceea ea a avut un rol de

concentreaz toate care se virtuile evanghelice. Ea este cauza pietii. Ea este prezenta l activa n toate virtuile. Iubirea este cea mai nalt, dar si cea mai acce-

mea

in

sibil raiune a
viu.

lui

Dumnezeu

cel

pedagog. Dar Legea a

n

fost

clu-

adepta rea
credinei,

lui

Urlstos.

Dup
3,

venirea
sini

cretinii

nu mai
(Cfal

supui

* pedagogul ui

pedagogia divina, in isterie, sint conduse i antrenate numit Sfinenia este de iubire. Calea mprteasca* (nt Numeri

Iconomia

293Sj.
i.Cel ce

20,

17).

are poruncile

pzete,
cineva

va pzi cuvin (loan 14, 21 si 23), An-; tul te texte ale Evangheliei dup loan subliniata cel mai bine elementul moralei al propriu, constitutiv, cretine, anume legtura dintre polui runcile evanghelice si iubirea Dumnezeu, Pe de o parte, respectarea formal a poruncilor, o moral iegallst care se limiteaz la a
iubete,

m Meu

eoeta

Mele

le
-

aibllnfille:
Doi^&Jeaeci
riiailu"

{y-vattur

iubete...

Dac A

ApQstQll,

\a

a EBtt "Serurile ViD.

Apostolici*

(trsdp,

FMnru).

ElM,
<

Bucure**!

im,
1t\

2545\ IHe Molteupte

(]939L
tfp? ordinci munr.

Ic

iv an.

itwtillurit

p/tetex
rwflJifc.flWa

Into
talc,
p.

roiul ei

iiOyI-hIuMiii,

XLI

ft^Bfi,

CALCEDON [Doqma
i

hrislologs-

de

la..,].

Al iV-lea Sinod ecume-

nu

face

it
zeu Sale

depde Evanghelia iubirii. Dumnene-a mntuit din cmiz whirti

ru

aproapelui,

este

nic, care s-a don, ora n

inut

n 451 la Calcen

fa

Cretinul de noi poruncile din cauza iubirii zeste crede Dumnezeu. Faptele
;

fa

apropierea la convocarea Constantlnopolului, ard an 450457), n mpratului prezena a ceti. :ffl de episcop! i ix reafirme 4 ki*ai papali, dorind
Bitinia,

tine

sint

lapte

ale

iubirii.

Dumiubirii

nezeu rspltete pe i smereniei fMarcu

nit fi

msura

este crezul n Cruntat cu problema interpretlogice, rii corecte a doctrinei hristo

niceoconstantirsopolitan.

Sft),

Pe

de

in

parte, nici o pietate spiritualirealizarea concret a pozat, runcilor, nu este o pietate evagheiic. Faptele snt instrumentele iubirii. Tn fond, nu fapta in sine se caut, ci cel ce o face si prin ce o

fr

EREZII HRISTOLOGCE). Condamnind nv tura tui Eu ti hi e, monah din

si

faa i^ismul

doua mari

erezii

memo-

nestorianismul

(v,

face

s>

pentru ce o

Face.

Tocmai de

c, susinea Constant! no pol, care dup unirea postai c, HrlatOi are numai o singur fire [munos phyasis), cea dumnezeiasc, sinodul
S

CANON
firmn
Vrt,

77

c
de

lisus Hristos este

fiina
L

(v.

om udeHQMOOUSI-

oameni dup. umanitate. El raiona L i trup nscut are suflet Mari a, intru toi te din Fecioara (Jupa asemnarea noastre, afar de Condamnind pcate (Evr, 4, 13).
OS)
cli

sinodul afirm rtestorianismui, Hrstos este cunoscut in doufi fr (dio physcin), fiind Dumnezeu ade-

c
in

vrat i orn adevrat, dar nu

d-;ju."i

persoane {prosopa). Ei este nSil li lui

decret prin rare confirma crezul de formul l,i Nireea, inclusiv noua hmto logic () nu cea pe fcsre papa Leon I o sugerase Intr-O scrisoare ctre episcopul FI a v ian). sinodul recuPrin canonul 2fl, noua noate Consum inupohi ii Roma, aceleai privilegii ca scaunului de Roma, avi rid al doilea rang dup Homii, in ordinea bisericilor, a$a cum de altfel ho un se Sinodul al Il-iea ecumenic (Constantin o pol,
i'.,
1

tr-adevr unul, subiectul

nsui ipostesul
iheaeu
lui

fiind

381),

in

canonul

2.

Cuv intui ui
Astfel,

Dum-

cel

venic.

CuvintuL

sinodul scaunul de Ierusalim la treapta de patriarhie, {v, PEN-

nl
g
r

De asemenea,

Dumnezeu, Unul-n^L-ut, este recunoscut in doua naturi {dio phyaeln)

TAUl'HE).
Q
ris,
I ti

ne

FrancU Dvrmilk. H&tidilVn

.-.

unite

in

uwd

amestecarea schimbarea lor (utreplos), fura imcategorii (aprires lor in dou dialreos), Car separarea Vor [a-hor ii tos), ntr-o singur persoana (prosopon) si ipostas hypQSWtai). Hrifetolegia de la Ccefen coriatttule un pus decisiv in dezvoltarea teologiei cretine ia nivel universal, ale cele trei mari coli de teologic Alexandria, Autiohia $i timpului m fiind reprezentate i Roma
firilor

ipottatlc, fftr (asinkitua), fr

Uy;t<-

rfBS

<.n,'\r.<!<:$.

du

<HrLUl,

!'

R4W* Mftz, Htetairo tfe* ispntthm, Pr*$w tmivftf$tAl'n* de Franc*. Pa196* i

ris,

\>:-\

K.

SvxXEJtaR,

T/je

dotdtttf

ni

ChateedQii

\mi ihe
2,
r

Armefiian
tn

i.htitch,

Naw
(i
f

Ytftkt eA.

l^|

D, S-feftfcBe, Hf/-

tologet
'7i;-.

str\e&iel&r
nr,
a,

Or tijtiux

lll:>.

XXVI
<SM*

p.

\,n $aop Toatei tm;

hriiiialQgfcti
ci

SfvH-U.
rll

ftiwtrtna

Si.

a!

Itew&ntf/fcA

BdWBffl
1973.

Mit r-spoitei
p.

BtlStVtUL
Mitrrjp,

Thniyiara,
rfp

L3

J3

Mf(h triton
(ftp

Aksum, TA* fvflfo,!

togy
G3

uJ

fuuJicjiJcnl

Sy?ti&da j
5fl

[c
'

"Ek'
lf

deplin acord.

kisstqfitlkrifi
1

Phiir^,
lnfarM.
ih'
f

197i
Rc'i.i'i

CaUwdonul folosete ttkypestsato

de persoana {sau de persosubleet In care subnalitate), de zist naturile unlls, nu in srnsul de substan, cum este folosii de Nin sens

Ren
lin

ttftJc^flojfit

re/nterrouk^s,

jii,

tN-zmh
p.

ci^SiCft*

65 [19771,
fmpnrfrr'f'fi

11 44

T(v>dnr M. Pomi-.iu,
FVr
Ti
;

i$&f't&Bi
io

GimBfik,

S Sortii JuJ fll ibrtobxl>, (IftSJ'V.

fl

ceea.

Ipostasul

este

divin

unic.

li|J

este
ul

nsi persoana Fiului, nu uman, cum afirma teologia

euac

Phisft arata substana, realitatea sau natura, deci diferena. Proprietile (Irtlotetos) Elecrei
tiotiijiii'L.

R^muTfBmi, 6*rt/-JMHtifW MQitG nainte i dup$ Slntetet :v,| f:on Itl Studii (te te CuU<i(fm W'l fT'/fl) H 3-^1, p. IKl_'Jl,
$.
p":

to-aW"*
r

I.

naturi
tr-o

se

pstreaz

si

concurg

n-

persoan. Sinodul accept: rele 12 anatematisme ale s Untului Chipatriarhul Dtoaeur depun* pe rii, al Alexandriei, care la Sinodul de fora la Efes din 44<+ reabilitase pe Eutlhle, Sinodul a adoptat

pSsuj, kanun fejul lege] are mai multe nelesuri 1, Canonul Sfintei Scripturi, adic lista crilor acceptate de Biseric ca fiind st:rise sub inspiraia Duhului Sftnt i cuprinzi nd revela|gr,
:

CANON
r
:

ia dumnezeiasca.
crilor eanoruce

Dac
este
o

Inspiraia

nvtur

CANON
i-restin le accept l le recunoate ca inspirate i canonice : e*le patru

descoperiii chiar in SimLn SuripiuTi iu. 3, lG) Introducerea l (IJ meninerea acestor c^ri In canon,

Evanghelii

precum l numrul
bilite

lor.

an

fost sta-

de Tradiie (v, BIBLIE). L'jTwnul Vechiului Testament s-a for-

mat
1+

secolului definitiv la Boitul de iudaice, in cadrul sinagogii

1-a

Matei, dup Maiepistoeu, dup Luea l dup oan Boman, I i II Cor Inlele pauline Filipeni, EfeseruN Galnten]. terii. Coloseni, I i TI Tesalonlceni, I i II cTi motel, Tit, Filimon, Epistola
;

dup

unde

preluat Biserica Cretina.

a alea

tre

"Evrei
I si

epistolele
II

BOSomice
II

vanonul alexandrin sau Sepuuulnta. care cuprinde 3R de cri mprite dup

Biserica primara

Iacov
luda,
2.

Petru,

1.

UI los

Apocalips
Canoanele
^i

bisericeti,

cuprinsul lor. eere. Ieirea,

tori,

Crii

istorice

a-

norme

Leviticul, Numcrli Deuteropomul, Iosua Nbvi, Judec-

reguli privind tn3, cultul, diac pi in k clerului,

dlea etica ere

mo-

Rut, I H^i, II Reci. III Hep. IV Regi, 1 Cronici. II Cronici, Ez(Ezdra II). Estera dra I. Neemla Psalmii, Iov. ProCarele didactice Edeaiastu Solomon, verbele lui erile proietfCintaren Cintriior Daniel, I&aia. eremta, tezechiel, ce (profeii leremHi lui Plinirile
! :
;

nahismul, organizarea i Jurisdicia bisericeasca, "promulgate de sinoade ecumenice sau locale, sau recomangei date de Prinii Bisericii, legislaia ral, cttxowteh reprezint formeaz obiectul bisericeasc ce dreptului c&no'nfa n afara" de dof-

me

i Avde, Iou\ Ioha, Amos, meri) AvaOsca, Mheea, Naum, Sofonle,

;

care constituie obiectul credinei i care indicii bordenele Tradiiei avnd caracter de finiii foros - finis), exista cttnwa(v,

DOGM),

eum, Agheu,

Zaharla

(prn reii mici). n Cr inspiraie l coftPflfce, care ee gsesc n Biblia ebraica, Biblia cretin (sau Septunglnta) considera ca bune de citit i folositoare de 3Ualt* zece credincioi Nn pentru Slinta pstrai care s-au
i

Malcahi afar de aceste

jee, adic reguli enunate de aude toritatea bisericeasca in materie disciplin, cult l organizare *$&** valabile bile la situaii specifice l

determinat. Daca pentru un scop scopul pentru eare ele au fost dat* n-a fost atins, atunci CarcoaiWa po*

cri

revizuite

i
are

chiar nlocuite,

vanomScriptura mpreun cu cele Uce al care snt folosite [n cult MacaEzdra TU, I MaraUei, Jt dil Macabei. TobU, nelepciubel,

i de a ndruma disciplina clerului viaa pstoriri a laicilor, ci i reapanta] -ii lintea de a se pronuna
diverse
15,

Biserica

nu numai misiunea

nea Solomon, Epistola

ruh.

lui Isus Slrah,

Inidup.umea
lui

lui

situaii
1

si

momente
3,

r (

;i

Ieremia

Ba150,

2ft 29:

Tim.

15).

EWM-

La un moment

dat,

ctre anul

Biserica a fixat un cunon ni scrieriLui Evanghelu lor care rupriml aIrisul, propovduita du

atind aceast autoritate, Biserica apllca iconomia (v< func canoanele in dica folosete i necesitile ei pas-

ECONOM,

de condiiile
torale.
lare,
fost

Dei exist ctnwanc

particua
|

U^ls

tradiia ranunim ortodoxa

;

postdli,

si

care

formeaz Noul Tes-

ictSoar* de Patii tament, ntr-o l'uce Hstfl cu riin anul 367, Atanasie Biserica rele 27 de cri pe care

elaborat m mod sinodal. post, cultul refec la nofiTiclr-r se cstoicoanelor, al sfinilor, Pati, elerie, hirotonie, divor, conduita

CATOLIC-CATOUC1TAE

n
anune
1,

rleilor

%\

monahilor,

#lipf
-

mm
lul

inilor, nptafe ntei seimelor episcopale, rclau

fterteett,

ierarhice, tftftoit

piimlntuHrlstfcB RUlai Io marginile

Evanghelia

lui

Rojulirelaii publice etc.

fie

Biier& 1* canonice propuse de

nu

confundate eu legistrebuie sa W privire laia de drept civil cu publica i In Bisen-

CotoUdtttteaJndi'deschiderea biiumai cel c misioequmenei i dinamismul cuprinnar al Bisericii, chemat toa*e locurile l timpurile,

(Fapte

).

viata reUgtoasB juridica. ,, tirtttaa ca instituie CdnodncM utreniei, serie noua cnt&r: pe le intfe Laude (a doua blblke ce ae cnta In

teme
a

toate p.Linintnlui, culturile # popoarele In raport Biserica este ucatolicn pastrinci concu istoria minttilril. ci apostolica, tinuitate ou originea

la

Cincizccime.

narte

Ulmii Form este

Creta
BL
(ser-

utreniei 149 143,

eu.-

cuprinde

este

de atribuit Iul Alkdfe!

lflO),

n eSrcr

lui 5 Uoric al mpriei reda n moo K eu, comuniunea oare

tcawUc

ea locui n sensul de

De asemenea

Dum^

VIIVIII),
N.
(Jie

antici put

>fMl!
fejwten
fa
ti
fi/ai

Ctiitescu,

Te
ite
*

adunarea eshato logici "ffiSpre deosebire do ier>U>^in

se
ft

denLla care
tia B#bgraftc

llmiiea a Ui an:ep?
catoIicrtaf-M

r.,f.'.'4'i7r,.-

CanonepNii
Tir
vi< ,,, 1|

mWtWm
Df p<

f0
i QI

anrJ
(J|

cen-

He '

sul

oi

fl*wl

Greek
Lil

Qrtho4o?
.

Cnafctt. ta RrThimlngiral

il7 |),

tOHH#f
OatJ^crJy*,

NfcholM
cJiiii^ii
St,

tfnmafev.
Cftanprofrie
rfljti/r's

rji

G^mon* oi ho or UnchanfM&te. In
Ivnn.

VL
2,
l

ri'.--"JiKjJ'fNJ

l'.ij?!

lofpu
r ? .=s.

ptui
xi(Ld,

-rJcesc

" -OJ-os* j *Ca ^ jOrwdnottoeta*.

ni3,

ar universalitate, Ortodoxia reinut sensul acesteia d fi comuniune cu Hristos. tudlne n degrabu un CatoLtitatw ar fi mal comun, care presustil de viaa n contrar pune contiina ntregului, Este individuallsi. Separatismului

de

^J

XXII [HffOJ

a.

AftS 37li

Ulo

MCftkrvui,
ifvrfof.'n

Jor C(tftfnnc& 8 fapwtuJ CJrtudoxJnii. XXVwl bl ri.'wiifl.

o dimensiune Interioar, orivertical, nu de una concret creterea zontala. Ue abte'a Si vorba de

Bisericii

consta In de^vir^rea mtuditdl aale luntrice, a

rftli

pl-

interne,

mi

CATOLIC-C ATOLIC1TTE
- universalitate oii.holikl Una din e snlH.rriirrUttc]
:

spaial, g**ograSdi
r,

exi.vndeiea numerica. In

^J-

to

\ j

inauirlcaracteristice ale Belc sau notele in Simbolul sertdi, menionata aii Simbolul de ift apostolic dt l in Cred n una, S0nt6, catoNiivisi
ii,,-,

acest sen,, teologul George FlOJWnu esse o akv scrie: Cniolicftatea geop.ii concepie cantitativa sau
e,

apostolica (otanlemtf) i iBiseric. Ca expresie terni, pentru folosita serica tMoicp este

cretinilor. raspmdirca universam o conUniversalitatea Bisericii este dar nu secina tiu o manifestare,
a

Eu nu depinde

in

nid

"*.

vaUAlctn ei. cauaa sau temelia UiiiverExtinderea universal sau

salitatea
Oi&ericii

An tichiei imiin oara de Ignatie al BiUnde este Hristos, acolo este catoBe (~ soborniceasca}"
:

B^rica

un numai absosemn v^zut. unul care nu eatfi de calaiicllut neresar.,. Concepia mSsurati i prin mtate nu poate
este
T
i'i

Biserica are un caracter ntytoUe fiind rtfir n Sens de universalitate,

nnderea ei universala; universaliin mod exact*. tatfcfl nu o exprima

m
mi
ut*
*>

CATOLICISM
infailibile, pera unei uiitotritiHi respectiv pontiful roman sonale
i?ie

'

turcei dhrttt**"*. Ht\* iw. P- '' L0 a301

^llthms

^f
t1u
"
'

Me Otwtih
M,
L.

***

^T
1 11

J* L \\
1

chiar

Iar consensul
poate.

Bisericii

se

tace aici o Istorie a

ChU1

lir

e *.

teologiei catolice. va date. nume

Vom

sminti cite-

eveniment,

.Mullo-Ku.sslan

SynL-posltiiii-

editai
-

Morali,
jj.
l

SJMS* stanic. &Wte*

3,

Wi*

*
J1

au determinat organizarea catoCt*rnulH

m)
"i"
1

'

.'
1

iinfcrefattW

^
.

sistem (log mutic pjOpMSfc patristica, meIn dtVWae perioade Contra-Kedievala sau scolastic,
ea
:

-^:.

ar,

W***J
P. In

"'

S, "'"

lJ

forma,

reacia

mpotriva

moder-

cIL
.,

nr.

1,

Mi

^^
30I-Wi3i

CiU
ei

"

nismului, consolidarea ultramontjianti-ecumenlsmul, a^lnlsmulut.

[iriuimento-ul.
Ir

,^,
j

CttottrftaftM
u

InfH^u/
OlKi'.h^.

XUS

.^x,
p !:

.Mitropolii

-ia.

&c* *e
La
i

mteitat*.
,,,

3*wW roJoglc
>.

mw *^ xxxl
Unu
ArlWU

m &TB;1

4.

tpMoim ptam, in XIX (1867).. iu, 1

'.i,

*
P-

C*^k(w,

Utprimele secole Orientul i comunumv cUteatul snl in deplina episCtre nul 95, papa Clemem Bisericii din L-tx)p de Roma, scrie Schismele rint, in legtura cp Potioarp o> atiolo. In 134 episcopul Boma Smyrfl* cere episcopului de
i

4S W.

ATOLICISM

roman) imperiului ddtntal a so expriin.i sistem doctrinar in care Bisericii *1 tradlL,lo0 ta orroinSe, care a-a otttaltoat perioada Ciwimga claate n acria*?-' Reformei, folosind metoda ae de0 ^' c tomuri. CatoilclamuT UMl i,t de tradiia teologica a Blaricilor Rsritene, de car* J-a Protestanparat n 1054. ni si de Ilte ditt tism doctrina ptserleUpr eRHurm isc, XVI), prin etevu kmentc principale; metod* tomalui Logica ta rare aplica credinei concep.-istotel i Impun* teologii 'ra^subte filozofice particular* care sianicre^: ftfofeeaa tridentiiiii, problcmauer. in dogma
;

mul sau

(Romario-cfiloluiscretinismul din partea oc

pastelul tiupa o recomun. In 313, impratuJ lEul iar Constantin da edictul din Mi lan

fixeae data

ConatantinopOlui, Sn ,124 ntemeiaz

al

urui scaun
din
28), al

sinodul

patriarhal, Calcedon, n

obine la 451 a-

WW

nonul
tea
in
rjjij

doilea rang

pairi arhatelor,

dup
si

Alexandriei
vc-rhi.
afci.nl

ierarh :i Roma, nainAntlohitn e^r

al

erau mui
sericii

de prinii dosiri

Bi-

;i

42 dl

al Bibliei n

Vulgata V a Uutrj; nionotirafic despre .Oameni de AugustLn de Thagaste. episcop GojnHlppo (354430), care & serva

iatlne: Amboete.te 3971 jeronim de Stndon ^,iir vestul la lin Cel care a fixai,

Mw*

feunlU
Treime,

(ntre

3^-401^ despre
,

tntrodW*

apucamedievala (teorii, satisfaciei raracte degoicl rHScump. iriifu^ te ir " f ir, riil mafi Inter Ui! 1 tio ti mei Vatt** rostat mul ateu in Consiliul
:
|

Cetatea lui Dumnezeu*, i De doctrina CnriRtiiina- cir c>flrc a Griaorie cel Mare <t **) " l Regula Laat ^Moralia n lob* pastorii -, paurlatica apuseana, Seviua tare se ncheie cu Iitdor de i]u tea&t-riUkri <f ^afi), in^lutlo oUi
1

IH

(sui.

IBiiO)

18(38 Iulie Plus IV, dec. dup care dogma este o deci-

n,

Irincu, ejji^'op de l.von (f cea, 2d2) orJgtoar din Asia

L'fl

de pild

CATOLICISM
sfntului Policarp Mlc, discipolul afm ^ de Smirna, c*re oUttoscoflfi pe Adversus haetul apostol loan (n reses el iace o list a epiacopiior j*ta ROtnL'K preUnsshid tft allnlui
franc,

3rl

este wPetru a tosi ed dlnti) respintDruL lucrrii Revelaia i impotriv.i gerea gnozei false-* sen Roereziilor gnostice; Hypolit de ser s ma, martir n 235. cel care a Tortul ian Tradiia apostolica priCartfcgn* (oca. I5*<SSfl, 220), cretina, aumul scriitor n latina apotorul multor scrieri polemic i

statului apariia pontif C-ai. In catedrala de Iu Roma, in AGO, Garol Cel Mare primapute corn, mi imperiului din mina pul l.orn-1 JIT\ un Htrtt dft Imn^rtiin^ Istorica, deoarece acum apare imcare periul cretin occidental, pe invoca papii de mai trslu l vor cu Insistent:!. Pentru a argumenta

de

unde

Bisericii universal" al Romei, papa Nicolae 1 (8H8 867) inventeaz o colecie apocrilieti de decizii papale vechi (Decreta Iii fl-

-primatul

Conlrii Apologeticiim, logetice Contra Praereziilor (cea. 200),

Contra Marcion, Despre Minucius Felix din Numisuflet* de Cartarii* (Octavlus), Cyprlan de gina (j 258}, martir si episcop auprestigiu al Bserfcil din AMca,
xeas.
;

redactai l.i jumtatea sec. al prolX-lea, In ace iist atmosfer se duce isliisma^ iul Fotic I (cea. 820 8S5) care (in 8*i3) nu e recunoscut
4i),

de

de Constanisinod local la Constantinopol (S6?5 condamna pe pap:i Nicolae I, iar uri alt. sinod local la Ro-

pap nopoUUn

fcfl

p:iiriarh

tor
al

al

multor
;

unui

sericii

pastorale si tratat despre unitatea BiLactantiu, care scrie Instiscrisori

;

ma (8&9870}, sub influena impaMacedoneanul, conBasll damna" pe Folie. In perioada 170 are loc reconcilierea intre papa fi 80 Iuan VIII si patriarhul Fotie. Intre
ra Ui lui
h

tuiile
tul

exege(304314) Ruliu de Aqullea (t 410) Darie

divinei

de Hoitiers (era. papa unui tratat Despre Treime Leon I (t 4 iii), care a contribuit ia la formularea dogmei bristolul ne perioada Calcedon (451). In acerat
;

:U5

367),

autorul

timp, In anii &60 8t5& Cyrii si Metod iu predica Evanghelia in Moravi A, folosind limba slav in liturghie. In 863 are loc botezul lui Boierie, prin bugar. iar n @B7, se

se

ine

(411),

Sinodul de la Cartugmu cart sub papa Inoceni u I,

boteaz prinul Vladlmir de Kiev*

nepotul principesei
in 9o5}.

Gig* {botezata
in 1052, pa-

pelagianismului. erezia Toledo, In conciliu! al 3-lea de la Cren. 589, Ffti&que e*te adugat aceast epoc, una din

condamn

In

aceast atmosfera,

Dup

principale ale CErtoIrpreocuprile cbmului a fost aceea de a formula argumente istorice si teologice ij
teoria puterii pontificale a jurisdicRoiei universale a episcopului de ma. In timp ee papa Grlgorie fcfil Mare (590 SQ4) face din concepia

(l(M:.i Cernktfle Mihail 1058) ncepe ofensiva mpotriva bisericilor de rit latin din Constant! nopol. T,a 10 iulie 1054, legaii papei, n frunte cu cardinalul Humprimii de patriarh. bert, nefind
iri, ii-lml

despre autoritatea papala o doctrina teocratul. papa "Adrian (772 19%) invoc o eroare istoric du pi* care Constantin ar fi cedat impralnl nanei .Silvestru o parte din statul

pe altarul Sfintei Sofii, n numele papei Leon ai IX-ea (mort deja de trei luni), bula de excomuTl ~ nicare mpotriva Bisericii de sl.antinnpol. La riadul su, patriardelegaii papei hal excomunic pe (excomunicarea, care are -Un caracter personal,' va Ei ridicat prin ac-

depun


ai

CAtOUClSM
torul scolasticii, canonizut ca tor anggllcu. Discipol al lui

de conciliere de la 7 decembrie 1965). In fine, pupii Grlg&re V (I07 1095). iosit eardinal-dlacon Blidebrand, care introduce sistemul conclavuiui de candlnali-episeopi pentru alegerea papei, publica *Ectelus papaek, decrete prin care imtul

^docA bort
3

(1206 l^tiO).

lui al comentator d'Aquino ([ 1 274) Aristotel, Thomu redacteaz ntre 1260 ] 1272 uto-

definitiv teoria puterii pontificale, inclusiv dreptul papei de a

pune

depune pe efii slutelor Cu aceasta,

imul din marile capitole ale catalkismului, de la & ursitul primului

i

mileniu, adic lupta papilor mustemporale, ne ntri va autoritii cheie. In i 2941 303 papa Boni faci u VIII prin Urnim Sanctiim impune teoria celor dou sbii, adic
[<

cea mai grandioas prezentare scolastic a creti nisipuconceptual lui, folosind structura a filozofiei Iul AristoteL Cu loa-te toimpotriva intelectualismului rn Ist se vor ridica teologii din c< la franciiiean, de inspiraie augu*ua de pild ini i plot imanii

ma

teologica,

.1

c
t

an

Bonaventura

Duns Scot

loa: (1221 I274J, iii i:i()ti) sJ Gulluu(121

subordonarea puterii temporale fade cea spirituala La nceputul celui de al 2-lea miIntr in epoca leniu, catolicismul
sa scolastica, n care teologia se re*

duce

Iii

raionalismul ircdinei

si la

metosistematizarea doctrinei dele fi io sofiei. In 1014 (FiUoque este introdus la Roma, iar n .1008 lQS9 t celibatul papa Urban II instituie
preoilor, In aceast
:

dup

me(12751347) imputoda scolastica tomlst va catolicisca normativa n ntreg mul medieval i modern, catolicismului c marcat Istoria in aceast perioada de shisma papapa Inopalitii (113011313 1154 cent II, amipap Anaclet de antipapii snt susinui 1177

me

d'Ockharn

l'l

epoc po

li

menionai An&elm de Canterbury 00331109), numit printele scolasticii!*,

ca fiind

cel care consideri! teologia intcllecu.uaerens tdes

tum,

si

formuleaz
(n

argumentul
*Froslogjum>)>
ideea

ontologic pentru a dovedi existen-

a
mo

Iul

Dumnezeu
tratatului
in

autorul
i*>*

iCur Deus Hode

Aselm introduce

aL Bcirbarosa Germaniei) i de asaltul cruciadelor asupra Ierusalimului O 101HJ (Imperiul l'ranc ai Ierusalimului) si asuin 1203 pra Constantinopolidul 1204 se nfiineaz imperiul latin Orientului. Tot acum au loc o al care serie de concilii ecumenice promulg nu nuniii canoane discidecrete cu caracter plinare, ci l doctrinal. Astfel, al 4-lea Conciliu de de la Lateran (1215), dominat papa Inotic-nlu II (cel care in 1200

mpratul Crederi c

k satisfaciei,

Abclard lecie! de

doctrina mntuiri. (10971142), autorul co-

Summae
;

fUehtorum,

Sic el Non>' fesor i episcop la Paris (f 1160), cel care publici! n 1150 cele Patru curi prezentrile de sentine, una din clasice ale doctrinei catolice n evul

Petru Lombardul. pro-

mpotriva cataripentru obligativilor), se pronuna tatea mrturisirii i mprtirii anudoctrina transsubstanale* pentru ierii In ce privete Taina Euharistiei i pentru analogia ontis n ce privete asemnarea de fiina din-

iniiaz cruciada

mediu; Bernard de Clairvaux 10U1 1153) i Thoma d'Aquino {1223*

1274),
la

Convocat creatur i creator. pentru a pune capt ahismel papilor trei papi i dispu(13701417)
tre

dominican

italian,

universitatea din Parls t

profesor ntemeie-

tau tiara
la

papal

Roma.

Crigorie al lX-lea la Ttenedlct al XlII-lea

;

CATOLICISM

BJ

Avignon i loan

XXII-lea La Pi&a Constant" (1414 1417) condamn, ! Iu moarte in 1415 IJe reformatorul ceh Jan lluss (Lttftf

al

Conciliu!

de

la

protestant gsete caiolicismul medieval n plina criz. In confruntarea sa cu protestantis-

Reforma

Teoria despre superia papal ter susinuta mal cu seama de teologii galicani Pierre d'Ailly (1^50 1420) ^i Jean Ger son {1363 M2f). La Concjliul din Constani* napul (14141410), superioritatea
14:* l),

Hl.jJ akglnd (1417

impune eunciliarismul-, ti n nou pup. pe Martin V

mul

(v.

PROTESTANTISM), moli-

cismul recurge ta toate mijloacele pentru a menine primatul papei i

autoritate* curiei romane. Wiclifisi Ian lluss sint condamnai de consiliul de ia Constana. La iunie papa Leon al X-lea omite bula 1520, E*urge Dominoi prin care con-

oritatea consiliilor asupra

damn

doLirina

Iul

Martin Luther
aiigustmian. exegez la u-

(14B3 lo4(i),

clugr

conulillur faii de papii este refuzaii, Prima ncercare de unire ntre greoi l latini Shisroa din IM A are loc la euneilful din Lyon in

la Eriurt, profesor de

dup

1274
nii.

anul morii

lui

Toma d'Aq ui-

niversitatea din WiUenberg, care Le 31 octombrie 1517 afieaz cele 95 de + eze despre indulgene, declan-

nd
In

astfel

micarea de protest Imcatolicismului.

VIII Paieolorecucerise ConstantiriopuSul n |2lil) accepta mrturisirea de credin propus de papii Clement IV n 1267. Dar in 1281 122 pagul
(care

Imparului

Mi bat

jotriva
.1518

abuzurilor

pa e\romuiiii'ii pe mprat l usik't Bh&mft se menine, O alin convenie de unire faci la ont'ilul de Ia Ferrara- Florena (1439 1445;. sub presiunea mpratului bizantin loan Paleotogul Dei sint semnate mai multe uniri (cu grecii In 1430,, eu armenii n L43fl t ru iacobiii in 1442, eu ma rniii ] chaldeenil n 1445J T aceste convenii n-au avut ni fi o urma, Conciliu! de Iii Kerrar a- Florena proclama doctrina de-

<

Luther e declarat eretic. Influenai de marele umanist Dldier Erasm din Rotterdam (1466 1530), Luther, care are o ntrevedere la Dieta de la Augsbure; (oct, 1518) cu dominicanul T ho mas. de Vio Cajetnn 14 o M 1534), celebru alimentator al lui Tamas d'AquSnu,
1

Spre rele apte taine. Este de remarcat n aceast epoca protejarea doctrinei de credin eu fora dreptului canonic, Coleciile de texte canonice circula cu valoare normativa Decretul lui
i

Gratian (1140), 'Liber extra al Iul Grigorie al iX-lea (1234), Liber sextus al lui ttonil'aciu al VID-lea (Iii 9 8} C le men rinele:*, publicate in 1317 (toate au fost compilate in Code* iu ria canoni ci , promulgat de papa Benedct a] XV- lea in IUI).
;

Melanch'tun (1497 compus Confesiunea rie Iu Autf&barg (133(1), acceptai de Luther, continuii lupta pentru reforma IMserlcl Catolice. In 1B4Q, papa Paul III instituie Compania Iui lisus*, organizaia iezuiilor nfiinat n 14f>l de Ofierul spaniol Ignaiu de Loyola, creia i ncredineaz riposta" catolic mpotriva ereziei protestante, aa numita contra re formm. Pentru depistarea erejig|kj exista deja *InchJriia, tribunal creat in 123d de papa Grigore al IX-lea ncredinat Ordinului n-Frailor predicatori* (dominicani), nfiinat de Domin ique de Guzman (11701321). Dar cea mai impresionanta confruntare cu noile doctrine protestante are loc la eonciliul de la Trident, convocat n trei reprize 35451549,
1560), cel care a
h
:

ca

Philip

GA.TOY.IC1SM

15511332 i 15(321563, sub

P.-uil

papii

Dac

rumul

secolului

al

(f 1549) i Juliu IIL Concil iul reia toate marile capitole ale dogmaticii (Scriptur $1 Tradiie, credin sji fapte, cele apte Taine, rartiSubstnlerca*, Euharistia ca jerl.i'i'i, hirotonia ca Tain superioritatea papei asupra sinoadelor etc<),
III
,

XVIII-lea catoUcisfm e*t* con frunii t cu jansenismul (curent, teologic care neag liberul arbitru iniiat la nceputul sec. XVII de Corne litra Jansenius, episcop de Ypres), in se,

Q formuiarf Scolastic L, clasica. Tezele papale sfnt aparate l meninute cu strictee. Catolicismul trident in. care este un catolicism -n (.[protestant transpus n conceptele tornismului, devine normativ; de aceea n 15B4 se formeaz o congregaie de cardinali nsrcinai s
le

Crora

XIX-Iea catolicismul cu~ noaste aa-isa crisfi a modernismului provocat de conflictul dintre credina i spiritul motiinific dern. Cu toate o seama de scriicolul
al
,

lori

in
nais,

pas

teologi Insist ca Biserica' cu ideile epocii (Lamen-

vegheze Ist Interpretarea corect a documentelor conciliare. Iar n 1566, papa Piu* V public celebrul Catehism al Conciliului de la Trident Unul din teologii iezuii care s-a opus .ll trie Reformei in u ceasta vreme este Robert. BellurmEn (15431621). tn 1622, papa Grigore XV creeaz congregaia De Propaganda Fidc, cel mai important organism misiocare are n obiectiv necredincioi (infideli), dar .i cretini disideni , fcshismatid (reorganizata de papa Paui al VMeu sub denumirea de '(Cangregatio pro Gentium Evangelisaiione sau de Propaganda Ftde prin constituia Regimini Ecciesiae, din 15 iulie 1907). Mai multe ri i capitale europene ntrerup relaiile cu Biserica Romei Henric al VIIMeaal Angliei Tn 1535, Geneva care accept Reforma n t530 (anul n cart.1 Calvin scrie Instituia treiin n limba latin), n 1559 John Knox predic Reforma in Scoia. Catolicismul se orienteaz spre Rsrit* In 1596* o parte din ierarhia ortodoxa din Polonia se unete cu Roma (Unirea de la Brest), i astfel la fiin *Biseriea uniat. n 15G2, papa GH^orie al XU-lea face reforma calendarului iulian.
nar,
r
:

Ltowdifei 1BG2 lfttil), totui ta 1864 papa PittB al JX-leaflB4G 1878) publici enciclica Quanta Cura la care adaug
si

I7B2 1854

moderne condamnate. Acelai pap i ia dreptul in IBM, de a propune ca

cSyllabus^-ui, lista ereziilor
,

de credin nvturii despre zmislirea Imaculat* a Fecioarei Mria i provoac astfel disputa despre infailibilitatea pontifical ^. Pius al rX-lea, urmrind cu ardoare Inteniile sale ultramontaniste, convoac n 1868, prin bula Atfttf* nf PtHs, Concliul Vatican I (al 20-lea ecumenic). Inaugurat n decembrie 1869, conciliul voteaz n 1B70 constituia a Pas tor aeternus n care impune cele dou dogme C ..tolice capitale primatul universal
:

dogm

de Roma i infailibil Etatea personal a papei cind el se pronun ex. eathedraw, Conciliul Vatican I a dus nu numai la
episcopului

vechi-^eato linide Biserica roman, dar i la fixarea unei eelezlologil de tip juridic al universalist, Aceast eole^iologie liltramontanst a fost favolor,

separarea Bisericilor

de cardinalul John Henrv Ne\vman (1801 18*J0), anglican con-

rizat
vertit

In

cnt.niiciam

ena Micrii de
In ani]

care sula influla Oxford, lansat!

1830r-a833 (Pusey) scrie n 1854 un Eseu despre dezvoltare*. n care vorbete de evoluia orgaT

B5

CATOLICISM
Chardin
religie

nk

,1

dogmelor, sub i*P***Jj

ci

(Mfe*tf ffti.vm *
adaptata te tigjflfl* t
;es

MW;
ck.

faptului

un teolog

cato Uc

Ig

prost* de
In
lftjfl

spiritul t-onciliar

tradiie
Xlll-lea to [.Hamut

llenrv de Lubac, Y Han* Montehmiil, Yv Congar f "<>*"'. von Balthaaar. Dintre renumii sm fierre

1074)

^
i

mttci

cei

mai

pap^

Leon

al

recomand [1B7B IMOa) oblele pen_ ca. metoda scolastica

ne Gilson. Jacques
conversaiile de

Maritalii, tteOto-

13p
im

Ace hv interpretarea doctrinei. validitatea hirotoniilor

public in j&l 2g Novntimn, n oare a* pronun

liB4 Tot acum au loc l",.

la

Malro

r^,
(

SSS
Ste

(18^

Partale Hsliiax, abatele abawlm CouMerrier) i eforturile

f^f

mm dpr^ule

..-.umenisni wrier intru un

sptot-

despre
fiidnd

ideile

aociale

pMU
Tarii

ttmpuiui
claselor

M*. propune n ^ciclica <<Orientalium,

P*rtMff

apologia pro* * impur

iar

textul

mlcriJ

^ ume "

I< t

\j"'Jt, 1 -

soeU&N

'arte

dwde referina. Chri

n

Aceeai doctrin
pusa te

sociala

va
ui

li

Bus al XHe*
(1931)
al

Eaimo Anini" papa lom Paul

IM**
*

;Q^ ^Me m
d ";
s

nis In 1937.

<C*&-

* SE cotoi luiei tehnologic* 5 oiLul i pune problema fftV acontinu schimbare,

sale pastorale
i

Fa

fat CO

societiite

sodale,

X* rest eontext. papa 1'] modern mi. definitiv condamn X-lea public in 07 ue S Va': p W Ptus al a GregJ^ ie- aTfeST^ESS Wb *ndi DominJel p pun, Oheiu m i^n. pe -re deja de caire Sfiitul Dup. *J o rnat umil aSKlomamenlo. ^
,

rti

oulturalc n
f'

as

1,

decretul
afl
.

Uidine
*

UmentatrtU*, ff a|b Kgeati Continui nd J" nencredere, Pius al Xi-

de

enoi. 11 e mite dou.i importante Ad PeW Cath^ pro acesta tem

: ,

L conuamn micarea
IM, Animi*
prin ,n car, se
la

^n.,;i
fl

r;,,. (1999)

i .Mater

et

MaR^'.*
ta patru
.

n^cllca Mortalliiiu

Wl),
11 ort-

papa deschide

Consul

-ntoarcerii

^f^f if^ Roma-. In 1JSU, se

fettenl

nlarea la promulga doimi" despre tiatte !; r C u trupul a Fecioarei Necesitai^ unei schimburi de mptotui din ee Ji tpd este simit muit papa Piua al X Mea Wtunjeatf o nnoire in studie Spinlu... AflSnte bljce {B'wmo

^
,

papa prim. Papa Paul al VMea, dup aciclic. Ecclcsiam Sumiffl; ad-r ' oromulga patru oonstitut" 00?rconrillnl Vatican II doua

i ^

1962, fure se ine '" ncheie la 8 de> murind la !

*W

BfoerfcS

i Dd
divin)
,i
;

Verbum

fovcat

Si
in

1043)

liturgice

m*m;

Xr.Lnctum
liturghie)
j,'.,.,.,;..

eur*

eoari

teolog

filosofi

*- J*J MM** de

ore Biseric

Doua in lumea actuala). Intar-eiua din cele noua.

OWSpM<^ gW udiumc; :C
a

dou

frt^

(despre

m
dsm i
capitol
tul,
1

CATOLICISM
(Chile).

mai mult raporturile dintre Caiotiunul despre *UnitEits Redintegracumerism un tio ( ov. 19*54), care consacri

Toi acetia au

intrat

In

Ortodoxii

conflict cu Congregaia pentru doctrin a Vati tunului,

Bisericilor

rsritene, l

al-

despre Bteerick Rsritene liOrientali um Ecni l cu Rnma cleiarum*.

exhaustiva inin? Catolicism i Ortodoxie nu se poarte face aici. Totui se poate spune

comparaie

Cel mal muli observatori considera Conciliu L Vatican II CB un nonpastoral, dei contribuia lui teologicii nu este lipsit de ImporLanaltele, se pare ca tn-i fi, Printre
ei
11 li

Rl\pf plan universal. Biserica siiiitean este cea cate a jucat, Iii primul mileniu al erei cretine, rolul primordinL in formularea doctrisinoadele eu adenei. Nu numai
:-.i,

vrat ecumenice au Post iniia' K organizate in Rsrit, dar dogmele

'

an tradiionale fcrtOdtftt perspectiv,. ntr-o fosl reeupefate nou conei Ilaritatea, ca metoda uc a interpreta tradiia l de a prezenimperta doctrina, cal.olicitalea n lisericii locale, fect dar rcalri

mari

idei

fundamentale ale cretinismului au

fost lor
pi

elaborate

rsri temi,
1-1

termenii priniDei Biserica latin

in

episcopala. colegialitatea parte din teologii catolici

mitre

contem-

porani vrea sa cread ci ecleziolo gin Conciliului Vatican II este diferi [a de cea a Conciliului Vatican L Unii profit de declaraii sau uludin documentele cnnnliare penirii ,l Tace o critic de ansamblu a ir'ii r(\io\ic:htmdul tradiional, tn acea*
ta

ilutri scriitori p firi i i Roma nu se poare compara cu macretine din Orient \ rile centre An tio hi a. Alexandria, Elen. Africa Cartagina. ConEde&a, Cczareea, a tribuia teologic a papilor sau ecumelegailor papali Ir sinoadele nice este palealiv. Separate politii

-seda

i
mii
te
ei
I

cultural,

cele

dou pri

cretine au

ale In perspective diferi-

Rsritul
si

are

HHudWe-

ian

preocupai
cu

cande pAstrares

ir mint re

teologica

post -concica
;

continuii, iii

liar snt angajai

(.colori

Er

Apusul
sericii

Ortodoxa tradiia urmrete centralizarea Iii

waru Hans
nena,
lard,

Sehillebeck,
Kaint;,

Josepjl

Karl Ha h nev, Cardinalul Leo SueRatzinger, Jean Til-

prin ntrirea autoritii papei, de

l expansiunea

Emunuel Lan ne.

criticata Pe de q parte, a fost autoritaconcepia despre putere ! pe de te [n Bisericii (liana Kiing)

:

aceea accepta uor acumularea de noi tradiiK se race c. Irit din sec. al IXde liste Ir.i rut circulat n dogmele tailne sau Inovaiile ctre papapale*. In EneMica sa

Aa

RSHI

.ill.'r

na
ricii

parte, sociala

L'oRt

care

denunata doctrinu stimuleaz ansi

gajamentul

social

politic al Bise-

mpotriva srciei, exploatrii i oprimrii. Aceasta a fost tema de baza a teologiei eliberrii >, o nou metod de face teolog ca.1

experiena utonuini tailor de? baafl. Ea a fost exprimat do Gusta vo Gutierez (Feru), Lenmird BoT" {Bravii ), .Juan Luis Secundo {Uruguay), Sergios Tonvs
ri.
1

se Inspir din

Fotie menioneaz, prinl.re altele. Fllinque, cef ol oii rea azi mei la Euharistie si libatul preoilor. La cererea lui FoLeOn de Oliridti pretie, epcouu] para o scrisoare ctre episcopul loan de Trani, in care enumera obiceiuri Le introduse de Latini, care contratriarhii

orientali

(&B7),

folo*U^a uvin tradiiei apostolice sdmei ca materie pentru Euharistia mi n care de carne i suprimarea Iul
:

CATOLICISM
Postul mure, postul de
larg,

aleluia-

in

dar

respinse de o

manier

actul de ifrabta. Mhai patriarhul ,v!-r din 1054, mttarle, i'ntr-o scrisoare c&tre pamentintriarhul Petru de Antiohia, adaosul FInewt ca erori latine
f
:

Dup

ex^ntenl-

categorica^

celibatul, teena venerrii se intreabA de ce nugftnllffl-, l pstnit in diple papei mai este Itaque,
tice.

Vves M.J-Con^ar enumera ci net diferene principale in mate.Hc de doctrin intre Ortodoci i Calolici, el dar consider ca nici una din nu are un sens radical. Acestea
2) primatul eFiiioque Horn 3 asupra B ison ci )i scop ui ui de universale i int'alibiUUilea papala special 3) doctrina sacramentala, in caracterul indelebil al hirotonia si mir-uneerii, nai ura Tainei cununiot ] consacrarea euharistiei prin epi-

snt
j

1)

In

rspunsul su.
furt o

patriarhul
intre in-

antlohian
!.,niri

diferen

eseniale, unanime v 6\M-

tradiii dvtfe, locale (ael accepce nseamn zimii), o uni late n diversitate.

|*torH

-4

--l*:

ci

ptkp'S
fctfitine

tiecbiuJ

al

Xl~lea, listele

M-

de Inovaii latine cuprind hotelul prin Stroprintre niele " cu har ist le A, "Tmd pire, materia papei. Dona acu^rac-, primului Introducere principele se adUc
:
:

?mi3lirea-fra-prlhan_ a r-VnOiirui Marla (intre timp, in 1930, despre eate adugat o nou dogmS

ez

4)

Mai' n nlarea "] crr cu ni pul Domnului o) jnVtura despre purI

:i

gatoriu i judecata particular, Congar este convins cH tte opoztu

nare i liturgice; de inuvtiii di episcopului exercitarea primatului /a t, de Roma, ntr-un Sens centrul! anticonceea ce denota 6 concepie Pritero, necunoscut Ui Biseric. recunosmatul roman este, idesfguf, episcocut, dar numai in sen*u] pftmu din cel pul de Roma pate
-trl

reduse in mod serios pna la dar Urnita unei diversiti legitime, .an starea actual, pr recunoate matul l int'alibilitatea papei s-nt puncte de opoziie ireductibil.
pol
fi

Conclllul al Iireafirmat le a de La Vatican, care a ru vigoare en primatul papei este

Inr.r-adevr,

dup

rinei

patriarhi

egali,

.primus inter

o structur indispensabil
Bisericii

parcH-, dreptul divin de a interveni

a Bisericilor Locale ca tn anurmfd respins, cu toate mpratul, te caiuri patriarhul, ea i irh apel hi pap. Ateste diferene

viaa Intern

amintite de oru> do^i atit eu orMfl sinoadelor unimprailor on&te (sub presiunea jren accepta bizantini ortodocii la afflloqufc* ,,., discute doctrina neUlul de la Lyon n 1S74, i s pe* scrie la formula ex Patre
doctrinare vor
fi
.

universale, se ceea ce este in joc intre Catolicism n.1 Ortodoxie nu este o simpl diferen doctrinar, ei o ntreaga Afttl'el, ortovlssitine erlezlologic-i. vor accepta niciodat s

unitii vede dar

doci im
discute

-n

catolicii

proiectul Bi&edri

universale pornind de |;i un principiu care determin prior! acest proiect Trasaturile sub care este cunosIstorice

FJlium*.
de
la

propus

florena
(Brest,

apoi

do

conciliu
P

I48S Stt*>'

cit

cu
ca
ele

unire cu prilejuL ncercrilor de

Homa

159$).

IfcGicU-

pamnrhilor orient al U din L84&, pe sfat nu rtUMt enumerate

reauriiate fi cut t&toUvistml -pot acei astfel, chiar dac unele din rigiditairsMluri nu mai au astzi tea din trecut slfltemalizarea doctrinei de credina de aa maniera nct o distinca Bisericii l teolo-

ie

intre

dogm

gie

personal devine Imposibil

CDERE

re

in trodu cerea

iri

formularea

Pals,
.

Bucii e/b*rtfl,
/.a

IfrHi

Charles

WaFtes-

dogmelor a unor noiuni metafoconcept? scolastice, garacterlsfilosofice particutueunei colt

lare

Il*=i

ilic-lm,
i

[.'itaJosfJc
\'i

cl /Qlit*,

,-..

i.ivi'-.i^-rir^,
P,
Jiijjjs

(07?

>>H
<tl

Que
H^-

,ns-:k*)
punt/%

L'HuiLMi-r

U*

vi' i-itf- -ut*.

w
In

atc
;1,

IQtlhwt'-tsi,-

dezvoltarea continua a traIn

rrro,

MEP^EO

ISSjj

A. Ar^flau.

nol de pildiV afirmaia ca, pfitftTU mlnluire. BSt* nede pontiful supunerea cesara rormm (Papa Bonifariu VIII. Bula

diiei

dogme

fa
;

zgnlfnific:!^

P;;rHiUuugcLi>.
I

Arotofd*-i

IV
' '

1169?).

Ph

ft 31

T.

M.

PflPasei

^"''

Vnam

instituirea unui mag] steri u inex cathefalibil care se pronun" conla nivel universal, drafe

Saurtum, 1302)

palricrhu/u
fttji/

fe6'7J f
2,

FoWe cdrrc Pqlrtafhtf Ofiua* (l^ij. Jn ^wi^i rL'^JfJMjfice-.

I

nr,

p.

50 7S

D,

IfcfttVCU,

Ecicia}oqia

fr

rttmQWi-rul&UcA
rfc-aJ
eforie*]
j.'i

dwpd

do<*U^fli*^e

oaW
*f
(te-

C^ici'JJu
fetfOflio
n,

Jrf

Vfil

sensul necesitatea de a impune cu Turdogta dreptului ranortic acceptarea dogma nu mei, de unde impresia are nevoie de receptarea?? Bisericii prin centralizare unitate t

Bisericii

z
ti

fpurlf* */
rte

conij&Jyjoranfl

doctorat)

^Ortodoxia",

VusLlIu. fl.^i, nr. 3, .p. 3?5-^45t| Ciar Relaiile 'iaUe Wscticfi ftaMami-Cult>iicQ

Biserica Ortt}dQ\& <

flnuniwoa Cqjl930j+
r
-

rlUului
In

S/plran

/f

f/arwir/le
Lteztt
citi
ji

pJ.nJ

structura juridic a prn consens sau concilioritite,

Bisericii,

i nu
&B*
optW'

dcccfflttris

?y>0

doctara!^
li
:

uOrtodoxaif XXVIII
159
|

[ifflSj,

* 1

'

f>-

Blbllucffrilie:
V.
1
i -

Pkrrr
Idfrrtl

BbLUI'jI,

i-h

|$tt|

/-L-

S*eg

Cp^hlsinff poizr ptfuJes, P^rts, ad LBuruiiUn, L'eitMi du

ConOi'A-,
Krtiti.;:,'

ifsi

tte-

$V^e
Pri*i.

lufte

du

tai/gut,

:tf9 4l,
Kur|
(irad.

iU

mii

2-*&, PmLs. J. tlabidAd^n J.evioivJsage du-co

h

du

SJSlW.

18?^

[ho/teiunt
iflid

de

E,

Riewd.

Pari*,

RTt

CDERE
mar tema
proc'tiu]

fqr.

propaterikou
pat-d
a trn

ha:

Grass*t.

^jo/fr/sme.

HWj

Part*,

HcjiM de Lg*, i aspect oeJaux du U"-,'J.es EuILtiuiM dU tVrl, J93D jftiL

iftti

Q^

moesc]

Una*

SmictiiJii

&M Vvn*

M'-

&

de corupie i de descompunere care se ncheie cu moartea, omeneasca prn inirodua n firea

picatul
tt'n

GhthitejW

ddsuiiis.

pttfpei
jfi/'ifojfi*

tina
Bd, du

OecuGffrJ,

lui

Adam
{Maxim

{v.

ADAM). C5-

mntsmt*
i.!7;

cuththqiu;, Paris,

derf^j este ftp5eatul

firii

frU sau lijnoBiVlrturlsitorul).

firii

Efofii

r;

ii

Ycm-Arc
Idcati

Psti*.

Edlllmi
i'i

du /ifMJ du OtI,
<'''!.

MolilGSi
:

;iul.:j
-,.1

desfacerea

din Imatura

''-'

C^fr'-JMr.-.f

(tyftjfetfljd.

tge4i
KJrri',,-

Fritxli'Kh
n".

r-THli-r,

Dfe

Kst/ifrfkcfc*

O./i'i'A

U/Ut VV&Sfew*i Mii

j

m Iu

<i

RinUardi, 2 vnl,
!<.
i

1^ lHI

ontologic cu Dumnezeu, ieirea omului din planul divin i fixarea iui in regimul unei viei tk; conti-

.1-

U.

Uimi*'!11Jlij
.1'

Hi4$Jf
.il,
:

llU
v.i

fNti'irWl'tj'EITH',

P.($#M

i.

-,

Frna-,

Par;s,
el

MM
f

nuu degradare, In sfera material BXaanel. Sta*a de tdere mi;,

MirviindorJfj
Porif,

Qrh#iQ3Hk
iii:

tologica a omului cunstttuit-

ie

na din
t'tid

'G&&alkliiA,

Ed:(-ni'-

BUll,

lfl&5

JW*J*V

afirmaiile biblice

fcftpltaie

Alitngd"n
litS.j
.le.-i

Pffl**i

W>N

Vtn-|t.N.i-*tiivLlfl,

JJ.jiii61>u.

Jueji Hunore,

Paul

Pcmp&rd,

te

CuJfjoJfcismi^

Wefr4*iiwM*

toi au pt:iltuit i snt Lipsii dt slava lui Dumnezeu., (Ram, a t 2:i). iar monrtea este pcatului *plata (Rom. f 23). S inta Scriptur l'oloT

CADE

Mate divers

exj#*m $

tftte*

se

lumina

{slava)

ca P* penrru a descrie ciderea originare {nScrt a *Urll de har Fac, & % olului chiderea

nceput, n jurul ntunericul pcatului

ta 0*4 mvrilma acum lui rotete

tf

kmottffcca
lt

in

pcat
6,

ot

^vlu.iei astul, Mr Iraionale (Slmeon Mctatr .tf la Macark Egipteanul

al
t

Noiunea de

*idotatrte
l*t;

^UJ:

Mt.

Ram-

(^Lfj 25 .1
1,

Cor. 10, 14) mdio ne starea de c&iere a

p9ffte d?l

mai ~ ca omului
a ordiHTrwate-

rafrr^a l.u voi. 5, p. <M4). n Fttee rom., pstreaz o pertoate acestea, omul reve te spectiva a minerii. toomul raional ajunge^

Fr
L

iu

scrisa,

flint religioasa,

deoarece areaata
totala

Jusl

Sa dlseearnu n

l'irea

sa

"'

presupune

nii dfttM carea si d*ofcaatfe tusle i morale.

Umnnezeu i om

hmpaXi

creaie

valorilor

a&rh
.

Toate VOT^h de cori Ci *il Testarm urig m*re strii de har te de pierderea proopurintilor (Horn picatul T ;rin deosebesc 5 1214). Totui ele se mtura si etund dnd vorbea de
-nudul
(hl rjul
n
Lui

confesiunile

cretine sini

religia natuCreatorului. Astfel ln S pir din revelat* ral, ere u valoare cosmica a Logosului are pre-ere.npHltfvi pentru filozofia

urme,

semne

acte

a e

na (Rom.

2,

14>,

De

altfel, istoria fl-

rat

ca

emul ajunge
valorilor

la starea de a

mpotriva

Idolatriei,

mpotriva

rsturnrii
Tn" general,

rontaiel

care

cderea
nu

a
in

afectai
(V

antropologia

cretin,
;

Dumnezeu
se

om
pouie

fr

tfi

nefie

oa Desigur, CHIP) a chipului care o definiie completa omujAsttBt in fiinfc corupta a eatotfc vede efectul Teologia lui supracderii in pierderea darului

M
t

natural
le

J
.

corupia

r oteatiin ti s mul radical a naturii

ei

vorbete

ne
-,

iuii.pa.-il.-i.-a ni ereiitii. de unde s poeftt. pentru om a unei vlejj ttrft

a raportului

cu

umaDumnezeu

rrii omului i5; TU 3. 4-7). ca 1, 16--10** kmtropie! divine {In ,, meredeartat totdeauna o ueplin a omului, dna, re n esena ca atare ce se suuupa pcat; de aceea cei von celui pun dup Simul Botez ci cele volte de rtUl i mplinesc

necosUate-a. (Rom, , h 10

gicui*
J

nu,.

}***;

se

nstrineaz

de

sfintul

*m

*}

fericitul

Augusto
sa contra

noiunea de umanitate subliniaz rczut, rnasm damnata. Teologia

disputa

pel agi am* mu Lui,

(SW-^m
ca

"

botezului, fPs !7 4).

sritean considera pfofcw

traeere
lui

t*-

Cci nu ne ^himbum, nld nu ne rmrtto dfc liwf ^JJ zidii buni de ani fost atdlti, d fiind a nu Dumnezeu (cci Dumnezeunesdlimi rminind riiul) tV|rlll
,

dup

cuvntul Iul Eavia

Dumn^euicaoslabireachipnlin
pierdut calea ctre asemomul s-a psnarea CU Dumnezeii, dar a relua dialotrat posibilitatea de
a

omului
n

din

ambianta

baU
care

prin

Dumnezeu

om. Prin cdere,

Oe prin socotina bunvoie, pe acelea le j WaWOMMftg bun,, fie T*te (Sfin Ceie 225 d*? capete, 30,

am
si

firea si prin natura le fost zidii, cele ce

ale-

eem

le

voim

^1^
t

gul eu

"Ei.

ogllfr Ihtr-adevt, organul Acetic, Dumnezeu, a da in rare se reflefta este Sfe slbit tf ntunecat Suflul pasiuni si de realMue setlu* de T.umdu-iereate, devenind idolatru,

Teolog, ^) FiiOQi rom., voi. fi, p. o^^rnpfnriTJ-se mai intii Ubera ^murale a Itti leacre n rflfivTii pir ^Ti- eji dam* a corwpt mpreuna

ril

.si

o**

s-fl

^t

pocatw.-

^edr.

fl'

CAsATORlE CUNUNIE
bine
la r&tt
s.-.i

cderea voinei de
estt*

\a

facem ajutor
...

cea dinii
,1

de rwrtu.
pricina

cea med wre&rtio doua, intimplat dm

el*

ttar

coasta

potrivit pentru luata din Adam

mut&r& Mntf, este stricciufirii de Ia nest riccUtne la ne* mutare ce nu poale fi oslnM&. Coci dovfl i&catv .s-nu ivit in protocelei

prurte, prin ridearen. poruncii

nezet&ptt
uniri
;

unul,
flw

dumvrednic de osinu i

fcu t-o Domnul Dumnezeu Fwfaie l a adus-o la Adam-v. uDe ceea va lsa omul pe tatl s&U i pe mama sa i se va lipi de L'emeamin doi un trap Ea a, l vor R efi Mt. 1% 5--6>. (Fac. 2, 1824 Aceast unire se baseez pe ai;

fftfffi

drept da. Cui

re,

pfcte fi osindit, tmnd cauz pe cel vrednic de osi ridinii vstte al hotriri liben
[eprtdjfll

cnr^r

binele,

eu voia

iar oi doilea, ui firii, care a

lepdat
Kbe-

fr
re
f

voie, din pricina h&tRrtii

nemurirea. Schimhnrea fitil Spre spre .fi stricciune jjiithnire, spre moarta e d&ci na.nda pcatului, sri rit prin Iwtrre libera de Admn. Aceast atare nu a avuUn omul dintru nceput de la Dumnezeu, ci a itt-o, xvirftnd j Unt a t-a a cunoscut pcatul cu voia. prin ncasndtare oQ&ind& prin moarte futto rodul
^

f' nitaiea natural; a persoanelor vocaia brliuinstinctul sexual, pe tulu t lemeii de a fi roditori a se nmuli l a umple pm intui (Kae l, 2fl). Cu timpul, forma originar a acestei uniri a feal deformata fie prin poligamie, fie prin rei

&

ducerea cstoriei

la

im simplu

<N>n-

Iriirt provizoriu, fie prin considerarea trupului ci obiect de prostitumrturie ie. Veehiul Testament despre aecasia degradare a instituiei cstoriei. n Noul Testament, unirea dintre

ce$tid ptbealb (Sf. Maxim Mrturisi* tayzd, Rspunsul etfe Tal asie. 42 rom., voi. A, p. }4a. M*J. n
f

brbat l femeie n are alt dlmensiuiu

tolul

ac-tul
.

ctittttH

Pentru Apos-

mm*

HfMingriiMo:
mi'.i:,
tratl.
.

Dnsltii

;il

(etaftt-

este aebast ^Taina ca are mare* (Ef. 5, 32), deoarece principiu i model comuniunea de

Pavel,

WititotisiPik de ertdfrjd; ia.p. Frutlk jfovjtf l'J"? L38 ri: |:

\

XIV;

iubire

dintre
iubit

Snmr
"I

Brbailor,

i.s.-i. -r

fs

o? CoJrteffiporary

CFreek

rr.^ng.'if.

cum a
*5-ii

Hrlstos i BscricA aa soiile iubi i -vu Bteeriea $ i HrStoa

i-.

MpiNia
Oi
i

&*
II

Amnr;caTi
1

RHJpw
Y'.irk.

dut

pe

.Sint'

pentru

eei>

(Kf.

p,

feffltwTl

v:|..xv:

ff*
I,

IMI2,

p.

lVn ]7

D,

StrtftoflK

UcA

OfU'fU^. voi
"f
'

ftibogto IMijtap. JW^-48*'i J. S.

hrtjbjtf/ratno

c;Y 25). Constituirea familiei prin torie este un evenimenl care' alei destinul a doua numni teicii nu

p..i -.inidps,

propateri/cwt
).

jxTSoane pentru totdeauna,

*

ci

ln-

fPBtvtxll

Jlvan'r^rsr
Sf:i

Ali'ivl,

|9$7|
iV

WfiTll

6>/jJn*J
5t.

ieeof$fcg

ff

Wftif,

Vlndionh-'s

Thcolfiilcnl

CtartaVif*

trupul lui stltul RiserlHi, adic ttCorondt cu Hrlstos*. Mirii snt si cununiile# semnul murtlrilor,
H

IV,

'*,

1955 1956.
[gr.

sint

mtmplna cu imnul mucemsint dlor, ceea ce nseamn ei ei

rhemal
s

CASTORIE-CUNUNIU
nins,
;

ga:

depeasc

lat, matrmonium] slnapheia unirea fizica" dintre brbat i femeie, una din legile eseniale ale naturii umane, stabilite de Dumnezeu de s nceputul existenei omu-

inrlividualismiil

egolstnul si omenesc, prlnlr-o

tic?

viaa de comuniune i
tate.

solidari-

Prin harul Tainei cununiei, ed Incorporai ea familie doi miri snt

lui

a ais Ku este bine

:

Domnul Dumnezeu

fie

omul sogut

harul bo.teasului l mlruntferit persoane, disau fost integrai ca

(prin

CfoiAlOftlE-CLlNUNlE

91

In vechitinete) in trupul Bisericii. snvirea ea me, Taina cununiei se la Mi.urgnlc, artt lategrartt din mirii erau invitai sf-.rsiLul croia
i.-"s

Tini. 2 Itjg dar naterea al casacopii nu este singurul scop Femela nu este stpin iJe turlei
fii
(1
P

de

primeasc

comun Unta m-

prtanie

(simbolizat in ritualul mioLuinl^ actual prin paharul Cds&iona cretina ie distinge pnn dteva elemente particulare Natura ei monogamic, deoar?:

bfirbaul; asemenea pe trunici brbatul nu este stapn Upttl nu ci femeia.

trupul
pul
h

u,

ei

v nvoiaunul de altul dect CU bun l pentru un timp, ca s v ndeletsu,

nicii cu postul

a)

re ea

l Mtftetea&c, a uqua Combtnd InterpretofiW peroane.

trupeasca
Ii

ImpUe o unire

inseparabila^

cstoriei ca un contract temporar,

sus Hristoe

caracterul ei_ ul-au zis w'lic, de aceea ucenicii cu Wastfel este pcfccina omului nsoameis, nu este de t'oloa sa re (Mt. 19, MJ>* deoarece trupului, b) Sftnitfa

apar

nu va fii mpreun, ca tarl ispiteasc satana, din pricina r*m4 ^). > (I Cor. 7 fr narii voastre Ortodox a admis prin Biserica nplWrtu adic prin tconomie, condescendenei divine faa de s|oleiunea omeneasc, desfacerea cs-

cu rugdtzne*, V

toriei (v.
iri

DIVOR),
HP,

4fo pricina
5^

de-

nrii {Mt-

10
{I

d*d recas-

torirca celui divorat, ea

j
7,
tle

relui

vduv
tui
,,

prin deces

Cor.

3M).

To(te

Sunt trupul este "templul Duhului al trupu19) i medular (I Cor, t deoarece a lui lui Hristos. Trupul, Cor fost rscumprat tic Hristos (I ci desftare, 6' 20) nu e pentru
f

ritualul celei de a nri.j (vimturii admisf

doua

Hi^erh-i

peniteni al are un vdit caracter Lin timp fc Biserica ncurajeaz cstorie ca o poruncit ni rea prin

Fugii de desfnva sanare. Ori ce pcftt pe eare-J afar ele trup. virl omul este n
pentru

Domnul

&e itele in
;

-e

ins ti

nsui

destrinrii irupu! tt*

pctu(I

monasdivin, ea recomand viaa ca tic i abinerea de la cstori? un drum de excepie (1 Gor. 7 fi

^

Cor,

6,

18;.

c)

Aeteplai-ea

consacrarea re:

Cstoria preotului este unica, de Episaceea nu se poate ricanatoricopul

trebuie sa Se cstori*, cu toate
pjscopii
a,
2),

ciproca pentru o viaa de coraunjtuCci brbanu, iubire curie sfinete prw tul necredincios se credincioas i femeia necre-

abin

de la

au

fost

mcepul ccstorii (1 Tim,

In

femela

brbatul dincioasa se sfinete prin Coninuttfcditicios (I Cor, 7, W). aceasta coSt in cfi.sdiorict tul nu tbtatfi n care nimic muniune
sau impersonal Distincia brbat- femeie este de tur personal si de responsabieste
solitar,

MIjILogrdMi'i

StAtfLors
n

St pi tari o

^
M
,

rj, Ff

cjj'^.th^\

GJfU'-Jfc

Tbt;

Grw*cfc

egoist

OrU*nd#*
a
Pi

Thi;tilw|kM-l

RvJWJi 3S
i

fWTOi

-Ml^-^ftl?

S'..'|ih.in..

h.Hrnl.im-

dar ea nu justlM nk-1 s_Uy peroritatea unuia asupra altuia, nici separarea, nici contradicia lor. i transmiterea d) Fecunditatea Fevieii prin naterea de pruncb de se va mint ui prin natere
litate,

of Mci-rtefe
oiiq
in

tke
ts

Oithixiox

CJiLirn.'i.
**

ciiiiM-,

(i&W

7^

In

74t

plslLp

^luM.ird, ClutetJanUy

wd

Er*f#

mei

ji

CHIP
|iini,cu.
nii'l

C>j

,v.i ii,

IjiI

ilMhnviilciMC

hi
it

kO.riO-

djuiU

htbut

]&meie,

Mitroi.r.

polia
p.

Ardealului.

XXIV \W7%

eae~*3&

imago eikon lai, imagine, icoan, t-hipj pe temeiul Bisericii invita Revelaiei biblice,
[gr*
;

CHIP

Dumnezeu

a creat

omul

dut>.i

propriu c&|7uf* (kat'eikona) (Fac. 1, 26). Omul este Imaginea n care se reflect fiina personal, libera 31 de comuniune n lui Dum-

Su

nezeu

(It

cretin adic depinde de concepia despre

Dumnezeu, Desigur,

Cor. 3 18K Antrppologia are un caracter teologi c?>,

t

chipul, ca prodefinete prietate ce Ontologici mul {v, ANTROPOLOGIE} n raportul cu Dumnezeu i cu celelalte creaturi, dei constitutiv, are un caracter potenial, dinamic. ncepintl CU Irineu de Lyon, prinii

au

chipul a fost desfigurat, dar nu pierdut Chipul slavei Tale' snt. de^i fiort r anele pcatului. Nu este vorba de dispariia chipuin hii. de dezintegrarea umanului neant, ci de leffoea din comuniunea cu Dumnezeu, de pierderea stabilitii uiiioiogice l a sensului existenei, Cdere* (v. CA PERE) modific condEla chipului de la nceput, existenial, introduce o dezordine ndeprteaz de punctul omui se su de referin originar asemnarea cu Dumnezeu. De aceea restaurarea diipuLuit urbana! prin care omului, accesibil Dumnezeii este c^te n condiie absolut necesara pentru reconstituirea drumului spre afS^ manwre. Ou toatii opacitatea clupitUfc om ni cel vechi ponta mrturilnsemnatu-s-a peste noi lumisi
s)
: :

susin

chipi Biserici! subliniaz Ideea nu este un termen de limitei fi umunulul, o stare defini ti v, deoarece firea omeneasca era destinat a-

na feei Tale, Domine

(Fs,

ii).
r

*Cr?ai trtijrf tftiAll hti tkttrtnet&i*, Q-mul efatih i -alung la *wsvmnatv.ai cu DlU*

nez, Pentru a
iitf
I

rrrrfi/q
lr\

acest Ideal, CUrltt-

stmnrli
fruct re sa
al

(V*

ASEMNARE),

ca

itMit

trimis

lumr, a hwit

cMpul
.

iob*
,

dup
ma

libertii. Omul era in Mucstige voluntar asemnarea, cum a pierdut voluntar fororiginar A a chipului su.

ni,

tF\\

ci-i

n&c sin {xrtvm imhffiru tnr$i chipul rit noi Axejn&nuTva r.u. Difffttuinmpzelesc.
luat o . \p f&-l
e'/e

pvu

JicKfii

twdistim
pfctiirl

atulfei

etnti

,!."
\

Fericitul

Augustln, vorbind

n ral starea originara, afirm omul a avut o perfeciune Euprann tural realizat, iHa posada ineposibile lepciunea f?i cunoaterea, umanului, Teologia apuseana identifica in general chipid ea total iaten viriuilur l rjsulriior sunninaturale de la nceput, Teologia rifixarea rhipul n sriteanu vede
r.nzu.unilso

de

ca

nMc

ahi\i.

imprimam
Vetl
l>.il

noti&fri:

trffstitFlfc

HtltOS,
fif

attMc} cnd urimim rt rumul pe ctk '1 utitut. b wrr-n, Htlzlm- nuni',, 1-a lmbrrai trupul rtiitttU, cu iind (j
\$
uyetit,

"
i

Inior-mpI

cm

un

fnWiti
tfp

vmpui
ie

ptlvfttiat,

un mtnWl
n-l

ItJvth
Jfflfto-

viaa
B,t,&

rtm-

.-,$

fficetem
H]K:hHul.

(Mf^Ui
rran.,

Otimp,

IV,

Iforf,

ml
i h

p,

Bik o 4
r

a
lui

omului

comuniunea
;

li

a
,

M
:

W.

J.

fliif

<|fm

r'l

'

$e viiii a
?i

Dumnezeu

pcatul este neles ce re ontologica, i nu o simpl corupie etici

de aceea, degr a da-

Imayp
nj

ni

Qo

M*|it

Arrnuling U> Cvrtl

n.ilni:,
(

Mi'xiMfillit,

Woshi

^'.huVIc
::.vh'.

U!
iu

v^raUv Fr^fis, I36tj D. Stln mc, isfag* tic fteu dam !e

.!

tfimm

muKcJi-.

Cum
derea

ei

fost

afectat Chipul de
?

css

in

pcat

Prinii rsriten

Afj.hirwrjciis';.

1
-;,

Imagt' ns

-S Vj-"'

i-^'-'

CINA
Gp*i KutwWtfS*
fJ(1[ '

fl3

jtttj

fii

'

^^"^
florid

ti

rmagt ac^wttiff
in
.'i

^
!
r

tf Safcu

sa duca rtat In Ipostas propriu, ca mntuiril. Ala desvirire istoria

O^o,
..v,,

ftGfeeic Ojtii-iiLio-x
(-.ii76).

Tbwi&Sfcfll &**

nr.

Ip^/tfOtfDfti of fe*
fim^gi:
[Jie
t>I

1^*54 1 H. 3f*** * AOn **?***

ip.
'

ncepe propriu -zis iconomia Duhului Sfrt. ca unul care aduna lui poporul iul Dumnezeu in trupul

cum

God? AfteOKtfP io Ba
1

ut

Ba*fl
p.

trlslos.

Or&at, In revi
Nterfatifc
oi

cit.,

(ir.

3,

Wrfi.

63
ti*

_B6f N,
potfrtj

rfte

fmponance

^p
*dF

Triit/iy

O!o
riev
IFHll

oiid

lUculogy,
(

de
in

3299 Io T*?ea Conc^uf vt>-rioic>gic& Ubipr i implicat itt>- tai

p.
'

tto>

A.

Cfetfeb In vdL. T&H OrthuOxford, J, Ptillppou.

t

Jw tM

Ortodoxia XT
f

(1907,

tu. iul

3,

p>

lU~
ll
1

fntre Fiul l Smtul Duh 9-a virtucut nu numai un schimb in pirga mi tea cruia Fiul a luat noastre pe care a InLaL-o l cer i Sau, ci fte-a trimis pe Duhul ca L-a u>s proslvit, vrtnd sa arat* mprat pe Tatl cu noi fi L-a iadar Ducui milostiv, ne-a trimis n

Hm-

&mne**u , D, S^niloEifi, Chipul "" j responsn Halea luf tof Tn

foi.
1

hul Sau. Venirea Duhului este sem si nul mpcrii dintre Dumnezeu
;

tDQQVL.,,

XXV

il973>,

tu,

3.

P.

&*7~0fl2j
efiJptfi
tui

om

n liaus Hrlatos,

dup cum

N,

BLcfl.

JnvrWiT"

despro
(cojqg/n

Dmniwscir Jn canin mparrvt

RarJ.'J
sj

om
t

Jn

e'fcfainfWM
SWiHWPft
-l.

Jttil
cr,

ltl

protestant rttoW* K* rJ QrlQdoxU',

XX

lAOB},

*>

322335.

masa a

eu Apostolii in IeruTaina salim, atunci ond a instituit aEuharistiei (Lues 2, 1 20). n mintirea Cinei Biserica celebreaz
lui liaus

CIN

masa de sear. Ultima

rea Duhului Sfnt a vr semnul mini ei lui Dumnezeu. de Apostolul loan afirm c nainte cruce nu era Duhul Sfint n lume, deoarece nu se tfcuse mpcarea cu Dumnezeu prin jertfa Fiului l Fiul nu fte proslvise ca dreptate pentru ascultarea Sa dat Duhul, pentru fusese proslvit (In
:

oprifost ntr-ade-

nc nu era lisua nc nu 7 39). De aT

ceea, nsui

n fiecare

duminic

Euharistia, tai-

cate cretinii se mprtesc cu tptaea vieii spre iertarea & T 54). catelor i viaii venic (loan

na

La

pj

Mlntuitorul spune ca nlarea Sa la cer este de trebuinca pentru a trimite pe Duhul semn i ca dar al mpcrii cu Dumnezeu prin jertfa Sa (loan ibi Duhul SUnt este 7). Prin urmare,
cel
fei

pentekoste - elncteeci de ritel ifit. pentecoste evenimentul l srbtoarea pogonrii aue Duhului Sfnt la cincizeci de

CINCIZECIME

[gr,

ce
lui

mprtete

Iisus

mrturie

nvierea lui Hristoa, anunate profeii men Vechiul Testament ca ci Fapt* 2, 121). sianici (oii 3, 1

dup

devenit n Hristos fii a lui Dumnezeu dup har Duhul nsui mrturisete mpreun cu duhul nostru sntem fii al lui Dumnezeu (Horn.

Hnstos, am primit nfierea, cA

i

efectul jertcel care

am

Cinc&edtnea este denumita capevenimentul tul srbtorilGr** ydlc

cu rare se ncheie istoria ca turnarea Duhului nitate, sau botezul eu
este

c
Ei,

1B).

mm

tui ni

Cincz-edmecr. constituie

nu numai
el.

pentru realizata de Hristoa, tocmai

peste

originea Bisericii, ci

modelul

umaS.fnt

deoarece erau prezeni n jurul aposuceto Iilor, In adunare, l cel dlnti

nici

Uuhul
fi

una din
ci

slujirile Iul

Mesia.

Cu

toate

Duhul a

lucrat

ds Cincizecime, totui

acum

nainte -5-a a-

Sfnt a fost primare ruit comun Uii apostolice tot (Fapte 4, 31), inzestrnd-D cu

rretlni.

Duhul

d-

ceea ce era necesar

organismului

tl\< [/t.t'lME
rmmiiHl pri nrecsld eoxjffo in * ziua tomfatu, de hutul care nJ s-a ddt
rrii

cretin

Tainele, alenii istoric, continuitatea eu postoiii l orice aciune sacramenta-

preipuvf uluirea Evangheliei. harismele* uaconia. Kxis-

c/e

fapluJ
$J

c
5f

am

nv/al
sd

Impremid. cu Ht,i&
Gdfi
r*fte
-2JJ
>'

tu
j*
id

* a Biserici] depind acum de *1 voearea Duhului Sfnt Biserica i trage viaa ei luntrica din oontnua actualizare a Cind^amii, prin invocarea Duhului, Tocmai de aceea

*?tf

Jrc-ftujE?

pn'vj'jit
rfl

Oi

pL'JlJTJ

faceasAfl
vtflfltt,

P"'-:
'i.

/ie
i

c/irpuJ

veacu/uj

Dp

<n-r.
i

ncepute maior fs*ff**nH nu a ftat munitd de Moise p/Jme,, lj' ir-'in. ./enim c<5, pJcc fScTipiurrt}. s-a tcui vuifjr#
j
si

noi

putem celebra

in

spune Cintizetimea, Hrteostom {Despre Sflrtia dm-e. P.G,, 50, 454),

Cint-izecime.

orice vreme sf intui Io; ni

C'wr.ize-

s-n

/aVu/

dJiuineatfl fa!

a fl^u(
Jd'
i

to=J

ai,
jr,r
r/r-

cc

^ pum

aceeai # avei
titl,

IM

mai multe

Aceast
si

ests u:im

$J

In ftfle&j? timp n opUi

\sfmba}tz&tz\\
a
Ofltn
&<>

Trimiterea Duhului n timp,

la

pe arfa cu adevrat una

i

nceputul Imigraiei eshatologlce pe care Biserica o anticipeaz aici. Biserica cea nou esrte chipul Bisericii viitoa(Petru Damaschln), De aceea. re aprins foBiserica trebuie sa pmint cul ariiiu'at de Hristos pe
si

nseamn

r.-re

i'-a

ser teri

rehwfi P5;mIsiirJ N? uneJe 4^^** ah. shtrev rcut ultimilor ah-tiupti n^esf

se va

wtti
Bi,

tfmp ziua cva tar

t

ds
rt,

iJrsil,

care nu
i

ru.'icKt.fc.-

seard nirf u

</cvrjfl

etce

-.

i-^fiL-cd/ur

itftJ

tfifi

in

Prm tJrmrj^

&fc*fii

i <:Mu stingei DuApostolul Pa vel hul (El 4, 30), Prin puterea Sntuntrelul Duh. se va schimba aa
(Le.

12,

49).

aa cum ndeamn
:

se rtcfftt Jfl eeaitfd ai rr. p^nfru ca ptltl continua retiwiiUUe a xk-ii vvtei iar (ie sir^JJ, s4 nu MgUJid

tl Jnvutfl ii" ^Bwi la ptetev

gii
ct,
fi

creaii (Apoc. 21, in cele din urm.

totul
in

1),

astfel n-

toate,

Dumnezeu va Cum spune Bflfn,

pfOOQTJ merinde^ fflec^sorej v/Jvc-jE?^rj BUitf/JM ^fl " d vJa|d;. Vio|o vn erven J ^Ooiff, d^s/uJ-e <!n cftdtffi efi iJmtOJj'zfr de tQ jjl vtfccui vi'jfui, tsfc
K*
fwl->;
I

|J

-'

iffCiioufin}
,j

Mau im Mrturisitorul, flnele vor

prrnrj,

Cmcii^imiL Cci acea ]nmuJfJ(tI cte i^te ori cu

p^rifjatiu
cie
^<if>'e

zi

tiTio

ap-'c.

deveni prin har Ceea ce Dumnezeu c prin natur (Capete gvtetice* El 25 T in Filoc. rom., vokX. p. slluiete in cei vrednici i n veacul viitor fcnd nemuritoare si um-

(./cfinuf iie
JJnli?
!

ftjrtdnfrln

a te

P^nij-a-i^Jii/uL

/nrrplnd
5CJ

^^
or/.

i3

Dajnj"n. rfj r sg reia accJ

c-iV/u tte
ffi

de

Jl//jid
>cn5!i

tu

cujjiJ/iii.

pi 'fi'ciddj

se

oce*o _,.(owamdfiff v^nfefci,

teAii

trupurile apli nd de Omilie et*tbr (Sf. Grigorie Palajna, de la Poprirea Sfiitului DuK trad, O. C'fiulcl, in Mitropolia OltenieK
slav'i

venic

df? ca niir-n /nj'jcaa- cteJiti, Inct'pe la aceiai punct alu'Mypun*! : un mitica ne-rj tiwifffll ^c " ^.Cb'W perf-

airpi

onifd
,.-.

af:em

tuij fciuftt

slnd

XXIII (1911%

nr.

12,

penirti ca
t-cie

<i

ar

f/riJcjn

pti&Gcu iflinicu de
in
Dtrpr
n
fa

p. 44).

Semnificaia Cincizecinrii con tii de acum Duhul Snt In aceea trunde definitiv n istorie Tteextetinu

ih

p-

pjva^nte ia ce/e nfffin- jft^eni/nthPJfe ne

vlilonTc,
rid/cfflffl

pe?i'nr

rifa ca
pi&JM,
.

dflforiffl

ptfcnfuJuJ
fuP^Jff

am

^toul

pretenii persoefecnala, venirea reai i lucrarea

timp

si

sp;-iUu

Kw

JrtSd

efflioiJtii

^B oameni a
In

,'ai

cort*

jw-a creai, pjn /ost cHeflO(r

ew

tiva a lui
*ftjrejn
zi

Dumnezeu.
juyr'niiui/

r#

fVflsile

Mn/e

Dc$pjG
p.

SJJniuJ

iJuh,

XXVI, rd. rom.

80 Bl).
tu de

sfnd

fl

pteioue
nurntu

n
tnt

de dott&tft&t tkti nu maiivuL {Facem wcaitu}

cunoatem
ral

p#b

Bibliografie: PniU Evdokiniov, ffnrec^e, In voi. Le etapes de i'n

cu;r
Delfltfiaux ct Nlegtle, NeufhaU-1, ptype* Ancjelos J. Ph:lipp'iu, \&2, p. 1.117 J.3.5
1

MyJefy oi OUhodoi Etbo^a,

tipa
I

JPjeniepis.f,

In

voi.

*The

editat de autor, Onorii.

1964,
p.

este unitatea dintre Biserica celor care poarta lupta credinei in acest timp i veac + cu Biserica celor cart au tigat deja o stare definitiv de

hiUywfcl

Pres,

7097.
slujitori

har

de comuniune nemijlocita cu
inter ~voiniiniunea) de Etft credincioi

CLER EgtVM, munteni re.

numii

bisericetii. i nceput; toi cei ce er;iu iu .serviciul unei Biserici erau

Dumnezeu. Comuniunea

euftaristic cu

lor mau clerti. Astzi termenul cler se refera numai la episeop(, prezbiteri -preoi i diaelerc

confesiune.
piu, potrivit

Urmlnd vechiul

princi-

introdui n misiunea hiroBisericii prlntr-o tain numit tonia sau punerea inimilor. Clerul mirenii formeaz mpreun poporul
coni, lujtofi
lui

cruia mrturisirea aee le iai credine determin comuniunea sacramental fTeodtWet, Zvtoria
bserk-LWc, IV, 16
cit, p. J13),
;

n coL.

trad,

Dumnezeu. Biserica cretin.

[gr.

Ortodoxia pretinde unitate de credina deplin nainte de c&mmmii a participa la aceeai

euharistic.
mior

COMUNIUNE
commimicaiio
;

komonia

lai.

covnuare mai multe sensuri niunej i Participarea celor care sint ncorporai in noul popor al lui un> neztu Iu ffiilitatea divina nsei, pri:i ntruparea i jertfa lui Tisus HrisCeea ce am vzut i arrt auzii fo?a vestim i vou, ea si voi ceea

mprtire,

pe

noi,

pe

toii,

fin dj&r-o turteti unul

pNw i
cu

ne imprtine dlntr-un potir,

cure

altui

prin

Wpartst&
i

Achitai
tul

Sttnl

Duh i

noi *4 nu ne iaci
Tntfi

p* nKi unui d)\iUe o ne mprti cil S n

ci
sdi

Slnge ai ilriatosului Tau *pre

)utl?cat

$<iu

oslud.
cti

titf

,:i

nnr l^ipteuita
tiu

foj/ IJnttf,
r

care din V*ae

pdriflfH,

sA

avei

mprtire

cu noi, Tar imIi sus Hristos

tirncpfdciil

7/Jr

ru

lrflmosfl,

pui- Lirea (koinonia) noastr este cu

patriarhii,
tt'orfl,

pfWrpcU
$1

opasioJ/J.

propOWio'us-a

Tatl i cu Fiul Sau

(I

ey^totfftW,
cu

murenfcJi, r^ftjitfjttti-

aCoTnmihinca Duhului Sfintn adic 13 13; FlUp. 2, 1), (II Cor. experiena personal i comunitar a Duhului lui Hrietos, care se exprim in sentimentul de solidaritate cretin, de filantropie, de ntrEjjmuriire i asisten reciproc (Faph

Ioan

1,

3),

fj dasclii

(oi

&ui&i4 drept te

BifalUnr* 1 ***
-i-omujiiu/iJ^
in

M9G8). ue, n

Tir.

y ia,

Ion Bria, EcJczJoJogJfl ^Studii Teologic eu, X.N kW*. tu p. 069 68J
:

jtojftqijq*

c o mine-

comfliunoute
I,

r&iif.-,-

te 2, 42, 44).

KtsUno:',

m.

L3?5,
ef

p,

Ji latj
45

mprtirea

sau

cumineccircf.i

A.
(

UuU.Hsltiu,

JjiC&ifnalj'on
tfis'S,
li*

commLtn^n

CU Sfintele Taina ristiei (I Cor. 10 T 17

cadrul Euha;

seiin
;i

ies
p.

Pfef&'^

irenUtoni,

Fapte 2, 42), semn al apartenenei la aceeai eoni imitate i al mrturisirii aceleiai rente (EL 4, 5). liturgica adunarea Synaxs, participa oare este o condiie de o

i7^!),

r/I*
tu:

Jean Zizbulo^, V#Ctn'nmujii'ori dttA fo Jlspecli* r( Iu pen#ee p^lrlsl/^ue gfecue. n W4457--4G8}

50 (1B77J. nt.
A.

iiikrjLi..,

Q>

451 51Q

Kh-

l)5tos

Wijrp,

Chuieil

fl/Ki

Eucharstt.

C&mP

la

kQinonia,
t
h

mun.on orirf fnlef-Cojnmunfon, In SobojD, SloLoae B^l, 7. I^7fi. p, 55056?

i

.Comuniunea sfinilor despre care face meniune Crezul apos toii c

/n

pfoli^'^a

jntef'CnuJiJun.
1197-1),

j'
.
l

ti

Ofto-

dr,3tie,

XXili

at,

4,

p.

fitil-W4.

':

CO-UT.INR1NE

COMUNIUNEA cu
t&e&iguf .'rirffcd da
&};\ifc
cfl
a,

Sfintele Tah*:
z/T.nic-d

BiscrJcvj

pjlmnteasrS,

celor

Viti

thp? lirea

este 3n
gl

ho-.
*j
3,1

comuniune real i permacu

ptimi

zlfni^

iahtul Trap

un Jur tu bun fo'feMitQT, t-Aci Ei ihiiii o spune limpede jininc impui Meu i bcrr sin''cel f.v. .,/' ,M viat $i$ttlt$* (tngn G, 54). Cine se nifctyef* cA paittelp%r&& conimid Ja v/ctJA Ji-nr ti ncefaj iucru eu a tri pe ffln/ RtatJla pianmi ?
ni

iui

Hn'sfQfl

'i

i.',

:'

Biserica cereasca, cu cei car* au cetatea ks cerud (Evr. L3i 14 Apoc. 3, 12), Ea te parte organica din acea communiQ mnetorum doctrin dezvoltat de Niceta de Remeaana care face ta iiigc-.
;

nent

ii

C
rn.
n

toci Io

ri"v-j,'oii

nai nr mpftrfd^i'rt

fta*

jnj'efcurec,

vJnciea
fiJntf

slJrtJxjJo.,

prcTU/ji

nttr

gfjte

tare

pcmwrifJTa

mijloceasc pentru cei vii, iar cel vii a invoce rugciunile aceLora. Moartea nu distruge legtura de dragoste ntre cei botezai in acelai trup. Cele doua pri formeaz o singur unitate i comunitate aun trup in Hristos^ (Rom. 12,
sfinit
sA
,

lfi).

Comuniunea

sfinilor indic
social

mal hin& aspectul

erau
furvoiji

comuni;

In
te

Jipsa

pr&oiuiui

sau

ii-

tar al vieii cretine (EI 4, 25

H,

G&L

targuiui,
nkii

sd

cu mlinlle lor Impar ta*

tic

ptisQs

mai spunem
efa

25).

nu
cd

cojl-

tlituie
rftri

nici

yre^eci/fl,
(jf-Pjfi^o

pcn(ru
de.

aft-

Cine forme Eiz aceasta comuniune ? Drepii Vechiului Tcstamcm

pftcN'nfl

TMfj'tdl

de

pe care Biserica

comemorea^i

la

/ungd;

obinui Jil eoni ir mala

fdfjJ?-J-j"J

faptele lr>
In

ci.
ujtte

'ofJ

car? iocuiesc

flMfWei

nu se gst.'jti! preot, pstreaz cumiiw.AlutQ u^fliiS la fc[ $i o /au r:ti mina loi proprie. La Alexandria i Jii Egivl shiar t Uscare tale ara 7n moi obinuit

Liturghie i sfinii, n sens larg (I Cor, 13, t J H Cor. 1, 17). adic ce botezai i. n sens restrns. adc cei c^e pot spune cu Apostolul

tmprlajiia
Strfte

acc. singur rAnd voiete,

la

oi

iii

W
a

P'u\
jV
t?q

Imp^igj/pa dpd
irr\pnit-o
r

Pavel M bucur acum n suferinele mele pentru voi l mplinesc, n trupui meu ce lipsete suferinelor lui Hristos pentru trupul Lui,
:
H 1

preotul
ce/ torc
parifriipd

a a

s&\-}r$r

jfrJl'Ai

primea
ea

odfl<4

Jn(fr*ff,

daca

adkl

Biserica^*

(Col.

24J.
:

fa

stii^te,

tfeiwjJe

^d

creud
e-tr

ApocaHpfte subliniaz

rbdarea
.13,

pe fruru dreptate cd

/a

parte Ta

credina sfinilor^ (Apoc.

10}.

pjJnnj^c d/n mJ/n^e reJu/ car^ i-a dn(-o.

/jifr'rrdevtiJ\

Comuniunea

Biwric
t

preotul

d
?f

pnrt&a
fl

rare

se

c$fe
Cil

fftf

eefe

vrim&i}1i$

sfinilor este alctuita din cei oe au rmas credincioi pila urm. cum cea clintit co-

Aa

pfTsima^d
io

toat
^u;

Hhertatea
ptt>prte.

dur?

ffHf

ai

snJnfl

Aceasta vfea

i7t[/d

prtfcte
93^

mu
p.

S(\i\i

multe
cel

pitttctfe
ii'pJs-

dint.Qdata'*.
i-pJa

SI.

Va,5i&
27(5

Man
i.

ir*d.

rtm

27]

COMUNIUNEA

SFINILOR

Cred n comuniunea sfinii o pa afirma Crezul apostolic. Tradiia snva tura efl pastollc a pstrat

munitate cretin s-a constituit din flrrn^atj' fidel a Iul Israel, tot aa comuniunea sfinilor va cuprinde Biserica celor ce s-nu dovedit pri la capt credincioi adevrai, autentici (Matei 24, 13)> Cci numele Mielului este "cel credincios l cel adevrat (Apoc. ,19 1.1 Kii Srit Alfa l Omega, Cel d Iritai i Cel de pe urm, fni-eputul i Sfritul (Apoc, 22, 13).
1

CONSTANTIN

Q7

CONSTANTIN:

Oftd mpratul

Constantin intra in Roma i nvinge pe Maxentius la Podul Milvius W 312, uevenindstpinui Occidentului, el interpreteaz acesta victorie ea un rspuns favorabil i proiector din partea Dumnezeului cretin. * DumUi Convertirea nezeul suprem-'. cretinism a mpratului Constantin in 313 este descris de Eusebin, cel
timpului- Eu biu reda scena iii care Constantin vede o cruce pe cer deasupra soa*In aceasta vei relui, -n i'iivintele se arata in vis nvingea. Hristoa

au persecuie] intervin i cerut lui Constantin s- primeasc sub autoritatea iui eoni' isca Constantin Pn la Bisericile donat iti Lor l perse: ulii pe

tilor n timpul

urm

conductorii lor, Acetia au rezistai,, dar au disprut odat cu jerg*rea eretiuismuiui din Nordul Africii
din
ciiiijca

cuceririi

islamice.

mal mare

istoric

,il

;'

ii

cere 3a foloseaic seninul

Tt

ca o

pava za

Dumnezeului cretin Jlor ca ou ml te privilegii rora ie. acord

t
ii
;

rii Cu rfeptul

luptele cu adversaaceasta Constantin devine an

Adriunopol, de la peite" mprat Constantin devine Occident i Orient n anul 324; Homenlni punea n imlui lui este periu l sa asigure uni lat ea Bisericii de Rsrit. Cel mai mare triumf al lui Constantin n afacerile bisericeti este sinodul ecumenic de la ISiiceea mpotriva arienilor. Constanlin intervine in controversa dintre opiscopul Alexandru de Alexandria i ca presh Herul Arie. care susinea

Dup

btlia

imunitatea clerului primi donaii. Cu

isi.intin

dreptul
titlul

de a

toate

acestei,

Fiul lui creat l

pin.i

de mare Pofitijox Mtxiinu& venepreot reaz Soarele Recucerii". El amin botezul spre sfr'tul vieii, pentru a evita pcatele mortale. Fetnd o

pstreaz

la

Dumnezeu, dei creator, este nu e divin dup esen, dar urmi recurge La t-rmvocarea

sinodului. Constantin, avnd ca teu log apropiat pe Qssius de Cor ti ova, ii prezidat sinodul l a propus o formulil de reconciliere, pacea nu fe-a

'oplere

Intre
.i

soare

l Dumnezeul
321

Constantin declara in g ipmiiii cu zi de urii li prima / ,.i. pe care p numete srlua sf.mi
cretin,
{Dies Soia), De altfel, a soarelui perioad crettjriism.u aceasta n mprumut elemente din cultura celebrarea pldi pagina ca de
i terii

de&areee Aianaste, succesorul LuE Alexandru din 32B, refuza sa primeasc in Biserica pe arienii care au respins erezia lor. Tolerant Iat de arien, cu Atana^lc n exil, Constantin moare n 357. ntemeia ai Constau Constantin
restabilit,

tui

Hristos

la

25

decem-

liiuipolul

in

'SAO

*i

astfel

deplaseaz

brie, sriua

lOHiren
cerile
1

de naistere a soarelui, foluminrilor, a fmVilel #fc

ia

Constarm

parte direct la afabisericeti. De pildn, intervii

ne n schisma donai l lor i in eprt* ' v victoria asurh.;i arian. donatitii pra lui Maxentlus, Africii de -Nord care refugrup din ca za .ea recunoasc pe C cei li an
1 i

centrul imperiului, ceea ce a dus La declinul Apusului l la independenBisericii de aici. El a nceput tncretinarea imperiului cu nelegerea cu el st deasupra Bisericii, Cei

Dup

a-

Constantin 11, Constanius si Constant au mprit im, moartea lui Constanperiul, tin II (f 4Q) l eliminarea lui Con
trei
fii

al

sal

Dup

episcop de tii/aui de

Cartagina fiind sub trftditoi, deoarece a ab-

dicat de la Etewiptura in

faa autori-

stant (35Q), Constanus favnrizeaz pe arieni care condamna pe Atanafe Edictul din Milan (&I3) deelurt tolerana pentru cretini i pagini

CONTEMPLAIE
1>8

Armata i
ne
.

nobilimea erau tn
a

femple pgine i a
ciile

a In a eurimat sacrificii
, urii

*IW f** private ^ <^ ar g^f" IU suprimat cu] Iul pagin ^*K
altarul

Constanius

mehis

c^ cileva

vedecontemplat! n -* vr/.iutie de una din treptei. rea minii)

lat,
:

CONTEMPLAIE

[gr.

Lheorlaj

cunoatere i

transfigurare,

rit*

Las. senatului clin lui Auustus. oferea tmie n epoca mprat neIn anul 3^1 W^W
Iulian,

W^LJ
^
s

^ fl**"*^
1

rrea

?*TT ^Uaat Intre prttfii virtuUor, sau nepal murea,

lJ

* ^.i vedercu El. Teolog'l unirea nemijlomf, cu un prin L/onsideni contemirtaia ca

tt

Dumnezeu

sau

rare face trececlpiu epistemologic, afirmativa, catrea de la teologia

poii] lui DSnstotfn greci vccfelsg^te Stras de scriitorii

intlacnat de neoplatonism este lui Iulian Apostatul imperiul la a crei HJt* trie pqin

K
tem

"^f

iste^ria auprem
tologie

**f (Plato), rep*e-

^
un
iii

WttgJ
converT

W
ca,

ta

teolog ggOrt, ghfr

la mee.i

\ _. _ ncepe cu Ptruntransfigurare de sensurile disderea eu mintea la

pornind de

tincte
dlcfl

sens^U temptafid natural sau directa a Raiuni.

ale

creaiei.

De

*W.f
m

cunoatere

cultura, mi de un sincretism intre

groaz

n an cult, o ierarhie, de C*ganUar* n frunt,

religie,

*** *&_* sr*mcare&

rxistente lor divine distincte, cosmosului, este pari.;

tura

na-

Inte-

granta din procesul

transfigurrii.

acest

sens.

Maxim
trei
:

Pontifex Maximus, helemsmuluUu asigure confruntarea (cretinii), acelui Btad gifeetlti

rul

vorbete

de

operaii

M&*J*W me-

pratul.

acuzai de
Jovitin.

dateitt*;
ffcfe

1U * urmat Ef rt cretin, ca l su clotf 363) este sau, Valenninicm 1 rul mprat n Ori-

diatorii ale omului realiiajt, adic mijlocirea intre eu i care ei atmdatorit simurilor prin sensibil; cOBtemptaffo ge Lumea reoperaia raionala de a lega

sensibili a tea,

Sau

PM^gJ'

Valens (38497,
ent, este mai

puin tolerant cu creJGrattan (37 tinismul in Hsrlt. Vest, fiul lui V3S3). mprat n
lentlnlan,
a ale*

dup alitllc ntre ele sufletului, Intermediul lor Win grin ptrunderea la ultima Raiune,

fntelgen
text,

** Tedfl^W * 373-guvernez in Ist Tcodtwlus ortodoxa *i 383) sprijin credina

al Uimirilor rea geniului material a lor. printr-un nou fel de simire natura luIn controversa despre

nepatimirea nseamn depi

(nou*)..

In

^Mj|
W&fjg

pgin* ^odoIn tirlM rtSeHtt ecu-

^s
EJ

convocat
SB1 Iu

al

M-

sinod

minii Ugrice, Varlaam, fiina aOteologia scolastica despre

menic

Constantinele
credine* orto3

W lutn
rn

l neparttdpabil

a lut

Dum-

compus Simbolul !ri doxe

Ambrele, ales (reedina mpratului

Ear
li^ii

mm
ctu

s^ raft Mito episcop

de.

contemnezeu, susinea ca obiectul sau o crefltU plaiei este un simbol P^lnma arat efl LumiGrifioric

in Vest),
in

n
'-

na taborica nu
gBU o
iluzie,

este

un simbol

creat,

scoaterea 374, a contribuit la

este

insL

slava Un

a religiei patine

Dumnezeu, modul m care Con^rn^irei S e las imprt^it. scopul ulthn pnfm nu este aadar
,1

durtme-

ITiliW*

Sfftf,

*****

Utt

p,

*-**=

edinei,

ct

ea Ireboic

depa^L.

CONTROVERSE

prin unirea

divine

nerreate

^^j^ASS^ CUNOA?? TEKb

(V.

i ENERGIE). CONTROVERSE, M ere/.ie i shism&

1

carea prin har dup botezare. carea dispare.

Dup
:

Iertarea pcatelor anul 500, mi-

cu caracter de perioada IjD-

553;

MoTilanlsm:
racter

micare cu
eshatologc,

ca-

profetic
in

rut

Frli* Asia
fOt preot
La

Mku

cen^
Mon

ap-

care apare n Asia Mica i volta la Roma, unde c&te propagata i de Praxeas, ctre 100, de Noetus unapoi de Sabelie (ctre 200), de

Moda

1 s

erezie

LriniUra se dez-

de

trivit

numele de gaMiantem*. PoDumnezeu acestei concepii,

:

ctre 156 sub conducerea

lui

Mito
,, r1 .it
,.,

pg-n Wgiaii, con-

cretinii,

&t* ^smea

odaia cu el ncepe inj (In 14, epoca Paracleuibil Duhului 26 adlc Lucrarea Btoeric, Aceasta Lucrare
sini

realHate

1^-lTj

Simtm
[

d
'

X1 liniate uoiim |iror...n-. ^'' millasi FrWia,

f.

forme S-a revelat succesiv m trei forma Tasau modaliti diferite dat tlui, Care a creat lumea l a forma Fiului, Care a salvat legea Uimea forma Duhului. n acest fel. persoanele divine nu snt distincte i Fiul nein mod real, intre Tatl
; ;

etica Ba disciplina i Noului lepitind-, pentru priiriir^ pe Pcare se va stabili Frigia. Tn la Pepuzu in

^^jJ*^ BisericLpre

Pentru existnd nici o deosebire. care Fotie modaUsmul lui Sabelie, Tatl, Fiul i Duhul PU afirma formeaz dect o singur persoana,

ruWm

deschide

35

trebuia tf scop, orice cretin prosale, in special cfte harismele oriee P^eocufeia $i sa prseasc

*g* M*

ua iudaismului. AdopHaTiism: erezie apru Ln

Borna,

la

datoria

pire

WM

(ratre
ra, a

lt>S) p

dup

Theodotus care Ilsus, Care

lut

PctiHnd ascetici
mfirururtr eu

fecioaS-a nscut miraculos dintr-o

Bb.tliie.ta,

postul,

primit, la botezul

Su

te,

W-

catelor zllnk.
al sFrltului,

piMontwutimvl propu-

ne adepilor sal

cere separarea Biser

fc

^^^j
Jn

linsdan, Duhul Slnt, adic este rstignit, a inviat l tos. El a fOSt ascultarea Sa. e mntuil lumea prin

cu de lume, ncurajeaz gJ? Datorita nonri preoia femeilor. disciplinei *ile ranformismului l moitftoM^ se organi-rigoriste, de Bjser ea micare separat

za

desvirita Lui ascultare, Dumnezeu t-a adoptat ca Fiul hau, Samoata In acelai sens, Pau] de Aflloiua, episcop de 272), (2^0 Logosul care a locui L in susine omul Moi se i pr o fei a slluit ia

Pentru

african Tertuban (150^J. torul lucrri monAresta a scris o serie de serviciul multoitUtfi n care critic conjuslujbele publice, morala tei;
iftls

Tinus,
tat

peniteni al a. pr&ctimpul Sau florte de BMrica din ..Despre cantate, Ctre soiei post, Despre monogumie, Despre n-a (ost *BS&pre urltat. Micarea cauza aacceptat de BiSurfc* din a concepiei bucului de harisme ndoial juslihsak. care punea la

dlscipllTia

dup. rstignire i m viere i cdumnezeul' ruia 1-a dat un tel de de iuIlsus Se afl ntr-o relaie Duhul bire cu Dumnezeu, Iar intre i Ilsus exist numai o uniSfiit
tate

pe care Dumnezeu

1-a

adop-

voina, a unitate nu o unitate de substana.

de

morala,

Donatlsm:

micare

shismaib

in jurul ca ivita in Biserica african, Tainelor disputei despre validitatea

CONTROVERSE
|IH>

sl

Caedllanesie hirotonit episparticiparea lui cop de Cartaglnu.cu compromis Felix. de Aptunga. aceea, un timpul petiecuiilor3 de agrup declara invalida ulegewu lamele MStuiu pe conalderenliil <*
\r\

sviraltorulul vrednicia morala a

nU

practicarea contient prin spirituale iot pe msura creterii autorul Simlu! Macarie Egipteanul, acunOmi]jlor duhovniceti, a fost dar acu totent, tul de me&salitmiswi

vi Ui

za ia

este

nedreapt
t

Tbeopashism
Buferft]
:

rT>unine/en
Iu

administrate de n ,.i-eot nevrednic, ori

l'oat

himtuml

in

mod

Snt VriiliU-

mcral suni de preoii cu caracter s* produce tn slnt efective, &htema cure parte ti oponenta

tilm

nevrednic, mi Tainele sav^iUf

eri^P
unul

^ rare a

momentul
e

Im condusa de onatttt urmaul

_ E

In

Iii contra-eplscopul Mariorimft, apeleaz la CnechUni. Ambele p lrt 1lM mpratul Constantin. pumni C$ reunete dou sinpade !*' detfor ftoma si Arlea. in 313, care dar vallil alegerea hi C&ecMai., defavoarea tfoIntervine direct in noilor. Bonatus nmisi a fost n-

eoniroyera ne ivete MaConstantinupot sub patriarhul provocam cedonie (W-Ml), Blnd de includerea in textul Trbaghiori ras u!ni u adaosului Care S-a pentru noi, de ctre paUimii mono'zk lvi-i tle Antriarhul erau deja tlohla. In aceaat disputa Tf'udorct. episcop de Ur

angajai

*w.

in 453 tonaacrfi coa> (f 4f), care o carte (*E baterii fthbpaAW*ttii^ compendiu con^ pftofrie) clintr-un

lturat

dup

cr

dOROtt#H nu

tosT

deeUirafl

erei ici. iar bisericile lor

au

Ful susinind ereziilor ne/eu degprt Care face meniune ^aaghionuU, a murit pe cruce. mviiSfntul Chirii al AlexamMel suferR ;i cg cxprealu iLpiimfieieu a
Iul
i

Dum-

iu

fost irn.'hise

de Consuutin,

Mcssallan Ism

Un limba i*

HarA. .uv'intiil Inseamml *nigtor, dr iiritfc mi melc grcr dt- ifi|' Sfarta la sect de fee! aprut! in sub consecohlttl al rV-leo,
sftrsltul

trup* i'onsun cu hristotogla asumai, m.LodoxA. deoarece Viul a &au ml En condiia ,i-a care Atlaiu existena tropO*>)

"'

uman

de
a

Moartea Viului lui Oumumime pe nezeu este semnul nul urli

laat-6.

^are

lmeota de Mesopotamia, pcatul rncare mvafi ca harul ^1

ducerea

Iul

exiatS n sunet
botefculuj

si

dup

bote;?.

Taina

n-ar avea puterea reirim bScMul, rare ^t pamlti eu ine influenta

s dezmen#
ozic.

asumat-o, \n 534, piiE^' Leun ni XlMea accepta formuh. "Unu* de rrmiioceput Mxspecta (Unul tun niff po^sus e*i carne * Treime dintre Persoane, a suferit
El
a
-.
I

n trup), Fnnmii.-i fusese

ii

trodu

harului cn^imil fund dualism mata hlectul acestui

noua

ortodoci si ur.vpi:.^ de clugrii Mfirtu de mpratul Justlniari m publicata in 5 risirea de credn^

ii
l

ortodoci, n Partiii Fottcgii, Marc-u Ascetul i tiiadoh al aiirnu re*pns aceasta concepie, exclusiva preftfta reali, Ti-iuid p suflet de La definitiva s narului n evacuat, scos botez. PAi-al.nl a fntit

ehyi

speelal

li

Hugr
*>

SafAB

l.

6an*fla^ A
r\lilnfirl'ii

Jmtfjir
fross,

JjoupM. N^huillo d Neir S

C'ifji.vfJwn
1

^.

Cl

'

'

iwd a i*-WBtfl tJfirfl^ Syawen M.^prVrrm^i dto aaedieWMng *

flfrnruirhfln
ft

vfla
H

Molcarto.^
H

SeftNjrtn,
l

rKlfe

afara*; harul
tainic n

slluiete

mod

LrtiHM.iirlim.i^ra
Um<iii<'1

mim,
el

centrul spiritual al

omului, de*

se manftesta n

mod

eiihtAiveftif

LHWta IWt 1, SB JUiien d'Hnf/injnatvc c( ti^ '^ vtra d"An((orfr.*-iur


CREAIE
IHcQtmptJbttiti du
ytln,
..*

IUI

COm
:

tiu

CliriU

Loil-

fost
tele

I9fi4|

J,

MflvefldPft*

)<

An^*MeMllrtMWf * MiM^rian prabjein*.

.labflMHfv
p.
Jtftf

Mc^afMwi.iW A U4th i*eofl fii

Ia

exprimat in limba, In eam-epl reprezentrile folosite m cui-

nKyrlokoh.

rWsthrJJl
\Q?2,

("JiitL-rU'iiN,

Mtim*r*
SiflWMJ
lui

3WJ\
#J

VtnreJ

Iun Ui.

efl tura Orientul ui Apropiat, care mbibat de mM urile vechilor reliRs gii din hgch zon (ve&i s .ii, B reprezentare a 74, 14). Modul de
.

VJ enxmaitfe
I

Ijirtr/Widfrilfw
1ti?*&

P* Tii]
ln

dsmosuhil

fizic

(.'tiJFicrt/HffiuJ

ut luat

de doctoral}
11978),
UT,

Kiium Tertegta**,

XXX

5^

care a fait o supmintul era reprezentat prafa plat st ainut de st ii pi ce

aparine epocii In cnd scris ^Facere ^,

se sprijin

apelfl

inferioare

-i

CREAIE
creai o
chiulul

[yr.

ktiss-ktinrio, lut,
[

protejat de un firma meni deasupra

aci creator,
*

acere

creatu-

cruia

se

at'l.i

apele superioare.

Sl'in-

ra, ddirel

nvaturi

specifica

V-

tul VusiLe <el

Mare,

In

comentariul

Noului Testament, potrivi! creia Dumnezeu Tatl. Atotli torul (pantokrnior). Fctorul {prieten) a
creat cerul ?i Aducind totul

su

la

Gete ****

#k

piimintul
in

(fac.

1,

1),

existena

C&a#e#

prin Cuvin tul i voina Sa creatoa* re: Cu eu vin tu) Domnului cururiLui le s-au ntrit i cu duhul gurii toat puterea lor ... *C El a zis M poruncit l 6-uu s-au fflcut El A
h

fHexaemerouJ. spune punerea n termenii l reprezenta rile Cosmologice ale timpului Sa> Facere* nu cate deci un capitol de aceea. CJ presude cosmologie
;

ale ^eatlc-ica vu face ex-

pus
si

incompatibilitate dintre Biblie tiin, dintre adevrurile revela-

te

i adevrurile
Redactorii

stabilite

de

tiin,

este falsa.

Meiajul cr^tiei este cunoscut din revelaia actoriei a iui Dumnezeu (Iahve), de aceea doctrina cretin a despre creaia nu trebuie su fie confundata nc cu mitologia, nici cu cosmologia- De altfel, doctrina cretin despre creaie trebuie sa fie ferit atit de panteism, care identifica pe Bumneseu cu lumea imanent/!, de unde idolatria, dt i de dualism, care separ pe Dumnezeu transcendent de realitatea imanenii, In descrierea creaiei, din Facere, trebuie & se fac o distincie intre mesajul revelat, coninuiul lui cunoscut prin revelaia fcuta Mose s forma n care s-a redactat acest coninui, care aparine mediuperioada lui cultural semitic din mileniului dinainte de Hristos, Mesajul biblic este deci cunoscut prin reverie, nu este rodul evoluiilor ideilor cosmologice sau aJ speculaa cosmologice. Acest mesaj iilor
zidita
{Ps.

32,

5\

fi).

Vecinului
exil,
:

Testament

au reunit
te

dup

doua documen-

cap. cap, 2. 4 ale * Facerii 4 (lahvisttilh a crd redactare s-a l cap. fiu n sec. IX Ld.Hr.
[
i

2 3 {codul sacerdotal) ntec mit. la nceputul se*?. V, sub Ezdra, dup mtoarcerea din exiL Se crede efl referatul creaiei, din -Facere, este idolatriei scris anume mpotriva milunle pr i a poli te (uiului din gne (bablloniene. egiptene l canaconfirma, anene), Istoria religiilor
i

Biblia combate cOpde altfel, univers. icpia mitologic despre Religia biblic este an ti mi tt ca * dus la desacrallzorea cosmosului, sensul ca nu mi exist dlvInltAl
: '

planetare sau
religiile

Ia(Texte pur alele despre creaie 40, scrise in timpul exiluia cap 40 3B). 37 Ps. 104 l GS lui Noiunea de creaie are doua r-i:

mitologici ca n ortentaleastrologie
/ei

I"!

elesuri

HVJ

cnmA.i*
a)

Atotlitorul* cheam. la flinfi cele ce inc nu Snt:* (Rom, 4, 17), adic lumea vzutfi l n^vuaei& i pt> ggre o aiBz lnr-un raport personal cte existena tiu El reoia i urc principi ut l scopul in Du mnezeu, pe Care 11 fese transparent, fiind opera nelepciunii i buntii Sale (Rom. i, 20;. Ea nu are fiina i cauzq Mt 9 \ne ci eacist pentru DumnviKu o voiete, prin cuvin tul crentar. Creaia este un act in care se manifesta pu teren .Sa absoluta (Pa, 103 Iov 38, G). b) Substana materiala a univerl

Adu! Dumnezeu

fn^jator (kUals) prin

care

"Dumnezeu, (tind iubire Introduce sinplraJa ctre fiina, elanul eatr-e perfceune. Totul se mica in interiorul lui Dumneaei! (Fapt* 17, 2H>. Creaia insnl aspira spre Dumnezeu, cfiul
,

art

ae

intoarc-ii

in F.l t

oa la sursa

ei,

Dar

mlsuarea

devenirea

smt

proprii materiei. Micarea nu este altceva dect devenirea genurilor, sperii lor .i indivizelor, in creterea iar cantitativa si calitativa In. a-

Su

coast deveniiv, creaia la deci diverse forme i soopurt Fermele reami trec de la una la atta si no
snt

altceva dect diverse

categorii

sului

i
fi

lotul Itaten rrealiirilor,

iul
4, 4),

ton-

fptura fktlsma)
Tlm.
11).

Dumnezeu-

zidirea aceasta (Evr.

lumea inteligibila, care nu este supusa morii Lumea imateriala (cerul ) t>ate l.o t rr&rt l se supune
acelorai
lo^i

a fost ertat anume ca materie, ca cer s-1 pa mint, Dualitatea fpturilor $e observa lumea sensibilii, care are un nceput l un soTrit, prin descompunere i moarte
&i

Cosmos ut

i m
sine

de existena. Totui, ea este limitata de substana i caracterul lumii ca creaie 3. Iui Dumnezeu. Insl evoluie naturii arata ca lumea nu poate fi n acelai i.mp ceva vesnte
devenire.
eterna,
ei

Micarea nu este m de aceea nu se poate

ei,

vorbi nicf de oprirea

nici

de abIa

sorbia

in

ale creaiei.

nu

Iar legile

relaiile ei snt

Imateriale,
creea&ft

Modul
este

n care

Dumnezeu

nu este ren in esena ei, cum susinea Ongen, d n mod accidental Substana el este limitat, tocmai peitIru c este destinat unul alt scop spre care se mic. Tar micarea este determinata, ea fiind un proces care e atras spre un scop. Aceasta se araU de al'tfel i prin noiunea da nceput (in ebraica "bereshlth. fo greaca en &*he*), care Indica originea cosmosului m

structura el crentn de Dumnezeu ca parte din materie ea

;

eternitate. materialii e

Lumea

cunoscut, deoarece El este maj presus de actele Sule, El e Of. atorul prin voina Sa tolqsi c.rea?m nu ine de ftfca Sa IrmiscWidenta dect n. acest sens. Creaia nu este o emanaie divn, d ea participa la sau nefiina prin voina dumnearclasrV Prin urmare, relaia din;

fim

Creator T creaie nu este intri totul relaia dintre cauafl 41 efect deoarece lumea este opera hotSrrfi libere a lui Dumnezeu ((Toate efi a vrut Domnul a fcut in cer pe P&mni n mari l fii toate nd incu1

tre

timp i spaiu, acestea nefiind realiti materiale, cr limite ale createi. Nimic n lume nu este necreat
imobil, dtni infinit. Numai Dumnezeu nu are alt principiu l al L scop m alara de fiina Sa. Nu exlstf llmp
l

rile

(Ps
cel
la

spaiu

134,

fr/i

ff).

zeu

vu pune

atrage

Dcsiflur, Diimnen micare totul

Dumnezeu. De aceta
c fe

nceputul este punctul

re al creaiei. creator divin
nihilo,
I

plecaari.nl

eu creator, fiind mal presus de micare. Ii haosul primordial

Luvjntii]

Su

existena

i modeleaz

n acest sens,

nseamn crema
alusrie cartea
(7,
2fl)

ex
II

de care face

MaeabeJ, tfnd stric

ea

Dum

cat MIE
ne**u ,i feut romi l pmintui din n-au fost* (cf. j In^ Sol. 9, 1 ;

!'.'

P*

.13. *.

inceput, de aceea materie preexistent creafitt, pe care Dumnezeu ar fi orfmtUat-o ( Cor 4, K r Rom 4 ] 7> Toate* {Ef, 3, 0), lumea l toate cele ce snt In ea (Fapte 17. 24 % jiu fost chemate la uin c* nlhlio prin cuvin tul Sau creafor * Pentru efi In Aresta au foat fcute toa-

Uimea are un
evitta o

1j, 4$) vine peste Fiul, de ac*ca mi putut ai i\v Unut de moarte. Acelai Duh ne menine in via *i in

nemurire ereuija
.

pieri toare

(Horn

nu

ll>

Exisii t> legtura In (re cr4ftfi rsctimpii rrea omului

dup

darea in pi-at Revelaia biblicii firma deodat valoarea i demnitatea creaiei, dar si degradarea si corupi.i ei (Eyr 1, 1013). Ea ir.*a*i este rsi-umparat din robia stricri un ii (phtora Rom fi, 2lh din temporali la tea ei, si atespt

cele din meniri i cele tic pe j> mini. cele vzute i cele nevzute, fe tronuri, fie domnii, fie cpetenii,
te,

transfifiiirureit
si

finali,.

fit stil pi ni ri.

i pentru
In

Toate <^au Avut prfn 1

1,

Ei. (Col

16)

invAfiiiif despre ereof re. se net face ci te va meniuni speciale:

a)
la,

cudml

pul S3u unic n creaie,, este adu*, existena prin cooperarea dintre Cvivintul crevttrr i Duhul datator viaa Miinie TiiW m-au fcut

adk brbatul i femeea fptur a Iul Dumnezeu ! rhl

OniLiI
-

de

naturala de rreatNsuflet viu* <J Cor 15, 45), cu toata fragilitatea ex Latenei sale (vasul de lut fn minlle olarului Rom fl. 20 Ier 18, 2 5} omul este nu numai o parte clin existenele create, ci este - imago Dei*. de aceea ol poate depi tea te poslbi li tai le naturale aezate In creaie v devenind o nou creatur,, Jn fi prin puterea iui lisu* Hrlstos *Cci daci este cineva n Hrlstos, este o fptura ncuA,. (II Cor. 5, 17: cf GaL 6. S ; Ef 2, 10, 15 Col. 3 la. hj Duhul Sfnt este prezent In mod activ* la creaie Creator Spiritus (Fac. 1, 2), ca unul cure da vie-

Cu toat

m-au zidita Femeia, creat ntr-un moment de extaz somn, are aceeai umanitate cu Adam (JV. 2,31),

<Ps 1B. ||, Dup cum omul irupec* se va preschimba in nunii duhovnicesc*, (oi aa forma actuaEi a creaiei ae va schimba in aa fel. Incit va fi un cer nou si un pmlnt nou.. (II Petru 3, 13 cf.
tia
;

ea ramtac fptura tul Dumnezeu, de aceea L-alca spre Uu nezeu trece prin creaie (Rom. 1, 2(1), care nu pstreaz tAceren cci ^cerurile apun slava tul Dumnezeu $i facerea irulnlor Lui o vestete
alta,
I
i

ntr-o stare

tsaia G5, d)

17

g, 22).

stan?*) sa

r> aceea de

Activitatea creatoare continuii a Celui ee a ntocmit lumina a dat ehip in tuner Icului (fa, 45 7). Datorita raiunilor sale (logoi). adic sen-

sului

s/iu

venic

neschlmbaLil,

Duhul & viaa (loan Duhul, datatorul de via*

/l
:

ca pe o substan care cuprindea totul i purta ta potenUHile, Marele Meter pus n micare acest imreg, fAcrind u-1 o lume bine ntocmit, cu chibzuiala l rjnduialii, spre o arrrwnle tntTB toate elementele ei. Nu numui a zidit, el l a rimluii || | nijv;njoh]{ toate Pe toate le-a rindut ca pe o

l pmlntul

creaia este intr-o continua transformare. Formele vieii. 1t*.i n iodul de organfeare, de ubziatenA si de actualizare a raiunilor lucrurilor, trec de Ia una la aJta CYernd cerut

6, 63).
(I

Ctor.

podoahii. lor Lor, ca

si

s se poat

dupij

tegfttura

r^iinnldrt?pt

numi pe

104

C'k.MUlZ

ruvlnt,

podoaba (ujsmes)* PaUirim, (Sf Grigorle Capete

ntregul,

nezeu.
>i

AceasU creaie
,

este

bun*

espfe Ciaaoftinti Filoe rom., voi. 7

naturala
h

23,,

in

p.

436),

ufj

ii

ie:

Bislle

de

Cesar^e,

este binecuvntata de Dumnezeu, Ea este data omului creat la nceput ca fiina compus din trup i suflet, creai chipul i a&ejna-

dup

tfamfifki

wi

riir-i^-in'-nah

te-ad.

dp
,\

ik.jjcu
s.

luV

JDumnezeu. fureata

crjurji

df*
tJu

fe'ill
.

S&fCS
i'

r|ir;-l' f inMi-,|,

E:i!|.-m.

Cr
Sfc

IhunDS,
/o

ed 2 ,i. Cmtitian

...

i\HW-

m.

ur.
D.

n^HJ

.'iiiJvr.'JJc/ii

atfer^/jj)

mlc daim-j(.i bnecuvintarJi date omului. Sabatul, odihna, face parte dfen planul creaiei,
se

iRnsN of

StSnlUidP,
r^/i,
t,

Caewefl. Crcafa ca dcir

;

Aten."i,

t75

Creaia
Tatii
l 4

?/

JaMsJti

/i^re1 *

in

Ortodoxii,
d,

xxvru

(iswtiu

nr.

p.

!i> L?n

SttnitoM
ti.

o/ntiin/ra

w*
fh*
ji
1343.

bit de sufle Lui

este upera Sfintei Treimii Fiul i Duhul. Omul, tieo&ccreaia materiei^ poariii in

(jNgI In
ar,

Bimtii,
)jj;

L,cJri,>doxlA
?

XX EK
vm,

flOT),

3^,
ui

L!8t 291
i'.'i

pi

.-.i,v,

Jdrfl

fwaion

('JuJslAw

{'l.'lioaofv.

mEeiv[.-hi

Chttrdtes

Qustt^ly,
ii

sau chipul Sfintei TrHrni. Facerea precizeaz Duhul Iul Dumnezeu era prezent i bucra in creaie de la nceput (Foc. 1, 2). Toate au fost create prin Cuvrr. ti

CREATOR - nume
:

Iul

Dumnezeu, cure exist

1,

mintii

In

primul articol ni Crezului referitor la fiina imcl iibsoluta o&r este osen ani creaiei- Dumnezeu lui Molse j scos din ape cel tare r condus Ieirea lui Israel Hin Egipt prin traversarea Murii Roii Ieire, cap. 14; Evrei II, 2!? 2flj adevrata semnificaie a numelui Sau Eu snt Cel ce eatfi (Ieire 3, 14). Dumnezeu are l'iini-i r existena in Sine, nu e-man din prind piu si nici nu mparte alt fiina Sn cu ali dumneaei, Dumnezeu este fiina.transcendenta, absoluta, unic* n esena el.
iu in ea

de creaie. loan El s-au fcul i

s-a Ecul
lul
Llin

nainte prin *--Toste

tun

flrfi

El nimic

ce s-a J!acin>. Aposto-

descoper

Pavel merge mai departe i spune Toate s-au fcut prin EL l pentru Ei, El este mal nainte de- H
:

loate toate prin El ant (Colosenl 1, 1617),

Astfel,
In ta

aezate

rrearea lumii, apar ca persoane dfuStlncte, a Vinci aceeai esen, voina i putere. Persuanele nu mpart fiina unica a lui Dumo nezeu. Astfel, cretinismul este religie monoteist Cred in unul
la

de

TftnL Fiul

i Duhul

Mmi

Care a
ia este

nl

cerul

^i

pin in-ti.it &Q&Sr

>'

Dumnezeu^, nu sin Domnul Dumnezeu] tu* (Ieire 20

,

prima afirmaie din rea dinrare a Bibliei. Fa cerni (sau ii riczfj vorbete pe larg despre Dumnezeu l modu] creaiei lumii si a o(

2)>

nu

poli-

ei sta
mai
4,

Sa

afara de
t'ali

ali dumnezei Mine (Ieire 20, 3], ^Nu al Lui afara de El- (Deut

nu

ai

muHii. Acrea nseamn alei a trage o existenii in realitate? actuala in timp $ spaiu, prin puterea cuvin*

3>,

PANTOCRATOR, nume

grec CU

tul ui

ee fi tnrnt cere

creator, nnmnczcu este tras fiinele din n ini Ic

fiCel

Pa-

im Hernia. Vedenia
1

6),
:

';$

Dumnezeu a

zis

Fafie

lumin i a fost creator nseamn

lumina. Cuvin tul

e originea fiinei, a micrii, a vieii csle m Dum-

nelesul de tatothtQr^, folosit n textul crezului de la NI ceea (325). Vechiul Testament n greaca [Sepmag in ta) a tradus cu acest termen cuvin tul ebraic Adormi Sahaoth, care nseamn Domnul Atotputernic care susine n viaa toata creaia,

CfcfO

iu".

CRFI> (aedem n r>riy malul u'julul dn 381) exprimi certitudinea

fj"i

cele

afirmate

ljfit

reaty

in

mod
folo-

nfierea (Galatcm &, 714; 4. aici Astfel credina nseamn 7). ateptarea cu jmTcderc a unui vii-

MiliU>ctW %\ obiectiv. actuala a acestei credine &e numeij-

Exprimarea
itmuL

tor promis.

sete i pistei jiwwhi crede-m l homrturisim. Batpresia mjalogoumen Dumnezeu* recunoaCred n unul te caracterul uni' # absolut al fiinei tal Dumnezeu* Care este prezent i

mrturisire,

Lte altfel

De^Ig^f, credina este un proces dificil, complex. A constata o realitate? de mister, care nu e tangibil prin simurile de cunoatere empiric, mi a fum ujpor nici pentru tel ce i.-iipi' Ilsus Ilr istos. Uau vzui
rfnii'i
n

ntlnrea

t*u

Hrlstfis

cel

personal. Cretinismul 'reclam credina ca mijloc de cunoatere o unei realiti care ac ttitue&t dincolo de Lumea v/iArgumentele raionule. filosostltti. fice l fitlce, pentru dovedirea existenei lui Dumnezeu, sint probe solide i uUle, dar acestea nu pot nse manifesta in

mod

nviat,

pe drumul spre Emaus, nu Trei iui,neleg f medial profeia ca Mesia sr tuferen (Luca 24, 26).
i

li

sus constui cu
lor

ma

Inicompasiune are nevoie de mult timp

cread

ceea

ce

profeii au

anunat

(Luca 24.

locul sau elimina credina. Apologetica poate convinge raiunea, dar nu pQsta sii converteasc, adic s schimbe 'igelul i viaa. Certitudinea cretinilor Btl pe ivvelum i

i<Cum voi mntu atunci ? Prin credina, cci credina e suficient exist convinge ci pcnlru a ne este DumneDumnezeu, dar nu ce zeu in sinea Lui, iar (El va rsplti dup cuviina ceor care-L caut.

25).

credina
dttndoa,
lui.

sus. El instigi este ereadic fidel revelaiei Tai-ilui

li

Cci, in fond, cunoaterea dumnezeieti const tocmai

fiinei

smn-o

Chiar

etuncl cind & fcut mi-

nuni

i semne

mntul
sta n

cJ fiina Iul

Dumnezeu

cerut credini"]

extraordinar EL a Kr rezerve. Astfel,

putem cunoate, dar nchinarea nu

legtur

cu

ct

cunoatem din

lisus pune noi condiii de mintuire, numai a. urma care nseamn nu Legea, ci a schimba viaa (Vlndel Luca 1B. 32). Atoate averile ceasta transformare este cu putinnumai prin credina, acea credina pe care o are i EL Cel ce I.ui devine Tratecrede cu ere- din le Su.

fiina lui Dumnezeu, ci cu convingerea c El existai (Vasile cel Mare. Epistola 234, trad. rum, T p. 42.1).

CREDINA
dincios,
fi

[Uit.

cre-dens

cre-

dere

gr.

dinarea
da celor

des piti si

cunoatere, ncre:

-iiemella

ncre-

ndjduite, dovanevzute* (Evr. 11, 1)

ceia*

Noul Testament ofer multe exemple de credin. La venirea lui Itsus Mesia era atept ut ea un rege victorios din descendena lu Du vid (remia 23, 5 SJ. Aceasta ateptare mesianica se fondeaz pe promisiunea fcuii profeilor. Toi care vor
h

credina este Inrultatfa de a primi revelaia divin, de a cunoate lumea supranaturala, de a trece n^

devin crede n aceasta descendenii lui Avraam, PHn credina n Ilsus toate naiunile vor primi bineeuvnlarea lui Avraam i

fgduin

ordine de existena. Urcdina este o putere de legtur Intre divin i uman, de unde afinitatea ei cu religia Pentru apostolul Pavel credina este lucrarea hacutr-o
nlti

lui

lui

nmiil

Dumnezeu, care produce :n czut starea de mntuire

dreptul,

Cad

prin credina

va

fi

CREDINA
Hltt

viu.-

(Rom.

17)

KW

socotim ca

omul este ndreptat prin erre&nta. nu din fapt.de lefii* CBot 3. 28.3
ct
Giil.

2, IaL monii tmt i ft ficeat Eens ^ prm Este vorba de acceptarea, Lff). strpungerea inimii (Fapte %J&ty*
""
,

3, 24),

Pentru evanghelistul

spiritului, loan, ca este deschiderea harului pentru pre-

Dumnezeu. a ffiguduintelor lui Se manifesta n prezena Iul Hrlstc?s N

Care

prin puterea zenta Iubirii lui Dumruyseu, S- descoperii In Hristos cel nit ei nviat (1 n 5,

acceptare

care
stil

Care
rasln-.

numai

un schimbare
(Fapte
2.

nou
33),
ci

determina nu de viaa o

a spiritului prin

pocina
pentru
aciI

lumina casf intui Vwllft, produce descoperirea adevrului i-t iar dup loan in proporia credinei ; Hrsoswm, credina este temelia pe de aceea nu Bise.;in* sta Biserica, adevrul, ,ira justifica credina Biserica, ci credina justifica

Duhul

! Dup

destinul
a,
1).

eternitate
tul

(H

Cor.

De

temerea de Dumnezeu este ncepucredinei, deoarece aceasta li-

bereaz
intre S
;

sufletul de Insplmimurca pcatului i a morii, ajutindu-1 s|

in stapirilr^i
10,

harului

'

posedare a invizibilului baapropriere a celor viitoare &e <,[ zeaz pe o eviden, pe certitudinea Un umil evenimente manifestarea Dumnezeu In persoana Fiului

Aceasta

i
"de

Cin "fr la ea sfirete mintuiren putin a ereudfefa nu este cu

ML

m>

edin

iU:.

U-

ncepe

&U

plcea lut Dumnezeu (Evr. 11, Credina este apoi O eale- de cuEoa nu tere prin ex peri ere personaK
prin probe.

nvierea lui Hri&tos este ntrupat. vei de Cuci piatra credinei, mrturii cu gura la ea Iisus este

i mnt nu avem o cunoatere clara

Dup

Pavet, aici pe P*"

Domnul,
mOTi,

Dumnezeu

ere** n Inima ta L-a nviat pe El

.ca

mntu (Rom. 10, 9}. De aceea, credina vine din propoa cevaduire din mrturia directa vieii (1 in lor ce au vzut. Cuvintul (Rom. i_:) e a nu se inventeaz
te vel
;

'Doua aspecte majore nle credincream fa ei pot n menionate aici mod de via, adic ^credina
:

pardefinitiv, ci ca prin oglinda^, iala (I Cor. 13, 12). prefera sa d Apostolul Toan tie credinei sensul de vedere*', dezvluire a Adevrului, de afefta sinonimele el stat lumina (in 3, 2 Zaac 21), judecata, dl&cernamntul. care vine din Slrul distinge credina temeceea ce s-a auzit, primita pe credJnf.a inte* iul unui euvnt, de
i

meiat

ipostas.

primit prmtr^s
a

nwdere contemplativa
:

realiti-

S* lucratoare prin iubire (Gal. j. sotedologic care are un caracter .lyedina ta te-a mintuit (Mt. P,
:

mod de cunoatere credina Adevrului. a sau' contemplaie

12)
,

mi
itea

caracter-

epistemologic
i*fl

pe

El

CST* care

aurit-o
e

"vesM de
in
ls-l

Alta este creana tea le/ crezute adic de obte a dreptcredinelosller, dogmele drepte despre Dumnezeu I despre fpturile Sale mtelgibile Un Dui sensibile, precum cu harul >uortnezeu le-a primit afin ta Vceasca Biseric,
si

v~o

propovduit

este ca nu este

Dumnezeu

lumina

dina

Dumnezeu. Nu laia personala eu intelectuavals vorba de adeziunea existena lui Dumnezeu $ delii

ntuneric- (I In 1, 5). Crepresupune dialogul iubirii, re-

cea a vienu acilea a cunotinei, care rii ea. mpotrivete cetei ce o nate pe Pentru ci o Tace i mai sipiura.
alta,
ci

cea dlntl am invut-o din N credintenind-o d* ta prinii credinei cioi t de la nvtorii doua dreptmaritoare, iar rea de a

auz,

mo-

la

tREsiinvciti^riNisM

vine prin aceea c

ne

tetrtim

credem drept l de Domnul, in Care am

nfncJ cs e&lG

r.rfld'iUa,

zice

trecut." (ritul

dup PeLru Damaschm.

p"po*(nauj cicfor
rilor

duhovniceti, in Fi loc. rom., voi. 5 p. HM), Tradiia cretina nu s-a de^ intea resat de calitatea epistemologica na ew&inei, de impliraitle intelect
tnvG&twri
h

nid^jdula itavmlcw (Evt. L

tir

st

MOedijfla tti tiuvado kMSU"

for
eidjrj

JJ.

d*

nVa
tj

detlnl-n

si

Ca

bun liant t le,

nu

w\'-iQ$itnla

adevrat dovedire
silrtt,

auritei fa/r>ict\

u ba* mpotriva anu ar pcitaf

ti^v rutul,
.-..-.
i

trt

Domnul,

nva\tti\d

credinei. De}a loan ctedKnfa Damaschinul vor ivete de Anputerea raiunii care redm aceasaetm de Canterbury numete credinei in cutare de neleta gere* iar Maxim Mrturisitorul spune c toi sfinii iut Iluminridescoperite le sau raiunile celor zicem c "Fiindc nu o ngduit n numai harul de sine lucreaz
te

le

actului
ii

r.e

lucrurile, talnteG
ai

dasfire cele

rwN

tiafdnitie

nevtutf,
este
Jn

zicefauni tul

7mpd;-iJJfa
*ftfltl

iul

Dusanetibu
17,
efife

(ie,

ii
8tt

Aattar credinU ta DtuBJtrnpittla

hil

zeu

ace/a?/ lucru cu
cuqpltitz:,

ihitup-'?^'}.

* Uvonebc^t^

nUB&i

pWa

tfc Imp&rUu cci credina mio

sfinE
terile

cunotinele

tainelor,

fr

caro primesc prin fire tina. Cci atunci socotim cu sfinii pTOOTOCi nu nelegeau iluminrile date lor de ctre Preasfinii Duh. Dar in acest caz, cum ar fliai crinfi adevrat cuvntul care zice elcpiul nelege cele din gura sa*
I

pucuno-

DWfltf^WW iar (arm, iar credina Cof* a primit jn Juipnij/ii .f"/i r.'Limn^zo.'-isc o (arma, Dtrcf, pe fempj'u/ aci?a(u/ fa pi. <- mii cita fttl este iU ofuffl (fis jPl, Dar naL euifivhirl-Q prin pDfiincik dumnezete i/, & te* Dum&ft$e u, cettt $(* devini fniptfra/a iui caro c ranoicuid namaJ de cei ce o ou.
tmpjatfo
i-a

(n

Asocia rj

Ifttpd ffltra

fui

Hhitiviezbu

este

Pe de albi parte. nici n-au primit cunotina adeva^ rat a lucrurilor numai cutnd-o prin puterea firii, fr harul Duhuf

Pilde

10,

25)

1\

credina dezvoltat prin tu&Qre* Iu* ImPriffv aceasta intplut^ts Uflttafl natni.}Itxit cu nunrneznu, n ev lor ce &c pcUJi:
tff;t

ea^
a -a
cTovpfJj'(.

Asffdqf
t?s(c

iiwipecTfl

cd

cf-tdnta

atunci s-ar dovedi n Duhului de prisos sal si ui rea iftrti, neajutlnclu-le ntru nimic la adevrului (Rspundescoperirea in KUoc. suri ctre Talasic 50, rom., voL 3, p. 311}.
lui

Sfnt

Clei

o puj.jfc cf* legturi, c<\n- mtpiu?7 Isp unirea d$5dv'a$U(i nemijlocit mai presus de fire q cciui pe crede, tu /XnriTiefGij cef crezu * fiHixJm M^ufJsJ*
t

foni/
fJJoc.

Rfcpunsurl
tom,.

ctre
3*

Talailu,

3M.

].'i

voL

p^

IlflJ,

Dar

timp ce teologia apusean credina principiul apllcnd

n
i

CRETlN-CREi^TlNiSM
tiono^,

jcjr +

a implica reflecia raional utat, n sistematizarea doctrinei,

Csil

nus t

hrlstunismos ehrist!anismus|.

la,

luisfhrlstia-

Numele

de

pun
fle,

revelaia

termeni

llo2c-

tpd'iin atribuit discipolilor lui Hrlstos apare Imediat du pft nviore, pen-

prit
ter.

cea orientala n-a Insistat asupra articularii misterului credinei, ci a considerat credina ca iiind nedesde cult i de spiritual rele
t

Pentru tru mtlia oara [n Antlohla lntUa dai! ucenicilor ti s-a dat nu^ mele de cretmi In Antiohla^ {Fappe te H, &(}. Cretin desemnea
:

de adorarea misterului lui Dumnezeu l de experierea acestui rn!s-

convertesc la religia Iul Hristos (Fapte 2t 28) i pe. cei ce sufer pentru Hristo^ [I Petru 4 folosete 161 Ignat ie de Antioha
cei

ce

se

IOB

CRESTIN-rRF.IlMSM

numele de
moii)
Ini

cretinism
a

(hrititlunis-

mi n participa
Iul
ii

pentru

Hrsios tn

desemna fowfifttura comparaie eu judals:

\

sus, a

viaa l suferina avea fora de a-L urma

la

C8tf* Mttgneztmti* Romani ITI, 1 CHx, 1 d- Mtxrtirh tre madelfiuni VI, 1 iui Poicnrp X, 1). tn primul rnd, speculaie nu este o creat [ni amu Blospflcfl despre fiina i tistenn lui Dumnezeu, i-i crvdinw in Ihunucze-U, adic.fi aoea viziune l W&gttlfi de viaA revelaii in ceea ce a zis, ai a Jfilcut Hau a Hrislos, Fiul Jui IJumtiffceu (I Io an r> 5), pe pmint Cretinismul se bazeuz pe evenimeiic revelatoare l nvturi obiective,

mu]

(Epistolele t 3 Ctre
;

a-L pe drumul Sflu i curajul de proclama public. A fi ci'efirt in* seamnrl a schimb viaa mir -o non.i existena dup.i chipul Lui Hm Hrlsti

tns.

Noul Testament nu se g&xe?' expus un plan de a constitui WjiIn

m*m fii

cr^ntt'j. ^sncUdaic paralela sau suprapun', statului, ntd religios ca un sistem filozofic- sau

ca

cr&$tfnQ apare ca ekklesta iaos tou Theou

particular.

ComnniUitea

imiversaEe,
le-a

pe rara e-a nvat i

lisitf

adunarea celor chemai de Dumri8ti* unii prin aceeai credin, iubire i ndejde, in oare l prin care

t/uvintu! Hrisios, lui Dumnezeu care s-a ntrupat, Aproprerea per&onala a acestor elemente constitutive eate condiia eaenial de a ii discipol i martor ni lui lisus in smi! unei comuni-

trit

Dumnezeu
real

cel

viu

ptrund*

in

viaa

a oamenilor pentru a-i strmuexistent,. ta ntr-o alt ordine de

ti

die^lpliniite.

Cretinismul are
mnrtuTrli tflta rnlntuiesc 7

r-hubtlunc teologi sj Ci

Cum

in centrul sriu o dinspre nrhudiCe sa tic sa mu motenesc via-

Biserica i ore originea n iniiativa i chemarea tui Dumnezeu ^l nu *e InverilvLWt'i, nu Se creeaz ca o asoHale publien voluntara. Desigur, aceaata implica n referin teologii j.
d^uvi
f

ii

faptei* lui

Dumnezeu
intru par ea,

in

UN

tcrle,

incepmd cu

moarculmi'-,|

tea

etern

Aceasta probi cm

ri

ine

nvierea i hrml cu trimiterea Duhului

Ti al ni

Su

Su

de existena umana actualei i en s-a pus de la nceputul omului. Mori a devine as fel istoria m intuirii oamen'iiiH, Vn predlcn ?l minlil nc*ft 1-viInpSa, se refera hi un rspuns ne s-a det, ace? le] prolaleme tu perioada. Hnterioar venirii Sale, n cadrul Vechiului Testament. Pentru Ei, rc^uSa de vlarl propuii de Legea dat prin Moise (Ieire 20, 2 1 7 Deuteronom l fie neleasa 5> fi21) trebuie trita In alt mod derit cel propus de autoritile religioase ale timpului Su, Mai mult, El nsui revele in viaa i exemplul Lui, calea, devrttt i viaa (lumt 14, &}, car* conduc la Dumnezeu. fi eretiin naeamna a mrturisi ca Ilsus eflte

SRnt

n lume. la ClndJredffift. De ,iceea, de la nceput, nu orice adunare de credincioi sau ntrunire sociala se numea biseric. Astfel, cp-, munitatea tr&&fcrt ftpare im istoria

modelul pe care ISuE Hristos nsui l-a instituit Aceasta este marea surprizu [itoricti pe care h creat-o ..iici^l neam omenesc, care duce Un nou mod de viaa, necunoscut nainte, de care amintete Epistola ctre DkHjnr.t {cea 124). Dar tocmai
fiu pii

aceast amprenta
dificulti pentru
i

specifica

creat
r.re-

acomodarea

tinlsviuhU n situaii
;i|c

culturale,

ao-

politice diferite de- a lungul

istoriei.

llristos,

nu-i suficient.

mintuitoml lumih Aceasta A fi cretin riaeam-

rii

Biserica pastapostolin i pairi tia trebuit totui sa gseasc un

CRE*Tl*.C*F*TlM\l
Cidru de existenta fu luntrul imperiului roman, rare, ta rindul sau, nu putea sil nu recunorac* rea li iai

nrg

| importana

nnd ca foarte muli filozofi greci romani au foal atrai la credina cretina f iustin, Pantem t alii). fi-

Istbrib'i

religiei

cretine. Aezarea cre>fjni*muiwj in atest mediu n-*t fort motr.i, deoare*

loaofta Ii reconsidera ptufl-ille proprii faft de religia trezind (de pil-

di* Iulian
Gallllaeoa-j,

Apmtaiul

in

Contra

fu prjiiwiinTiul religios. \ rtloxotia vremii, di ludjiKmul t nre te concentrase in jurul templului din. Ierusalim,

'

presupune a multipl ronlrunta-

Cu toate r,i Biberi ea nu i-a pus problema convertirii imperiului rotransformarea acestuia lorpu cJirMirunortim*, (0itti Entpfoif] rumni sprijinii pjujinismul vi nu ezit la ia iruisurt pentru a mpiedica dezvoltarea cretituMmulut. Iui nceput, nu exista o polltk de persecut- a creunthr dar, eu niponi (ii Dn mit lan (81%) > Traian (!i I7J, ipoi cu Deeiu <250^2|> $1 Valenun (57~260>, Lcrminind iu Si Plucielan (2B4 305 j, situaia se agraveaz, dei lotaUtatea cretinilor ta^'i de autoritutile
si

man

nici

1 ui instituiile

si

-i

ioturi-

in Ir- un

le pollth'e oare menineau Imperiul. In ce privete atitudinea faa de cul-

tura ^rrco-roman* se cunosc

multe
milii

n-ndine

apologetice

mat una

-l.-.,

dinii dintre cretinism

radicala adoptutA de ceJ apolt^fti. are pun raportul

m pj^inism in t> oi rk' discerni mutau- tutuia (AVenagunO alta, de ierni va, clar dest-Jil hj LtVi o> valorile culturii filo/oJice
,

antice

iTeofil al An t ion le]. Iustin Vslit' iile t/nuvell}, iar alt tiare
l
i

dvHe
Iu

r;>mine e3jEam.pt ur
re/i si tn

IQQtatf 3

formulezi

rrtsiJjuamtd

euruttur de
a
Teri ui an

de -filoane [Clement Alexandri nu l, in

termen
te*,

rrttin
.-rSironu-

in pln la sacri-

Pui

rnp#fiiti/ur

(dup
},

expresia

lui

Qrigeti

(184-254),

in

Contra

CeJtum) Cu cH crej&tmsmul ptriimlea lumea intelectual A cu silit proIn

vurc sjint presupoziiile flitzcifh e ale credinei nvtiitc : cum se ^marir Evanghelia prn limbajul, ideile i literatura epicii eoniUi.^jiil hi necesitatea unul mblonarhn cultural Teologia patristica ats'J* toarte rlar roistat o asirniUnr lL ,i Itmbnjuiui i no" or filosofice (mal alea din pfi*:&m j neoplatonism), aceasta. dupA ce au fost supuse unui disrerilnt sever nsei bazele metafi.ii- le sistemelor flJozofee antice In arest proces, crtpixUmvl este preocupat cu fta*nMIe nu atit OH erori metafizice, d mai rieRralm a
;

%mgele martirilor *?ste *mlna cretinismului* Impereii schimba edictele de persecuie in ediete de tolerana.
i*ersei tiiile
ni,
i

blemele

Mt tematice care

ur-

Ht'hldnrea definitiv.;! e cre^* mismului (marea jiersecule a lui Dkxleian tn 303) mentea* deja sub Galerii! Inttlnirea Ha cu
ceai
i
i

Dup

fcinlus,

la

Constant in.

MiJan (S13>, Kropftratui care rmine tmil via.

-fioniifei mat in iu, odopU o le^i^loie favorab cree tn i&m.ulu i (libertatea cultului public* Dumini.
i
i

ca este recunoti it ea
Biserica

zi

de repau*.

obine dreptul de a a*ea

ai

erori eplstemokatke.

deoarece ltcdat

dna nsemna iluminare cunoatere prin revelaie

De asemenea,

de a primi donaii vil jjunind apoi barele unul ii; riu *evttinm pentru care dades -a doua Romi. Consta ntlnopol ui cetatea lui Conataaatin1 \w care o investete cu o autoritate politic* l bisericeasca universal, erttmenici^ Datorit Iul Constantin i

proprieti

110

CftEsTlN-CJll^TlNlSM
lui

apoi
tat

Teodosie

dup

periu]
in

rom im nu numai

231. s-a

im-

mu-

ortodoci cu

dup

Orfent, dor i-n fundamental structura i

sau,

schimbat
fesrfcctettU

monofiziii sinodul ecumenic do

<
:

separai
la

Cak-e-

Cretinismul

este

recunoscut

In

ea religie oftdali a Imperiului, Biserica Jlind indusa ut structura polUicS a statului, bucu3fli

rintiu-se

de protecia
efigftl

acestui;.

rlndul
stantin

el*

Biserica detuni

cu apostolii,

me ic mpratului apare pe
pomenire
ri

La pe ConIar nude

don 451; i Ektesis&, promulgat de mpratul Hexadius in U38, in care propune monoteismul ca doctrifi de reconciliere. Ambele tentative au euat, doctrinele propuse i'lind respinse si de o parte i de
atta.

listele

ale Bisericii

n ateste condiii

oad

(sec,

IVVIU)

aceast pepreot za t

s-a

niponul dintre Biserica i stat, are poate Q definit ca un raport de simfonie, n sensul o in9*
j <

$e poate C$rw#pe Jr exis tind ea entirii eomplementai*, impasibil de separi r Este teoria im para Ud ui
cealftltfly

stituie

nu

ele

dou

pe re~ cunoaterea adfarhiei, a dublei autoriti cea a mpratului i cea a patriarhului. In virtutea acestei simfonii*, h impl rtul, cure trebuia sg profesecrezut ortodox, accepta primeasc coroana din miinih? patriarhului Constant inopoiu lui. m cadrul unei ceremonii religioase din biserica Sfnta Sofia. Desigur, el ni era ncoronat ef al Bisericii, itr patriarhul nu putea Enotobfc

JtifttfnJait

ffilfl $)

bagat

Desigur, aceast simfonie... nu poate fi descris dect ntr-un sens general i ea nu poate fj .onstdenil.fl un sistem social cretin ideal, deoarece ea & avut o evoluie inegal j plina de tensiuni. Ea a fost mal degrab o polaritate instabil i dinamic. Mai mult, unele epoci, Biserica a avut chiar de suferit din 'iwizu alianei sale cu statul bizantin. De pild, n disputa iconoclati ca din secolele VIIIIX, mpraii bizantini au pretins exercite

o se

autoritate doctrmrir. tie, mpotriva mprailor

Dup cum
ico-

noclati clugrii au purtat o lupta apriga. Simfonia rmnc totui o

fundamentala a traaceast perioada, in partea orientala a imperiului, (i Simfonia hq deosebete de rrceznro-pijpismul medieval din Biserica apuseana i de teoria csepararlift, care s-a impus in epoca modern).
diiei

caracteristica

canonice din

nese un mpftraf eretic, mrturisirea ortodoxa fiind obligatorie pentru a deine oficiul imperial. Pe de alii parte, in virtutea acel eti

St atst ica

nt

nih r

mi $

Bomano-catoiic* Protestani

$3f|0
3133

OOfJ

promulgai edicte de credina- mpotriva eremit ior care con st tuta u un pericol nu numai pentru ortodox i.i Credinei, d j pentru unitate* imperiului, Astfel se expiir Heratt*
I

mpraii bizantini au convocat sinoadele ecumenic j au

simfonii,

Ortodoci
Anglicani Cretini de alte

6tfOGO 169 9420013 r> VM 300

denominaluni
Trt
]

i
:

(Dup

Erifurlopedia
JtfRl)
efttat&itc

785 70n 7 5 H 778 tui Ih-Ucinmca,

ITifl

Hunk Year
Cn.^thiJl

consul
40J),
4R2"

mprat u] ui Zenon (474

un edict de unire, publicat Eh ru Intenia de a reconcilia pe

mi u

tiv.

&iatti q&*

mntt&t
rtirt

nH-i

ptm mtn-.

itfc/

prin

itmh.

prin

nhin'i/tfl.

Cretinii

un

tor-uiata

t;REZ

III

mintal n vttticfo

ptapru, nu i-n*hc
tiu

monBi Bywtrftos
/iiof/ot

V'iit'Ofimcy
Iu
\tS\.
I

ond

(ihf

O"
Nai

.
i.

1-aibu
cIl*

;.i.-. ffft,
1

raid

fjrmfJcfl

un

Oluu/i,
5aj'n/

Vliuilmlr's
{',053),

So-mi-

mod
au
i.n,'.

vtata

tiraniu,

Inv&itutu p* wf*
ii

ndry
ti.

Qi.JarltirK'M,

vr>L

RJ\

I]

i r^i'.M/U nu 0fJs O filfa ri;>L'jiiift/fl om. n^ij'r jtsJ iiti atfef, ea iwft
}\w\\Siur
]/i

Wilwn.

BtrfiW

W
.

tJN

Vo/ijc^

otmk ytea&m*
U7i (t^NM.ir>rC.

uoudn.i.
'

d^pa-pi
nmh-hUi
[k\
j

ta

t'ieo

u!nr\\>-mr.a>

El

$l P^

triclut^-i

OflW K9ft fl** ' !MI **r*Jfb de rum '.vndmm r-rr tu5l Itf&zil tyjd ce .iMfid, 11^ ..?.i m ribicuJui Jutd Uma In p.fjvc-fv 1-.-1 ''/. ft/Blifl j oile * tdrJ t**uU .i.,t Qfciid cUrVa Jj^dii-J Jni'i'iuifil*?
,', viaa.
'

W.
R

J.
,

Molltfy.

ktiiaatm
JtJjc

ri,|vt' S lUi

G&tixiunll ti;nk Grijgi^lflUfl

i\;\tt

lEfTA;

Di>-mcitrlos
j'n

Cnjwitii

i"-

/<fttfta.J

bhd Jucifem
fW

5uriv Gr^ek
l

4j

rhtar niijpr^iuatoofft
n
trilr
fii

ij.

In

Srt

W*i locuiesc efltt*&J nxmt vi |w

Pn^/rfpfi
fa
jM
raftcf'4
(ei[j

A.D. gtju A.D.J. te In- GrH'rSt OtShados hooJOBlcI RyiV^i 23 iJ*?ft]i

p,

1,

1-5 lutif
po/ili<7ii*

IHctEe
efe
-l

L'-Hulllli.i,

-v,-

i..,nfjrM
...-

fili*

slfrtinJ,

nonec
*0.ji

i'QfJiMJo'fflitie,

In

Vl

fa eeMttwti ra

ttur

vi

pe

t"i>

ch-rdUi'iis
j

lotv

itr&inU c fl
M'

oamenii
iJn

ai

71125
rol

fGbnftd
1 i

Mflimv AL)^wls::in,
l'-liit.

IW^
Kojifi.".-

i.-fl'irt.'nf+'sr
,.,

fiq#C

*M'pff.

ftU

J<"'-

sj"a;is^jii[/o,

Vt.TLag BoilifldtJ*

Dri tkj

,.i,,r.'.|

CP
* ji

-/

n^fpuji,

brice
'(J

prtrtin tfa
ttti'Mi

PjadL-T'ijniii,

^.
tis
fid.0l
piftn

Ijbf'i

vi

imfjdf(ih<?u*td
ii lj

rtlruta

i,i:-,-..^'HjiJ
(.

Qtc pai cfmun,

tiup, ci

Cu

/an-

rd

.v|uk;sr

Fu

Irlivni dttpfl

"CREZ [jjr; Lu simbolon rt^ulu teo; ]at/r:redo

erez,

este

frefoflfcifl;

ii

ascult

tegJJc

hotdrUr dat
pifciiii
pft/-

JnliwJn
(ie fcy;.

for

parJtouJurfl el

ilW mm'

lu^^r pe
rfe
, 1

roti 'oifini&i.

K&ttafi
rJfrmnrrJli
tj|i'
i<j

iot/.

S*

rtJTf

du/ sini nentfJc^ J

'

coji*
rrfr*

/flf

suletlnd maattvn ct *7nt

SWtl
vr/n'j.
tio.i

rezumat sau expunere n dofEcMvul&nt cit *slmbol de rrjn^t]. credinil, termenul crez este fotOru un sen generat pentru e de!J1 mina un corp de nvfiiit.ur sau de fundament.Ble de &&hlogjne
creti nis mul de alte religii, pentru a indica o scurta mrturisire de credina cr*muma cu uti sens jire^ls, cu un sens dogmatic major, end Se reFt-r.i rredinei^ ^.smbotui Creul sau rtodoxe, i(d&'Cfi *cred Inn de la Mceeap ("Criorle de Nazian?, Scrisori
L'resiii

vjcrjd.

tmbogiltM

frt^tln

distinge

pi

jj/jfj.
tffti

dta

ii'jMfif/

*fc

roate,

tfM om
'
r

trfe
lini

pjrfi!,

SitJ

dcKtNtfJ/fl/i
1

'fi^l

jJdvJf/

prin
i'.t

Li

i&c\impr\rti\t.

b}i\rruv\!\1 t/Mi,
PrrfJj-H
ilfi
tir

huttyi, ^ttt Jos/Ta for ru ffptfitiM calomnia dfeJttMftfitt ru tnmtei.

li

Mrtttfi

p Wfi
tfofli
1

fat *hif pc!t'P*

nfte ti, ii
ejjtj"!

nud
ar
rffl

fM

aalndiU,

W
Prt

todHfl cn
ii'nsijfJ
<f"

Wfl4*

^
8/

r 'i

"

teologie*, Cil,

i,

i'urk
'/l.nJ.

w
rii

nfjtfe

elJd

pc^w'
/'

Cu
nu
se

tonte

trad.

rit...

p.

71).

in

Woul
crez

cuJoJI f/o

tei* cd cei ec
pr/ri'nu
r

iec

gsete un

Testa merit; formulat ca

ru

m'ptit fsn'icu
r.atii'

off/jV/WJ/j"

A"p,

fiplfctkl
j?fl

DUhjih'I,

JfifJ

rit.,

-r?7j.

IfUu^i, stabilit, de Ajauatotl, atare, mrri dc la fccepUtil Bserd au de crecirculat scurte formularS
i.3in,
r
i

in

cri

re

si:

rezum A SOrlttnii

"

Bi UI lug
teJ

r ,i

o:

Oacox

CiLlImonn,

L*

fa !{

ttuiin

tte

t'BjHsz. primitive, DelnNriu.-liatP,

rUuiUX

Kii-dir-,

1949

P^

W
-

a mintuiril l care indica obiectul cred In. tei cretine. In afara de biodescrieri dE. evenimente, grafii i
1

H\2
4F>i-iii;iii

HtMiiy Dijdwi:k,
i

T2u Sarff
J>tiu[

Ciiuji-,'i

Ikiciki).
t/e

td,
,

19W|

UmyHis
l?ttlv*J

NpuI Testament este plin de al irmaii de credin(fi de unde i earact

M.^fM!.'-"
Ir:'r4-

BY/.t/\;i '\
i',

Pf^1
13?;i
i

rr.i.i

l'nrilv^

A. J3d;in^

dogmatic, De sau exista o mare varietate de

terul

pilda,
i-

mr tur

\1?

C-fiEZ

iri de credini, cu
lo^lc

coninut hristo-

12. ;t- Horn. 10,

;

(Unii este Domnul I Cor. 3; PIL 2,91; CoL 2,

^ ;

boipz. Tn perioada de mare * poverii re l cretinism (250300), Bsetfea insl

lul,

a organicul, ujiteliunieiiu-

Fapte U. 17, 20 6 15, ;J1 Iteufl este lirism sul au li Iiflua este Fiul
lui
fl,

ud iert

metoda de

primire n

Dumnezeu*
2W
!"'

In
;

2>
I

2'
;

Mi. 15

1 ,

Fapte
Kvr.
4,

8,

o.

3f 38 14; Mc,
trtnitar
1.

In
11
;

4,
5,

3,

7J,
;

sau
l..r

cil

ronlnut

fMt 2S + 18
,,
I

24,

33; Rom.
13,

14:
1H;
ea

H,
lt>

H5V

1718;

15 Cor 2,
i

de pregtire penurii boVotk din obligaiile catehumenlor era aceea de recita n public fiimboh.il credinei. Printre cfe&ril care au circulat nc din vechime f s-au psirat In tradiia dognuitira i eulUcfl sfat
Hlseriril
it,

Crezul este
'

folosit

simbol

al

comune (Ham, i, 21), tau ca o formula simpl la botez (In 3, Ifi; I Cor, 12. i; FU. 2, 11). Origine, -n --ului se afla In contextul botezului, dennrece mrturisirea credinei este o oonrjie pentru botez (Fapte B 3'B 33). E] are rolul
rt'illnei
i i

tipQSt&tie (sau Crtzu rovechi), va re apare (a Roma in sec. al IIL-Iea, fiind atribuit apoi n-

C?teu\

man

de erezii credina arlev,. deoarece Biserica fire datoria transmit" credina apostolilor fara deformare. Transmiterea autori1,-irivA i coninutul dogmatic orfccfcj sn( de altfel douA elemente complementare ale Tradle] fi Cor
ii

de

pitei

r.ii,

dar numai din semlul al IX-ea este felicit n Btflerfcile din Europa, la ho loz- In ce privete coninutul, el cuprinde nvaturile -i.'.i. deja formulate la sffrtul q* al j-lea, pentru nevoile catehetice. Printre altele, el cuprinde rineItfna despre coborirea la luci (I rt. B" .1, 19), despre i-unn ini unea sffntir l despr* nvierea Lm pulul.
ilor,
"

3.

Crvml
de

nianaxian.

Nu
(f

S.fntu

A ta na sie

H,

2JJ:

In

15, 3), Istoria lJci^i n,

if

&e.

uliscrv o

evoluie a Crezului, aiit n ce*ia ce privete coninutul, ct l In folosirea Iu!. Deja Ignatie a mi Mute & folosire unul crez ta slujbei l>o ie Ului l a LilurgMul (Ep, cdtrP. Trn-

partea a doiui reflei Mi doctrina lirhtoDglca de Ta Calcedon f!51), Ap.irr n .net.-, al VMcr.i in limba latina. La nreputu] soc. al VlII-lea este recitat DiimEnira, la Bervirdfe de diminea. n Biscrlra r^mano-

t&v

a fost mris 373), daon-

catolic
cjnd
la

e i'oarle

puin

folDKit,

pe

ni

IX,

l-

-?,

trud.

nt

p,

101

anglicani
ia

nlocuiete

nvnd

Dar cea din Iii ncercare de a fnmiula un m-z aparine Uri iustin
102),

apostoli" f

mari ie aUrbtorL Par-

Mnrtirul (cea
nil

$r#i sub de ntrebri adresate eelu! ce

IJQ)

Aes
la

tea ntia f2f.i articole) trnteuz despre doctrina Trrimli, Hiibliniind uniunii de sufestan| ^ mai ule.*
idcjiltaiea zeu, pentru
tv Ini tar.

ae boteze, se
ele
tir
irel

remm
Ic-

persoane

credina n Sfmte Treimi

s;i

numerica a

Iu!

Dumne-

a sublfnia monoteismul

De ademenea, HIppit de Roma (marrapitala despre TVadia Aposl:o!fra> (rea 200), Insista ;i*upra doctrinei hrl stolo^ ce. Tn nreastn epocal, Crtnd este i'-iit nu numai cu slujbele boteI

Dhtincia

Fersoanelnr re:

J'n

235),

lucrarea

iese
Tatr'rl

din atributele Lor proprii este rwnft scut, Fiul e.5te mlsSfnt

mt,

Duhi.il
snt

este purces.

pw,
rt

tasele

mal

dctfrnb

relaii

inu-irlorul

zului
irea

Euharistie], ci t" cu instrucatehetlr a candidailor la

(nr\

2740) trateaz
lui

na

dumne^eirll- Pari t-a a 2-a tle.tjfire persoarisus Hristofl, n sensul defl-

CBE*
nilei hrlstologite de la Calcedon, La condamnare. itr!t are o clauz de T\ieeo-c<m*tantinapalittm Crezul (Simbolul credinei) cate textul
h

113

cuL de Sinodul ecumenic din Calcedon (451) ea o expresie autentica a credinei Bisericii universale
i

1.

dCrod [credem,

ln

orlgln.iItU

tlli

3ttl)

cretis& ren s mulul, deoarece a reuit concilieze concepia monwtest cg concepia trinitar de&pre Dumneseu, La originea testului de la Nle&ea se afW eresurile baptismale foales losite n Siria, Palestina l chete prin care n Ceaarcea. Fraaa tot le respinge erezia lui Arie cate n special expresia de o .ui 2,
de

credin

prin

excelen

aL

ntr-Unui Dumneaei!, Taial AlaltfimraLr

2.

Tir atomi cemltU i ai pamlnttrtui, vzutelor MLuror l tit-vB^ul^nr* Fiul SI tnir-Unnl lpmn Etstn Hrls<(nSr Nscut, Caro din Ini Dumncien, UflUJ

Tall

S-d nascul mai nainte de lo|t ve-

mm

pumnwie a lumina *dev4ri din Dumaiezun ideyfcat nsml, nu Scut, Cel de a Tlinl cu TaUl,
I :

lumina

din

prin
3.

CJna

loaLe

6*au

Bfcil
|J

flinA cu
ezitat

Tatii*.

Muli ephcopl au

Cart) penlru

noi n^menll

pont

accepte 'homoausiasi, pe motivul e nu este o expresie "btparagraf adoptai de bllc. Ultimul sinodul din 325 conine o Formula
ii-

iM.^lra mlnlulre S-a porjorll din COfiUi i S-d imnifi-il ric Ia Puhui SHnL i din

Miirm [fcioura
4.

f}l

S-a Mt'fll

jm

l
b

Cit privete pe anatema rare spun efl ar fi fost un timp

:

cei

S-a rlsHintL pentru noi In iHele Iul PrtnUii Pliat i a plim SI tf g-a fogtfO***

5.

l
f>f

InvJdl

-i

(reia

zi,

dup

Scrinuri!
dfr-a

care Bl

(Fiul)

existat, l fost e El a fost adus n existena din Fiul afirma ni mir, sau cel care ipostas Dumnezeu este de Iul

de a

fi

nu era l nscut El n-a

e5 inalnte

S-h Jnaial

teruTl

i fade

drL^piLi
7.

Tn laiul

SJ

Iari Vd
1

vin*,
tir,
;

slavi, s

Ju*

dec*.

vili

i mur

Crui mprie
Domnul
dn-vlatl-

(fire)

sau

substan

Fiul este stricciunii

Biserica
l

diferit, sau este supus creat sau

nu va uvea sUrll
8,

Inlrn

Duliul SHnl.

schimbri . pe aceti a
ereziei
lui

dJn Taldl Rcaiorul. Caro Cela ce Imp reuni ni TataJ

e>le

purcede

cu

Fiul
flrflll

anatematiaeas.

nchinai
;

slavii,

Care a
?l

mpotriva

Macedonie,
.

prin prnumrjl

5 f intui Duh este care susinea unul din duhurile sau ngerii slujiecutori aj Iul Dumnezeu, Sinodul,
menic
din

hUruiiH

alinia,
:

knimriilej

afln*-

lellc
10,

Hi'.iM-ic.i

MSrin rlaesc un
eiilslor
j

fleici Inii u lor La rea pa-

Constantin opoi

(38 1)
11.
12.

aflrmA dumnezeirea deplin i egaUlatea Duhului CU Tatl i cu Fiul,

folosind

Ajlepi
^>i

morlMor vina. Amin. vtala lumii ce va

nvierea
;

expresii biblice referitoare treia a Sfintei Trela persoana a Domn, dttor de viaii (II imi
:

ii

>j

,-;,.-

Iftan

N.

KarmlrS^
a/e
(n

Moflumrji^fe dugmijllve
flfstJrte//

aimbnlita

Cor.

3,

6t

17),

Care
h

de

la

Tatl

Qrftftoxs
vol. f
r

SQfjof.nJct^^
IT-fl,

re-

purcede (In 15. 26) * Care a vorbit prin prooroci (II ?t 1, 21). Simbolul Credinei, adic Crezui sinoadelor din Ni ceea n 32 5, conl vocat de mpratul Constantin, (azi Istandin Constantlnopol cel convocat de bul n Turcia} n 3fll impar atul Teodosle. a fost recunos^
r

rpste],

!'in>nJ95

i QroK, ediUa Osair C^Umn-nn, JLy tfvtniAtenn

C/j^<|'!:.'I.'IlM.

&W9

EnntaSfltnfTl ds foj

Pfi*

4M

1M8. Mnr Rssile Krlvoscheine, Lat erl. II-ui rfana l'Bgitte- OrthornFhfes ^JBftelWpfSft
Unlversllalfc; de

Prance.

Parts,

t&sm* In
r^n

Lo

Messagorde J'Exurchat
Occlitaiitiilei*,

russe
196-4>.

Europe

nr.

<i&

uicLonDr d*

THoiofii*?

a z

Cd. 4)

(.

ii:

KUCfc

prii

rscumprtoare
de
sf intui

i
om.

Iubirii

Lui

l tiiii

VUiilJBB

Uiux-iat,

Symbote

l>u

m ne* eu faa

In

acest

sens

Maxim

Mrturisitorul

spune
teJTnp Sandu,
jQ&to
jjr. fii

c
au

toate

Sfmkoul
u. -H

upasiaia

In

iu-

rile,
tei

prin

nsi

creatuEiuiele si finalitatea existen-

.-.(

acruq, In

OrtoflttJtiBKi,

M.l

(l&Bfljp

nr.

3,

62,

CRUCE
:

Jgr.

5 La v ros,

lat.

CL'u*

cer

o orientare hrlstqcentrW" vzute ae prin Cru.ce, de meca cele Cruce. Iar cele inteligibile
lor

dup

unul din cele dinii aimcruce 1 poae cretine reprezentind marele mtster al credinei cretine padma t moartea prin rstignire a lui
:

au trebuina
teologic*
I,

de morminte fGppt* 67, Filoc. rom,, voi 2,

rsritean n-a sep. 149), Tradiia tocmai parat Crucea de nviere l

ntruparea de Se aceea n-a separat

HrlHtoa. Identificata de la nceput ca fiind semnul Fiului omuBilui {Ut. 24 t 30; l stindardul Beridl [Ia. 5, 2t), Crucea devin* calea de a urma pe Llsus din Nazar^t.
Bsufl

ndumnezeit Numai
se vede
(

Vlerll

n lumma mrealitatea tragica n

'meii si a pcatului, ler si lui Dumnezeu. si staptntrea

mpratul
5J,

rstignit
martirii
IIsns,

(Mc

0,

3i

Toi
lui

asupra

au ochii aintii Care, pentru bu-

puterea Paratocmai doxul credinei cretine si a aceea c puterea lui Dumnezeu Iii eu Cerina, In Cruca, n
S

arat

cad,
rarev.

dnd
(II

sini
12,

slab,
10).

curia ima malnto-I, a sulerit CrtistavrDs (Evr. 12, 2), mrturieca sind c nu exista experiena a mpriei Iul Dumnezeu tr Cruce

Cor.

atunci suit nvierea a

aJ dat apostolilor adevratul sens dar Crucii, adncmea sacri ticlui ui,

i mreia
De
dindol
nvierii
(I

iertrii

Iubirii

dMn*

(Fapte 7, 355(5). Pentru sfintul Ignat ie, Biserica sl are rdcina In lemnul Cruc, cretinii fiind ramurile cruc& "[lisua tlrlstos) a fost ntr-adevr r fia Lignit pentru noi, cu Pontu Pliat l Irod trupul, sub irarhul, l datorita rondel CVt*cti patimii Sale dumnezeieti Sule i noi existam pentru a -nla stindardul de-a lungul veacurilor, prin nvierea Sa l pentru a aduna pe sfinii Sat i credincioi 1 Si, provenii fie dintre iudei, fie dintre neamuri, n unicul trup al Bisericii Sale (Epistola ctre Smymzni, I,
:

aceea Crucea este o piatra de necrepoticnire (skandalon) pentru

Cer, 1, 20^-23), In pietatea ortodox, venerarea Crucii cate nedesprit de lauda
*.

*-Crucii Tale
sillntft

ne nchinam,

in vierea Ta q Hrlstoasa, ql mar im. Pe de o parte, ludam

Cmc&& descoper

a I uni ti *i pentru organizarea

1

starea de pcat responsabilitatea omului

Infernal a

lU
all.i

2,

trad. dt. T p.

13*^135).

Crucea evoc Jertfa rseumprloare. dar i recapituleaz ntreaga viea a Iul llsus Hrl&tos *E1 a purSau, tat pcatele noastre, In trupul lifinum), penpe lemn (ta xllon tru ca noi, murind faa de pcate,
:

mii i veacului acestuia. parte Crucea este o provocare a Dumnezeu contra fatal] tai Ei* lui in care o rului i B morii, * cursa fost a&as -Ht;'pinitorut acestei huni
,

Pe

'de

(In I4 r 30) ta

locul

Cpinii

(Le. 2 li,

3730)
din
slabi

Cci dei a
din
viu,

fost rstignit

slbiciune,
este

puterea

lui

Dumnezeu
ntru

i
vom

no
fi

smtem
vii

El t dar
El, din

m-

spre ndreptarea (I Pt. 2, 24}. Crucea este deci inerenta ntrub3

trim

preun cu
nezeu

puterrn
(II

lui

Duttl
4)

fa

de noi

Cor. 13,

COLT
L'Spltre de Gyt il!\: da Jcrusalom d Conalanfc slij
fllhaln,

115

DlfolJograHo: E
ete

semneze
:n

aici

personale cu

v/den (MW), p.
i'n

Dumnezeu cel
a-

contextul ntdniril viu, sau

fa

cro/x,

In
Bi.

KByKBnilQn*.
tftsftcie,

53

26Jawr
1*177,
r/i<?

prezena

ri*

lui

l n comuniunea DuhuSfint care se va da cretinilor

antrena n
sluji-

tocmai pentru
In

KSoboinusN,
R.

uf,

4,

p.

2J324&
and
fl

rea
esie
i'n

Davis

Grfgft Jmnge. jwme Teste

'.''iu

C/oas

ya

Dumnezeu, ^Martor mi Dumnezeu, Cruia m inchln

lui

In

a Renani Kp/ar>Q^ By/^ntlnl^ho ZeitsLlirLJK 7%

oi
I,

Duh (Rom.

$)>

Cultul presu:

pune

fWMJ, nr
l'i':.

p.

63Sj Mnns
Tfarfi/jDir

contiina prezentei Du pulul

slavei

PTifi

CfOWi
B,

Rueii Weand Inlorpm*

Rnplds,

tfMtt,

W.

HerdniuHjj,
j

Crand

MJdtJ^n,
cruiUti

1H79

C
Stlnta

G&leriii,

d*$pti

cruce

hmiehin j cin-fJros
nr,

li
p.

In

irQrtadailai,

XXX

(1373),

4U7 5T1.

CULT

cretinismul

corista

nu

Tale, Prin Duhul Su, Dumnezeu este *Cel ce exist (le^. 3, 16), Cel ce este prezent acolo, Cel ce se afl n tot locul si n tot timpul, Cel ce lucreaz toate in l;<ifU Cel ce se roag mpreuna cu r.?i v.e se roag. In Dtt&Ul Sau, El este un Dumnezeu

'(Stnd naintea sfintei

turnai in mrtuj'isirea unei ereulne revelate, numit i Crez, ci l n celebrarea acestei credine prin fi<jte de adorare.

Apostolul Pa vel numete aceasta atitudine iggiki larei.a. (Rom. 14.1),

Etdle

de aproape l de departe {Ier. 23, 2 24). Prin Duh, El vine mal ales In mijlocul celor ce-L adora adlca se odihnete in sfinii SJtt Cultul ndeamn deci a sta n faa l in
,

1582),

slujire cuvinttoare (NT, achinare duhovniceasca

19.88),

ambianta Duhului el este un ad de iUinire l de srbtoare, de ur\r\p ntmosTera de bucurie a Litur;

[Biblia

ghiei

nchinciune

ne_

leapt* (Gala Gaiaction), !n sensul de reorganizata a cugetului l conduitei dup exigenele, imperativele dbrtpLlna Evangheliei, Aceasta $1 Eiscamn cultul cu mintea a orienta, a druf al a ncredina vi ia
:

*!n
nici

advt poate
In
totalfi

sa fie neles ascultare faa de

Iul
linii

Dumnezeu
pe
tt llf

*Fe noi f.nlne i toul viaa neutr

Dumnezeu, urmnd Ini nu &_ avut alt scop dect acela de a mplini opera Tatlui floan 5, 42). Cultul este n rond im act de ascultare, de disciplin l de
lui

voina

I5U3 carp

lui

Hrteijos

Dumnezeu

a darul m,
trebuie sa

Cu*H sau fn rrh f ti tir en

se
fafvl

Duh t adevr. Vine ceasul, l chiar acum a i venit, end nchintorii adevrai se vor
fn

ntregii viei, potrivit dcsropertS n Duhul Mmt. De aceea, n rult, nu svr' ~wv;\ r tu rilor exterioare este par tea cea mal Importanta, ci aezarea
I

orientare credinei,

centiwitl
m1r-,'i

nchtnn in Duh si adevr.. Dumncteu este Duh i cei ce se io china" hui se cade s se nchine In Duh
.

(loaa 4, pro4>. nuna aceste cuvinte n contextul "vorbirii Sale cU femela din SamnrLq, al care! subfcct eate cultul
r
I

adevr

23

liber a credinciosului comuniune dependent de Dumnezeu, in Care revunoate centrul vieii F>ale. /n odfeuJr nsenrnn
te fixa fAra

=:i

.:-.

sursa a
adlca a

echivoc pentru unica vieii, Dumnezeu. n aleqe

calea hii Hristos, credincios adevfululw, a

farft^ ezitare
fi

templu i adorarea Iul Dumnewu. Expresia rfn Duh poate sa nIn

trM

dup
Ta

adevr

fitr

loan ,14)1

De

,-tienie

nceputul ei, Biserica a dai. deosebita cultului comun,

m
liturgic,

CULT nevizuQ. pe rare o reprezini Simbolul aduce in lumin o realitate aacunia, nevzuta pe care o repreznU. Simbolul aduie in tonii n ii. intr-o forma concentrat, [ tm contemplarea noastr, misterul infinit a] dumnt zeirli. Simbolul nu este o copie creat a kd Dumnenu
osos oe ar Inssrona Idolatrie. are ca punct de referin prezena personali a Iul DumSun. nezeu prn intrupuro Fiului llsus llrtatos, Care este adevra tul
cel

nainte* altarului, dintre toate formele de a credinei cretine, evitai sie cel mai expus idolatriei, atitudine pe rare Biserica cretina a condam-

nat-o

Ur

biii met, fugii Idoli* fi Cor. 10.

compromis: Prea de nchinarea

iu-

la

ehtatpriJ

la Idoli

14K aeaarece Inatj vor moteni

(I

nevzut,,

mprai*
10).

lui

Dumnezeu

Cor. 6,
i?i

Credina cretina nu are nimic

pollteimul

comun cu
pantri&rnul

ateu

cu

(Rom. 1 2125). In Vechiul Testament, este rejn an un*

tata sfrfroare* altarelor consacrat Idolilor (bala 27. 9J. De aceea, parte

p al lui Dumnezeu. Slujitorii cuitului Cultul lltur-

fie organizat de Biserica presupune

d^n
Ia

preg tirea centru convenirea cretinism era renunarea La idolatrie {Fapte H, 1516). Catehumenatul, adic pregtirea teologic i etic* a credincioilor de a deveni creUnl prin Rotez, urmarea ui primai rind elimine adorarea zeilor fi Idolilor ca act de cult (Profeii Vechiului Testament urmreau ace-

mol muli
djrr
irttrt'

factori

a) Iisus Hrfstos este unicul raljlo-

eai pedagogie,
13.
4).

cf.

DeuL

7,

tjev.

Spre deosebire de

Idolatrie,

cultul cretin

inea sA scoat pe

cre-

dincios din servitutea de creaie, care nu are nici o putere asupra libertii omului In cult, se reafirplanul Iul Dumnezeu cu flinta uman : si faci pe om mprat al celor pmlntesti fi ca un alt dumnezeu al celor ale lu Dumnezi Cum se poala adora Du mn eseu ^ In Duh l adevr, far a ca ace&t act ii devin Idolatrie? Pentru evita

fa

mf

oameni -Care S-a 10, 10) r dat pe Sine nsui pre de rscumprare pentru tai (l Hm. 2, 56) mijlocitor ncepnd cu IntruSa (Evr, 10, 5), dar mal ales In Jertfa Sa, lndnZnd pentru venicie arhiereul nostru (Evr. 7, 25 ; 9, 24) E! S-a adus, pentru pcatele multora. Jertf pe Stne nsui o dai pentru totdeauna (Evr 7. 26 : *, 38 28) In actul Su de jertf, Iisus Hristos face vota Tatlui, dar mplinete are ari I voie fn mod liber, oferind nsui trupul (Evr. 10.
(Evr. G, II

15

Dumnezeu

Su

10. 20) Itius ibislo* nu a venit nici ca simplu preot aductor de jertfe.

aici ca

sau victim, pentru pcatele trecute, fptuite sub

jiertf

simpl

Legmintul

cel

vecii I.

Dimpotriv.

nu numai

idolatria,

df

panteismul

dup

ce a adus o

Indumneaetrea naturala, Biieri a a recurs la cil de comunicare l exprimare simbolic. Exista in tradiie o ntreaga teologic simbolic (termen folosi frecvent In Scrierile arcopoaitire) ce s-a dezvoltat mal ales In legtur cu cultul liturgic i iconografia. Simbol tnseamp o reprezentare purttoare de un mijloc de contact vzut cu realii

pentru pcate t 5-^a totdeauna la dreapta iul Durrcneaau fEvr. 10, 12) Prin trupul Lui avem o Intrare liber In mpria tul Dumnezeu, ni s-a deschis o cal* nou i vie (Evr. 10, 1930) sora mouri |n a venic- Hristos a venit ca Ilare Preot al bunurilor viitoare (Evr 9 k ll. nfptuind fa trupul Su. pentru toi, poscJia.

singur Jertf aezat pentru

CVLT
adfc trecerea de )a moarte ta viai i tocmai de aceea El este mijlocitorul unul

n:

Duh, de
[nalnte-r.

legam in t nou (Evr,

darurile ce s!nt puse Jar n timpul Heruviculul

la

15)

zice:
mlrte,

incepZ tonii nvierii tuturor. Tradiia liturgic a dat o mare ateni locului Duhului Sflnt cul-

*S nu fntord faa Ta de nid sfl lepezi dintre

Ia

JltoHl Tai*.
cj Episcopul, ta fel preotul, este slujitorul vzut al preoiei lui Hristos. Ei este icoana vzuta a lut

tul

liturgic,

potrivit

nvaturi!

despre conlucrarea persoanelor STln^ tei Treimi in iconomla mnturl

Duhul Sfirrt nd/rttorul de vka, Care din Tatl purcede l In Fiu! se odihnete tite Cel care, tncepinx de ia Apostoli, in riuaCJncK lecimil, se revars ca dar Iu* fi
Crtri

crare a Sfintei Treimi asupra Bisericii,

mcredinind astfel venirea lui de slava. La Liturghie, Duhul cU' Cel care tun.* cu putina
Jiriatof plfn

darurilor i tipoi nnfrea tor In Trupul \ Sio^ele Iul lirfstoa si sfinirea credincioilor El nsui *e spre mprtire o dat** cu Euharistia : Am primit Duhul ce] ceresc- Iar pe ns care ne impiirt.jim dmtr-o pline i dlntr-un potr, sa ne unsti unul ni altul prin mpnzire* aceluiai Dt.

Hnecuvlntsraa

mijlocul adunrii Itturllce, Vemintele sacerdotale arata caJitotea slujitorului. El llturghlstte Jn numele lui Hristos, de aceea se poate spune ca drui Sfintelor Taine este ceea ce Dumnezeu drufellte Bisericii Sale, prin slujirea preoiei hirotonite. Slujitorul a nrl mit fns aceasta autoritate in Biserica si prin Biserica. liiurqhiwte
In

KrtstU

in numele Bisericii, mpreuna du ifirreaga Biserica, aducnd

cii

mulumire l
i

CflcJ

Biserica tatea ei, slujitori

euharistia cuit al acesteia. totalitatea uni-

hirotonii

$1

Sfintw.
bj Biserica
n

aduce

cultul

dependenei de Hristo

liturgic in unire

cu El + desigur prin mijlocirea prennilul

De

altfel,

preotul exprima ru-

^riunllc I! tu riti ce ta plural. In numele credincioilor, care formeaz Hi serica Pomenete, Doamne, pe fel ce l-nu adua aceste daruri, pe cr*l pentru care t prin care *-au adoa l pentru ce au fost adus acestea (Utur^hln Sf. Vaslta. Rug&chrne de pomeniri cm e zfr* in (impui ^swmlui) Euhnrlwtlu. ca i
:

Blaco stabilit ea n rik4 f>reottii enie separ Fit de comunitate tn mod vaiut i nu face ceea ce Biserica a hotr i ca ritual, liturghia nu cate svfrtA In numele Bisericii Legtura dintre
rleH l tualul ei.

dincioi botezai, flecare n chipul Bitt, a primit misiunea de a nprezenta pe Hristos Preotul trebuie aduc cultul In numele

cre-

am cum

Biserica

bl* de
treilea rul de

ie Cruia
a ne

preot este redai cel mal nmAclunea Antifomilui ni

ne-al dat hauni Blnurile noastre adun in comun aceste
ni

pentru a-t ri mar luni ^ Care

Tainele, lucreasa n mod eficace, prin ritualul slujitorului, deoarece actul sacramental n sine este garantat de fgduina expres! a lui

nlint cererile In doi sau tnrf adunLij n numele Tftu, u nsui, *tn. HnpltnW. rvrllc r. Tal, du pil ceea ce le e de trebuina, din du -le noua In veacul de acum

FAgaduli de

cunauilna adevrului l,
viitor,

in

veacul

viata

venic-

La pro&comldle, preotul se roag sa nu opreti, pentru paca!

tristei

jele mele,

harul

Freasfntulu

Tau

d) Cultul pornete de principiul c liturghia trnele se sVirese tn numele l In presena unei

cin

CUNUATEHE
Pn-ss,

comUEitl chiar dacfl membrii acelei cDmunitnl nu particip ta diversele ei manifestri. Credincioi participa In cultul liturgic nu numai cn primitori al S [bn.pl Gr Taine ' ii harului, d l ca cel ce se roag

Nt:tv

York.
'\SLudiJi
!1^
I
I

J97S

Dumitra

Colo3**-

apusean,,
3!il!i,
'

n
1

p.

tir

Teolog l:t:*> nr.

CUNOATERE

mpreuna cil preoii (Rugciunea a cr&di ncioi}. Jertfa doua pentru.

dar ci n numele credincioilor, mpreuna cu ei i pentru scopul cu care el au mprtirea cu Sfintele adus-o
preo!.,
i

euhartatlr este adus de nu separat de credincioi,

Taine. Totl credincioii se prfn preoii Bisericii, cu nelegerea

roa

eo+gno5cei-e] + ca cepere spiritual a adevrului lui Dumnezeu descoperit in Cuvlntul Sau ntrupat Posibilitatea cunaa* teii st ui Epul revelrii Iui Dum^ nefflu ca Qrt personala i in capacitatea omului de a intra n dialog ai Dumnezeu. Totui, teologia a recunoscut totdeauna caracterul limi-

gnosis, lat. sesizare sau per[gr,

nii formeaz un popor ales ai lut Dumnezeu (Deut 7, 6 2il, IR), un popor surit (Lev. 19, 2), un popor
;"
e.
i

(I

de preoi tfsala fii, fi), preoie sfint Petru 3, 5) preoie mprteasca (T Petru 2 fl), mprie de preoi
t
k

(Apoe, 1. 6 ; 5, 10). Slujirea credincioii or l preo a Btajoriior hirotonii au izvorul n Hr faina, Maree Arhiereu, Care a Pi rut din noi o impslr^te de preo fApoc. 1, 5 fi), Participarea credincioilor la liturghia euharlstic ae vede t n aceea ca" el trebuie s$ rosteasc Amin la sfiritul ru^a ciunti He rnul1 urnire min, it

cunoaterii de Dumnezeu l ni cunoaterii persoanei, n general. Cu toate cil este obiectul experienei spirituale, prezena lui Dumnezeu, ca de altfel a oricrei persoane,, nu se poate defini l limita, fiind ma presus do orice noiune, ;itribut i simbol uSflnt, Sttrvt, 31' it eti Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce eti nlimea des virri lor celor nespuse ad incul tainelor celor
tat
al
:

neurmate

(Tind el (proc^to^ul) n terrugciunile i euharistia, ntror poporul care este de fafrl ros:

(Acatistul Preaxfintui Personalitatea iul 1). Dumnezeu rmine nvluita chiar n actele Sale de dezvluire, de aceea se poate spune c nimeni n-a v:iut vreodatfi pe Dumnezeu?* (In 1,

Treimi, IcnuT

10).

tete cu
tin,

tare Amin (St. IusApologia, I, 55 trsd rom. n col.

rjlas
si

Exist
rale de
i)

dou ci
cunoatere

sau moduri gene-

PaHn!

scriitori

bisericeti,

nr, 2.

asemenea, este de datoria cred mros lor ca, Ta vohodnl mare,

p, 70), "De

s
afle

fdentlfce darurile onhariatlce ca Tor i sS pomeneasc" dipticele

celor peni ni care se

"1.

aduc aceste da-

vil

turqhlci sa se

mori, Iar Ta af Tritul 1cuminece cu Sfintele

p:

Taine.
u
fiflrn
l

i>

1 *i !

Ene
2-a.

Bron^te,

Lltu-

Spcciaa,

<t

ETO

Buture'jll.

Calea catafatic sau afirma Li (v. CATAFATISM), care indica ceea ee este Dumnezei In raport cu realitile create, vzute, luate ca sm~ bol ai Sau, Dumnezeu este< deci cuaoBCUt din prezena din lucrrile Sule n Creaie, Atribuind u-T-se nsuirile acesteia. Trei activiti ale iul Dumnezeu pot fi identi Picate pe aceasta cale : creatoare, lumea dnd o mrturie evidenta c Dumnezeu este creatorul cerului l al pfim fotului pronatoare. care se In legea natural nacris
;

LJBaSj

Aluxnjitler
io

Sctrmei matul,

introduc-

(Kmt

.j/wrpfcd

7i%.

exprim
n. rai-

The

Fatfc

CUNOATERE
nnpfl

lin

omului ca

legea

smsn,

cus, t 995), care pretindea ca ei

cri-

pe <!Gr& Dumnezeu le folosete n maci liber pentru a ridica pe om de

temporale la rele de judecat", tritrudt Dumnezeu Se acomodeaz^ adic ajuta, intervine l ceart,
la-nele vtaute

nevfeBt*

venice

wttte pe Dumnezeu aa cum se cunoate pe el nsui, apllclnd lui Dumnezei categoriile logice ale ni,noa sterii umane. Cunoaterea mistica" a fost Ignorai de reformatorii protestani,
deoarece ar redure valoarea Intru pfirl &j deci a cuiw?t#rii prin m^rtura externii a Bibliei i cea Intern fi, a Duhului Kfnt. In general,
teologia
protestanta"

ntft

prin

cuvinte

cit .i

prin eveni-

mente,
li)

(v.

Calea apof atica" sau negativei APOFATtfKlVt), care [riefearefi srt

este Dumnezeu n raluindu-se ca cu creaturile, I simbol realitile necreate, inteligibile. Pe aceasta Ctltf, Dumnezeu este C&Tft&ftit nu din creat] a E lucrrile
arate ee

nu

refuz
,

cepte experiena misticii

ca loc tenloqic*. *!> ce nseamn

acspirituala

d din experiena nemijlocit a prezenei Sale Inefabile,

Sale in lume,

Intrarea lui ntuneric l vederea lui Dumnezeu n acesta Cci ceea ce Istorisete acum pare oarecum con-

Mo im?
trar

fn

aceasta nmulu,
<:reate.

prezen fiind tu depind

accesibilii

primd grtar!

atributele

zeu.

Cci

atunci,

DumneDumnezeu S-a
a
lu

n timp te cafea catafatc este o rnn.rMiiere prin reflectare Intelectuala* analitic l succesiv. limltn-

iUit n lumin, iar acum, n ntuneric. Dar nici acest lucru nu-1 so rotesc abfltndu-se din irul celor

du-se

la

apofaHc
nn'M.nn,
Iul

legile ea te o

cauzali ta ll, calea CKnonffere experiiind

in

niMediul

fata

Dumnezeu i

avnd

evidena

>ute do noi dup nelesul lor mal nalt. Cfni eu vin Iul ne nva prin acestea r/3 cunoaterea dreptei dinte ^e arata prima data" n lumina celor ce o primesc. Pentru ci
ceea
contrar dreptei e ntuneric; iar alungarea ntunericului se face ptfn mpartsfrea de luminii, Dar mintea naintfnd |f4 prfntr-n 1utire-a minte din m ce mal mare si ma deaSvrta. alungind la nelegerea de var atei nnoasterl, cu ct se apropie mal mult de vedere (contemplare), eu
ce se cugeta"

im aet de contemplaie direct, prin asceza l rugciune, n care noussv-ul adc orcanul noetle, ajunge la o evidena fri contradicii, cunoscnd o uniantinomic a misterului ul tate Dumnezeu, Simbolul aceste! tii,' istei negative au mistice este lumina taborfc* Desigur, calea apoprezentei Sale. Este
.

credine

ei

nu trebuie sft fie neleas ca O simpla cunoatere intelectual nef atica"

att

vede mai mult

f

c firea
c

dumne-

gativa, sau ca o negare Intel e-ctualS a proprietilor atribuite Iul

spun c relaia nezeu, ct vrea cu Dumnezeu presupune un mod existenial de cuntmsterrji, care scap definiiei raionale, Teologia patristicii a lrriit s5 salveze apofatlsmu!
flmei i persoanei lui Dumnezeu, tle aceea ea a respins eonnepia lui Eimomie (episcop arian de Cyzi-

Dum-

de nevzut fde necontempTat de neneles). Prsind dr?c] tot ce se vede, nu numai efte ie cuprinde ru simurile, ci si pe cele cte socotete mintea Ic vede (le
iiac este

nelege),
cele

nnmtnaz dinuntru pln

mereu
ce,

spre

hfcSb&ilh

nrin multa strduin de a nelege, la ceea ce este de nevfldtt l de neneles, acolo vede pe Dumnezeu, Cflc n aceasta const adevrata

120

CtJVtNT

cunoatere a Celui cutat ca b-L cunoate st chiar n faptul de a nu-L cunoate. Pentru ca Cel cutat e mai presus de orice cunoatere, nconjurat din toate prile de ne:

propovduirit In cuvntul vorbit sau scris, persoana divina se descoper i In acelai timp se
.hiectul

ascunde.
:,pre

Cuvintele

tare

mesajul revelat snt

formeaz doar nite ci

cuprinsul Lui, ca de ntuneric. De aceea zice t neleptul loun, ajuns *pe n acest ntuneric strlucitor,

L-d vzut vreodat* (In 1, 18). Cad cunoaterea Fiinei dumnezeieti rmine neaprciplata nu numai ournenilnr, t i ntregii firi gndite cu mintea (inte-

Dumnezeu

nimeni

nu

al mlntulril, misterul central Fiului; de aceea persoana sure Maxim Mrturisitorul face deosebire ntre? voce l cuvint. Cuvinmi vorbit sau scris constituie vocare Inaintemergtorui cea Bau

anuna" apariia Cuvlntului Ipostatie

Cuvintele
n

general

nu au auport

ligibile J

(Grigorie
trad.

lui

Moine,

de Nyssa, vM$ rom, p, 7273}.

LoKsky,
4
fu
!'.1

BitiHcgjrdflc: V.
bbnm
din
I.

prael fa

In sne, ci ele comunica persoana, realitatea i sensul subiectului care bc exprim. Cuvintele Scripturii au

tfe

In

*VteJsn

Jcife

t
p

fac?-

iradittt>n

jmtrtattqiu!

de

flyjtfincc,

StU*
ri37;

iMii-lsllca*.

(IM?),
fuJ

Hfln,

Cunoaterea
M/rxJfti

DLunncXGU
In
p.

dWpd
Studtl

SltrftfJ

Mflrfiiff.vrt'in/P,

n'nhmlrLKM,

IX
Jn

(1337).

nr,

3S,

$10
dp
*

325

P,

EvdtJkimflV,

Ut

con^rtlteancu
orfcnraje,
Hrllti

Dk-n icfnn Xovfar

sinrr
071,
</>

tracf/rfrarJ
'

Mnppus,

Lyiti,
ei

iW\
p.

Chrtetoa

YannBrits,

De

ra^se-ncu

t* Edltlrwis pap, despre opoaUsm

igr, o cuvin tul,

0|M

da ftorojinaJ*du Cort Paris,

104121.

Logos, lai. Veratt cuverbul] imn -lui Dum%4ntul -care lese din Wti# nezeul (Is< 55. ll) t adc nvtura Domnului (K 1, 10 i Iercm. 1, 4). rft i realitatea personal, Subiectul,

CLJVtNT

de precursor sau de postat Ic, In cAUuzti a Cuvintvlui acest sens, textul revelat al Scripturii este doar un precursor al descoperirii Sale Ipostatice, vocea aparle Sale chenotiee In lume si apariiei .Sale esh mitologice, pline de slava. In cuvintafc Sale, noi sesizam prezena personala a Iul Dumnezeu, cu toate c nu avem sensul deplin i vederea clar a realitii acestei prezene. Dei Se manifest prin semne prn cuvinte exprimate conin gindlrea Sa, minuni, care Persoan n rmine o realitate nvluit, Dar cu rit Cuvintul ipostatlc ia forma vizibila In viaa cretinu-

ded funcie

postasul, n manifest?} (In

tfe,

Care dumnezeirea
1, 11
:

Se

se poate vorbi

de

n Istorie. Astfel, Cuvintul iposta-

persoana Logosului divin, Cure Se descoper n mod personal i Se comunic n cuvintele, actele l eveEu snt canimentele Revelaiei
:

eu att aceasta realitate se dezvluie. cum cuvn.tv.1 vorbit nu poate fi comunicat fr suflu sau voce, tot aa Cuvintul lui Dumnezeu Logosv nu poate fi mprtit (Fapte 4, fr Duhul Pnevmai* 25 25, 25 ti Ft. 1, 21). De aceea, Cuvntul nseamn puterea (loflosdynamis), aciunea, fapta Persoanei
lui,

Dup

lea,

adevflrul

viata.

Vine la Tata] Meu, dect cuvintul revelaonal sau (In 14, fi)
;

Nimeni nu prin Mine

prin creat prin

in

Duhul. Lumea a fost energia Cuv-ntuhii lu

(Evr.
11,
3).

Dumnezeu

credinei (Rom. 10, 8), adic mesajul n care Se comunic Cuvntul ipostatlc i care f armeana"
tuawTitul

mai eu IrdeJoln/cese Ce/ar ce Scrh mult rirgufnl au rfumnezeteEfle Cuvntul Domnului Je apaie n doud l\jri
t

CYPWAN
turme; ntr-tina comun t mai ilmpt, ca ic e vizai do eei nwli, potrivii cu vccq ce J*a jeris : l-am vziif pe fi / fll n-aven nfc/ chfo Jlta/ frumuseje* {Ja. 53, iar i alia. mai ajunsa tfi numni tfe ?J de cef ce ou dfVtflit puflnf cunosc uM,
1

lJ

conjessores. In anul 251 un sinod local fi decis condiiile de prisuferit,

eo ittnl apostoli Pt3(m,

Jnnl/itea
tefd,

lacov
sJavo

qj

foan.
ia
br-

ctfrora

Domnul t-d
In

ichimefl

mire in Biseric a lapsi-l ot. Din cauza aceasta, un grup de disideni s-au separat de Biseric. mpotriva Cyprian a aerls Despi-e. acrestoxa Saunitatea Bisericii l a afirmat lus extra eeclcsiam nori est.
:

imfcraeJndu-Se
.jm[urIJe,
ta
3J,

caro
erte

mft
(Pa.

Dupfl

fmmo
44,
tfjfjiU

njdjfcare

aceoato ca Htt
tiQud

imI

oameni forForme, cea

jse

Olnlrn (KntQ potrivit* reior

ncepdlorh a
Ifi

rioud c pe jnflsura

w'ar

(fesflvlrftl

cu-

notlnta,
/of.

am

cit

este cu puflntd oameni-

Cea

tf/ftlH

ente
ta

/coana
se

pr/mej"
rete/"

vnrri
litera

In anul 255 ncepe conflictul dintre Cyprlan i episcopul tefan de Roma, cu pdvire la validitatea oo*nUA t&rtrjU In a^arS. de Biserica mintulrea se principal, EL crede limiteaz la Biseric l de aceea cere ca cretinii din Biserica separai este trimis fie rebotezai. Cyprlan
\.-

s
In

Demnului
cei

caro

Evanghelici
miri pe
tfoua
est*.

i nm&
tfc

aur&tc?te
Jrenpia

prin pti-

in 14

osii

moare

ca

martir

pe

ptalrl
tfe
se.
ei

septembrie 25B, devenind un persecuc templu pentru cretinii

tai.

prrljrcWputaJn relei
slava,
In

doua
rvtor

venfrV

jrrm

0afit

duhul
jwif,

care preface prin tnfofcpet&m pe oel de pe treapta cunoaEvangheliei

ridiclndu-i
n
ta

starea

(te

ndumjiezefre.

Aftf^/a,

Civlntulul,
nftrva

femeiuf schimbrii Ia taf a oglndizmc cti Ica desceper f/d

influenat n teologia sa de Terunitatulllan, Cyprian a crezut tea Bisericii depinde de armonia l Lealitatea episcoplor. A dat o mare

importana
care,

Domnului*
ica/ojpJce
val.
ff,

Capete
Piti?,

p,

Maxim

Martuf^/imuJ,
fr

dup

conciliului episcoplor, el snt toi egali, ea

(gnosticei

07,

In

apostolii.
A. D'AJes. t,a (htofogfc tfe JSafnt Cyprhn, Perts 392^1 Tdemi G. Coman, Pairalog* voi EIB, fiucurel!
H

ram,,

m^iM).

Blbllvsraltei

episcop de Cftftficina, convertit la cretinism Jn 246. persecuiei mpratului In timpul Dedus (2BQ), Cyprlan a prsit Carlagina Ca i el, muli au negat credina sub prenhinca iersecuitovllor, lapsi-caul, n timp ce alii au
:

CYPRIAN

H?fl5,

p.
cnJ.

P5

S^i

Apologei
fl*

tfft

UmbA
r

latina.
t'l-H.

^PSfinti

scrii tari
I

bisericeti ,
Do/\atu$

Hui

urrH.
f

Jflflt

GAtie
urrKflttfa

p. p.

410

457 42B *St

i-

Dejrpfp
;

Bisericii,

Despre

rugflciiinfin

*tom-

neosed,

4574B#.

D
DARURI fale Diiniiliii Sfnt), MrturUre Ortodoxa (1642) menioneaz pe
pfnt, n I'despre
c-ndrul

te aceste
4)

daruri snt date ins vederea ddirll Bisericii (l Cor.

m
14
In

larg darurile ni nv
.

Duhului
1

li

genera-

Deoarece tema se da

copiilor,

Sfl ritul

Duh
In

(ntrebai

LXXII LXXX,

60),
a-*u

In

trad. rom,, p. 75 capitolul Taina mlrunfte-

rii,

artat

aceste

daruri

manifestai energiile Iu: ti ii viitoare (Evr. ti, 5), constituind pe tirepl cuvin t cealalt dimensiune a vieii

cadrul botezului, darurile primite pot r-ijiTiliLQ ascunse (Ei nu ejdiui c exista JDtih Sfinte chiar Fapte L, 2). Nu toi au percepia darurilor primite, snu Mint dSpu] le foloseasc. De aici grijii Eu de

tlvarea
lalte

arvuna mostenrlU (Ef-gC t, lij. HI tul rnirurigeril nu este un semn sacramental (ol, ci cflcane, deoarece el

energiilor ce aparin celeiLumi (EvB 5) prin efort i

;

vigilena
;
i

"Duhul
Ifl).

Tei;,

5t
l

Nu

nu-1 stingei neglija harul

confer darurile

speciale

ale

pe f.n-c
ri

DTih.ut.ul Sfnt.

Un ut i acelai Duh

coniunde
.ilivirci

eSte cel care Ie mparte n mod reni ,l personal, clar n mod divers, pe msura, la fiecare Ia parte, di>(1 Cor. 12, 13), n perioada de consolidare b Bisericii, cele mai frecvente daruri erau tmdiiin.'n, profeia, explicarea EvanglielieL Apostolul Pave] spunea rrCu nimic nu voi 1 de folos, daca nu voi gri sau In descoperire, sau n cunoatere, sau n proi

TTtrk 4, 14). Sa nu se deci eficacitatea lajnel, cu ulterioara.

ai(1

le apte
Sfnt snt

daruri

ale

menionate
Sfatului,
al
al

cum voiete

Duhului ssla 11. 2

al

duhul nelepciunii,
al

neleal
al

gerii,

mriei,

cute-

notinei,

bunei -credine,

merii de Dumnezeu. Apostolul Pavel se refera la unele din ele astfel

:

ic

Dumnezeul Domnului

Ii.suir*

Hrtetos, Tata! slavei,

vou
sa
vft

nostru va dea
;il

duhul nelepciunii
Intru

lus-

feie sau

Tnvtnr.T"

(1

Cor.

14

ecperlrli,

ctmoaerea Lui/ l
sa Ia ca-

w
Ungerea cu Mir este semnul consacrrii celui botezat, ridicarea lui la starea de preoie duhovnuease.

lumineze ncnf mimi, ca

Cretinul devin
jitor n stare
re,

astfel

altar
al

slu-

ade

ofere

se ofe-

pricepei care este ndejdea re v~a chemat, care este bogia slavei motenirii Lui n rci sfini, i elt de eovirsitoare este mrim":! puterii Lui fflS de noi, dup lucrarea punoi cel Oft teri) triei LuT, pentru
i

svreasc

aici

l acum
vii-

redem"
P
I

{Efes.
tj r i
i

1,
:

1710),
qhc. Litiu, GJrJJrStitit,

i.ifjte

liturgice ce

aparin lumii
j

li 1

Uci/

toare.
nii

Prin taina miningerli, cretiIntra in preoi; Ini Hrintos. Toa-

sciatic

ca

cler

Dulmiui

tu

Or-

DECALOG

I2J

DECALOG [gr. aectt cuvinte sau Dumnezeii a vorbi L lui porunci

J
:

r^lihnCC.
v.iiIl!

&e

petica

bine ce vin [a Doranu, tiu

ap Ui a i
*a-|l
>pc
Ft

a sKnit'O.
talii
ai

pe Muntele Sin ai i 1-a dat arul evreu o U?ge rezupentru mai n cele zece porunci sau deDeut &, fc-r calog {Ieire 20, 117 22 j, liaus nu a anulat Decalogul, ci ta dus la de&iWIrire,

Mg isc

r;.

UnstL^ta pe

pti

Pa

la,

ce

miiltl

l* Uiteste nul [p^tttniul pe care neomul Dum-

bine

n*)ifl

le*lrc 20,

17

va ria tfc. 13. sa nu udai U. Sa mi IM destrlnaJM J5, S& nu rurl 1E5, Sa mi flOiTtrtiiftl aiMmb
U-l
I I

tu

iiiipni"

.va

L Aluna
2,

& rostit

D'-niiinl

Iwafoica
|

lui

aproapelui n
17.

ftMoise taste cuvintele

^eitea

=sW^

S4 nu
lui,

dfjr.ivil

rasa

aiproflpelu!

U"

ftu

slnt

Domnul Dumrtciewl VUi CaEgiptului afc plailHttt

ni

si nu dor^tl temuta 4prf>BipeluJ HtUj

o parul
nici

iilci

ro te-H

din

jjgp rouiei.

nJd a'lu^fl Iul. ni<^l sujnlca bivuillui uda asinul lu4 si n:d luanil
lui
si

lut,

d'.n
fl-

1
r,:i

Si

nu

al

ali

dumnexcl far 5
chip
i

de

dobltofl^ele
|-jruapLvlo

nimic

din

rfiis.

are

tal

tilu h.

A,
:,.!

SA nu-M
dr-.'ir.t

rad
aur,
gri

ctepftt
Bfc
iimi-i

iud
lucril

un
din

Wrnan&.re
In
|as,
I

DIACON
tor]
:

[gr,

tU^kottftS

5lJ$r

,,!.-

au<*,

din

rttfi
Ifl

9M P*
o-petfr
fle

^Lujitor bisericesc atart dlr)

psttat,
sub
,1.

din elte slnt

lor,

episcopului, ca

reprezentnd pdtna

Ti

'

nint

S@ mi te nchini JolL ta Eu. Domnul

un

uW

h& te iutSu>

form

Dumnezeul
ca

*Wi
pe

prin coni snt amtntltl in Fapte

aceidjotaifit cajre ae hrotonJe, n Biiieric. i>ioslujirii

u"
1

Dumitru
nnttt
Mina, pna

**rto*

Pedepsesc
al

copil
p<?

vina
In

prinilor ce
al

M& WttC
al

orgati. ctfj dintH meniune despre nizarea siluirii la mesele cretinilor eenti (aai^ Iudei din afara Palestinei, care aveau propriile lor fiinigogl unde Biblia se citea In gre-

^lea

patrule n

n ' n in
6,

[ M^
g|

milostiv*^/ pin*

In
*l

al

mllle

uetrni

cS^rececu Met?.
nu
lei

MS

iubea*

p*WCl#'
["iu-mne-

ninclfi
7.

numele O om nulul

ttomtwlri tBu In 4oert, rft nu va lisa dttjert (Klnnl nepedepsit pe cri ce la In

rn
r1

in

cete). Evanghelistul Luca deerte pe larg alegerea l hirotonirea ce(Fapte ti, 1 fi). diaconi lor apte acetia au primit slusubliniind rniinilor, jirea lor prin punerea un ritual sacramental sndepllnit de

B,

Adii-Ll

OTTiU'lr

df-

Jinfl

odihnei.

apostoli,

prin

care se
liturglre

s
Hi
nnltal
3|

sfJQt&jtL
|

puterea Simului Duh.

transmitea Diaconii a-

.\

fl^ zile

?i-tl

in

acelea

vollu
torii

Tunir-il

loate trenurile tale.

Iar

pe car*

ilu

*Bi|J**sa

ert*' uflMuia
b&

ComCOe
n'.i'i

ndeplineau sau apostolii. blKerkr^t.S

le
t t

cutei teti.ee numai sluji-

In
lui

Dumptwulul
:

Lfiu

nu

fncl In

Fripte

Nu

este potrivit ca noi

ntcl un lucru

nici
ta,

Iu,

nici

Hui laU,
ifl,

(apostolii)
nici

sil

ISlcn

W,
al

nlri ataga
nici

nici slujnica

Dumnezeu i
sev

la&m
ne

cuvintul

ocupm

de me-

noul
blin c
li
1

tiu,

iau,

aintii tiu, rlcE orice dutLld siTlnul care raiflJre

b Ifcut
sj

este vorba de rolul ce revenea diaconilor n legtur U adnafei-

Uns.
1

trarea Euharistiei
In se rile

i
8,

a agapelor

(cf.

C
?1

Domnul C*
floptuti

Fapte
iese
te t
S,

2,

42, 4&),

Din
5

alte locuri, re-

rul
i

ptanlnlut.

mnrc:a
Iar

toata' ctio

diaconii

propovdui au |Fap
;
P

mu -Insele,

Ju

ziua a

3 -

10

7,

36

diaconul

DIAVOL

Fllip

propovduiete Evanghelia

acuza naintea
3. J
;

lui

Dumnezeu
3).

(Zah.

Samaria
geau

in alic pri) Si alte Taine {Fapte* a

c
-

lvlr-

Par. 21. Ir P*. 108,

Dum-

2e *

condiiile intr&rtt descrie in treapta dioconotului : candidatul este admis la slujire prin hirotonie ce a fost ncer(I Tm. 5, 22}f misiune (II Tun cuit petru aceasta nsuiri 10), dovedind anumite
t^avel

pietatea ieaeu pnna la J nu creare qamenilor (cazul fui Iov) prin dia* vot cruia ii da o putere limitat
t

(Iov

dup

este un pnn* fiin cpiu distructiv, de a cirul

Mli2
El,

4;Zah.3.
diaiwliii

1).

n *teul

Testament,

3.

iperlale

fi

Tinx

9* 8.

9,

13>-

Desl

titlul

dtafcono* este dat ori-

crei forme de

tU nkonia slujire in Biserica, totuat in Noul Testament Kiel arat o funcie specifica, ca In Ilpe-ni. 1,1, unde se vorbete in moi

clar
sini

de diacon l episcop. Diaconii punerii ritualul primii prin

sijvrsit

mlnllor

(Fapte S, 7>, condiii speciale i ajula pe cplscop Ui cultul euharistia cit fi .itt ntrudt administrative. treburile serviciu! mese! or este lei^it de agape, iar ofranda silnica e In legtura

de sfinii apost^' anumite ndeplinesc

ucide la inceput gtor de oameni si nu a stai intru nu este adevr adevr, pentru minciuna. Cind griete intru eJ e,rfete dintru ale sate, cel mincinos si tall minciunii (in a. stpnh 44). 1 pretinde a avea prla Iul morii- (w, 2, 14) sl dominaie asupra lumii i oan^fuTOf toadin veacul acesta *ic Ii vo] da t stplnlrea aceasta, cci mi-a fost dat mie si eu o dau cui volevc d'"(Le 4, G), Demonii snt supuii voo Iul ui, iar oamenii se aaz de luntar stih sfera Iul de Influenta,

ine nsui pcatul, ura l minciu:

na

cu ofranda euhmitic, liturgicii ?[ o funcia IUE)

dittconii
(v.

au

IERAK*
InvraJt

DIAVOL
bilor,

[gr.

rfiabolos

spicalomniator, ispititei ] om de rfiu care dezbina pe ritul Dumnezeu si care Inspir ura, perEste fidie i minciun intre oameni.

aceea ei se numest-fiii diawtaiuilor sin t lucru(l In 3 10), Iar faptele toarile rfiauiluLu (1 In 3. fl Ou 4. I). te c ispitete pe Ilsui rM' Acesta este cel ce va produce -suiprea" diavolului, frtplnul acestei uml* a fost aruncat afarfl fin 12, lui duta 3), iar judecata a fost
Hristos_ . a )ui satana continua activitate

cunoscut gi sub numele ebraic c *< l5; p^Pte tana- CMi. 4, purtind B, 3; 21*. IA; Apoc. \% &. denumiri care arata lucrrile sale 12, 10}, tsplrli, invuiuiuw (Apoc T8I >. '., i rt: piiiiur (Mt. 14, pn al acestei lumi [rf I2 t 31

&
*
I

O St dup

intrupnreo l nvierea Iul Hristos (Fapte 5. S% dar el a fost dezbr&cst de putere (1 In 2, 13). EI cuumJnlulrea ttoufi si pun in pericol

-I.

omului
fost n

(I

Tlm.

5,

15),

dar omul

30

veacului ]n\ 11), puacestuia fl Cor, 4, 4), stapin al Veterilor vzduhului (Bf, 2. 2). In apare ea rii iul Testament diavolul

dumnezeu

ni

mod
de

liberal
0}
:

Omul
..

definitiv $1 obiectiv eputerea rului (II Te*. 3; are nu numai libertate

.taica

d* >

elibera de do-

un
te

-Am Dumnezeu vzut pe satana ca un fulger czind

pianului
lui
fi care sedin cer (Le- 10, 1B) u duce pe oameni le pcal ql

spirit

ceresc

ca

mpotrive-

diavolului (te- 22, 1; ! O a t Tlm 1. 20), d l datoria de 5, 5 pe aalaim" zdrobi sub pi doare doSfl), deoarece acesta lti

minaia
;

(Rom

rete suferina

(Le.

13, 1^?- to

Apa-

DISCEMNAMtNT
diavolul apare ca sinistr. La rufctoare,
ca lips,

125

fiin
de

Iisus este

numit diavol [loan

fi,

70).

sfiritul
folosi

veacurilor, dtatfolul se

va
2
;

Antihrist (Apoc,
9) pentru a

13,

II Tea. 2.

exorci&meLe sau Biserica cunoate lepdrile (Te lepezi de satana ?) ca parte din pregtirea condldatului
la botez.

domina o scurta vreme,

ft

dupS care va
in

judecat

nimicit

nuni definitiv. Perioada lui 'Ana tihrist este o ultima sforare diavolului de a devia creaia de la

inta
ricii

ei

i de a deruta atenia BiseDe

perfidia diavolului

Hrlstos i de la judecata lui de ia ateptarea mpriei lui Dumnezeu.

sitari,

(moral i spiriTC Tortul ascetic ncepe cu putual) Icrea de a discerne binele de ru, de a deosebi Intre ceea ce este dup" i contrai firii, Cea mai autentica

DI5CLRNAMINT

aceea c& ascunde pe Dumneprintr-o "unitare zeu ea judector, in gens invers a ceea ce face Dum-

st

prinii virtute a cugetului, diseeriuimtntul, ascei, eate tocmai adevrata deosebire, dreapta socoteal.

dup

In

Preocuparea cea dinii este aceea

de a scoate Identitatea persoanei din acost stare de compunere*, de Interior de zbucium scindare i (Eclez. 3, 1011) ti de a ajunge la coeren i stabilitate. De aici, concentrarea spiritului, aducerea n sine sau n inim a minii (Matei 6, i 25), pentru a evita neorndulala Instabilitatea vieuirii Iar calea cea mai sigur de a iei din nimprati*;-

nezeu, n acest sens, fiiavQlut creeaiadul, Pentru aaeei t demonii prin care lucreaz diavolul snt, patimile rele, adic o ordine moral negativa, n faa creia omul i pstreaz toa-

ta libertatea

responsabilitatea.

Nu

fie distrus, ci spitrupul trebuie ritul ru care se aer veste de el (Et> 4, 12). Diavolul rmne n exteriorul nostru i seduce omul prin mndrie, slava" deart l mai ales prin senzuEditate,
i?cu
r

cu ngduina lui DumncCure vrea sa pun la ncercafelul acesta, virtuile. Astfel, el se mplinete o mare fcofr(S im eon

re, n

Inim, re JJp de a aduna mintea in mieri incoeprin liberarea ei de rente, este rugciunea. Cel mai important rod al rugciunii este tocpacea vieii spirituale, prin puterea Duhului Sfint

prin noiruc

mai Integritatea
unificator.

si

Metalrastul. Parafraz la Mcar e Egipteanul* 37 33, n Filoc rom., voi, 5, .115). Arma de luplri mpotriva diavolului este El a dezrugciunea i Crucea brcat domniile j puterile i le-u dst in vileag, cu hotrre, biruind asupra lor prin crucea (Col, 2, 15), Prin urmare, drotul sau satana

adic inima. n reurdficarea cugetului ru stare de rugciune, inima este cea care stpneto propria sa libertate, cea care connuntru l In a
aci
isihia,

De

fr

contradictorii, vertete clementele fecunde* neautentice, n elemente A dubind! discctnmntul nu n-

(duman, adversar)

este

identificat

cu spiritul ru (demon), conductocderea rul ngerilor Cftii. (Pipre 12, 7 ngerilor, vezi Apocalips^ stpnttorul lua fi E3), El pretinde mii acetia* czute (loan 12, 31), dar el nu are putere asupra Iul Hrlstos (Toan 14, -'30), ml toate tf\ l Ispitete (Mutei 4, 11(1). Cel care a trdat pe

seamn nc

tmdui

pcatul care

s-a ascuns n fire. In plus, pentru a

ajunge la adevrata isihie, la stpnire l cunoatere de sine, alte dou elemente trebuie fc fit? considerate disciplina sau asceza trupului l experiena ncercrilor sau Ispitelor, a ritaboluiul nevzut.
:

u
12&

PI H CER NA Ml NT

deosebire intre trupul fUlc (soma) credit, de Dumnezeu, ca parte din umanitatea noa*tr l ca

Asceii

fac;

destin venic, si pasiunile pctoase care s-au adugat trupului (sark-), numite duhul "crai*. Acest trup efortului ascetic 1'cjrniL^z.i obiectul

orice loc fi mp, trebuie si fie respins de la nceput. Ispitele nu obinuiesc & se lupt' cu cei ce se Lupt. Influena lor se

asupra tiranie Patimile exercit trupului, nct conlucrarea acestuia

este foarte siablta
:

Duhul este

plin

exercita n contentul neascultrii, ai clcrii poruncilor. Daca In faa virin neputlncloas.'i, tuii Ispita este mn cu schimb ea merge' mina n' neascultarea. D<? aici i responsabivoina car* deplina pentru li late fi
irl.inde

de rvn, dar trupul cute neputincios (Matei 20\ 4.1). El poate chiar 6a ramn neclintit n put in ui sa, de aceea exerciiu 1 ascetic de a sili h
rea ia

mna ispitei. Isjsfca nu poate sili

libertatea ere-

dhei osului, ^Bre

ramne neatins \ ferma. Conlucrrii libera cu Un ml,

nvoiala libera cu puterea rftusint deopotriv acte rerpnir;abU Yeeum puterea potrivnica, aa le i harul dumnezeiesc ni 86 nrat nden'iii'idu-ne, nu sfhndu-fte, ea altfel sfi ne r&rnna neatinsa libertate* l sta pini ren peste noi nine. De a ceea pentru relele pe care le face omul ndemnat de sataan, nu tatoprlelmvietc na, ci nsui omul i ee mai degrab pedeapsa, cn unul
ca
:

un caracter

eroi:-

#in

mijlo-

cul acestui

generalii adultere

pB

ctoasc:: (Marcu 8. 38). Apoi, trupul nsui trebuie t ue rseumpftrat

toat

curim du Irit tn Arunca trupului i duhucurit

:

S
1).

ne

lui (II Cor.

7,

imhulul Sfint {I pul e*te pentru Domnul, inr Domnul este pentru trup* i Cer, 6, 13). pe adu aceea, itv ndemn frailor

El este templul Cer. (5, ia). ^Tru-

voastre (Rom. 12, 1). El c-dc destinat nemuririi la care este chemata t amni tatea ntreg duhul i su/lel-U B fie pzite frn pat intru numele "Domnului nostru lisus HriSfcOf* {I Tei:
ceti

trupurile

jertfa vie"

n-a fost dus cu alia, r\ duplecat de bunvoie

?,-,>

lsat n;

pin rtutae
barul
sa,

Asemenea i
ci

n piwiil b'melul

nu pune fapta svrt pe seama

5,

23).
~

Cit privete topitele sau n cerem cefile din le, ui 5] pra Irlie har* ele trebuie, sa te considerate cu toata sobrietatea. Cererea *# nu ne fn ispit* este totdc.i tfuce pe

au

pe tfeamu omului l de aceea [1 mbrac" n slava, fiindc el nsui s^a Scut siei pricin a binelui. C barul nu-l face prin sili pe om ne;.r-h!mMtor legndu-i voia Iul, ei h

car
sfi

efl

de ra,
fie

lasfl

se

fac
e te,

vdit
voii

voia llbe voia omuht!

fire,

aa

rum
in

spre virtute, fie spre

deoarece S* pita nu e Itceva deoit numele noutii. Pe cit de uor cad cel drepi, pe att de greu se pot converti ce] -pA-

na actual

necesar

p.nrat.

C&ol e a lege nu n
libere,

fi

se pandrepta spre bine seu Spre n'in In f;-;imion Metifrastul, Parafraz

hotfirren

ca

Aftftrie

Bgptetmul, 118, n FUoe.

fi,

i-nm

voi.

p. 3fi5).

cfLtoi, Pe de o parte, fragi litatra bertfiii chiar pe c*3* mai avansate Lrepfce ale spiritualitii; pe de alt parte, nclinarea omului de a se inInsistent i durabil n mediul stal
ii

Ispitele
rii

nu

se pot mpotrivi pute-

lui

Dumne^u. Dumneaeu nu

vo-

patimilor.

De

aceea, orice ispita

felte nlul, dar El ngduie ncercrlle ca pe nite osteneli l trepte ale "parai pocine L Prinii spun rile> harului, adic omtoaroerea lui

DIVOST

DBSPAKOttn

127

Dumnezeu de

la

otn^ in de icono-

mla nu rnirii subiective l au totcIlkilii n un scop pedagogic. Ia ieon oralii

a celebrat-o. Chiar n cazul vdurecomanda" celor viei, Biserica nu Vduvi recsoiil (1 Cor. 7. fi), Ea

m Intuirii

personale,.

Dumne-

permite un anumit loc de lucrare: pesie curo nu pot treac, Crcl chiar de s*-a dat unora slozeu
Io

admite cstoria a doua l a Lrelu (dar nu admite pe a. patra ), pentru neputina firii omeneti do a purta

zduful i greutatea

zilei

aprin-

bozenie n u ti ele

lucruri,

nu

li

?j-u
i

da; n tonte lucrurile.

Nu
ai\

LasA Do!

nul ca de sldireti Lui puterea dracilor l a

sa- l

se apropie
^1

derea trupeasca. Tn ce privete motivele de divor l de anulare a rsuriei, Biserici

a urmat Totui
t

uamonllor

mplineasc n ea voia lor {Si Isaac irul, Cuirinttf deijurc ruwoina, III, n FMloc. rom., voi. 1Q, p
37).

legislaia civila in vigoare. nu rspunde de Biserica starea civil i nici nu este obligii t s oficieze sau anuleze o torie care nu consun cu principiile

cs-

DIVOR

lat, dlvorapottision, phistemi desfacerea acrepudiumj lium

DESPAUT1RE
:

[S*

^i

canoanele
li
I
l-t

.el,
I
-t:

<i

-rf

ir

.i

Malttclnir.
Tl-n,

Slujba hr

[Miirr

nunfd,

cil,

1B71,

p,

8587

tului chiul

csturie, adnila Sti Vc~ (Deut 24, 1^3), Testament

de

Ele

Mflllfl,

eWvorea dans
ar,

l'Hgf/fle

Or-

f/iDtfsjw,

n&piskops^,

121.

marU*

prlntr-o simpla ^declaraie de dQSprirfl (ML 5 f 31). este interzis In Naui Tratament, oare apr ca-

(975, p,

14 Ifc
[qr.

DOGMA

tul

dogma
:

rterul monogamic, unic ui f&fltOr ntrebat m legtura cu acea. ricL mozaic, llaus UrKt instituie
pricina mpiengduit voastre B tririi inimilor lsai femeile voastre, Moise s dar din nceput nu a fost aa* (Mt,
in,

opinie,

riotarre]

doctrina

do mata de
tj

credina formulata in mod sinodal, n care Biserica recunoate coninudeplin

rspunde:

..Din

nvaturi!
prin
ral.

dezvoltarea ortodoxa a apostolice, transmisa fie tra:l!ia Bcrfs fie prin cea o^
1

Mc. 10, 212). Biserica nu sprijin i divorul, dar incurajea&ti

19
f

rf.

nici
ii

nu
fra-

tolerea-

z
ii,

ca o

condescendena faa de

gilitatea
iwj-U

j
'5,

slbiciunea
32).

Tirll

amefeme-

(Mt

Brbatul

complementara nu numai din punct de vedere sexual, d nu al destinului lor- Cstoria si

snt fiine
:it
lui,

pe o simpl declaraie a cupluci pe intenia lui Dumne^n d(

n Noul Testament., cuvntul dQgn\& este Folosit cu mal mull.e 'iruri edkt sau decret imperial (Le. 2, 1 Fapte IV, 7 Evr. 2 23) porunc sau regula a Legii iudaice (Ef, S f 11; Col. 2, 14); hotarre cu caracter obligatoriu pentru credin(ceea ce este absolut necesar Fapte 15, 2B) a comunitii apostoliee clin Ierusalim >< clm-I treceau prin cotai le predau t
r ;

pa&a&ca'

nvaturile (dogmata)

a-

reconstitui tr-o familie

a

neamul omenesc

postolllor

(v, determinata STORIE), De aceea ceea ee a mnu omul preunat ftumnezeu, rtasparti- fMt 19, 5). In arest sens Biserica dizolva, totdeauna cu. prere de ru, o citea tor ie pe care ea

Cs

n-

salim*

(Fapte

preablterilor din IeruIfi. literatura 4), In

post apostol [ca i patristica^ termenul Indica nvturile fundamentale

ale

cretinismului
ii

dogmele
c.

Domnului

(Tgn.'itie,
,

Epistola

dogmele Evangheliei (Didahia 11, 3) dogmele Bl1),

Magnezieni 13

];b

pnflMA
(fu an

serldh
Fllip, S,

Hrisostom,

2;

P.

Omilie la SfinMl G., H2, 220J.

episcopii

au
n

misiunea de a preda

Vaslle cel Mare afirm c nvtura (dldaskallaj Bisericii cuprinde doyme (dogmata), adic doctrine predate prin tradiia lainic, l propc-

nvtura c, i prin
vtura,
rinii

continuitate apostolieclezia1fi t receptarea are intrurt ntreg corpul Bisericii

misiunea de a confirma aceast

in

n-

mod

existenial, c)
o

P-

vduirl (kerygmata), adic nvaturi transmise prin proclamarea public l prin cult Printre do y mele si propovduirile pstrate n Bise:

rsrite ni, avnd

apofatlc
categoriile

concepie despre Revelaie, prefer

<:

rica,

unele

le

avem

din

nvtura

le-am cules, transIn mod tainic, dJn tradiia aToate au aceeai for n postolca ce privete credina,., /Despre Duhul Sjnt XXVII 66, In trad. dt, p. 4 7 D 481), In vocabularul sinoadogm nseamnri delor ecumenice, expresia conciliar, cu autoritate obligatorie ex pi Irit, 8 credinei Bicu sericii. Dogma este echivalent oros, adic norma de credin sau definiia doctrinar, i se deosebete de canon, care are ieftsuj unei prescripii disciplinare iau reguli scris mise
altele
.
P

misterului l termenii doxologici cnd se refer la nv-* turile revelate, d) Dooma este o cale de cunoatere de aceea Biserica dncjmaUzetizil nu pentru a nchide a misterul n defini h\ ci pentru deavlul acest mister i a-i ace accesibil n vederea nelegerii i ex;

perlerll

lui.

e)

In

hotrrile doctri-

deosebire intre dogme, adic doctrine de credin care mi autoritatea unul sinod, steologunicne-!*, adic nvaturi cu mare circulaie n Biseric dar care nu au consensul unanim al Bisericii, l adic interpreopinii) teologice, particulare ale unor teologi sau tri coli de teologie, care ins nu contravin consensului Tradiiei, Aspectele principale ale domri propune dogmele snt a) Biserica ca ex primind regula f d e J*, sau cred tur, adic coni*q u a e normativ l unitar nutul obiectiv, al mrturisirii ei de credina (nortiorraans fidel), bj DeoaEvanghelici a fost rece Adevrul descoperit apostolilor l ncredinat Bisericii, care ii cunoate nemijlocit in l prin puterea Duhului Sflnt, Bio serica este cea care investete domatic doctrin cu autoritate prin formularea sinodal, deoarece
cui ti ce. Teologii
i'ac.
;

nare ale sinoadelor ecumenice, terminologia dogmatic constituie un Interpretacriteriu esenial pentru rea ortodox a acelor hoturiri. Forsfi tle mulele doctrinare trebuie luate dup sensul lor real i ele nu trebuie 3 Iu- schimbate decit dac este n interesul unei mal bune nelegeri i receptri a credinei, t) Ortodoxia n-a inut eu orice risc formu Ieste, pe caie sinodal, ta dogme, mrturisirea ei de credina, deoarece dezvoltarea doctrinei nu dedtj-matisfire. pinde de procesul de Transmiterea tradiiei nu se limiteaz la calea dogmatic, deoarece exist alte moduri de articulare i

Comunicare

cultul,

nografia, arta,

liturghia, icomnografia, pietatea,

ma

moravurile, g) Noi dogme h nu nseamn noi revelaii sau doctrine, ci noi experiene l nelegeri teocare Bilogice ale adevrului pe serica 1-b primit odat pentru totdeauna. Se poate vorbi de istoria dogmelor n sensul de evoluie Issitoric a formulrii doctrinelor
;

nodul ecumenic, adic adunarea episcopllor locali ortodoci, ett autoritatea suprem care dezbate probleme dogmatice generale i hotrte n materie de doctrina de ere-

DOGMA
dina, Trebuie subliniat, de asemenea, faptul c, n R srit a-n dat o mare importan tradiiei dogmatice acceptate n comun de Biserica nedivizat, deoarece aceasta constituie
,

T2

Petru
lui

Mrturisirea

Mo vi Ut,

Iul Ortodoxa a mitropolitul Kievu-

criteriul

unltrii

Bisericii

locale

Actele sinodului tinopol (1G72), Actele sinodului

(1672).

(1G42).

din Constandin Ierusalim

lui

universale.
In ce privete autoritatea textelor fn care s-au exprimat dogmele, m general se i'ace distincie ntre veadie deciziile cechile simboluri, lor apte sinoade ecumenice, singurele csflre poarta pecetea infalibilitii Bisericii i au un cararter normativ pentru fnvatStura de credina, ca facnd parte din Sfnta Tradiie, pe de o parte i pe de altU parte, mrturisirile do credina, sau crile i textele simbolice, aprute de-a lungul istoriei, unele publicate de Biserici ocale c.mpfi, ne fiind raLlficntc de un sinod ecumenic, peseda un alt grad de autoritate teologic decH prima categorie. Profeca sorul I. Kfirmlrla menioneaz
;
N ]
fc

Mrturisirea de credina a
patriarhul

Dositei,
(167a).

Ierusalimului

Actele sinodului din Constau-

tinopol (lti91).

Rspunsurile patriarhilor

orto-

doci

orientali (raritenl) efitre an-

glicanul

Anomotus (17161725),
si-

Mrturisirea de credina a

nodului

din Constantin opol (1727), ConEnciclica sinodului din stani nopol impotriva misionarilor

protestani (1836), Enciclica sinodului din Constantin opol impotriva inovaiilor latine (1S3S),

Rspunsul

patriarhilor

orto-

texte
rele

simbolici?

ortodoxe urmtoa-

(rftsritenl) orientali doci Papa Plus al IX-lea (1848).

ctre

Enciclica Ctre |c&U!ete arhiereti ate Rsritului" {8GB) fi patriarhului Folie

Rspunsul sinodului
ctre

din

stant! no pol

papa

ConLeon al

Xm-lea (1895). En ci clicile

nice

Patriarhiei
La

Scrisoarea I ctre Petru al AntohM (1054) a patriarhului Mi hali Ceru Iar te al Con stan tlnopolulu. Deciziile sinoadelor de la Con stantinopol (134! 1351) cu privire
la

cu privire
(inaa
s

ecumemicarea ecume-

nic

19525.

*Unele dintre dogmele

prapavduirtfe
din Jnviffl-

pstrate
tttra

rfc

Biseric

te

avem

Scrisoarea *Ci1tre
de pretutindeni

islhasm.

scris,

cretini! orln-

din
iaJnfl.

docsl

(IW

-H4I)

pe atclc ins, le -am primit In Tradiia apostoli tor, trantmiis Anintfoui aceste r&trgorii mi cn#*

Mrcii Edenicul de Efes. Mrturisirea de credina n Iul Ghenadius Scbolars. Cele trei rspunsuri ale patria lu

eaJ- aularitala pentru ev/avfe, Nimeni nu p*nvei spune cttvlnt mpotriva atestam,
Ira

nimeni

nu

cunocafe.

cit

de

cit.

ne-nmMele

bisertcett.

Daca

am

neci
Ifcc*

arhului Icremia II al Constantinepolului ctre teologii protestani din Tiibingcn <I573 1SB1). Actele sinodului din Constantin opol fi fi 38).

s
ma
oi

in-lUirm oh fee futile

morr?
r-fl

nescrise, ca

vlntf

importanta, nu ne-am da

sea-

om pgubi
j

Evanghelia In pa~r\U*

Actele sinoadelor din Constan-

testrlnrjo mal mull. am propovduirea Ia numtlo ii ooJ, De pild, (ea pomenesc lucrul cet dinii $1 toarte

principale

tlnopoi
ti

l lai

(1042).

obtesc},
55

cine

nvat

prin

scris,

ca

nir-ilriruir

do TMlCffl*:

Cd.

DOGMA 0t LA
wi aw*
Aif JMrf/u
naoafcfttJmic
in

Jrw* Hritaf

ttrf

cnti t Cm
Ce
pJaJeci
nflnt

stttttt

twcvua ap*
fm

fa*/ rt

nunrJt Dontmj. ir Iman* cu m-9 twvici atunci clfid i*

p*.

2>

f I94i.
.,

p,

3*1 1
o
lui

^aa

njotfmf

H4

A!4f(irNhJi-a

crifOjnf*

In

oca
pa*

e^/Melt da

<

mxm cucei*
toh.il

aft4*Mrtf# NU ih pe cor* te annfjofiakrrt AjAfajttlt

mu

Hitiokm XfUupouh*. nMitmAtmm H 4o#IM. **"fl a^rf < t iimaicacir, ai -VrjftntttlLt AroeciaJaK XV flt71h Dogma omf Mui^JAun, vul 4. c Sch Ucbcerkv. Hrrdrt and fferd*f
'

Sam
7

gvitngAarfc,

nauuM
lucrn

Yoirk. 19?[ |.CsnrfIimfr

notat*

p# u/j
j

****
p c*fy Jr

*t

mare pufr'r ppnttu la.r^

din
fiw

aovflft an
Grtanras.
ii

3fia

Irt

In Otodealc*.

XXV
nil

tctJnn flrtvdffxi. (lUWl n* L o, 11^

rtegmd
pi j/

Jrtvdrdiurt
ft
i

o*KrJsfl.
fc

No/
i

*|j*-

AtfM
vi**

naii wr rncd n pi

f R
j i
i

^wnaMl

ru/f

pfi

prooHtaai
t

rafet-

rnninlpii

Din c* erMrff Nit M Tfndlffa fflCuM f ltafoif C* cu*|M fit nr-q Jrwtpir

(lot P 4oMort)
(J1771.
nr.

in
p

iQrto.

dla- XXIX

j~,

ne

eu mi

K Mi

fa/ coJun-

(Ml fi o*

an*

ster

Cf iVlo/fr rid
Jeptfriojvn
rit-

mJr>f

|n Japarurd

cu Pof*uf,

$i a> lunarii lui. Cin zau. f cun n^nt IflidMfurd' najaubhraAt I ccraM a* cam

mtuno
t

ca aerttia iim
noflfrf

Hu

wr

ro|. Ca Ceg a licMllurc rtiFLtutttlui UiMttv RocoroitL 107i. p. 3<3_39| t GteCfgfe* AbM*. #rtraM

rnlc/o
In
r*r

ina*olfat

pi

natffcc Oi^oti
XVII

-Milfifpollc P-^10,
p.

OtecJti-.

per/nfi

MM
ecrl

eu

MS)
lr%rf
si

Uf atfjv*,
lucru
i

Mwu

pdtfmf-o
pi

mtb

feafe,

uitU

cm* ImiM'rl

IMT PflMc ?farJorf_ #i rMrtnrJfc cam au rf*bWi

Ift

Uh
MJ

4
epottoJiF

DOGUA
ec
oo#i#m eu Convocat
Constantin

I>

LA raCSEA*

o>-o<fiiiira

feffuM
(Ar.

io ncepui c*r>

rom
Iii

fftanuMmMofJ

oara

cererea

mpratului
(^337),
dlntll

e[
I,

tt,*
SNnt.

Vacii* cri Moi. Dttpr* Denii]

flfl.

a
turti

Mare

Bythinia, in 323. n timpul

XXVII.
b
1 1 tt

f fa rf L

e/ ,

ft

-H>JL

papei 5'llvntm
fr-"umiJc

ai

cel dfcecutpl

itarsciti,

4 inovof
fjv

<*i

tk*

Ootctir

rhaoJpgr

Orita* * Coihci/k crai* *ji OnJ do* EJUiniL 3et*ntoD. P^tr4,4a Orna
Blftonoatoa.

p tf| P. 8r*t*oav U avgim dom ic fMotofito qrjodottii* tn fot -o>i- :s&ii I &U*r rt tm aglUn*. Sditian drOwn^fO*
1073,

La

uvru/toaUan

divine nu dumneaeiril FuluJ ridicau d* Arli un p,,^ n*n Alexandria. Arte iuplnea dl Ciotul tot( dup naturd. radical diferii de TatJ E mbotrkmat

Sinod problema na>

mUemi

tf

tuia.
fiU'.

Tatu

Am-

,1

Fiul

au doua naturi

diferite |

separate

Tatl

cate

vnl.

7 flS5L

n.

|7aat

N CkMcok

JVoUcmrc de ttogmd In IceMaJa 01*000*4 cQiiicmpotttn*} in Qm *. XJ (JBoL * 5, p 311-3i] j rdcaL fncpauMianM

Wf-runiifrta*
Vlt
loat.
(LiiS).

nu ore Ervepui f( ate nrmai. pe clnd Hui are un nceput, fiind creat, mi tirxiu, de Talii din coaa nu eibvt, din nefiina Tat! a

ve-

>

cf*a7nf4. In

a,. 3, p,

mtt **, *Vt fi^ ar _.

mm

Ortodoxii J3-5I3| (J. In!Stadii coloalca*

fr

xktat fnabtte de FiuJ Arte recurge ia l felul de apecuUti raiona* Itaat, atcJnd de pild dl dacA Fiul
fi

SM-^,

lari nceput, atunci ar

li

fra-

Pvt

tele

Tatlui, nu Flyl Aceaiuia Deal-

DOGMA
eur,

DE tA Ni CEEA
Fiul

31

Fiul

ea te

creatur

speciala,

nu Dumnezeu in sena strici Liinijal, rilnd primul nscut dintre creaturi. pentru nseamn aUnul-tfS r-u t Arie unul creat direct ea liu de
iar Dumnezeu din Dumnezeu, Dumnezeu are sensul de creat. Dumnezeu de Dumnezeu, Prin urmare, Cuvin tul este Fiu s! Domn i
i'hmi-

ntrupat o Dumnezeu prin fiIns Sa, identic cu a Tatlui, de rare difer numai In personalitatea Sa, Arienii se opun acestui termen

spunmd

nu

se

al hi

Biblie.

Termenul fusese respins de un sinod din An'iinhfn in 21315-, pe motivul

.i

sugera o erezie.
lillc

De

altfel n

dedi-

urmtoare, Interpretrile
cu

Dumnezeu

nu

mod
1

nece-

substanial, d pentru ca Dumnczeu-Tatl l volt -L iaca aa. Pentru cei ce puneau un accent deosebit pe argumentul sotcriologic Jui Itsus Hristos, ca a! dumnezeirii i al ntruprii lui Dumnezeu, ca de Atanasie (293373). Sfintei pftlt ifare a participat la Nleeea i a combtut arianismul, a spune ca Mnhiltorul este o creatur nseamn
sar

privire Ia vor da natere la tot atltea versiuni ,-ile arianismului. De fapt, chiar la -mod. unii ca Eustatius al Antioliiel ] Sareeus de Andre, dei oponent
ferite

ho maoustos

Arie l Orlgen, dt privete subordin ai aniamul acestora, l fr s nege dumnezeirea dup fiina a contra lui totui snL Fiului, homaotitias* deoarece ar sugera o u.-':

Ini

absurditate.
al

dru

Episcopul AlexanAlexandriei condamn, frn

lui

nltate a lui Dumnezeu n care nu persoane existe cele trei pot

ale Treimii, El
eafce

ezitare opiniile

preoie, Arie se seblu de Nicomidla, care va deveni iartlzanul l rsprijinitarul acestuia, i.ir-ndevr t Ja sinod se organizeaz

Depus din adreseaz lui "EuArie.

trei

susin ea" Dumnezeu unul. dar Se face cunoscut tp moduri de aciune aau stri de

doua grupuri oponente unul condus Je Eusebiu de NIco midia, care a prezentat o versiune extrema a
:

deci o trinitate pentru revelaie, seopuj revelaiei (aceast tendina este denumita modal l&m sau sabelianlsm), Sinodul condamna arianismul, dar nu se refera la aceasta Interpretar, Sinodul nu se pronunta" eu privire la dogma trlrilde aceea s-a UiW In totalitatea ei oprit la i n Duhul Sfint.
;

arianismului
i

{-Fiul

este

creatu-

condus de Alexandru de Fiul Alexandria, care susinea i'ina. i aste unul cu Talul dup
>)
;

altul

eternitatea Sa.

Sinodul

din

Ni ceea.

condamna

La sinod a participat Osius de Constantin lui Ordona, trimisul (din 324 mprat pe tot imperiul) n
Orient, care a acceptat declaraia de JTcrJintLl Tn Occident, doctrina trlnitar despre unitatea de fffnfi fsubstnntla) era deja formulata neJ

Sinodul echivoc, arianismul, fr" afirm e Elsua Hrlstos eae nsui Fiul lui 'Dumnezeu, nscut din eter-

persoana Tatlui, nscut, nu creai, Dumnezeu prin fiina Sa Identic cu a Ta Ui lui. Pentru a dedumneun ilntea de esen fini irea i co-eternitateo Cu vintuli.il sinodul folontrupat eu Tatl sete termenul tetOgolfc hamocusios, n senn- fi in a. consubstanial, suTc exist o unire eseniala" absonitate din

timpul lui Tertulian f+ 320). mporlal, sinodalii Frin decret care nu au semnat crezul i ana tema nu mal au dreptul s3. exercite funca lor. Arie este exilat si apoi uitat de toi. Totui, dup Nleeea, ctfoa arian a continuat n nlte verrin
1

siuni

(vor

fi

examinate
si

la capitolul

luta

ntre

Tatl

si

Fiul

ntrupat.

Controverse

erezii antitrinitare),

132

DUXOLOCilE

mai ales in perioada 351- 3^1, cnd au fost sprijinii de se mi -arienii Constantin (care din 353 conduce Acetia au ocupat tot imperiul). Timp de 40 de ani bisericile orLaConstantiiwpol. Valens, doxe din [mprat in partea orientala din 364.
este botezat arian n 3GB.

noi,

numele Tu, de-mare-cuvllna Tatlui l al Fiului i al Sf n tulul Duh". Doxologia indica cel mai bine pminteasca Biserica faptul alturi de Biserica eoncelebreaza
a!

sa

mreasc

prea

cinstitul

DOXOLOGIE Lgf, lat. gioria - lauda,

mreia
gciunii,
lui
al

doxa -h Legq mrire, slav]

dincioilor -nchipuind n mod Lainic (Tmm.il Heruvc) rfntarea cetepe Tine Te laud lor ngereti
:

creasc (Apoc.

&,

13),

corul

cre-

forma imnologc imnograflc de a expHma transcendena, puterea i

Dumnezeu
citului

in actul ru-

liturgic-, ai

omi-

toate puterile cereti i n&lftm...*. Tradiia a preluat ca model biblic de doxalgie Magnip55) cat-id (Le 1,

ie mrire

46

J face liei i discursului teologic, l avel i dojcoo apropiere ntre Euharistie loge, intre mulumire ilaud (I Tes,

,iMArf>st*?,

KtittBta
cttktii

al

meu. fM Domnul
c/l-

t<
Cfl

biicuEtt

meu

Dummr.cu,

MfiLiixrtOfiil
ra

mcm.

de Dumnezeu, singurul vrednic cu adevrat de a O ludiiL, ia Lorma litaDeci, fie niei de proslvire. bei, fie bfi facei mJneal, fie totul pentru slava altceva, facei (doxa) lui Dumnezeu* {I Cor, 10, 31). De unde insistena nu numai asupra structurii doxoloaice a doymei, ti
5,

17 ) t deoarece

recunotina

fa

j
$|
fj

r.uiat spre smerenia roatei Salt, voi ier ir i toate neaiat de ftcam

murile.

icut mie mrire CcJ putvttiic Lut in neam slnt namefe LuJ i mila t*m d* Dlruul. In neam sjpftt c*i
ffiJ-o

Fcut -a
risipii*

t&rt*

p&

bmut ru cei mndrf cu

&** puternici

Su

Domnul,
Irf*

cugetul

mii ior,

Biserica ea te temTu Biserica slaplul slavei divine vei Tale stind, n cer a ata ni se

asupra

ideii

pajoriUa pe
ni
cr

ridicai
J-a

min

f **' umplut tla

de pe icsupe pe eef Wmertfi buntU, lat pe cei

p

pare*

<cf.

Ia.

6,

13).

hoga\i l-a acoj aiafu de$&rfl>

forme de rugExista diverse cinne sau doxologie : de mulumire, de laud, de mrturisire, de cerere, toate ncepind cu Drixa Patri,,. Cea mai nalt expresie de lauda Ca estf? nsi doxologia trinltar ie se cuvine toat mrirea, cinstea Tatlui si Fiului si nchinciunea, i Sfntulul Duh*. Pentru Nlcolae
:

A
$I-a

sprl finit
ffiftNi

fjc

Urnei

slujitorul
Sd.
lui

Sflu.

tf

ammlc de

mfjfl

precum a

grit ctre
!st*tnm\iei

pr im

ntqttL

Avrnam

&
J

Iul n veac.
|ebri.ik\i

DUHUL SFlNT
gr.

ftuao

Pnevma

lat.

Splritus

In 4, 24 Spiritul lui a treia peraoan a 17] II Cur. 3, Sfintei Treimi, despre care articolul
; :

Dumnezeu

suflul.

Cabaalla
liturghii,
p.

(Explicarea
4,

dumnezeietii
trad.
cit.,

preotului l credincioilor din cadrul liturghiei intesc sa constituie o unica l grandioas dtizologie euhari atic, aa cum arata
turile,

XXIII, S 1163), toate rugciunile, gesriturile

din Simbolul de credina spune Cred ntr-Unui Duhul Sftnt DomCare din de-viat-Filctorul, nul Tatl purcede, Cela ce mpreun cu Tatl l cu Fiul este nchinat i slTare a grit prin prooroci*. vit,
8
: t

ecfonisu]
:

ni lor

dup ectenia catchumeO* i acetia, mpreuna cu

Duhul care d

via

(loan

fi,

63) este
1.

prezent la crearea lumii (Fac

2)

DUHUL
La botezul
lui

f.J

1NT

ia:i

Ilsus n Iordan,
1

Duhul

arata In chip de porumbe] l niEih peste El, conflrrnnd ca Acesta Dumnezeu. Iisus eaie Cuvlntul ]q iste de a Lunci plin de Duhul Sfnt
in MTuinlluLira .Sa. -Duhul este peste Mine* (Luca 3

veni Mngttetorul, pe Care Eu ! voi limite vou de la Tatl, Duhul Vh,'v, irului, Care de la Tatl pur-

Domnului
h

Esie acelai Duh pe care-] gsim prezent creaiei (Facere l T 2)> la ncepu Lui Este acelai Duh pe care Dumnezeu speciale Ju eelcr ce au rutul unt Juidecatori i efi de popoare dectori 3, 10}, profeii ent micat vorde Duhul lui Dumnezeu beasc* sa apere dreptatea Iul Dumcheme nezeu in riadul oamenilor, poporul La convertire (Isala 61, 13), Profetul Io ii enuna un timp dnd Duhul ne va cla peste tot Bufleiul (Ml 8, t fi). Aceast fAg/iduina S-a mplinii in ziua Cincizeci rnil, la 50 de zile dupfi Pati, cnd evreii btoreau darea Legii pe muntele 2. 17). Din acest mo51 nai (Fapte ment. Eserj ;i, impurul Iul DumiH' l o spezeu care are o credina e condus de Duhul lui Dumneeu. Ereziile pnevmatotogce din
Ui).

despre Mlneu (In 15, 2*3). Duhul purcede din Tatl dup existenta Sa, dar are o micare venica de ieire din Tatl spre Fiul, Prin purcederea Sa, Duhul unelte pe Tatl i Fiul, svirete o
cede,

Acela

va

mrturisi

s s

unitate de viaa *i iubire ntre. Tatl l Fini Sflntul loan Damaschin spune Ci Ditiml purcede de ta TauiL Se odihnete n Fiul, prin Care <]

Se
... f

Se face cunoscut (Da

trad.

,tuu-

, Ji

^ 7_ii,
El Se
[irln
J'^iui

34).

odihnete
Fiul
1,

cit, p. 17, 2B, in Fiul, str-

lucite

eate

trtmls de
fcc^ea

ctre
Se

(In

3235). De

numete nu numai Duh al Tatlui, ci si Duh al Fiului. Tot el

spunt*
cil
;

u Duhul

lut

Dumnezeu

care putere substaniala, ette o ipo&tasa proprie ei eidt Tntr-o in>ii jl, Care purcedn din Tatl l Se odihnete fm Fiul s I face cunoscut,
r

nm,

EREZII) nu au contestat persoana Duhului Sfnt, ci divinitatea l deofiinimea aceateia

primele
secole
(v.

poate s3 Se despart de Dumnezeu, in Care exist, si de Cuvin [risoete, i nici nu Iul, pe C'ivr e pierde in nee* latena, ci exsta dup asemnaIn chip substanial

iu

cu Tai fii.
rinii

Faa

de aceste

erezii,

p-

au precizat mai multe pnevmatologel, pornind pecte ale de 1b principiul stabilit de aui aile,
Bisericii
du|/.'j

cjire,

dacii

Duhul

este o crea-

turii,

prfn El

dumnezeiasc, Dumnezeu, proaj Purcederea (ekporevsls

noi nu la firea

participam

la

Duind Sini cute Cuvin tulul de-slne-mlctor, activ* viu, liber, voiete totdeauna binele si, n orice Intenie a Lui. puterea coincide CU vninit, este de nceput i i'r de sflt*i Niciodat Cu vin tul nu a Tatlui, nici Duhul. Cuvinlipsit
rea

fr

de la proe.cdo), ca fojisiihstnnialltii Sale

cesslQ,
{v.

dovad
ctJ

Tatl

de Care coe^lat nainte de veacuri

ii Care

PURCEDERE}, Duhul Sf?>tJ este o flint cu Tatl l cu Fiul, cu

$i

aceeai voina l energie dumneaei ase^ avnd persoan si lucrare proprie, El pureede din veci din Tatl, dar este trimis
n

mprtete

timp de cAtre Fiul

*lar cind va

[tbidem. p. 17). b) UuUnl In parte la creaie i la ntreaga conomle a providenei i mntuni. Pentru Grlgorle tie TTbizionz. Duhul este co-creator cu Fiul Creaie ort si in nviere att n (OwiUfi XJJ la Cmcizecime 14. P.G. 3G\ 44rt). Sflntul Vasle vorbete de trei moduri n care persoanele TreiTatl mii slnt cauze ale creaiei iniiatoare a tot ce e *te cauza creat, deoarece din voina Sa se eretutui
:

134

DlUUL 5P1NT
lui,

eazS totul Piui este cauza ef lelent, existena deoarece prin El vine tei ce e creat, Iar Duhul este cauza sfintoare, pentru ca prin El ajunge preata la desvlrslre (D^pre Duhul P.G. 32, 136). Dufcu! Sffnt 16, 38 FiuVi -vtf la parte i Ia ntruparea *de lui Care S-a nscut dup trup, Fecioara la Duhul Sftnt i. din
;

loan Hrisostom afirma daca n-ar fi Efebul SJflt. n-ar

Iar

c
fi

nici ptstor, nici ric- (Omilie Ia

50, 463).

nvtori
Cincizedme

Bise2, P.G,

M-

Tot loan -Hrisostom spune c, fr venirea Duhului Sftut. Biserica n-ar Despre Preot ic, VI luat fiin Ci trad. D. Fednru, n Biserica Orto-

ria

ntrupeaz

dar El rmne asupra Fiului pentru totdeauna. La botezul peste n Iordan, Duhul S-a cbborit umanitatea lui liaus pentru a o sfini, dei nu avea p 8 cat (Mt. 3, Ifi), Iar de la Cincizeci mi? este trimis n
1

Wt

1,
,

1B,

30).

Duhul nu Se

dox Romna LXXV

ftf$.
i

(1957),

l0

Aceasta, deoarece toata fiavea nevoie de sfinirea Duhului l deoarece nimeni nu putea t
intre
i

mpria
n

lui

Dumnezeu

r naterea de
primit

sus, udlc ari a real o

lume ca Duh al Fiului o icOTiomle c) Exist

nunului Sflnt (Fapte
Identifica
1,

5),

cu

sfinirea
;

n
4,

(Rom.
fiind

5,

1319

Gal

proprie care se HrUJtos Ity, El

noua ^De nu se va jir n Duhul Sfint : nate cineva din ap i din Duh, nu intre n mpria lut va putea Dumnezeu)* (Tn 3, 5). Biserica cre^
fi

mod

via

Chirii al sfinenia nsi. Alexandriei accentueaz rolnl speapropierea pertal al Duhului n sonal prin harul Tndumnezeltnr. Orice dar sfini tor vine de la Tatfll, prin Flnh n Duftut Sptt. Ne unim
ti
,'
i

ntemeiata l;i Cincizedrne cjnd Duhul Sfmt, n chip de limb de foc, a cobort asupra Fecioarei Mria, a apostolilor l a celor care erau cu el (Fapte 2,

tin

vfiut

fost

13 14).
Sftnt

Duhul

comunica

energiile

Tfttal

prin Fiul

Buhul

Sflnt,

sau Duhul Imprima in su Netul nos-

imaginea Fiului, Care este chipul Tatlui. Duhul nu nlocuiete pe Hrtattw, ci 11 aduce (tn noi, modeleaz n noi, mal eafl* n^ l tz n El, In Duhul, devenim primim fOTEfta adit nn-formi.
Irn
:

Sfintei Treimi, care este libertatea II Cor. in comuniune fin 8, ne refren 17). CV ntta ^uunlr, ndn

EH B*t6 puterea divine n Tainelor i El consacr pe slujitorii bisericeti (Fapte 20, 20), ca *coTainelor lui Dumnezeu!" nornl al (I Cor, 4, 1), Dulnd Sfnt d. viai pe care evanghelice instituiilor Mrstos le-a ntemeiat (Fapte 2, 42), El prlstreaz Biserica spre a fi una, afinii, sel^rnicessc si trpostaIiea> Cor. 12. (I El mparte hatismele
3

Blsorli "

este
(It

lucrarea Pt. 1, 4: In

proprie
10,

Duhului
n

11),

rlnriirllo

30).

Tradiia

rsritean

pus

un

Perete a arvuna motenirii (Ef< 1, 1314),

itoare.
d)

nelo miDuhului SfM este

$!
fSflfidi.il

slave!

viitoare

accent deosebit pe rolul dec! siv al Duhului Sftnt nu numai n actul de sfinire personal, el i n sfinirea creaiei, prin viaa sacra mental, precum i n vist ti b ari sm atica organizarea Bisericii. Sftnta Vasi structura Bisericii, in sile aratei

Sftnt eate ePufttil AdeBiserlni davQrulum. adic El

Duhut

rul de a

pzi adevrul, a cluzete l o ferete de orice greeala (In H, Care cunoate Duhul Sflfcti 26), adlnciirile luj Dumnezeu (I Cor. 2
t

special

slujirile,

este

opera Duhu-

I0)

inspirat pe

profeii dinainte

DUKUL
Je Hrlatofl

SFIN-T

135

chiului P&t* Duhul

pe autorii crilor VeNoului Testament Unul

:

gEtfeti

Aii

Dumnezeu
n

effd,

P'** puia rea

El
tor

provJde?TfTf/loo,

foaie,

$1

mic roprin
-vd1

inSfint, sfinltorul r dumnezetoru tuturor, Cel care r' vorbit In Legeni Profei, n Vechi

[lunea

natumtH
flrfuco

din
ia

Waraiw,

artQBa
t&tf

cuna.fi inia

JnpJoJor

ffrcff,

JflipoWv'd

flntlutelj !

Urli

l Noul Testam enL- (B

Ierusalimului

Chirii

ui
t

Cateheza

(rad,

D Periam
rolul

XVU
472).

p.

P-

simt, adic pe c*J c pe cei in si.ar are voiaja nUspu^a Jffre pflfefoM ptrfUf^ale UrlL Cci *e InfJmpfd A tor drepte
:ii.'ii,v<
r-::.
:
.-

rinii

mai (des l aplicarea Evanghein nelegerea Hristoa, de In Ckirzedme liei Uri pin In a dua Sa venire, Patriarhul Fote apune c Duhul este cel rare completeaz ce a descoperit lisus
vild
1

Duhului

r. r

baruri
de

5/

nomaiLi

tnui\f

rare
o.-.if

titic

via

fripte

hune

-Fv*-

r
.

ingih nSJPeiica cate sipsteau tiJa^fl jw poate sptrne fe oftfp fleAjs*/eJ

jn.vaj

cd

iTfe

fu[J

i t sifT

Duhul
insa"

Sllnt.

nlt-un rhlp

d&QMbH
fof/

i
fo

n n/t !n(e-

Hrtefcoa
rul

Tu ne
parte,

s]
Ifi?

^"scoperlt

a-

M
rflfj'J

af/ct
t?/

Jn

ac*Jn car?
?j'

l^/au
vistea

<et^
tat-

Mmgietorul ne

''.\ Jn

^uai/ncq leg^n
^^fJi(n

cluzete

adevrul^ (te&pre cluzirea Duhului P.G. 10?, M

ia tot

p&rurtci'Jur

?i

cfefpno dcsflvlr-

300) n general, interpretarea Tra. 'v-rl felurii diiei ca o completare Dm/ini decurge din nvtura descoper noi sensuri, proSijfnt mde, ale Evangheliei lui Uristo*, transmis A prin cUdasonlU aposto-

id^ffl
,-fnriffl

viitoare
crr-FS^-f/a

Jn

HW*/6a
fpteAfrf
fpre ctta
Ifl

De

a^eec

.y|

d/JdrTE
i

rouW, cafOj

pflm.-i'nJ
r

tluftftti
<

vbchr

[jmbre
if

i-nu

r/

ru bticu^te
p-

nou

lairtiefl.

r>^r mari

ftgA modurile
flJ;

amfnlf.lv
Ifl

nai

.flJs,

oJ/J In

cltfp

ro(f af(?la

ccj-e

Ikm.
c)
lrir'in

mi

uin5t' i nft

prin

rrvdfa
se
fe

nnrete cu

***

Evanghelistul^

care vor-

ydral cfumPe^JtMfi ^/

^nrfumitt.'cj'j'tf

ol ?uJ

bete pe '.ai.: deapre natura l hterarea" Duhului -$#rti (cap. 1GJ, subM
Acestuia de ntasf ndeosebi npapar ac l e to, de mngiEetnr rator. Duhitl este Cel care prea&Lvuste pe Fiul, ded Cel care S \c.ongmiei Fiului dimensiunea ci efiha^
rolul
r>i

HrlUo^ In
ii
1

acfylfa

ai/ ru ratmai cq
jji.^f:^,

c*i

*u ai/ne

pr/n

pro'vi-

rfent,

rafunea

naturala,

apoi

ea

eeJ

cp

b
rfiQ

c/esrrupcrd
fof
ri'fi

?J

ie

e^cafna pofunc.'ior i ptfxJ*vestete tfvtvlr-reu vUoqHrisios,

ci
rr

r*

Jnirn
Jn
i.'f

co ce/ ce i*
ftflf<

rJi's/i

Jn.'/.'^'r?

(fUJttS

titfnii'f

o legi dl.

n lin ten de DuhfO.

ComuCincizeci mc, 're tini lor este dependent

De

la

cn tfUIfar da In^e/cpc/unc # mi/na/ In nreid torc ji-ou curfft

f?r^n

Tt'^^n/fl.

Dflr

Care o teap de linhut Prn eahatologic. veacul Sfnt, poporul Iul Dumnezeu tr*11e?te att In pianul Istoriei d! i in cel al
SfiuL
<?& li teologiei.

Jru/7cfLj/

$t

trupul

prin
a

dtprlndete-ri

In

mp J/n/f ea
cwefla
i7Sf/rtJa
^ ;,-j

Jnformnl
ra
^f
(

porunpl/oj-,
ai

Jninr

pp/irr;cn

Inlm

Si,

prin

cuft-o

j/nip/a
,

npjnafef/nJd

ce

Prin Invocarea Buhului Sftnt. trupul lui Hrstos se afla continuitii i dUconn misterul fctnuftl! istorice, punlnd viaa aa
:;ub
u }e]

rj^f f tf^ef c
*:(

Jji

fprlnd 3 n min tea

itleauri.
l

for pr*-n-

(urtifefe

nctjrd/ft?le

rare

|J

rM/cfl

ia
r

Ifrdujjjn<;'?ci r.'

$l.

MaJtfta

Mflr*
t$,

(!^nontl
n

RflspuPtilTi
3.

rlr?
p.
sr.

der-ata
Siint

Duhului
te

SfSn*
din
*:<*

rr/oi:.

rom., voj,

^a

Ttff&ti**

45j r

ntiUul

ab&uti
fcite

nici o

1 1

o q

Vasfle.

Dcsprv
]ti

laptur

.f!

mai afes
fl*

ttfn

s-au Jn-

''.'Mf

S&U trad
bolea,

fr.

iitiblicatS
i

coli.

itl-^i/iT"!

raiune. Fi a iustina Trr exis* forare, InfrucM Dumnweu fi

rtSource

Chretenne-ti)

Mae-cu

Ascetul.
h

spre

In

FUoc.

rpm.

vel.

Ip

I.ill

DUHUL SrlNT
2&729flf
Grlgorie

p.

Palama,
1

Despre
PIUjc

este

imp&ttSlrea

mm., voi, CgfwMIfl Fericitului August In despre pd1

dumnese/oscd, 400 7. p. 374

21. In

tefan Alene,
Vili
lefi.

pupa Damasus (30S 3B4). Scopul sinodului eate de a se pronuna n legtur cu afirmaia pnevmmi;manilor

(dumani

caf

5/

Jtafj

In

vStul]
p,

(195Q}

m,

Sfl,

330

TealoiJceu,
34fl
?

[ormulat de
strmtlnopol, v&

Duhului), Maoedonto din Conai

tnan

Duhul

St'int

este o

Cc/ttr epiif

Iftotoff/ee

orontifc

JajUJ rffnlrc nnfUfd fJ

asupra feportaft \n Studii Tau4, p.

lagiCOB,

Xtl

(1950),

nt

'i26 SSt

Athatia^e Jaf tic. /p^oduct/pn a JN) #te du Saini fisurii ehez ies Feres Cappadodtens.
p,

UJioJo-

creatur. Sinodul s~a releiit i la diversele variante ale arianismului Mai Intil, este de remarcat partlciparea la sinod u unet ploiade de

In

MEPREQ,
ut
/a

0334
vie

(1073),

t-15 Jttif
^a

D. Sl-IuUuEip, Le Sa^il

BWHfl

mari teologi i personaliti biseriMeletle de Anceti ale timpului Grlgorie de Constantlnopol, tiohla,
:

dan*

tMotogte
n

de

J'Effffec

XXVI, 87 (1974), Yarnamura T/ic &*? p. afiU^a! K*& lopcaiunt uJ tte> Doctrine ol *w JJe/y&pMJ SI, fiasfJ fl * in Patritftc Phito&aphy
Orfarf&xc,

Contacta,

Gregoj-y d/
i

NyMu,

In

SVTQ

Ifl,

(13741

OrtkodQxie st A. de p. Jr 21 Cat baluilsmv: du persan nu Jiam &n pneumalotogle. Ut Revua ThGnSoglqinj da LmiHalleux,
VHln.,
6,
]

Alexandriei, Chirii al al Cezflreil k'fiiMili inului, GheSasle Paleatlnef, Grlgorie de Nyssa, Petru de Sa vasta, Amfitotile fi Iconlu, Dtodor de Tars. La preedinia sinodului s-au succedat Meletie al AnNectarie de Grlgorie i tlohlei, ConstnntlnopoL Tn al doilea rrnd, silirnoiel
al
:

nodalii snt
tal
al
3

contieni de

rolul capi-

flGS).
Sf,

PsrmanllHr,
ir^ne of fhe

V Or egory
Spif/lj
5fl

3-30;
of

Mritau
Doc-

terminologici

trinitate,

nu

Nysara'j

numn

^oJy
r

n nEkkleslflstllios
p.

Pharos
C.

(EPh1

fi 978),

41 100
/n
rir,

>

TsdrpamlL.

Pireu maf of Cor

In Et'h.
fii

rto?

Eastern Rhuwlf,
p.

(I97fl,

201209) Andre de Hali, La ProHttfcfl de 1'Ejpr.fl-flniftJ dems le Symuofe de CcmstdiffincipJcL Ici oRevue Theoloqtquo
dfl

pentru exprimarea doctrinei ortodoxe n totala fidelitate faa de *dotfma de la Ni ceea, d i n vederea pstrrii unitii ecumenice ntre diverse interpretri care divizau Biserica, pentru practic pasto-

LtwvaJu 10 <1873), l.l.S Mi D, SilSfnfuf

In

leonomlc a ortodocilor. Tocmai din aceast cauz, termenul JiomQOwias, termen aproral^
tactica

nLloae,

Duh

Jrt

revelai I?

In

fll-

wtlc,
p.

Ortodoxia h,

XXVI

[iff4>,

^r,2,

lfl24Uj

rriiawflfr

dr

Toan Ramureanu, Sfnadrjf nta ConaJonHriopoJ f3M)

r

vlfdfurit
fljflilHTli.il

despre Duhul SfJirt ronslqnMrtopQWePi.

$f

B/scrtafl.

Jn

studii

Tyoluijlec.

XXI lfl),
:

tir-

5-e.

piat pentru a defini consubstanialitatea FiuJui ntrupat cu Tatl, n-a putut sa fie impus. Sfintul Vaslle, a crui teologie trlnitar a Influenat n mod absolut stnodul, dei murise cu doi ani In urm, in 373. n-a cerut ca si5 fie aplicat, n crez, Duhu-

DUHUL SFINT C*l ce eu 7'atat ejfe mpreun adorat i ntfrft.

Sinodul II ecumenic, Constantinopol 381, conceput ca sinod al episcopilor din Orient este convocat de Teodosle I (378 3S5), Jmpratul purtesi Cre din J0O guvern&ax orientala a Imperiului roman, urni ind lui Gratian Episcop de Roma

Preferind termeni i nume care ae gsesc hi Sfmta Scriptura

lui Sfnt,

in practica

liturgica,

care pot

obine

tuturor, Sfntul consensul Vaslle folosete cu precdere termenul homottmos, n sensul ca Duhului I se cuvine o adorare i dnEite identic cu cea a Tatlui i

a Fiului

DUHUL SUNT
sinod inut n Antiohia in 3S2 condamnase din neu arianismul dar

137

Un

3i

prerea

Duhul te

Separat accepta *ousia

dup

creatur, fiina de Fiul. Sinodul

o

Dumnezeu. Expresia i cu Fiul este cela ce cu Tatl mpreun nchinat i mrit este foexisteni a
iul

homooiksiQ&t

Tatlui.

din ascut Ousia este folosit

r.

ideea lui Arie ca Fiul a fost creat din ceea ce nu exista, din nimic. Alii accepi conFiului in brunat, substanialitatea Duhului. Sinocu Tatl, dar nu a perdul din Alexandria a artat sifla o confuzie referitoare la relaiile ntre Persoanele divine i terminologia folosit pn acum trebuie sa fie clarii icat. De pilda, ter-

pentru a

nega

losit ca echivalena cu h&tWQ&stea, pentru a exprima consubstaniali tatea i co -eternitatea Iul Dumnezeu treime de persoane. Este luata Sf in tu lui vocabularul direct din Vasile cel Mare, care, Sn lucrarea sa Despre Dtihul Sfnt, examineaz doxoLogiUe biblice i liturgice cu cat.-ix

m Slav Taracter treimk-, de pild tlui Fiului mpreun cu Duhul, sau prin Fiul In Duhul Sfnt* In aprarea acestora, Sftntul VasUe se bazeaz pe texte biblice, n special
:

menul
fiind

hyjtostasi&
folosit

este

ambiguu,
diferite

cu
;

sensuri

in

dou

afirmaii ipostas, ftdii-H o fiina Dumnezeu are trei i postase, adlc Persoane, Sinodul, pornind de La principiul ci diferenele vei ba ic nu Bint importante cit vreme sensul cele doua este acelai, gfiseie afirmaii de mai sus snt acceptaprima (tre ipostaae) nu bile dac A

Dumnezeu

are o ousia
;

dar si pe tradiia kerygmatio, deoarece textul devenise invocare sacramental, ca formula" a Botezului. De aceea el a credina ortodox putut apune No creeste conform botezului dem asa cum sntem botezai ai noi cum noi credem, doxologm aa

Matei

2B,

19,

stabilind astfel principiu! !er ornniii. Despre Duhul (vezi Isx -redendi Sfnt, cap 27 l 23).

nseamn
beliantsm).

triteitrtn.

Iar
la

a doua

(o

ipostas) nu duce

modalism

(sa-

Preocupat a evite termeni absir.ici i necunoscui* Sinodul ecumenic din 381 recurge la denumiri
s3

Sinodul din 381 (canonul 1) condamn In ansamblu pe se mi arieni de ta MacedofSeu macedoneni

nie),

numii pnevmatomahl.
Tatii atunci U conin Et nsui, cupitwlml n tiroiasi
ia

-CJnd re gini im

expresii biblice, acceptate n lima Cred Liturgic, si n Duhul bajul

Mprm
timp
$t

pe
ntti

Fitil

prin

rol/cxle, iar tind

ii

Sfnt,

Domnul, de via fctorul, care din Tatl purcede, care cu Tatl i cu Fiul este mpreuna adorat si mrit, care a vorbit prn .profei-.

e&nrepeBfl

p$ Ar&stj,
rfo

atu nci nu

r*c

des-

p&rim
gic

Duhul

Sljnt, ci In chip lo-

zini
farJf

deodat,, potrivit Nfaje/, tf-o reprefel fa ea ns&t. crmcntiUt Io aa

a
ttl

Toi termenii slnt biblici TI Cor,, 3, Romani, 8 2 1713; [oan $3

:

numai una
Ducii

erori fata

fa

***>
par-

fi,

iret
;

parjsorsne,
II

nelegi eu adevrat

25 I Cor. 2, 12 II Petru 1,31. Sinodul a schimpara bat de la (loan 15, 36) cu din (cf, 1 Cor, eh 3 12) (qul a Petre protedit qul ex Deo est) Expresia din Tal l purcedem recunoate monarhia^ Tatlui, dar i persoana ca entitate individuala de
11

Cor.
:

3,

E>

loan

15,

pe Piui.
[iki,
V-l

wl

vedea din njnirufaud

va nduAQ* pe ete*o' puric, pe ToW l din ceaialiG pe Duhul Sdu propriu, Intr^atfevr, Cui cart e merpu In Tai Al, Aceia nu vn puU:u li tuA da Taial -i nu

va li ntetotlitta d*p&tit du Duhtti Siu, Cute lucrzut Jlu/ In tO|f. $t fa' osa dav primeti pe TuULi ftfilt puterea LuJ

ILiQ

DUMNEZEU Dl jMr^ B7
Tt\

fcl

*B

primsdU
DtifruJ,

octlaflJ
CBfl

timp
nri-1

?i

pe *iai

?J

pfi

ponfru
irt-(J

ud JW
gfeftf
jj'i,'[J;

eM pta.'iifa Jri ri* JncMpui o frtafmpan* sau o

JtmpdrfJf** ?n
fflr
fJfe

aa
cf

iul

ii,c;[

f-uj

*ri

/to

0U!ft

Sa dar creaia nu ine de esena Sa. Ca i Vechiul Testament (s, 'P Dan. Ei, 20), Noul Tes40 Ps. 104 numai categorii tament foloseau*
p

r#tdl teu ta
frai,

QwNi
o

*d

iJe

personale

atunci
cel

mii

5* reler

la

concepi Tn acelai
sf

litfip

Dumnezeu
j

In

Ei

o
fl|

comunitate!

tf#Of*kfre

ne-

.'nnhj

cumva
tiu

telfllefcaffd,
.-.-a

MM

en eieasub-

Tefilanfltn din se con ?ontrea2ri

viu (Fapte 14 15), Vechiul 'Bestame&t

n

B^irjr^n
fiinai*

fradEateiot

rup

tonlinxtBtifM
rJc?

t&4
&<l

ocenstd
[Viatiii

comun7iu(<t
ccJ

flotil

i.'1'j'nii'ric

f^.irh'cLjJarj'fflJe.'j

.:-mrie-

marea epifanie sau eendeacencl^na^ divin (syn adic ntruparea Fin 'ui katfibauls), Iul Dumnezeu, prin care nu numai
religia

lor ciixlhicttvv*,

Msflb g^iftfa

este posibila,

i IV, trai

rom., p. ll),

zeirWj,
Jur,

DUMNEZEII DUMNEZEIRE

Thcns, Iheotes; Fiina hu premii, Existena gftgs Teologia ruafiidivina personala toana prefera categoria Euteteruiu l termenii doxcloftlci cnd vorbete de Cilna divin asa de Oumrtegeu, nume mai presus de orice numen (Fii, 2, 9), In 1 urnirea are&pagtic despre Numele divinele arat ofi Dumnezeu nu poate fi dcl definit, nfei Urnita* de Imaginile create, l

Int.

Deus, Daminus

deoarece i asutoS firea omeneasc n suntruparea dezvluie biectul epifannal -al, cameteri.il vin.

indumiieCuvMul ntrupat
pi

Su
:-

lt.it

, un DfcffWtezeu plin comptimire l iubire pentru om,

Dumn
fie

care
ii

tebbfiur*
T.c,

mbr-i^a
(ct,
si

pentru a $8ru eblpul S^U Ji-esat tn

7,

creaie
En
B,

11

15, 10

t9

ii

Dumnezeu este Domnul, Cel care con tu N^Orlfl oamenilor, aa cum arata expresia Domnul
2),:

Dumneseu--Theos-Kyr]oa,
frecvent n 5[nta Scripturi

nti' ilta
fcf.

Ps,

noiunea de Dumnezeu ca nsi este relativa, deoarece:, ea se referfi gu creaia, nu La s legtura Lui misterul fiinei Sale transcendente, upraosental'i (cf. Ldicfl ta esenfl frarfefa eet*fl*C& XV, 2).
Imaginea
de El
iui

Spte deosebire de Vechiul Testament, Noul Testamenl vbrb^ete h

mad

expliuii

despre

Dumnezeu

DtwznAzmi e&e

dat

truul n actele Sale de manifestare In treaie ijl in venirea Sa prin ntruparea Fiului, In istoria Cu tonte teofaniilc de care este plin. Vechiul Testament subliniai lui universala a tr.'insrL'ndenn sEu alnt cel ce snt* Dumnczfcu tine si a este numele prin (le, 3, 11)
:

SHnta Treime: Tat!, Fini <\ Duhul trinitar cretto uit. Monoteismul este structura supremei iubiri. Treimea este un, mod de relaie cwe depete dualismul >e care a fost unstrulM t.L'ulo;'!a Vechiului Testament. Teologia face o distincie Intre comudumnezeire, esena mu na a Iul Dumni-ffett, l ceea ce ex.bta n jurul esenei sau propdetiLc lui

Bw
<i

excelen
principiu
rile

al tul

Dumnezei DvmMr
n

zeu are existena

Sine,

nu are aii
scrie-

alt srap,

Ideea ea te re-

luat de NotU Testament, de

pnatapostolfcc l de cele dlnti crezuri cretine, In caru Dumnezsu &$ nui' 'ii ..u''tic-,. prfodpfell existenei. El este creatorul prin vo'

a esenei. fe e de caracterul fi wpol'atlc. Ci 'arA esena lui Dumti'cs eii de orice comparaie afirmativ sau

Dumnezeu. E vorb;i ded ctmdena .absolut/i n *:lne

ri

trnns-

lumea. Dwt?7i.'c.-, .iv!-.t (theotes) nu poate fi identificata cu nici o proprietate sau lucrare a lui
nagatlva

cu

DUMNEiLUDL MM E7J7! R E
Dumnezeu.
Sirii torul
I)

i,::i

evreu

Filai

nea existenei, ntr-un procea de revelaie, Dar n aceasta micare devenire, natura lui Dumnezeu
se

din Alexandria (Mec.

vorbete de

de

numek (amm" mous) dup fiina $i de Dumnezeu cu multe nume (polyonymous)

Dumnezeu
cel ffiri

nu

transform, nu primete O

form

atribute i energii. Termenii teologi privesc deci relaia dintre np s Dumnezeu, nu esena Sa, Do asemenea, tradtlu teologic patrj distinge intre firea comun $1 persoanele Treimii (v, THEIME). Persoanele snt altceva dec3t esena lor lo mun.il sau lucrrile lor comune- (v, IPQSTAS). De pild, Tuiul nu esie nume de fire sau de lucrare, aau de nsuire comii.-., i de ipoatas. Le aceea atributele ipostatke, personale, nu trebuie $& i'ic consundate cu r)sip.',:ii ile comune, iuen-flee

dup

pe care n-a avut-e mai nainte, cci Dumnezeu nu stft sub categoria
existene! determinate, ne fiind supus timpului i spaiului, Esena l

*i

existena lui Dumnezeu ermnate, ntru r?.t nu

aplica

alttt

nedepoate
?

se

eu ni

?.

tind

l unde

Ei

nu

primete o Gorln pe

care n-a

nvut-o. El nsumi fiind ..flinta^, tn moi absolut, El nsui tne micarea fiinei i limiteaz exi stern,; tn timp i spaiu; De aceea, dincolo de
1

Dumnezeu

j1

creaie

nu exist

ni-

>

durnMzeivii

cfnd

este o Tatlui, conclud ea are natura dumnee&sctfj

ivj t

firea Iul" e r e fi, care

(Eunnmie identifiDumnezeu, cu n o [jropr le-

are o Subzisten n S!nc, ca o entitate de sine stttnare, Friptura creat Si

mic altceva, Cfid El este Inexistena sau neantul

nesfrjitul.

nu

tute a

c
1

omul
decit
false

h'u

Fiul nu

pot fi private de existena de ctre Dumnezeu.

diferite

Exist

concepii

$1

idei

Vn anumit
De pild

curent

tean a preferat atributele apofatice ale Iul

Sfltr.
:

s pun

mistic r&ari* accentul pe

Uumne-

transcenden-

despre Dumneteu i despre religie. Vechiul s Noul Testament se ridic viguros impotrva poltteismulul |t a idoloatri (Deut f>, 7
; Fapte 7, 4142), La nceput, cretinii ermi numii trats tocmai pentru ca negau un dumnezeu fals, n negativ, divinitile reprodus

unuL in fiin. mi depinde de In afar existena altuia, nd RU este egal EU altceva. El nu poate fi definit prntr-o relaie, avmd im caracter
fiind de relaie,

a, Dumnswu

infinitranscendent tatea, adit- lip.^a de Urnit de poztie in timp sau nespaiali tatea, de nceput $1 sfinit in timp; i m u Indefinitul, tsbilitatea, sau
absolut,
;

Ei au fost mpotriva Iul Venus, Jupitcr, B&chUB, dac au admirat pe Platon l Aris total- Fi
j;

re ce- romane.

edic lipsa de dezvoltare. Dumnezeu, fiind plenitudinea n El nsui,

au respectat autoritatea cezarului, dar nu au adus Jertfe idolilor, n ceea ce privete structura actului
religios,

Dumnezeu
-on funda

ca

per-

nu Se
de El
rtez&U
;

m :-,pre un :;cop mai sus venicia, deoarece Dumi :

.soana

nu

Se

cu

omul,

dupfi

cum

sufletul

orice mai presus de determinare j compunere. DwrrmeAfieasta nu nseamn seu este o natur static, imobila, nfr-i impersrni,ih'i, lui Dumnezeii ia o forma de a fi*, Intra" in ordiesfte

CU Dum7\r-?M. ci unite n ambiana iubirii

rului.

nu este identic fillt doua SUpicl.'

l
efe

ha-

Pumn zeu
r>

<rJJe

unui.

iar

ImvpuJ,
6
r

necu.pt insA
fa.

uvlnd UrnlA puAqtett El exdu* pe G$ntf" fi *cuJn

***>
tiilw

iu

DUMNEZE U DUMNE ZEI RE

t eu total inaccesibil
ric-

el*

*(

nu poete
Sa.

ti

fisf^j

.j,

temelie

de-putete'lrUitjrrTf

tf

mprinM

nitf

una dintre fpturi,

a
?J

ptli

m/
dJne

prd^us

de

luata

^ulo/ai

'
i

UPtAtU
>

v/eo tleacQfcTtw ftlntlaii Dumnezeu nu estv In

lucratoare-

l tar

de

iftrJJI

*cur.i

pentru

Sin*

vufWnd.
tHnta*
togiee*

eflrtfate

JdcaJoare

itiatd

tim} nsui cil n* cile cu putin nici ncpui, nici tniftac, aici *Hrj/i, nici
altceva din cela ce sini
;iixJtftiJ

{Maxim MTluti&ltotuI, Q&pa\v W-i Suta taiiia, 1% 4 In FtlQc. rom u

t

cugetate In chip

voi
n
i

U,

p.

124 3J.
a.
r

pq cxiillnd
mef/

determini,
e
jftjjjiil
fl/

dup Bl CtfuJ te neJVtfRfettl # iniin/t, ca Cel ce

preau*
eta

>)1J o

Mc:

St.

Jcan

Chrysrjfcr

fttald

Wnla, popIn

ms

5u/

JVrrcomp^/tenJiJ/Nle

de

DwW*

rea

Juc/qj-eja

{jtfnJJiaretiJ.,

DuiouBiiEU

tui

este

MiJi|A r

sena

tf

Wd
mJneif.d
ju.'u

pur

ia" d WnW doiorn oatf&arz lat, ca Jfl U9 $ pElftaf*

eJ

BiJiipJu,

fl^Mfjmfg

fl*wJL alei

purc', Jn

of
al

tom, L OttaUEIe TI ii t, lr<id, ?i ed. GL, 167 217 Sf, lemn Domaschlu, Ca*efffi[a ,p, cil., tratL HMftj, 1, cart na Qtltidtox* ti. L Pnsttg*. Oaci fa Pairii^l p. 31 iic ftogQf* SPCK, tandra, V&52] D, BtAi

de puf ere
Tii

pu/

sirop fu.

sau
ca

da
sd
3n

plltcrv
fli

nllDau.
voi.
1.
d

IcolQCfSu
[).

Dogmaticii
L.abor
et

S4T

ofteare ici

detefmJnctffl,

SSftlp

Ortoda^o. D, sranl1cwL\ oieu e*j

Fldes,
tS

mijloc, nici Jucfata fraultian),

Mim

dt-

imu/

Genii) ve,

jue;are pur si simplu,

ttau

Ce Jucrum In

oarecare
srt

fcJ

cfeiermJnafrd, ca
li

s
?i

(te i

s'Jr-

VLadlmlr Lossky, Visinrf c( dll&n patrluUtjue qrticuc

yntre

D/eu,

ia

tta~

jusquVi

Qre-

ai

micrii

ml &M
ea

gndit

ea

exis-

Pafamas,

Neuchalol,
Jeaii
I

Dulacliau*

tivit

mai

Jnaiiitc

Kriuoi/iare.

tltt/tf*

d*-vJa(-Jfletflcnw

C ewta sup/ulWn-

NSesitl*
vt

1WJ

'J.inlelui],

mtai\i-.n\<

il&Qlovie myatfqua, P*rLs, Aubl^r, 1S53.

E
necreate [grdivine energeia putere de aciune, ludespre energiile crare [ Capitolul sau activitile, sau lucrrile divine necreate, este o dezvoltare tirzie a

ENERGII

Pentru
giile

Maxim

Mrturisitorul, ener-

teologiei bizantine,

eptind

im-

portan
Grigorie
tici

capitala

Achlndin, despre natura harului i a ndumnezeiii, Termenul energeia este fo-oioEEJu:

Palama Varlaam latini,

lui in disputa cu teologii scolas-

divine nu snt altceva dert raiunile divine n aciunea lor concreta, perceptibile la nivelul empiric al lucrurilor. In aceasta aciune, raiunile pot fi cunoscute ca enercreatoare, proniatoare i de jugii decata. Prin energii, Dumnezeu miEl nsui, _rcreaia l Se
:

mic

mnnd totui nemicat i neschimbat.

sillnasjp uj Joile}un iso consacrat de ctre al fiind gice, VMea Sinod ecumenic (Constantine pol,
GB1),

care

condamn mono-

loan Damaschln, noiunea energia are sensul de reaa oricrei nalizare sau activitate
ivlismul.

Pentru

despre natura discuiile cu teologii latini luminii taborice care sub pretextul simplicitii i nemprii-ii naturii divine spuneau Grigorie Palaharul este creat, ma (+ 1359) face distincie ntre
In

turi.

Apllcndu!

hri^tc logici,
fire

el

are voina. operaia i lucrarea ei proprie, de aceea in Hristos trebuie s fie recunoscute dou voine si doua lucruri firi, naturale potrivit cu cele
suspine

fiecare

esena lui Dumnezeu, adic dumnezeiasc necreat, nefirea schimbtoare, necuprins i negriadic l. l energiile divine necreate,
fiina sau

lucrrile sau ieirile personale prin care El Se las mprtit, Se maniEnergiile ndumnezeloste. festa i

dou

izvorsc
celor trei

dumnezeiasc
gur
si
i

cele

i omeneasc, dou lucrri snt

comun
una cu

Desiunite
alta.

dumnezeirea comun persoane ale Treimii i prin

din

opereaz

in

ceasta

tinic,

Ipostasulul lor din cauza n care snt unite lucrrile ficele ale
firii

aceasta sint unice, indivizibile^ permanente l stabile Ele snt ipostflzlate, adic exist deodat cu Persoanele
real,

sint contemplate

mod

rii

umane cu

dumnelucrare

zeieti

artndu-se teandrlca, Diferena

ca

voinen ae recunoate lor l lucrrilor unitatea Ipostasului, cci chiar dup este ce a luat trupul omenesc, Fiui
firilor,

nu simbolic. Energiile nu constituie o persoan, nu au ipostasul lor propriu l nu exist independent. Energiile snt contemplate ntr-un ipoatas i se manifest printr-o

persoan, dar nu

sint

ele

in-

*Unul

Domn
prire,

din care
,

Treime,

este

acelatf
ele.

sele ipostas.

opereaz prin
schimbare, amestecare.

fr
m-

InvStura despre energiie divine recreate constituie o caracteristic

separare

nici nici

CTft

esenial

Ortodoxiei

<?a

st

la

M2

ENERGII DIVINE
\postesutS

temelia credinei n caracterul personal al Iul Dumnezeu, "i ndurnneaeirea omuSul l in transfiguracreaiei. Teologia rea materiei l ortodoxa nelege harul anume c4 dumneze lunc, lucrare mergie ?i prin ctxripersonal i nccn ii
i:
"1,

fit

spunlnd

cil

Ei este n (oare

Bfv&tftfc wipq

a re
jfc*j

pttft

>:>

# riceefiJ bej lue/drtfp ta nt neUinitote i iwlpnsfnfrMnte.

nici
lposla.su
i.
1

rad/cd
id

fij't-/

Njci

nu
5/

feci
r.^a
Iji

fff^fllIa^Ul
Hl3

fstmfo
eawfiff

Iui
fJ

ftumnricu,
efe

presus

fff

nume

omul devine
zee$t
(It

.prta} ol ilrll
1.

dumne-

man^esia^.
areo44,
,.1/iri/r

sine JwlmpftridsJ'bJJi nUflirtd e5Bf|4 Jof es

uhJi
7n

^
e

e^
ne-

Desigur, disi postas esena, dintre tinct fa enertfie nu trebuie s fie exagerai. deoarece Bl Serica a respins emsmi-

Pt

4),

i
^1

crede Jn aceiai
nelmpJ-.'/i.

JPiBtC*a*tl,

m.',1

Impcrf^

(tliilntt
j-i

puftrriid

n anlre r rtefe^il dfa Sino fn fcsJfJ nenii.^rnrv Jn oifecI/lcfit-Ss

ianismul i moralismul, De aserr.enea ndrumnezelrea tiu trebuie neleas ca absorbie fizic a creah

rhpflrUnrfu-Sc

neJmpdrt/t
dupi

jnprfaJin-

du-$e
(M.

Jflilrtg

chipul
Deaa-fe
Mlc-c.

tatei

aoiatc.
s

QfTgofe

Paianta,

imparu^v'
rom.,
vot,

turii n

fiina
este

mul nu

Dumnezeu. Islamisaltceva de cit o mrturie

Iul

dWeieiftacS,
p,

W,

in

40a ^05J.

a confruntrii dintre

dou

"teologii

nibUogr^Ho:
CfGdJnla
p.

Sf,
III,

loan

Dama^ciiin.
trad.
ct..

liuk.ranfaUsmtil scolastic si persocoriceptl care nalismul patristic, s-au repercutat asupra multor capitole ale dog mn tu ii, n special asu pra soterooglel l teologici sacra-

OJ-odax,
Sr.

XV,

1271331
20^

GNynrU- Pitems.
In

r>f.-ap/t

^/3xi[q
p,

374
dti

luminai
1

Fior,

rum.,

val,

7,

JtJtg

MsyenfJfufi,

LilrotJui''
i-.l,

tton

J'Wudc de Gr&ga/Je
Seu!l,

Paiiimnff.
3

mentale, Mei sil

nu

OKtiti
fa>

itons

Pfl^s,
eE

1959

tdito,

/num.-

dumnezeirea
eurt

rrj'ina
t't

nom/.'iniialc
u?J

myar^u;e eh re
aJfcc/o^

am ne
QO-S
r.r r^e

mpAfafa
sa
iiu
tfe

rjamrqjwu

create

flyjsoUc*

X/V-e

In

Nfliivclle
p.

C4cj'

flCeife fcinj

lucrri

q& lui
ad

fimneitiu.

n^vue
914
tt
I

TtiiialDi|lqlitri\

6$
dsfts

(1957],

Nici
/a

cobori

f\dml

jrtrtuinncBeWbi
rstr

B4a;l

KfJViJflii'^H?,

rEssenrc

Ireapla

creaiurt, do
a

robort

*e-sicr]ce
t.'e

(ii^irbt

Ja iJ)^oiog/e ni-

mpreuna cu
pe ceva

pe Cei &o o*e

ffref
5fl

"tfto

J^c

r/rueJJe

$r pj-Murd acei*
flnftfefrtfi

teri

ruj

tott ce

fptui nea S-a tcui ta noi Cci cum ar li &s fac pefltm mJi ca iwA binevoit

laen,

tn

t, Symhaii s Nwvcttu Jheo. MeaaBgcr du Vcx^rrhat du

ru.eJRiK p
s

Fiul tul

Dum-

pajrlirchc

nr,

7."

7i,
ffffi

1971,

* 15] 170
<St.

ldfm,
St.
1

SJxrtp^flUV

of

Di-

vide Naturc and thc

Ditflncttonfi

in

God.
in
' i

rfftcfl

nu

Sflni,

d
ii

Whf P* bine *3< eto fifl niJ o rrenlurd, mc/

jw-ar
JJ

mparte
iJirJeriJ

awo-rdlng io

GrcgorY
!"nr-.::h..|if
P

ol
.1

Nytta,
iJil
,

VlfttLtanli *

:'

n-af
5-a

du(

duJiuJ

Se/tfjnbUJ

(SVTQ).

21

(J0T7J,

trupului

pe

con?

iUl'f&U-l

a**

fecioara,
fcwJfUJ'J

trvt

om?

Sici

s
pe

Edmund
r

Huiiey,
(ie

nr 3 p. The P&*BM
oJ

71

104,

Energy

nu
int

Iei
r

Simziurs In

Wteojagy

Sr.

Gr^oJ^

a/e ipturllor
tul

pe cei ca

biserici
nJcJ

aio

Dumnezeu, adic Jfc/t, incll Uite sa nu [e led util <*< te abii rfe la Jmpflr^rsa nu- numai
stinit

pe

PalctiM4 In s\n:q, la (1974), i. p\ 'iz4ft| Cen-.gea Barroli.,- Pa^mJsm fievi^te^.

ti

SVTQ,

19

(3975},

nr.

4,

p,

2tt*3|
ttfti
?rj-

duptweJoW.fl
texpingt

9/

.'ii,'umn::^- (!!.'.,

vi

Chrlstus Yannafte.
lA-een

IH
In

rifirfm<:(/on

nade/dea
'ii*7i.'u

tn

ea. Nici
rft

Efscvn^e

rtnd

HnerejJ'oa

etnd

fj

nu

faci

pe
3fl

n
nu

allt

aepttilneioa,

IneK

pornnee for riicOJogy.

4,

S%^TQ,

]9(l?n),
JValufdl
i

piiai

flrui 3iMri

laptttiilor
zis,

Lut raionala nu-L iaci pe Ui

Lui imnfiitAirc curita, Mat uirw

ftfislt

p,

-232245;

D.

SMiiEloae,

de tiln[

sJ

XXVI

(iflW),

nr.

3,

V-

392-^as.

EKlPOS'1'A.HERT!

U3
J
h

enhypoftpreiuata enhyposLalon tasis, Logosului] ipostasul firii umane rele mai importante clari un;i din Leoniu de Bizan r icuri pe care
[gr-

BNIPOSTAZIEUE

PihMnfiran^:
h\
p.

Mey&ndarfr, Chitii
Thoagiit
r

Ea&lcm
ei

Qhti^ffi

ed.

cit,,

681
lut

ion

Caraba,
m".

Docffina hrfetoiQ?

giv a
LJif

Leonm

de Uimal Sludtd Ta

loglfl* XIX ( M7),

FWfceft,
tte
f

5 G,

p,

321333]
ftei.
tfe

542) o aduce bristologiei tuilcedonene. pentru a evita confuzia d in-unitpastas ter # unirea
(t

U-ur.liu

al

Blzanldut,
lui
,

zgcJ

capete
l:i

lmpfi/Jva

Sever
1

dup

AniioWc
nr.
^3

ALtard UajlfttuluU

(lUIrOl,

rea

dup

natur. Pentru
Iui

modul de unire a
omul,
scriitorul

ineLege Dumnezeu cu
ti

10.

p,

48W.
[gr.
:

dei
o
el,

bizantin araii cm. In natura creata nu vieuiete

EPECTAZ.A
tindere,
lui

epektasiH
(in

n-

urcu]

nvtura
a Tratat

dezvol-

fire

iar un purttor

riposta 5) al

tat de Grigorie de Nyssa

Moi se, sau
sire n virtute), potrivit i'letul, fiind atras de

Viaa

adic ea este n mod normal totdeauna individuauziita. Dumnezeuca Dumnezeu-FiuL Tatfil a ftotrlt
firea nepreta in tpOSaSVA uaizat a neindivid personflieat,. tifriijln}. T^ont-hi afirm S ca "dac.

de desvr-

iU

este intr-o

creia SttDumnezeu, continu micare ascentreptele superioare ale harului Urctiuj acesta
i,idli;

dent ctre
plenitudinii
Jn
Iji
1 . .

umunUateu, ttru dumnesciTcti slnt unite n esena lor, nu ar p ria tra, Chiar n untre, proprietate'
\<\
1

.1

1:11

iALlitUI

Csttfcrtl

J-i i

m-

DionisU* An:oheseu pt pagitul. crosul divin l imprim ca

care,,

dup

tural

fiecreia, atun-cl ele ar fi amestecate tonjonuna $1 cte nu ar

a
1

un element dina mit:

Iui.

in fiina

omu

mai rmme nici dumnezeire, nir umanitatea, In unirea, ipstaicZ* firea omeneasca nu mai are un centru sau subiect omenesc fUnlal autonom, aceasta nu din cauza ca" este
definitiv an-ipostttziat subiect), dj centru sau este en-ipast-aziat,

El presupune o continu eliberare de patimi (^katharsis), o cretere spiritual spre Vrsta lui Hris(El. i t 13), SimboVul epectraei l.ua

(lipsit

pentru

adic cjtitra vJn tulul, asumat hi n persoana Cu fie absubiectul Acestuia, sorbit, (v. HRISTOLOGIE. UNIRE IPOSTATIC), Faa de nestorinnism si monctflzlsrrit eare susineau

nu se oprete deloc In urcuul su, nici au-i Oxeaz limite La micarea Sa ctre nlimi, ci, odat ce a pus piriorul pe sejarJp el nu nceteaz de a W treptele acesteia i continu mereu
este

Moise

care

Er s

sa se ridice, deoarece orice treapta totdeauna, nirtpe rare o urc superioara^ (Grigotlnd, spre una

rie

de Nyssa, Vi&a
II,

lui
f

Moise Theob

nu exist fire Tara ipostav, Leoniu arat cu ipostasul divin exist prin el In&ugi i el indic distincia, nu diferena. In acest sens, ipostasul
poale
naturi
fi

Ha

227, trad. dt.

p.

2G3).

Kpectaza
virtute

nseamri;"i

aciune,

progres in deoarece creti-

nul

nu trebuie

renune niciodat
:

din individuale. Hypasia&s

constituit
;

mal multe
in-

la ceea ce a dobndit, ci trebuie aa Ducontinue ceea ce a nceput

cei pnn
31).

Ia
lui

capt

seamna" subiectul, persoana posUton nseamn" natura

care exist care a [ost

nenhy-

In spiritul

fapta* (II Cor. B, tradiiei nisritene,

este

umana

urmarea
tentei

Ilristos

In luntrul ipoteticului, asumat de lagosul pre-

existent, la ntrupare.

cu dezvluirea lui manifestarea Lui de la forma ehe^ notlcfl la forma taborieft, prin m-

concomiHrtetos, cu

144

FPICLEZA

ptfrtsirea cu

Duhul

Sfiat.

Tocmai

ca

ti

pus picioru pe scara cars se

tar.ov.

spri-

de aceea, cretinul este st mulat, n acest urcu n desvrlre, 5 ii ttndtf m sus RIvnii harlsmele mat rnar* (I Cor, 12, 31). Stingerea ela:

jin de Dumnezeu, cum spune

p-

ete t nu
prin

rjunufeo

spre

treapta

de

dcasupta
se ina*,

Inccfengtf

niciodat

nului

ctre Dumnezeu nseamn

aceea r$ mereu descoper ceva deasupta treptei uitase n urcufttf Spre lnt-

acelai timp o reducere a energiilor umane. Mobilul acestei persoanei

aspiraii ctre Dumnezeu aste Iubirea, Iubirea fizica fiind o parabola Fericit este cel a iubirii divine de Dumnezeu un dor ce are asemntor celui pe eare-4 are ndrgostitul de iubita lufa (loan
;

flmc. Dar
Incfl

ridicat

prin

asliel

dorin l
pu nirett
s-ar

mult. $1 nseteaz
se

de tttlrl, arde e flmind de i mai nc de ce ie au care

putea,
nefl,
SJ,

udpa
nu

cit

ca

ii

Fa

cnfjf
fld

U mprtit
cerJnd Iul
elf

se

rang
ci

rfoanflfediacd,
tfe

PiJJnneieu sd

fa

arafe,

na

poate

sd

vad,
h

dl

Scalarul, rom., voi,

Sctsrtt
@,

XXX,

5,

Sn

Filoc.

eaie
/ui

fO^gorje de ATysaa Mtjistv J/otf. roSW Pt flO 5JK

Peciei*

Viut-i

p, 425).

*Aa
dnrd

precum corpurile

ce tind

ffl

nu

le

pornesc fa vnJe, cWflf dacd mai mpinge drtp pr/mr> micare,

in
jan,
niita.

Ofj nimeni

SlbUograiie:
La v^e
|]

Grirjolre

de

NyaaCH

efe

Mcjisc
rfe

trnducct'*

LntTOdUMrt, tcit critic Jenn Ddnild'u, od. 3-a,

Cert,
P*rLi,
l*3

ne avlnta prin ele Innele intr-c

mal repestl
ntiji

nesam l vreme cit Tsupus

r

Us
p.

Editions

du

[CaK
II,

itSnurcs
257
-2&'3

ChretSennosiijH
r

eu

ettpui

fetlna!

si

&nt*t
prin
[ol

Thcarla EvrreU F*?r{jusrtji. Ood's

Murfjb.'ii/y
(o
:

te-

porniri,

neadlndu-se nimic rnrr

h

Jmnsa,

potriV/re sd

opreasc pornirea

lor,

n nd Mafi's Tfoaress Accortiuxa

iJnJfv
In

Perp^liMif
0/ IVyjsa.

Qfcgoiy

dar dimpotriv, sufletul eliberat Ef rnpp&mlniensc s* nvnt lnfOl i timirea

Crcrk Orlhadox Theologicnl Rev]r>w,

(1074),
rp.

12

5578) NlcoEae

Far,

Cu-

repede
fime.

In

mljcnnen

cdfJ'^

C^ft

cit

ftJ
ltffl*

f7tf c 'idu.HJ

de

ia

ie de f,
rare
si<3-i

spre

noasfettB ^^ &JroW!ltJ si ideea do cpecQtlgQTte de rVyssaj ta sintul Ui I^Ed

neilind nimic

oprenzc

Ortodox

<

KXiii (1011
(gr,

ni-

1.

p-

eagfl.

de
#fe

itis

pomiVea

(pentm rd

WfcQ binelui

pentru cele ce privesc spre el), sulleluf ridic mereu mal sus de fa sine, intinilndu-sc mpreuna cu doa^flgrtfoarLrtnttx

dup cele
zice

cereti spre cele dinainte,

cum
Cflcl
r

Apostolul
spre-

{FMp
<-t-ce
.

$,
.
r

t4),

cortli-

epikiesh, lat. Invocaie invocare n vederea sfinpunctul fulminant al canonuirii] lui euharistie (v. ANAFORA), prin care comunitatea se adreseaz, in forma unei rugciuni sacerdotale,. Iui

EPICLHZA

nund zborul
dorind
plardd
faf

mc'
*d
e

sus.

tu

prin

ceh

a /uns* sus.

nu
pur-

Dumnczeu-Tatl, s trimit Duhul Simt pentru prefacerea daruri! &r

In Trupul lui Hristos cel preaslvit i pentru sfinirea credincioilor. n liturghia ortodox, consacrarea

indHftnca

fdKtftd

mal

nencetat

sus,

reirmoind

ti la
tute

de mereu prin cele dobnriite lbomluJ. Fiindc lucrarea prin viri ftftneta puterea prin osteneal,
pornirea

spre

re Te

de

darurilor

se face prin a

rugciunea
Sfnt.

nesioboajridu-s/
tfiuf-G,

tria

prin lucrate,

ct

apo-

de invocare

Duhului

care

urmeaz
stituire

imediat
a

Pentru aceasta %tce urend

din

mereu,
nici

nu se

marele Moine, oprete niciodat

hotar

cuvintelor de inEpicleza nu Euharfettei,

nici
nici
nici

poate

nlocui

anamnez
rugciunea
r

(v.

pune vreun na -ni ntel In micarea spre nlime, ah

urr.u

ANAMNEZ),
mulumire i

de
ir\\0-

odat

nu poate

fi

n<;

e/.a

145

cuit" cu acesitea. Epici eza apare deja la sJ' coltul sec. II, 'avmd forme vnate. E amintit de Irlneu, care consacrarea ofrandelor &e pro-

dup
j

cuvintele invocrii de care vorbete de cuvintele rugciunii* de Ori gen de Grigorle de Nys*a (cea 3 3 1313 5), care ii gsete originea biblic in textul din I Timotei 4, 45 Tot ceea ce Dumnezeu a creat este bun i nimic nu este de lepdat daca se ia cu mulumire pentru c totul se sfinete prin cuvintut lui Pumafzeu i prin rugciune:-, Chirii de Iesfintul
Iustin,
;
;

duce prin

Grgorie Taulucrare sftnltoar* pornete din Tatl, trece prin Fiul T se realizeaz n Duhul- Catolicii Insist asupra puterii eonsacratuare a cuvintelor de instituire,, pe temeiul unei hristoio^ii care porneti de la principiul supunerii Duhului de Fiul. Al 24ea Conciliu de la Vatican a acceptat o rugciune de invocare, uare Ins e rlndult nalntt de cuvintele de instiluire, tocmai pentru a evita ideea dl Fiul este

Sfintei Treimi, maturgul, orice

Dup

fa

rusalim precizeaz invocarea se adreseaz Stmtulul Duh. Vasile col

Mare (In Desprz Duhul 5fnt XXVII, 60, trad. cit, p, 481) asaz rugciunea epiclezei printre elementele liturgice care s-au transmis prin tradiia tainicei nescris.
Ni colac
fiind

supusa Duhului In Rsrt, loan Hrisostom acoro importan excepional cuvintelor de instituire (Dz&prz preoh

ie vi 4, trad. dt., p. 140). Nu numai Tatl este invocat pentru a manifesta prin Duhul dilat pe
Hristos
dr iruri lor

cel

preaslvit,

ci

Hristos

Cabaslla

menioneaz

ca

complementare

"rugciunea

consacrare i cuvintele de instituire (Explicarea dumnezEietii liturghii XXLX, 722, trad. S. Salaville, 1B5 ^191). p, n canonul euharistie egiptean al lui Serapion, exist o cerere nainte de cuvintele de instituire i una dup anamnez, ajdresiite Cuvin tul uE invocat sa vina peste elemente. Prinii apuseni vorbesc de necesitatea aciunii direcLe a Duhului Sfnt n consacrarea euhartatLc.fi.

de

Duhul Sau asupra asupra comunitii. Euharistia este Taina rare realizeaz aceast dubl epfame pre-

InsuE trimite

zena real

Hristos cel nviat a Duhului Simt. Cu adevrat, drui ren $1 venirea Simului Duh de la Tatl la credincioi are loc n Hristos Iisus si
a lui

i prezena real

Lui nume (Cal ist i Ignatle Xanthopol, Capete 12/nFiloc.

In sfntul

rom., voL

8,

p.

30).

In

plus s-ar

Pentru siintul Ambrozie, epideza e rugciunea sacr pentru Augustin, rugciunea miti c iar pentru Ieronim rugciunea solemnii. In canonul euharistie roman exista rugciuni de consacrare, nainte i dup cuvintele de institui re dar
; ,
p ,

putea spune e, ntruct aciunea Indurnnrzeitoare este proprie Duhului Sfnt epcleza ine de natura jertfei, cci ofranda se sfinete prin Duhul Sflnt (Romani 15, 16;
h

Epistola ctre Evrei (gj 14), Duhul ia locul focu^ lui. un element indispensabil, im^ preun cu snEcle n sacrificiu] din
9).
t

Numeri U,

Dup

acestea slnt

adresate

menionarea Duhului

Tatlui, far SOnt. Locul

fi

Vechiul 2b 39

Testament
Ilie

(n

Regi

IB,

invoc

consum

holocaustul).

necesitatea epiclezei n liturghia euharistic snt puse n legtur cu doctrina despre Treime in chip
1

Hriaostom afirm preotul nu aduce focul, ci Duhul Sfnt, Care

preface darurile (piine surs de via divin.

locul Sfntul

care

loan

special

cu

konomia

vin)

in

persoanelor

u
Prin extensiune, noiunea de epi-

n
mimai txmttu c&ati
a>

foii

rostite

de
i

DJnsil,
dfli

Hez arat orice aciune lliurgr iau iacrameMaLa a Duhului SHnt

care precede manifestarea Iul Hristos cel prea&lvt.
Epiclcrfl,

ipuna
sini

ti jlnful

twm
t/r.-

Ollffl Aii iUntj

cd vie ar
clncf

mea
MMtv

acem-i
preot

pitlcFc

acum,
sujsj/n

cum

flirii

cu

coninutul

nc

nu o atldm nki cuvintele crealun//

-

fe

ntaJit-N.

Cdei

aducem
ceasca

ie

aceasta jertui duhovnide snge. l Te ehefrii

IrifKlcd
''.'
i'

flf

II

rotlll*
r/

ttw4i Iar clrcluJ d un am oaiaca/e.

ur

H5,

c/ penfj

cd aO

IfiWl

mm. Te rugam l
Tine

cu

umilin

la

josJWr odfTfd d* Dutnnt&ei tn-suti* (N, C**

bailfid.

trimite Du hui T fi fim. peste noi g"l peste aceste daruri ce *nt puse nainte.. >, **te precedau fu Liturghlerul romn {dup textele slavone din sec. XVI) n-leu ceasului ii troparul de n Doamne Cel efe in ceasul al treitrimis pe V\ lea al Duh apostolilor Ti* pe Acela, lti:

cdem

TOfeinfM
iiimi.

xx/x.
Bl
der
VVi-i.-.'.
i

dmnaeinlll mms, *. tgw}.

Uimra^ik.

bNogrjIla:
explicel,
S^rtaiifaiaivii,

luiijiieml

Pctr VlatLk*CU 1.:^ Akxaop* 24025

i

Fur

itte

Liic

ol

rine

tncf QlUt&QMY* St. \ --IC dJmlr- SptnJuary Preai, 1973. K. C^1nE1a, TikLincc dummvmfri} l/nirgh;. XXIX, uud rom, dl-, p. 767.
i

..

:i. ,-,.. -fa

nulc,

nu-L
cd
efl

lua

de

la

no!, ri

rt-L

nnoiete nouo,

'Cum
(304*0**

IhimtvrTeu

cxculta
Cfl]

ru.

Ei trimit* Duhni Sn
fief

SJJnl

IPANJf gr cpiphaneia apariie, artare] manifestarea Iul Ekjntne2eu mal ales prin ntruparea Fiului i prin revelarea Sfintei
:

actuoro cafe-f,
nejuttiifd
fa

ii
f

ffl

nim.k-

Nn
cei

ori

c*

*r
cA

fwgd
3J

<v

IMd, a ipttj-o Ef JnsusJ

po-afr
iacti

nimic mi

M
,U4l

Treimi cu otazlu botezului lui lisus rlristos, fn Iordan, de ctre loan,

Pinti n secol u!
ui IV-lea, srba toa-

ad

credem.

Iflff'iliimla

e#J fatr rttii nifte cuv^ife hiiki c n*ts nfcdwri. Cufl ca nrzc/ctfi,
fjjftcu

afh tilaffl fiu&atfito *!f $1 eektlaite pe ean? fc-eun po flirtul', fuoicAine Jnir-a<fev-dr idvIrcKarin
tlinlcM
Tff.'nc.
.1

r r/i'r

M
l

*flii

tatui-o
</u

pflir

iracrllfe

Elini JJ

w/lnl*

co/f

Ijnvdlui

de

/a

stinW

QjtaxiQli

de ia urma&i im p |BMfV ma/U e/Ui. fon puT-oJ f Voitfe ref Mare I foan cei Cu
CSuiA-de-Aur,
Iar

mafW

efajwtfli

of

Bi&erlztt,

pe cef te

ImpQlivcm: ac**lora< Ha
efe?

rrefaite j*-r jv/etfJUfljedl

/stuii
fiJttftgi

nW

un fdi-

oct fa tuf*
ti

|m
de

sd

fio

drtfp(cr*dlft-

Dwr cd ar
puifrtf

tuaarui/, ttuiif?

afuns cuvintele Mi.iLi Ja#Pi4 de .rtofiilre,

dafuriSot,

referea li mai mul le evenimente din istoria rolntulri natere * dup trup a Fiului -nchlnaren magilor Iul Dumnezeu, jMlstori lor. Botezul n fordan ] cea dintif minune la nunta din Cana Toate acesea &e srbtoreau tt^i una ia ii Ianuarie (data solstiiului de fn calendarul da atmr asa cum se prartica si nS in BiserlcLIe coptj si armeana. In secolul al IV- tea, durj.i nu tarea sols tiu Iul 25 derambrle (cnd se iarbfltor sol invjctus denumire dai mpratului romani. Biserica Homel li 1 s.:irboarea Naterii Doni nulul la 25 decembrie, pentru pi~
Epii'imkM
-

rc

se

lam

.i

>l

Wttttt nfcl KnuJ GTJnNi- tjpQslolJ' mu rtlnlre Jiwdfdtori) UiMtttclt. Cd accile cuvuiJc, rosIile O slnau/d dald <te Datini/, ilm flfr

xtinlirm

n-a

turma

ufffre,

ca

*i

cuvintele

erenf lunii,

fante pstrind data ei veche, adic la fj ianuarie. Practlea roman i fost prelua ui n Hasrlt ctre 390 Crigorie Teologul o Introduce la Constantina pol. Iar toan Hrsos:

EPISCOP
tom,
In

T47

aceeai perioada,

aplica

izbvit
Utitei

tiv
rit*

Innmv.rte

n Biserica Antlohiel.

Sumhmtau

Biserica apuseana serbea^ adorarea magilor sau ^srbtoarea regilor,

cu lumina emo* ne luminm. Astzi,

mpreun

cu
a

Sa dumnezeiasc de la zmislirea i naterea Sa respingind astfel erezia care susinea

p

6 ianuarie, pentru Ilristos are J'irea

Botezul, la arata ca Eteus

mtiumiimi lumii stf risipete* cu artmvn Dumnezeului nostru. Astzi, ie lumltwmit cu ft&m te mfl to a i iutmn. Astzi, nelciunea s<? surp i -.alc bte intuire '' lucreaz nou venirea Stpl nulul.
tic m& cu e<sfe fo 9 Impw'i-praanu/ese, ?r rdjg ac Jos cu eo/e tfe -us mpreuna- vd/ /,, AgKs& ob^en cm sfinit i mult vistMA a orforfaetfor fls miaifd .48WZ/, Slpmii meiqi. l n Hufcz,

AMzi,

r.ete

&

c Isus a fost
a
devenit,
Cfcazlfl

adoptat. de Tatl i teceptacolul dumnezeirli

m
>

pogor irM Duhului asupra Sn la ikrteiu in Iordan. In Biserica .Rsritei m, srbtoarea Botezului Domnului, cu prilejul careta indii

fu

ra

ridice

fi tea

umencu^'

la

niiiil

s-a artata, este mbine cu v-in tarea apelor faghiazraa mare), care n Apus se face in noaptea Patilor, Rugciunea de sfinire s apelor, un _ text de o mare valoare dogmatfe alctuit de patriarhul ,Sn ironie al Ierusalimului (sec. VII),, vor^t'- .it.e nu mi mai de dimensiunea universal a ntruprii, c l Botezul Iui Ii sus. r-a act de regenerare
iui

rea Treimii

nepheat $e pteac roitului Su, ca x& ne li$wn& pe noi ef/n telrfe,

r.tv.i,

Cel

A^(zJ
4
f.

Ijnprij^u

ccni/iioj-

SOit

de

cm

doW.-n?a.
(r/Jrstt.

jm.TKjfjf^r

Domn u Ju;

Aatiiy.t.

pamntul
^uciur/u

nu maf^a

are
a -au
d.>.

tit
ile

c/e

lumi/ .j

Junii-,,.

Impdfv vac-

fl

U&phtfp

iMijiitiijlnic,

etJ.

-0.^71,

p.

")03- -Sfj^j.

EPISCOP
episoopus
<-iniMiitorl

&

episkopoB, lat. supraveghetor, pstor

[gr.

perkinr.1
al

cosmirvi.

imi la

Mani Testarea Sfiniei TreHotelul Domnului umple n-

slujitorul d?n treapta auierarhiei bisericeti, ales

trimis
doi
&]

prm
sau
sa~

hirotonie de
trei

ctre
(v,

cel

puin
fctefau

epbcopi,

treg universul de lumina, pamntul primind germene !e noii creaii prfl prin sfinirea firii apelor.
pst

ROTONIE)

HI-

nvtor
donator

exercite rolul de aradunurlJ euharistlce, de al Evangheliei ^i de coorslujirilor

ai

harlsmelor

ti

ttlHs

cu mtnti
Sttfui!,

rf*

c&Ue fptura
cu
rea

Sa.

intr-o Bisericii, local fejiarhje). Slujirea episcopal este centrala i in-

apropjt
iittinit
Htf

dispensabil
ce

Bisericii,
t<

incit

tiar

fiic

st
se

Lir

tisi,

vOlflf
Astfif;

;*-.......-i

/^

jOuatr-

na/,

opeJs

e$&$cop Biserica )ocal nu poate fi recunoscuta. Acolo tinde se vede

gjtiscQjml,

/-orfanului

p/c Joc n vind*'&rt. prin

/'i.'.

v&ra
se

acolo

Dommicu

fie

i poporul

iftld&if,

fosta

Mp. ,:ru
f

adap

rus, ; ,ij
aJi<jf

iq/ft/c*,

Aridjci
In

d&ejv
o^e/e

oamc'%l

ouriJesc
/qjjjI

foftfanu/uY,

AArf*
Somnie
Asttii,

s-a

fteschfc

Qnmcnlter

dreptii

ne

lumineaz
care era

nou

np a ceQ untur,

credincios (SE. gnatle, Ctre Smirrtmtit VIU, episcopul 2)i n sensul este un semn viadbil Biserica exista hitr-un anumit ^oc, Didahia (XV, 1 -2J compar rolul episcopului cu slujirea profeilor,

c c

n vre-

Ma/se, se p re /ace Ju tfu/ee^a pu potului, eu venirea /Jommj/u/. Ast&l,

fttf

mi n

fh

-fim

u^artr/

rfe

pilnsu/

cel vechi

ca

un Umii nou f\e-am

ntfnliiiL

Asizl, nc-am

Testament, titlul de se ntlnete de cinci ori (I Pt 2 3 Iisus Hristoa este nuni pstorul i episcopul Fapte 20.2*; FU. l t 1 Tim. 3, 2 Tit 1,
ppiscop
i.
t
: ;

Noul

Mit

EPISCOP
Tn

terminologia clin epoca apostolic, aceleiai funcii i se ddeau mal multe denumiri, dei slujirile
7).

lilor.

In starea de organizare a Bise-

instituite se L'nul din cele

deosebeau ntre ele, mal frecvente schimntre

buri s-a
biter

fcut

termenii prez;

Astfel, Ln episcop. mal multe locuri (FII. 1, I I Tim. 3, 2 Tit 1, 7), episcop nu par indice prin treapta a ierarhiei bisericeti, tn doua locuri tipice, termenii episcop l prezbiter se aplica aceleiai trepte, adic preotului Fapte 20, 17 ^t 28 i Tit U 5 n care se porunca de a hirotoni prezbiter i Tit I, 7 care cuprinde nsuirile celui ce intr funcia de episcop. n aceste cazuri, cei doi

primare, episcopii snt sub supravegbt'rea apostolilor, ]ar mai trzlu, nub a reprezentanilor acestora. Autoritatea pastoralii in comunitate o deine episcopul instituit
ricii

de apostol. In primele zile ale cretinismului, fiecare comunitate era condus de un grup de preoi despre existena rruia avem mrturii atlt n Ierusalim (Fapte 9, 30; 11 18 r 13. 2),
, ,

d
:

ct

i afar
1.

(Fapte 14,

Tit

5)

Totui

dac
preoi

17 ntr-o ectaie
;

23

20,

erau mai muli

(presbiteri),

termeni denota aceeai treapta, termenii putndu-se schimba ntre ei. Prezbteril- preoi snt numii i episcopi, cnd se accentua slujirea lor de supraveghetori, de crmuitori al comunitilor. Aceasta nu nseamn ns n-au existat i episcopi ca slujire instituit, de sinestttoare, dar titlu] acesta de episcop iu a-a dat tuturor prczul Lefilor, ci numai celor oare aveau o poziia unica, de clrmuitori bi.serieestl i aveau o hirotonie speciala.

responsabilitatea principala reverie;) unul presblter-episcop. De fapt, in rndul preoilor se face o distincie. De pild, apostolul Pa vel vorbete do <:prebteri vrednici drftgtorl (I Tim. 5, 17, cel care merita dubl consideraie) de prezbiterl care luistoresc (Fapte 20, 17 i 28) proistamenos, adic cel care cirmu ieste (Rom. 13, 8) cine ermuiete, crmuiasca cu rivn (el. I Tes\ 5, 12) de poimen pastor (Ef. 4, 11 unii snt pastori) de
;

snt Un fel de repve2erftim,\ succesori ai AnDStDluluJ

Tim otel l TU
ei

figoumenos-, conductor, jnListHttor (adueei-v aminte de mai marii votri igoumenol Evr.

13, 7

cf. 5, 17, 24).

Pa vel. Des!

lucreaz

intr-o Bise-

sti
i lor

rica anumita, Ti matei n EEes n Creta, el rspund de mat

Tit

mtiteton al emunitilocale, unde existau mai muli

prezbiterl,

multe

comuniti, neflind legai anume de

vreuna (Tit
1,

timpul din
(r Pt,
5,
1

5).

Tmotel este hiroTim. 4, 14) judece pe prezbi(I

transformat cu preoi cm-e pstoresc* 3) n episcopi Deci este

ii

s-au

tonit episcop

de Pa vel

are puterea
(I

Tim. 3, 19). Tit primete srcinarea de a hirotoni preoi

teri

nn

flecare cetate (Tit

lui

1,

3),

in calitatea

de episcop

al

comunitii din

Tn felul acesta se stabilete o succesiune ntre apostoli i cei

Creta,
dinti

conductori

ai

comunitilor
at

cretine, ca

succesori

aposto-

de admis prerea c n rndul preoilor din flecare Biseric numi unul era episcop, cu funcii speciale, dei putea fi numit cu ambele denumiri. In Orice caz, la nceputul secolului al Il-Iea ga^m un episcop n flecare Biseric local, n calitate ilc conductor principal al el Aceast dezvoltare nu s-ar explica dac la nceput toi prezbi terii erau episcopi. Deci nu toi prezbiterii
1

EPISCOP

14!)

aveau funcia

de

episcop

(v.

IE-

RARHIE).
Lucrul acesta se explic l dac se ine seama de Eaptul c, la svrslrea cultului euharistie, un slujitor sa bisericesc trebuia s prezideze

a cercului apostolic care Include, de Os doisprezece >, pe in afar Fecioara Mria i pe ali ucenici In orice Biseric local se reproduce
cercul
apostolii

de

la

Cmcizecimc,
in
(v.

adic

i
cel

discipolii

jurul lui

pronune rugciunea de mulumire i binecuvnWe, potrivit cu rila instituirea Cinei din urma. n lipsa apostolului, cel care conducea acest cult era unul din

Hrstos

nviat
ncolo,

BISERICA).
nu se
reprezentanii
J

De acum
l

Biserica

tualul

de

poate recunoate

lr

episcopia funcie la care era admis pr Lntr-u hirotonie special. Dar toc-

mai aceast funcie de conductor al liturghiei a nzestrat pe episcop de ceilali cu o preeminen

Succesorii apostolilor, deturnai chiar de acest ia. Mal t rziu, B Isc r n -a desemneaz ca episcop pe locala unul din preoii el. Iar ntrucit Biserica locala nu poate S^l hi ro tu-

ne asc singur

fa

nconjurau. Este care l tizul lui laeov. n ce sena episcopalul este o sluslujitori

episcopul ei, ea a Invitat episcopii eparhiilor vecine conSi invoce harul preoiei i firme pe spisGopid lor, Pe de o par-

reprezentativ i Indispensabil conin uu-iBisericii locale, pentru tea ei jOBtoHcl l pentru autentljire
,

it:itca

rvmrUiriei

sale ?

Cu toate c pstreaz Sg
cesiune
in

succesiunea apostolici prin episcopat, totui ea face o distincie de untur ntre apostolat l episcopat, Aceast suc-

nu trebuie

fie

neleas

individualist i Iii sens linear, ca o linie istoric de contlnul!n<e de la apostol la episcop n co-

mod

munitile
.s

ntemeiate de apostoli, an de la episcop la episcop. n corn un Etile de mal lrzlu. Apostolii au hirotonit pe cei dlnttl epincapi Epistola l ctre "Rom.., (Clement Cor, ; Inate T Epistola ctre Tta-

dar el n-au fost numii episcopi s n-au exercideoaresponsabilitate, tat aceasta rece au avut propria lor autoritate Mc. 3. 15). s misiune (Mt- 10, 18 In plus, ei n-au ^delegat* puterea recunoscut in persoana lor, ci au episcopului, n actul hirotoniei, o narism special pentru acea Biseliem.
II,

III,

2),

ric local,
Biserica va ncepe existena el istoric la Cincizeclme, ca adunare

episcopul e Legat de comun litate t este ales cu participarea preoilor i Laicilor din eparhie, este legat de o Btierica local concreta, ii exerdiocezei n luntrul cit -funcia :-::ile, Pe de alt parte, deoarece odat cu hirotonirea episcopului i face apariia o Biseric local (eparhia), el se afl in comuniune cu universale. Bisericii episcopatul Cercul episcopilor rare snvnjcsc hirotonia episcopului reprezint colegiul apostolic, deoarece la hirotonia episcopului se comemoreaz srbtoarea Cincizeci ii, Potrivit descrierii lui gnatie de Antiohia. colegiul prezbierial represei ntl colegiul apostolic (Epistola n orice cai efitre Tralient fii, 1), episcopul are continuitate apostoli'-a nu ca Individ, ci mpreun; eu cercul preoilor. Sau, mai bine glj, succesiunea apostolic ae pstreaz n comuniunea episcopului cu toate treptele Ierarhice i eu comunitatea. Astfel, Biserica ntreag exprirn continuitatea apostolic. Aceasta se vede mai ales n modul n care se exercit autoritatea nvtoare n Biseric (v, AUTORITATE)-. Biserica se afl n rontln uitate npostote,

1.>H

EREZII

dar na ca prin episcopul ei vericnd y ceasta continuitate este aposficata de doctrina de credina
II
N

mal

TradUon

Episcopul arc datoria de a nva (Canonul LV IU apostolic, canonuL CXtX aL Sinod, din Laodito]itjii.

ApmfUUifuv. 21 (cU. Saurc CIuGLIwihm). trad, de B. Boite. E^liBqMi p. 4t51 1S4&, Lloi.H du Ceri, de fedfan. Decretul X, In jMdir( urj'sireo
i

trad. *l
in
. .

e4,

cit.,

p,

ttL-4#-t
fa pt

"' T- str

l-j

j/tv^uc

t/ana
1

Jfadrtio.'i

jgeaanl-

ceea).

El

supravegheaz

corectitu-

tete,

voi,

L episcopat

l'Etflse

dinea credinei apostolice si exprimarea ei autentic, Totui harisma a episcopului nu este o veritatifl posesiune Individual iat, ci ae pracBisetica in comuniune cu ntreaga ric (Efea. 4, 4), In fond infalibilrtatea este un dar al Bisericii n general, i nu aparine nici unul episcop soEa litar, nici unei singure Biserici. speran a poporului Lui este o Dumnezeu i se fondeaz pe fidelide Biserica tatea lui Dumnezeu S-a i pe asistena permanenta a

verse llfin
Lions

coll Unam SanctaimJ, Us Edidu Orf, Paris, 19&4- p, 303 -33&

[gr.
*sl
i

EREZU
iune,

lai.

liueresis

op-

concepii particufie lare fie despre ffnttt Treime, Hrisdespre dumnezeirea lui lisua omeneasca, tos, sau despre Arca Sa
ereziej
3

sau despre raportul dintre cele dou firi n potaul Suu dumnezeiesc, fiind cunoscute sub acestea din

urm

denumirea de
cunosc
si

erezii hrlstologce.

Se

fa

erezii jlevTntologice

1*1-

Duhului Sfnt LIBILITATE).

tos a

(In 15. 2Q).

(v.

INFA-

sub denumirea do subordinaianlsm pnevmatologic, Kau de pnevmatomahie (pnevmatomahi - eei ce nu recunoteau deoflinimea i egalitatea in rong, cu
tilnite in teologie

urmat

Tattiuii
tli
f
i

Ru.

$1

e pteoff, <k

ce'elalte

doua PerBoane,

Simului

pp apQdolti atir-j ic |
d

pritatjte
rXi
i

mi

p* diacon/, cinBtflrtrwHfrui NJAftw

/afa crvn In afara" de episcop, din ftfrrf fa $m*is&< Wltmai cele ce se *a * fi fac s"fc condu nereii Ei{JifffJtfra

nu

ci-G^tinUmului Uurtrinelc occidental se pot identific urme din n doctrina Filioque eteziiie vechi simte n lips de echilibru in ca-

Duh), In

(se

lificarea teologica a Celor Trei Per-

episcopului
jniflrcfn
si

u
sfl

q
Jfa

ocrtUJa
soculfid

p* etf* V va

ta tffwfflfclfl. AcoJo uutfe tipare epftC&rtSli colo sd FW scafa undr tt cmmj/i.'fafan, du pi rum sahoiHftffctu/ Ii\us, tt<fo o este Bftfcttfta nfecttsc. ATU ^sfa Jipflduff ta in Qiard tfO ..-pi L-op ta 30. Mtfe&e hile sa se faed agnp*,
fi

L^mdu-se impresia jnane divine, unul minus de importana a Persfinpfeare prin excelen, a
floanejl

"MinEiietorulul.

Dar istoriEi dogmemarc varietate de lor cunoate adesea erezii hTisloloqict. cel mal
privind
lu

na* to refjprebd^ te.piOcut ftu! ciLfe Smlf* ,-iczcu* (ai, Fr/nch'c. Epistulo
nuni, Vflf,

Dom-

umanitii minima] i/,arc a negarea unei firi Bristol, sau

1 3, Pft
citire

r/t.H

p.

139 H'J.
al

Blbltqij r*fi.*
tialiicl.

Sf

hj.iaV.r

An-

Silitori

E/t-scn;,
1

IV,
p

Cdtre
1

fagn&enA
IL.

IV,

12
6'

Vi. 2

Cdfrc

autentice n persoana S:.i. Vom aminti aici turnai ereziile hristologice care au l'cut ob'petul condamnrii celor diut slnoade Principiul formulat de

umane

TluJS-i-..

t WI 2f
In

C4tM

SmJj-nciiJ
rit,
p,

VU.

LX,

l.

trnd.

4.

62-

8385,
EpJsiofa
tred.

97,

13 14M
c4fre
f

CtanatU Rnmun-ii.
In

J-a

CorJntenf, dLV^Q,

cit.,

444B

Hippolyte de Rome, ia

ecumenice. s-au Grigorie de Nazianz, p^ care respingerea s critica ntemeiat acestor concepii, a losl de natur ceea ce nu a fost soteriologie asumat In persoana Fiului lui Dum:

ERE/II

151

negeii nu poate fi restaurat. Ceea e u-ti unit t:u Dumnezeu n Hrlatos, acea a tiost mini.uL. De nli, rigo-

rismul dogmatic al sinoadelor fata de erezii De altfel, tradiia cano-

nic

face
si

deosebire intre ^eresie^,

realii, n starea e czut, cu inclusiv toate urinrile picatului coruptibilitatea- 03r n ce e3w* umane ? Este firii coruptibilitatea naturala, sau e o consecina a omul e catului ? Iulian neag
tEilc

p-

aschism

adunri

ilegale

*lrtUe *eia%U au numit gruprile ce/or ca caro *gl JepGdat .5/ fi-"" nsfi&itfl!
(g!ljj
Jiffl

Btrecfos prin fire, deci natura lui Erteti&S este nestrcadoas.

tfe

efec/flil'd

f^hisme* erou Jcumur

tare *-na ndeprta* pentru tinumita mutfr-e de ordin admMtiQtv, u. twritvsc sau fiffn pricina ti jiu f probleme cae
fiilor
C-flJ
o. 11

patul

iczclvu

efesoi

ar

fi

e*i*(a<
Ffe-

Jnfe^egefc rec/proc,
stol

far

*cdunry
cTe

mpotriva acestei doctrine, sO riin. tul loan Damascliin va arta Hristos nu se poate nega realitatea uman a suferinei. El a fost liber de pcat, dar -a nsuit Sn mod voluntar starea czut a omului, pentru a-1 elibera definitiv. In dis-

flaJt!*

partidele iot mate

nesuptfid

p?#0ji sau

de episcop!

precum

cleirii nsdlscipinat'n tip pild, ric oarecare a tost judecat pentru o t\hn-

i de dac un

mi-

t&tt

inJdlurcU

din ulujbu

pentm

nu

se

mut supunea canounclof, ci cetea pentru el 2ntJj>*afca i twtcfo respectiva, iar impreui ea e cu plecat &i nljii, pariind
Biserica,
tzea

cuiile ulterioare s-a precizat p% stricciune o boala, esie catul afectat ntreaga care a (phtora) umanitate. Nu numai greeala i vina lui Adam, care sini personale, se transmit, ci i consecinele lor. O consecin a separrii intre om i

Dumnezeu,

dup

pcatul

Iu

Adam.

urilvotsata, nici aYlti

qdu-

nra

ilegala.

Schisma,

jcitJflib,

esfe

este moartea naturala, care se tenete din generaie n generaie,

mo-

nenelegere cU tei tfJp Biseric pe tema poclntol. ntre eretici amintim pe manihei, pe VCUiTltininl, pe KtarciQnl, precum i pkputleftit lai ?!/ ia acetia n)n1

Flecare

are

natura

motenirea greelii

corupt prin Iul Adam, dar

e responsabil de libertatea sa. pa Ca t adic starea dr st -para -o

Dup

elegerea se leag

direrl

tfe

rjedinta

}r\

pamnst$U*
11,

(Vftsife cel

Mare, Epistola

138.

irod, ram,, 3Z4J,

de Dumnezeu i de supunere sub omul are un mod consecinele ei existen (troraft) afectat de de moarte, mod care e In opoziie cu

Aftartodochetlsm sau aftardoclwtism [gr. aptvthartos nestricclos^; dokesis asemnare]. Erezie susiHalicarnas de Iulian nuta de (sec. VI ) dup care trupul lui Hristos nscut din Fecioara Mria a fost trupul Noului Adanu fr. pt

n.itura vocaia sa (logos). In acest sens, jertfa nu este o justificare sau

un

schimb, ci o scoatere a Tlrii noastre din starea de stricciune i

mortalitate,

Arianism.
{cea

nvtura
33f).

Iul
n

Ane

incoruptibil (aphthartos). nitatea lui Hristos tissfa nu

cat,

Uma-

fr pcat, dar nici mrile pcatului lui

filbidimile

numai nu poart urAdam, adic

ei

ii oh ia acuz SevtT de i pe discipolii sui extremiti de $&cfaetim, ceea ce ar nsemna Logosul nu i-a asumat o umani-

$ An

afectele

naturale, pe Iulian

Alexandria, discipol al tul Lucian de An tichia, acesta din coala Iul Origen {185 254}, care. invoctnd anuIr. mite texte biblice (Pilde 8 22 fiina Iul t% 3), susine 14, 20

253 cea

preot

Dumnezeu
cabil
are o
f

este

unic l incomuni-

tra*e concluzia

Fiul nu
'

natur identic cu Tatl.

152

EHK71I

pari nd Or ea Tatlui de cea a Fiului, Arte face o diferena ntre tfnascut" si creat", de unde inferioritatea Fiului. Fiul e Dumnezeu nu n mod adevrat, prin natere, ci este creat, de aceea El are un nceput. Arie n formulat erezia sa apun n d ^A fost un timp cnd Fiul mu adic Tatl a existat era, Fiul. Fiul nu este nainte de, de aceeai natur eu Tatl, dar se
:

de a Introduce elenismul n
gie, la c:am Hisurini a rea stat.

teolo-

Com-

btnd un

pretins modalism, pe care epE scopul Alexandru l-ar f exprimat intr-o omilie (inut n 318) despre unitate in Treime, Arie re-

curge la subordin ai anism bristolcgic, poate cea mai yrava erezie pi care o cunoate istoria Bisericii.

l fr,

Nestorianism.
patriarhul stantin opolului
discipol Kuestia,
al

Doctrin susinut
Nestorie
(cea.
3fl0

celelalte creaturi. El e cea dinli dintre creaturi t nelep-

deosebete de

de

al

Con-

cea, 440),

ciunea creat sau chipul lut "Dumnezeu, instrumentul prin care Tatl
a croat celelalte creaturi.

lui

Teodor
atribuie

de
lui

Mop~
Hristos

care
:

dou

persoane

Dei

fost

aprat de Eusebiu,

sau Cuvin tul,

una divin, Logosul i una Umani, ii sus.

Nico midia, Arie a fost vehement criticat de episcopii Alexandru i Atanasle de Alexandria. Sinodul I ecumenic formuleaz r- ^ mpotriva ereziei punsul ortodox Care ariene sub diverse expresii din Tatl H-a nscut mai nainte de toi vecile iinscut, iar nu fcui, tfcel ce este de o fiin eu Tatl v. Esena Fiului este identic (v. HOMOOUSIOS) cu a Tatlui, iar naterea Sa din Tatl este din veci, Tatl n-a exisceea ce nseamn FluL Discipolii lui tat vreodat .\rie s-au separat n dou grupuri nimic nu e unul care susinea L-omun ntre Tatl i Fiul (eunaj
:

episcop de

Natura

uman
;

dependent
exist

dou

este distinct i Inde aceea n Hristos subiecte. El a fost con-

damnat de

Sinodul ecumenic din refuza FecioaEJes (431) pentru Nsctoare de rei Mria titlul de Dumnezeu sau Maica lui. Dumneseu. Un fel de dualitate n Hrtetos de Mopsuestui profesa i Teodor deosebire de (t 428) t care, spre coala din Antlohia, care profesa

rr

hristologEa

ce

tip Hristos , insist

fr

mienl) are o
a

altul

care

accepta

esen asemntoare

Fiul cu cea

Tatlui (homeeni). Disputa, arian nu se sflre^tc cu Sinodul I Ecumenic (325), deoarece arianismul este adoptat de ca lire urmaii impratuConstantin, Cflnstaut (353 lu! 362) Valens (3ti4 ?(78), care persecut pe partizanii Crezului de la NI ceea. Pentru unii prini a! Bisericii, erezia lui Arte ar fi o tr^e a politeismului pgn care, reducnd categorie fizicii, divinitatea la o adora creatura* Pentru patriarhul

asupra fiinei umane concrete a iui independenei acesIlsus l asupra teia. Pentru Vesione, firea uman a fost nu numai complet i independent, compus din trup i suvorbesc flet i voin f Evangheliile cunoatere^ de de creterea n dezvoltarea capacitii de a discerne binele l rul, de lupta cu ispitele), d a avut i eu-ul el genuin, care se p&treaz mpreun cu persoana Cuvin tulu. Uni ren n-ar B dert o simpla asociere sau cooperare a celor doua persoane, cores-

urm

punztoare celor doua firi. 1 n cersoluioneze logic prezena ci nd Lui Ii sus din Nazaret n chipul SAu

Fotle,

arianismul ar

fi

tentativ

omenesc, Nestorie ajunge *. for* muieza Ldeea unei a treUi persoane, ^persoana unirii, care le leag pe
l

fiRE/n

153

celelalte
p.-.v,

dou i

este Cel care pro-

are o
turi.

singur

persoanrl in

dou

na-

Uluiete, face minuni, alturi de apostoli l ucenici. O consecin tot eretic a n&stQTkmlumu-

mnnc

mai recunoate n Fecioara Mria pe uMiiiea Di/innulub, care pentru aceast concepie este Nsctoare de Uri stan. i nu Nsctoare de Dumnezeu, cum
lui este faptul

tiu

Biserica. Nestarianismul afirma vn r aspru criticat de Chirii al

Alexandriei, care nva subiectul este CuvntuL

cn

lisus

Este

ade-

Cele doufi firi, dumnezeiasc i omeneasca, i pstreaz integritatea lor, dar ele snt unite i'r confuzie, nici separare, ntr-un singur ipostas, Calcedcmul respinge fis acelai timp Tnnofizisinul, afirmind c" n HriHtos exist dou firi, dar nestorianiamul, care susinea c' El este n, dou persoane. Hrfatoiagla de la Calcedon se bazeaz tot nupe un argument soteriologic mai daca Cuvin tul i-a asumat au3

Calcedon comuniune pe {4jJJ primete n Teodorei de Cir i Iba de Edesa, prietenii lui Nestorie, ceea ce a dei.crminat pe monofizii afl nu ne-

vra

<-u

Sinodul

de

la

tentic

ipostasul

Su

tbrea

ome-

neasc Una
culat

integral, este dumnezeirea omului.

din

posibil in-

formele sub care a cirdup Calcedon erezia lui

este
mon.oJfi3ssrn.til

leag

dintre Efes l Calcedon, Totui, Sinodul din 553 conmonodamna" cele Trei capitole
lffr;;lLura
:

Eutihie
ri.'m

seve-

Teodor de Mopsue&tia, scrierile in care Teodorei de Cir i Iba de Edesa atae anatematsmele lui Chirii de Alexandria contra Iui
fizismuL lui
NcsLorir.

sau moderat, propus ca o formul de reconciliere ntre calcedonieni si necalce don Icni de ctre Seve^ patriarh de Antiohia (512 Sever condamn 53$}, (ntr-adevr, pe Eutihie, In schmb respinge Caleedonul deoarece acesta ar fi reabilitat

monO-physis [gr, Monotiiism - n singur l'ire], Erezie predicata de Eutihie [3^<<& 454] calugur din Constant in op ol, discipol l patriarhului Chirii de AlexanHrlstos nti are dria, nvand dect o singur fire (mono-pbysi&), eea divin, ntruct trupul omenesc
f

nestorianlsmul, eare fusese respins de Sinodul din Efes {43 1).

Pentru

el,

tologie ar o sinlui Chirii de Alexandria gura Hi re a lui Dumnezeu-Logosul

s

adevrata doctrin hrisfi exprimat n formula

ntrupat,
fiare Erezie a susicelui ce poart numele nut-o, ApalinariE, episcop de LaodIceea (t era 90). Acesta neag prezena unui suflet uman In HristoS, Prieten al afin tu Iu Atanasie s?i ap-

Apolinarianlsin.

1-a In fu

aparent. Eutihie rehypostasisi> intre fuza distincia phyata (na(IjOgtBS, persoana^

in
;

mod

daca rlristos e o pers&ana. El nu poate avea doua naturi. M$ifcfizismw era ncurajat de mu rularea Im Chirii cU* Alexandria, care a pus n circulaie si a aprat cu Indirjlre Rirmuln unic
tura,
fire). s plinind
: :

este

natura
confuzii de

(-fihysis)

Cuvin

ului

dumnezeiesc ntrupat*, In faa acestei

Calcedon realitatea integral

la

termeni, sinodul de (451) vorbete clar de

rtor al doctrinei de la Ni ceea, Apotinark afirma ca Hristos esteradical deosebit de noi (Fl.2,7 8^ fcmdu-Se ntru asemnarea., oamenilor (Fii. 2, 7}. Deoarece trupul' omenesc nu ppate exista prin el nsui, are nevoie de un principiu
animator. In
sufletul,
fim, acest rol
n
S.1

joac

a Fiului,

Care

dar

cazul

Jui

HHs'tos,,

E&HATOLOGtE

sufletul e nlocuit de Logosul divin, Lftgo&ll e principiul de att ol fizicului ct al psihicului. Trupul Iui Iisus e viu prin Cuvntul dumnezeiesc, nu prin suflet raional uman. Astfel, Hristos nu a -avut suflet raional sau minte i vu'mpi. Biserica nu a acceptat

via

persoanele xftitRf prop^Jp $J

rfld.
fifei

au
ti*:

In.

cfc

];iseJe

mra

cs
,

ce

plin nu IdtffidufESG putin au cea mat

DuJjaJ
5/n
ali

minte,
$J

Tatl

fnjf

o sJngul' dJvJn^atA caic ne du:: cu ghidul In titefi precise i compt&l. Cci Jiu st In pi./tore raiunii adun (tdotaln
oc^faS/ nnfurn tiNf mimirl dl Ier Sie,
; .

j i

ujiu

'aceast

nvtur,
:

deoarece
li

con-

cluzia ei e radical nu ntirnai c Hristos ar fi avut n ace sta situaie o umanitate anormal, dar El nu ar mal fi om real. Or, in ntruparea S*i Hristoa l-a, asumat firea in integritatea el. Inclusiv sufletul ra-

cuvenit Tailm l Fiului j" Dulmiui Sllnl lf dnt'.aea nu conhwnpl. Iat lunut;, Inmlrllc fiecreia- dintre petsva-

"

r*
LTiiti.

(Vflstf.*

ce;
-l'i!

iVlr-jj-o.

Epistola

2JD,

IV,

uman

rom., p.

2).

GnDsLklsm
B
voi,
i

(v.

arL,

GNOSTI
1.

ional i voina. nsuirile ne n-au fost distruse, ct

rate

1'jrii

umali

rscump-

<\

M.

^tin l
p,

ItJ-

afirmate tocmai pentru ';"* au fost unite cu Cu vin tul. Hr stologia apoi mar ist t prin concluzia el ea irstos nu arc o fire uman deplina, revenea la arianism,
4t5*beLinsmll! e Lin ici

murfitinu.
I,

latoria bikc.ficeascfj
T:Tc?Ai

universal,
227

cap.

schisme,
i-arly
p.

289

Henry Chadwlck,
fruin

Ti\c

oijks,

ed.

I977

Chureh, Pen10B-133151
r

212

John Mayendorff,

Chfifii
1

fi

Sastern
In

Chfittiafl Thotigh, Si,

Vlndim!f s SemlJiary

de Iudaism cmc

iuriez in juviurn evanghelic sub haina cretina", /n reaJJa

nceput
cet
ffe

]075i Alnys CS\ tist ian TradStlon,

Press,
A(ji

GMIlmfiier,
lt

Chris

Pwm.

iho Apw&tvlit:

tafe

caic

ui ir

mi

io

Chalzcdan
f

(4:>]).

-Sheed and Ward,

Tatl,

Fiui

f?

Duhul

singur fiin tel moi multe persoane, dar care nu admit*, penStnt
sjrti

Ke.w York, 1QG5 apolinarlanlsm, p, 2^d J. S, Rn223; nestortan^m. p. ^.ft :i05 mnnkU ^ llhjhliglita In tfx Dobatv over
i 1

tru cela
iposias,,

tr&l

pe-t&Otuic

det.lt

u.t

Silitii

Theodttr

ol

Mo pvuc- st ia* s
In
r

Christuiony

toi

ce

atcevn

face

recJ

B$pi

a Frcsh
1960, p.
don',srrn:

ApptoacU,
Jcvcw
le
rj

Greck
voi.
2,

Ortbodax
2,

existena din veni n cut? El mai neag

Lut
ca

Viului Cel

totodat

Unul-Nxjf vnitfn

ThetJl&gtcal

1059
ChaH'i:-

140 B'if

C. Mppller.

Ia*

Mintulior Intre oameni h ie s\ co-borlimt Lui la iad, precum si Invltreh l fudvcala pe cate o \a fate la Hflrtt.

N^o-t'if.iii^donmf
la lin

un

mai nemia totodat t uilcn. lucrri personale ale Duhului Silnt.,, tntt-*\Sa.bc! os
<

du V-e sihcii\ in Gri IJmt'ier-Bfl flit, Kumtll van r.haikei ricwT, vrj], Wfjiv.ijunj, iftSi, p- e:i7 72flr

Orinrt, de 4Sl

(.:.

flinsriui, T/juh.- McmonJaysrti' Chr/ft(b-

devr dup cum

r

atunci
|7

cJief

ttf9
1,

*P&v*i
1\

?/

Silvan

l
trr{

Tlmate*

Tea.

sJnt

0smtt
c$a
$1

nume,
a

rffif

toate

trei

rinf
toi

Sfvefus oi Antio-ch, FhlQXeniix ol Mttbbug and Jacob ol Sa rug, Clarsndon Pre?, Oxford, I9?6.
Jog/f i

legate unul de altul prin

cei
$1

silaba *.j*,
dfo'aptB

ce

vorbit

*nunvi<ta>;

ISHATOLOG1E
sfritul
(tloa}
lai

fqr.

^chaLon-es\

Tatlui

al Fiului
trei

ui

Stfntului

i#E&, ic-a fegat laolalt prjntr-o conjuncie pentru a arta sub ftecw uume se ascunde C*cj puttlcufat, fonat de un nume, ptltu .nume fa snl rele ettr* tesJprteflJd J-acruu

dmi

pQtnGWt

nvtura chata ultim, EfnalJ despre realitile ultime legate <io

istoriei

mnturil,

c priei

activa despiri

reelizar&a

deplin

a ma

Uumnezeu sau viaa veavin, ca necrenare

cuiui ce va s

ESHATOLtKijE

155

operei

rscumprtoare
istorie^ plin

mpratul, Care
skul
viii
,1.

a Lui Hrlslosse manifesta la sHr-

area

la ceruri,

de slav,

judee
;

i morii (Ef. 1, 2023 1 II). Eshatologia nu

cu
sfritul
Iei

Tes, trebuie
I ot

[nn fundat
niri

lumii"

dreapta l rita iari-venire. Ca adunare liturgic, Biserica nsi este poporul de pelerilui Dumnezeu n stare impar fii a lui naj, n micare spre

de ederea cea de-a de cea de a doua i

m-

evenimentelor oare nsoesc a doua

venirem
'mi

nu trebuie limitat
UrWtos
nvierea

descrierea

Dumnezeu
tate

{v.

PAROU-

morilor. Judecata Eshntologia se refera ralul l iadul. la o la o noua ordine de existena, dinstare ultim de transfigurare obieccolo de istorie, stare care este
SIA)
: ,

stttoare, ci o cutm pe fie (vr, 13, 14). aceea ce va Apostolul Vavel (I Cor. 5, 5fr comII Cor. 5, 1517) face o 58

CSd nu avem

aloi ce-

rulri unii l speranei cretine Vin mpria Ta* (Mt. 6, W) l dar care este deja prezent acl acum, l care confrunt istoria acmpria Iul Dumnezc-u tuala
tul
:

paraie intre forma Istoric a creaiei i a omului l forma lor e$hatologic Potrivi t Apocal psc i cap 5 aceast lume transfigurat h), si
i

este

biruinei Mielului, rezultatul care este numit ultimul (esenatos) Adams* (l Con l& t 45) i &cel dinii

cel

21). este n mijlocul vostru (Le, 17, Dei se ntmpl la sfritul

istorici,

altfel,

de pe urm. (Apoc. 1, 27). De noul este numele lui Hrifl-

tos Iisus

mpratul
moartea

mpria

sshatologica

nu

(mkos) t

Prfi biruina Sa a fost nghiit,

este rezultatul

unul proces

Istoric.

Transformat, lumea ncepe din nou avnd ca scop nu af rltul^ ci

eternitatea.
lui,

De
este
lui

ia

lumea

ntruparea Fiulocul manifestant

mpriei
duce
rie,

Dumnezeu

i
'n

al

materiei i omului, transfigurrii introIar de la CinclzecLme, Duhul

l menine mpria

isto-

schimbnd

cronologic,
git,

venic. nu este numai

ci al

istorlcitatea lineara, prezen eshcitolon In acest sens, istoria

Domnul devenind Hrlstos (Kirios) nostru m (I Cor, 15 5J. Distrugerea Satanei i a puterilor adFiul Omuverse Iul Dumnezeu strice lui S-a artat tocmai ca s lucrurile diavolului* {I In 3, 8), pe va desfiii care n cele din ina cu * artare a venirii Sale (II dispariia rului din Tes. 2, B) ncetarea suferinei Biseistorie, pmnt. toate acestea snt ricii pe semne apocaliptice care premerg a

urm

trecut, tfanamnesi^\

doua Venire

a lui

Iisus.

Totui, f-

real

avans, anticipare i pregustare a veniciei. Sau, mal bice zis.

s?i

gduinele

euhatologice,

adic

istoria

eahaUAogia
n

formeaz^

unic
turil

mncare nu se confund cu timpul

realitate

iconornla

iul staurarea mpriei Care sade de-a dreapta Tatlui pe tronul autoritii divine (Mt. 28,31)

inHrlstos,

Care

Se manifest

in

plenitudi-

In rugciunea euh ari silea", a doua venire a lui Hristos este invocat ca parte din istoria mln nAducndu-ne aminte, aatuiril
acesta.
:

nea *l;-ivei Sale pentru a conduce universul spre destinul su venic cu (Evr. 12, 2), Ftfnt n contradicie

ameninrile
Io

si

vehiculeaz

prezicerile pe care sectele apocaliptice.

dar, de aceast porunca mntuitoar^ i de toate cele ce s-au fcut pen-

de cruce - de tru noi nvierea cea de-a treia

: t

groap, de zi, de nl-

de-a lungul istoEste adevrat referiei s-au fcut diferite calcule ritoare la a doua Venire. (Dup lrineu i Ipolit, istoria lumlt va dura

156

EUHARISTIE
firea

de ani l 6a va ncheia cu al aptelea mileniu sub mpria lui Ps. B, 4 Eff. 4 4). BiHrlsttra serica ns, dei a admis Apoca lipsa respins in canonul biblic, totui a ~ interpretarea acesteia ca bas P eil tru calcule cronologice despre veaGflQO

nu cre puterea do

dtlpffndf CS*a

din ce este? iflai preaiis de J/re. GflM nimic ri W* ^ceea ce este ide ut &u *#* PJ"' ce m'rl nu cili tu da ndumnesseirp, panta cuprinde pe DufltHM'Ju. Peri Im cG numnl iianiJuJ dwmnezefeid Ii *#* P^"

cut

fir/u

frrdeensefl
pfl

JJfnle/ar
^J

c^ait?

eshntologio, Parouaia* va II o mare surpriza, cftcl de aiua si de ceasul acela nimeni nu tie, nici ngerii din ceruri, nici Fiul ci numai tatl* (Mt. 24 T SS). Cretinii triesc ndejdea vie s ferma n miricul

efuu9NBa*^G8i

mdsu/o. for

mu mu

eJ

cbafuattaat i/rea cu lumina am **& pi*$U9 de Ura l o tldiv deasupra hQluMaxlta relaT ei prin ca vUvlrea iiflvci> (SL
MfctUJtiii&U.
23,
l
1J1

R^punsmi
fQffl,

eStfe

tuirea viitoare (I Ft. 1 3^t). Toi rei eare ram in Fideli Iul HriStos nAvor participa la fcfc* djduiesc dumele Tmprte\ t ca tcrV <j\ preoi

eu

F/Joc.

voi,
Sr.

11^ p.

I f%
irad.

TftUaSe,

iilluii

r.i rif:

loen

Damastlilti,
cit.,

CT*rfM|o p
r

?riodo?ta,
D.
111,

IV,

2S-27.

^07 312;
VcjL

Si Unii DM,
p.

TeotogJo

^9"

Apoc. 5 10]. Iar logic presupune

N

sperana esfuitocutare intensa

|RQt/c4

3513T7i N. Mpx\m,
irt
.

BhatQiogh

voluntara
f>,

(Mt,

33 J,

a bunurilor fgduite o rscumprare activa

45),

vIbIa 'Wse ^i/, in Sucevei", nr, 3 MUru-pciIlfl Moldove*] sj] Dragului, 1973, p. 2f> 2S5i Chcorghti 4,

teim

a timpului istoric (Mt. 24,

nu o

logice,

XI lftWl

P-

4556.

ateptare

nfricoat
veacul tte
lempOJ'aJa,
fi

judecii*

(Bvr

10, 27).

EUHARISTIE
mulumire,
U\

fcjr,

euharistia
!

* Astfel,

vteUi
dupfl

Httfr

3"

r<ue Ufl/ra ticjum (edei

si

Srjj-p(iudj

eu&#&
:

vt-aciurJ
osieftft
sftt

cuvniui
pna"
fa

**
aJlJ"-

Taina recunotina! instituit de nsui lisus Hriatos. de mulumire l prn rugciune

de paharului
gesftfl

binecuvntarc
(Le.
22,
1*

In vece
care

vfl

[fflj

a pilnii
20>, Im

ul-

Rft*J,

veacur/te

*Jir/J

oct/v**

te?

BftfP
*ifai/#

virtc-one,

uyfl**flsd

rfupd
a ic

eeJt de

sini

veacul lin
n

du Jiu fui,

prefacerii'
iei

ta

sarea
rfu-ne
ocflti

pdtuniioa/c.
stofe de
6flT$ItuI

Aadar
nctMtote,

fltainGjttftfftf

vom
lund

ia

veacurilor,

tflffi

plierea
(JVflm,

f
for

Junra/ea noutfrd prin

n

ctrn?

ac-

timind

vor v^nf, pdveacurile pre/arprea JndumneacirJjT prin nor,

ll

nu

vom

Jn

rcciiWfatc

ci

nrrsiv/tfliC
J*j

tima Sa cin cil Biserica actualizeaz n mod aaerflmentol opera Sa r^cumijrriioare, concentrata n jertfa i nvie rra Sa Mt. 2fl, 2t5 Le. (I Cor. 11, 2326 Biserica l Euhflrstta 22, 1719). dou realiti inseparabile, ant deoarece aliana Noului Testament lui din care se nate noul popor al Dumncsteu etfte pecetluit eu sSngftl*
;
;

apostolii, n car*

i de

nflCEva

nu

vom

fj^n^t-

6te#td#*i

/JftiUil

ridumneiwJrii
cte

(lO^rii'C.
iJ

Urnirea*
f/re
,'
1 1 . : .

a(unc^

va
o

mtit

Odei 'P*3 ' presus tic

ia

si
r
: .

Jiu
r.
. ,

va
sc(S

fV

nici

ralun*

ndumnesselrcn

erff s neaJiril

(Mt. 2R, Mc. 14, 31). Pentru teologia rssnteanA Ji;iihan.ffin nu este n simpla sacramental, ci centrul de
lui

lisus

HrtetCfl

26

Jcisa a euJor c* o pdJimosc. Atunci vom cqIb mtijjlsd so otWrneoseG, rfeorioW nlte prin IHft l puie r/Je noastre, doblndind apeffl c-e nu pfla<c rioblndJ niciete-

aciune convergena
cestl.

al

ntregii

viei biberiEuharistia
in
:

Ca
rile

termen
lui

tebnlc,

apare pentru prima

oar

scrie-

ptUS

pu(ew?o

cea

tiupfl

tfre,

tftfifl

Ignatle al Antlohiel

Puf-

EUHAR1STJE

157

tai de grija des pentru a

adunai cit mai aduce lut Dumneaeu

Arhiereu, Isus

Hristos,
ci

Care nu a

cruat viaa Sa,

mulumire
(Ctre

(euharistia)

Efcseni XIII. 1). numete ^piinea care este leacul antidotul morii, pennemuririi, tru a tri n lisus Ilristos pentru totdeauna (Ctre E Ieeni X'X, 2).
post-apostolice subliniaz Sn mod deosebit efectul edeztal al se care pe Altarul Euharistiei. i/.weste fusuri aduce Baharlstia
Scrierile

mrire;? Tot el o

rscumprare 3 2425
ti
;

S-a dat prefc de pentru noi (Evr. 6,

Col.

ori

de

cte

rul

mii, iii Bisericii

;

Nimeni
cineva
el

nu

ae ri lipeasc afla n launtrul

lipsi

dac

nu se
se va

altarului,

de plnea lui Dumnezeu {Ibidem VI 2). Dinam ir a Euharisde procesul >n micare tiei pune tutuadunare i ce convergent a
,

ror

in

Dup

mpcai lui Dumnezeu cum aceasta" piine frntu,

aceasta i bei moartea Domnului, pi na va tii veni Eh- (I Cor, 11, 2a). Iar Jertfa 3a nu este un act de imolare, dect ca act de iubire l de mijlocire, de {Evr. trecere de la moarte la 10, 10). Hristos, Pastile cele mari l Prea-sfinite:, S-a dat de bm.,1 voie, nu a iest trimis la moarte Ca un miel nevinovat spre junghi ere S-a adus i ca o oaie. ilarii de glas mpotriva celor ce-o tund, mjy nu @lr deschis gura fia. Jertfa Sa are nu numai un *wpuc reat*rupreurtor, de rscumprare, el

aceea, ori mi n ci plinea paharul acesta, veslt

4).

De

via

^int trecerea de

la

moarte la

via,

pe r impuri, a fost strins m.prcnn.i al a devenit o

odinioar raspindit

pine, tot a.i tiism-ica Tu s fie adunat la un loc de la marginile pmn-

tului n

mprla Ta (Didahia,

9).

Ierusalimului, mL Chirii n tu ir ii, Euharistia este cupa prin care fiiniala" plinea asupra-

Pentru

devenim prtai
ieti

al

firii

dumneze-

IV. mistagogic, (Cateheza 1 9) pentru Vasile cel Mare, IU** veniciei drumul pentru rin de (Epistola 24 3, 111), Iar pentru Nicolae Cabasila, ea este desvrlrea vieii n Hristos, * Tai na ultim, prin care sntem prtai la ^trupul

de la nefiina la fiin loan Hrisosiom). Hristos nu numai a murit pentru noi, ba mai mult-, El a i nviat, sta la dreapta lui Dumnezeu 5] mijlocete pentru nc Mhsristia (Rom. fl, .34). De altfel, nu se celebreaz n ziua instituirii ci in ziua ei, nainte de rstignire, nvierii, ca retrire a Fastelui Noului Testament. Elementele materiale ale Euha(Sfintu!

ristiei,

plinea
n

$1

vinul,

&rst

formate
Hristos,

trupul

transangele lui

purttoare de

via venic

mpratului (Viaa
1

liturghia euhariatic iconomiei divine recapitulare a i.c am avut pomenirea morii Tale, vzut- am chipul nvierii Tale, um3).
:

Hristos

IV, este o

plutu-ne-am de viaa Taceanesfirlt, ndulcitu-ne-am de hrana Ta

cea neimpuinati> [Liturghia tului Vasile), reactualizeaz Euharistia unic a Noului Legmnt,
alinjertfa adwtfi

odat

pentru totdeauna de Marele-

(loan u, 53), prin rugciunea la consacrare a Bisericii. Pentru ucenic: i care mergeau la Emaus, Intilnirea cu Hristos cel nviat are loc i end a n Iringerea plinii* stat mpreuna cu ei la masa, lund Ei plinea, a binecuvtntat l, frinle-a dat lor (Le. 24, 30). Pnd, ttulmrixtia este *pinea noastr cea spre fiinau, substana pentru nnoirea fiinei, hrana vieii venice (In 5, 54). Mana este prefigurarea r.inel euharlstice, pinea lui Dumnezeu care se pogoar din cer i
:

1,19

EUHARISTIE
Sflnt peste noi i peste darurile acestea ce sint puse nainte, Cuvintele pronunate de lisus la ultima Cin i pstreaz puterea lor creatoare numai n legtur cu ru-

lumii? (In 6, 33, 4951, GB). Hrlstos Se mprtete n Euharistie in i prin puterea Duhului Sflnt, n toat realitatea Sa personaj a ca mncare a credincioilor:, n Euharistie cretinii se mprtesc cu sngele care se vara, de aceea ei devin con corporali i consanguini cu El. Euharistia este un dar ca merinde pe calea vieii
t

via

gciunea
Sflnt
(v.

de

ANAMNEZ

invocare

Duhului

i EPICL&-

<i

venice^, de aceea

se

pstreaz

si

dup

Liturghie,

>e la Cincizeeime, s-a fcut o legtura organic ntre FAtharistie

trupul Iui Hrlstos Biserica (Fapte 2, 42 I Cor. 10, 17), nu tmniMi EuuirhLia efite hrana n sensul
;

ZA). Caracterul sobornicesc al Euharistiei este pus n eviden de vechea tradiie de ii &vrl o singura liturghie euharistic sub un singur episcop n flecare loc, Io an Damasrtun, Euharistia

Dup

este

arvuna vieii

viitoare

(tradu-

dnd

i butura

necesar

pentru

tena Bisericii, ci i In Euharistia e un punct de a unei comun it i li tu vti\<v lOC cu Biserica universala, ta sfinilor, toata cu Cretinii, pentru aduc mulumire, frng o singur
fc

exissensul

c vtura
p.

epiousion cu care va sa vin), deoarece Trupul lui Hristos este plin de Duhul dttor de viaa (nI7&). viitor, Biserica

ntlnlre

ortodox, cartea IV, I3 Duminica, Icoana veacului

t

dintr-un cu cea-

trfitefte

ta mpriei
euharistie
m/itcrlei

lumea* singur
pi Ine

tocmai ndumnezeit,

anticipaprin trupul

simbolul

l
,

l umanitii transfigurate. Comparat cu realitatea care se va

descoperi n ziua e*hBto3Ggicl, realitate care acum este acoperiii i ascuns sub forma vinului l a plinii. Euharistia este o pref figurare (a ii ti tip) a Iul Ilristos plin de slav*

beau dimr-o singur cup,

tute o singura

consti-

Biserica

(I

Cor, 10

hi^ 17).
Adunarea euharistiei aduce jertJYi de laud! i iar de sinfle pentru
Biserica

nevzut

(Fecioara

Mria,

De

aceea,
:

adunarea

liturgica,

dup

drepii Vechiului Testament, Apostolii i sfinii Noului Testament), va act de mulumire, i pentru Biserica vzut, ca act de cerere. Dar Hristus nsui celebreaz Euharistia ca Cei ce aduce $i Cel ce Se aduce. Cel ce primete l Cel ce Se tmp.ir teste. Aceast legtura ntre

mprtirea cu Sfintele Taine, se roag B-ne noua s ne mprti iii cu Tine, mai cu adevrat, n ziua cea ncinserat a mpriei
Tale, sfini ]c ir

A tund
lisus

mincarea-*
:

vorbete

descoperit despre care Eu am de mincat

fi

va

preoia
tica se

lui

Ilristos

observ

jertfa eubarisIn organizarea litur-

ghiei.

Episcopul sau preotul pronuna cuvintele de instituire a Cinei in persona ChrUtl, fiind gura
prin
el

binenuvinteaz rostete epicleza n numele Bi secare

Ilristos
;

ri c ii h

In persona

rugciunea de

comuniti*

S vin

fiind consacrare a ntregii

fi

ecclesiae,

Duhul

Tu cel

o mncare pe care voi nu o cunoatei^ (In 4, &}, Exaa" un raport particular ntre Euharistie i Botez <^l ndat a ieit din ea (coast) sliige l ap* In 10, 34 I In 5, Gfy, Mirungere (?s. 104, 15) i Hirotonie (Didahia, cap. 14 15). De asemenea, o corelaie direct ntre Tainele de iniiere (Ps. 104, 1&), care dup tradiia rsritean se svlre c m-

EUHAHISTEE
unitatea Bisericii (v. BOTEZ \ LITURGHIE). Bxls un raport esencuminecarea cu Tainele ial intre
j.rritri.-f
i

J..'<

n cadrul

iturgh fei,

fllll.'l

;m ii-V,"M-.el uil

li

tT"U|

rpl

Jmjtii:<:

ale Iul Hristos, prin lucrarea Sf lutului Duh, a Crui chemare o

s-

l mrturisirea pcatelor mpcarea cu aproapele Cunl Vii duminica Domnului, a ci urs ai j'n iringel pilnea i mulutnj, dup ce mai ntH v-ai mrturisit pcaSfinte,
:

tele voastre* ea jertfa voastr t:urai... Tot cel care e certat

virsete n acea vreme, ca s desvn-easc aceast Tain rugindu-secel si grind Pogoar" Duhul asupra noastr i :iMipr;i Sfnt acestor daruri care si nt puse nainte i din piinea aceasta trup al Hr lt

Tu

fie

osul ui
ii]

Tu,
a]

iar n acest potir

cinsti'

cu

snge

Hrfetbsuhll

aproapele su nu vin mpreuna cu voi p.ln nu se mpac, peni ni a B i-J se pngceasc jertfa voaai,;i... aceasta este ceea ce s-a din orice loc i zis de Domnul timp s-Mi aducei jertf curat mprat mare smt. aice Domnul,
c

du-leprin Duhul

Tu cel

Tu,

refcfn-

Sl'inl.

"i

i numele Meu

este
l>

minunat
11
.1-';.

Entre

neamuri* (Maleahi

{hfl;$atur&
b

trlor

f2

AomtaH. XIV,
..
.

{Goi

Scrierile
:llu-

BAltafe I-lwMU:

Prinii"' A^BSt&t&ai l'lfl'J, Hiljlir, Uiim /

"Mai nil aceasta Tain nimeni o suvireasc, In iihul nu poate s-ar afla, frA numai tjrice nevoie

est preot legiuit. Apoi* el Lrese ngrijeasc fift fi* uu rihar ne

.1

acolo undo va sluji, sluj Er de care In' nici

un antmis, un chip nu

cuvintele acestea, prefacerea plm se petrece ndat i schimb n adevratul trup al lui Hristoa vinul, n arvanitul singe, p&strindu-i doar chipul n care se inlVUi ea^n, si aceasta potrivit cu iconomia dumneaei risc. Mal nii, ca nu vedem irupul Iul Hrlsf.os, ci credem este, pentru cuvintele pe tita ett trupul care le-a rostit Meu $ acesta exts sngele Meii, creznd mai degrab n cuvintele puterea Lui, decit n nsei simurile noastre, care fapt aduce fericire cTedincl Fericii cei ce n-mi vzut # au crezut (loan 20, 29) (Mrturisirea de credin (1042) Partea I-a, ntrebare CVII, (trad. A. Elun).
fi
'-'*

dup

s
s

EIB, Bucureti 1981,

Jiilil
rr.uluj.
:

p.

Oii).

de cea sge. In al treilea rnd t trebuie poarte de grij sa se gseasc materii: care se cuvine, adic pi Ine de

pote

fi

adusa

jertfa

fr

log r jite Sf. Chirii al lenwalColecie mislagugic?, IV V, irntl.

d.,

y,.

B1

BOj

Sfrecfte Cabarslln, Vtattt n

In
irod,
d.t,
p,
li:
1

Hrtslw, IV,
t<2'f
/

l 17,

iu
rci U,,

dospit,

cit

se va putea de cu-

FranJt
r

Ga vin, &Qmv

Aftjtfjcit

oi

Con-

vin,

J'.ir

amestec

cu vreo
Iar

iipoj

afy
ci

Qpk
p.

OfiodQx TJUgh, capi

i

altS
ia

butur i

curat n sine.

Huhaiiste.

3243.*J3

Borft Dbri:i- :!.:/.

trinilair?
r

prOseomldie se
se

vars i ap,

ca

Liiugte
Dq&lu-t

v.cc!HiQlogte
vo|.
II,

mplineasc Scriptura, care Uimi dintre ostai cu spune sulia a mpuns coasta Lui #i .? dat a iett singe $e ap (toan IE),

d'Ccddent,
N,
':/.,.

do Si. d O-ient ef Euthflristie ]fi7T.'*\ Parl s Corf,

,

Al.uiHiSskjff,

tl&ss&mhlH

i<-Lh:Fmrt5t!t!iiQ-

34),
i-iud

In al

patrulea

rind, in timpul

dans Tglsc anctnnQi, (n Klerafi, 1 (1S74), i3#| Tnt:odQT ,p. r,onila!J fttHJiinopouios, Jioiy Birfusri&t am! PN:H\o{xi
.-ck
ili '>,
.

sfinete drui, preotul

nsi fiina aceasta ncredinare plinii i fina vinului se prefac in

aib

tf\

(Jtg

N.2W
-l
3(1

IvfiitmvnL

in

k
(IflVfl),

Th-eotogical
p.
1

UrvU-w-s. vnl, 23
p

13

Aiea

ManoiflCte,.

n predica turfl lui Iisus (Mc. 13, 10

periri cuprins
si
;

\m
Dtimm^elastiti
ritjii>,

EtiHFBILIS

Euimtistfe,

Glasul
Bel,
nr.

Elsf-

inv.;-

Di 7 >/(97&f
itStudii
,p.

Vaier

imTic
3-

14,

tfuhaTllie,

tefi]r?cj4ce->*

-V

Rom

JSG2,

230242.
(c>

prepovaduirea acestui mesaj (FiL 4 3); J^nnr

le),

precum

EVSEBIUS

263c.

339)

ns-

cut In Palestina, persecutat si nchis pentru credin. Este consacrat episcop In Cezareea Palestinei in

3X331*. Mare admirator al Imperiului de Biaan, devine prietenului cronicarul mpratului Cu restani n, o descrie. Adept -a crui convertire
al lui

fhelia lui Hrlstos este "putere a lui Dumnezeu spre mintuirca a toi celui care crede, iudeului mtil i elinului (Rom. 1, 16 el. Ef, 1, IZ 1 I Cor. 15, 2). Evanghelia este nsui Iisus Hrlstos, centrul i des'l
.

vrslrea

istoriei

m intuirii
deosebit

Evan-

ghelia are

Origcn, se
}

amestec n dsputa

arian

accept

Atanasie La Eusebius sede

condamnarea tul sinodul din Tyr (S35J.

venirea Min tui torul ui, a Domnului nostru Iisus Hri'iio.s, patimile Lui i nvierea. Profeii cei iubii L-au vesti;.

ceva

Bemonumi iu

Evanghelia

Insa,

este

desvrlrea

o-

vtmghelic.

Pregtirea

evanghelica,

Cronici (apologia cretinismului) fci Istoria bisericeasc, opera de mare erudiie care reda istoria c rest ini smului de la nceput pn !a triumful
lui Constantin n 324,

nemuririi (St I^naie, Ctre Filudetfieni, IX, 2). Ea reprezint vestea fericita a pcii i iubirii aduse de Dumnezeu pe pmn^ destinau
tuturor,

umanitii

Euebiua
istorie

serie

eea

mai completa ceaca apruta pna

sj

la el

biseh (Heyc su-

Julius Alricanus), care devine o surs de inspiraie pentru iia perioadele urmtoare. De Iii el

pus

rmas

informaii

preioase
din

dtpre
timpul

episcopii
apostolic,

didascalii

martiri, despre erezii, cretinilor. mpotriva persecuiile El transmise detalii despre caitfmul pstreaz lungi extrase Scripturii, postaposscriitorilor din operele
tolicl.

tutindeni l din toi Este un apel care ine] ude pe fie greci, tara nid o discriminare l'ie barbari, brbai, lemei sau copii, toi deopotriv, sraci i bogai, instruii i neinstruii, farS a exclude poporul sclavii or (Eusebiu de Cezareea, Pregtireit Evanghelic, cartea 1, 1, B, trad. cit. p. 101). La nceputul Bisericii* prin cvnftiliGiie s-a neles ntreaga tradiie oral a predicii lui Iisus Hristos. Cu timpul, termenul a desemnat 1:ori'i..i fix l definita a acestei tradiii
1 .

ntregi, de pretoate timpuriii.

orale,

adic colecia crilor Koulul

Blbnof?3n:
'

Uut&

von Canipens

Edikms d^ g-roefi, Fbrtzs hausrm, Lcs 81 95 Ioan G. l'Onmte, Paris 1993, p.

Testament, Aceasta devine normaliv pentru nvtura Bisericii:

milosteniile voastre, voastre i toate faptele voastre asa le facei, cum este scris n evem-

"Rugciunile

Coman,
L98&

Petrologie,

voi

3,

E1B, BiKm*ftti,

p. -1B2

-Slft^

gheUa
evangheliei! n Noul Testaevangelium] lat. ment, prin evanghelie se nelege vestea cea bun sau revelaia lui Dumnezeu in persoana l lucrarea rnintuitoare a lui li sus Ilristos, mesajul sau coninutul acestei desco-

Domnit lui

nostru

nv-

EVANGHELIE

gr.

tur

a celor S Aposi.vlU XV, 4). Dar Evanghelie mai nseamn i cartea n care s-a transcris mrturia apostolic despre viaa, ncetura i slujirea lui Hristos putul Evangheliei lui Iisus HrMos.

nvToi

Fiul Iui

Dumnezeu. (Mc.
.

1,

1).


KVAM3HEIH
ttevangheliftiin,
M,l

adic
s-au

autorii ce Lor
folosit

patru
f orm a

evanghelii^

de
l

grup de 12 apostoli pe care Ii pregtete In jurul Stf, j] investete

cu puterea iertrii [jucatelor {Mt,
IB)
si
3,
i

original

i-a

tradiia oral creia Biserica dat o forma definii v.i nainte de

I,

Evangh &

iei

1H,

pe Cfcre a test la pretenia dea Et intenia expres cei scrierile lor devin St' in ta Scriptura u Noului Testament. Cu toate acestea, autorii M ou Iul Tes turnuri t nu au transcris mrturii le Tradiiei primare orale in niod empiric, ca simple reproduceri ale acesteia. Evanghelist ii nu sini simpli colectori tic tradiii, o contribuie personala la Interpretarea materialului care circula, 3 au un ral important nu numai in ce prj
secolului transcris-o au inspirata l tara
siirsitu]

fr

;i

fr

14 fi mar19), pentru torii^ Sal npn la marginea pmintului* (Fapte 1, 8). Iisus Hri&tos a fost un mare predicator si nvtor (cf. Mt. 10, 24 35 23, 10 2ti, 18). El vorbete in sinagoga angajeaz discuii in contradictoriu cu crturarii Legii, care nu L-au acceptat* folosete metode rabinice de exegez a Scripturii. Dar spre deosebire de rabi din Vechiul Testament, llsus nu numai predica in mod public, pe strzi, in case particulare (Mc. 2 2), in aer liber, pe cmp, pe vrful

(Mc.

trimite

la

propovdure
fi

materialului dup un plan cart? are in centru pe lisus HrJstos, pentru scopuri misionare i
veste

aezarea

colinelor,

pe

rmul
ci

lacurilor,

ling
Sa

Marea

GaliLeii,

nvtura

cate h etice,

ci

in

ce

privete

in-

terpretarea
scriitor
l.i

teologic pe care fiecare biblic o du tradiiei ce ii st

dispoziie, texte evanghelice Bxst patru parale le pstrate n limba greac, flecare cuprinzi nd Evanghelia in ntregime, dar flecare proze ritm d-o intr-un mod propriu autorului. fn Evttngh&lht ea, llsus Se descot

vine din plintatea Iul Dumnezeu, pe care o vestete ca trimis de Dumnezeu (In 3 34). El nu predic nvturi omeneti ca fariseii (Mi 1, 7 13), ci vestea cea bun, Evanghelia Imp raiei (Mt, -1, 23), uuvntut lui Dumnezeu, El este profetul* (In 4, U) al crui mesaj are o putere dumnezeiasc de tran sfor mare a sufletelor deoarece Cuvintele pe care vi le-am spus
S

per ca
care

nvtor*,

ca

singurul

snt

duh l

snt

viaa

(In

cunoate misterul Iul Dumnezeu l care -a fcut cunosnut oamemister (In 17, 3, 8). De fept, cea dinii si cea mat puternica impresie pe care a fncut-o lisus o m-i1 aceea de nvtor rabi (Mf. i.' i'9, In I, 4*3), 16; 23, 8: Le, &,
nilor acest

Prin cu vin tu]

iubire

Su
lor

63f,
si

plin de
t

adevr

divin (Mp. I, 22) In \-arp credincioii gsesc rspuns la problemele vieii

spirituale.,

Tisus

cheam
total a de via.
a

la credin, la_ schimbarea existenei, Ili un nou mod

misiunea Sa n predl arca Evanghelici mtnfuirti (tcc pentru

El

nsui consider principal const

c
:

*
Pnrlea
o

EVANGHELII;
Noului

principal

Testament

formeaz

aceasta am venita {Mc. l t 36) i de n ceea se cuvine sa fie numit "nvtor Nici nvtori nu

v
11

numii,
:

este unul orice rabi

nvtorul vostru Uristos (Mt, 23, 10). Ca iudeu Iisus i alege un

,

Rvtmgkeliile, In de patru, f'uvintul eimnyhelie, ia nceput, nu se referea la o crti1 ci la tot mesajul relevat de lisus i predicat de Apostoli Exist patru ^evanghelii
,

numr

pstrate

limba

greac,

fiecare

DL^Lansr

dti

Tafrloglo

A Z

Cd| f 48

Tft:

EVANrir-iEt.il

nipnnziriri
i

ntregi h'fi dar fiecare ci (Marcu 1, 1), avnd uti autor (evanghelist) dfertl., un stil partiun scop diferit evanghelii scrise Cele trei cular. de Matei, Marcu i Luca au locuri
in

evanghelia

Roma, unde colaboreaz cu Apo 3 to Iul P ave care se afl

se
la
[

gsete

In captivitate

(Kilim,

1+

24).

Dup

moartea

Roma.
ricului

Pavel, Marcu rm ine la Potrivit unei afirmaii a istoiul

comune
ralel,

care

pot

ii

prezentate pa1 ,

de aceea se numesc sinoptic*dupff Matei (numit Evanghelia Marcu 2, 14 Levt al lui Alfeu Luc^ 3, 27). Matei este de origine cretin l apoj evreu i devenit, apostol din agent de VaniS i colector de taxe (Matei 10, 9). El a scris evanghelia in limba vorbita atunci

wvU Ivlarcu a Eusebiu. Evanghelia sa n greac ia Roma, dup predica Apostolului Petru,
ntr-adevr l numete fiul meu* (t Petru 5, S); Marcu l-a vaa cum reiese din BUt pe lsus, 51), propria-i mrturie (Marcu
care,

dn Palestina, arama ica, pentru cretinii provenii dintre iu-

de

evreii

sau ludeo-rreninlL arata vocabularul folosit,

dei
lia

Aa

cum

dintr-o sa 'provine iuden -creti na, avind ca idee prin-

evanghecomunitate

cipal
chiul

rolul mesianic al lui Usua Matei cunoate foarte bine Ve-

Testament, din c#pe citeaz numeroase texte profetice (1> 23 2, 6, 15, 23 s.a.) cu intenia de a deIlsus din Nazaret este monstra
:

n orice c, Marcu era apropiat de cercul Apostolilor gl al celor dinii -mamei ucenici, deoarece n ei aale se reunea comunitatea cretina primar din Ierusalim (Fapte 12, 12). In plus, el consemneaz nunte pe? care nu le putea reine decit un martor ocular originar, respectiv Apostolul Petru. A scris cea dinii evaligMli cam la 30 do ani de la In Ia rea lu ILsus, pentru convertii, nu din rindul Iudeilor, rnrc tr-Viau n afara Palestinei.

am-

:1

c
i

Mea ia
prin
altele,

cel

fgduit de Dumnezeu
lui

profeii
el

Israel,

Printre

vorbete Frecvent de con-

vertire

mpria
17),

cerurilor:

(Matei

4.

expresie

luat din

Evanghelia dup Luca, medie i ;m de studiu, convertit do la pgnlsm Evanghelia sa, scris In gre:c in Grecia sau la Roma^ unde ,n fa a- dus dup Pavel, prizonier intre 61 i 03, s adreseaz unora ciire svii:ni mnotln de Ilsus, din
.

Vechiul Testament pent.ru a exprima realitatea prezenei lui Dumnezeu a-i aminti numele n mod

afara

Palestinei.
<?ste

vaugh&Ua

hii

fr

direct.
lui

Ctre

anul 70,

fositry.v

Matei a fost tradusa" n greac i introdus n canonul Noului Tcstameni. Evanghelia dup Marcu, sau loan Marcu, sau Io an, ucenic din Ierusalim. Cunoscut dn Faptele Apostolilor, Marcu nsoete pe Pa vel i Barnaba in Antiohla (Fapte 12, 25) si n prima cltorie apostolica dar pe care Pavel t las la Perga pentru a se ntoarce la Ierusalim (Fapte 13, 13), Ctre anul 60, Marcu

drept cea mai documentat ca informare i cea mai literar ca forma. Luca nu cunoate ne Ii sus, Ca literat i om de studiu, el a cules toate informaiile posibile

Lue

considera

cercetat toate datele

care cir-

culau n vremea sa (Luca 1, 1 4) t stabilind n mod precis timpul n care a trit Ii sus Hristos (Luca 2, 1 2), Se crede ca el a folosit evanghelia lui Marcu, precum Logia, o colecie de cuvinte ale lu lisua Hristos, care circula n acea vreme (de aceea i Pavel tia de lisus).

EXEGEZA

u.,i

Evmghblia
viivn
21
$1
,

dupft jocm. fiul Lui Zefrate Le lui lacov (Matei 4,

:i

..',zi

urs or

credincioi care practi-

cau contemplaia mistica.

W, 2; Marcu
GallJei],
(Io an

iiL-rwiiicSu

1921), din 1, cetatea lui Petru

44).
h

Andrei

1,

Mama

sa,

Salomeea (Marcu 14
din
li

grupul
1)

(Marcu 1,
dinii

ijiitimile lui

40) face parte femeilor mironosie rare au fost martore lisus si au aflat cele

cum se vede, fiecare evanare tema lui proprie l stilul ghelist Ini personal, Fiecare Evawjfiele are semnificaia ei par ti rular cu
oale $0 refer la aceleai mari evenimente din viaa lui Hristos,
Scriitorul Taiun a compus o lucrare Diatessiiron, ctre anul 170, n Rina, n rare armonizeaz cele patru $vmgh$iip redunndu-lt La un sin-

Dup

despre nvierea Domnului. ChTftt la apostolat mpreuna eu I.! <>b, fratele gfti, i cm Petru si Andrei (Matei 4 21), el a fost preP

veni la schlmiafljpea Ia faa a nului (Matei 17, 13) i la

Domrug-

riunca
niiini

lui lisus grdina Ghetsi(Matei 24, 37), El e celalalt dib-niMpol pe care-1 iubea Ii au a, tare

gur text. n aceast concordan, anumite pasaje biblice slut lsata de 6 parte. Lucrarea a fost folosit pini n secolul cncl; dnd Biserica a stabint canonul crilor biblice.
In
acest

moment, Biserica
Evanghelii

aplecat pe lisus hi cn, El a nsoit pe Iteus n curtea arhiereului Caiafa (loan 18, 15, 16) l a fost
si-n

inut

pai.ru

recanonice,

ilor
: '

ocular al rstignirii (loan 2ti-"JV). Lut i-a ncredinat lisus

"Maica Sa mama la $3 ceasul acela ucenicul a Luai-n a
;

pe
clin
ii-

ulA
27),

Este prezent la poflormi Duhului S'iit in ziua CinW:' ioij (Fapte 2, 14) i Ut ferea retar 7 diaconi (Fapte 6, '). h'-urtun eu Petm pleac apoi in Samaria (Fapte 8, 14, 17). apostolul Pavel, care i ntlneste la it-rusiliMi ('.n anu] 49), H numite unul din stlpii Bisericii, aturi

(lofin

19,

deoarece fiecare carte, cjvnd stilul i coninutul el propriu, se completeaz una pe alta. Toata particularitatea Evangheliilor s-ar pierde dac a-rar reduce la un text prescurtat Astfel, Biblia poate fi comparat cu o bibliotec scris de diveri autori, fieeare avmrt stilul su do a scrie i modul sau de a inlorprera evenimentele. tii ui lui Matei se deosebete de stilul iui
Ioan,

La nceput au circutat si evanghelii necanoniee, con testate (Euseblu, Istoria bisericeasc. ITT, 25,
fi 7). Noi nu primim dect ceea ce

('"

Fot.ru

(:!
evitat

2
fS

lacob, fratele Domnului Spro sffrttul vieii este ),

adepta
imi e

in

Palmei (Apne.

1,

Feri ii ului

Apocalipsa, Ieronim, loan a scris Bti&ri/ghelitL sa ea o completare a

Dup

9), unde afirmaia

recunoscute numai patru cvanyludiU (Grigen, Omilia I La

fie

Biserica,

'j

anumu

tre-

Kvr\M}heliilor sinoptice, pentru cel ce oauta Lumina, Adevrul i Viaa, din Asia Ml- a.

EXEGEZA

[gr.

uxegesis
:

oxpli-

care, interpret&e]

metod

care ur-

iflrBtt punerea textului biblic n

contentul su istoric i cuftursi, nelegerea' mesajului su teologic propriu l explicarea Ini, innd

1n

Evanghelia

sa,

scrisa

cete l.i El'es ctre anul redacteaz ceea ce el nsui propovdui in Asia Midi. Ea conine multe precizri cronologice despre evenimentele bibUee, dei se adrei

n gre100, lon

seama de
velaiei

integritatea

biblice.

l unitatea reMetoda exegetic

nu este independent, deoarece B-

1*54

EXECE7A

blia

nu

se interpreteaz fra ni ci

un

Te-am
Z,

cunoscut,

acesta a

au cu-

seondu-se cuvintele din sau construindu-se contextul lor

criteriu,

noscut ea

Tu M-al

trimis (In 17, 25).

epmbJnatif

tipologii

arbitrare.

Metoda exegetica ine seama de

mai multe principii
1.
sfi

Reptuaginia (Vechiul Testament in versiunea greaca a celor 70, fcul n Alexandria ctre mijlocul secolulul
dei

elemente

al

:Mea

I.d.Hr.J

a fost folosit

Biserica crede n inspiraia biblic, Iar acest adevr determina po-

diasporaua iudaic, de apostolul Pavel l de ntreaga Bisericii pri-

ziia

ei

faa de

teoriile

i metodele
(v.

mar,
la

inclusiv Biserica
secuiului
oficial

Romei pin
al
al

oiTiiineuticii

biblice.

Inspiraia

jumtatea
textul

2-lea,

SFlNTA SCRIPTURA) nu
verbal,
include
(v.

este nici

venind

deVechiului

deoarece Noul Testament piu raliate de &vfiK2tU

iar Biblia n ge-

Testament pentru Biserica Ortodoxa.

Cu

toate acestea.

EVANGHELIE),

Indiferent
masuretie,

fa

Biserica n-a fost textul ebraicde

fiind

neral

presupune o mare diversitate

dovad

studiile

de autori, i nu ea te restrns la coninutul, pur dogmatic, ci cuprind* tot ce se refera la mnl.uire. avnd coninut divin i forma literar u manii,
Exista o unitate teologica intre Vechiul si teri ologi ca
2.

comentariile asupra Vechiului Testament in ebraic, fcute de Origen

l Ieronim.
SfintM Scriptur se bucurii de o adevrat veneraie n pietatea orto4,

so-

Noul

dox.

Biserica

asm t
I

h!

acelai

Testament, ambele avnd

n

centru!, lor

li&ua Hrlatos.
i'h-v*

Cuprins

ntre Fa-

ri

im' rit,

minIn tre se observa mai multe

tApQcalipsilJ*,
istoria

timp venereaz cuvin tul lui Dumnezeu, Ea folosete Biblia in cult. sub form de citiri psaittcc, de ruiuni si imne liturgice, dar i in
.-.
i

pregtire, realizare, desetape Col. vlrire (Evr, 1. 1 2 In 1. J este o istorie a revelaiei 1. lfl) Logosului lui Dumnezeu, nu ca descoperire de adevruri ai precepte d Ca manifestare personala a Iui Dumnezeu, creator, mntultor s sfini tor, ;n iskirki unui pnpor, Dar Noul Testament are coninutul su revelator propriu, independent de ce a- a scris n Vechiul Testament, deoarece nu-

catehez i
n.

lecturi particulare.

Biserica
r

atest

canonul

biblic

(linitind asupra ricinii apostolice? a

Noului Testament) t hiterpre&eafcS Biblia pe temeiul Tradiiei, n care Se manifest Duhul Sfnt
i-:'-i'f

lor

(Ic

bi,

13).

Nu

se

pune deci problede autoritate intre

fji

uni unei ntUft.-l.

Scriptura,

fiindc
.-"ii

Biseri :u, n ier arcuirea, ne fiind altceva

f

Tradiie

teologia Scripturii,

face parte

FfuJ cel Un ul-JV fiscul, Care este n sinul Tatlui, Acela a miirturisit* fin 1, 18). Tn lumina revelaiei, proprii Noului Testa- meni Ve-

mai

din Tradiie.
ft,

Se cunosc mai multe

;

memde

chiul Testament
sens. n

capt

astfel

un nou

rugdu&ea Sa arhiereasc, Ii $us spune Printe dreptei, lumea pe Tine nu Te- a cunoscut, dar Eu
:

ce:i is"oric. tradiionale ere r/e # ce li legar, sau filozofica, practicata de coala din Antinhia (din care face parte oan Irisostom), potrivii creia, evenimentele biblice au locul lor istoric bine determinat far Im,

EXICTINA
; era alegoric* tipolafk. promovai de coala din Alexandria,, care evenimentele, persoanele l l mbo] urile biblice au sensul lor api ritual uu corcspon-

l*i

plteali tipologice

nu
In

EXISTENA
po*1
:

(lat ex^itld, gr. irola

dup

forma pe care o
in

viaa, au

iina

procesul
ei

micarea

de devenire. de dezvoltare, ubei

r 1

r
1

tor ljiulogir ftic pilda,

i tipul iui lisu*.

losua

Kavf este rece Vechiul

lut

Testament

deoacuprinde

itafta se transforma, primete o stare pe care n-^a avut-o an ir Hor decit poteni ai Forma este un grad al cristenfi. un mod de viaa. In cate-

goria

Umpului i a spaiului

(tro-

rea teologica, potrivii creia Biblia nu ac poate nelege independent, in arar de Tradiia Bisericii, din rar* a Ieit i pe care o
lisua)
;

poa).

Ut

Deoarece fpturile raionale au existena istorica cit i cjufen|

Tradiia conine interpretarea teologica a Scripturii, de aceea ele Unt complrmentare Teoleajia a da: o mare atenie acestui principiu eieprfir, pornind de la caracterul revelatoriu propriu prexenel i lucrrii Puhoiul STint fin 36, 13J.
Dartm aer at ttttrpem itanacsea puaimOort ta ruda dfrf pdrf a^ufiofa Ijo aaVr ae ewr -* pasrra(~a u.i in

conine

veyikA prin participare l har, ele au ai cava contrariu, adic neexav tenu Aducerea lor ia exurenr |jrin Cuvintui lui Dumneaeu al inerea lor n r Jtftenf unt un dar, adic eie sitit dependente de voina fui Dumnezeu totui venicia *t narea tau forma acesteia depind l de voina
;

fiecrei
nica;

fiine

raionale
ti

veanka trebuie

Exim**A devm viaa vela

nm
t

adk partkipare
(ar

A-&AJ*/d ntreaga
'

fii

ItMHapa SlSMi &rjfp*ura apurd,

cflu utii

ahl

mu

caia iuaaal tru exiafeafa

Cai ca anatea|o, Viaa, pen-

fwlamuriiit

Dumnraau

et.

Sma
Iti

Sittptitt
fi

r
rUJ
pi>(/

ra

Ol

ntJri'KH

DJh*fl$f>

*j ftwAOJ jw zvn prior JpoJd.

f.lngfl

tfecvfr

ruwrt

ar lat o cArfe
rj

ia

ai

rra pnffJvrttf
ic-J

rhrtfcr
ti

tatu/ar

* )atpf*Wr
;*Aa

au uau

mvrfrJOf
rar*?

9 t+ratv rnmrt* tf aj JMjnrd de*Jui de g^co 1-jj tjAntyti chita potrivit cu con- 1 poff ufirhafe.
rfeirlM FJ

Tot tlM ttmuk .'i'pli'i rd sf pt-nlru &Tfp *- ra/r nu-t c itttr. nu dm oltd x*
i

poate devard moarte venica, adic nefericire venica, Simul actual ai Meteci, ai timpului Htoric. e consecina unei vi/un l a unei percepii determinate de pcat, ca o form de nepartadpare la har ELrisfenfa eate a&tfel redusa prin alienarea, detaarea de Dumnezeu, prin separare intre vxUn'na actuala i exiitena care vine i ni ie da
prin prtii i|3ore.

auftv rifct fllf Jkwfc Maur lol ap I eheim a> rxpOrrv latpntrt*.

ev*
p i

Jntt*na

care vine,

viaa venka, nu aparine viitorului, ri eite un prezeni continuu, un mod

de ufenrd infinita, anticipata, pe caro nul rcuUflm cit timp perv tiim in aiartM da nacomuntune cu ce are existena de la Sine
*Mkxil.

r.hHhhn

3.

in

fr*4

ii al

la raita:
iaataf

Euwbtu. tatona ueoa

m.'tutd/

Hirio.r. Cfrur**, nfitue. test grec, tr*aar*re W ntc ^aiUa* aani>\ EritUo* tai Cert. rarH

|eam
\

somn ChNHiaa

aaualnf

ni

iiinit

hrtuitiar

lIV.

{&,

aaat Uaaaruai rv fhiawi * i Ojn ai c* auaaa eJ**f.ir- am tutui lada

wn

EXT A ECC
u
nu n<< \Iiqi1u \iadk$ia a*te numai iau* cWifdli. \o. luai utfl e num-u Linia dummiciaMa nu art nimk centrute

M HUILA Sa:

kt

El.

tuif/jwou ed

fiina

tiu ca

lund

jj

fnJJntfd

fi

dYu
In

recomandare (line! pecisj din partea unui cretin rar suferit, numit mrturisitor (confessorj. Or, in aceasta privina s au
de

fcut abuzuri
sl-lor, cit si

atit

din partea *lan-

0j* rafv*ff4
i Cekif

e; fteendatenta.

Df*< *Jd

re oale cu artrvdraf ra cu MURI de-a jururi iau &d nu tflM. f>nr Mtnca Lut mt-l port rdu o* tfarurtfa

ea va r*%ts wptJc
prin
cfntd
tis.
<i

vn
cp.

fl

au

jnta
nitul

Lui

a1Mfwftj*f*. chiar

M>|jrurmi

tum

w-a

Ca u*ia ec a
*i

oul atfuM
tfd
fJe.#

la riUlratli

din ne- v:iicnjd

In

a*a Ini ea

e?
)n

tt

fie

atu

ai nu

f*M**/ai

Mdffw
ttt.

fofuf,

Cu pete despre dragoilr.

pi

28,

FUoc- roav voi, fL

*H
D. Beht
>

lhll*ffU#;
ru/

aqknl la

leofoo/cJ

mu/u.
(J7l.

Mltrof>aU
i

a mrturisi lorilor | Episcopul Ciprian este preoilor excomunici pus in situaia pul celor care mi respectau pract tradiional si se separau astfel de Biserica tradiionala, Pentru a combate tendinele shismatite, care existau nu numai in Africa, ti l ta Roma fsfitsma lui Kovatian* In 251, episcopul Corne desprit de dup moartea papei Fabianl, Ci-Oricine se separ de prian scrie Biseric pentru a se uni cu o aci Icra se lipsete de tagaduintc> Hi-

Btuta.
. II!

X>

sericii

lui

prsete Biserica oricine Hrfs&os nu va ajunge s pri;

EXTRA ICCLESIAM NULlA

LUS
:

SA-

measc

recompensa
strin,

Iul

Expresia *in ajar de Biseric nu este mi uluire ii re originea n teologia lui Origen fi mai cu seam n eriezlologla Iul Clprlan de Cerlaglr.a (Episr 73.21. 2) Acesta face tradiionalii doctrina nirwicu si dintre li-' despre raportul Tainele rnlntiilril. tn special botezul. In

Acesta e un
tata

un

dusfnan. Nimeni

nu poate avea ca pe DumnczeUt dm\i nu are ca

Biserical

putea <i existe salvare in afar de a lui Noe, atunci ar putea & existe si n afar de Biserica* (Deipre

mam.i

Daca

tea
p.

Bisericii,

cap.

6,

trad,

doua

scrieri

De

l-apst*

de circumstana De unitate Eccle-

3031).

sae
totul

CatholUae

scrise

nainte

de Pastele din

251, in condiii cu particulare n timpul perse-

In timp ce argumentul iul Origen se bejeaza pe faptul ei in afar de vaxi Biserica exista pmtj
1 .

semnul

divini

l3,

deci

un

ci

cuiei Iul Derlu (2502^1). puini credincioi ai Bisericii din CartaCna au rmai fermi in credina (ftan mal muli au acceptul apostazia (Lipsi), fiind prin

semn

al

m intuirii,

exclui de la Euharistie. Pentru neparea acelor c&zui existe ** disciplina du penitena care putea f redui daci acetia prezentau o

Ciprian pune obstetiv si sacramental al Bisericii ca trup al lui iirislos + In care Hristos nsui este cel care aduce! mprtiai Botezul este Ti
taii,

argumentul a< -centul pe earm<

iul

Euharisia, in cere

adiind toi ca boabele de griu ;ientru a

forma o singura pune Sensul

EXT A FCCi,BS;AM NULLA apartenena la Biiucultaprin Taine nu este

SALtIS_

U>7

ucestei

axiome

,e 2 uL

cu ap,

cei

in

veto

serica
tiv.M,

botezul

dorinei).

&#e

Biserica

eiale voluntarii,
rmmMiirilf.
inil.Uwi n

d
HI

este o aao o cCitfttftate sa>

twi

se aplic a*)
validitatea
..ir

Extra cefrttom mal ales cu privirv la Tonelor huvrtfw n

Iul Hristos,

prin

rare

Dum-

de trupul
s-elnr

*U

pa-

nezeu nsui

lucreaz mlntuirea

.iimiUUeu

cu
1

imparta^ws
17), S*

lumii;

pastoral de binarilor

StS n totettU ** tombatera ahluntitoc $

Uintr-o pline

(<

Cor. 10,

in

Biserica

dar

i1
,

nu
bili

n sens restrictiv,

adic de a
ale

sta-

afirm l o doctrina ele m anume c prezenta lui Hriaws

unitate a Taine este elementul de da Bisericii. Je aceea, BUerlt importana ritului l semnelor

frredtn^

Urnitele

canonice

Bisericii.

rEgUsa 'caihoiiqua tur ITs^l- unfc.

Atiflustln,

Sftrtf^a
1

fa*

d *'

M
t

V:

'"
<

mare

exterioare ele Taint>lor

chiar in ca-

M,

dans
*j

la.

toi*},

l#*.1

G
a
nr.

^ oM
Sl
;

de eretici zul botezului admlntafert dease^ (Conciliu! din Trident face

bire
ntre

tomMk MUfiM.
p
h

torni*

^ a****;

'

XXVIII

(1W

7-W,

botezul

ta

re

k-

705,

F
FACEI ACEASTA,
Iul
Ii

Iu timpul
,

Petele, cea mai mare dintre srbtori (Exod eliberrii amintirea oap, 12), n poporului din Egipt. Consideri ml toi un fost sclavi n Egipt
sub,

Iudeii

respectau

C
l

faraonul
in

i-ti

eliberat,

deii

i apropriaz
cadrul

(patria)
pi inilor

aceast unei srbtori

12,
14).

iutrecere

de pomenire* (le.

fur
<

care dura
loc
1

te

acest,

Ritualul aluat (aaime), ritual a 14 la 21 Nissan, are context de ateptare- a

!

loan 3. 14). Acesta este esenialul credinei cretine. Ca si profetul din Vechiul Testament, care mprospteaz memoria deviaiile <n poporului donunind fie insistnd ca ziua aceasta lisus spre pomenire* (le. 12, 4), cere discipolilor eu care a mincat \r.< pastile, n camera de sus, dup padlle, n Joia sfinii, nainte de Aceasta sa fatima Sa pe cruce cei spre pomenirea Mea (Luca 22,
Ja

via

(1

eliberrii {le. 12, 1720), exod, la 14 Nissan (prima lunii a anului), se muica mielul pascal (le, 12, 213). tn cadrul [umil iei, ^pas-

Dup

Cor. 11, 2327). Biserica crede c, 'in actul euhiicelebreaz Pasristle, Itoua insui i nvierea Sa. tile, adic moartea
19
;

n care se

mplinete

prornihiimcii

Domnului &e srbtorea prf-n tr-o masa la care se consuma carne de miel Iar tu s mg ele se ungeau semn de proiecie {&, uile, n
tile

iMiiinut in ieirea poporului evreu din Egipt Cci tkimnereu n-a trecut in Istoria

umanitii o dat

timpul
lui

tui

Moise

o daii
apoi,

Evrei ti, 23). Mki trziu, mol are a templu. n sdui mielului are loc de Nissan, dup amiaza, in faa pelerinilor venii la Ierusalim pentru un Pate colectiv (cf, le. 12, 6)
i

lisus.

lind,

timpul M.oria in
in

cum eliberacursul ei normal. rea din sclavi n Egiptului este mereu amintit, -ca aezare venici s
o
prflzmiiti
gfajt

Aa

12,

*h

*$*

Pentru Apostoli,
Mielul,

liftul

esle

acum

Mielul pascal, prin singele cruia lurnea este purificat de pmoarte, adic cat l eliberata de noufi (Cf. loan treciiti ntr-o

via

1,

29).

Eisus

amicii, n templu in re pe sacrificarea miei&f. Acum, Hristos a fost jertfit, devenind, astfel, Fofeto t&stm (l Cor. Mntuirea, ca eliberare de 7).
l
3,

Duhul ytrierl momentul n rare la

uda"

viaa noastr. Cci de cte ori vei mm ca aceast pi ine i vei bea acest moartea Domnului Vestii pahar, pfn cnd El va veni* (I Cnr. 11, 26)
(V.

Fastele cretin, adic trecerea Iul nviere, lisus Hristos prin moarte ncetare m perpetueaz se

fr

EUHARISTIA).

Ortodoxa Hiserita IAM1LIA: acord o importanta major cstoriei

moarte, se realizeaz" prin jertl'a lui Noi wm trecut din moarte llsus
:

familiei cretine, deoarece de acest ea depind nu numai dec> linul uimi CUplUn Gi i c rin ui

IAMJLIA
aiunittii umane unj naiunii fit

'

t-

in

general,
Biserici

al
U>-

unei
lui
ei

mpriei Cstoria, cu road

cete
ai

Dumnezeu.
fireasc,
fa-

milia,

este o

mare

tafi

2532). Eu ar* evi unic, vorba de o relaie uman specific nou, care o face sa se deosebeasc de orice alt form de grupate

(Efea. fi, caei este

Biserica da o atenie particular tradiiei orale. Familia este mediul cel mal propice pentru transmiteri.' credinei prin viu grai. In fond, familiile cretine, Biserica n-ar

omeneasc

(Matei

IU,

10 li).

Familia a exercitat o influena capitala asupra comunitii cxetfcle de cult a primare. Cea dini 1 Lor 10, rOflt cultttl in familie (Fapte 10 Apostolul Pavel 2G lfi 1 Cor. Uty familia lui Acvila i Prisa avut in ajutor misionar de prim cfla un CjriL Acvila era un Iudeu din Pont, care emigrase la Roma, Prisori ci la, son lui, era, probabil, de

continue tiz ic in .lmp. Pstrarea i continuarea credinei depind n mod exclusiv de familiile cretine. Cci credina se in vat, &e practic l se transmite numai din luntrul unei comuniti cretine, care este eonsLituitu din familii- Bi-

fr

putea

serica se extinde in tini.p si spahiu prin familia cretina.

Familia constituie, astfel, mediul evanghelia tic in care se pregtesc noi generaii de membri ui Bisericadrul facii. Educaia cretina in i miliei este decisiv pentru copii wS tineret. Sfanul Tmirurp scrie
:

gine
i.'

edictului Iul t'L.'iiJilins (4EJ/50), care interzicea capitala imvrei lor sa rnmin

romana. Din

caufca

nvm

periului. Acvila
sit

f^

PrlicUa au

pr-

noastre ri ms ca n credina dal lor in dragoste i n curie, fiind devotate

l pe

Cemeile

s-au aezat n Corint (Fapte 18, 12), unde l intilnesie Pavelj care se asociaz cu ei, devenind nu numai tovari de meserie, :i i colaboratori direci in lucrarea misionara (Fapte 18, 3, 24 2f>). Gnd Pavel a plecat din Corint la Efea, acetia ii urmeaz (Fapte 16, 18), ntre timp, s-au intors ta Roma, unde Ic scrie Pavel (Rom. 16, 3 4)!n oel'e din urm se pare e au re-

Roma l

brbailor in toata sinceritatea i s iubeasc pe toi deopotriv cu desvrita inl'rnare i s educe copiii lor n Mea Iul Dumnezeu* {Ctre FfHpmit IV, 2>. Aceasta educaie se
face fie direct, fie indirect, prin expostului, a rugciunilor periena pregtirea copiilor comune, prin

pentru parea
liale,

Cuminecturii, prin particimarile evenimente famila ales prin relaiile dar mal

personale dintre

prini
si

si

copii, nu-

venit la EfcS (II Tim. 4, 19), ctre Romani, Pan Epistola vel scrie aceste cuvin le despre Acmbriai pe vila i Priscjla Prtsdla i Acvila, luvarll mei de lucru ta Hrlstos. care i-au riscat v ina ca s-ml salveze Viaa t ca-

&

duhovniceasc si exemplul direct al prinilor snt de o importan cruci ;il. S-ar putea spune, de Eisemenea, ca prinii cretini snt cei mai de seam mijlocitori dintre
marea
iiiserlc

mim al

acas,

ci

in

afar. ndru-

ro nu numai eu
ri

le

mulumesc,

lume,

Gd

prin

el

se

ci

toate Bisericile dintre mbriai l Biserica din ea sa or^

neamuri,

(Rom,
lor

:i a). *Vau pus viaa in transformaser casa joc, deoarece

1(5.

face mbisericirea copiilor l a 1inerllor i, tot prin el, acetia sin ucenici ai Iul trimii in Sume

Hrlstos,
in

in

loc
1B, 2t5
|

de
1

adunare
Cor. 11,
(

cretin
IU).

lume

o prelungire a Bisericii in o aducere a lumii

(Fapte

Biseric.

l?n

FECIORIA

FECIOKSA
Ettatca
tn\i
]f

Curia

trupului, cusiivtr

unlc. Prin urmare,

;..

actoria eflte

marea
de

totala de Ili relaii sexuale soior, tkir i n nemicri?

proprii

fa
;

patimile

pctoase
tftiufre de rinul

iile
:i

trupului-

Curaia, ta
peti,
ea,

Urii

netru-

ine montul,

imurilor
starea
;

de

prin
;

biruina
1

asupra trupului. Imit \2 li), rilor (Matei 2'J, 30

Fecioria este nestricriunii vlitom-e.
7,

se nge-

Cur

8).

i>

arvun
lavi
j

Area-l-i

uin
uniuni,.
i

presupune

ci'

anume
mineri;!
. :

tura faa

de trupul

BeatoBUatitudine fata in sine, tate. Trupul nu este ru aco<vi cstoria sexualitatea slftt daruri naturahnepetoase. Trupul este dentinat a fi templu] Duhului Monahul se Sfnt (I Cor. 0il9). transforme propriul SU lupta i trup intr-un tron ai Duhului, Unitatea dintre sulet si trup a fost zdruncinata prin pcatul k.Lu mic n aa msuri, incit trupul

martiELcarea de vindecarea lui rad icni fizic, ci de orice stricciune. Numai trind viguros, neprihnit, ntr-un .rup sufletul poate nainta pe ciaea mutelor virtui. Kumai topit cu postul, impui pierde din neputint: i se lace sn atu*;. Asceza rsar iUiiuri ml cunoate tlttgeiare*^ deoarece tru pul este co prta 3 a lucrarea vii teuio^ui tlor, Apoi, este sigur Inspirat din ascetica din LM srit, s-a tradiia aelor Prini care pun det$, sau ruperea comuniunii originare dintre Dumnezeu i om, m ruperea comudirect cu raport niunii kretj dintre bd&m l Eva,
i

rate vurt^ trupului in erifi

nu

avnd drept
"
.l/j
-i

consecin

folosirea p

ut un ci

r.

Focul ncepe trupului diavolul vrea sa le n, d

pe unii de alii cu o legtur uriii, amindou priica sa ncerce

(Scarn. frnnrea

ew

XV,

+1).

In

plus,

joaca

acum un
H

rol

nind n acelai
prieten

ambiguu, de timp i duituin l

m.

l'uv,

susintor \ potrivnic [St XV, 81). Sufletul nu mal

!.

are ncredere total -n trupul, cu eput l de care coexista de corp nu se mai poate elibera. Mal mult. poftele lui devin tiranice
:

SJ V lori i de poftele Hlrij tetl <;are se rzboiesc eu sufletul

{l

pmr.

este singurul pcat de 1 carp nimeni nu se mat poate intoarce pe aceeai cale pe <\i r c s ntinat, GomfeH Und textul din T CorinLtni 6, 14, loan Scraru! sice Aceasta o spunn greit, pentru prin scurgere ntlaea [nssi fiina Irupul.uf, fapt care e cu neputin eu alt pacal sS-se ntmple ntreb de re la ari ce alt pcat
;

'

Va l&b de trupul morii acesteia? {Rom. om7 24) Sfntul Apo^tnl 1\lyH H bfltut desfrlnarea, ca fiind cel mai mare pcat *;ivrltcu Trupul "FuW Orice pigii de desfrfnare afarfi eare-1 va v|rj omul este in trup. Cine se ded ns desfrinfirit pctuiete n nsui trupul u'4

Petru 2

1).

<<Cine

zicem numai obinuit dnr cnd auyfm ocn^fnil greesc,

1

kw

'
:

ti

fi

Cor',

ii,

13),

practica ascetic, fecioria este virtutea mono hala prin excelena. din inelegcrcd Aceasta, mal inti ca fum trup nu se pot c 15 ti ga vlrn
N

cineva a cuxvit, dcem, cu durers <:'. acestfi a czuta {Scarcf XV, aceast grij Tot el a spus Bl pentru curia trupului f;xsevera futil fie extrem de serica "i ce svresc pcatut des frigde sisnpe care nu-L socotete ca rii :'.( o adevrata c ^esean*, dere Un brbat cunosctor mL-u nfricotoare; ntrebare pus o Care este, afar de omor si de tgduire, pcatul cel mai greu dintre luate 7* a zis eL Iar eu am spus

'

<

FliMEI

171

de ce, a zis acela* Biserica universal, primind pe eretici, dup anatemizare sineerf ereziei lor, i invred Fiice.--.;' de mprtirea de Taine, dar pe cel ce a curvit, prim in du- L dup ce
fi

cdea

n erezie.

despre nniLatea
li.irbatuluj 9-a

egalitatea jemeii

i
cu

modificat

enorm

toat starea ei de inferioritate, femeia participa la srbtori religioase (Deut. L2, 12), a dansul ritual (Jui
Sara, binecusoia lui Avraaii, primete t$i o voi vuuar<:a Iul Dumac:;cu voi da din ea uri binecuvin-ta fiu o voi binccLivim.a i va de popoare (Fac, 17, IC; Rom 0, *J). Femeia are un rol n meninerea pode pilda, Kut, porului Ini Izr&el moablteanca (Eut 4, o, II). Di menea, se cunosc dteva nume de Iluida (11 Par. [34, 22), proorocite Mnam, sora Lui Mulse l a iui Aarttn
8&.
:

s-a mrturisii, si a ncetat tui asen, canoanele apostolica poruncesc s-1 departe de Prea Cu-

s pc-

31, %\) la icnii jertfelor hi servilii n isltar {Ies.

Y

(I

Par,

1,

41,

3%

mai muL ani 1 i eu splmintndu-m de neputina de a rrnas nedcilerspunde. iaina

ratele Taine
t

in

mam

ti

gata fScam RIE).

XV,
|iat,

43),

(V,

CSTG*

feminal. Din refera Lui creaiei) se cunoate nuEoee cele] dinii femei, Evo care nseamn y viaa", deoarece clin ea s-a misci.t neamul omenesc (FfiC. 3

FEMPlr!

(Ie$.

15,

20),

Debora

care
4,

fost

direct de Dumnezeu cu destinaia cH a Ei * ajutor asemenea omului (Far, 2, 20 23).

2(5
;

Toij. H

fi),

creat

aleasa
(Le. 2,

judec Lor (Jad

4)

i Ana

mpreuna

formeaz

un ansamchemait constituie blu :lr de care actul creaiei este I Por de ncconccpnt fFac, 2, 24 rmpltcal'i n 11, 8>&;\ Mt, tS, 5). jn pcnt prin seducia .ici 11] cderii diavolului {Fac. 3, 4^12; In. Sfr. ?.\ 27). ptimind consecinele aces15). jemeki tei exlderi fi Tini. 2, 13 prirnere l ea una din marile ?if;-i dnine mesianice din istoria mntulposteritatea rii t deoarece smna "Voi pune ei, va distruge diavolul
;

cu Adam (v, ADAM). strmoeasca, perechea

Noul Testament, femeia este chemata s aib un roi principal

aut
a)
in Istoria

Dup

3^3).
mlnturU,
cit

viaa

Bisericii AstlVI

particip n mod direct i separat de brbat Ia ntruparea Fiului iul Dumnezeu. Jn acest sens, mngnificau- uJ (I.e. 1. 4(> 48) poale

Femeh

fi

considerat ca

un crez

aL teologiei

cretine despre femeie. n rspunsul plin de bucurie al Mriei ncepe ft se realizeze fgduina fcut Eve posteride Dumnezeu. rrtfna
tatea

femeii
ia).

este

lisus

ntre tine a ntre .femeie, ei i ntre samlria ta zdrobi capul iar tu aceasta tl Vfl !'.;; i vei nepa clciuln fFae. 3, 15) actul femeii eu brbatul litatea n specific procreai*!, aportul ei

dumnie

smna
,

femeie, Dumnezeu i face trupul .Su. b) Femeile snt acceptate i ca disdar nu. ca cipoli ai lui Hristos apostoli care simbolizau tribu-

(Gal

3,

Din

Hrlstos Fiul lui

rile
11

lui

fsr&eJ

ele

II

nsO'esc,

asculta

l
15,

particip

la

misiunea
B,

transmiterea vieii t mai ales briecuvntarea posteritii et sini Idei subliniate cu vigoare in Cartea Faceri L

.Sa

Le.

(Mt i%

40-41
-55)h
Ii

Le,
4,

13;
fe-

sus vorbete
(In
(Le,

meii samaritence

720)

i
t9,

M artei l
sttea
25),
la

Mriei

10,

mpreuna cu Fecioara Mria,

picioarele
cruci]

38^-42), care
(n

Sub influenta legislaiei iudaice de mai trziu. aceast concepia biblicii

mulime

de fdmei care ur-

,172

FEMEJE

din Galileea pe liaus i;m parte la suferinele de pe Golgota.

maser
c)

Femeite au fost alese ca cele 'dimii martore i vestitoare ale nvierii lui Hristos {ML 28, 110 Mc. ift 1 II Le. 24, 12 t In 20, 11 16). Ele anuna pe apostoli l
;

Din punctul de vedere al antropologiei, teologia a recunoscut specificitate;] sexului feminin sub aspect fiziologic, anatomic, hormonal si
t

psihologic Ea a
tatea

combtut

Inferiori-

brbat,

fiind

pe

inegalitatea femeii mpotriva actelor

fa

ceilali

de de

discipoli

(Le,

24.

9)

slnt convocate

Uriataa cel nviat, in GulUeea Mergei $1 vestii frailor Mei, ca B mearg n Galileea i acoio M vor vedea (ML 23, 10),
:

mpreun

cu acestui

Intim pi ne pe

toate nu se tie pe larg ce rol precis au avut femeile In Biserici primara, totui tim efl preactivitatea lor este foarte importanta. Femeile l Muri a* se afls" totdeauna in compania apostolilor (Fapte 1, |4), f?eea ce nseamn

d)

Cu

discriminare feminist. Aportul femeii In actul de pro creaie este cel puin egal cu cel al brbatului Brbatul l femeia au o interdepen o complementaritate natural, ei for mea zii o unitate frfl de care nu se poate nelege umanul

den

totalitatea

Integritatea

aces-

tuia.

zena i

Din punct de vedere

ecleziologic,

Biserica a Necunoscut locul i natura slujirii femeii, potrivit cu spe-

cercul apostolic era des eh ia. Apostolul Pa vel consider tovare de

lucru pe Frlscilla, ca l pe Evdochla l Sfntihf, n casa creia organizeaz" o biserica (I Cor. lfi, 10
;

natural, dar n-u tcut din femei o categoric special In trupul biserieesc, nsui sensul de
Integritate organica ai noiunii de laos nu a permis discriminri de sex sau de vfr>t. n acest ansamblu,
jjatj

cificitatea ei

cf.

Fapte

12,

13),

fap t

pentru caro

dmtre neamuri Ui sini recunosctoare (Rom. Ui, 4). El circnzil o mulime de nume de femei oare participa la viaa BisectOOte

Bisericile

(nom, |( i, S, Fii. 4, 3J. e) Femeile au diverse slujiri, harisme i roluri n Biserica de la nceput. De pild harisma profeiei
rn-ii
t

(I

Cor,

11,

5),

responsabilitatea ruh

l 14; 12. 12 I a instruirii (Tt 2, 35), 5), organizarea cultului n casele lor (I Cor. 16. 13 Col. 4, 15), pred; ;

gciunii Tim, 5,

(Fapte

femei i Ijarau o preoie general (I Pt. 2. itr-$h P^n Taina botezului, fiecare avnd hnrismu sa particulara, proprie, prin Taina mirungerii. Bi uerica este cj comunitate de hmnSme in care femeile au un rol esenial De pilda, texte ca Cor 14, 34 ni I Tim 2, 1012 nu exclud femeile, de ia misiunea de a nva credina. Structura Bisericii, ca o comunitate istorica i social, compar cu structura L'amiliei, care

toi membrii

are Ia
gal
(Ef.

baz
5,

Carea Evangheliei
In,

Fapte

lfl.

Doua
parat:
l]
12)
I

i didahia (Rom. 2425 FII. 4, 3),

;

cstoria, cuplul conju20-^5). Insa Tradiia nu

accesul
hirotonie.

categorii
Tini.
ro3

stnt

riiaca niele
3,

11)

menionate seRom. IM, ] vduvele, care

(Febe

amintete de preoie prin

logi

femeilor a Unii -teo-

au un

bine precizat

care trebuie ndeplineai anumite condiii speciale (I Tim, 3*

fi

Tim.

5, 0,

1-13;

5,

9^30).

vorbesc de tipologia :-iii Simbolismul eclez? ologi c al femeiU deoarece brbatul reprezint pe Hnstos, capul Bisericii, iar femeia este chipul Bisericii, mireasa lui Hristos. (Ori gen spune c Eva este simbol ai Bisericii Filor.alia,

FEMEIE

173

2\1.

trad,

m&k

p.

32*J.

(sau

preotul)

reprezini

Episcopul totdeauna

Trebuie totui sa

L'ie

recunoscut
ri-

ctehipul Lui liri^t.cjs, j numai are o slujire care structureaz

serica.

aa d
Bi-

dispoziii canonice turi privind situaia

serica

i anumite

femeii n Bi-

Acest

Bisericii, f emule capul trupul lui Hristos, Biseric s-ar strica in ca*ul In care iemeia, Bisericii, ar Uifi (ni re este imaginea Incul episcopului, * Icoana Iul Hrts-

Irig tos

echilibru,

brbat

au fost Influenate nu numai de iudaism i de mentalitatea oriental,

ci

de

dreptul

civil,

roman

tos,

preot La nu este o problema de reprezentare^ sau de

A iit apun

sau bizantin, potrivit cruia femeia era persoana tutelata i n subordonare permanent, civil l social, O asemenea discriminare l suborprincipiului donare este contrar

tipologie, deci de se*, ci de de slujire in Biserica. Adic,

rica

form
Bise(le

hristocentrk al Bisericii, n care nu mai este nici parte brbteasc, ftjd

parte emeiasc (Gal. 3, 3), Femeia are deci rangul si dreptul ei propriu
n

n-ar trebui
preoieih

sa

in

seama

lu-iiiripiul

reprezentri E,
Or,

de

obiectul
jiri

perspectiv
care

din aceasta nu exista roluri i slufie,

viaa

Bisericii,
Qrthadu.s.

BLfrllQjrHilc;
ddjc

prin natura lor, masculine sau feminini* La ntrebarea dnrri femeia poate fi delega dp episcop pentru a prezida
si
t?"j
<

Timlt Roia and PariicipuLivn in

Ifre

Wnfflen j Grtha-

Chutch
13?7

W-;

ilcl

Cu mi cil
i

<:JiMieva,

']Rnir)rtul
l&Tft]

Chuixhca, c*jnsiiltflttet de
i
i

AfcspUL-,

srp 1

A,
dfttw

dtf-

S&tifeetetti

euharistia,

unl

canoniU rspund
episcopul,

Mteioi\

do
Si.

la

Fam mc
au

fa

petpQlWa
In

nu,

deoarece

paternitii nu poate fi tat de o femeie, Tradiia amintete feai care au de femei-d ia co nie, diaco<fhlrotesite.' liturgic pentru
nat, ca

simbolul reprezen-

de 'ArwJen
*.f:iihl(?rs

.VouvetjLr
ar,

Jesitizr\<::d,

rntatau
i.

44.

Uta feb,

1^-1,
ttjt

EJ_1<3

Kcrrlll

Wan\t-ti

ond

Cny.c. The /^i'.Wv Ordinul fcuw n-uffltn'j

r

tn

3$ll
"
I I

vi ThfrilrjrpU-i, 9

(197fl),

I.

p.

51
ihte
i-'^fl.

parte din slujitorii instituii. In orice caz, trebuie respinsa acuneaccep tarea femeilor !a zaia preoie, prin hirotonie, ar fi cea mai patenti! dovad a discriminrii mfemeilor, ce se practic in potrivi Biseric.

ElL&flfcfli

lidir-SLejjel,
)n

The
Lite
i

partidGf
fc

pniion
Churcft.
p.

ct n

Wunn-i.

ihc

*So&Qrfl##t,
l<enj.
:

AW i&.f
r

J_a

Ott0iiv\<:

rfKart

k-mnip rJm? l'hqisv "Unita f/stoj'i-i:-, )..

197fl,

ChrAtlcnne.
!n

nr.

53-^54

P.

H*<
K

Idem. Li plac* de
dr^nLkrjiLif,

h
uf.

ieftine
1/19S3,

tfflflj

%ij*t,

In
eSt*

Noul Testament, femeia nu mat comparata eu Eva, femein Iul

1-"

p,

4fr-8Sj

M(-thodtos,
tfW
ttteh

Mitropolii fe
o!
IUli'riosi'/iuorf,
Ilj

AXum,

Fa* frig
al

Mar ia, Eva cei o ara Adarn, ci cu cea dou; Mitica Domnului, prin a crei ascultare l maternitate S-a
ntrupai
Fiul

Problem
fo
fftj

Qttlhiat >Qn

W\

Hitkloikifitlk.os
-l,

Pharab",

Bl

(1979).

nr,

1
tft

p,
>;

-'17 1501.
ta

kd Dumnezeu,

Mria

Paul
r.'u

Evdnklm^v
Jiiuiide.

iV-^-n,.-

tafta
I

cd:L.

Doiw

di'

B'rooW
Idram-

nu numai ca nvidel de virtute i do iubire maten &, ci i ca * Nsctoare de Dumnezeu*,

este chipul jenieii In acest sens, jemtiii
spiritual
in
si
ii

H'nrU

IlmII.
rJ.-

rFH'tjpli^iLl*')

l!vHf

Sfr-

4-rt'jTirrij
(1

;Vjjriuur.

n1^77

feytNrg

ron^ticj?

Jum.'i''n-

,.

fe,

J'.'diMfjo.'T
t

orfJrfj^^xo,

revine rolul

P4JUfifis

pi,

Pa-rJ-s.

Mgr. EmLlim;-:^
WDjmiMi
i.ft
L

mintuitor de a -nate Dumnezeu pe brbatul l pe

TimlDd:\ V/n

C'GMCfM

Jof

i'it

r,'n

copiii

sL

Qii&fteftTiMiUyBii ta n3WalwtfB N, ChLtBSCU, h nr. p. fl Jl

]

11^77),

iagtui

174

l'MFMC-IKI

cu

preoia iemelL n OrioduicLua,

ttf,

XXXI

-J.

Ftrridt ctl

C$

plin-g,

accli

&c

vor

(IS79),

ij.

&4$

$&i Anca Mano...FgrMl cel

%,miI
i-

lathr,
In
li.

Din ptobtemaVco. feminina vciuai. Mi tropi: Jiu liana ului m UT. 7B/LHS5,
t
p

blltvl,

ftneia

voc

mo

pSznlntul.

49flr-4&;
. i

FERICIRI
vduiril ghelia

In centrul propovaMmtu torului Jt "Evan;

FtrldU CjJ Ct flininsesc & Inselcoda dreptate, ci ateia se vot salura. aCRto B v.n mlSoativi, tefri r. rt-rUll

:ujJuL,
E;

mpriei

Iul

Dumnezeii"

Fericii

cei

curai ru latoa,

c
c5

acria
ni-ota

(Mc-1, H): De atunci ii nceput IiijUH a propovdui l a zice; Poci

i-vVcfl s-a apropiat rurilor (Mt. 4, 17 Ct Le,
;

vor yiKJQB pe Dumnezeu.

i
'jii

mpria

Fericii
Iul
ft

fa

c terii

de

pace,

ce-

Pujxmczeu
Tir IU
tvi

se vor tliema.

0, 11).

Mo-

mpria lui Dumnezei (Basileia) sau mpria cerurilor--,

iunea

prigonii pentru dreptate, c&. a lr est^ ImpL^Lu c\TUr^or. II. I'srleiti vei fi vo] cnd va vor ocfirl
Iii,

cum
2).

prefera Evanghelistul Maici (3, avea n acea vreme sensuri multe

Ti

c!

vii

yor prigoni

fi

vor zice

lot

cuvlntu!

i.ui

inrpotriva vtissLra,

minind

din pricina

contemporani u Iteus se gndeau mai ales la reorganizarea uniri nou stat naional {Fapte I t 6^ incit i Mesia era ateptat ca tm erou naional ca un eliberator
dLferite.
ideii

Miii.
ii'.

Riiruffl|L-vA -si

vi veaoliU,

ci plato
asii
ii-'

voadtri miiU est* In ''Uri. ci prigonit pp proorocul Cfi dJsnalntr

nu

voK

politic.

Iisus
lui

^mpria
leia),

ns precizeaz" c Dumnezeu (Bas$1 Q

pe care El o vestete
este din

nte-

El tare
i

K*aeta (In IEI, 36). Ea estt: o reajtat* viitoare, eshatologic (Mc, 9 1), dar care a intrat n timp odat cu venirea S:i. n persoana st lucrarea
t

meiaz, nu

Lume4

nu numai o nou interpreLega vechi, n contrast evident .:i-eea ce a-a zis de cei veohK oi aduce o noua Euannfaelte, tare ex,i
i

prm voina lui Dumnezeu ma ei dii.^vrit si lin; li

21).

n for(Ml. 7.

Sa,
iei a)

mpria
devme
i,

lui

Dumnezeu (Bnprezent
;

o
lui
ir>

realitate

mpria
piate (Mo.

"Dumnezeu 6-a aprolsus

nvtura
P

lui

Hristos

este

rezumat! n predica de pe munte (Mt H 17, 20), n care El a exde Legea pus atit atitudinea Sa morala a Vechiului Testament, cit l coninutul Noului Testament, pe can-' t-a sintetizat sub forma celor noua Fericiri (Mt. 5, 312)

fa

ii,

Vatrid
$l

nurlii

m IU,

His S*a
Ucenicii

siint

In

munte..

a&z.!iuhi-se,

Lui

au

venit
.

Ici

El,

deochi* lndu-l
(*i

gura,

Invita

silind
3.-

Fi*rteliL

ili*d C* duhul, r5 a lor

cri urilor.

tfff

mpria

Vechiul Testament este risMel imptimt l depit (Mt. 5, 20 4 l 19, 39) i de aceea Biserica n-a resps Vechiul Testament, d 3-a lumina in nelegjndu-i preluat, celui Nou, Faptul acesta reiese cu prisosina din coninutul l sensul Fericiri cil pe oare lorn, care reprezint credincnsul poate descoperi i mplini voia lui Dumnezeu. EI ridic la o nbii strfe relaia credinciosului ou Dumnezeu, ff care accentul nu mal cade pe formalismul religios i pe morala rAabunrli, ci pe transformarea spiritului i pe morala iubirii. De fapt, li sus cere o schimbare radicala n inima i viaa celor De nu va nce vor s-L urmeze trece dreptatea voastr pe cea a
;
1

FiLrooun
i^ii.irilur
bitru
"ii

175

ip

20). ' Eifit o

l ,

nu vei cerurilor (Mt lisus Hristoa a arta* diferen radicala ntre

^i
,i

fariseilor,

mpria

de vedere Treime.
FiliorjUG

iii

nvturii
de

despre
latini

a fost introdus

Bv&ttghtia Sa, care ie axea2 pe porunca iubirii, a iubirii defttofrite, care Include si pe dtiman.
.,]<?

Crezu] niceoeonstantinopolEtan

*T

*Af auzit s^a zis iubeti pe aproapele tuilurSti'jSe vrjma:

in liturghia latina, incepmd fcJnodu] locai din Toledo, in 389; apoi, ponl'rri./u de sinodul englez

blefeit

ul tu.
pe
<

Iar

Eli vifcafc

vou:

Iubiri

vrjmaii
<

H
i

v ursc i rugai- v pentru ee

vatm i

v.1

votri, bjneeuvmta',1 pe blesteama, facei bine celor

prigonesc fMt. 5, 43- \) ITsua precizeaz vocmai n panidoxuJ iubiri i al jertfei pentrn alii cnnst Evanghelia Sa Fl, dar, desvirll,, precum Tatl vostru
\

ce

ceresc desvlrsit este* (Mt.

5 40).

BiMJogralJ:
q
p,

jnn
![[>,

Oria.

CrttdfnQ pe

mAtt/nr

.,-,

Bucureti

W7,

din Hatfield in tfBO* cu ocazia ronvertirli la catolicism a regelui arian al vizigoilor (Rccarede), sub pretextul ca ar pune n eviden deplina dumnezeire a Iui Hristos i .lintea .Sa eu Tatl. Dei rebele Caro! cel Mare insist ca Bisericile din Spania, Italia, Fnma l Gu mania rbltesca Crezul cu adaosul Filfoqui (de altt'e] Librl aroUlUX ca t sinodul din Coni lly, ataca expresia e* Pritre per FU tiutn* rare circul; paralel cu !''Uioquel lotus] papa l&o al III-tea re-

2ti 276.

ex pfltre FHIoque proeedit - care de Ia Tatl i de la Fiul purcede dogm dup are Duhul Sttnt purcede de ia Tnt'i] *$i de la FiuU, FiUnque a provocal
[..tini
r

ril.IOQUR

fuz introducerea Simbolului modificat, In Biserica Bornei. Cu toat

aceasta opoziie, la propunerea Iul al H-foa. pap Benedict el VIII -l ca accepii n 10H Crezul Interpolat n Biserica "Roman rri ronsimmmtul Bisericilor

HenriC

dn cele mai nverunate polemici teologice dnlre Orient i Occident \ rmiae una din divergenele doctriivirr majore dintre Catolicism
un'a

R-

sritene
C'l
:'.

riintl

r'iire

arata

implicaiile

Ortodoxie

fv.

CATOLICISM). Penf

tru catolici, Fifoqu* nr fi o cx licre ' iliirificare a doctrinei despre Duhul sint, formulat de ctre al Il-lca Sinod ecumenic (Constantino-

mpotriva cremei lui Macedonia (v. EREZII), a reafirmat expresia folosita de evanghelistul loan Cart de Ls Tatii purcede)) (ui in, ?tf) Pentru ortodoci, Filwfme este o ogmJ noua, care Implici o alt credin schlmblnd doctrina biblic despre o singur purcedere fu doctrina despre dubla purcedere** a Duhului, Inadmisibilii din punctul
r
:

pol, sfii). eare

neortodbxe ale adaosului FiUot-ue este patriarhul Fot ie (820 Bflfr), iar cel care a formulat, la conciliul de Iu Florena (438), nrgumentele respingerii ace? lui adaos este Mereu de Efts, .Sinoadele unionista de Ia Lyon f 12T4J i Florena (1438143$) nu pretind catolicilor de rit bizantfn sa includ! Fitfaque

iernatice

Mai mult, concillul de Ia Florena admite douil expresii *ex

n

Crcs,

^ex Patre per F1tiutti (ftf^t el Tiou^Ortodocci insist asupra argumentului htorie, FiUa<] U e fiind o alterare a Simbolului din 38 1> ar catolicii invoca motivele Tocale,
deoarece, n secolul al Vl-lea, Bfgefiri.ic din .Spania i alEe ^r europene

Pati-e Filioquen

erau ameninate de arianism

pris-

II.IOQUF

I7li

iMunism. Fmqu* ar respinge ideea arian despre Inferioritatea Fiului faa de TatiipreIn general, teologie catolic Fiiioque ar expUea relata tinde venica dintre Tatl i Fiul i ar Tatl clarifica egalitatea Fiului cu
,

nate dn Tatl, Duhul purcede (ckporevomemm

tntk-a.

Fiul Se
26).

iar

In

la,

Purcederea

venic

Duhului

este paralela cu naterea din veci a Fiului, i ele indic

dou

moduri personale de origine

acelai principiu
n

Dumnezeu -Tatl.
i

din

in

de ci modul consubstanialitatea, proveniena a Persoanelor. Fiiioque doctrinei ar fi deci o completare a divin a Duhului despre originea amSfint, care n-a fost precizat n cu nnunt, aa cum &-a Intim plat v.iatura despre Fiul lui Dumnezeu, ceea despre Care Sinodul de la Ni

esena dumnezeiasc, nu numai

Fiiioque anuleaz sens, mono-arhia <urche) Tatlui n dumnezeire, introducmd doua principii
acest
n

Sfmta Treime, Tatl

Fiul, ceea

ce duce la confuzia ipostasurilor.

nscut, iar nu fcut, Cel ce este de o Hln eu Tatl,

(325)

afirm

Din partea teologiei ortodoxe, s-au formulat mai multe argumente m:

dintre potriva doctrinei F'dioquevi, Ftiiaque 1) care principalele sint necanonicA a **te o interpretare 2) Simbolului ecumenic de la 381 FUioqu* implic doctrina lui Aun gustin despre cele doua principii
;

Teologia catolica, urmind fericituorice lui Augustin care afirma nsuire atribui iii Uneia din persoaCenele divine poate fi atribuim i simplitatea i lorlalte, i\ exagerat unitatea de esen a tui Dumnezeu, Persoanein defavoarea diversitii introduce o lor, n faa acuzaiei doctrina nou despre * dulii a procesiune*, teologia catolic a specificai Duhul Sflnt purcede de la Tatl ab uno prinsi de in Fiul atanquam Dar fipio, a Pai re prin ci pali ter.

Treime i d*d despre dubla purceFiiioque are repercusiuni asupra altor dogme de credin, de pilda eclezlologia, teologia Tainelor i a energiilor divine, ntr-adevr canonul 7 al Sinodului ecumenic de

dere

3)

personal aceasta terge distincia intre Tatl i Fiul, Este adevrat e unii teolog] biDuhuzantini au afirmat purcede ren lui di a tou Youa (Fotie i patriarhul dia Taruaie), dar ci au precizat

la Ees

(431) interzice

schimbarea
;

Simbolului ni ^constantin o poli tan de aceea ortodocii n-au ncetat sa

refer la misiunea Duhului^ lume, i nu la purcederea venic Tatl. Au fcut deci o distincie
se tre

din
n-

susin ca Fiiioque a fost Introdus Iar aun mod necanonic n Crez,

toritatea unui sinod ecumenic tflnsimmntul Bisericii Rsritene. Este vorba den de o atitudine care

fr

purcederea venic i temporal. Pentru el, Fiiioque presupune doctrina lui Augustin despre

misiunea

dou

principii n

Treime

deci
Astfel,

sfideaz consensul ecumenic atunci

cnd este n joe doctrina de credina.

Dar
lei

si

coninutul teologic
in

al

formu-

despre dubla purced ere. cu toate explicaiile aduse de catocontroversa pentru ortodoci lici, dogmatic despre Fiiioque rmine deschis deoarece nu s-a adus nici

discuie. ortoPotrivit teologiei trinitare muza unic dox.e Tat3 este &ursu i a dumnczeirl, de aceea exist o uniDumnezeu, care tate de fiina n totui nu distruge diversitatea iposFilioque este pus
h

un nou argument
trinei despre

n clarificarea doc-

Duhul

Sfiht

(v.

PTTH-

CEDERE)
atras au Unii teologi ortodoci repercusiunilor pe atenia asupra care Fiiioque le are pentru alte dog-

F1L0CAIH

177

me

de credina. S-a vorbit cWar de

des
P.

byzanttnfis*.

(1947),

p,

2lH23*
Ja

un raport direct ntre Filioque

supremaia jurisdlclonala a
Filiaiile

papei.

corespunde cel mai bine cu ide*a de subordonare a Duhului f de Fiul, pe cure teologia raloHc o ure n vedere atunci cnd respinge epjcleza euharlstic i sacramental. In general, Filioque nu permite catolicismului
T-iornie*

Evdnkiqq&Y, i-'cjiasJsTwnunf rff Sa ini- Ewpth tfu f\nx:es&l<}n sui ta P L'Huilllert La proeemion du. 8tArtUS*prH
r

Bihl,:

eliesr

tes

P&ies OrfetttttlK
PlOfia*Mtofl

si

S,

Verk&Ytu

Tky,
rt'eprfrj

Lu
Ai
rt

4U
3

Sui'if-.'i'-i.'/r

tatoJoglc

orthMtoxv?.

aRuraa
g/

ChrctipnU'-ii,
J.i'

vai

4,

li&Oi
tf

philohlos Hflrtovlc,
/riCJ^'e
t/c
tfte

rfJi&gae*
Tih%lti\

A> FWJs
jk

vorbeasc

eie

o "ico-

/a

Su/nd

seton

proprie a Duhului LSfnt. Desigur, teologia ortodoxa a dat o mare atenie raportului dintre Fiul
qi

doctrine

s.

Grbfjuife Po;Jamas. n

Mes-

Ins sa limiteze acest raport cu <*purl s confunde (v. edercafr Duhului din Fiul
Duhul
Sfnt,

fr

du pitttafebft russt', 1t44; John Rom.i23, W3 90 (I9?5)i nktes, TJld FtfJogu, In Ktemnoml^, 72
sageT

de

l'eararehflt

(ffl%
cqtei/ce

V-

'W5 313

D.

Stauilnnfl,

Sfuctfl

SFlNT). Scrierile pnevmatologice patristice sau liturgice vorbesc despre Duhul care purcede din Tatl i prin Fiul Se arat* sau de Duhul care ntru Fiul pururea Se odthne&te. Pe baza unor asemenea texte, unii ncearc s demonstreze complementaritatea dintre Fitioque i per Fillum. In line, exist teologi care considera Flioque ca avlnd autoritatea unei *theologouteologica tnenon, acilea, allrmale tolerabila din punct de vedere dogmatic. In discuiile recente cu aaglteantf ortodocii au cerut acestora

DUHUL

wcante ek'spfe Tilipt&t; In Staaffl W, 7~3 |IfBS| P- 471SflD ftolpgtatf

StyHnnopouloSr FlUoqtiQ* La
po[jftncifoxc,

Theoctu:
js/fion
i-fl,

tn CtinclUiini> 1979, BT*

p.

iivspU-

lnv&\Atti-ra 47 35 M. CMatft> 'HliOuUe* Jn BJff^J-Jrrr Vor!d-ca1

foim,
p,

In

KOrtcdnxiflp,

XIX

(1&B7),

nf,

Mij36^

L. Visc&sj fndittte),

^pir/i

t\i

Goci-Spirit ui Chil&t< Ecumenioal n ttn Fitlrtcpia Contr-ftvpr^y,

RttQfcOtfcfftS

S,P,C K.
r

WCC
sil&

Lc-Ticion.

Qeava

ibhi.

FILOCALIE
Ijipea

U^
1

[gr, nio-kalos SrttTnoft fmime dat

=
tic*

iu-

Va-

cel

MaTe i Grl^orie Teologul

sa
Ir

omit

Filioque din crezul

h

latin.

Oriunei analogii din scrierile lui gen, cu tema ^Iubirea de frumusee eolece de texto care se divhmr)l
-

<*eneral anglicanii nu sini mpotriva revenirii la forma originalii a Crezului din 381, dar nu accept

s fie

condamnata doctrina
la

lui

Au-

aa :^cdLu1 iii CetiG, scrise inuinte de EX4es de ttrc! mari prini al spiAceste texte rlT.ualitw^ii r^rtenc

refer

la

viaa contempl?n.iv i

gustul care sta

cesiuni . La fel care au decis s rosteasc Crezul, l";"ir."i Filioque. Iu anumite ocazii, catolicii l omit. Bibttofl raite; Frank f*Vn, wie ttect oi Coni&mpatQiy Grcck Orthodox
Thought, ed.
brfnskoy,
Le
In
f

baza * dublei proVechii Catolici, si

cit.,

p.

120 343

Borls
ei

Bts
qu-

*rntQquG*.
Conta ctSH

Hfor
nr,

QUTd'hut,
p,

117/"192.
PJtCfilS
fc*

al in secolul adunate XiVlTI-lea de ctre Nicodim, de la Muntele Atos (17491609) i Mapur.BTie do Coriiu (17311805) l Veneblicate pentru intia oarri Ui ia (1872) subtitlul de Filocalia pA rinilor care practic trezvia*. padoua ediie a fost publica tn de triarhul Kallisto^, la Atena PBJ3, mtre 1857 iar a treia, tot la Atena,
nit

fost

7 27

Venanro

Grod,

i'a&U&rt cf tFilioWB tiu SymbgJe Mcie-COrtsten'iaopJe, Jn Itevue des

l

de
iii-

Cea dintl traducere n limba slavon a fost fcuta de PaiMnstirea ele (VelifikovsM) de la
1963-

EHttkraar dn TculOfilC

A2

Cd.

13

7a

FRAII DOMNULUI
frqrf.

(17221734), publicat sub la Moscova Dobvatviuhiye* titlul (17S3), retiprit n 1B22. In Limba
rusa,
a fost

Keam

de d
J

Jatfi&9
pelerin

TrjuraLllc,

Abbaye

de

B&l3efotafcf
Uktfts
y/

B^grolles-eri-MtiuriPs.
ruase,
tred.

1&7T>1

de Jcsn

Brandaninov
n 1857, <1615 1894),

tradus de? {1907 1B67)

Ignatii
N

publi-

cat

de episcopul Teofan

do la Buttta&I* Senil, 197S N. Cr>rn*a:m, frurmrseBoudry PU d(j niribui oi Duron Erze/rJI, n Studii
LaJDy,

Edttton*

Traducerea
titlul

1877. publicat n In limba romn sub

Teologi a-*.

XI

\i$9Q),

nr.

S6,

p.

27

310

roanlrltle

E&ron.

Pttterlr

Romnesc,

Filacalm sfintelor nevoinc ale detvirirli & fost fcut de Preotul Profesor Dumitru Strriloae, ncepi rid din E94& Colecia (pn acum

EI1,

Bucureti, 1990.

FRAII
Iosif
N

DOMNULUI Si.mon
(3,

hicov
;

Iuda,
1

(Matei 12, 4(1

loari
7,
:i

au aprut dousprezece volume) este nsoi tfi de comentarii l note de o

48
1,

Mareu
;

Fapte

maro valoare
Filocalia.

14 crezut

teologicii.

reu

pe

iubirea de frumusee, pune n centrul vieii duhovniceti curirea inimii, prin practicarea rugciunii lui isus- i Bugciunea inimii, a virtuilor. care va devem' disciplina central a isfhasmului (v. ISIHASM), nu este altceva dedt calea de a ine contiina in stare de priveghere, sau trezvle. Numai n condiia de pzre a minii de orice gnd prin rugciunea pur iubirea dumnezeiasc se revars in inim pentru a o curai,

Cor. 0, 5), La nceput 5-a acetia, care nsoesc meIi sus i pe Apostoli, snt

nsemnnd

copiii isus.

Meii cil

Domului,

nscui dup

S-au dat diverse explicaii ale numelui fraii Domnului?-. El ar fi fiii Mriei, identificat cu mama lui
adicA sora Fecioarei Mria (Ioan 19, 25), soia fui Cleopa. Sau fiii Mriei, mama Iul Iacob i Toslf, i ai lui Cleopa, acesta fiind
Iacob
Io&lf,

alii (Epianie) fraii Domnului snt rudele lui Ilsus, adic fiii iul losif diotr-o alt
fratele
lui

losiL

Dup

custorie,
istoric esacerdotala, familie vreu dlntr-o educat la coala fariseilor. n anul 64 viziteaz Roma, Participa la ret

Ilumina
B
1

desvri,
;

FLAVIUS

[37 tp\i

b H o ff f i IJ &
si

Ffttoncalln

tfjni ele

m-vainlB ale desOviririt. introducere,

d n car c

tra-

comentarii de D.

StfinElofle.

TE-

pogroHa flrhkItecezBTi.fi, Slbtu.vol, I{194fl). voi II (19471. "Voi. UI (tfNWl, voi. IV U948)i ti&X& InstU ulii Iul rj[b]5e, Bucureti vnL V lflftBJ, V6L Vi {1977), va]. VI T
'I

romanilor contra (HU 70). fiind capturat de romani. Pleac Ir Roma cu Tilus devenind prieten al mpnrallor Vespaslars l
volta

Iudeilor

!?7).

voi. VIII [IOT), vot, IX

voi.

(19WJ, voi.
f

Ti tu*. Josephus acestora, de Flavius,

numele

familiei

X
P

\lfl8lK
(/fi

X[ JjlWJ, voi. XII (1992)

ftftoHttff

d%

la

pr/fere
r

da

:Wf

Editorts

de Jfflti CjomlIStird palQ4 dea aftcfetl ApoIjliit'jjies de* pifW dii desert, trend, de l.--iHrClftudR Cuy, Eclltltuis du Sfjtttt; PfiIQ7&r TJie Ptiilnkalln, vnl, I rrad, dScull,
j

du

Par5s

ftift

trnd.

R&zboa&ele iudaica i Antichitile iudaica flstorin poporului Israel de la creaie Cofiirtx Teru&alfmului), la cderea Apion, cu caracter biografic, J o sepii
s.rris
3;i

Roma

d multe

ti. Ei. II.

phLUj Shermi.l -A KbWsKm Wart. Faber nud Fntiiy, t.nnrfun and BosMiraj ne pi igues, ton. l!)79i F/JfocaWc des et EgnAce Xanthopoulos, leac. , CZa-USstci
Ffllmtr,
i

da despre conde dup revolta maeabeilor, damna pe zeloi, laud pe romani,

am m nun te

Scrierile

sale
Ii

conin
sus,

referme imBoteztorul

portante la

oan

Iacov,

* frate le

lut isus.

G
GENEALOGII: [gr. ghenealoghia, onuma ton ghenon lat genealogia,
;

de

la lisus

i urc pn

la

Adam,

liber

generationlsj

termen

folosii

de

Eusebiu,
I,

Istoria

cartea

cap. VII,
capitolul I

bisericeasc, 110. care tricart a

Dumnezeu, cu intenia da lisus aparine ntregului a arta neam omenesc. Importana acestei
fiul lui

mite La ghelie

din primaevan-

genealogii consta tocmai in aceea Biserica a neles efi de la nceput

'

(Mi

1,

1)

W*"

IM?

In Noul Testa mmt s-au pstrat dou ^genealogii* fa$au liste cu nume de tulpini de istoria milie, n bar* este descris neamului Lui Ii sus
Iul lui lisus Ilristos.
:

descendent al din neamul iudeu, ca mintuitor tuturor. n spiritul acestei genealoPavel numete pe lisus ai gii,
lisus

KHsto,

dei

doilea

Adam

(I

Cor.

15, 43). incit

prin umanitatea

Gencaioijia

lui

Matei

{1,

t)

are o linie

nete de

la

descendenta, care porAvraam, strmoul po-

proorocul David i se oprete la losif, cu scopul de a arata ca lisus aparine, dup nainterea Sa iizca, poporului Iudeu, seriindu-e In linia de descenden
porului Israel, prin
davidic. In
listul

toi oamenii l gai de El (Rom. 12, 21). ^ A nega nfirea omeneasc a lui lsus seamn deci a nega firea purtata de

este legat de toi oameni! snt le-

Sa EI

noi toi, Ambele

mod, aduc descendena

genealogii, fiecare \n alt amnunte precise despre te^al* l filiaia tru-

aceast

linie,

evanghetrei
:

Matei

marcheaz

seni

lor peasca a lui lisus, dar pe buza nu ae poate nchega o biografie

de la neamuri patrusprezece Avraam la David. de ta David la l exilul din Babllon, de la S&, Citind foarte Ii sus. naterea Iul Vechiul Testament, frecvent din ^ iT1 demonstreaz

complet
privete
gheliile

a Iul Ilaua.

De

fapt,

in

ce

originea

Iul

lisus.

Evandescrie-

nu s-au

limitat la

Matei Care, Nazaret este nsui Mesia, dei provine din neamul iudeu, va aa mntui Intrefi neamul omenesc,

c &M

Sale fizice. Genealogia testamentar stabilete ob!r<?ia lnl prin care isus n funcie de I6*l, descendent din David lisus este
rea filiaiei
(Le.
1,

27, 32,

fi&).

rum Dumnezeu fgduise

sul

profeilor

din

prin glaVechiul Testa-

Noul Testament ramne sursa iscunoatetorica principala pent.ru

rea
vieii i misiunii lui Hri&tos, dei exista l unele mrturii i surse afara de comunitatea literare din cretin, cum snt cele ebraice (Tal-

ment. Genealogia lui Luca (3, 23 3) pleac are o linie ascendent, care

mo

ftEiNGALQCilE

mud, Mldrash), greceti i latineti (Josefus Flaviu, Ta rit, Su elen iu, Pliniu cel Tnr, Eusebiu de Ce mareea,
Istoria bisericeasc, rar tea
I,
;

late

dect printr-uii act

1,

ire (Mt.
lisus
ei

1'ost

de desprUo caua a aceasta, 19). considerat fiul lui loaiE

f ; ;

cap,

36
7
;

VIII,

415

IX,

14

XI, 19), Eusebiu de (JsLorm bisericeasc, cartea I, cap. VII 14 15) red o tradiie dup care
h

X, tCezarea

nii prinii

dup

trup

ai

lui lisus

(desposynoi) au compilat,, pstrat transmis genealogia Acestuia, dup3

cum

era obiceiul la evrei,

contesta existena Sa Istorica, sau a spune ca lisus e numele unei din Vechiul Tesfiguri mitologice tament sau din cultele precretine, despre care nu exist de altfel dovezi, nseamn a nega valoarea do-

cumentar
mente din

Noului Testament, lata

Mriei (Le. 3 23 4, 24 In fi, numit fiul tmplarului 42), fiind (Mc. 6, 3), Dar Iosif, descendent din neamul lui David (Le. 1, 27 2. 4). nu est* tatl fizic al lui Hsu. Eosti afl de la ngerul Dnmnuhn (Mt. I, 20) cj modul cum n ^'irnlsllt logodnica sa, Fecioara Mana, este o lucrare miraculoas a Duhului Sfint. tatl legal al lui Iosif este aadar paternitate legala lisus are adic asupra Lui, dar nu una natural, fizic. In acest sens i descendena lui Hriatos din David prin Iosif este tot una legal, nu fizica. Fiul Sui David- era un titlu pe care iudeii

al

cteva indicaii biografice

istoria
tui

eveniHrlatos,
:

lisus

confirmate de Noul Testament

atribuiau lui Mesia ca rege eliberator i succesor al regelui David, potrivit fgduinei fcute acestuia
l

Pup
origine
sat

prinii Si,
din
Nftlfiet

lisus
(n
1,

es'te

de

prin

profetul
ia).

JJ titan

{II

Sam

7,

13,

45),

un

14
le

Acestea

sini.

datele pe care

populat cu iudei i romani din Galileea, provincie din nordul Palestinei. Palestina era ocupata de romani din anul 63, puterea p0&* ca" fiind deinut de familia regelui

ofer textele noutestamentare. Totui tradiia imnografic a Bi-

Irod,

De

patrioilor
trziu,

aceea,
este

in rndul

corn-

sub

numele

cunoscut, mal Ilsus Nazarl-

Ortodoxe 8 adus pln ta noi afirmaia de netgduit e nsi este Maica lui i sus Fecioara din seminia lui David, Mntultorul avind i o ascenden fizica stricto sensu* in neamul Iul David. Astiel.
sericii

neanub> (Mc. 14. 67), iar de la acest num*! cel dintH creti ti s-au numit
1

ziua a
cntfi

aptea
ia

se

a lunii septembrie, slhoavn Venii, cel

:

cnazurlnenl (Fapte 24,

5),

din
d<?
:

Dup

genealogiile

pstrate

evanghelist ii Matei i LUc. lisus este fiul Fecioarei Mari", logotft cu Iosi-C (Mi 1, 16; Le. 1, 27), La evrei, logodna era un contract att de puternic, incit cel logodit se putea

HristoS nscut, pe Fecioara Mria cea Pn'.ipr^curat. Iar n ziua a opta Feri oare, Sfintei naterii nulrea > Strig, "D avide, ce elnt Biserica ce ti S-a jurat ie Dumnezeu? Cele
iii
1

A dam, s Ludm David a rsrit i pe

pe

ceea

ce
;1

nunii so,

iar nvoiala tinerilor

de*

S-au jurat mie.

nit
:

zice,

iat, a

crea o

seam

drepturi

datorii
fi

din rodul

pntecetui

i meu

pli-

dln-

reciproce ce nu mai puteau

anu-

du-mi pe Fecioara,

din eare Zidi-

filNEAI.OGlE

LL

torul Hrlatos,

Adam

nscut mprat pe
(Fpctobla utreniei).
origine, provenit, din a

nou, S-a scaunul meu

cel

IIsub Hriatos

S-a nscut cu

cel ptfn

34
cum
un

ani naintea erei cretine, aceasta a fost calculat In se-

aa

De

dupu familia din cure

Nazaretul Gallleu,
r

Mic, colul al Vl-tea de Dionjsie cel elugiir scit din Dobrogea. nceputul aceate ere a fost lixat de care Uionisie in funcie de v&Sta la public, lisus a ncepui, activitatea de stabilit cu aproximaie la nni, pe baza textului din Evanghelia dup Luca, cap. n, v. 23 lisua era ca de treizeci de ani cjnd a nceput

prolisus S-a nscut la Betl.eem, in timpul vincia ludeea (Le. 2. 4) In

Homei rntl Augustns era mpratul rege tn (Le. 2, 1), iar Irod cel Mare, ludeea. Idumeea l Samara (Mt *, unul din titlurile I), Augustu.s fiind
care s atribuite lui Calu Octaviua, domnit intre anii 29 i.d.Hr.

(.s

propovduiasc)
,

fiind,

precum

se socotea

fiu al lui lo^i..^

14

d.'Hr.,
;

tar

Le. 1, Palestinfi din anul 37 treaga

122

2 Irod cel M;jre n5) domnind peste

(Mt.

ps

to

anul

(Cnd moare, e*te urmat de fiul sau, Irod Antpa, care ntre a guvernat provincia Galileii loanii 4 .d.Hr, i 39 dllr., potrivit Mt. 14, 1 10 Mc, 6, curilor
4

Ld-Hr.

Primi iul vcsjLi despre naterea lui reItsus pe care magii -11 numeau Irod gele iudeilor (Mt. 2, 211), ainedriu cel Mare convoac marele din Ierusalim, un consiliu religios

format din arhiereii, btrnii

fi
T

n-

U
13,
t

vtorii
nind
la

Legii
cale,

(Mt.

2,

4 5)

pu-

cu ajutorul

27 Al

Le X

1,

1920
;

i\

79
;

Fapte 4, 27 13 1). Evanghelia dup Luca precizeaz naterea pruncului Hsus a-a ntmplat n timp ce loslf # Mara drum spre Ierusalim cu aTLaiti n popuocazia unui recensmnt ai laiei din ntreg Imperiul roman,
;

23, ft 12

identificarea i uciderea Pentru a evita cest plan, lonif m-

magii ur, pruncului.

preuna cu Fecloarn Mria i Haua se refugiaz h Egipt unde vmn pln la moartea lui Irod. Dar ntruMare, cit Ar hei au, l'iul iui Irod cel
succede pe tatl Ierusalim (Mt. 2,
ii

su
22).

ca rgfe in
intre
si

anii

de httprtul recensmrit a Augustus. Primul avut loc in anul 7 Ld.IIr., cnd Qulriniua era guvernatorul ^ i^ e, O care depindea n '2. 2), provincie de Palestina. Dei era din jircl timp
rpf.-.fnsmint

ordonat

4 .d.Hr.

'

intorcindu-se din Egipt, nu rumm stan ludeea, ci merg n Gallleea, n Nazaret, de bil indu-se definitiv unde l numele lui Iisus de -maza-

d.Hr,,

osif

Mria,

Nazaretul Galileli, btrinul loslf, ca descendent din neamul lui Davld, la era oblicat sa se inregi&treze Betleem n ludeea, cetatea de origine a
7,

rinean i al celor dinti ucenici ai Si, de nosarineri {Fapte 24, 5) nuSI a venit i a locuit n oralul

lui

David

(I

Begi

S#,

In

se mplineasc mit Nazaret,, ca nazariee s-a spus prin prooroci, nean se va chema (Mt. 2, 23 cf.

42),

Jud. 13,

5).

Dat fiind c& Irod cel Mare, care dn a decis s fie ucii i copiii Betleem, dup naterea lui liaus, a murit M anul 4 I.d.Hr. rezult
t

familie de iudei, rnduielilor Ilsus este supus tuturor loc Legii cultice mozaice, care aveau la templul din Ierusalim (Le, 2, 27).

Nscut

ntr-o

IBS

GENEALOGIE
n-aa Sale. Evanghelistii recunosc faptele lui transcris cuvintele lisus cu de-amnuntul i in totalitatea lor (In 21, 25), ci au selectat

supus ritualului circiumaouei alunii, care se aplica tuturor nscuilor de sex brbtesc, la o
Astfel* este

sptmin dup
12
;

natere

(Fac.

17,

seamn Dumnezeu mn tulete i

1

LeVn 12, 3) etnd I se d i mele de losua (Le. 2, 21), nume ebraic destul de cunoscut, care mr

nu-

mrturiile care circulau

En

tradiia
co-

oral ce

se

fixase In

memoria

care s-a tradus n grecete tiu tsus. Numele acesta este comunicat nger Iul losif nainte de a fi fost

munitii cretine din acea vreme, consemnnd numai datele eseniale mintuiril. Fciud ale Evangheliei aceasta, ei nu s-au dezinteresat ns
de
ci

istoricitatea faptelor

(In 2,

2%
fi-

*Ea va nate fiu |H vei pune numele lisus, pentru EL va mntui pe poporul Sau de pzmislit lisus
:

au

fost preocupat!

de redarea

del a mrturiei tradiiei orale, a$8| cum mrturisete n chip special

evanghelistul (Luca 1, 14). Prin urmare, Evangheliile, care ru a irit. curi de istorie propriu-zb, :i N'oul Testament n general, care nu trebuie conceput ca o biografie am-

cate (Mt.

1,

21),

La 40 de zile dup natere, Maica Domnului vine la templul din Ierusalim ea s ndeplineai ritualul de curire dup natere i ritualul
de oferire pruncului
ntiln
si

de rscumprare
2.

nunit
degrab
nara,
Slint,

(Le,

22).

Este pentru

lisus Hristos, sint mai mrturia apostolic origiIui

oar

end Ilsus se
2,

afl n

Ie-

scris sub inspiraia Duhului

rusalim
orice

2223), lisus, ea nti-nscut de partn brb(Le.

teasc este

oferit Iul

Dumnezeu

ai

despre ceea ce este i reprezint El n iconomia mntuirii, despre Fiul Omului in care Dumnezeu

rscumprat cu

dou

turnirele,

ofranda iudeului de condiie sraca. La templul din Ierusalim este ntmpnat de doi batrni dintre sracii i drepii poporului Izrnel, care fgduita de ateptau mntui rea btrimil Simeon si prooprooroci rocit Ana, Btrnul Slmeon l mbrieaz i l binecuvnteaz, nu:

Se proslvete (In 13, 31), Scris n acest scop, Noul Testament a consemnat nu att elementele biografice, ci mai ales evenimentele cu rol decisiv n iconomia mntulrii al cautor este lisus Hristos. (Dovad Biserica nu a canonieste faptul zat evangheliile apocrife, care dau amnunte despre copilria lui lisus, ci a reinut numai patru evanghelii rsinoptice care se concentreaz asupra mesianitii i slujirii Sale purei

mindu-L Lumina spre descoperirea neamurilor l slav poporului Izraeb (Le, 2, 3 2) iar Fecioarei Mria
,

Acesta este lata, prooroclndu-i pus spre cderea t ridicarea multora din Israel (Le 2, 34). Noul Testament, &*Desigur
:

blice).

De

fapt,

ceea

ce

conteaz

pentru lisus nsui nu este biografia Lui ca persoan istoric l pad

descendena Sa pmnteasc,
tul
la

ci

fap-

taro fiind scris cu Intenia de a se biografia lut lisus Hristos, nu cu-

ordine cronologic precisS, sau dup un plan sistemavieii i activitii tic, toate datele

prinde

ntr-o

c vine 3 este trimis de Dumnezeu, c gindete i lucreaz cum gndete lucreaz Dumnezeu (tk El tie c S-a nscut din Fe55,
si
8),

cioara

Mria,

la

Betleem, unde Ma-

m
11W

CENEA10GIE

tete
nici Iul

aarirt

mm *# ^Bn^ Sl Iade s m^rl

?

42471
l

Din rspunsul pe care

Caesar
T

Augustus

(27 i,d Jr

Iisus

dk maicii Sale Oare, gj Meu Mi n ele al. Tatlui

:

(Le. 2

1).

Dar

sc te

multe OCgdl g

^ tP;
exista
,

le

fiu ?

2STj

tata veci (Hora, B, 29 , este al doilea

Wg.
;

c
fc 1.

dm
*

O*
Ef.

Adam

ie S

15,

45;

W^J) 3,11 J
ff

^'

aceasta virsU El avea nc de la mesianic*. contiina misiunii Sale "face o obTot evanghelistul Luca servaia fleneraU privind aceasta perioada rea lui Iisus din *i ci; Ubub sporea cu nelepciuni Dumnezeu tata L cu harul la

^g
r
:

M
;

ft Desigur, nu este de un om real. cunoate ca Iisus a fost

JJ

trit nw-o popiniul bffwl, care a

dup ^ce oameni. (Le, 2, S2) Copilul cre spusese mal nainte duhul umpU^ tea i Se nulrea cu harul lui du-Se da nelepciune, i (i-c.
Dumnezeu
2

era

asupra

Lui

Sfnnt

sl

nici

2dl

*au Iul IUub nitaU, Mesianitatea

etii

mcar C un proap

este al

^
Ifctt-

un

40)

'pton

dnd
blica,

Sa puSi-a nceput activitatea prinIisus a rmas In casa

de ani, Jurul virstd d* 30

credina

*tb*

Evanghelist,

M,

Hi* pro gturi cu mesianismul Emanuab (ML lui Isaia despre

23
;

de batriteasc din Nazaret, alturi Marfa, de La nul losiE i Maica Sa, n spiritul care a primit o educaie

Le L

31),

arat

S
Iteu*
iui

c
a

ta

*PW&**2 persoane ft**^}

iar
si

19-21 2, W. Lgil mozaice (Le. 8. jucat rolul 43). Cea care a 51 1 n viaa Iul Iisus cel' mal important
a fost desigur Fecioara
2 11
5li.

Mana

(Le

bul Dumn^c-ul
tort
:

Avraam

IrlC ov,

Dumnezul

"* Im W &**? nstr Puilor

al

poporulu
si al

Iisus

este
?

singurul ei

evanghclitu copl'ln 12. 2"?)- De! [ surori ai Domvorbesc de frai i

nului
3)

{Fapte a slvit pe Fiul Su... cuprind jprj Evangheliile nu copilria p multe amnunte despre nseamn tinereea lui Iisus, ceea c*
3, 13)-

Iuda, lacov, losif (IosuaK

a

acest capitol n-a ocupa ttn& priprincipal ia predicarea Din aceast perioada,

un

lot

cW

mar. menioneaz numai

a^i

faptul

virata majoratului

religios
]

&

^
la

acetSa nu snt copil ndeprDomnului, membri mai a cror tai al familiei el. numele Marin este o alt femeie cu urmare, aretia 27. 56). Prin
(

Mai^i

mam

(Mt

12

sint veri ai lui Iisus.

fiind

mpreuna

Ierusalim

cu prinii Sal srbtoarea Patilor,

orice copii virata de dnci ani cultul sinagogii, Iudeu participa la

La

adic

aa cum

acetia

obinuiau to Sen

care an, Iisus Lecii mozaice, mijlocul nvtorilor impresionai de cura rc au rma* i rspunsurile Lui {L&

Se duce

templu

in

comunitii din care fceau ca o Sinagoga parte prinii sal. era admlimunitate iudaic conductor (MC.&, nistrata de un un slujitor {Le. 35 _3B), ajutat de
al

notinele

4t

2(1),

fiecare Cultul avea loc n

zi


ifl-i

GENEALOGIE
cu care trateaz despre genealogia Domnului indic nelegerea pe care urmaii lui Hrlstos au dat-o faptului -ntruprii Dumnezeu a alea un neam omenesc, din care Fiul Silu Se ntru pe n^i. pentru a uni dumnezeirea cu uman im tea, n trupul l Persoana Sa. Demonstraiile urmresc att confirmarea realitii totale a prelurii de ctre Dumnezeu a lirit omeneti
h

de sabat, dfid membrii comunitii se adunau la sinagog pentru ru gaciune &E citiri din' scrierile Vechiului Testament (jertfe se aduceau numai la templul din Ierusalim), Prin intermediul lesturilor Si comentariilor biblice de Ia sinagog, lisua a cunoscut foarte bine Vechiul Testament i $tia ca toi iudeii contemporani Lui MqIsc ea te mi torul primelor cinci cfiri ale
1

!n

concluKie

insistent

autorii evangheliilor

BiblEef

Daca

ai
crezut

fi

crezut

lui

McUse, despre
4 ti).

ai fi Mine

Mie,

cci
(In
5,

n
cc|

a scris

acelaMoi.se,

Ur s tos,
lui

cit

atestarea

dumneal

De asemenea,
Legii Iul

El

cunotea

^eiril

co-

Iteus

din Nazaret, Mesia

mentariul

pstra pe
l'er

calea colile rabinice, si

care se tradiiei orale in |a care El Se re-

propovduit., Mntuitor

nea-

mului omenesc.
9
fl

Iii

o r

Euseblu,
5,

Utoia
6,1

ii.
f 7-,

mimtndu-1 '.-tradiia batrmlor> (Mc. 7, 3), Ei, nsui citete in limba

ebraica scrierea profetului Isai.i. din care ciesziS texte referitoare la slujire; Ea mesianica (Le, 4, 13
13
;

.^r/fCAh-cil,

cntlG*
f

[,

i S

l lf
JM

|_i o, 1 .._4f i0i !_0 ii, j_ 12,1-^ii3,l_22, Uad.irLt,, -p.2l 45r

F

fl,

cartea

TI.

1,

1 [4;
e/i

2,

fiantel Rtipj, Jtsna Ar uitam- Faya-ri.

15, p. 43 $ son cmp, Llbralrk'

\

Pari*,

s.

fii,

1^.3),

Mal
citea
:

lM5
tir

tinziu,

U:)rnkmann.
glttehj

Qui

ust

Usua a avut
terpret:
i

Jisut

GUatha Nnmfeiht

o activitate Toarte in-

tensa n sinagoga,

unde

Vechiul
[Ya^-iret,

Testament.

i i
t

In-

venct
cut,
si

in

unde fusese
in

cresintrat

dup" obiceiul Sau, a

sinagoga

du Senil, Paris, 1037? Fran-ni-. Bovoa, te* rJntnicru fours tte Jbiis, DelackauK el Nfrsfl, N>uchau:, 1U7I; Ertianuu! q&pegaau, Ylafa fi nvtura MJiituitomlut Hum Htintw. Editura Mi.
irojiullufi
t:hini

in zfita rabatului

S-a

Banalului,

ridicat sa citeasc^ (Le. 4, 'lfi). Datorita acestei activiti El este considerat drept unul din cei mai n-

jf&niai, Tiu*
Jt-sus..
j

Timioara Pn^fem oi
Preii,
dti

Li>77j

Jo*.

fk-a!

F&rtra

thv Ht&tP* Philadelphia.

Setition. jur

19&4
k\

Id^ni,

ParQh

J6i\jt$.

vai

exegei biblici
a

Mo&tagne* Le

Garf,

ParLr,
tfe
f

rS3

J*a-ji

DacjE^lcid,

Us
S&uSl,

tivaugitet

lisus
iudeni,

recunoscut

apartenena

i"iis

du

Sa naionala"
datoririle

i
casei
Ia

PbtK

10B7

fen/nee. EdlVincent Tayp

politica la poporul

Ibr,
IJjo

Jiuj and $fa &fttti/e#

Sfucfy
t

o/

respeci nd obiceiurile
acestuia
:

n-

saluta
1

cu for-

FawJojt-Sayijigs /n ^jg Gv$pels MulMlllafe Loadra, 194$ j [tm]. 7; u? /jf,.

muln Pace
12);

acesteia * (Mt, 10,

M/n/^ry
Uii
ptas-

^
r

o/ Jes-us, AbiflcjcluJi
H

Pr^, 1G55

pltete

personal anual, toi brbaii izraelii

impozitul obligatoriu pentru

(Mt.
17,

Templu

rrnano do TEglise d Orlcnt, Jistxj,

,//5-

regent aar
/ncGrnc,

ie

Swveur> EdUlot; 5
fe

&
L&

Cbevetognfi,
Vcffte

ID59p

suport impozitul pe care deii l plteau pentru mpratul roman (Mc. 12, 17).

24} toi iu;

feraievsky,
Kasper,

OrthdnxP,
te

im
f

Paria,

EriltEons

Pafcrtmtf&e

Walter

J&aO*
Patlii,
lftflD.

htistr

Parh

Cerf.

1976]
Ceri,

AlaLn
Parts,

Ce fui qu'Qn

appelti JSstt*,

1RG>

GNOSTICISM

GNOSTICISM
natere
secreta,

[gr,

gnos&
:

iniiere]

trial slncretista, meniu ale religiilor de '.^ populare in India,

1

compud

Peri*

mituri

idei ceti asockte cu unele Ioan. e& lSte din Evanghelia lui gnostice, comuna a sistemelor

bW \S^G
Lerc

ci

^ m ^
hi

=-

cu "

Adver*us haereses) au

Wg
sincretisu

ca

gnostice nu numai pentru ci i entu lor teologica, l peri racterul lor blasfematonu vedere rnoral culos din punct de

vehemen

sistemele

f^fZ FfM*"
lui

(^ W9

Acetia afirm

dca-pre creaie caste

bun, fiindc
nezeu.

este opera

Uum-

precretine, pawwsrtin*
tine,

S
(

Bftl* este dualismul o sls vina originara, Inaccesibila 1.1c .care

CP**** do materie .Sta . in lume l in ajung cretin eh mul Ini Valentin (t Ui 0), Alexandria, cart a expus acelai Ump cu .ira sa la Roma in

M
ntre

Jtf-

taj

9JJJ

mortfcamaPrintre reprezentanii perioadele apostoUce Lu cretin din hirnon se

Bi

Wa-

Nic-olac, O* din Samaria (magician) [Apoc. J, datorul sectei nicolalilor contempoI In 2, 111), Cerint, 15

post -apostolice

numr

ivinreion,
trai,

pe ideea este conv spiritual puni (plirmna) eoni, emapusa dintr-n unitate de recunosr!l1i divine din Tatl prin multiplicutul sau ultimul

1^0, este cen135 de pliroma. Lttn*M

Menandru ran cu apostolul tean, Antiohia V.iSamarfa, Satornil din (rea 125), Carsliide din Alexandria Marcion pocrate (I55^1&), Cerdon,
di-.

identica cri succesive. Creaia est* iar lumea macu raderea in pcat,
teriala,

cea (scu* din Snope, Pont 154). Bardefcan din Edessa (n. sm* gnostici lor Supravieuitori] (mandalla azi mandeenli de Irak. gnoaicj din Iran si dintre doctrinele gnos-

B&

Iat citeva
:

moau cu *i spiritele umane, demiurg. CuvintuVMmdelate de cu Dunmev.iitorul nu este acelei spirireu-Creatorul. Ci o emanaie
o$t

care este

esena

ei rea,

i ci lor

Marrkmlsm
bU H
i,-i

numele vine *

I'

fttaraori, originar

din Asia Mica, sta-

Fecioara tual, care a trecut prin conducta, nu a Marfa ca apa prin Iran BD* murit fizic S nu a nviat. Mntulrea este tefct&TU este Mesia. revelat, neun act de cunoatere armonia j>Uro<cesara revenirii n
mei.

sub Rorra ctre 140, unde lui Cerdon, influena gnosticismului lui sistem, pe baza
teni,

decolta propriul ctre qftLEunor texte din Epistola Dumnezeul celor doua
despre

Testamente
turii

Dup
:

despre canonul ScripMarcion, exist doi dum-

F^ist O uvtrc oameni,

spirituali,

Inegalitate

Hin^il..
cei

nM eto

deoarece

numai
cei

nerleet,

imun dumnezeu inferior, Testament, care al Vechiului

getici
cel

nu

tru-

peti,

nici

psihici

.-

cunoatere si deci se de Alexanrmntni. Odgen, Clement Epifanu.Terul ian, Hipolit, dria, Panaglon-O. Efrem irul jt
creast
fn

tm& pat

a creat lumea, a dat minie spirat profeii, care se

buni!

U&*
i

f l se rzun rlnm
lui

" * in

<] talionuM)
al

P^ c u
IldUfe

Noului Testament Tu^l

milei Hristos, al iubirii,

ier-

tgrl

dumnezei, cel Tntre rei nnl

rreator
c^ist

STinertl

Tcls

numite

i cel legtur

riacurnprtof,
;

mi
si

nici intre

Lege

GNtSTlCSM
166

Biserica, Evanghelie, ntre izrael V Ma& au ntre iudaism &fare reteria este rea, de aceea ascetismul riguros. Pentru

yiua
eici

Paracletulul.

Ca sistem <J^duahsmul

i m&Stanu

radical

comand

el stabilete a sualiie ideile sule, dup propriul su canon Evanghelia TimoLuca, epistolele puuline, far* elimin .ideile tel %l Tit, din care Biserica a Iudaice. De la nceput, ondamnat ideile lui jVtordO (excord ea a aparat
:

doua ontologic Intre cele rul, care principii eterne, binele l istoriei. intr-Q b* opun, In cursul

manilMMl **"

sirsH. OW**tS confruntare lumini, ra o noua religie, -religia ierarhi*. m*caavnd cri, cult i obiectul unor rea manifidrt& a fost persecuii crunte. In represalii t

fr

municat

secolele

1V-V
i
n

se

rfiJJtodetf*

ta
Q

144=},

unitatea Istoriei Vecinul " l^ieu continuitatea dintre important Noul Testament. Cel mai Marcion a fost cxeeei modern al lui Harnak {1&51-HW, care sus-

mntuirvl

si

reye-

China

partea

occidentala

Europei.

Bibliografia

ivilulllen,

D*
twri.

pricdl.
I

swiprW r^reUcorum,
,.
Li

ed.

*i

AdolC rdica ntre Evantfcie deti^bitea l celelalte ghelia unica a lut Hristos
religii.

di,

i^-4m

ae

ch.i.Kum.
i

ftrfs

^ynrnl.

amMfjraft-,
i

IftWi Sefft Hulln, * Presses aa*v*rstt*r*s P^rls,

Maniheism erezie cretina Manes-Mom propagat de list

dursptitftt& 5' frt^We drltiinbti dnctrina* XL In *Studi Ttoloflii^, /,,.'-.. ..mm.Ii.j.

(ir, a>,
JKlJHiiui, p.

care, pre(216276), aioiof persan unor revelaii tinzind fi n posesia considerau n universale secrete, se ntruchiparea Bultimul trlml*,

10J-106

Teodor

pcottifcyp

1383. p,

1#M*$.

H
HARTSMA [gr, chariama. lat, chariamata daruri] n afar de slu:

dup
o

nevoile comunitii,

Nu exist
Exista

lsta

formeaz care preoia ierarhic, rlnduite potrivit uttcl ordini (arist prin hirotonie (I Tim. 4, 14 3 Petru 4, 10), n corpul Bisericii exist daruri, vocaii sau faculti, \jg care Duhul Sfnt te
jirile

sacerdotale,

fi.nUi-e

complet a slujirilor harisi nici o definiie absolut a

{Horn.
12,

acestora

G
:

fl).

mrturii despre totui numeroase formele diverse ale harismelor n apostoli i r-omunltatea primar profei (Ef. 2, 20 3, 5) episcop! i
; ;

personal (Rom. 11. 29). In viaa comunitii din Corint (I Cor. cap. 12) un loc eseni-iL ocupa karismaUcii. Pentru Pa vel, El harismele au un mare rol n zidirea Trupului, Astfel, Biserica se zidete nit numai prin slujbele episcopului i preotului ci l prin hamm^le credincioilor. In afar de pluralitatea slujirilor preoeti, Duhul elfi o varietate de daruri l virtui personale (Avem felurite daruri, harlsmata, Rom, dup harul ce ni a-a dat 12, 6), nare snt exercitate n launDup charismo. pe iru Bisericii r,m* fi primit- o fiecare, slujli-va de ea spre folosul tuturor, ea nite buni multe iconomi ai harului celui de

fmprt^ete

mod

si

dldascali, pstori diaconi {Fii. 1, I) EL 8 evanghelist! (Horn. 12 t 4, U); tmduitori (I Cor, 12, 23 31) prooroci (I Tes. 5, 20).
\

Dimensiunea liarismatic a Bisericii se observa cel mai bine n liturghie, care coor doneaz, dinamizeaz

folosete o mare varietate de sLujiri i harisme. : cetebrani, lectori ai Biblici. "Meheu profei care denun n&dr etatea, slujitori la agape etc. Att slujirile preoeti cit l. vocaiile purism aticu, fiecare potrivit cu ordinea sa, au o responsabilitate comuna n viaa Bisericii. Biserica are datoria n aprinse darurile i

feluri al lui Dumnezeu (l Pt. 4, 10), Biserica este un trup format rin

chemrile Duhului Sfnt #Nu gei Duhul (I Tes, 5 J9).

:

stin-

BiliHiigrjdR:
ChnrtaniQtn
In
in

E.

A, 5tp.ph.wiM, The

diverse membre, care au slujiri diferite i care lucreaz mpreun (T Cor, 12, 14), In fond, orice slujire se Internei ast pe o harism primita In sfintele Taine, deoarece Biserica este ntemeiat n Buhul Sfiii fi Cor. 14, 3a). ns nu toate slujirile au o consacrare sacerdotal i snt primite prin hirotonie, Variaiile ha?is~ mat ic? formeaz preoia unvcrsaTw a credincioilor, stare obinut Ele variaz in Taina mirungeriL

ihc

Eary

Chutch Futhcrs,

Tlie

Greet OrLhadox Theologlcfll Re*

1L976], pp.

vlettn, no. 31

125 146
r.t

OU vier
te

CEement,
vf-rrcinT

L'Egli&e

OrhQiinxi'

maufin

i-.hati&nmtiqUe

c&httimpmain,
(Rurls),
tiT.

Li
t&?4,

Tribun**
p.

FHmllIflW

2fli

Marc-Aiiioine

\A% Cnsla de
cltftrti-

l^nilfi-iLiiftl,

L'EqUc
V-a3er:u

fMr.haristSque;

}miiquc, Jucate, In nPr^ence Orthodos**,

jifi.

2D,]D73p

D-.-^|Us5n,
li

in viatt, Hiscricii
Logica*,

primare,
f]r,

Harl&mele Studii Tkq-

XLI

[m%

$-$

p,

50~fl

HIROTONIE
1KH

HIROTONIE
ordinatto)
miinilor]
:

[(gr. heir otonia,

aciunea

*>"

mina, de a MO*

pnn

Taina Duhului ssim oclunea de invocare a de ctre un | prin punerea miinilor

WM**^

**"" ^

unei slujiri sens daci corespunda crezut-o neceSe care Apostolii au o parte. eBte ta Biseric. Pe de slujitor lor dte vo ba de trimitorea U * a ctre episcop (c. Mc. 3, 1* iface pe t S-'ll Orice Wrownir

06

iU. Parohii Indicarea

.

JL
mentul
ricit

''

acttntl1 -

iniiverMU

instituit 11 preaeste introdus l de cea sacramental (distinct primii de toi membrii

n care

"*T^ un membru

WI

5L

de-

oante {Can. 1. ia miri este obligatorie Can. b al Sinodului de la Niceea Si H-_ Calcedcn Sinodului de la ^aW.lu Hirotonia independent .,

lor

in

*P^^
actul

taro

tO,

botezului), recuffieVcti in Taina cestul membru auto-

SSSfil particulara
nUtoim

statutul sau

Occident cate mtor minstirile din potrivit can. a 7ls Pe do altS parte, la I-aodlceea (3b4) a Sinodului de prin vot a ale acrea i desemnarea acceptarea clndTdatulul, precum

introdus

in

sec.

al

^J*

permanent n slujirea Toate acestea sint taii

f^rnuni-

daruri aie episcopu Duhului Sfnt, pe Care specia a SvocS prlntrlo rugciune toate candidatului. Preoia, in prin natura ei, (iind asociata

S ctre comunitate Hirotonirea esie tocmai

?leza de cop prin aclamaia

fi,

tat

t^*"*;

K
,- e

troducore a slu aiocjaa* l*ge Ic local, care se epis : Jurotonire rostit de

ritualul ue r-o B itorllor

trectele

'.,,,!

| Mci
preoi,

hh

Taina

Euharistiei.

prezena eptm tli de vacante sau nou in(sau eparhiei), pune mina pe illntate csle cel care
frt

in eWfcul Uturgtne, calitatea sa de conductor locale, fiind nc

(MM Eps-

vrednic (Axios).

"* (cap.
Didahia
participarea

15,

indic foarte

clar

=
s

diaconilor,

transmite autoritatea anuidHt conlirmindu-1 de a exercita preoia, preot (sa" diacon n slujirea de fie trebuie in care CM
si
li

Clement. 2. Pentru nev. de Lyon, &a bl pentru a numai succesiunea

^^^f=^S i^n^jLS 3

*f.^ J^

Tv .

nu

episcop,
ce!

^
puin
Practica
,

* continuitatea cu de in^put. Iar funcia

capul

JpwJ^g ta

. *?J exultate

2 episcopij.

oe hirotonim, ca rituaL

SaS
.

slujitorilor biserioe*

1,

^^J^J Klll
idte Lin. din
LnC)S tt>R

^pwtat

Hrtsw

epistolele MStorala ,d deosebit de II Tim. I Tlm. 4, 14 rFaote 8. 6 5-9). Caracterele 1.

;
;

a te mere a fost aceea ue EvanL1 ^i transmiterea din^a p.isirarea si cuvmte i in Taine

cheliei Sale, n colegiul .pn la Evanghelia

Fr

I^VSb. ta Im Hnsto.
i L

',

S- 7 TU foniei pot

fi

r^mato

a^^

le
J

dreptul mimai episcopul are

de contract social sau

M*^

^85 d ; Hrstos
ii

L
!.t.

r^

&ESB -

"prestare Euh^seato in Taina Utur Tiresedinte al adunam

re

5*

" iror,fflCte

e9te

HOMOU5IOS
episcopul caro liturghisete. De aceea* re hirotonie i Euharistie este o legtur indisolubila (Didahia, 14 15). 3. Episcopul este hirotonit de doi sau trei episcopi din Bisericile Vecin* (Can. 1 apostolic). Tradiia apostolica atesta aceasta practic Petru, Incov i loun hirotonesc pe Iacov, fratele Domnului (Fapte 15, 4 34 21, ia la Gal. 1, 19 2, 113),
i

18SI

ii

eparhiol. n episcop sau

universale.
5.

Ortodoxie, nu exist patriarh al Bisericii

doua hirotonire este interzisa

(canonul b"fl apostolic), deoarece episcopul sau preotul snt asociai la

n preot

pruoa venica a lui Jisus Hristos, 3n veac (Evr, 7, 1721). Ca-

racterul

pcmru a

fi

conductorul

Bisericii

primare din Ierusalim. Exista dou motive principale care explic acest mai ntii este vorba de aparitual
:

indelebil al hirotoniei are ta baz fidelitatea permanenta a lui de cei pe care i-a ales Hrifttos fi- fie discipol] i slujitori n.hiroLoniey> se iola3, Termenul

fa

riia unei JUserici locale, care nu-si puate hirotoni singura episcopul, dat i'ilmJ integrarea ei in succesiunea apostolica prin prezena episco-

sele pentru consacrarea rea sacramental a celor

institui-

reprezentani ai Bisericii sr>borni ceti apoi, pentru a arata egali ta (ea de autoritate i de putere a imului hirotonit cu ntreg episcopatul Daca m cazul preotului se aplic A
pii or,
;
,

sacerdotale diacon atu l, prezbUeratld si episcopatul, pe clnd pentru slujirile nesaoerdotale, care nu cer o consacrare sacramental, ae folo-

trei slujiri

sete termenul nuntea le.

t)

fj

l
I i

J.

Stnloae,
III,

togiu

('QgmGtif..

voh

p.

Too14117]
i

principiul ierarhic woel mai mic ia liinecuvntare- de la ceL EFt-1 mare (Evr, 7, 7), in cazul episcopului, treapta cea mai nalt a Ierarhie! bisericeti, se mani Test paritatea l colegialitatea episcopatului. Hirotoniile independente, absolute, airrt
:

CyrLIlo
rhr&iie']
l
3

Ar/enti,
ei

Sticp.rdoc?

<iti

peupfa
in
|

sacerduce

m/Jifatfrj'eJ,

ri^seucti

Sever "OModnvFii,

OrllindOKe S (f?4j, 1, B3) Biizan,, Hitutonic hStutesis, In .?J

nr.
4,

1057,

p.

5tG

-813.

HOMOU5IOS
iUn)
o
lat.

[gr.

homoousios.

(homo aceeai, ousia

fiin,

cazul episcopului, deoarece eparhia trebuie i'le Inn

anormale

substan, consubstantiaLiter = de
:

dicat n actul hirotoniei, iar preoii

si

diaconii
fie

credincioii ei trebuie prezeni ]a liturghia n cadrul

creia se hirotonete noul lor pstor. 4> Unele demniti l funcii bisericeti
fn

aprute

decursul

js toriei,

vederea or^anlzarf

Jursdirici

pastorale, nu anuleaz principiul si treptele de bnz ale ierarhiei diacanatul, prcebi'teratu]. i episcopatul, PaLriarhu] unei Biserici locale autocefale este nainte de orice episcopul
:

consubstanial] Termen adoptat de Sinodul de la Ni ceea (335) pentru a defini identitatea de fiin dumnezeirea i coexistena sau consubstaniali (.ate a dintre Cuvntul ntrupat l Tatl. Termenul Eusese deja Folo-iii de ctre Paul de Samosata, dar nodul local din Antic li ia {2li8) I-a respins. Cel care a Impus h-omowtios ca termen ortodox este Atan^siLdin Alexandria care scrie {De. Synateologic nebiblict

fii

dr.A,

41, P.G. 28, p. 7G4) c cei e* tiu

unei eparhii Numai prin i cu no mie se poate admite o slujire de dimensiune regional sau naional (mitropolit, exarh, primat, patriarh), cu onsimm Intui celorlali episcopi

iioiTimiuios, hornoiouaccept ci BiOt (asemntor), difer de ortodoxie m nu mai printr-o singur liter. PiuL nu n uimii Cu nu este

creat,

&dicu

adus

la

existen

din

ItO

HR1STOI.OUII:

nimit-,

are o unitate de fiina i de existena cu Tatl din veci. De fapt, Atanasie a crezut di ho moi oui&

avea un sens ortodox (de aceeai prere a fost l Hurie, De Syiadis 71, P.L, 10, 527 B) l amndoi termenii exprima deofi tasios poate

Or cu Jofos-csc cuvJntui 'da o iirtt&* tocmai prin e/ nu ne mii poate ujunga pentru Sa vreun Ihffei btviltdr iuui itV/etlQr*
si

rnv

ndeprtate

tfe

tulgirtaitit

lot,

\SU
"

VMile
p,

cel

Mart;,

Epistola

9,

IU.

lrfl4.

"i..

143)

i mea

cu Tutal. Dar ntruclt 'lujmoiousLOs* pro du nea confuzii gj de toi, Atanasie nil era acceptat 1-a folosit foarte rar i na l^a impus altora, Pn ia urm, prinii ortodoci s-au unit cu episcopul Va&lle de Aricim, rure era umil din susFiului

HRISTOLOGIE

[gr, Hrifltos
:

cel

nvace a primit ungerea, Unsul] l^tura ortodox despre cele dou firi l persoana unic A a 1ui irtatos, care n forma ei definitiv a fost

eLaborat de ctre Si noadei e

rr'urr4e-

in

;i

(or li

serni arianismului,

dup

care Fiul arc

natura
(v.

toarc cu a Tatlui

asemn^ HRI STOLO j

GIE l EREZII).
*Clt

tiGzpw

mina,

spun
lor
si

eu pterm.
ca
itntH*

mntor
Jc?ns5

dac ar trebtti sd wcpl expresia ai-p dac se pun Ipnintca

/'(

nice (In special I t IV i VI) prfto sinteza datelor Noului Testament l teologia patrifitlc. Tot n aceast perioada s-a elaborat vocabularul Jiristologic : persoan, un irea Ipostatic sau eri f posta zierc-i nururii umane n persoana Cuvntului coperlhorexa municarea idlomelor,
;

sau ntreptrunderea reciproc,

n-

euYinttie
ca

cu

fofu/*,

cfacdl

e
n

Jnfctae*
CE#

dumnezeirea
Hristos, Piui nezeu, eate a

firii

omeneti-

liaua

*de o
aJ

ffrtt,

desigur

iosuJ

snJtaS

aceste/

exp/ssii

flinta*.

Aa

nu cujetat
<;Jna\

Prinii de
pe
FjuJ

ia

Wfceefl

Urm/ nezeu

alune/
JVdsctJl
(rrtevd*CT

numixirf

Gal

^Lum'fia din

aimJnd,

Dumaces?

din

Dum/ie-fleu

nrfevGral*

i
O

recmnc-sflncfu-J ji aJic
ia

ln*u$Jr/" d4*

Cuvntul lui Dumdoua persoana a SfinSimbolul tei Treimi, despre Care de la Ni ceea (art 27) afirma S^a nscut din Tatl niai mainte de Lumin din lumin, toi vecii DixmnDzeu adevrat din Dumnezeu

teJ.

urm
$&^i
jjJ

!*teo

ifiJlM*.

Dupd
ntre

&tf&ugf i expresia *cte etm n.u^ cy pumif" ra

c*ar
exista,

este de o

i-.iw.vi

nchipuie

viza
uira
postit

dt>.<s$t*blre

fum na
r

adevr
Wcepfl
Coft*
/./.-,'.

adevr
fi

tot

i aa

htmin, nu se
/itaja

dcoseb/j-D

Vi (fu

Celui

IfrniMtfdteril
ff-o

nfre tfc-a a TatdJuJ, din rjdRrrf De4 Jnfefege ejfieva

1
.

adevrat, nscut, nu facrut, CeJ ce fiin cu Tatl.,.. Aceast mrturisire de credin s Sinodului Ecumenic de la Ni ceea (325), care afirm, mpotriva ereziei ariene, deoflinlmca Ei m lui cu Tatl, a fosl. dezvoltat f clarificata de

i.i.v

'i'u.(

1..-.I.

fffunei

-7J

cir

GCOpt

expresia
Injcicgc

fe&
idf.

rum
Jp^e

effl

pu
,

Dai

(fatttfl

"

riu

jj;l! jJ

tu

tatilh

de

<usurtdnrJit>f
$J crJ
fj'iVi

ea ?##!$*, cum flS pw^iaJ Constant inopoi HGHj. tttetei md

Inctofcsc!

nsupfa afieiii expresii, trtJUfu"t novot ctl pjtffl ea ac- mic^nrpi' murirea tB/e retorii- rtteAOfeiiMI P/u'hJ CaJ UnuJi

Ecumenice ulterioare flll, IV, V)> in faa diTeriteior erezii r* s-au ivit dupii Sinodul de la LNfceea i care negau fie unirea celor couS firi, dumnezeiasca si omeneasp, fie realitatea voinei omeSinoadele

iVdveur.

$f di* Jnpl

noi

obtoUm
m<tt

*fl

intre-

biltnlm
thifir

ndcsec-rl

termenul

*asemr,a'tu!*
pu\n cJeire

Sinodul 4-B1) al iV-leu Ecumenic {Calcedon a adoptat dtitfma potrivit creia lisus Hristos este Fiul i Cu v intui

neti

persoana

Fiului,

pantm imaginile

Iul

Dumnezeu

cel ntrupat

fin 1, 14),

HRiyOLoeiE

19t

Dumnezeu adevrat i om adevrat, fiina cu Dumnezeu cel venic de i nevzut dup firea Sa dumne~
zeBsea
lirt-n

(Rom.
(Col, hj

13,

32) a tainei Iul

Dumnezeu

i de

fiina
ceie

cu nnl

dup

omeneasc,

dou

firi

de-

snvirite fiimi unite in mod tainic in persoana divina untc a CuVtttului oare,
IVirn

hi

Dumnezeu, iar amesteschimtni,

fr
arc

fr c

nvrtire,

Simxlul al Iar desprire. VI -leu Ecumenic din Consta ntinopol

{im tSBl)
pat
Jnu.-i

a atlrmat

Fiul

"ntru-

doua

energii,

voine naturale i una creata i alia

1, 21; 2, 2). Unirea celor de-u naturi *i voine, dumnezeiasc $1 omeneasca. potaului unitatea nu altereaz CuvintuUii. Nici. o natur sau voin este diminuat sau alterata n Tn definitiv, nu sale. proprietii Cuvinse cunoate misterul relaiei asutulul CU natura umana care a ma t-o. Aceasta cate marea tain a bunci-credtne i Tim. 3, 115), Prin ntruparea Sa, Cuvnul Iul
i
r
. 1 1

unite n mod neseparat n subiectul unic al Cuvin tulul. alcl Hteva aspecte Vom
necreut',

mmhma

Dumnezeu i-a asumat n ipostasul Su firea omeneasc din Sflnta Fecloari^ rmnnd si ceea ce a fost Dumnezeunainte de ntrupare
:

majore ale
a)

ffritffltepkrfo

prin Logosului Preexistenta nnterea din veci a Cuvin tulul, ceea ctfcOflfttitnte actul unic al Persoanei este TatflHi! in relaia cu Fiul. Fiul rodul Tatlui ca subiect care exista Fiul in comuniune cu alta persoan. esena exist din veci. cb aceeai Tatl i simultan cu subiectul cuvin care nate. ntr-adevr, din uUc Sfintei Scripturi, reie&c? ca Fiul ;le a doua Persoan a Sfintei Tre(Mi 2B i#>, Dumnezeu-Ftul, imi Care S--a ntrupat i a locuit n mijlocul nostru (In 1, 14), nainte de intrupan.', Fiul cel unul nscut n*l>fl din Tatl exista din veci ceput era Cuvnul i Cuvnul era .! Dumnezeu i Dumnezeu era Cu*E1 este mai vnul* (In 1, 1) nainte de toate l toate_pen1rn

Cuvntul, Duh, S-u

prin
Linii,

pogorirea alintului cu ea l dintr-insa

sa-i S-a nscut om desvrit, amestece si s-i schimbe fire*, Damaschim Astfel, loan spunea

fr

Cuvnul ntrupat are dou firi, doua voine si dou energii, dumomeneasca, unite in venic, fra amesteipos tasul care, tar schimbare, Tar mprunirea separare. ire i ipostaticB, flecara Hre, cu deplintatea proprietilor l n Buirilor el

nezeiasc

Su

fr

Dup

naturale, se pstreaz permanent amestecare i far A seHristos, parare, incit Bl este i om l Dumtimp, Despre acelai n nezeu

fr

aceasta Chirii al Ierusalimului &pu',(_Om, dar i Dumnezeu n aceceea ce se lai timp. Om, vede, OG] intrcL., aa cum snt i eu*
:

dup
Cfl

alezate (Col 1, 1% El este chipul lui Dumnezeu celui nevzut (eL h 15 1 HNT. 1, 3), Cuvnul cel vesnif C&re *5-a Tcut trup (n t, Hristos am y&mit pe 14). n lisus Dumnezeu in persoann. in timp i
s!t

cu toate ale mejj,

tmdu-m
i,.'^eu.
l

'iii

duia

mine CU&ml mntuiasc. Dumceea ce nu se vede,

'.mineze li" esaviisit, ftvjri'cfc EUna exista din fatal desvfrit. Cel ce
n
;i

spaui
lucrind

(n 14,

7},

fiind
n

prezent,

personal

lume.

El

viaa venic^ care era ia Tatl, s-a manifestat n lume (I In 1. 3), Fiul deplin l final revelaia tfte

chipul meu de Tab. Nu yi~a micorat vrednicia dumne^eirli, dar a sfinit frfimmttura firii mele. Acelai, intrefi Sus i ntreg jos. de timp, Jos nscut Sus nscut
luat

nii-V.

stapiriesc al lui

Dumnezeu

acum

fr

11)2

IIRISTOLOGJE

ca Sus creator ca oms>. Dumnezeu, jos creatur Nscut, nu fcut, adic LoCuvin tul Iul Dumnezeu gosul S-a fcut n sens propriu ipo stasul trupului pe cure L-a luat din Fecioara Mria l astfel apare ca Ii sus Hriltos DomnuL nostru. El nu este

fr

de

s mint.

are

un singur
lucreaz
in

subiect,

care voiete
firi

i dou energii. Cu v n tul voiete i lucreaz ca Dumnezeu,

voine
prin voina i energia Sa necreat, si ea om, prin voina i energia Sa crea.. El svrea cete dumnezeieti (minunile) prin trup, pentru #i nu era numai Dumnezeu

dou

cu

dou

creatur

existen i Fiul venic

superioara, ufi 16 In timp, ci nsui Logosul

al

indura

cele

Tatlui. Prin ntru parc, firea omeneasc ti devenit proprie Lui i astfel, El a devenit de o fiin eu noi, Sfinii prini au pus un accent deosebit pe deot'iinimea Fiului cu Tatl i pe integritatea firii Sale omeneti. Pe de o
parte,

dumnezeiete,

desprit potaul
i

de
unite

(patimile) nu lucra pentru dumnezeirea Sa. In

omeneti

cel unic

al

Dumnezeu Se ntrupeaz r-

de alta parte nu a avut o forma trupeasc aparent. Nici n-a adus cu Sine din cer un trup omenesc. Dumnezeu a de luat trup din firea noastrn pcat i este om cu adevrat, dup

mmnd Dumnezeu. Pe

au pte. Dar fcindu-Se om, El nu tt-a subordonat firii omeneti, ci a ridicat la Sine firea noastr. Firea omeneasca, dei are micarea ei proprie, e micat de cea dumnezeiasc, pentru I ea nu subzist ntr-un posta propriu, ci subzist
rile

cele

Cuvlntulul firmas neconto-

in Ipust.asul

fr

Voina omeneasc e n mod libff supus voinei divine, i astfel El mi suprima

Cuvntuluj.
nsuirile naturale ale neti, ci le depea, dnd
tre
d)
firii

unire, nu rentreaga fiin. zult o fire compus prin contopire,

Dup
se

ome-

firii

noas-

deosebesc se impart. Dumnezeu ntrupat n-a fast strin de nimic din cele

cele

dou

firi

fr

un

alt

mod

de a

fi.

ndumnezeirea

firii

omeneti

ale noastre,

afar
firii.

de
El

pcat, care

nu aparine

Su
lnd
c)

tot ceea ce era al

l-a fcut al nostru, curfirea

n persoana Fiului, Pe de o parte, hrisiologia a afirmat autenticitatea nu este 31 realitatea ntruprii, care Iul a ^coresponden o simpl

n aceiai

timp

noastr.

De pe urma

unirii

celor

dou

Dumnezeu, cu intenia de a ne da un exemplu. EJ a cunoscut toate

afectele

trefiri are loc i comunicarea sau firi, celeilalte, cerea nsuiri lor unei nct fiecare fire pstreaz nsuirile primete nsuirile proprii i si celeilalte, farl contopire i confuzie ntre firi. Astfel, Cuvin tul ntrupat,

nsuirile

firii

noastre

oboseala (In 4, C), foamea, durerea, agonia,

i

tristeea, plnsut,

moartea,
n se sine,

astfel

firea

dumnezeiasc

strn^e

se

comprim*
n

prin unirea

erelor

dou

firi

i voine,
l,

pentru a lsa cmp deschis i liber prin firii omeneti, Pe de alt parte
r

svrea omenete minunile

,

om

enipostazicrea
firea

ei

Cuvirtul,

suporta dumnezeiete patifiind mile firii. El impimea deodat pe amindou, n chip tcandric, pentru

omeneaac

transfigurata n soana Sa proprie, Fiul restabilete

ntrit i ea nsi. n pera fost

Dumnezeu i om n acelai timp. El nu a lucrat numai printr-o El fire, n mod separat de cealalt.
era

conformitatea el natural cu Pumliberruin dunezeu-Cre&torul, de de pcat i tatea total moarte. Dac Dumnezeu S-a fcut

fa

fa

IRISIQUXUE

i&3

om

Rovin dum.pentru ea omul cei Atanasic nezeufc, turn apune nMare, procesul nduronezeirii a ceput chiar n Hristflii, cci Cuvnpropriu tul a ndumnezeit n sens Sa trupul pe care l-a luat. In Orea omeneasca, El a fost uns (l. 61, 1 consacrat Le. 4, 18; Fapte 4 27) l (Fapte prin ungerea Duhului Sfnt eu 10,38). Dumnezeu S-a tcut om
;

Bibliografie*
Chti$tccgte
Ettfll;

KettLie

de

S^fai

Rozemond, Ia leda Damascbne,

J 135 f
r

UudikunsU'erJafj.
Ijs

A.

Grll]-

meier,
iJ..-iri^,

Chrlzt

tffttJ*

Ja

Tfad^Jflfi
Paria,

Cft*
1973]

EdiLLoQS

fiu

Coff,

\\;ntm& Kalnglrtni,
itQte
!fi

Httofryte

Boieriar

Qp&mte
1&H>

Si.

Atrnai? (In grecG!jte)

publicat
Sf.

Tci Ionic,

sixiiHu

)n

volu-

adevrat
nsui
pul
ri

Su

deplin, ca s lucreze El Intuire a noastr prin trai El a ret&ut Eirea noastr

ci

mul comiMU-^allv cuti*florflt & (373 1073). p. 2372711

f

Atanastft

M^ycndatH,
Thvugbt.
St
CrastwoiHl

Christ

Easienr

Christkin
Pr-S's,

Vhnrlimlr's
(N.Y.),
]

emlnnry
3

El,

artind prin aceasta

!?i

putem

E)7'i

jflhn

Romauides, /nvd^fuJ-a

ceea ce ne-a artat ceea ce El. E) ne ia in Sine cu tot mistuie ine de firea noastr, ca n aceasta, iar In Sne ceea ce e irfu ale noi sfi ne impar tEsim de cele absoarbe umeiJii't, aa cum soarele g&U pamlntului.
iirveni

noi

firfiblppfc

ii
in

f^' 1
A.

DamscJf/nuJ
Pliaros^i

in
53

gremtej,

uEkklesiJtiltos

('&,
l.i

p-

2312C9;

de
fJ

HallQux.

fa

d^/Ju'^on
ftftevuQ
(197S),

cnrisCo^og^qua
Tht}(j,u*|iqui
p,

Cliaice^/Jic,
J.ouvijliiH,

'!''

323;

Chihinlogr

ni

U\e

pe

cuea Sg
flJ

si

aJ-"CfI

a"Up

invtere
inalffl

enicitot
Ja

nainta* ocAi/o-r far Se

ii

tttte LT n Domn, canosciii In doua neaseff? c?J l3tjtt$itnS lftE*ml cu tai) #

5/3 nrt
;

cefuU

srita

tff*

af

Wrf-

de Eclw^rd R< Jardy, I.aW i'nthf.rf;, Philadelphia, Pa, W^lminster Tha voL tIr ifi**'.l v asilt Bfiflp Contribuia StlnAlumislc. fa lixarva dc^mci arlsto},;l;n
:

&

DuM
f W
pe
ce

10$ iw,
p.
fitf

tl\

Ortodoxa,
f

XIII

(19fil),

nr,

2.

oviiMfj

tf*

t^mfcns'fl,
Jar
pJ-J'n

dodd voine
3reJes

iS33i3
u

N, Chiteau,
Treimi'
J.-i

A doua
t

p^r$oSi.
1

n'odd

lurrtr/J

as<n.

Sfflte/
r

dvcitlna

oun
f

rtJ

presus de Jnfejes**e, mrginit tf zugrvii i)ii$9#ift, cu ptrtffid de a ii

*e-

0qiHCLKJJn In
nr.
2,

p,

Ortodox ifl XXVIII f) Cnnstantin VokiL 3[)f>34

f

jfDfT.ie

tadiinflt,

ctatorild
pitiri

trupuu/

^j-.wm;r/fa PflnfJ^r ir^oio/jc.',

doS.ift"
\ll">

Sn
103
iu^

Ortu-

cn/s
l

l>n

hmt,

iar.

se uluce, siavn se

JnchinrMtnaa ridic la cri zugrvit

fost

(1^611

nr.

3,

l>.

41S

pe ftoantfr

aa cum om

Jivfntf

tfe

man Mrcas ^cto, H/MlMa

rie
a,'i,''m,''n

Sever ou

cfatf ime, &umn*2cte$vuie printe Vasltc, Ireoe la icoanei a) saisi Cinstea dot

s/
;

fWJ^rfdnii
n

dialogului

r;(':fi|rix'r,,|i<'ri.

;
.

uOrtodoxla"

nr. 4/1988-

P 74-99,
.

13

nteicnar de

Temuse a

sfi

Cd.

-ts

I
hades, echivalentul cuvintului ebraic, sheull. Daotrlna nvierii nu este cunoscuta de religia coboar dup iudaici Orie* om moarte in sheol, un loc. suta pil mint,

IAD

[gr.

litatea

uman
i
bj

aspectele

ei

cele

mai negative
cu diavolul

ins^i confruntarea acolo unde acesta i-a

fcut
rea,

laul
in

i i-a

adic

mpria

ntins stpnimorii. n

umbr, unde mi plin de ntuneric exi&ti nici amintirea, nici lauda lui Iov 6 Dumnezeu (Pa. 6, 5 68, admcal 1313). Iadul e deci 3
;

fond,

minUiirea

nseamn

scoaterea

un mprat anun victoria venica asupra morii i satanei, nu numai

omului
din iad. El

coboar

ca

ri, vor ti aruncai, sau locuina morilor. Iisus 1 Iris tos ;x coborit ia iad pentru a propovdui duhurilor inute n nchisoare u (I Petru 3, 19). Iad nseamn i toc de pedeapsa a celar condamnai (Luca 16, 2B), sau starea celor condamnai, suferina l

unde toi morii, buni

focul

venic

destinat diavolului

ngerilor lui

(Matei 25, 41). Coborre n la iad u Mntuitorulul,

drepi*, ci pentru toi, credincioi i necredincioi. Ori gen, care credea n structura n(cf. I Tes, 5, 23), treita a omului spune ca ateste elemente s-au desprit cu ocazia patimilor i s-au unit din nou cu ocazia nvierii Trupul zficea n mormnt, sufletul hl dusese la cer, iar duhul a fost ncredinat Tatlui (Cnnvorhirea ru

pentru pentru

cei

al nviemirt- momentul morii rii este o credin."i biblic afirmat 1819 i 4, 6 ji epistola I Petru 3 menEI. 4, 9) (v. i Romi 10\ 7 ionata n scrierile postapostolice
h ;

F/eraetide, n Ori gen, Scrieri alese, EIB, trad, T. Bodogae, 1982, p. 329).

Evenimentul
sens

are,

pe ling acest

l
:

soterlologic, i a importan hristo logica, deoarece Ilsus Hristos a cobor t la iad cu sufletul Su, tru-

MagIgnatie, Epistolele ctre Filadelfieni X, ixezieni IX, 1, p.

(Sf.

pul fiind n mormnt,

aa cum

se

,1

Traitin

Martirul

IX, 1), <le Ctre Justin (Dialogul 72, 4) ca i in

p

rugciunea de la ncheieIn mormnt cu rea Froscomtdlei

afirm

trupul,

iad ru
n

crezul apostolic. loan Eamaschin, care citeai locul din epistola ctre FElpeni 3, 20, spune c lsus, cu sufletul ndumnezeit, a coborit la
iad

Dumnezeu,
scaun

ral

ca sufletul, cu tlharul i

un
pe

mpreun
ai

cu

Tatl

cu

Duhul

pentru a acoper l pe

arta
cei ee

lumina Sa
n ntu-

edeau

nerirul i umbra morii, pentru a elibera pe cel robii, IUus Hristos, Care acceptrl voluntar moartea pe cruce, i asum pn la capt rea-

Hristoase, pe umplndu-lCp Cel ce eti necuprinsa De asemenea, aceasta nseamn ci n faptul morii, sufletul raional sau personnlitatea umana nu se distruge, ci ateapt nvierea trupului.
fost,

toate

Iadul este ncremenirea ntr-o stare de Dumde separare de ura

fa

ICOANA
nezeu, datorita pcatului, care este o fort A de dezbinare. Iadul este ntlnlt n aspectul sumbru, infernal, al condiiei umane
1
.

\'K.

j0*4pra
elt.
p,

mutir-

DamascMn. ctedirfQ urlodox, UI XXIX, traci. \$ Pf, D. srantJou, Teologia Do attatioxd,- zsp, T-lr ist olog Remui
1

g r d

3f.

foan

icoane reprezentlnd pe Hristoa i apostoli, Tradiia a existat o Imagine autentic a portretului lui Hristos este foarte popular n acest timp. Sfn-

cunoate

vzut

tul

Vasile
:

compara funcia de co-

t)

l<?

Rus,
efoxi,

Ralul
In

fi

iadul

nvtura

ario-

val.

Klnrlnimarl rctlsEon&rtiw
p.

EJ.B

tu aceea a cuvntului ceea ce cuvintul este pentru auzire, acelai roi II are icoana pentru vedere, Sfintul loan Hrl-

municare a icoanei

Bucur*(>L,

Nftft

884S8& eikon
; f

sostom spune c icoana e o garanie

a
lai,,

ICOANA

Jtjr.

imago

chip, reprezentare] imagine sacr in dimensiuni, care reprezint pe lisus Hristos, pe Mitica iui

"

dou

ntruprii reale, vizibile, a lui Dumnezeu. Cet care a fixat teologia icoanei n forma ei clasic a fost
sfintul
760).

Io an Damaschln (cea Pentru acesta, icoana

730 st pe
n

Dumnezeu sau un
de

si'm,

cu

putina

faptul

asumrii

firii

omeneti

zugrvit datorit trupului pe care 1-au avut, Crora LI se aduce nchinare sau cinstire, cinstea dat icoanei

dup

persoana Cu vntului. In fine, mpotriva iconoclasmului,. Sinodul a

principiul
la

trece

cel

zugrvit pe Icoan, Ca reprezentare picturala, icoana poate avea aspectul

'

VH-lea ecumenic (Niceea, Blthinia, 7G7}, cu contribuia patriarhului Tarasie (784 80G), fixeaz nvtura

ortodox despre reprezentarea

nografic a
nului,
(ui fristos,

ico-

eJ

istoric,

estetic

arheologic,

Maicii

; ea nu aparine artei sacre, c uliului BiaeriOtl, mpreun cu Sfniu Sc-riptur j Sfintele Taine. Ea im este nn ormjmftnt, un tablou sau Q reprezentare figurativ, ci comuni- 7 irea v zua a "real tai i in vi zi.b ii divine, mnnifest.ata n timp i spalin De aceea, contemplarea vteual, ea i mrturisirea oral sau mesajul seria, are aceeai valoare pentru primirea misterului lui Dumnezeu
i

Dom-

ngerilor i sfinilor. serie de canoane se refera la cultul icoanelor, care poate fi rezumat astfel
:

Icoanele nu stnt venerate pe temeiul material, substanial (nu se ador icoanele mod Jdololatru, ca
a)

dumnezei,

aa cum

credeau Ico-

revelat In istoria mnluri, Pentru teologia ortodoxa^ temeiul ctxmei B&u reprezentaii simbolice este

ntruprii Fiului lui Dumneaea l Cuvintul trup S-a fcut (In 1, 14). Icoana este o consecin a ntruprii, deoarece lifiua
realitatea
\

Hrlaio este
c^el

chipul
(Col.

lu
15).

Dumnezeu

nevzute

Atitudinea Bisericii de cultul icoanelor s-a precizat cu timpul. Gri gen i Terul ian nu snt n faVO&rea icoanelor, ca l Eusebiu de Ceznrcea (263333), care totui re-

fa

nomahli), ci pe temeiul asemnrii chipului reprezentat cu persoana al crei nume trebuie indicat pe icoan. Prin nsi indicarea numelui lui Ilsus Hristos sau a sf n tulul, se sfinete icoana. Dac conturul sau numele persoanelor aacre se terg icoana i pierde valoarea ei simbolic;] l analogic j de aceea se arde. La fel i crucea, rare primete sfinenie prin nsi forma ei. Hac aceast form sau lemnul ei se degradeaz, ea se arde. Astfel, orice cinstire dat icoane tor revine persoanei zugrvite (originalului), nu materiei din care este fcuta.
f

b)
_

Tradiia
:

ortodox
latre,

face

dis-

tincie ntre

adorarea cuve-

Ilffl

COAMA
icoane sini patrimoniul ni, ct de pre al evlaviei ortodoxe. In ultimele decenii s-a produs a> adevrat redescoperire a icoanei din partea confesiunilor neortodoxe i a artelor n general Icoana devine astfel un semn de meditaie i remrturisete despre velaie, cci (sOnt sau despre) prezena in tinifj i spaiu a lui Dumnezeu, n actul ntruprii i nvierii Fiului comunici vizual realitatea nevzuta divina, care vine sub percepia simlumina vieii sugereaz urilor starea de ndumneaeire. viitoare, siiu htuilre dintre punctul de iM'ipul Istoric i eternitate: recuomului i a noate participarea operelor umane Ja transfigurarea Creaiei.
iasca, aceste
I

nil

ii

lui

Hri&tos

nsui

atoiUtor (l plinii i mte n Trupul i Slngele Domnului,

potrivit

ca Domnvinului jfrfelfl-

ii

Sin udul ui local clin 1084, sub patriarhul Nieolae l Alexis hlperddis a au supraComnenul) venerare, acordata Maicii Domnului ca Nsctoare de Dumnezeu, i venerare sau cinstire., ce revine iffefrtlnr pe temeiul legii turii lor cu
;

Hristos,
c)

SE irita Natura lui Dumnezeu Treime nu poate fi reprezentat pic-

Su

forrna\ fiind Invizibil Tatl este totui reprezentat cum apare n viziunile profeilor i
tural,

fr

aa

teofanile

din

Vechiul

Testament

(sub
lui

l
do

de ttnr in descrierea 18, 13). La fel Duhul Sfnt, Care vine n chip

form

Avraam

Fac

porumljel cu ocazia eplfaniei Treimii la Botezul tui lisus n lorii an (Mt. 3, 16), VkiUnlle, teofanile i celelalte evenimente din istoria mntnirii, pot fi pictate l cinstite, leonograful -trebuie aii respecte ntru
nitul

In secolul al VlII-lca, mpratul bizantin Leon V, Armanul (813

820), ncepe o

campanie de persecuicoanelor
ortoreligiei islamice,

ie contra

cultului

datele

Sfintei

Scripturi.

domeniul

d) In istoria Bisericii, mai ales n misiunii, catehizrii

instruirii religioase, icoanele

un

rol

decisiv.

au avut Icoana are funcie

:

didactic, iconografia fiind socotit catehismul celor nvai, ca i celor neinstruii funcie contemplativ, deoarece ea sugereaz si atrage spiritul spre o lume transfigurat funcie de mijlocire, deoarece ea mprtete pu teren nevzut a sfineniei celui pictat. In acest sens, icoanele trebuie (ie mbriate i srutate cu cea mai mare pietate, n istoria Ortodoxiei se cunosc icoafctoare da minuni, al cror ne au mister rmine nvluit, Fe fost pictate de sfini, fte din cauza credinei puternice a celui care ie au fost alese ca cinstete, fie
;

doxe, sub influena persecuie cunoscut sub numele de iconoclasm (distrugtor de icoctae). Cei care s-au opus acestei campanii, are a produs mari pagube iconografici ortodoxa, au fost clugrii. Cu toate ca Sinodul al II-lea de la Niiconoclasmul rcea (7fl7) consider o erezie, persecuia n-a ncetat dect mult mai ttraiu. Pentru a comemora

restaurarea cultului icoanelor tul persecuiei iconoclaste,

sfr*

mp-

rteasa Teodora a instituit ziua de 11 martie 842 ca Srbtoare a Orcea todoxiei, Azi se serbeaz n
dinti

Duminic

din Postul Patilor,

cnd se face procesiunea cu icoane l amintirea tuluror celor ce au luptat

pentru credina ortodox

sfini,

patriarhi i episcopi. mprai evlamartiri vio, dida^call, l

lurisitorl.
a

mr-

Doamne

totoliMoruIe,

Dumnezeul

ptrto-

instrumente in iconomia

dumneze-

notri Cei ce* voind scefti pe *oporuJ T_u f pe Israii, din nelciune^ aJutfor

ICONoGHAllf-;
pururea neabtut In cunpefteMtf si slujirea Ta unul adevtutuS Dumnezeu, cu Inofoifre S-ai Opt ti Mi-.yi" tuc& tui r.hip .$; flscmdJitt/c potrivnic
firii

MIT

Idolct!

$j

s-1

al

S
>

te, adwre-tuiui Dumnezeu,

iiidiinu

ia

care si ?e

sd

siu/ctrscd

Cfi

Juj

.Dumne^'u

Heini Paul Gcrhcird, Tlie Wo/id ol Ircj/i3, trad, din germani, New York, 1371 E, N. Trubetskoi, icons : Tl\eolc.gy }r Cotor trod, de G^ Vftkar, St. VLidimlr'fi Sefn-isary Fre.s:s 1S373-II Laonid OiBpfensky, Ths n&eooj (h e /con in the Qrtliodux Church, /&ay
p ; r H

Ia52

Si ur$$i ut

poruncii pi In
colet

Mofee sd se
dinii,

purtd,

In
p*

*One Cbupcbt
r

<

Jnrda ov flta

2 B 3 f IOT :
,

tn Cortul
$i

LeIiTtn
$i ai

a&emnti
n

chipuri,

poruncii
tete de

ca clivatui
pfard,
r.nrc
$f

care c/au tabiee

nsrnpa
attau
porni-

de

ani
r

toiagul kil

Asron,

13^144 Chrtsiaph von Sch&nbpm, L'icne du Chrisi. pQnd&eiite tMQtvgiqivz ktobote cjife fe i-er H ie t*kmi ConcfltJ de jV/ce^ f^5,-7S7J Frl*Oirg, Ed[[[ous
r

pvtn
ri

eret

Ta acolo cu oamenii
rieU,

L'jilversltalTK,
^fflin/Q

:\)M\

Uni

i.,i, ;

f i]

r-uiuii,

iny stavilelor TaJe minuni

se

si binefaceri,

$
cu
-vr
f.ttf

vinsteusea cu

eu cutremur

i
ii

p/piwii bfztmrtae, ediie In-|7i]!!JI do C, Sndukjieu-V^rrin, Editura Mltr-o^a-

,nv hi nde io.nr

,*

cuvenita tai
ai
iJ

Dumnezeu
7i:i

iac mVcri i
uri

mgdftfunf
prlmit-o
ta st

lulea

ctatea oaeifl
ro
far
{fi

efeffj.e
1

cum

ar

cu Jnadusa Ti'e

Hol BanattiaatS, T.lmi^OEira, ]&79j 1 von K.ijuperihati^n, The Ttteolagteil S'robh-.m oi tmygmi in tl-c Eariy Chufsjt, Lri v<il.
1
.

.--

Tratfition

ajid

Ufo
In

In

tti*

Cjjur.ci

ia plinirea vremii ni trimis pe Uttul-Nscut Piu} Ttfu, Domnul nostru ittuis

f
J"

n vlj

E^says and Lectures

J l

CiuT^b

ftior.^*j

Hi miau,
jc/j

Ce/ to$cui

din
;

femeie,
r

din

pu-

Cane- Julnd chip de aacmenea oamenilor idcncTu-Se, a ^urjFt5v j( Jc-ofljia ct*n neiouts de mJnd ft pn-ticmaialai Sau chip, punlnd mahrama pe ilnta Sa lat si a trimis-o Sui Avger,
^j
r

ni teu FecrJDfjfa

Mria

Ififi, p. 171300] S, GgteJh Noies ca iy^anrine rcQntwJfjsm the in i: sfiit Geniu/y, lh iBysontln^, 44 J1974)

ni[adeliph?ii,

p,

3342
tit,

D.

BelUp

fcanugj-u^y

"'!//::f,'"r,',

In

itMilropolEa

ca favor Ardealului-. [II

ilumnui Ldczei st prin ea 1-a vindecul <jb rH-piJ[/n(n JuJj j tuluror rtirc apropiau

1112, p, U7^3a6) Ene Bra:i,.>to, Teologia icaanaor, Iu nSludll TenIcjgict:^.. CV (1952). nr. 3 1, lj r--"i<:alae Stfl&scu, Sensul ortodox al feOja<195a),

tto

dln&i tu
prifl

fredinfd

se nchinau fc

neJ.

Ortodoti4ii
l

Vil

flQ:fij,

nr.

2,

da,

minuni,

toefiumitat* vindecri

j,

mulic

Itieerl

dv htae,
Slflpfie, AtotttftaJtlJ,

i
n.
i

noi dar, o bunule

ust fcoan a

preaiubitului

Tau

fhi,

ICONOGRAFIE- fconogtttfi locului de cult exprim flce<it adevr

:

mlucercu amittf& a ntruprii, a tuturor mi* t\i)uilor ceiof slvile st q blnclttceiUvr urtai neamului umwicc prin venirea Sa ea om pi- p&mlntt am pus-o ni cinste nainioa slovei t'viv, nu ndumnzxeind^Q, ci tiind cd clJistfrc icoanei se *ute la ce/ zugrvit pe difiasu* [WujfSduneii de sfinire q Icoanelor,
Jn

MoJ/1 tulnic,
li J
I>

&
n

ff)7f.

p,

ffj

*?),

d g

jf

l-

SL

Jta n

D^mes^ne,
E.

l umanitatea o data ^p snt a^E^ate In lumina cumnezeascFl (Ps lumina Indestructibila pe care 4, G) ntunericul nu pante sS o acopere (loan 1, 5), acestea devin transparente, De aceea, nu exist nici o umbra pe leo&rul Icoane ie slmllor. care nconjoar/i naosul redau forma es ha ta logic a umanitii nviate. Stilizarea vrea s arate fifnl
creaia
h

iio.lcnae
ErtltirtiL

den

ictnea,

trad,

de

Poimoye,,

Cahtei*
'

Sa [nt -frnta, Far la,

'Jjo

1966?

''

h.

K.

ky-rls,

Essefjce

rj^

Orthodox

au o nou configuraie nmrEaiogic^ o natur transfigurat, c| ei au devenit Inc3 d^ aici parte din ;>noua
creaie. Dei snt portrclc simbolice, icoanele fac posibil recunoaterea persoanei. Ochi exprimi! capacita1
1

ImTiQtjrophy, Baly Cross Scho^l

BpmWIb*,

Mass.,
iii

197]

LeotiEd

Oiispensky
efef

Vladi-

ir

Lfjssky,

Bej Stan

jitonnen, tiern*.

198

ICONOGRAFIE
rini
ai Bisericii,

sfinilor de a contempla strlude cim* lui Dumnezeu, iar discul simbolilumina, aurie sau galben, n Hurta persoanei la Slava
(i.tl

care au alctuit

li-

turghii.

zeaz

Iconostasul este un zid sau perete naosul de de icoane care separa

altar,
al

De fapt, persoana domina ntreaga suprafa a icoanei. Figura pentru este adus In faa suprafeei
necreati,
staa reda i mai bine dorina de a cel Mi o relaie directa, intim, cu Daca snt doua sau iire privete. retrei persoane, pictura trebuie exista dea comuniunea de iubire ce
i

sau poporul de slujitori, simbol nainte unei separri temporale?.

al

de secolul

Il-lea,

iconostasul era
re-

o simpla demarcaie a spaiului procesiuzervat pentru micarea i

nea liturgic. Pfn iu secolele XIVXV iconostasul nu mpiedica accesul naos. vizual ctre altar al celor din
Arhitectura sa a evoluat continuu, mdin secolul al XVI-lea. Pe uile

ntre ele.

Icoanele sint bl dimensiona le, poSinodului al 7 -le ei trivii hotrri ecumenic. Ele s-au pictat, ia ncedup o naosului, put, pe pereii schem iconografica. Mal tlralu. au Subiectele fost prinse in Iconostas.
pic.tii te

prteti

sau cei lui care amintete nceputul misiunii cuprinsa HHstos l nvtura Sa

reprezint Buna Vestire patru evanghelist!, ansamblu

se

snt

diverse

Maica Domnului, nimente din Noul Testament, care casint comemorate ca srbtori in mai importana lendar, Partea
monograf tei o formeaz icoanele Itsus Krlstos din Ciclul dogmatic* invtor, la intrarea n biseric: Pantocratorul, adic lisus Mintos n
.'i

lsus Hristos. sfini, ngeri, eve:

Deasupra sfintelor ui Se afl zugrvit Cina cea de Tain. Pe iconostas, icoanele Sint multe registre. In aezate In mai primul rind, la dreapta uilor mprteti, icoana lui Hrstos, cu mina dreapta blneeuvntnd l cu cartea
in

Evanghelie,

plina siav, mbrcat n alb i auriu, Maica Domnului n centri]) cupolei -, Tbeotokos (Iiala 7, 14), care reprezint plenitudinea sfineniei i chip"' Icoana Bisericii, In nia altarului ruimit Dei&ls, pe iconostas, care re;
;

Evangheliei deschis, inut in sau sting. Alturi, icoana sfntului icoahramului bisericii. l.a sting, i na Maicii Domnului, n versiunea un, rea mai cunoscut, Detsis. Alnt Urmeaz, SfntuL loan Boteztorul. icoanele celor douli. sens vertical, mpruprezece srbritorl mari, Apostetii, i ale celor doisprezece

mina

prezint pe llsus centru, avnd n

Uns ti*,

at-i^l

in

Sa pe Noului Mria, Fecioara Testament, intr-a atitudine de mijBolocire, iar la sting Sa, pe Ioan prietenul MireUU", si |IL teztorul, bolul Vechiului Testament. Pictate din profil, ambele fee sint ndrepdeasupra tate spre Hrist.os. In altar,
dreapta simbolul
>.<

Crucea i ochiul fttotvfctbr Tatlui ncheie partea superioara

toli.

al

iconostasului,

picteaz n naos, la baza turlei, se

unLiturghia cereasc svrit de snt zugeri. Ce! patru evangheliti grvii n arcurile care susin cupola.

Pe bolile absidelor

laterale sint re-

tronului,

este

pictat

lisus

HistQS

judec lor, aezai pe

zugrvesc

nconjurat de Apostoh, tron, care vor judeca Biserica (Matei 19. 28). Tot n altar #e
chipurile
celor trei

prezentate scene biblice, in primul Domnului, rind, Naterea i nvierea De asemenea, o galerie de sfini i din calendarul martiri, nu numai
din cel al Bisericii soborniceti, ci sfini locali, sfnLul Bisericii locale
:

P-

TCOtfOMTE
ale carul moate se afl n acea bl* ftedcfe, sfntu] sub oblduirea cruia se afl biserica.
B
J

an

copul
b)

este

numit

ictmo7ti

al

Iul

Dumnezeu^),
deosebire ntre teologie, care Cuprinde doctrina dr.spre fiina, relaia i viaii -'-lur trei ipoatasurl divine n sinul Treimii, i iconamic, adic doctrina despre manifestarea i lucrarea Iubirii lui Dumnezeu in lume, mal precis Istoria ntruprii i rscumprrii In i prin Iisus Hristos, prin carte s-a restaurat ordinea (nomos) n creaia
Sfinii
fac o

prini

j IE v

nogratia
jlfftdJ/,
p.

ortodox
ji

Daniel Ciobot&a, Ico-

memoria
XLI
(

v tizul
IflHfl],

t\

fOff&tffXfc*<

w\

3-,

107 1 17,
jgt, oikanomla,
lai.

ICONGMIE dispensato
ministrare}]
:

plan, providena, ad-

etimologie nftftanihS restaurarea ordinei fnomos) n (crea-

ie
a)

(oikos).

Noiunea
:

circula

acum
privire

cu mal multe sensuri

Planul

lui

Dumnezeu eu

Dumnezeu (oikas), Exist o colnciden fundamental intre teologie i iconomie, deoarece Dumnezeu a
lui

Ja destinul

creaiei

sebi pregtirea m Testament i realizarea mntuiri n Noul Testament '<Fdndu-ne cu;

ndeointuirii in Vechiul
1

i omul ui

organizat planul de mintuire potri

vit sfatului tain a fost

Su

"A'-ims-;i venic: Cunoscut mai nainte

noscuta taina voii Sale,

dup bunin
plifie cu-

voina S,
nirii

astfel

eum ho tr se

Sine mai nainte, spre iconomia.

vremuri lor ea toate s

t

veacurile dv. cfere Tatl, Fiul i Duhul Sfnt De Tatl, ca c*3 care a binevoit-o, de Fiul, ca vel care a ndeplinit-o, Iar de Sfntul Duh, ca cel care a conlucrate (St

de toate

prinse Iari n Hristos, cele din ceruri l cele de pe pmnt toate intru El (Ef. 1, 9 10 ef, EL 3 f

Maxim, Rspunsuri ctre

in FOCi rom,,
cj

Tnrlcisie, fiO,

voL
fv,

3, p.

330).

'J,

fost fost
25).

Col 1, 2425). Acest plan a pstrat ca o tain pn cnd a revelat prin Iisus (Romani 10,
;

Iconomia este una dn modali-

tile principale

Pentru apostolul Pavel iconomia

o

divina este

lucrare

a iubirii

lui

Dumnezeu, *Care voiete ca toi oamenii s fie mf nituii i s vin La cu-

notina adevrului^

(I

im,

care Biserica le folosete n aplicarea normelor canonice, care consta ntr-o atitudine pastoral de condescenl de compasiune, Patriarhul Fcxie (820 roii lider icononia 69'J consistent ca spiritul Ortodoxiei
1

ACR1VIE) pe

den

2,

4).

Iconomia este identificat adesea, eu providena, dar misterul iconamiei se dezvluie n ntruparea "PI ului lui Dumnezeu (E 1, 10), Iconomia presupune caracterul dinamic, personal al dumnezei r 13, o micare In voina divin, Care se fondeaz pe iubirea Sa n%\ de om. Nlcolae Misticul rezum iconomia astfel planul Iul Dumnezeu de mntuirc a omului, realizat de ti sus Hristos. Toi cei care
r :

mal ales pentru raiuni de circum-

stan )

In

cezuri concrete, perso-

nale, n care este in joc nu numai binele generai al Bisericii, H i rnntulrea individului. In rlndul celor ce s-au desprit de Biseric, Si". Vaslle cel Mare face deosebire n:tre

coopereaz
n

schism'* i ^adunri Ileaceea i modul de reprimire n Biseric e diferit. Pentru eretici, sa se urmeze exact prevederea canoanelor rebol.ezarea, penerezie, galei, de

la realizarea acestui plan,

primul rnd apostolii, snt numii *icanomi (oikonomos) ai lui Dumnezeu (I Cor, 4, I Tit 1, 7 epis;

tru ceilali se pot face concesiuni-; la primirea botezului (Epistola UM, 11, trad. rom., p. 310). Exista cazuri extreme i:are admit indulgen ere
:

2()0

1CONOUIE
care pleca din
tieiJ

de recunoan apHcarea miiloale de ^ktafre. are dreptul ??, sa stabileasc n ce cazuri si ce condiii face uz de icorwmie,
tere,

nerafliinnd seama de aspectele juridic* &j disciplinare n vigoare, care jr mpiedica o astfel
Biserica,

fTJ.Ll e ? fl m3tier a fost *+ studiat in cadrul dreptului canonic i a fost pusa n legtura cu valida tu ea Tamelgr svrite de confesiunile ncortodoxe. Ateste Tatne n-ar avea valoare sacramentala n sine to recunoscut*, prin iconomie, de Bfserica Ortodoxa, ele se umplu de substan sacramentala, Prin aplica^ rea teonomtei, Biserica Ortadoxa" cunoate, de pilda, validitatea rebo~ tecului confesiunile neortodoxe

^ p^iesc nainte de a viata trebuie ai pri^ Uta Cin * dev t

ffce

n arT

r97^

mU

^ tamw

<C*i ce o dat

K^W
ds>

& tusy&Ms
*i
ti*

^^ ^^Om
ini fagii

vzuto

rmsuti

t-u

puterea
\-vclf,

a avut hiafttte

votmi mi
detf taatef* prea bw.
\

foN
r

facer^

Ujnii

wi plan

teffrtft ta feffffUlJ

ca ed Var pfl
Se Jn

cu a. lot aresta a fim

.

fior^ cu firea

Jnipftunc 1 i JlKW/i MflJ mWjn , oamenilor, pt; !t Wlirea mJr

/p

J nfr . Ufl

iflS

flfl

c^p

uj eflsea

cu

nesc/,pmini(

/ife*

devin am, pro'. **m mimat El a #fa im pe am lM w /aC(3 dumnezeu prin unite cu Sine. /,, nrM rcop n mprit veacurile cu JnfeJ^jc-Jr-if tiffl&MH p e wrwfe fMnVfu /^ aren rm p
[

Atfewfc p&nttn cn Bl sQ

omenea jr

pentru Jucrate* prm ca /* fes* p e

naj. SJr^ij/ veacurilor

bI

t^Hv pentru Jucrqred prin r n m Pe Stiseomaufum latio, ^lu{

P//n/fe
prin

o^ dum

dhainie ho. S- a fcut

ki!

&im,

Dei-

totui principiul iconomiei n ce prl, veste nvtura de credin, ntr-o

VatfJ*. vorbind de practica ni botezului ereticilor, se

nfptuire
cn privit*
}

Iul.

L fl

(fce^S

zirtd

c
tio

slutul

lrm

veacurile ho/
.

Dumnesreu ^a sd Se

ucceptrefera la
la

mplinit

prm nsi
spune

nezcii Cuvlntul,

at d om s a ntruparea iul Dam.

.

cepii de

^bcefurJ, bisericeti i nu
ta

,f

fl

afeu^

norme

ex'''''

fixate de mitorl-

^
nul,

^top/u de ioate
Cj

romah, L-are ar imphee abandonare, o suspendare u Icoanelor, ci o imitare a iubirii lui

ntr-un caz concret Icoare la baz principiul paulin pinvit cruia poruncile dumncvi'-

tatei bisericeasca. Prin urmare, icoflomw nu este o excepie, o dispens a dreptul canonic

d^
iui.

^ aCur^

L,

ffJllrfi(( ,

de cefe findui^ pentru

da iflmr/ Jnimpiri/, Cure nil a/ll ; capto lor prin taUfJjfa y rrf funirJry ,,,

nffijw

(ft
)n

MAM/W Raspmuuri
(

catr..
flli!

Tali^io

2?

P/Joc romii ,,1^

uumnezeu
las

3i

nmja

PWe

/cDrojnjej

<(|H

punct

.,

..,,>,,.
.; ,.
-

isjt

fdtulul

posibilitatea 5 libertatea pastoral. Planul divi., nu

i

JUrffcMn
de

SE:idfS TeolDfltce.. V]j

^
,

l*eoai e
]!71

fMO^a/flstrue,
L'i? eoil0JIlfe

n Biserica Ortodox*., dar propunerea a fost abandonata do'

wononua

bberta.i umane, rf f solicit conlucrarea totala a acesteia. a ?" ,r^ambesy, Conferina Panarftxfot (Ci 1 3$ j^ase printre temele pentru viitorul Sinod ortodox

Duculot
^JodoxE.?.
p.

m
5

bOnt*
tn
P

377378)
.

Gfcmblou*, dans ,. ff(7 iM ,. XVJi[ fLtt7:3]. nr. x

Liviu. Sl^n,

Jconom^

,/

comurtj-une,
nf
1.

j^^J

p,

19

Ortadoii a ., KXli (1970), Chesark. Giheorghejsci, l,

Se ud ii Teologice
p,

?i fc^jici/n

XXXII

(!$&)), nr,

Waentenwd, 31,

33-J^.Vn.

20

IFEARBII:

arhi 1EBARHIE [gr. hiera sacra) conducere sau autoritate

:

l-u-

hotririle sinodului rece ea apare n do la Ierusalim. Dar, n

**

confirmate ****; prtoe autoritate de a Uonie, oare au uslujirile

cad

denumirea

treptelor

conduc
dpiul
Evrei
este

toate ca I" Biserica. Cu ierarhiei slujirilor^

7,

7,

unde

se arata

Inferior cate

c*aa binecuvtntat oe

pn

nu era fixata ntr-un Intre gradei nu se fcea confuzie pilda, tfM* dele ierarhi De nceput toi pluroi . a nhumat ia
titorii
!

mod

WJW
m

deiinitiv,

Bisericii

indiferent

ce
i

,,,,,,,e,te superior, acest * TWl primit o motivare pioiusK t:u trierile lui rft tocetfnd

SS ^
retl.
trei

t^

prin^pm

orice iorm diakonos a desemnat

cie

:..,--

alto

EWffl
;

vede n brar**

bisorSsc o imitare

P^tru
nu
grade de

Uc

acesta, cele trei trepte cete snt altceva dficit sfinenie de pe st ara
.

f^";

bisericeasca, &| ctsAvirsirii (ierarhia

fptopul

Sterul,
DLiL

perfeciunii e^.e simbolul diacon al U<imS*AfU, iar

;

Sui, Bl purificrii.

Tendina dM. ex-

este mult mele de slujire bisericeasca apos , mai veche. Totui, Biserica tererhiUd nu apare ca o instituie ue tirziu. mt, n sensul de mai tul ^"atle, epispilda, pentru

m mod simbolic i

analogic lar-

timpul, s-au denumirile treptelor fttoi cea episcop a desemnat l-Kat: presbiter* -~ mal nalii treapta, pstrat pentru treapta 3 au preot a-a pentrutreapia a doua, iar diaconi credincioii nehirotonitf treia a De pilda aposfiind numii sfini*. deosebire clara tolul Pivd iVe o (presbiten) t ,lre sfini, episcop! amintind l pe Timotei, care
slujire
n

Biserica.

Cu

diaconi, i. eru episcop, n Fllipeni 1, II-lea, Dar incepind cu secolul al

slujirile

preoeti

instituite prin

^
;

cop
lui

Jtto chipul

si

imiiatoru

l^mnezeu-Tatl
sietnicil

reprezint colegiul apOStolk ajunconjoar pe Hrlstoa diaconh,

;

pre^enu i collturghlsitoru epfc^care

*i

devin foarte rotonie flint precizate i Roimportante. Didahia, Clement Inrjeu, manul, Itfnatie al Antlohiei, eseniale Ciprian ne-au lflftftt texte
privind teoloqiu l rcrdoului n general
sint

simbolismul sa-

ttorii direci ai imitatorii ttchipul lui Hrstps, sau

telor ingeretfi

(^; ** ^
T, i
2),

^g^L,
Ghehisie
c

organizareaspecial To* slujirilor hirotonite, n aeeste forme do acord

e fr

de aSuiire sacerdotal

nu

se

poate

HtS

2,

*- *
Sinelui

ui

/ s tori

Iul Hr s pare pe episcop cu chipul rf os, .remiterii fiind Q a serafimilor, iar diaconii l tronului heruvimilor,

ecume w

com'

re^'

Biseric. vorbi propriu-zis de trei Biserica Ortodox recunoate sau hiforme ale preoiei pastorale diaconul, preotul si egsrotonite -,,,,' Toate acestea sfat constitu:

tive

lebrarea

Antici
U

dup! cum se menionei

Biserica

acestora In Ta!na Euhatrei slujiri partSd erat c cele re0 tie unica a Iul ticipa la WfcWtf P

si

iwwsW

Bisericii

Omoe-

Faptele Apostolilor, ta caprimar distingem mai multe preoii apostolii. tegorii de membri 10, 23 j ci. Papte
:

Aaii^Fai-ie
:
,

EirWoa, dar n mod nevoile comunitii. De hirotonie rile bazate pe

diferit,
altfel,
<n>.L

dup
p

slujl-

avea membrii Bisericii se pare c oficial deoaun Laracter oarecum

Aceast mprire

intre

mul
rea

rinduit* putepentru Taina Euharistiei. Din autoritatea de a consacra

cind
slujiri

liturgice,

202
lIRARJIlf;

decurg celelalte .funcii con ductoare! Episcopatul constituie cea mai malta treapta m fe rar Afa

KnhFirata,

poral& nvtoare,
(V,

rile acestein, j'ind sra ^acestora.

EPISCOP). EJ reprerint comuntftea i coordoneaz slujicentrul

ceasca

biseri-

expre-

capt un
care

Episcopul

(epskopos)

rol

decisiv

da mrturie despre continuitatea ace iei Biserici cu apostolii de 8 asigura comuniunea ei cu cele^
lalte Biserici.
s

rolul de a

Stork locala se organica ceti i centre importante avlnd

perioada n

cretini provenit] din ludei, In Paestma, care prezbi terni avea rolul de a conduce comunitile ntemeiate de iiposiQli, Rolul specific al prezbiterulul este Instruirea i n-

gire a preoiei din Vechiul Testament, n comunitile formate din

Prezbiteratul (de ia presbiteros batrfn) s crede a i'i o prelua

holbeaz poria

Tronul episcopal staepiscopului

te

celui zidwa Euharistia (proestos), ce prenconjurat de preoi l diaconi, celebrnd

?-. *$lc Imaginea

i mpreun
calitate,
ol

Bj-

Pentru

aceasta

cu poporul recapituleaz
el este

In
r

mele
nun

Bisericii

de aceea

despre Biserica, tradiia ortodoxa n-a contidm* episcopatul ca o Instituie juridica sau ca un ordin separat rare ar deine o putere exclusiva' superioara celorlalte slujii bkarjJ ceti El are dreptul exclusiv de a hirotoni preoi diaconi, deoarece i exercita slujirea sa numai mpreuna cu acetia. Biserica local
a)

mare n ierarhia bisericeasc Ayjmj o concepie grganic

cel

aciunea liturgic,
tea

credincioilor (I Tim, 5, Prezbiteratul este subordonat episcopatului ca exerciiu i slujire dar nu ca origine. El nu este o derivare din slujirea episcopului, ci are luncia IuE proprie. Ambele slujiri exercita aceeai chemare apostolica i smt indispensabile Bisericii dnr nu n acelai fel i In aceeai capacitate, In altar, tronul episcopului este nconjurat de syntronul preoilor, care slnt colin ircfhisitorl i eonluertorl cu episcopul, Aceaat colaborare se petrece nu numai
17).
ci

drumarea

in n activita|

pastoral. De pilda, preoii ljau parte la sinoadele locale, desigur drept de vot.

m
Jui

Eat'onatul

este

gic permanent,

slujire

litur-

nu o

treapta premergtoare preoie! Diaconii snt prin hirotonie legai de episcopii lor, fiind, dup simbolica folosita de slntul Ignatfe, chipul
Irstos

simpl

ei, de ceea eJ hirotonit de doi sau trei epis^ <*>pf dfn Bisericile venine fCario""1 1 apostol [f si Canonul 4

SS^ i singur
este

nU P ates[
-

episcopul

Ei

au un

rol

important

hirotoneasc

in

instruirea cioilor,

fr

dere pastoral.
Biserica
_

catehizarea credinns albi rspun-

Ortodox

este o

Biseric

a]

Sino-

dului I de la Njceca?. EI este prin hirotonie unit cu eparhia sa l nu exercit o funcie In afara acesteia. FA este de drept membru al sinodului unei Biserici autonome, iar

rmd

Biserica ntreag este chemata se pronune n probleme

de
al

interes general, el este

membru

sinodului ecumenic,

dup cum

ea face o distincie ntre preot? a pastorala primita n Taina Hirotonie!, cu cele trei trepte sau forme ale ei episcopatul, prezbiteratul i diaconatul -, i preoia generala, comuna, a credincioilor, care e primita n Tainele botezului i mlrungcri. De aceea, Biserica nu trebuie fie confundata cu ierarhia sau clerul

ierarhic n sensul

poporul

lui

Dumnezeul

lERUHN
nu trebuie
mireni.

203

fie

limitat Li laici sau

Biserica se sprijin nu numai pe o categorie de membri, ierarhia sau clerul care au, firete, Slujiri proprii, specifice, L'i pe ntreg poporul. Mai mult, ierarhia exist n luntrul poporului rr^dincios care
(

cu preotul care svrete aceste rugciuni.

Biserica practica l alte forme de pa de pild BndnieU de btnecu vin tare in felurite mprejurri, la rare se face stropirea cu aghiazm (daca" nu s-ar afla sfinita, se face sfetania sau sfinirea cea mic a apei). De pild, binecuvntarea unei case
erurgli,

buie si se uneasc"

formeaz Biserica, PREOT, PREOIE)

HiljJiocjr ltfc: iarhia b te priceasc
Cralova.
tt^nsioilci,

(v.

EPISCOP,

ap

Iustin
In

MdIsescU. lzepoca apostulicl,

/cfaJ,'i>V|

noi, sfinirea

semnatului,

arinii,
:

1955

Stelten

Izv&ranu,

a viei,

hiscHeea&i-Q
Jn

dupd

scrierile

barhaljnt

"Mitropolia Mgld^vr]

timii.,
To/fia
val,

XXXIII
PieQUet

<1957), nr.

B9

SuD. Radu,
51

Rugciunile la felurite buine personale, neputine i Rinduiell de sfinire a locautre;

ti

fntinil,

a recoltei etc.

boli

leratbfa h^ricea^cH, J r

tiidrucnafl-lmisioiiBifl^EEn,

Butun^U.

de cult, a vaselor sfinte, a vesmintelor preoeti, a icoanelor, a

lui

isec, ).

sessas,
[gr.

crucilor

clopotelor.

IERLTRGn
serica,

primind

slujbe sfinte] Biautoritatea de n

:

orndul cultul, a atabilit ritualul i icremoni liturgice, dar cu caracter noEacramentaE, care postii numele

de

ierurgii.

Acestea au citev ca:

racteristici specifice

Ele nu au caracterul de Taina, deoarece nu au fost instituite printr-o porunca explicita de Iisus llrls1.osEle snt. instituite de Biseric si snt exercitate In numele ei, desigur, In unire cu Hristos
;

Tainele au eficacitatea lor din jertfii de pe cruce a lui isus Hristos, de aceea ele snt n raport direct cu Pastele Ierurgiilesnt roade ale binecuvntrii Dumnezeu lui 10 (leala 55, 11), care este numit, izvorul tmduirilor:?. Cele mai importante krurgli sini. n legtur cu naterea i cu moartea, cele dou margini ale vieii omului. din uele mai frecvente lerurgii snt aghiazma sau sfinirea apei si In morm ntrea,
,

Dou

Biserica, avnd roiul principal, ea asigur acestor rituri eficacitatea

lor.

IERON1M
nordul

[c.

Italiei,

345420), scut n este cel mai mare

Biserica implor Dumnezeu pentru

in ele harul iui felurite situaii si trebuine le credincioilor i mai ales pentru sfinirea vre. atici i a mediului nconjurtor. Spre deosebire de Liturghie, care se :lvrete Mcniru intreaga Biseric si pHaam nevoile ei, icrurgitie snt sviriite

traductor al Bibliei n Biserica A pu seam i unul din cei mai renumii exegei cretini mpreun ou Oritfcn ?! Augustin. La nceput intra Intr-o mnstlre la A qu iile ia. Apoi
pleac" n desertul din sud -estul Antiohiel, unde se ocup cu studierea manuscriselor biblice n limba ebraic. Dupfl ce este hirotonit la Antioha, pleac la Constri tlnopol n 380 i studiaz cu de Grigorie Naaianz, In 392 devine secretarul papei Dantascus in Roma, de la care primete sarcina traduc Scriptura n latina. Viziteaz n acest

pentru o anumita persoan sau penini o anumit nevoie.

atitudinea participarea credinciosului snt foarte importante, de aceea el tre-

n lucrarea iarurgiilor.

21

IISL'S

IHUSIOS

scop Antiohia. Egpt, Palestina

se

Mria,
vine
:

potrivit unei
iEa
lisus,

fgduine

di-

stabilete la Bethleem n 8$& unde lucreaz la traducerea i comentarea textelor biblice.

va nate Fiusi-I

Papa dor pa o versiune latin a Scripturii care sa o nlocuiasc pe cea veche, La nceput Ieronim se
foloSeta pentru traducere ele versiunea greac a Bibliei cretine, Scptuaglnta, dar n cele din bazeaz traducerea pe Biblia Sfi ebraica. Revizuirea Scripturii latine {ntre 382 i 405) se numete Biblia Vulgata. Vulgata a Cost confirmata de Conciliu! "de la Trent (154o) ca textul oficial al Bibi [el n limba la-

urm

tina.

Comentarii te biblice scrise de fetontm snt de marc valoare istorica deoarece se refer la tradiia iu-

daic
rii

abunda

n citate din scriito-

pentru El va m intui pe poporul de pcate* (Mc, 1, 21). Pentru a-L distinge de alii cu acelai nume, se recurge la o indicaie geografic Jisua din Nazaret ui Gali leii (Mt 21. 11 Mc. 1, 9), lisus din Nazaret (In t, 45 10, Fapte 2, 22, 32, 30), sau lisus 5, 7 Nazarineanul (Mc 1, 24 10, 47; Le. 24, li)). Prin acest /mis, apostolii Indic pur i simplu persoana istoric a Celui ce le-a fost nvtor, in calitatea lor de conteni uu i.ini, discipoli i martori autentici de la nceput (I In 1,1; Fapte B, 35 13, 23, 33 13, 4). Hrlstosula, echivalentul cuvntului ebraic Messiah care nseamn unsul lui Dumnezeu, nu e un nume propriu, ci un

numele

Su

vel

pune

cretini din primele Secole. Jeronitn recomand interpretarea istorica, simbolica j spirituala.

care se refera la originea si misiunea divina a lui fittt, in spetitlu

1

cial

La

slujirea
in

apare

Sa de preot (Hrtsto Moui Testament de 529 ori

USUS
in

HRISTOS
2

iiume

stabilit

TesLament inclus in ceti dinii mrturisire de credin creN'tnil

r

tin (Fii. noate pp

sia.

pentru a recuIisus din Nazaret ca "Meo

11),

Fiul lut MtntuUoriri

:

Dumnezeu, Domnul l

*i

orice
lixit&

mrturiseasc, spre slava

nezeu Tatl,
(Fii.

limb s lui Dumeste

dintre care, de 3ltt ori n epistolele pauline), tn Vechiul Testament, regii lui Israel si arhiereii erau supui ri Luai ului ungerii cu untdelemn sfinit atunci rnd primeau funciile respective, si de aceea se numeau

-unii
TJntftlS*

Domnului *
este
cel

Intr-un sens
I-a

(Zah 4, 14). mai general, MealaF

Hristvs

Cruia Dumnezeu

Numele Hristos este asociat cu numele Kyrios Domnul (Luca 2 anume II), pentru a arta autoritatea Sa unic
2,

Domnul

11).

ncredinat misiune Ei de n elipe poporul ales, $ pe Care evreii l ateptau la sfrltul timpubera
lui

(sfntul

divifio-umanu

"Dumn
2,

este

Hsiis

spune
al Iul

Ierusalimului n multe privine, losua

Chirii al
a fost
tipul
iul

Bri&tim
Iisns t
21, 2a
;

(Filip

II).

Na vi

numele Lui propriu

Le.
1,

31)

care este
(Le.
2,

(Mt.
21)

1,

forma
ce
este

greac

lui

toshua

nseamn"
rnintuirea--

tn

ebraic

Domnul

sau rntntu torul (s. ' 11) i in grecete, cel care vindeca I se U prezent j re la templu de ctre mama Sa, Fecioara

:i

X, II). In mrturisirea sa din CeKareea, Simen Petra a recunoscui, pe Mesiallristos n losua-Jisus din Nazart ft.Tu eti Hristvsul, Fiul Im Pliiv.nezeu celui viu** (Mt. IU. Ui). Oros nsui Se identific cu bsUjjbuI Domnul ui -Mesia, pe Care DubttJ Domnului L-a uns propoyS'>

Hristos

li&us

(Cateheza

nsus imisros
du iasc mntuirea
4,

^15

(Le.

4,

18

Fapte

omului Hristos Hsus

(I

Tim.

2,

5)

36ST),

a fost trimis de sinedriu

Pliat eu tinde Mesia

la

acuzaia

fost

EL Se prerstignit ca
lui

Sa, adic identitatea mesianlitatea dintre lisua din Nazaret i Fiul lui

Dumnezeu.

Mesfs, *Hnstoi\ (Mc> 15 32).

regele

IsraeK

cretin nc din Comunitatea primele Bite ale existenei ei a atribuit aceste nume lui Hsus din Nazaret, iar mrturisirea lor a constituit una din condiiile primirii Tftl nei botezului l apartenenei La BiFocii-v i s se bfee seric
:

fiecare dintre voi n numele lui Iteus HriStot, spre Iertarea pn sate-

*>S-a pogor ii din Crezul spune ceruri si S-a ntrupat de La Duhul .Sfnt j din Fecioara Mria i 5-a lcut om, pentru noi oamenii i pentru a nuastr m intuire. Cine este Acesta ? Ctre anii 27^0 ai erei cretine, HiU fiu'i unui timplar din Naaaret n provincia Gallleea, cutreier ce;.iile t inuturile din Palestina, atrSa gnd mulimile prin invii tur
p

li

primi darul voastre si vei Duhului Sfnt (Fapte 2, 3&). Pentru acea comunitate nu exista separarea intre litfutf Istorie, p minte se. iinl Mriei, $ Hrisiw, Fiul lui "Dumnezeu. Desigur, ea cuta metraduc, pentru ea i pentru reu cei din afara de ea, sensul lui Hrisio$ al lui Meaa, de aceea o mulime de nume au fost date Iul Hsvs Hnstos Cea mai frecvent si auten ti ea interpretare este aceea de
lor

huuii,

(vinde c/ ri de bolnavi l chiar nvieri din mori). Acest liaus

t-iinil-

prin

exemplul Su,

prin

tnl

.Sale

5-a nscut n Betlecm (Miheia 5, l)i un sat ia sud de Ierusalim unde se .iscuse Davld, ca fiu al Mriei i Iui Ipif, protectorul Mriei. Palesi

tina
la

ara
i

Filistenilor

aez,n:i
ari

Est de

Marca
sudul

Mediteran.

Domn
&tt* (Rom.
&,

i
9
;

#Mntuitor>.

este constituie cel

10,

KyrioE Domnul mal vechi rre^ cretin

I

;
k

De
II

fapt

Cor. S, 3
fi;
i

Cor

4,

H;

Col.

2,

Pt

:*:

Le

23,

42).

Persoana,
lisus

numele i actele Ini IMstQS snt fundamentale pen-

tru Biserica cretina, deoarece in mntulrii ^despre istoriei centrul are ea ne da* mrYrturie sta J*us HristQs, cu 1&t ori citate a i mesianiIn acest. tatea Sa incontestabil a. sens, cretinismul nu este o religie anistoric, deoarece istoria Iui lisu*
i

Libanului, protectorat roman dup ce Pompei cucerete Ierusalimul 63 nainte 4e Hrstos). Ea a avut totui dreptul ft iul un rege dependent de romani. In anul n sterii lui li sus (probabil cu 14 ani nainte de era noa^.jele tuturor iudeilor era Irod cel Mare, de origine din Idumeea, care a domnit pe perioada anilor 374 La Roma gunainte de Hrlsto. verna mpratul Qctavjan, cruia i se dduse titlul de AugusLus (dr-mn de respect divin), dn anul 27 nainte de JIristo* pn in anul 14
Israel
;

devine

ii

dup

Hristos,

Hristos tii
tine (Evr.
10,
13).
2,

la
[1

Doua

baza credinei cre7, 22 6, 20 3, .1 probleme majore ri;

;

dica n
fi

istoria

lui Iiirus Tlristos

:

redata
22) t a

Evanghelistul Matei numete pe lesei f tatl lui David) in genealogia lui H&us (Matei 1, 5 ti), lisus nsui spune rru, Hsu$, sint dewendimted 22, \r\rniliei lui David (Apoeailpsa 16). Ca orice iudeu, iistis este prezentat la Templu l accept pre:

Noul Testament
clin

istordtatea lui
2,

sus

Nazaret

(Fapte

zena colonllor romani In Palestina, cror* le pltete impozit. La nec-

3U0

JISUS HJiiSTOS

putui misiunii Sale publto?, lixus este botezat de profetul loan n riul Iordan, profetul pare anunase venirea iminenta a tui Jisus c<Eu unul va botez cu spre pocin, dar Cel ce vine dup mine tste mal puternic decit mine (Matei 3, 11). nconjurat de un grup de apostoli, flaus nva o nou nvtura despre mpria lui Dumnezeu pe care o rezum In Predica ds pe munte, care ncepe cu Fericirile. n acelai timp face minuni, Se identific cu sracii, ia aprarea femeilor compromise, vindec bolnavi, critic sever pe e.Cil religioi ai poporului evreu, Intr n comunitatea pctoilor, ralc anume unele prescripii ale Legii (sabatul), nfrunt deschis
:

("Pesah

seara de
Sate.

trecere) era celebrat n vineri spre simbt). Este

ap

i rudele Arestarea, judecata, rstignirea Iul lisufi se ntmpla ctre anul 30, mprat la Roma era Tlberius (1437). Apostolii pleac din Ierusalim i se ntorc la locurile lor in Nordul rii, n Galilcea. Revin imediat la Ierusalim deoarece au auzit de la femeile care ngrijeau mormntul listi* a nviat n dimineaa celei
nmormntat de prietenii

sptamlnli, este viu S^a artat deja. ntr-adevr, IlrlxLos nviat sta de var ctre Iat cu Apostolii, pe care vrea
dlntfl zile a

b fa

l chiar Mesia. H$u& nu vrea, la nceputul misiunii Sate, descopere imediat cine este EL, de aceea cere ucenici-

partidele cred ca

politice religioase. este un profet

Muli

s-1 conving de realitatea nvierii (cazul lui Toma). lisus nviat trimite pe Apostoli km propovduiasc Evanghelia la toate naiunile lumii l le boteze n numele Sfintei Treimi spre Iertarea pcatelor din-

lor SiYi

# Vedei,

nimeni sa nu tie

(Matei

du- le pentru aceasta puterea Duhului Sfnt La 40 de zile dup nviere.

Iisus

ii,

30),

prsete

ucenicii

Se nal

Totui, lisus pretinde c Dumnezeu este Ta t/l Lui, ca este FJut lui Dumnezeu, dispune de Duhul Sflnt, este domn asupra Legii. Aceste pretenii provoac opoziia autoritilor religioase care l' acuza de blasfemie. Fariseii srut convins! c Jmta calc;j Legea mnemd mpreun cu pctoii. Din cauza

cu trupul nviat

Ia cer, (V.

GENEA-

LOGIE)
*FHt fiurxl, dar, efrid cineva vori}ei& altceva deeft efe Hrlstos, Cel dfa neamul tui Davkl. Cel din. Muria, Car cu ade-

vrat s-rt nscut a cu adevrat a /osl

t'ittit

tiin

a b&ut. Car* prigonit pe Itmj&il lut Punt, Cere r.u advvarti a fost
n nvia! In

mlftcat

aceasta,

rstignit
al

lisus este arestat, fiind

tr-

vmi
t

celor cereti,

dat de apostolul Iuda, uit imn GinO tu Apostolii, atunci cnd a

instituit

dup

Tajna Euharistie),

celor psminteti $} al celar dedesubt} cu adevrat a nviat din morj, luvinalndu-l. pe El Tat} lui dup asemi\-

Cefe
\UTe

este apoi judecat instanelor religioase de la

lisus

faa Templul
n

Tai

Lui
noi.

lisus <?Qte

pe

din

pe
rial

dup

Acestea determina Poniu Filat, procura tor impein ludeea ntre anii 2(i i 3G
Ilrtetos,

Ierusalim.

va nvia care credem In

rue

In
El,

Htik>i

ir&de
{SI,

avem
CBire

vhn

cea
IX,

adevrat',
12).

Igaafe,

Trallfinr,

I.

condamne

Ia

moarte, lisus este rstignit de romani pe cruce i moarte I n timpul cind la templu avea loc sacrificiul mieilor (in anul acela Pastele evreilor

-Blnecuvlntat eti, Cel ce ne-ai binecuvnfat pe noi ntru toata blnecuvlntarea duhovniceasc {EL 1. 3), ntru persoana Iui Ilsus Hriatos
at

nostru, ntru Care ne-al ridicat ne-al aezat mpreuna cu EI ntru

TISUS HJLl&TOS

07

(EL 2 }, mai presus de toat nceptori a, Stptnia, Puterea, Domnia l de tot numele ce se nucele cereti
n

mete

veacul acesta, fie in tel viitor (Ef. 2, 21), facndu-ne Imprciin-motenitori cu El l n ntrefie in

CroEiwood, Nuw Yurk, 3&?2f Vaslle Vasilachi, J^sus Christ TUrougti th$ Ag&M CaJJtan Press, NjiW Yark, gFj Uns Ur* von Uai-thasar, TI teolog te do l'hliiolre, Faysrd, Paris, 1970 A. HEunnnan, la venitedu Fiii dans f'l\istoif& primion: Hape de
t

gime motenitori

ai Tai,

Treime

la

redvmpUQn,
voi.
0,
i

Iu

l-nil,

tiMys ier luau SalnCcrr,

Paris,
Hrj'afi^ff,

unui singur Dumnezeu, dindu-ne In chip m] ruinat toate suh stpinire. cele din cer i cele de pe pmint intru Ilristos Iisus, prin Care ne-am ndreptat din Cuvintul cel de o : fiini-j, cu harul Lui. mi pmntenii. O, coviritoare iubire i minuni-ufi dragoste Ne foeem prtai de da;
i

tta*,
p.

Bd.

du
Bflfli

^73,
fiiim-

121

154

Ion

fiSUI

hzzw
tLoxia,
IdpiiL
p.

atiw&rQt

ii

om

at/evC/ai, In

&tj
dtipS

XXV

(J973).

r.

2,

Ortuaifl 353 p.
Elfl,

1-

Ortodoxiei,
L'Ue

1989,

u*4 2^fii

V,

Mlhoc, Ii*u* Hn'GQ*

EpJflrfOO

ca
lt*

fljrJjJtjf.'U,

Evtet,

^Ortodoxia.
V,

2/1 9B3,

pp. 176200,

n Treime fi Dumnezeu. Slvit eti Cuvinte a! lui cu adevrat, Doamne, Care ne-iii l'cut prtai A slava firii Tale mai presus de nelegere. Cu adevrat
rul
]

Tu, Dumnezeule,

Vr\

SLU.J1UEA LUI liSMS HRISTO^

[Date apr-oatlmatlve)

repere ckdNbtooic]
nainte de Ilristos

negrit eti

Tu,

necuprinse

snt

lucrurile ce Je faci

n chip covr-

itor nepovestit este dragostea Ta cea pentru noi* (Calist Patriarhul, 'aplte despre rugciune, 40, n Fi1

Orient cucerete in 63 Pompt'i Ierusalimul 47 Cezar traverseaz Palestina 37 Irod cel Mare devine regele
iudeilor (al Iudeii)

lo ralia

rpm,, voL

8,

2^4)*
Islvrin

BlbHugrallo:
riceasc., car lua
1,

27 August, mprat roman 2(1 IM nceputul construirii

Tem-

EU'iF.ilsin.

bise-

plului (Ioan 2
7
5,

20)

120, trai. rit, p, 3 l$j Wcitricr Faerstej, ISU$ In i>ir|l.:indr F< t <--d, tlU VnL 3, p. 3$^2,

127,

3,

Hecensamintul In Iudeea (Luca

13)

Naterea
1,

Iul
;

13

sus n
2
h

Betleem

2&3<j

vij],

Watter Th\i ChtIM

In
li,

Cirundimann,

CHfiISTOS
fii
1 .

(M^tel

ia 25

Luca
cel

2,

Erclrmente
t

the tti&W
ed,
rit H

120)
Ii^us

Testament,
p,

521 5S&I

D Ic

lunar

Kill''

Se nate sub Irod

Mare,

Cluudi!

T;-t;5mi'i:l>i:il-

HditSon rin Senil, Parte, 1J70? Charles-HaroW Dadd, te faiitfutuar du CJjj-jsNa^i.'smr. Lou:* 1972 Pr-f, t-ditlom du Se un, iL-uifer, Le FJ/s Cleme/, fidiUaas rfu Ceri,
1

care moare n anul 4, ceea ee face fie fixat nainta ea data naterii de anul 1 al ere! cretine, aa cum a determinat-o Dionisie Exiguul n senolul Q 4 Moartea lui Irod

Paris,
/-.v

ifi?4r

Joactli

J^rmlas,

Jesua

el

patent Dela^haus
1956;
tf<?

Ntesile.

Nwuch*
&e
1

Dup

Hilstos

Ii:]-Par1s.

Roteri

StttQfeer,

Vlrss/e
turti

ta flibjr?,

EtlteVXg di ia

UttiSra-

btblEque,
p

Brante-I/AHi'ud.
4<?

1-toLfflqiic.

Un w<?lne jence du Chrisi,

1^74

VRgUpt d'Orient,
(k
TJie

prfc.

Bdltiqryp

Gbttfatopne
ffftflff

19G0|

Veselii
St.

Kftsich,

Goirpel

uj Cfirial,

Vifldimir's

SemLaary

Presa,

nceputul erei cretine fixatde Dlonlsie cei Mic n anul 753 de l;i ntemeierea Romei (a/U.c.) 6 Iudeea eate guvernata de utv procurator 1(3 Naterea lui Rul din Tars Ir Cillcfa, din prini evrei (Fi lip. 3, 5)

?m
14 (767 a.U.e.)

IrsLS IlKjSTOfi

Moartea Iul August. (l.iu-:i Tberu mprat (1437)

Ultimele zile ale

tul

Isns,

3, 1)

Moartea, nvierea, nlarea 30 Iisus Se refugiaz dincolo de

Iordan {lom 10, 4042; 11, 34) Iisus viziteaz Betanla unde n-

[> Pi lat procuratorul Iudeii (MaMarcu 15, 1 Luca 23, 1 tei 27, 2 loan 18, 2323)
;

viai pe La^r (loan

adj

11,

44)

26 Caiafa arhiereu (Matei 2S, loan ie, 24 Fapte 4, d) 57, 05

;

3,

27/29

oaj
la

boteaz
1,

Boteztorul predica lorcian, Luea 3, l 3

i

si

In

al

dncis-pfezccplDj

aii

fr!

dcfflmcil

'Cezarului T'bcr-u,

pe
Iudeii,

clud Frmliu
Irod,
r

pliat
eirh
ti

era
.:

procuratorul
FMtp,
ui

i<-t:

*]
Tlu-

GriLleM,
.

fratele

s$u

letrfcffl
jtar

ase zile nainte de Pati, a venit n Betania, unde era isua Lazr pe care ii nviase,, (loan 12, 1) Venirea tui 30 (martie aprilie) Iisus la Ierusalim pentru srbtoarea Patilor. loan Evanghelistul noteaz pentru trei veniri la Ierusalim Pati In anut 2726 (loan 2, 13), adic la un interval de 46 de ani

j
In

Urnitului

TrahoiL'JEdol,

USfc

nifl.,

tetrarh al Abltenei,
zllek:
-arh Le rod lor
lai

2,

Ana a

ii

Caiafa,

fO.*
Iul

cuvinUil

Jiul
3,

Buuum&*!1 e*f l^an, ZHborja, n pus Li-.

vcjLili
t-l

umstruirea Templului (loan 2, m anul 2$ (martie aprilie) 20} in anul 30 (loan i\ 11 S) Sa ui la Ierusalim unde tace 30 studii rabinice cu Gmliei (Fapte
du|i;i
;

$1

g,

Ijl

Mnlii

Imprrvjurf.mea
ii"ifii,i-

22, 3)

Inrdf. MUluL
tel,

propovduind

bMt'V.nl

30
21.
19.

Intrarea
;

In

Ierusalim
11,
1,

(Matei
;'

ipre

(ierta rea

ipScatelof,

111; Marcu

11

Luca

27 Botezul
17; Mereu 22 loan 1,
;

lut

Iisus (Matei 3,
3,

3
21

1,

911; Luca

loan 12, 1213) Ultima Cina cu Apostolii (Matei

28 38

3234) 38 loan Boteztor ui

Sfl,

2020

S2,

Marcu
ear<f

38;* loan
in

1724 Luca cap. 1317) n

14,
;

n nchisuare*

noaptea
(1

fost

vin dai
2(3,

ISU3 jfteepe sa predicii in

Gulileea.

Cor, 11,
;

23 26)
47
22,

Pleac din Niaret ^ e stabilete n Capernaum (Matei 4, 12 LI),

20 Pred luarea Evangheliei chemarea Apostolilor, minunile, controverse. Iisus este dispreuit i neneles j(Matei 13, 54 Marcu 8; 1 Luca
, ; ;
.

Arestarea lui Iisus (Matei

Marcu
;

14,
6,

4352
211)

Luca

4753
Caiafa,

loan

arhiereilor An na i n timpul nopii (loan L6, 13 14i 19 t 22)

Iisus naintea
Iisus

3330}

29 Decapitarea Iul loan Boteztorul din ordinul lui Irod (Matei 14,

faa sinedruUui Marcu 14. &3 (Matei 2f>, 57 f>6 64 Luca 22, 6671 23 1),
adus n
; ; ;

312

Marcu

ti,

1729

Luca
;

9,

Iisus naintea Iui Filat (Matei 27,

29 nmulirea plinilor la lacul Ti-

1126; Marcu

benada (Matei 14, 1321 Marcu 6, SI44; Luca 9 1017) Cltoria n Siria (Matei 15, 21 Marcu 7, 24) Cltoria n Decapoli, Betsaida,
t
;

27

loan 18,

15, 25; Luca 29 3&)

23,

Iisus la Irod

(Luca 23

ntoarcerea n
;

812) pretoriu condam,

: ;

narea la moarte pe cruce (Matei 27, 36 Marcu 15, ti 15 Luca 23, 1325
;

loan 19,

X 16)
14

Cezareea de (Marcu 7, 31
IR, 1
;

Filipi,
;

8,

Marcu

8,

22 27
;

Transiordania Matei lfi, 13

;

30 Iisus moare pe cruce, vine

10,

I)

nissan, la orele 3 amiaz. Moartea lut Iisus are loc n anul n care

dup

11SIJS

HDTSTOS

209

Fastele
In

t:ojnclde
Bfttt

cu
33
;

sabatul,

adic

anul 30
; ;

(Matei 27,

50 46

Mjircn 15,

3537
n

Luca

23,

45 44

45/49 Cea dinii cltorie misienar a lui Pa vel eu Barnaba (Fapte

13,

414, 27}

Ioan

19,

25 30)
pus
15,
19,

mormint, smbSt 15 Nissan, srbtoarea Azimlsus

este

br (Matei 27, 5761 Marcu 47_I7 Luca 23, 5050 Ioan

;

43 Sinodul apostolic din Ierusalim care decide condiiile de admitere n Biseric a convertiilor de origine pgn (Fapte 15, 1- 35) 50 Evreii expulzai din Roma. Edictul iui Claudiu.

nvierea lui Iisua, n prima

Bptmlnii,

zi

51

52

A doua cltorie misionar

Descoperirea mormntului goi Artrile dupfi nviere (Matei Luca 24 Ioan 20 Marctt Iti 21
;
;

si)

ullsrea

la cer la 40
1,

de

zile

dup

nviere (Fapte

111)

Dup
30
t

Clncizecimc

Pavel (Fapte Io, 4018, 22). Pavel la Corint 53 53 A treia cltorie misionar a lui Pavel (Fapte 18, 2321, 35) 54 Nero devine mprat (54 &8) 5B Arestarea lui Pavel la templul din Ierusalim, n timpul srbtorii
a lui

Cincteecimii (Fapte 21,

1940

22,

Cincizeci mii. Pogorirea Duhului Sfint pesxe Apostoli (Fapte 2 113) Constituirea celei dinLi comuniti cretine (Fapte 2, 41 47J Alegerea celor apte diaconi elenist! (Fapte 6, 17)

Srbtoarea

129)
Gfl Transferarea lui Pavel la Borna (Fapte 27, 28, 114) fii 63 Pavel la Roma, sub garda militar (Fapte 28, 1531) fiii Lapidarea lui Iacov t Tratele

Domnului

34 Apostolul Petru n Antiohia 36 Plecarea lui Pliat din Iudeea

3ft/

6203
15, 24)

Eliberarea lui Pavel (Hora.

Martiriul diaconului tefan.

se.

Comunitatea cretina
din

deplaseaz
B

Ceruaalim
;

(Fapte

0,

13

7,

160

0, 1263 37 Moartea lui Tiberlu, Caligula

G4 Incendierea Romei ia cretinilor B7 Martiriul iul Petru

i l

persecu-

Pavel

la

Roma
fi

mprat
J.ll

(37

Moartea
Pati,

lui

Nero

41)

70
;

Convertirea lui Saul aproape de Damasc (Fapte fi, 119 22, 1(5

cucerete

genera] ui Ierusalimul

roman TUus

distruge

36,

1010

41
4;]

Gal 1, 1317) Claudu mprat (41-54)

;

Templul
73 Massada, ^fortreaa, cade in miinile romanilor, Sfrttul rezistenei iudaice. Jobanan Ben Zakkaj se retrage la Jabne (Jamnla) si reorganizeaz iudaismul n jurul Tarei Legea, care nlocuiete Templul din

Pentru prima data n Antiohia, ucenicii au fost cretini numitf

i Barnaba n Antio(Fapte 11 252 6) Petru n Signarta (Fapte 8, 325) 44 Petru n nchisoare ]a Ierusalim (Fapte 12, 113) laeov conduce comunitatea cretina din Ierusalim (Fapte 21, 16) Moartea lui lacov, fratele lui Ioan
hia Siriei
,

(Fapte 11, 26) 43 44 Paul

Ierusalim
81

36

Persecuia cretinilor sub

lui

Dom ii an
A0 Erezia

Mar clon i

curentele

g&OSttOQ 95 Apostolul Ioan scrie Apocctlipsa

n

Patmos

uj(r#cnr d Teologie

a %

Cd,

21(1

INDELEBIL

Scrisoarea Papei Clement ctre cretini] din Corint 100 Moartea Lui loan la Efes 1.07 Martiriul episcopului I^natii: al Antlohiei 111 Plini u cel TnSr legat n Bii ni u 115 Edid.nl lui Triau
fl&

p.

firea, pcatul si moartea, care separau omul de Dumnezeu au fost nlturate pentru totdeauna

(Viata n Hrstos,

HI 34,
t

trad.

cit.,

117 Moaruri lui Troian (08117) 154 Pollcarp, episcop de Smirna 161/169 Martiriul iui Policarp de

Smirna
tai/107
Martiriul
Bria, lisuu

iui

Iustin

hi

105106), Prerile despre caracterul indelebil al acestor Taine sint mult mai nuanate. De exemplu, cu toate chemarea lui Dumnezeu este definitiv, cci cel care a fgduit rmlne credincios (Evr, 10, 23), puterea preoi ei confirmat n actul

Roma
{Dup
on
Hrtstna,
J9&2),

Editura

EnHdGpedlc,, Bucureti,

nu e ceva impersonal, Independent de includerea celui hirotonit n slujirea unei comuniti, Preoia este mai degrab o slujire
hirotoniei

INDELEBIL, caracter Ugt. haraktir

;

lat

characterj

Indelebil Ls

--

mrcii,

amprent
:

ce

nu se poale

expresie scolastica despre caracterul permaneni de neters, pe care unele Taine l Imprim primitorului lor. Aceast concepia s-a impus n secolele XII XIII i a
J

terge

unei persoane, aleasa de Dumnezeu, dar care este recunoscut numai prin chemarea i acceptarea din partea Bisericii. aceasta acceptare este retras, din lips de

dat

Dac

credin sau de
pierde

aptitudini, slujitorul

formulat de con cil iul de Florena (1433), pe baza teologiei Toma de Aquino, Ea s-a aplicat,
fost
niei.

la
lui

autoritatea de a sluji. Alt punct de vedere este acela Dumnezeu nu este legat de sacramente,

n catolicism, n pecial Tainei hiroto-

Prin consacrarea unei persoane

ntr-o slujire preoeasc, acoa persoan Intra n posesia unut har special, care are o valabilitate l o perabsoluta, potrivit textului Tu eti preot in veac rinei ui al a Iul Melhisedec* (Evr. 7, 21).

de fgduinele Sale (Evr, 10, 23). Caracterul indelebil ar fi un dar, n promisiune care confirma fidelitatea lui Dumnezeu n actele Sale de chemare i alegere daci darurile
ci
:

i chemarea

lui

Dumnezeu nu

se

manen

dup

pot lua napoi" (Rom. 11, 29) Tainele, prin faptul c asigur configuraia cu Hristos, au un caracter indelebil. Harul pune stapnire pe suflet n

poate spune despre botez l mi ninge re, Taine care imprima o pecete ce nu se poate pierde niciodat. De aceea, aceste trei Taine pot fj primite numai o singura" dat de aceeai persoan, ntr-adevr. Chirii al Ierusalimului vede mreia botezului n aceea ca Taina aceasta ofer sfnta pecete Indisolubil (Procatehez. 16, trad, cit., p. 50), Iar Nicolae Cabaslla consider pecetea darului
fel se

La

aa

fel nct

nimeni

nu-1 mal poate

separa de

Dumne-

Cine ne va despari pe noi de iubirea lui Hristos /> (Rom. 8, 35). Cretinii nu mal snt nsemnai pe dinafar, n ttrup, cu circumciziunea'>, ci poart n inima lor stigmatele nepieritoare ale lut Hrlstes (Horn, 2, 2fi 29} de aceea nici nlimea, nici adincul i nici o alta fpturii nu va putea sa ne despart pe noi de dragostea lui Dumnezeu,
:

zeu

Duhului Slnt, formula mirungerit, este o garanie ci cele trei bariere

cea ntru Hristos Iisus, nostru (Rom, 8, 39),

Domnul

INFALIBLUTATI:

211

IIVFAL1BILITATE [lat n + falfallere = a nu grei, a ramne ie

-J-

discernmnta]

ti

nucii:'

t:a

fidel J

de a
rului

fgduina fcut Bisericii 3 i'Btipul i temelia adev(I

Duhului Sflnt, de fi ni ii le sinoadelor nu au autoritate pentru credin, Aceast concepie pune n valoare
al

pzltd

Tlm. 3, 15) adic de a ii de greeala prin asistena

Duhului Sflnt, atunci cnd nva credina adevrata. InjaUbitatea &

are sursa Jn aceasta tate a lui Hristos
:

Su

fa

dubl

fideli-

de Trupul

Biserica,

de Capul ei porile iadului

a Bi serid i,

fa

capacitatea fiecrui credincios de a discerne Adevrul de aceea autori Ui tea de a nva are un caracter ecleziologlc, conclllar i harfsmatlc (V. AUTORITATE), In acest sen, infaliblitatea sinoadelor este analogic*, adic potrivit cu fidelitatea
;

Hristos,

astfel nct

lor

faa de contiina

Bisericii.

nu o vor birui.

Ea

este un atribut al Bisericii In totalitatea ei, n calitatea acesteia de neam silnt l preoie mprteasc
(I

Pt

2,

a).

Infaliblitatea are
:

dou

eseniale starea de aj sfinenie sau capacitatea spirituala a Bisericii, ca templu al Duhului Irt Sflnt, de a discerne adevrul, fond, aceasta este lucrarea proprie credinei de a deosebi binele de ru. adevrul de minciun de aceea

clemente

Catolicismul vorbete de rtjalibiUtatea episcopului de Roma, cruia 1 s-ar fi fgduit o asistena speciala a Duhului Sl'nt, n calitatea sa de succesor al apostolului Petru (Mt. S, 18 191. Consiliul Vatican I (sesiunea VI/1870) afirm papa nu poate grei end vorbete ex cathedra, adic atunci cnd mplinind

funcia de pstor l de

nvtor

al

tuturor cretinilor, n virtutea autorftili sale apostolice supreme, pro-

nfalibitatea

presupune
;

exercitarea

harismei

dena

corespondintre didascalia apostolic l

credinei

b)

clam In form (ic credin sau fi inut de

definitiva o

doctrin

de moral, pentru a
Biserica

universal

Tradiia permanent aciuat a Bisericii, sau memoria Christi. Credina Bisericii trebuie consune cu

(Constituia Pastor Aetemusw i Constituia dogmatic, Lumea Gentil im, nr. 25, a Concilul Vatican II).

ceea

ce este

descoperit

in

Sfnta

Scriptur i in Tradiia apostolica. Biserica nu creeaz dogmele, ci distileaz pentru fiecare epoc i situaie doctrina dat odat pentru totdeauna, In ceea ce privete slujirea de a transmite nvtura n Biseric aceasta aparine episcopatului, fie n

Ortodox nu accept aceast nvtura, deoarece nu ine

Biserica
:

cont de a) colegialitatea episcoplor (sau autoritatea conciliar) n exercitarea slujirii nvtoare l b) scrutinul sfinilor sau contiina Bisericii (sensua eccleslae) n receptarea deciziilor sinodale.

mod

particular, fie n mod conclllar, care are datoria i dreptul de a pro-

fllltlioflfailc: N,
>l!hiut

Afllnflsflieff, tf&ftrf-

de rggliae du
etri/todoser
le

poJnt
In

rtr-r

vue tfun
L'incla

pune credina, Totu sensus jidei este o sperana i o fgduin fcut poporului lui Dumnezeu. n
acest sens, infaiihilitaea episcopatului sau a sinodului nu este per se, ci ne-x consensu ecclesiae^.

Ihcvtogten
faiUlbillU

Vot,

coli.

l'EriltH&M,

Edttlons
IB03.
p.

Chei

vetogne,

Qttfttdgsfi

103 202

Fr

Ion Bria, Inttiilibimnten Wi&titk ta Oitrc4&1504i doarta, XII nr. % p. <]050]

t

Idoni,

JninUSbilltattra

%i

primotui papal
in

ttl

acceptarea sau receptarea unanim de ci re Biserica (sen sus fidelium),

diffcyjfa
rlojcia,

primului Sinod Voiintsn^

XIV

(1962),

nr.

3,

p.

454

Orti>
459
f

7\2

INSPIRAIE
thils,
*trt
|

Gnstay* GhlJ&Ti
P-aris.

L'tnluUiblIitti
r

tiu

peuplc
Jfarta

zeiasc coninutului crilor

ficat

biblice,

cre{tendQ* PescliG do Brouwer,

Hp. AnUuilc P]mdoi3ll
H

dar Biserica este cea care a identiaceste cri, De fapt, Biserica recunoate n cuprinsul acestor crti cuvin tul. lui Dumnezeu ce i s-a ncredinat e de ctre apostoli, Biserk-i a ales canonul biblic sub calmi zi rea Sfntului Duh iar Noul Testat ment da mrturie despre capacitatea Bl seri di de a rmine fidel acestei

1363
fj

Kting
in

declasat/a

MrSfe^Um. EccJkAjp*,
{1974),
nr.
1,

icOrtodoiia,

XXVI

p,

&fii

INSPIRAIE
[n
-|-

[lat,

spirati*

In -|- spiro insuflare, comuni;

theopneus-* Inspiraia scrierilor Sfintei l.os J Scripturi ca un ntreg este o nvdescoperit n tradiia apostolic Toat Scriptura este insuflata de Dumnezeu l de folos spre
gr,
:

care a Iui

Dumnezeu

cluziri
ii
i

(I
l

Tim.
a
f |
r.'

3,
2

15).

(v. BIBLII'.-,)

tur

a g

tntcrcunfasianat

Joan GlSjarj Problema inspiraia blbJicA, \n

Ortodoxia, IX flSST), *r.

inspiraiei,
nr.
1,

p.

210233j
pmbi(ir] a
(1975) r

spre mustrare, spre ndreptare, spre Ineleplrea cea ntru drepjt&te (II Tim. 3, 15 c\ I Pt. 1, 24, 25 ; I Cor. 2 1213), inspiraia este lucrarea nemijlocit a Duhului 5fnt prin care scriitorul biblie devine capabil de a primi, de a exprima corect l de a scrie nvaturile de credin i de morala care formeaz coninutul revelaiei
; f
fc

nvtura,

DiimlTu /UVudan, ScptuafiMa

n

Qrtodoilfln,

XJCVn

p.

19B201,
202)
;

IRINEU [+ cea
In Asia diat cu

s-a

un scut

Mica (Smirna unde -a stuPoh carp, episcop do Smirna. Vine la Lyon unde succede episcopului martir Potin,
martirizat

m-

dumnezeieti,

preuna cu ali (Lugdunum) i

177,

cretini

din

Lyon
n

ferlndu-J de greeli. n aceast lucrare participa factorul dumnezeiesc, adic Duhul Slfnt, care discerne cont inului descoperirii i ferete de greeli pe scriitor, factorul omenesc, aghograful, care comunic acest coninut n expresii

Dou

Vier. na (GaliaJ scrieri importante au

:

r-

mpotriva ereziilor la el i Predica apostolica, i dovezile ei, o carte popular de catehez. S-a preocupat de evanghelizarea Gal lei i Germaniei, fiind socotit fondatorul Bisericii din Frana. Irineu a expus credina cretin n faa ereziilor gnosticismului, cu-

mas de (5 cri)

cuvinte omeneti, Biserica, astiipul l temelia adevrului* (I Tim. 3 + 15), este aceea care a transmis prin

canonul crtitor Sfintei Scripturi, canonul SeptuagintcI pentru Vechiul Testament l canonul scrierilor apostolice pentru Noul Testament. Dac inspiraia crilor canonice este o nvtur descoperita chiar n Sflnta Scriptur, numrul crilor canonice este stabilit de Biseric prin Tradiie. Chirii al Ierusalimului spune nva de la Biserica", cu rvn, care snt crile Vechiului Noului Testament (Ca:

Tradiie

noscut n regiunea

sa,

astfel

Lu-

creata de un singur Ifeus, Fiul lui Dumnezeu, a murit pentru rnntuirea lumii exist nvierea trupului Scriptura mrturie de o serie de
;

mea a fost Dumnezeu

;

leg aminte

ale

aceluiai

Dumnezeu,

Care S-a descoperii: progresiv, pe ce oamenii erau capabili primeasc revelaia. Tn contrast cu gnosticii, care diminuau valoarea i

msur

teheza IV,
este cel

33).

care

Desigur,

Duhul Sflnt autoritate dumne-

substana credinei, Irineu vorbete de succesiunea apostolic n termeni de credine i doctrine trans-

I9NIASM
mise
ceput,
ftiaj multe docrcgula-canoind credinei, care este necesara pentru interpretarea despre Scripturi i Euharistie care conine o realitate divina i una pmnteasc despre locul Fecioarei Mar la (Noua Evn) n teologie. Scriptura st la baza tuturor doctrinelor l argumentele]

213

public de

Biserica

de

Ia n-

Mncu
:

a subliniat

trine

despre

autorul lucrrii Scara raiului >, n care recomanda rugciunea "monologica^ adic redusa la un singur cuvnt fcli&jse, Pentru prinii isihati, teoria i practica rugciunii Iul II sui, meditaia tcere asupra numelui Iul Ii sus i starea de liniate pe care aceasta o produce nu sfert un scop n stne. sihia ereeaz mai degrab o stare n care se practic virtuile, dintre care cele mai
:

teologice.
i[
J

importante snt
Uieia),
r
.1

curia

li

r
i

pocina
(nipsis).

toati

G.

Comun, Pa-

inimii (upa(metannia), dar mal

ales sobrietatea,
in

lralr\giL\

p>

10

vel,
j

!L

E.T.H.,

Bticuroti
r

15,
Jn-

40

Audr*
tfiff.

0cnr>1t

Sato/ tii&t

Ml

trezvia sau ateriia Sirneon Noul Teolog

vorbete

de contiina

i ^'mlrea

Parte.

PUF,

ISIHASM
cere
r

[gr,

liesyi-li-i

i.,-

Naiste i concentrare tn""rioarf disciplin ascetica de origine monastic (sec, IV V), care s-a organizat n sec, XIII XIV ca o
:

adevrata micare de renatere

ritual

spi-

i teologica, prin Introducerea -nv u^uci unii Iui Iisus ca metod de a produce o stare de concentrare i de pace luntrica, In care sufletul asculta =i se des eh Ide lui Dumnezei. Isihia a fo&t practicat la ncepui de prinii deertului care au avut ca surs de inspiraie FilocUa l care l-au nsuit ca disciplin de dezvoltare a vierii interioare, Invocarea continu a numelui lui ttsir.
i

harului, iar sfntul Grigorie Palama, de contemplarea nemijlocita o slavei lui Dumnezeu sub forma erterfiilor divine necreate, ca elemente eseniale ale spirit u aii taii ixikastc. Ca micare ce s-a organizat la tos n secolele XII XIV, isiha&mul nu poate fi separat de teologia caracterului necreat al luminii l.ahorico

si

de experiena
tui

nemijlocit a
(v.

sla-

vei
la

Dumnezeu

SLAVA). De

n secolele din Bulgaria, Serbia, Buaa i Romnia, influejimd nu numai viaa monastic;! d l pe cea liturgic. De alticl, ca

Ata, el s-a rspndit urmtoare fn mnstirile

metod

vieii contemplative,

isi-

Rugciunea Inimii, numit si tug^dunea Iul Ilsus sau rugciunea pur, cgnstnd din cuvintele Doamne, lisuse Hrtstoase, Fiul lui Dumnezeii, mluiete-m pe mine pctotil>, este bazat pe textul din
:

hasmul nu este separat de spiritualitatea liturgic sau sacramental, ntr-adevr, textele islhaste au fost scrise pentru monahi l ele fcc aplic cel mai bine n condiiile de retragere si de singurtate sau pustnicie ale mnastril. Nicodim de la Muntele

A tos,

Duea 17, 2.1 mpria Iul Dumnezeu este n Irluntrul vostru ] pe ndemnul apostolului Pa vel Ru(jai-v nencetat (l es. 5, 17) l struii n rugciune (Col. 4, 2).
:
:

scrierile

colecionat cel care a ftlocalice (v\ FlLOCATJEh

ntemeietorul

proprlu-zis al isikas-

midui

este

Io an

S crrui

(f

S4!i),

va spune ns3 .rugciunea inimii aparine tuturor, att monahilor ct si mirenilor; de aceea nu exista doul modele de spiritualitate ortodox. Una din ideile de baz ale isihasmulm este arnea viaa spiritual sub form monastic sau

TSILTASM
214

nu liturgic printe nevoie de cluzirea unui pentru itihasmid spiritual- Dac cade practicat de Evagrle accentul l rupe contemplarea intelectuala Ingciunea mintii monologic, sau cuvocarea numelui lui liaus, alte propus rente isihaste* de pilda cel V) rede Macarie Egipteanul (sec. psihologie vin la o antropologie l asupra pazirlt biblic, nstetnd spiritualitatea InlmU.i, De altfel, \n
este orortodoxa, inima (kardiu) spiritual ol canul fizi^ ci centrul Dumomului, creat dup, chipul Iul cel nezeu eu-ul cel mai adine t n mal adevrat, altarul ifmntrlc kenoza i care se ntr n stare de n care are loc unirea jertfii

este arbitrar , ci

are

fj u

m/njfl

sd

ie

mpiedice.

Aceasfa
cu
Jucffitfe

prtfi

ce

mintea,

abiViu/ndu-se
s/

rea,
la

va nainta
sfl

n ea

va
a

lua putere

Duhul,

ca se roage n tolreatme Si nu
riaJ

pulerc.

Atuncj

de

trebuind

5$ se roteasc tu gura, mai poate. Atunci SJURS*

dnr

n/ei

^*
2.

r2 se iQ (oaW
Si-

/ucrarea
nqitui,

numai cu
p.

ntititto

fGrifleffe

Despre rugciune,

In FilPfc fom.,

voi.

VIU,

3S J89J,
Gregnrte
et notes
1959,

Bibliografie:
Di.-iense
tlon,

Pakmas.
de
voi,
f

des

Sflln(

Jtesyclmsres, tOrodUPJ.

nu

textea ^rltlques

MeS&int

yeiidofJI.

LouvaJn,

Jean Cldmaque, L'tafcelle W/R, Bgrolles-en-Maugi^, EeldonlaEn^, de Placido DesseUle [coli. Prunta, trtui. de
SplrittiftlU*

AbbHyo

Orienials,

2-1},

^7Et

t/Jisecn

de

percu Hristos. ntina du unitatea rugciusoanei umane. De aceea, existennea inimii creeaz o stare integritate a iala de unitate i de
persoanei.
-Despre k&ii
rigr.itriea

Wcrlnr^

as

edKed &y Ncodcmus

ni

rrc

Holy Mounio/n (tfld re vist d J>y T/icopinfi Reduse, tradn de E. Kadlnaboviiky l (Jir:
G.E.H.

Palmer,

SI.

Vladlmlr's

SctnJnflry

Preas

Crestwood,
SlirelkJBie,

New

Yerk,

1973

Pr.

Prof. D,

Din istoria l&thasmulut

cum
twll

trebuie

.n

0/(odo?fla
VIII,
p.

*e

z(t?fl

voi.
r.a
:

FiSocaSo, tn Roma rid, 552 5B7 lrei^ee Hausherr,

I

Dintre

par/nfJ

tic

^
Fiul

ntregime
Iul

mM^cde

d'tjrflison

fjesyd^sJ^.
B

in

.Doamne, timm Hrfci&M*,

r***u,
*lisuse
t

Oum-

QrteaialLa

ChrlstLanap,

11927). p.

101

mw**t*-***'
Piui
Iul

Afin,

mAtti*!
nepurinfo

210? J.Meyeadofir,
Hlslorlza},

By^snllne Hesyctuartu
nncf
1

rhe&Jogrlcal
V.tl.,

JSociaJ

Dumnezeu, mUutet*-m&*,
Wrtfti

ce&B

ce

Wto mai uor

b&m
rov,

London,

1974
Ia

G.

Pt& M. PW*1^slectej
p.

arensta nu poate rf *k& mintii. -Domnul sine chip tainic, tingurt de la chip tte&vW intru curie i

Cci

t'Maycacsme
O; tenia/e
31

ei

peras&a sociulvcn

Europe:

au XfV-c
nr.

in
j

Hm**,

<iCcmtarrt5n

I.HW),

105,

2563

declt In

Duhul

SJJit

fi

Con

13,

3| A'tfeP,

D.

SlnllOBe,

Brevfalre
(1979), nr.

iiesyf?"iste,
1,

Itr

un copil, va face aceasta ulJhMndti-se co Dnr nu 'J*ne put n d sd o zic artlcniai, des cuvintele wgelunii,
bute ad chtflfe* din nepteare, ci
f)[?re 1

Irenlkon^,
nr.
3, p.

LH

Pr

5468,

fi

Bofl

373

Antlm Ntca Rugciucritica

nea

lui

Jisus.

ncercate
In

asuprn

cu

tgaz> Mrt

Jnfreni-

misticii

laihette,

Biserica

InrtL

unii pdriitti fcvatf sd se

Iac

ru-

O&fcurt* tu paJ*, nltff cu Cdci uneori sUbe*t* ala cu amtedUlft Iar n ]teo/J, mintea a o grtl, fcncvinrfu-se sd ne rugam ^1 n U ru. *>e a, InM* Dar rr^ulc sd o cu gura *I tu mintea.
|

mfnteo. fiu o

Romana^, 1939. nt. 713, PR Ca*orgiw <Vtrtfil Cndfjn). ChvIosuI OlteW/codfm Agii lorii ui. In MHraprjUa
i

OrtodoK SSL 50H

nia, VIU 119G0), Firescu, Pfobhme

iegfife

,p.

SSB-fl33

Pan Zam-

leQlogtee

Jiaglogrnfj'ce

spunem linfcm
t'UFRve fllasu; sa

i&

ruJbuw afmjirea

0*m i W

nu

supranume ie Sllntulul Simian Noui Teolog, In Ortodoxa*. X [Wffi),

de

nien-

pi 39

420.

I
mpria
|gr.

baslleia]

lui dumnezeu tem principal n

Teologia Koului Testament. Ii sus ti vorbit despre mprie n parabole (Luca 14, 1524) i a iiwaat^pc S vina mse roage Apostoli

pria
C

ta. Tntr-o rugciune din secolul al 2-lea, cretinii se roag i a Ta este mpria, puterea mrirea. Amin, frnp&rte este lflil*
;

aparine, deoarece este precedat de nvierea l judecata tuturor, cnd El va despri pe cei buni de cei ri cum separa pastorul oile de capre. El va lua n sinul -Su pe cei ai Sal, va da binecuvntnrea crora le Tamlui, Ceilali vor fi destinai unei

mprate ultim, venica

11

existene

fr

iubirea

slava Iul
lui

Dumnezeu.

".Cutai ultim a vieii cretine mai degrab mpria lui Dumne:

nvtura
Dumnezeu

despre

lmp&m\n

(baslleia) este ioarte

Im-

zeu,

ee-leate se
t

vor

adaug vou::

portant deoarece ea arat

mea, Istoria nu
In ele nsele,

(Luca 12 Pe de

31).

lui parte, Dumnezeu este aproape (Marcu 1, deja 15), cci In Iiaus se realizeaz mesianic a poporului ateptare; evreu. Muli credeau fa mp#r5

mpria

lu~ nchise snt realiti acestea au un viitor,

deoarece stau sub puterea suveran a lui Dumnezeu. Desigur, omul va

muri
tinul

lumea creat va nu are aici tie

per.

Crest-

cetate

iui

Dumnezeu

se va arata

ndat

(Luca 19, 11)- lisus Se prezint ea regele-pstor, Fiul lui David, care conduce poporul spre mpria lui Dumnezeu. Cretinii au de acoperit
deja

ttoare* (Evrei 13, 14), ci ateapt patria cereasc (Evrei 11, 16), leruuii mul cei de su, Exist ns o dimensiune cereasca a vieii care nu fie uitat. Toi vor muri. trebuie dar toi vor nvia i vor fi schimbai dup chipul lui Hristos nviat. (1 Te^iloniceni 4 1317). Apoi mpnl : iu nu ne aparine, ci este a ittl

mpria

I&tlfl

Hristos,
lui

nscut

n Betleem, din

seminia

David. La intrarea solemn n Ierusalim, dei umil i pacificator, El Se Identifica cu regele mesianic, Por<Blnecuvntai. este mporul striga vine Intru numele pratul care DomnuLui. Pace n cer $\ slava
:

Dumnezeu.
este ziua

Ziua

nvierii

viitoare

Domnului n care Dum-

nezeu

ntru cel de sus

Pe de
actuala a

alt

(Luca 19. 3fi)* parte, manifestarea

n

mpriei

misiunea Iul Hristos nat de manifestarea deplin a lui Dumnezeu n faa unei umaniti
care

persoana i va fi ncunu-

va da biuecuvntarlle Sale tuturor naiunilor lumii. Tot ce lisus u fgduit pe pmnt, Ei a pregtit i va drui la manifestarea Sa n slav. Pmntul ntreg va fi motei smerii cu nirea celor blnzi
Inima care au urmat iui Hristos. n cretinului pentru jupregtirea decata lui Hristos, viaa sa actual

va

fi

ea schimbat.

Aceast

2L6

MPRTIRE
determpria are cel ce crede i

este esenialii, deoarece mina destinul venic,

ea

sens numai pentru

sperm
B
J 1) 1
1

Dumnezeu,
1

(v.

JUDECATA)
H

u g r a J

fon Br]s Credina pa

EIB,

cam o
p,

toTturlslto,
j

Bucuru^tE,

LfiGft

200 C. Llmnurjs, erf M Church tCfagdamWorld, The Church as Mvatety and Sign WCC, Geneva IS8C Ioon MLreea,
176
r ]

l obligatorie a celor ce iau parte Ia Liturghie. Sf Bitul Vasfle cel Mare (Eptei 03, P,G. XXXil, 4M) Insiti eretlnli se fmprtH$ca$c joia, vinerea ] Duminica, Sar cei care nu participa la Liturghie s ae mprteasc acas. Regulile & l 9 apostolice impun, ca fiind obliventil
1 1

Itfijt&Ua lui lirhlon d& mii

20,
p,

ete

gmJ [Apoi\
nr. 1/1 Sa 4

11%
2333.

In

KOrtodEixioi,

preoilor l credincioilor care asist la Liturghie i amenin pe cei rare se abin. Din sec. al IV-lea se introduce
gatorie,

mprtirea

kolnonia comuniune, lat. rommunuiato comunicare (rom. cuminecare sau prta loJl unul din momentele eseniale ale Liturghiei ortodoxe, Liturghie care se desfoar n dou etape, cea a catehu meni lor i cea ;i credincioilor, tocmai avnd n vedere criteriul mprtirii, tn tradiia ortodoxa, exist Liturghie anafora {consacrarea darurilor), dar
[gr.
;
t

tMPARTA$!RE

practica

mprtirii,
1

afara

de

marile srbtori cretine (Epifanla i Pati), un Interval de cel puin trei Duminici, sub pedeapsa excomunicrii. Mai trzlu, n sec. XVI, mprtirea devine din ce n ce mal rar ajungndu-se chiar l& situaia fie primit numai o singur dat pe an, ia Pati, fiind confj

XV

fr

nu exist Liturghie
rea
slujitorilor

fr

mprti-

eredinrtoilor, aspectul de comuniune al Euharistiei ar fi eliminat. mprtirea credincioilor are loc dup cea a slujitori lor, Ia invitaia diaconului "Cu frica de Dumnezeu, cu credin i cu dragoste
Frfi

starea moral a credi cosilor, potrivit concepiei ea s-ar da ca recompens pentru merite personale.

diionat de

mprtire,

&v

apropiai*.
In primele trei secole s-a practicat frnprtftren frecvent chiar zilnic, potrivit regulii nu exista" participare real" La Liturghie comuniune. Cel care se abinea sau refuza se mprteasc era ame-

Astzi, unii cer o nou discuie asupra ntrebrilor n ce sens taina mrturisirii pcatelor si canonul de pocin reprezint o eordiie sine qua non pentru mprtire? In ce condiii Taina Euharistiei se numai ca ultima fmprtaTiie*, ea viai cum*, merinde pe calea vieii venice ?
:

'Cfp.d,
esij

fr

Doamna mrturisesc- ci Tu Ol ttdev&Vi Uristos, Fiu) iui Duuinc

rviui
viu,

mu

Caro ai vanii
ptr-Gtoi,

In

Jume

a
vs.i

minufctt pe c*J
tlintli

dintre

mre

ninat cu
buia

excomunicarea, sau tresi justifice aceasta abinere.

slnt

cu,

m&
jj

aed

ca
$1

acesta e&l*
aresta esU:

Terul ian spune

rini

intuit Preacurat Tniptll

Tu

milnile

creti-

nilor ating n fiecare zi trupul Domnuluiu <P,L. t 1, col. S6EJ), Ali

nsui Scump Sngele Tdu, ie mhdete' md i- l }u rt

i
i

Deci rog greelile mele

K&tm

bisericeti Ciprlan, Qrigen, Chirii al Alexandriei, Chirii al Ierusalimului, Io an Hri(P.a lxii, 2, aaa) dau
scriitorii

p-

cefe cte voie $i caic

auvlnhil

&ati

lat da vttin, cete ca cu lucrul, ceia \nltu $t lini

r

mrturie despre mprtirea

frec-

iar ojh.d, $& Imparii ese cu JVencmrtiU Tale Taine, spre icrtatea pcatelor l spre viaa de veci, Amn.
hitrii

t
'

net!ni&

$j

mi

litvrttdnfcGte,

IM Alta re
Cine! Tule cde de tain. Fiu! iui Duntastzi {trta primete, nu

217

JicreUr

puire viiSinmfet siularv i vai da ca

voi
mtiTturlsItJdu.fcr strig

Ti
Iurta,
;

Taina
ci

'i'u,

nici

Efrltul veacului {Matei 23, 20). ftiuf, El este Demnul care va reveni plin de slava i iar ai va
la

Mai

Drmui,
,\'jj

fat/tl

ie mpria Ta

Ca ilihatul Pomeneste-md,

vin

cu slav,

judece

viii

morii, a
sfrit.

va avea Cretinii, spre deosebire de

Crui

mprie nu

/Je

apta judecat aou ipre bdfrt sd-m; mic rnn a rt ivirea Stntclor Tale Taina,
ni
jjpre

Doamiw^
a

trupului*

lmduireii ml felului (Rugciunea mpart aslril,

1974, p.
120J.

ji"

continua [ astzi s atepte pe Mesia, ateapt ntoarcerea Iul Hrlstos nviat n lumin \
evrei

care

!.i-

strlucire.

Ucenicii
h

t\.Tgttivr t jfL

de pe
SdimoDot"hi

pmnt

Ii sus

au vzut, nc din Nazaret

ii

t\

r ni

l
j i
i

A Loxiinctor
CrcmraiUfircm,

m.nLiif i:itmts
rica,

Confcss/ofi
of

nnd

th

Orlhcidos

Chmrh

Ame-

ri'Ejruary

ife
j

pe Hui Iui Dumnezeu colul viu. Deja, n trupul dup nviere, se manifest o nou umanitate devenit nemuritoare.

Su

La 40 do z$ie. dup nviere, IU.us Se ntoarce n sinul TMu sf-a nlat la reruri l sade' de-a dreapta Tatlui,:-, La un
:

nlare

Cnd

fi-a

desprit de
la

ucenicii

Si

i sus i-a bEnecuvntat prin ridicarea m inilor (Luca 24, 50 F52). Apostolii Ti ador. La a doua venire, HHstos i manE-

l S-a nlat

cer,

cla lisus nu mai este Hzlc n mijlocii ucenicilor l prietenilor Sjj nu mai este vzut cu ochii trupeti (Fapte 1 112), Din secolul al 4-lea ESertea Srn zi de joi naCincizeci me-EusaHL lisus nlat, in slava tul Dumnezeu nu prsete ns lumea. El este mereu pseze.t n Bisericii prin Duhul Stnt pe care -L trimite dea viat celor cc-L urmeaz. E riadul Apostolilor si de ti iinir turle despre Hristo, mai ales despre moartea si nvierea Lui, Ifotr-areyr, dup.i /fidlfarea la
H

moment

btorete nlarea
de

inte

este pode credina iluminat, fn Ver-hiul Testament, tabernacolul era locul sacru de comuniune cu Dumnezeu, Care edea pe Arca Alicmtei^ tronul prezenei divine. Venea acolo sub forma slavei Sale sa blnecuvnteze poporul.
sibil

festa

dumnezeirea Sa
fie

ct

perceput

A
n

Templu nsemna prezena Iui Dumnezeu

intra n
rji

a intra a primi

Tatl A po atolti de vi n 3 martori Iu Hristos; propovduind Evanghelia Sa

,

binecuvntata (N umeri fi, 22 27). lisus Hristos vine n insst persoana Sa, cu o umanitate nou, din care izvorsc energiile divine care transfigureaz pe cel ce [e primesc. A doua venire inaugureaz o nou

din Ierusalim pin fi n Palestina ) n tarile i centrele din Marca Meii kcra na AnMohia, Corint, Efes. faptele Apostol fi or nareaz cltoria A pe atolul ui Fayel, convertit dup ce a vzut pe Kristds nviat pe drumul spre E-mase (Inapte 9. 122), pn la Roma, eapltala impsriului. Jlaur, a nviat clin mori, dar El nste Domnul rol viu Care ramne cu ? !:ii ai pin Hi fliritul veacului Eu Ent cu voi n toate zilele, pna
:
: ;

creaie, care este

mpria

Iul

Dumnezeu,
:

preoit de Hristos ..Eu rin du lese vou mprie, precum

Mi-a rndult Mfe^itul Meu (Luca 22, 20). Ea este'^ata venic (Matei 25, 40). A judeca viii i morii n-

seamn
Sa,

binecuvnarea pe care
n

a da tuturor bnecuvntarea a dat-o

ziua

ApoB toii lor

defcatiol

nlrii
[gr,

la

cer.

NDUMNE/EIRE
:

Ihso-iis, lat.

participarea
lui

credincio-

sului

la

viaa

Dumnezeu

prin

2IB

NDUMNEZEITA
pul,

energiile divine necreate, coninutul ontologic al comuniunii dintre

captul

final

sau

mrimea

fi:

om i

Dumnezeu-

ndwrmezeirea

este starea de transfigurare a umanului, depirea** firii create, prin consolidarea e| n existena adevrat i prin reactualizarea unei posibiliti ce i-a fost dat de la 'nceput Ideea se gsete deja in I Petru, 1, 4 Prtai firii dum-

la care este chemat omul ndumnezeirca, ca spun sumar, este concentrarea l sfrltul tuturor timpurilor i veacurilor i a celor din timp si din veac& (Sfintul Maxim Mrturisitorul, Rspunsuri

reasca

ctre
voi.

Talasie,
r

55,

Fi loc.

rom.,
li-

II I

p.

3 Iii),

De
de

ndumneseirett
fire

este mal presus

i f&r

nezeieti, dar ea a fost dezvoltat in teologia patristic, devenind dogma centrali a Ortodoxiei, Incepnd cu sfinii Irincu, Atanase l Chirii, pna la Simeon N'oul Teolog i Grigorie Pat am a, toi prini] Bisericii reiau aceas.3 afirmaie glorioasa a

mit,

firea

dificat, ci slava destinat de la creaie.

omeneasc nu este momat degrab readus la

2. Chirii al Alexandriei, principiul indumneziirii este aproprierea trupului de ctre Cuvintul,

Dup

rsritean cretinismului ^Dumnezeu S-a fcut om pentru ca omul

:

s s

consubstanialitatea Fiului cu fim noastr. In virtutea unirii ipostatice, exist acea ^communicato idiomaturn, nct firea Sa omeneasc este ptruns de iradierea dumnezelrfi Sale. Trupul ndumnezeit ai lui Hristos este prga i favorul frtdu#ft* nezeirii noastre. Posedarea Urii Uttume In I potaul Cuvntiilul erripostazierea nu suprim proprietatea e, ci e garanie a desvrlrli ei ntruparea lui Dum-

devin dumnezeu. El nu ezita numeasc pe om dumnezeu du pfi

han*
Intre

sa

pun

semnul de egalitate

Tidiirnn^zeirt^ mntuire i. Maxim Mrturisitorul mparte istoria mntulri n doua mari versante, tocmai avnd n vedere tndumneieit&q : unele veacuri au fost rnduite pentru taina nomenirii lui Dumnezeu, altele au fost destinate pentru lucrarea ndumnezeirii tainic a

omului {Rspunsuri ctre Talase, 22 Flloc. rom., voi III, p, 70 71). Dar

nezeu, aice, ne este chezia sigur a ndejdii de indumnezelre a firii oamenilor, Att de deplin l va face pe om dumnezeu, ct de deplin 5-i

cel care a sistematizat

temeiul onto-

logic al mntulrii a fixat vocabularul teologiei ndumnezeirii a fost sEIntul Grigorie Palamas (1296
1353),

fcut Dumnezeu om. Cci e vdit Cel ce S-a Tcut om fr de pcat va ndumnezei firea Er preschimbarea ei n Dumnezeu l att ii va

aprtorul

Tomul

Isihasmului (vezi aghioritic, n rom., Fitioc.

ridica

pe

om

mborit

voi, VII).

EL (Maxim Mnrturi si torul,

din pricina Sa, ct 5-a din pricina omului

Rspunsuri
;

antropologice si hristologiee ale ndumnezeirii } 1. Pentru antropologia teologic, nduirmezerva este nu numai o reali

Care snt bazele

ntrebaTalasie, scolia 3 la rea 22, Flloc. rom., voi, III, p, 74 Idem, Capete teologice II, 25,

ctre

p,

175),
3.

Late

posibila,

ci

st

una

fgduit

omului de

la nceput.

valenta cu ceea ce

asemnarea^, adic namic inerent umanului, demnitatea

este echiBiblia numete elementul dirhl-

Ea

mprteasca

la

care ajunge

ndurnnezeirea este prefacerea spiritual care se sprijin pe o cliLe a fini, dar ea nu se produce n marginile firii i nici nu e produsul firii, n sensul de perfeciune moral, ndumnezeirea este ne fcut

INMORM1NTARF

2I1>

fCalist

Ignsite
(>B
P

Xanthopol,
n

1QQ de capete.
voi.

Cele Filoc, rom,,

Western,

Thvosla af Pnifantfuopy
oi
nr

Or (hon

do*
J.

Criiiquefi

W&iltTn
in.

lifunt^rtism,
p.

VIII,

p,

Ho 147),
iluminare

negrea,
direct a ne mijlocit

tSafcoraosUi

1974,

720 7301

primita

ca o

dumnezei ni.

provenii

din ipnstas, Desigur, sinergia voin-har este condiia prealabil a ori-

&tk#Qf9 ^osmt e* ia fnyaiiquo orthodQXQ, EditEons du SeuiI, Anca Manolache, T rupii D:"?S Paris, Domnului in vpera da rscumprare, tn
MflyuJiclnrir,
Saiflt
1 j

crui act cretin, iar ndumnezeirea presupune un maxima tism sincrueTotui, aici este vorba de o tic. transcendere real a firile de o con-

..Mitropolia

Banatului,

nr.

7-4/138$*

NMORMNTARE
re

Slujba in ca-

tinu depire a
I

ei
clin

prin

Iradierea
lui

litrului

necreat

umanitatea

Hriatoa
!

i:iul

ndumnezeit, pn ce creajunge la starea brbatului

la

gesavrsit,
ttgttti

msura

vrstei
4,

deplln-

lai

Hrtetos (Ef.

13),

dumnezeirea impledtc astfel

si

omul

comunitate nsoete la mormnt pe unul (sau una) din Era! (sau surorile) decedai, cu credina n nvierea trupului i cu ndejdea mpriei lui Dumnezeu. Est? o slujba a ndejdii, deoarece sta pe Ilsus Hristos ncredinarea ferm este nvierea, viaa i odihna Q
ntreaga

creaia s ^e nchid n

imanena
infinita
s

proprie
Iul

i presupune
dimensiunea

deschiderea

pentru

ritntei lui

Dumnezeu,
n
tijuns
Ifllr-Q

.C!nd

gmsUcM
rfr.-

stare
el,

{ci Pa- 60, care se citete la nmormlntare). El este cel care a pogort la Iad, a dezlegat pe cel legai, a strivit moartea a detronat pe diavol druind noua la tot trupuL Dincolo de slujba

cruia care ndjduiete

via

ttmntnlA
rr-i.'M

a qcc bine,
face

fjCunc/
Mfti

)n-

inmorminirii este

un
;

chii

minunai,
r

bine

Wp*arfucc

de declt vorbele
/o

^r pentru
ntoarceta

o-J

pccdlrfd
frutrl

a-i

Dumnmeu.
s&-t
tie

destinul unei persoane mina Ta dintru nefiin m-a) zidit i cu chipul Tiu cel dumnezeiesc

act privind Cel ce cu

pe

?u' r
tujf

gnosf/euJ
pfrrclete

ac

roqga

fWtfxJt*

for,

An?
i

dor/ito

pentru clcarea poruncii Iari m-al ntors n pmntul

nvai
cinstit, iar

tifojeasa <ApTfjr>rJ//c

u dn color pe ca re

iutet*
JuJ
act

din care

sale

bunuri,

far

prtelWtff

aceteftfli

simminte

inia

de

eh

{Clement
cap.
X/J,

ridic, cu frumuseea cea Ta dint iari mpodobiri du- m. Este

rea

m
;

am

Tobe

luat,

la

asemna-

Aexandttaul,

Stromala Vll-a,

o slujb de

M,

fj.

DlltJIngTllet Jules G'os?

nteilion
f/.'i
i

divt-

singura cale de Ceata ii intra n Ceata sfinilor sfinilor a aflat izvorul vieii t usa aJlu l eu calea prin ponilului
:

pocin,

!\Tt-ticn

d'cprs

J"?ff

Ptr^4

greca
la

contribuitori Msioricr* A in dQctflue

cin,
n afar de slujba inmormntrU care se face n locaul bisericii, a treia zi, exista servicii prescurtate

ofd,
Paris,

Pftrl,

Gflbfllda,

ld-i

Myrrha
fftofflme.

Lot-Bororiinc,
Csrfl,

io

bliltiation
tfl

de

IM'J; Idea,
tfQJiS

(Joci rine

de

ta

tiv.iiivtitiaw

1'EffJira

Grecgtie

lustti'au

Xi-e

rde,

tn

nlUvun da

t'hi-stiilra

des

tfUglws, torn, CVI, tir. 2 i 3i CVTI, nr. Irtem, WicoJufl Ca'JsiJa, L'Orante. 1933 I,
;

parasale slujbei morilor (numite tase sau panlhdfi), Pavrlte n memoria celor defunci, fie !a blserU',
fte la cimitire,

&59f V. M. Gong-ar, La dMicolfon 'cm* fn fwTJJian spir/iLreJte de J'Or.'unl, In ifChr&kins cm dliilague (Unflm SBnrtcim
l'.irK
50),
l-,i:i-..

zeci de

srile

lunouSzlle, la patrula un an de la data

Ha!Utelt\!c. ElU,

morii,

Bibliografie;
reti, 1384. p. 1

Bucu-

1984,

p.

2:>7

272

Frnt

B 326.

'nn

INTHLTP,\E

enanthiopesis lat, incarnai -< satluirea lui Dumnezeu n trup, nomenlre] doctrin de credin promulgat de Sinodul de la Ni ceea, potrivit creia a doua persoana a Sfintei Treimi, Fiul Dumnezeu, S-s ntrupat de la lui Duhul Sfnt !} din Fecioara Mria l S-a. fcut uni'!. ntruparea constituie marea tain a credinei cretine Dumnezeu S-a artat In trupsj (I Tim. 3, 16) Cind pgnul Autolycus cere lui Teofll din Antiohia s-i arate pe Dumnezeu din lisus, acastg
[gr.
r :
si
>

iNTHUPAflJ

n starea sa dinainte de pcat. Motivul unic al ntruprii este iubirea lui Dumnezeu faa de om, pe
lui

care

restabilete definitiv In co

muniunea sa originar cu Creatorul su. Dumnezeu Se mic din iubire spre creaia Sa, accept naterea

dup

rspunde

iar eu i voi (P.G. 6, 1025).

Arat-mi omul tini. arta Dumnezeul mstx.

trup, prseasc eternitatea Sa. ntruparea este un "act nou n viaa lui Dumnezeu. In acest sens, Grigorie de Nazlanz vorbete de nnoire, deoarece firea dumnezeiasca se nnoiete n faptul fetrti parii, Alii au pus in eviden-wkenotc ntruprii, al aspectul

fr s

Maxim Mrturisitorul

Cci cine ar putea s tie n ce fel Dumnezeu S-a fcut trup i totui a rmas Dumnezeu cuni rilninnd Dumnezeu, EL este om
spune
;

deoarece Dumnezeu-Fiu) a vrut dea im exemplu ca exist posibilitatea unei viei fru pcat t chiar dupfi cdere. De aceea, firea dumnezelas a-a coffi primat, s-a acomodat la nivelul omului. Dumnezeu nu ne-a
ni intuit

ad e vrt

Crct. Itna

S in tf

ur

n el eg

adic de

la dlstanfi,

S-ii

aceasta, cinstind cuvintul n tcere^ (Texte obscure din Grigprle de Naziunz, P<G. XCJ, ltilT). Numeroai interpretri explicaii teologice au fost date faptului ntruprii: fie ea revelaie, fie ca rt^err-p arare sau ndumneere, sau ca act de kenoz. Pentru unii, ntruparea este coexi

identificat cu noi, ca un Dumnezeu istoric viu Care Se las! experiat in viaa oamenilor. Dei nu era din
N

venit La oameni <>< om al acestei lumi (Clement Alexandrinul Stromata a V-a, cap. XV,
r

!ame

Acesta

ti

123. 3).

tensWft cu planul

venic

al lui

Dum-

nezeu cu privire fa creaie. ntruparea concord cu destinul originar al umanului, acela de a deveni un orpan de manifestare al lui Dumnezeu. In ntrupare creaia se arat ca un tot, deoarece Logoaul, ca raiunea generali a creaiei, cuprinde Ia El
cosmosul.

Pentru
acest

ceE
f

sens

speculaii in ntruparea nu decurge

ce
fac

totui din istoria universal i nici nu este o necesitate a evoluiei creaiei, ci este inerent iconomlei mintuirit, care pentru Maxim Mrturisitorul este ceextenslv iconomlei creaiei. Alii fac o legtur directa Intre ntrupare i rscumpra-

rea din

pcat nau

restaurarea

omu-

Teologia cretina a respins de la nceput speculaiile gnostice, monolUite i dochetiste. mpotriva gnosntruparea nu lirismului, a artat este o .simpl leufanle a Logosului, n ea are un sens ontologic, real a chip special hrietologla antiohlan insistat asupra faptului c Logosul asumat un trup (soma) identic cu al nostru, a Tar de pcat. Impo1riva monoflzismulul, tradiia a precizat Fiul este subiectul sau persoana divin care se coboar t-l la trup omenesc; Trupul asumat de Ii sus este deci trupul Cu vn tulul ntrupat. Prin naterea Sa din veci Fiul este imaginea Iul DumnesetiTatl prin naterea Sa dup trup, Fiul este identic omului. Cuvintul ipostatic, a doua persoan a Treimii.

Ua

ntrupare
i-a asumat firea omeneasca tara pcat a lui Adam, din Fecioara
terii

221

M-

ria, in

potaul
nsui

Su

divin.

Mu Dum-

transformat sau whimbat n trup, ci Fiul a luat prin mi j tocirea Mrie 3, trup din lutul ^ lui Adam, Asumarea personal a firii
nezeu

5-a

trup, dar acest mod nu ^ne de decizia unui cuplu t de voina corpuri ci firea Sa omeneasc a cate luata de Dumnezeu din trupul

dup

dou

Fecioarei Mria, De la Duhul Sfint i din Fecioara Mria nseamn c El a unit naterea tru-

uman

al

de ctre Fiul, Cuvin tul transcendent i venic, din Fecioara Mria, este un act care rede creeaz i restaureaz lumea

umane

Integrale,

este temelia naceea dumnezeii. Roadele ntruprii trec asupra noastr num al dac trupul a
ntruparea,
unit cu dumnezeirea divin. Pe de alta" parte, Hristos psireaz trupul omenesc neschimbat pentru poate spune eternitate, nct se
Cost

in El,

omul

umplut lumea de

sus,

dochetlsmului, teologia lisus a primit natura a precizat uman integral, n mod Inseparabil i simultan, nu pe rnd, El nu i asum un trup nensufleit, ci un

mpotriva

peasca cu inliQbitarea Duhului. La nceput, srbtoarea Naterii lui Ilsus dup trup se serba la ti ianuarie, odat eu srbtoarea BoboEpi fanta (manifestare), cnd tezei se fcea i aniversarea celei dinii minuni pe care lisufl a facut-o (la nunta din Cana), aceasta marend nceputul misiunii Sale publice, tre anii 33034(1, srbtoarea ntruprii (Crciunul) a fost fixat la 25 Decembrie, dat la care romanii srbtoreau solstiiul de iarn, adic

C-

trup nzestrat cu i cu Inteligena.

luat

un

suflet

raional

soarele era diviVictoria soarelui nitatea principal a imperiului roman asupra vieii. Din secolul al 4-lea t Naterea este comemorat la 25 Decembrie, iar Epifania (Boboteaz) la
6 Ianuarie.

Cuvntul

adic

inclusiv trupeti i posibilitatea pasiunile marii Prin naterea Sa ca om, El noastre, slbiciunile arc afectele noastre, capacitatea de a suferi, dar ca. Dumnezeul El are libertatea

Lmp asemntor nou,

Cad
ca,

se

cdea Fctorului
fire,

a toate

fcndu-Se prin

fa

de

pcat oare

este

ataat de

arc:

afecte. "Mai

mult, El a eliberat aceste afecte de caracterul lor de corupie, de nclinarea lor spre pcat, prin suportarea tor i blruirea lor.
Astfel,

1 a nlat firea omeneasc, dlndu-1 notri cci unea (aphlimrsia). Ii sus a vindecat pecabilltatea afectelor. Desigur, natura din Fecioara El a primi t-o nu prin zmislire din voluptate i din s.ina omului, ci ntr-un mod nou, n'j ns a A schimbe structura firii ntruparea Sa nu e reOmeneti.

uman

zultat al naterii din alte trupuri, ci

se

itueaz

La

nivelul

creaiei

Ui

Adam.

Elrstos a

acceptat

modul na-

Se pstreze nomiei, ceea ce nu era, pe Sine neschimbat, att ca ceea ce era dup fire, cit i ca ceea ce a devenit prin fire, potrivit iconomiel Fiindc nu se poate cugeta la Dumnezeu vreo schimbare, precum nu se poate cugeta peste tot vreo micare, care singur face cu putin schimbarea ia cele ce se mic. Aceasta este taina cea mare i ascuns. Aceasta este inta fericit (sfritul) ntemeiat toate. pentru care s-au dumnezeiesc, gnAcesta este scopul dit mai nainte de nceputul lucrurilor, pe care definfndu-l spunem c este inta final mai nainte gndit, pentru care snt toate, iar ea pentru nici una. Spre aceast int final privind, Dumne?eu a adus la existen fiinele lucrurilor. Acesta te cu adevrat sfrltul providenei i

potrivit ico-

222

NVIERE
celor

al

provideniale

cnd se vor

BEbligirdMc:
tiu?

St.

Atlianisiua,

Ort

readuna n Dumnezeu cele lacute de EL Aceasta este tanEi care ctrcumscrie toate veacurile l descoperi statui supraln finit al Iul Dumnezeu, Care exista de Infinite ori infinit nainte de veacuri. Iar vestitor (nger) al ei S-a fcut nsui Cuvntul fiinial al lui Dumnezeu, di'vcnit om. Ccj Acesta a dezvluit, dac e ngduit, spunem, nsumi adncul cel mai. din luntru ;il buntii printeti i a artat n Sine sfrltul pentru care au primit fpturile nceputul existenei Fiindc pentru llriatos sau pentru taina lui HrJstos au primit toate veacurile l cele afltoare n luntrul veacurilor nceputul existenei i s Ursitul n Ilristos* (Sf. Maxim Mrturisitorul,

iw.timatinn,
r

A.

R,

Mo-Yr-tiray,

Landei^

W53
ied

D.

Stfiniloag,

Jenai Chriat, Incarnain

p.

Logt>$

ol

Gml,
(1974),

Revtew, 2e
Wiilker,
TJj

*Tte Ecumenica 40Z4\2t An,sdm

Recapitulutten
DLakojiJifl^

Theme
(1977),
r

in
ut.

Hi
3,

lienaeus,
p,

in

12

2<i425$

Cornellj

SJ rbu

ntruparea
(1Q7QJ,

r revelaie, in ^Ortodoxia, XXII

nr. A, p.

517533,
{a

NVIERE
sis

morilor)
lat,

[gr< aitasta.

ton nekron,
;

resurrectio mor-

doctrin de credin introdus n Simbolul ortodox de la Con stan Lin opol (3U) sub forma unei fgduine i a^eptari Atept invi&rea vioriilor i viaa lumii ce va
tuorum]
T
;

ia vina. Pentru Pavel, argumentul nvierii morilor se bazeaz pe realitatea hristo logic
si

Rspunsuri
Kiloc.

ctre
3,

Talasie,
p.

60,

rom., voi.

32ti 327),

Ne aflm inel martori mincinoi ai lui Dumnej

De fapt, nu noi sin tem cei ce ne-am micat sau ne-am ridicat mai aproape de Dumnezeu, ci Domnul
ce s-a coborit i a venit La noi. Cci nu not am cutat pe Domnul, ci El ne-a cutat pe noi, doar nu oaia a plecat in cutarea psttirului i nici drahma in cutarea sU'Lpinej sule (Luca 15, 4 10) ci nsui Domnul a cobort pe pmnt i a gsit n om chipul Su, a cutreierat locurile pe unde rtcise oaia pierdut i lund-o pe umeri a scpat-o din ri^icire. Bineneles, nu
cel

zeu, pentru ca am mrturisit mpotriva lui Dumnezeu a nviat pe

Ilristos,

pe Care nu L-a

nviat, daci

nsui este

ded morii nu
nviat
(I

morii nu nvins,
Cor.
Ii3 s

nvaza. Cci dac nici Hristos n-a

1516). De aceea, pentru a dezmini Ideea nvierea lui HristOfl ar f un mit sau o superstiie, apostolii recurg la proba

ne-a mutat n alt lot', ci lslndu-ne pe pmnt ne-a fcut nc de ai ci locuitori ai tarului i ne-a vrsat n suflete dorul dup viaa cereasc, Era ne ridice la cer ci doar apleclnd cerurile i pogorndu-Se, dup

martorilor nvierii (Mt. 28, 917 In 20. 1& 25 Fapte l t 22 2, 32). 13 sus S-a fcut cunoscut si S-a artat ucenici] or Si dup nviere. Apariia cu trupul nviat este cel mai puternic argument ai imperii:
;
; ;

*Eu
cred
cai

ti

tiu

c
tir-

trup

i dup
venit

nviere

3;

c*(e. Cltod

Petra
aii:
slnt

ia

dlmprenwH
Lnifi

cu

ci,

Je-o

*LualL

pi-pftltl-Ma

l vedei
^.rrrti

ci 24
r

nu

ftfl
ui

cum

3$J. $i

demon ndat s-au

zicea proorocul Domnul a [liccat cerurile S-a eonnrt pe mbvt (Ps. 17, II) (NLcolac Cntaila,
:

p-

Despre Viaa in I-IrUtos I, 6, trad. Teodor Bodogae^ Sditura Arhiepiscopiei Bucuretilor, Bucureti, 10B9,
p, 137).

au ru duhul Lui, JPe asta au dtipttuft >/ moartea i ou la$t yxitl mat premii de mOaflt\ Dup nviere a m\ntis

im

Ei

crezul, unindti-se stfin

<;y

trupui

si

'.'

a but cu etr ca unui n iiup, dei ctuhovntwite era unit cu Vatl f$L
ei ii
r

tgnnt ia

Cit re

smlTiujmfl,

ITIf

13}.

NVEEE

22;:

Acest fapt a fost negat de unii

Cef din
lof Ji"
ccj'e

mpreun
alta

nmmui

vosltti

au cujioseuf cu

torule t ntru

mrete m mpria
prea

Mintui-

Ta)*.

Pe de
din
l'irii

HttsiQ,

ce -*<iu /acul de cm* jfona, nr va da voud c4 sirigJrtJu,'Vd

parte

minerea

trupului
nnoirii

WjatmJ

Jur

torta,

v-

ndemnai
Lut din

ca
marjl.,

ccJ

moarte este un har al noastre. Sursa nvierii este puterea

tare iradiaz" din trupul nviat al lui Hristoa. Hrlstos nviat a nnoit
firea

pulA,

dup

nvierea

Sd
$J

vd
sd

p>TJC(Sj|.i

de relele pe care
cil

te*ati Ji:u(

p;jnge[J naintea Ju/

Dumnezeu, pentiu
cvlatea

noastr, artnd

posibilitatea

ti

aiU
tti

nvamul

vQasti

nes tric-n cuinii n creaie, chiar

dup

tm
aa

luato in

eiiffl

$lp*nUe strin ldlslrum, vedei ed au. fost duruse. Dar

cdere.
nvierea este anticipat sacramental n Taina botezului (Rom. G, 3 H). n primele secole, botezul catehumenilor ae svrea n Simbta mare, noaptea, ntre nmormntarea si nvierea lui Kristos, anume penfie, prin tru ca cei nou botezat

voi

nu
ajr

Wtoi
ullut

cm
flj

c e

nu v-ai pocit, alunei a nviat din BQf-$ ci,

oji

dup cum am
unui pe
cfi*e

spus,
/-ofi

afcs

brfeai t^uJ

trimis In

ppntfu

propovdui c, frlfd de Dumnezeu fi nc/egftl&d ca?t* *e pune Ja caft da cdi!ft' un oh recii fu 3ria
?cJfl{or,

tont iumea, noud ftftxfa

Fiam auli/eonuj, pe Care noi rdsr-.|i.ii'LJ-L, ucenicii Lui l-au Jurai noapJi.v; din mojfliniuJ Iii care a tott Mezat dup ce a Joi dat ios oY pe cruce, l
ndoia
(ij'

fundarea ntreita, contemporan cu evenf men Lele comemorate (Mt.

2B, 1),

Care este
viat, turii
r.ilp

realitatea trupului n-

inlnd seama de dualitatea na-

pe

oameni

zicrtd

ca

<r-a

fiuuJo.

umane
prin
in

trup-suflet

mori i

i-a

iniial ia

c.et*.

(Dia-

nvtura

In genedespre nvierea
7

logul cu Iudeul Triton, cap. JOSJ.

morilor,

cretinismul

poatapostolie folosete ca argument minunile savirite de li^us,, pe care le considera ca anticipare ti nvierii. nvierea trupului este deci anticipat n minunile Sale, nvii ales n cele asuprim morilor. In
Teologia
teologia patristica, nvierea este mal degrab tf concluzie a ntruprii nvierii lui Iisus Hrfstos, Ful lui

moartea valoare ideca nu este o pierdere sau o aneantizure a persoanei i personalitii omului, ci o trecere spre o existen unic cu Dumnezeu spre venicie. In acest sens, condiia natural a trupului se pstreaz, dar corupia in sens de disdule a disprut. Adic trupul r amine ca substan material, dar funciile lui exercitate do simuri
de facultile spirituasemenea, sufletul exist cu lui, De substan diferita" i e*te nemuriparticip la slava lui tor, dar el
snt covirsite

pun

vrut

Dumnezeu. Pe de o parte, En virtutea consubst&riialittH omului eu Logosul ntrupat, Tirea omeneasc participii la toate actele iui Hristos prin nvierea lui Iisus Hrlstos din
:

Dumnezeu mpreun cu
este

trupul.

Mai

spre mortj ne-a nscut din ndejde vie* (1 Pt. 1, 3). Grigorio de Nazifinz vorbete de un raport de
N

nou

reciprocitate intre
n

Dumnezeu t om
:

actele Iul

Hristos

Ieri

m-am
Hrls^

ngropat
(oase Tine,
;

mpreun cu

astzi
Cel
Ieri

Tine,

rid ir

mpreun
;

cu

nvam

R^tignltumpreuna cu Tine nsui

ce al
nviat.

absorbit de trupul bine-ais, sufletul spiritualizat, iar acesta este covri de energiile divine necreate, Cmd vom nvia vom lua un trup care nu va fi supus morii i nici pcatului. Este vorba de o fptur nou (II Cor, 5, 17)< de un trup duhovnicesc nviat t Aa este i trunvierea morilo-r ; se

seamn

224

NVIERE

RSCUMPRARE
NVIERE

pul ntru stricciune, nviaz ntru seamn fiim Be nestrieeiune necinste, nviaz intru slava se seantru slbiciune, tnuiz ntru putere se se amna trup firesc, inviaz trupul duhovnicesc* (1 Cor, 15,
;

r scumpa rare

-Ri-

mn

dicarea pcatelor prin sacrificiul umanitii Sale, prin rstignire \

4244), Una din cele mai populare credine n pietatea ortodoxa, nvieo rea morilor nu este bazaii pe fidee vaga despre nemurire, ci pe gduina i ateptarea celei de a doua veniri a Domnului. nvierea i Acest parousia nu se pot disocia
:

moarte, este numai o etap n calea Dumnezeu Tatl. spre Iisus lui vad si biruina Poporul trebuia cu El nu identifice &e S $i

suferin, ci si n puterea Sa, Trupul Sn cate ca un templu de prezena l puterea iui pliu Dumnezeu, de aceea el nu poate s$ de moarte n mormlnt fie inut 1922), Pavel, vorbind 2, Ioan

numai

lisus,

Care S-a nlat

la

cer dui

mijlocul vostru,
Iei

va veni n acelai cum L-uU vzut mergind la cer*

l
t

(Fapte

11 J.
t
j

*OmoJ ai iost dai nu Tc-ai (FcsjJoTjii, ctf Cuvinte, d$ trupul pe care l-ai luni Jfl WW de s*a l Ktrtcttt Tempiuf

evreilor din Antlohis despre nvii* rea din mori, citeaz Psalmul 16, lOj Ku vei lsa pe sfintul Tau sa vad stricciune^ (Fapte 13 T 35 J. Petru argument adre^nfolosise acelai du-se evreilor venii la Ierusalim "m

Tu

ziua Cinclzecimll
fletul

Nu

vei

las

su-

patimii,
zei r/f
?!

i aw

unuJ ern Inoslastti

Dumne-

meu
P

n iad t nici

nu

vel do pe

ol trupului
?'

unul

e$a NuJ

amndoua Cuvl?ilaJ RU Duumezeu.

Tia

c M

cel sflnt al

Tiu

al

vad

stricciune

(Fapte 2

27).

DuJiiriezcLi f

fost uc/gloa de ti GrcserrJrj Crt om, tor nu uclgUtoare de DumnCaeu,

om. dttM

Cu hwivrcj etap nou

Sui

lui

Krlstos ncepe &

istoria

n se

omenirii,

d## C ptf&Jf Nrta i^pffJ"' /limoi f^j-lrjd. Dumnetf/rea n

ca
a/
st ffcfr:

Tfiic

ce ui de

deoarece pentru prima data puterea

Mr* palwd
a?

Dumnezeu
decit
cele
lui

arat mal
si

puter-

rumen

cea

tf/n

TJne

P"^-

nic
din
birii

pcatul
ale sa

ftof

.nfru

nostrmchwc,
izvaiul

dintru lttVi*f
*****
.h'*mui

moartea. Nimic istoriei, nici moartea,

niMai

tffetff

n******

nu poate
viat,
tiv,

reviste la

aciunea

iun-

ceioase.
/mpdrdf/E-ti
frrUl

Dumnezeu

in Fiul

Su

pesJe
In

omerfl

Moartea este
o

nvins

defini-

nesc,

dar

n-a

rdmas

veci:

Ttr.

in grOapA, eu pnJmrr iii na pus Puternice, lni^Jftc*pfi[6ara de Wafd ai rupt

cea

torde moj-f JJ

$T

al

propovilfJa/i

cjor

ce

dormeau
ecj
ctfnlJI

tftfto

din

veac

MfaYffea

c*a

apare n lume, nu prin rencarnare sau readucere la via a unui mort, d prin trecerea lui Ilsus Hrhitos la o alt existenta
n sinul lui

nou via

nemttcJnoasfl,

Jflclmfu-Te,

MfiHOlflMrfe.
/rmoaj,
EMlflna,

Dumnezeu. Convini de
au deplasat centrul

aerltal <fl*

B*wtf*. [CiM*ttrt*3 SfcsB,

area-sta, cretinii

betcl

lei Mari, CJnl.

1

1 1 1

Detipre

g r a f tnvterea

Gha&rgta N.

frupuri^r
Sturlil

vieii lor spre nvierea lui Hristc-s. De la nceput, Fastele devine srbtoarea unica a cretinilor.

n alura

Jor

Teologice^ IX diljid 3Bi? H' Molda[1957). ar. 5 B. p. 308 Sllnfufu^ va n, TeoJQ(3ia nvierii In opera
2nvjerc,
In

Dovada principal a nviem este nsi prezena si manifestarea lut

Kristoa
lilor

nviat n mijlocul Aposto-

MjrtJm

MdrturfcttDra'j

lrt

Studii
P.

Teolo-

ucenicilor

Si pin

la

nl-

gicei

XX

(196B},

ut.

70,

512527.

are.

Toma

face

experiena

Im

NVltRE

RASCLMr A&ARfc
ca
.

zaa

jj.

tos

inviM

mod pri^ml
este

.d* ui*
llf

ciavfl

HaswMgfaeiQi
tfl

f!

^
'"'
,

w;

3
...

apOTMlii

crora

(^ l"'g
faptu

<fc
v-

PuiraiiSiSWJ,

'

'"

'"'

.,,,,
iiiga
,;,

.Tua* v **
.
r,

&
intre,

";- !Va
-

alt dovadi
,,
. :

J-wii

VIJ

^i!

sufla
(Io ii
ti

Duhul
20,
22).

Mim

biieurwta o*' ;.,,,,, bcuflR Danumkii adu. De ** ';. ;u auin. ,..,,;,;,, fi;i Vi
ped,

*a

.,..

Apostoli

Pentru
smintirea rad din
......
|

evrei,

Patrie

(Mta i

D*

fur -ni

c,r,nv.i

tffti

CttHHl
'''

Secere) e o

srbtoare
scoaterii

instituita in ji?o*utu* }ul

&*l ptlmatiw
,,,
,..k.-,'i

tt**" *****
prfbnuteietf.

^
'

'

:.,.,,:

sd

1Jft8

Egipt,

numita
deoarece

mmse
:

rimelor,

acum

"' B *' estima pilne PATE). Pentri* cra^nl U'\ (v. trecerea Ini listJS U'ie comemoreaz
de
in

,,

,ta

:.,

p**u&*.
I

rfnfl
,,,,<

nateJ m
....i,..'i-:f.i

W1 !* ** sc flpr0p *'
1
'

>*.

^a

vfw*

efri

moarte

la

via

&

alV.

cu

,.
|

mormni de vint-n seara sptmintt, *** jjn in prima a a wr*minka dimineaa {foan 2. 32).
trupul in

m
rli:,

pteto*

ntina

m<
;

'

-'-

"'" ""
furref

;
-

se denttfiee_c vicHniiaiinul asupra morii, ue toria Iul Mintos mfterca n &&" nrC r,i, comemoreaz cebrara prin duminic
carfi

..--l ipttM
:r
'

F *

m
!

i;

n
;',
'

""'

ruta

,--^

'; f ^f

!J

Cine. Euharistiei Sau b Sfintei Joia Patimilor, in lisus iMih, de

Tr

nm-

DumSngele Mielului Lui Hi,.,. iertat (loan 1. 29) aduce tuturor celor e berary 3 expresa a cred in El (Despre V. (eorvh< a treia ri, vezi Ion d4j)l .^ a Ifwiia* !L ^* a
l

via

Etanii m.sinn ^J rd ''" M^b' iw P'

f
''

rff.M/li

'W
"'

'-'
'""
,

'

llfnC ' J

nfl

e
.

J*

**

dni

'

f[

Bi

C(V
'

rflt

a^cu,
ii.;
:

Scripturi

in

Mitropolia
(1973),
nr.

Bmattjr

;.vr,

.;,..

M iM

ttlt*

PIIM.

XXIII

4-h,

(olJ*. (SI,

fnan H:-:-isiotu,

^P^ Cwim Jn

rr!

Pq

204222),

Dlc^loiiJlC

da Teuloalc

A-B -

Cd

hostia nosacrifici^ gir unda, i molare] iune din vocabularul cultic, ritual

JERTFA

[gr.

thfcs,

lat.

biblic (-A. n teologia astfel

i

LeviHc

Evrei),

folosit

liturgic

spi rituala

Pentru a restabili comuniunea cu Dumnezeu, trebuia ca pcatul In riclic;il fie care o mpedca Vechiul Testa mc nt. mjl&cu! pentru a nltura pcatul era sacrificiul la
I.

Templu,

Isus

Hristos

$i

d seama

nou

aliana ntre
este eu

Dumnezeu

rstignit pe cruce cu ocazia unui pelerinaj d Pate la Ierusalim, ora pe care 1-a respect rit deoarece credea Ii sus ca este locul unde va aprea Mesia. (Luca 10, 11). A ptimit *ca un aprare, miel, n mod crud, Apostoli Iar teama, abandonat de l de popor. J&rija Lui corespunde in timp cu sacrificiul mielului la Templu (1 Corintenl 5, 7), In moartea i nvierea Sa se realizeaz pas44 47>, tele lui Israel (Luca 24, 27
2.

Iteus a fost judecat

fr

$ pm nu
are-a
lii'uil

putina

fr
prin

ridls.acri-

3.

Viaa

lui

Ii sus,

persoana

pcatelor tuturor

Sau. care reprezenta toat umanitatea. n felul acesta se realiza

i fgduina fcut
3.

lui

Abraam
Iul

(Fapte
rtoate

1T26)*
re

urmatul
fie

Sa, deci nu numai un moment particular din istoria mlntuirif. este considerat un act de conperspectiva profeiilor In sacrare; mecanice din Vechi uL Testament
sluj in-Mi

naiunile vor

fi

bnn-u vin Late.

numit. Dumnezeu rare ridica Mielul lut pcatul lumii- (loan L,2G); laaia 53, 4 trup (Knman 7>, in propriul
liana accepta

aceea a

Su

7, 41- Ei nsui anun* de mal multe M.-i moartea i nvierea S;i (Luca B, 22 i 44 13, 33 Luca 34, 46 Fapte fia 17, 3). Fiul omului" trebui'
: ;
;

110), Ioan Boteztorul Identifica pe Iisua cu Mielul Dumnezeu, Cel re ridic pcatul lumagi nea nii (In 1, 29), El este mielului pascal sacrificat al Vechiului featamenl (le. 12, 1 H: 1 Pt.

(IV

f)3,

I,

10)

Pastile nostru Hristos

s-.i

jertfit

pentru noi*
chiar
6

El

poart semnele
rtoare
LpOL.
5,

Cor. 5, 7). jertfei rscurn(I

mna pctoilor

gL

sa m'c-c

(Marcu 14, 41), apoi mai dup aceea El

r simit
7x-n

&

invieze.

Nufie

dup

J.4),

accept:"!
tui

totdeauna

in

El stare de
1.

moartea Sa raminc pentru

jertf,
Tlsus

Meaia,
pt.
1

Ut istovul
cruce

Dumne-

lrEstos este

AmnoS
(In

tau

Theoi.ifr
\

Aghus
tt
h

T)ei

VzUt
n

viu,
pfil

dimineaa
cu
al

rstignit, apoi nvierii, cretinii

32 m
#
:!
. i

P-l
,

spune
Fiul

iTto>

centurionul roman. Acest om rstignirii

Eui

ct fapte 2124}, Care I Pt. 2, exprepir a la moarte jertfele, iubiri care se

29,
:
;

este

Dumnezeu* fMarcu

15, 39).

suferin, n aott sen'f, Itrtfu cate sinonima cu nlarea, cu sfinirea, la care

are vede biruina
ei n

JERTFA
loan 17, 19: sfinesc f jertfesc)
s tle si'inii prfti

227

face

aluzie

textul din

dlm

nsumi
ci,

pentru
4.

ca

M l ci

atic vr.

Acceptarea p*iiulor, crucii i menii, ca pre de rscumprare penEl a purtat pfitru platul iu mii trupul Su, pe En eatelc i,i uni ru, de lemn. pentru ca no] murind
:

intru El dreptatea lui Dumnezeu (X Cor. & 21 Cf. In &, 16 1 In era tu Astfel, Dumnezeu 5). 3, Hristew, impend lumea cu Sine inbu^i (1 Cor, 5, \9). centrul euharistiei !i. .Jertfa este Euharistia liturgic, cultului Tainn care aetualtaaz jertfa unica
; ;

fa
Pt.

pcate, sa
nle
Li.ii

vieuim dreptii. Cu
v-a!,i
.UI,

vk,

vindecat18).

(I

de prj cruce a Iui Iisus, Prin rugciunea preotului i ft comunitii liturgice, Hrtetoa, Cure este n acelai

24
a

Evr,
int.

Jert.fr

Uii

Iisus

un

cie

ascultare

de iubire

timp preot, altar l "I care Se mparte

i

sacrificiu,

este

este

(In

deoarece nu a fost trimv. spre moarte, ei 5-a dat de bun ,; adus pe Si nu jertf Er$ voie p.ii.i lui Dumnezeu (Evr. 9, 14: 4, Jfj 7, 2rt). Nu este un act numai de ,i..!i' ii; d de mijlocire* unic i de la trecere ment, de iHi.

13),

(N,

Cabftslla,

Ex$tt&m&

mlncnL dunme-

XXX, tt 15). Liturghii zeletii jeturi liturK. CateasM afirma unul euhagica are dou aspecte

ristie,

de

mulumire,
de
4,

$1

al Lui

mijlocire,

cerere

{Ibid.

de LXII,

23

X,

9 1Q),

corespunztor

moarte
paraeti
.i,

Ea
r

Moartea &n arc im voluntar, liind o jertf lfvafi,

Bisericii. ale eu cete doua pri Pentru ei, jertfa (tfcisSa) este iden-

im

act

M.i

iubete,

Tatl de ascultare pentru eu mi dau

:

elsa, iu Iari s-o iau, Nimeni nu o Ia de la Mir e eu dla, c o dau Eu o pun ie la Mine. Putere am ca [n sfi o iau si putere am iari

consumarea darurilor (ugiasnu CB aducerea lor (prosrntMi), de aceea, cind darurile ant phora)
tica cu
i

II),

(7 19),
lumea L-a
i

Desigur,
ni" iau

tai teri te

ucis religioase

in acest politice

iniiativa Ele .m ales pedeapsa cu moartea pe cruce, o execuie umiiiceti" toijre, rezervata sclavilor, nu enibr romani. Crucea arat ita] reli-a

\ comploteaz moar-

S,

Iul

lutul

l crud, i-a miii

jjfrtfa

tortura cea mai oribil Cu toate acestea, El noferit

viaa,

de
pi

aceea

prefacerea (metabole.) l sngele dumnezeiesc, euha rustic este terminat jertfa 1, fi). Cci jertfa (hid. XXXIX, 12 are loc nu prin jertfirea actual a d prin translbrniarea Mielului, (Ihi$. Mielul jertfit* n plnii comemorarea 15), Desigur, 11, jertfui este in: i.;parabl de Invocarea Duhului SL'int tn Vechiul Tess;ni doaingele i focul ta mc clemente necesare sacrificiului Trocul jertfei este fi Re^i IC. 2530), prefigurarea Duhului Sfint (Lc< 12,
sfinite prin lor in trupul
;
i i

u
la 9,

Sa nu e o moarte
c

o ofranda traiecte moartea Ea, El putea si o evite, dar a acceptai-o pentru a o

irnolare,

rtaL sau liber.

411).

Do

altfel,

Duhul
iul

este

po-prta
(Evr.

aducerea fertfei

tibifts

H)
6.

distruge definitiv. Moartea a fost distrasa mai nt'n n trupul Su, prin lupta direct cu pcatele noastre,

pe El, Care n-a cunoscut pcatul, L-a fcut pentru noi pcat, ca Sa dobin-

necedmd pcatului

Cc

Apostolul Pa vei pune n opoziie pe Adam $ Iisus Hri$tos, condamnarea i harul (Romani 5, 1221). Pe de o parte, o umanitate dependent de Adam, supusa stricciunii morii, nchisa n ordinea de alt part*, o pe pcatului
;

JUDECATA

uman Etate
Adam,
nice,

dependent
1

de

ui

imul

KHi.toa, destinata viaii

ve-

Aliluia,
rv,:i

Ailiuin*.

pllu de alav nemuritoare (1 Lorinteni 15,5122, 45^47). In Kjiltnbul realizai: de llsus, no] l-am dat umanitatea *j El ne^a dat Duhul S;iu. Ttitr-adevr, In trupul Sau se real!eaj Noua Alian,

[Hwnvfcu]

tfffl

^ m f,;,
p

Mate},
lorj
,

IUb
p.

.,

pr.

praf,

Sli|||

iss 1S3
j

p.

n,
-,

ipie de rSfrZtoe d/fft&rfoxa,

Tf*mbels Dogmei rt?t$ p. ni-, -

Sine jer,'!,,-. [Evrei ii, 14) i, astfel, El este mijlocitorul unu IM nu LeLj.i-.

S-a adus

lu[

Dumnezeu pe

506 tfw

;. thirtttfrtes gqetaff/feitt i ; a JuTniitre

p,
f
r

j.. iii

soe
,-.\.i-j.

*u
'.'.,

Soft/i
fit
bj

ei

(f4

K-ms
i

,.,.,,,,,

hl
r:.,i

mnt (Evrei
este
3).
7,

8,

0),

Viaa

PHfcO,
noatitr'

BeunaS
?*rfc/e

Hristos

(Colosen
(I

''

LHBj Pr CN^a'eilu rd> ...irjflfarc, n

(1073),
nr.

.
i,.i
:

Glffsa]
p.

m-;-

XXXII

13,
=

duhovniceti*
este
10),

Pt,

2,

5).

Dae

w;V,frt

esena

cultului

Liturgic

i
(Mi

dac
23,

unitarul

darul*
Sfea
.,...,

sfinete aceaaa nu
ii

MJreea Chiftlda, Sur.rmciilc \ edilului r&temtatj Carunseb^, AlesJs v.o dor Meji.sb'ugyhr, 3**01044 /oriuW euha
,
1

rtoffre

j'umj/fi

S/atfoj

S&iptwi
,

ta viaa erestlna' se reduce la rkualul celebrrii Euharistiei, fiecare credincios Aduce la altar propria sa jertf duhovniceasca, pe care a consacrat-o n afara de aln virtutea preoiei safe, Exii un raport de reciprocitate Intre
,
i

Slinflai

PtfAfa
nr,

In

XX

MHm 1 oii
p
t

Olteiitfi
ft

flHlViJ.

7fl,
)
i

^3^7Q
knsis.

-d

Paraschlv

V, u m

JUDECATA
cium]

f.-jr.

lui.

judii-

roniruntarea tsterfel i omucu cTeniatea l,u Dnnuic^eu; la

;

sflrttul

veacurilor,
fi

coneelebrarea liturgic i consacrarea personala, intre preoia credincioilor din afar de altar i

lume

ind

ntreaga

va

suprem
este actul

adusa sub autoritatea a lui Du!tmt?seu Judecata

final
al u,|
ij

iU4

preoia slujitorilor ]a altar. De^l BfrS de pcat, isiia Ilristos nlmine modelul consacrrii tluliovnicesri,
ispitit dup toate, tie ct este de mare slSSingur hkfaama duhului al a trupului nostru i cit de puternic i de vclean

n r ^|.,,
i!

adicl

Ksfritul,

cnd
Ju

Domni

preda

mpria
cnd

va
ii

deoarece, ca Cel

desfiina orice domnie Nurlie), orice stpinire (exai&iaj i orice putere (dynaralj (I Cor. l!j,24). Aceasta confruntare a avut deja Ioc, ntr-un mod

TTOluf,

Dumnezeu i

va

radical,

este

vrjmaul rmtu
leit,

un ghit".
ca
*&|

outnd

pe

care urni -'.i cine k;j n-

va
toi
f.u
a ;ne

este juaceatei lumi. acum stapnitorLd (arehonj himii acesteia

:

pe Cruce

Acum

decata (krMs)
fi

Q-c

trupul otafejiefa
ciilrtnmr,

l
,

e&
t&sc

n
efl

nrea rumi
sf&a

nruncat afar fin 12, SI)

eate
rtl
I

]
i

u,

m mod

obl-

fried!

Jitm
fl

*4

m
gj

nhatc

nn&nfo.

glndeasc

pfflfuJ

Jjnpflrflfjtor

merge

j 5C

/urjjJuV

Donurui domnilor .yj sd Se tfefl jp/e

diavolul fiind deposedat de autoritatea ce o avea asupra celor robii.

ectv jugulat,

De
cita

fapt,

judecata

este

una

din

'linele n care

Dumnezeu i

exer-

f^j ecteto

tagutM
cei

eu
cei

^13

putefea,
serafimii

teiurteifl

capete* /a eu octt jnu^J

aripi
,

#
*J

eu ojte

tfase

fe/efe

fgduine i

pe4agcgU Sa h, istorie. Dumnezeu conduce l ndrumeaa umanitatea prin dogme, porunci,

judecfi.
Istoria

sa

JUDECA!
sub o perrnanenL
ttCTtca

229

fiflA

ei

pr

,!.

vni.i

LVIII

li!"

'"'"

'"'

"*

certate n sena educativ prin judecile Sale. Jud a : i a e^te un pro ces cu re o ncepu dar care e, constituirea Blserd m pn
iui

Dumnezeu,
i

fiind

.,M,

1-Vinru unii, ^ufrCtitl VS ii an -ict n v-i i ia mulumire, !,m

,-

.i

-ii;,'

!
rare

profeit
.'i

si

real

a mpraie-1 Iul " m ! n iumiare aeeasi !,.., i; Cunce cri ti' i exprimata mai alea c&ieghil apostolilor care vor inchn-tvL (Apoc, 21, Mj ij In mod sacramental, /ttdecata se
i

Hale Utim-

(Mt. 23,34-46^

Daf

[j

ca in aeeas-

puterea de b Lega l deiega paralele, putere druHfl lui

ttianjfesl

iietlnul [ace experiena Jn>; a in momentele de pr|un un tire a lui Dumnezeu, care yial *alalt pei agogic sersf: Judecat fi va B lmlt u un vid Iu Ud da har, vlrtejul En spirala Inlnita a Lmperr! iraion... un; sonale. De atjeea, Jnderaru En i":
I 1
i

Petru
(In
fcO,

(Mt
23)

Ifi,

1B 19),
BlserlcH
o este
orrri

iipo.iifjtllor

gogia
ci

dlvlal
<*crlza

nu ea*a

vi

'

indamnal-

Mt.

ulttm a umel vie^l

ia,
'-le

1K}.

De temenea,
tttt spiritual a rimintulul,
.-,.1

ftdea
:;-.

i.-irlsma dlscerde.

eapad taii

se-

binele de ru (Mt. 25, 3

responsabile; Fiind, dar, lucrtori cu HHsios., v ndemnm Iul sa nu primii n zadar htrul vreme poDumne/eu. Cei zice La ascultat i in ziua n-iviifi te-am
:

mpreuna

Eseitii
wfi,

judecata particular, deoa-

mlntulrU te -am

ajutat
iy
t

lat

acum

fiecare

poart

sarcinii a a

{Gal.

vreme
luirii.

potrivita, iuta
tll

acum

4 &),

deti are o responsabilitate

Cor.
fi

12), De

ssma mnaceea,

personala, smgularlt.
ii

inirii.

Flecare alarM singur spre inta mnrftCUr Eieeare ie lupt de a

l'j

e va

jud&va

dup

contiin-

a l

floscui

drept naintea lui

5,
4).

Dumnezeu
t

(Gal,

Exist judecata general, uit m, cfad toi se vor prezenta mpreun foamtea lui Dumnezeu pentru a 1"
:;t?

legea &a (In 6, 45). detr tradiia ascetic, un accent osebit a fost pus pe experiena ndin aceasta vlaa\ ca stare spiripreeahatologic, a Judecii tuala Precum prga chilu Dumm^eu nurilor vegnlce c B icuns in sufle-

c
.

dreptate** Judecai apare Fiului fin 5 t 22, 2730). Drepeste fcuta cu buntate i mil: tate
fa
i

arvunUe buntilor lucreaz prin Duhul si as

|-,.

i,.--

lor r

aa i

dflruiesc n

ree/ite
,-i

tuifra'i

Qrrmrjnftor
U\

*b<
Ifl

mpria

Cci inimile drepilor, vieuirea cerurilor este

rr

,!

tfc

rfrip t&mrt
/irr.irJn
fli

jmit
tntta

s*e*

M^afp
m'7iin
/ev:.:
tta
i

ni

eu

tul

Dumun
r ~

i
. ,

pn pjtn
,

nu
(

su
+

virtuoasa, precum chinurile, deprinderea patimilor (Grigore Slnaitul, Capete tu qgpos&H* 38 In Filoc. rom,,
t

Jnfujrd'dj

o.i.-r

?m, joJ.'u^ t
ii"

<&

un

pumn

voL

'i',

Tdrui' 1

bm
'
-Ml

Wn^'e"
*Dq<j<5
'.'

ntiJn

tiin

Aceast con^ *e permanenta a Judecii

p,

102).

twulul,
Jj-jie

i'Jif\ir.-u

iptuiilat.

nii'ifi'

ui

/
l'i

ic
,-:-.''
.\-

Ce/ ce n *b lUWJ
lfl

cei

iv

,vv,n,i'"l
,

atept
oprJ

..,,..

P^rtjuni
*d

mi
)fi

poete

J/ncra

!;.,,,'.

urcd

?FL37,

ti
c&toi
raft,

nu

pot

ti

jmik-ditfii

ukc h

fugetwtte mi* jlfluac 5

mtioUvi
tfe&

Cuvinte

rsfrnge n vJrt.ut.eu fimer^nlei de cu duhul nu vor tu ucu cel smerii smeintra la judccat-fi, cci -ntru renia Lul judecata Lut s-a ridicat (Ps. S Fapte fi, 32 33). Cine este jud u e/Uarul ? nc din timpul vieii Sale, Ii^us este cunos;

21M

JUDECATA
lui

cut ca trimisul
Iu sfSritu]
i

Dumnezeu

cure,

dena pentru ngrdire

cere
;

sau ntoar-

va restabili drepurile lui Dumnezeu va separa pe cei buni de cei ri El are lopata n min l va curai aria Sa si va ;jduna griul n jltni, Lar pieava o va arde eu loc nestins (Matei ii, 13). Aceasta n va face la a doua venire,, atunci, cind va judeca vn i morii. A judeca nu nseamlumii,
;

apoi in inriurirea planul rilur treac bune l rele, fiind ajutate in lupta, dup cu vin tul Insl.ivii-

condamna, ,u jude otit, Bsus Se comporta nu numai ta juri um tar, ci ca pastor. El este BuIn^.i
ii
J

r?i

(Ioan 10, 1 In), nul Pstor Cart vine sa adune oile risipite (Matei
),

pnteceie tiatu-s-au pctoii din maicii tor (Ps. 57, 4). Judecata cea dreapt a Iul Dumnezeu se arata, prin urmare, pentru ndrepta prin pedepse si fapte, pe unii pedepslndu-l. pe alii mi'uindu-i, dnd ca rsplat unora cununile, altora chinurile- Din cel pedepsii, L-ci dlnt! slnt cu totul necredincioi cei de-al doilea, credincioi dur t&ti

dup

15
j

24 )

sa

le

hrneasc

si

rivn, de aceea se pedepsesc cu iubire de oameni. Iar cel ce s-au

le
7,

conduc
17

la

m intuire
20). El

(ApOeeHpsa
vrea ea nici

fcut de&vril,
in
i

fie

virtui,

lic

Evrei 13,

pcate, vor avea

t

rspli le
voi.

cuvein
7,

ima din ele s nu piar, Iisuh are adversarul Su Satan (Matei 4, \Q) care poate domina i tiraniza omul, dar nu-1 poate ucide. Lupta cu Stan a nceput itc
t

ii

leu {GrigCrie Smultul, 40,

Capele

aq&lh
103).

Fi loc. rom.,

B
erafrr

n r r

ii

f 1

E>,
.

StAiilrjai-

Futfa'Ti
;
-

de ald Iist9 lii|jiindu-Se contra suferinei l bolilor. Se lupt adesea 'ii Satan (Luca 4, 31 37). In cele din urma, Sutan va fi nvins arunc; ntr-o situaie in care va fi tiranizat fif propria Ini rutate (Luca 10, lflj.
: i

port/CLt/ard

tftipi
-r

r.,U'
p,

Ir-

ri'.\\i-

vn

fiass).
fui

i.

Skvui
"1

D.

Bcilu-

lmjttt/t
Stadii
p,

jSuififriSiCu

FHx-<'P

ii

rn

T&GlGtffr?**,
Iart

Vj,|

[t096)

!> W,

53fl 5S3i

tm

ca>".-

picUtul
fl'flSBJ;

$
nr.

&Tiirj
a Judecata

CfcSm*, /nngd B ixczlca t li, j>, 557

PpftT,

"

in
i

lumi] acesteia (tn

3,

19)

dup
si

cuvn tul Evangheliei, st in necredina celor neevlavioi, potrivit *Iar cel ce nu crede s-a cuvnttjlul
:

C-Un GaU-riii. lablrrn ilumneivtaxc tf Ortodaxtftn, cfccofn din urmd 1n

r

.'.-

Kl

[n&h
lea
t

nr.

p.

179 ')5
r,

S*ts*tti*ft
pirri^&^JJoj-^
.1

CiuIn

Sfjaftt

In

fUeBhf

o&indit:>
H

(In

3,

l$) t

ne a

ne cu zurlie

de asemeaduse de provi-

SJ.ij,

XXX! flM},

10,

p,

572

53G.

K
KENOZA
tt ilire]
:

[gr.

konosis

de-

s
lui.

poat

l"l

Identificat cu Fiul

Omu-

ertare, condiie

de smerire, dtr usau starea de deertarea

El 5-a cobori t

aplecnd ceruri-

le

(katabast) pentru a

arta
j

c
un

lOO-

pe oare Fiul Lui Dumntruparea Sa ca nezeu o asumS Dumnezeutot de ascultare faa de Iul -hi put ii iul n Caro, Tatl
de
ii

goli re-

nomiu
de
uyi

m intuirii
uitare
$]

nu

cate o nchipuire

ir.

(phuntasla), ci o realitate

fapt

de iubire.

<

I'

Duimezc-ii,

mi
Lai

rpire

socotit

El

Com/epille despre kenoz au determinat diverse curente de spiritualitate,

cu Dumnezeu, ci S-a daabrcat (ekenDsen) pe Sine inyui,

a
fi

in Lor:

n scrierile

[Uoealiee,

k*m-

za este

mod chil

iubirii

umilin !.'!

de

rob luind,

menea oamenilor fri h un om, flindu-Mi.

1

fdndu-Se asela nfiate ofi-a

cretine, virtutea pe earc diavolul o cel mal mult, fiind contrar detest
li

smerit l N-a fcut asculttor plna la moarte i nc moarte pe cruce (FII. 2* se 6 7), Dumnezeii este iubire care
i

mindriei l
di li ho li ce

al avei

dearte, atltudiii

prin excelen. Se

cunoa-

de pild kenat'tsnutl rus, curent umilirea exagernd care. ascetic,

te

apleac
gi ii

la

starea omului.

In

teoloto

Fiului

bi

faptul ntruprii, a

promo-

sistematica,

kenoza nu
s

st
este

unirea ipostatic n slne

ci

vat o spiritualitate baza ta pe aniKenoza efcfc personalitii. hilare

ti

consecina
ii,^
la

a acesteia.
este

In
iubire
:

Hristos,

mai degrab
cehdentl
pul
lui

o atitudine de

cord--

Dumnezeu care

devine

de

ascultare-,
:

dup

chi-

de pcondiia omului ctos l de muritor [Evr. S, ty, penda acestuia posibilitatea de

i

laLor
I

Se fac* asiL-ulTatlui, vlndecmd propria na asHrlstos

i.EI

'ii

.;

a ;;iii:.;ire.

cu

<-eea.ee El

trece

spre

Dumnezeu.
n

Dup
la

Chirii Sa,

primit de la noi
far de care

ca noi,
exista

al

Alexandriei,
Tal

ntruparea

pentru noi modelul

devine unei ascultri

Dumnezeu
irea Sa,
.

tinvtuie Dumnezestarea de
de
^slujitor*
cel

nu
1,

mmtuv
p. 38).

pentru a cobori
chip
'Ciwin'tul
Line,

(loan Damaschin,

Despre Credina
cit.,

n,

In [ral

konos).

Tatlui

(dknecu-

ortodox,

III,

trad.

prins, din
nezeu,,

Nsctoare

de

Dum-

Dar ticum, r:2icJ fat$lJ Wi s-a V&toStt <K3tc kjme uin vc-nirco Lui, nu a rubarli
n

S-a cuprins, mtrupndu*-Seis

aiJrefinur.
si

nu

n Joc,

pentru ca astfel Fiul lui

Dumnezeu

vdfnr

jh'itvrnk, cJ

ra

Hi fffel lnrtooploaie lin $i cu pi-

232

KENO/A
picura iftr-pe rfinlnf.

cd turti ce
!

S-a

u?-

.t

VDffe/iwU'Jie

nou4

a/f

ch/p, Aceasta

s-a petrecut
..

clnd a acoperit ca pe o c<5ttu ard mir/rea Lui su& acapetamlfitui puM $1 a vurfjri Intra jioJ cu noi, pfiii
pe
nare
5J

nu ne tnapttimlnt&m vetfereo Lui* saac timl. Cuvinte def hX, .i. XX, 2zi FiOfl. rOM-, voi, spre si:
si

vorbind cu

no/,

sfi

'

Bibliografi.-: Nadji Gorcdctky,

',">

acapertfmlrtful

1-a

ntocmit cu

HumUiale Chist
s.p,c>tc.,
.

in

tindem Russian
1^33
;

vota LuJ
!<;
d:-

ti

in sinul Fecioarei si

tt&c&oaera
vffl-

r/KH.T.'i.'.
.

Lation.

n.

Sta-

Dumnezeu, Matfa.
pe Ei ca
Ilirai

pentru

.,

JeOJogj'rt
p,

Dogmatic

OrtodO*&

zlndu-I.

din

neamal nmtrv

Voi

84 ,

L
J,

i\

UD
n
t

E l

l:

.,

tui,
ca.

la sllirtul zHjb!
,.l

Vi.'.-.:hi'.

li,

BIbi rica a
i

re-

no&cut,
blic
'ifji.^

din
i i

nitul

ei

pu

o njerr drepteie rugciunea

ii',

fMarcu L<. de seari SS se

26-J
I

urni

Lauda: !
'ni
...
..

ni

ii-

ori

Xj
";

Judoi Lile
ii
'

llfi.

pentru Vni ltHJ.

[pa
i.i

le,

jerj

,i

ca turn ia 1 ridicarea mlinllor mede sear (Ps. 140, 2). Se

i,
I
|

meu

Citesc
12:
lui
IJ

I)

;
;

ii

-i

Hne Mj.ii. sriua dimineaa i

voi
(PS.
Vj.si.i

ac care

Llmi

(103,

MD,

14 L,

amintesc Separarea
prin

omuInvoi

amiei

de

Dumnezeu

pcat
pi")

"

v
I

-l.

.1

Vfl

r-'i

'iului pe

mint, corn-

Ni.:nl

parat

tit,

numrul

tor

de
din

eli itn

i,

ai ale
12)
-

aminte Duhului Sfinl

i

cu aprinderea Lununuur, m-Unftatea cinl rug.eluneu Si Sop&t,] i.irlml

Ti

vii'-M'iniUii
i

II,
li

1:
1

>

Stulte

>:.

ii

~i

..ii
.M
vi-;,,!

?\ r
i

rugciuni,

cu

anumite
a
i

mu

te

din Ja-

titulrli,

um

ci

realizat o

ii i.i a sfintei alave Pa cerc }>.'., a Celui i'.in'i de moarte,, minlul, Fericitului, lisuse l-ristoii-i'. venind ia apusul soarelui. v"i<'Luiiil.:\"
I

'lui

Sa Hsus Hrisf
[2

TTQiicuY.r mi.

ic
i

rstig-

ni

cruce,
'tn
-

cumpna

'ept%,
dat au:
h,

n
I :

Fiul
.-

i-u
!

.!--1 '

(Mutei 27,
an
-,

o$i i i

'

l'

'

"-l

u
ile
i

n :),

ar l&ud < pe Sflntul Dutl, Dumnezeu vrednic eti n toat vredat de gla'suri cuvoalui Qumaeaeu, Cel ce dai s, Fiul viat;!, pentru aceasta, lumea Te B^zr>'!

ii-in.:

&

de

<

pe Tatl l pe Fiul
;

Iu in ceasul al

nou
;

Slujba
rul

ferind
Lj

'

(Ffipte
iltele,
ti"?
.ii

3,
<

1),

veifte

fcr

ii-

or ce

B.'t,

B4

i
..I

tropa-

-(Vi
noi,

ir

nnn'ilen,

peni
trti,

eu trupul moarte ai fjusoartf uralul trupului ti&Sr

tirjsl.rj.i-i;.

Dumnezeule,
noi .
P,
1

mntuu
' te
i

,;>

pa

- ,

ne Hmtos
1

exprii'-i.ir."i in rugciunea Jui SfmeOfy pun 'ii-iil de Dumnezeu (Duca 2, dnt'J cu O^ie im-m) fnrc ! .-.iu! fti deschizi Acum libereaz pe robul Tu, Stpne, dupil. nivlntu Tu n pace'J au v.'l u o iiM
Bueiir$s
venirii
Iul

rinim

t* -Lt

'.

numit
'''/rr

^.viioli.il.

l Mfo-

tnruJ
I"

lumii.

sau ffiujku de satir amintete perioade Vechiului Testa''ni de la urnii la venirea

1

care al glt-o n.'Ljii'i'.i feei tituror popoarelor luminai s,pre descO[if>rrea ne'amurln "

mntujfc

rr

-i,

pe-

slvii poporului
i

Tu,

raei.

li

pe

pi

.i

Iul
ii

Dumnezeu,
a
.

iC!lm: i-

ba du preg 'vc-ii ea se
Ffitetl

rnlntuirii
;

De

n-

;-..-iv''-

rte
La

nchise.

cu utile lBapusul "rxire-

de pocinnde la n-i'-eputul rvepij m $are se i: " Rduore*arrune de moarte, la care ;>e citesc psalmii 4, 6, 12, 24 3D, 40. La Pi-i vece rn ia marc, pe In
Pii'""i.'
i

da

('--M'

lauda,

2U
ga primit CU

LAUDELE

142

se zice
lui

rug

dreptii (Maieahl

dune a de pocina

Mnase

{Doamne, Dumnezeul Hor drepi, nu ui pus pocina pentru cel drepi*

pentru Vrfiam si I&ac nu p-ati greit i'--,
1

r?i
1

laCOV,

care
pa'df^

ai

pus

in mie pj'cv'itosului, pctuit mal mu ir dec

rii)

p enl.ru
;

tare n-au buget-o rii, dar care ft-a alezat in cai ini un,r- 117, 22), Se citea p&al chiul mii \i, 37, t32, B7, 102, 142. Utrenia aduce n lumina faptul ntruprii l
ii

2 ti), piatra pe n seama zidito3,

1

im

ai vierii

nisipul

m- l

-Dumnezeu

este

Domnul
;

Doamne se efea" troparul pe altul ani puterilor, l'ii cu noi, fflr de Tine, ajutor intru necazuri, -i avem, Doaraisa l puterilor, ml-

S-a artat noua. Cele mai im sini. portante cntari l rugciuni

JBunevestiri, cfltavaslile M,ih ii Domnului (J.ucu

Magnificul

Cintarea 4ti l t C&tBVasiilc S'inld

148, 149,

luiete-ne pe

urii,

Invierf,

Umdste

Mievotoapici este o laudii de priv f^here, in amintirea nvierii Domnulul, a judecaii viitoare l a celei de a doua veniri a Fiului. Rugciunea de la miezul nopii este amin^Hoa tit de Vechiul etmen't
:

tea, ridicai riiimle voastre spre cele sfinte hmacuvn'fcai pe Dom-

Gloria 5n excclsis Celui ce ne ai arfeW (Slav noua lumina). Partea cea mal luno formeaz canonul, adic nou cntri din Vechiul J Noul Tet ment. Deoarece amintete nvierea Domnului, utrenia se svlrete CM

Doxologla

i^

{Pa.

15%

uile

mprteti
La

deschise.
ei teite

nul^

(Ps,
:

13.'{,

ment
Sila,

iiL

de Noul Testamiezul nopii\ Pave i

2)

Ceasul Utrenia
16)

SntEi se

unit
(Ps,
100.

cu
rtS,

nceputul

zilei

rugrvdu-se

ludau pe

Dom-

nul n cin ri (Fapte Itf, 25), Se citete psalmul 11 ti, se rostete Crezul, se cnt troparele Iat, Mre nopii i La le vine la miezul
:

Se

este o chemare la si citesc palmii 3,

rugciune

treilea amintete trimiterea Duhului Sfni peste Apostoli, la Cincizeci me {Fapte 2, 15) *IJtoam-

Censul

al

se ziua cea nfricoat gindncr* i zice rugdime de pomenire a celor ee n ndejdea mviern' :f\ a viaii venice au adormit?' i B celor rare n cucernicie si in credina a-aa sj vir'-it .
ii

Cel ee pe Preasfntul Tau Dun in ceasul ..;ji trimis apostolilor al treilea, pe Acela, Bunul*'. nU-L
ne.
i

Ti

Uir&U\i sau slujba de dimineaa Vechiul eaie aminti 3 adesea de ' 'Dumnezeul meu, Testament Tine Te caut dis-de-dimi'i.MiV (Pe
:

lua de la noi, ei l nnoiete intru noi, cei ce ne rugm ie. Se citesc psalmii 16 i 34. (Psalmii 53 '' 'asul al ai se face n amintirea crud! [\Q)

tt&U

Iu!

li-ius

fiCel

ce n

fciua

6fc

1}
;

meu
$i

rezoul mmtuirli mele, ziua am strigat \ noiiptcu naintea Ta*> Ii ir ctre Tine. eu (Ps. 87,. D;
na.

m Dum
87,

Dimineaa dimineaa voi

;

vei

auzi glasul sta naintea Ta

5,

aselea pe Cruce pcatul, cel eu ndrzneal fcut de

sul
al

In ceaal pironit

Adam
le,

rai,

zapisul

greelilor

vei vedeai (Ps.

3}

Doam-

noastre rupe -l, l-fricoase Dumnezeu-

ne

m n tulete
|cjr.

pe noi*.
r

LEGfc

noTin>s

lat,

Ies
|

nor*

Doamne, tn atrtgat ii dimineaa rugciunea RfteU Te va ntlmplna^

Utrenia este o roci pi talare jOXOlogC a istoriei mintu irii nl'AptuJta de li^us Hristos, Soarele

In Veniruire, verdict chiul Testament, teea (Torah) este

m,

lege,

(P&

14).

porunca dat omului de Dumnezeu,

Ca

norma

binelui

libertii
liaus

(e. 20). In

Noul Testament,

LEGE

235

Sa exercitlnd autoritatea de-slavtor-pr noroc, tar de Bineze aceasta Leg^ Veche (Matei
Ilristw,

u->te

un

ujt patical

tul lui Dumnezeu torul (Gal. 3, 20).

personal, acntrupat mijloci^g

:i,

1),
1

Instaureaz
:

cart

Se

Lagea cea nou ii concentreaz n "porunca

cea nou tul Precum

,i
; :

hS
i

vh

iubii vinul
Iubit

pe
voi,

Eu v-am
vi

pe

.!

si

voi (in

:-.

n,|..

1:.

Iubii unul pe ulLegea Vechiului 34),

Testament, mai ales

prezentai
riseilor
.

aa cum

a fost
fa-

Legea boului Testament este *Byanghelia lui Hrstw, Frai Lui Dumnezeu.. (Mc. 1, 1), *Vestea cea bua. Spre deosebire de Lcijea vetfie, care ere o funcie pedagogici i U pifU^'c, Evanghelia este o tfi^fe a libarului care firuete puterea
J

religia

l morala

bertii i

crturarilor, nu mal este intotui criteriul sau poarta de ii are In cretinism. Daca Legea Btfl dfll prin profei, harul i adevrul i-au dut prin li&is ITrist.na {In l lBua vorbete de povara inu17). pi j de jugul insuportabil Interpretata m era ggtf, a$a cum

a libertii, a bucuriei l a fgduinelor. AstleL, poarta de intrare n morala cretina este libertatea harului, nu ccnstrngerea legU i u pedepsei. Cred ini a e&te un aci de ascultare in [ibciiate,
i

rscumprri

nu observarea

^fj/f

din

supunere.

man

timpii]

Sau; Venii

La

Mine

t<Hi

cei

ostenii i mpovrai i Eu vfl odihni pe vi>L. Cftd jugul Meii bun l povara Mea este uoar (Matei 11, 211 30}, De &ltf*t loan Boteztorul recunoate Imposibili.i

primit' In Biserica snt Cretinii prin har, care este darul fji mediul libertii personale. Macini Mrturisitorul a formulat inv^.iniri despre cete tri ICfgfi a, Dd-eamn care n a t u ! prin afinitatea !a o via rannaia i solidaritatea fireasc dintre o.i'
i

ii

tatea morala de a irnplirti Leoec veche dnp.i litera ei di? aceea singuh

atitudine etic ce se impune ca concluzie Vechiului Testament s-a Pocli-v este pbetna (Maici cerurilor :r ii.
ri
t.\
:

Cea ser 1 s fi, care promoveaoaegalitatea l dreptatea Intre meni prin fora dreptul" ii i frica

meni

de pedepse

a r

L,

nva
;i

iuljini

pe

alii

rare ne in chip

i-.

mpria

2).

Pentru apostolul Pa vel, legea este instrumentul lui Dumnezeu, l ^nu iiCd Legea ne-a fost cilinvers ne il/:i spjv Hrlstos, pentru ca s
:

dumnezeiesc^, adic &a aplicm alDumnezeu tora (con om ia pe cure iuaplic;:!. G nou- Peda^u^ui ri-

vln

tadreptm
E;j

din credins (Gal. 3, 24

).

are funra de upeda^og, in sens

de ghid, dar cu nu ne salveaz Ea liai icnsu pcatului, ci culpabtlicure M dar n-a. adus minluiren, este harul tui Dumnezeu dat n li sus llrtos (Rom. 3, 24), De aceea cretinii nu sini. primii n Biseric ctdup Lege, ci dup har, prin credin, Ledintre raportul gea veche indic Dumnezeu i om, dar nu face trecerea ntre Dumnezeu l oameni, cerc
,i
1 i

prin Elre, prin lege l prin Duhul pbtrvH cursuMaxim, lui istoriei imntulri Rfispunnwi c&tre Taloste, 13 l f4, 5fi, 410 vo. 3, p, 5B In Filoc. rom 413). El spune ca n nceate trei comoara cretinisligi se rill a
rc exc-rcii
r-lai'l

mat

i .

legea scris ete reruperat, cu adevratul ei sena n Noul Testament Sffit eti, Doamai nostru, Cel ce ne. Dumnezeu

mului

Astfel,

artat pe Macabei nemicai pi na la moarte n credina l preiianiile printeti Iar pe Biserica cea de Gub Lege, ca pe o mireas pn la veni-

ttfl

LBDN CEL MASE

ni

rea iubitului mire,

pzit-o mtreaTreimi,
[i.

g&

(ati$$ul Ceati edn a

.

Sjtrttv.i

in

S^

1973,

S50J

LION CEL MASE:

Roma
t
'

episcop de
cel
dlhti!

u celor ce ainc pe mare departe l. Milostive Stplne, milostiv Eil noua, de pcatete noastre t ne mUulete
ror marginilor pmlntulu
I
. i i :. .

intre

440 461. E
estl

pe noi*.
corist n biriecuvinr LU-iului, untdelemnului i, vinului, care timboil-* reajl elementele de baza ale existentei umane fizice. Este important de subllnial nu tn rugdun de ' de amintire binecuvlntafa face nmulirea l rrngerea pinilor ctre Ii sus, petitrU fl satisface ncvode hrffl S mulimilor care~L oscul km V*L urmau fef. Matei 14,
i',

vorbete de primatul Bisericii Romane, fcInd legtura ntre? paPeLru Iciu] episcopului Matei Ifi, 10} 'Jomul de^ de Roma. Lucrarea sa spre doctrina persoane] lui Hrlt>,. mpolrrmonofizismulul, .i de sinodul din Efes n 443, dar ficcepUti.fi de sinodul de Ui Calcedon n 45 ; Ei susine c$ Efriatos are o na turti divina deplin i o na tur umana deplin Car s alb; oan Lcon a convii '" imnul Attla t i'.::. aivtee Roma dup n. In 452 l ' M' el de Vandali in cerii P
ni

Partea

a dftUs ..-'

Petru (*Tu
.

,T

^>-

:s.--|

i.i

'i

r,

toamne ftsuse Du mnezeul n o % Care

21.J
!

nl

Hrlstoase,
ai

hi necu-

'

eele enct plni n pustie ; ai turat cu ele cinci mii de brbai! ansui blnpcuvjnUvi?;! i plnlle
vii'kir

>

ceste,

griul,

vinul
ui

i untdelemnul
ele
in
sfinit

nt*ifff

nfiei
:-'i.,-

[Tcn-y c:li-dw5ck, Ffte

)
ba

i-

nmulete pe
sta,
i

ten

fer/y CMnr.F,, 1>enriub BwjJw

18&
I

tp.
dl

201 utotil

ars aceusta i
ncfinri

:>

:.{.

ri\
*,

sosi

lumea Ta-. Aiui

irstriilrrn

vor1

nwH,

fi "i:ii',

Bin

rie

LITIA
.

slujb
%\

tip
|ii

uvii'n.o

{griu, n pagelor aduse de credinvinjt, untdelemn i-n i.ihi de o rugciune de

cuvntarea ^1 nu se pot compnr;i va sTintirci 31 primirea si'inrei Impr&tanii. Toii:;!,

EullrSte, bto * mprirea artoselor

.meselor
.

ii:

este

Indiene

cle-

si

n vr-:

are a rmili milostiv

;

-:!

lui

Dumnezeu, Cei
siivr^e^te
rin

mentele* rxistenei pamniului $3

Se

in

inijttKHl
.

bisericii
la

fsau n

d.

In

timane, roadele Hn extindere ntreaga creaie. ,sirM recunoscute J primite ca <dar* de acwn, In ti nltii' are un ier euharistie de

ncheierea vecerniei de seara, d ir mai ales n lecprecede tura eu priveghi rnea care hramul bisericii marile srbtori biser cei l Pa J't^ ta t!i este co m pu sa din rugMunt fie Implorare a mirel'T invodnd numele lei divne forme, i/-'i comuniunea ^Tinilor *,
i I

mnstiri)

mulumire- Bineeuvntarea

artosalor este prima ircnptri de n il^re n ct> lor rente spre planul sa. -w mental, dup A rnclniala c celr create snt
tjiniM-Livmiulc, cele WrtecuvRtnte snt

sfinite,
f

cele

sfinite

sint

iinprta-

:iLe.

Inclusiv sfinii leali. Dup-* ce tace pomeni rea celor ce >"i adu o prim sele i pentru cra s-au adus, cal vii.
preotul rostete fi) i'Auzl-nc pe
:

Ru^ciun^u de bmecu^inture este precedat de troparui Nsctoare

:

de DumiiGKeu, Fe cioar a ct^ eti plin de

bucur
dar,

te,

Mrie,
. '

tfabisul (Fsl 64, noi, DumrieJteTie,

nrldejde-a

DomnuT

cu tine,

Bneetivinta-

M intui torul

nostru,

tutu-

eti ntre femei CSte rodul pmtecului

blnecuvni

Lu,, cu

&s-

l.miXUHJE

'AU

cm
tre:;

pe

'vl.Mjjiii

i-ii

ii

[M etelor

noasi

vidual,

.iu

rugciunea
Iu

particulara*

i urmat
ce cuutj
i>e

tfe
li
: : i

Bogaii au srac
cei

stihul Ps. 33, 10 .-ii: lmnsit, iar

ii

Alei ne vom referi ari&tic.

inunjkii CU-

Domnul nu vor

lipii
l.ur

binele. J-.ci airit, iruri mprirea artoselor ?l ertfa cu untdelemnul la'necuvi'n1.01

ce

i.'iL

Lifiat

rm ine unu

din

cele

mai

slujbe ortodoxe, la care deplin cei prezeni. A-cea? ta din cauza efl Dumnezeu invocat este un Dumnezeu plin de umanii.iir gj care -c ngrijete de exlsieti*
li.-i.rtctpi's

populare

Indicaii eseniale despre semnificaia cultului public i despre pracrrjhic-i euharlstlce se gsesc iu Nqul Testament, De pild^ fa legtura dintre celebrarea Euiiarlutiei j propovdulres Evangheliei (1 Cor, 11, 2\>), dintre Euharistie l Biserica (1 Cor, IU. 17), aspectul de
l

la fleica, i!r

rului

mmcarea i butura poSau, du numtii a Bisericii,

i

i a lumii m totalitatea el tuiete ne pe noi l lumea nmulete pe ele... In toata

Tl

"Mi-

m*<,
lumea
Bu-

Liturghiei (Evr. Iu, 113), Liturghia este ulLoi de Iu templu, unde orice preot liturgliisetc n L'ieare d (Evr. 10, el". Le. i, &3) l :; Tace orice slujb cu carae unde : religios, A'.Llel, ucenicii 'liturjeri.lVi

l.i

$hi$eau*
apostolul

Domn ului

(Fapte 13,

:<.

BiljIlogmJ]":
.

Utur^hier,
p.

ElB,

ghiskorn
iii),

Pa vel se numete *.iHnral lui HHstos (Rum m,

;'i.

nil

"i

Lttin

33-^17,
|eil.,;-ii.|M,
laL,

U.m.ngerii sirii ^duhuri ghisttwtrex (Evr. 1, 14), trelia

iar

LITURGHIE
i

[gr.

mlnliterlum, offlcium
tiLLut
1

slujire

sibu

public, oficiu sacerdotal la iNn| in vocabularul curent, Liturghia are o semnificaie resirs B, precis,, desemn nd slujba celebrrii 'uharisttee sau o fin ui divin Tainei Impir (panici La oricine, noiunea avea un sena mult mal cu prlnstor i &> referea nu numui la cultul pe care Bisericii ii aducea n C( mun, public, in Locaul de rugfl.

ortodoxa care ntr-o mare msuri se identific eu pstrarea cultului liturgic 11 e- a transmis pe linmrturiile po^apostolice despre practica Liturghiei; Didahia slifttu-

Iustin Martirul, Trudi*!', Ife u lui Ipolit sec, III

lni

.i

tuiile ctptMoice sec, IV, de origine dran "Bvhtoghiul lui Serapion si.v. IV, de origine alexandrin, liturghii de Lip bi5] zantin fu Ic sfinilor Ioan -Hrisoa-

-^oConstia

une, prlntr-un ansamblu de ricuvinte, simbotuii i gesturi rituale, ci l la orice serviciu pentru
turi,

tom i

comunitate, nevoile ei. Colecta pentru ajutorarea sfinilor este numit ^slujirea ace .stei ofrande^ (2 Cor, !!, 19), Astfel toi cretinii sint
slujitori

dup

de Bran (LtiurjhiQL sflntului lacov sec. IV V), de tip alexandrin (Liturghia aliatului Marcul. In Orient o mare importanta au avut eomeo. :! unor texte li, ii'iiie litur.
cel

Vaile

Mare),

(leite ur-gol) ai

iui

Dumnecw-

turgice fDionije Arcopagitul,

Ma-

zeu*
V intui

(Rom,

13,

6).

De

altfel,

din ergrort funcie Lucrare si {noipopor. In sens restrlns, cultul liturgic este sinonim

deriv

xim Mrturisitorul, ElTem Slrul, Nicola Gabaaa, Smeon al Tesulonieului,

luiui).

C'he-uan al Constantinopo-

cu rugciunea publlca t n romuri, organizata sub responsabil \-U stea BiseridJ

se

deosebete de cultul indi-

Liturghia ortodox face parte din ritul blzan Un sau de Con?;1:anthiopul, care este unul din riturile liturgice

MTL-RGlHE
23fl

alturi de ripracticate cel &Maa i tul asiatic din Font, de eu ncepi nd de cel egiptean. Deja cu formaocolul ai IV-ea. paralel metropole CWrea marilor centre l Honja, Ietinc (AntiOhia, Alexandria,
n
k.i:virit
n

Capadoeiei, constituirea ceea, Erleaa), se observ, particular liturgice unor rituri elementele rare pstreaz un i-ormin
rusalim, Cezarec:.

M-

de

ale lifctfffWw* cun \, ar ..'. Doua familu ttfiAf6rriu:i eiihririnllc. cunoscut* a liturqice snt cele mai oum'- pentru Orient. KtartffiMfl

baz

V-ea era n uz in secolul ai la Constanntreg Orientul i fhlar Uturghin privete Unopol, n ce ea se Darurilor mai thante sfinite, un) celebreaz (de 15 1B ori pe mimai in cursul Postului Mare, spiritualitii orttdi re potrivit perioada de pocina, o constituie riturgMa nu deci alitur^ra. Aceasta uecomporta prefacerea euharistie^ sfinite >nrece Darurile au preeeran ir-o Mtur#fc*e" uuminicala de V*In reaUtate o slujb-1
i ' i

IM

1,i,

fiind

wmte, urmat de mprtirenu este simboUcS

Antohia

Occident, ItturSfhta

Alexandria, iar pentru roman 5! cea

CttttJfcrfttfc

U( urgii id Pe ntru Nicolae Cabasila, altceva d-..riL o reprezentare

a
I

mUcan*
p( -i, ,n

ambele pr* diversitate universale, este 6 mare

ae
ritur
n

acestei eaU;Blserl C >.

lui operei rom- mici posibila >P flrKristOB, pentru a Eace t-^.LlclcicrUei^tlclparea rc;:l.. la

Uur$ce.
principiului

le

ffirstfceraa
j
%

atanne^wu

baz-i

diversiti,

(}h r,

patricu organizarea marilor aarhale orientale (ConMantinOpolt nttanUi i Ierusalim, lexandria,

odat

ieste

Adunarea viaa i toate momentele din

!.).

u u [ Ifturtncfl /|'tr*j
lui

acestea sji-au IV-lea. partiruliir. Impus ritul lor local, de fapt Ritul bizantin, care deriv din ritul de Antiohia i cel de .OegJJreea s-a fixat n cele trei tfiwrff cea a sfintulu Tnan HrfijosrJasiCS
in secolul
al
:

lucrarea rscumprtoare a -enormei mmToarte dimenaiuniie pomenirea tuirll snt reactualizate

i-.
:

mm

rscumprtoare dm trecut, totdeauna pentru svrte odat 13);iumpmam (^i _Evr. 9, ca da Hrlstoa care vine l Se Ui'i
actelor

cel Mare tom, cea a sfntulu! Vttifc i Liturghia Darurilor ma toatele

structur, Jturghi, care au aceeai m l rituri l rugciuni ^nreliin-au schimbai tv recente, iar ei* Uxat in nul tor general rare s-b
( ?
.

nie

fl

textul

actual

al

acestor

atepcredincioi re sta pe trotarea ntoarcerii Celui liturgica se nul alavei. Comunitatea comtminrefacc prin Kuliaristk n
mincart(,lllt>r
;

"Ia esWologtci Ste sld? Doamne, din afnl loeaiL Tte

:

W ^
1

U-olul al rV-lea. ^^fj^ntuta! om On I-lrlsostom, care deriv din seec|1M de Anllehia, adeverit Litwqhi obisnmi lui al faU-le*, mai scurta a Bisericii bizantine, fiind Vasile, de c dect cea a sntului testul rugse deosebete doar prin
i

iau ne scaunul slavei nr.paraiei ne inteti pe noi. vtno ca ii rat*J cu Cel ce itis Smpreun ezi.iair^ n .hjp nevzut impreteologie cu noi etfi. ntreaga ir

,.-,

a L^ir-^rrd

%M Eu
e

st pe

principiul ca
Jertfa
:

nu

.Piln.

MA

sfinesc

flfgw^ JJ^

euharistie* ciunilor anaforalei de rece ori rare &e Bvrseta numai atestai pp an. Exist iiv-riurii care

prin

adevr

n Trandelor

nu numai

sfntului Vasile,

autenticitate Utv.Tghfa dar l fptui ca a

ffi ortodox

{in 17, lfl). oafara de rituala! pregtim je(prosecraidia). caro a

ritual

sine,

Liturg
pftxfl

cuprinde

dou

pr^

LITUKCU-ttE

sw

puie

:ivinrl

Liturghia catehumcnilor, care, m centru lecturile biblice i

omilia (liturghia cuvntului), consti2* partea Irervgmatica aau misib ttiie

nai

fiind destinata murilor'' (Luea 24,

i,
i

^tuturor
4-7),

neaI

la

special
bote-fl

Hor n: se pregtesc pentru

Lirttf$fia

rugciunea de muluinimile mire, imnul Trliaghion?, cuvinteleanamnez, aducerea, de InslHuire, invocarea Duhului Sflnt (epieleza), consacrarea sau alini rea darurilor, (pentru dipticele mijlocirile sau Fecioara Mria, pentru sfini, pen-,

credincioilor sau slnaaa euharistie^ adic partea sacraim a.care este o slujire comuna l slujitori a poporului liturgic unei eor> L3 n d forma Uni EofI

i
li

tru

ol

cei

mori i

cei vil), slirsitul

canonului

euhLirisi.ii'.

"Rugciunea

i|

i,

Domnului,

r.i^adunea de adorare.

Unul $flnt Sfintele, sfinilor, ridicarea i ringflgft (FU. 2, 10),

compartltsui, Liturghia se deschide eu oxota gja ulnitar i ectena mare, adic

ti

irri

;]

A ^neului, amestecarea cldurii

on)
ritul

(ze-

toate

acestea fac parte din

o serie

oe rugciuni

vocarea numelui
ne miluieftew
iri
I

luf
,

minite de inDoamISsus

de pregtire pentru mprtia re, mai inti a slujitorilor, apoi idncioilori Dup mutarea potidiscului la proseomldlur, se face ncheierea UtVTQh$ prin rug* bnecu vin tarea dunea amvonului,
rul ui

flup

care urtneav\i

j
i

litanii
1.1

ce ie termina

cele

ivi

in

Toane

Bmeeuvmtcaz'i su-

flete ale

meu, pe Domnul..., UrniFiule.. <y,

It-Nscut
Liturghia

Fericirile*.

proprucatehu meni lor procesiunea diaconuzis cuprinde lui i slujitorilor cu Svan^heHa {e:

ftfseopul

Intra

'n

altar. In

acest

mo-

ment),
fcntrel,
ti

Imnul
care

Sfinte Dumnezeule se cnt ca un pre Iubiblice

Final, distribuirea pinii bnecuvntate jantldoron) i trimiterea ivrrdlnclaiior n Iunie, [n mmir.i'.- Domnului Cu pace, sa leini ntru numele DnrnnLllui". Liturghia ortodox are un profund caracter mistagogic i edezlal.
:

perlcopa la Lecturile din Apostol l cea din Evanghelia, rfnl comentate j explicate in oparte se ncheie cu ifttfl mllle, A

Liturghia nu eute

un simplu cadru
*?1

emoional

rugciunea peni ni ntreaga Biseric l m special pentru catehumen. care nu aveau permisiune a sil asiste La a ctoua parte, rezervat celor botezai,
ncepe edJncic4ilOr cu rugciunea pentru cel botezai, urmat de imnul heruvie, n timi."
j>tl
ri

nunculminant al aspectul ceremonial Euharistiei, ci este marea restUnirc i reprezentare simbolic a imnomiel rnTnturL Ea ns#$ pregtete l afirma ceea ce se produce In Euharistie, ra o expresie cultica" a coninutului dogmei. LiturpUia este n-

lifrtetSfct

nici

ii

si

Biserica

In

actul

ei

de mulu-

,ila

ie face transferul

daru-

de Ia pro

omldlar

pe masa

/ilUirului.

Cu srutul pcii

mr-

slumire comuna. ntreg trupul particip la jitori i credincioi aducerea darurilor, la rugciunea invocare, 3a mprtirea cu de Ortodoxia nu cuSfintele Taine.

turisirea

credina tic Simbolului (inserat n Uturrjhle nc dVh se<i al V-aa, n timpul controversei tnonoflzite). se introduce anaforaua 6& haristlc sau aducerea jertrei, care
cuprinde: prefaa

noate <ditUT\jhu private", in schimb cunoate liturghia cosmic tnv1

tUi

dezvoltat de sfntul Maxim Mrturisitorul, despre starea de celebrare n care se afl universul
transfigurat

Suft

avem

recapitulat n

Uri a-

2W
tos
fel

LTtIRCiHlA
..M-,

nviat-

CreaU-

de^gutf#
i

,,

,ar, Por

-.

'"<

Ml
-

restitui] je ,,,.,. devine, prin Euharistie, grlstoa cel inviat in

Hnvrthoft*.

m\
w-,
ii

tt

!'!

ii

-'

cosmos
continuu.

H&rsfc
...
i

S
w
*J

elp*****
,

,,;:
Ml
t

,,;

,^->Q,

^
: -

>
(

^ ^ imm,|i
>

iwIMI.
'

,,,!.,

iV,s.

IN^''^
'
'

,OualMKil
.,,
,.,,,.
. ,

ft*.

c-r-

jittn
' "

jjtj
'
'

n .;:r,. il .^j,
,. Ul(/l|
,

pta
sttva

fh

&ruU*ti

tf

'

|rJ

"-

" v. . (itowfr -'^v: rtytui, P*TUW (Bportcniwri

,r..h,
t
i

|:

'"'

d*
,.f

IWd pufww
effafra

r*fl*

,.
:

,,.,

,,,.

.1,

fltfctflrtt),
.

^
li'
ii
i

"SI
'i
'

V'";
1

no(

-j

,..,

iwMfaM
eJ

tij
i

..

..

,-,,,
iu,:
afrfj

XXXI
p.

i^ ';
''

,,,,

[0B!#

ccf *

&*

"^

,,.
i

uiurgriife

'..,
.

xv
i.

"'
, i

ioe
"

Qi f Li;
'

;l

"

'..';;;
i-

ir-.
vi
,,.

>.

- :l

;;
"

W
'

p*

puf

frirteftrj

5f

<P*
toi

''

"

'

''
nTta
n
:

T4 M
..

,-..-..

m-j
-

N)b Ti

^
1

*** W***'

,,,...
i

f|1 -. s

(IU54;

tir,

f-
; :

ni ^

KLI, ^ "
ftflDl
'

"

l-T

'

n
:

iri

e,
.

LBSO
'-

WU'1*

ff'

"'-

"

'
'

.v.

Ivi

/xiflur*

srplnfl
.

!-

pr^'-,-.

,,

-."ii

.."

,,,,.,..,

,..,..,;..,iJrir.

tee ^
..

nr

,.i-

ttttfd

pe noi Jnfru btf

,;

imwK*rth Al-

LITURGHIA tpw ma ainnlnlr

Simbolism-.
'

-Am
'

tctea Td
V,;,sttffetela

rofflMe
tf

ftfUflflMitt

".'
;
'

OftO

fcra

;l '"'
'

'"

trupurile

tfattUn
F*"**

miel tul HrtatoB prin nsi jwtf* p. ir ea etc ifflW^

eS tain* eate ^iSttntel Liturghii

::i
l

in "

"'"

gfjfeto

:>>
,.'.'.'

M**t.
\^^f.ir.-;
finfife*

.nitii-n','

n^nte

Prr,
,[,
j,l

de

''"'" |:::
din

'

"'

"
im
Ja

iuUj^W

torr.<

:-nc

nvrt

Jertf- Anui in vierea Tertfn Vestite monrtea, imnului, deoaree* e

ct

du^fi

m ^r; i**

[tteffftJfl

IM ::'''"

dumnemescul Trup,

cu

E1
'"

.:

nWr.i
Blhllnorale:
nn'o
ci,

s-h

Nlcalus
.!.

Cabfl--

*aw \Ttl;
de moart
Ltruparea,

petrecute
s^v&Jhh !

niiiiv^o

^-

-v.i
-

2,

Bd^m
Ftftrei
1

du
,

C&rf, ti**.
.

1^1 A HWMWM
r

rmluL *rio! propoy&iure

jri

,,;-,.,,

e ftr&terts

Arttifcj

Parlrf,

tt&'i

v:r.tiirs<,
,ti.

V"' UiyfffWi?m/
1
>

lirit
Jertf

l artarea lume te cele

;

Ieirea cea tfj

w
'

frpjfcfct,

Hiinui.

1972:
fa

M=.

cli

' '

'

/
Effl

lvskf,

Herouver

$our<& auhlto,
litiirttr in
cri

S
tui

cum

numita Domnuljnsul, Duh p, e orir e a Satului

a

amini.-:o

^ *&&***?*
Iar

Apostoli

D.

r.oln^k,,

mtmra
|

DSnnezeu
te

neamurilor v aducerea l:u

*

^
a

piirtas?ia

li t

printr-nil.

l_.
de

|j

J/ift5
J
tfa

i-

M-

t>iilmals, r^n '.'"'i'i-

rHftf/ae

niY^trre

iStutgittuo
Jo

.'uns

My^agoete

St Maxime

pwtlewear,

15&I In Studia Pair, XUt, 2 (19"}, Pftafl^^ H, Urs von Bal tb a sar, Ulu/gM

I4

slujb este ca un Astfel, ntreaga (aftot) ce pte curs unitar de istorie aflr^t tre^ d & la nceput pn la

dec^ Lrmonm i ntregimi, toii

JOCOS
din cele ce te svrsesc gau se rostesc aduce partea sa de mplinire Ifi
tnrea,

241

nc nedeplin fi nedesluit, de la nceput, cealalt, pe cea desa-

pnalmll nceputul antifonici, care? se ciut la dinii cea Liturghiei inchlpiuesc treapt a iconomiei lui ILrlstos iar urmtoare, adic eltlrUe din ecle .1 m j celelalte, nehlpuiesc treapta a doua,
ntregul
slujbei,
;
. i i

De pild,

vrita

deplin. nc, ntre cele Ba

ji

esc

S-& spus, desigur, ca

rinturilor Slin ta Scripturii
rostul

un
ar

altul ar

ti

l
:

al

citirilor din
i

timpul si nt chiar unele lucruri care nu corespund nici unei trebuine-, el au doar un seop simbolic. As a snt, de pilda, l'orma de suli a copiei, impun gerea precuret i ntipri re crucii pe ea, precum i turnarea
in
li

ce se svrLiturghii, Sfintei

ele

adic

mijloace de curire si de pregtire Sfintelor Taine. primirea pentru nu se opune ca ele sin iar nimic
1

poat
ii:i,

.face

i imn i

alta,

adic pe

de o parte
iar

s
lui

sfineasc pe credina

n sfintele Daruri. De iilti'el i n alte sfinte slujbe gsim multe de acestea. Astfel, In m. se duiala botezului, cei ce vor se se. deacale, botele trebuie faa spre apusdezbrace si stnd cu

apel calde

s s

pe de alta

^inibQliae^e

s-i

intinda

mmile

sufl'-

Iconoma

Hristos^

Dup" cum

hainele mplinesc In primul rnd, acoperi i'.d n te, ne voi n de nim Bnt felul dar prin ipul, l ndeletnicirea, felul roite arata de via i rangul >eior ce le pe arta, aa ^i aici. Se nelege c5f ntru-

mbrcm

a lui ie de acest fel nu corespund nici unei trebuine n fipe cel bovlrrea taine!, el

Acestea

nvu

tezi ura

cit

ntrile J citirile snt, Iu genei cuipLurl dumnezeieti ral nu Dumncvuu insuflate, ele vin Einesc pe cel re te citesc l cntfi or Indar intruclt au fost Bteae
i.i.
;

nutreasc fa de- cel ru fie trebuie s-1 alunge cel ce va un adevrat cretin. As a st nd lucruri Le, sa urmrim

dezgustul ce trebuie

s-i

l cum

cu

ntreag. Liturghia privirea vedem cum parte Cu parte, ca cuprinde n tr- n sa di [pul ennomiel

Ini

HHsius.
CabtisLla.

au l ceamenire, ndie indiipum.e veIn II, nirea t trirea n lume a lui Hristoa, Acelai lucru esrte r.u numai cu tfntriie l citirile, ci si cu Sfintele flecare din ele se vrceremnrilE esre in vederea unei n numite trebuine, dar totodat simbolizeaz $ tm* dii: faptele, din lucrrile sau lum, de patimile Iul Rrlstos. pHd, Intrarea cu sftta Evan^iclle altar snu ini rrea cu cinstitele fol
ii ii

ie ntr-un anumit
-l

fel,

(Nk-G:u^

Tikuirtta

Bumne?j

MtetUi
rir
p.

1-Uurghl,

cap,

XVI,

Irod.

ejSj

53MS4J
[gr,

LOGOS
[uvnt,

logos,

Uit,
:

verburn

raiune,

verb]

Ln^os este

numele Cuvmulu a doua persoana a

:

lui

Dummvi-u,

Sfintei Treimi,

acestea se scea vireste fru un scop practic cea dini.i' sa se citeasc Evanghelia, svrease s*? de a doua ca Jertfa. Dar l una l alta fnchldaruri.

Fiecare

din

puies-c
.i

lui

ieirea sau artarea n lume una nchipui este arHrititos

:

Care S-a ntrupat n omul Ifgu din Nazaret '"Cu virilul (Logos) trup S-a fcuta [loan 1, 14}. Este Un nu nit' folosit cu predilecie de Si Jorm (in Evanghelie, n Epistol (I) si ta J Logosul ver.is Aponilips), I rln Treime, toate au fost unul din ftfeate, prin Logosul ntrupat, toate au fost rscumprate. Cei dinl.i teolog cretini (Justin, 100 16S)au nvat ca urme ale Logo$ului-Rx! . 1 ,

lfl

DleJnmar de T6lGgt

AZ

Ci.

43

24?

LOGOS

i la tiu.^i divina se pot gas! ludei sofii eleni l nelepii

din a far de Biseric.

U^r
T

pentru e

lumea are raionalitatea

este

cei

n virtutea acestor loyot.

alexandrina deja in filozofia de nceretiu, de unde li feafc luata de apOautori biblici (simul lnan>, de mai loectl i scriitori bisericeti
cuta
iirzlu.

Naiune

de *LOQ&* este cunos-

ncorporat atit ifl revelaia naturala --, cit creaie i n cuvinte, n Snta Scriptura,

hdg&wL

Potrivit

principiului

duna
de

care
la

seculara (Tertuhan, De tfaereticorum, \II, praeseriptione

Eil<KK>fla

M4

primete armele

ei

de sub forma unei mari diversiti transparaiuni. Logosul este mal serls rent n Biblie ca Revelaie <le(cuvinte, imagini, evenimente), este Ut m creaie. Ordinea creaiei pu mai n Lumina n ordinea Rese combina

raiunile velaiei biblice. n creaie,

3),

acest

mprumut
o
In

seamn
jore

lingvistic nu nasimilare a epaj*nutttiul

mod
rea,

teologia cretina, sensuri vntul Logo* arc doua

filozofic
:

eu

ntr-un se ramific complex si continuu. Amploamultiplicitatea si diferent erea

ma-

acestor combinaii mi

pot H desci-

sensul divin care 3) Raiunea sau suport al subzist n creaturi ea

Dumnezeu. Omul frate univers este prezent n acest

fr

msusL

com-

existenei

lor

ca

principiul

dezvolta plex al raiunilor $1 el m acest dialog iraional n care Se hi mtra ;ill Dumnezeu cu creaia,

personal, Inteligibil

soan

clasic (mai alea Maxim vorbete pe larg Mrturisitorul) genedespre togof; adicl raiunile
patristica
,,\.

dtaamfe:; g doua pe** b) Cuvintul ipostatle, a Treimi. Teologi* a Sfintei

particulara tea rspunsului su. care este nolantor cu conform in dezvoltarea lumii, teraiunea ei general, Combtmd

acest

dialog

cu

le

lumii,

care

preex&tS

in

Dumnozeu, prin care El comunii!. moment ce El creeaz lumea eu

din

urmiml platocea mai nismul, propunea detaarea ca pentru radicala rat de lume unttase ntoarc Ui astfel omul
oria lui Origen, care.

\.vu

preexistenta

creaiei.

Maxim

Aceste sensul existene* ei. sen si mie sau modele divine devin La nivelul concret ai al se manifest individuale. lucrurilor fl entitilor HumEle snt reflexul raiunii feul cuvinte nezeu, care se exprim:, Eri supori evenimente, i constituie creaiei. Mal muli. al
tul raional ele

magtnl

Mrturisitorul subliniaz necesitata l importanta creni ei n urcu-

ul
fel,

spiritual

ctre Dumnezeu. Astper-

pstrndu-l Identitatea sa S! sonala, cu darul su specific alia situaia Sa parilcujyr omul se

p

ntr-o

comuniune universala cu

ter-

Iumele infinite du manifestare a comDumnezeu. n aceasta

birii Iul

existena fortific realitile in plenitudine tor concreta, dndu-lc o putere a existenei. Ele exercit
i

plexitate.

Dumne^u, Prin logoi Dumneraionauzeu pstreaz armonia i

sens T iatea creaiei. n acest dl i HMfreste nu numai sensibila,
liribil.

atracie

de

micare

ctre

lumea

care concn Iubirea divina n situaia persoa vieii acestuia. Rspunsul el arag & nal este decisiv, deoarece contribui direcia n care omul va care exisla dezvaltarea lucrurilor lor, Este un t, pe baza raiunilor
I I

Dumnezeu cere de a mie un rspuns care sa valon

rspuns

unificator,

normativ

si

for-

tiina

este

posibil te-cmm

mativ. Toate

pardc

creaiei

con-

LUME
verg, se
nic,:!

243

mica, se apropie ! comuintr-o unica

tul

Domnului rmlne
Lut
in

Tn
j JT

veac,

glndmile
tp s
,

micare simfonic. Aceast convergena simfonica

.se

Intre ele,

itumi
>'J

neam

Cdr/
(I*

sjfani/

realizeaz pe treapta
Astfel,

n o

aJf/co

cre omul farmeaz cu Dumriewu

unitate de direcie.

32 Dom/iu/y/ nimeni nu-/ va, 2827). Na din Invl&tur

pj

inv.M

gunareut
ci

doctrina

acesta,

despre Logoi* vrea s spun efi nimic nu ea te im personaj l iraional In existenta fiinelor, ca totul este
totatotent in
i-.r\

$j a doi mai ^epnri^ statul din harul duhavzSc&w Jui/ortior

/p ?f

t,'; /postas, tru ndr.vvr

ce tumnto&a
fflce
tfc
Jfi

stofe

minte nvatfc eePftfJ-ta*j

/o

BTfl
t

presus

JuiTlDrui|iji

fCo/faf
e,

Dumnezei

hui

Caiete despre
vftj,

40,

fj ;oc.

Desigur aceast structur #ptta creaiei nu poate fi inete$6 Loil inostatie, adic Cuvntul vieii {In 1, i J, 14 I In i, 1), Cuvntul Iul Dumnezeu (Apoc, 9, 3), Care reorganizeaz lumej) iniv-v noua comuniune personal cu Creatorul, Tn concepia celor dinii apologei cretini, Justln Martirul, Tian, Atenotfonis. Clement Alexandrinul, Logosul este cei cure, n
lonalflv,

rom.,
J*

p.

2i>2-^2(3j,
Ralcra,
r>t\

fr

JbJIogranc M, ^>tr tticfrm) ntrupat

r

Inviura
a

parmifmft

P&ffl

Cf^JilulLTjf In
Tn

teologia aposlnliir

ptfiristlc,

^GJafiirt

BfewfciM

i XXIX

(1970), nr. 3-^4,

i pregtirea u mu ni taluntrul iconomici mntuiriL *f undeaz*, parial l incomplet, filozofia j nelepciunea cea din afara*, Legea i profeii au primit lumina din revelaia Logosului dinainte de ntrupare. Pentru Justin fApalatfia T, 40, 1^4 Apologia II, in, 1-3 7. 11 ij. 3 ~4) si Clement Alexandrinul (Sfrortiafa I, I9 t lj 94] aceasta tfeewdaiPii'n este tstii

introducerea

kosmos, lai, mundusj creaia Ini Dumnei?eu, mediul n care omul ^i exercita rolul 3.1 u creator, sacerdotal j profetic, Foar[gr.
:

LUME

te

interesant,

este

faptul

ol

Iib-us

vorbete de Lume n rugmea Sa preoeasca. n care fuce distincie ntre a m lume i a fi din lume: -Ei nu ent din lume, precum nici Eu nu sint cim lume
Hritofl
ii
l'i

B^eriea sta la pe de o parte se poate vorbi de prezena si lucrarea

16),

(In

J7,

Astfel,
r

frontiera

l&zrc&

Bisericii
i*
1 !

'tn

lume

i.Nu

nlverr,aln,
'''"i

nct

iisernhete
'llozoriile

Lcffoiw-

se ;iiM

precretine

i
JmJ

in

religiile

necretne.

pjin dff/aj Iu/

ncifj^j al
ajfl.

'''

Dumnezeu, ca un

&fe$.

Duiiuiui,

dac
introdus
vrf

se
[n

ipmv

y
tanti

p0Q&
ntfSu
rra|?u-

Q,G

5 jn/

ftoflpij

tpluttlQt

oate

tuturor
111

unUe

Tntr-o ff/r^urij
<'!

Bajiw*
j

|i
il

Scripturii
(Lo^cjj).

''"'"'"'

MQ
4/

vm
acea

flffiUJ'IC

/ JTlu/tf
In

'

'"o

mf se
ft(((ktne

dt^opoM
arginte
In
ffJ

Betonata
prfn Ea

Ufttci

ceior ce

v&d
11
Ia

}n

adevr
e*J

Duh, Iferf/unca coca c

tttelul

mafe

,..>/,',

prfvinrt,

numncztau DcrvM d intar

kii

(Is,
;

$,

*St&

E-1 rffr. iume, r fcg s^-1 pzeti pe ei de cel viclean (In 17, 15) |x? de alt parte, se poate vorbi de exterioritatea sau de independena Bisericii de lume, cere refuz sau sta tn afara ajlfinej cu Dumnezeu. Atitudinea Bisericii Tafi de ktme decurge tocmai din caracterul ei sacrame nud, Ea se afla in mod obiectiv in hluntrul corni miunil ni Dumnezeu. *Eu v-am alea pe voi din lume (In 15, S), in timp ce lumea re^st sub influena stpinitorulul acestei fcftni (In 14, DO), accepte 'M-^js't comuniune. Biserica nu poate deci legitima sau sacraliza lumea ca atare, care se organizeaz dupfl legile el autonome, ci invita
;

ro^ ca

fa

211

LUMIMAHB

sfera Intre n lumea Luind asupra Sa pcatul

(In 1, tultorul

lumn-; Mti23), lisus Hristos este lumii (In 4, 42), lucrarea

:

harului.

Sa ras cumprtoare avnd o iradielume* re cosmica "A fost crezut n (I Tlm. 3, i). lumea nIn vocabularul ascei T seamn ataarea egoist i iraionade realitatea puT carnalii a la trupului i pur material a createi Lumea echlraleaa cu Iubirea tru-

{sau Sflnta Lumina(nualt nume dat Botezului re) cu mit l bala nuferii de a doua) renelesul ea ritualul afundrii prezint, sacramental, nvierea omuCelui ce lui nou. nnoit dup chipul 10), sau imhr Lireat fcfc C61,

LUMINARE
:

fa

peasca de sine, adic cu tunicile de nupiele- sau patimile care nt nu deoaremai o expresie a egoismului, se desce ele arata neputina de a prinde de materie, ci l o expresie a
IrtOialt*^ ele schimba" sensul luscocruri lor, folosindu-le mpotriva
pului lor firesc In perspectiva
luehatolcgica, mea, chemata ea ia "forma Bisericii

IMstos InV** caren in lumina ^Ci n Hristos V-fti botezat-aumSnflbr&Cftt* tfat, n Hristos v-ai i rfe {Gal. 3, 27). Alte rituri simbolici' Lumila bote? redau acest aspect: narea cnre se ine de nai la botezul luminii simbolul este copilului pascale. Noul botezat i asum ca
Iul

<:Puste

al

su

Pastele

tul

Hrisaos,
la

adic

trecerea de La mnan.e

via-

care a fost prefigurat de treMarea Rj'ie, cerea evreilor prin ..iie de pastele- evreu. n Bo_

In Taina botezului, va

fi

transfigu-

n ,ta

mpria
harul

lut

Dumnejeu,
:

copilul devine prta ai ii i nvierii iul Hristos,

tez,

mor-

aceea, cretinul, cunoscnd deslumii, se roag tinul l dinamica

De

S vin
Biserica

treac lumea

Mul ludnpa aminii, de aceea esle primit slafundare n haine albe, simbolul
Copilul

bOteM

devine

aceasta* {Didahia. 10,

5).

Slavei divine in care s-a mbrcat. transva este haina lui lisus de la
fcrlpftu,

tfcwtm

S/lnlM

^
D.

figurare
viere.

(Luc

9,

20) o
13,

Smta
rft nd

Tradiie t In Teo/ogia cptUempQ{im de doctoral]. In StW TeO-

Pinza alba
a devenit
27
o r
t
;

i de nseamn
14).

la
v.u

n-

cei

..--.

XXIV

{1972).

nr.

-i

botezat

fptura noua
ediia i*.

P-

325

{Gal
II
l

3,

Rom.
a

Stan'toae,
In

DlnnJitJca

eterifel
{IOT?},

*
tf<

B^f/cd,

Ortodoxia-,

XXIX

^~4

'

P'

Me

MflH(leI-iJc,

2fll301.4

1*314,

p. 40,

M
MAICA DOMNULUI, Fecioara Marla, Nasc toarc de Dumnezeunu dau prt a tiiulte amnunte despre viaa Fetida* lui ri Marh, Ea este fiica unic
!'>..

mghellile canonice

si

a Anei (Evanghelia apolut lacov), care o eonsac? De rviriuui religios din templu. U'l din lazaret, n Galileeo (Luca

loachim crif a

I,

S6 27).
ie

mi',

ea este logodit cu menionat In genealogia

I

redaii de Evanghelia
ii.

dup

lisui eu scopul de a arta fizica irine dup naterea 5a in poporului iudeu, nscriindu-Sc Din lin ta de descendent davidica. cauza acestei logodne, Iteus a fost
16),

Matei

lipsete O literatur proprie- despre Fecioara MaHaf. cu toata ga scrierile apocridin fe se refer deseori la scene vlafl ei. De plld, cartea Petrecerea prea Sfintei Fecioare atribuit episcopului Mellton de Sardes, menioneaz ca apostoli care au nconjurat pe Fecioara in ultimele clipe ale ei, au dus trupul su spre ndar gropare n valea lui losa'phat, aici, n faa mormnlului, a fost
al IV-lea,

Pin in secolul

nlata

la cer.

nsiderat
(F

fiul tui
;

losir
:

al

24 In 0, o paternitate legal asuIriif are pra Lui, nu una fizic (Matei 1, 20 35); Aici primete vestea cea huna ' n erul Guvrlil fLuca 1, S), l'iind salutat apoi de Elimama Iul loan Boteztorul (Lii'ca 1, 42 p Ti naterea lui 45).
uca
3,

23

4,

Mriei 24), dei

In Biserica apusean, ncepnd cu Salamlna, episcopul Epiranie de cultul Maicii Domnului Ia o maro amploare. Printre altoie, srbtoarea Adormirii eate deja amintit:! de CMfprle de Tours (f 594) n titat

despre minunii Sub papa Grl-

gorie {5^0

fi

04)

srbtoarea
la

era co-

13 august (n vechile martirologji la 1G ianuarie}. prescrie 701) Papa Ser^iu I

la

memorat

Roma

{im

'

'

anumite ruduni pentru sfirbtnrile mririle Naterea, Bun vestirea, Cnf

I.

ii-

in

Betleem (Lues

2,

4165 ea

e te

de EI n toate martie activitii momente ale vieii l Lnr r,'iiorea-mprejur prezentarea templu, ftiga In Egipt, predica n templu, minunea din Cana (In 2, 1).

ahturi

'

rlree Templu i Adormirea), O serie de pnrinl l scriitori dtn srit *u consacrat Mecii Domnului numeroase tratate, stadii l n spe^ Hal omilii i imne ca de pild loan Damaschn, Ghcrman de Conl.i

R:

n timpul
Jui
li

Patimilor,
19, 25).

".Wf>mr este
UiiJii

in cred in

(In
i

a Dup

dupii

c.ire

aposiolu-

nlarea

Modest d& Ierusalim, Andrei de Creta, Teodor Studltul Literatura cultie este plin de rustant in o pol,

II), (Fapt* h fecioara mpreuna cu fraii lui li sus i femeile care au urmat pe Friskm lac par te din cercul apostolic.

i-

Iul

lisus

ga cin ni l doxoloyii referitoare la persoana i rolul Maicii Domnului n Iconomia ntruprii Fiului lui

Dumnezeu.

2-Vi

MAICA DOMNULUI
despre Fecioara
in
:

nvtura
poate
s/m
ft

Mria
nume

rezumat

citeva

aMreas. pururea Termenul aipaHhenia

fecioria

rillur]

principale

pe trup Fecioara a nscut cu Unul din Treime, Hristos DumneNsctoare de zeu?.', de aceeti ea e
*i

apare pentru ntia oar La Ignailie de Antioha (Epistola ctre FAesem XIX, 1), care t-onsider ca 13 sus naterea virginala a lui unul din marile mistere ale rnTntuintrearit, de unde va fi reluat de ga tradiie patristic pentru a deprihana a lui semna zmislirea

Fecioarp.

pururea-

este -maica dumeste care nezeirli, ci a unui Fiu Dumnezeu, zamlslltoare n chip de negrit a trupului lui Hrisum-, Prin

Dumnezeu. Ea nu

nevzut Se face vzut, fiul nsui J-* luat din Mar ia firea Sa omeneasca, trup l suflet, prin proea,

Cel

cesul

maternitii si Garnisi ir ii de pcat, de la Duhni SFm.

Ne.Hiorlc, care

ff

fr

Iisus din sinul Fecioarei,

fr

inter-

venia omului. Cuvmtui nsui,

prin puterea Duhului Sfnt, este Cel care adevrat f asum ii trup omenesc nelepciuFecioarei: din trupul nea $l-a zidit eas {Pilde 9, 1). In viziunea rugului rare nu se mstuia [le. 3, 23), comentatorii disting para de toc, simbolul matern itli,
In ramurile, simbolul fecioriei. crile Liturgice, t este numi tu poarta vieii, fecioar -nentinat, fltt^a Domnului neumblat, prin care singur Cel prea nalt, a trecut

Dumnezeu cea dumnezeiasc

susinea er Hsus

lui separa in Fiul ntrupat doua persoane,

i
este

cea omeneasc^

un simplu om

n care Ful a venit- i a locuit si cu formeaz o unitate Toarte care

pe tine

nsi

pecetluit;! te- a

Ea a zmislii Evi a nscut in chip negrit pe Dumnezjt>*.

p~ samn si
I

zeu Cu vin tul, "CU curia fiind pecetluit i nu fectimu. pzit, astfi nct mai nainte de natere a fost i fecioar l n natere feti oar dup:1 natere forai a rmas feckvini
(piirlhori'is).

mpotriva acestei erezii. Siefl nodul de Ll Efes va proclama Fecioara nu a nscut un om, bau un om unic, ci pe Fiul lui Dumnezeu -a luat din ea ii rea nsui, Care omeneasc desavrit. Astfel, a fost maternitatea ei dumrecunoscut nezeiasc, mpreun cu fecioria ei. ffCea plina de tar (Luca 1, 28), Prea Sfint* (panagia), fmprteas- Vechiul Testament vorbete de ia de slvirea hfacii Domnului (Ps. 44). Ea ete identificat ou
strnsa.

ei

scara dintre cer i pmnt, din vin m.iI iul Iacov (l' ar. 28 12), prin care
h

Dumnezeu a

Nsctoare

de Dumnezeu, Mai-

luat firea noastr urnan, pe care ngerii Lui Dumnezeu se' sole i se pogoar. In tradliu patristica, Mria este comparata
fiind chipul unei noi umanicum Eva a luat parte la ti. moartea lui Adam, tot a&a cderea Mria a prtiei [nil la ntoarcerea.

Numele propriu-isla ca Domnului, al Fecioarei Mari&, nscris pe Icoane cu iniialele MR-THU, este Mltir Maica Mater Dumitri Theffu theotoDomnului fLuca 1, 43). Titlul Ctre al kos a fost adoptai de

cu Eva,

Dup
i

III-lea

Sinod ecumenic (Efes 431), mpotriva ereziei lui Nest&rie, ca o

dezvoltare s nvturii despre unirea celor dou firi n [sus Hrlstos, in introdus dar Biserica nu l-a
crez.

chipului celui ntin.u la du pul cel dintm Pe de o parte, ea a ti'l \aX aceast stare prin umilina sa (Luca a 1 t 47_46), pe de alt parte, ca fost sfinit prin slasiurea Cuvintului, devenind izvor de curie in nestricelune. loan Dumaschln, ((Omilie la Adormire, o numete
i

MAICA DOMNULUI
Cuvin tulul. Sfnta $&& mai cinstipresus dert toi sfini preamriUi decft heruvimii l mai
uiemplul
h

247

:,,,:,

de

tine,

nfci

alt

folositoare
mngiere-,

grabnica, nici
deci

alt
tne sa
vecii

bun
h

ta

dect

seralimli*,

ea este acope-

numai pe Dumnezeu, ea
ne acoperi
In

Maic

Iul
Bfl

ne pzeti

rit&area,

aprtoarea,

mijlocitoarei

vedlnr. Amin.

Mare ajuttoarea credincioilor. nal ru&u li tu are u cretinilor, eu gciunile acestora la tronul Iul Dumnezeu l Fiul se-lu. In acest roi ea este
l
Invocat
nologic:
fin---

BlhllogrjH!
tftto
p

SI.

lHWi
1-,

Epistola

trad. di., eJe*e& XVll, % XIX. TA1A\ Si. Grljorh- de Nalaira, Ji

la
tf

liturghie,

uniat

ta

im-

.,,,,-,<

foojo&tefl
P.

1,

16

18
;

fcol.
St,

i**1

^**

Lconogr*" n prezentata In

ChrttteK&es),
eire,

4341
J<t

Jea* Damaa^
ta

HomfcJtes Klf

NalVii* ei

^ wr CUtc-

ortodoxe n-a acceptat romani, vaU- nou dogme mariate a maculai; zmislirea catolice
Teologia
i

rrti.'ion,
,,,
,
,

trai

dn

&rf* Vaulal.
L901

Edlttons

n, |lKj

f&
cit-

SettfOW

Ik-ii-'-::
I .

-\iHn-jHr
In
VOI.

V.

Lossky
oi
8.
t,

Fecioarei (1854) si -n trupul (1&S0) Cele

Strica

nlarea

Ia

ce*

-.-.i-sky,

rfto

MoCiifif

tJndr

doua dogme

',.

SymporJLi.
tfo

edlUit

te
rfu

raportul dintre dintre U Dumnezeu, dar ) pajes rninluim. Ihus Hrlstos l komomla na&ctoare de Eumn*;, l||:u hnr na2eu^ Fucoara Mria este
|

om i

Int.ru-

miden,

D*cre Press, !&<?

te

K -

Mus. n.. HuUef,

I'JSbH-

u- Cuite
4l<

Mfere

Dlsu

cfaJta

QrihodOxe, Ia
Kovoli-vsky,
,''<
.

MEPREO,
iiii

nf,

20,

1554

OueJqfues

rfr/fcxJ(Kis
i'Clih.f-vs

s**J

dup

n^vir.lJ

."i.'i.'^JLin.

tere fiica
a

lui

Adam

*L

mimai

astfel

rtae,
dinalntL-

nr. 47,

91.

p.

lW

[l:icUn.a sp e

a$reprezint umanitatea care i domroaba ipt mntuirea! lata

nul ui

Fie mie

dup

i/uvmtul

bau

and
19

d* 1(1:^)= G. A. Matanc.y, Mfl^V "- rnJl v * ''7 Ae CfturtH ns

'

' r

tnduttm(Ul , vl i, ;nj). De aceea Cu,-cirea el este roti ui ntruprii surs a nevin tulul, care c uni ea poaiMcclUnii. n. uitare a v.u trupul glorificare a IirU te avea sensul de dar ea nu anuleaz roluJ ,,i,,.i-..ii
r

.FGl/ic'is,
.1...i

Io
|jh

xDIakoJtlai?,

IX

1,1^7 *).

V-

e_
R.

Ledit,
P.ir:^ r

mtt
Ann

tite

la

tltwb
197&
oJ
i

de
i

Hvmwr.\
l

JI^UL.lH'^ti.

S.
.

:U'n,fii.

TJie

Mdr;n Hojic^l^
Aibdii
C,

HjMy-

ftjt
L

o/

Junj^oJeffl,

|MU'h.),

ih,iv

Mi.'iriinH,

ifiWi

Sefluteri^.

d unic mijlocitor
al
1 1

i?t

nWcumpriitor

l L

lisua Hriflto* co
11

Krisc*

este

(im)*

nf,

i-2.

p,

2fi5

-^?f
'

Rei^-

cei c.in;

in^Ltil

trupul la cer. De-

I.aurpntn,

La

tfuxsilon

&&&&*
Pr
'

fidW*m
StatiUcm*.

sigur

put Feciotxrel neprihnite adine pururea mijlocitoare este

1

'Iii

imprlnm-t in

pietatea ortodoxa,

mprteasa noastr cea preabude n, ndejdea noastr, N^ctoar* foDumnezeu, prietena Barmanilor, i ocrlosi toarc celor neputincioi
nevoile tltourea celor ohijduli, vezi
noaBtre sntem

du ScuLL Fari ^l mi/^e'ltae^, In *nr. MflJcfl DamnuLiJ ca IV (lorj), rr. L, p. 7il tOdcwtSft*, Ia placa da Marja dons Alc-ts Kn:vtfl Dr

V
: .

ia

pW** OfffeMfO^e^
(y<nt)*

In tc.v. .xUnlA

ChiM'

i-

uc
La

ut.

13,

lW^
^n'ia

p.

17 3^? W.
rJ^Hse
N, Orfho-

M&rt

de
si

OJeu

rAvxc,

C^rl,

PflfH,

16601
In

Bwwfl,
ni-

neoaaurUe. Ajuta-ne hranete-ne neputincioi cbijdiurea ea pe nite strini. tii

TrclokQ!}
AJzJic,

JtrJ.a-(orp^Jfc-

canDoneJe.,

dogeai jcIJfi
Iji

?^
|

ttQpattih OctuUmiuf
.

mart,
p.
fr5

'detad

"''

XXIX

(1977),

nti

1.

111:

Hi"

Moldovan,
detsptc
3;.'193U.
-p.

fovJAlUtf
Mtuttt,
!

,-i^ivi,

usureaz-ne de ea precum

iifiiej

triplri

TvclnaTa
'1S3491

vciet'i,

r,u:l

nu avem

alt ajutor a-

In

Orfo^iiaih

V-

24Et

MAHANA TUA
-23
;

25,

1-13

15,

2126

i-ef/cs,

la Irin^wn, no,
no. 1/IOT6.
:

4/EHl,

p,

451

470

13), Prcoti continu n slujirea pe care nsumi lisus a nc.rct merapostolilor Si dlnat-o
;

B <> Biserica
;

gnd,

ei

^raImpresie fie m&k. folosita fie ca proclamare, lw ca invocare liturgic adresat

lisus Hristos care va pari ca Domn plin

MARANA THA

dulau

doisprezece) propovscoteau muli pocina.

(cei

demoni

si

ungeau cu untdelemn pe
-1 vinde ca. 1 [Mc,
b,

muli bolnavi

doua de slav, Are

a

vin

doua forme
Marftfta

Matm
(I

Qi^et

Dom:

nul nostru vine

r

Cor.
t

16,

22)

Taina Lmduirii prin rugconfunciunt: i ungere nu trebuie dat cu harama vindecrilor (1 Cor.

12 lli).
13,

2@),

Tmduirea
se

trupului
j

este

su, se (ApOC, 22 17, 20). La Umpul mesil^almistul red ateptarea sa

anic
astfel
:

th *VlaO Doamne
Ateapt

Itetf-

munui din semnele anticipate ale priei lui Dumnezeu Puterea

Domnului

arta

tmduiri

pe Domnul,

se ntreasc mbrbteaz -te i Inima ta $ ateapt pe Domnul (Pa. primar 26, 20). Comunitatea cretin"* mpriei anuntii i Invoca venirea

(Luca 5, 17). Atolul cuprinde cteva elemente

principale
a)
;

Pocina, deoarece

Iertarea pa-

viitoare astfel

S vin
l

harul

al

sa

ratelor
bolii.

st

la

originea

treac lumea
nezeului lui

aceasta

Osana

Dumdi4

David Dac este va :-inl. sa vin. Daca nu e&tc sa Amnv> se poclsca, Mwrna tlw
l

Pcatul si preun, aa cum

snt

tmduirii suferina merg msufletul

n

l
:

trupul

inseparabile
este

firea

umana
:

mai snt pcatele

Ce

(Didahia X,

5).

i umbl
evhelaion (de

iertate aice scoal tale, sau a zice Fiul Otii ? Iar ca

uor? A

MASLU
hi

(gr,

elaion btnccu vin tarea untdelemlemn) bolnav, nului]: Taina in care cel sfinit prin ungerea cu untdelemn i invocarea harului Sfin tulul Duh

rugciune

ev untdela

mulul are pe pmnr. puterea te pcatele, a zis paraliticului

ii
zic
!

ier-

ie

si Sccal-tti, ia patul tau 2324). merfii la casa ta (Luca 5, nmuri pcatului prin seamn a reface articulaia care sta

pocin

tmduirea de ctre preoi, primete retrupului i iertarea sufletului. O ferin directa despre aceast Tai nu Iacov se gsete n epistola simului. 15: late cineva bolnav ntre 5 cheme preoii Bisericii l sa voi ? untse roage pentru el, ungtndu-i cu numele Somnului. $ rude Lemn, gciunea credinei va mntui pe rol bolnav i Domnul ii va ridica, l de va fi fcut pcate se vor Ierta lui. Una din slujirile mesianice ale lui aa Hristos este cea taumaturgi c, apte cum reiese de altfel dn cele perlcope evanghelice care se ^citesc 25 37 la Taina msluiii. (Lues 5; Matei 10. 1, 5 B j &, 14 19 110

la WidiV-jna vieii

j umanului.

perSco bip) Citirea celor apte Evanghelii, cablice, din Apostol actul tmduitor nu re ndeamn

c
al

H_

este o intervenim medicalii Emu de vindecare miraculoas, ci un act compasiune a lui Hristos, doctorul
siiileteLor

care poart Iar durere neputinele noastre CU a Crui rana toi ne-am VinTa, decat Cci precum este slava El a asa este i mila Ta-*, de aceea

trupurilor. Cel

porunnt
or]

tfte

iertm de aptezeci de apte celor care cad bl Pi-

cate,

pentru bineeude vn tarea untdelemnului. nsoite

c)

apte rugciuni

ttASLU

24

u Ageri ale bolnavului de preoi (supte a au numai trei), spre sntate i izbvire de toate boiile Un ied demnul este simbolul
tot

nlikirj

ic'ttrt?

nulei
34),

dumnezeieti
bucuriei
ai

(Lvw
al

constituie unul din 'isemnelei* anticipate ale Jq vierii trupului [ ale mpriei lui Dumnezeu, credinciosul avnd n simurile

na

masluhti

10,

;j;j
;

ale trupeti
urrii

sfineniei CcJ u-ai biaewit a ne curai prin ige, fi al dat in untdelemnul sfinit chipul Crucii, apte rugciuni,
ungeri i preoii nseamn plenitudinea Bisericii, care ntocmai ca un

ai

sufleteti,

juca'

din

organism resimte suferina, infirmi-

prti de aceeai stare n cele di a urma, n acest sens, maini este Taina
'-pcranel
lui
in,

aceasta viaa, o preguatare a resta[ nemuririi viitoare. Trupul uman este trupul asumat de Fiul lui Dumnezeu, de aceea ci se va m-

i neputina unui mdular Daca un mdular sufer, toate mdularele sufer mpreun- (I Cor.
'n-.i
;

fgduinele mp-

riei
har

'A.

:>,}\)

Preoii

fee

roa*.'i

nu mimai

aeta" ndeosebi valoarea trupului, destinat ft fie proslvii prin participarea

Dumnezeu, Ea

dup

tmduirea suflatului \ a trupului i spre curie i Jnliiturari-a toata patima l a toat nepui-ina i boala, l u toat ntinficiutrupeasca l sufle teasc c3 mal
pentru
,-j
i

In

trupul

ndumnezeit

ai lui

Hrstos.
AlfittUtornl*, Impar alo afinii Cel ce pedepseau i au omori, Oue tal fire ?IJ po toi iienulntJoijt $1 ridici pe cel ctoui ; Cel re lndreple/,1 cbimurJlu< cele

-EStapTne

sles
ta

pentru re Integra ren celui bolnav

r

trupul Bisericii
sul

Druiet@4 pe
Bisericii

Lrupc^U ale nHrhL'nlIor,

ruartui-nr

ie,

ntreg Tale, a sa fie bine plcut voia Ta-,

'

sntos i

Du niii^/i' ui

ie l

sa

mila Ta peals unttKlurnntil acesta l pcili* cr-i care se njii Un el in niimM Tn, cu b le tte
ra
ii
lor ipre
liil

nnilrn,

aclud

da oricrui vindecrii, in de suferina l la orice vir .. In tradiia orientalii, ea nu ' ! -: pregtire pentru moarte (ex|V ' -Mo) i nici nu se u\i o Singura rjat in ultimele clipe ale Vieii (In artkutp mori a), firfi

raina maslulvi se Inav n vederea

[iiiiidOuirtM

^urletului

*1
;t

lru|ju-

$1

spn> curaii?
$1
lL

Inlalur.mi
r

tima

lonl,j

|ii'|]ti|j

,i

l,j

tipala

icul pai leal 3

I

irlIlnutinnL'j
De. am ir?,

trupeasc
rtJn
:

Itfttefttt,

Aa,

Iriraile

cer

pul crea
He*

Tu cea
te]f-

tmdLiiioaTt>
Ic-!

xttage-fa

u-up,

tmduirii, lmpria Iul Dumnezeu este viata venica, de aceea regenerarea umanului este un m fil raiei, Suferina fi zidi trabuie fie vindecat prin tratapanta
i

n&jvafcl*! tttJerliteto hJ-i tlflOBH4ti* lujia banta cea aattinsft. Fii tiii. :hii(f)itil rubiilu Tiu ai-sM [N| ridlf

fiprblnl^ur-j,

i-1

pi-

din sul

dl fi

ptirbJ

lUinrU

^i

din

H^lcfiiutul

tliliiiiirii.

fjlirult?s[o-L

pe clinsul

Mta&foj
lili].'

ntreg Bisericii Tain, cu s

|(

Ue
eu

placul Tte

|
uof,

r*cft
r;J

v^iu Ta.
in lip

medical, dar cnd articulaia llntre trup l suflet este atinsa, inci numai un act de ungere

CI

h-

st tu vine

ne

le li

s
J

ne mlninlc^ll py

Uumnr>7cul no&lm,
I

ie

iJava

dumnweiaacii, n chip tainic, pna\i- sS refac aceasta" ranl. Cftar daca deplintatea laicei nu este restnHta prin lucrarea Tainei masluI

lului
cilor.

Snalm, Tat^ltiJ .1 lu]ui i SM ciD*ih acum l pururea i In vecM veAmin* (Mojjltcljiji l'.r/l, p na),
r
.

r-ri.

Bibliografi*:
&
simbolic,
p,
ts.

T<?oIq$< u
(

ttorjmniie
cp.

wrf,

ine omul in BtenS venic este ntrit cu ''nil ni Dumnezeu. De aceea, TaiEncheietura care

]35

voi,
r

\h

Taina
op.

Otmktm,
eJ '-*

f^HBe

rj'ank

ca P' trnciiOT!, p,
Sltntuitil

KJi
\a

Gavhi,
3

n. Cfosu,
r

Taina

Ji\aslu t

aO>nndox.la*

75<i

MAflTTJRlSIHE

XXXI

[1B79J,

a v.

\i4,

p.

^53

3G1

Pr,

este
tori

confirmat de
:

scrieri

scrii-

pt&t U. .ytQnil^LH', Teologia Dogmatici OritiOox, &d. tH, vnl. 1 12. iMKi 2fX p. Vjsiiu RAduca. JVuVja Simului tnudu, In
LHjsertra

Ortodoxa Romtafift, EVI1

p.

(U'nuj.

nr,

Ii,

175 I.8&

MRTURISIRE
sa u nitentis

.Spoteda*
nietanoia, lat paespiritului,

Pocin
;

[gr.

h.imbarea

Cin]
prin

puterea

Taina in care credinciosul, Duhului Sfni i ruBisericii,

gciunea
pcatelor
nnoirea ne zeu i

primete

Iertarea

svrUe dup
Bl

fcoteK,

spre

comun funii sate cu Dummpcarea cu comunitatea

caret
el

perioada post apostol ici i din patristic Clement Romanul fEj^rH. de 1 Corinteni. VII, 2 5J, Ignate ion iii fCtre Smirneni IX. 1), Ep. Itfi Bamabu (XIX, 4), Didahia (XIV, 12), Pollcarp fCtrc Fillpeni VI, l 2), Pstorul lui Herma (Viziunea I, II. III Asemnarea VII, VIII, IX \ Justln Martirul (Apologia h Dialogul cu T-ntcap, XVI; O, 14 IHnei fContrfl erezijen 2), lor III, 11, 9 i 14, 4) Clement de 5^ ?f> Alexandria (Siromate II,

Am

CXXX

LitUrgk

membru
este de

este.

De-

oarece scopul

readuce

pe credincios n starea de barte, de li imn? din nou nceput* bun (Petru Damaschin, nvturi duhovniceti \ n Fi loc. rom., voi, V, p. 218), cum i ele u (\ contient de
iertarea
tez,

IV, 153, 154), Terul ian f Despre penitent I XI1K Cipran (Scristnilv LV, a 27 LVII, 14, LIX 1517), Taina mrturisiiii presupune pa-

tru

im

elemente, primele dou a vin ti caracter personal, subiectiv, Iar

celelalte
,

un caracter
:

liturgic, sacra-

nnoirea primite
se

la

pocina

mal

ttttfie$te

bo^ha-

rul cel de al doilea- sau doua iluminare (Evr. fi, 6), Puterea de a Ierta pcatele a fost fgduita' apostolilor jn rentate rin duri (Mt.
l+i,

mental obiectiv a) Cinu, adiC detertni narea de a fi iertat i de a ierta, prin redescoperirea cu minima frintft i smeri
decdere. fte'ttfnoi'fl nseamn spiritului, iimbapea nnoirea minii, nu numai ntristarea, prerea de ru sau regretul pasiv, ci convertirea profunda, orientarea fur da mei tal A a vieii. Porii de ina. este o moarte ndoit buna voie. Iar Inima miloas este arderea Inimii pentru toat zidirea, pentru oameni t parri i animale l demoni, i pentm toata fptura*
t,-i->
,!

strii

'li:.:

19

13,

instituit rulul Primii

:

17 1&), dar Taina a fost prin cuvintcln Mlntuio

Duh
le

Sfnt,

crora
iertate

ve^ti

torta

pcatele,
J.

i
la

crora

le vet' tine,

vor vor

fi
fi

'-]

inute

fin 2Q,

22 23
r

Taina se practici de
(Iac. 5.
ii

nceputul Bisericii
Ai)

14 IM.

Lnsepa rani de botez Cncl este cu nepU ttn pentru ee s-au luminat o dat l au gustat darul cel ceresr l prtai s -au tcut Duhului Sfnt t
rn
I,

10),

ii,']

(saac
1p,

SI nil, n

cit.

dup
rom.

Ca li st l

Ig-

natie Xantbopol. Crle

44,
Fi loc

WO
vn].

de cape*

VIU,

p.

105).

Pentru Clemn-m Alexandrinul^

cuvlntul tel bun al Iul "DumnczoLi l puterile veacului viitor, cu neputin este pentru el, daca au CEizut. sa se nnoiasc Iari spre pocin, fiindc ei ratitfttesc,, a doua oar, pe Fiul lui Dumnezeii -L fac de batjocura (Evr. ti, 4 De asemenea, practicarea el 6),

au gustat

lacrimile ntristrii

l pocinei con-

stituie al d oile ti botez (Cura bogat se

Jn Vechiul va mtntui? XLII, 14). Testament, cina este ntruchipat 12, 1 de regele Davki (II Regi 11 ^MIlule'He-rn Dumnezeule 25)

dup

mare mila
:

de profetul loan

50) t sL upoc/jii-v s-a

Ia>?
(Ps.

MVUTlfftlSIRE

':,!

apropiat

mpria

cerurilor

(M-

Toate pcatele pot

fi

iertate, nct

ei

3, 2).

nu estet
pcatelor
cepie,

b) Mrturisiren tea preotului, rica de a fi Iertat in

mit n rare credinciosul i recunoate Tat, ara greit la nevrednicia sa vredcer i naintea ta, nu mai sint
:

inainapelul la Bisei de a fi repricomuniune. Este mo mers tul

slt

restricii ale Tainei cum credeau unii eretici (canonul 5 al Exist o singura ex.Sin. VII ee,).

nic
21),

m numesc
Biserica

fiul

tu

{Le,

S,

Tri

primari, mrturi-

sirea era public, in semn de ;i re cu intre acta comunitate, Iar cacruntazuri Le grave erau aduse
.

mpm2rpu-

i na episcopului,

Cu

timpul

turizir&i 6l-a pierdut aspectul el

un caracter persoblic, dobindlnd pernal, in caz de necesitate, este mis fi -mrturisirea general. Cina mrturisirea pcatelor ant condi-

pcatele mpotrivii acestea deoarece Sftnt, Duhului totala, creeaz o stare de nepo in care harul nu mal poate lucru 410), Anumite pcate, ti, {Evr. apostazia, omuciderea si cum ar adulterul, snt tratate cu mult severitate. Teologia ortodox nu admite doctrina potrivit creia padina terge numai pedepsele effitne aie pcatelor, cele temporale iM--nind a fi satisfcute in purgatoriu, unde pot fi iertate de Bi&wie merite :icu mulat din tezaurul de

anume

cin

i'i

pi- in

.jertfa

lui

Hrlstos

prin fap-

personale indispensabile ale ierHar harul iertrii pcatelor se l:i] -M lmpflrtte prin rugciune li de dezlegare a preotului. de Iertare $ de c) Rugciunea dezlegare a preotului, prin puneL'ci mii oii peepitrahilul aezat pe capul
ii
f

tele stipcrerocatorli (superabundente) ale sfinilor. Ideea de satisfacere,

prin perleps\ a ilreptii lai Dumnezeu este n contradicie cu Iubirea de oameni a lui Dumnezeu,
ii

Care nu

sului, ci

voiete moartea se ntoarc jfis

pcto-

De

aceea nu

spovedete. Dezlegarea sau euvntut impcrli constituie renii tal ea obiectiva a Tainei spovecelui ie se

tentelor,

fie viu. doctrina indulnumai l considerarea c|iiii-

Dumnezeu era in daniei, .rpentju lumea eu Sine Hristos, mpcind nsui (II Cor, 7i, 19). Ea nu are un
caracter
derlarat.lv, ci

miel sau a canonului ca o satisfacie sau pedeaps, care ai' eompleta* Taina mrturisirii, este de ne acceptat. Desigur, pocina este un oct de

adevrat tmduire,
torw, de n tul

de invocare

aceea

oefi preotul, cu dlsceri'

curi-

deoarece preotul care rostete rugat: iu nea de iertare s&fce -mimai un martor, pe cind Uristos, Care sta nevzut, primete mrturisirea. Una
riln

su

pastoral, poate

recoman-

da credinciosului un canon de pocin: rugciuni frecvente, ajutoare,

si

citiri biblice,

opere de binefacere

infillrunlo

catolice

in tipicul

slavon, de li tfel nacele

cu,

unde n ptruns l n Moromneti este formula

,

de dezlegare la persoana
nevrednicul preot
si

ttttt

I
1

de mil, pelerinaje, oprirea de la mprtire, Dar eptimia nu tire un caracter de satisfacie sau de pedeaps, ci de remediu, cci, de
Triple

duhovnic

.,

venit ia doctor, te ntorci nevindecat.

vreme
d)

ce

ai

nu
si

te Iert

te dezleg, n
Ti

timp ce for:

mpcarea cu comunitatea
Taina

mula sacramental
ne este teazn\ nunai.
la
o-sie

la celelalte

persoana a treia

Taise bose cu-

bu curia
:.:
i

ntoarcerii care se celebrea-

mprtaniei, uBucu-

mprtete,

rie

se

ctos

face n cer pentru, un care se poeftiete. n yeneral,

p-

?:>2

MESIANISMUL
mi ia cu neputina noaair, numiri nu ne ttuprlm de El, sau ne liiqrJafi

Taina spovedaniei ae administreaz nainte de Taina Euharistiei, dar

are un caracter continuu., ea se poate svrl si independent de mprtanie. ndrumarea djb&Vttioeasci presupune experien periO&al j cluzire permanent de aceea, tu toate c putereu de a ierta pcatele ine de harul preoiei primit n Taina hirotonia, in practica, preotul obine permi si u ne a de a fi duhovnic, sau facLLLUHea de a exercita aceasta putere prlntr-o hlrotesie^ special. ntr-ude vr, prinii harlsmatici gi pnevmatofori au jucat un mare rol in ln~ dmmarea spiritual l n i'ixarca

deoarece

pocina

.".lini
f

r\Q

descurajm

4qc&,

$ilin-

da-ne nu izbndim mplinim poruncile, CI ne yiidim o mie de ani naintea Damnuial xinl ce o ii, i o j cq o mii de ani Pt. 3, j.

De
cepuh
fliJ-L
efe;

ijrt
f

:,

4.

rr

sa nu ne tjrdjim
jftUJunfi

&u

&iO*m

ei

sd

punejii jf/n

nou

Itfi

ikHc'te, Al cru ter$l, fiettc-tc iari. N'uwm pe fJoclomJ fflitt i4

Aj'

ctS/u/,

pfirrSic?5^r

rd
jjirrf

a^jjif J vet

11

osfldjH
s,
;

dpanidc/ck'

fu
TJ

d^cJJ
*f

Un
2.?/

nucJ^cico
fia

gt.
...<':

Sliule
cu
r

pje

/Iflgd
r/g

E;

vd
iu,

tiftel',

prin

InotTccTca
ttii

prin }nte?vQfe t tie ptiti

fu
,Sfj,

Stfpi a puttsi

dt s rj}.
\u\
voi,
5,

rata

s
40

a
.

ium
.

Patra
f,
J,n

canoanelor peniteni ale, d;jr monahii neconaacrai preoi n-au exercitat puterea sacramental a cheilor

Uamas<'hi<\,
i

,i|;iri

rfuhevn

:,u.

.i'nr:.

fum.,

p.
J
: t

l V$h
PtdL
D, MflfitQ?tr>do\u. ftd,

(Mt

B cL,
p.

iblfograltp
T*-u}'.*$ln

r.

1&,

19).
lOflC,

Dnnmalic
cap.

Indiferent de ritmul mpart sirii, care desigur trebuie sa fie foarte frecvent, credincioii trebuie fie

vn!.

III,

inlna

Mrtmi&iiii,
^ruh'wice
.

[[qxIi;.

122 U3i Heinrlch Karpp, tq ] i^motuari diu !U u

,

una
l.rili'l

ndrumai
autual izare

practice

jxrcina i

'.Mu.').
D-.|

Dc]Qchdu,T

tft

NfeiCW
ELi

Nrnt
cit,
.

ftitirLuTsirea n

continuu, ca o per mu ren ta a harului

mod

Frank

Cnvin,

sp. c/C, ^d,

f

n,
d a n$

/*'
s
'

i.fi-'iccp,

3Sfl 37(1
du.

M--

i.

::''..,,

primit la botez.

pftctoa

sufcmv.nl de

prnU
mLb

"

Totui dacS vrem.

ol
lut

hatul vel du

dvi-

lact

Dumnezeu, seu pocina, poate

QrlhodaxG, n Orthojox?^, ]]. 53CO,

l'E.y}i&e

1&72,

p,

Mcm^vt : 17?
CeirtfflU-

A.

SPhin&nir'.iLih

ne ridice iari in Irumuxrfrtt jiiive* c!r\ Dar duc nu avem grija nici de ttcewstq, vom tiwre ncuptot ca $ ilfucil firre nu se pociesc, Io mundte venice BTprttina cu et, mai mult vrlm) decM ft*
s
t ,

Ca7i/e?s.TtoJ

end

;uf Di?.

1072 (Raport

ctre
Taina
r.r

sraodiil

B.
[

el
I-:.

Ortodoxe
Pfflff,

(M

opollH)

dfn

Amef lirt}
p,

C.

Cftlriu,

m7 tuiisirit,
Sinta
Ttiinti

h,

ttOrfodoiii^i
i'
I

XXXI,

:i4, :97H,
gtoerteil,

.ui'r

Anca
1

Mtt&lflcfce,
iiGlaiu]

vrtfMf,
t;/

Duin-ftfrtJ

nu m^-c aM/f gp/t

ra

.'

apfe

fc&ra,

ntt/fe ui jj
$1

miluris-nu,
4/1979

n& bqcurdm de bu-

w;.

3
SffeX'IL
|

ne

artm
/afij

Jr-JnrMi

CrcLuna^,
poed/n,^,
p,

Invttutu
Ortoflojfi.i.
\

eu mofluz...
I?JneJie<a(cif.

doxd despn(1980),

j
,?

rwLMmvfifiJd

de
n
Ier

Dc.t
rf/r-

negtiUi
n
jir-f

naustr
ntlus
draf

3,

3flH WA

Vlcloi
<Je?

II

li,

i&fragjfii

rfaru-

SemnWcfJii/ic
iu.

duhovnjce.h'

Jelanrt. ".!
1

rre-n

i^tad'Wc.

Iar

ftMltr'.>paLl

tmwtta nt-a
'-''i

amtiii de fa a mpStvflt peste nni n^tllr.\a.., Bine

pe

mina

rr.

7-9,

p,

fi2*)

ArdeB-lH]ul^
636.

XXIV

<

K>r

;.

sate deci
s<j r-

na cddcjn, sau
Int

&<3

trdrff-m

ei

rttc&tfc

dac

s-ar Intfmpfa

cdem,

bine este
t\e

MESIANISMUL
Pentru a
lui Tsuh trebuie

[lui

lisus)

Intclc.rye

nu

nstrinm

mi deiirdjduim i ds iubirea de oavrefl,

meni a Siplnulut.

Cci duc

ponfe

se ia n conslde* rare elementele prin care El volel' ca opera Sa fie prezenta i ac-

rmeSMitw>mu^

MESIANISMUL

253

tualizat du pa
Astfel

nlarea Lui

la

cer.

De
si

Clncteeeime, Apostolii vad neleg (Fapte 2, 17 2, 37; Ioil

la
;

1,

9)

tot Sfnt pe cara-L revars peste trupul- ca un fel de avans al vieu venice (loan a, 30). Astfel, El este

Iteus este

plin

de Duhul

continent cu ucenicii Si, dar El totdeauna prezent i fie nua Euhaactiv. In timp i spaiu, prin Fe de o parte, Euharistia ristie, amintete jertfa rscumprtoare & de alta Iul Ilsus (T Cor. .11, 215), pe

nu rmmai "Unsul lui Dumnezeu de Christoa (Fs. 88, 37), ceL ateptat poporul evreu, ci l Cel ce unge la
rindul

lui parte, ea anticipeaz Dumnezeu, In loc de restaurarea Imediat, vzuta, a mpriei, Ilsus Euharistia ca anticipare l actua-

mpria

lizare

Su. Primind Duhul

au

Sfnt,

Apostolii

ntrupare
jl

zuliari st ie,

neles tevatura dintre nviere, dintre nviere fiU Vil /ut slujitul timeuvintul Sau

purilor,

a acesteia: Ori de ctc ori vei ml nea aceast pine $\ vei bea acest pahar, moartea Domnului ves11, tii pi na cnd va veni (I Cor. dinii eei 26). Celetarnd Euharistia, nvierea ncepe Cretini nelee

EUus las

opului

aici,

ca

mpria

lui

Dumnezeu,

de Apostoli i ucenici, crora Le da puterea Duhului Sfht de a prnpoboteza pn la marginea v.jiini si

este nu Evanghelii, pmntulut. pierduta, ci amintiii $ actualizata care de etre Apostoli in istorie devin martorii Lui. Aici nu este vorba cte extinderea unei instituii. Duhul a suflat peste toi, de aceea nimeni nu poate fi exclus. Petru
,

care nseamn" Iertare de pcate si starea de har, este deja prezenta. Cu Euharistia, viitorul, lumea care eshatologica, Va s.i vi:i:j, impuraia oau- <-,nt acoio prezente (Rom. !,
23
'
'

Evr.

9,

1-ij.

Cel mai' Im portant aspect al mpriei depi prezente este schimbarea modului de via, person.v.i cum ae vede In &i comunitara, aga

boteaz pgnil {goi ir.) deoarece nu put hm mpiedice lucrarea Duhului SSnt (Fapte 11, 1517). Apostoiii au crezut In ntoii refer c:i pe pmlnt a lui lisus, imediat dup pierd rbdis[hfllare, de aceea i rea. La ntrebarea lor tind va stabili

nxemplul comunitii apostolic.rr

mim
,,,i

sj"

aulfrfutf

muJi'i'mJr

ax
ri
le
,

r.rczut

erau una

&

nJtf unu

su.

ccvfi din

mm
ei

c*1$i m W &**

sa. ci ("'.-

erau de nbsfe. cu jbw putere Aposiolu ntdr&trf**aM

eta p^ste
ei
ini'.

pe prant

mpria

lui

Israel
este

nnrc

fesr

lisir;

rspunde

mpria Sa
Sfnt.

*
i
j&ffl

nimeni nu

cm

lnire

lipsit,

WMc4
$4
P"*
lat1

da4a

prezenta n

mijlocul lor, prin

i&t cHi aveau

(rrfurr/rVJ

Iar ini

soi cusq

Je Vintlstai

mlrea

aceasta mprie, BVea aceea ta deoarece Duhul se revars peste tot trupul Totui, sperana eshatolgie va fi mplinit dup o perioada de din de veacul nainte Incsrelrl, urm A
i\ua, de^i se Su, t'Li toate

Duhului

Toi

vor

prtilli

C*<tf

Vte$at*i

io

pfcfhfc Apo^uiUai. $t ee
JJerdrtrra
tfttpfi

pirfea

raw dvea

cJJWVfl

ttebtitT* (fapte

4t

323$}

ntoarce

Tatl nerdmeaz
la
!

Evangheliei ApostolirSiismiterea nu prsete poporul El

,

Parte din disciplina comuniunii vzuta n Hristus este deci unitatea consima comuniti cretin, prin irea la acelai splrt si scop ,'* nmwczGitr prin Bl af *. Crert tortei s 0.5
;

Ii sus

rSmme

legtur

pefma-

Jfjai

H^Eos, DonuiuJ

nosffu.

2S4

MIRENI
panlfU

.Vii

r^JVmn..

/rqfJiof,

numele

Dui\nt\I\a
vtjfj^r,'
i

nostru
fef

la

#
ci

Kwaj Hrisid^ ca foji rf sa nu Hc rinrWmlri 3n

tfnttj

sre**t3U

OW tofuj

un/Jf

la

are originea in pogorrea Duhului Sfnt asupra Iul lisus la Botezul s-u administrat n In Iordan Biserica primar prin punerea mi-

Su

Coj-jVifr-'li

?.

y-)0/,

nes19, 6) niior (Fapte 8, 17 4'iita o vreme sub denumirea de i se sEivirete in caungare

;

Astfel,
instituii,

viaii prin

imitate

vzuta l

Hristos, prin lui prin sacramente, mod de viaa, este

Mecanismul ctallzatg Krlsto const in Evanghelie! lui amintirea morii i nvierii aceasta
mereu
:

drul Liturghiei fiind precedat de botez i urmata de Euharistie^ ci parte integranta din Tainele de iniact iere, care forme<nz;j an singur sacramental. Canonul 48 1 Sino-

dului
ca,

anticiparea mpriei Salt', pred rare a Evangheliei, prin taina Euharistiei l a corn unitii care o celebreaz, li sus cel nviat continua sa fie printre noi prin Cuvin t, Eu-

Sale

dup

din Laodiceea (364) prevede fie botez, cel Iluminat

*Uns ou

Mir

l fcut prta
,,l

al

Sfintelor Taine Chirii mulul (care citeaz

acestei Taine
2,
;

I-tumUI-

hax^tie

Biserica.
-

*nn MIR"FNI aparin poporului

i,

Loi ca*e
tai

(lao a)

nezeu, prin Taina Botezului haristiei. La nceput mirenii

cii

Dumi Eulai-

Fapte prin ungerea cereasca a Dunun hului Sfnt, adic devenind *unt*
12
: :

sprliinul In 2, 20, 27 i Cor. I consider ca 10, 36)

in
j

ii

clerul

formau un

tot,

poporul

agonisit l-a pe care Dumnezeu traki. sub in&), Mai (I Petru 2 fluene sociologice y-a fcut difeh

>au hjristosl*, cretfincios-Ii snt cu cretini. Acum ai deadevrul. venit hrlstoql prin punerea pecete! Duhului Sfnt i ai primit tot ce era pre fiu. urat, deoarece voi sinte Icoane ale lui Ilristog {Cateheza
<s

rent! ntre laici i cler au primit printr-o tain

Kirotonlu,

cel

care

nLitQtjoqicr
p. 153-'- tfn).

III,

1 -5,

trad*

cit.,

apecisl

misiunea de a predica Evanghelia, a binecuvnta poporul i a pstori o imunitate. Laicii nu au funcii tItUEgfcc i nu participii miia conducerea BtelciL Totui, important n mirenii 6U ^m rol siunea BSaerfdl $ pot, fe caz de nepericol de moarte a unu cesitate copil nebotezat, sa boteze n mod

Mirumjerea este Taina prin excelen a Duhului Sfint, Sfinitaml, Cel care pecetluiete eu sfinenia lui HriEtoa (II Cor, 1, 21- -22). Ea nseamn nu numai sfinenia capului, prin ungerea cu Sfifi&ul locului Mir, consacrat de episcopul de vi na pentru ea astfel cretinul -bun mireasma a lui llristos* {II Cor. 2, 15) i 5$ reziste tuturor pui

valid.

terilor

MTR -UNGERE [m to miron hrisma Ia*, unctiol Taina mprtirii i har temelor Duhului darurilor L'uSEint, svrU prin invocrii
:

(Filip, 4, 13), dumanului imlevieindu-se Cta armura DuhuUu;

mirungerea este nsoit mirea unui dar personal

Sfint
(I

si

de pri-

al

Duhului

hulul Sfnt i ungerea ni $\t.niul Mir. prin care cel nou bote sal. este pecetluit ca fcpreoi i *s*gs* n preoia universala a Bisericii fi oii i 2 28; Fapte 2 17). Mirungerca
fc

Cor, cap. 12), facnd din Biseric un trup hari&matie. Pece darului Duhului Sfint fiind indelebil, Mruniicrea a fost administrata a doua oar numai ereticilor
(v.

INDELEBIL l TAINE).

MISIUNE
ZlbllQQiatltiiSL
lErtiuiui.
i"-ui,
ii,

.i.) 25*

Chin-]]

al

tem**17,
VjnJa
e
i ,

sericii

Caichcsn
p.

atfttvpOQtvi,
i>7\

U2<

turnului
ei

cSL
II

53
carte*

N,

C.jhKj^LLa,

frMc&
Hiif

m-a,

i 7.
n .iil

tr*d,

lui

h'

-i

Anca

MfJncfLacho.
tiG..

SfJttfa

Cincizeci me este reversul Babei, de aceea proiectul apostolic este zidirea Trupului Hristos (Ef, 4. 12). n plus, datola

ria

h-hi

mynjr^u^i',

Bisericii,

de a predica Evanghelia (Fapte

17)

in-

!!-l.^lP.

U,
(Iri

vrul
flat,
N

provin r i din aceea ca adetrebuie sa fir ntrupat n fapt

Ml SUINE
nitc)
:

miliare a Lrivocaia apostolii a Bisericii

de

propovdui
L

ristes
du-rle Iu

ii

toate neamurile,

Evanghelia lui ehemin-

3 21). Scopul minunii este ptrunderea Duhului Iui Dumnezeu mtr-o situaie personal i ntr-un

botez (Mi. Mwunea e^te un act de trimitere Precum M-a trimii pe Mine 'I;! .!, .i'fi vii trimit l EuMu 20, 21 J. de mrturie a nvierii ni Hristos (Le, 24, 41!} ii de evocare a evenimentelor care constituie istoria niintuirij [Fapte 14. 27), Misiunea este un criteriu fumla2B,
iii).
:

Bristos

reconcilierea n prin pocina i

numele

lui

mediu Dar
t

soci.ii

dincolo

bicfliva,

Fnseamn
2, 10),

convertirea mpropovdui re u Evangheliei i anunarea eliberrii

de

clor sarad i
stora
el
i

celor

oprimai

(Gal.

misiunii este

adesea
sociale

istoria

berar fi
hi
fine,

cu Huruit-,

politice,

nu trebuie

eludai

fie

terital

sensul
'ni

te

numai Tn Biserica este nstrumenmisiunii, ei i ea Biserica, scopul sau realizarea Frridwm'i.

al
t

Bisericii,

nu

sensul profetic al misiunii deoarece prin mrturia ei, Biserica anuni Judecata lui Hrbtos care &e manifesta att n istorie cit l l,i
sfirsiml acesteia.

De

q nceputul cretinismului, rspndfrea Evangheliei a fost insepa-

rabili

de

formarea
prn

de

comuniti

convertire personal, rturfslrea credinei i botezul in Sflrtta Treime (Fapte 2, 9 lf>, 37

ai no,

38).
^'i"-'

i,-.

9eri

'"

Bisericii apaatolc. ftf&ueste m aci de fidelitate a Bili de cele dousprezece plede temelie -! cei doispr^iec*
<

Chemarea misionar a
ira
el

i'.-ii

apostol!
!'
I

pini

al MioLulnl acesta pune

(Apoe. 2i
n
i

J4).

Practica misionar, atft pe plan Intern cit i pe plan extern, a Biserici] Ortodoxe a depins de condiiile Istorice, uneori nefavorabila in care ea s-a dezvoltut. In aceste condiii, Ortodoxia n-n neglijat misiunea n pa, adic Biserica n micare, preocupata cu catolicii :<ua ei geoL!JMiin"i, eu extinderea i prezena ei in afar, dar ea a preferat mistuneQ n timp. Mica Biserica In construire, preocupat; cu dinamismul el ecleaial, Intern istoric, prin succesiunea generaiilor de cretini.

<

: Jr ea

un ver sal.3

gheliei (Fapte

14,

lumina vaa m es aj u Iu Evan27 Thi. n. 16),

;

Tocmai de aceea Biserica cate desE* pentru o^te neamurile l cuil"ri!c (Fapte 1, B; I Tim, .:i, 1B), -11111 girata prezena atitor neamuri la Cincizeci nu- {Fu\iW 2, H
i

rars pornete prin FQstlTc in e tetiti i se alctui*}^ in felurit? r-.'i.'pi-rrj. rfin p^tru Muri; zuVjnU) din Uiv$iut& cj ttfo r.'l.'r. ftul ttln
*Caivi>iJ.;?,'

nvaturi

(ui>l

t,}

uliul

ta hai,

Apm, $&zum b^i

^Se

12),

simbolul

prjVi Un-, dar se i m< schimba, tfup Imujrua tGjut.lti u pffllA* tulul Vin caic- vfnc /i.'r-r) et\!ftt\tv sau
ii/'K
r

&tk&
o

reconstituirii

unitii

uliu,

iruiU

tltalfo

ki

fjus

<.faiil

'menirii

prin reconcilierii in Hris(Fapte 10,34 3tiJ Imaginea Bi-

atrm$, alia
>>

dtita

m
Mia.

tfute^
^J

t& qi

dnta-

mUotOQt!

vuvUihtl

ro\m.

25<i

MLCARE
dup
sivtea
tffn

Ft -IIMENICA

sch.'mhljidu'sy

mu'n
JuJ

n
5'

fo
'''

Critopulos

Ctfrufo
fotoiUJ
i

fi*

CLfi1ti-a?c

((W*a*O
rfl
-'-

taMdfo
p,

fftr^ryry

Sfnaftttl,
n-

Capete

ncro*i1h,

ip-HW- WWfc

'
'

B ElfllArr-illc!' fota Mcycndui'ff. Tfo

OrttfO* Ciurcft

ttftd

Pr&ftl Ptnipetlfv'ei, Ng. , crllljit da H.

fltrattsky,

Mituit - Pn*l oitf la voi. Milion T***(

Andwsrm

fi

T.

F.

P^il^t

*" Now

Wup,
p<

B.

Ewdnifl-ns,

Vork Gf4a RapWn,

bJ
19?^.

59-71, Inii Bria, tdlLnr, Mrlyxta Ort*** Mtofen, '"" W.'JnniS oi tf*
CJHtfcft
sericilor:,

Tafltfy,

Cmi-Miul

imvnir

al

1639J ai Alexandria. In [VI7 secreeaSala Constantnopoi d comisie mixta ai^lloancKJrtodox, deschiIn 1625, Patriarhia Bserlca de dlulcgut bilateral eu A agilei. Rezultatul acestor tratative a Cost recunoaterea validitii tura iun iilor anglicane de ctre Con st: m tinopol (1022), Ierusalim Cipru lSEJ), Alexandria (1930) i Romve hlnie (liMfi); conversaiile cu eatoUdl, de ia Bonn (1B74- -1875). l anglicani la car* au prtiei pul Ltm&ul de acriori Intre teologii .,!..! -a de la Petersburg i coml(f

Roman

Geneva,
tu

SP

W**
Nsertrtlp..

SJtrJi-rm
-.11

le

vecii L-cat ol ice

CuvlntaM
<1972). nr,

Glasul
p,

^ XCl
oi-

(1693 iei3j;

de la Roterdam conferina keblogii

I

12,

3053.
[gr,

mixt
Sub

din 1091-

koumene - imperiul roman jLuca

pmntnl ntreg (Matei 24, 1* luFapte 11, aR) p&untui lotuit - wyni]; ml$cere de rftiee*edivizate taii valute a Bl serici lor ."actode-a lungul Istoriei datorit neteologid, pe cateologia
2,
i)
f p h

MICARE ECUMENICA

forma

ei

actuala.

rol$fjjF^

Goumeftlt i arc or u in ea n uGonmisiunilor' b mondiali fegpa Iu ese pn (Edlmtag, 1910), care data de crearea unor organisme -jiu n lBb'4, inter con Cesionai caracter
:

rilor

Aliana evangheUcS * l iu lBa, Federala universala a asociaiilor

ltl4 mondial pentru Aliana fjm internaioprieteniei promovare;! In aceast penale prin BiserH rioad, din partea ortodox alnt men^onat dou documente cu ca-

gic

mrturiei comune, a cooperanceputurit' i ashtnfii reciproce. ae aiUi jn rile micHi ecumenica

b

lea acordurilor

dialogului

teolo-

cretine

de

studeni*.

In

-.

ncercrile confesiunilor

Semite

dm
.1

Reforma

secolului

XVI-lw de

relua diacul ni Bisericile anlre (Comiiiile de irudiiorutle n dintre Ortodoxie l Catolicism, Sn secolele XIII i XV, nu pot Intra umaaceasta categorie, deoarece acceptat tfcmuW n-a fost niciodat prounire). De pild
:

istorice,

L'FK'ter
;:
,.

ecumenir

in

UJ20,

?EndU-

sa! 11(1

a melodl de de a intra iectele Iui Melanchton contact eu patriarhul ecumenic Joa555^1 3ii5). precum si schim-

Patriarhiei ecumenice, semnata de mitropolitul Dorotheos d*^ Brufls (loeum tenens), n care se propune formarea ur.el f*lgt* a Bisericilor IoaIn H>24 scrisoarea patriarhului rliim al Hl-lea, ea re se refera la rejaiile I n ter con tei on ale ale Bisericidecenii ale lor Ortodoxe, n primele secolului nostru, deja sr pot disI
h

bul de
rani

scriaor

Intre
tf
1

din
ol

Tubing
XMea
l

remla

Anglicana {(Uifirt CburcM iniia de Patciwhul lHkumenir Chirii Lucerfe (t U" > ^ Mtr.*in patriarhul continuat, de
lOgul cu Biserica

^ ^;^^
15

lutepairlarhui leteologii

cu tinge trei mari micri cretine "Viata 9! Accaracter ecumenic

:

viiv

i,

-..i-i

urmrete
ceasca n
|

cretinismul practic, c int>jrhisericooperarea vederea pro mov, ir ii p5d

unvinli-ii. Iniiatorul
ci

slujirii

fost

Nathan Sdderbiom

(Utilii-

\[i>c\hj:

t;i

imlmca
fea*,

257

1031), arhiepiscopul Bisericii

ei
;

Credina

SuediOrganizare., sau

care are

un

caracter

hristologiCn se realiza pionieri ai

care urmrete gsirea unei baze teologice co-

cretinismul

teologic,
ei

In U)4S, la proiectul astfel

pronunat Amsterdam,
marilor
;

mune.
copul

Fondatorul
anglican
Bre.nl
11321,

foaL

epis-

american
;

Henry
liul

(18G2 1929)
al

Charles "Consl-

micrii ecumenice John R Mott (18B5 19f]5J, Joseph 1-LOldhum (1874 ISo'y), Wllllam Temple
Barth, George (18B 11944), Karl Bell, pastorul olandez Willem Adalf care este ales cel Vissor'L Hool't, dlntl secretar general al lonsLUului Ecumenic O surie de mari personaliti bisericeti si teologi ortodoci au adus o contribuie important Ui nfiinarea acestui orga-

"internaional
care

misiunilor,

ireat n

coordonarea (nfiinate deja in

vedere sode-Liior misionare

are n
al
sec:,

VIlMeu)

unitatea mrturiei cretine n so-late. Consiliul Ecumenic al Bisericilor b ieit din fuziunea n acestor

i
.'

ii

trei
liul
in

mari micri. Deoarece ConsiEcunienic are un rol particular

nism cretin
1

Micarea ecumenic acuaUL

nu

LUmal.prm dimensiunii lui univer(reunete tn prezent 313 Bisali toate tradiiile de serici -membre, excepia Bisericii confesionale, cu romano-catolice) - dar si prin ca-

Mitrointernaional de Tiatiru. Evlo30 II ii Germano* ghie, Nicolaos de JMubLa Irineu de Novisad, iNectaric al Bucovinei, te; h

racterul

su

eclcziaJ,

fiind
la

creat
istoria

prin

Bisericilor decizia vom limita arest capitol l programul GonaiUutiii

membre,
Ecumenic-

Diontsie aL Poloniei, Panagbiotis Balanos, Demetrius Kanstantinidis, Mlhail Bratsiotis, Ilrtsostomos Papadupules, Hatnilear Aliviaatos, Geones Flore vsky, tefan Zankow, Iuliu Scriban, Vaslie
fan al Sofiei,
lpir,

Serghie Bulgakov. Leo Zander

alii.

Formarea este decis

Conciliului
n
:

de Cretinismul pracdoua ramuri tic u, care organizeaz conferinele de la Stockholm (1925) t 0*1'ord i Organizare, (19-37) i ' Credina
1937
reunise la Lausanne ("1D27J l Edimburg (937), Un comitet proLtrecht n IP30 vizoriu reunit la procesul ude formarea a ini i, Consiliului Ecumenic, care dureaz din cauza rzboiului pinrl n 1948 4 sept.), cnd arc loc la (22. aug. Amsterdam cea dlntl adunare gecare
se
'

Ecumenic ctre cele

doua adunare generala a Consiliului Ecumenic se ine la Evans-

31 august 1954. ntre ton ntre timp, in 1950 ie adopt JPedaraie^ de la Toronto, cu privire la natura eclezi ologi a Consiliului. treia adunare general, care se 3 dec. ine ta New DelM f9 nov, 1961), este marcat de dteva eve-

nimente importante: a) admiterea unul marc numr de Biserici Ortoierusalim, Alexandria, doxe din Huila, Romnia, Bulgaria i Polo:

neral

a Consiliului
n

Ecumenic

al

internaional aii nia b) Consiliul misiunilor fuzioneaz cu Consiliul

\

Bisericilor,

asociaie eu Consiliul internaional ai misiunilor)*, 146 dintre cure numai pat.rn Biflerlel, Patriarhia de Constantiortodoxe Ciprului. Bi seri t-a nopnl, Biserica Greciei l Episcopia Misionarii Ortodox Roman din America, au la Amsterdam, n 1948, baadopt
:

Ecumenic

c)

adoptarea

unei
:

ba*e

lrgite, cu caracter trlnitar

CoflJtf-

liul Ecumenic er Bisericilor este o asociaie de Biserici rare mrturisesc pe domnul lsus Hristo ca Domn i Mntuitor potrivit Scrip-

turilor

i caut

mplineasc m-

;i

preun chemarea

lor

comun

pentru.

17

DlnUjHAr de Tcoldtfle

A
55

Cd.

42

258

MICARE ECUMENICA
doxe preconciJi&ra

slava Iul Dumnezeu cei Unul, Tatl, Fiul si Duhul Sttnt, patra Adunare generala" s-a inut la Uppsala, Suedia (4 21) iulie h Iutii, Eu fac xoato 1068J, cu ternii lucrurile noi a ontjtoa a avut tec- ta ftairobi, Kenya (23 noiembrie 10 decembrie 1*37S) eu tema li&us Hristot libereaz i une$te>> a asea s-a inut la Vancouver, Canada (24 iulie 10 august 1JJB3), cu tema Hsus Hrlstos viaa lumii a aptea a avut lot la Canherrii, Austral fa {720 februarie 1901) cu etttl Vno Dubiile Sfinte^ tino ieste toata creaia. In ultimul deceniu, CotixUul Ecumenic a organizat o serie de conferine f ntlniri mondiale. De plldl

{Chambesy, El-

veia, 28 octombrie ti noiembrie 1UBG) a adoptat O decizie tu privire la Biserica Ortodoxa i Micarea ecumenica (Episkep&is, No. 36 y, 19,12.1989), decizie cart* n-are putere canonic dect daca va fi aprobat de Sfintul i Murele Sinod ortodox.
In cadrul actual al

Micrii Bcufi

menfce. natura
lui

i funcia
ecumenic
si

Ecumenic ar putea
:

Consiliudescrise

astfel

Micarea
s

are?

un

ca-

racter

comprehensiv

indivizibil.

Conferina
itoro,
1

Credin,

st.it

v-

Massachusetts Institute oi' Tecbno]ogy Cam. bridge SUA., J2 24 iulie 1979 Conferina misionara

Ta, Melboume, Australia (12 23 mai 1380) Cqr Multala -Parii tiprea Ortodoxa la Consiliul Ecumenic, Soi" ta, Bulgaria, 1901, 23 :tl mai Crm Cerina
<S
;

vin mpria
;

Exista o singur Miseare ecumenic, deschisa tuturor Bisericilor, inct nici o Bt9erlc.fi nu poate pretinde fie considerat centrul acestei micri, care este mai mare dect orice Etserk luat individual i care include lonte Bisericile. Ea nu este o federaie de Biserici nei'jinnne ci o comuniune inclusiv. de aceea Biserica Romano-catolic nu este exclusa.
h
:

Diakonia 20QU Chemai sA Lle semeni, Lamaea, Cipru, noiembrie 3986 Conferina Komonia. A importai vaa ntr-o comunitate mondi akl. El Escortai, Spania, octombrie ISS7 Conferina misionar nS& fie voia Ta Misiunea pe cafea lui Hristos, San Antonio, Texas, lOBil. mai
; ;
:

a dini Ecumenic al Biserinu trebuie s fie Identificat cu Micarea ecumenica. Chiar dac Consiliu] ar urma includ toate Bisericile, Micarea ecumenic ar ram mc totdeauna ca ceva Inclusiv. Consiliul Ecumenic este un fruct, un Instrument al Micrii ecume-

Con

cilor

nice, o ncercare
vizibil,

de a exprima mai

Secretarii general al W. A. Vfeser't Ilooft

Consiliului

(1948 IflW}, Eugene Carson Blake (mCt 1972),

Philip Potter U9T&l&M), Din 1985, secretarul .tjeneral al Consiliului este pastorul metodist din Umguay Emilio Castro.

comuniunea n Micarea ecumeic. Dar Micarea ecumenica

structural
dcseo[ erttt

mai

de Biserici

se extinde dincolo de Consiliul Ecumenic. Desigur, aceasta nu nseamapartenena ca membru la Consiliul Ecumenic este lipsit de

n c

importan. Dimpotriv, pentru

care Biseric, admiterea
liul

fle-

Patriarhul ecumenic de Constimtinopol Dimitries I publica o declaraie cu ocazia aniversarii a 25 de ani de la nfiinarea Consiliului, In 2973. treia Conferina panorto-

ConsiEcumenic implic un pas deciin

siv,

ntrudt nseamn intrarea ntr-o ^comunitate coneliaraw, sau

tntr-un *proL:es eonciliarj.,

MISCAFE ECUMENIC
Consiliul ecumenic se vrea totui a fi un consiliu genuin al tucondiie turor Bisericilor*. Singura pentru admiterea unei Biserici ca

2-,<>

Problema ecumenica

nu

es,e

membru

n Consiliu este

acceptarea

unitatea Bisericii per Wrt, cure eati data de Dumnezeu si este pstrata Biserica in mod istoric i vzut n Ortodox, ci desunitatea istorica a
cretinilor. Srdsmn nu se a fiii n Interiorul Bfcterjcii, ci in separarea confesiunilor cretine de Biserica neimparit^ care se alflA in cnniicu nuitate directa cu apostolii

nu botei, admitere rare renuni im acea UiserU-.i

ti

nseamn
Ili

propriu

concepie despre Biseric, despre ura unitatea cretina i despre nai MLwtU ecumenice. Atest prtnoBisericii piu we aplica si n cs&ul Hornano-catoliee. Bazo indic realitatea teologic comuna care ine ulpreuna Bisericile n Consiliu. In vreme, datorita acordurilor n

Tradiia

patristica.

Restaurarea

unitii vzute

m-

Bisericii

tima

problem de Ceneste nici de unitral zare bisericeasca, formitate, nici de pluralitate confenu
sionala, ci

privina Botezului. Euharistiei i aceasta realiPreoi ei , se pare mai tate teologic ecumenica devine cuprinztoare.

de

unitate

de

credina

comuna. Dezacordurile dintre Biseforrici .exist nu numai la nivelul mulrilor teologice, ci la nivelul
coninutului Unitatea de

siliul

Prezena unei ecumenic nu

Biserici n

Con-

acceptarea a comuniunii euharistice cu celelalte

gn

nseamn -per unirii de credin i

"Dialog ui

peasc
actual.

doctrinei de credina. decredin trebuie confesional pluralismul

Bi strici turor

membre,

slujete cauza

refacerii

ecumenic un iui ii tu-

cretinilor, dar nu este identic eu unirea Bisericilor ca atare, Conun siliul eciirhente eate mal degrab forum unde Bisericile urmeaz sS
clarifice
i

Exista o relaie organic intre unitatea de credin l comuniunea euharistiei n sensul ci Euharistia este expresia vizibila sacramental acea unei Biserici locale care face Scopul eai mrturisire de credina.

punctele

lor

divergente

ecumenlsmului
i-ljaza

nrtele

de convergena. Bisericile

insele vor decide unirea,

este iti c a eu har

de

regsi

unitii vzute.
n

Exist elemente reciproc con-

Rclumd recomandarea Conferinei panortodoxe de la Rodos (10 ol) apropiere -de a studia mijloacele de

vergente

complementare

toate

Bisericile cretine. menic a acestor

de unitate a Stoicilor Sntr-o perspectiv panortodox, in spiritul conEnciclicei din 1920*, cea dinii precondliara panortodex ferinei Geneva, 2128 nov, (Chambesy,

seamn un

Acceptarea ecuelemente nu nacord separat asupra

c

integrarea lor n credina comuna a Tradiiei nentrerupte.

unei doctrine specifice,

nat Ortodoxe s fie continuat i intensificata in ansamblul Micrii (<' MiifCG. Desigur, participarea i
n dialogul Ortodoxiei prezena ecumenic in seam de anumite cril principii de eclcziologk'G terii

iffify

sea decis ca participarea Bi

Bisericile dau mrturie in comun n diverse situaii culturale, sisteme politice. medii sociale recunoate diversitatea care exist, inclusiv pluralismul metodelor teo-

logice,

face parte din

procesul tra-

diiei,

lucru

Exista o etic ecumenic ce a fiecrei Bin considerare dreptul serici de a avea propria ei concepie


2<t,i

MICARE ECUMENICA

despre micarea ecumcnic. Aceasta include abinerea de la orice form de proze li tism apelului la unatbm, respingerea afacerile interne ale neamestecul
eclziplogic

BISERICI

QRTODOKE-ORIEKTALE
{Cairo,
Egipr.

(SAU PRE-CAtCEDONlENE)
Blfiorlta

Copta
Kt
I

1940)

Biserica
pia,

op an a
i
|

jAddis

Ab-aba,

Etio-

altor Biserici locale.

mai 1948) Biserica Apostolic

mladzin,
Biserica

Armean
(Pii,

de
lnR2|

Etchj

Exista grupuri sectare care critic fi participarea ortodocilor la Micare a ecumenic (Vezi Alex&ftder KaAgainst False Union, fit. lo miros, Nektarlos Press, SeatUe, Washington,
1980),

Ar.'Ticniu

Apostolic

Armoan

de

CLI ic ia,

Liban (Paris, tM2i Biserica Siriana a Clientului (Kottaydm.

Antei las,
India,

septembrie
5riana\
ii

194?)

Biserica

AniiohiH

ntre-

Biserici

Ortodoxe

membre

ale

gului

Orient,
f

Damasc

(Sft.

Andrew.
Orientu1943
1.

ConaiUulni Ecumenic al Bisericilor (n paranteze se indic locul i data

admiterii n Consiliu)
BISERICI
Patriarhia
:

1900)

Biserica
lui

APQslulLc"

Asiriua
Irun,

(Teheran,
f
:

august

OKTODOXE RSRITENE
^ rumenit

de Constantin apoi
i

Biblio g ra ie? R. Roase i S.C Nelll, A Hisiary of f/ic fkurcienicaJ MoVfjrtwit,

(Istanbu, august

134?)

Londra
1967

S.P.S,K. r
II

vai.

(104?
1970, fn-

Patriarhia PdiridrhlA

Alexandrini

(Egipt,

1948)
S5ria,

1948).
r

voi.

i(lfl4B 1968).
5

sditftt

Antiordei {Daninsc,
1943
t

de-

de

n.E.

Feyr Maur ce
(Belgia),

Viliain,
2-a,
j

irnduction
lercnau,

J'oecumeji/sine,

ed.

CasA.

rtjmbric
Patriarhia
si

ISJ

Touroai

1059

W.

Lei usallrauLiii

(decanibrii

1946

Visser't

eib

mani.
MOBCG'.'a

Ho olt, Le mps du MmDfraj, Rarls, Senii,

thc
si

rassGtnbte*

1S75

Tht

Patriarhia.

Rusi

(New

Delhi,

Ortfrodox Church tn
vcmetff.

Ecumvnical Modeclarai ii

1961)

Documente
C*.

[Q02
Ecu.Pi^i-

Patriarhia
Palrixir/hia

Sru Belgrad
r

[Lhu<ju,

l!t&S)s

if?5 Editor C.
t

Patelos,

Consiliul

Romna,
19GI);

I!

ucu ros ti

(New
Dettli.

Dolh],

menic al Bisericilor, Geneva, 197$; hanoee Feiner $1 L.. Viclicr, JVouvcau

vre
.cfe

PdlrUrhid
1961);
Siserlca

Bulgar,
Ciprului,

Sofia

(New

ia

toi,

La

fa!

comnuisie des e/jre1970r

t^zis,

La Ct-niurlon, Pajis.
fTf.timcnJcaJf

William

Niftla

(noiembrie

R. Kafffff

Fou^iola^ro.'is,

Har per,
r

19 Iii);

Kcw
Atena (1947)
|

Ynrfc,

l'Uii

Maclele inc

Knrrtt

I.q

Biserica

Greciei,

Biserica
via
Biserica

Ortodox din Polonia, Varo{New Deibl. 19(51)

i

Pa^ puf, mouvjxieni becumAnigue, I9S7j V. T. htavTidis, The r.ciunenicity o! QrlhQdQKVj in Proces -Verbaux. du D6U\ii'r:-i,
C-Oi:f;irt'i5

Gcorgiet,

Tblisi

(Paria,

19G2)

AthifO.cs,

Biserica

Orlodoxa j Cehosltfol^, Praga f Geneva, 1966) HisfTird Ori udo vd din America (Ev arisr

mhniqae

Ihoduxc . 1&7B V'e/s un contensus fw.ui'C. mint&lkn?, ^np(eme, eiJc:.

fl<-

T"n'"i]n:j

ii-

fj"

irj j

Fot ol Constltuion [doc,

or,

&4) p

Cotvsllul

ton, 1954)

Ecumenic al Vves Congar,

ilexfons c(
Paris,

Bisericilor,

Cetivii,

1977

IVjw

pn^'on,
1

J'unJte,

*-

Biserica Ortodoxa JapoitC7;i,

Tokio (Ge-

souven/rs

92".^ 1973.

CciT,

neva, 1973)

Ifl74r Qsrar- r.ullmann, Vrai c! ftrUK

Arhteplgcopl

Ortodoxa
si
ii

Ncmv YorSt
{Ev an aton,

Anliubian de Aruptidi do Nord

aect.t(tii:niisiO;
c-ifc,

Occumiinismc aprbs
et
iSTtcstle,

Sa

Conorio-

[tolachaux
\

NfuclLatel.
Pozjf/a

1D4).

1971

Te otlor M,

Po-poacu,

HB4TUEM
dOMl

2&i

jn

rcifcReq&ft,
2,

ta

OrioiUiXiun,
SJ.^j

XV
XIV

|*3j,

noastr
iubirii

nr,

p,

IB7

N,
Ton

Chl^cu,
Ifc.u,

M^Ofl/ea
[tfttj,

wwpii^;
[>.
p.

Eji

iOrtadojtia-N,

m.

3040,
unlili
iiin

pecte ttogfRQtteis
Uflfv

K\ic

Asfil&ericQf creluicurjii,
r.unlJier

Dumnezeu aa
pe Fiul
dut ca piar
1 h

mntuire, ra o ir u pere & Sale de om di

fa
a

Editau
^ls

iiki

u.biir,

iubft lumei, nct Sli ce] Unul-Nscut L-a oricine crede in El sa nu

]Q6^r
in.iiiu r

Ebrenslmtu
ji-i

ass:i-.i.

{tagjeaiofig

O/fliogue.

ed.

CowlJIu! Ecuj]h-ji;c

mu^ritzUor, Geneva, LI&f Marc BDijjnr, Vxgtjrwe oecumerjL

Jjflue.
MJlJiijI,

fiauveafra

p wiii
iii

i*

el
r

apeewes,
3.

ci ai ba vihU'i venica {In 3 l(j). AfEniun-eof a fost pregtit in Vechiul Testament in roolte feluri ai in multe chipuri (le, 3 7-^ S s. 7 J4), figura iui
;

Aiiun

Mesia-AfmP

luiiorul
Jjiunte

fiind

stnilMB,

CnoMo.
nr
fa
k

anunata
1+

la

vremii (ML
iiire,
to.s.

21

Le. 2

11)

plinirea ^].,i
^

ortodox,
pj-,

ottodcaki,
j

xix

j!<jfl7),

j,

4WS40
1

Jfean-toua
J'espaaft

Luuba,

A
j

rmduindu-ne,
ne.

Sti

iu-

infie^e^

prin

[ioivcfk
cfctyflt

de

tfe6t[mRttJ>ue r

dDtEa-

dujj buna plcere

lisus Hriaa vuii Siiiew

el

ts'eaUo,

Neu'chtfei,

1967

piiiii

Pot, nic
rJ7

Cochet ancUhe Wwld

y,
t}tf
i

Coyn.

ofa; Tklfty
voi,
Tnrncis,

n
I

#Tht% EairiH'Mi.-.il
+79 H
p.

RfflfkWii.

-31,

ni\

2,

]3

1-i.V,

M. .M.
5pc.,

TWaifr

n
f

CCrtf^awy
WCC.
Konrpd
fc*iser,

r/w^v.oi
lirM :,,.,!
Ut,

BoUJKfifli^
Mutii.-js

Vocabularul s#t< -riologlc 1, 5). Noului Testament cuprinde o niu](iine de noiuni, parabole i naraiuni rare indiei diversitatea de aspecte i laturi ale mntuirii. Toate a cretea converg spre evenimertlul
al

(El.

Qcijeitd
.j

1978,

Bcujnenjfcm

A littHutiym Sc.h n the Bcwwniral Mounmeni WCC PuhlkdkHis, Goni-vo,

J99J
|

frpA{Etf?,

?^ram4n;e
rffh

Martine ti, rWft&otfte fe FaywtT-Mdiw, IB$5 HjelnMea and Knrt Rahncr Lfr^y (;
Sujujn^i
r

mntuirii ; suse^i jn vierea lui J-Jj-fstQS. ntreba Istorie a mt;iiwjrn ete concentrat Jn Jertfa Fiului rn aceasta este dragostea, nu fiindc noi am iubit pe Dumnezeu,

central

al

istoriei

rina, moartea

ci

fiindc El ne-a

.-

j j

tiwfchp! an (tr.uaf ponfitiiy Porratt Pf*5 Prii.irJelphi.i r fJ] |jiji J lf ^, NruYork,

mis pe Fiul pentru pcatele noastre^

Su

iubit pe nai jertfa de

(1

t u triispr
In
4, 10),

s;

Prinii rsanten
i>

j D]1

fi r

ai

7; fe

sc?ot

*jej*-e

ra^riMtJ
! I

Trad tifon,

WCC

$
4

evideji.'i

&(..

Publicat [ojjs

Ge

|
,

19D],

faptul $A mintuirea este un act pornit din filantropia* divin, care

c-onstij

nu

nuniii

[gr. sotrfft, [fit, salua-uL^ mnhiire, elibera, vindccTe]: actul ir care Dumnezeu, prin ntruparea, moartea i nvierea Fiului Su, I&us Hrlstos. restabilete omul n starea de comuniune personal cu El. dndu- acestuia

MINTLURE

restabilirea el starea de la nceput, ci i n revrsarea n noi a vieii eare eate in Dum-

turii

umane i

vindecarea na-

termenele unei viei venice, nni Duinnescu nea dat viaa ve$riib
:

Ca eveniment, Tnntulrea corespunde cu r^cumprareci czui In robia pcatului, adernd la ispita dumanului lui Dumneaei^ urmaii, lui Aditm au fost rscumprat, ir zapisuU contractul, sau epab:

nezeu.

i
(I

afleaSt

via
11),

11 ii

este Intru Fiul

Syn

prin
IEslls,

In

5|

Pumnezeu

Mtntuica vine de la nu de la oameni, de

cu dltivolul a fo^it disirus preluarea pcatului de fltir

pe weama

Sa.

Se vorbete deci

a&eea IJ nsui Se
19} pt?ntru noi

m Lrupeazu
i

(In

r
,

oamenii

despre TEiscum para reT ca eveniment plenar in viaa pus Zadarnic, pi^ta

pentru a

pcatului liind

moartea, Ilristos a

Wl
suferit
n

MtlMTUlIlE

pe nedrept moartea

cu
con-

vieii

umane.

In actul

Su

rscum-

ian ca pre moarte a

pUdt, izbdatoria

prtor, toi

vlndu-i
inu'LLiu

urmaii de

cu forele rului. Mtntuirea nu este doar im act de reparaie, de restaurare sau numai de rscumprare, n o irupie in
viaii omului a tui Dumnezeu msuir *Aeela care ne -a iubito {Rom. 8,

s-au rstignit mpreuna cu Ei (Col, 2, 20), toi au murit mpreun cu El i astfel viaa tuturor este ascuns nu Ilrlstos, iu

Dumnezeu (Cob
c)

3,

3),

nu U-a *Care pe nsui Hui cruat, ci L-a dat morii, pentru noi tof>' rif-a dat toate mpreuna" cu El (Rom 8, 32). Prinii pun mintuirea -pUroforia, de irain termeni de
36).
:

Su

Jertfa Iul Hristos a adus maL mult deet ispirea pcatelor sau *Dar nu este cu rscumprarea greeala cum este cu harul, cci
:

diere
n

a
ci
2,

plenitudinii
uoastEfi
:

iui

Dumnezeu
mal
In
ir.liest-

viaa

-nu

eu.
(Gal.

Hrlst&s
20).

tifftifte

mi

ne

semnul de

E nu egal State

ezit" intre

pun

prin greeala unuia tel Tiu Ui au murit, cu mult mai mult harul lu Dumnezeu i darul Lui au prisosit asupra celor muli, prin nurul Hr*tos* Iisus singur om, unui ndrepta(Rom. 8, S>. mpcarea si rea (Rom 5, 10 H) snt roadele Pe cruce, biruinei asupra morii
dacfi
i

Asotefia

Hrlstns era
:

plin

slav
a fost

(In

L3,

theoafc (v. tNDUMNEZBTHE). Teologia din ultima vreme, lsind pe plan secundar aspectul de rscumprare sau de justificare, i--.i concentrat atenia asupra aspectului ontologic al mntuim. acela de ndumnezelre- Aceast dori rina cu-

prinde elementele urmtoare leonomia mntuirii este ,i) huna plcere a voinei Sale
5).

dup
(FA- 1,

Creai

prin
4,

plcerea

lui

Dumprimit

,11 ;2) "Cci, e$1 din si b ci une din puterea lui Dumnezeu este ns viu* fii Cor 13. 4). Este vorba deci nu numai de o restaurare^, ci de o B&tufre noua a chipului, de rentoarcerea omului la asemnarea* cu Dumnezeu, rseu ni parat Jn d) Umanitatea T Iris (os eate o fire regeneram i ndumnezeit, o creaie nou*, mpreun cu preschimbarea omului in
rl
i

rstignit

<

nezeu (A emc.
a

11K noi am darul impnrel din -buna plcere

dumnezeu, are

loc

si

transfigurarea

noattti (Le. 12. 32). Mintuirea este o expresie a intimitii lui Dumnezeu (Horn 5 t fi), Care n-a

Tatlui

creaiei. ntruparea i creaia ant inseparabile n Iconombi lui Dumnezeu, de aceea tradiia oriental

insist asupra
a mthtuiri.

dimensiunii

cosmice

lsat pcatul $ biruiasc

Unii

prini

Bisericii

mila Sa. las A a se

Una
care
fost

nelege ca ntruparea "P'uiLli ar fi cderea n pcat avut loc di Iar a omului* bj Mintuirea se realizeaz in luai.rul firii noastre i mpreuna cu

din doctrinele soterlologice au circulat in evul mediu a

fr

cea

formulat
(lfl33

Canterbury

HOfl),
al

de

Ansei m de
ac-

centueaz
sensul

patristic dictonului Ceea ce u asumai, Hristos aceea a i vindecat>. Itsus Hristo* nu Se

noi,

potrivit

Omul pctos trebuie s rrsatsias; adic s fac un efort nu att pen : tru a eompetisa ofensa adus de ctre

locul juridic
"

care satisfaciei ,

sau

rscumprrii.

Adaiti

onoarel

lui

Dumnezeu;

afar de om si nu In numele omului de la distan, ci El Se aaz n Interiorul firii si

afla
In

lucreaz.i

prin
l.i

clcarea poruncii, ci mal ales pentru a arta sinceritatea pncitim

convertirii

Sale

Omul deve-

MlNTlilOStlL

2B3

mii^ nise incapabil s Numai facle deirtai de Dumnezeu.

prezinte o
MftU] poate satisfac

numele
satis-

oamenilor, dar itogur e capabil

numai

Dumnezeu
o

a wJuc

trimis Dumnezeu pe l'Uil aa lume ca sa judece lumea, ei ea mintutatc prin El lumea (Toan 3, in ea lui Za17). Acuzat e intra Fiul Omului heu, iaus rspunde
u
ri
:i
5

Sau

Era nefacie demni* de Dumnezeu.

'

sa savireeaar ca Dumnezeu-O mul 1 11 seaac ceasta. Prin o** Sa, P ) pactui moartea Sa, lisua a reparat Sh namenllur, a fcut prin Iubirea Teun;. mai mult decii era necesar. cunoscut n aatUfftClein nu -eate
teolegla oriental.

caut* i *& mintuiasca a venit Bi Iu). pe eel pierdut" (Luca 1H, numit, chiar de samaritem, esic
.UfniN/lorwL Uimii, Care te sensul tnmtuird
?

Sena-

ferea din cerea n

condiia paliului ^ trehar. Aceasta tic starea

Jura

OJfoD'oxd

W.sfm.:

JiilriMJre

e&ridu-

l'orme $i are diverse atitudinea trepte. In unele cazuri, contradicie directa tui liaus este in de etre contemc?u practica Legii

schimbar

,|,- 10,
ti

i,-;

/.ini=\

Ui

..OrlodosSum,

XXIV

,-,,,.
,!,,

%
'.'pe'

p.

lH!5f
tisujm

f.nni^mh'J
l.'i

Am-a M^nnUiOom; r/jjptrfitj

In
itf.

'u/u.'

de

rasei rnpilrflre*

M1-

ItfiAlIo
p_
V\\

Vnatului..
s

XVIII

J1S8B)

r*
;

402^-413

Gmii, P*PuwumprtlilnirHtl fhfruprU StaArlil"].

rifrncdtet

;,,.,.,

..Iu-.

iit

1-2/1 90

-'

:i-l

l*7fl,

tojaul

ttcuMpnr&til
rr.rjCLjJ

!n ctetal

srin-

tJWO'l
e/dijj
1

[**I
;

J'fl.srtimndfar"

.'r .,i

Studii

reolorlt.

nr,

J" ft-

exempUd poranil Bi Sa drept mei] -iautoase^ nvinuita pe urmau sa ck adulter, pe care iudeii (cf. Lo delapideze potrivit Lgil SponIu; Deut. 22, 22), Vlttc 20 argueazul ei. tan, tsus acuzamente iuridice. intrebind pe pcat dinCine esie Lorti el NU'i un tre voi ? (loan 8. 7), condiie nnns. Pucului eSt deci C comma tuturor, de Ui ^are uma tara nimeni nu se poate sustrage Pentru ea ei n-au iLJulorul divin.

lum

te-

apr

fr

fr

j^

NSindit-iN
cainpffrnr*,

uiei

hmis nu o condamna,
:

Bucnte*tl",

lSjft.

clar El

fere femeii

<^de

acum
B,

sa

nu
nu

MINI STORUL
^1 va Lori: Atesta
niprul

IM'e-Ste lU*rti

Sotor,

lat.

mid

pcuMettM

(fcjtica

H).

bun

inninlea Iul Dumnewu. \!m\iiiumd nostru. Care voie^ie ca

mntuiasc se sa oamenii intuirea neamnfi (1 Turmtel 2, 3). pcat fl de trecerea de la starea de omenesc a moarte. n rare neamul
toi

\tea&tn nu inseamn ea IlSUS denunn adulterul i nu este cur,^ pcat, Iiaus ent de gravitate; LLu^stui mehis tie ins e aeest j^aca n-a o ueestei femei definitiv i cir

inima

fost
la

aezat prin efider* Iul Adnm, venica, starea de har l viaa

(Un-uii.i

cere n trup. NUKrttta In propriul fostfa) nseamn tnale lisus {de ia

de Dumnezeu. Aceast trepentru noi Ilfrus fiSSUt-b

tie revenire mai este posibil. liaus este P9alDU.a. ea convertirea femeii sa Hsus o iart l-1 arat aolulaj parai nu se mal complaci in acest mi este Astfel, femela nelege s?i c rea deeit cet niei mal bun nici mal
Ce

Su

aeu^au.

i]

od Chiar de Iu nceput i ta rmsvuexplHt. iisus concentreaz Cuci a Sa in mintutrea lumii

care vindec, libereaz.-

convorbirea eu Nlcodlm, farilisus dezvluie seu respectat de (oft ^nasmntuirii in ce const esena natere de terea de &*< Aceast Celui ce sus este lucrare divina a
n
s

264

MiNTlilTORUL

vrnc de sus, din cer, anume a Duhului sufi unde voiete care treac (loan 3, li). Toi trebuie De nu prEn actul naterii de sus ap i drn &e va nate cineva din intre In impaDuh, nu va putea rSa cerurilor (oau 3, &), Credina ^Orieste deschiderea mtntuttoare cine crede in El nu piar, ci

s
<

primeasc cei ce cred in EL Cci nc nu era dat Duhul,

aveau
i

sii-1

aib viaa venic: Tema mintii ir ii

(loan ca dar

3,

lTilti).

Hsns nu fusese proslvit (lom 7, 37 -3D), lisus continu dialogul cu femeia din Sa mria despre blocul unde trebuie ne nehinum" Tatlui, despre fiina iul Dumnezeu i adorarea Lui Duh este Dumnezeu i cel ee I se nchin, trebuia s se
icni ni
r.-i

de sus i
in

mchne
la

adesea viaii venica revine Evanghelia lui luam mut ii Ies in convorbirea iui lisus cu femeia din Sa mari a, pe rare o nt Unete la fintna Lui Tacob, in Si har, unde 15 sus se odihnea fiind obosit de cltorie.

Inl.lnircn

duh $1 adevr (Iften 4, 24). personal cu l sus, de

!

e^al la egal, este decisiv pentru

credina femeii i misiunea ei muli samarinenl au crezut n Ilsus din cauza cuvintului ei (Io an 4 $B),
zici rid

Acesta

Geniul evanghelistului loan consl in aceea a ales sa prezinte cazul unei femei pctoase creia lisua face descoperirea Darului lui ii Dijmneieu (loan 4, 542). "IteuS ptiijrljj dialogul cu femeia de

Ur st osul,
4
L

este Miniii nr ui
se,

cu
i

adevrat
(loan
snt

lumi??

lisus Mesin, cu re
42).

declar Temei

Eu
N

iudeu, ea saniurlneanc, inir-o intimitate personal i!e plina. Femela auzise ca va veni "Mesta, care se cheam Hri&tQ8 {loan 4 T 2 fi). ntr-un moment cind
hi egal
Iii

t'fjjtil,

el

ap s--l potoleasc vorbete de apa vie setea, Ii sus pe care o ofer uituror ca apa vieii
femela cuut

care vorbete Intimitatea i compare convorbiri lac pe TI sus pe cei doi interlocutori cu semna-* torul i secertorul. Pe plan mal general, putem spune Intuirea reclam unul care este semntorul si altul cure este secer torn 1, Ea este road acestei conlucrri ntre cel doi pentru ca

Hrlstos, Cei cu tine (loan 4 2o"), fecunditatea acestei

cheam

c m

fc

astfel

nemuritoare *Cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai nseta n veac, nici apa pe care l-n voi da Eu se va face n el Izvor de ap curgtoare spre viaa ve:

ce

nica^ (loan

4.

14).

atenia femeii asupra Dac al tiut dacuvintelor Sate

Iisus atrage
:

ce seeeriv> (loan 3 ii). El, Semntorul i-a. fcut 4, ateptrii- potrivit HfnuiHra Sa, anunate chiar la naterea Su> ngerul naterii zice -VI f-a nscut Hrlstos mitttultor^ care este azi lui Davd Domnul, n cetatea
cel
:

seamn l

se

bucure

mpreun l

cel

rtit

Ini

Dumnezeu-

{loan

4,

10),

(Luca 2 11). Ana proorocit vestete acelai fapt acelor ce ateptau mint

opst dar este Duhul Sl'nt nsumi. Pentru a sublinia acest lucru, lsU Daca nseteaz stric n templu
:

<

ineva.

s
;

vin

Cel ce crede in

Mine i s bea. Mine. precum a zis

Ja

Ierusalim y (Ltlcu 2, 118). Simeon primete pruncul In brae ffiazicind Ochii mei tuirea Ta pe care ai i^tit-o naintea feei tuturor popoarelor (Luca %
tii

rea

in.

vzur

3031).
Bl,

de ap vie vor riuri Scriptura curge din pntecele fui. Iar aceasta a zis-o despre Duhul Sfint pe care

semntorul, a

aceasta lntr-un fel,

mea

smna

plantat n Iuvieii venice,

tot att

munca noastr,

MOARTE
ui, de necesara ca i a se mn Sterul AUtl au aceea de u secera este" muncit, iar voi ai Intrat tn munca aceea orice 88). Do (loJiti 4.
:

24i5

ment de dezagregare in trup. Creat cup chipul lui Dumnezeu, m vederea asemnrii, omul a intrat m

lor*

participare
tlntulrfi

a cretinului

in

Istoria

are sensul de mulumire, de euharistie, pentru ca totul eMe SatulJJ

:

Dumnezeu -Dara ni fi t Iul darul iul Dumnezeu- (loan 4/10). 'yanghellti dau adera ? exemr afl pe pju psmenl i femei care se
ultima treapta a decderii, la pune-

acest proces negadistrugere a Elin el sale. de tiv Dumnezeu nu a creat moartea (Pilde 1, B), d moartea a Intrata in lume sprint r-un om a venit moar-

mod voluntar

in

#b*.veo

existenei lor. Aceasta pentru a arta c naintea tui Dumnezeu nimeni nu este pierdut, ren de cdere are eva pozitiv, in i1
al
,:
> i

pus tea (l Cor. S, 21), Moartea a stnpinire pe trup din cauza pcatude sub lui; prin care omul a ieit exisstap'inlrea spiritul ui nemuritor, msura existent prin sine. n-tentei sau poria de viaa datft rnoarten atinge numai elerrlruia,

Dup

mentul

corporal,

nu imaginea

ui-

li

sensul arata
t.

ca

in

aceste
iertat.

cazuri
n

lisus

profunzimea iubirii

iertin se

omului, care eate tfletui nemuritor. Prin moarte. Om vil ca

vln

Cel rii, Sale condiie, intra

iubirea
r.iLKibolu
Lui

asemenea

mult mal profund Dumnezeu, Cu ce

lui

mpreunare trup-NiiOet se descompune (Vai, ct lupta are sufletul

dnd
rece

se

desparte de

compara iertarea
lipsei

Dumnezeu?
:

de Iubire, mart este rcmiparaui cu nvierea s-a era l a nviat, pierdui era i aflat* (Luca 15, 15, 32). Cel LcrtaJ mint. este ta un mori ieind din mor
Orice
lucrare u lui compara di nvierea
;

In iertarea

Dumnezeu

trup 3*K deoainsusl a ingAduit

Dumnezeu se Dup cum

Le

Tatl
Vla,
ce
n
'..'(.

scHj.ii.i

pe
(loan
-

cei

m
;

aa i

Piui
5,

mori l d viat

du

celor

vuiete

21).

ihMocf rafie
,,.:,.
<n'.'.'

&aWn
nr.

Vexai pf#In

TimotiL
3
1

-Mitaii leo-

L.liiiM,,

XL

(Iteej
p.
li:

t>p

"Unicul

Hjtaflte,

-^.
[gr.

MUARTE
mors mdie
rare
i

..

lat, Lhaaalos, destrfllimit a existenei, fiinei]: csmdie de sepaiihitaH Uup-sullet prut Sn-

trupului n elementele pmnt eti din part* a fost creat (Fac. 3, iu. te vei ntoarce i Irt p pa mint se 19), Toi cif nu ieit din vor in w) arce lari En pmnt. Sta-

mea

desfacerea o nudul n prile componente, pentru ca rutatea nu de moarte. Bar personafie distrus: litatea sa spiritual nu este lieant. in sensul de neEiln, sau de Moartea este o condiie de Urnita a existenei, de ruptur n interiorul umanului, procesul final al strico trecere de la fiin i'iunli, dar nu nefiina. Moartea exista, dar ca li Penare alt sens l e deja nvins. mortru credina cretina, antidotul reii este nvierea, prin <-Eire se mu constituie clementele trupului purificate de aspectele ritor. fiind corupte. nvierea si negative lui morilor are sursa ei In trupul ndumnezeit al lui Hri&tos, pirga firii i noastre. Moartea va fi depita covritfi de viaa noua, car vine

fr

din nvierea Lui Hristos (Rom. 8, 11). lupta llrlstoa a zdrobit moarte n in Cu moartea pro direct t*u ea moarte clcnd. n nvierea Sa, In
:

rea marii este o

tului

consecina a pca-

{Rom. 5> 12, 14), care a Introdus corupia, stricciunea, ca ele-

pascal, Hristos a inmisterul viaa versat sensul morii. El este

Su

noastr

(Col. 3, 4).

Ce

aceea,

Maxim

ShG

MONAHISM

nvierea lui morii fJWUTwttirte n Hrtettis. pnnsuri ctre fulasm Bi}, Exista un nttt& de a trAi tfdup trup rare

Mrturisitorul

numete

tq

rpdirq

Tu

We

lacj/i/I/id

de

ptaire

seamn
4)
;

moarte spirituali
o mo rit
.s

Mi -am
b

(Rum., fl, sufletul prin

tei f^ecKuJt, iflj- M^ftetUi s^ *c asess^ (A ceata ttrvpWar. [Rioduinia. (iimonaiiii'Lli Mniuivinic, ed. p. ism. \tt
n

Wh

ca li Inuasc fcrttjpuln ^Canonul afin tu Lui Andrei). Origen vor[.!;'h-at

BiljllngT*iMp:
Cop^^e
."J.

Sf,

Gtl^OTK

Pflama,

-moarta: bete de trei faa de pcat, prin virtute. Iat de Dumnezeu, prin pfic*t l despriFeluri

tte&prc:
Iii

(vriJOristercc
rntn.,

DttnwKieu.
P,

de

Piloc:.

vot VII,

t$
coitmii
;

iS3

C.

AndTfiutkrW. la tf*rm/timi

rea sulletului de trup (Cont; o rft i re rom., p, 342}. /ferocii de, trad. cii

fype de mnrf fJfr^.'ffirin. In voi. ti m.iirtiv h Ui mint du fhrjttn daiii la fttfrIflcij

[Ephi-m.TlHi-s

I.ltnrrjrd^],

Rfjtin, lOTS,

Exist i.mum'fefl venic sau adic seaaraila de destrmare

inei, continua deaagtfegfire a
tului,

iadul,

a fispiri-

MONAHISM
nastikos
teste

f|r.
ii

monahos^m^'
ce!
(s

sol
;

cir,

spaima

muniunii,
eftlnfc

nonsensului i neconcremenirea in nepoiriai

.

sirurur|

stil

cote tr< viaU evan-

gbeUc^
trfiti
i

Moartea este ateptarea n ittsre de

degrab
-i

t-onsatiatG rugciuni l. cernicrrtplaiel si aatf^ei, n tfititl^ipe-

adormire
i

a ce

fgdun^tOr
asctvia
(
.
I

estfiato6gtc

"Cel

re de lume, de unde de pelerin a monahului,

plinii

contiina

euv'mlul

Meu i

crede n
s-a
24).

ascultare

fna

dede un pStlnte
Iri

ce

M-a

(rltni, are

viaa venici
>>

duhovnicesc Viaa

momhtM

'este

nu va veni. C muiat din moarte la viaa (tnB,

judecata
#DcBtt*rt
Ifti'.'iVJf'ur.HTi

DttflOJ*iM
J'rr

iWfcfiflfc

Cel
l

r<*

cu

om
j

din
s^

idrlnfl

ff 1t&ft# n ***" P'* rf"r"1 ntn-r mfn^r-r fi

1

cftiptrf

BJWPf&AcflM
S*

Fe; l~at

mpodobi
jw

m Jptut
T.'n^
pertfet

JnHf^are

frumusee, cn
uf

"

'"

'"*-

e*rittu(& fe^AJ ffiathi

o

i sud<tar.

Otftwa ffaVtJ
Hii'puJ

Jmpardl^J Prtii

MiSHfrat^ unei experiene nale a Duhului Sfnt, prin acuttarB, aArcie de btm voie i feciorie, cele ]t caT fl monofeMt le voturi iroi T face te5 do indrumAtorul su sprlmonastica dei tMfL Spiritualitatea pare un mod strin* de viaa- nu se deosebete de pietatea credincioilor dect pr'in ac^st efori intem de: nctnalizEire a harului botezului prin
"
1

perso-

n^pd* rSSflnd ciivnlui Mttttidft '/Vie rf

Ttftf,
'*te

continua P&^Ur.

mr* da

ImpUrtflt.
d**

tfi
j

t&uttitoa
tttJfrlfr*

ffrt^fa

d-ta

9& nu Ha tia nnmPUl'j ro tJp

noffflf

Vocaia monahala a eKifttat germene, n viaa Bisericii chiar.

t

ia

JJ"

Ouimifratfu

nJ

pflPtfor

Bj

poniritJi
5/

acesteia, Formele ei nceputul origini istorice i prt'iii. nU' au, ns,

La
i

nmrpeuluf
r
,

J
ce "
1

impf^irflrti

qrt?tWn
T*i

s
','

i-

.i.^j-ajfc

fi^fU/J

ti

pri'i

culturi sfnt nn'idAcInalt' in anumite l tradiii- In raport cu nt: voite si

i'f.

rr

Ta
-sf

iRitentWJW*
sl

**
pettitu
rilttfe

**

rf f -v'ff<'d
.

rfefywasrii
atfefb
Ir
d*J

ee

lui

tfj

raeArafl

HJnfd

raW.
for
eBfro

pM
jfl

q*t*ftfli
n
rcJt*

nvfere,
dfriJrrr

Ui scrie:! de tEJcal a eUborat diverse for ine vinA monnhni, pe care fi Integrat-^ in propria ^a lucrare pastoral fl. mi-

posibilitile

sale,

fiifai^

frupuJ
*i

se

tefifdPSl

fad
A|

n^rtll.'.rfj,

7'

tng6rf\,

PWlnfeluJ
GUttJi

ct-hii

fr
Vwr
.?/

do

miopul

Nnri'K-AMwur
ii

WUi<
f/?-t>-Hrflff3

P/fcBltffftu|ul

ffc-

sonar i spirilitiilil. Cele trti moduri de viat monahal corespunda In general, cu cele trei vi rste spiriurcuul, odihna. pornuv.i, tuale Dat fiind teptul ca in centrul disels

MONAHISM
plinei

267

prin
5,

monastice in nea fii gi

'ii
;

st simire
nencetat
12
;

inimii (I Tea.
8,

17

Rom,
I,
>r ti

luiti 16.
i'-iis
:

[2.

Efes.

18;
Ini

7)

sau rugciunea
3

Fiul lut

Doamne. Ilsu&e llristoase. Dumnezeu, m Huleti. -m pe

aceste chipuri mine pctwrub corespund cu trei Ferme de rugeiuTJt sau de comuni late de rugciune
TnlLiiTir \u
este

linitea constituie mediul ascetic care prinii pustnici, numii n se concentreaz (sihastri), iRlbati asupra rugciunii inimii, Este asceza celor mal ncercai, rare ajuntj ia o total stapinire de sine. pn la centrul pulsului inimii. Desigur, pus-

CU

putin

se

FOa^e

mpreun

cu obtea, dar mul-

tora le est* nuri

nrudit
Inia
utiilI

le

uor numai eu unul sufletete. Nu mat puii nora este uoara rugciunea de
(Sron\
r

singur
alnt

ruv.

XVH.

B>

vieuirea de umu" singur nu reprezint, In sine. o garanie a neprihnirii monahale. Cea a pustnicilor este mai mare topi aceea a ntoarcerii in lume, sub pretextul slujirii celor din lume. Pe de alt parte, cel ce au ajum la acest TI infrinl de 6 ase$1 tdtu, nu pol
tietatea

locului

i fi

Vfste chipuri
i

de vieuire mona^
in

.1

menea tentase. El snt contieni ca numai neaparinnd lumii se pot

riiE^a

,0
i.

Vhtn&wa sau vieuirea

eo~

pentru lume.

mi late

Ury,

tare se practica in

n;;i,istlri1e

de obte. Viaa de

obte

Printre prinii monahi'miului sritean, he

r-

numr
cel

are avantajele i privilegiile ei, mai ales pentru nceptori, printre care, de pild, bucuria de ti tri tolalt
in

Antonie
.lfHI)

Mare

(250

Domnul, unitate
riftft,

ar*,

frietate; ea i dezavantajele ei, mai

[n

pentru asceii unificator mentul

es
jte este

ncercai.
al

Ele-

smerenia
Atesta

unitii de clugrilor i
mort, irul

Eftrugrtelor
cart

este

leag pe clugri sfl fit unu la d rugciune comuna, la un lucru tun, la o trapez comuna.
Viunuvki fnidt, adic convieui ir ;, nu re doi sau trei clugri sau lufrie, convieuire bazavta pe ruin r spirituala, de obicei Intre un clugr incep&tor {novice, frate, a) i un cfilugr ncercat, btrfn ru cugetul s.iii maica sfctnic, Pe acpusta" treapta de spiritualitate, roItl celor Care au darul disccm.lminii, duhovnic sau stare, este hob)
,

fonda lorul inanahismului de forma eremitic. El a fost eremit n Tebaitla, Egiptul superior, i prin exemplul su s-au formal numeroase colonii de cremii, printre care i cea de La ftceie, Kriga AleAtanasie (235 xandria. Sfintul 37a"), care a cunoscut pe sfinii Antonie i Pahomte, a scris ctre 3t(J Viaii tiutului Antonie*.
este

P ah o mie (230 34fl), ntemeietorul monahismului de forma chino vi ala. Ctre 325, el fondeaz o mnstire de tip familial, n care
stareul este printele spiritual, la Tabenese. deertul Mi Iu ini superior. Regulile simului Pahomte au fost traduse din copt n latina de ctre Ele au hf intui lemn im (347420). Mal la baza "Regulii slmi.ului Benedict (ie Nursia (480 547} cure a nft In (ut in 5213 celebra mnatirt
i

tfiritor

Greuti
este

efortului

indivi-

Imprtslta duhovntcesc sau maica spiritual.

dual
i

cu printele

Mont

Cassin.
t

Sihstria numit de aceea l horetic, adlcl viaa retras de Imr.e l de obte, singuratic, isihia

ti r e 373), e c e f32l episcop de Cezareea Capadoelei, este autorul Regulilor Mici l Mari*, reguli care au stat la baza prlneipa-

a s

2ii

Y-IONAHJSM

centre ale raonahismitfiiri bizantin, printre care celebra mlnstire Studion din Constantinopol. A Ici &e distinge Teodor Studitul (7 $S6)i
lelor

DumnsitiLj
iot

ptyflftf

,'pJ^nd 3n vin fu &t uich

j/fjfltfJ

(foita

gflSkjnfu-te spre

vJciJi

nJc^.

AiuncJ (e-af
J*>flJ

ajlpff iui

HtijfiQM
i

pln
/*

vieii monastice i reformator aprtor al ortodoxiei n lupta mpotriva iconoclasmului,

al

ctGthn, acum

a/Ip/J

iul

rn^fus pfiG
i'j'-ij'

prtinita, Aqqq ai aflat bfft

<tfi

Kiaii CasiEin (3#$435K

a scria
n Instituii le

tare

9 intar ir. Alunei flirta" >iunc f vicdnicin ce [1 a -ti rit ii mdcnr ca" pa urmi c-rcjtfrttf. cu' cu noneul irtfimc^ dnfuJLf/ $J
sU\\\:i
,

n-m

influena

sfntului

cenobltlcr sub Pahome. El a

ca part* ce
(j-aJ

tr )u

ia

qyafr,

ckgM ftevUfit
fucrt.

Acu Pi pc-rccintl Ir* cupoli fwaftt (Sat(\:i<st

fte-

ta

seama ca nu cumrn,
ttfdcIu/nNEj

transferat la Marsiliu (cea 4ISjf tradiia monastic din Scete t. Influenta dasclului su, loan Hrisostorn.

eoctuii.nrJ

/
l-c)

a^L-oJid

sd
!fl

IU

tthivtotv an
ut- r

vm
tfln

tpet

ta teJ,

Wu
<#ftf<S

icul

mal

1 rr^nJ, unefe ffstu pfin-

Ioan Cajsian a fost

profund mrurit

de scrierile despre spiritualitatea rugciunea monastica ale iui S#*i

grie din Pont- (346 r*S). n sec. X ncepe monahismul btdharismntic de tip nit, monahixmid

^'.r-(j

j
In

.srflirirnn
rjorfl^c/',
jiiT.nfcrfn**

iiHrtiloi,

Cavi

!n

de cdcfl
n'ut:^

nu

c o/J
riJ

carafe
FjJf,ffi
'/.'.'

cft
.,

{Tcolipf

Q&prd vt^d
voL
ii
1

caiufirrnsci,

J?i

Fj/oc.

ram*

1,

p.

454BI

<j

conte mpJuttv isihast. care practica a rugciunii continua invocarea Doamne iisuse Hrstoalui I3UK
>

p.

Nella,

voeft-

(JOJ)

morosJj'tfUf,
r>2,

In

CnuLai.'h*,

XVII,
E.

nT.

106^,

p.

27229,f

FraJtoJso

Dumnezeu, ml Iu Ieste -mfl pe mine, pctosul.

se, Fiul
Lui

Mortrrd,
kVrtic

ManarJiux
/Lcsqti'rju

atc-v.

mi^nf. Fi*|eAr* rfu ]V-p ijLYJ^. extras

jflr

dEn

Fr;*ihJwgtt

ZtrftBriurft

pitlp;^3ph

pe enri? ai prtmJf-o n botez prin

rrJ

haf-4

din
tti*

silo

Cli)iidikiiklfi,

J/cxp^-ri'fi.'rc

mdnfjsf^ur,
a.
1

lepdat-o cu vojfiM pun

i

Qontftcto,
E
f

Jpyil
Popa,

(1975V

^0fe

P-

putinii

Krtl 10
fa-

ItJdSflf

Wv\

dfi

rji.,

/a

mc, cea
tjffftd

rebut

si

fJ-c?

rcclJififl

kfn votntn
ta

iiiiJia,

i>L'

ticzvn ai

pW>t

luam,

3MJ, In
i

itStutlil
3|

im

fciljjla

mlrta-sdrc

Hi

imbrUclnd
'dtf-

ir

r_][

-n

e>i

Teologlopt, VIU constantin

a

|!.:':"f>],

ciiiir-

i-iiiAUiclo
efttfftd

ifeffliihfe
jljJJc

ate

porJriJcJ -J
in

rin,

cPJirvffi'rri'l/tJ

tuudcT'ri

fi

vo^urr/iif

dto

rflHiJnc-reu

plrtfl

ia

MMlax}api f

XLI {Mm),

nr.

4,

p.

iii

113-

N
NEPRIHNITA ZMISLIRE
:

(Uit.

immaculia concepia) Tradiia BJtericij apusene, n depind cu Augustiri

(354430), excepteaz pe Marla

ifi universalitatea pcatului (Psalmul 50, 5), din cauza harului ce k-& revrsat peste ea, ca una ce

citeaz tradiia ortodox (Io an Damaschin, Gherman al Con&tantinupolului, Andrei de Creta, Modest i otron ie de Ierusalim), iBerka Or-

todox nu

a irreceptst aceasta doc;

a fost

aleas

&

nasc pe Cel -fr de

i-

trin deoarece a) Nu exist o

care
b)

pcat. Aceasta tradiie a fost Cornii lat ca dogm de papa Pius ai

IX-tea la
bilfc}
fl

baz
aceast

biblici"]

clar
;

sprijine
3

Mo du
al

naterii

dec.

Iti!j4

(Bula Ineffa-

rezultat

i rduat de ConciUul Vati(19iK

voinei a aparine neamului omenesc. Fecioara

dogm dup trup, ca dou corpuri,

can

II

n constituia

mei Genttiim^ 5G
reia Fecioara

Lu-

Mria nu

poate

5P>, potrivit

c-

context, pentru

fi

scoas din acest numai astfel ea

liber de orice peta sau vinfi a psatului strtnoesp! prin nsi zmislirea el fr de picat al naterea ei trupeasc din lo.uFiim i Ana. Zmiseste
<

Marla

ne reprezint i devine maica noastr, a Oamenilor, a doua Ev, Ea a

primit trupul alte trupuri ;
c)

su

prin

natere

din

omului. Fecioara de corupie de ia nceputul existenei sale, apari nd ca o noua creatur, iar de pcat, imbrcaty cu o sfinenie unica. Pentru catolici, motivarea teologic a acestei nvturi se bazeaz pe iniiasa

lit

fr

Maka Domnului
divin
nu
ci

m in a

este n icono-

mia

numai
;

un simplu
la

este n afara

j instrument,

colaboratoare
este n

ntruparea
d)

Cu vn tulul Maica Domnului

nu prin

afar
sa

de corupie,

naterea

tiva

Iul

Dumnezeu
fiind

pregtirea

DOMNULUI)
e)

Trupeasca, ci prin lluirea Cu vntu lui divin in sinul (y. MAfCA

su
in

un semn al pregtirii omului pentru mmtuirc. In plus, este vorba de relaia unic pe cflre Fecioara o are eu lsus Ilristos, cu Dumnezeu-Fiul. Potrivit marlologei catolice, Fecioara Mria trelinie He cit mal conform cu Fiul el. Aceasta conformitate* se deduce tm din zmislirea ei Vini, cit l din nlarea ei cu trupul ia cer. Cu toate teologia catolic
mnttiirii,

ntrupare natura uman. Mria n-a dat natere divinitii. Fecioara, astzi pe Cel mai presus de fn nate, i pmntul aduce petera Celui neapropiat. n:

Rolul

Mriei

Fiul a

luat din ea

fr

slav Iul Dumnezeu, iar magl cltoresc dup stea, Cci iat pentru noi s-a nscut Prune tnr, Dumnezeu Cel mainante de vecte Condacul Naterii
gerii

pastorii clnt

Domnului),

270

NOtlS
rrt

B Ehliocf
ISoJy
Aiidinctea
1B6J,

IU

rNltfoIflc

Hlrg&ris,

'Hi*

tul ci

material,

Nous-xft

du

omu'.n

CatliL-t-hfam,
->i

r^vzut
Pr.
Cfl

Polvtakiis,

editat de $j Conslantlju^nh!,

206Sitj
IV,
nr

capacitatea spirituat.i de In raiunile, cuvintele i

tea.

ptrunde
lucrrile

prof,

D. gUteUoac,

divine, in aciuni 'c produse de aces-

Maica
diJiiftif,

Dotifftuhll

iru'//ociWiif4,

QrtQF<fC

l/lS52| N. Btlzestn,
in

lotoa*
i

^
p.

hrfoiQtoQie.

OrMddk,

!-

]/]9V7,

&> 1]].

NOUS
gena,
teologia

[gr;

spirit]

nous - minte, intelitermenul E Iuit de

cretina din filozofia neoplatonic, unde desemna elementul cognitiv, specific fiinei umane, prin
aceasta tinde spre divinitate. Filon din Alexandria, Origon va spune cu Logosul este nourul dumnezeiesc. Logosul este prezent prin amprenta Sa n nou*-ul sufletului omenesc, organul prin cu re acesta vede imaginea lui Dumnezeu, Omul cunoate pe Dumnezeu prin nous datoriii asemnrii acestuia cu Logosul. In teologki paristie, ficuscare

Spre deosebire de loglsmoi \ adlc judecile?? unu raionamentele care disociaz integri tai ca vle spirituale i o mul ti pil e&, ntnw-u] este facultatea de a integra lumea c un tot, de a descoperi sensul ei c ut nun i superior, arfic de a afla cauza unitar a tuturor existenelor, care
este Dumnezeu. De asemenea, noii*-ul este sediul chipului i chiar se identific cu chipul .n
;

Dup

Dumnezeu in om. In orice nourul face din ftkat'cikonsr*

ca

un

principiu activ i unitar, Mu este o facultate separata, ci sufletul conine iwns-uL nun bine zis sufle-

reflect lumina rtctidi-ulut. CU pul este oglinda SUfleluIu) sau nouj-u] su fletului, Astfel, nQUM^Xl este organul cunoaterii i contemtul

excelent, facultatea de cunoatere mistica i de experiena teologic. Nu se poate reine totui D nvaaturA explicit, deoarece nous-ulare diverse funcii i roluri n raport cu concepia antropologica adoptata. Astfel ri0u-ul este organul de sesizare a realitilor inteligibile, adic raiunile sau sensurile divine ale croaiei, care stau dincolo de esuul
este
spiritual

simul

prin

plaiei,

principiul inteligibil al suiletului. Nu este experiena sensibil, ci locul unde se produce experierea noetica a lui Dumnezeu, extaJtiil. NOJ primim harul in suflet prin nous, fiind poarta de intrare sati

locaul cel mai intim al lui Dumnezeu in noi. Cunotina este o cunoatere natural, raionala, credina este o cunoatere noetlc (V. CONTEMPLAIE, C:i.NOA$-

TERE).

o
OM
horn o,
i

UMAN
huma i lut
t

[gr.

anihropos,
t

lat,

creatur

din
lui

materie

si

suflul

de

omeafirm nu nujieaiicii cretin tomul mii realitatea lui Dumnezeu, ct i realitatea firii omeneti ca atare, a umaiuttift i urmmultii. Sinodul ecumenic al v-lea proclam inte^ritaamne unite ipos ttic cu firii
firea
'i-;i

om

via

Fr

al

Dumnezeu

(nephesh).

acest suflu,

omul devine ma-

(Fac. 3, 10; Trupul i sufletul

terie

Ps/ 104, 2fl 30> formeaz un jn>indisolubil, Iu ud adune la existreg

ten

in

dumnezeirea
Hristos.

in

persoana

lui

lisus

parahll, vizoriu

mod simultan i unite nu in mod accidentul,

in4r-

pro-

existe ca o entitate raionala perlect, jn care subzist sufletul. ca un ntreg trupul

Umanul

Antropologia biblic, care se deosebete ele antropologia mitologic cit $i de tea evoluionist, materialist, a nege datele paleontologiei, bl olog] el i ale tiinelor pozitive in general, care explic istoria fci constituia fizica a omidui, este o antropologie teologica, adic pune in valoare transcendena omului n raport eu creaia. Creat dupu fie o chipul lui Dumnezeu,

Combatnd exterior. sau ideea de preexistenta a sufletelor susin ut-a de Origen, care suexistena" odat eu rii: Lui nu vine la formarea trupului prin actul sexual, tradiia ortodox a considerat ;Hi.

dup

aducerea

Iu

r-xisten
lui

sufletului
cit

pririLr-un act al

Dumnezeu,

a trupului prin unirea altor trupuri, ea dou acte concomitente si inseparabile. In planul tui Dumnezeu, nttiul are un rol superior unic in lume i un destin supranatural. Omul esle creat

fr s
o

divina, i ireductibili

fiinj

amul

este
sa

fiin
El facere

Dumnezeu pentru Dumnezeu. Dumnezeu a creat lumea pentru

de
orn, spre
afi

Incomparabil

oferit ea

un dar

lui

prin sau creaie (genesis), printr-o acirare Dumnc/i-a une proprie n nsui intervine, el fiind o creatura
prin

primete existena

Vocaia omului este de a stpini lumea i de a adora pe Dumnezeu (Fac. 2, b) In comuniune

Dumnezeu,

voina

lui

Dumnezeu.

El

nu

deci, fructul unei nateri (iennsis) din alte trupuri, nici

este iniial,

un produs ai evoluiei naterii. Cu ie c exist distincia sexelor

:;-..

brbat-femeie
crealei
nul
3,

Aspectul tragic al umanului vine din faptul omul, creat ca per^uai-iil liber, pentru L'Omuniune< supune voluntar firea sa unui proces de singularizare. Or, omul

cu Acesta.

vederea

pro-

i transmiterii vieii, umadepete aceast separaie (Gal

toi
(Fac.

un individ solitar, iar el rpersoan numai in comuniiT-tine une de iubire cu alt persoan. Nimeni nu devine persoan singur.

nu

2),

avnd
2,

o comunitate de

*i

:m MUa!

rJijii?ii'irJcse,

Cei
eTe

te

3n

tot

naturi

24).

Omul

este o

thipui osenit '"'

holtiJ

filar

ptizett,

7T2

OM

[II.

mbrcat tar schimbare linsa MH*fi?l i pj"3 reiisifl S~a fcut om dcp^'.i, t*u ar A'
tt
Irt

preexistenta, nici postexis tenta unetului sau a trupului, ci mal de-

jne
faeerti

pe trtimut

ftttifo

existena tte exii a chiar prin actul facerii, rft Hbvt fcffc stricciune i pcat, cci acestea n-oii taM etnofo <lf?(.uif\> cu el Cina a p&ciaii zicind porunca, n primit viind* pzin ptimire i tt&tffti, cam .w swinc pivot, pca&ft aW;tUt-i sumi n ti-^-

dnm prin (rttag> i afe n.(en'J. Omul pttmtodia Dumnc7t?u i ncsptnd sa

grab

coexistena
t
N

lor

(Maxin%

Amt''kjua 112 Irad. cit. p. 279). Sufletul a primit existena in alt

existena, nu

in

sine.

Dar poate

Uw

exiate n afar de cea In efire primit existena (l Petru 3, 19). Pentru a accentua faptul c sufletul raional este slava i centrul
o mulul
;

i-a

l nu

Incontientul sau im-

tun:

ptmltDare

ivit A

tflp

pricii a

Iui,

cn

}ntr-v vge o
nici

(Mi, fa temeiul iicvtVt U\<p\

un cm nu isf lat rte pvui. lnd u^ua fiscal j*#fi n're j<3<j(i rjfjjcJ".^. e*/e

wj

frtftotfai
(SI,

tftip

Jnrs/c, dfn

p/fcj'nu

p8-

citukii

Maxim

Mr
21,

turistic* ral,
Ifl

Sih*
itnn t
,

punsufl ctre Tatasle, VCl 3. p. 6263),

Fliac*

Sfmta Scriptura vor be iede fiina uman nu ca. de o simplii i7-r;tnr;'i biologic, c] de omul ca persoan individualizat^ Adam> icoan a
j

OMUL

lui

DmnncKrn

creat
lui

dup
\

ne v.-izut. Omul este chipul l asemnarea

rv\

Dumnezeu,

mai

precis
r

dup

Treimi (Fac l 26 Avnd o umanitate plinii de 27). har, A dam este mpodobit eu cinste i nelepciune (Pa. 20, 3 4) i flfe*
chipul Sfinte

2at n
rai,

prieten la> Iul Dumnezeu. n unde era sdit arborele vieii

M

(Fac. 2,

89).
apare n
:

Omul
compusa

existen cu o

lire

trupul, creat din materia nensufleit, i sufletul, creat i ci de Dumnezeu (St Iohti Damasehln, Dogmaticxi, cap. XII), dar prin n-

instinctiv Gri sori e de sexualitatea nu Nyssa .susine aparine naturii umane n felul in care aceasta a fost conceputa la origine de Dumnezeu, Ea ar fi fost introdus din prevederea cderii, pentru ca neamul omenesc, pierzi rid mortalitatea prin pcat, nu se sting ca spea, ci fie conservat! prin procreai c. Aceasta constituie starea oriyiin care fiina umanii soart in sine un rhfp dumnezeiesc, de unde asemnarea cu modelul Creatorului. Aceasta este umanitatea netirbita, n deplintatea ei ontologic, umanitate rare particip la nsuirile firii du ninsei eti Dar noi oamenii am fost odat^i prtai la acest Bitie, f'are ntrece orice putere de cuprindere. acel Bine era n firea noasitrfi att de mult mai presus de orice nelegere, c ii cel omenesc prea fie altul, odat ce era format dup chipul prototipului (modelului) n iac na rea cea mai deplin cu Elfr. (GHbHe de Nyssa, Despre Fericiri,
piilsiitnea

'

nr

Cuv.

III,

sufleire,

nu din fiina nsi

2,

dum-

n trad. cit. p. 353),

Trupul l sufletul au aprut concomitent i sini destinate rrnn mpreun pennezeirit {Fac.
7).

tru venicie.

sufletele Unii zic exist naintea trupurilor, iar alii, din contr, trupurile exist nain-

Chipul (Fac. 1, 2527) Lui Dumnezeu in om nseamn umanitatea total de la nceput, integritatea oritologc i spiritual a persoanei umane. El presupune mal multe clemente componente participare prin har la comuniunea cu Dumnc:

tea sufletelor. N"iei calea mprteasc

ns mergem pe
de
mijloc,

cu
nici

Prinii notri care nu afirm

Harul, dei necreat, face parte din identitatea lui Adam, crivat de Dumnezeu. Nu exist deci opoziie
jcu.

271
:<i:i
[

C1MTODOX1E

si

;.,.(

jnlre
\

Eirea

umanii

adugate

raionalitatea^

harul care se

Rus

Rew^i
fuJjgj'J,

Gto*u#jatfe-

**#*
ftn'iiiDi

arrt

in
ri

jiiicn/t'

L-xlru^

din

tilaiul

Bifpffft

de efestrv nu numat n vocaia lui oaom ui creaiei, ti i In a fi pacUatecL Lui de a sesiza ansamblul din care face parte i de a da nume liberfpturilor create (Fac, 2, 1SJJ

di,

XXXVI]
ii

|iy78), tf>

78
Ii
Iu

lrlneu Pag,

ta

Omul nou
lui'ieirim

uipe&'fefM DuImJuj Sllnt,

jlBS).

Incikyh,
..-In'

XLf

nr

1,

*StmJU T&G^-0 ^7j OIINnnriinis,

i

armeni,
St*ck,

UucstUiii-.

tatea,

cea ;uj

adic starea cea mai nalt i mai rvnit a persoanei umane,

aracterul
ei

Paris,

fftt.

propriu.

ORTODOXIE
dreapt adevrat.

nu a fost insa creat nescbimbeioas i cu neputin de

Firea

uman

0*th6i (KpW i nchinare credina

[gr!

stare s se ptetme prin ea n sai in adevrata punctul ei natur. Dacii chipul este
iuit,

BOb6rn$ceafi<&] tura care se plaseaz in continuitate

nv-

Ea n-a

fost

direct i nentrerupt cu tradiia apos tulir, prin intermediul teologiei

ilf

plecare

al

umauftli,

micarea
vieii) sau

patristice

neopatristice,

ei

voluntara spre pomul

lui
ii

,imp;ir;ta

Dumnezeu, a*emposibil itfrtee pllnt-

mirat
ii
el

ddea

ontologice,

adic indumnezesimbioza dintre

irea

refuzata

prin

har i libertate. Aduni a oprit de na voie aceasta micare ontolo'l-iipulul spre asemnare. Stagii a
;i
i

credina comun a ne.imprlte, din prim vil Bisericii mileniu. Ortodoxia se identific cu nsi tradiia apostolic aa rum a fost confirmat, interpretat i dezvoltat prin (rrmsen.su Bisericii universale. De fapt ddascslia sau refula de credina apostolic a fost baz aL ortodoxiei oricri ier Iul de
care

formeaz

ontologic iniial a fost tirbit j /InmririHln prin ieirea lui Adam oln rnmiiniunea de via cu Durrin** fost realizat 2eu, Destinul su nu Cci n-al n raiul de hi nceput zidit pe om spre pieire, d spre paza runcllor si &pre motenirea vietl celei venice. (Slujba maslului, in
rul
fi
:

care! tradiii,

aceea, orice ruptur n continuitatea cu tradiia apostolic a fost t:onsider^t ca o

De

corupie sau abandonare a Ortodoia fie forma unei xieu care poate erezii, fie Curma unei ^ronlesiuni* separate. n timp ce Orhodoiia i justific dogmele prfll aceast con-

Molitl'dmY. ed. 1976,

p.

I2ti>.

tinuitate apostolic lelalte Biserici sau

patristic, ceconfesiuni sint,

*tfumi

,'"

om V

numut omului

iA
//,

uscuit

Dumt&mt $
iubitor

fr'nd

4&

bania
o.ui.
1

aittirtdc

n-r
'

$f

fffrtt
rrJ

numnf

ntr-un Iei. sau altul ferite dintr-un act de separare, act n care ele i-au format tradiia lor confesional proprie.

".
,".

."

ii..

'

Jf

ri

vrednic
fl?

Iul

Du
11

Astfel,

Bisericile orientale

h.iii

,,i

rrl/u

fim

numo.f

gshfta&i "ni
M.ire,
Fitbc,

new
v.^.'..
'

In

iojfl.

lAntiui^
irtp.
i;rj,

cr',

>e*/*rt
fota.,

moft/d.
I,

In

p. 28)

necalcedonientr au aprut in secomomentul controal V-lea, n lul verselor hrlstologioe. Biserica Homano-Cattjiie se constituie ca entitate

r * i

Paul
ii

Bvdc&Law

1'0/IC^tJXJCj
ctifiU-1
l'ij.i.

LJi1mi:I-hJLJ.v

Mi

:-:L'.'*.

Nf?u-

eep.

Anihuipijlf.il ii (.
-l.

p,

47
Mu-;

310)

Lflti

iii-

Microcoai aad
LtJf]*r
-f

bisericeasc jn perioada 1054 1204 din punct de vedere umt'esional, Cate lirismul se definete ca tradiie icologic proprie, n raport
i

Mjx/ntiS
]|

(Jiy

GjWife*W,

GUicnip.

eu Protestantismul, la ConclUul de Bisericile ieite la Trident (1563)

UlT-IiUj' de Teologie

AK OL

TfA

onrcmoxiE
Reforma protestant din secoXVI-1 ea Iutei an, anglican,
1 :

din
lul

Eil

flecare tradiie confesionalii deosebit. n Sinul Protest M ntis mu lui S-ati produs o serie de dizidente confesionaliCOngregaionalItH baptitii, in secolul metoditil. in al XYll-loa
,
>

reformata

prezbi teri an. au

Sinodul din 878 B80, care restaureaz pe Fotie i avei peeonetherea cu Biserici roman (papa loan al Vlll-Jea 1573 88M)

Activitatea

r-iisiuruii-

in

Eu-

ropa centrul a frailor Chirii ff S6&)

upustoli] slavilor.'?, trimii de mpratul -bizantin Mlhttii al IlI-lea la cererea prinului Rasttslav (cea &6QJ aj Moravul. Chirii predic in Moravia, Metodiu
ei trdat texte in slaPimonia von, investind ulmbetul glagolitl

';;

i Metod tu

(f B64)

sec.

al

XVIIWea

micri i

gru-

pri cu

caracter cretin frii identiaprute tate confesionala definita, XlX-le;i. cum ar fi In secolul a!
Discipolii
(QutKUK'J-sj
|i

in

Arm,

ii ;i

Salvrii.

Ca

tradiia dogmatic, Ortodoxia

i are rdcinile in Rsrit i inlj>un sens istorie se identific r,u marea sintez patriot ca. adic cu
articularea edificiului teologic, Liturgic i canonic pe ba/ a regulii de credin apostolice, n perioada si-

veche a alfabetului chiri! Dup invazia maghiarilor in Moraviu. utcnli.'l lor au fost Mconii de catolici in Bulgaria, unde au In tradus crile in Limba slavona, Rezistena mpotriva al noadei

foram

noadelor
teologia

ecumenice.
patristic,
li

Desigur,
nici

nici

Ortodoxia

nu pol II li mk te la ace as Im perioad, deoarece Tradiia este ncontinuu proces de Interpretare i actualizare. Aceast perioada se la aici numai ca un termen de comparaie, pentru a fixa ctevadin
tr-un.

1274. Ferrari- Florena 14311 14 :JH). care iveau un caracter ant.iortodox. Temele dezbtute Ui Fkwna fost: purcede rea Duhului SFnt -i de la Fiul* l'ulosireu hz inii lor la Euhaiur tai ioni st c

(I,yon
'

doctrina despre purgatoriu ; primatul papei asupra Bisericii. De nil fel -sinodni de la l'rmsiantinopol.
ristie
;

din
l.irlu

145$,

inut 5UU GhenaciiO Scodinii patriarh

I

momentele
istoric
,i

principale
Or-iodo.niei t

in

evoluia
care

bel

dup
4
1

dintre

d er ea

Ce n stan* no po Iu H

ii

~> :J

reinem

Constituirea ritului ^bizantin (sec, VI VIII). In care locui prii'

ocupi liturghiile bizantine, rol capital in rit care a jucat un meninerea unitii eultke i spirituale a Ortodoxiei Sinteza dogmatic fcut de Ie an Damaschin {sec. lli VIII) st iU-s rspunsul sau teologic la criza
cipal
ii

unirea de kt Florena, i'i toate aceasta fusese recunoscut de mpratul oan al VU.I-lca Palei logu. Patriarhul Ghenadio* a seri* o mrturisire de credirtfc pentru a deschide dialogul cu musulmanii.

respins

>

nnoirea isihusr din secolul al XlV-lea, rare a condus \a forma.rea teologiei bizantine, din care ceau parte mari teolog] i mistic), ca
I

iconoclati ca.

Contribuia
Fot le
sa

teologic
(H20
1*895)
Bt>7.

pa-

triarhului

i
in

mai
care
I

Mrturisitorul (sec VII), SU meon Noul Teolog (sec. XI), Grgore Sinaitttl i Nicolae Cabasila 1363) (sec-. XIV). Cirlgorte Paatna (f
arhiepiscopul fesafonlcuht!, precizai doctrina despre dK tncia nii-f esena lui Dumnezeu, ca atare, Inefabil l inaccesibil'ip(t
ii

Maxim

ales enciclica

din

1 Ti fh-fJ )

acuza de erezie pe papa Ncolae (HfyHmi).

ORTOI>n\IH
energiile divine neCMttc, prin care omul *e imprtaete dlred de viata duinnezetr-ii
ritului

1'iU

ireat,

Kiev
(1072),

(1&40),

lai (lf>42). leruaaliJii Omslantinupo] (Iri^l),

iluHriiu

probat de sinoadele de
din
1341,

La

Mrturisirea ortodox a Lui Petru Movil, mitropolitul Kievului

(]\Y3:i

CcuwUintlnopot.

1^47

-U4G), discutata

ai

ndreptata

Sub influena ortodoxiei neopatristice din seeolul al XlV-lea,

care are t un caracter defensiv faa teologiei scolastice aline,
)

in

se

ncearc

oarecare disociere a imperiu, deoarece terBisericii de menii simfoniei stabilii de imo

de Sinodul de la lai din 1642, este tradusa in grecete de teologul Meaprobat de sinodul letlos Sirigul, de la Constant inopo] din &43 Mrturisirea de credina a pa-

para iul

Just in ian

(527 5ti5) deve-

nlsesa prea rigizi,

sinod tiresping ideile calviniste i ale teologilor din TubLngen. Acelai patriarh publica n Romnia o colecie de texte tei.triarhului
tui

Dositei

$1

actele

de

la

Ierusalim

(IU 72)

Sinodul de ia Constuiuinopol; din 1404, fixeaz mirungerea ca modalii, .ti; de primire a rtul ici lor la ordoxiti.

togice

Sinoadele locale din secolul Moscova XVIL-k-a (lai lrt42

bizantine,

al

Dcctrjna despre sfintele Taine pupata o forma definitiv, mai ales

datorita lui
(sec-,

Simeon

al

Tesa Ion icului

L-arc

XV)
n

hitd 1667 i Ierusalim 1^72} au adus o contribuie Important Ut redescoperirea naturii sacramentale a Biserici i la punerea in valoare
.

ttr

faa Contra-reFn rinei,

atac tadired Orientul eu intense de a detaa QrfodexAa de provinciile rsritene, teologia ortodox ta
fi

un pronunai,

caracter defensiv i opere polemic, n care se inseriu ;ini Comentariu] critic asu|ir,i ProteauinliMiiului, fcui de paJirhul

dinamic ui -tradiiei, caracterului are n-a fost totdeauna al pretutini'Si lurenea neles in mod coreei dul de ta Mo&cov condamn pe Vechil credincioi, cure reduceau
Ortodoxia la o religie rifcuauata) .Si nodul din Uri 1 cont fa lopotetnlui Io an Karyophilos, care predica doctrina calvinist despre euharistie Bisericilor uni u Ir Formarea
H

iri

Ieremlu

al

Il-len

ic

rs-

punsul dat teologilor luterani de la

TabjriLji'-

(Melanchlon
in

hi mi ese

(Hau

greco-catniice)

se

realijte-

patriarhului,

1573-

1574,

Con-

rin presiunea imperiului

rai ui ic

din

fesiunea de La Augsburg*' in greac) o prezentare a Ortodoxiei, fcuta de patriarhul de mai tlrziu ai Kritopoi.il os Alexandriei, Mitrofan -"Mrturisire de 1639) ntr-O (JS30 credin (1625) adresata teologilor protestani din Helmstd,
;

neva,
.-.in.-

lfi2a,

patriarhul

Chirii

I-u-

earis al
u

Alexandriei public, la Ge-

trine

Mrturisire de credin, n i nsuete principalele docale ca lv internului. O *erle de

locale
i

Sinoade

condamn aceast
(lli3flj.

mrturisire

Constnntinopol

Pnlunin si Austria, n regiuni ortodoxe (Brest 150*5, Uzhgorud ifiM, Transilva1S*6, Mukacevo nia 1700). Rezistena ori ou uri lor Orientul au a artat, nu numai poate [ con.sider.u o simpl diocesf exist o oentraromana, dar i dicie de fond ntre sitemuj Bisertde Rsrit i sistemul ciior locale papal fu Apus, Un sinod al patriarhilor orientali, din 175fi, declar invalid botezul 1^1 inilor si armenilor, de aceea acetia vor fi primii ti Ortodoxie prin- rebotezare.


21&

OKJOIJflMt:

la

Flocalia,

marea

colecie

de

texte de spiritualitate, apare n 1792

Publicarea unor sinteze dogmatice Panaglotia Tremblas <11I67J

;

Veneia, scris fiind de elitre Nicodim Aghioritul (174W 18UH, canonizat in 1955} mpreun cu Malarie de Corint. Stareul de la Mnstirea Neam Paisse Veiidkovsky (1722
slavona FilociLu (Dahrotaliubie), care apare Iii Pe teryburg in 1703 i tare a salvat ortodoxia rusa de latinizare*
175J4)

Dumitru StnHoae

(1978).

traduce n

De

altfel, in secolele

XVIII XIX.

teologia ortodox ii sufer" o puternica influent latinizanta, care s-s ivit

Kiev, sub Influena colilor catolice din Polonia, c.i sl in alte centre ortodoxe din rile balla

nu numai

canice, n 1348 patriarhii rsritenl public o enciclic n care condamn papismul ca erezie, ca rspuns la apelul papei Pius al IX-lea, n acelai sens, patriarhul Antim, n rspunsul dat in 1894 la enciclica papei Leon al XIIT-lea, Fredara Cratulationii* t condamn dogma cato-

Problema principal care preocupa azi teologia ortodox este pregtirea si inerea ifSfntului i Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe Rsritene)*. Ide ea convocrii unul Sinod pan -ortodox a fost pusa in circulaie in 1^30 de ctre Comisia panortodoxe care s-a reunit la Miasii rea Vrii opt -di (Muntele Athos}. l.a iniiativa patriarhului ecumenic Atenr-iyoras, o serie de conferine panortodoxe au fost organizate m scopul de a stabili i pregti temele pentru sinod Rodus 1061, Rodos
ri
:

1963, Eodos lf4, A pali conferin panoriodox (ChambcHy

Geneva, 8 15 iunie UltiS) a decis de a reine numai t> teme din catalogul propus de irUla conferin de la Rodos (1961) l de a pregti sinodul nu prin intermediul unui
preooneiliu:,
el

printr-o

seric

lic despre Imaculata concepie* l cea despre Infailibilitatea pontif li\il,i

conferina

prec.onriliare.

Cea

de din-

Apariia unor CateMsms in literatura rus, scrise de mltropolii

Fhiloet Drosclov (f Levsktn ff 1HI2>
1B(7)

PI a ton

publica UBglite latine et Ie? protestantism^ au pcint de vue de VRtse. d* Orient,

t

Alejee

Homiakov

Lausanne

1872.

Apeluri

Patriarhiei

Enciclica ecumenice din 1902 $

la

unitate.

ii conferin ptinortodar preconri Mani (Cllambesy, 21 2H noiembrie \9~tit) s-a ocupat cu revizuirea ultim a catalogului ll' teme, aprobat de 1-a conferina' de la Rodos (1961) i redim de a IV-a conferin de la Chambesy fH'^J. recomandind pentru agenda viitorului sinod urmtoarele *eee subiecte riinsporaun ortodoxa ; autocefalia E modul in rare se prorkim autonomia modul n care se pro.. Lima dipticele problema unui calendar co\

Congresele Facultilor de teo-

logie

inute

la

Akma n IOT l

Impedimentele la cltorie adaptarea normelor bisericeti cu

;

mun

lH7fi.

privire

la

post

relaiile Bisericilor
;

Apare Teologie mysUque de

VEglise d'Orteni (1A44). de Vladmir Lossky. Renumii teologi ortodoci se lac cunoscui Georges Florovsky, Nicolae Zernnv, .Sergiu Bul^akov, Paul Evdokimoy, John Meyendori'l,

A. .Srhmemann, Oii vier Clemerut

Ortodoxia i Micarea ecumenic cc*h irbuia Bisericilor Ortodoxe locale la realizarea idealurilor creti ne de pace, de libertate, de fraternitate i de dragoste ntre popoare,, i la inItiturarea discriminrilor rasiale.
;

Ortodoxe cu lumea rrr-tn

ORTODUME
Potrivit unei
losita

277

scheme

de teologul catolicism, VI ad Im ir

arbitrare, forus convertit la Solo vi ev (18 n 3

1&00) T spiritul Ortodoxiei este influenat de teologia ioanicfi, lei timp ce catolicismul reproduce Influena pee trin, iar protestantismul poarta rur ierul pa ui in. In general insa, Ortodoxul refuz se considere *ttna ideni in confesiunile cretine i tifice doctrina .sa cu vreun text conIstoric De La Ignatle al fesional soAn tichiei, eu a pstrat kleea
\

bornicitatea sericii este

au universalitatea Bidat do caracterul ortodox al normei de credin.. Biseri ca este catolic numai daca mrturisete doctrina ortodox, adevrat, adlc conforma cu regula apostolic.
a

sinodului ecumenic st cade eu consimmmtul acestor Si Biserici. Din aceast eclcziologie? a comuniunii Bisericilor Locale decuruf i res pertu] fflS de jurisdVli.i nu exist ept* bisericeasc focal aib jurisdicie univercop care sala, principiul autonomiei i auto* eefaiiei fiind respectat in administrarea Bisericii locale, f$e episcopie, fie mitropolie. De asemenea, Ortodoxia n-a ncercat O ierarhie a adevruri lor" adic o separare intre fundamentale si articole doctrine secundare, deoarece pentru ea dogmatica forme az, do altL'el, un ntreg spiinseparabil de viaa liturgic organizarea canoritual, ea i de nica i de viaii pastoral.
autoritatea
\

iji

Ortodoxia Implic sensul teologic al ce privete metoda catoltcittil. n teologic, Ortodoxia a stabilit cp. doctrina are numai criterii sau evidene interne, adic experiena Bisericii, deoarece adevrul este nsi

Ortodoxia a fost ntotdeauna pre-

ocupat

s menin

aceast Integri-

comuniunea n Duhul Sfnt. Ortodoxiu unei

nvturi nu
pe baza

tate ntre responsabilitatea pastorala cea teologic, intre dogmatic spiritualitate, ntre credin i eticii Teologii ortodoci de influen rusfi i de limb slavon prefera sa tra-

poate

fi

determinat
exterioare, un con i o ut

unor criterii Desigur. Ortodoxia are

duc

Oriodoj-in eu pravoslavie (cult

aresta poate fi idenn Tratificat m Sfnta Scriptur, diie, in texte dogmatice, ci ar numai

nclinarea lor fipre li turjghe; pietate i iconografie, mal puin deci spre sistematizarea
doctrinei, care se

adevrat),

de

unde

Duhul Sfnt Care lucreaz n conautiina Bisericii, este cel care

r

gia
ii
t

observ greaca i romn.

liliucrrdliu:
bal
I.

teolo-

N.

XtUiinri^.

In
cs

tenticitate acestor texte. Biserica are

UcKfrnQtiia
iHtltftttiiYQ\,i

symbt>tHta

mnr.maiQ
[1

evidena periena

ei

interioar, de aceea exanticipeaz orice Bisericii

ktsthollkra

okklesjfl,

VdU
in-

Atfnu,

1M3)

A,

KluurLtakoir,

i.'Eglisc
tle
Ui

iurmulare a doctrinei.

ttne *t le

pJoteatiiHixme du p^lnl

vue-

Ortodoxia n-a cunoscut drama tare a produs Reforma (soc. 16), autoritatea adic controversa despre n Biserica. Ea nu i- a pus problema papu, sau si nod ui *, deoarece principiu] cbndttar a fost. acceptat fa un principiu eeleziologic. Sinodul ecumenic mi este n autoritate ma-

Ldu^mine, Btige&oy, L'Ortoexi?, Alrun, 1&32 (had. N. Cmsu. SNmi.

di

PEgltEe
i

d Orient,

uda,

iuti
S,

H.

Paris.

BafehiikoH,

J7u.'

Don t rine ol Hic

l93) Unty
F

of Itm

CJWcJt

in ib$

W&tk$

oi

Khomuko^
tfe<
atea

and MfchteTi LnndoLi.S.P.CK,. IB4&I ian tite Qrth?dQxe Kfche ZAko'W,

Ostcos
Okutnvntecht-r

independent". In sinod episcopii reprezint n mod colegial Bisericile locale respective, de aceea
m'steriala
r

In Sfeht Z^lnglt-tmicm V^rtflij, Ziirih, JM61 K, Zwnav. Chrfstenom, "W&iAt'vii&ld htieS NloolsOn,

Junelui,

lflfil

Idnrn,

Tbc Cisatch

oi

ttie

ortodox:!?
Cijrisikw,

2?

En&tcTn
idot*

Londra,

iy42

P,

B-

Costa ds BeaurtKjajd,. Th^slojite

cattld
si
I.

do-

P^u-

QffutoK* Ki/oiw Jn {jtlacUittvhei fl/cfiE, Eva:ige]kchp Varlagswerlt, Stultyan-l, 1959; A, Schmcmdrm, F/w HMotte&H fionit o/ Eatfern QffcJwFdjq Nsw York, Jfr&! 1. MJhaiwseu, Thio* loto &ymbttiiue tiu poiPt do vuv de l'Egtt&t Otlhadoxe Qtfantate, Paris-Rucu{editor},

D/e

Brifl,
3

F.Tjjt/rw/ojirf:.
?

BudWl
X-'OJ-

Chiawl*!,
?JtMk>3f/e
/

Paris,

979

TjmoLliy Wttff,
ronfi7ji?.s.

t'ii'g^jedos *>pf

Tra-

duit par Charlt6 SaLut-S^v^-fs, Paris, D<-.clAp di* linuuver,, ]63 Mnuiim- Kovuj

li-valtl.

Ori^ortOTcte'

L*f

Dcer/t/cji^
r

RajtaiK-

fance
lionn^l.

dWi*
PAti

tg/Zse
IBBD-j

MruJe-

Editloiif

f^r-

ret,
i

IflSSj
$y

N,

f-hite-scu,

Mfrfixfulttte

do

Pmm/eJ-e
ti*Kt

Cfuifirciice
(Chantlv.litait

.'irJ'/nfd

coie/itemeie JMaerfoft

Ortodox,
(te

Panff/^otftijco

P*4fidfKiifei
l?7b).

n
Vi>J.

tfpBologSa
I,

DngmatJc
P-

1959,

202

246

SimbnJlna&i

*i23
Ctbtrtt9

novpmbrp
Orh>dni al

M&itUflsItea

D*fltfft$
1

Bisericii
Kila,n. r
!ji

Ortodoxa
L<j

du Hatdairhiel Ecumenice,
r

:i}U,

Chamh^y,
o/todox/n.
Fii'Mci

GeW*a
I

f?7

MJJkh fe4ft
in

iaci-

A.

ftlJSfc,

Bucureti,
[text

I9&1

tator/pu/

ftat/iin^.
r

Mlin'p.ttt

A, fc&ftry
Dr/hos/fia'

Moarte! Vilkr,
Pforre

Cujpfession
latin),

<te

Mnghifa

extras din
(1927],
tir.

Orlentalia
59
1

Christanf*,

vnL

7^

Ardea luhtin (3J5A3, nt 1 ldem CJitu/^t/a ctfvJnfttfttr

r

2.

flrt^ii'v.

dtlpijl

iG$4,
r

Elj-d-em,

(1*156).

nr.

Mdrtlji
(f*

Juglc
f-ect-rife,

34,

p.

/.a

Conte*.
pronEclios
f

5/on orf/KJtfjjce

Ptoffe Magltflu d
tn

240253

l^ti N. Kdirmiris,

Scurta expua In
Btee-tfeU
^Cila^u-L

cJ'uine

fMib/frfllJToJi

nea

Invltwrtl
(rijd.

dogmutics

(rcirUiMB,

2a

(iseo)l

p.

KaAiflti,

Mrturisirea
Hostie f

N, c/eilintc Ortodoxe
i,

.<wi3o
al

Catolica
Bisefi^iu,

O, N. C^cEull,
[]9S2J
ilt\

XX|

5.
Ir

p,

4^6

t
(n

PtfTlaFliului
ijtpc,)

eiusftiimuk/i

4^7

i,

MusLi-rj<|hjiLiuiopj*Litc}s.
ftr-od.

Noitiigia
Mtro-

MKWi
j

1S4Q

texra

dui rev.
*frte

Ortodoxiei
pnofa
p.

O.

CadutSK
tiT.

flTltnnl'ogtaii)

licraartl

SlmltaM?,.

H.iJiaiultiii-,
r

XXtV (KW}

Tir.

10 I2
jirt

lenro

efer

Orfodoxen

K/rcJie*,

In Koiprad

A] germ Li en,

Kanfcs&lQti&kiHide,

Vwlaf
HHW,
cfe~

w-m tradus
pp, 303
i"Vifii

2S0;

627 Ort) XXV ]SM), 176? V. An o ia, Pffe&enf

ti

46,

[>0
f#ff"

o/fot/o^*

OrgtUefefE

Pajderbom,

FOf/o

occjtfenta/d.
fl'JSfl],
n-r.

In

Glasul
jp.

Bisericii".
f

fcl.

Mdriurjjj'rea de

XV

LI

J%
f

0477
r r

OliVfej

q /uf Mii roia n Krifopti/os, in Mltro-

l-.lii

Ardealului,

\,

CJeitn-ut,

L'Bgte

Orlharfo\

J'arls,

PUF,

(E973)p

loan

fti
/
J

H*Si

Paul Evck)kiniQv

L O;fodox/e, Neu^
L^d]

imiHJ-anu,
^/flfhu/LE/
cl(Ui::ii,

Mdf?ur/s/rc

tfe

credina
r

ditt-l-Parih,

Deliithaux-NicfitSrt,

RJteTMidfe SJWyrj'D$
p,

4/1994,

4#2

|[l

OrN)-

Vla^Dluuir

U^.sky,

E^iBJ

Uf

/o
{

thoioqh
Pflfh,

191

J,

TLxeront.

wystiqu de
bl^f,

rEgltstt

d'Ori&nt

AuOrrfrr

Htetotrc des dognws.

3

13,
oxid
ltiQ
r

i\uls,

104
Chtix-

1944;

VQfQ-iMjrfTj'rf
Ci^rf,

f/j^flFog|gtic

27* lendom wlth a HAfo/y

920?
PIUI,

SchofJ,

CJrerds

of

!hodoxf,

p.urls.

1905,

2000

uns

Gfittcjl
E.

No-

Cit^fif/rJi/WIW,
\'i-'.\\i\tpe

Eniryctop6dlr*

cdltee.

pa<r

iun,

voi.,

Nflw Ycrk,
cfp

Selilltilt,

de
4:

^Alljoiirtf'hul.'lf

RihlaTom*?
do

H.

a s/gni/ieaUan
pour
te

/o

rqeUIion
lit

nrJenftr/i

Minier
Mrjxiirij
f

irCoiutalssancrr*

rOrtio-

ijaom/e

c/treTtefi r
?

uCdjiIhcIhij

Igncn
?

Dick. Ou'etJ'-te que J'OfiCa.st&rmai,

fteujn'Qn
r

12 (1950K p, 10
jnc/
rirj

21
Dfe

R.

S^urln, 05/k/fChB
rifer

ei?

cliriEfen
r

HHIS
'hfl

E^K.P*

dJuiteflc,

E/n/w/t
in

K>

.'

oJa

M,ifLin
anef
]7ii

Towo/d

Ori/iodojc

gfflat ischss

Prohtem
GSttlngen,

dvr

fteucrefi

Roainn
r

Qd^n^g

Ciiurc/ics,

New

Yrrk.

Ostktrchlnhun
I

3'heaJeg/e,

Vfl.ndcnhni>:li
l-92
j

Thomas

Arpa^i-s,

Vaiican
Mitrn.p.

Phcnct

kimrechti

E,

liettz.

iWCtalSJOL dltoA de
tios,
PafpflfldJtfti!
(H

Damaski-

T/ie
anrf

Euslern Or/Jiot/OK CtatfcJWt'f TjTOjjgfit

t/fe,

nH

i,

RosiiQIsitUibul,

Chtcago,

Aldtnr,

W63

MA.

1^1.

(JRTOPRAXIE

27

'

ORTOPHAXfE
limrtjhid

(duikonia, slujirea
fratelui).

Cretinii

efectiv luIubirii druit in Du ii ui Sfint. AeeastiS mijlocire preratt

simt

inui

si

transmit

mpria

pretutindeni Biserica trebuie? dovedeasc discernmnt, sensibilitate i imaginaie creatoare pentru a adapta dMfeetiis la nevoile obi? 1

pti

via
rea

supune nu numai trecerea de Via dezordonat, pctoas,

disciplinat, fnt, de fa ortodoxie, adic

Do cti me nt u ortodox
via\u

ims
cil

La a La o

ihi&ios
p.

-*.

lumii

trad.

d l

17 Ifl).

trece-

dreapta

mrturisire preamrire a Iul Dumfieieu, '.i ortoproxk, adic la sluji rea aproapelui $1 a Uimii. Liturghia profund a inimii, liturghia euharisfrie i liturghia frate] u] sau liturliturghie, cum se mai spun azi, toate acestea sint ncheieturi te caro asigura unitatea i ntegrltalea vieii spirituale cretine. Desigur prin arlapraxe nu se nelege im sistem de etica social pe rare Biserica ;jr 'trebui s~0 presere
i

Trecerea de la spiritualitatea personali i a d^kanie, la sluji re u social nu este deloc uoar.i. A ^

i

un mare
Biserlea

rol are

d
t

ndrumarea pe care
cred In nucilor

si

ghia

dup

ti

pentru a discerne valori Ir evanghelice, lisus Hristos Se numete pe Sine diakoriQ$ slujitor care servete (Matei 20, 2a) cere ucenicului

Su

sa

fie

slujitorul

tuturor'

(Mareu 9, 35). Apostolul Pave] vorbete de felurite slujiri, de diversitatea slujirilor (1

sea,

c" rn

membrilor ci, ci va -tribul s2 g nmai degrab la un aer viciu de

ei

trnrjiliiire
vizi,
In

axat nu numai pe Indifel ne viaa socio-econca-

modelul Mriei i Mriei (Luca 10, 3842), se face deosebire improprie ntre cretinul ac:.

dup
i

Cor, 12,),

Ade-

mfc i politica a lumii. care o resimte Biserica treaga creaie se exprim

fa

Mda
de

pe
n-

dus

in

lupta,

contra cst-pniiorilor acestei lumi, a ntunericului, contra nS-

dreptii opresiunii, contra refuzului de a acorda tuturor libertatea

demnitatea, contra torturii i deteniei flra judecata, contra eliminrii minoritilor, rantra violrii
drepturilor

omului.

De

ea ofer educaiei
favoarea natoaae

bunoar i sntii,
comunitilor

asemenea, domeniul
lucreze )n
sri

umane

l
ge

echilibrate,

cu o dez-

voUarc
bili,
bile,

economic

just i echita-

a unei familii puternice

sta-

fiecare

strduiasc pentru ca poat tri o viaii demn

real al aces-

de o
te!

fiin uman. Forma l coninutul

filantropii

acesteJ diaconii vor varia de la o tar la alta de la o generaie la alta. Dar totdeauna

al

creti nu! comternplaiiv*. fixiste chiar micri care fac aceast separare intre ordinea religioas, spirituala i ordinea secular, temporal.! ntre orientarea t eo centri cil a Bisericii i orientarea sociologici i lumii ; iirtre sacru i profan. Alii, m scopul de a evita o aa-zlsa interpretare pur sociologic a vieii i a omului, insist exclusiv asupra mrturisirii de credin aua experienei spirituale personale, ca i cmd acestea nu ar avea nimic comun cu munca cu relaiile comunitare, sau <^u deciziile cu caracter politic ale credincioilor. Unii vorbesc de mntuirea sufletului? n sens abstract *au persan alist, Iar explice 'sufletul nseamn n vocabularul biblic fiina in fatalitatea el, in toate manifestrile e personale i colective, Viaa religios-morala ar fi deci desprinzi de viaa social, sj Invers. In fine,
;

tiv^

uman

alii

limiteaz
eticii

slujirea Bisericii

la

sfera

cretine,

lsnd

!a

280

OHTOpNAXIE
Jjflf

parte prezena Bisericii In lume. Biaerlca ar fl< dup acetia, o comunitate de sluji re de participare ta redresarea i perfecionarea relaiilor umane, dar ea nu trebuie angAJxe n schimbarea structut

ni
ni

se oiuflcd In /a/d
se

n ita

Jn-.-. !

rmifs
turi

spun*

nu slntem
putina

folosi'
afl

soehi^ti.

rum

e cu

se

spun

noi ture *Qrsv/e[u/m lnr\laIM dH voi, tivind trreeft-?/ hrana,

BCt'fntf 3mfch/dr;tfm/nl<\

fja zqvq despre

rii

acestei lumi.

Rre/a ? / fel

do v/a ld
fcftjfi-

Teologia mai nou;! necarea sti sconta etica din aceasta dilem spiritual sori ala, arutfnd leg&turfi

arriaaf; nevofr Cdcj na atafem

sr*u

ffiffnJ

gjmjOOtf^/

cf/n

J/rc/r Uii

tocuttori

ui pQdurJfar

tritul retrai de /uma<

Nu Nu

inseparabila'
tuatiiiiir;,

ce

exista

ntre

splri-

uitm
m?.%m
t

ci

datoram

recunotinia
r btutul

Iui

Dum-

personala t diaconie sun mrturie social. Un document ortodox .subliniaz arest element

sipinui
f)in?/r

noffru.

momentul su nvingem tentaia real de a absolutiza deosebirea dintre viaa spiritualii l viaa profana. Toata existena umarrA

asl'e

sosit

a /st crcsj de ne silim numai sd nu depim nqfttrr,, sau sd sdvf/m Jucfu// rele, Pr/n urmn/e.
tfta

fi^^ig-em

re

Eh
Jn
dfc

este sacra

i rmne

n raza ve-

derii Iul

Dumnezeu. n cadrul

existene urmeaz'
nici
lui.

se instaureze suveranitate u iui Hristos, astfe] nct

acelei

R/e[e pe fo h&ite ^uWice, pr/n prfvdtfi eteffcr fin nur/, pe <%urj/c voastre ? t in cetele tte nevoi **>
r

veneai de Jufd ne v&j p/in for,, prin

gsim

sf

.'10/

aJUtttf

negustoreti.
atytfj

Cltorim

umane

un domeniu sau aspeci al vieii nu ffe cedat forelor ruAstfel, cretinii triesc n pro-

4* voi sj purtam armei* cu otui, lucram pmlnlu, ne Jih rieetnictm cu negvju) uwrfnt, ne trtf.
p

pe mu-;laotult cu vai

noi

NLTJw

eu eceteevt

priul trup i singe inevitabila tensiune dintre existena n lume si

Htfftjjgftti

5/

munco
rf

neiustr
n/n fof

vd e
Ii

tfe

/p^j

v0ufl

Cuin
te

neapartenena la lume. Tocmai din cauza ceteniei cereti a cretinului (cf. Evr, 13, 14) credincioii

putea
voastre

socotii
puhiir?,

neta lipitor 1
r ,'c

trbari-

intiat
vof,
t ]

trim
ftJu*.
f>7).

pot

holafti

cu

vot

si
f

prinlte
.tfcUit

nu
.

intra deplin In
lu

viaa Integrala a societii umane i pot aduce lumina

Hristos n ea,

ITurt-uHan.

ApnJuj
1

KLU ^3

fl .

eze (Ga Fvrth toral and Missionary

(editor

ca o Influenin Peuce, Pas-

ft

nii|

,f

AjltOjlB

Plr'irn-Klf^M,

/i/scF^u
loji
jl

i/u^/ffjcire,

B.LB M ButjuToti

|&72

Gudebofjk, Ion Bria), Consiliul EcumeBisericilor,

Briu,

7/je

/Jiurgy

voi,

MatrLyrtfl

^
el

ailcr

r/e

U<u/^^,
Gcfle-va,

MLsslatji,

nic

al

Geneva,

1982,

ConsilUl

Ecumenic

Etseriaftswi

1380,

p. 32. 33J.

p
PALAMISM [dup
Grgore btorii
lui
ii

numele

lui

Paama (12iK> 1359), srm doua Dumink a poduBtilor] teologia energiilor di;

toata prezena lui Dumnezeu n energiile Sale necreate, misterul esenfc] Sale rmi ne necunosc)

Cu

vini?

necreate.
s,i

Palnma formuleaz
mpotriva
latini,

Sriiezi

teologica

litgUor

scolastici

teosprjjinin-

du-se

cu

precdere
Islhast
(v.

pe experiena

Cunoaterea nseamn unirea nemijlocit cu Dumnezeu, ptrunderea n kaintml lui Dumnezeu, pe cft este ngduit omului, fr ca el
cut.

s
i

Sfinilor

imd ndeo^ni pe Pseudo-MacariL\ pe Mnxim Mrturisitorul i Io an Damaachin. Palamismul (vezi expunerea pe larg n cap. ENEKGII)
po;it<?
fi

ISIHASM), d-

epuizeze fiina divin.

Teoria lui Puia mu nu implic o separare n dumnezeire ntre escn|.

(

energii,
in

sj

nici
lui

o absorbie a omu-

Jui

fiina

Dumnezeu,

aa cum

rezum nt

ost fel

insinueaz
sfl

o oarecare

n)

Faa de

susineau Tabnr era

adversarii

si,

cere
al

catolica a palamismultii,

interpretare rare ezit

ntre doc-

lumina de pe Muntele

fad o legtura direct

dnur un
lui

..symbolu
tos,

trina despre har

cea

despre n-

Duhinezeirii

I Iris

GrigoHe

dumnezeire
*JVpJ

(v.

NDUMNEZEIRE).

balama arma ca aceast lumina este o energie care iradiaz din esena tlivin;i, ca o revrsare a Duhului flfint, fiind enlpostuziat i necreat,

mrturisim uc^ni energia e*fe o micare mbsiani-aia i tiiniioiq a

lui

Emme&uH i
tlne$t&

neavinri

Epostag
a lui

propriu.

Ilarul

suna
.

c$ purcede din tsenu divin tiintr-o pimirw.1 izvor iioate. Aceasta energia

tiflrm&m

din Sine, strlucirea in afar a chipului S.iu nevzut, personal.

mpotriva lui Varlaam. oare reducea n dumneaei rea la o simpl
h)

este o

nlre

Dumnezeu

nu i t< esena,
cte

an 9 mplat n telottaS ia <j ee sia ci totdeauna minv neseparat ea* Din venicie energia exist impra,

ttna

unita

n tnod Inseparabil ru

esena

imitare

i\

[ui

Dumnezeu,

Palama

dumnezeiasca, tu neputina de a fi dteouni a tiv aceasta, tic clrtj eternitate sau

prin

considera Indumntizeirea c fiind o participare real, o comunicare per-

Dumnezeu, fr cnnfuzie de naturii ilnrul n dumneaei tor este un transfer din umanitatea ndumnezeit a lui Hitefcat, in viaa noassonala cu

distana timpului sau <j sp^jului* mMarturt.^reut slnorhikii tHn Constaniwptii -. J33 j } PiGt i5j 7 wy

BJlliogra tlej
'i

D.

SianilQae.
Paterna,

Viaa
Sibiu.
e
J

ItivtMa

st.

Gifgorte

!Ma-p
te
p.

Fldrftvsfcy,
\

G7^ ? ojfe Patamax

Htiti*^,
fl

de aceea m intuire a este o preschimbare tainic a omului n dumnezeu.

frS
;

pntitetiqiie,

115

125

95]

Jnhn

Ttomanides,

Nates on

ihe Paiumile Contrnversy ond Belatcd TaP-lts, n rfJreek Orlhodox TheulogicoJ Re-

2*2

P.^TE
lebrarea Pate! ui ^jisan cade ntr-o sau duminica 7

cretin
zi

dac

14

(^saise^j,
tos,

p.

as-*gWi te*ni<t Couin

din Bplmiii

ha

Cojimjh of tfwp*&

Sainf **

prfltai/ Tex al l*4 fJ / gory Patammi. rConiQ .-l Ry rrcfy nu: rn * 2 vot**, Lat AngeVT/nHntian 1BB3i JiiJi.i ML^fi'd^"!' j^S,
,
1

',.

..ii.f/v

Aqulnus

Eti&t

atui

VttitL

Saint

Tltemm
H<!]y
j

Sflftrt

Qnetfwry
r

Palamun,
GfJ/jodtat

O
S/.

iJ

P:ra*, Brt)(tkliLiLL

Mas&, 1977
SedWfljy

Idem.
Splri-

dffgury fa&flWM

nij

lutilliy,

WU

Vtadlmlr's
LtfM
i

P*^
G/C56

KW
(TW/ofi

Vnrk,

KOWtftirtfcl

BOirf,

Foia mm,

uJfjnKiJ

dfn
In

uwK
^E

teoioQl

blxantiiti
llflTO),
ur,

(12&&- l3.ly^
t,

ThcoldgtftK,

p.

721

DMeiwo

dos safNEs

frftiYetatlitt
J.

te Kt

editat

radui

M^ywidom,
ZJerspK-

kh*
1-flrtHif

Spictcgium I93& Sf. Louvu-in,

nghlcritie,
Barbute.;, cu,

Sacmm

de LoviPn-

Data Pastei ui anual se fixeaz dup o regul stabilit de Si nod ui ecumenic de la Ni ceea (335), adic duminica dup prima luna plin ce urmeaz echinociului de primvar (fiat de sinod la 21 nwti&). Acest ral cui se fcea lnnd seama de calendarul iulian introdus de iulius Caesar in anul 4ti nainte de Hrsto, Calendarul roman a fost schimbat cu cel gregorian, propus de papa Gdgorie al XITl-lea, in anul 13Q2. de unde rea uit o diferena de timp
:

tlrhjorie

ru tciune. Despre H inta Uitn

FL-lcir.

miriti,

Totml
VI E;
bl
p,

rom.,

(Calendarul iulian este n de cel gregocu 13 zile Bisericilor Ortorian). Majoritatea doxe a acceptat calendarul gregointre ele

urm
rian

fa

val.

C.

Despre lumttm

lata.'c.
fjr,

'Glasul flisiiLlcih,

XVI aw&P,

89,

j26533.
(gr.

trecere) Srbtoare religioas la iudei in care se amintete de eliberarea i ieirea

PATE

pssctia

calculul srbtori Lor pentru calculul datei Elxg, dar nu pentru Patilor, care se fixeaz n funcia de echinox, Datorita multor Irgu larlti n calculul calendarului .l datei Pastelul* Bisericile discuta acum posibilitatea celebrrii Patilor ntr-o duminic comun. In Bial

poporului evreu din Egipt (Exod sau /cire este cartea din Vechiul Tratament care descrie ieirea iudeilor din Egipt). Parte din srbtoare este ritualul pascal, adcS imolarea mietulul in seara de 14 spre IR a lup II Nisan, In perioada de lun plina e Pactele este primverii. Adesea, asociat l chiar Identificat cu u alta srbtoare aceea a Azimilor care se inea incepnd cu 15 Nisan, n care aluat Srbse consuma pine toarea Pastelul a trecut i n calendarul cretin, dar cu sensul de Ziua nvierii, sau Ziua Luminata, a trece,

serica

Apusean &, Pastele cade

intre

25 april ie in cea intre 4 aprilie i & mal ritean (v. TRTQD), In caz de coincidena cu cel iudaic. Pustele cretin se amnfl

22 martie

Rs-

pe duminica viitoare.

PATROLOGIE: PATRISTICA istoria i coninutul doctrinei Prinilor Bisericii, doctrin nchegat ce

tradiie, acceptat In comun de ntreaga Biseric Intr-ts perioad s istoriei bisericeti, in care s-a transmis i asimilat nvtura apostolica normai v.i ntr-o form autentica n mod convenional, perioada daalea a patristicii rsritene ae ter-

fr

rii

de la moarte
laus Hristos,

la

lui

prin Jertfa Mielul tare ridic

astfel

via

pcatul
lele

lumii, devenit

Pas-

nostru Hristos, Care S-a jertfit pentru noi (I Cor. 5, 7). In calendarul cretin Duminica este consacrat nvierii, Ce se Intimpl cu ce-

cu loan Damaschin (753), dar spiritul paaceasta nu nseamn tristic nu a continuat. Tot mai muli teologi vorbesc de neo -patristica,. in

min

P ATR IST] C A

P ATROLOGT E
Bteai citatea
umanitii
lui

28Q

i ales teologii Includ mai icritooril bizantini din secolele XIII car* au dezvoltat i sintetizat tradiionale, doctrinele unele din arc caracterul patriotic (Tradiia
care

Ii sus

XV

(Ctre TrnXeni 9 10) Sale (Ctre Smirneni

i
2

a suferinei
4).

tgnoUe

unei

sinteze
:

dogmatice

la

care
1

aii

episcopul- martir, prin exceeste len. Creilnnl esle ^purttor de DumneZeu (Teofor^, discipol gata s"

atribuit

brbaii

apostolici,
T

aposcri-

devin ^frmnttura
t

lui

Dum;

logei,
itori

martiri

mrturisi tor

bisericeti

Prini

ai Bisericii.

nezeu (Cire Romani 2 prin suferina extrem.

Didahia,

4>

1).

Vum

Liminli aici citeva

nume

repre;

zentative din

Biserica

Ra suri tea na
episcop

[gnatie

[m417),
Syrla,

de*

la condamnat moarte BUb mpratul Trai an, trimis sub gard la Roma, n drum oprindu-se la Smirna, de unde adreseaz Efes, ti in .scrisori comuni tailor Magnesia, Tralles l Roma, apoi la

Antiphia.

nvtura celor sau \2 Apostoli*, srisl probabil in Siria, ctre anul 100, un fel de rezu.riLit ai Tradiiei apostolice, cuprinde doctrina celor :=dou c3b- a vieii i a morii, reguli cu privire la cult i la falii profei.
f

Treia,

de unde

scrie

Bisericilor din
si

Flladell'ia
al

l Smirna

Iul

Phlier

Smirnei. El introduci? in circulaie noiuni de baza ale vocabularului

teologic

fCfflre

Dumnezeu ntrupat Dumnezeu Efcmni 7. 2),

:

convertit, autorul care Irineu scrierii Pstorul, pe ea fin Contra cruziilor) o consider crilor biblice. iivnd autoritatea alii i-au negat aceast cu toate Sf intui A tan asie. In Scriiu lor iute. soarea de Paii (-17.1), n care stabi-

Hernia, sclav

.<

lete canonul

Noului

Testament, o
acceptate

Kri&tos ncretfn,
olo

(Ctre

Smirneni
este
2),

cretintate^,

10. 1). *&fe.erica

printre crile de Biseric. In cele din

enumera

urm

Ps:"i

universalii

("Unde
Biserica
8,

Hristos,

torul lui n canon.

Hcrma n-a

fost acceptai

este

soborniceasc*
leacul ne-

C&ire Smirneni
(

muririi

K-.iharlstia)

(Clre Efelerar-

sem

2Q,

2},

ignat le
a

a fcut o destructurii

Iustln [f cea Palestina, filozof

pyn din J65) convertit, a prer

scriere

complet
Bisericii
:

hin: a
ieri

reprezinte pe pare reprefctnt grupul aposcare snt diaconi i tolilor,

fr episcop care Tatl, fr prezbi-

Koma, unde a i fost execuprefectului Rustlcus, in faa tat Autor al celor doua Apologii i Dialogului cu iudeul Trypho al
dat
Ui

fr

(scrise

intre

110117),

imaginea Iul Hristos, nu poate exista Biseric [Ctre Tralieni, 3)< DupS rum Domnul Ii sus Blstoa n-n fcut nimic lipir Tatl, tot aa nu trebuie
'

episcop i nimic facem (Ctre Mngnezieni 7, 1). preoi aublfrilaz discontinui (.ateu gnat.ic
B

fr

dintre

cretinism
B,
1),

iudaism (Ctre

MegnetieM
profeii au

dei recunoate

c
m
2).

anticipat Evanghelia

predica lor (Cutre Ftladelfieni 5,

prezentare teologiei cretine, pe baza mesajului primii de la apostoli. Pentru a susine cont In ukatea dintre Vechiul i Noul Testament, el recurge la Hristos este Logosului teologia venic, ale crt asLogosul divin minea *e gsesc n filozofiile pre cretine, in profeiile i legea VeCentralltatea Testament. cii iul ui creaie, 5n istorie, in 1 josului n este argureligie i raiunea
cea
dinti
:

Eace personal a
Iustin

uman

mpotriva gnosticismului, el

afirm

mentul pentru a susine universali-

lfl-l

FATfilSTICA PATROLOGIE

ta tea

cretinismului
cele dintl

Sfintul

Iustin

Ofer
nuit'

ritul cretin,
in

dovezi despre TiRotexul se 6&-

vrete

Sfintei Treimi (I Apologia, trap. fii). Euharistia este "trupul i strige le lui li eu a ntrupat (Idem. cnp. tiu"), piinea consacr-a prin rugciune (epiclezj.^ Instituia biberi ce usca\ Euharistia l ele-

numele

cretin, erudit, apologet, filolog, a colecionat toate doeu meritele l datele privind evenimentele i instituiile biserieeti T autori, scriitori .fi martiri ai Bisericii primare. In Istoria
bisericeasca-
ca]
el

strins

nu

mentele

riaice

formeaz o

unitate

indisolubil, deoarece reprezint r&la i a dintre ntrupare l trupul i slngele. iul iua Hristcs.
al Alexandriei, de oridin ALena, este succesorul lui cine

Clement

Pantem,
colii

ISO, la conducerea Alexandria, cateh etice din

1

dup

important material cretinismul primar, dar a transcris fragmente de tex-te eomeatfirii l acte de mare valoare pentru reconstituirea tradiiei po&tapoatoice, n <:Cronica:i sau Canoane cronologice el jprezjnl un tablou sintetic cu date din iston.i Bacrli .i cea profan, El a formulat propriu lui' concepie despre istoria
istoric

numai

mal

despre

Din nevoia de a introduce credina cretin n ceririle inteltTf.ua U ah

vremii,
el

i a Bisericii, gument pedagogia?

lumii
n procesul
istoriei,

folosind
lui

ca ar-

Dumnezeu
1

cempune

zentri
sind

sistematice

cele dinii preteologice, folo-

deauna Biserica
acest proces al toare se nscrie
tului Constantin,

care susine tottriumftoare *. n

Bisericii

triumf-

termenii ProtrepticuU,

rom

filozofiei

patine

victoria
ii

mpra-

atol e
1 .

-Pedagogul.? In sistem, Sftnta Scriptura* are un loc central. Teologia i traeje toata seva, viaa l respir ai u ei din Scriptura (Strmute 7, 1, 1), Totui cretinismul trebuie neles ca' adevrata "gnosis. Spre deosebire de Ter uium, care pune n antitez
cellanies).

(Misacest

cruia
iul

grafia
sint

n.

Viaa

face bioConstantin-,

Persoana i instituia imperialii nu

decit reflexul terestru al suveranitii divine. Colaborator at lui Pamflle, bibliotecarul din Cezar ee li, discipol al lui Origen, susine la nceput pe Arie, dar Ni cce a devine partizanul ortodoci-

altceva

dup

Evanghefta

filozofia,

p mai cel

tu-

lor.

In
el

"

Pregtire pentru Evanghereligiilor

turor ereziilor, Clement are o atitudine pozitiv fu de speculat. in filozofic, Filozofia este o pregtire

lie

releva patrimoniul

n cereti o Ch

AUnasie de Alexandria
cel

posibil pentru Evanghelie.

Istoria
literaturii

mai tenace
n

aprtor

373), al hri&tolc-

cretine

cu-

giei

controversa

provocat

de

noate un alt Clement, episcop de Roma, cel care a scris cee mai veche scriere cretin dup Koul Testament, E pi st ol a ctre Corinteni
(scrisa ctre 95J.

erezia

ariana. In contextul celui dintl sinod ecumenic, unde a jucat

un mare

rol

el

subliniar deofiinii

Ctre 170, Dionysius, episcop de Corint, face cunoscut episcopului de Roma, Soter, ci
scrisoarea
iui

Clement
in

a sosit

se

Fiului cu Tatl i susine Logosul constituie unitatea persoai'.i Iui lisus. Este cel dintt teolog are subliniar semnificaia soterioJogic' a ntruprii. n * Despre n-

mea

citete public

biserici,

Fusebiu de Cezareea

Palestina

(2f0/25 339/340), cel dinii istoric

truparea Cuvntului {scrisa e, 33 fi TlfiK el firma nu numai mln> luirea Implic o ntrupare au tea citr, ci i ca ntruparea nseamn
fi

PATRSTIC r\~ P ATROLOGJE

'li

tofotaire.
vijittllui
'Iii

Mnturea eate opera Cuntrupat, Care 5~a fcui

pentru a arata

^condescenden, adtc Iubirea Sa (Despre

r

ni untedelcmn vzut, sujetul Un e sfmtttde Duhul Sfnt (CateU. mtst.,

3, 3).
J

Desigur, ntrupare;!, Rstignirea i nvierea formeaz un tot n procesul nu uluirii, care cale conceput ca un act do restaurare. In inip&triva paginilor, Bontul Atunam combate idololairia

ntrupare, cap. H)

'Arin (ii

sile

cel

Gngone
a,

ml decisiv
mai

capadocieni VaMare, GrigorJe Teologul i de au jurai un

Nyw -

in perioada post-nieeeaales in teologia rrlnit.ar.

demiurgii despre originea lucrurilor, ca fiind fcute dintr-o

i

teoria

iu clarific noiunea de hy postaei* ca mod personal de existen a

dumnezeirii comune, nu ca
relaie.

mod

de

materie preexistenta. Dumnezeu a creat lumea din nimic, prin cuvin L

crtitor
3457 stabilete lista Noului Testament (cea mai veche list a crHor Noului Testa
3)
H

(Evrei

ii,

Vasile de Ce^rtreea {f 37 <}), ltog

t

teo-

ntr-un fragment manuscris ctre - numit CanonUl urtori, descoperit de invitatul Italian I.u-

ent s-3

pstrat

Untr-tm

vechi

oovlco Muratori,
Chirii
a]

1740).

Cezareea Capadocie, Constantinopol i Atena, unde cunoate pe Grigorle de Na zi an 3, asimlUnd o vasi cultur istoric | filozofic. Mare admirator al culturii clasice, e] va scrie Discurs ctre tineri, despre folosirea literaturii greceti*.

al

ascet, predicator, episcop, liturghiei, studiaz Ja

autor

Ierusalimului pste nu numai conductor de Biseric, intre

34]
ft
,

3fi7,

ci

itutorul

Catehezeteoogei

W
h

modei unic n
instruirii

Istetfla

cretine, pe care ie-a inut, tnrepmdcu amil 34 p. Se cred? r Crezul Bisericii din Ierusalim, pe care l explic ta catehezele Sate Folosind un vnt material biblic, sta la baza Simbolului de credin pro9t de ctre al doilea Si nud meniu (Constantinopol, 381; De

Poetica monahismul, pe care concepe ca o via comunitara 11 (tenobitie). Mai timiu, va scrie -Regulile monastice, iar mpreun eu Grigorie de Nazian* va alemi "Filocalta, colecie de texte dosar frumuseea divin, Ji n scrierile
c

5i

nclinat spre as-

Orizon. Hirotonit preot n 304, el se consacra problemelor pastorale

fui
*l

sociale.

Creeaz

ia

Cczareea
;

rai i rime publtr

Chiri; subliniaz n mod deosebit rolu! Bisericii In cunoaterea | Identificarea canonului Scripturilor, adie! a crilor inspi-

aTH'l,

sfintul

favoarea sracilor, instituii de binefacere l de asisten sociala

refugii,
ii^ile,

spitale,

cantine popaf

lore

siltada.

re n>-u|,

cunoscute sub numele de VaTot aeutu scrie sHex a me-

Biseric. Nu numai doctrinele de credini, ci i Taira-le Bisericii J'ormeaza obiectul

BStruciei
(vii

teaz,
tul

nou predici n care dup metoda literala,

comenrefera-

chetice.

Cateheze msta^ogme,
1-ilK-

Cele cinci in oare ex-

olbic despre creaie. La moartea lui Evisebiu (370), sFfntul VasHe este ales episcop de E'ezareea, tn afara activitii hei sociale, ci va deveni

simbolismul botezului, mirun-

gerii
;

Euharistiei,

formeaz

un

mpendiu de teologie sacramentala El d (i mare importana Tainei nJlrungerii CUnd trupul tu e uns
:

principal al ortodoxiei Niceea, prelund astfel rolul st intuirii Atanasie. El se va opune nu numai celor care refuzau accepte di vini tn tea Sfintuluf Duh. pentru care scrie Tratatul despre"

aprtorul

de

2BS

PAT K1 5TI C AP ATIOLOG

Sfintw,

Duhul

dar

mpratului

mi ndu-i
de suflet

firea
ui

Valens. In loafce disputele te ologire, ti face apel la Biblie si la Tradiia acceptata in comun, care t-B fcrths-

uman, ar juca rol trup). A cultivai genul

Dumnezeu,
pornind
a in-

pe care eptatoiar, tar n teologie o considera ca o meditaie asupra*

misterului
lui

mie
s

att suIj

Curma dogmelor,
$1

ct

propovfiduhilor.
tace,

Dar acolo unde

teologia trebuie tata, Misterul Treimii este insondaDumnezeu e necunoscut bil.

Biblia

s
m

de la experiena personala trodus un vocabular poetic.

Grlgnrfe de

Nyssa (f ^4),

fra-

esena Sa din causa braitaceoden&J de aceea El trebuie acestei esene

t
;

adorat. Acesta va fi obiectul celor cri contra lui Eunomieu, i-rei discipolul lui Arie, care afirma

omul

cunoate
el

cum

sfintLiI

iBUl Vaste,

pe Dumnezeu aa Pentru se cunoate.

o

tele sflutului Vasile cel Mare, profesor de retoric, este hirotonit Io 371 ca episcop de Nyssa. in Cap docla, Asia Mica. la parii' l.i Sinodul 'ecumenic din 381', Urte este imul din ce mai mari predicatori,

definiie pozitiva

paUati'ea; a lut Dumnezeu, ar nsemna o limilarc a ITmei Sale. El a l|wit o colecie de scrisori, trateaz subiecte teologice, rale
n

383 serfe nCuvrittd catcheiic, o prezentare pedagogic s doctrinei ortodoxe acceptata de inOdj lucrare care a avut o mare Influeni asupra
n
i

ntregii
rioare.

literaturi

cafcehetjee

ulte-

cere pasto-

Opera lui Contra polemice

;

cuprinde
iui

Lucrri

Eunomle i

sociale.

Prigorie de Na*lanz
logul (t 390)*

smi
si

Teopoet

Apoi in arte fjtntfrffteViata surorii 9 ale-, tfcos}; b ingrai ce

Contra

lui

miQ

maior

crestm pasionat poezie, studiaz

pentru tul tura Cezareea> Alela

aer in a, consacrat monahismului teologice, Despre crearea omului exegetice; t Viata lui Moise:IVI
; ;

sandfia l Alena, unde se mprietenete CU sftntul V&ffii Este botezat sau, si hirotonit preot de cfttn tat Gri carie, eare moare n 374- Hirotonit episcop in 371 4e-f intui Va sile pentru eparhia Sai mei, nu ie acode modeaz cu aceast slujire aceea nlmne In Nazanz. unde ii i:]nta pe tatl sau. ntre tWp, este chemat la Constantlnupo! de n Teodose, pentru a conduce rtul
;
i

despre Fericiri si Rugciunea do teologia lui Contribuia neasc. este importanta, mai ales in capitolele despre &ndumnezclre>' (The** ss) despre epectaz^ Ridica naintarea n feanoaterea Ini Dumnezeu; despre Trupul euharhtir^, care Bfi ca hran, ca substan noua care
;

creeaz omul nou,

Ioan llrlsostom (f 40), cel mal eminent predicator din istoria Blascet l reformat aricii, mare este nscut n Antiuhki, undi
face studiile sale teologice tti drul colii de exegeza biblic^ ce era condus de Dlodor de Tar*. Tot i la Antinliia este hirotonii diacon preot 3%&}> Ca diacon, serie Hcspre preoie*, o lucrare neintrcrnai pn3
azt
;

Hagha Sofia, eare fusese luat In stpAtre de eretici- In aceste rnprejurrl, mpratul convoac (maiiunie 381) al doilea Sinod ecumenic. In care particip l ei. Tot n aceasta perioad, simul G rituri e scrie Cele
c
i

nf

di scursuri

teolog ie0-

pupa

sinod trece prin Na/Junz, apoi se retrage la Arianz, de unde scrie o serie "de Scrisori teologicei contra (Cuvntul, asuereziei apolinarlsie

ca pr*ot, se consacra activitii

prediccilorialc. Predica fcilnk. asupra tuturor subiectelor, dar mai ales asu-

PATK1SH CA- P ATROLI

personale i sociale, u pape sraci i Exploatai, -npe cel bogai i pe cei care dein puterea In Omilii despre?
prix

I ( , P [:

2H7

eticii

CMri
pOtuJ |J TeoJll a
I

ai

na"
: 1 1

Alexandriei (f 444J, ne-.

1 1. 1 1

c.

il'-'pus

Statui,

susine

pe

cei

are

succesor uJ patriarhului dr le (412) ca re pe Ioen Hrhostom i f-e eli-

se re-

voh.i si
riale,

!.,,

mpotriva
oi

familiei
iiiii

impe-

exegetice asupra tuturor crilor Vechiului i Noului Testament, ti atrag n specul epistolie paullne, Datorita rotfculei

Compune

minat numele din dipticeie liturgice. Exeget i teoio^ profund, chirii prefer stiluJ polemic, dema&cind
erorile adversarilor si cu tenacitate &l Intransigenta A participat la respingerea ereziei Ini Nestorte, con-

sale de predicator, este ales

i

damnat
Majla

Constantlnopol, v,j Uiwfe Intra curmd in conflict cu i" tropi -j, ministru Iu curtea mpratului Arcadlus, Si cu mprteasa Eu^axJa, deoare propunea p refarma totalii a modului de via, util ta Biseric, cit i Ju curtea lmperial a. Cu complicitatea patriar'ii'ii Teoffl ut Alexandriei, sfintul loiin este depus de un sinod beai, 4'02. Revine din primuj eaiE, dur 'Ic iJln urma Eudoxla ii exileaz la Cucuz, unde moare in 407. De isd serie cea mai mure pa'te a scrisorilor, in apedal cele 17 Scriffi

plscop

de

Ia sinodul de In Efes. .,.,, rece a refuaat s atribuie Fecioarei

:

titlul

de ^seAtoare de
r

Dum-

ii

i-

t.'l

nezeu (Thcotokos). Tn 4,'30 n numele sinodului Bisericii din Egipt, mpotriva fui ftestorie, face un rezumai aj ii' n-1 rinei ortodoxe. ia V& Klau^a <iAnatematl iicf!f^. adic" dousprezece opinii teologice nes tenene pe cure Ie condamna, In a trea scrisoare dogmatica scrisa lui

ii

Neorie, el susine c n Cuvnul j trupul nu sinj

Hrisl-:.

$m
tas.

Bnjugate.1

ci

unite

Unrcu

iposUitlCfl

sori

citre

Glympiada".
a

Scriptur si de Sfinte Liturghie, Duhul Sfmt. a inspirai Scriptura sf Duhul o interSfinit

preteuza
prin

faon pvit

J/H-sosioi??

avut

fa

un mare

autentica si adevriruA. tatea nu nu ni ai dintre cruce &f Euharistie, prin care deve-

asociate ntr-un poseste o unire El vede unijertfa de pe

de

nim prtai
tui

ai

Trupului

ristos, ci

dintre hrstojipgie

j SJngeUd l

soterologie,

iluminare

personaj

Biblici este un primi harul. ntreaga sa teologie este dorninatS de ideali de snergfe citirea Biblie) i Himinui Duhului, ritualul Tainelor ] ]umin-ii Duhului, credina ca dar i fepefe ca rspuns al omului. Crecitirea
i

de

aceea
ik-

deoarece moartea pe cruce arc sens rnlritultpr numai daca este a Fiului lui Dumnezeu -n-

iijlu<;

ti

sui
;

gic unica natur a Cuvintuliii ntrupai?! prin cure vrea explice unil.'iteri persoanei lui Hrtos, a fost

trup.

For mul n

nrstpio-

reinu t de monofizit dar n-a

fost

dna
tulre,

fiu

est* suficienta pentru rriln-

acceptata de Sinodul de ia T.i rdon (451) ca deplin ortodox.

nu siete, atrage pe cei ce vpec Re atrai De asemenea. n savr.^ii'i

deoarece

Dumnezeu

rea

Tainelor,
Bni
s

ritualul sau materia ifkiente, ci este necesara

inv-r|

eu

Duhului
el

Sfmt.. n
ei

etici

sa social,

a sublniul

Iubirea

aproapelui, a celui sArac. este o adeV,il\il

i

-;:in.

Aceasta nu nseamnu ca httetblogja lui Chitit deviat de la tradiii) Ortodoxa n general, pentru cu in concepia Hii Chitii, noiunea de fise* (physis) corespundea total cu aceea de persoana, cure i -a gsit locul mai trziu in hristiilogie. Deci, Formula lui Chirii nu implirn rnonoiizismul lui Eutihie, iar Sinodul din

vm
B53

t>

\1R ISTIC ,\ P ATRO LOGi E

preoi i diaconi (slujitori), clugri, poporul i catehu menii).
I.eonlu de Bizan (f 542), aurtorul TratatuiuU (in Uel cri) impotriva nestortenlor l eutlhlenilof, in care dezvolt noiunea de eni posi adiere (&enhy posta 3s>), potrivit

condamna
lui

rei de Cir. in

tismele
ii

Teodocare atac AnatemaChirii. De ase menea,

scrierile
lui

naratul

Zeno,

Honoticon-'

(482),

ca

proclam Anatemutismele norma a doctrinei ortodoxe,

Corpus areopagitkum sau Scriereopagitlce ant patru tratate de teologie mistica scrise de. un autor numit Dionisie a crui denrile
ii

late este

necunoscuii
secolele divine.

rin

Siria, n

V VI

aprut

In
;

HrlMns nu are propriul el subiect autonom, ci este cn-lpostaziat, adic centrat n persoana Cuvntului unirea
firea
;s

creia

omeneasc

lui

sub

titlul

^Numele
tica?',

^Teolo^iu

mis-

Ierarhia cereasc l Ierarhia bisericeasc*. Scrierile au avut

IpOStaticS nu nseamn fuziunea firilor (dlsil metric) i nici n relaie de Voin. Ipo stasul preexistent ni Cu-

o Influena mare asupra spiritualitii i simbolismului Tainelor, nu numai in Rsrit, d i In Apus, unde au fost traduse de John Scot Erfgen. In .-.Numele divine, autorul dezvolt teologia apof atic folosind limbajul filozof. ic neoplato,

vintn Iu poseda bele firi, care

e

de

la

ntrupare amn

co-exst

(postea
ei^

pstrindu-i

fiecare

proprietile

nic,

Dumnezeu

fcte

supra-esen-,

Mrturisitor ui (581 &Bl\ martir, autorul unui sistem teologic de marc amploare rnr& a sintetizai Io! ce a produs teologia de la Orlgen la Scrierile eropaglt

Maxim clugr i

treime i monad, dincolo de orice cunoatere, transcendent, El este nsi transcendena absoluta, dar in acelai timp, cauza, realitatea omniprezent i om ni lucrtoare.
Dionisie
ii

Centurii despre dragoste.^, ^Ambigua comentarii asupra textelor dificile biblice l patristice (Grigorie de Nvssa j}i
tiee, r

El a scris

vurbete de

dou

distinc:

sau manifestri n Dumnezeu o micare descendent, ydlc ieirile in afara din esena Sa, prowad extra* sau puterile cesiunile (sau mumele") prin care fte las mprtrlibil o mscarr m^ edenta, prin "cc-staz, adic ml Unirea personal eu Dumnezeu, pentru a atinge analogia (sau starea de imitare). In Teologia mistfe^ el va
;

Mistagog iau (62 ft -fi 10), RJspunaur! ctre Talasie \ 'Dialog cu Pjrrhufi*, El a dominat controprovocata fi rsto logic versa de monotetism (susinut i de mpiiDonlsie),

Heracllus) i moaoenergbm, doctrine eretice care susineau ci. deoarece voina (thcllma) l puterea (ertergeia) depind de Ipustas, n Hristos exist numai o singura
ratul
o singur energie. !\ht,vim combate aceast erezie, Invind c$ dei posta sul este unic, cele doua firi i pstreaz energiile i voinele lor, dou deci Hrlatos are voina l energii. El clarific vocaI

voin i

arata

cum cunoaterea

lui

Dumne-

zeu nu e un proces natural, ci un proces, ce implica iniiere prin simboluri. Tainele nsei snt simboluri

bularul
energie

trinitar

esen,

putere,

de iniiere. Dionisie a lsat descrierea ierarhiei cereti sub forma a nou cete
rituri
k

spunnd ca energia este manifestarea esenial, concret^ a esenei. In unirea l postai c, flecare
fire

ngereii In
bisericeti,

trei

triade

iar

a celei
(ierarhi.

pstreaz
ei.

carat tcrinliclle
el

doua

triade

{adio mata)

Tot

face deosc-

P ATfil STl C

AP ATIIO U iCI E
cuvin. tari,

20

naturala (*thebirea 'intre voina Uina) l voina sau alegerea cielidin aceasta (agnorni*), Leratlv urin aprmd ca o consecina a
cttulul. [l&u a
9 firii

Cuvin tari
lele

ode l imne mariologlce despre icoane, Para-

pp-

avut voina naturaL umane, dar a foat liber de

momentul

deliberrii, Intru cit voinei catul se ivete la nivelul gnomice, Iisus nu are pcat- Cu fetita ci chipul Iul Dumnezeu in este liber te rea omul este confruni cu aceasta dualitate a alegerii l dfj&berrtl. Mntuirea este o aciune pfeonai, adii depinde de voina proprie fiecruiar

om

it.

sacre (citate biblice i patristipoezia sa liturgic, a ce). Pentru fost numit Davld al Noului Testament, in ce privete hr ist ologi a, lon- Dmaschiji reia doctrina hristologlc de la Cal ceclon, inclusiv formula iui Chirii de Alexandria, asimllnd clarificrile de mai trziu, d:iLorate lui Leonlu de Bizan i Jul Maxim Mrturisitorul, postasul Iul Hri&tos nu este rezultatul unirii

Maxim Mrturisitorul
origtnismul,
tea

respins care susine imobilitaa

lui

VCtiic a

Dumnezeu, fcind

Cuvintul ui preexistent ntruprii. Cuvntul devine ipostasul trupului, de aceea Fecioara a nscut pe Fiul lui Dumnezeu artat n dou firi. Fia
fi ri t

dou

el

este pos tasul

deosebire ntre transcendena absorealitatea divine luta' a esenei creaiei n timp, intre genez si ffifocare. Logosul creator convine in Ei diversitatea creaiei, o multitudine de hlegol. El joac rolul de

rea

uman

este realitate care apare

Cu (enhypostaton). ipostas n nu are tpostas uman, firea toate

uman pstreaz
caracteristicile

proprietile sau

principiu, centru

i inta

(teloa),

de

(idiomata) ei, pasiunile ei naturale i nestriccioase. Damuschin subliniaz reciprocitatea

dintre
turm>),
firi

adeea creaia nu este autonom, ei ere o micare natural de terminal de logol care vin din Logosul creator. In

(communicatiQ idiomat

microcosmic, fcind un elementele creaiei legtura mete starea demdumnezeire, spre dezintegrare i cofr de pcat, rup prin pcat pentru a
cosmos arc
intre
nclinate
iu

acest proces

omul

rol

a unirii ipostatice, In ambele sensuri dei n mod asimetric pe de o parte, Hristos i-a asumat trupul pasibil, care sufer pe de alt parte, trupul prio
;

consecin

tiind

le

mini prin voina sa, cu principiul l sfritul sau scopul Jor (telos),

Dumnezeu.
Iaan Damaschin (650753), ultimul iprinte al Bisericii din aceas-

Lista aceasta nu este exhaustiv. Alte nume pot fi Incluse, ca de pilPolicar a de Smirn (f 155} TEajil de Antiohia (sec. II), care

t
cel

perioad

a patristicii

dinii care a ncercat o amploare a doctrinei ortodoxe traExpunerea credinei ordiionale lodoxeo, a treia parte din stima sa
:

rsritene, sintez de

teologica,

Izvorul cunoaterii. Este

cunoscut pentru lupta de aprare a cultului icoanelor. In timpul perse-

utoljcat cretin Atenagoras (sec II), din Atena, care a scris Apologie pentru cretini' i Despre nvieMeliton de Sardea rea morilor^ Omilie pascalS * Tniitm (t lwO) Discurs ctre Asirianul- (ii 00)
scrie ((Trei
,

cri ctre

filozof

Didim cel Datessaron treci, Tratatul despre Orb (310 390)

:

Iconoclast^ din pricina cscris opere teologice, reia sufer,

cui

Evagrie de Pont (34t Trinitate Mcar le cel discipolul lui 359),

;

DeUurtsr

di*

TeolOJtf

A Z -

Cd< \%

2U(P

PATRISTICAPATttOLGGlE
(t 3S0) autorul und cuWri texte monastice si ascetice ; jLS

f? de
]ame
(

cte

Sala-miiia
B*

(315403)

e*T
,

ra

p mom>;

E/reft,

Ptlumm

*fc*Wn Metafef (491^560) Teodor deMopsuestta (330^428) /,^or de

;

bisericeasca*, Istoria ereziilor, Istoria clugrilor sirieni*

;

^?~ 458 Istoria

>

<D pw iwovlSnfc,

(370^-470);

" 2SR 3 ?vlr volt doctrina isihasmului. P6W

9

m&alimului (f cea. 540) ] 0(m ? COs (Scrarul, sec. VI)

Sa^
;

ai

leCli-

dez-

M icoana este reprezentarea ffif^

tm JuLui
I

adic pa & trarefl umanitii l a caracterelor umane, ll m aeela timp,

jn-

Iconoclasmul ineamna nu numai negarea realitii dorice a ntruprii Cuvtotului, ci 51 respingerea ntregii hristologii calcedonisnej neocaicedoniene. Iconon C distincie reala Intre niri i\ ^ i nici nu cunosc l ? consecinele unirii ipostatice,
>

0ei **?* ,i^ tru Icoanelor, tultului

r

f*

Juat

aprarea

? pota

Hristos.
lui

toa

perioada clasica, se pot aminti lucrrik i autorii urmtori Tfftimfti Qrtodoafcii din 843 adte restabilirea cultului
1

Dup

e o 1msgln* a lui Dumnezeu cel invizibl, ceea ce ar nsemna Idolatrie, ci

Iorm;i

Hria-

umana; ea nu

logi

aceasta este opera unor mari personaj iti bisericeti i teo:

(iconoduiju);

icoanelor

loan

Darnus<:hin
7

patriarhul

% hZT
vi??
tt III
t
1
'

L
,

^h

?* odor

s **dm

ment

ConstanV Coproninul {741 775) sub influena islamului, condamna venerarea icoanelor 5 ub pretextul c este Idololatre, folosind o scrisoare lui Euseblu ctre Constanta sora f mpratului Constantin. nsui mpratul Constantin V Coproninul icrmueaz argumentele iconaclasmului, spunnd Vechiul Testatin

Isaurul

InceP utLjl secolului al P ara j bizantini Leon

consubstanial cu Tatl. Icoana nu este consubstaniala cu modelul

CZ Pomenit. n trupul nostru. Iconeclaii continu sustina imaginea lui Dumnezeu e,|, un idol, deoarece imaginea este fdentica cu prtnotipul modelul, Partea ortodox rspunde ca numai Fiul este imaginea chipul

Lt,

r c

tnr^ni) i

teodor
clara

Studitai,

Wrheticos,
cfcd
sr

mtre model i eeh ip

f^

amorill

scrierii
.

dstInc tIe
t

] prokynesis, venerarea icoanelor. Iconodulia o valoare proprie

Dumnezeu,

intre latreia, adorarea Jui

Pr n "commimicatio domatum natura umana este ndumnezeit, trupul

trupului,
j

este contra

idoJolatriel

aceea de nu se pot despari pentru a fi reprezentate separat j n sinod inut n 754 respinge
cultul icoanelor, mpotriva hotrrril sinodului Quinlsext din 692 (can fl2)

Hr si0 * J ***&, de
lu

umanitatea lui Hristos nu poate l reprezentat deoarece este umanitatea Logosului nedesprit de dumnezeirea Sa, Unde este trupul
este
5"

Jirea

Sa dumne-

Inscripia de pe icoana Iul Hristos cel ce este araia cil icoana este o reprezentare a

icoanelor. lisus Hristos poarta a -tuturor, dar EI este contemplat in mod individual El nre un nome, care II face distinn fn relaiile cu alii.
firea

rmt

Pa larhul Nichiior, depus in filo de_Leon ai V^Jea Armeanul, continua sn resping scrierile Iui Constantin i sa fc aprarea vene754.

Sinodul ortodox de la Nicoea f7S7) respinge sinodul iconoclast din

aeirlj.

uman

p ATBI Stt C

AP ATBOLOGll
este
oferit

391

a postam'.ui, cendente. Icoana,

nu

esenei Sale trans-

ca si iconostasul manifestarea nu este altceva dect miswruvizibil, ctre exterior, a transcendent al vieii divine, iii

El primete. De mntult prin naltfel, Hristas ne-a iconomiei, Jertfa tregul mister al acestei lcO~ fiind punctul central al Jertfa nu are un caracter

tot

nomiL

juridic sau

Slmoon Noul Teolog (4?-4022) nme ale iua lsat o colecie de

birii

schimb si in acest condiie a sens ea nu este numai o act de mntuiril ci mal ales este un
de
reconciliere

teologice o serie de tratate

n

etice

care dezvolta

tema ex-

Dumnezeu
omul.

de reface

care cu comuniunea
iertare,

celor care tapofctfva Dumnezeu, comuspuneau ca este imposibila neflind niunea real cu Dumnezeu,
astfel

perienei contiente a

comuniunii cu

venire Duhului htmt iimeoi i viaa cretina ca atare, ndumnezeiVoul Teolog Inva conta este- o experiena rea, unei resOt-j tient, adirA experiena participarea la harul tti obiective,
mfi^i

care cretinul

botez.

mbrcat la Dumnezeu Comuniunea cu

este

sau contemplaia ca i cunoaterea de participare, gu un caracter de

a prezenunde contiiiUn personala ei liarului. parte NLcolae de Metona o lu* din 115G i 1157
la

sinoadele din

Constantinopol, inute Comnenul, care s-au pronunat

ci

sub Manuei
in

1 2961359) Palama Griforle clugr de la Atos, introduce o noua perioada in teologie prin dezdesvoltarea i precizarea doctrinei In popre energiile divine necreate. Calemica a a cu Varlaam, grec din preda la labrta (Italia de Sud}, care Constantlnopol din 1330, Palama la la aprarea si bas mulul, introdus Nlchitor Atos de Ioan Climaco i cunoaterea Isihastul, afirmnd este sau vederea lut Dumnezeu un act de participare, de expenere. Areo^ EL este de acord cu Dionisie transpagitul, in ceea ce privete Iul cendena, ca fiind proprie fiinei Dumnezeu dan pentru el ierarIntermediare nu hi [le sau fiinele Vechiul Testament, au sens dect
(

euhan&ti controversa despre jertfa Diaconul Sotericos Panteugenos,

din Antiohiu.

susinea ca
TiilcUii,

:nh.
Mi
cel

.ii

jertfa este ilouan:ee FltU

este cel ce ofer

Se oier a, iar iade Mece primete. Nicoiae

deoarece n Noul Testament r iune*eu S-u ntrupat in persoana Grigarie Palama deosebete lui vocabularul teologic termenii esensubstan, Epostas (hyposta-

Duni-

sis) t

tom
fie

ducerea

primirea el trebuie sa eonointerpretate In contextul

*L

jertfei, arata ca realitatea

a-

miei mintuirll, care are

trinitiir

un caracter
o

Iconomia mntuiril este

aciune
re

comun

la

care participa
flecamod dis-

toate persoanele

Treimii dei

tinct.

Cuvntul, Care cel care aduce, cate preot, jertfa, l Jertfa euha- nu a prsit pe Tatl, a jertlci ristia nu este o repetare E) Se ofer, de pe truce, deoarece
Fiul
ntrupat,

persoana

particip in

le energie (energeia), crora corespunde un mod de unire, unirea dup esen, care aparine persoaii poate nelor Treimii i cure nu posrealizat de om unirea dup proprie tas, sau unirea tpostatlc, unirea dup enerlui Itsus Hrlstos omului. Unigii sau har, accesibil Dumrea dup har este unirea cu divine energiile nezeu, deoarece
;
;

Pentru partielpabile slrt neercate. Taboruiui GTiqorie. Palama., lumina afirmaii; acestei este motivarea lumina tabonca pentru adversari,

M2
aa$e cioata.
c:"i,

P A.THTSTTC A^P A.TOO tUGJE

d spunnd c lumina taborc este iradierea dumnezcirU, adlc| existent vieii divine ud extra, salvea^ posibilitatea mdumn unirii Q$Hy^n4u-&e j'nc o data tendinelor origeniiste :ji metafizice,

G rigorii*

Paiattui iE

seama

doctrinei palamlte, caracterul hrisloctntric al Tainelor, izvorul SBcramentiil al spiritualitii, importana

care ttau In instabilitatea i nepurticpabilitatca el divini.

i 1

central a liturghiei in viaa bisericeasca. El este pentru o teologie sacramentala hristo centri ca, deoarece trupul ndumnezeit al lui Hristoa,
care se la mprtanie, rmneizvorol harufuL Daca iconomia mlntuiril obiective are un caracter trijiitar, cea a nrimuirti subiectiva are un caracter sinergetic. Nid pe Indianismul, nici augustnismul, nici teologia meritului, ci sinergia ntre prezena tui Hrst&a n Taine i libertatea personali a credinciosului, n nnoirea teologica $1 reforma vieii spirituale i bisericeti din secolele urmtoare, un rol central a jucat monahismul de la Atos, stabi-

Sinoadele din Lonstantnopol, din 1347 l 1351 prezidate de mpratul Io an VI Cantacuaeni confirma doctrina |cJ.etmiML Cu toace acestea, un alt teolog grec, Grlgorie

Akindynoa,
lui

se

opune condamn ;ii-h

Varlaara de Calabria si sett mpotriva lui Grlgorie Paiama, pe care i acuza de confuzie naturilor. Akmdynos nu admite distincii Elitre esen $1 energie, care ar nsemna acelai lucru, l neaga posibilitatea participrii sau bifhiinheeirii, deoarece harul este creat.

NJCQtic Cabasila
(n.
t

Cririmaetos

p se

1 322/13 2.1) prieten i nsrcinat cu misiuni ai mpratului bizantin Loan VI Cantacuenui (devenit mona li dup abdicare, ni 1354), nepotul Lui Nil Cabaslla (f l^iij), care urmase in scaunul de Tesalonlc pe Gri g orie Pala m a (JJ50- 13&yj- Duabdicarea mpratului, Cabasia

de ctre Athanasios de ^reblzonda, sub Mchifor JI Focas. Spre ilustrare, poL Pi menionate cile va nume Sfefglu de Kadone] (1314 Slmeun a] Tesalonlcului (f 1392) 1429); Mitropolitul Mareu de Efcs {139S 1444), care refuza s| (jmnee unirea cu Roma in 1430, la Flolit

9t\3

rena

NU

de Sorsky (14$31508),
*

care scrie Vierile Simitor.

teologic, fiind influenat de spiritualitatea taihata i ele polemica cu teologii latini sau latlnofili (printre care Dlmltrlos

dedic

icrisuluJ

Kydoncs), Cele mai importante lucrri sint Comentariu asupra Liturghiei i Viaa In &ktoa, adic despre experiena In viaa sacramentala, mijlocit prin cele trei Taine bote*, mirungere j Euharistie. De asemenea, scrie o carte eonir. Iul Nchjforos Gregoraa, adver:
:
1

credin din seXVIIAc a. Dei unii teologi ortodoci rui (N. N. Glubokov.sky i G. Florovsky) pun la ndoiala auca Iul hi

Tot aici trebuie te Mrturisirile de

fie

meniona-

'

deoarece ar convine i n filtrat El apusene, catolice sau protestante, totui ele au fost acceptate de ntreaga Ortodoxie, propuntnd un rspuns i un mod de a dialoga la acea vreme cu confesiunile neortodoxe. Acestea snt A/ruirishva de credin a Ini Ohenadie,
or.
:

toritatea devieri

sarul luf Paterna,

\ public

r.purce-

patriarhul

Constantrnopolului,
;

derea Sfntblu Dyhi> f a Iul Ml Cabaslla> Cabasfla are meilLuI de a rea:uea n prim plan, n contextul

tuit In

.1495
d

Mitrofan, patriarhul Aexandrfel, compusa Jn 1625 Mrtu;

din

alcMrturisirea de cre-

risirea

de credin a

lui

Petru Mo-

! VI n I STf C A

P ATI* OlO GIE

c)

VVA

viifi,

mJtropoJU.ul Kievului, formulaHi4fl

;

Nu

ta fn

Mrturisirea da

credin

piniie
lat,

n tui Dositei, patriarhul Ierusalimului, ctMLiita n 1G72, Eate rinei ui Bisericilor Ortodox

toate textele, dalele sau oteologice, luata n ttib fcopair&ifctf;

ci

reprezint tradiia
spiritul

mai degrab
scriitorilor
Julj

prforilDr

"
;sa>
lor

tale
tori

s
n

al
;

ceti
1794)

produc adpvrai reformavieii duhov uf ceti i biseriPai.sc- Vclli'lrav^ki (72B

Biserica
Mi.mI
;

biaerteeft. prhcplile ;i eataditeUl

,v*?i Niro(174FJ 1809) n Birica Greaca Tlhon do Zadqnslc (1724 [flfo) n cea Rusa, Nicalm ui. care si&a nvtura sfinilor Sfmeon IVoul Teolog i CriTic Palama, compun** i s'Tfe Boi '". "mpreuna cu Macarie de Corint publicat/f a Veneia in 1792; PidoUmm!. (colecie ele canoane)

dlm

im i'iyl^. Iustin Filozoful i Irirteu de Lyon sfnt adepii milenarismuti;!, [ar letnent ui Ale
<

lnnre ca

Arjhlortiil

^
ofl-

8U51
:

materia est* vc
i

cu toate a tea r pentru contribuiile lor ortodoxe, In -.. eonsensu

ele.
.

dj
"li

i;

Tradiia prinilor B&*rcU e?# - in al j ^ridl pairimoniu v^rr^V, mai aba in prim
i

oifi

prini
:

'

Sfinilor,

Viaa
*

Fajew,
Fr?
-i

M
i

^
i

cfivuhM
din
;

m
Ilari
de'

toate
(

Gr^oH

sen-j'-ii-

Ju^in este
J

Or3e;ni
Afaiii!

a
efltc

inv--.

i.

Roj-,ri
i

exilai
~\n

ce privete valoarea dbgna* condurilor i textelor mtrirti.! El reii iii dteva rle i\ |ie
Bteertea Ie-a avui
)' :
i

Poittera

ea, [oan

Ce^aIMbfttdm l Grlgorie Tei'didncali

ai

Kotn aaarit, Vase

fa

^lomj!
1

sn numii
dascli

o;:u-

re

.:!,.:

i'

tl-

a)
riul
in

Tradiia patristic este criteunltMIi dogmatice h Biserici,

ei

ptffiiiitie$

lumii. Tradiia rflm'ne i-i-i ecy tanlo pe

:e

perioada
nte
''
-'

de
,-.,

consolidare
L

ecti

mo-ir.-i

!,., ,,,.,,-,

i i.ii.ini l n el ^Ue rsritene l apusene

carE?

Oneri-

se

aIliJ
cir

ron _

nentrerupt

nvt^tn-

B
;..,'

ri

t-

p-,

priit

:.

coma,

apostolilor,

aa cum
le
:

'
u

se e*pHin Exkti'i o tradiie.

iiii.'niv,
li.

Edinjfa

"'''.
f

i-'^i
37i
i/i

i'v.IMfii'vi
rci

.i
-

credin primara a Biia1e. pe arc Domnul

.

"''--.""a

In*UuiuIwl BifelSc, OuSdiiogu, Cuiturq Msr^it, iii Wbrn W'--'-'

Teotiisr
voi;
t,

'.-v/iM.
i"1 ir lll
i

od.

i|-,i.

rilU
K173,

Ihun a dat-O,
!

apostol

".
<

p-irinii

au
:'1

'''
bj

nu pnedlcitrat-ft fKvhtofi
;

iUT
p,

1:

Tlib:i^,

nmiirrstl,
Pftrr/a
rf#

3?>

i-'i,

A-i.w'i-.

Pajro[3^J
,|
f

.S'cranoir

?fi

p.C

2G

59$

'.Mvator,
J.

Mtillv.il>;,:,

patrht: tllre< cu dda / a'.taliei, ea constituie o d ezitare teologic a acesteia, nu nu^a b ip1 transmitere sau inifre. n procesul acestei dczvolrnrf, din necelti de ordin pasto-

Cu

Qii--Im.
, , ,

f.'i'f'Vi/,.iri

toate nuttate

U
'"

tjx

':.i

>,.i:^ r

C*n\ Porjj 3vo1, [&57 HiiiJ.f A.

r
'

Jiiin-

>" '

ii

nJiu/ry

t/os

P&fcu
1377
?

clif

iTnjlixti,

Desele de
(iL
1
i '

jjftmiMWj

A. M. Matin-

'

Quo
,

pfl'^Je?),

''

:'''

und

f fi

[&&, i-O. -fi foylsch* i7p rn

/.,
.

ParLs r

fai
J.

fryjffrtf/n/jefccrt
PcHJtfi::,

r^i r ;,,

M^.n

r
.

cultural, se pstretit acri via dogmatica" Interni; adlc eonwTwn explicit cu Sfnta Scrip'

--ni,

eatehetle

.;9,
f

Hic
o;

fyft'f/an TratfljJ^h.
fft$
J

S^ne

i tf

Sm&rgon^ 00 flOOj.
( 1

Ctstholfc

Titidiian

Gftksso,
^flpeefe

97 1

I.

Cnmar,

Mo-

Tradiia apostolica.

Buite

?i

ft

hri&Loloijlei

preeal*

2FM

PAVEL

jedsmfefte

eaJccdonienCr

QHodoarffl,
r

XVII
L<w,
rffn

fjefSj,

O.

1,

p.

44 &2

D,
In

Stn-1-

lirisitilogin

i
p.

icojiotogJe
In 15
I,

dis/*u(n

e^C

VinIX,
]4,
-

tlM7S),

tir,

53

Ortodoxia*.
f

XXXI
60tt-

Justo

L.

Mtez- op,
Pi

74

jl

-irj^

II, ctf., voi. p, 33$$8?, vot ig*_2l7 20] 302, En Bte^

f

Important aciune a cretinismului dup nlarea lui liaus Hristos, Cu Barnaba i loan Marcu cltorete in Cipru l n Asia Mic unde ntemeiat Biserici. La ntoarcere are o disput cu Petru despre obligaia
neamurilor de a accepta Legea Iudaic nainte de a se converti la cretinism (Fupte, cn:p. 1.5)- Pleac apoi cri Sllas n Asia Mic, Macedola nia, Corint, Efec Dup o vizit Ierusalim, pleac din nou n misiunea cu Timotei.

iiitc,

Confrrtnjfll Ja

fiifor/fj

literaturii

teo.
<

logice

bizantine,
062), ar,

tujdU
p.

Teologii
P.

XIV
fine

12,

1325)
Ion),

Ah

0*
48,

ro-tnuhln.

CararterMfrile V, [trnd, ParascMv

Satulu-hii,

febfcjffJBJ

&f*n.'Mitro-

tu

polia

XVI

(196S),

ar.

de evrei, prinii EUaa ceteni romani. Educat la coala fadin

PA VEL

(SAUt)

nscut

In

Tare

familie

riseilor,

este

trimis

Iu

studii reli-

gioase la Ierusalim cu scribul mliei A asistat la lapidarea diacoBisenului tefan i la agitaia din 13), rica din Ierusalim (Fapte 8, trimis de arhiereu sa Este apoi

G-

Ierusalim este pe fie linat- Este dus la Cezacale reea unde sta doi ani n foddftoar, sub guvernatorul Fcli*- Succesorul fie junrestuia Festus propune decat la Ierusalim, dar Pavel, ca ce-

La ntoarcere

la

tean
ratul

roman, face apel la mptransferat la Este roman.

in aresteze pe cretinii dl in Damasc,

partea de est si Marii Mediterane, Mare cucerit de Alexandru cel

doi ani n prin Malta. Roma, Pavel a fost probabil liberat i si-a continuat misiunea. La a doua venire n Roma est? martirizat n Nero (C, lui timpul persecuiei

Roma

Dup

(335323

.Hn).

Damasc

din

cauza unei viziuni a lui Tlristos nvinviat se convertete. Orbit, este aceea ncepe decat de Anania, predice la Damasc (Fapte 9, 127). o perioad n Ar abia, Swu\ cuse ntoarce la Ierusalim unde noate pe Barnaba l pe Petru, Urmrit de evrei se ntoarce la Tars, de unde este chemaUym*fl t-ir/iu de Barnaba, trimisul co'fSunUll cre-

Dup

Dup

Pavel a scris mai multe scrisori care au fost respectate de la nceput (ct. Clement. Epistola a 1-a, cap. 47, 1, scris ctre anul 05). Tn timpul lui Marc ion (ctre anul 140), scrisorile Iul Parei se prezentau n

forma actual, Marcion s-a folosit de ele pentru respingerea Vechiului Testament l a tot ce i se prea Iudaic n "Noul Testament Augustin
a redescoperit teologia Iul Poue, n

organizeze tine din Ierusalim, ca misiunea printre neamuri in Antiohia.

capitolele cele

mai importante

de-

Intr- adevr,

Pavel

viziteaz

Ierusalimul ru ajutoare, discuta cu Petru despre misiunea cretin n Hilara de Ierusalim.

spre har, pcat t lege. Pavel feft-a freueasc cut tuturor toate ca misiunea la neamuri (Horn ani l

concentrat n marile ceti ale societii greco-romane. In centrul

12),

ncepe seri misionare (ntre 47/40

ei

Acum

57), cea

de

calatorii

acestei

misiuni

st

Ierusalimul,

mai

simbolul unitii cretine.

PCAT

395

PCAT:
terpretare

Cea

mai

curent
l

In-

a pcatului. In

ascetica

firii omuciderea, pervertirea Bu sodomia, incestul { pcatul care nu

compar cu boala care atrage moartea

ortodox, este aceea care
sufletului
r

neleasa pfrsoanef n totalitatea ei, De altfel, U din activitile Ini Ilsua Hristos a fost aceea de tmduitor, activipcatate InseparabEl de? iertarea telor. Cci nu an trebuina de doei

mntuirea e ca tmdulrt-vindecarQ a
aceea

De

numit I Cor. 5, 1), asuprirea vduvelor, orfanilor l sracilor, oprirea plii muncitorilor,

merit

fie

necinstirea prinilor.

originar

PCAT

a darnic [Ui.
:

[strmoesc sau no cea hun originale

orignatum)]

tcirl

cel
0,

sntoi,
12).

ci

cei
este,

bolnavi
pol, n:

(Mriiri

Pcatul

'fAdeeles ca robie* a libertii spun, oricine svfiatf adevrat va" vuetp pcat este rob (lonn 8, 34). Ptxitul este perceput i ca rutine faa de persoana proprie, ca degradare a demnitii umane Noi toi am pctut i sin tem lipsii de sla:

actul de ruptura a In nceput, dintre om j Dumnezeu, !}\ consecina acestui fapt, Este cunos-iH prn Revelaie biblica din Cartea facerii, cap. :*, cij

comuniunii de

un eveniment de confruntare
neascultare
a
lui

A dam

fa

de de

Dumnezeu,
rcii

fapt care a afectai stntregului nc-im omenesc l la cnre au intrat n joc mal muli acI'

tori
lul,

arpele sau

ispititorul,

simbor

Dumnezeu (Rom. 3, 23). Prin pcat, omul qi creeaz un mediu de

vii lui
f

2,

mal poate debara*;* tptofele unnr oameni snt vdite, mertfnd naintea lor la judecat,
care

nu

se

l al invidiei (In, Sol Identificat cu diavolul sau antan a (A poc. 12, 0) pomul cunotinei binelui ! rului, adic cuminciunii
24),
;

ale
(I

altora
5,

vin
24).

ns
fi
:

in

ui ma
i

I0r>

Tlm.

Pcatele: pot
grvlff,

spre

moarte sau
actualitate

adic-

nfptuite

cu atfta gravitate. nct pocina ndreptarea e cu neputin pentru

;

prin i din concrete ale lumii, c.u^ noatere care va fi pervertit Eva, sau femela iul A dam, care este corespon subita l sol j dar n actul neascultrii prin ispitirea diavolu-

noaterea

lui

Dumnezeu

realitile

lui

(Prov,

7,

127).

pcate, chiar rugciunea unul -/.i af'ili mi auzita i licoare* care mi duc la moarte (I Ioan 5, 3617),
aceste
!

Din referatul biblie al Facerii reiese rul nu vine de la Dumne-

l'i

CaTe
cntii'

comport

consimamntul

la

nu actualizarea ei. P&mpotriva Duhului Sfnt snt acelea caro se rid lefi explicit mpotriva adevrului \ sfineniei Iul
rutate, dar

n-a existat de la nceput. c cu Luci fer i ngerii Iui, care n simbolismul biblic es io reprezentat de
zeu
si

nief

Pcatul nu incepe cu omul,

arpe

(Apoc. 12,

5).

Rul este nainte

Dumnezeu, punnd rul n locul binelui, moartea n locul vieii (Ma iei 12, 32), PftcaMe strigtoare la cer snt acelea mpotriva vieii i
l'nmilid

de om i n afar de el, dar se vr^ete i din voina acestuia.

sCu

suprimarea
nului, prin

comuniti umane, prin Fizic i moral a somooprimare economic si

Acestea

toate acestea, pcatul nu este un principiu ontologic ca n dualismul maniiieian, care susine ca omul a ntlnit la nceput o lume spirituala czut, Pcatul e iniiat de voina omului sub ispitirea diavolului, dar

politic i nedreptatea sori al n, prin exploatarea celor care muncesc r \ f

nu
ele

este congenital

In

nedrepti rea

lor.

snt

legtur cu cauzele, consecini modul de transmitere a

236

PCAT
adic contiina lipsei de sena u vieii i senzaia neantului. Interdicia de a gusta din pomul vieii i
t-xHuderea din paradis {Fac. 3, 22 24) nseamn omul a pierdut starea de har t inct part fi prea la

pcatului^ numeroase d&etrine, concept ti l speculaii au fost emise.

Dup

apostolul

Pa vel,

in

textul

din Homarii 5, 1221, pcatul adamic este un ari de neascultare, un abuz de libertate a omului faa de Dumnezeu, care atrage osnda morii, La Originea pcatului st dorina nefireasca a omului de a fi ttc& Dumnezeu*, aa cum l convinge arpele Dar Dumnezeu tie ca In ziua n care vei mlnea din el vi sr vtjr deschide och l vei fi ca Dumclasic:
:

viata divin este exclusa. Prinii Bisericii vor spune ca omul a pierdut asemnarea, in timp ce chipul a fost ntuneca! f mbolnvit. Dez-

dintre chip^ si ^asese poate explica astfel: harul chipului era suficient omului

integrarea

mnare*

nezeu,
(Fac.
,1,

cunoscnd
5),

binele

i rul

Pcatul pornete din

aceast negare. plina de mndrie, a transcendenei lui Dumnezeu, a dlferenet de esen dintre El l om,
prin deturnarea spiritului de a contemplarea Logosului [ cdere?! n Idolatrie. Aceasta negare a transcen-

pentru a cunoate pe Dumnezeu ; dar chipul n-a urmat cursul su normal, adic el nu s-a ridicat la ordinea vinei viei supranaturale, spre asemnare. Pcatul n-a distrus chipul n ceea re el are propriu dar Inteligena i libertatea omului
;

dene? Iul Dumnezeu este urmat de perversiunea sensual, adic de afeeiiunea egoist fa de lumea exterioar. Sufletul cedeaz voi plau ii trupului, care devine congenitala omului ntrnt fn ordinea unei vel a senzaiilor do plcere. Pcatul
este

rnite n aa msur, nct omul nu mai poate trece de la o ordine la alta. Omul nu mai rmme, potrisnt

nu numai

un

act

de ruptur

a comuniunii eu Dumnezeu, de dezo-dne a unitii trup-suflet, ci si o denaturare a relaiei omului cu creaia, Tnt criorltate a pervertit se rsfringe asupra exterioritii vieii
:.|V.

Omul

voinei sale proprii, n Cele ale firii, ci cade in cele contrare firii, Pedeapsa ronst m aceea omul se mut fntr-o stare care susnendl accesul sau ia viaa supranatural. Deoarece ne mur rea trupului era dependent de gustarea din pomul vieii, dup pcat trupul seva descompune, urmnd destinul oricrei fiine biologice. Cu toate omul este lipsit de comuniunea cu
vit

&e

t-.fhiilf

n"
l

linosu]

Dumnezeu,
tor",
el

plerznd

creaiei, ate crei ntr-o captivitate

:

stihii

in

ca

este totui

Cci l fptura

a fost

supus deertciunii

viaa
din

sa

dovad
este

rmarul sfiniresponsabil de fiind "drepii*

nu de

cauza aceluia care a supus-o cu ndejde, pentru l fptura nssl se va izbvi din rol mm stricciuni 3, ca sil se bucure de liei, ci

voia

din

i are subiectul unut plan de rscumprare n care este angajat Tnsust Dumnezeu TJumane voi pune ntre tine si femei'-.
Vechiul

contiina

Testament

bertatea

zei

muririi fiilor Iul (Horn. B 20 21).

t

Dumne-

ntre

smina

ta

l smna

ei

tn limbajul simbolic din referatul bibi io, starea pcatului se exprima

n

acea ^ ta i va zdrobi capul, iar tu i vel nep-i clcul (Fac. 3, If),

pniteiunea fizic (Fac. 3, 7) i i, frica ia ntinlrea cu Dumnezeu {Fac. 3, 10). Omul are

ruine

fa

de

Prin neascultarea unui toi am devenit pctoi 13), adic, dup explicarea Hrisostom, condamnai la

om, no (Rom. 5,
lui loan

pedepse

PABINTl ArOSTOLlC

'Bl

moarte

cap, 2 presia

{Omilia 10 la Romani P.G. 66, 477). Dupu exPavel,

Practica

botezrii

tul

pln

!a

Mrhtos
H

toi oamenii snt fiii mneb (Ef. 2 nseamn c flecare in3). ceea ce

marcat de greea] a strmoilor neamului o menesc. Flecare esie vinovat fat de prese al Iul Adam., cci. de ?! greeala a fost a persoanei lui Adu rit, in natura adamic.l au pctuit toi oamenii, care au primit natura aceasta prin nasl'-rcn dup fire din prima pererhe oameni. Starea de pcat se transde
divid este
ti
1

bazat pe nvtura c pcatul, dei era fitrAin d<u firea omeneasc, Odat" ce s-a furiat n firea noastr prin cderea primului om> fiecare l primete n el prin natere. Pt.l. Cu acest cuvnt se dezleag
ntrebarea pusa* noua" de crei ei Care din dou 7 Adam a fost creat desvlr&t sau nerievrslt 7 a Fost creat nedesvrlt. cum este nedesSVtrit un lucru fcut de Dumnezeul cel desvrit i mal ales omul 7 Dac a fost creat desvrit. cum r^e face c5 a clcat poruncle ?
:

copiilor

este

Dac

mite df-r'i firii noastre, care se ndivldualleaz In fiecare persoana, voina l lucrarea fir noastre conlucrnd In voEna si actul Iul Adarn. Sf intui Cprian, vorbind despre botezul cop Mior (Scrisoarea fi), numete ptf raiul originar <-.-pcnt strina, care se primete prin traftsmitsre. Potenial, toate trupurile snt cuprinse n Adari), printele l sfld 'ierna tuturor de aceea neascultarea lui Adam devine prin aceasta solidaritate ontologica, neascultare neamului omenesc Tn plus toate sunetele snt create de Dumnezeu, n mod rrcntnr l imediat Trupul ia fiin din Iubirea sexual iH n care Voluptatea este mobilul principal nJn T^eat m-a nnscut maica meci (P& 50),
Fi
;
i

ce privete lui, el n stare -l thSUeaac virtutea. este deosebire ntre a fi capabil de virtute l a poseda virtute- Dumnezeu, nsii. vrea sa ne mntuim pe temeiul propriei noastre botarrL este natura sufletului 5S se mir; te iin pron

Aceia aud de n-a fost desitorit

2.

ta noi

Adam

structura

Aa

prie Iniiativ (Clement Alexandrinul, Stromata VJ-a, cap, XII, (16. 1).

B
p.

li

19

fr

;i

ci

TrJstLl

Attdruti9

Donn\titlca

tr-nci.

D.

SrSntlam;,

Sibiu, 1930,

t5 7&i John Mpyendom, Byswnffne TJi^oJojjy/ <pr|. ctt., p. 143 150 Paul Ev4

daltimov.
52
a
p,
1

I'OrfftcidOxfe'.

^d.

cit,

tk

33
N

Sf>
r

U-a

ChlrQ *l lerufleillmulitl, Catttfrem ]20, tni> D, Fpdnru, vti, jJ43

j

n ce privete modul de transmiunii susin ca" natura nu este atins de pcat (carpocratere,

G535

Vdflle
tis

uman
ctc.}

restaurat fQn
rte

R^duc, La clup Ut in i'hajnmc eton St. Grbqr>lft>

Nyns*, Imprimerie Selnt-Paul, FrMxmrg,

enil, nlbbTcnzfi,
alii

annbaptitii
cnpiil

\'m.

nva
1

ril

numai

nscui
rii

cretini nu au pfient (Calvin, Ducer, Beza) ali! con rund originea ptratului cu efectele Iul, spuntod o pcatul constfi n Ignorarea adevfirnlu l nclinarea voinei spre ru fSp&ngenherg l Hiyrleus) n
din
; ;

PRINI
creti ni

APOSTOLICI
din a

scriito-

doua jumtate a secolului nti l din prima Jumtate a secolului al 3-lea, care au
fost ucenici al sfinilor Apostoli sau

alii susin c pace Cui este nesena fiinei umane. Felagius susine Cri pcatul e transmis prin
fine,

si

imitare sau asociere

au cunoscut pe Apostoli. Textele pstrate, de diverse valori teologice l clit^ literare, ne ajut avem o vedere general asupra vieii cretine din perioada postapostolic*

200

PRINTE APOSTOLIC]
creat nainte de soare i de lunn XIV, 1). Clement arat c (cap.
cretinismul
ne
fflil,
.j

n Bisericile din Asia Mic, uneori comparat cu cea a Bisericilor din

Alexandria
*Scrfrle
Iu Dicta hi a

l Roma.
prinilor
apostolici

recunoscut, nceput, valoarea unic i trupului uman

a
:

de-

l&

venic

mul

celor dot^ffifeece apostoli, pti* tatchism cretin, cu seciile sale teo-

*S&

rvu

spun
i

cineva dintre voi: Trupul

Judecat,
In

monite t liturgice; in Epistola n inj ctetnifimul Barnaba csc pus cu iuduismut, demonsirlndu-sa pe temeiul
k\gire.,

ocsia nu va

nici
att

nu

invlazdmlntutf/r

Cunoatei doar

ce

tosl

legii

vechi supeioritatea i adevrul leIn Epistola I a Iul ClemeM avem gii noi o 'irumaasa pledoarie cretina Pentru pac in Epistola a- doua, st Qrctih? Jn societate
f ;

Jn ce aii vh&lt t!Irj naa kitfUra f Jvuoare pdsiilnd Jn ncesf trup t Trebuie, dnr, tria trupul cu pe in templu, ni lui pyijt-

nezeu...
tot

Precum
\n itup

at

tost

chemai

Jn

(rup.

aa

vei l veni

Duc

H'risit
n*
*

zis
f*g

lut

Clement",
;

avem cen
luL

clintii

etfftJ-

Domnul
f

Cam m-a

mintuit,

Hiif
ne-ct

cretin

In

Epistolele

Ignalte

gtf-

sim m&rturte
ride^iJ

eposuri Jca

a ierarhfcf

frtoe-

efltEjnenfsmjfyf eJeiiJT, r^ds/m pe

InUt Duh, s-q icut irup i asn f noJ n uceit trap rnnt tot mi j&Ajpfetfafc {Ctre Corlntenl a

ofpri-

vom
1-l-a
r

coi.

mufjipUieat In ni/J l fe mucenicul nte vrtfmJf tffte de exemplare de m/f Jn EpUioln Iu; Polic&rp ni se dau ndrumri pentru membrii famttel i pentru ran Psporturile dintre Biseric \ S/a* n sflrsit, r avem pe maestrul pocina! Epistolei c-atrf DfcigTiet, vietutiea crefl tin a epocii pQstapostQlke* (SrrLorllePI-

IX.

15).

Didahia, sau /nutftu?-a celor J2 Apostai, (descoperit la Istanbul n

1873), lului

dateaz
,

de

la

sfrltul seco-

l
r

cele

dou

n afara" de doctrina despre ci, a vieii i a morii.

Iniilor

Apa Colici,

p.

W}.

Clement, episcop de

Irineu, al treilea Cosebiua) serie Epistola nti ctre rinteni (c 96) n care cere creti-

Roma (dup dup Petru i Eu-

monilor trpStifH armonie, delul celei pe care Dumnezeu pus-o torul (demiurg) universului a creaia Sa. Clement vorbete clar
In

dup fc-

Didahia conine instruciuni liturgice despre Botez, prin afundare n apa curgtoare, n humele Trei mii, despre Euharistie (cap. 9 i 10), despre agape (cap. 14), despre profei l nvtof care au un rol organizarea biseriimportant In ceasca mpreuna" cu episcopii i
diaconii.

de succesiunea apostolica (Hrstos a fost. trimis de Dumnezeu, iar

Apostolii,

de Hrlstos) l confirm Apostolii au aezat n ceti epls-

copi

diaconi
snt

(cap.

XLII,

15).

episcop n An tichia, a st:r]s la nceputul sec. al 2-lea apte epistole ctre Bisetid locale vizica prizonier tate n drumul sau spre Roma, unde moare n arena cu fiare, Patru snt scrise din Smirna (Mapmeza, Tralles, Efes, Roma), trei din Troas (Smirna, ctre Policar p,
Ignatie,

Episcopii

mtrti i presbiter! (cap. XLIV, 45). Tot Iul dement se atribuie o a doua Omilie ctre Codnteni (c. 150) n care amintete doctrina penitenei, a ntruprii i a Bisericii preexistente, adca Bi1

niadelfia).

Epistolele dezbat mai multe prodoctrinele false, n special bleme care cele de tendine dochetlste
:

negau

realitatea istoric a ntruprii cele 1 udai snte, care ziceau ca

s

serica cea din ti, duhovniceasc, cea

lsus

un iimplu

nvtor

iudeu

PRINI
uEl (Ilsus) a

CAPADOCIENI

:':>'

ptimii cu adevrat i a nviat cu adevrat, nu cum spun Linii necredincioi, cfl a ptimit n aparena.., (Ctre Smlrnenh II, 1).
apoi la diviziunile din Biseric, deypre unitatea locala, i nvturi despre noile rituri
Ignatfe se refera
i-'.itine
i

nvturile Vechiul Testament i din Noul Testament, Barnaba recurge la interpretarea alegoric a Vechiului Testament (Moise este tipul lui Ii$us)> interpretare folosit Origen n Alexande Clement si
dria, (cap,

^l^reinchipuirile^ lui lisus

Vechiul
r

tA##tfaf
ceJc
rKHtd,
nit-a,

cei

vechi

care nu trit In rlndutalilQ cec au venii ia n&e-lden

t
n
ffl

nu
cer re

mai
si

in

smbdffl,

ci
<t

viaa noastt.
Lui,

dumfrsrit,

piin

prin moarte^
Pr/ir

pt cert UfUl
co
r

doctrina acelor dou cai. Lumea se va stri dup &00Q de ani (cap, XV, 4), dup care urmeaz mpria de 1000 de ani
epistola
reia
(hi IE asm ).

multiple Testament snt VII, 711). In partea a 2-a,

q
#j|

fdgtffJuiD-Ke.

taina

ac^Vl] am p#*

de^/nfe
rjftfsJJ*

$1

rf*

d#a *wwi,
(CItafe

s
sin-

Pstorul
fet in

tini

ucenici ai iui iimn Hrtst<is

Herma, probabil proBiserica din Roma. cuprinde

lui

{fiiml
yi.

ml

notfm nvtor*. jx. i aj,

MagncH

viziuni,

Tunsul
,
t

porunci i 10 pilde. n construcie, din vedenia

12

a 3 -a este Biserica.
flinni/

cretintate* (Magmsteni io, i S.j soborniceasca HuJTicrf)/ 4J i ^fij's^rii-^

tf,

pocin
(porunca

Exist o singur pentru pcatele dup botez

4),

Mir rufoJlcdp (Smirne ni

9,

2j. jBise/icq pfe.'

lpWie
n

Inta/fd
pe-

feraf&fe

diaconii,
r

care

Papias, episcop de Heriopolis, liceul r al Iul loan, a compilat o Ex-

pt&zint
csie

fJaus
rri

HrisfQ4

episcopul,
pjwfciftrii

taie paie
iPdrd

chip

TatM,

/cpressinttf

ncunDn.^j

nu se Btierk&f [Ctre Trqli! Jf? J, paianta ettbflriitJ*/, iMinluzd /ni acetia

r

Aposul (for. ponte vorM de

Ignar te

nvturilor Domnului. oper Scrisoarea ctre Diagneu de mare valoare pentru istoria crepunere
3

mjpuJ

tinismului din sec, II, tace o prezentare excelent a modului de viacretin, acest mad nou. care a a-

fiou Hrfclae, J&miuI p^maritii, davtotk- pont iu a nu mu fi, d a ti ync in

ftjf

prut totui aa de
Bibliografic:
reia

trziu n istorie.

Um

HrtetQb*

(CJHf<

Ef^i-Lii

XX,

2j.

nrGtofl,
;

EI1,

Policorp de Smirna, discipolul lui Ecran, mpreun cu Fspias, martirizat in 156, scrie o
t^pea-f

MoZ&grraml. Bucureti, 1'W, p. 135

toan

Epistol ctre

F-

credin cretin Inv&tura c?e ortodox, EHS, BKeftl, 1^52, p. 375 fl9r 5r fler tis Prinilor ApoiiOlici, Ui cui.
lfJ5

despre martiriul Iul Ignatie, care vizitase Smirna, n drumul su spre Roma. Epistola confirma acti-

flPrliitl

t}\

scriitori

bisericeti,

tr^ihinarn

de D. Fedoru. Bucureti, 1070

Edibur* Jnstitutu-lul Biblic. latin. G. Coman. PtttmloInstitutului

l pstreaz
vitatea

scrierile

Lui

Martir ml

Ignatie. Se Policarp, lui

g&l vot
Biieurestt,

!.

Edltur.n

BlbHc,

IW4,

p.

003.
:

scria de Biserica din Smirna ctre Bi seri ea din Philomelium, care subliniaz importana moatelor martlrilor.

PRINI
n

CAPADOCIENI

Pseudo-Bamahn Scriw&rea lui ii {criaa n Alexandria ctltre 135) mi la un timp socotit printre scrierile

fixarea dogmei i terminologiei trinitare Ortodoxia a avut contribuia unor personaliti l ginditori de o

biblice canonice,

Pentru a redin

zolva conflictul dintre textele

Atanasie de Alexandria (2!i3 373), Grgorie de N"aziEinz (329 380)* Grgorie de Nyssa (33 u tilQ), Vasile de Ceza-

mare autoritate teologic

sm
reea

parai

c:apai>qcutni

(330-379), Chirii al Alexan^380^444;, Chilii ol Ierusalim mitliJi ff 3&GI loan Hrsostom (354 Ci) 7), Asterius de A mas la <+ 41tn Sinodul ecumenic din 3B1, prin reaertnarea crezului de la NI ceea prin completarea acestuia cu articolul de credini! despre Duhul Sfnt prin condamnarea arianismului (m cele trei forme cunoscute) i a pnevmadriei

Acesta arc propria Lui cau*a

cipiu,

prin-

Sfmul Vaaile a comb.ltui opni* rare pretindea c, Duhul este o creatura. El susine durrineseirui
: i

ai

neta Duhul

consubstanialitatea TotSTiti l Fiului, inclusiv horn o oua j o n El nu nu

tmnooutivn*

cj 7tomfr.

tomahllor, constituie un triumf

teologiei

al ei

Prinilor

'meonceen. ntr-adevr explic do^ma de la Niceea* portul Intre substana divina i trei Persoane ale Treimii.
i

sau

capadadenb
ralifta

S/n tul Vastte e cunoscut prin argumentarea biblEri a doctrinei trinitare,

glef

exeget

fiind

la

ba^

teolo-

dogmatice^ ca

prn

ifnportflI1 .

gul

fftotul Vaaile de Cezareea (100 319) cunoscut -., trmte or^an^ntor g IUurghiat, a scris mptriri

de credina. De asemenea e] n *pus o KfeipMa n care aplic

te*

acor,i,H/, tradiiei liturgice ca re-

principiul
efenr*.

orarei

er

c ,. e _

Euncmius
Sftf,
cult. De exegez

lui

(fl

cri) j D&prt JfeM

la

(i*J)

contribuind termenilor trlnUari

altfel, el

S*^4 teologul
1

Gririar{&
,

d?

tfo&tm 00$
poet
si

popularizarea prin textele de

srrftor,

predicator de

Acuta profund
tradiionale

aowu

marc
ales

talent, este

cu-

mai

doxologfe]

Murire Tatlui i Fiului, mpreuna cu Duhul Sttntfc Pentru acesta, doctrina ortodox este aceea care no ott*ia j trei ipo.ff. Aceti termeni nu snt sinonimi, ed nu

va
a

trebuie
in

folosii dlatnoOusia nu este o negaie, ci fiIui

fie

fr

Dumnezeu,
si

neapropriat

centrul neobcctivat.
sa,

Su
care

Dup
nva
nu
este

prerea
cri

Eunomle

ftuj,

fiindc este nscut,

Dumnezeu n sens strici deoarece Dumnezeu nu poate eomunira natura Sa avnd ca proprietate nenttterea, face confuzie ntre
eter-

Cincizec mea sau Venirea Duhului Fiecare perioada reveleaz o persoan distinct a Sfintei Treimi In a treia perioada, dup Cinclzcci-

Hconomiaa divin trei perioade fc Evrei, 13, 36^27): Lege* Vechiului Testament Evanghelia lui Tristns

acrke Prerile anomeienllor, eutlhlenllorsi pncvm.nfomahiior. Lui ** cfetreaJia citeva prerijsi eseniale de terwerd, Crl^orie de Naztanz di^tm^e n

teologice-

pentru Cuutattfn pentru u combate

Mfm.

me Dumnezeu Se descoper
Duh.

ca Sfn-

tiu

c Fiul exista cnd s-a nscut). Dimpotriv, Sfintui Vaile afirmi Fiul e ni scut venic, are o nn stere eter-

un timp cnd Fiul n-a extatat (Arie era de aceea*! opinie, anume

nenamre. Naterea e aplieri numai existenelor materiale create, zicea Eunomte A fost; deri
si

nitate

Peni.-u Sfntul Qhrjgoria, Tatl, nul. Duhul Sfint reprezint termen! rr.^h-. iiHrc deaerahea^ retorii-. le interne ntre rele trei

"

Persoane

nu

stana divin identic ] oomatta

In

Dealgur, exiti pertietilaritfii oorrn^ rie sau caracteristici treimJce. Aceste nume nu se refer Insa In subci

originea,

principiul

flecarei

persoane,
ci

na.

Nenasterca Tatlui nseamn

'-''er nici la
la

Dumneaeu-Tgtl nu ae fiin, njei In lucrnre, reiai.'. ,le origine & de comu-

rAWNp
i

CAFAttOCENl

am

atoli C-Iinfal ce exista Intre Tatl Fiul Aceate distincii personale

; ; i

nenasterea pentru Tatii teres pentru Fiul purced erea pcni-'ii Duhul S|nt, Doctrina de la NlCtea trebuie s fie Ineku., tn acf lena o singura fiin substan,u u-gj jpostw.se persoane. Deosebirile dup atribute sau lu<ri, do pild Tatl este fiina tranee dentfl absolut, iar Fiul are colul de a face rejaa cu lumea duc la subordinaianism i

Sint

el este de acord cu multe din principiile teologie] lui Ori gen, mai alea cu metoda alegorica de inter-

vr,

ii.:

.1

pretare a BEbliei, dai" nu admite 'boa* te concluziile i opiniile acestuia. Ca si Ori gen, e! susine pre-existena
sufletelor, Iul Dumnezeu, apocaLastaza, La ringul su, Grigorie de Nysan a influtn

numai

ml mea

enai, cu teologia sa mistic, pe autorul Scrierilor areop,jijiticc (texte a-

'

~i.

'

'

tribuhe lui DionLsie Areopag tul), care dateaz de la afiritul secolui

a arianism.

lui IV.

Teologia trebuie recunoasc Tatlui atributul de principiu, de origine al Fiului, prin natere, al Dujiului, prin purcedere. Tatl eu te
originea durrmezeirii care se
ta
l'inl
;1

vdete
unic

Sfntul Duh, 3n primul C4 Fiu nscu 1, in cel ile al doilea, ca

En
1

uf.

purcei
'i:

Un Dumnezeu
nici
*3n"

i-:i

Persoane, flecare eu

proprietn-

*Dar

desprir

na-

urile

pe

dup nvtura Iui Arie, care bun dreptate a fost numita ne-

n lucrarea sa Despre Sjlnia Tre*me. Sfntul Grigorie respinge ideea in Treime ar ii trei dumneaei Distinciile intre cele trei per son ne nu pot fi stabilite pe baza relaiilor sau lucrrilor lor externe, caro Implic grade de putere i glorie. Chiar numele derivate din lucrri nu mpart fiina, Ceea ce determina distinciile sj'nt relaiile interne " ale persoanelor. Contra iul Apoiinarie,

cdern n snii: ia iudaic l sa presupunem un fol de iti.i-lr' fn natura dumnezeiasc, atrfbuind num; celui nenscut dumbunie, nici
ii

nezei ru a
:

tettindu-ne c

acest

caz g- ar pierde
divinitatea,
153

pentru

nr,1

oarecum
a]

mrturisind ea este Tadc-o

a
i

unui
'i

Dumnezeu adevrat
El. n
rdc
sfiriftit (

Grigore de Nyaaa afirma integritatea naturii umane a lui 1 Iris tos. Ca urmare a unirii ipostatice, are loc comunicare* proprietilor unei naturi ctre cealalt natur (coramunicatlo idlomatum). Cu prinii capado eleni, doctrinele fundamentale ale cretinismului, ca i terminologia trinU.ar, snt definitiv
si

fii'--'

nu trebuie

stabilite

celor trei principii primordiale, care se mpotrivesc: $L se rzboiesc ntre ele in t trodneind prin o asemenea greeal poliarhia elinic, de care abia am

admitem

existen

ndu -se argumente

organizate, folosistematice.

scpat* (Cnvniarc apologetic, De$pre

jntf,

cap. 37),

Ei fac o dietlneie clar ntre Qusia i hypoStsis termeni folosii la Mceea ca sinonimi (Lradus Tn Occident cu substanlia), de unde ambiguitatea care exiata n aceastA perioad a secolului al JV-lca. Ou-

SfIntui Qrigorie
304), tratele cel
l

de Nyssa (335
al

it

Sfntul ii Va ", teolog l scriitor mistic, ncearo sistematizare a credinei du-

mic

desemneaz esena comun

far

Or3qn (IU5 255), folosind ns afirmaiile teologice

lu ute

metoda

celorlali

eapadocieni.

ntr-ade-

hypn&ta&is exprisubzistenta personali-, individuala. Fiina comuna la care participa |..er^>anele este toi: att de reala ca i entitile personale, ipostatice. Deci, Dumnezeu este o unitate de

dumnezeirea,

ma

PEXtARHlE
poziie de cap de serie nu n virtutea vreunui primat asupra Bisericii universale. Ci ca primus inter pares
(v.

fiina si treime de ipostase. Distinciile sau proprietile ipostatlce ararelaiile interne de origine, nu o separare in dumnezeire. n teologia lor trinitar, aceti a au dat O importan capitalii exegefilosofice tei biblice, presupoziiile l ontologia speculativ Ilin-d restrnse de limite precise. Daca fteeH termeni au cptat vigoare i autoei au fost ritate, este din cauza

PRIMUS INTER PARES),

De

fiecare patriarh a avut o jurisdicie limitat si o responsabilitate local i n-a ndeplinit funcii cu caracter ecumenic in mod ordinar, ci numai in cazuri extraordinare (slnoade ecumenice), i atunci, ca membru al colegiului episcopal
altfel,

folosii In cult. n fine, comuniunea intratrei micii, ntruparea Cuvin tulul

unlversal.

BLblitjgraMr:
dt.
r

PfcfaJtonuT, ed. si trad.

1

unirea ipostatlc, manifestarea i lucrarea lui Dumnezeu prin energiile divine necreate (cum se poale vorbi de homouswTi dac ousia nu rm in s-a revelat?), toate acestea mistere divine, neapropiate i netiprinse n vocabularul chiar simbolic.

p.

38338

Metroip.

Masimos

de
}n

Sardfls,

the

The Ovnimc-nicnl PctrlarchaU: Otihodox CfiareZi, Patrtarclml InsllThftSSBlonlkl,

1970,

mie,

cap,
p>

Teoria
335

p^intarhle]

patrlnrliilorii,

244
r

Orestc
etlt

Ktraimc,

rie

vhdies aposfoIiqiiRs des patrlarcats dona J'h'y-JJsp In

U:s
VEglise
B.

PENTARHIE

sistemul celor cinci cinci" patriarhatc locale din BiseriConstantinopol, Roma, ca veche Antlohla, i Ierusalim, Alexandria, Aceasta ordine a fost fixata n canonul 36 al Sinodului al V-lea ecumenic 600), care, de altfel, confirm canonul 3 al Sinodului II ecumeoic <3S l> i canonul 2& al Sinodului al IV-lea ecumenic (451) uRennolnd rnduieJile date de ctre care cel o sut i cincizeci prini
:

gr, cpetenii 1
:

penta

arhi

voL L'dpisc&pal et e tal de Y. Con ga r l chi Ceti Pe-Ls, Ifafts

cil

uniivcreeUes,
EdI.
i

D, Dupuy,
p,

1*84,

261 2W
de

ChitetM
Puntfttehle
(]f7fl).

Yajinaras,
tmjau.td'hui
107,
Ip.

L' institut ion

h
31

\n

Cantacts,

nr.

2fl3^2&9.

PENTICOSTALISM [gr. pentecoste - cincizeci, Cincizeci mea, Potradiie Sfntl Duhului care pietistl, de origine protestanta, alorice cretin trebuie nva dup personal o experien convertire, numit botezul cu Duhul fnt rf nd va primi unul sau rnai multe din nari s mele* cunoscute in

gorrea

s-au adunat in de-Dumnezeu- pzit cetate imperiala (Constani nopolK l de ctre cei ase sute i treizeci, a acelora care s-au ntlnit la Calcetronul de proclamam don, noi

.de priviConstantinopol se legii egale cu tronutoJCornei celei vechi, Tar n chestiunile" bisericeti fie cinstit n mod egal cu acesta fiind al doilea dup acesta din urma, dup care vine imediat tronul marii ceti a Alexandriei, apo a-

bucur

Biserica apostolic, aa cum e redat profeia, Apostolilor Faptele n n sfinenia, vindecarea, vorbirea limbi (Ejlosolalia), interpretarea lim:

Pentico&tiiUtii nu accept fie descrii ca o sect sau denomisnt unul din naiune, ci pretind curentele majore (al S-fe sau al 4lea) ale cretinismul ui actual. Oribilor.

acesta, iar Antiohiei scaunul cetii Ierusalimului. Episcopul de Homa se afla n aceasta

cela

al

dup

ginea lor ndeprtat se aCl in tmetodismul lui John Wesley care susinea e mrturia interioar*, cldura Duhului, sau sfinirea este o

J'FNUCOSTAIl
303

experiena distincta" de cea a justificrii. Multe comunitl pentico^ tfilste (ca de pfJd micarea *Holinesas.j vor prelua ideea de a doua
b necuvlntaro. a
sfinirii.

de credina Acetia practica vindecarea bolnavilor i exorcism pentru cel posedai de Tore demonice.
sei

Micarea
n Insu-

clin

epoca

moderna ncepe

Intre 1925 i 1&35 predica evangheliilor Stephen" 5f George Jeffreys. De aici s-a rfepliidit ta Statele Lmte, n America de Sud, Scandlnavla.
l'";n

iele

Britanice,

penticostal, n absena ciespontan e bazat pe 1 Connteni cap. 12 U, unde ^vorberului, e

Cultul

profetic nelepciunii. Cred n puterea l inspiraia individuala a duhului, inspiraie care se poate exprima n limbi.
Olivntul
Exis|/i diferene importante intre prerile penticostatiste. Penticostafundamentaliti snt rferulatl din struurile srace ale

te

de darurile spirituale,

Mie

Pe&tfcEwialfcmul este de faptorecontra vechilor denomJnaiunl

(metod Ia.! o, care vorbesc de a treia blneeuvntare, adic darule,

pietiste

ma

pcare

Adanarea
OL

cea dinii f i'-rmulare a acesuj curent se face Topefe, Kansas, ctre nceputul ^ului 1300, n sensul vorbirea alte Umbi> (necunoscute) constituie o evidena a boteaulul cu Du&Ui Bazele pejitfcortalfsmultu au Tost. puse de MlnirJIc? care au vut ioc intre laOB i ISOs n Azus Los Angeie*, care a devenit centrul lor ce fceau legtura intre Bote* i vorbirea in limbi. In AQKritt exista mai multe denorniM| ni penticeutaZute prismatice)

spirituale, n speuiut vindecrise dau dup" botezul cu loc In Statek Unite

statele

negrilor din

Duh

1960 contra rzboiului din Vietnam. Exldt i micarea Jesus Orjly.., de tendin unitariana care practic botezul in numele
penticostali picjgarelor.

^ m at

Micarea harlsmatiJesus Morement s-a pronun-

Unite.

Unu

lui Iisus

practica

splarea

mm

Micarea
existfi
Ce,

ponticostid-harismativ.ii

n Biserica

Romano^CatolI-

Consiliul Ecumenic al Bisericilor are legturi oficiale cu Biserici penticostale.

11

lui

Dumne^u

(Assemblies

God),

Biserica lui

(Church ol GodJ
sici,

Dumnezeu

cea mai larga

pentt&staliti care acept vorbirea In limbii, dar care vrea ca experiena Duhului sa fie exprimata in noi forme de comunitate.

In 1960 s-a constituit aripa neo-

HttUnftate a negrilor americani De curentul s-a rspmdlt n Scaadinavla, Marea Britunie, Rusia Indonezia America Latina Brazii,

Cea

dinti

Wnticostm

s-a

Conferina inut la

mondtal
Ziirich
n

Afnca-Zair. D&ctrina penticostalistilor este liDeraia i depinde de ramura harismaticH sau evanghelica, Toi au In comun Ideea botezul n Duh este a 3~a lucrare a harului (rrHolines^> susine c este a 2-a). Sensul fizic nl^ai a! botezului cu Duhul s?nt limbile Evanghelist! tftmdu itorl au o doctrin care consider boala un rezultat al pcatului sau al lip-

Chile,

PENTiCOSTAR
de

costarului (cincizeci de zile)

Perioada Penrtcuprinla

apte

^mm^e
;

Pastelul Ia Grbfllfcirea Cfncizedrmi, dei Rusaliile se termin la Duminica tuturor sfinilor. De

Duminica

nlare, calendarul cuprinde

minica
nvierii

la

Pui

ia

Du-

vineri,

mina Luminat, se serbeaz Maica tJommUuj ^vorul Tmdulrii. jpftt. 4, 15) Duminica Apostolului loma; apoi, Duminica Mironosie;

Spt-

PERiHcmnzA

m
d

Dumica
i

^- ss*agg^?S: 2?SSSSS i farisei

lui
lui.

cltoarea

Crucii la saptamlvatneu-

da u
? r ol

V ^

cele

cele eerttf

"Cdfpa pa^^ f]unind*** nePB at intru

^JL
,
t f,

, V

1X L

nostru.

l0r C t .T cu voi l

Duminica P""nWor (325, se *

1

ntmen mpotriva me "!*, or de la ae

'

voastre. Nlceea

h virit iP"fins este

nezeirea

QV.

nu

u f^S
o
iBt

compuslne u ra

^e duirea Al^ftohlor o r rlnlior au 'ntant^

dina, care pw'^ cea ehuta rulul
*
rt

g^SiStoMna
,

^
ia

P-

adev-

cW

"lavele drept de sus. g^ari de eea a taina Po g 0f!ri Dumnezeu 5*"dS " e U, SflntuUu L Vecernie <*

In Dumnezeu ?* f S ,, U ra s votata fiina, o stagur u. Dumnezeirea {ormeazi lucrare se

^J

**"&* **
d

&**.

dar.ea n

mlteazS 51 nu dura persoana.

Sr? Dumne f u
cealalt,

"'"*f" Sa ta mod Uei iwi^:* de

are

>"> ette*c .ruffic

P \r
rare
j

**?s_ a
clt

&,

nm

.Venii, popoare dumnezei.", c*HS

i
'

subrfsten treimlr. propr ie Duhul au Persoana tei alta m dg du-Se una ctre Se cit fiecare

vm mod r TttU
l

tasuri. Flulu.

SHntul Duh. CU mai nainte de

P*^K
.

**** to_ ,

preun

Pe

J^^ab, BC mpreuna
T n Vrati
incM jtt^g^w.

fr ^^^.^LSciri ^^'-SSSrt^ P 1 I P-tSl -iat ap SfcSf Tt eela.ait, ntr-o tare de n% unul m Satalt j "' iubire mterloara
v

rnrp c

ouhui simt

preaslAvit. eu Fiul Dumnezeire, t*. indu -ne,

^U. OW

*_

*!l. , coerent,

m soare

de

Le

'_

aceasta acttni

fiind

pwfltoreso

fiineaz

u-

j^j^g^
ll

prin Fiul,

^^TataUl^ Care Duhul * P pe T

oseut
SEint a

De aceea cnd pun.mtrei P me ne gtadlm ta cele ul t. {. afl nul i^ care Se i^sc wu u . reciproc. Se mt c supr nfunde aau tul tSrfi S

;hrttaT^

^7 U
*

de moarte,

"^n^bW, Duhu ejKS>

,

{ , nte

frft
S

Care

^
ser _

dt (nS^
'.i,ae

aa-Jisa

" "unire-

"f ^ ^,
mP u

r 9 dc

dltwqtt

Treime b
de d"P s

!n Lunea ireu f lmi C u Praznicul Snntei beaz nou :,^U_ andUcimea ncepe un ; douA Pr, de turgie, ta n Srbtoarea Cruci

X
.

patnarhul (Gtaorghe de pru),

(ekporevala)

Con,tantmopolului,
dt r(a

gg^
buhului por

f^d

Uims

septembrie)

din

prima

W&&*

sisttad

Tatah.. dar ;ndi ta monarhia reciprocitii (panJu.

asupra

PERSOANA
Ttds) dintre Duhul l Fiul. Duhul purcede din Tat], dar strlucete i j$e manifesta prin Fiul.

an;*

j
Je

.j:idscU[

cfl

Wrett

dumnezdascd
Mre

Bfe

foaie

artafexi

pi/n
ci

nu

Jc-cj

jjjfjwf

d/n oJrd pa? te,

r-a,

Jn cafC-$i au

fpa^aJf|% o.'"' unul In oltul, iBipHtete tfdloari? P^.-.rle Iflpdi rilor salf dup puf tu
nfoem/tthq
pef.5:s(L-jifo
fltfi

distinge dualitatea ilrilor sau naturilor, de unde dubla consub$tanial3tate tu Dumnezeu i ou omul unitatea persan net, adic nsui LogosuL divin preexistent. In Hristos, firea omeneasc au are popropriu, nu e individualizat,

Hristos

Sie

ta

ci

Ipoataziat",

adic subzist

n per-

ioana Cu vi ritului.

O
.iu

teologie a persoanei
La

umane
:

por-

rn.M-:-

fl

NCdrefo.
vH'-'i'f

7::/

U-aU
jf

fetttyftl
'i'".
1

pe

Bceafeti
>,
.

r-uj.'..

"

nete de

afirmaia biblic

omul

ni'CfisipirJH*
J'i

fllre

!t[

(i

fticurt;

uruiJ

[)crt-

h-,i. ..;,
fri
.V.,-.m

jm*anitUKfa(e IjW* &(& In a$u /el

rrmcsiecfl i"
J
i I

m
n'i'.

nu Se co:\iaxw. mtr jw nlftil, CcJ FJuJ etfe t'i Tcdu DubuJ In J"afrgj / in 3ii Danul l
.!.
c
i

..'

FlaT

.,,/

ro(fll
> i

n F/ul

Ui

DuJittf

Jieprfl*

i.-ii
.'

i.i'cl

canlapTC,

i-.-n.

-.

- irr rL-
i-tji-i"

mjofl'*s i- f

emestecd es * e u na
'

>'

/,

ou dOgfflattetK o

&tflttfi

por-

fUre
:;.

ujJpd

m/cane

mor Uzi fposa-

.'irii

cr este rn

ncpytnjfl sd se e&rt>

-,,
i

ii

,i

.i,

;,

vrv,

fratf,

n*.,

;j.

j,

chipul Iul Dumnezeu, deci Increaiei. comparabil cu elementele nici Persoana nu se poate defini pornind de la trup, aici du la suflet, nici de la Inteligen; ea este o realitate absolut care tranee ode olementelu ere subzist in ea. Trupul nu are existen independent, r] exist iu subiect Omul ca perStitm nu apare ca un Individ al ufiin contienta nel specii, ci ca inteligenta de relaia sa liber l su Caracterul cu Creatorul su. personal coritii toi' mai in deschide-

BlbHojratU:
cnlpQttalto
.

V. Loicfcit*.

Pwihm**
Iu Orto-

jn
'i

Dogmatic,
I,

Aa

j.i,

|195&),

p-

314.

pentru comuniune. cum arat nsui numele (proopon nseamn O faa care ^e niu.i

linurn.atea

PERSOANA
masc, ta

[gr,

prasopon

ctre

fuj

subiectul

personal n eare subzista firea- Ter-

menul .'prosopon a fost folosit du teologi] untiohleni, dar a produs confuzii din cauza sensului cu care cirIdentic cu cula n vremea aceea. hypostasls, nprusopon devine parte din vocabularul tdnltar i hrlstologle, care s-a precizat n contextul teuloyiul postniceene i catcedoniene, prin contribuia particularii a .l pudori eni. (In acelai prinilor timp, Chirii al Alexandriei considera nypostasls^ ca fiind sinonim cu

toarce ctre faa altuia, privind in faa), persoana este individualicomuniune, il.ca deschisa pentru subiectul care are o existen raionala l liber "un da moi tal, Numai In comuniune omul sl descopeni dumitri t^i l vocaia Ha de p^r$oari. De aici, caracterul impersonal al iadului, unde o u menii nu se fal nltru fa, J:iind depersoi

fa

vd

nalizai demascai.

Omul

ca -pcT-stian transcen.de evo-

luia irccapkiileajjto^mL^ul. dup modelul lut Hristos ralnric, Care conduce creaia la recapitulare in Dumnezeu. Persoana are deci o funcie
unificatoare in

Treime se distinct' Efrea sau esena adic substana unic comuna a 1uJ Puirmezeu persoan aau Ipostas, adic suphysis). Astfel,
:

creaie,

care

ea

biectul n

care subzist esena.

In

exercit demnitatea sa de preot, de mediator, demnitatea de a aduce pe te atu n unire uu Dumnezeu. Creaia lormeaz o unitate in om. El nn

M -

Dicionar de Teologie

AZ

Cd. 41

:ion

PETftV

este un microcosmos, ca o parte din univers ci cosmosul e o parte din el, destinat sS se unifice n el. Pemaare este tipui cos m osul ui, care n
.

PETRU [Cephas piatr, roca] nume

:

In

arama Ic.

unitatea tuturor prilor. Ea circum-

creaia devine un tot in v:\. n ea kc unific lumea, Liind dintre creaie puntea, mijlocitorul
scrie

lumea,

Durrmezeu-

Omul

se

mica spre Dumnezeu,

tlculind n etne unitatea creaiei.

arIn

urcunl fru spiritual^ el trebuie s depeasca in sine nsui o serie de

contradicii sau diviziuni (disresis), aprute n creaie ea o consecin a

dat de Ilsus tul Simon din Hethsaida, Lacul Gali leii. Locuiete cu fali ui pescarului Iona, milia n Capem.'.ium unde cunoa|t* pe ii sus prte frate Le sau Andrei, cel chemat la apostolat. Petru dint.i Ce mareea mrturisete public n Haus este Mesia (Matei Philippi, lfi, ie 17). Petru neaga pe Itsus in timpul arestrii i judecii, dar te cel dinii care IntUnete pe Ii

pcatului
femeie,

lJnrnnezeu-om

brbatfc

cer-pfimnt, sens ibil-in teii diviziuni au fost gibil etc. Aceste n Hristf (de pilda, prin

depite

naterea din

fecioara, Ei a depit sexe), n Care contradicia dintre se readuna creaia se recompune

ca o unitate. Trei lucrri sau etape " mediatorii sau de unificare revin lumea rnului, care se exercit n prin curirea simurilor Mc-nibila,
:

(neptimirea)
jHiii

inteligibila, lumea contemplaia raionala realita;

prin intea transcendenta ilumneaeire sau participare.

Infinita,

De asemenea,
cu realismul
ci

tradiia

patristica,

antropologic, a predespre L'erat o concepie personalista subiect l lpostas. Altfel, personalismul ortodox attrmfi di persoana nu care este echivalent cu contiina
: ;

Care l numete conductornlal grupului apos Ln li Lor. are, Fetru predicEi la Craciiedme, nlocuiete pe Iuda, conduce Imprecu Ioan Biserica din Ierusalim, rezolv baaut lui An an ia l Saflra, se ocup de misiunea in Samuri.-". acn urma unei viziuni, Peiru fac misiune printre *n*fccepta muri t misiune care v;i N tn< ^dinata lui Pavel dup sinodul apostoIerusalim. Sinodul. mpolilor din triva cretinilor provenii dintre iula dei, decide ea primirea paginilor botez, l.ise fac prin cretinism observarea Legii (circumcizu.mil). n'i Petru a l'nsl nchis de regele Irod Agrippa I (4144), Pnn ia urm se stabilete Ia Roma unde este marIul persecuiei tirizat n timpul Nero (c 6467).
nviat.

Dup

un

este o proprietate a naturii mane, pe de o parte pe de alt parte, ea pstreaz toate semnele $ caracteristicile umanului, n specialc^di_

Petru a scris dou epistole. Mat* cu a scris Evanghelia a dup naraiunea lui Petrii. Petni ft-a niiJncomunitatea din Roma, dar martiriul Iul si al Iul Pavel n Borna conferit Bisericii de alei originea sa

ia de

naturTflpfr' consecina a separrii dintre om

mortalitate

o
gi

Cultul lor la Roma dezvoltat din secolul al 2-lea. BaziSfnLul Petru din Vatican se lica
apostolica.

Dumnezeu. Bibliografie:
Clctimn otttQx, llh
lift 113
j

tni

DamascJiLih
trnd,

crede a Leon ce

fi

pe

rn or in ritul
4fil)

lui

t^ipa

Mare

79,

cSU
p,

p>

.Trjtin

Meypiwi'nrrf,

Qhist

in

Eosicm Chrlstian

Tltught, ed, dt

25

Petru n raimportanta port eu Biserica Romei, datoriii cruia episcopii de aici snt succesorii
iui Petru.

(f locului Ini

a dai o

mare

&B,,

S3

4244.

POST
multe
Iul

3fl7

ii

crti

^apocrife snt a;

tcbfilte

Peiru,
tele
2-Jt?.:i

lui

Evanghelia lui Apocalips* Iul Petru i AcPt!tru toate din secolul al

Petru
t

de post i vinerea miercurea fiind ziua n care s-a inut Sinodul Iudeilor, ca trdeze pe II sus, iar
1)
ca.

(VIU,

recomanda

zile
;

miercurea

POST: abinerea de la jiinetire nu simpla nlocuire de buii

.

alimente,
Eircd,

de

,i

cu intenia de a nfrna crea senzaia de foame.

vinerea, ca zi n care Domnui a surstignirea pe cruce, Cojistituhle apostolice, redind practica Bisericii Siriene din a doua jumtate a secolului a] 3-le*, vorbesc de Posferit

i
II
i

nu pentru

anumite a-

tul

d In Sa pt mn
fi

: i

'

in t lor,

eu abisi

mente ar 1 necurate, deoarece nimic din creaie nu poate fi resprins necurat (II Tim. 4, 4), ci pentru
:

ne rea complet n

Vinerea
5,
;

Slift-

.i

^te
i

un semn

al

liber-

al biruinei voinei, al dode a nu li niciodat satul, mi l nsetat Postul ndeamn iKiinte de orice, consacrarea trupului udurarea /irl ca jertfa, dfspoarlia de mpri eu semenul prisosul, ca sa fie astfel dreptate i etlltate pentru toi.

til

rin ti

35 Marcu 2, 20). In secolul al 4-lea, acest pot pascal ac extinde la 40 de aile, desigur, n amintirea celor 40 de zile petrecute n pustie de Ii sus, Etheria, pelerina spaniola Ia Ierusalim (secolul
(cf,

bta Mare

Luea

,i

menii mt azn, de asemenea, Postul PateluL Canonul 39 apostolic impune, pentru cler l credincioi, obligaia Postului FatcluL de 40 de zile, pn.vum l a postului in zi de
4),
i
'

practicat atlt In Vechiul Testament, de ctre profei Mato, Iile, Doviil (le, 12, fl ; 34, "= Dtul ii, ,'. Iii, 3 T pinea intrlsrll Regi 13, 8 Matei 9, 14), ii :i in Noul Testament (Luca 10,
Portul
s-q
:
!

miercuri
ta min.
cii

vineri,

fiecare

sup-

Dac?!

canon, clericii

fie

respect acest depui, iar laiexcomunicai, adic exse

nu

fie

l<5).

tul

Fapte 13, 2; 14, 23; I Cor. 7, Hrlstos fi practicat insistent pos(Matei 4, 2) i a vorbit despre
Iii.

C
B,

16 18).

SA!

adevratului post (Matei E] a lsat Apostolilor dreptul do a fixa perioadele

iile

clui de la cuminec:} tur^. Sinodul din Lsodiceea (canonul 50) prevede abstinenii riguroas (xerofagle) n tot timpul acelui post. Sinodul din Trullo (6G2), canonul 56 interzice consumarea de i lapte, In general, postul acesta const dlntr-o singur masn" pe sd, de obicei de-

ou

|:

triti prietenii Mielului, cit vreme este Mirele eu fi? Vor veni jsE1e cnd Mirele va li luat de Ea e i atunci vor tti (Matei ti. 15 c Luca 5 T 34
fie
;

pomliti:

-Po

lusat

ctre sear.

oare sa

secolul al 10-lea, Biserica din Constantinopol fixeaz marile perioade de post din cursul anului biserice.se, B Eterica Ortodox observa
azi

Din

-'f.i

Marcu

2,

20).

Dup

patru posturi

nutri.;

Apostolul

Favel, ererinu! estr liber sn postea** r:'i potrivit propriei sale contiine
hotrlrl,

deoarece tfnu mi n care a ne

naintea
;

rzn
{J

Iul

Dumnezeu^
a

S/f t) tul i Mtmtfffiist (PSrcsimile sau Postul Pastelul), cr>Se ine n perioada Trndulut, pe timp de ase sptmni, rcepmd de la Duminica

8 cf, I Tim. 1. 89), Intr-adevar, practica postului

Cor.
0,

Vameului i Fariseului i terrnlnnd cu Simbta n Sptm!na Mare.

Postul Naterii Domnului sau al Crciunului, care ine 40 de zile, de la 15 noiembrie Ia 25 decembrie.

Variat n diferite epoci

locuri, fn-

pfSrura celor Doisprezece

Apostoli

,10

PSEI ACERE CtTHAJBJSTlCA

Postul Sfintei Mrii (Smm ariei), rare dureai 15 zile, imiinte de srbatoarea Adormirii Maicii Domnului

(15 august).
S~! miilor

Postul

Apostoli

(al

Sin-

petruhu)
pin
lor
la

ncepe luni

dup

Rusalii,

29 iune,

Petru

srbtoarea Sfinii Paveb Acest post este,

:

Jn Trupul i Snnolu Domnului cel nviat, dup" recitarea cuvintelor de instruire (Maiei26 2628), prin invocarea epiclcza Duhului Sfmt. lari ca aceste daruri s-i piard aspectul lor vzut, Prefacered e&tc punctul
tiei

piinea

vin ai

central al liturghiei

mobil, urmind dala Patelui Posturi scurte snt miercurea $1 vinerea de peste flecare pianina" fin afar de 5p~
derf,

euharistice, Ca aciune liturgica, prfa&trea ImpUc mai multe elemente 1. Lucrarea personal a Duhului
:

-tmna Luminat)

ajunul

Bobotezei, ta 5 ianuarie;
;

deoarece orice act de sfinire sau de consacrare* se face prin mijlocirea ipostatir i activii
Sffiit,

Ziua Crucii, la 1 august SrbirtOHrea Crucii, la 14 sep-

Duhului rugciunea
a

Biserica
ei

adic adresea/A
Tatlui,

de invocare

ie mbr te

Ziua Taier.il Capului Sf, loan Boteztorul. ]a 29 august Exist momente particulare din viaa cretinului, in care se impune postul. nainte de botez po*-

ce boteaz i cel botezat l ali civa, daca pot Porunceti.-, insa, ea cel ce are sil se boteze sa pofteasc o zi sau nainte^ (Di.da.hia VII, 4), Nu exista un canon precis n ce privete postul nainte

trasc

cel

dou

de primirea
ca,

mprtaniei Dumini,
'

pentru ca Cel care ne-a dat pe Fiul ca jertf de rscumprare o data pentru venicie i Cure a primit darurile euharistice n amintirea acestei jertfe, ne trimit n schimb pe Dulii ii Sfjttt pentru a ne arata pe Fiul sub forma pini l a vinului Acelai Duh cate lucreaz asupra lut Hristos ntruparea l transfigurarea vine i schimb piinea i vinul in nsui Trupul lui Hristos cel ndumnezeit, nct cretinii se impartsesc \n SEintele Taine cu dumne-

de bucurie nu se postete (C anonul 64 aposta lie).

fiind
zi

Postul faee

acum parte

de

pocin i

din starea de sfinire in care are

Lub 2. Prezena mda a Trupului i Mi uluitorului n darurile Sugelui

zeirea
euharistice,

loc mrturisirea pcatelor i mprtirea cu Sfintele Tninc. Principiul urmat rmne Dac poi acesta
i

care se realizeaz prin idrapia Da hal ui Sfnt. Duhul care a nviat dtn mori pe

prezen

jugul Domnului, desvlrlt vei fi dar dac nu poi, ce poii (Didahia VI, 2).
toi;
;

purta

asigurarea ntoarcerii finale a Domnului plin slava, este Cel care creeaz o situa-

Hristos,

i Care

ia noua, de transfigurare, de bdirab

ontologic, astfel nct plinea
snt
lut

treia

conl'erinjdftodox

pre-

vina)

conciliar (Chambes^rinv. 1086) a adoptat un document provizoriu despre Importanta postului i observarea lui du (vezi Eplskep&K

schimbate in Trupul i Sngt'le Dumnezeu. De aceea, prin cuminectura cu sfintele Taine, cretidevn con corporali i consangunl* eu Hristos (Sf. Chirii al Ierusalimului, Cateheza l Mistagogi,-!., 22, .1). Deoarece mlntuirea prin ntruparea Iul Hristos este un act istorie, l ndumnezeifea, prin comunii
r(

mA

no. 360/1980),

PHEFACEHE EUHAEISTCA
metaboje.
re!
;

[gr,

transformare, schimbaschimbarea darurilor euharis-

PREIACEKE EUHARISTICA
r-

:un>

i
i

n-e-a

tot ontologic.
ricii.

cu Hristos cel nviat, este un De la nceputul Bisea

fost

Mare, Despre Duktd Sftnt t 37 St Chirii q] Ierusalimului, Cateheza 22,

;

mi numiri momentul culminant de adorare a

prezenei reale
viat,
ci

Euharistia

miatagOgic sostom, Da spre preoie

3 a 4-a
;

HI',

loan llrl-

III,

45)

lui

Hristos cel nlui

.l

mincarea poporului

jDumnegeu. Prezena reala este postinumai dac Euharistia este a;i jertfa de pe cruce, dar in chip jn'MiriLjcrns, De aceeti ptnea l vinul i.ii alnt chip al Trupului l al Sngelui lui Hristos, ci prin ele se imeste de dumnezeirea lui HrisI

Prefacerea comuniti In trupul lui Hristos vina Duhul Tu cel Si'fnt peste noi l peste d finirile cewtea ce sn puse inaln-te.. nnr, darurile slrt aduse de edlne.ioi, ele formeasa jertfa Btleii, dar nu ele sint prefcute de Biseric, ci Biserica e prefcut !n TrnptJ \ Singele Domnului 53 & sllu iasc Duhul cel bun hJ harului Ti'iu peste noi, peste aneste rl.imii puse nainte f,i peste tot po:i.
:

considera prefacerea ca fiind scopul liturghiei, prin f n Duhul Sfnt, r.ir nu explic modul cum se faee a-CfftSta, Connliul de la Trident f.l54fi 1503) a adoptat termenul truns&ubstaniere (schimbare de substana) pentru a da o explicare misterului prefacerii. Este adevrat c n turisirile de credina ortodoxe (Petru Movila i Dositei), aprut* n sec. al XVII Ifn, ne Lolosete i.tIiIv.iIc-'m .ij grecesc al termenului latin p*o UTttosi; totui ortodocii n-au subscris la explicaia filozofici pe L-are o presupune acest termen.

Mr-

*rfjf

tr.-rf

fa
1

sfinirea
rtivlititile
i

fut0ot :

r,oJ

:.:

'irm

rd

nsosj

Mlntullorului

ti'UfUic taine im-|mijlocirea pr-QQtuhil,

?i,-.^j numai prin adic fa cv.Terea $i

i.

prin TLigrlumQ Iul, Cci uce/c cuvinte nu fcoed tie fa sJfje, prin Qriclnp. aau

QttuOl,

ci

s'mi

mutic
si

condiiunl cafe se
eie
rMJv$J

ui

Tu>;

cer

Ipeptntp

iar de zare
t
efe/ur

Prefacerm (MrcttPs^ indic faptul schimbrii vinului l a pil in coborirea si irupia Duhu

lac efectul.

Prin

uKtt$ nu
pv,

drept

stf

cri-

ticm
h'rt

rri ce

se

TQ(i(ti

pnnhu

siintima

lui sngele nct n Sfintele Taise participa la divinitatea Iul "''', Fiind unul si ard ai Trup. r.DuCS tu cercetezi afli morluL in care produc* aceasta, i este sufldenl sil i d& prin Duhul Sfnt, in acelal fei in ivire Du m nul, prin El nsumi si in El iiiSuL de Ia Sfnt loara l prin Duhul Sfnt, aSLinvit trupul Sau. Noi nu cunoatem nii:ii- in plu de aceasta cu vuitul ui Dumnezeu este adevrat, lucrator, atotputernic, tar modul acesta
I

.1

Simt,

trupul

daturilor

bisuindu-se pe rugciune, ticettjttty

Hristos, astfel
I

m
ne

ss ncred n ei
ci hi
da,

(cam pr&tlnd
a
ce

Intiniil

ttJiriTaeaeu,

Ciarc
tic

c
'

igMuH
nrr.rl

Vu

C&ci jdeoci

rugciune
fa-

Fecuptute tocmai canirarlul a

:

li

ceea ce /gcc jn Qfl^Wfli /j s<? ronge aste cd nu se bfjcdtttfl pe'^i Jn^f, t/ fiu! rd numai DunmttE&U ar putea ni Ie J Jniinii
friin{*fi5C&

rujij,

Ui

Inii

de

re

ryflj^t^fE/fj

noai^r

fn.:?i(rir

sUnlrea
rici

dattirilQF*^plcfriwii}
?f

nu
eJ^r.,
1

porne

fi

n^N^c/nicd
A?iru^j

nW
C/
tfKi,

cu
(

.'i^/flfiifr

C^p/

Uojii.'ii^.
*<I

-e

(plc/^nu^n

u-

ruW c vo/e^te
Bjfeef
&<y

Ijti^'.'ri^ilc,

Pe

pa:

care
Iortn

jl

f&f,

oaui este de neptrunsn Da muchi a, Credina ortoIV, XIII, trad.

cit, p,

noi

crew/cn

Wfiffflia

darurilor

fax,
174),

cap.

173

Uil

despre

Sfinii prini care au scris Euharistie Vasile cel

(i

ca ne bputm nu f* ptjtf&s$a (jffleAL'Qsc. r/ pp puterea iui Damneieu. ^J credem aceasta nu pcnlru untul care &v
r.rnnritr.nf?n

sdvresle prin

pr&o^uJL[J,

Mie

aro

PREOT
ci

roag,

pentru Dumnrzrru, Cafe

si

a^tiuiltl

rug falanga,

nu pentru ca
nfl

s\-

rouaa\

o*

PREOT [gr, prcsblteros, lat. pregI.Mler bfitrtn, Blujitor \a templu^

prczbiter cinul preoesc] ; slujtorul din treuptn a doun a prealiri, dei tprmenu a circulat cu multiple sensuri. De pild, apostolul IVlru se numete pe sine preshitern \
t

mu/, e^ periau

^dev^u/
rj

q .'^umni cd

vn

da, Jnfr-a-ftovfSr, lclstaa

tO&teflltft

n^ia cd voeJrcr,

ceea CC nici nu mal e nevoie s] dovedim. Ccl pcntiu orsastn & vejff / pe pdffllnf, S-a /-'^j/r ff n murrl j de accen extvfd aJrpreoi, Qtlt&a mijloace de curire $T toaieste s# cfea

acesf

martor
(I

al

patrntor

luj

Hrbtas

Indemwrtte la ifideiiunfi Matm aceasta sfintelor Taine. Ds aceea ssjcen DojeuuI a c Corect atlta Pastele iudeilor, pentru ci voia Internei? atunci l Ju$e Ucete
\

poruncile,

nvturi ir

ca & ne

pun

&

nicilor

Si

Pntein

rr<l
r

oj'^vicii,

nf^ltu^

da

15, 15}, prezhiter nst-mnitid aifi pastor sau crmuitor si Bseric\\ Htisto* nsugl fiind numit Murele Pstor, De oseme-nea, pOtaiul Io an se Tiume?ft:e ttprezbltsruh (JI In ij 1), tot cu sensul de pfisitnr sau conductor ui ce munit;! i lor cfn

Pt.

ncecu a
ra

poruncit

mAceasta s Ititci
ca unui Ccue fnf iV r/r mei (fJndoj'aJfl

Asia

Ml cii.
1

intru

pomenirea
;\ot

Meal*.

vofaste
Cftitifd

svlrm

lucrare fnfd.

A^dar, pi

bF puica avea cel ce se roagtf lui

Dum-

nezea
efl

cind,

ir or
aJta,

p# d% o pdtf* rf .>(/u si<)\.u ddWndJ' reen ce cer $1 c J.n ti pa

,

tntr-o meniune din Fapte 11 JH se -spune ca Pa vel ] Brna ba au adus ajutoare dn Antioliiit peni ni prezbiterii din acav, Ierusalim, despre eare so tie episcop era in Ierusalim (Fapte 21 BJ, ntmpina

c
1

de

Gel ce are puterea

crea 7

tft

rj

du,

do-

pe Pa vel edunnd pe toi

rit

relc sd
Pr/rt
rr.cj-j'JDJ'

Lfrmare, ce/ ac cred cd

; .

rjJrea tia-

? ftvfreta prin

frjjrrfc/r_Enoa

pre-

otului
tufuS,

nu nesocotesc niv.-iifr
nici

preoii din cetate. Tot Iacov ndeamn po cre^tiai sll Cheme pe preoii Bisericii ca se roage pentru cei bolnavi (lac. 4> H). Din

prezLitr.?-

7<iiniuii:f-

nu ne bteulzsz pe ei inifl l nirj nu rnr f-a aceasd tain flJYic efe efectul Iftdtotolnc a! urwi rugciuni cine-

presbtcroj se referea la slujitorii din treapta a doua a preoieip deoare-ee ri Ierusalim numai ftijntul lacov era con

este lexte reiese clar

fttti,
tini!*

rum ne nvinovesc pe
f.'Vi'i-r^/jt*

rccrrepf

la-

CcrfjasjjQ,

Tlkiuitca

danur>
f<wn.

ductor-epscop, iar diaconii puteau prim] daruri. Aceeai

nu
coli-

jr&ietli
Cir.,

14tuffjti![ H

ntp.

XX/X,

tm<t

p,

747*}.
SF
H

LfiliMugraUti:
llmulii!,

Chirii

dl

lerusa-

rluze reiese i din alte locuri. Astfel, V-Avv] | Bamaba, n clfitorllle lor apostolice prin Asia Mic, au hirotonit pre.zh[t&T-prpai n toate

Ca^/acao: JV
p.

m.tefagog/cd,
Sf.

1S.
i.

trnd.

cit.,

C?

71

loati

D^nujydilrii
cil.,

Credtnr
J

ortodox, IV. X4g|rl.

NScolae
Cabasl-lfl^

71

176;

BxpTlcrjrm

w.rrrh,-,

fe#A

JKurgha
r

XXX,

i1B
p.

xxxii,
197,

li 15

li,

2,

(ful

c*

191
r

acolo {Fapte 14, 23 J. Este de reinut de aici faptul C preoii snt ornduii prin actul sacramentul al punerii mii mior. Desigur, prin pr&zblt&ri nu se neleg a iei episcopi, deoarece comunU.lile din Asia erau Toarte mici

comunitile cretine de

Mic

2fl5207,

^3-jf

Pcl".'
p,

V*[nHlfU

ti-

tuighizml explicat,
Jugte,

3IQ

Jfl

Martin

Lo mcJ ^oJMJLzJtwtant/aJon thez

1

le

Luca menioneaz l faptul c, din Milet, apostolul Pavel a trimis l.i Efes si a chemat pe preoii fprebtizroi)

Grcra qvcni
el'Orlent*.

?G2fl

ef.

api 1S20, tn
pn

*iEth.oi5

Bisericii
(5
h

(Fapte
28),

10

(1907^

12

0,

17).

\n

6577.

acelai capitol

aceti premii-

PRV.OT

311

teri

siiit

numii

episcop!

>

..

Luai
tur-

neaz
ii

ai

se ai

nchina,
4, 4,
P,

seama
ma, in

Ja voi

iniv

la

toat

ava (Apoc.

rnt Imnc de 10), aduc nctUIul

care eplseopf sd
; l

Duhul Sfint y-a pus pstorii Biserica Iui

nctone

mulumi re

Dumnezeu
:

Dumnezeu, In acest
f|
i

termeni
fji,

'MiL-Dpc-i-

caz tipic, cei presbtierot* i

indf.j
n

aceeai treapt

ierarhte"

cum
nu

Efes
nici

i
este

Mile*

Bisericile din existau episcopl,

(Apoc. 11, S 17), strignd Amin, Aleluia (Apoc. 19, 4). Prin urmare, preoii au primit nuterea de In npostol si dein autoritatea n Bhr ric t ndeplinind funcii sacramen-

vorba

de

slujitorii

din

treapta

a doua, deci de preoi.

pastorale, Didahia (15, 12) afirm in mod clar ca funcia specifica a prebfiior este slujirea nvtale

Care ant funciile acestor preatrita rai ?

legtur cu aceasta, adesea se confuzie Intre organizarea aRfifogH iudaice l orfani aurea eoIn

toare. Le nceput slujirea de peztief apare cu precdere n comuntle

Udeg^cre^tne (Fapte 11, 30), fiind echivalenta cu ceea ce reprezini slujirea de episcop pentru comunitile frmate din cretinii provenii dini re elini. La 'nceputul colului II, cete doua trepte ae pin tei se deosebesc atit ea denumii'",
cit

ce

mnnitilDr cretine primare, In .sinagoga iutkuc, grupul btrlnlor se ocupa exclusiv cu probleme de organizare i de administraie, pe dn cultul propriu-zis era condus de membrii danei premia. Btrziii
co muniiei crturarii erau interpreii Legii, dar ei nu conduceau cultul n sinaq\ sau In templu l nici nu aveau
'\

cei

funcie.

Pentru

imatle,

iau

interes ele

sarcini

pastorale,

acestea fiind redin

pr&zbitsrti reprezint pe apostoli, n timp ce episcopul este Imaginea Tatlui, sfntul Irmeu, episcopul este nconjurat, de colegiul prezbftetfot, el ns-n^i fiind unul

Dup

zervate clasei sacerdotale

Preoii-prezbiferi

"

Unii

rfnt orrtduii

mmunitade Duhul

BUru.

deci
fei

ca pstori (Fapte 20, 28), au funcii pastorale (II Pt. 5, 2), rug ni l unu pe Lulnavi

(rac
<I

14 15), predic i nva Tim 5, 7, 17), poart de grij i

5,

episcopul, copreoilor pace parte din structura Bisericii locale. Incepnd Cu epoca postspostolicS, in care cretrnlsmul s-a deplasat in afara mari lor ceti, episcopul a tr] mia, prin hirotonie, ca reprezentana al ai, pe unii din ptezb terii si Astfel
lin

prezbiten.

Ca l

leiiiul

crtnuiesc
J

comunitatea (Rom, II, 8;

12,

apare

parohia

de

tip

prezbreria,

13) fji Indrumeaz viata duhovniceasca' a credincioilor (Evr, 13, 7. 17, 24). Slujirea pr*afloT ronsta mai ales n faptul ea ei
Tes,
5,

care nu tnal pGseda triate gradele ierarhice necesare si constitutiviunei Biserici lopae de tip episcopul

adorare i ofera" lui Dumnezeu rugciunile credincioilor (Apoc. B, H). In viziunea sfintuui apostol Ic-an, cei 24 de prezbitzri. fcuimrul 24 simbolizeaz cel* 2-1- de Clase preoeti din Vechiul Testnment I Cronici 24. 19) Stau

aduc laud de

(eparnia)Aujire prezhiieri. nu rolul de co^Tlfurghistori, adicfi asist pe episcop n jurul tronului in altar (Hynthronon cf. I Tim. 4, 14).
;

Intr-adevFlr, prozbierul este hirotonit de episcop pentru o parohie, avlnd toata rspunderea pastorala. El primete antimisul de la epis-

copul eparhiei,

naintea lui

Dumnezeu,

al

crui nume

se proster-

memoreaz

la

liturghie.

II coIn general,

312

PBEO[E
slujete

el

El este
ruri

numele episcopului. litun>hhtor adic aduce datu

t

l
-l.

Invoca
el
4,

pcpai
(I

harul mpreun cu este predicator l pitor

13)

eonuuetor lturgic. tu nei a sa, imaEi este. prin ginea apostolilor, dup cum epi
hiriitoniei

unui

nsi

copul
conii,

este

u hi pui

Tatlui,

iar

dia-

Tlm.

adic

conduce po-

in prezena Iul credincios Hristos, In ce privete datoria de a

porul

Icoana tul Jenat ie

lui al

BiTOS Hristos (sUm IE(v. Antinhiei),

RARHIE l

PREOIT-]).
[gr.

nva,
tsri

loiin

Hrisostom apune
intre

nu

exist mare deosebire

preth'dlfilfl

PHEOIE
tevniri,
la:,
-

emsml

Sa'i
:

Ee=

episcopl.

deoarece

cel

sacerdOs
la

fente-

au obligaia de a propovdui tura prin nsi natura slujirii lor Tim. 5, 17), Singura deosebire fi
inv
slujiri este hirotointre cele nia, care revine exclusiv episcopilor (OnuUn ti Ia K-plst. ctre Tiutowi),

lium brareu
rica

slujirea

templu,
jertfei]

cela*

ducerea
:

Bise-

dou

este constituita ca un popor Iar voi snte! seii sacerdotal* minie aleas, prw$& imprteascs*,

Canoanele (LYIII apostnlie $ XIX ecumenic) prev.i Sinodul VI obligaia prezbiterilor de a nv; vi aLe * Duminica, prin zilnic si mal

neam
nezeu-

i'li:1.,

popor
2.

agonisii,

de

Dum-

{I

l'i

flj.

'

n epistola ctre Evrei (7, &e vor! ete pe larg despre

213)
preoia

Lecturi
i I

comentarii i predici. discuiile din ultima vreme

'

biblice,

despre Biserica locala, unii teologi c, In compafii mat ortodoci au raie eu configuraia original u. Bicind aceasta coinsericii locale cidea cu cetatea sau parohi n Bj m care era posibil 3fi fie reprezentate
fi

a Iul Hristos, adus pe Sine nsui jertfa rscumprtoare odm: pentru totdeauna. Epistola face o
ne trectoare Arhiereul caro S-a
unici,
y

comparaie

ntre

preoia Vechiului

i boului

episcopul, toate slujirile sacerdotale preotul si diaconul, actuala parohie ar fi f> deformare, deoarece preotul cievine savraltorul Euharistiei, n eiie numai a-iistentul el timp episcopului, care este de drept conductorul slujbei (proeaos). Acea te Bidiscuii pot. fi rezumate astfel
; ( (.*
:

Testament, n-producind ntreg vocabularul biblic sacerdotal. Epistolei* Apostolilor i Faptele probeaz ca exist o preoie special, hirotonit, e crei funcie este nde plinit prinir-o harism distincii B

Euhului
ionici
II

Sfnt,
1,

primit
8,
;

netul hira;

(Fapte

14.
1,

23

20,

28:

Tim.

C 7 TU
Bisericii
fi

o6).

Apostolul Petru afirma cu preoia genei tlS s tuturor stare este Q

sericii Locala, care este dieceza -episcopal, nu paroh [a, e garantat d*

membrilor

(1

episcop, nu de preat. In acest tip de Biserica locala, prejjjjfcj*mel un colegiu <synthrouon7' in jurul episcopului, 11 asista la Uturgne l au funcia de a nva. n aceasta Biserica, diaconul cate ataat direct episcopului, nu creo'ruui. To tui, pentru nevoile Bisericii locale, organizase preotul este trimis parohiile din af.ara cetii episcopale, avnd rspunderea prin actul
<

templul Iudaic toi eroii nanume prin aceea coil au devenit preoi ai Iul Dumnezeu i al lui Hristos (Apoc I, Q 20, W. Exista deci o consacrare
la

Freofju cretin sacerdoiul de

Pt 8, 4-10). deosebete dfe

prco\cnn(.-ii

a ntregii Biserici, a care! preoia unic a Sui origine este TestaMijlocitorul unul Hristos,

ment
n

niiii

bum

(Evr.

fl,

ti).

launtrul
;

Bisericii

se pot dis-

tinge

PREOIE
consacrare sacerdocretin ilar, primii prin Tainele Notesului Sjl rmrungftrfi Este vorba de preoia gener. care aparine tuturor celor botezai, care cin responsabiliti i harlsmo personale, cu caracter edesial gebJ

:n:i

tala

starea de a tuturor

rspunde de
cii
t

apostol icitartea

Biseri-

dar preoia hirotonit are harlsm particulara de a supraveghea corectitudinea tradiiei apostolice, do ! o mrturie autentic a acestei tradiii l de a o exprima n mod
l'i

oficial.

neral

propriu zisa, Instituit .i tonfrmnM n Taina uimtoniei, cart' refera Ut Tunrtil specifice sa-: r-j mentale, didactice $1 paatorae, i care arc un nil reprezentativ Pe de o partoi deoarece snt de.vbite c:m ntftur i ca autoritate, ]

b) slujirea

sacerdotal.'!

slujire sacramentala prin excelen i ea exercita n administrarea celor apte Tal

3.

Preoia cate

in

special a Tainei Euharistiei. actele sacramentale, preoia lucreaz n numele Iul Kristos. Iar
'

mod

In

Petru
sa

ri

zis

elitre

ei

Pocaii-v

^e boteze

i.'iiruct

participii

numele bl
tarea

rnoii

diferit

Ia

obiectul preoi, aceste adujferi &a se pot nlocui una cu alta. Fiecare

fiecare dintre voj in HrisLos, spre lerpcatelor voastre, ji vei primi

Ii sin

are Ideul* funcia lHuntrul trupului

alta
sM-i.

?1

specificul

el

biserica-. Pe de

parte,

ambele

smi necesare i

inseparabile, deoarece Biserica jiu este o Instituie clcrit-ala etaterece aic q slujire nu este au tG-.su -

darul Duhului Sflnt (Fapte 2, 38). 4, Preofia hirotoni Li dalne hariama conducerii comunii -ii, episcopul fiind garantul l interprcml unitii unei Biserici locale fi 'I", n
I.

Kl 18).
Funciile sacerdotale propriu -zise

Fiecare cretin are o ..demnitate preoeasca i are acce direct la obiectul prcoie.dur slujirile primite prin htetonie au g fun-ie de reprezentare, nu numai o ressonsabilltftte personala. Care este caracterul iau statutul
i'jrient.
|

se pot
a)

rezuma uatfel Propovduireacuvntulu [Fap:

te

fi,

4)

sau funcia de continuitate

{In

apostolica

17

ifl)

nvai
19).

Mergmd,
(M't

toate

neamurile
a consacra
l

2H

b)
_

specific

Puterea de

hirotonite Slujirea prea stiasc ei re o ha1. risju.'; cei re se sprijind: nu aii t pe o

r.il
:

^reoiiai

Euha((Sfi

ristia

a savir.i celelalte Taine

,

personal, ci pe chemarea Bisericii. Ea nu provine numai din

Libera .lin o

afe

facei atvisi
r

Ei

ni

pomenirea Meu

Cor, II, 24), sau slujirea sacra(n 20,

mental
c)

2.1 2J),

alegere a candidatului, numai dorin personala, ci mai .iii";

acceptarea Biserlei- Obiectul preoie este dincolo de persoana ''Iul hirotonit, deoarece este ales s ..reprezinte pentru popor preuia
li ii

din

ndrumarea pa nora Iu i organizarea cdeziala, sau funcia pastorala (<(. Fapte^pv. 2. 4247). DlbUoffrallc: Ion rirta, Pt Bitfc4 iiOrtfitdox-iefrj xxrv
.
_

ii!

i.
'

p.

1- rictus.
.

529$^
titid.

Faul

F::-,-.l./

in-

,'of-

''-.''.n. IPJ ICC,

boite*
I9BS.
p.

Pentru prinii apostol ici [t'lent. Rom an ui, Ir in eu) preoia prin hirotonia episcopului este o normal l o garanie pentru continuitatea cu apa atolii. Desigur ntreg laon-ul
i'

Hr, Aiidrnls^,

sim-

iustin

MnU^
Cli
:>
r

-u r

Cru-ovfl,

315330,
a
r

- -,l

agauuiul

Cii.-

CbttnteM, XL,
Lvir,
i,

XLIV.

XLVII
pfc
,

iv,

scffferii^

314

PTUsiiiru

1979

p,

6775

T.

StytfftUap

.-ulos,

flfofy

damentale

stau

la

originea acestei

Eucharlstie unt? PitesthQQdAn Th* Cfrct

dogme
rolul

Orihcdox

Tedori:-

ii.i

U-virwu, 23/ifiW,

a) Instituirea
l

apostolului

Petru

PRESBITER
Biserica,

{-

pioni,

bfitrln)

dup

era condusa la btrini. Termenul B fost folosit i cu sens do tfpscfl/p, n Fn piele 'Ijijn.v3& amintete de pr^fearl d& Eitor hiii'!:una lor Eh Bisericile ntemeiate do Pavel (14, 23), de faptul -fi Apa 5 toi ii i presbiterii luau hotriri
t

modelul sinagogii, ncepuit de pr^sbteH

Bide wplatrij sericii, adic n calitatea de cap i principiu vizibil at Bisericii pe p-'l-mit, crua s-a ngduit asistena

excepional

speciala a Duhului SHnt (Lex.iek' invocate snt JVLL. Io, 16 1SJ Le. 22,
;

comune
tolii

au

in Ierusalim (15, 22). Aposnumit ca responsabili de

nu W2: ia 21, ingur colegiu apostolic, lisus ar ii pus aparte pe Simon-Petru ca ,]l apostolilor. Raportul dintre Petru i reil,i!ti apostoli ar li analog CU
exi&t.i
I

15 IU), Dei

comuniti prcsMU>ri, de unde riva ) slujirea de preot. Dei

deter-

raportul episcopi.

dintre
Iisus
cu*

pap
li

ceilali concentrai n-

menii seconfuitOTi, episcopii i preMierii au axiitai din timpul Apostolilor (I Tim, 3. 1? l 5, 17). Isus Hrtfttttf este Marele-Freot (Evrei 3,

treaga Sa succesiune n persoana lui Petru. Sflntul Ambrozie din Mi'. afirm <tub Petru*, ib( Eeclesi (St, Ambrozie, n Psntfnti& XL 30
t

preoie venic (Evrei 7, 24), preoia preotului -rege tmunnt de Melchlsediv in Vechiul Testament (Facere H, 17 10 Pe. 10F, Petru vorbete Apostolul 4J. preoia universal a poporului lui Dumnezeu, preoie sfinii, k preoie miparteasca ( Petru 2, 5, 9).
1)

PX,
este
ulii

14, oeaj.

cRre are

b) Succesorul

numai

apostolului Pef.i episcopul de Romii, ea-

pitaia

Imperiului roman, deoarece Petru a exercitat slujirea su de

lui

vicar a victim a
t

Hristos,

a murit

ca

li

n g

a Ei

[ofg

/-o

isaife
J

W'izai, Fp/sSabin Ttmohii ti SUnuiu Apa$lol

ti
:

persecuiei lui era, C a fost ngropat pe colina tre e!7 Vatican. Un singur episcop ar succese rui lui Petru, de aceea numai episcopii unii cu el sir.l sucuri!
(in

t'avrl,
iw.
!,

In
p.

nS .udi!
55

TimkijLcL'*.

3CL

IW'}

colegiului

apostolic.

Irinou

Idem,
;l9&i),

Preoia i.mu }*...>

j

Adversus Hoertses, III, 3* l 2) stabilete o list de episcopi romani

sur resturi ai apostolului Petru, Soi pnd cu Lin Ancet, necunoscui
n istorie.
c)

Ortodoxia*, KL7I

r.

1,

p.

J5 9D.

PRIMAT PAPAL: Dogm

do ue-

din
can
tius*
I

formulat
n

de Conciliu!

Vul-

Ecleziologia catolic dth

prefera"

constituia
18

Pastor Aeter(n
p

vreme
twtftil

ultima
pri-

denumeasc

(din

iulie^^fltffl^ rennoi 1a

de Conclliul
tuia
potrivit

ValictriII

cbfflt-

Ltfrten

Genttum

eap.

18),

creia episcopul de Roma deine Funcia de pstor suprem i de garant al unit iii Bisericii universale, ca vicar* al lui

papal ca o slujire special necesarii imitaii universale a Bisericii, concentrat n persoana episcopului de Roma.
Exista o ntreag literatura tcotoprivire la locul apostolului gici Petru n adunarea apostolilor i CM privire la rangul i rolul Bisericii

Hrislos pe
al

pmnt t

apostolului Petru. CIteva elemente fun* succesor

unic

romane
cretine.

fa

de

ce lela] te

Biserici

PRIM4T PAPAL
n

315

primul rind analogia

ceilali apostoli

nu numai nu corespunde cu cm te le Noului Testament, dar a i fost '< acerat din punct de vcderti teogic. Ea poate 1 fi o simpla ipoteza de lucru, nu o doetrin eclezologic. Tradiia comun a mrturisit totdeauna Fetru este corifeul apostolilor, iau unu! din rrGOf&U lor. dar <iin aceasta n -a tras concluzii /!. aniale pentru succesorii sai. De altfel, o dubl" succesiune una peLHrKL i alta apostolic este deplin dezacord ni invjt ideea de
1

papa

Petru

episcopii,

ortodox cuprinde trei elemente 1) Piatra pa care lisus zidete Biserica Sa este mrturisirea de credin a lui Petru, nu persoana apostolului a 2) Petru prezidat adunarea euharlstidl m IeRuspuri.-,!il
:

rusalim, n kieul lui lisus. Aceast fttnete petrin o are orice episcop
celebrrii] aL iei al Bisericii lo.ii'.' 3) Petru a fost corifeul* colegiului Apostolilor. Practica Bisericii a recunoscut episcopului de Borna rolul de "primus inter pares n rndul celorlali episcop! dar nu
lui

In

caiiLiLca

de

Euharistiei
;

i de

:;>.

Biserica este "apostolic deoarece Hroa a aezat fa originea ei, ca prga el l ca modelul el, colegiul apostolic
.'ijAisinliuitate

Bisericii.

ca episcop

nu

pot.

peste eptecopl, deoarece sa existe doi cpheopi jn

acelai

loc.

Astfel,
--',
l

dup! Orgen, cuvintele

lui

adunat

la

Cmcizeelme,

lriStOS, din

Apoi, papa este episcop de Romii, tiu episropul unei alte dloceze sau .1 unei alte ceti, cum de altui afirma Plus al IX-lea in ianuarie I87e. E\ are propria iul jurisdicie, regi ou aia, limitat, i nu este episii

2$,

nu
el

u tonal,
jiul

Matei lti, 18 i ct Luca au o semnificaie intiuna snierinlogic, A pos-

cop

al

Bisericii
al

universale:-,

aa

cum papa Paul

Yl-lea

semneaz

actele Conciliului Vatican IL Chiar dac uneori papii Intervin n probleme pastorale ale Orientului, papii

Petru a mrturisit credina in sU l,i temelia Bisericii. Orice Biserica locala este zidita pe aceast piatr , adic pe mrturisirea credinei de aceea succesiunea Iul Petru ca i .ipostolicitatea fiecrei Bi.se Hei kicale snt asigurate prin i'i-.l succesiunea in tradici acestei credine.
ti

Hrtetos, care

n-au exerciiiii dreptul de jurisdicie asupra mitropoliilor rlblrieie. De aceea, pentru Biserica rasarirci r.A dogma primatului papal neag Ensus! conceptul de Biseric localii si autonomia BJsereUor locale, indrepturile patriarhilor, unt episcopii local! faa de un episcop universal 7 Este adevrat
clusiv

de Cartascaunul lui Petru aparine episcopului existent n fiecare Biserica locata. Imaginea lui Petru este reluat de fiecare episcop local. Prin

Dup

sf Intui

Cyprian

i na

aceasta, orice Biseric locala se al'l.i n aceeai succesiune ca a lui Petru y ii are catolirilatea, ei, Succesiu:
\

dup"

al

doilea conciliu de

la

Vati-

b
3i

can a fost pus n circulaie Ide-'.i de colegialitatea dar ea nu schimraportul de baz dintre episcop papa, care are un episcopat de

tip petri n,

nu de

tip apostolic,

cum

au

ceilali

episcop!

subordonai

nea petri n mu^jjEdcci rezerv. unei singure Biserici, respectiv Bisericii de Roma. Consecvent, sfntul Cyprian vorbete de consensul episcopilor si de un episcopat unit, exiduznd autoritatea suprem a vreunul episcop asupra celorlali, Tot el amintete episcopul de Roma
.

papei.

era de episcopii regiunii (sec. XII) ca primat al acelei regiuni, nu ea

ales

3IH

PRIMAT PAP Al
Iar

episcop ui Bisericii universale. Doctrina primatului papal vine ded cu aceasti poziie a contradicie episcopului local, care primete, prin nsi hirotonia sa autoritii Kn

crestincannlui OeicU dup denta Roma devine de abia Toate cderea Ierusalimului (70). sinoadele ecumenice s-au inut

centru

al

Petru,

Desigur, ideea de primo* exist;"' in Leistoria Bisericii, dfir ea aparin* INRisLaiei bisericeti (v. PRIMUS

Orient, iar n Orient panii n-au juasemenea, cat un rol important. De patriarhal de Constantlnopol a fost mat egal cu patriarhul Bornei, pe

temeiul "aceluiai
tnn-tinopal este a

TER PARES).

Primatul nu este o Biserici funclie data de HtistoS unei Apostolitr'riaiea sau ntemelocale, ci Im ierea de ctre apostoli a Biberi si-alslconstituie un criteriu pentru
1

argument Cundoua Roma\

:

Prin

armare, instituia primatului

llre*

prim nt idid ierarhic ntre sca-

ca l a patriarhului ele dogmatic, ea altfel, nu are caracter neputnd fi dedus din esena Bipe sericii si nici nu este ntemeiata
Pontifical,

unele locale, dar Bisericile apoatadedus dlu acr-nsin prelirp n-nu u riad ickm ale. De pilda, m tenii st sec. rV episcopul de ierusalim sub jurisdicia mitropolitului dt^Cei

o porunca e* pi Ea nu este de
structuri

Mm

MntuitoruluL
divin, Exista

drept

esenei

aareea,
q

aceasta fiind
l'i

capitale

civila

rica determina-^. fost necesar ntr-o

sini complementare Bisericii, ntr-o situaie istoPrimatul roman a

oare

Palestinei.

Privilegiul

Rome!

nu

poate

replicat

apostoltcitall,

doar de criterii deoarece canoanele

este iau In considerare faptul ea ea cetatea imperiala. Biserica Rome: virtutea Originii sale apostolice-

3 Sinodul

[I.iWSittedul

We

c.)

n atfnd ntietate a fost socotit ca celor in cadrul penmrhiol. ordinea vechi. cinci patri ar linte ale Bisericii episcopul de Roma fiind mitropolit

situaie Utori manifestarea unitii datft pentru are Bisericii apusene, care desigur Bilocul el de n filetate n ordinea drept sericilor vechi, o ordine de bisericesc nu divin (v. PENTARr HIE}, Roma devine centrul Bisericii universale in condiii Istorice oriterminate, inclusiv in virtutea epoca ginii, sale apostolica, dar in intiiein care Roma obine aceasta cre&tiTiiMiur -omannu se poate
i

tate,

patriarh al Occidentului. Dar aceasta nu numai din crin za ca apostolul Petru a ntemeiat i coneu toate dus Biserica din Roma,
al Italiei 3I

compara
[v.

cu

cretinismul

oriental
Ui

PRIMUS

INTER PARES*,

ptrunderea cretinismului Apus prin colonii ie- iuda lee se dHtota

Viitor acest Seat,unsfeod ecumenic se pronune despre au ar putea toritatea episcopului de Roma,

teste aposul ui ui vertit, nscut n

Pave^Judeu con-^i.

1 i

ou
li,

fl

'

itnU'le

do

John
fichma-

cetean
Roma,
in

*W(tf roman, care

Itrila

de_a"eca

Mri,,v.U-

N,

Ala^sa-f:,
In

A
voi.

Spania, si care virtutea n , ci i ctre anul 67 faptului e Roma este capitala imin periului. De altfel, Roma nu are

predica la meridionala i in moare ea martir

oft.

N,

Krsulomiltii-,

ta

P^-

mautb de ?&** Delaiuni* Ntestlk

ir
::!>.

^s

r$Qli& Ortodo,
LBfl&l

ranitfefttpl,

W"

Emllianevs Tim-adiSi

SflM PteWtirt*
tM &i&
6a

1ir

j..

m_^7A q
Pier re,

Kokffl*,

primele

secole

Importana parilor
ca

Ap&i*
35.,
,,

Btatfe

trt*&*ifcfcrJ$*a \

centre cretine,

Antihoa,

te|=,

xandrla.EdeSa, Cezareea, Carta^na.

i-n-i

p.

-17

nr.

AX

1363,

PRIMUS INIEH PABES

P.

317

026;

tm.mgciiM'1

La-mi*,

""

pQst-Uitteninc

de

la

La cQtwzpPiimtmt^ st

Pe de
tea
_

alta

parte, exista posbili'ta-

r.Qrigtm des
52 |ID73J,
ut,

Egltm
],

p,

I/Mltem, 5 S? Papa! pilsmty

in

untes,

rn

fjfhs

uruYers&J
ii

C Aureli,
i-.i
i

de a se schimba situaia de prmuU* deprimat, a unui episcop, ntrucit aceast situaie nu este de
ordin divin Potrivit canonului 34 apostolic, apostolul Petru wie-, intre Cei Doisprezece, protest adic Icoanu unitii lor, j nu *arch adlcA originea sau principiul lor, Protvs sau timte nseamn primul dintr-o serie, primul in ordinea res.

rdtted foy Puni

tul.

r
.

i::i;ir

id
1

T. Au-,hi-|
V.I h ...

Muphy.

li'"i-,iil',

,ii.-:l

DiaL-iriLlr,

Ll> V.

A im, bum
Mtaii}|
4

l'uhblshing

\m
Pnr:.s
,

iifiLiso,

M'.nneHpoLJBr

.Jriin-,Jac^ues
</.

vnn AlR.

Imn, Ia prmmutf
!

rKffifse
t

da Ptertzet
Ti
li,

'"

Pwl
gui

Cerf,

197?

J,

,; Rom,

etl,

im

M.

ud,

PRIMUS INTER PARES [=

clintii,

tel

primul ntre egali]! expresie care desemneaz poria episcopului de Romii (si a Bisericii respective) n cadrul pentarhieI adfc a sistemulut celor cinci vechi patriarhale (Roma, Constantlnopol, care cuprinH

de

\sia Mif.'u

clude

Egfplul,
cart*

Alexandri, Chaidea al

cii

re

In-

Antiolila,

pstorete

Persia, Siria sj

Sfasopotamia,
>

Ierusalim, care in(v.

clude Palestina) din perioada slnoaIci t>r

ecumenice
Istoria
E

PENTAKHJF:)
au existat diti

Biseri.ii

ferite crf teri

pentru

denumi un

epfscop local ca ef sau primat al unei regiuni, ca de pilda apostollcl'' scaunului, vfrsta episcopului, autoritatea acelei tradiii locale, imi

portanta culturfll a oraului de reAstfel, primat putea fi episcopul unui Scaun apostolic (Ro-

pectiv. Petru nu este un apostol de un plan superior, d vinul Identic cu ceilali. Astfel, apostolii nu primesc puterea prin el (ca principiu). ci ca el, adic prin analogie ou mo^ del ui aiu. Tot aa, episcopul de Roma nu este primus ca ef, 'n sens de superioritate, c ca cel dinii dintr-o scrie, n sens de egalitate, pHmua inter prea, n acest scns Orientul nu neaga primatul episcopului de Roma n nndul pairiarhilor Bi.serici lor locale, dar acest rang nu este de drept divin i nici nu-1 ofer o poziie canonir de episcop cu jurisdicie universalii, De altfel, asa cum indica sinoadele ecumenice (Can, 3/Smodul U c?c. l Can, 28/Sinodul IV ee>) primatul unei Biserici locale nu eate de drept divin, ci de drept istoria Canonul 34 apos1

edina,

tplle

confirm

e'-le/iolo^ia
|

potrivit

episcopul cel mai (panal episcopul unei QffUl ru tradiie teologica solida (Aniiohi.i) Daca episcopul do Boma prezideaz n dragoste* duprl exIul Ignatleal Antiohlei, epinul de Constantin apl se bucura cte ntietate datorita importantei politice i culturale a ceti! respective. Aceste elemente au stat Ia baza ptoitarhieT, cure este o ordlpe de
n

ma, Alexandria),

vnrt

n Biseric are 3a baz ideea ca episcopii ant egali intre el, i fntre ei exista o ierarhie

creia prim.Mnl

do

drept

bisericesc.

Primatei

nu

este altceva decit cei dinii dintre episcopii egali ai un ar Biserici locale,

'

Este adevra'flfc'sEnoiliiI Local de la Sardiea (343) da posibilitate episcop! lor de a se adresa, n cazuri excepionale, conciliului de la Roma, prezidat de papa. Bisericii Romei nu
1

dfept bisericesc,
flecare
ceilali,

s-a contestat acest privilegiu.

episcop, are o

luntrul creia pstrnd unitatea cu

n

Dur
face

mpratul iustin
deosebire
intre

(510527)

Independen deplin.

scaunul de Borna titularul acestui scaun, deoarece

mi

PROI 11

papa poate
ait episcop.

:\ destituit, Apoi, conceput*,

fi

<

Qtime
de pri(v.

un
ii:

Viitor,

cruia

mat

al

epicei pulul

Romei
J
l

PRIautoal

MAT

PAPAL)

n-ii

anulat
m:'i

Cel mai Moiae, cruia Dumnezeu i-a Fost Cele zece porunci dat Decalogul
iior,

intrimite un mare dintre ci a

ritatea sinoadelor. XI- leu, sinodul este

In sec.

pe Muntele Sinai, La Schimbai

re cu no scul ca autoritate suprema In Biserica ntreag, cruia i se supun toi episcopii, inclusiv cel de Roma. H
cliS:\

la

fa,

prezena

apostolilor

Petru,

Mitropolii hi [o j ral Ir :.Maja &a aii. Fi* Oiicumen^cn/ Puitiuidioiv

i

lacov i -oatL, Imn ata d vorb eu profeii Moiae i Iile (Mape tei 17, 24). Biserica Sa e zidita 'or o apostolilor temelia (ElVseni 2, 20).

\fa

Oriliadox Chutch.
Brtd

Stui
the
Patristic

[o

tt

PRONIE
denUa dare]

|ur.

proios,

l.iL.

BTOVi-

iiiMtui-y

Canon*
ior
lEKfip

of

Church.

Pa-

purlare
n

de

ari.i,

pre-

triarchal

Institute

Studia

modul

care

Dumnexea

Tlsi.issftttnii'kE,

laan Ftope, talMelCri

jur iti Icltonali

oitortficil
jiuif
-l-.

n(fJetn(e

i
p,

prfsi

de Surfttfjefi univcrsaM,

in

* Slud

-.,! -;, -.,,

s

16

xL[ (ISQfc AntoLuc.' Wsngtr,

lrou-WEr,

ar

5G,
t;Qi&

chivernisete i conduce lumea sp*e pentru care a fost s opul final pest, in interiorul iconomiei Sale
creatoare
ni

rscumprtoare.

Ai

tei

Rome,

Deicle de

Par's.

Crezul afirma cB Duhul a vorbit prin pra.htl Profeii snt cunoscui prin rolul pe care l-au avut n istoria poporului Iul I^iia, Profeii umari- snt Israel. Ieremla, Ieze'ehiel t Daniei. E3 au misiunea de a comunica efilor de popoare si poporului voia Iul Dum:

PROFEI:

unea proniaLonrfi este i concomitent cu cea creatoare t judectoare, ceea oe arat unitatea
planului
Sa.

nerutrerupi.i

Dumnezeu cu creaia Dependena de pronie este funlui

ii
;

damental, den rece

prin

pe de o parte,

croate
la

deaz
parte
i

Dumnezeu Se acomoorice situaie Istoric i la

orice fiina

uman

pronia arat
lui

iar pe de condiia lumii In

' i

intervin si combat mai nezeu. ales Idolatria, cultul zeilor, n afara"

Ei

de Dumnezeul unic Isac si laeov (Deul

al
4,

lui
3S).

Avraam,

Dumnezeu. Care cluzete, controleaz, guverneaz l iuvoi duce d* Unde cea totul la Duhul Tu, $1 de Ia faa Ta unde

mumie
ti

damn nedreptile
riale
lui

Ei conpersonale sj se-

(Natsn condamn aspru crima 2 5Davtd contra lui Urie

voi fugi ? acolo eti.

Ue De

m m

voi sul in cer. Tu voi pogori in iad,

muel V2 113. Amos critica Ia fel de Rever nedreptatea social i opri^marea saracCor, 2, (37). Profeii anuna nenorocirile cag j tf oj g veni i?i pedepsele divine fleremw i- lezet

J de faa eti {l s. 13&, 78}. Aspecte principale ale nvturii despre providena : Pronia se refer atlt In le%[\c. generale ale creaiei, cit l la enti-

tile particulare

chiel
lui

prevestesc Ioremla

ruina
ltt t

Ierusalimuj

1013

leze-

15). In acelai timp, profeii prezint imaginea unul Dumnezeu care Iubete poporul Sau, pe care nu-1
chiel

duale in care conduse ctre sint legi Aceste scopul pe care it are lumea, viaa venica. Altle, pronia ar fi In ulii Dumnezeu este cauza existenei ca
fi,

fiinele indiviexist aceste legi

creator,
tor.

cum i

scopul ei ca proba-

abandoneaz,

cruia

pregtete

PROJIfSTANriSM
rania
tul
ilel,
ci

:n9

este

nu numai supor-

existenei

care un ajutor,

orientarea
,<

re mtfitridfl etiprjnaj
t

*&*mf
p,

cei

cu
focrf^.

palavi

ta
r ^j

e*tt

Sare
pa e

frfefcjtat^

palma
'.

lui

rabzi

Dunme eu (Pa. UH, 5), fora prin rare Dumnezeu atrage l'iinispre
i

ntfU

no/

fcjtf

i^t

fe

lor
:

fireasca,

11

l|;

og

gii

libere,

Fr
te

Pronia ia fon na continuu, a unei sinera sJll voia omului,

-otasetf
kg,
situaii,
liber.

pe
ftofttf
fl

no/

&fjj
ca,,
s<3

huna:,

ii

Ju
(te

\.

>:

z!u-i\q

In

cetifolt'

v/emt

aflW

cum,
de.

fctfjpflj

de

Bftftftftj*

i" j-uri
-

.si

dirijeaz in
Ensiii

mod

p&m*
-l
'

iar

Wrtfu&Jfc
rtfti

Wafta

not&fr,

On;ii

gate e]

nu organ

'.....'

nM&tntviill
flinre
#i

deoarece poate folosi n mod liber legile creaiei pentru a organiza viaa sa i a semenilor si, ntre rnza existenei i scopul cure depind de voina lui '!, omul se liber. El condiiona viaa :ili de cea a wmenilor ntr-un mod pozitiv sau
.1!

proniei,

ed
.,-,-.

Duh. OuiWemintma(> Cofe eu &tt-

ndfutw eee
g-j-y/d iViw.-.
:

tegftM # ru pttftBtea 4e chiv&ftmti tnate i druit bm&tfite TqIe fcejf jfw

mirJ/ij

mic

a tiv.

$8dQit& prin bttn&t&lite r.rfa dm.:noua r Cel e* fm-O njutui, $ tu partea ceti n.-^ad q z/jV/, ne abatem cit hx

tot

rtui,

darutete-ns
sfintei

ca

Sf

cea

m-

e-tn

Pronia nu nseamn" pentru ii;de grija Sau de responsa:

laaintr,.]

bilitate,
a
i

lui

tot<
v.:

Cutai mal nt ImprDumnezeu i dreptatea Lui nceatea se vor adaug vou.

ngrijii

dm
gur
ob

pe Tine,

Te iauDumr^zmi noalm, Cti tit\~

a

\iavoi Taie, ca

bun

cio-oamenl-ubiior.
5]

Nu
''i
alt?

(Rugariun^a n 5-a
iiit,

6^
1974,

.'in.i

de ziua de mi ine, de mine se va ngriji de

fa
1 1

Uturnliicr,
c|

ed.
Tnatj

\q V*. 23^24^. p

de
h

sale.
ii.

Ajunge

zilei

rutatea

ei

B b
i

t,

3334). Textul este IrnpoIrfv.-i unei stri de agitaie i de rutiere a spiritului. In care omul nu mai poate discerne valorile fundamentale de lucrurile secundare. Textul cheam credinclcaj] la concentrare asupra pers|;'-'iiivej

{Ui

rfift*

artminx

DR-ma^clita, Cfe29,

Pi

trad.

cH,

PROTEST ANTrSM
;

[su

Reforma

protestant) iniial, curent reformator n lunml catolicismului, dar

care apoi
a-a

micare de
15

rinaf
;

in care a fost creat si desviata viitoare. Psa] mistui i

organizat separat ca protest (^protestul a

t i

conductori de orae ger mane in

pune ncrederea deplina n purtarea de grij a lui Dumnezeu De&chiznd Tu mina Ta, toate se vor ample de bunti. Dar mtordn:

1529, la Dietei: n Speyer, contra lui Carol Qitintulj mpotriva co rupt iei din Biserica romaj^^tolic. a ino-

du-i Tu faa Ta, se vor tulbura;

lua-vei
Ei

vaiilor ei medie^Bir Nitmele de protestantism vine de la atitudinea

ctorva
care,

duhul
se

lor

principi al statelor

arin

vor

se vor sfri l ntoarce. Trimi-

germane,

te-vei

vei

Duhul Tiu l se vor 3 di i fnnoi faa uamntului {Pa. 03

L

Luther, protesteaz ia Dieta de Ia Speyer> in 152 1, contra decizel lui Carol al V-iea de a convinge cu fora pe
lui

in

numele credinei

Luther sa renune

la ideile sale.

:l2i.P

PROTESTANTISM
octombrie
1517,

La

lli

MP&)

Luther (14H8 154E>}, clugr la mnstrea augustinlsta din Erfurt, profesor do studii biblice la universitatea din Wittenberg, formuleaz cele 95 de teze mpotriva teologiei i practicii (a comerului simt) cu LuJther nu vrea sa indulgentele, creeze o alta Biserici, dar e scandalizat de faptul ea nsi autoritar tea Bisericii de la Roma, pe care o

Luther prezint doctrinele de baz autoritatea Bibliei, Reformei ale prin credina, prezena justificarea
:

reala

Euharistie (mpotriva Lui Zwingli care susinea ck Euharistia e o simpla cin de comemorare), Luther expune aceste doctrine m
in

1510 J LI, protejeaz j promoveaz abuzul cu indulgenvizitenzu

tele,
n

in

vederea reducerii

pedepse-

ceLe dt>ua uGatohismev i in * Articolele Srnalkaldlce (15.17). Cel care u sprijinit pe Luther n propagarea teologiei protestante a i'ost Mc [ancMon (1497- 1560), in special publicarea n 1521 a lucrrii ..Loci i prin redactarea jn Oomncnunea
1 j 30
-o

lor n purgatoriu. Afiarea publica a tezelor l pune n conflict eu autoritile catolice in faa crora este

* Con te s iu nil

de

la

A UJg sburg nu

pe

C8M

o accepta

Luther.
calea

Luther
unei
ci

a de&chis

num ni
1 ,

chemat

se

lleldelberg l zena cardinalului Lplp*i& 15-H9 gatul papei), n unde are Loc disputa cu Eck, despre inmlibitatea pape4 s supremaia coticllllor romane. n 1520, Lutru r scrie ..Captivitatea babilonica a BiLecui acelai an, sericii, n

exprime: n Au^burc*

151$ la prefin deleCftjatftP,

serii

de controverse

teologii'

unei mari micri reforma toare in ntreaga Europa. 'liuforma a luat trei direcii principale luteranismul, n Germania, Scan a Ividinavia rji EurO-pu ; r;il iliUj nismuK in Elveia, Frana, Olanda. i Scoia fcanglicantsmuU, n An-

pap

glia.

1521, dieta de la Worms condamn, Protejat de Frederio. l de Saxon ia, Luther se retrage la ca&telul Wartburg, undeva va tra
nica, tar n

ui

X-Iea

1313 1521)

ii

excomu-

Germania, uluteranfatttul e n principii germani, dar sprijinii ac

de-ubla prin Tratatul de la WeLiaHa (1648), care ncheie rzboiul religios de 30 de ani. Luteranii catolteii'. In pt drepturi egale se publica Cartea de concorI F30 diei eare nchide cele rlou nCyte-

duce Noul Testament, pe care U va

publica n 1534. In lfi22 Luther vine la Wittenberg pentru a expune predtearea n parte .3in ideile sale mprtirea cred in ciocuvntulul, timpul revoltei ranilor bii or. In
r
;

re-

; hisme- i * Articolele Smii.l. de Luther, ^Confesiunea* l Apologia de la Aaigburgi* de Mei na

.

(15241525),
ostila

Luther

n ce stor a.

Spever (328 condamnat dirtgpA, dar principii unor State germane Wftt mpotriva persecut arii protefitanilfir. Mai tf*ziu
r

Q atitudi rie. La dietele de la l !#&>, Luther e

principii

protestani

germ.-"

vor forma Liga Rmalkaldic pentru acesta a apra iivtLe.ntaniisnnd, dar

nu e

recunoscut legal deet. prin Iu tratatul de la Passau n 15 2. dieta de Iu Augsburg, 1530, la

,"3

dilon, i Formula de concordie In Elveia. Heforma ptrumi- n-ai tatii Sa ZurlHi. n l.3tfl, prin Kuldvech Zwingli fl4B4 1531), influenat rlv Krasnuui. Pentru Z^ i;'i, R etorm a are un caracter saci ai naional, de aceea ti recunoate autoritii seoulare dreptul a se II ticu problemele bisericeti. In 1528 scrie Comentariu despre &de*

ii

'ii

virata si falsa religie*, iar in li3!l se confrunta la Murburg cu LuLher

PROTESTANTISM
in
ui

321

probi

ma

E Lh/aristlei,

Hiisto& este tual, simbolic. Moare n lupta de ba Kappel, aparind Ztirichul mpotriva

susinnd prezent doar spiri-

mat
berg.

&e

ine

la

Dort

In
La

adopt Catehismul* de
Natura

1574 \ Heidei-

cantoanelor catolice elveiene, Cel . .1 introdus Reforma kt Geneva

i

este

Jeun

iilvin

(1500 1564)

francez exkit urc se ocupa nu nuntii cu teologia Reformei, i nu organizarea comunitilor intr-o

tojfittjfi

prezbl'DerlEjn,

poporul

(Und

prezbiteri-Lalcl C ciInstituiile religiei cietlneiri n care precizeaz diferenele dintre teologia sa si i.ea
:
|

cutat prin
in

vili

public

IS3C3

predea ti naiei a J'atut obiectul unei dispute teologice con duse de Arminius (1560 ItiOflJ, care, mpotriva lui Calvin, susine ca Dumneaei vrea toi osmenll se m] uluiasc, nu nuuitii cei alei, deoarece omul are voina lLLer real, Cond aninate de un sinod de Iu Dort -fUiiii IG19), InvStura lui Arminius o recunoscuta in 1795. In 1534, JJenrJc al V1 1-1 ca ae dv clara Bisericii Anglicane, respingi nd astfel autoritatea papei Cle-

li

eM

prote*Mnti*muiu& Clavin admit* doua Taine botezul i Euharistia,

a
:

ment
lTr.72

al

JMea {1523 1&S4),

divor iu

care

respinge concepia lui ZwtngH deipr* valoarea simbolic a oomuniun.iL cuhariatiee, vorbete despre
cetatea
spre
.i

li

Dumnezeu, adic

de-

organizarea si disciplina blserDeasci Desigur, oca mai mportant

v1 i

1 !

calvinista

csstc

i.ured^u-

anulase regelui de Cate rin a de Aragon. Cel care a Introdus Reforma In Anglia, un. iv micri du ^roiosL du car^dter evannhelc se produseser sub conducerea lui Wy.-Jir (13201384), tfece-J dlsli arhiepiscop de Canterbury, Thmnas Cranmer (5471553), conars Lu re tic Ia Oacferd, in 15&3, do caire regii a Marki Tudor flssrj -1556), care vroti st reint

ii a

sau doctrina .alegerii duble-

damnat v

a ales in. nide creaie pe unii pentru ulne, pe a Iii pentru distrugere l'in urmare unii sint predestinai la condamnare. La Ziirich, miune; He:rmet este dusa nuni depa^e de Jnhiiuri Ileitiridi Bullinger (l&Q.4r1375), br la Geneva, de Theodor Besa (15191605). A doua Confesiune helvetk, Z Liricii 1500! este scris de ii Bulltnger, sWGesbia3
ii

potrivit

crem

humnezeu

rj

Irndiiii'a

romano-

-.-ir

i.-ir n ui

impun/l autoritatea, pupei in Anglia,

Thcun-ns (.'.ranmer
oc
ttj
li'
l-r.'

a
.i

alctuiete *ArtJAngUesne* t *Cm de rugciune 1!34R ]552), ReBisericii

j

lui

ZwlngU

In Ziirich.
Iu]

Sub influena
m:i

Di

vin,

Htfordin

EKsaibetel (1558^JB03) accepta Reforma jvVd.rimJ tmoDur] Jl bazl alt; caitolicimului, icum ar fi episecpalul i liturghia, In loti3 dfeefei .'i gltoan este nccepi.-K iub forma <ekr SiJ de Ari :..:>." Ui ii[.?oki,
gi]
h

ii

ptrunde
urude
se

in

Frana nc

reforma
in

1555,

mir-o
im
I

mloare

1572,

meu,
ilir

transforma repede politic. Masacr-a m noaptea alintului i^i rtoreformaii snt apoi proteI

Introdus de john (1505 ISjft); care alctuiete Knox

font

15M

MCfiinVfflspJlilLnei

N^avnd
gani^aru
curaj.Li

siru

liirfi

de uriM.ate
nici
ui

nk>i ta nlvcl'ii]

credini^

de regele protestant Henri c al rv-iea i recunoscui n iflfl, prin edictul de la Nante*, fn Olanda, Reformat ajunge Un'd
jai,
i

15B9,

biserkcjLi,

KeEorma a

orn-

din 1523, dar ce] dinii alnod refor91

..ivirea de grupuri independente, non-conlormiste. care^-aq desprins uor din Biberi ci le protestante de ciiTlnd nfiinate, Astfel, In deceniile i secolele umrtoare apar ;

DJi'Uiiiiir

do Tualogie

A Z

Gd, 13

322

PROTESTANTISM
t.-on-

micarea puritana*, micarea

grcgaOf]ialifi>tl!-

{in Anglia),
(in

titl

taujJti^L-ii

anabnpEiVttte, GerFratrum*')

reorganizai. Index * -ui crilor inKrzise i teologia flfitt-protestai

(in spechal Petru' e&lstud i tlunc:! Beliarmin) jnt ele aatfmenea fote* tffeti ca instrumente centrareforrna-

man ki,
Ang-tU),
<

Morav.i.

{tiwnftjjg

micarea de itreidetepta**, metod Umui i prezblterianismul fin Anglia i America), discipolii

seo
IwiS),

Muire.

secolele -urmtoare,

societatea
iar
n

pratcstaTit&ar
siste-

prieteni Iar* (Quasdlee noastre, migra-

ttitrnd

me
mul.
;

au exprima prin

rea

"evanghelica*

teologice, ca,

de

pid, liberal

teu
in

[Jun-Lk-n.,-

Umil din

cei

calfet.

mai mari

teologi

Mai paito extins

irl$,
rele In
;

liberalismului

protestant

protestantismul

Europa o;miia armatoa-

este

forme Bohemia, Reforma fusese deja pregtita de Jan Bus (1389 1435) $ Jeremlm de Prunii, dar inL'l i;c n ni l.uther ac? resimte inc db 1524.
i

:i

Huiii
suferit

devin

ml vin iti. Ungaria

oe

mnbe le Influene:
ine
n

Schlcierniwher (17iiit 1834). Iniliuenat de hk^oEul german Jmmanuel Km (17241304) care neag viitoarea an; urnim lelor iiiionaie i speculailor metafizice pentru dovedlren existenei lai Dumnezeu, d -oarece religia are mai o baza morala Schkierma1.

Frie aricii

dinii
inr
fel

sinod uternn so
1

chtr atistoe c

esena
aceasta
i

religiei

este
Jn

caJvnat, in 1557. navv. Reforma ajunge

,

1545,

experiena,
.s^n timcrttn }

iar

rile
fo

consta
a-bse\

scaitdi:

depeniclej] {e

1527

im
-

Dumneaeu
dariei
L955J

u fee de

Sfe&d de ia Uppsiila, din 159$ accepi Canfesiui-M ,,> fe Aii.;,,hiirg n Danemarca i Norvegia, primele congregaii protestanta se organize&za In 153
i.

De asemenea,
Kirke^hnal

filozoful

Spren
este

(1S13

mpotriva argumemeiur

Ref[r.ma
far;'!

protestant

n-a

rmas

dtn partea Bisericii romano-catolfce. R^ja Paulul HHea

rspuns

convoae n acest scop Concitu de la Trident (inui n trei sesiuni 1543/1547, 1551/1552 i 1362/1503), care pune n definiii de tp scola:doctrinele catolice contestate dt> Ltither fustUfemji prin credini si fapte, cele npte. Taine, celibatul, purgatoriul, Indulgenele, teftesaufc
:

raionale, intru oi t Dum-We-Li este cunoscut aa cum Se fare El mno&eut. adic ^incognito*. Credina este o decizie personala oare risfi. in aceasta epoca, mrit fi 0*0 ii se pWHHift n probleme ie teoi^
1

i^ic pentru IBant, Deo'iogte nu piate substitui .filozol'ia, dup Georg \V F Hegel (1770 lft3i) ntemeietonii
p

ie

Kiealismutui absolut*, refiiltatea, lumea, este manifestat Spiritului '-.b'

solut. Hriistos

ieste

supremii jnaiiifes-

Etaricrea,

- :

i-

t~i

janB- Tt

fi

nflmaR orfanului Iezuiilor (Societatea Ini lisW), sub condttcerea Iui Igntitiijg de Loyolu (1491SS6), cart? are ca devf*'i principal ascultarea a bs oli.ua
n '1540

aproba

n procesele lumii. Friedertch Mietzsche (1844 1900) este mpotriva -tuturor valorilor cretine, dectarmd c Otemiezeu est^ mort. ALI teologi i istoric! proiva-

nalte forme

tare a Spiritului divin, care se afla

propagarea credinei prin orice mijloace dfspnn l-bile. Pentru a Entrf cont ra-re forma, *n mg rog ai a s untului oficiu* sau Tnrhizitia ^te

de papa

fa

radcare &rut Albrecht Ili.'s,,,! caB22 1BSSJ, Walter - m henbuseh (aiii ujihj, t^ Bcrje -Teologia penim Eva.nghelia sockl* Atbert .Snbwekzer (3875 19); c^np readuce n discuie con

tanft dia aceasta

PRUTEtifAIVnSM

S2A

.piui de

i mai
L93Q),

ales

AdoU von H&rnak (1GD autorul lur/rarii Esena cre]

mpria

Iul

UumneaeLi*,

ri

ost io

God,

Teologia

morii

lui

tfntainuluJ*.

o atitudine forma contra liberalismului protestant eate Kurl

i

eJ

care

in

Barili,

jntcmeie-tortil

teologiei
la

lctfce, care,

mani (1919

ComenlHriu 1922), susine

Roomul

afli

sli-Ij

reveiki:,

euvntul lnl Dumnezeu singurul punct de contact

htre

Dumnezeu
a Juj

om. Dogmatica

I este
i

centrata pe Edeea de suvera-

formulai l'n 10^3 de RauL van Huren i re luar de T ho mas J. J. Altor. Gabrel Vahami.an Williaim Ha mi hon, Dorothee Sol le Harvey Cox {The Seadar City*. n IM Ci) susine D m ne:" sj se mani tet azi n evenimentele s chim r or so ci ale Wol fh art Pannenber^s profesor ia Mtinich, gusine istorU'btatea faptelor ti a seri se de Noul Testament, far Jiirgcn Mollman de
a fast
f t

Dumnezeu

li

>.

ii.

ih'

Dumneaeu. Cretinismul

Jtu

.-'

o "religie*,
o

tre
lui,

a aspir jitii Jur

adic o organlreligioase ale omu-

la Tibingen, sa Teologia

cunnscut prin lucrarea speranei (1965), arat

revelaie, despre care .se poate vorbi nourul! ou ajutorul metodei i-ii-ik'i tioe de afirmare i contrairmare. Din licecal coala iace

implicaiile sociale, Crucii lui Hrlstos

revoluuuwc ale i ale Treimii

(1072),
lui

Dumnezeu

rstignit..

Trei-

me
man.

i mpria

Dumnezeu

(1060).

Emil Bmnnar fl869 1&65->, mpreuna cu Martin Niemo'ller, Kari Barili se ridic mpotriva ^cretinllor fienrii'iii", formind Biserica i:onfeaoare, care adopt n mai 1934
parte

mr l

Printre teologii W$k se nuG. Ebleling i Ernst Kftfc-

Declaraia Bar meni*, Teologi care se feooup de Implicaiile politice ale

credinei snt
fieOt

Dietei eh

1945),
icria

executat

Bonhoelfcr de naziti

Preul de a fl discipol* fS37J mtoarnerea la un eytlnism biblie dlr religie Mardi Uither Kng (19291008), marr.non violenei tir Jose! Hron-raJkn (y lM9} care susine urnanl/?i

In Statele Unite ale Amerlrii, Paul Tilikh (16661985), care publk Teologia sistematic* {l$Bl t 1937 al 1963)> abordeaz relaia dintre tmltura, religie i filozofie, iar RcmliolU Nebuhr flBM IS71), care scrie Natura i destinul omului* (1L+41 1943), trateaz despre raportul dina re

teolog
n

sais^ne

pLica sociala

politica,

Tot

America apare ctre iSlO fundamentalismul, micare conserva-

.ii

'

relaiilor politice.

Rado! f Bultmann (1 8H4 1976) susine Evangheliile redau mai deU'^ba .teologia sau credina comuni-

centru tendinelor moderniste, care susine inspiraia vcrlxd a Bibliei, precum si nnoirea harisfujtkj, din care 5-au deprins carea de restuiBrtttt l grupurile sflnmiel*- (Holineas), pcnticostallstoare

n%

tilor printre
istorice

te

nu relateaz fapte
Jisus

sau nu.

din Nazaret. NfouJ Testament este plin de concepii mitice ale vremii, de aceea, pen-

despre

camunioat in termenii tiintrebuie fie udemitologizat, Aceeai linie de interpretare o adopi i episcopul anglican J\ A< T,
I I

fj

ei de

azi, el

ronservatOTi concm iv Important n protestantism, care se organ izeaaS fie n cadrul Bisericilor tradiionale, fie n mod separat ("Comitetul de ta
stituie
uzi

""mTir !^-*
1

un

ii

Itabinson., oare

publica n 19(53 Ho-

Lausanne), Acetia susinea Biblia este singura autoritEite de credin, pun un maro accent pe convertirea

personal

$i

experiena religioas

32-1

PROTESTANTISM

o gaiX&az campanii de evanghelizare, prefer conservatorismul n teologie, Evanghelicii negria formea-

Cunoaterea este rezultacea exlrtul unei duble mrturii rioar prin lectura Bibliei, l cea inscolastice.
:

o Biserica

indigen

America.

Teologia Latina at

protestant din America sub influenii teologiei

terioara, a Duhului Sfnt, Mistica o erezie, Dumnezeu nu poate li este

eliberrii*, ia elaborarea careta particip teologi catolici. Potrivit atesi!ie inte ia mesajul biblic trebuie terpretat n i'att.-yoriile c ui tu ra Le ale unul context dat, pentru a putea l precizate implicaiile lui practice. Cei
,

redus nici la natur, nici la Istorie, nici la experiena personal, deoar Biblia vorbete de suverani Uuea i de maje*tatea iul Dumnezeu. -Recunoaterea lui Dumnezeu ca i-Domn* istoriei reprezint una din ideile al eseniale ale protestantismului.

mai importani
-

LeoloJl,

catolici

protestanii <- are adopt metoda teologiei contextuale, sint Gustavo Ciutlerfrez (Lima-Peru) Juan Lui a Segundo (Montevteleo-UruguuyJ Jose
;

Mintulrea prin harul Iii Dumnezeu sau justlJlearaa numai prin

b)

credin. Credinciosul

Miguez Bonino (Buenog Aires-Argen tina) Josd Porfir Io Mirnd a

;

este ndrept teri>, adic iertat de Hristos prin jertfa Sa de rscumprare, nu prin faptele sale. El are certitudinea ale-

(Mexic),

Protestantismul, indiferent de tensale, ineerend o reform* a teologiei scolastice i a Biseriui ta'tolioe^ a adus la supnala cHeva doctrine confesionale parsiculare

dinele

Autortihtea cuvin-lutui lui. Duffixse&SM. Orice doctrina l practica retin trebuie sa ae sprijine pe textul biblio. mpotriva doctrinei catolice, c, Biblia i Tradiia sint. 3/voanf l norme ale credinei, egale l paralele, Tradiia fiind singurul interpret legitim $\ lufalbil ni HibHe, protesa)

deoarece HristQS nsui de Dumnezeu, Credina nseamn acceptarea acestui dar al iertrii pe oare Dumnezeu da In tuimele lui Hristos, Fa pitele nu s'tnl $ condiie a ftistifier?, sau un adaos la credin, ci un rod, o do vad ti a ndreptrii. Luther atac practica indulgenelor tocmai pentru nceu5ta
gerii
sale,

este ales

i'

invoca teologia meritului faptelor bune. El respinge mijlocirea Fecioarei Mria l a sfinilor de asemenea, ^rgatoriul, rugciunea pentru mori
;

i mrturisirea
lor,

particulara a palate-

tantismul respinge tot ce nu are o baz clar n. Scriptura, Nici Tradiia, nici autoritatea papei, nici Biserica, nu pot i socotite intermediari Intre credincios i Biblie, Nici revelaia natural nu, are vreun rol n cunoaterea I^9R*mriceu Bit

Mntuirea nu se refer atit la responsabilitatea omului, ci mai degrbii la planai imuabil al lui Dumnezeu care lucreaz n istorie In mod
liber-

adic poporul ales al lui Dumnezeu, este cunoscuta numai de Dumnezeu. Ace: ista
c)

Biserica

Invizibil,

vorbesc * direct numai clor t-e nu credin; aje c^L' uii dar. Evanghelia harului se mpnt" ete credinciosului penitent prin puterea Duhului Sffrvt, prin predlcarea cuvin tuluu tn general, Reforma s-a. ridicat mpotriva misii damului confa J i

i Dum nezeu

i.

templativ,

teologiei speculative

are o structura vizibil apostolica permanent, ntci o preoie sacramental. Preotul ea mljodtor, ca i IIfurghia ca jertf, l doctrina. Iranssuhtttanieril nu se afla n Biblie. Luther accepta, ca Taine instituite. de H n stog numai botezul si Euharistia, 4ar ele pot fi svrite de orice oreliu
1

PROTFRTANTPSM
preoiei inii versate, mi dreptul s citeasc l Inii: |;r*te2e Biblia, iau parte la cortdu(N?.rt ownunitil i \u cult Liither este pentru folosirea 1'imbU naionale n cult, El este mpotriva clerului (ca prec^c) l :i celibatului preo^lor. Biserica ni mine totdeauna sub judecata lui Dumnezeu, ntr-un continuu proH' (nsemper de nnoire reiordi-i-'io.s,
ii

323

in bazti

H
Alrji

i lj

q t j

f 1

Er^-tri

Js&rlDh,

Dlo

Kiiduzn

RafarmatQr&fhc,

In

Kon &d
Leunord,
un<[coli.

li.^wn,

Koniessianskiindc, Padcrboroi,

!".

;L

VpJ

34-7

Emite

Gu

Wutulrv du jttOi&mUsB^tt
vr.slUurt.'5
tip

Pres.^s
1056

France,

Paris,

Oua
ot

aa4s-Je ?*}?

Geafjf^i
l.o

CiiiHK
du

r.ulhcr
!?L:LU f
>

l'l'iijlisa

coiiio&Et.tnte:,

Erlltiaiis
thenla-rji?. di*

]'3G2j
te,
rts,

ftrtgET Ml\'i[.

praf

MunPtl.
,

PfOJi<5CJi

Ulllvfr.siillTk

Fu-JlLL-il,

ittanda*),
ii)

tHS?j f-Y&nk D#ltel1

Rogd

Melil. r,

Crezurile Bisericii vechj

doc-

rf'-Brcl-M^l.ii(l
i

DflJttiad

Bobi
Bdittmiti

Ls
&UDu mea.

sinoadele eeumesint atceva dect forme istorico ale credinei i au o valoare secundarii pentru interpretarea Bltrinele stabilite cte
'

pratvstitntlami'

Winf-tlemuln.
P
f

\-

>.

i'iii-i

Elf pol. constitui

norm

da

lntorpreiure

dac
o

ele

conin

doc-

chcChasLsl, Parls 1974 Andr Li pHHcilaritmw. Las Bcrgerg et k*s Ma??;, Ifl@7 f J, B. Metz, Pour uns fftcf&gta tfu ffipjKte, Pji-ti, Cwr, i#M j Hicoiac fctacr;ci,-i,:,7>f/r ffote'jfcj'Ftfg maJ no/ tfeff?*f* siiTi,
ci

trina evangheliei*. In

general Lutber

Srin/n
Im,

.Serjpfurd

(ttErl

de

dnrtvirat).

extras

nu
fiind

admite
in

lnutanttl

doctrinar
papei),,

nMllojiiiEta
nr,

eelejdal

(magisteriul

ca

[197S],

s ff
in

MoktoVtfl fi BttCBVH^ fi tuiiin Aint, Cu/enit i

tBQkSQQ

formal infailibila. In Articolele Smalkaldice <1537), el de vorbete de iele trei simboluri

credina vechi
h\

mod

tendina noi
<iO tQdDSiai*.

canf^mfntinS. la
nr
r

^XX
Ja

{1977),

t,

p,

Jlii^

(24

.T.

,T.

Allm^ii,
cjff.i

Ni>r..i

cel apostolic, cei de .vivilon. Mecel de

: l

flerwj-mfrJt*

Ce a^tpopf^ fi f^rJc Jie Msifofa Oriodoxo, In

sMitropolti
(
1

M^lduvt'i
.

Sune vet,
1

XMV

<

lanthton
siri

accepta

cele

trei

mrturi-

BfB}.

nr,

] 2.

de credina, precum E cele patru sincade ecumenice, Iar Calvin recomanda dogmele acestor sinoade,
e]

Jogj'r

pmalcmc

P 13-^20 P. {Ucu* Tw$1 curente noi n 'rntffiiun-

XIX

Ma/f/i Luther
tntk:-x-iK
.1

(1M7J, nr. 12, p. 347275; T: -.rt Ecl ai Refeffnn Bisericii, n Or5

Doctrina despre iertaren

telor

ii

nu
i
.

efcte

i.iiii'i
firii
ii

prin altceva deeit concliisd Tnflfif.rr natura pcatului

Justificrii

pcacredin

(l!?:i:i.|,

p,

-1!17

-1!>."

:.

$i*4ara

SfffldH

f'coinjiv
$/

m&tiartetTfo:
in

de credinja
Orlndnxla#
d

/literane

riUmHw,
n-.

XLTV fB^i

12, 3^f.

\i

nume czute. Reforma*

l'ir-

afeent pe culpa bl lUatea

p-

PROTESTANTISM

Omfesinni.

ptcenla iremediabil a omului i umanitatea lui Adam care e Lipsita de har, i nu pe destinul nou l umanitatea noi ni In Hristos, Aspeci i

denominaiunf. micri ite din Reform.

a

secte

ie-

Reforma iul ..Luther n Germania tot uifcrtfciifiitnent crucial, prlh e-

cosmic al rscymparrii ea te estompat. Restaurarea im n lui este relativa, deoarece el rmine totdeauna Justificai i pfi.i;iv:, in acelai tlmp# De aceeai etica protestant pune un mart accent pe pietatea personal,:,
i I

ontologic

ii

lementul eT bblfc critic, protetic^ nct a mprit Europa dou In pri catolic l proteatant. De la nceput ea a generat apariia unor confesiuni cunoscute ca protestante sau evanghelice, ca de pild iuteranismul (In Germania i Scandinavla), zwinglianmul l calvinlap :
;

3'2ti

PROTESTANTISM
(n
njuli.il

mul
La
la

Olanda,

Elveia,
(n

Frana,

Scoia), Ljnylk-inismu]
originea
altor

Anglia), \ov aceste confesiuni fllnt

Ubicuitatea trupului glorificat b1. Iu] Hrstos Incapacitatea spiritual a pctosului

le
;

mtcrl

renovasecte

toare,
(v.

i BISERICA ANGLICANA, PENgrupuri

schismatice

TICQSTALISM).

Doctrina e obligatorie, ceremoniisnt adiaphora ; Cultul i predica n limba poporu-

LUTERANISM:
rile

Toate mrturisi-

lui

de credin i catehismele incorporate n Cartea de Concordie (publicat n 15a0 la 50 de ani dup Confesiunea de la Augsburg cu excepia Formulei de con1530),
cordie
1577, s&ii acrise de Luther (t 1546) i Filip Melanchton, ntre 1529 1537. Confesiunea de la

Educaie
i
teologice.

religioasa, studii biblice

ecumenice i confesiunile luterane (Con tei unea de la Augsburg i Catehismul mic al lui Luther) reprezint o intertrei

Cele

crezuri

pretare

corecta

cuvntului
rel ige

iui

Dumnezeu.
LutTani&mid a de ven
ei al ci
E 1.
i

Augsburg fusese pregtita

lanchton

V4ea

prezentata lui la dieta din Augsburg n 1530.

:

de MeCarol al

ui -

nu numa
n

Germania

(sec. 16),

Teza principal

Justificarea numai prin credina. Prima parte cuprin,

de probleme de

credini pe baza

articolelor scrise de teologii din Wittenberg. doua se ocup de abuzurile din viaa Bisericii ce trebuiau fie corectate, seri pe baza articolelor Torgau. Doctrinele principale, de antcatolc, ale lui Luther gini Biblia are autoritate suprem se interpreteaz prin sne-insi Respingerea credinelor i tradiiilor nebiblice Natura mnluirl Julflcare oamenilor prin credin n Hristos. Din cauza acestei Justificri dei oamenii erau pctoi nainte, acum

scandinave. Biserica. din Germania (EKDJ, care cuprinde luterani, calviniti i unii*, a fost constituit in 194& Bisericile luterane snt afiliate Fe* deraiei Mondiale Luterane, tare s-a

rile

Evanghelic

format

lin

1947.
(luterani) 43.530.026 de Bisericile unite refor-

Statistic/]

membri
j]

nuan
:

mate luterane membri. Protestani

fio"

.1

53.079

de

In general (unii, luterani, reformai) 303.290.000 milioane membri'

ant socotii

drepi

faa

lui

Dum-

CALVINISM: Doctrina Ini Je,,m Calvin s-a format In jurul a ctorva principii teologice, ca de pild, suveranitatea tui Dumnezeu In acordarea darului, de unde alegerea sau predestinarea n sens restrn, la
timp ce Melanchton (1497 1560) susinea ca omul czut are voin liberai n sens de <t puterea de a accepta harul, formula Concordie (15Q5) accept un Lompromia che:

nezeu,

fJSr nici

o iniiativ din par""flfc^

tea lor:

Biserica e o comunitate du credincioi care snt preoi. Se respinge astfel teza catolic despre Biseric, instituie ierarhic menita sa administreze Intuire a prin taine

Begenerarea copiilor prin botes

marea la mntuire se refera Ia 'toi, nu numai la cei alei, deci cderea dn har o posibil. Eeza (IM

Prezena real
tos in,

cu

a trupului lui Hrlssub pinea euhristic;

1(305),

succesorul

lui

Calvin, susinea

Dumnezeu a permis cderea n pcat ca s salveze pe cei alei.

PROTESTANTISM
HrstOS a
cel alei.

J27

murit deci numai pentru

cretizat

recent

intr-un

asupra
p. 4

sinod din Dort (ISlfl) rezuma calvlnismul astfel suveranitak'ii

:

Un

doctrinei (Vezi Epixkspsis, no, 45 5

consens Sfintei Treimi

h

1.

4,

lf?!U.

12).

Bisericile

reformate cu(inclu-

Iul

Dumnezeu,

omului, alegere n pred eti narea, rscumprarea

total a necondiionata sau

limi-

cderea

prind 9.283.739 de membri

siv prezbiterieni).

alei), harul e irezistibil ii, hemarea efectiva, perseverena sfinilor. Di vin respinge antici
[\n cei
>

tat

de nnoire spirituala in Biserua Anglican, n

:

Metod ism

Micar

secolul al Ui-lea.
Irinn.

Ca tradiie l dor-

Luther. Despre euharistie sau Cina, dai vin nva -a trupul lui Hriacos este n ceruri, nu aici, adic e vorba de prezena Duhului in Inima credinciosului, nu de prezena lui fTristos cu trupul Efl dementele euhiirisLice. Biserica veche cunoate patru oficii pastor, octor, diacon, presbiter sau btrn. HristQh mvlat este capul Bisericii. pe care o cluzete prin cuvin* i Duh. Biserica c condusa de presbiteri, care nu snt investii cu puterea autoritii. Cultul const in iscultarea l prcdlcarea euvntulu
multe
Idei

ale

lui

este rozul Latul John i Charles frailor Wesley, ale cror idei n-au fost acceptate de clerul anglican, in 1729 John Wesiey ia iniiativa sa organizeze devolunl private, lecturi biblice si rugciune ca metod de dezvoltare spiritual. In 173tt pleac n Georgtu, La 24 mai i'flB, John Wesley face experiena convertirii sub forma -nclzirii' inimii prin Duhului Sfint, devenind lucrarea apostol al Angliei Ca orgaastfel nizaie, metodi&mi ncepe ia 1 lan. ITiith Li Londra, ea o societate; pe

metod i&mul

misiunii

':

lui

Dumnezeu.

Iacob Armlnius, calvinist olandez, scrie Remonslvani-.e (i ti 1(1) in care susine ca llrlstoa a murit pentru toi, dar numai credincioii benefdazfl de .aceasta, deci harul nu este Irezistibil, De aici, arminiti7iism t doctrin care se opune predestinrii absolute (susinut de Calvin) ?I nposibilitile mntuirii pentru

voluntar, o comunitate de experien cretina, club de ml siluire, Micarea ia proporii deoarece atinge masele proletare i se Organizeaz pe clase*. In 174:] dvktffi

va
toi.

bisericile calviniste din Elveia. Frana, Ungaria i Q3anda prefer numele Ho ^reformate)!, n te mp ce cele din rile nnglo-saxone ant numite prcsbiterienc". Dou organizaii, reforma fot i con grefai onala\ B-au unit n 1970 la Nairobi, Kenya, l au format Aliana Mondial a 131aericllor Reformate (oare cuprinde 157 Biserici membre cu 70 miL de membri) cu mediul la Geneva. Dialogul oficial ntre Bisericile Ortodoxe l Aliana Mondial s-a conh

vine o i*iofetate unit;!- deschii non conformist! lor. Iar n 1744 Se prezint ca o micare naionala cu ramificaii multiple. In 1747, Wesley viziteaz Olanda. De aici, metodismid S-a rspihdH n America de Nord, tinde Frftnns Asbury, devenit. epNCOp, a jurat un ral Utiportant. In 17B4 se adopt Actul de declaraie, care consfinete micarea ca organizai' avi nd ca organ suprem Confflffia metod sta. Afctodismul se separa de anglicanlsm
i

fn 1735.

Doctrina

Justificarea

este pentru ni$m} tuturor Ie este promis.'i r.iiigurarea Duhului Sfnt viaa eres;

dina

prin cretoi (arminia;

ti

nu lui const In perfeciunea

n iu-

bire care este disiinot

rupi'i

Juv

:m\

PROTESTANTISM
experiena

lil'icare;

Duhului Sfnt rioar interes

;

personal a ca mrturie intepentru misiune i

este

adoptat Confesiunea de la Dordrecftfc

la 21

aprilie 11332. Statistica global

1.250. Iuti

de

binele social.

membri.
o tradiie

Armata
]Hii;i.

Salvrii

ieita din me.todi$mul din Anglia n

De asemenea,

piuilitiostalismul

Menonlli mai veche

are originea in piet &mul de metodist.

nuan

cea (sau aaabaptiii) comunitate din nudul Bisericilor Libere protestante i

:
:

micrilor de
preotul

trezire*,

fondatei de

Conferina inut la Londra n 188 J, Din 1H51 s-a format Consiliul Mondial Metodist, care este an-

Cea

dinii

mondial

mon

catolic olandez Meri no Si(14i)ii ltil), care a trecut la

metodist?],

s-a

anabaptism

gajat iu dialog bilateral eu Biserica

Romano -Ca toii c i Federaia Mondial

Luteran \
Propunerile
de
unire dintre metodism l Biserica \i iilican au fost respinse de an* glleanj n HI72 i 1982 j0 mii. de

1338, Acesta a fost persecutat ce a ncercat Bl in * mprai a formeze sfinilor Mllnster, A organizat comuniti n Olanda $1 in rile vecine,
n

dup

dup

principul congregaiilor locale, conduse de btrn , mpotriva organiecclczastice. Mcntaiiii urK.irii

mnd

membri).

'(rebotezLorU) formatori radicali din Zurich (ctre anuL 1320) care n-au acceptat reforma iul Luther i Zwingl, n special teza acestora depre rapor-

AnahapLiU

Bi^erj i Stat De aici s-au rspmdtt In Europa constituind aripa sting a Reformei. Doctul ofeift] dintre

reformatorilor radicali, rnsping botezul copiilor l prezena real in Euharistie, per independena puterii bisericeti de cea secular, refuza serviciul militar, jurm umil Biserica i magistratura, susin Includ numai cretini trebuie Evanghelii ei. slujba angajai n Practic botezul ta vT9k adulta,

trinn (or elveieni-'

formulat

care

februarie

1527

de "fraii au adoptat la 24; Confesiunea de la

viresc Cina (e trei ori pe an), duc o via spirituala profund care
include
n

lectura

Bibliei,

rugciunea
deschii

familie,

caritatea*

Sini.

Sctiletikeim, compus de "MichacL Sattler [martirizat 1527 de autori ta lle de stat)j n care se respinge

pentru

doctrina lui Zwingl ] Calvin, mai alea ideea de Biseric de stat. Principii doctrinare Biserica irebuie s fie reformat n puritatea el de la nceput prin libera jjUfltfur,L prin credina, la cuvntul iWrDLunne zeu refuz practice botezul copiilor [deoarece astfel se favorizeaz si se menine Biserica de stat) l rclnstituie botezul credincioilor aduli, de unde numele de anabaptiti.
:
,

misiune, pace, ecurnenisrii Ca l Prietenii (Quakers) i Biserica Fraplor ?7retontis participa La servirii alternative, n favoarea p.ici i a asistenei oclaLc, i'n caz de

rzboi.

Prima

Conferin
s-a

mondiala

a
fn

me jicniilor
ODakers
r

inut la Basci de membri). 1925 (1250-100

sau

raal irziu Societatea religioas R prietenii (ir. r.i loadin 1G50. fiind condui la n-

nnahaptism este cea a menoniilor, care au

derivata

O micare

din

ceput de predicatorul George Fox, Doctrina lor a fost formulat de Kobert Barclay fTheses thetjloqica&m n 1675), Din Marea Brltanie i Irlanda, prietenii s-au rspndit n

RUT^ TANTI SM
Kgiojjsa

J20

.Vnrdnl
ni

Europei
i

i America
j J

LfiflZ,
t

Wlliarn
a tea

ltui
i

de Nord. ntemeiat

Cwmin
vaiii.
In

De

aici,

prieten lor in
doctrinei
lor

Penns yl.sta

<

Statele larg A denominaiune

pentru to], cretini i atei. baptismul a- a rspindi In Unite, devenind cea mai
(13

milioane-

Irul

con-

cepia

de membri
zata
n

despre

alumina Interioar,

numra Convenia
Gc orgia,
n

bap1845,

adic
vini
'uri'

simul
a
;:!

titilor de Sud,

Ini

direct al lucrrii diUristos In suflet, prin

care a foit organi-

Augusta,

adoptlnd

e liberat de pcat i obliiH- virtui morale, ca simplitatea puritatea, Prietenii resping tainele, preoia, orice forma de autoritate
:nl
im
:

Biserica,
"il,

obligaia de a frecventa sint mpotriva serviciului

jiir.iiiuiitului

Convenia Baptist New Hampshlre, publicata n t3S, pane accent pe congregaia Io cal u, in timp ce Declaraiile de principii (1&59), adoptate de Seminarul baptitilor din Sud, Louis viile, Kentueky, afirm att Biserica universala ct i cea local.

o servatoare),

teologie calvinist

con-

'"

",
in
t

justiie,
civile.

spectului

fat de autoritile

Cred

botezul spiritual i comuspiritual, aint devotai serviciului social l educativ. -Hatrinll* tspunil de organizarea cultului in

'

Doctrin

Biserica e o

comuniune

Iar supraveghetoucup de aciunea partorai l BodaLa a congregaiei. tn s opul de a coordona reiai Mc dintre comunitile de prieteni din diverse naiuni a luat fiina Comii, mi mondial al prietenilor pentru consultaie, n 1337 (502.4815 de
rii'

adunri
se

locale,

voluntara de credincioi care s-.-m decis pentru Elrlstog, prin mrturisirea personal a credinei i botez (prin merslune). Baptitii sftii pentru separarea dintre Biserici i Stat, pentru botezul adulilor, liber-

Recunosc

religioas, congregaia localL Biblia, singurul cre&i, ca autoritate utra4 pentru credin i resping tradiia.
tatea

membri),

Baptiti
fi

(gr,

bapiiao

a
iviit

bo~
ca Stat
al

afunda;,

dcnomEnaiune de
Bisericilor

Igine

protestant care s-a

contra tindeau

reacie

do

botezul

mondialii baptist A e o asociaie de uniuni i ronveni baptiste naionale i regionale (statistica 41,133.400, n IJPB5), eu sediul n Washington. Primul congres al alianei a-a inut la Londni ml l<Wr>.
Statistica

Aliana

copiilor

unui crez. Teologic, baptitii resping att protestantismul istoric n sper Eu L normativi ta tea confesiunilor de credina, rit iji catolicismul, n sperai Ideea de Biseric universala. Biserica baptista a fost ntemeiata ni Olanda n NiP) de pastorul anglican John Smith, rare se opune botezului copiilor, deoarece

impuneau

mrturisirea

global
1985.

5 0.3 2

LOT

de

membri,
lic

Biserica
:

catolic

pcttth
mii lena-

micare de

tresrjre">,

ntemeiat dV, pa storul scoian Edward IrvinfflMS r -lfl34) la Londra. Acesta predica revrsarea apropiat a Duhului -Slnt l apariia
rist,

m
la

sfnl
'

capabili

contient
sub

fiina

fac o mriuria credinei. In 1612 Biserica baptista din Lon-

iV.i

Heftvys,

conducerea lui T ho ni as care predica tolerana re-

pentru a rennoi Biserica, n semn de restaurare a instituiilor Bisericii primare apostoli, profei, riida^a.li, evanghelist Acesta fixeaz ntoarcerea lui Hristos pentru anul 186 A.
i

harlsmelor

330

PROTESTANTISM
&e

mparte in lBt33 torit lui F. W, Schwartz tf 18315), tare ae opune unei evoluii In sens instituional^ dndu-i o alta structur. Aceast ramura se numete neQ-ayutioli& din 190 ti Biserica un Apoatol-pacondus de fiind triarh i de \2 apostoli vil, ctw* reprezint adevrata rm^sl a ucenicilor lui II sus. Lb Botez i Cin;"], - Sfintei el adaug im sacrament nou

Micarea

Adunarea frasau DarbipLl ilor eonstliuie o micare mileniirista ntemeiata de pastorul anglican John Nelson Darby (1800 li?B2>, care n 1H28 denuna compromisul dintre Stat l Btserl optnd pentru comuniti libere toate Bisericile si El nv aa necredincioase lui Hrlstos, de M&& Ei le-a prsit Exist numai o Bi:

serica

Pecetea, nu-1 au-

|>e

care

celelalte

Biserici

spirituala, nevzuta, far a crcrnidUfia Ierarhie, ezare

Duhul SEnt, care adu pe creti

ritr-6

adunare de mai-

Practica

Discipoli di ples oi' Christ)

Bisericii

Jui
:

Hristos iDIscigrupuri separate de

din

presbitericiii

America

restaureze forde Nord, care vor ma de Biseric cunoscuta in perionda Noului Testament (de unde i numele de restoratiditis^), Acestea
i

interpretarea literala a in apropiata venire a Domnului, n nfrn^crca anticristului l instaurarea mileniului. Accept Botesml si Cina ca rtmboale ale morii lui
Hristoa.

Biblici, cn.nl

s-au reunit ntr-o Biserica, numit .Biserica creti n> T sau n Cretin \hsau Biserica Iul Hristosn. De aici surori s-au organizat In Biserici

Din cauza relaiilor cu ali cretini,

micarea

rigoritl,

mprit strimi, i frai

s-a
fat

frai

largi

(242

Ml

de membri).

Marea

Britanic,

Austraiia,

Noua

Adventiti
nire,

advcmlus

ve-

Zeetand. Doctrin

lip comunitatea de care corespunde cu cont? regat io nai mrturia Noului Testament orice credina i practica cretina trebue aa fie conforme cu HbLUi, singura sursa pentru cunoaterea Iul Dumnezeu, Discipolii Ini Nr'mos cred in Treime, n jertfa de ispire, m naterea lui Ilsua din Fecioara, m nevoia naterii spirituale, practica
:

ntoarcere) sau Biserica ad< venti^ti lor de ziua a 7-a se deosebete prin nvtura c, cretinul pregtit pentru infie trebuie u,aresres imediat a lui Hristos (pi rousa), care va avea loc n zi de mii> bi (Sabat), ziua consacrat;! Domdam* nulul. Hristos va veni ca

botezul prin afundare, cultiva spicomun Iun e promovea ritul de unitatea Berleilo^pgbaZB Noului
p

un milede unde niu (adic o mie de ani) l denumirea de milenariti sau Wnainte de judecata geneliati rai^ de restaurarea universului i

neasei pe

pmnt timp

tic

ntoarcerea

pctoilor

nefiina.

Testament,
Iul Hristos

*w*
a

Convenia mondiala
Statele

Bisericilor

Adv-mthmnl 18<t4 de un
liam

a fost ntemeiat in protestant baptist Wil-

a luat fiina n 1030 n Unite. In 1075, la Nairobi,

Consultativ ecumenic al Discipolilor, cu scopul de a ntri participarea dfsviptiUior

a fo&t

creat

Consiliul

Mliler (1782 1849). Dar vea care a organizat micarea a fost Ellen Whte (1827 1315>, care pretinde ca a primit revelaii pers*. la apariia lui referitoare nale:>
Hristos, De ei ceea, discipolii mit-o spiritul profeiei.

Ia

micarea ecumenic.
Statistica;

au nu-

8.733.102

de membri.

jROTEgTANTrKM

Micare
-Jst
'

Dumni
S nn
rii,

treime,

un caracter milepstrind dottrlnele fefor ^

iiaus
al

are

J?ului

pietismutui. Adepii,

satu-

adevrat

g*

pr^pal

gj, accept flftate Cln n P spirituali a ] u| Hriata?

.ngurul Interpret al ScriptuInsist asupra convertirii Derao-

Hristos este l om adevret, aciunii DuhuS

data tuiuror de Hrfctos

i

&

fn trans-

nstos

vor

fie

martor fermi

cf^
4tf'

la de oameni, mai

triesc

m
e

nevoie
ei

"**
;"
'
V|

Pr P Un

TnlLfr r
"

"^? -ni
-

PnK U
'

corala

tr seeaata,

ales fata de cei i mizerie. fo v

PeJ
in

auatlr
f

******
,|e; fl
j

de aleoo],

P de porc, ca

ium

" .n
,|J

M
|(

"i IwurJ public, E in.adrai intr-o organizare ,, ea grade, uniforme,

-

predic f

^5

-'

draoej

"

Sg"

;^

tavfltura.
l

vindecri,
ti

se

tKini
;

"clUe

umaniMartorii
fcunoseut
E

qi

lehov*

ctxroni

Hriitos.

-rea
ri

!7^ in

Adventitii nu cred ta Sediul 1, WaS rJt3sti ^350.000 mim} mg de ri,

Bisericilor.

sub numele de Wrjteh

Wenalfsm

J^n*tfupfl re

"
'.'

"

js^
^^n
?i2?5
a stabili
'

milenarfcm Hrtata, v* dompmmt (rf. Apocalips* 2n) U n ? {Imparfitfe de c. mic de de pace

sau

tinde ca aiu docetal despre

Uum-

***
pentru

ei3

Hrsto, se va
rft?

alej

nffi

puterea

Jfa !? ?
.iu

nS waej, Sa BfSS P^ani a

^u,
cart
lia
ff fi

?ih

P1 d

at,ul C07
te

'note* de
s -a

Oumne^eu nu
D(: ^ bia

191 ^

53
bt-

mal

ultima, cart se

HHstos nu se va intmpla m mod tetorh; f!f numai m Inima color ;i fn EL (6.271.700 de mem g

Armata

salvrii:

micare
0a ee sufora

re .

KW vT T^? ^ vor terii evenimente.

Sfl

Harrnaghedonuluh Adka dup <e a mvjns pe Satan i demonfi si pe pamint, va

n

tcrmfn eu

^ ML pa mnt d
r
'

&S

com

Mia tn ifl 65i care dpal mn ulrea ctJur

J"

mierie, fn vkiu
fn

i pto t A

se

jarea doctrinei lor prin e^ri t viata la domldliu. Idealul lor

eie

vrctli

Folosesc
rn

(1842-1912)
riturile

Anglfa n 1A78
ale

cretina pentru a

noiunea
Iti1
,,

"nm
toa

U]|

anu

W Do ArmQ
s
3

^era
^

Domnului),
de membri).

stem de

generale

proteatanta-

(b. 2t>8.000

PfeUTEifTANTISM
<-BfcerEca
lui

Mormoni:
micare

ilsus

lizare.

Din cauz

percepe impozit

Hristos a sfinilor din ultimele zile*

protestant

ntemeiata de Smith (18051*144), C*r* pretinde c a descoperit i & tradus o carte misterioasa deaprt? istoria poporului lui Dumnezeu in America, ecrtft de Mormon, de unde i numele de mormoni* f Mormon este ultimul rege ai ne-fiilor, un grup israellt care bt fi emigrat n Amerira Io sec. 5 .d.Ur.) Smith credea c, dup LB secole. Biserica apostolic este rennoit. Susine a primit din Ger preoia lui Arom Organizeaz un mar eu 30,000 de adepi de la Ohio Ia Mtsourj ai Illinois, ca s se stabileasc ia Salt Lake City unde construiesc Sf intui Slon, respectiv Utah, unul din statele din America, incepnd cu 1396.

marginal, Joseph metodistul

credincioilor. Biserica mor nionilar bogat (4.475,000 de es<;e foarte

membri).
fteChrlstian Science (sau cretina" iau liglous Science) Hristos scientista a fost Biserica lui Mary Baker-Eiidv ntemeiata de (1B211^10) cure a primit de la un vindector mistic P. P. Quimky un sistem i o doctrina mistic numit Cfari&tiiin Science, tn centrul acestei tiine metaHizice sta ideea ci q convingere puternica este suficient pentru ca cineva s se vindece
'

tiin

Baker a dezvoltai de tOiute relele, aceast. doctrina n cartei sa tiina

r.\

Sntatea
arata

cu cheia Scripturilor*,

Dup
rica e

doctrina

m o rm oniior,
Lire

BE se-

prin
i \
.

condusa direct de Dumnezeu, intermediul preedintei ui-pro-

tiina divina" st la baza operei de vindecare l de min mire in Hristos. Rul nu exist Hristos nu este mniultor. ci un Iaumaiurg spiritual. Spre gloria *pan care

Dumnezeu
persoane snt

un

corp,

rele
fizice

trei

persoane

distincte.
essste

Revelaia continua, Biblia

din Boston s-a construit un templu. Micarea colaboreaz cu ali cretini n lupta contra r H ului sub toate formele. Publici un jurnnl de
pesei

cuvlntul lui Dumnezeu, dar dup nurnemfiae corecturi fcute de Smith, include i trei cri ale acestuia. Boteaz retroactiv, de unde interesul pentru genealogie. La sfirsizece triburi ale lui tul timpLLiui,

mare Influena
Monitor
(1,8

Chrlstictn

Menci
Brnei
|fl

milioane adepi).
Duvdd
,

BLbJUgralc:
d'.tPT),

B.

World
Oifcirc!

ChrSstan En^rlufn-iHn. NniUnLv^irs J]y.

Pfasa,
l'jn.!
1

7oh\.

vor aduna In jurul Pionului, n America, un adevrat paradis peste care va domni Ii sus. Practic botezul adulii ur i Cina, In sena simbolic. *p preferfj^pentru Mormonii au rulturci intelectual i artistic, penisrael se

14

Beui

GitfaUft,

Cun tinere

i'Egllm 'm'-

{piilf

encyrJrjpdte
Dfsicliu

modWnc

cfcrJWs
\',

nixmr,
1990
i

Kyrt

de Hutlsn.

Hemiiw.

Fnhti&iQsicn,

Dan 8u6h

GrllAJft SofeJ Hct tmdttoieten

Sktun and rctigio^n

Quella VexJiiy, Wlmllng, l.ti

SftRdeffeewe^ta^trti
1-QB2
r

Stoltlgarl,

RnymaM
i

Ihioivyiu

txmt#mj&mim

tru

respect n relaiile dintre men. Practici o morala riguroas

i-

/J94S IfiflOj,
Glratilt

Centurii m,

Paris,
r

l^W
1

Mjti
58?9l

Jeiui
r
k
.

VeTn<ttc

Croii? en dial.lriu^ijH 9.

i un regim

alimentar

strict

(frft

fogm, Dn;gu<rt
jl

As.Auiti

tutun, ca (ea, alcool, drog, ceai). Au un sens misionar foarte dezvoltai. Toi tinerii ntre 18 l 2fl de ani consacra 1 -2 ani pentru evanghe-

Kurt KeEtuilh, fftafi&ch&i

urni

Safefent,

Kcmarct Altfcrnilssfn CQtite fs/OrtdftUrttffrj Varkf BoraHMliis-DruckeJisrel PadtTbwn..

IM

pp. flfift-82B.

PlUCEDEKF

.!,t/t

PLlRCEOEkE
ckpor^vsis
Cfire

[Jat.

procesftlQ,
:

yr,

purcedere] modul n Duhul Sfint are existena po-

itH

i
te

din Tatl, principiul unitii izvorul comun al duninezetrli, Cu-

nate pe Fiu] i purcede [>c Duhni. Duhul * purcede h'miul, in cTiip i.rgriit,

odihnete In Fiul. toate acestea, teologia oriental nu a explicat niciodat relaia dintre Fiul i Duhul Sfint prin purcaders. Intructt doctrina despre <cFir.i

Duhul

Se

Cu

lloque"
prietatea

creeaz

ambiguiti

n -ce

privete caracterul
{idiotes)

din

Tatl prin Tatii!(Maxim

din

Fiul

Ce]

nscut

particular, proipostaselor tv.

Mrturisi tor a.,

p

WUjTiiTis

ctre
[II,

rum,, voi
tfe,

p.

(ij.'iiii.iii'nd

pentru despre dubla purcede re arat Duhul pitrcitit; n unirii de te TatSL i'Fllioque* a fost acceptat la sinodul unionist de la Florena (1433), ilur numai cu reffcrfri la misiunea tempoj\j3."i a Duhului, prin Fjul In acest sens, unii nclin considere Filioque ca o teoloflum^n, o opinie teologica deschis. Este devrtf ei Duhul depinde de Fiul pe planul misiunii stotlce, &r pentru L-xprima aceasta, prinii folosesc: diverse expresii. Teologii alexandrini spun orice im irare tjumnejie iasc f-c realiUR2 de la Tatl, prin Ful, in Dum.ii
,

7'olMie 63, Filo-:3E>9). Patriarhul Foadaosul r'FJltoque Implic doctrina

SFNT, FILIOQUE, SFINTA TREIME), eu rmne una din divergenele majore Ortodintre
doxie i Catolicism. Desigur, pnevmatofogia nu poate fi rttdtfe la **lioquc-, dur nu trebuie se uite ca

DUHUL

p-urcederea Duhului srjnt n teologia trinitar a foat una din cauzele teologice ale marii shlsme, Iar Difer*
dcrEia
J

epu-k/tM,

adic

invocarea

Sfint In liturghia euharistiei, de ctre Biserica ronn anu- catolici, a agravat aceasta shism.

'uhului

ti b
Duhul
p,

li

ff

t'a 1 1

Sf.

VasHrIn

Despre
Irod.
di.,

ffflttf,
t

XVin, 4445,
$f,
i,

,i

403 i]1
r

fC

Ortrrfoxd
fc**rt
tJjjpfl

fau \k in Bi< Ki;i, CrotlinVIIVIII, trod. cit., p, 20

-30
Sllnt

OrplMiios,
SI,
I

^rt-ede^c
fin
..

Dtihu]\ii

P??of/LJs,

iu ftTfctal&gitirt;
ui : i^l.

50
ST-

(Jfflft

r,
ii.

p.

4770

hul Sfint. Vas le cel cu* n Im de prini

Mzr? Tatl

prefera
si

ik
Ii

i-

CliVnimls]

M. GuttrrtgWH
Stilnt

cu

voi.

Ut ptorcsslan du
or,

E&prfr,

Fiul

i cu- Duhul

fa

Simt, Alii gpun

M'ivi",

34,

IM72.

R
RAI
sus,
[gr.

pfiradeisos,
:

lat

parao'ilo-

minai
nr,
3,

XXIV
-p.

(poty,

nr.

7,

W3^-B1 i:

slav, rai] cul" n care

n sens

biblic,

7.TSTfiGf

A.

Plm&teala',

fnvd\

locuiete Dumnezeu (Pac 3> fi) i n care este Introdus -.Domnul Dumnezeu cel dinii om a sdit rai In Eden, s*pre rsrit, l a pus acolo fie omul, pe ea re l zi:

Jflfura

Ca
n.

orfodoxd respte ral ii iad. Ui &ucw*?ti, utifttap fie toi

MW,

37239-1.

BAU
;

[de la

lat,

ief
1

aomiL,

dise* (Fac 2, nu mai sfera

9).

Krai

nseamn nu
lui

Dumnezeu

comuniunea care se afla omul

La

nceputul creaie 3,

part ici pur ea la viaa divinii, la Boitul creaiei* adic slava venica Bau impartii-i acest mt.rk-s lui Dumnezeu. Dup'i
cslmtologic,
a par ou si

d i

Cunoategr. pene ros] vinovat rea binelui i a rului (Fac. 2, ii. 17) este o atitudine religioasa deoarece este o consecina a separrii omului de Dumnezeu, prin pcat.
In referatul biblic al creaiei, diavo-

ralul

este echivalent cu

pricinuitorul im lemnul pe eare-1

lul

este

rului, prin omului de a

W,
a
;

persoana

adic cu prezena n Domnului cel proslvit

26, *>4
;

rei'uza

dependena de Dumnezeu

Apoc. 1, 7), Noiunea de rai cuprinde cei doi termeni al tensiunii n rare se iil'i Bipseguatara mpserica in hi.orie
(Mt. 24, 30
:

gratuitatea harului (Fac 3, 1 Sj. D aceea, n faa ereziilor dualiste l manihelste i a controversei origeniste, pdntti Bisericii au afirmat a Dumnezeu nu este cauza clar

riei {C
auzit se ruvine

fost

rpit

n rai

cuvinte de nespus, pe care mi

omului

TT

Cor. 12, +)

gripca ateptarea fgle

duinelor (.'atrii vel fi cu Mine in U. 23, 43). Raiul este o mi Stare de biruin, Celui ca va' birui ronntnce din pe mul vieii voi da ii, c;are este n raiul iui Dumnezeu.. (Apoe. 2 7), De altfeApperlca. se devin roag ea toi membrii ei

sau autorul rului*. Dar nici rul nu este Un prim ipiu ontologii: sau independent, Rul nu deniiurgic T baza a existenei i nici o .urc o existena proprie rare ar fi date de
Ortjjen susinea c;j Dumnezeu a creat i'Hnd forat de cade* rea n pcat ti omului, deci El n-a fost liber Jn actul creator i nc n-a avut n El raiunile preexistente ale

Dumnezeu.

s
'

ceteni
USpJC
p
h

ai

raiului .
Vurilr
I.

BltiUoaraMe:
ri.'yji'.MCn

d>
G 7

Comun*,
J
-

pJJUliUXl

239

247
II,

trmn
-l,
trtwft.

ti** C ^ feeMflfl Damasoh'lrt,

c!L r
<p,

creaiei, Prinii vor rspunde numai cecn ce e creat din voina libera a lui Dumnezeu are o substana concreta" i o exh tenta venic. Rul nu este deci un principiu
ontologic, adca
dv.

ortodox,

5 67
fJrj

>

Ionii

nu are o subzistent poate primi subzistena iioe, dar

llnaoiiom, Despre pn/GeNs (tr*^

ntipa Ro-

i fiwgVaWJi

Hi

"BSf*riiqa

Ortodoxa

ntr-un subiect, prin voia acestuia. El se gref ea t pe o existen, se cui-

RASCUMMli.VRr
acesta se deschide voluntar, Prin urmare rui nu ae contempla ca atnd in legtur :u fiina fpturilor, ci in legai-i:
i

T35

bfireste

in

om,

daw

InW*.

nit:;

for,

n/c/ tfiHft n/ei

njcj

pfeg&,
4

mu
, .1 -

actime,

rtfci

m^cars,

apr/f utiite

..

patim

{pasivitate,

aksl
,nu

contemplata
jj
ftfcJ

m
ung

chip natural Iu praq e^ftterfd

aTn ai5**f*a

-ii

micarea

lor

greit i neMrturisi Lorul,

ionic

mbjtfst

pr$n
rU
efl
r
fr,-.: :r

vreo
s-t

raional

(Maxim

fnjwj
cipiu)!

e rsn/uj-fiid. jVu e nici injmpul (prin.n/iv"

Ctpcte despre dragoste, IV, se. 14, v; d " rom., voi, 2, p. UU). Omul are ded rutatea ca fiin, dar ee ponte rostogolf spre rutate prin voia sa Llbejj larmele personale ale rului stnti a) Suferina, in sen>le continu 9 desfigurare 3 degradare a existenei, tlctiareee ri'id subzistent surp mssi sursa vieii. Nefericirea vine din ntreruperea eettiuniuj 11 personale, li) Turmentarea sau perturbarea ordinii existeniale do ctre o antlexisten, Rul taean n n aeesit caz neascultarea
i

mijloc, n/e/ flfft Ci nrinil Intr^a tf/nJfe, va/ spunu

r.',

rSul
,
" .

ii

f-'sfe

abaterea
ffltfite
J.m

foct&Tti

puterifoi
fa

ttfat)

re

<fe

^rerjir/

/o;

aHceVc
careu

nimic.

Smt

turatf,

rSu]

sp
i
i

mtfr

nesaerji.'fd
ffcJ!

q uiritor imfuruhJur.

fWd
''' ."-.
c'A/pu-i

pre
une
i.m.-i
i

spro jf.-opuJ
iar

Jn ufitia
rlclAti

ftihei ithe,

scop

: '

p.\

f.'npd
;.;-.v

wrc
riaca*

so don-nc. Jn
Vj.-i^.t-:.'/,

n-.,/.tft>

notsp^-

t}nttu~1
cf#n/j

Je mo/ mqjfc or/ p/amo iufc buhveinei j lnd?jp;tfjn^ cu vipe cm s- mj^e tfo/ftifn Aprs
fi

aif^Vfl
u

ffbl

cefe
ej

s ?rl

de

fa/i de diavol, ca na n-sens, ca pscudo-cxlsc) Muriniituieii, adieri ncreme|

Dumnezeu i supunerea

r!U

Sf3ri?

CGLIiifli
f^Jf,
,

sdit
,..-,

necunoJni^j
rom.,
v voi.

fcai*&K
H,

Mm\.

MdJ-ftirftont/,
r

H^pimsurt
p.

,n..

Ta la si o

la

ftloc,
r

Bl

rs trem a existenei, Klstena Desigur, nici o fpturii cane are raiunea aa n Dumnezeu nu poate sfi ajunsa la nimicirea tofea
Iii

li

nil ui

'

he Tha Spirit oi ti&stem Chrtulendom (QOQHOQ), cu rit p glf

i
:

1 1

o o

J a rDs]a.v P&llkan,

^..'i^i-fVn.n

'l'faditten,

ti

ta

.i

existenei
la

Dar

omul poate

Zi7.

starea de scrfnlre a dinadieri efortul disperat de a [ne in existen, fra s,i Ke capabil a kisu Miri aceasta situaie. Etica celor ridoul ci calea
MJ'ni^e
lor,

RASCUMPftA&E
HipLo)

fiat.

eliberarea

de
n

n>d pcat

+
ii

reslabilirea sale de fu

omului
al
lut

drepturile
rv

Dumnezeu
o

vieii

calea

morii
Iar a:

vorbete pe
'eapunde ebule s"

despre care Didahia*, l care

-,

MlNTUIRE i MINTUITOR), Rsvumpiirurcit a fost anunuLfi de profei, a

tul fui

profeilor, nu fie Luat m sensul Dumnezeu ar ii propus calea morii, m sensul c credinciosul are resij(ns;iLj|itateH pentru aceasta alternativa, care e contrar firii sale. ( redinclosul (rebuie sa tie r&ul piere odat pornirea i voina ivire i produc,
eu
etica

Moise nsui
lisug

J'iind

prcfigurLir.

Jlri.stox
;

Dumnezeu

l
I

Ciui/a ? IuLirea dintru iubirea Lui

Lui, El

Intru ndurarea

['I

rscumprat
:

(Isaia jS3, &).

insui Autorul

reaitea l de sus Hlft El avem tiscumpxarea prin ainjgele Lui i iertarea pcatelor...
i

riscump^rare^glte

'''
'

'''

"

'
i','i

i-fj.

''.
,'iri-rt

hici

im

va

ii

cev
nr>-

i.i 'xj's

fd

;ji

iratris,

Cdn
crrt

.nu

toa fost

ffl

.'.">:,i

nn
n/ci

fej

i'.Vi./d,

sau fir
jt

ipo.ilas,

fon

putere,
e

jti

Jucfafc
relei

ce?^<

ce
ru'cj

ijirf.

#u

ea/Haii,

camitote,

*e*

jertfa $1 nvierea lut lisus liristos. Din ce ne-a mntuit ? Din Iad, unde o coborlt ca s birui,

"

] iconomia plinirii vremurilor, te s^ fie Iari unite n Hris(EfcH. I, 710), Preul ? ^Ai ivi s cumprai cu pre* (I Cor,
i

(i,

adic cu

:u&

RtVELMIn
coperirea L'cut n aceasta perioad ara un caracter de pregtire, de E gdulnfc in scopul de a conduce lumea spre Iism Hristos. Vechiul Tes-

iasca acolo pe stpinui morii, LuJndu-i cheile morii i Sadului (Fapte Evrei 2, 4 Apoe. 1, Ifl). 2, 24, 27, 31
;

izvoarele ei (lat. rcvclo-are dezvlui) Lucrarea prin care Dumnezeu Se df s.. oi..L-ffi pe Sine lumii cretet mai inti prin proorocii Ve-

REVELAI
:

sau

DESCOPERIRE
a

tament cuprinde nu numai storl-u poporului Israel, ca popor ales s pstreae descoperirea profeilor, n mrturie despre artrile* Lui

chiului Testament l npoi, n personal, prin Fiul Su. pentru a ne (EL face cunoscut h tal na voii Sale! precum i cuprinsul acestei
o nutaine, pf care Apostolui Pa vel
1,
9),

mod

Dumnezeu
Evr.
12,

(le, 33*
21),

1223;

10,

Dumnezeu

in

despre lucrrile creaia l in iatorki

,

neamului omenesc Partea cruni ;il:i

i.,rnenl

(Ps.

lQfi,

2),

mete bogia
ei
Lui

nelepciunii

tiin33).

a Vechiului Ti constituie cele zece pa

lut

Dumnezeu,?

(Rom,

11,

rund date
nal,

Mulse pe Muntele
(le.

Si-

cuprins, descoperirea dumnezeiasca nu trebuie toetansa numai

Dup
cei

eomunicii re de

nvaturi deoaat.i1

117 si 20, Tatii Deut. 5, ti 21), sau cele itn ale Legii care cuprind datorii
Decalogul

dou

rece prin cuvnt, ct

Dumnezeu Re descoper

Dumnezeu
pete.
,,i

datorii
Ii

ctre aproa
sus a spus ca

prin fapte, even;

(In

Despre acesta,
[ine

mente,
20, 30J,

lucrM

semnezi minuni
reveta**a.

valabilitatea

dac

nvtura
Dumnezeu
(Col

despre

un
,

este rnrturish de SnUegi ta Scriptur (Evr. 1, 1). neseu este venic, ascuns, nev, ruI

completat eu nvturile Evanghe 1721). Dumnezeu liel (Mc. 10, condus poporul ales, prin Legea pB
l

Dum

1,

15;

Tim. L
;

eut i necuprins cu I Tiro, g, 18). fiina Sa in 1, 18 Sine l a din iubire, S-a artt pe In io, vorbit oamenilor (Ie*. 33, U oame1415), voind astfel ea toi
:

necunosmintea dup
17).

1), ;nv i-n r('VC\(Jt-Q (II Cor. 3, 7 primirea [a s-1 pregteasc pentru sfi lui Itom (Mt, 13, 17), De aceea Pavel numete Legea apostol tul cSluz ^pre Hrlstosfc (Gal. 3, 24).
1

La venirea
nint

Iul

fost

Vechiul Lcl;.imioruit cu unul nou,

Iisus,

! S& vin la cunotina adevrului* (I Tim. |M) descoperirea Sa, ca un Dumnezeu viu si personal, noi n-am putut sa-L cunoatem i C&r l. 21),
nii
;:i

sg

mlntui:i^.:i

Fr

pecetluit eu jertla Fiului lui Dun nezeu. Sinodul apostolic, care asta pH bllit condiiile 'm Care Biserica mete noi membri, a arta L ci ob*

EI

servarea
Legii
rtu

praserlpiuGr
are
acei,

nu mal
sa

rituale ata caracter obligate

,

m dup

ntruparea Jni nainte de Dumnezeu &jL*d*$copmt Hrl&tos n multe rnduri sHglif&ilie feluri Strduina (Evr. 1, 11, feaeeptnd cu Evei. Intui re fcut lui A dam i de cderea lor in starea de pcat prin legmlntele inehe(7 ar. 3
U

Ilsiis

pentru
2B).

care vor

dintre neamuri devin crettn (Fapti

Prin urmare, Vechiul Te* prin interpretat trebuie tament numai Noul Testament, pentru ca

acesta

ti

descoper sensul
II,

lui
3,

ac
14).

pregtire (Ham.

21

II

Cor.

poporului lui lz)u\v ni Avraarn, rae! (Pac, 17. 1-2), cu Noe, semnele, Molse, Pavid, prin faptele, savrite prin profeiile viziunile, Desproorocii Vechiului Tegument.

15>, p-.lrifirhii

-plinirea

vremii-

Dumnezeu

,Sa arfal m trup (I Tim. 3, $- /ertpvrit n persoana Fi(Cal. 4, 4), luind chip de om Cuvmul trup S-a fcut (n 1,
:

'?i

L4J.

REVELAEE
nvierea lui Buninezeii-Cuvintul ntrupat se rensasi in mi o mia mintuirii allgebri (EL 1, 9), oamenii devenind prtai
,11

;W7

Prin viaa, moartea

Mrii
1,

dumnezeieti*
4J

(Ef.

2,

Ifl

II

P\

Intruii
(Col,

n
1,

persoana

lui

Cu
celui

Hristos, chipul lui

nevzut

Dumnezeu 5), Dumnelui

!

ii mijlocitori direci ai Evangheliei Gal. 1, 12) i de aceea (I Cor, S, 1 descoperirea dumnezeiasc 5 ncheiat cu moartea ultimului apostol. Propovduirea lor, in care Evanghelia lui Hristos s-a pstrat in forma cea mai curata i neschimbat,
;

zeu nsui este prezent personal n

ntfjtocul

st la temelia credineE Bisericii Voi snte] aldit pe temelia apostolilor si

nostru,

Bristaa (Gal. 1, 3fl) constituie Izvorul unic

;

Evanghelia Faptr 8, 35 7

12,

deplin

a proorocilor, piatra din capul unghiului fiind nsui lisus Hristos (Ef, 2, 20).

dumnezeieti, lisus Hristos este mijlocitorul unui nou Legm int. proEcit de proorocul leal

descoperirii

ia

(31, 31),

un legmnt

definitiv

care s-au mplinit toate duinele fcute mai nainte de

n

fgDum-

La nceput, apostolii au propovduit nvtura primit oral de la lisus Hristos,, sau "Evanghelia* (I Cor. 15, 1), prin viu grai, desj ei au ocazional scrisul (I Tes\ 2

Moit
!.")).

nezeu
chiul

(II

Cor.

1,

20).

Faa de Ve-

Noul Testament Testament, raport de continuitate, dar i do desvrsire (Mt, 5 T 17 1P; 1 Cor. 15,34; Rom, 3, 21, 31). Dumnezeu n lisus Revelaia Iul ftrlstos este ^Evanghelia mintuirii
este ntr-un
(JSf.

I.

13)

i
o

constituie sfrttul
lui

plinirea

revelaiei

Dumnezeu,

Ea
lina

os re
r

dat

Cuvintul mine n veac fi Pt

dat pentru totde.i rlui Dumnezeu

1,

25),

de aceea

de timpuriu, s-au alctuit scurte reguli sau ndreptare de credin (Rom. >, 17), n care se repropovaduirea apostolic (I Cor. 15, 3) sub forma de mrturisiri de credin (I Cor, 12, 3), crezuri (Fapte 8, 37 Rom, 10, 9 I Tim. ti, 20), Imne liturgice (I Tim, 3, 16 Ef. S, 14 FIL 2. (511 Apoc, 16, 5, 13). doxologil (I Cor. 14, 6 22 II Cor. 1, 20; Apoc. 22, 20), formule de la Euharistie (Mc. 14, 2225) i de la botez (Mt. 28, 19).

nc

zum

imnnil
prin
3

lui

dumnezeu comunicat
Sfnt este
1,

n suflarea Duhului Cuvintul Adevrului (Ef,

In orale

urma propovduirii
s-a

apostolice

13),
6).

Evanghelia
lisus
nit.

venic

(Apoc.

14,

Hristos a vestit a mpliTatlui care L- trimis, adic tot ceea ce formeaz vi-sitM cea bun a mlntulrli (Mc. 1. prin cuvntul i fapta Sei, LS), AVind ca martori* direci pe sfinii rijMistoH. Atestla au fost alei i trimit anume de lisus Hristos (II Car.
voEfl

Tradiia sau predania pe care apostolii au ncredinat-o la rndut lor Bisericilor ntemeiate Apostolul Pavcl de el.
constituit

Su

amintete de aceasta rnd

:

scrie

te-

salonJcenilor Stai bine f,i pstrai tradiiile pe care vi le -am nvat fie prin cuvnt, fie prin epistola

noastr fl^J**

I5)

Aceast

2,

17

5, 20),

de
70
;

Ut

prin
Iii)

Duhul

Sf'int
6,

Care au primit puterea slujirii de

Le, 10, 16 7. 2tf, i slujitori ai
;
1

Apostol (In

spre a Fi CuvJntulul (Le, 1, 2), propovduitoFSlp. (Rom. 1,1b rii Evangheliei apostoli snt cei din1, 16), Sfinii
;

martori

Tradiie maT^pfte denumit i regula nvturii (Rom. ti, 7), ceanonul credinei* (II Cor. 10, 13, 15 i IC), sau depozitul credinei* (I Tim. ti, 20; 1, 14). Ea a fost transmis de apostoli spre pstrare comunitilor cretine (II Tini. 2, 2) are un caracter obligatoriu pentru

credin

Ori

eu,

ori

aceia,

?,

nii

ii

.;

.ti

iii-

'l-MlnsUi

A Z -

cd

12

::,jh

RUGCIUNE
propovduim
(I

astfel

si

voi astfel

ai

din

crezut"

Cor, 15,

11)-

Chiar In timpul Bisericii primare, ara ant Tradiie de origine apostolic a fost concentrat i aezat n scris, prin in suflarea S Untului Duh, ucenicii de ctre apostoli sau de acestora. Din aceast Tradiie apostolic de la nceput a-a extras coninutul crilor pe care Bi seri ca le-a ales, pe temeiul inspiraiei lor, fac parte din Noul Testament.

Patriarhului Dositei, acceptata de Sinodul de la Ierusalim din 1672, qare n decretul II afirm
a
:

Crecte/n

DummiQiascti
?i

Scriptur
ae'-QS(fl

5Jc
$

dal
tJ

dv Dumnezeu

periau
?ci
h

ntem

dutori &d

vTodvm

Jn

jiu

cK

moil,

aa
c*d

prtcuta

Biserica
a

BQbQrnivi'ftSti
i>

inter pretura
ii

pradat-o,..
Blseitcii

cn.-dvm
c&ftl

mfctufin

soU-u..-

nu YaioivQx mai puin

sfecli

Dei
s-a

crile Noului Testament aezat n acria ntr-o form, den

pe care o poscdti DuntneteiQ&cQ S-c^ Jjjii irfl. PUritic unul ii acettl Duh Sttt eate gU fit fam! nmlndurora. este asfJai iucru

astrul

deopotriv
tHzericn

tic

cdtre

Scrip

finitiva

coninutul esenial Apostolice, totui ele diiei prind Tradiia apostolicii or

ei

Tranu cuUI de !a
al

d%

cQlfg

sob&rniceasc,
otn,

A<
a

>>

este

iiresc

ca

orice
sa,

vorbim)
srr

nutrmi

dup minim
gensc

%
r?

grvaasci
cftof
ic i'oda

nceput in toate amnuntele ei. De aceea nu se poate spune c ntreaga revelaie dumnezeiasc dat de se cuprinde numai n li sus Hrlsos Sflnta Scriptur (In 20, 30; 11, 2^)circule pe Tradiia a continuat cale oral, mpreun cu Noul Testament, pstrndu-se n ea mrturii despre nvturi, rituri si instituii eseniale ale Evangheliei, cum ar fi despre Taine, n special despre botez i mprtanie, despre slujirea apostolic, preoie, predica i catehez, despre viaa moral cretin i organizarea bisericeasc,

i
i>
i

s
,

Hi omftgtt, pe
ca re
ia

Bissi

v ,h
$J

'

i .

- sed

t
ci

n *a
din

v o tbii
(j;:

nu.

vnih&fte da

tine;

h
i.'

Iui

Dumnezeu
cu
s

(cart?

i
#i

pe
sd

nvjjftftoj

i]

frnfragfiM rteinfrerupt

3n vpeij

esle
n.'d
ani--

Judeele
pe^te
frif

ft&putiftjtd

greeased,

nnayt-ascfi,

nici

iie

grtd; ci fiiserfea vstr osement'rj cu

ity&L-tnst-'ci

Dumtotd

Scriptura,

nertct i
D,
?i

ur\n

qvrtcf

aceeai

auiarJ/frfe*.

Bibliografie:
Jufta

SL'iilpae,

Bevifr -

pfia

nri*^,

cuvitte

tnfham*.

XX

(IjMfe,

imagina In vQ, nr, 3, p. 347375,

Biserica

Cretin

pstreaz

transmite descoperirea dumnezeias-

in Sfinta Scriptur i in Snta Tradiie. In Sinta Scripturri cuvntul lui Dumnezeu s-a transmis prin Duh. iar n inspiraia Sfntulut

Sfnta Tradiie, prin 'supravegherea

de vedere islorc, deja n Vechiul Testament, ntyuriunea este, mpreun cu milostenia, un ele murit esenial al pietii Interioare personale (FapTob. 12, B Est. 4, l.u Ui, 2 4 cf. I 14), care este mai II Mac. 15, exterior importanta dect ritual li
:

RUGCIUNE

Din

puitct

i cluzirea AceluiasOdh Sfjnt, Toate termele i exprffflmle n care concretizat i s-au transmis s-au
Tradiia
apostolica i rea biseriecouri, inclusiv hotrrile dogmatice nle celor apte Sinoade Ecumenice, st? refer ia Sfnta Scriptur i Sfnta Tradiie ca la cete dou izvoare
ale credinei ortodoxe. Spre plificare, citm Mrturisirea

(Le. 18,

drepii U t putere dumnezeiasc {Ps 5, J Denl le, 32, 11 118, ti2 S9, 101 Est 4, 17 II Reglcapi ltt si 1$ t 16 II Regi I8,4f Dan. S 18, 23; 7, 25-2ti).
r ;
;

rugciune, proteti i Vechiului' Testament obin

11).

In

3 :

exemde cre-

Sfinii N"oulu Testament rmin in atitudine de rugciune naintea (Apoc. 5, 1). Mielului eshatologic Iisus rezumn ntreaga Sa viaa de

RUGCIUNE
TuijfiriuTii'

339

(Matei 26, 36
11,

Mc.

1,

35

1; Ioan 11, 4142) n rugciunea sacerdotala (Ioan 17, fc-^26). Cea mal important rugffefone a Sa este aceea ctre Tatl, pe cm re fiind rstignii Printe, tarLuca
6,

12;

la -le

lor,
J

nu tiu

de cerere, care rugciunea nceptorilor i a veacului acestuia, pentru in veacul viitor nu se mai poate cere lui Dumnezeu vreun Eucru. Este o rugciune pentru a obine ceva, dup
este

Ruipifumea

ce fac (Luca

exemplul
le,
fii

vameului
mie,

ndeamn pe apostolii 23, 24 BL; Privegheai i v rugafceai

El

milostiv
ia,

Dumnezeupctosului*

(Luca

?dej n
ii

nva
a,

dndu-le
(Matei
tisus

[Matei 26, 41 J, sa e ronjgfe (Luca, 18, 1), rteo^cunea domneasc

ispitii

tl

Iul

Ioan

915; Luca
recunoate

11,

14).

Hrlatos

vameului (Luca lfl, adevrata atitudine culic n situaia Noul li Testament Pentru apostol rujicinneu l slujirea cuvin tul ut (Fapte 6, 4) fac parte din propria lor slujire (cf. Fapte IO, 0; 16, 25). Din primele
i

atitudinea LI) ca fiind

Rugciunea de lauda are un caracter de preamrire i se face spre adorarea iul Dumnezeu. Aceas-

ia) sau al lui Zaharia, taBotez torul (Luca 1, 13).

rugciune este frecvent n Vechiul Testament (ioan 2, 2 4 Avacum 3 12 Tobt 3, 12 etc).

Noul Testament se gsete sub forme diverse doxoioge, binecuvntare, imne. psalmi, adamrl
In
:

rugciunea este nedesprita de viaa cretina, cea personala l comunitar (Col. 4 2).
zile

ale

Hi .sori di,

Este rugciunea practicat de apostoli (Fapte 6, 4) Ea are t-a model doxologia ngerilor {Luca 2, 14).
5,
4

(Efes.

1B 20).

Ea irtsotete totdeauna cultul duh .i adevr [Ioan 4, 24),

poate
i'k-

care

SFi

ins

lud

$1

alte

forme

de

pietate n

in

care se exprim cretinii, la templu, fie in mod public, fie mod personal, retras {Efes. l 15
p

Ifi;
r

3,
;

14 l);
Rom.
j

5,

1920

Filip.

2 1011
lui
(I

12, 1),
ti

fnterpretnd

demn ui

Apostolunencetat]*

Favel
Tes.
5,

a Rugai- v&

17),

treaga
tliatre

via

aemtrerupt

Origen consider na credinciosului ca o i mare rugciune,

In mod obinuit rugciune nu este decit o prticica' {Despre, ruguchme, XII, 2, in col. Prini i Scriitori Bisericeti voi, 7, p. 224).
care ceea ce
i

numim

sau care se IVe apel struitor la intervenia proniatoare a lui Dumnezeu (Iosua 10, 12 14 Judec. 1, 16 3ti). Este ru<i ciurtea fcuta de tatl copilului lunatic Doamne, mluietfe pe fiul meu [Mat*! 17, 15) ] a diaconului tefan, la captul martiriului su " Doamne, nu le socoti pcatul acesta- (Fapte 7, 60}. Anostolul Pavel, Duhul Sfint este cel ce implor i mijlocete In Li mp ce noi ne rugm (Rom. S, 26 27). Rugciunea de mulumire este
tic

RugciuTwn
In

mijlocire

de implorare

Dup

V
facei

ndemn nainte de toate

cereri,

rugciuni, mijlociri i mulumire pentru toi oamenii ( Tfm. 2, 1). Apostolul Pavel reco-

pentru Vorbii intre voi rHasalmi i n laude i n cntri duhovniceti, tudnd i cintind Domnului in inimile voastre. Mulumind totdeauna pentru
:

recunotinei binefacerile luj^Dffrnneaeu

a

mrturie

toate,

tru
tos

mamla
gciunii moduri

aici

t& se

n
:

mai

practice calea rumulte trepte sau

Tatl*

ntru numele Domnului noslisus Hristos, lui Dumnezeu i

(Efes.
5,

nsui Se Tine, Printe,

1920). lisus Hrisroag ; Te slvesc pe

Doamne

al

cerului


S40

flUCAClLNE
ascuns acesi de cel pricedescoperit pruncilor
ai

al

pmintului, cci tea de cel nelepi

le-ai

de ctre fiecare cretin. Din secolul a IV-lea, Tutdl nostru* inpe

i

pui l

tr
se

(Luca 10, 31). La mormintul lui Lazr. EL zice Printe, Ii mulumesc

:

gsesc numeroase texte de rugciunf in cb

n ritualul Liturghiei, In tradiia liturgica, se

M-ai ascultata (loan Tradiia monastic:! de

12,

41),

invoc harul persoanelor

mijlocirea Maicii
:

Sfintei

inspiraie

Treimi sau
nulul.

Dom
ceresc,

cunoate rugciunea minadic rugciunea la urechea ii, mpratului n cea mat mare intimitate cu Dumnezeu. Rugciunea poate 9& fie indiviisiha$ti ca

De pild
;

"mprate

Min^fietorule/'

mprteasa

med
linA*
3

prea
lui

bun

f.
;

SI a
;

ntru vei de bus,

Dumnezeu*-

Luminii

dual' (Matei

fi,

cflecare credincios, mara inimii" sau comunitar *ragudtiTiea multora:* (H Cor. 1, 11) Ia di teri te cea fcut in biserici slujbe de obte. Biserica a orindult un loc un timp specific pentru
:
,

6),

cea fcut n singur

de

Sub mijlocirea puterilor" isDoamne al Doamne, al mrturisesc,

Cdc/ cltpth

Ta

scpm*
;

..Cred,

vudem
$i
rl.'iti

Duhul
e

Stfnt

eotomt
ciJior,

peste ilncu
ni'.jciune

vinul

f^'\>Uii

puse ps pregtit
Iul

n
Ia

?t

*W

l
f

cere

indurare.
fn

Dumnezeu
cerere.
Jn

i
fu!

JsJ

oefitafl

ffimtea
s-c

&*4&
cnrf

l
lui

mgciunetx comuna, Se mai poate deosebi rugciunea de un &intfurcuvmt (mon1ogistos) sau compus. Ea
fie nsoita de ttchuicluni poale l ngenuncheri, care simbolizeaz

7,\f\ari(i

attai ngerul
prevestit

vn*men

rugciunii,
Toan.

lei

i-a
Iul

nu'-jterea

la

Petru

se

mga

in
i?c-

cas,
d&iEU

In Ceasul af faselea, f fca

cat/t
i-ti

artat
C*w

tbni
plnwp
-rr.

Ia

cte marea
tffrl

mdt

cderea
11
;

ridicarea

(Fi Lip.

2.

10

ntuirile?

prn

r.ohorlt

Fapte 7, 00). Noul Testament cuprinde nument exemple fio ntiy.inuvc r'i.M'n-

vfcfufoare/e ta

ne/Je
scrise
riffUJ,

f-fl

arflrnf
ef.

Op osfioisnw, iui CorUgerul ^ j- spu* efJs

rjjflrf

despre
fiul

se

ruga.

fur

/ui

Mrete, gdunea al meu, pe Domnul* (Luca

Mnriei
;

Iul

W4VIJ

f-0

vorbii
ta ffl

suflete
I,
:

r]nJ

46-

std& plecat pp

In

Dumnezeu mg^/une.

Domnul Dumnezeul cuvntat este ruglui Israel* (Luca I, SB 79) liherea^ Acum ciunea lui Slmeon. z pe robul Tu^ (Luca 2, 2332) Sfint, Sfint, ruqtr clunea ngerilor Sfflnt f Apoc. 7, B ci. Isala 6, 3). Dar cea mai importanta rugciune biblic rmne Tatl nostru care, dup Terul ian, nu este altceva dect
; : ;
:

5&J

rugciunea

Iul

Zaharia

Bine-

La flit arhiereu/ auzea Ung" jsffJfcfrita deasupra chivotului, cuvintele lui Dumnezeu l efe af olo primeu tn nJp fulr.'in de la Dumnezeu vederile f>enlru ioate r.e
f

eteu
rii

tte

ft/DJ

ttmpuliii
tfafd

ttcote unrfc af/i/e-

pe an Jn vremea Jnr/rosdttkrrG a rugciunii fu(urer scmfn]iilOi

^rfra

adunate
cuvinte!

aln
lat

Iul

tetael,

airif.a

arhiereul

Dumnezeu

prtfltr-o

vedere

rprescurtare
(Etepre

ntregii
I).

Evattg!***-

nfricotoare negrit, cTjtoT intra In Sfn* rrr ^u'ttreior s/ sp flmnfa pe sine pe fol... AsiiG^, toate vederii artat? ultnttlorau
loc
in

iii

rugciune,

La

nce-

vrtflWd
tttlt

rugciunii,
sunt
care

Cci

ea

oft

secolului al Ll-lea, Sfntul putul Policarp (n Scrisoarea ctre Fdipeni, 6) amintete, de ea, ca parte din ritualul cultului cretin, fniiffutura. celor 12 apostoli (cap, B} reco-

timp c

cTe

de po(fJv sWntd
cineva
CU

primiri a damttar {har lamelor), ea timpul

rugcitmll,
Dutnnt'.zeu

tn

vorbete
filruL.

(Isftac

Cuvinte despre
rom.,

nevoin,
voi.
1(1.

XKKtU,
p.

tnid,

Pilocolia

manda

se

rosteasc de

trei

ori

17SJ.

s
SAVOT refera la

otire. Termenul se mul Urnea ngerilor, arga-

presiunile
Felul

lumii,

eare-1

duc

la

tot

de

dese rtaci uni,

deci,
lui

ii/aa ca o
poruncile tui SuvoQt* este
t<

armat

execut Dumnezeu. Dnmnui

car*
i:
h

Monahismul evoca,
relaiei dintre

problema

mpria

Dumnemarca

"Domnul otirilor

m-

zeu

&rac~i t

care reprezint

pratul nconjurat de cetele injeSerafimii striga tttiu (Henivit), Sfnt, Sflnt, Sfnt imn raire alii
:

c&e Domnul Sa.vaat

(I&fia

i\ 3}.
i

majoritate a locuitorilor i naiunilor pmn tulul Evanghelia lui HrisDumtos este Vestea cea buna nezeu este cu 91 pentru cei lipsii,
ii

c.-ti

nevoie) (de afonisirea voluntara, depanarea [fri*ngrijorare a bieii de Jilof, lipsa de inneimpiedlcat, nstrinarea
U*iytNft\

SRCIA

bun

triti

si

oprimai, judecata

Iul

Dum-

nezeii vine cu a binecu vin tare in fa-

cup.

credina n porunci (Scam, XVI, 11). tu asceta sa continua.

1^

voarea sracilor, pentru cei bogai. ea nseamn un verdict de condamnare. Ambele categorii, cei depose-

mea uhu
nui
Sl'i

ca

ridice
L^n

credinciosul, este itoate obstacolele, din

dai i cel ce deposedeaz, stau sub judecat unora li se d capacita:

afar, care ar ImpeDuhului Sfint in inima ifica venirea Dup.i eliberarea libertii pt"i n su. ascultare, dup dominarea trupului (jj'iii curie, fi trebuie s-a reziste presiunii lumii din afar, o lume a
abundentei materiale, a puterii i ii Acaparri l In virtutea principiului de nea ii pi re de bunurile materiale t de neposedare de avuii, cluipun n evirul, ca i credinciosul dena ral ea evanghelic spre ImpAde averi este rifi Cd agonisirea a Evancea mai evidenta sfidare care este ffigi*ghelici mpriei, ftahA anume celor firaci. De aceea
de sraci este im pcat de neiertat, deoarece lisus Hristos Se identific cu acetia. Vinde- toate averile poate nsemna opoziia cJugarulul i [:retinului faa de toate
ura

lAunru i

tea de a spera i de a lupta contra altora le Inspira aservirii

;

pocin

pentru misiunea Biobtea monastica sericii faptul propune *Erci<t voluntar" ca aii tudlne faa de cei ie creeaz i perpetueaz srcia? E&te de la s ne nmonahismul a avut o influeles ena majora asupra eticii cretine insociale. Asceza monastic este Biseric ea nu dicatoare pentru trebuie sa jcapiift indiferent farl de nedrepfffPfe" economice i sociale care stau la rdcina srciei ; ea
i

i renunare. Ce nseamn

.1

trebuie

lupte In
ei

numele

lor

fa

mpreun cu

pentru eliminarea oricrei forme de smeie. Monahismul rmnc o critic permanent a societii a servite bogiei materiale.

343

SARUATUKI

din primele zii* aie ei, biserica face pomenirea, n timpul liturghiei, a credincioilor ei vii i morL Aceste pomeniri aveau un caracter solemn dnd era
:

SRBTORI

nc

Dufeia lu| Isaia despre Mesia hul Domnului peste Mine (Luca 4, 16 ifl) i cind se face pomenirea
:

Simului
401),

Simeon

Stilpnlrul

(382

Principalele
;

srblnri fixe

vorba de episcopii Bisericilor lor ale sau de martirii care au suferit din cauza mrturisirii credinei n II sus Hri&tos. Martirii erau socotii mdulare pline de slava ale Bisericii. Irt ziua in care ae comemora moartea lor (numita n actele martirice <*nascretin mergea lerertj; comunitatea
1

praznice
sint
fi

mprteti

ae

anului

ttpkmbtlt
.

ii

ii

14

Kftfrfel septemltrv inll*ra

.

Maidi DamSfintei

Cm

ci

(s^)(nure
21
miiirl

wre
j

noiembrie
tn

Iu
fel,

momi n iul
s-a

lor,

cetii,

l svrca
nscut

de obirei in afara Euharistia Tn acest

templu

as ataTfarte

este

d<*

posjj.
Ma-cli

Inlra-ron

Gom-

Kafjw*!

OojwwW
i

toarta sfinilor care consta In pomenirea episcop! lor l martirilor locali, eh tar la mortninlor. Alte ocazii pentru srbtori liil
sfirtt

Cri clanul;

innuffj-^
i ,

jftfefe

l3njntpj.nr

tym

i.

6 2

fl

tiLfiimrie

[liiLr-mi

Di murului.}
t>fjnm ului
;

cr>mnne cran

sfinirea unul nou lo-

JebAirjr/r
tiujrtte

l'jitlrtipliaTi'u
p

ca

liturgic,

mj tarea moatelor

unui

B-unu vestit e
Sftiliiiljar^o

uttguxl

frit,

martir dlntr-im loc n altul. drepilor, Srt&Lorilei consacrate sfinilor apostolilor, din Vechiul i Noul Testament, au aprut mai trefcl si si rit in leg&tura cu evenimentele respective, pomenite in calendarul anual. Etapa Sinodul de la Efef (4x11}, apar sarhturile In cinTur urca Domnului, stea Maicii
V'i

/fi

axgvH

ri
I

AAatnArwi
sa
fie

Malrlt

Drun-

nulul.

Tot atol M&iiLe

pfaixrtc

iimiiiL'te

.'i

de] ui mobil: Intrarea Iul HrtStos Iu I'-h-.^ sau ce preced r Pnlrlc) Ptipiite >[Dumln r PujnrrLM "-.iu In Im U'.lh. \u 50 *H*

ttt&ft

ti.

<

dup a
ftfl

Pfljftt,

io urii i

Nsctoare de Dumne-

Al Ir
Z4

4n>Itifci
:

iln pariaii*

*l

-CU

feti

FMt

zeu n acelai timp. Srbtori de anlvcrsare a unor sfini s-au impus prin Influena unor Rifceriel importante. De pild, pmznicul Sfinilor Petru l. Pavel, care esico srbtoare
istorica la

imkf
)

Nsslflruft

ST.

la<m
jl

narlute-

mprgitnrul
0!>
iffl

/unic

atitfur^

Pf.

Apostnll
Tttjerfa

Prim
capului

PntfHi
loafl

Sf,

Roma

(2!J

iunie).

Dup

nafnt^merfjfi'tonil.

a Biserica perioada persecuiilor, Mior ilar, alales n calendarul sar Iu gri turi de martiri, nume i fecioare consacrate, "flftaf c. Bise-

Caracteristici

ale
:

acestor
ele

mari
o

ck^

srbtori mprteti

au ojna-

Inte-praznuire, o prelungire sau

a locala are proprii ci sfini, scump, dar cror amintire le este rica

nu trebuie

fie
clin

exclus comemoalte

dup>prznuire i o 7,i de ncheiere, care variaz a doua ;l este consacrata pomenirii sfinilor care au un
:

rarea sfinilor

Biserici

rol n

srbtoarea

din ajun

ri.
bisericesc ncepe la 1 septembrie, cind se serbeaz intrarea n sinagog a lui Iisus, care a citit pro-

sep/em for/r?
81 tfr.cumbrit
tul

Anul

SfulU loaclilm
sofoar

ii

An hi
MnSi.lt

Iu

r-nstiM

Dumiwieuf
:

7 tunuarit'

Bt-itctlorul

iebmarte

Sttn.ui [ian

SfiuUl

Si-

SUNT*: SCRJPTl
Ana

RI

343

M
i-

mxitifa

Sftstiul

Ar-

I-

'

"jv.in^n

Apostoli.
sini.
:

Patru
o nului

srbtori

precedate de

prfoad de

post

postul
1

Crciuno;

iembrie

24 decembrie ) postul Pastelul, care e cel mai lung, dur "d 7 sptmni postul Apostoli;

dureaz 40 de

etle (IS

sus n-a dictat mesajul Su, nici n-a cerut discipolilor Si scrie f.'iri despre EL. Lei nceput, tura Sa a circulat ca tradiie oral fi, care a fost apoi fixat in scris Partea principala a Noului Testament o formea/a Evanghelii^, in num, ir
toa.
Ii

s
r

nv-

lor,
l

crui durata depinde de data

ncepe luni, dup Duminica tuturor sfinilor postul Sflnli Marii dureaz de s 1 la august
I
i

ticlui

de patru dup Matei (numit Le vi), evreu devenit cretin i apostol, bun cunosctor ;il Vechiului Testament, care acri*? pentru evreii devenii crej

tini

din

Palestina
al

l
Iul

Siria

dup

Marru, nsoitor
tru,

Puve!

l Pe-

1
ffflfl

o g

r>

C,

Andmniknrr,

rfe

fttcs,

HLblEothittv

Gcrum

Le L

care a auait istoria lu Ilsus, scrie tea dinii Evanghelie, la de ani de la nlarea lui Ii*us,
ta

de

Cm,

Phij\

ism.

pentru convertiri care triau

ra Palestinei venit cretin,

in

afa-

n p mpo vsus se refer adesea Li Sntele Scripturi, la Moise profei, Psalmi i Legee Iul Mo jir (l,uca
:

SHNTE SCRIPTURI
irea Sa,
ii

di)

Moise, era toi profeii, a tntrevzul venirea unui Mesia i reHk^rea urmi Nou Lega anim (Evrei 11. 13), de aceea lisug ia ca punct de plecare mesajul Iul Mofse Cci a scris despre Mine-i (loan 4H). t
24,
44).
.

Luca, elin demedic, care nsoete pe Pa vel in cUttoriEle sale. Luca n-a cunoscut pe Iisus, de aceea scrie du^ pa cercer'irile proprii pentru convertiii din afara Palestinei care vorbesc greaca Luca a scris l Faptele Apostolilor dup loan, cellalt discipol pe care-1 Iubea Iisus--, scrie pentru tei ce cutau Lumina, Ade;
;

dup

cretini fire doua pri Vechiul i Nuni Testament, Vechiul fletotnwni cuprinde aliana pe rare Dumnezeu lacul-o cu poporul lui Itrael prin intermediul lui Moise o istorie care acoper aproape IM secole nainte de Hrlslos, Timp de roape 1000 de ani, Istoria sporului Iul Israel s-a transmis pe cale DTfilfl din generaie n generaie. Poporul a pstrai ru fidelitate mcmcrla evenimentelor. Vechiul Testament este alctu&l din 8S de erj
Biblia
,i
h

vrul

si

Viaa

din Asia

Mic.

Nou
scrise

Testament cuprinde 27 de
n limba greacu.

cri

Scriptur s-a scris anume pentru u da "nelepciunea care ne conduce la mint ni re prin credina n lisus Hristosn (H Timotei 3, la). El este centrul Scripturii. Orgen compar Scriptura cu un trup complet al Cuvin tulul, halnelp Cu vin tulul
Sftnta
fiind
;

cuvinitfaSt-.ri.-pturii

(Fllocalia,

redactate
Strtse in

ebraica

alte

cri

X. 1 XV. IwjTAixttMl scriu sub inspiraia Duhului Sfint (II TimoLel JJ

10
;

greac, colecionate in perjoada anilor 050 si 100 nainte de

Urisiim

blia

1920), de aceea Biare autoritatea si puterea cuvnII

1,

Fetru

tului

lut

Dui

Cealalt parte a Bibliei vorbete de Legmintul realizat de lisus Hris-

care e n cuvntul Lui.

Dumnezeu, Prin Biblie i?eu vorbete unei comuniti dispus s asculte i sa cread
t

.144

SFINENIE
agiasmos,
:

agioprocesul de lat. sanctlficatio] syni subiectiv a oredincio1 rana figurare sului prin participare nemijlocita la viaa n Hrisl.os. Care este sfineniei nsmi, adic prin consacrare spiri[gr.
;

SFINENIE

prin simpla alegere in virtutea eei sint gmintului, ci prin faptul

introdui in comuniunea lui Ditmnezeu prin lsus Hristos. Arhiereul

tual
tatea
este

continuii.

mpreun

cu drep-

l
un

rscumprarea,
aspect,

intirea nomple mentor i in-

fi dispensabil si actului mintuiril un Cor. 1. 30). Mint ui rea nu este merit, ci apropierea personalii, dual har, a ir Lipului ndumnezeit indica scopul liJui 1 Iris tos, aa cum *$fintele t sfinilor*. Actul turghiei eite e*en5ai al jertfei euharistie* daruri consacrarea sau prefacerea lor dat scopul acesteia este sfinirea credincioilor. Cretinul devine loca sftni al lui Dumnezeu prin mprtirea Sfintelor Taine.

Testament (Evr. S, 15) prin nsi preoia i jcr. Cretinii sint Sa (Evr. 7, 2128). jffai (Rom. 12, 13; 13, 25 ^ti membrii Bisericii dn Ierusalim i
.

sfrii (Evr; 7, 26). lofltoru! unul nou

Checul i

Mj-

din Iude ea
10)

II

Cor.

9,

Evr,

deoarere sint prtai al lui Hrhtos i ai Duhului Sfnt (Evr. 3, 4), n mpreun- Iu er lori cu Dumnezeu,
(I

:"

Cor.

3, 0),

Caracteristici, te ale sfineniei

,i)

componente, aspec:

Participarea la trupul
iul Hristos, Izvorul
;

mdum-

nezel'l al

niei

Drept

aceea,

sfini' frailor, avtnd

in

ndrzneala
telor,

intram

Sfintu Sfin-

In Vechiul Testament, Sfnt, sflnt, sintfi (Ie. B, 3) este numele mani-

festrilor cendent, In afara

Iul
ta,
jj

Dumnezeu
frumusee,

re]

trans-

viei! divine
fire.

presus de

Aa

Crui locuin este Gru nume este sjint slluiesc ini.r-un loc nalt i tfflrt* (s. 57, Dumnezeu vine 15). Sfinenia !ul
:

str Lucirea celei mai zice Domnul, a al venica i

prin sJngelelui Ii sus. pe caiea cea noua Si vie pe care pentru noi nnoit-o, prin catapeteasma, adiprin trupul Sau...:* (Evr. 10, 19 2 A). In acest sen*, sfinirea ttie dat de prtiei pa re li Ui hunii Tu ii
ii

lor (In
ta)

ti,

>3),

presupune jertf Interioar, participarea omului ia propria lui m intuire, de unde ca ra cieSjhiti'ititi

din
tui-,

misterul

fiinei

Sale,

ea produce teama

de aceea cutremur. To-

rul personal

apropie de oameni prin legmintele Sala., consacrnd astfel, pentru konomia mlnluirl, poporul ales. S/iu firea, adic pentru separarea consacrarea sau scopul Iul Uumnezeu in lume. vine prin alegere (s. 45, 3L fe* i- P
Gal. In
ftfnt,
1.

Dumnezeu Se

15),

Moul

Testament,

^Unul este

unul este Domnul l sus Hrts-a jertfit viaa pentos, Cel care

1ru con lucrare a definitiva a

lui

Pentru el sfinesc (jertfe se) pe Mine nsumi, fie sjinii Intru adevr^ ca i e (In 17, 19). Cretinii sint nsfinlu nu

omenesc

neamuEu

consacrrii. Cea dinsfineniei este tocmai ii treapt a de patimi nainte de libertatea cdere, tpare dispoziiile i tendinele omului erau calme, libere de lupte intre ele, r/ir Impuls iun contradictorii. Patimile l'urmeaza dinii zid;-.- cure s-a ridicat intre Otn i Dumnezeu i care trebuie pit spre reagonlsirea finenUi c) Sj'inViuti are \ un caraeter pro[0tic, eshatotogic, deoarece m Duhul Sflnt cretinii au gustat buntile veacului viitor, pe H rictus nsui, In
al

fa

Fttssl

realitatea

lor

(Evr.

B,

9,

n
in

li

10, 1). desigur, aici prin arvuniar acolo, in mpria ceruri lurt

postai

i adevr.

SHSWA
Sfinenia Bistriii provine din echivalena el cu Trupul lui Hrists, In care Se ailthiiee Duhul. Caracterul ei de <t&f' t f sfinitoare nu este afectat de nedesavrirea cretini lor membri ai ei. Pornind de la caracterul obiectiv
)
tfJwttosa
nijim-ff,

31*

spiritualii,
<$b

vraduit

Di'scloc?

JSmuwcr
[

p*ff

1.

...

AfctWy

im

ti^lierouc.-iiir-,
fertil

loh

exltto

a lut dii Glasul

um-, Pmtu
.
,^ :1

mn m&m,

(teta

&
.

Eph-

ctut-lorait).

(lOTty
iu, tic

jir,

9
de

Jfl,

Bfcerirfi,
ir>
r

XXXu
P j fit]
iftn

fli

itfBGi*

iar
n
r.

ju

on,

pn.'i.

Si

cel

subiectiv

al

rscumprrii,
distincie

vedere ct&ttb

$
3,

teologi ortodoci fac ntre sfinenia Bisericii i

'inii

Ide,

fl^).

ortodo*, in HOrteOp, 43(i-44fJ M;^ ..-

pctoe-

pnlllu!

membrii (ir ei i ezita sa vorbeasc de nnoirea Bisericii, preferind s formuleze o nnoire In membrii Bisericii. Desigur, sjmf este templu lui Dumnezeu,, care smel VQU (1 Cor. 3, 17). Trupul Eu HrTania
f

Ntmta ^wNNw*to3^ f^ /omm

I9fl7,

JiucurQjtl,

SHISMA
nna

y r.

shisma.

la

schss_

Biiserica strivita, sfint. 9 (er de prihana (E. o, 26). Dur - vaporul lui Dumnezeu, Biserica, este pe cale, c.oninumd cursa sa pmm-

toa

este

teasc spre cetatea cu temetfi ternice (Evr. 11, 10) Cci nu

:

pu-

avem

Duhului (Rom. fi, 33; 1 Cor 5, 5) rirvumj motenirii (Ef i, H), dar ea fiu este in stare dy slava" deplin (Col. .?, 4), ci suspinn i sufer durerile natenl (Rom. ft. 22) Aadar, noi touleriuna sin tem plini de ncredere, tfnd ca\ atft timp ct peirecem in trup, pribegim departe de Domnul (II Cor, 5. o"). Exista o ateptare chiar n starea celor sfini.
r
: s =

cetate stttoare, ci o cutam pe *C*ea care vine- (Evr, 13. 14) Biserica pmteteasdi a primit pireu
ScJ
t

shism] ailtiatac de separare canonic i de ntrerupere a comuniunii liturgice Intre scaunul de Roma i cel de t^iristantinopol, prOvocaul de buia de escomunit-are din U> iulie 1054 pe care cardinalul Humbert o depune pe ai tarul Sfintei Sntn, m numele papei Leon ai iX-lea (mor: cu trei luni nainte), mpotriva patriarhului MihalJ Cerularie, La rindul su, patriarhul

separare,

scindare,

ecumenic okv(

iei

de-

legaia papal prezenta Ia Conatanuncpol. Dei in sens strict anatema din U)S4 este o excomunicare personal tare privele j n mod di ret* cele doua scaune patriarhale, botusj ea a afectat profund relaie uite rioare dintre cele doua mari pri
ale Bisericii

cretine Exista numeroase interpretri

*nnt
lele

c!nri
t!r

armtJ

W
?}.

ata!nie&*
$}
54 >

Siilr

mai inainte
tf

pci* fsewtis

&

analize ale coninutului \ dlmensiuJiii shismei, Yves Congar (v. Note sur
le

pr i*, etuvei
fld -f

Dumnv&tt Re ngrijea
Pentru

&rhUme

tfdnmcasr pe

Umne-

certarea
h\f

wntru abaterea de
u:

c a {<> n

im
Ln

firmnsta

e semnul pocJnef*,
P.

consider^* uhhma. ca un lung proces flHPfr&trangernenU reciproc De altfel, astaai se

92 f)

JS51

orientai, In voi. I04 VEglise ef Ies Eqlises, ^ p.

t

mai _bme

nelege

Bibliografi
nr^V.Trillr
nrttf,
ru'

Evdokiinov,
mituit:
fie

n.jyww.
dc-

Ahhuyp
fcolL

W
WK
.

el 10,14 este doar un ep5sod n acest proces de nstrinare

tfilu-

dintre
a fost

Apua i Rsrit, proces

ture

B&lefwtc&

Bi^roftca,

11*77

SAr 4l phim
rfccoii,

S p:rLtujj|ilto ariedftJa fe Saro^. js fl pfl r

Efiii-eijfejni

e^ec

Mt^owjov

^
et

2(l|

<; fi ,

m-

pus in micare i grbit nu numai de evenimenrc teologice sau bisericeti, ci si de circumstane

politice
si

culturale.

Adevrata

se-

346

SHISMA
tatus Papal publicat de papa Grigorie al Vll-lea (1073 10H5) n. care se proclam supremaia papali-

parare se produce in perioada 1054 1204, dar a east perioad ii fost. precedat i urmat de numeroase ten,n le de disput &i momente de
siune, dintre care

tii asupra
terii

sinoadelor
m

Si

asupra pa-

ecumenic lV-]ea (canonul (4^1), in sesiunea a 15-a de Qmr 28), recunoate Patriarhiei *a dona Roma*, acestantinopol, de leai privilegii ca i Scaunului Koma. La ultima edina, legaii j>apel protesteaz mpotriva cpiscopiLur orientali. Papa n-a subscris car
Sinodul
al

notm

fotiana sau nshisrna lui Fotie^ <SG7 ?>j provocata de ptrunderea misionarilor catolici n. Bulgaria, tare depindea Fude Constan'tnopoL Patriarhul

temporale

Aa-zisa

criz

tie

(820 flSJl)

este

mpotriva

lati-

nizrii Bulgariei
1r-o enciclic orientali <H(i7)
p

i reacioneaz
care

n-

adresat
in

mmul

respectiv,

astfel

rivalitatea

patriarhilor face o list

dintre cele don Rome', devine pudoua re^iblic l oficial. Cele miillB de conducere bisericeasc monarhi li pnpali taii n Apus, cole-

giattt&tefi

stnodatfi n

Rsrit

m-

contra ortodoxe Bisericii Romei. Pentru Fotle *Fi* iioquc* nu este o simpla alterare neecunienic a unui simbol care are autoritatea ecumenic, ci o inovaie a revendicrilor

rep sa
te

fi*

contureze

si

de a rum (v. II. deux rgimes dans

Ic

sa se confrunLes Aii viza tos. l'Eglise wde tf-

doctrinar care atinge do^mn

tar.

trinl-

vnt 1854

10^4 Srhi$ine In voi, L'Eglise et Les Egllses\ II, p.

imim).
Sinodul local din Toledo (5#0) accepta introducerea adaosului Killoquc^ in crezul de la Miceea, cu
toate
triva
f-a

Shismti ncape de fapt cu deciziile Sinodului de la Conslantinctpoi, din 960, care condamn pe Kotie (Futle adun ei insuf un Sinod la Constant iiinpn] n 867, care depune

pe

pap i condamn

papa Leon
i

III

eyte

mpo-

a aseriuni, pentru respecta disciplina sinoadelor ecumenice. La nceput mi a fost. sesizata aceastri alterare, mai tlrztu ea va deveni una din cauzele teoloacestei

mei), Este adevrat din Constrii Snopul, care particip legaii

Biserica;

Ra-

Vni-lea t
patriarh,

recunoate

conciliu! de Sa H7M BG, Lli papei loan \ ca pe Fotie

gice ae dezbinrii Riisn;

ntre

Apus

(FoFilioque colac I M de pusese pe papa Ni tie sprijinea adaosul Filio pentru oue, introdus de misionari catolic

condamn

germani
papal,

ta

llulgaria).

recunoate

Centralismul de papa Nieolae

cel
i

formulai

are
la

<85a Bt*7> &63 nu recunoate

I

Fotie

(82*3 -8fl7)

ca

pa|d#n
iU-

| =

pe

i
=
"'

egalitatea dintre Roma i Conitintinopol. Roma avind presbela. Muli fie Istorici insist ca acest sinod deoarece a considerat ecumenic

eicageraW* VII-lea-JHtdebrand al Grlgnrlr (1073 1&65), Inodientie 111 l loan al XXH-lea (lifr334). ntr-ade-

dus

forma

"

contribuit la restaurarea comuniunii dinLre Apua i Rsrit, Recunoateo re m ecumenici tai i" lui ar fi de mare valoare practic n vindecarea

excomunicarea Lui Fotie demonstreaz cel mal bine atitudinea de revendicare a papilor. Pe baza
v5r,
scrisorilor Iul Nieolae I, de mal trzlu vor elabora

shismeL
1052 patriarhul MbnU Ceru* din bisericile latine larie nchide l'niosesc ConstRTU.nopol pe motiv azima, care nu este o materie vaIn

canonit un "Die-

SE [15 VI A

ii?

invitaia

Euharistie. In IC 54, la mp rtului Constantin MoromachuE (1042^-1054), legaii papei sosesc la Consta ntinopul, dar
li

du

pentru

1261.,

care recucerete ConstantinopoJul n este de acord cu un conci-

liu

de unire ntre grec]

i

Nitrijarhut

primeasc.
aert

Ceru brie refuz sa-i In aceast situaie, eon-

ictorul delegaiei, cardinalul

aardtiat de pap E" rspund Iui Leon de Oh rida, care preparase o ii sta de erorile i inovaiile H depune sentina de excomunicare* mpotriva pa Lri arh ului

Hum-

j'vaJtarul
ridu!

Sfinta Sofia. La Minai] Cerularie coniL'iFnn actul cardinalului Jn edicte' sinodului local din Constantinu.sAu,
11

bisericii

lui.

Dup aceaata, ci scrie patrlarPetru de Antiohj* penrtru a

poziia sa de Roma ruptura dintre Roma i Bizan K are originea n Sinodul sE al W-lea ecumenic fafl) l se mir cum fele trei vechi patriarhat oricnLflle (Alexandria, Antlohia i ferusallm) menin comuniunea cu Ro

lif.i

fa

Convocat la 4 mal :>U ,fu iviiiv. papa Grigorc al X-lea (1271 127ti) Conciliul de la Lvon (al Vl-lea sinod general inut in Occident, al 11-Iea de U Lyon) s-a bucurat de contribuia unor mari teologi cato"<-E Albert cel Mare, Torna de Aquino i Bon aventura care intr-adevar formau apogeul culturii eoiogke medievale (papa Paul vi). Delegaii greci, pentru prima oara ia un conciliu n Occident au acceptat decretul dogmatic Fideli C*ra susinea ta Siiniul Duh purcede de la Fat! i de la Fiul ca

Uttinl.

wntro

ei,

dintr-un singur

principiu,

doua

nu din
toate

principii distincte.

Cu

Minai] FaJeoJogul (f 1282) a ratEl'U eat condlut de la Lyon, iar patriarhul loara aJ XI-lea Beccos (1275

vi

novat de

o serie

de erori

dogmatice.
4-a cruciada (12031204), rare printre altele nlocuirea patriarhilor i episcopiior orientali

"i

1232) este favorabil reconcilierii, Hi serica Greac nu a acceptat uni-

eu

latinii,

fn plus,

mpratul n r a

Urmrea
ia

a contribuit agravarea antipatiei rasaritenflor de latini. Cu profanarea bisericilor ortodoxe de ctre laUni, in timpul cruciadei l cu instalarea unui patriarh lai o la Con-

titulari
la

occidentali,

ajutoarele promise de ctre conciliu. Mai mult, politica ea religioasa unionist este tontratarata de o micare imtllatfn condus de

primii

enorm

urmaul su,
(12821328).

Andronlc

al

Il-Iea

fa

Cu tot eecul conciliului de la Lyon, mpraii bteaniai, din raiuni politice, foreazra uniatismuL
sinoadele unionista i um genera] cu metoda de reconciliere i mexic de unire au agravat animozitatea dintre Orient i Occident taj|Ag)& se preconizeaz Lin nou eoncrrnT de unire, convocat de papa Eugen al IV-iea (1431 H47), mal tntu la Basel. transferat apoi n ianuarie 143a la Ferrara la conciliu particip patriarhul ecumatisiuiil
I

1204, starea de shisfiiu era practic Pa pa 1 n a peniu III. care se numea -ivi car al lui lmtos..., rwt fcut nimic penlru ppiedica pe cuceritorii latini sa Comit acest aot de injurie faa de

stimtmufio]

Ue

altfel,

comum^.

>

Rsritene. Dup" ocu prea Cons Lan tinopolului de ctre latini (1204 I2tij) mpraii bizantini, din motive perBisericii

" ntrul
j

menic

Iosif\

doreau reconcilierea cu Biserica Romei. mpratul Mihail al

liii:x\

reprezentani

arh aelor orientale,

al

patriBisericilor
ai
.

\IJMea

Paleologul

{IHSQ

12812)

rsritene, precum i mpratul loan al VUl-lea (1422-1448), rart spera

iW

SlllS\tA

ajutorul unei cruciade lasa tine mpotriva turcilor. In ianuarie 1434) sinodul e transferat Ui Florena. Filiocme dA natere unei apri-

obin

In tr- adevr,

mei t

interpretrile shisnoile in cerc Ari de uniatism sj

ge disput? intre episcopul ortodox Manii de Efes i teologii Latfeii (IofiS de Montemero i Iuan de Torquencurajai de mitropolitul mada) Bcssadon de Niceea. La 6 iulie 14^H este semnat decretul de unire Laetrntur caeliw, n care grecii accepta Fllloque, purgatoriul, Euharistia cu azi i primatul spiritual al episcopului de Roma. In noiembrie 1439, un alt decret de unire este semnat de reprezentanii Bisericii Armene. (Rmd pe rind, Bserk:a Copta in 1442,
r

prozelitism, i mai ales noile dogme din a doua jumtate a secolului al XIX-Lea, care consfineau autoritatea exclusiv a papali taii, vor contribul la fixarea catolicismului r-tr-un sistem confesional pt cart' Orientul nu-1 recepteaz. O serie de papi foreaz un ifl tis mul (cruia de-

Biserica Slriac n
Cijldeeanfl
n

BiserU-u 1445 snt silite bA n-

M45 i

cheie unirea cu Roma). Unirea ncheiata la Ferrara a fost de scurta durata. De fapt Mar cu de Efea organizeaz la Con stan ti no pnl o mare micare de protest contra celor care au semnat unirea. - Uni ai k au fost expulzai si din celelalte ari ortodoxe, Ghenadie Scolariu, cel dinii cdere? Con stm inopatriarh pohilul, reui s convoace un sinod in I4tt4 care a denunat uni re B de la Ferrara.

victime ortodocii din Ucraina n 1585 si cei din TransilPlus al IX-lea in 1700) vajrfft in Orientalienciclica literae ud l^eon 4*1 Xlll-lea, in Frac{]&*ti) Piua (1894). GrutuLutionte* t-lara Rerum Orientalii ai Xl-lea in (1928) si l-ux Veritas" (1931). to. decembrie 1854, Piua a] IX-lea cel 1HG4 SyKapublica in care va
ja
i
:

czuser

bus-ui,

proclam,

fr

consultarea

dup

vreunul sinod, Bula neSabUisa, despre dogma zmislirii neprihnite a Fecioarei Mria. Aceiai papa convoac cel dinii sinnd de la VatU .rin (1B6& 1&?0). care a promulgat dogma jurisdiciei universale i a cu papei infalibile a autoritii care s-a toata micarea de protest in luntrul si in a La-a organizat Noua dogm, pus pe conciliului
,

Epoca de

tln (sec.

XI

polemic grecO-lar sec. XV) nceput eu

,

Filioque, culmidisputa despre nwjiii cu runirovcrsa in jurul doctrinei pdamite despre natura ne-

dez voi trii principiului doctrinei, nu a fost niciodat re* captai de Biserica Rsritean, mal

seama

creat
lor

harului.
1

SfiolttSti*

latini

au artat n mod
rarea dintre
In

Reaciile teologifaa de palarmVn evident <?& sepadfflMSirlt a atins

,

din cauza repercusiunilor el asupra edeziojogiei patristicen I8f>4. papa Leon ui XllI-lea revine asupra uniatismului i 'ifr pet apelul de revenire la scaunul
ales

Apus
n

&watOlte

mod

serios niveluTaogrrt;I.l(

Mu

este vorba,
eiliare

Biserica

Apusean fi,

numai de schimbarea autoritii eoncu autoritatea primaiala, nici de acceptarea unor tradiii necunoscute n Hauri t, ci este vorba de o dezvoltare doctrinar care nu unete treilnlsmul, ci l dezbin A.

m a

roman, 1950, papa Pus

iar
al

noiembrie

XH-lea procla-

dogma tnAlMI la cer cu trupul Fecioarei Mria, in Constituia

v Munif i cen ti ss
i

a postolle

mm*
la

Vatican dec. 190&) adopta la (oct. ]9ti2 SI noiembrie S 4 constituia dogdespre Biserica, Lufrten matica Ge-ntium, n care se repeta doctrtConclliul

al

Il-lea

de

Ei

SHISMA
Vatican I, formulata neternus^ despre supremaia pontifului roman, succesorul
rsa

340

conciliului

Churehcs
Crnturizs,
i

duf/ng
Qxfard,

lhe>

Xl-th

and

Xll-ltt
r*J5&
j

in Paalor
iui

Ciatendan Press,

c^pul vizibil al intre^i Btsarld (nr, 18 i 25) si decretul despre eeumenisrn, UniUicis Re(BntegrtiO, care declara sinPetru,

Gtom&k&i v1. ya; Uiiu^rs-Hy Prfi, Cambrtdtjc, ras-jJBS Henri GrifofeB,, ,Tite Bymttine chusc.ii*. Tu voi Byzajitr'um An ftttratftttitaa t$
I--IH.

Hmay

ol t/

En*;t
-V,

feflftttai

C-vllazdt:

ii-ilv.,

,dT,i|

gurii

Bfeerc

adevrata

Ho mano -Catolica,

este cea celelalte Biserici

Bayies
Den-o

H, Moss,
jr.|;n

Cfcj -d, J!?Gl. p.

de

laSl Ecal

colegiale separate de scaunul apostolic de Roma fiind situate pe riEverse cercuri concentrice
laterale.

C:e^noJtx>p]o.s,

/jyzojvr.'iv

corn uni tai

Wert: J/wo Worjrfs ol ChitwtondQm m m$tf Agcs om/ fie* rtQiaaiJOc. tjjciuid, Hlark !M6,
irrffrt
li,

and

Y.
h

Cotffpar,

Jtf^Mpft. Sfruciur^ *acl&

tia^is

Ianuarie 1064 papii Paul u\ VI -le a vizitea:^ Ierusalimul, unde

In

jj'a/es *(

Cfuwtfej

fes

re/oi/ona

etira

Or/enf
ces

e(

Ctac&fef,

In

ftcvue

de Sricn5fl

cu patriarhul eeumeAicnagoras I. tn toamna aceluiai ,in, conferina panortodox.

se

intlneste

pfctlfif^triQig

et

tlt^nk-iyLq-u^sei,

nii'

meni
Drrtji

dp

sa se nceap pregtirile necesare pentru deschiderea dialogului Icologie <^pe picior de edilitate' cu Biserica roman.
fie

ta

Rhadus dedde

##*

rvc^aiitw eecledoto S (frue ftowari^/jhuw, tn nftev

'' ::

,;

te

VJa^ius Plu-ldas, Pr^uppos;es oituaiuvhlaux pcur un #{$.

l.SS-i

Uiuiitfqup. decembrie, p. l^
tlu^i'jgitfue
et

XXV

{^75),

martie-

In

ajunul
II,

ncheierii
la
7

conciliului
Jitor,

lagt/

papa Paul at Vl-ea, n catedrala SOntul Petru din Roma, i patriarhul Atenagoras, m catedrala patriarhal din I&tanbu], ridic n acelei timp anatema care dura ntre cele doua
dec,

Yiitirvin

QtViQiGm
li-

etfUctk ojtre lEgiise Mthalkue ramalne

( i

tEUe

"PAC,

XXVI
r

D7GJ

p.

2^022;

Bfserld
seri

de

nou
nu

Pju! GautLp:, L n second trite co-flir* ies /alint ttttrtbu& TtttaphylaclQ 4$ Bulgarie* In Tbe^la*, 48 (1977), nr. 23. p. SIGS&i PJorj-e L'Hujtlkr, L*t dlvcrses moc tte tt&plion (iej ctri ii^iquef.

secole.

Cel

doi

de Biserici i dau seama totui ^ acest gest de dreptate si di? ier-

an S rOrthocfOi^j, iti #U* Me^sa*T OrthoduKC, -1f^, m, B2 p, lS-zij

JJHfl/ns
r

T.

M,
In

PnFMiscu,

Gtrjeza

^/

evo^^
r

iftfs-

tare

reciproc

este

suficient

e/f

diferenelor, mai recente, dintre Biserica Rornauo-Catolic l Biserica Ortodoxa^. (Despre sensul
cele vechi
$i

pentru a

pune

capt

cele

VI (1954J, nr 2 a. U3217* Arttmleie -publlrate In rev, p. 0*tOdo*fe f VI f154l, nr. :-3 enOrlftljiEfl,
,

san,

Paltfathu Fot te
Ajil*^](UuIi>,
)

piaWa
p.

f V
Pj

flomrr,

Sn

MttFO7^3.
il r

(ine6j,
|.

jir.

canoni cal
Ui
I
i

ui
t|

shlsmei, v. EHEZII).
.
t j

53.'3-^i5Q

M,

.pan,

Rmurr-d n
p.

T,
i

r<

fch&jrce
doctrinei,

bynatittn,
Parte,
cte

Martin Jugte, La q per cu ti&toriquc ?i

*

Btjdojae,
vo],
I,

sa/4,

ft^'^,
JJttetcttca
.,

^^|i

ijer ff on scrf

ii.m/wt,

41

143&|
p(t\

lMl

ftanafa
?

Dvwnlk*

T.

M. Pn-ppsm,
c<\frz

paUterhifai
fftj?),

Le xvhtitmc
fpntfs.

Pholius

hlstotra

&
j

}&-

'

Patriarhii

Qttentalt

a
f

EdltLans

du

Garf,

Paris, 1950

.kUim,

Stadii Teologice
ttfem,

]93o,

nr
.

2,

p,

567+)
tfe
r

and Byxtmtitm Eccl&tfatliccl SiutffeS, Land (Varionim lV'prkits), Ifl^r Steven Runciman, Th Enstrn Echtam

Plmtlan

SaptfntQ,
1054, ia

fa

vxcoimmieut

ia

10 luJti
ar,
le
1,

Stndli TeoIOglcefr

J9J,

Study ai tha Papauy

nnd thc Easlern

456S, O. Cimfint, By?rM at cuncllde Lyon in Unit^ CrirGUcruH;,

p,
P

:[r*\

SI

N\G OG A
h

]97^

nr.

37,

p,

50741 Constant Ln KU*

ej

Soh/sfno

J
p.

consecinele

pentru

urtJtajir,

ten Bistriii, tn SindSL Teologice;

ft

]o/isB5

724?ae.
=

SINAGOGA

Loc de adunare

a evreilor pentru cult n ziua sabade srbtului (zi de repaus i toare). Spre deosebire de sinagog care se afl in flecare ora, Templul exist numai in Ierusalim, pentru toi iudeii, li sus a intrat i a

Principiul care pune n micare dumnezeule, este harul sinergia ln care nu este un merit, ci se ti ar. Dar Duhul Sftut nu cucerete cu fora nclinarea voinei o mu 'iui. Cci nu nate Duhul o aplecare a voii, l'ar voie, ci pe una voita o

modeleaz pn Ia ndumnezeii (Maxim Mrturisitorul, Rspunsuri

romi, III, p 32). Dimpotriv, sinergia presupune exercitarea libertii personale, un efort voluntar responsabil "Botezul nu ia de la noi continuu

cite

Talasie,

6,

Fitac.

nvat
(Joiin

din Ierusalim a fost construit de regele Solomon nlocui Cor(I Regi ti, 2} pentru a care servea de altar i pe eare
18,
tul,

sinagog 20), Templu]

templu

timpul exodun care se inea Arca Alianei lui (Chivotul) cu Tablele Legii.
poporuli-a purtat
,

in

SINERGIE
lucrare]
la
lui
:

[gr.

svnergeia

con-

rspunsul credinciosului chemarea Duhului Sftt, coopetainica

si

puterea de a ne hotr prin noi nine, ci abia el nu ne druiete libertatea, ca mul fim stpnii silnic i Kr s vrem, de diavolul De aceea, dup star ulm botez, atrn de noi, fie de bun voie n poruncile lui HrisStpmul nostru, in Care ne-; im
libertatea

voinei

to>,

rarea

libera

ntre harul

Dumnezeu i
este un nici un folos

voina
act

omului.

M intui re a
Cci
crarea
sus.

omului Dar nici nriurirea de sus nu n vine peste cel ce nu o primete

chip liber.

fr

nu

sinergetic : vine din lu-

pe calea botezat, l sii celor poruncite de El, fie sS ne aba K lem de la aceasta cale dreapta. ifaptele rele La torcindu-nc prin vrjmaul noytm protivnicul
i

umblm

nriurirea de

diavolul* (Simeon Noul Teolog. Cel Filoc. rom., VI, 225 de capete, 49,
p.
92).

De

amtnrou avem tre-

Mari prini
subliniat
ca,

al

de lucrarea dumnezeomeneasca- (Petru iasca" i de cea Damascrun, nvaturi duhovniceti, ca n Fttoc. rom., voL V, p> 141),

buin
I,

de

spiritualitii au fapt, colaborarea

CU Duhul Sfnt deprindere etic,

nu
ci

este o

simpl

ataarea total

de o pereche de

aripi.

de Dumnezeu, participarea nemijlocit la viaa divina, mbrJi'

Cei ce chipului lui Hrlstos chipul Domnului nu a mbrcat nostru Iisus Hristos, al Omului ceresc l Dumnezeu, peste omul rasimire ional l mintal, cu ntru cunotin, e nc numai sin~ gc i carne. El nu poate primi simirea slavei duhovniceti prin curea
:

fa

Pe de o parte, Dumnezeu" este liber n relaia Sa cu omul, harul Sau nu este supus relaiei- nu poate
deveni posesiunea
alta parte,

voina

de sau puterea na-

capiii

pe

bun

turala a omului nu e capabila prin obin harul, dar ea are n sine

sine

aspiraia
sa

capabil
potriv,
(1

spre Dumnezeu i e coopereze tu harul.

Dumnezeu

celor mndr le

ar
5).

celor

smerii

le

st mhar

Pt.

5,

vint (raiune), precum nici cei orbi din natere nu pot cunoate numai prin cu vint (raiune) lumina soarelui (Simeon Noul Teolog, CzU 225 capete, 53, n Filoc. rom., VI, p. 31).

SINOD
Pe
plan
Istoric

SINOPALITAIE

a\
Lipsita

modelul care demonstreaz o lume nou este posibil prin sinergia dintre Duhul Sffert i oamenii care cred. Totul se realizeaz ald
exista
apostolic

tr

libera

de (pre)tina

lui

Dumnezeu l de capacitatea de a folosi cum se cuvine libertatea nu

poate face ca cineva sa fie vredni:: de &&fct* sau de osind leic. nu mai puin nici puterea Iul Dumnezeu de a dispune Bnguri nu poate s-1 fac pe om vas du cinste ori de necinstei dac nu are, ca zicem aa, ca temei de pronunare a deiiEalel. hotar Irea
;

conlucrarea dintre Apostoli i jmterea Duhului Sfnt {1 Tos. i 5). Apostolii vorbesc de noi i Duhul afett* (Fapte 3, 32), ei iau decizii nrm'i'nd Duhului Slnt <tPrutu-s-u Duhului Sflnt i noun (Fapte 15,
p

prin

28

16,

4).

Petru

in

tolilor,

confirm

cu el. Pavel i de Duhul Sfht

n

c Timotei sfnt oprii s propovduiasc

lui

numele AposDuhul lucreaz

noastr moral, care

n elin fie spre

ru,
Ha.
fl
l

fie

XX
b
li

spre bine (Origen, Filoca23 trad. rom,, p. 442), I,

,

Asia.

sat

Duhul

lsug
n

nu

i-a

lli

o q

Syra^rjn

te

N'oiivnaii
ef
t?
r

mearg
sa
16,
7}.

Ti^olosteit,
(tuns,

Bttfnia,

dar

'iiaUta
IT,

thQtoiqu*
s|

$ij-

cheam
(Fflpte

lucreze

Macedonia Duhul spune lui Filip

tome
T

tr*dttc*r e

nQ\^
3.

Jntm
Paris,

Danx&
19fi7

Las

EdULons
p.

du

Ccrf
\n

sa se apropie

de etiopian (Fapte 8, $3), Succesorii Apostolilor snt urmtori al notri i al Duhului Sfinte
(3

Etii*, X,
]n

*W7
ortodox,
n
r. 1,

&ri*'ffl-

nerili

teofrgta
ftfSttfc

Orto-

tloxk^

Vin

p<

2E> 19,
|r]V.

Tes.

1,

6).

SINOD

SINODALITATE
;

Dar
ete

mal impresionant fapt modul de a tri al comunitcel

ilor

apostolice.

Ierusalim

Toi cretinii din formeaz o singura ini,

E ca o nou uman, freasc la se am socialii, deoarece ei se orup nu fiumaj de pred rrea ouvntului l
un singur suflei.
existena
1

mi

sinod os, lat. concillum, sinod] adunarea episcopilor unei Biserici locale (sinod tocai), sau a eplscopilor Bisericii universale (sinod ecumenic) care are autoril.jd.sa de a lua decizii cu privire la nvtura, morala,
cii,

de rugciune, ci si de slujirea Buneilor .i de dreptate. De asemenea. Ifcus n -a.

c"

c
i
_

disciplina ^i misiunea BiseriUnii canonitl au ems opinia

ngduit

s
:

se

spun"

sinodul ecu menit: nu este o instituie ce ine de natura Bisericii i deci nu are caracter permanent
obligatoriu.

Dumnezeu nu are compasiune pennj oameni. Dumnezeu iubete oamenii ca pe i-opii Si iubeam
r. e

cu dragoste printeasc, cu iubire l.ra de margini. fost pentru el Ca unu! care ridic jugul de pe grumazii lor plecam ctre el

Am

s-i

hrneam
voina
lucra

(Oscei

11, 4).

"Nici

noastr

poate

fr

Dumnezeu, dar nici Dumne^u nu ne poate sili devenim mai buni, dac nu colaborm

liber nu (pre)tiinn Uii (prejtinu lui

se

aci la bine.

Dar

nici

voina noas-

In fond, raportul dintre Biseric sinodal ecu meni o se restrfnge la unele chestiuni eseniale, cum ar fl dac sinodul este o instituie care are o qjjtorjBite canoni in sine i deci decMile sale dogmatice sn valide ca atare n acest caa receptarea este numai un act ta care Biserica asimileaz, interpreteaz i dezvolt hotrrlle sinodale, Dac sinodul este dependent de acceptarea Bisericii, arunci hotar fri le sale devin valabile dirp verificarea lor de ctre Biserica, ntru cit in ta-

352

SINOD

SINOPALIT^TB

llbilitatea

sinodului depinde de InBisericii

me

de

unii

canoniti
aici s-a tras

ortodoci

failibilitatea

In

legii

tur eu

invers. liceste probleme, ash

l nu

tzi se face a deosebire, uneori prea net, intre teologia greaca {P. Trembetas), care ar recunoate o autoritate in sine a sinoadelar ecumenice

concluzia de ctre teologii romano-eatolici doctrina Bisericii n-a depins de sinodul este doar una xinoade, din modalitile prin care se expriBiserica, aceasta puind ex&ta
(L. Stan).

De

a hotririLor dogmatice,

teolo-

si

fr
t

ele.

gia au-zis slavo fil {S. Bulgakuv. N\ A fu misiei), care, sub influena erleziologiei Iul A. Homiacov, ar fi

Chiar dac, din punot de vedere

istoric,

aceasta

opinie poate

exagerai importana receptrii si* nodului de ctre Biseric, Unii susin, pentru teologia greac moderconciliu autoritatea unul na, n ar depinde de acceptarea Biserldeoarece sinodul reprezinte un oficiu de nvtur, un magiferiu care poseda" acea charisma veritaAnaliznd procesul prin care tis-. ^noadele primului mileniu crefin caracter ecumenic, au primit un acetia ar atfj n unele cazuri sinoadele au pretins autoritate absoluta chiur nainte de acceptarea Bialte cazuri, de-abia sericii, iar n dup receptarea de ctre Biserica universal deciziile unui sinod au devenit norme pentru credin.

- 1 _

credina ceptata totui sinodul ecumenic n-a fost o simpl instituie preluata de la autoritile corespuns cu ti Laice si care n-nr nsi natura ei. Biserica u lucrat chip sinodal de la nceput i in faptul acesta corespunde cu nsi fiina ei de comuniune de credin. In acest sens, sinodul ente nu numai o expresie a Bisericii, ci o instituie care corespunde structurii Bisericii.
de

acBisericii
t'i

organism

con ci Mar.

Pe de

alta

|i,irte.

Biserica

universal

arc

structur

adic ea se sinodal, constituie ca o comuniune soborniceasc de comuniti locale. Locul

structura Bisericii reiese n mod evident numai dac^ se are in vedere baza sacramental a modalitii. Dac principiului numai sub nodul este considerat aspect canonic, atunci se poate vorsinodului In

In general, sinoadele ecumenice S-au interpretat ele nsele ca vocea legitim a Bisericii, iar receptarea de cAtre Biseric, de lor formal aceea rine nu a acceptat, hotrlriie unui sinod nu a fost considerat or-

(De istorici catolici todox. Unii pufcea^ donu s-ar Vrtes) susin vedi c vreun sinod ecumenic a fost corectat de Biseric sau de un alt sinod, de aceea teo^^f 'catolic susine ca un sinod fflBP ecumenic chiar nainte de receptarea Biseril n acest sens s-a ctat ca cii

nepermanent i caracterul neobligatoriii al acestuia. Dar sinodul trebuie pus n legtur cu sacramentali tatea Bisericii i de aceea el trebuie considerat ca o instituie
bi

de

a Bisericii. sinodala a Bisericii se Structura observ mai ales n actui hirotnnrii episcopale, cnd noul episcop face

autentic

i permanent

IV -le a ecumcnit: de ia Calcedon (451), De asemenea, unii :m exagerat caracterul ne-

exemplu Sinodul

ai

mrturisirea de credina n faa unui sobor de episcopi i este consacrat n funcie de mal muli epscopl care se
potr.

mprtesc

din acelei

per manent l neobligatoriu al sinoadelor ecumenice, caracter ce a fost scos n evidena in ultima vre-

Sinoadele ecumenice au autoritate n materie de credin l aceasta episcopatul provine din faptul

MNOD
posed
chestiuni

SINODALII' ATE

3S3

autoritatea

de

a
el

nva

exerhariamfl n acord cu cita aceasta contiina Bisericii. In acest sens sg poate observa o convergena intre sinod i Biseric, in senatul unei condiionri a autoritii deciziilor nfaiibilitUt sj eonEJMQale de

de doctrin^ iar

nsul

iiscricii.

Pe de o parte, auLorRatea de a nva in Biseric episcopul a primi t-o de la llristos, prin actul hiroLnvatuure, deci i toniei. Funcia
puterea de a lua notari ri cu caracare o oricine sacrater doctrinar,

mental.
tentai.

epist-op^tul exercita aceasta slujire in mod

Desigur

il

universala n modul ei divers de inexperiena. Sinodul terpretare i constituie i o confruntare: a tuturor modurilor de exprimare a revelaiei, in scopul de a s labili cadin rat terul unitar al acesteia. acest motiv xi nodul are nevoie de receptarea hot rarilor sale de ntregul corp ai Bisericii. Prin receptare se nelege procesul prin care corpul Bisericii soborniceti constata c sinodul ecumenic a mrfurlsk credini! transmisii de Apostoli. De fapt. Biserica este consultata ath nainte de inerea sinodului, cit i in timpul sino-

Qr

dului, iar episcopii sinodali au

sem-

cutn unitatea trupului deoai n unitatea membrelor rece funcia specifica a unui membru este in acelai -timp o funcie ti io t n treg ului trup co muna

Dup

hbttfrue sinodului cu contiele exprima credina Biseina

nat

ricii

de
ii

totdeauna

si

de pretutin-

deni.
1
1

njrilo

sinocrdetor

ecumenice

unitatea

Uisericii
di'

soborniceti

st fi in

pamuniunea

credin

sacra-

mentiua a Bisericilor locale. Astfel. are puterea i sinodul ecumenic formula cu autoritate dreptul de a credina Bisericii i el reprezint o expresie nu numai a naturii sacramentale u episcopatului, ci i a colegiali iaii episcopale i' ecleztale. Pe de alt parte, sinodul ecumenic nu este o autoritate n afara de
constituie glasul Biv rfeii soborniceti l deci hotrte ex consensu eccleslae>*. n sinnd,
Bisericii,
ei

receptarea Bisericii ntregi, d eon rece obiectul definiiilor doctrinare preocupa ntreaga

au nevoie

de

contiina
In

a Bisericii,
ei

fiind

vmhade

mrturisirea

de credina,

concret, criteriul receptri! unui sinod ca ecumenic a fost continuitatea noului sinod cu sinoadele an teri arc Hi se dea adic a

mod

constatat e h mriri Ic noului Unod slnt n consens cu Tradiia apostolic,

el

aa cum

ceasta

episcopul
Hristos,
ct

reprezint

m.i

numai pe

Biserica sa local, teu reprezint pe Hristos n msura in fidel trupului Lui care el rni ine tain ir, manifestat in Biserica locali slujeasc ca h care este trimis

rma

al

Sinodul ment de afirmare

Bisericii, a

apostoli lor. ecumenic este

de contiina Bisericii exprimata de sinoadele ecumenice Aceast constatare se anterioare. face in cadrul viitorului xinod ecumenic. Un sinod ecumenic, nainte de a decide asupra cficstlunUor doctrinare puse i^^JjpScuie, confirma anterioare, sijiaadelor" hotrriLc continuitatea aseaindu-se astfel in
'

pstrat i cum a fost

este

un

mo-

acestora,

a universalitii
ei
in

unitii

diversitate.

sobornicesc al sinodului fiecare provine tocmai din fript uL Biseric Local confirma unitatea
Spiritul

n-a fost o simpla repetare a sinoadelor- anterioare, ci i o dezvoltare a Lor. Un sinod ecumenic nu schimba definidar aduce iile sinoadelor vechi,

Dar un sinod ecumenic

DJ^IrtiAr 00 Tjltig]a

A Z

cdL

\u,i

SINOD
nou,

5INODALITAT1:

care mbogete aceste definiii. Mai mult, sinoadele anterioare se pot nelege intr-un prin sens nou, Intr-o lumin De piJda, deciziile sinodului nou. for mu In .hri sta logic a sinodului IV e mai bine neleasei daca se ine seama de hotaririle privind dogma hristulgicu a * in Dadelor V i VI.

ceva

ceva

Dac

nou

sensul geografic, imperial" al Bisericii, atunci e necesar si consensul Bisericii Apusene, Dar din punct de vedere eelese

pstreaz

confirmarea Bisericii Apusene nu m Li e necesar nai deoarece Ortodoxia pretinde este Biserica
zioJogic,

adevrat.
urmare, receptarea de ctre Biserica Apuseana a constituit, un criteriu pentru toate ai-noudele ecumenice, dEir aceasta a provenit din
Prin
orice sinod trebuie fie acceptat de ctre toate prile Bisericii Universale, inclusiv de Biserica Romei. Dar n Rsrit are O mai mare importana autoritatea
faptul

Astfel, un sinod ecumenic aduce o nouri nelegere a smoadelor

anterioare, cu tare se ai la In continuitate de credini.

legtura cu posibilitatea unui

.nod

nou

ecumenic, unii teologi ortodoci (John Mcyendort'f) slntde se cvtee folopr ere efi ar trebui cu ecumenic sirea cuvintului sensul su din trecut. Trebuie fi

s
i-

adevrului
tea

formulat decit a Ut Ori ac;ire instituiei formule; l

este

edesiologtc al termenului, potrivit cruia Biserica exprime credina Ortodox poate fie ;j[Jevi'ipat ntr-un sinod tYira necesara participarea expres a Bise
Ea

revin

sensul

Pruhlema aiTumdctor ecumenice

deci
lui

aceea a coninutului
revelat
si

adevruai

Punctul
teologiei

exprimat n dogme, de vedere cunoscut

sericii

Apusene

prerea
susine

acest xinodacestuia tizi nu se mai poate teza Cfi un &inod ecumenic

la

Dup

posed o infailibilitate legal automat, deoarece nu exist criterii care sa asigure n mod mecanic infalibilitatea
ta tea

romano-oatolice este e aprobarea unui sinod de ctre papa constituie criteriul decisiv al ecumenirili acelui sinod Daca papa nu -l accept, nodul nu este ecu* mente.
.

sinoadelor.

sinoadelor a c' adimuJt vreme n sens geografi era dependent de reprezentarea -imperiul ntreg Bisericilor din roman n cadrul nudului. Potrivit acestei concepii un sinod era conntruct represiderat ecumenic zenta Biserica imperiului. Dar astzi nu se mal poate aplica acest criteriu. Pe de alta parte<^MBu ecumamenic nu este singura farsa Biserica gi steriu tul Bisericii, fiindc se poate exprima i pe alte ci, Dat liVnd faptul a existat o identitate ntre Biserica i imperiu, receptarea unui sinod de ctre Biserica Romei constituia un criteriu decisiv pentru ecumenic Hat ea unui sirutd.

Ecu meri leifost in oi cas

f

Bibliografie:
helas,

Panaii^ill.s
cto

N\ d*

Tre*si-

OoqmQtiquc
vqI.
2,

i'Fgifss

Qrlliot)'

r.ulhol!qu,
tagTiv ol
p,

^lUOBS

ClwveDffJftn

Dpscleerie
j

Bmuwr,
Pro/.
L.

Hruge, 1931,
Stan,
q

3S1 3^7

l'r,

*recF>pUn*
Sinomh-Jfit

de

rlre Bl&ctic
Tu

UottUtlQT
TflOtO.

fufrtfljcfl,
[IflGStf,

sStmSi]
fi,

gcw.
I

XVH

ur

p>

rrc

Duprcy.
Chutc.h

Tttc
tn

Synotiieal

30540 Stmctuw
iu.

(tt

Ufc
L

haaU-tn

TtwQiogy,

:i

Ojic In Cbrity VQl VII, in\ 23, W'7\. " Samuci Ca) Ct<jfn-c.(i\v 182 p, mm Wft.'e/J CouncJis nfc eanwtical Ntevcv. VaMceii Uf Sa The Greelt fo
1

OruiiMltix
mg,
2,

Tlienkigic-iil

K*'Vk\".
p.

Fall.

I9S?,

WIWi
dJ

voi,

>W,
JfHn
xafl*

Mpyflitdortf,
/ ?
tn

Whn

Js

aa

Br.u

,,. ai

vn|, i'CnuiiiUlN o:id Hu<

Eainu'iilcHl

Moverneni,

Wsrid

Cearn

Ouirdtm

SINOD ECUMENIC
SlutfK
5,

sss

Geneva
Jtr.

ISG8

S[&nttJ*.
Twl<?flict*
i

are are

coninut doctrinal

Walu/ft MtMtetttti;

In Studii
p,

(r'Orcs

de credina
canon,
care
Nici

finisa),

XXiX
C.
pcffiirt

|jM77).

B 10,

865S
in

fe*n

un

caracter

disciplinar.

CusoMfl,
tr

Sinoadele

n-amcnlce
Rls&riclt,
nf.

ea

cx*

unlvvriamat

Stu-

dii

Teologice*,
j

X.X
K,

JEJ67),

23

KflittitCBi'

AHvfca'los,

t2, p. 3Le Cbncttr.;

convocarea de ctre mprat, aid reprezentarea ecumenica, nici semntura episcopii or pe actele &tniuitli:ior

nu tf;ir;mtcaz
a credinei

Vhe, VI Ic ei VJ/f-e, In vflj, jiLi' c;gtic11ii ci ks condiea, Eriltscnij. d Chev&tog&e ct du Cerlf 1SGQ,
OtUJB*n^ruu
V-4.,
p,

trinsec
crezului.

lll

123

Inan

I.

RmureuHU.
Ja

S/norfu^

pj

U-h-tt

wunurfliG

tte

Consemn opoJ
/3aiuj

Deciziile menice nu constituie un criteriu extern al doctrinei, deoarece nici O autoritate exterioara" nu poate im-

ortodoxia inexprimate, a sinoadelor ecu-

Gfflj,

invd|0u7a
Simbolul
Tunl-i^iTf:,,

despre

DuA
nf,

?/

pune adevrul credinei. De aceea,

ele

fi^scNtd.

CQmttmttnDpHton,

in

trebuie

fie

SludEI
t^r

XXI
iin
In
t

{1009},

5B,
&i-

receptate

^12?Sflfif

D,juLi|

WtHin,

miiorlanjtt
sec,
.'7

nwtiUdot
urctfflien

rsritene
Dflotfoxtei,

pertftj

ifVB&p,

75

104

Danie
13

uGrtodnxia* n. Clnbotca f/ij*.

r

de contiina Bisericii, Tradiia orientala recunoate apte aitioade cu caracter ecumenic-, Entre care a-au inut alte numeroase
sinotide

confirmate

HprtQ
ciaikin

locale sau regionale. Sinoa:

eO\sillaritU
ut,
4/lftift,

ortftddxp,
1

Ortu-

p,

dele ecumenice slnt

1) Si nodul

123,

de

ta

iViceea,

SINOD ECUMENIC
nikl
si nori os,
lai.

[gr.

nikmrme*

Mic (mai Iunie

mpratul (274 3 37)
la
i

325;,

Asia convocat de
In

conrilium = adunare de eplscopi, care reprezint ntreaga Biseric] Fortria colegial n care se exprima episcopatul universal n materie de doctrina i de disciplin. Cu toate c ep ta] pul are o destinaie locala determinat, el are o rspundere colegial in pro:

Constantin
n biserica

cel

Mare

ptatului sau,

general ale Bisericii, In perioada dinainte de Sh iarn" (1054)< caracterul ecumenic k\ unui sinod este dat de prez&fia i de reprezentarea episcopatului din ntregul imperiu, Sinod ecumenic nseamn adunarea episcopii or din imperiu. Tn acest sens, reprezentarea scaunului de Ronm [dieceza Italiei) era necesara. Des convocate de mprai, sinoadele ecumenice nu constituie o instituie
blemele

de interes

care iau pai- Le c-:3lS prini, episcop din tot Imperiul inclusiv reprezentanii papei Silvestru I (314335). preoii Vlt l Vincent. Dintre episcopii occidentali, se remarca Hoslus de Cordoba (Spania), od care fusese trimis de mprat la Alexandria pentru a restabili pacea

imperiala actele siEi semneaz nodale, tar sa voteze sau Influ-

eneze

lsnd episcop* lor autonomie deplin n dezbateri. In

deciziile,

sinoadelor trebuie isca o distincie intre dogma,

deciziile

se

care

Scopul sinoformularea explicit a credinei despre Sfnta Treime, n opoziie eu nvtura preotului erudit Arie (cm. 25fi 3Jf> din Alexandria, care susinea Fiul nu este identic dup fire eu Tatl, fiind subpxdyhat Acestuia ca o creatur oe^frain superior a Tatlui. Sub Influena sfinUdui Atanasie, diacon de Alexandria, sinodul a FirDumneaeu-Fiul este de o fiin (homoousios) cu D u rimeze uTatl. Dumnezeu -Unul, Care are o singura fire, exist ca Treime, cele postasem avlnd fiecare protrei prieti unice, personale. Crezul de
Egiptului.
;

In

Biserica dului este

..

c
i

&H
lu

SINOD ECUMENIC

Nkeea devine curnd punctul de

al

referina

ortoin trejii tradiii postedoxe, In special al sinoadelor Exista prerea ea celelalte rioare.

doctrina n bir ia apoi de teologia capadodefti, trinitar a pr in fi lor Vasile, Grlgorie de Nai; ian a i Grlqorie de Nyssa, care au impus cu
autoritate formula:

MiiOade nu slnt altceva dect confirmarea t explicarea ortodxiel de la Ni cec a. De nltfel ainoadele ulterioare ncep cu rostirea Simbolului de la Nlcecu, Actele sinodului nu s-au pstrat, dar Eusebiu al CezaViM Constantini) face o (n reii descriere pe larg a dezbaterilor. Sinodul promulg* 2B de canoane, rare prevd, printre altele, srbtoin zi de Duminic, rire n Pastelul dur nu in acelai timp eu pastele organizarea Bisericii dup iudaic provinciile administrative ale im;

Una l acerai
trei

lire

dumnezeiasca

j'n

Persoane^
!

i adaug

articolele privitoare
1',-ir.i

Duhul Sfnt Tmpoldva lui Macedonie, dcei 150 de prini, s foloseasc

homoousios,
tachinat

Duhul

este

preun

cu Tatl i respinge apolinarlsmul, n expresia de ta Duhni Sfnt si din Fecioara Marian, Simbolul din 3 Bl va deveni crezul ci asie, ecumenic, a| Bisericii
cretine, El va

afirma i slvit mcu Fiul >>. Sinodul

ptrunde

n liturghie

periului
pala.

prezena
in

litur^hisitori

episcopi hirotonia episcoii

trei

confirmat de toate sinoadele sub denumirea de crez niceoconstantlnopoHlan. In canonul 3 sinodul fixeaz ordinea celor

siva

fi

ulterioare

Con.Htantinopol (mai iulie 381) este convocat de mpratul Teodosle (37^ :W!i), frlni consultarea pupei Dama* I 2B7)i cu intenia de w pune capt controversei ariene, care a continuat l dupii Sinodul de la Ntreea,
2)

Sinodul de

la

cinci

patriarhale,

(inind

scama

.de

(^

politic a vremii. Roma se bucura de o preeminena de onoare, iar Constant inopolul ocup locul doi, iivmd privilegii equlc <'u {(cetatea Imperiala^, Roma. situaia

datorit sprijinului dai de chiar imsemiurlenlkir Constantin pratul (mpratul exileaz pe sfintul AtanaMC la Treve) i mai ales perUi succedrii fa re secuiei pe Cnnntantta (3S&~ Constantin 981), sora lui Constantin, Constant

Sinodul de In Efes fi un te iulie 431) este convocat de mpratul Teodosie al II -Ic a (40tf430),, cu scopul de a clarifica disputa dintre
3)

Nestorie

(+4.11

),

episcop

k" t'oiihtan-

Valenft

(tS78)

declaneaz

mpotriva ortodocilor de la 'Niceea. Sinvid este chemat, s se pronune n legtur cu dou erezii .ale timpului cea susinuta JjJ^eedonJe, episcop de Constant mq^l **i care nega deplina dumnezeire a Duhului este o creatura n Sfnt, sptmnd Teiului i cea a Lui ApoBnarfe, episcop de Siria, care nega prezena sui'letulni raional (sau spiritul) n Hrfsrtoft, acesta fiind nlocuit cu Cuvntul. Sinodul reia doctrina de la Niteea asupra Sfinte! Treimi
:

tinopol (in 428), i Chirii ai Alexandriei fiind (412 .444 ) [acesta nepotul patriarhului TeofiL (385 412), cel care a manevrat depunerea i exilul sfnt ului Ioan Gura de Aur (t 407)], Nea tor le apare ca Ion datorul unei noi erezii potrivit creia ejciat persoane uislincte de aceea ntrupat n Cuvntul
-

dou

Fecioara

Mria nu

poate

fi

numit
ci

numai ::nsctoare de Hriatos'*. La insistena lui Chirii, sinodul {153 de eplscopl) de Unete doctrina despre unirea celor dou firi in persoana doctrina st unic a Cuvntului Nasc loadespre Fecioara Mria

Nsctoare de Dumnezeu*,

SLAVA
Luntrii,

MU
Biserica

lEKlp
ele

Llviu

SlM.i.

Pt$r
i^iiUiUx
i

*/*
s<-

zelnd-o.
si,

acapt

"pitrou-

cx^te*

c&Iiq

Bl&tlctl a
In

WJtutvioi

i-futiiunh-s.

SLudii ToltiflIc#,
r,

XV|]

(J8S5),

w,

78.

itttnronu,

O,

Batant J Ojn demna f ea JuJ

]n
2,

385401 ecumenic tte

p.

Rtti?

doua venire plina de ulav& a Domnului (1 Tes. 4, 17). Creti5tatta pe nii primesc slava Fiului
a
:

iu

Afie*

Simbolul nl-

care Mi -ai dat-o dat-o lor ca

;

Mic, Pariu te am tic una, precum i

t

ceeun,
ut.
I

Studii Teologice,
p,

XXJX

(l77|.

1580.
[gr,

Noi una sintem- (In 17, 22). Slava este strlucirea Duhului Sfint in suurce cretinilor, chemai Cor. 3, S), din slav n slav* (II pinu ce vor deveni oglinzi perfecte ale sfineniei lui Dumnezeu, In literatura de spiritualitate din se colul al XlV-lea, slava este lumidumnezeiesc, iradierea na harului energiilor divine ne create, rare 8-3
netele
n trupul Iul Hristos. Lumina tabc-Ke nu este o vedere a firii dumnezeieti, ci a ala* rci firii Lui, Slava nu eate natura

doxa, lat, gloria ] stare de mrire sau de glorificare umane i a creaiei, n s firii mpria lui Dumnezeu, cu care "Cci alini 1 se mbrac de aici vini intru Omului va [Iul i atunci va Tatlui slava fiecruia dup faptele rit] lAti bisens ale* (MaL-i Hi, 27). In sau manifestarea blic, slavo este

SLAVA

Su

ani tai pe

Tabor

prezena concret
,ii

a
2tS).

Iul

Dumnezeu
Dumnezeu

creaie

(Iez.

1,

Seninele evilui

dente ale prezenei

se

nu numai in p mint ui plin de slava (Ps. 103. 25), ci l n simbolurile din templul lui Solnmon l

vd

dumnezeiasca', ci raza dumnezei ri. Aadar, na dat i firii omeneti sfcnfl dumnezerii, dar nu firea. Alteste natura lui Dumnezeu i altceva este slava Lui, dei sjtit nedesprite intre ele (Grigorie Palama, Despre sinta lumin, 15, n Klomln ram., voi. VII, p. 283). n
i.va

in

revelaiile

profetice.
n

Itiata

vede

jflcun
tiare

Treimii
striga
:

vocea serafimilor t&tttii, Simt, Sfnl este

tot
3).

Domnul Savact, plin este mntul de mrirea Lui (ti.

i-'-;tc

p-

teoria

sa

despre

Slava

oglindirea

chipului
cdere,

Iul

Dum-

Bulgakov susine dumnezeire exist;! sophia^,

gofiologle, n wsfsSa

n-

S.

nezeu n om, lumina rare a nvluit

trupul nainte de toi au ru El
L

pctuit i Dumnezeu (Rom.

Fiiniic^ snt lipsii de sln3,

23).

De

elepciunea, care ar fi o diferit de a posta suri lor* Sophia dumnezeirea este ousiu revelat, subzistenta, ele fiind Identice onto^
realitate
i

uceen,

mm tui re;
l
1

-hi pul ui

este rcafatorhiclrefl slavei primului om, zidit

i

lumii o realitate care pornete' din El (panenthelogic.

DumneKeuda'

de mjinik. lui Dumnezeu. Cel nelepi vor moteni slava (Pilde 3, 35}.
In

ism).

Noul Testament, sfntul

lemn

Evanghelistul reia tema xlavei Dumnezeu (In 13, 31), zute a Iul care este unita cu lsus Hristos dupi3 Ipostas 5lue$te-M pe Mine, Tat, la Tine, cu slava pe care am
:

v-

nainte de a fi lumea (In 17, 5), Slava este lumina i potaului, care ptrunde firea

avut o la Tine mal

Slava este jj* realitate eshatolonemuritoare, gle nepflpWiH-e v lui fiind nsui mediul mpriei Dumnezeu viitoare (Apoc. 21, 23). Dar ea este vzut i gustat de sfini inc de aici. Acesta este sensul ndemnului de a <tslviv> pe Dumnezeu, adic a recunoate i a mr-*
tur! si

prezena Sa concret i leg-

omeneasca a

lui

Hristos indumne-

tura Sa nemijlocit cu fpturile Saj le, n ruteriune, doxologe i mul

SINOD ECUMENIC
despre cele
!n

359

diacutiile
fn

dou voine

Hriitos,

aceste condiii. Orto-

doxia este
tiriului,

aprat, cu preul mar-

de papa Martin I (f (ii55 in exil in Crimeea) si de sfntul Maxim Mrturisitorul Sinadid, n prezena mpratului l a legailor papei pe Agathon (67 8 81), condamn rghiei respinge scrisurile- LuiHonorius ctre Serghie, acuzndu-l de a monotelit Sinodul recunoate, n ;i acord cu nvtura pr in ii or >?, in Hrstoa exist dou voine naturale i doua lucrri natura Le, firea omeneasc avnd voina ei proprie, parc se supune de bunvoie voinei ndumnezeieti fiind pe deplin rezumat dumnezeita, Snodtd face un al dogmelor promulgate de sinoadele a precedene, un Tei de redefinire lui doctrinei despre persoana Fiului
.

drept idololatre. mpratul numete un patriarh iconoclast iar mpotriva pa(731741) pei Grigorie al IlI-lea
ral,

considernd

aceasta

-fi

care excomunicase pe iconoclati* trece sub jurisdicia Conatantino polului provincia 11 ariei. Succesorul Cons/tantin al Y-lea Co pron im su,
(741 la

775).

convoac un sinod
care

n 754

Constantin opol,

condamn,',

cultul icoanelor i excomunica anti-iconoclatii, inclusiv boi

Io an

pe pe

Damaschinul, aprtorul cel mai aprig al venerrii icoanelor. mprteasa Ir in a cu sprijinul patriarhului Tarasie i cu acordul papei Adrian I (771795), convoac un alt xinnd. tot la Niceea (35 de prini) sinod care anuleaz deciziile celui din 77)4 i c;ire formuleaz tura obiectul venerrii este persoana reprezentat pe icoan, frnd o distincie intre adorare (la treia) care este rezervat numai Iui Dumnezeu cinstire (proskynesis) ce se cuvine sfinilor (v. ICOANA). Sinvdui n-a fost acceptat de ctre BiseCarol cel ricile din Imperiul lui Frana, Spania). Mare (Germania, i Sinodul de Ia Francfurt (794) Crile caroline se pronun mpotriva cultului icoanelor. Cu toat opoziia patriarhului Nichifor, a Iul Teodor Studitul i a clugrilor in general, 1 con oct as mul. persist datorit persecuiei declanate de mpraii bizantini De abia
k

nv-

Dumnezeu
Deoarece sinoadele din 553 6B0 -681 nu s-au ocupat cu probleme disciplinare. mpratul Justlnan convoac n BD2, n aceeai sal a palatului fin trullo), un sinod general u scopul de decreta canoane, in completarea celor dou concilii pre.

i ai aselea (de denumirea de s\fnoduS qunlunde sexius). Sinodul confirma canonul 23 de la Calcedon, se pronun pentru c&toria preoilor nainte de hicedente, al cincilea
rotonie,
Bisericii

critic

unele obiceiuri

ele

Apusene, stabilind mprtirea sub ambele forme (pine

vin)
si

folosirea

pinii

dospite

(ar-

sub mprteasa Teodora cultul

coanelor a fost
restabilit.
5-a,

i-

ta*) Ia
7)

Euharistie,

(842), fapt

de jViceea (septembrieoctombrie mprteasa. 7fl7) este convocat de Irina (780700), regenta lui Continui in al Vl-iea (771797), pentru a se pronuna In legtur cu cultul
icoanelor.

Al doilea sinod ecumenic

n aminUreAjqjtiia

btoarea flHRfoxiei, n

srDumiprima
instituit

nic

a postului Pastel u. Iconoclasmul este ultima erezie care a fcut obiectul unui sdno-d ecumenic.

Biserica

Ortodox recunoate nu-

(717-741.) prin care interzice cultul icoanelor i reprezentarea picturala in gene-

Isaurul Leon al IlI-te public un edfct in 727,

mai apte sinoade ecumenice. Este adevrat ca un sinod inut la Constani nopol (B79 &80J, la care particip legaii papei Ioan al VUI-lea

'.Ititt

SINOD ECUMENIC

restaureze comuniunea dintre Orient l Occident, att de mult zdruncinata dacen ori im iiirhiiri ji^ipilcjt i;U-

(672982), ncearc

ceea

unirea
obiectul

Bisericilor

trebuie

s
/<!<

fac

unui cord ecumenic,

IpnflUlisv
K-Jt-fllrte,

UibJ(ucjrdle:
McjiuflifenteJ*

.1

L'i

uierai de
apel.

orientali

era

instana de
Fotte
nlo-

ctontaj/c

simhniin?

Sinodul recunoate pe
cu patriarh (roite Ignat ie n 65 H, dar
s]

(820 891)
cuise

pe fost recunoscut de

mi

a
I

papa NicoJae

in <j:i etfte), ctt, 2-A, Gr a*, 1963] PW'1% &CWfl i Hnry Vv'ace, Njfcene nud post-Ntrr\ ..[XO Fathnrs. Secnd serii g, voi, XI V
fHxvrtcil

Qrlaiiaxi*

sobornivc-il

fusese apoi condamnat de sinodul din Constant inopoi (B&J S 70), convocat de Vaslfe L Macedoneanul (867 -8*5) la rndul, su, critieind Fotle depusese pe pap, aspru activitate; misionari io r cato-

(853 Bt>7)

Spven
Uifcdna,

Iicqjm--ji1(cit

CcitaJcLls),

New
I.

Yotfc,

ChorJrs Scrlbnflf's Son?,

tfioto

1^I6j

QrUz de
Edilii:^
1

Consldzilj'nDpk.
(tfl.

de J/Ororile, Paris, fflfl3 C&nci^es Oecufi^ni^cics,

Jffttotfe

suEj

d,roi:^R

Gams Dumei j^h

ci

P.

Th,

Cn filai.
de

ZpNtK

lici

in Bulgaria

Crsi

populaie

Chnlc&tioinc, EdUlnn*

l'Drajito,

fusese
,

convertiii de Bizan n 864 pe care ii acuz de erezit. Si-

Paris,

1W2
i'tl,

Ccnri'j/iJf^r

OtfiTrrrwrtfrQji.iH

Pwf*tv
s
.1
1

IU-** pn.l+Urflt
fie lU|lnie,
"
i"

d>
r
. .

Isl-lutd

p
Ch.
r.'.i

nodul se pronuna mpotriva adao-

Stranie
h-ri-ic

Italogna,
-1 1
. .1

lOTSi
1

l recunoate egalitatea dintre Roma i Constant in 0pol, desigur Roma avind ntiietate,
sului FilEoque=:

II.

1
1

ff.-i-

cl!c$,

Turis,

]9G7 l$27

& volum':; Ff alt*

CotWi/e (te A'. du Seull, Pwls,
1

c5s

Dvorn^r, Histoirn
u

efes

Unii susin sinod ca cestui

ciliere

recunoaterea
sinod

a-

l6c

Vitttoan,

Edili mi

de

de o mare practic vederea reducerii sftsmei. Punctul de plecare al shismei clin 1H54 se afla n tendina papilor de a aeza Orientul sub autoar n
fi

reconvaioare

[$6

HamJlraT

fclvltttos.

Im

rJQJin

,j

V-e, VJ-, VJI-e, et Vftf-tf, in vul. mLp Candk' ftl fel Conclles, Ecl. Ed du Ceti, Pa Cl^avci' iij.in
fp. nr'f:umfrnl4jue

ritatea lor directa, klsind rsriteniior Impresia ca autonomia lor esle contestat. Din punct de vedere, teologic, separarea a Fost provocaii de ^Flitocuie", cum anat pairi Eirhul

L-n-oo, teem, j* p; f.onvoko un Ecum-nicvit Councilt, n OI* L p. 2^3,1? (J969), ttri akonie, IV

ni

Ir23j

It

pe*tftrfe

sq

Arhlep. Methotftos Wbirj**, The

PeWOn

0^

Jc3U5
Aridli

CiiJ-Jjl

in

fru-

Dee^^onj aMfie IcU6*aitril

mertlcraJ

Cnarif^s,

Primi nq
dfi

Prcfta.

aa

Ababo, 97G[ Ep. P'errn

te
24,

Ch^vi'^-

Fot ie n tratatul su Despre Duhul Sfnt, n care condamn pe latini ca

eretici
>

n^se

Coraite

Oecu m&nqiie
tJcnfl
i'-'jiisc,

comer
la

rmlorjVe
l&cta..

supreme
1

MM'"37

{1573),

p.

7tt102

JeftO

vfiidortr,

Qu'efif-fc
Ijl

tfu'u

conrlh
1

uzciimi!-

Importana

ftinoadelnr
:

ecwnnice

ti'cjud

f,

i'Le
?i,

Mi's.^jicr
p,

brlferjidcs*'^

rezida n faptul C& a) prin coninutul tor dogmatic, fie c-Qg&iE legtura de unitate cea nun si.il Ut fi ntre toate Bisericile locale, n primul mileniu cretin b) ele au impus autoritatea i metoda colegia la, conciliar, care a meninut c) sinoadele slujii ideea ecumenica au redresat sau reconstituit unita\ ;

11977),

nr,

1733

.Svnoplrc

Uyzf^iti.'n?

Joipph Chionologies
*6S
1

Musilt,

ni

l\

Counrjii,
tines,
3fl

In
[ 1

Revnc
97BJ.

Bhi4^)

B.yWf

p-

?**

31 5

**M nJ
d

A|]i:ijTc|(jL:hSi^,

tkeiftiigtet

and Hiiian.

Apec^ 0/ Cortciltetity

Uoni
1.

for.

Discussioti,

Ln

aosw Protest* *The Grcck, Oi'ftJ

tbOdca TbieoJi^rwt, R^vicivn, 24 (1979),

p,

-t 19

Hltbelft

Ze+nuv,

Eaifeffl

tea vizibil a cretinism ui ui

de

a-

SLAVA
Luntrii,

MU
Biserica

lEKlp
ele

Llviu

SlM.i.

Pt$r
i^iiUiUx
i

*/*
s<-

zelnd-o.
si,

acapt

"pitrou-

cx^te*

c&Iiq

Bl&tlctl a
In

WJtutvioi

i-futiiunh-s.

SLudii ToltiflIc#,
r,

XV|]

(J8S5),

w,

78.

itttnronu,

O,

Batant J Ojn demna f ea JuJ

]n
2,

385401 ecumenic tte

p.

Rtti?

doua venire plina de ulav& a Domnului (1 Tes. 4, 17). Creti5tatta pe nii primesc slava Fiului
a
:

iu

Afie*

Simbolul nl-

care Mi -ai dat-o dat-o lor ca

;

Mic, Pariu te am tic una, precum i

t

ceeun,
ut.
I

Studii Teologice,
p,

XXJX

(l77|.

1580.
[gr,

Noi una sintem- (In 17, 22). Slava este strlucirea Duhului Sfint in suurce cretinilor, chemai Cor. 3, S), din slav n slav* (II pinu ce vor deveni oglinzi perfecte ale sfineniei lui Dumnezeu, In literatura de spiritualitate din se colul al XlV-lea, slava este lumidumnezeiesc, iradierea na harului energiilor divine ne create, rare 8-3
netele
n trupul Iul Hristos. Lumina tabc-Ke nu este o vedere a firii dumnezeieti, ci a ala* rci firii Lui, Slava nu eate natura

doxa, lat, gloria ] stare de mrire sau de glorificare umane i a creaiei, n s firii mpria lui Dumnezeu, cu care "Cci alini 1 se mbrac de aici vini intru Omului va [Iul i atunci va Tatlui slava fiecruia dup faptele rit] lAti bisens ale* (MaL-i Hi, 27). In sau manifestarea blic, slavo este

SLAVA

Su

ani tai pe

Tabor

prezena concret
,ii

a
2tS).

Iul

Dumnezeu
Dumnezeu

creaie

(Iez.

1,

Seninele evilui

dente ale prezenei

se

nu numai in p mint ui plin de slava (Ps. 103. 25), ci l n simbolurile din templul lui Solnmon l

vd

dumnezeiasca', ci raza dumnezei ri. Aadar, na dat i firii omeneti sfcnfl dumnezerii, dar nu firea. Alteste natura lui Dumnezeu i altceva este slava Lui, dei sjtit nedesprite intre ele (Grigorie Palama, Despre sinta lumin, 15, n Klomln ram., voi. VII, p. 283). n
i.va

in

revelaiile

profetice.
n

Itiata

vede

jflcun
tiare

Treimii
striga
:

vocea serafimilor t&tttii, Simt, Sfnl este

tot
3).

Domnul Savact, plin este mntul de mrirea Lui (ti.

i-'-;tc

p-

teoria

sa

despre

Slava

oglindirea

chipului
cdere,

Iul

Dum-

Bulgakov susine dumnezeire exist;! sophia^,

gofiologle, n wsfsSa

n-

S.

nezeu n om, lumina rare a nvluit

trupul nainte de toi au ru El
L

pctuit i Dumnezeu (Rom.

Fiiniic^ snt lipsii de sln3,

23).

De

elepciunea, care ar fi o diferit de a posta suri lor* Sophia dumnezeirea este ousiu revelat, subzistenta, ele fiind Identice onto^
realitate
i

uceen,

mm tui re;
l
1

-hi pul ui

este rcafatorhiclrefl slavei primului om, zidit

i

lumii o realitate care pornete' din El (panenthelogic.

DumneKeuda'

de mjinik. lui Dumnezeu. Cel nelepi vor moteni slava (Pilde 3, 35}.
In

ism).

Noul Testament, sfntul

lemn

Evanghelistul reia tema xlavei Dumnezeu (In 13, 31), zute a Iul care este unita cu lsus Hristos dupi3 Ipostas 5lue$te-M pe Mine, Tat, la Tine, cu slava pe care am
:

v-

nainte de a fi lumea (In 17, 5), Slava este lumina i potaului, care ptrunde firea

avut o la Tine mal

Slava este jj* realitate eshatolonemuritoare, gle nepflpWiH-e v lui fiind nsui mediul mpriei Dumnezeu viitoare (Apoc. 21, 23). Dar ea este vzut i gustat de sfini inc de aici. Acesta este sensul ndemnului de a <tslviv> pe Dumnezeu, adic a recunoate i a mr-*
tur! si

prezena Sa concret i leg-

omeneasca a

lui

Hristos indumne-

tura Sa nemijlocit cu fpturile Saj le, n ruteriune, doxologe i mul

'

SOTERIOLOG1E
363

umirl W Tr laude Doamne, toate lucrurile

:

pe

ine,

SOTERIOLOGIE
snre

tor..

SoLer

Te hmecuvinteze. vioil mparte! Ta1b vor spune Pb l44 puterea Ta var 0#i <

ms

TU*
<

S^ de W

mntulrc

(v.

MINTU1UL}.

oamenii f&matia .-peniru noi

astfel: pe d o

P^n-

^r wl
,

oamem.
iar

II).

JutJ

care a tf. .Tor c*J c* ated efl Mp o nnJuctf Jn Tflbo, e*i

.

irtrmcJJ or

cuno,, cb rfnt Pierdui mntuir^ n ez i au r^voie de pe deaka parte Dumnezeu tlaza intuirea.

ie 6

to^

mai pnuftU

(oaW

^*-

Su, SSitte pe Fuipe ceiIlii,**. -L pltos, s mutuiast

rtft
n

RW^&l ^S*
diri

f^^

m^ Minareadrepluril.U, deh. ^^S omului czut

a l Vui

u
rfe

W*tf&

,,.mp raJ4,
JU*Jt4,

noprcipta(tf.

^ ^"f
nfiiJid^
!.
ftij

"
'

Dumnezeu Sc^^rea
lut in ttipraitt

Ud

i aezarea

M M^
U
,

l'

neholflrnfrJIfl.

v
/ui

otimcnJ,

ficV^uJd tf **# lmm*ise\ea arhrttpHA

ti

^JtfeMt
Hr/K.

,J,v a

towsaw

slav-

Cu ntruparea Sa Iisus redarea definitiva n rfladu.n ^i

k

repre^lr

lor mesianice nia^ilor

:

dute

poporului

*>"""*"' *?** CdcJ se attifetfe. talrl! ?J tete amara. cu primirea tfe trupul ^oda(3

imel: -Dup cum

cuta

promis jtr

Wfr c
pen-

notri.,^ Apojtoljt &*f fgduina tNoi va vestim ca Dumnezeu a im.

strmoilor.
13.

,]i
tru

m
nftl

fwttrANW 3" nu P^au

i

nipoJ vizui

!* ** *
D/epf
acera.

plinit-o
{

nev&wtc

>**&*
ft"W

kTM*
nV cc,
ce

te

CpMftimWn*i. 3n IN
nu
prjmiiid
J

W "
'

m
.3

acum pentru nm, ^pi^

ntruparea

Fapte

32-UI). l,gca, chiar daca este reseste

ml

'

pectata,
tulre,

nu

un
vine

*a

era,

mM#*. ^, "

Mlnd

"?/ setafc S- a ** Se <tftta aJHel de ^um metfor, eMMntfu-S* ccn nd cacf Si J* JljmJno

^^
r

Aceasta Mntulrea este un nar. zeu, Iul FluUU ntruparea omului smUinezeu i mntulrea jLund umanitatea no separabile,

tfm gfe de 1* iJumrtf

wue.
rnifi

firi

I,

),

irwnuwlea

r #W* Sl
*

&*w
Fiul

si-a

munlunea cu Dumnezeu^
n e,eu pentru

oaie directa stabilind astfe Cauw.n-

fcut

ajhlwltie,

de mllaji truprii, care este un act Iubirea de smerenie, este

,
si

cel

rom.

VO-

^Jjf^W

venit sh caute

sa

mntuiasca W.

P^*f^
:

WJW

L pleutl

Blbllngraii*: Sm*^

M^Fr^I.
3

Parafa

/a

Ma^J* E?f|*^

3d
cep.

aao-^ai,

sw,

^ r^
^

(Luia W, 10), fc^ad bolnav!, pjf mvr. El iubete pe

S,
S

pe pctoi, Pe c*i oprimat lc:i Celor sraci le spune a lor racii cu duhul raia cerurilor. Pe cei gura N-am vtfl tm

cel drepi.

Am

venit, s

* g chem pe

^ ^^ pacW

The Wj'scfam

o! GoeT,

p.

1441^.

pctoii.

SIMftlTUAL

SPIRITUALITATE

363

Ce
este

s
?

fac ca

s
10,

motenesc viaa
25),

tuturor,

pcatul

lumii,

pe

twe

*- a

venic

(Luca

omului Dumnezeu? lisus se plaseaz

aciunea

Mintuirea, sau a lui

tot-

ters
nit.

tor

rstignvins in trupul Iudeii ateptau un rege-salvaMesia, promis de profei l de

Su

deauna pe planul milei Mntuirea nu al justiiei legulistc eate un dar al lui Dumnezeu, pentru i mulcare I se cuvine recunoti umire. Dar acest dar nu se poate rspunsul, libertatea l realiza cdaboarea omului. In parabola ce-

ai iubirii,

(ToraJ. t'ai'n sa restaureze poparu] lui israel in drepturile sale istorice. Ii sun ins se recrti Se lor sfinte

fer

la

umani.atea ntreag,
:

la

fr
fii

lor doi

Tatl respect
pleac
de' La

libertatea

casa printeasc, de aceea n~a putut s-i re~ {Luca 15 T 12J. Tatl ateapt, se bucura de ntoarcerea fiului plecat, crua l red cu generozitafiului care

blema ei capitala pcatul si s introduc n lume mpria iul reDumnezeu. lisus vine astfel adic icoaliaezu toat dreptatea, nomia mntuiri lumii, nu aceea a

provrea

in
te

su

locul

de

fiu,

Mintuirea implic

prezena actual a lui Ilsua i ascultarea actual a omului, ca n czut Vuf Zaheu djn Ierlhon (Luca 19, schimbarea este 10), Principalul Dumnezei raportului cu vieii, a {Fiul cel mare numete pe fratele s.'.iu fiul tu, dar Tatl ti cheam cu an fratele -tu) l a raportului repare decide proapele. Zaheu nedreptile comise Jumtate din Iar averea mea o voi da sracilor. cu daca am nedreptit pe cineva ceva, ntorc mptrit" (Luca 19, 8).

supravieuirii unul popor, in toata ntinderea el + cum declar n momentul Botezului i ungerii cu Duhul Sfint (Matei 3, 15), Calea lui lisus este calea luptei cu pcatul n n numele nostru, prin suferina la trup pe cruce i n cobor rea
iiid,

Discipolii
:

Si

sint

chemai s-Tj

a purta crucea (Luca i). 23), El n-a vzut mplinit lucrarea Sa

imite
sufeatunci rinei cu trupul pe cruce, mplinit Totul este cnd a strigat

mesianic dedt
:

~\n

momentul

acum floan lfl, 28), Muli ateptau un rege victorios fr experiena crucii si a suferinei. Muli nu neleg cum un rege poate s fie rstignit pe cruce, rstignirea fiind pedeapsa unui sclav. De aceea, crucea

fie mntuit ? Toi Cine poate primesc pe Ilsua Hrstos i -Lcarturmeaz. In actul mintuirii cea mal
1

mare porunc este Iubete pe Dumaproapele ea pe tine nezeu, Iubete nsui (Matei 22, 3640 Luca 10. 25
:

scandal pentru pentru greci, neaiudei nebunie spune Pavel muri (I Cor. 1, 23)misterul tocmai ta aceasta st
Lui

Hristos devine
,

23

Roman]

7,

lS

13,

810

7 Ce Galateni 5, i 15), oameni, este eu putinimposibil la

Cum

este

Fiului lui Dumnezeu ntrupat. cruce i nviere, zadarnic ar fi credina cretinelor (1 Cornteni 15,
14,

Fr

TJ.^^'
N. Ciltcsni, Haw.ultlSI. Pdi-tajf.

ia

Dumnezeu (Luca
Patima moartea

S,

2H 27).
rstigni-

In
rea,

Bibliografia:
nfaarea
UJ37.

suferina,

Iul

lisus irlstos

Jn

ScJtorite

Bucut^H

se

cuprinde

drama fundamental a o-

Recapitulat n persoana menirii. Ini Hristos, umanitatea noastr face mpreun cu El drumul crucii. Toi

SPIRITUAL,
|"lat

SPIRITUALITATE
spiritualltasj

spiritualii,

sim-

irea

am
El.

suferit

El

pAtimit mpreun cu asupra Sa pcatele Hiat

contient a harului lui Dumnezeu, care se manifesta ntr-un mod de cunoatere

sau
experierea

364

SFlRllUAL-SPIUntiALl TATE

i de via, n care Spiritul il recapt sau este reconsiderat n libertatea i nobleea sa. Este procesul existenial spre indumnezeire, spre reposedarea personala a Duhului Sfint. prin luptele nevzute-, pentru a rectlga sensibilitatea

ordine in

exi&ten,

care au
i

leg-

tur
1)

intre ele. Acestea suit

fa

de Dumnezeu. Mari prini duhovniceti vad acest proces sub diverse

iiupeae.
tual este

Pentru

ECvwirle

Pomi cu!
xpiri-

(346396J,

obiectul

efortului

contemplarea lui zeu prin rugciune, deoarece rzboiul demonilor este pentru a ne mpiedica sa cunoatem, | tim adevrul. Pentru Crgotie de Nyssa
spirhualiwtt'n continua naintare o presupune (epeetaza) i progres n comun ium ti infinita cu Dumnezeu. Pentru loan
(c.

Dumne-

de patimi l cstigare>a virtuilor. Patimile snt nu numai o expresie a egoismului, deoarece arat neputina voinei de a bW desprinde de afeciuni l lipsa umilin, ci i o expresie a traiostinsul nalitii, deoarece schimb t'olosindu-le lucrurilor, (raiunea) contra firii Lor. Deschiderea ctre Dumnezeu este posibil numai daca voina se el libereaz de aceste rePatimile au slbit laii ptimae, spiritul, de aceea numnl neptlmi-

Curirea

331

c,

395),

regenereaz fora spiritului i creeaz libertii nvlninl spre virrca

tui.

Scrarul
este
o

(f

t>8fl),

urcare cursele care cerim pe Dumnezeu. Simeori Noul Teolog (H9 1022) i ucenicul su, ui obscuritatea Wiceta Stetatos, de spiritului i insensibilitatea Dumnezeu o umbra a pcatului, de aceea credinciosul trebuie sa recapete n mod contient simirea pre-

spiritual vin n trepte, deprind ne mpiedic sa cu-

"raiunilor disau eoncentarca vederii spiritului spre Dumnezeu. raiuni care au lucrat ncepi nd cu creaia. Oprirea imaginaiei pasiocunoaterea la limita care nale
2) C un tem pi arc ei vini* ale lucrurilor,

vd

fa

structura trupului,

pur material a lunii

nseamn deja un progres. Prin contemplare, adic prin ptrundere!) spiritului dincolo de suprafaa material
a.

lumii,

prezena

harului, sub for mu de lui bucurie. Pentru Kicndim cretinul (174 fi 1909), Aghioritul rzboi nevesie angajat ntr-un zut" ( i4* TQ; Uita^oi ), cu scopul de a stpni propria sa etic, prin

zenei

min

Iul Dumnezeu devine mas evident i mul activ. nemijlocit sau -.^pe3} Unirea

.<

rierea stadiul

imediat
ultim
al

lui

Dumnezei,

discernmint i linite. ascei consider viaa

..,-,

marii n Hristos o actualizare Q harului BotezuDumlui, ca un contijiuuJ" ctre nezeu prin puter^TOuboluL iSnt Pentru ei, spiritualitatea nu trebuie
l

Toi

ndumnezelrSl, ta care Dumnezeu este mai activ dedl subiectul uman. Este starea supe-

rioar
zeu,

cunoaterea
fiind

de Dumne-

El

Raiunea

Unic i
tOi
"
-

Ultim

a existenei.

n Pentru

noi

viaa, pentru

srbtoare

sin tem

convini

ea

cu mistica monastic^ deoarece este o experlere a fiecrui cretin. Prinii, care s-au preocupat de de .spiritualitii, vorbesc doctrina trepte ale vieii spirituale sau ale progresului spre sfinire, un fel de

confundat

Dumnezeu

este
loc.

Img

noi totdeauna

in

orice

Lucrm
;

pmntu

ludnd pe Dumnezeu
mare,
;

nlnd laude neu i ne ducem i cealalt vieuire cu gndul la Dumnezeu, Gnosticul cu este in mai .ii-ropiat prietenie

cltorim pe DumneIui

o
3flf

SUCCSStTJNE

Dumnezeu, pentru eS gnosticul

;

este,

In toate mprejurrile viei] sak\ in .! elal timp, i sflnt i vesel este

pentru ntoarcerea Iul la Buri.est* vesel pentru jindul la. buntile pe care ni le-a dat nou Dumnezeu* (Clement Alexandrinul, Stramato 7-a, cap. VII, 35, <
"
.rit

mis de Fiul, proslvit anume pentru a confirma aceast structurii apostolic, drept baz a Bisericii. ntemeierea Bisericii la Istorice
Cincizeci me
este

nezeire

Duhului
liior
la

ttfint,

un eveniment al dar prezena aposto*

Clnclzecime face parte din eveniment. Aceasta se vede n icoa-

b 11 u g r a
tf
i

NkoJai'

V.

Sllea

na
i'd

ortodox

C in e izecimii,

care

rtiiJac/Je

tfQianz,
(I.9teJl
J-.

n
iir,
l

Sntul fjfi'gurfe -.' OiumkHii. XiV 4iMJtrnp^][fl

feti

fu

a,

p.

3-42i
ddpd *Ml r 31, p,
l

T.

Zacrn-an,
Invdjdfufff

rono/ttatca

fror&HI
In
iir.

efcjlfnd
lu;n:,
II

DfJoriaxd,,
[19*7)'.

rjrf>r

Ai"dr.i a-

*).'

H,

nunii.

Scuri
n

yf

frepfeJi of In

vj'u.'u

frlftfmt&Cti&ft,
*]
fc;<

nMLtrujjitfld
[fttSBJ,

MrjLdnM'i
tf.
;"> 6.

reda n imagine tronul Reocupat al Iui Hriaos, Duhul Sfnt in chip de porumbel si cercul sfinilor apostoli descins spre lume, rare iese intru mtlmpinurea martorilor lui Hristos. Prin urmare, n faptul Cincizecimii* insti-iuia i evenimentul, alegerea i trimiterea formeaz un
ntreg inseparabil.

SlHttvefr.

KXXlV
Corrst,

Daca

Biserica is-

4W 5&r
,

Psvel,
rrrmine,
nr,
ii,

Aspectul
In p.
L!4:j

(co-

'"'

n/

roJ'idar/Tdf/i

irOrtodn|!ir>)

$**,
t.

XtV
1

(1987),

toric nu se poate concepe prezenii si Lucrarea Duhului Sfnt, ea nu se poate imagina fur colegiul
apostolilor lui Hrlstos si extinderea acestui colegiu n istorie prin Sfini martiri m ntocmai ca apostolii. Cad Hristos este neon jurat de apostoli nu numai n viata Sa pmmteasca, ci i iri imparii i a Si (Le, La sfritul veacului, 22, Hristux apare din nou nconjurat de apostolii Si (Apoc 21, L4 cf. 2fi 4) ceea ce nseamn ca Attvcesiui

fr

StSnllr.rH'.

Sctn\j\)>mti<l

tnwifU

tttitt1'\r-

fr

jvfefj

in

tptiiiwiiQtefi

unitul

Bistri-

orir/duxr..
nr.

tu p
L

uOrtcutexto*

xxviu
Ofli-lIltJ

flS].

a-^,
fiwt/
ia

4331*6
rr
te
vj*-

C) Scotea

ft^ypx/on
ujt

r/a^f^ni^a
vtijttis

pu/Cuirf'hu/,
>

rtipport

In

tojcgfc

ei

s*}T\l(tnH\i\

Stri.N.biMiTi,

S l JC C ESH JNE Miccessjo

apostol ic

aL
|

urmare,

continuare

nca
sena
(Le.

apostoltm
istoric, ci
H>,

are

nu nu nud

UD

termen tehnic care se refera la modul n tare se psireaz structura

lin

i im

sens eshatolgle

20).

ic i permanent

a apostolatului
i

Referina

Cel ^r
tea

Doisprezece, In con ti nu talui istoric a Bisericii. Biserica

20),

ial
i

y.\

la apostoli este esenobligatorie jx^ntru cei ce or-

ese zidita
(Ef.
2,

pe temei lei apostoli Ion in sensul ..Cei Doi-

ganizeaz primele comuniti cretine. Pa vel Luca, Iaeov, Io an, toi

h

sprezece-

cu o

formeaz misiunii unic

un.

grup

unic,

in

ntemeierea

Hrisros nsui Instituie colegiul celor doisprezece apostoli, cu nsui modelul Bisericii, ca o structura" vare garanteaz continuitatea el Istoric i Identitatea ei de "trup Hrislos. Aceasta se vede.1 l al Iul din Faptul c Duhul Sftrtt este triBisericii.

definesc slujirea si autoritatea lor n uurg'bLiL Gel Doisprezece, n terme ele cun fi nu itate direct ni persoana l nvtura acestora (Oal, 2 ii). Aceast continuitate are un coninut l o calitate de reprezenUre Cci v am predai rce.i ce am primit^ (1 Cor. l, 3). Orj eu, ori aceia, aa propovdui m (I Cor. 15, ll) Tertulian cere ca fiecare li-

seric

demonstreze apos toii ci ta tea

38

SUCCESIUNE
restituit sub forma episcopul i prczbl terii si, De altfel, potrivit analogiei folosite imagide Ignatie, episcopul este nea Tatlui, nu a ti pos Urii lut, care sint repr02entai de prezbtteri, diaconii fiind chipul iui Hrbtos, Aceasta nseamn c aa rum Hrisapostoiii
:

succesiunea nentrerupii a episcop lor, cu unu.] din apostoli sau din brbai! apostolici (De praescriptione hn^reticorum XXXII, 1, trad. cil., p. 130). Pentru Ciprian
origini] ei, prin
i h

Si,

este

:>

unitatea Bisericii

se

menine

prin

mrturisirea

credinei

Petru. Orice care face aceast mrturisire se afla n sicce&iunea lui Petru (Despre unitatea Bi&ricii t 4 p. 26 5, trad, cit.

apostoLului Biserica sau episcop

tos
lot

aa

apostolii formeaz o unitate, episcopul, preotul i diaco(v.

nul
In

formeaz un ansamblu

EPIS-

30). Aspectele principale ale succesiunii apostolice pot fi prezentate astfel apostolatul este o instituie unic in Biseric, nu numai cea dinii n ordinea slujirilor (I Cor, ]2, 28), Vq aceea nu se poate vorbi de transmiterea apostolatului Celor Doisprezece^ n termeni de pre:

COP).
succesiunea episcopal, sau mai bine zis sacerdotal sau ierarhic, Biserica revendic continuitatea ei cu colegiul apostolic in ntregimea lui, nu cu apostolii luai Individual. Continuitatea nu nseamnumai succesiunea de Ia individ

n
la

lungire istorica. Episcopatul este indispensabil pentru a identifica succesiunea cu perioada apostolica dar nu este un substitut sau un echivalent al apostolatului, dup moartea ultimului apnstol. Bisericile au cutat s identifice originea lor apostolica prin listele de episcop! hirotonii In linie directa de un apostol sau de un urDar aceasta sucal acestora.
>
1

continuitatea ntre comunitile i Bisericile care se constituie in jurul episcopului. In actul hirotoniei, Biserica nsai identifica pe pstcmL
individ,
ri
i

a epiacoplior,

Relaia dintre Hristos episcopi nu se fat:c toli

ei.

aposdeei pe

deasupra
h

Bisericii.

ma

surse individuale fci deoarece ei formeaz un ntreg- Apostolii pot fi luai separat,
,j,..

Apostolii nu sint ale harului preo?-

dlifci**&Mi

TAJNA
Teluri Biserica se rua^ pentru cel cere moare,, deoarece el rmine dular ftE trupului vu i nviat al
nici

373

m-

un
cit.,

ajutor
p.
2ti3).

(Nicolae

Cabaslia*

Ihimnezeasca LiUiryhic, cap, XLVI,

trad,

Iui

HrisKJ.s.

De pild,
celor

Hirotonia arc Ioc n cadrul liturghiei, deoarece slujiri le sacerdotale diacon a tul, prezbiteratul i episcopatul converg spre Taina Euharistiei Ierarhia instituita prin hi-

au

Euharistia este hrana care, ca membri ai Bisericii, fost purificai n Taina botez u-

rotonie

fomeaz

ordine

taxJ)

distinct de preoia credincioilor, dar ele nu se pot disocia,

luu au fost Sfinii n Taina miruni au fost nnoii n Taina mruirisiri] pcatelor. Totui ea se nu numai spre iertarea pcatelor, ci i spre mprtirea Duhului Sfnt i ca arvun a vieii venice n Hritos (vtzl, Petru Damaschinul, nvturi duhoimiceti, in Filoe. rom. t
gerii
I i

Validitatea
cut
n

Tainelor nu

cunoscontro-

voi.

V,

p. 179).

tradiia

rsritean

verse ce au avut loc in Biserica apusean pentru care relaia dintre

ritual ui fainei i moralkate&i savrilorului constituie o problem. Tai-

Tn ce privete Trnele virate in afara de Biseric, s-a spus, potrivit

unei scheme scolastice, ea formal ele au un caracter ilicit- (n caz de excomunicare), dar ele snt va-

na

valid ex opere operutn, adic este un mijloc eficace al harului i produce efecte independent
este
lui

labile

i mprtesc

har. teorie ca-

de obstacolele personale ale preotusau ale comunitii, Sfvir torul Tainei participa la preoia lui Hria-

presupune o interpretare mecanictet a Tainelor, reducind aunl sacramental la ndeplinirea corect a ritualului. Conceptul de tain este diferit in Tradiia Reformei prore
testante,

prin Biseric, Hrsos eMe celebreaz Euharistia, iar preotul face ceea ce face EU acftS lucreaz n numele Lui, du pa ritualul fixai dr JiiSL-:-!-; Totui credina Slujitorului nu este independenta. El trebuie afirme clar ca Taina este iniiativa Iui Dumnezeu (cu
tos n si cel ce
,"l.

dou

care accepta taine Botezul i fSfnta Cinai,

r

in

general Euharistia

a dat o importan excepionala" mrturisirii de credina" rare sta la baaa Tainelor,

incit

Tradiia

rsritean

sucriimeriL.alimk'ii

ritualului

depinde de ortodox a credinei.

cesta

A-

toate e

Dumnezeu nu

de sacramente), Taina este un dar (deci gratuitate* harului), CS se .iM.i jo continuitate Biserica apostolica prin credin l preoie. Desigur, efectul Taifti depinde fie credina primitorului, de receplferea^ personala a harului. Credinciosul are libertatea de a accepta t de a refula harul. Pcatul este tnevjlaljil, dar pocina este posibila, Astfel, actualizarea harului Tainei presupune sinergie, con luc rare <TATi credina, mprtirea Sfintelor

c&tc

.-ilegat-j

este un criteriu general de a aprecia valabilitatea Tainelor *\n afara. In general ortodocii fixeze n mod rigid ]F mi te le Bi-

evk

l caut sa recunoasc semne de sacramentali tate In rirualul confesiunilor cretine, ca de pilda Bosericii

tezul.

Cu

toate acestea, Biserica

H-

sri'tean nu ngduie comuniunea sacramentala o dovad explicit de Botez valid, credin apostolic, momiri i-retin, potrivit ve-

fr

chiului principiu apostolic

tic
:

patris-

Noi

numim
de.

Tafae nu va aduce

credincioilor

Euharistie,

aceast hran care nimeni nu se

I.:-:

SVNAXARIA

(P*.

\m

1316). Sufetw nu are

B
nef,

b
fi,

d q

ri

r-

Ijafticfe
p.

V$tre

Dtog-

un fpostas preexistent
constituit

nici

nu

Ici

trad,

dtntr-o materu p&mdfteni ca trupul, care fte alctuiete din trupul prinilor, Fiina umanii trup ca reprimete xittene zultat al unei nateri din alte iru-

VA'.l'e
hi
t

tai]

177 17B| Sltehrf Mvo, Oe^re originea cwnti.

ot.,
IFL--1!))
ti.

I.

fl H,
,

I.,

dup
alt
CU

IWf
tjiaxfl,

i7ei
li

:7.

aia

3?i
f

II,

li
!

V'Jt

!&t 34D,
Crr?cf.Jifn

257
orFo-

nin

D*ntfSCr4H
traci.

ti,

&

rft

p,

0971.
la

purl.

Sufletul are
in

porie

(v. trupul TKUP). El este creat din voina lui Dumnezeu, prin suflul divin, intrun mod cunoscut numai de Creator.

funcie

raport

Sufletul este primit de Iei Dumnezeu, prin su Jiul dumnezt!es<: dttor de via, odat cu trupul, n timpul ztifiina umanJ mislirii, astfel pare n lume ca unitate pslho-aocate matlc. De fapt, duhul divin

produce i/Ietul da i puterea de a forma trupul. Suftetid are vi a an fie fiina, de aceea el nu trebuie confundat cu puterea vi tai . im*-! nem^ care exist i'n animali? i in
li

nceputul ci, Biserica a stbUi ca Liturghia sfl martiri Lor, ae fac pe mormintele La Iar numele lor s fie pomenit r.Dea Domnul sS ne adunm slujbe i noi acolo, dup putina, cu busrbtorim curie i veselie, ca ziua mnrt.iriulul Lui 6a zi a naterii, atit pentr li amintirea celor ee mi aavirit. ]upta dt i pentru deprinderea, i pregtirea celor ce vor Lupt* n urm (Polioarp, Martiriu, XVIII, 3}i
:
i

SYNAXARIA

De

Pe de
bilii
tiri,

alta

psirte,

Biserica a sta-

anume
sfini,

calendarul tu de martocmai mrturisitori.

toate

creaturile.

El

este

subiectul

fent.ru

ca

ai

fie

pomenii i

in-

TEOLOGIE OjftTODOXA

Al,

Tatl exprim glndirea i Inelepriimea lui Dumnezeu, Ee-liil n care El nelege crtfEii ri l mnle

sau.

tuirea

1
lor

late,

In jurul Tatlui c.ravlteanr^anizeaz ntreaga umu.nlsa cum se vede in parabola ceei-

se

care nega infalibilitatea Bisericii, accepta numai dou Taine i respingea iran&subtuiinierea i efi cecitatea i obiectiva a Tainelor care era atribuit lui Chirii Lueads
c-?ilvini.st h

ciot

fii

in

care

figura
sj

eentral
15,

es>
32),

printele lor (Lues

Ta-tal.

11

Al fii ti ilarul mai arata .i faptul cfl

Creaturi!

im ml di graie
rare

l
II

creaia este. un dar divin pe

{13721638}. In aceast disput au fost a i Melet los R irig ui, Pet iu Movila i Dositei ni Ierusalimului, ultimii autori ai unor Mrturi rirt ortodoxe-. Seria acestor texte simbolice ortodoxe Fusese nceput
.-l
i

!.;. ;

druiete oamenilor cu e cu v ntrea Sa. Ca atofcHuir i creator, El aduce l meniDumnezeu

I

de patriarhul Alexandriei,
CrltopuloK
sirta de
(Hi.'i HJ39)
N

Mitrei lan

>i

r.

cu

MHuH-

ne citaia in existena, Ca Tata

IjmtT'ivintraz
:

..o

^Dumnesieu
.

1-a

bl-

zMn Cretei i va" mulii l umpitfl pamnlul i-1 punei (Facere K 2S>,
ueiuvimat

nati-

(1589), ni care se observa unele influene protestante (accypt numai trei Taine), scris la cererea profesorilor de la Universitiirea din Helms.'dt,

credin

TEOLOGIE
i?3

ORTODOXA.

Mai

diuU dec ii tiina de c.unnjnk'nre. mijloc de Interpretare, teologia a Jcs< pentru spiritul rsritean ^i Q d de cunoatere a Iul Dumnezeu i larm de exprimare a experienei
unei Biserici
giei

Meletios .Siritml flRSi ^GSO) scrie n H4u o Respingere a turisirii lui Chirii Lucaris, publicata de Des Uri la fiucurot n 1890 Ia parte Ia sinodul de la lai (1G42) Ca irlmis ni patriarh ului ecumenic Fartenlos I i traduce n 1643, Si

Mr;

locale.

Istoria

teolo-

ortodoxe este inegal^ dar ea arai c niciodat' Bisericile Locale n-au fost lipsite de teologi sau de coli tectonice.
specificul teologic din Bisericile Locale
Iutii
j

Ifmbn greac, Mrturisirea ortodox a Iul Pei.ru Mov Iu, la care face unele ndreptri (in special la capitolele despre respingerea purgatoriuluf i despre Patriarhul. epiclez).
I

al

unora

Teologia greac. Cfc1 mai cunoscut teolog grec Ir a doua jumtate

a secolului at XVl-lea este patriarhul Alexandriei, Fias MeJetios

Dositei (U4I 1707) este cunoscut mnl ales prin Istoria \atiiavhilor le rusa 1 imidu i pub lica leru.salinuiLui,
; ,

di Chrysantcs Notaras, sub titlul Dvdeknhihlns (Bucureti, 7O> fu mea, fiind mitropolii de Cerareea,
i.i

este

(15371601), El a condus a micare mpotriva catolicilor care reuiser formeze o Biseric uniii slavi in Ucraina, sub stplnre polonez< dup unirea de la Bresi ui i a scris o lucrare polemica I50G ant-lat.inu D&spre adevrata Hikerirti l adevratul ci cap. Prima parte a secolului urmtor este dominata de con"troven:,i provocat de

trimis ca e-xurh n Romnia, unde tiprete numeroase eompcncUl

:

de scrieri cu subiecte antiromane i antlprotestante Tontul mpcrii

(Iai,
itifl2}
;

T tunul

Iubirii

l^i
-

L648);
1

Tomul bumrtei (Rmnte, De asemenea tiprete Re.<70^

ce orilor
t

pinjvrea
Chirii

calviniste

ale

iui

Lucri

de

Meletos Sirigul

Geneva, in E0S0, a unei Mrfttriilri de credin de tendin

apariia,
la

(Bucureti 16&0) i Mrturisirea "lui Petru Movil, tradus;! i ndreptai de Mcletios Srlgul (Snagov, IOT). In Mrturisirea sa de credinei, care

^Tn

TAINA
lic reprezint condiia indispensabil pentru svirirea l administrarea Tainelor
(v<

pund cu etapele vieii lui Hristos i in Hristos. TaineU nu exist ^irn evenimentele Istorice eare formeaz istoria mntuirii. Biserica druiete
nvierea istoric a
[ui

JMiEOIE

si

IE-

RARHIE).
Euharistia a fost rnduit direce Ia Cina cea de taina. Botezul a fi li instituit prin porunca Sa (Matei 28, 18 20). Dar llsus a lsat un cuvin despre celelalte, euvnt care s-a pstrat n tradiia oral transmisa de Apostoli. Astfel, Biserica recunoate azi mai multe Ktin* Botezut cu ap A, siu faina iniierii sau a naterii in Hristos prin afun!

Hristos
n

in

mod

sacramental

prin Tainele sale. tea organica dintre Taine,

i liturgic, De unde i

unita-

Taina este o aciune a Duhului Sfim, deoarece Hristos Se ni ani testa n i prin Duhul Sfai n fond,
mlntuirSi are un. caracter potrivit tradiiei ortodoxe, Cincizeci mea este srbtoarea Sfintei Treimi. Toate Tainele au o epiclez, deoarece actul sacramental se realkea^ prin cobor rea enertfiilor Duhului Sfnl. La hirotonie, se asista la pogorrea Duhului Sfrrt asupra noului slujitor, prin ritualul punerii minilor. icuiiomia
Irinitar,
iar

Pe planul ontologic, Tainele respect, confirm i transforma urnanuL In fiecare tain exist un
element uman i unul divin, Cu toat slbiciunea lui, umanul primete harul, graia. Tainele au un pian eclezial, deoarece prin Taina credinciosul devine membru al Bisericii, Distincia dintre har sj Instituie a provocat multe controverse. Ele nu se confunda, dar nici nu se separ. Ele snt unite fr amestecare. Trupul Domnului trebuie deosebit de factorul urna ti (I
Cor.

darea n ap i invocarea Sfintei Treimi {Fapte 8, 12; Gal, 3, 27). Botezul eu Duh Sflnt (Fapte fl T 1617), prin ungerea cu mir i punerea rai inilor, sau rama vieii noi n Duhul Sfnt {Ioil 2, 28 Fapte 2 17; i a primirii riarurilor Duhului (Gal. 5, L>2), care se dau duDuhul vo ieste (I Cor. 12,
; P

p mm
lsus

11),

mulumire, pe cure nsui a instituit-o, sau taina, cuminecturii, a comuniunii cu trupul i sjngele Domnului (Ioan ti, 5557), Hirotonia sau punerea minilor
Euharistia
(de

episcop)

este

taina

slujirii

U,

29),

Ritul de sfinire are un rol esenial in svirirea i administrarea fainelor. In trecut t Biserica a dat

pentru comunitate, duchipul lui Hristos (Ioan 10, 10), In care se consacr slujitorii care continu misiunea apostolilor (ef. I Tim. d; 25), aceea de a **di Biserica (I Cor 14 4),
sacrificiului
r 1

mare importana ritujluM" Tainelor (mrturisirea rreolWpft,"' semnul vzut, gesturi rituale) svjrite m afar, de comuniunea ortodox. Apa Ia Botez, uleiul Ia Mirungere, clEuharistie snt vehicule ale enerjglilor divine necreute. Dar mai presus de orice, preoia instituit prin Taina hirotoniei de ctre episcop n succesiune aposto(jseon) la

i dezlegarea pcasau fnma care libereaz \r-' credincios de orice form de robie i servitute, devenind astfel o persoan liber (Matei ie, 29 S, S Ioan 20 t 2123).
Mrturisirea
telor,
;

dura

CU' mir a bolnavilor Este rfrieVs bolnav intre voi ? Si\ cheme preoii Bisericii i se roage pentru el, ungndi-] cu untde-

Ungerea

lemn
14J
+

numele Domnului??

(Jac.

5,

TAINA
Taina un (ii

371

crti

se

sfinete

unirea trupeasc si *uflet*asefi dintre brbat $1 femeie, modelul umnl dintre Hrfetos i Biserica Sa (Efes. 5, 23^32), prin rituauil binecuvntarii i ncoronar" (cf. Ioan II; Matei lfl, 46),

credinciosul devine
sericii

membru

al

Bi-

dup

Simeon

ne ca
este

fr

In ce

privete efectul

lor,

tainele

ie deosebesc de ierurgh prto se sfinesc diverse situaii &1

cruri.

care
lu-

desvlrlt Botezul pune nceputul unei noi viei n Hrlstos, Botezul nu se fltft ca justificare, sau numai ca iertare a pcatului strmoesc, ui mai

Tesalonkuluj spumrungere, botezul nu

a

Acestea snt instituite de Biseric, dar nedeprtate de tafeee Instituite de HrisEos. In general, numrul Tainelor este
pus n
ruri

ales ca regenerare, ea restaurare a umanitii czute, ca recuperare a identitii ei pozitive, originare,

Naterea a doua
tuit,

legtur eu
al

cele
11.

ah Duhului
IX- [ea,

fls,

apte da23) n

secolul

82G)

Teodor Studitul amintete de ase Taine

(botezul),

altfel, formula de consacrare se boteaz.., se spune in numele celui botezat, preotul con-

blem; De

J'iind un har grabotezul copiilor nu este o pro-

hrmnd
r'rin

astfel

libertatea

acestuia.

iluminarea
haristia),

synaxis (Eu-

mir ungerea, hirotoniei, mosi nmormntarea. N. CabasEJa face im comentariu asupra celor trei Taine de iniiere fin Vianahismul
Grlgorie Fnlama vorbete pe lari? numai de botez i Euharistie, Doctrina despre cele apte Taine apare In Mrturisirea de credina (1367) a mpratului bizantin Mihail Paleoiqgul, pregtita la eererea papei Clement al V-lea. n
iar
fl n

afundarea ntreit se distruge umanitatea negativ (v. BOTEZj. Mirungerca se refer la aspectul personal al mintuirli, fiind Taina care mprtete darurile Duhului
Sfnt, n

Hristoa).

mod specie i

particular.

Fiecare credincios primete in mod personal harul renaterii, fiind pecetluit cu peltea darului Sfintul'ii Duh, sub forma ungerii cu Sfintul Mir, care se simete de sinodul episcop lor unei Biserici loi

dere

cale,

dup

un

ritur


37

m
1823

TEOLOGIE cmtOHOXA
din 1B21, care scrie din cele mai cunoscute
ale
epocii,

(The Greek East Philtp Sberrurd and Latin West, I&59 Constantina* pic f&onoQuphy o/ n Sacra! City* Church, Papacv and Oxford, 1965
j
;

unul Catehism^

Teologia
ta
vi
:

roinin

[v.

ari

urma-

TEOLOGIA ORTODOXA RO'1

\N1-

eologia rusc'i s*e teologia rus fcut cunoscuta moi al*s In a doua ]:jrv,.itLiLt' a secolului al XtX-lea prinU'-u serie uc catehisme i corn penali de dogmatic, ce au avut o inare circulaie In ntreaga Ortodoxie. La con greul Facultilor de teologi e din 1936, twjpgul rus Georges rnrnvsky va dcmina lipsa de l*vi..:rrj patristice a acestei literaturi teologice ruse. I n tr-a de var, coala de la Kiev. ntemeiata de mitropoU-tul Petru IVTovL, care p-refor notorie le scolastice, este continuata de lavorsk! (lSU episcopul fttepan Piatra 1722) care scrie in 1713
credhit-i

In 3^27 i retiMitropolitul Mo^'uprit in lfl3<J vei Mnearie Bulgakov (18lH-lSfJ3), autorul unui manual de Teologie dnqmaic ortodox. n ii volume (lva195r), tradus in trograd, 1B49 ceea vreme in franceza, dup ce publicase o Introducere n teologia iar cel ortodoxa (Petrograd, 1H47) mai important manual de teologie dogmatic-A este tiprit la Kiev in IJHfl de ctre AnLone Arnfiteutrov dogmatic or(f 1879). O Teologie todox (3 pri, Cernigov, 1HB4)

revzut
;

Filaret GumUevsky (t 1B<30). care, spre deosebire de Maci ir ie Hulgakov, foloseLe izvoarele patristice. Tot. aici trebuia menionate studiile
scrie
lui

V. V, Bolotov despre ^iUoquei* {Thesen liber das Filwque. 18M1). n

legtur
catolicii,
si

cu de

conferinele cu Vechi
la

Bonn

(174 1H75J

(publicata

1729).

dup

catehismul lui Koberi Bellarmln, In scopul de a diminua influena acestei coli, arhiepiscopul T&afan Proropovlci (Ififll seminarul de la Pecare in fi n trograd, orienteaz teologia proteiante. fevuarea metodologiei
fpt

patriarh, Serghte (Stnrogorodskij. eu privire ia Doctrina ortodox despre mlntuire (Petro

ale

viitorului

grad, 1910).

-17, 38>,

uniat,

nep

tu

In

aceast aciune,
mitropolitul

el

este

susinut

Facultilor de tfititi* gie (Kiev, Moacova Pettograd, Kazan), renaterea monastic ,l fi locali cil l micarea slavoflla au maraceasta perioada. cat de asemenea
nfiinarea
1

dp

FI aton

17^17 --1-B11),

mare

(Levshln orator i teolog,

Cathism care public In 17i5 un n care se resimt aceste noi influene din Apus, Seria acestor mari autori de catehisme, mnu File i compendil este Lebedlnskil nceput de Silvestru (f ao). Care publici un compers din n 179 i SS'05, l d luvenalit
ii

Euaese fDotmrtoliuhe} slavodeja tradus din grecete in n, de PaMe Velickovsk (1722 1794) de ia Neam. Aceust tradiie este continuata de Tlhon e Zadonsk 1724 178[3), eanon/iil in 1HH1 Sef
Filocalla

rafim de Sarnv
nizat n
nn.'l
:

(1 7513

03.% canoIm naie

:

de episcopul
(lrj7

Rrlatidsnmov

de preotul loan de Kronstadt {18291903)

lrtf37>

TVIedvcdeskii fi tfl09), care suri',' ecgfa credita (Meseova, 1806) Ur Filaret Drozdov (17&3 nragjft apoi din 1BG7). rector al Academiei
:

7'-

Retrograd

mitropolit

ai

Moscovei

MTnftstlroa Optina c&re traduc Filocalia n rusete ntre 1876 18tf0), sub (5 volume, Eremitul {IHIS episcopul Teot'an completat i editat inn-1), eare a Micarea slavoRzboiul nevzut,

l de clugrii de

la

TAJNA
Teluri Biserica se rua^ pentru cel cere moare,, deoarece el rmine dular ftE trupului vu i nviat al
nici

373

m-

un
cit.,

ajutor
p.
2ti3).

(Nicolae

Cabaslia*

Ihimnezeasca LiUiryhic, cap, XLVI,

trad,

Iui

HrisKJ.s.

De pild,
celor

Hirotonia arc Ioc n cadrul liturghiei, deoarece slujiri le sacerdotale diacon a tul, prezbiteratul i episcopatul converg spre Taina Euharistiei Ierarhia instituita prin hi-

au

Euharistia este hrana care, ca membri ai Bisericii, fost purificai n Taina botez u-

rotonie

fomeaz

ordine

taxJ)

distinct de preoia credincioilor, dar ele nu se pot disocia,

luu au fost Sfinii n Taina miruni au fost nnoii n Taina mruirisiri] pcatelor. Totui ea se nu numai spre iertarea pcatelor, ci i spre mprtirea Duhului Sfnt i ca arvun a vieii venice n Hritos (vtzl, Petru Damaschinul, nvturi duhoimiceti, in Filoe. rom. t
gerii
I i

Validitatea
cut
n

Tainelor nu

cunoscontro-

voi.

V,

p. 179).

tradiia

rsritean

verse ce au avut loc in Biserica apusean pentru care relaia dintre

ritual ui fainei i moralkate&i savrilorului constituie o problem. Tai-

Tn ce privete Trnele virate in afara de Biseric, s-a spus, potrivit

unei scheme scolastice, ea formal ele au un caracter ilicit- (n caz de excomunicare), dar ele snt va-

na

valid ex opere operutn, adic este un mijloc eficace al harului i produce efecte independent
este
lui

labile

i mprtesc

har. teorie ca-

de obstacolele personale ale preotusau ale comunitii, Sfvir torul Tainei participa la preoia lui Hria-

presupune o interpretare mecanictet a Tainelor, reducind aunl sacramental la ndeplinirea corect a ritualului. Conceptul de tain este diferit in Tradiia Reformei prore
testante,

prin Biseric, Hrsos eMe celebreaz Euharistia, iar preotul face ceea ce face EU acftS lucreaz n numele Lui, du pa ritualul fixai dr JiiSL-:-!-; Totui credina Slujitorului nu este independenta. El trebuie afirme clar ca Taina este iniiativa Iui Dumnezeu (cu
tos n si cel ce
,"l.

dou

care accepta taine Botezul i fSfnta Cinai,

r

in

general Euharistia

a dat o importan excepionala" mrturisirii de credina" rare sta la baaa Tainelor,

incit

Tradiia

rsritean

sucriimeriL.alimk'ii

ritualului

depinde de ortodox a credinei.

cesta

A-

toate e

Dumnezeu nu

de sacramente), Taina este un dar (deci gratuitate* harului), CS se .iM.i jo continuitate Biserica apostolica prin credin l preoie. Desigur, efectul Taifti depinde fie credina primitorului, de receplferea^ personala a harului. Credinciosul are libertatea de a accepta t de a refula harul. Pcatul este tnevjlaljil, dar pocina este posibila, Astfel, actualizarea harului Tainei presupune sinergie, con luc rare <TATi credina, mprtirea Sfintelor

c&tc

.-ilegat-j

este un criteriu general de a aprecia valabilitatea Tainelor *\n afara. In general ortodocii fixeze n mod rigid ]F mi te le Bi-

evk

l caut sa recunoasc semne de sacramentali tate In rirualul confesiunilor cretine, ca de pilda Bosericii

tezul.

Cu

toate acestea, Biserica

H-

sri'tean nu ngduie comuniunea sacramentala o dovad explicit de Botez valid, credin apostolic, momiri i-retin, potrivit ve-

fr

chiului principiu apostolic

tic
:

patris-

Noi

numim
de.

Tafae nu va aduce

credincioilor

Euharistie,

aceast hran care nimeni nu se

171

TATL NOSTRU

lucrurile pe care noi te in^ snt adevrate, dac nu a fost splat n bala care se du spre iertarea pcate tor spre a ti ou a

vam

poate crede

mprti dac

el

sau ea nu

Kl
r

rit,,

p.

?3aTfiH

"i

i.^

One Hnly
imd
I

NSculas Zern^v. Cuihollt nrirt Apostolic

p

Chtitc.lt
11

the Atiuilcatm, [n Scjbflrw>sti,

p.

r.

H-

f+73
,

5^9 M:j
[*eifi

U.

R^du, CorneBl

ieru; e-clcxiotogic al Sisnieior lains

pi o. Lu
p,

natere

L dac

tiu

triete

aa cum
ApolocnwflUfJ.
lin

MfjTa

cufliintttntt
,

de

doftordtj,
uf,

Hristos a poruncit' gia I, @5 fifi).

(Jusfcln,

Grlodi>xia w

XXX
T/ft/ne,

(1978).

\'l

23 3B0p
339 369
p

iPffisicjHu

iniernununjunii,

p.

Deoarece
trebuie
ii
r\l
}

lofln

tlntem

ndoit
ndoit,
afXt
i

A\T*mescU, fjfnfn

fli^fl-

ji

ctt

aofrietea JEaasiTd
Jtm'jia.

cil vi

tiulete
sf

jndo*
(l7i), iir.J, p.

in Oftadnxla, .\XlV
Hvtifl Stan,

ta
s-ij

lat

Nalctea
prtn

533-7$&j

^tW(-

blffe
pt in

inat/dJtionrfi^arc
In

!p

v;o;a

ioi

Duh.
vin-

WMrrSuci".
1

rcfHtc,
vefi,

fur

rnm-iiwa

rMHrapoMa MnUlovr-i i
(I97ti) r
iffi

aste

ln*4fi"

pinea

Domnul ntisru ttm& tlrtsias, Cai ce 5-u pogor 1/ din cer Precum Ia BotQZ, deaarect oaTiu-ni obinuiete s s Sxle
fl
t,r

KLVI

31
n r.

D,

Rtflntlr^iie.

Cruafja cn dar
tad]3ta

1 tainele
(l>>7e|,

B&erict, n *Dr],

XXVIII

p.

Ifl

'.^
p

cu

ap i
i
iu

se

ung

unit cu

hului

nou,

untdelemnul tf L-n tcut pe Ei baia nat&rit din Iei, deoarece GVejfc ofc/cejUJ sd

cu untdalamn, a cu apa ho.mf Bu-

M.
ei

J\

Hrhcpbeji.

Le
|

Mystkre de
IntrcidEirtlnn,

riitfit%i>

hps

sartementfi
pai

nalPi
i^c,

cl
i'd.,

a ppi'nti Lo">!

A, K(fricvo*rdd*J,

f^rvdin pline l sa bem rrpfl i" vin. a unit cu ele dumnezeirea Sa / Jc^a Mcuf
fj<.'

vat
dicii

TATL NOSTRU

- rugciune

n-

i"?c

'/fu pul / Slfigon?

;;f

Su., ta, plin cefe

ecli.'

obinuiteliltf

ttupH
tic

lire,

ud a/n.'iycjn Jn

flre+ Trupul tuf este cu cu d&m'nefceltea, der nfeieg tTupui cei din Sfinta FecioHrfl nu un i/up

praftft

adevrat
cotarii

UftJt

de Iisua nsui in eadfttl prede pe Muntele Mslinilor. Ek^tii dourl versiuni ale rugciunii Tatl nostru : una my lunga dup Mdlei ((5 9 -lj i Liltii nv,\\ scurt
P

din
n

ecrun,

fat
1

plinea

vinul ae
S!ra-

pnac
.gr'ete

Irrujfi

Tfrrpuj

j
cte
r

/t

nsui

toi

UurtmtfKU,
xr
Irrrc

Dgr,

caui sd
jfj

ni fi
$<]

motiul
j.','^i

cum

Q ni?nS?i

tfftjHfl*

prcjiicare zeaza r;'i Ii sus Q dat-o la cererea Apostolil.or. Rulri un ea este socoLit/i nc de Ja nceputul ser. al 2-lea ca un rezumai al Evanghelici (1*0-

dup

Lucii

(II,

14:),

*'d

fTccu^n s^ Zece prin

CttvJfKu;

rial

DuAtij SiJi;L

fol

n eum

iuf

Su

n Ein&

din

St Inia

Dummzcu, pUn Duhul Stlnt m\r nu cunoatem, declt

P mnozm
ferfpute'mflj,

fiin tnipuWsr.dtoare du mai mult wiCuvlniul lucrtoi $l

tul

licarp, Ctre Filipem VI, 6). Didahia (cap. 8) recomand fie rea ti La de trei ori pe zL Din secolul ni 44ea, Tatl nonru este introdus in litur-

este edevfral
ftf

ghia euharistiei,
nisul terea

jmpreun

cu ecfr>

nfS/.

mo^J, de neptruns
XIII,

fc^m
173).

Dtimaschln,
3

doxt tV

cop,

Desirc Credina fffS }n tmd. cit., p. 173

nnU'ji,
trafi.

Cateii&1#
p,

miatagt.'igice,

1,

II,

IU,

C a Ta este mpria, pui mrirea. Amin. Hsus Hristos ins ui recunoate pe Dumnezeu ca Tatl Sau din Care s-a nscut din veci l Care L-a trimis s se intruppze cnd lumea avea nevoie de El, Cruia se roag pentru
prietenii

cil.,

53BQj
Jf,

N,

f^'bnslfii.

Vitffq In
pil,,
t>.

Si i

pentru toi. n gura

fi'.-.'.'.fns^

eft^e

IH,

IV,

In
fi

trarf.

credincioilor,

Tatl exprim mai

a

05146? Mo/ii/tri^, dfsva^pt cTupri^ io*

11-a,

1371

mult dect intimitatea personal cu

pttbres d'ordinalion,

Dumnezeu,
eu El

posibilitatea de
fi

vorbi

n voi. Kl/eplsc&pat pt l'Egtisc Limvcriellt^,

cum vorbete

ut

cu printe-

TEOLOGIE OjftTODOXA

Al,

Tatl exprim glndirea i Inelepriimea lui Dumnezeu, Ee-liil n care El nelege crtfEii ri l mnle

sau.

tuirea

1
lor

late,

In jurul Tatlui c.ravlteanr^anizeaz ntreaga umu.nlsa cum se vede in parabola ceei-

se

care nega infalibilitatea Bisericii, accepta numai dou Taine i respingea iran&subtuiinierea i efi cecitatea i obiectiva a Tainelor care era atribuit lui Chirii Lueads
c-?ilvini.st h

ciot

fii

in

care

figura
sj

eentral
15,

es>
32),

printele lor (Lues

Ta-tal.

11

Al fii ti ilarul mai arata .i faptul cfl

Creaturi!

im ml di graie
rare

l
II

creaia este. un dar divin pe

{13721638}. In aceast disput au fost a i Melet los R irig ui, Pet iu Movila i Dositei ni Ierusalimului, ultimii autori ai unor Mrturi rirt ortodoxe-. Seria acestor texte simbolice ortodoxe Fusese nceput
.-l
i

!.;. ;

druiete oamenilor cu e cu v ntrea Sa. Ca atofcHuir i creator, El aduce l meniDumnezeu

I

de patriarhul Alexandriei,
CrltopuloK
sirta de
(Hi.'i HJ39)
N

Mitrei lan

>i

r.

cu

MHuH-

ne citaia in existena, Ca Tata

IjmtT'ivintraz
:

..o

^Dumnesieu
.

1-a

bl-

zMn Cretei i va" mulii l umpitfl pamnlul i-1 punei (Facere K 2S>,
ueiuvimat

nati-

(1589), ni care se observa unele influene protestante (accypt numai trei Taine), scris la cererea profesorilor de la Universitiirea din Helms.'dt,

credin

TEOLOGIE
i?3

ORTODOXA.

Mai

diuU dec ii tiina de c.unnjnk'nre. mijloc de Interpretare, teologia a Jcs< pentru spiritul rsritean ^i Q d de cunoatere a Iul Dumnezeu i larm de exprimare a experienei
unei Biserici
giei

Meletios .Siritml flRSi ^GSO) scrie n H4u o Respingere a turisirii lui Chirii Lucaris, publicata de Des Uri la fiucurot n 1890 Ia parte Ia sinodul de la lai (1G42) Ca irlmis ni patriarh ului ecumenic Fartenlos I i traduce n 1643, Si

Mr;

locale.

Istoria

teolo-

ortodoxe este inegal^ dar ea arai c niciodat' Bisericile Locale n-au fost lipsite de teologi sau de coli tectonice.
specificul teologic din Bisericile Locale
Iutii
j

Ifmbn greac, Mrturisirea ortodox a Iul Pei.ru Mov Iu, la care face unele ndreptri (in special la capitolele despre respingerea purgatoriuluf i despre Patriarhul. epiclez).
I

al

unora

Teologia greac. Cfc1 mai cunoscut teolog grec Ir a doua jumtate

a secolului at XVl-lea este patriarhul Alexandriei, Fias MeJetios

Dositei (U4I 1707) este cunoscut mnl ales prin Istoria \atiiavhilor le rusa 1 imidu i pub lica leru.salinuiLui,
; ,

di Chrysantcs Notaras, sub titlul Dvdeknhihlns (Bucureti, 7O> fu mea, fiind mitropolii de Cerareea,
i.i

este

(15371601), El a condus a micare mpotriva catolicilor care reuiser formeze o Biseric uniii slavi in Ucraina, sub stplnre polonez< dup unirea de la Bresi ui i a scris o lucrare polemica I50G ant-lat.inu D&spre adevrata Hikerirti l adevratul ci cap. Prima parte a secolului urmtor este dominata de con"troven:,i provocat de

trimis ca e-xurh n Romnia, unde tiprete numeroase eompcncUl

:

de scrieri cu subiecte antiromane i antlprotestante Tontul mpcrii

(Iai,
itifl2}
;

T tunul

Iubirii

l^i
-

L648);
1

Tomul bumrtei (Rmnte, De asemenea tiprete Re.<70^

ce orilor
t

pinjvrea
Chirii

calviniste

ale

iui

Lucri

de

Meletos Sirigul

Geneva, in E0S0, a unei Mrfttriilri de credin de tendin

apariia,
la

(Bucureti 16&0) i Mrturisirea "lui Petru Movil, tradus;! i ndreptai de Mcletios Srlgul (Snagov, IOT). In Mrturisirea sa de credinei, care

THOiPGLE t>TOPttXA
si-

apare ca a doua parte a Actelor nodului din Ierusalim (Hi72j, el

te Pe pild, printre latino fiii lati* nojronx) E e numra JNTicolae Sulgaris, care publica un Catehism ta ve-

termenul de franssubstantiw*, adic metomiot mpotriva creia ge ridici loan Cariofilos, acesta fiind ncurajat si de Antim. Ivireanul, De altfel este epoca In care teologii greci ncep sa ti? atrai de teologia apusean, f iede cea roman, fie de cea protestan-

p explicare tridentina prefacerii euharistie?, folosind

non, care cuprinde

t

Revenirea la sursele tradiiei ascetice se face prin io* de Co^ rint AJicodim Atfhiorltul, care colaboreaz la edil.,nc.L ;, .,.,.-, colecii importante de texte patristice Filocatta (Veneia, 17^2) i vsrsiik& (I7B4J. MacariOS compune Limona-

Mcar
,,|.

vie\ilv

afinii -r

martirilor greci, iar Nicodim edlte^a, n lB00 Pdalion, cea mai

i Paisios Ugarfcfca trimis ca predicator i teolog In Moldova i la Kiev. n schimb, loan Cariofilos (f l&0\ a aprarea iui Chirii Lucars scrie contra doctrinei transsubstanierii
1(501,

neia,, in

{IW9 1K7SJ,

Importanta colecte de canoane, l traduc* i adapteaz dup Lorenzo Scupoti Rzboiul nevzut (Veneia, I'9G). Curentul tradiionalist este reprezentat de Kustratlos Argenti care scrie o serie de tratate combatind doctrinele catolicismului (aaima, purgatoriul, primatul papal),
cei

mai important
la

fiind

Jhe Miniat (im2 1714) torul unei colecii de Didahii,

Jar

cu privire
1758),
tolic

EthiHdim

blicata Ia

Veneia i n 1720

aupu^

betez (Constanttnopol, care respinge botezul ca-

acrie

de

lucrare polemica contra primatului papal, Piatra scandalului publicat*

lWc[

in

nic\

Tomul bucuriei (Rimal

1705),

nm
XVlIMea,

deoarece este svrit prin mi prin cufundare. Autocefalia Bisericii Ortodoxe Greceti, obinut n lfl:tt j recunoscuta n 1850, a fost subiectul ustropire,

lungi

dispute

kugenios Bulgar is (1717 lGOtJl

WichJfor

influenele metodologiei apusene se fac din ce in ce mai simite n teologia greac, mai ales prin lucrri ta lui
*\

In

secolul

ntre

Theoclitos

Farmakidis (f isefl), partizanul autonomiei bisericeti, i Constantin

(f ifi57), care este contra autonomiei de Patriarhia ecumenic, deoarece Bizanul ar fi o instituie permanent. n 1837 ia fiin facultatea de teologie din Atena iar n 1*H4 cea din Halki eea din Salonic se deschide abia n

Economos

fa

Thcfliokis fl?36 1800) fiind Invitai lucreze ir! fser&a rusa unde au dus ateste

mm

mai important lacruxe a ]uf Bulgaris este Theolomkpto, publicata la Veneia, n 1872 un manual de dogmatic dup
toda scolastic. Unul din ucenicii acestuia este Atanase de Pros (1723 Ifl 13j care scrie Epttome manual a] dogme [or credinei (Leipzig 1800), Nichifor Theotokfs este cunoscut, prin Kiriacodmmion o co-

animene.

Cea

1H-12.

me-

apariia unor mari lucrflri de teologie sistematic i morala, care au avut un rol determinant in orientarea ulterioar a Ortodoxlel etene S. Mesoloras, SimIwhaa. Bisericii Ortodoxe Rsfsritem
r

nceputul coincide cu

:,.,

olului

al

XX-len

(4

voi.

Atena,

1HQ1 1904)
n

Jec'te

evangheliile duminicale, tradus i publicata In toate Bisericile ortodoxe.

de comentarii

Kos&is,
rif-u

la

Smemtil

%tim
.

Ortodox

Chnstos Andrutsos, Dogmatica iiiswicu Ortodoxe Rsritene (Atena

doctmaiit: ni b*. (vo i i Ateim m)ii]

EOLGfilE OHTOTOXA
1007} i (Atena, 1030) Constantin Dtovounfotis, Critica dogmaticii lui Andrulsux {Atena, lEJOrj DJnntrios Batanos, /ntroritieere fa eufioa^ereu teoLc^ei [IfiOii}
;

atj

Simea

Phklas (drept canonic), Amataaios Yannoulatos {misiune)

Fontouiis ^liturgica), P, Vasstliadls (teolugfe biblic), Cyrlle Argenta cunnlfim) ak-i se" pot aduga teologii din dlapont ffreac Stanley Ionakas (etic), Theodor Styllanopoulos (teofogle biblca^ Caii vas (IU turgtca). Pe ]ing editarea testelor patristice care a luat un nou avnt datorit lui P. Christou i P. Nellas contribuii noi n teologie au adus loan Roman idia D&prt pfli.
f
:

nism), V,

-- 11

Ortodoxe (Ate1*13), La congresul Fac uitai lor ologje de fa Atena (liKUi). ceogta greaca" este represeatatii de Ere o serje de ilutri profesori de
IFsirceie

Bi.ivrvu

teologie, n frunte nu visatos, preedintele

Ha mii car

Alicongresului,

totui existena unei literufuri teologia greefH primitA hm "a doua mina, adic din surse
si miru?

*re constat

caftt

strmoesc,

gr,,

105)

John

Ortodoxiei.

reprezentani ai acestei iteraii sm P. N, Trembelas, rare pu Fj li ni Dogmatica Bisericii Orti

|

UI

mit

lodwe

(3

voi.,

19591^1, tradnn

fDeupre unttflten Bfeerjei* fa euharistie & episcopul in primele trrt secole. Atena, grv, 1SS3 Apostolic Continuity cmd Orthadox Church, IN 75; Eccleial Revin g, 191 {} V7te
;

/.zToulns

EHiiions de Chevetqgne, 1060) \ Iounnea N. Karniiris care in afara de studiile despre Mrturisirile e credin din fecolul al XVlWea, despre OrfledO* *e St Pn5^tofiftim (1038), Ortadol Caiticfcm i)04 -1965), Orp

ee de O.

Du mont

local

Church

in
;

Euchristic

Verii &t cumnmnion perspectiva de ia pansve patritfiqu* gr&cque, 1977}

Cliristos

Perspective,

1977 dans la

lannaras

(D

Pab&ncs

tottatfa

l*eefri*aftUcft

publica
tete

m dou .volume Manumen* dogmatic* i smtUoUce ale iiiseOrtodoxe (Atena,

(1),

fidi

19B2 1<953 i

Dicu, Pnri^ iSil Coninutul ontologic al conceptului teofagle de personalitate, vr 197C vtn fizica corpului dup Sfmtul loan Scrtirul, ^r.. 1P71). Tot nici trebuit! .s fie" mentlo^
; ;

Gevmconhats&nce de

&i

Gra^ ift$ .i wm). Generaia ao&tal de teologi greu Wfce conuA de ^Ikos Nih&iotis (in gr- Existenialismul i credina cre tinfr 19543 Frctepmens yno-

natt?
fitf

numele
tratat

unor

autori

,we

iirobleme

ecumenio
(Lehc-vMhe

Emilianosi

Timadis
.1J360
:

QHhodoxie,
menJQHe,
do^sa,
Sjprrft

f.n

PMcs d P ri>r[ D -

oooia teologic Atci:,i, lwn JWwejfia retinei fi teologia j'tUmoUvi \mo), care a introdus tema-

IStffl

Pne Hm (jo?H;ia
f

77ie
in

Cetrai^

j^

h.jIv

Orfftotrt;r

IVor.^ifp,

J&70f;

ecumenici n teologia ortodox dei Q&tkirche in Ockurnenischen Dialog, Kirche und Wslt in Oi-tiLudorvr Siciu, 106S *pes and Problem* of Ecumenicul Bialogue, 11177). In afaivi de stutica

:'' Theologie

diile

profesori for

de
{Noul

speciatftste
E,

Sav.j

Ai^urides
V.

Tc*Lamem^
Theodoru

G>

Manuaridea

(etic),

ptatfc),

Istavridb

(euau

Fouyas fTR Per^otj / Jetm$ Christ in the Decii ort* of the Ectnnenical Councih. 1970) Maxitnes de Sardea (The Occumenical Patriarchat-Q in the Orthodox Church, Salonic, 1071); Dnmaskinos Papandrpu (Ltrlifile despre Sinodul panortodox Kaliistos Ware (The Qr~ thodox Church, 19671 Eustratios Argent! (Th& Orthodax Way, 1970);
;

Mrthodios


37

m
1823

TEOLOGIE cmtOHOXA
din 1B21, care scrie din cele mai cunoscute
ale
epocii,

(The Greek East Philtp Sberrurd and Latin West, I&59 Constantina* pic f&onoQuphy o/ n Sacra! City* Church, Papacv and Oxford, 1965
j
;

unul Catehism^

Teologia
ta
vi
:

roinin

[v.

ari

urma-

TEOLOGIA ORTODOXA RO'1

\N1-

eologia rusc'i s*e teologia rus fcut cunoscuta moi al*s In a doua ]:jrv,.itLiLt' a secolului al XtX-lea prinU'-u serie uc catehisme i corn penali de dogmatic, ce au avut o inare circulaie In ntreaga Ortodoxie. La con greul Facultilor de teologi e din 1936, twjpgul rus Georges rnrnvsky va dcmina lipsa de l*vi..:rrj patristice a acestei literaturi teologice ruse. I n tr-a de var, coala de la Kiev. ntemeiata de mitropoU-tul Petru IVTovL, care p-refor notorie le scolastice, este continuata de lavorsk! (lSU episcopul fttepan Piatra 1722) care scrie in 1713
credhit-i

In 3^27 i retiMitropolitul Mo^'uprit in lfl3<J vei Mnearie Bulgakov (18lH-lSfJ3), autorul unui manual de Teologie dnqmaic ortodox. n ii volume (lva195r), tradus in trograd, 1B49 ceea vreme in franceza, dup ce publicase o Introducere n teologia iar cel ortodoxa (Petrograd, 1H47) mai important manual de teologie dogmatic-A este tiprit la Kiev in IJHfl de ctre AnLone Arnfiteutrov dogmatic or(f 1879). O Teologie todox (3 pri, Cernigov, 1HB4)

revzut
;

Filaret GumUevsky (t 1B<30). care, spre deosebire de Maci ir ie Hulgakov, foloseLe izvoarele patristice. Tot. aici trebuia menionate studiile
scrie
lui

V. V, Bolotov despre ^iUoquei* {Thesen liber das Filwque. 18M1). n

legtur
catolicii,
si

cu de

conferinele cu Vechi
la

Bonn

(174 1H75J

(publicata

1729).

dup

catehismul lui Koberi Bellarmln, In scopul de a diminua influena acestei coli, arhiepiscopul T&afan Proropovlci (Ififll seminarul de la Pecare in fi n trograd, orienteaz teologia proteiante. fevuarea metodologiei
fpt

patriarh, Serghte (Stnrogorodskij. eu privire ia Doctrina ortodox despre mlntuire (Petro

ale

viitorului

grad, 1910).

-17, 38>,

uniat,

nep

tu

In

aceast aciune,
mitropolitul

el

este

susinut

Facultilor de tfititi* gie (Kiev, Moacova Pettograd, Kazan), renaterea monastic ,l fi locali cil l micarea slavoflla au maraceasta perioada. cat de asemenea
nfiinarea
1

dp

FI aton

17^17 --1-B11),

mare

(Levshln orator i teolog,

Cathism care public In 17i5 un n care se resimt aceste noi influene din Apus, Seria acestor mari autori de catehisme, mnu File i compendil este Lebedlnskil nceput de Silvestru (f ao). Care publici un compers din n 179 i SS'05, l d luvenalit
ii

Euaese fDotmrtoliuhe} slavodeja tradus din grecete in n, de PaMe Velickovsk (1722 1794) de ia Neam. Aceust tradiie este continuata de Tlhon e Zadonsk 1724 178[3), eanon/iil in 1HH1 Sef
Filocalla

rafim de Sarnv
nizat n
nn.'l
:

(1 7513

03.% canoIm naie

:

de episcopul
(lrj7

Rrlatidsnmov

de preotul loan de Kronstadt {18291903)

lrtf37>

TVIedvcdeskii fi tfl09), care suri',' ecgfa credita (Meseova, 1806) Ur Filaret Drozdov (17&3 nragjft apoi din 1BG7). rector al Academiei
:

7'-

Retrograd

mitropolit

ai

Moscovei

MTnftstlroa Optina c&re traduc Filocalia n rusete ntre 1876 18tf0), sub (5 volume, Eremitul {IHIS episcopul Teot'an completat i editat inn-1), eare a Micarea slavoRzboiul nevzut,

l de clugrii de

la

TEOLOt-IE

ORTODOXA

179

fll vrea o ntoarcere la cultura na-

mpotriva inWueneWr apusene, Lipsit de educaie tegtc praprlu-zls. Alexel Stepanoviei Homlakov (1804 1860), concuduetorul acestei micri, este una iii prin lucrarea Ba Btserica
.t

rusii,

fiind

BuLgakov ca fiind speculaie gnostic \ orilui

condamn nvtura
gen ist A, iar sinodul
"

Antoni Krnpnvikii

mitropolitului (Sinodul de la

Karlovitor) l declar eretic, VI, Lossky l ncozil ci nu i'ace distincie ntre esena l energii, de unde con-

L'figlise latine et Ie

protwtentisme

un point de vue de rEpli ti'CHent introduce in teologia rusa (1872) noiunea de sobontost cate ar es;

fuzia dintre lume i Biseric, dintre catafattsm l npotatism.

Filozofia religioas

nis
:

este

re-

i lipsa unei autorMi externe* adic tocmai eprimii

ooncillarltatea

prezentat mul ttrztu de Pavel FloLa Colanne (lfW32 1943J rensky a lv iandemetit ds la Verite (1954K
trad, C. Andronikol,

dare distinge de sintez de catolicism i Ortodoxia faa de protestantism. Din aceeai micare Dostoievski Fio ti or [;.! parte si
;i

ntnl

(1821

man
i

ce.ebrului roFraii KarawtazGV.

1881).

autorul

La nceputul st ce Iu Iul al XX4ea tnai Important lucrate este nlopedia teologic ortodox (numai volume, editata de A. Lopuhin (1005) i W. Glubokav^ky (f Ifi37), fce asemenea snt cunoscui studiile Iul K. Malinovskl (TcaUigia dognaiic ortodox, 4 voi,, Kamenets1M04> i Puvel Svetlov Podobk, a Uliii 1!M2). Dar teologul care
.
i,

N. Berdlaev The Dest'iny and the Spirit, 1&3S The Meaning of the of man 1A37 Iwsavin (t Creative Act. L955 His1 932) V. Zenkovsky (f 1963) tory oj Ru&dan Pmosplvy 2 voi. (IttlH 1977) 1953; N. Araeniev Ostkirche und Mystik, 19*25 t& pie:

Lausanne, l>7!5^ (1874 194 fl) Free.dwn

;
;

msiW 1&B&
t

Church
(1943)
:..ikov
si

(I9^:i),

Cu The Orthodox Du Verbe lucarne

(1945), S,

i Le Paradst

Bui-

deschide seria Ntudiilor de prezentare a teologiei

:

monoxililor

dominai
ghie

aceasta

Bulgakov

perioad esic Ser(18711944), deca-

nul Institutului teologic rus din Par rls (ii iii..i,ii 1925). S, Bulgakov

pan-enteismul, sistem introdus in Rusia de fllozomistic Vladimir Soloviev (1."jJIflflTi), care n La ftu.y.sie t i'tfyU.w 188 fi, recunoate auiptoerseUe l trece la catolitoritatea papei
reia

sofialogin

sau

--

cism n
logii

1890,

Bulgakov i expune
cadrul unei
tri-

ortodoxe n Occident, continuat de VL Lossky, profesor la Institutul St; THiologte mysiiqm Denia (Paris), de l'Eglisp. d'Oritnt (1944), Vision Vimage tit ,4 de Deu. Paris, 1960 Paul Evla ressemhtnnrt, 1067 l'Qrthadoxie riokimnv (f 1970) (ll 5 9) Van de Vcone. Thiologia de la BeauU, l!i70; Le Chrift dans Le* dgea de ia pcrus&a russe, 1970 John iVk-la vie spirituelle* \i)M yendorff I.'EgUse Qrthadoxe ! trier St. Gn-gotre et aujour'hm (19r>i))
;
;

opiniile teologice n

despre nelepciunea divin #i heantropia Cuvntu ntrupat, P&Mielului. Sofia ratletul i Mireas nelepciunea este sinonim cu
;
i

Ptaittas et la myttiqjie arihndo.ve. Le Christ dana la tfr Paris, 1959 ologUt byiant inc, I9t>fl.
;

Att pentru
teologici
ruse,

cunoaterea
cit

istoriei

feminin principiul esena divin, etern un fel de ipnstas intermediar

r

Intre

Dumnezeu i lume,
Serghic
al

tn

193$,

raperlul OrtOdoxei cu celelalte confesiuni cretine, slnt importante studii ie lui G. Fedotov (A Treasur;} oj Rivtsian

i pentru

Mitropolitul

Moscovei

Sp

rituali ttj,

1 l 5(1)

l mal

ales ale Iul

lfcULOGfF. ORTCJ11UXA
:is.i

K Zernov {The Rus$ian$ nd_ tfieir Chvrch, 1954 The Reintetjmtionol Clmrch, 1092 Orthcdox Enthe Extern Ctunter ?i 9, m%) si George* Florovsky {" iy,i 'Cile teologiei rasai STOi Chwrchei a*d tfc* The Ortliodox
;

atogues urce
garas, ISS9J.

le

panarche Athena-

^Jen^m.

aai este cunoscut! cele prin studiile profesorilor ds la

Teoria rus

Wiu> Etumenical Movemerrt prior to

academii teologia din Mo?en P va fji Petersburg; L. Parlisky Itturglt* triatlcH. N. UspenSk dogmatica, V. BoroL. Voronov bteedceeac, N. Zaj stor iu

dou

v0V

vemvnt

1517-1S4B

editori

Bgth
10j-t)
h

Londra RoUBfl l Stephen Keil. i 'Leon Zander f^isio* and Acum Londra
1952),

_ bolotzky etlc aodal. pov ^"ecumenism,

Al.

Ost-

aminToi in acest capitol pot fi s-au ata*at la tite numele celor te Bl dn Occident, centrele ruseti UAnglia, Belgia l Statele

Frana,

nlte: B. Virala rtaew (t

LH j4),

A.

Kartasov (+ 1960), N. Jjtonawv fi du Samt s&prn, jl*bKm 19PH

Farfe, aia 5f

lWSJi

Kern fAntrggJFate*tm*>
fSt,

Gntpn^
ntsse,

1*50?.
cr
;

Pierre Kovalevsky
stffrtoatfte'

5*W
lLIfiB)

te

Paria,

mi
l1 '

tropolltul

Anthony Boom
1 9 9
:

(UtfflU?
l
\

ToologLa arb. Irit opului culturii si a bisericeti a slavilor-sirbi. ca slavilar^bulgarl, este legat de tr;i(Condtxcerle fcute de fraii Chirii au stantin) i Metodte (863/$#4), care na:-..mpus idfnhctul vechi slavon mi glugblica (de Iu glmplaii -* a vorbi limba matern), alfabet aini-au nupltlcat de ucenicii lor rare L mit ctrilica. Ln sfritul secolului deXil-lea cri vechi slavone smt slavo-sirba bija traduse in limba circul in manuscris, serlceasc l Mifostav ca de pibiA. tifmgtietia lui
t. f

Pm tfer

Wed

ta t1 o rt *.
I

God and Msm.

W13

VasUe Krivoein fLes MHqtMJ drro* nEflU Ortodoxe. 1934 6$, cu traducerile i studia Noul Tele despre sfintul Stmeon Pierre L'&nlUer olog): episcopul
de l'OrtHofL'exieViette* potittque Le C<mHi necumemdorie, dans nue comme att&rttf

mitropolitul (rtes Sj/m-

n 1219. mitropolitul Sava este rons aerat la Ni ceea de patriarhul e-

{IW).

rumenlc Mynuel,

ilDuan

re Mi;i ^i Poci. Bisericii Sirbe, cu centrul la dezvoltarea SEintul Sflva a m^urajat Katise, el nsui scriind lUernturli

134U tefan {1331 1355) declara autoal stntntul de patriarhie

iar n

mu

ra^m*

lUn); Alexander Stfimefggttt** mann fHfctoriea Rnad of Saitern For the Life of Orthodozv, U563
;

the World

Sacrament* and Orthoto

;

doxv.

1965; Jnfroductta*

Mur-

okai

tfWmfltt Lot-BoroMyrrha Ques&srcf, 1977J s*dine, La Deification de Fhamm* Grpsj Pere* lon Ia doctrine des Clement. i scriitorul Oivier 1370 k'efJOf lUEglis* OHkadoze, iS5

rkeoiW<

im

l/ioa -Soiului Sfmcnjz (Nt-mama), fiaafl H27> Sar tefan La^irevlci creeaz coala de la mihlstlrea Renirit s^a (Manafajl. in jjecohil XIV cunoscute coleciile de biografii de de sfini. Ierarhi l domnitori, scrise clugri sirbi de la Mmnstirea HiDalandar; Domitlan, Thrndosie n\
nllo.
M:iiiii

Dominaia
iii
r

tanarlollor se ter-

du cftHrticmisme

oriewtal i B&sance ch-mtiarjisme, 13*34; "?u^ ic tf Dirions sur Vhomms, Paris. 1372;

lB32 clnd ConstantinopoluL recunoate arhiepiscopul de Belgrad ,;, mitropolit aL Serbiei. In aceasta nunie perinad/j sint cunoscute cteva Stefar Stratimicrturari

de nutri

serov (T 1336), care deschide un

TEOLOGIE O&XGRUXA
mlnar
tit

.tei

la

Stemsby

Karlovtzy, ves;

centru cultural t bisertcesc Pclovanovid, care niiineaA -seminarul de la Belgrad 183$) j titar

Teologia bulgar. Dup convertirea prinului Burls I (B65), t:restinismul devine religie oficiala pentru
statul slavo-bul^ur, care a

rmas

tot-

Cel re a dominat a doua Jumateie a .se COluui ni \IX-lea a l'oat mitropoliPsaltirea

prete

l Tnbnic.

deauna ataat Ortodoxiei, avind o arhiepiscopie sittanom sub jurisdicia Patriarhiei de Constantinonceputul literaturii liturgice i comentariilor biblice se atribuie lui Clement de Ohrida (f 916.), ur~ .it de mitropolitul grec Teoi'ilact de Ohrida (10041107), care a scris comentarii Ea Evanghelii (publicate
pol.

Mlhailo (f I898) t care scrie o rie de cri de istorie, printre care, torto. flixrrini. Sirhe (1856). In 1879
tul

deplina autonomie, far fn 1920 in ftin Patriarhatul Sirii, prin unirea Katlovlulu'i cu Belgrad, In 1900 seminarul de la Karlovi devine academie. n aceast epoca de tranziie, literatura teologica
dir:

Biserica srba

capt

Veneia, 4 vol 1754 I7ii;<). Din coala de la TIrnovo, capitala celui

la
r

de

ai doilea staL bulgar, aSnt

duceri

depinde de trarusete (in specia] de

srba
a
lui

cui Teodoale de TIrnovo

ucenicul

cunosmai alea

Teologia

dogmatic

Bulgacovjp cu toate MIE a, episcop de Zara,

ti

Macade

Nkodim. ecrie unul

cek mai importante manuale ortodoxe de Drspt hiseri.cnsc. iar Serin

ghie

Trctlskli

iga,

editeaz" a sf intui ui Sava.

Komdftdd

fiina Facultatea de teologie din Belgrad, cel dinii decan 'iind tefan Di ml trie vid, profesor
Bisericii Srbe, are editeaz din 1S32H revista Bogoslovlje, Ali profesori au fcut renumele aeestei faculti Alexandar Dobro :

n 1Q2Q in

Istorki

klonsky,
tanasie

Drgui n
Popovcl,

Anastasie vi ci,
Iustin

A-

Pope viei

{Dogmatica Bisericii Ortodore. 3 vel., I!tt2 1933, mifl), Iordan llid, Filaret Oranich, in frunte cu Dimitrle Stefanovid s tefan Dimitrle vki, care au reprezentat-o la Congresul de Ia Atena (193rt). Astzi Facultatea este cunoscuta prin studiile unor profesori ca Chedomlr Drat
;

patriarhul Kftraie ff 1404), a introdus tradiia isina&t i a compus un Slujebnic. ftind deja cunoscut S&tfntikul de la Vldln (1345), In a doua jumtate a secolului al XVTH-lea, cea mai cunoscui personalitate este clugrul Paisle de Hiiandar, care in Istoria bulgara-stuvk (1762) se propentru o Biserica naional a slavo-bulgariLor. Acest spirit esrte continuat l dezvoltat de Sol rotii Vraciansky (173918 14), care cu Kyriakodfomion (sau Nedelnik), comentarii la evanghelii duminicale, tiprit ia Rmnic in 1806, introduce limba bulgar scrisa. secole de dependena de Constant Enopcl (din 1393) i dup instituirea exarhatului bulgar cu sediul ta Constantinopol, n 1070, Biserica Bulgara e
t

su

care

nun

Dup

recunoscuta ca
iar in

autocefal n 104S,

1053 este restabilita patriarhia (recunoscut in 1961), Din aceasta cauz, teologia si avo- bulgar

a depins de traduceri din rusete catehismele lui Platon in 1644 i al

iul

Filaret n

Btogota Gardasevld, Stoian Gnseviei, Emili an Carnici, Dmltrie Dimitrievici, Lazar Milln, A t n asie Ysvtlei
covtei,
ti

Amfiteatrov in

1879, dogmatica 18 9 i cea a

in

lui

lui

Mcar Ie
In

Bulgakov
ia

1901.

1902

fiin Seminarul Sim1fl23

ului Clement de Ohrida, ar n

383

TEOLOGIE ORTODOXA
Facultatea de teoL'QfWtoxfe, Edlti-i... Neucblel, Ulfi^ We Q/iiWajte Kircfw ia QTi&shteck&r Sfckt, volum editat da F. BraLsiolis, EvauPaul
Delachinix
et

este inaugurata logie din Soiia T

Evdokjmov,

cunoscut

prin nu-

Nies:l6

ca EHtime Sapundjiev, JJ. Giubofcovsky <+ 1937), A, Rojdeatvenski

:

me

ai,

mai

ales,

sui cercettor

datorita teologie de la Atena (1936) a luat o atitudine favorabila Micrii ecumenice n proces de lor mare. ncurajai de patriarhul Chirit (f 1971), el nat

tefan Zankow (f cruia congresul de

1*155:?),,

:--!srbi's
i-tyjjjl,

yWla^swtffc,
Tir

voi
1

Stuttg
l-i.
,

pi

vul

Sliitfgart 1060

R.

M
.!

'1 Testem Church, QtihtHtox t:h:[]sun Ilibrary, UnlversMy Lom '/.',, ',/, :nG :i ! .!/,

TItL

li!

--

-_

_-

Istoriei

Bisericii

Ih.iLbM&y,
1

GaMflA
Bfrk,

City,

N.T,,

l-j

naionale, citi va teologi bulgari din epoca actual snt cunoscui pentru con tribut li Ie lor in diverse domenii Diulgherov Zonevsehi i T. Koev In dogmaticii, Ivan Panchovsky in etic, Ep. Ncolai in Ikurgicri, T. Sabev in istoria Bisericii uni:

fiiNs-C&Og
t

Ktcha

und

T'hsofagl*

Ryjtatttittltehan licrniur im fclalt, tufo ['). Otjn;, M^inchen, C. H, Betk, sky> Tftt- fiv^tj ji j'^itr OinimnriWtoK/r. /

t^|

tont

JJufOpe

5130^53,
i

versale.
? Jeon Meyendorlf, h j InlUatlan u fa tfealOgie byixiiiUw. Paria, Ceri, 1375 j PtQc&-Vfbmix du ptemh-i Cnmfrds de 7htQugi& Qithodoxe i A&t*
j

Nitokan, Londra, I&T-l A. 5tuvoy oi ths D*veJopmfl( of OM $&*Drsshkovch, tien Utcfahifc l C,

'

W^'donfeld a M. D. Pftrt

n!

Orf/ioElrj3f TfjpoJotj^crJ Pficuliy

ii

fa

Iit
ttst

vt)].

mTlw

"Si-rblun

Ofthodisi
ftfi.

Bcgtu-. '

Chu
:

Fast

and
Jir.

Pr^yr'nri',

i.

t&QS, JfaJi
In

p.

2434 )
Yinlactsu,

5,

1&75.

p,

33

>,(?,
-f

^n'.'iies

r/jufea
[1970),
J-e

tfe

tiu igarle,

neS

(1936).
-l

editor
f

Hamilrai
r
,

S.

AHvL.satos,

XXVIII
vcj7/c

Aiarui 193

PJ"octs-V ej b(/ux

tfu

>exiflW

S4H>
^.'.iV

A
<i

GraEi^ujt,
;

K^ p. a^_ mouvcment gtefO*

nr,
rtvo(iJti{?,n, DIed
I

Congrks
nes
( ]

Athi:Th&OlQQim Orihotioxa B?e>, edUO* Saves Ajoiirldes, Atena 1978; A. Schmpmann, The H^torlea! HC'Qd ol Extern Otthodoxy, New Yo-k, 1963] J, Meytndorlf. /JyjoGJij/jvr '/'/^ofofjv,
t/e

de

A, Kioml&lttjv, 1553; V, Solnvsrv,

vcj-fifl/

Edjtl'Hib;
r

du

Cerf,

pi
t/i/*

flu5.T. tt

un

iha

CAureJj
19^8
1

|118),

Irnd.

de H.

tet

Lwndon,
Ar^ertfi.

TlmOtHy Wart,
o/
ilz

Eusfiraffas

Hstorictt}

Ttenda and
UniLversIty

D/uitimti
pr^ss.

't'hvtitett,

Srutfy

Greefe C*S
1

Ford h ara
1974]
vo]>
J.

Nviv

York,

urxfe?

Tutkish Ruie, OxFurdj 1964

MSrop.
Ctetffifi

Pclikan, Tfce ClirJtftan

Spj'r.'f
t

rjqrfjMo/i,
Cftrj'sfcji-

N'ikodlfflp

T^e Rutsdan
BcumijriirtflJ

OH>tI^X
nr.
2,

Ui The

o/

asterri

nnd

JTJ*e

jMovrfinenf,.

In
3

i<

l-

fdm
ca cjrj

{f>QQ?QU)

Pres^ Chicago GiorTf A, M ilr>E3#y,

The UrUvcrsiLy of Chiand lOWCW, 1974

ErkB1*!l]Cfi]

Gorvni,

Stune

H^vie^N AfpecU

1^69

Ftaflk

ol

Cont*UlpQftif)

dox Titcolo^y StoCe

blishl-ng
"fiiLi

HlMiQty oi QrihoM53 Nord land, Fur

CoTnp&uy, Bclmoni, Mass. Zj.nknw, Die Orhodoxe

fn

107fi

jtirc'n:-

Qtt&k Qrthndox ThQught, 1323 Jre-pfitS l'n 19S2 do American Rev^w of Etastera Oitbodsy, New York|i Jrihu K*cmrls. ConfejnpoJ'efy OrihoJox TheoJogy and J(s
TJLfolnrflci! Vtadlm1r Quart^rlyu, vul 1?, nr, 12, 1969, p, II 32 Kican PaLriniros, A d/ciiancry si d/Wk Of^fodon;, Gireck Orthodoa{ Dw i--i New York, 1984; NJcoJas Zernov, Tj'.'C
Taifti

f/es

O^ens

rili-Verlar]

talit^tfttaf Sichi. ZwinZurkli. l^^e N1jmi3u; Zenmv,

;

In

*Si.

.-s

EasItMr.

Chtistentiom
anri

Shuiy
of fhe

ol

the

OiigSn

DevrJo amant

Eastew

QrthodGX Chiirch, Weld^nfeld and NlcolGt>n, Londnn. 19GI Jean MtytmdorH. hje-t oiijouTd'hui, et tiE$tf$$ QrthodQx? ed. II, Edit'ons du SeuLl, Paris, 1960)
f

JiisilaJi

fleWgj'onff

JfofiaMaffJf.'C

d/

tim

Twenlielfi
lfl&3^

Ceillufy,

John

Harpe r, New Yofk, MeyendDrlI, Or^ir.jrfox T/ten-


TT;OLCX;iE

ORTODOXA IOMAnA
istoria cala.

iH-S

|o?ta' Today,
1&69,
ui
p.

In

SVTQ, voi
1.

77 &2r
terci,

13, bt, 12, HHmuroamj, Qhtnadl^

bisericeasca

si

teologia 10-

Jl-Sett

fchbfarlw, primul
n

ptAriurh orto*

tip*
nf.
tic

uti
1,

nQrtaaxiA, Vili J1&SG1,

p, 71

109;
a
?

loan

I.

St, Mfirltirtmrea

Cercetrile j studiile recente au confirmat nu numai existena creimamului m Dobrogea l la nord de

l

r.fvd i:\\

Sibiu.

1973

MitrQian KriiopouK'S, AlcxBfldet Sdiinemflan, Juskri

t

Dunre

in

secolele

IV

(Biserica

paleocretinii

stan

TheolQgy

1V201972,

An

de

ia

Slven-OU

tniroduc-

Utf S^vey, Iti SVTQ, VOl 16, ar, 4, 1972. Chrlstfl Yarniaros, 'f/itfoJogy p. 12? 194 te, fo pius&itf-dey G^eee, in SVTQ, voi. Archtaishop Viajir, L8?2 p. 133^214 4,
1
H
[

cllmlr of

DEmllrciv,

Rnctasioiu^y in RusSinn

wtih Rcgatd to tho Ecumenicul Mirvcmojii, n Thi> Joufnal ni ilm MckThi-oiKrjy

raw Pslrlarchaten*,
.vi

flr,

10,

1079. p.

5fl

-fl-1

bazilica cretin de ia Sucidava), ci i o participare activ a Bisericii ruituhtone la si noade ie ecumenire (Teofil al Grifei la Nlceea tn 325) iicu* i locale (Sardtca 34:!) i iile teologice ale vremii. Tn veacul ai IV-iea, Biserica din Dacia romanizata a produs ierarhi (episcopii de la TomLs). teologi si scriitori biseri-

m,

1t,

IB?B,

p. fl^ 7ftp

Theodyr
a;irf

Sty.U**

HtjWUlOfi.
cIdk
r

Wftw
136

TJ-jeo/Ofjy

[fie
14,

O/Niunf,

rrn(li}>>.>!\.

tn
-I5J
f

SVTQ,
Olivsr

voi.

3f

fost recunoscuta de marile personaliti ale Bilatine, ca V$sne sericii bizantine

ceti, a

cror faim a

!7tr.

p.

Clomant,
i

Otl-

hi-Otxiiont'DL'ux
el

jmtscurs

Vadlmir

l.osshy

PauJ

Evcjtikimtiv,

GtfnCve, La-

boret FI de?,

1985.

TEOLOGIE

ORTODOXA
Romn
Bisericii*,

RO-

MANA*
logia

ntr-un
(n

studiu despre Teo-

Ortodox

contem-

porm

^ Glasul

XXX
500

de Ceaareea, care reproduce tirea adus de un martor din Dac Ut despre credina cretin in aceast regiune, l de Ioan llrisostom. Se cunoate de pild contribuia clugdiscuiile rilor misionari scii la nristologice care au formai obiectul unui sinod ecumenic {CunstantinOcalculele calendaristice 353) ale lui bionisie cel Mic, traducerea
pol,
t

JJ371J, nr. 12, p. 4972, versiune franceza n voi, "De a theologe orthodoxe rou mine des originea

Bibliei

in

nas jours, Bucarest, 1974 p.

52 G),
principiul
este o

Wulfila,

limba gotic de ctre ndeosebi rolul lui Ioan

sa artat c, innd seama de

potrivit

cruia

teologia

Casian n legtura dintre principalele centre cretine din Orient i

Occident. Nscut n 365. intr-o familie de la urile Dunrii n Dobrogea> el este, rnd pe rnd, clugr hi Betleem i n Egipt diacon pe lnft Ioan Hrisostom la Coa*tantinopol preot n Antiohia sau la Roma, ajungnd la Marsilia n 41 fi, unde ntemeiaz" o comunitate mo;
;

de exprimare a unei Biserici locale, guidirea romneasc a a parcurs mai multe perioade teologie celor dnii preocupri de XVI) i de nchegare a (sec. XIV
:

form

diuUurii bisericeti, catehetice ai al dactice {sec. al XVII-lea XVill-lea), a organizrii nvamntulu bisericesc i teologie (sec>
i

al

XlX-lea)

apei teologia

modern

nn^tiefj

Vestita

i unde moare ctre

sale
Iri&tiUtiie

dintre cele

dou

rzboaie mondiale,

435.

Cu

scrierile

i perioada
Aici

actuala.

aminti citeva nume, date l lucrri mai importante, care confirma aceast corelaie dintre

vum

monastice, Conferinele i De$pr& ntruparea Cuvlnluluh Ioan Casian poate fi numit naintemergorul
teologiei

romne

vechi.

:iH4

TEOLOGIE ORTODOXA
continuat scaunelor

flOMWA

a activitate n jurul concentrndu-se

Aceast

episcopale

care existau

nu numai

ia Tomls si n Dobrogea, nainte de Vldna, de unde a fost luat cui dinii i i Ronj:i<v-:ii, d mitropolit al i in Transilvania {n 137(5 S cuno;it,e numele arhiepiscopului Ghelasit),. unde Papa Grigorie al iX-lea existena unor constata m 1334 [tRr <:pseudo-ppiscopl shi&matici", regelui potriva crora cere ajutorul Mitropoliei Ungariei. ntemeierea Lngrc-vlahiei n, 1359 la Arge, n timpul lui Nicolae Alexandru Ba~ sarab (1353 1364), prin transferarea episcopului grec: laehint de ViHna (13G9 1372), apoi n fiinarea eeiei de a doua Arhiepiscopii a Uji^rov-ahiel, n J370, la insistena pa;i firhulul ecumenic Fllotei {1353

Transilvania intr puternic in circuitul ortodox, cu un statut autonom ceea ce explic revirimentul pentru cultura locala, litugfcr V catehetic, l pentru rea un ivt-r-;.jl'i Aceasta State autonom $ de for culturala este confir:i::?i..i i de participarea acestor Biserici la conclIrle unioniste ale vremii la ConBisertaH stana n 1415, delegaia din Valah ia e condus de boierul Dragomir, iar la Florena n 1438 particip Mitropolitul de Suceava
;
;

Damian

(f 1451),

Despre starea

a mitropoliei Severlnului, pstoria de Antim Cri Io pol, precum i recu no te-

1354

i 1364 137(), adic

din ara mrputul secolului a] XVI-lea turie preutui Gavrili de la Muntele A tos intr-o scriere cu caracter biografi e-istor ic, Viutt Sjintuliii NiL patriarhul Canitantinapolului fon, (fl5Q8), care a petrecut civa ani in Valahia, fiind canonizat In 1513. n

cultura Bisericii Romneasca de la ncesi

aceast

ra

sub Alexandru cel Hun, a mitropoliei Moldovei eu reedina k. Suceava, condusa de mitropolitul Iosif Muat, au confirmat nu numai vigoare unor Biserici locale de sine stMtOiire, ci i rolul pe care erau chemate atl-1 joace, -n coniexpanortodox, Ortodoxia romtul
n 1401

vreme meditaia teologic fusese fecundat de creaia popular care produsese Legenda Metfiruitii Mafiote, o tem cunoscut n literatura vremii. Legenda exalt ideea de jertf personal la concelebrarea creia participa domnitorul Radu Negru, Meterul Manole i soia comuacestuia Ana baza la

nitii

neasc i moldoveneasc.
ciile

In plus n secolul al XlV-lea, n toate provint

romnilor,
:

marile centre

mo-

nastice

Prislop,

Vodla, Costa, Tls-

Snagov, Neam T Mo Ido via, Bistria, unele dintre ele fiind ntemeiate de Nicodim de la Tismana (j 1401) sau de ucenicii acesncep sa joace un nsemnat tuia rol spritual i cultural. Se cunoate de pild Tetraevanghelul copiat i decorat de clugrul de la Neam

mana,

Gavri]

Ude,

1429.

De

aceea, in
h

r ursul
cile

secolului al

XV4ea

Biseri-

cretine, simbolizat prin Mnstirea Curtea ce Arge, sfinit ia 15 august 1517. Acum apare nu numai cea dinti carte imprimat la romni (Liturghiernl slavon al lui Macarie, Dealu, snfi), ci i cea dinti lucrare n care se poate observa un coninut teologic, adic Inviiturite jVen.goe Raara h (7512 I 52 J lui ctre fiul su Teodosle (n slavona), care e o sintez de elemente de spiritualitate, teologie, etica { viziune sale politica. Datorit tipriturilor romaneti fcute la S cheii Braovului, ntre S59 l&fil, diaconul Coresl de la Trgovte a impus limba

din

Ungrovlahia,

Moldova

romn

in

Biseric

ntrebar erep-


TE0f.OC.1J

ORl'ODO.VA

HfiM^A
(v1 rin

193

tin&asc (1551), Evanghelia cu nvturi (15B4) ] cea dinii P&tdtiw

(1570), dau catehism* ortodoxe cu (inele ide] reformatoare

rornmasc
ale

timpului, Cazania a i -:? (b^Hi), in care e o critic a calvtnismului. Dar cea mai accesibilii opera omilrtid a timpului a Jost Evanghelia
1

eu Crci uria Bisericile cu pictur vxlf.r'tnayti din Moldava, n Mitropolia Moldovei si Ei, Sycevei*, t$ffl t nr+ p, 4Qti 444 1070, nr. J ti, p. 13 153 sj
picturii
r

9 10,

p.

480520).

nvtoare
Teologia
a]
*f

Sinodul de la Ja.51 (IMS) confirma vigoarea Bisericii locale din Mol-

(omilii)

de

la

Govora-

dova i rolul acesteia

De.ilu f!64),

romneasca clin secolul N'-'l ies si de mat trsiu nu poate neleasa fr a lua fn cnn-sdeoriginea

n politica ln^ terortoctox. In fond, Si nudul a fost posibil datorita lui Vasllc l.npa

expresia ui iconoStilul arhitectural al bisericilor din ara Romneasc {Dealu, Arge$ Cozia, Trgovitc sau Minal-Voda din Bucureti), al bisericilor de Lemn [lin
f.'Hv
givili'.i

i arhitectural.

figur de mare presntreaga Ortodoxie, prin len gaturile sale 11 Ierusalimul i Epind. care Cl&tete biserica Sfinii Trei Ierarhi din Nr.L in jurul creia nfiineaz superioara de f Coala* teologie. Nu sun Moldova din in neamul Mov] ieti lor, educat la Ivov
(iti;i4

L653),

tigiu

(Transilvania
tlri
ii

i
cel

al

biueridlor-mins-

in

Moldova, construite mai ales

;

Sorbonu, Petru Movil (159 1846) de vi ni- mitropolit al Kievului

ti

Marc (HS71504}, Petru Rare* (3271538 IHX l Alexandru LapuneamJ 1546) (1552- 1561). ofer un spaiu liturgic care Indic o anumit concepie eetesiclogica, Dar cea mai puternic
kuIi

tefan

If44), unde nfiineaz Academia teologic, dup.'l modelul co-

(1633
lilor

expresia
fice si
rile
.le

,i

acestei

teologii iconogra-

simbolice n constituie pictumurale si frescele exterioare

Mnstirilor
clin
I

Bucovina

,:
i

Moldova: Voronet -'robota, Humor, Moldo via, Arbore, Sucevi:i

Prin

cU BOOptJ de a mpledic;i convertirea hi catolicism a ortodocilor din Polonia i Ueraina. lii-pri-iiihL L-ii Mlrol',111 Critupulus *i Meletie dirigui, Petru Movil participa Iu Sinodul convoi de patriarhul Chirii Conturi (Crinstantlnopul. 1030) 111 vederea cnndumnrii Mrturisirii lui Chirii Lucaria
latine,

(1572
ui
>-i:,!:.i

iconografie unicfi se pun n lumina deja unele din mori e coordonate ale Ortodoxiei roaceasta*

publicat la Geneva 1638), h pi. mi el msui convoac

la

mneti

rie

totdeauna

ruinetdens

Kiev si scrie in latin o Mrturisire Ortodoxa pe care o prezint apoi Sinodului inlerorto-

un Sinod

dintre istoria bisericeasc si cea naional, pe de o parte, dintre acestea si istoria biblica & mimuirii, pe de alt parte. Teologia este nu

doxdela Iai (mai-sepembrie

lti4^).

ntrunit la cererea "Patriarhului Fartenios, pentru a conffaWa eondamnarea Mrturisirii iui Chirii

expresie verbal, el reprezentare simbolici O Biseric Istorica local a .mit geniul i metoda de a crea analogi a;- Bisericii cereti i a raiului in simboluri i Imaqini credina erefr fecundat creaia cultural r*prezenUita Jn monumente de art i
1

nun Lai

ti

vj nit,
1

Icoana

Lucaris acceptata de Sinodul de la Conatantinopol {]\\:ii\). Mrturisea Ortodo.ru era det n a ta .s parte din actele Hi nodului de la lai. Meletie SiriguJ deja eunoscul in Biserica romneasc, ar fi tradus lestul in grecete, amendind ulterior unele pri. Se crede Petru
i
| ; 1

nicSQFiar a B tc-iiJog;*

a z

cd,

:...

TEOLOGIE URTtJDOXA ROVUN-4

n-ar
acceptat prile npropuse de Sirigui, de
fi

Movila

dreptate Bceea ar fi scria jVftcui Catehism (Klev s 45). Ca teste acestea ofei p^iru patriarhi rsriteni au acceptel in IS43 Afftrtumimi Ortodoxa nin forma a lui Petru Movil, dreptat publicat in 1667, devenind! eu timpul unu! din principalei* texte sim bolile ortodoxe, Versiunea roman" a roat Ecut in 161, publicata fQSt iar cea slavona' a
b
,

in

1696,

Cultura

teci logic li

de {18381653), contemporan cu Petru

Movila,

dominat

a vremii este Mi tropul iii Viirlaam

mai multa todoxe. Este adevrat slavon, secole (XIV^XVIj, limba apoi latina si greaca, au losi ttj L-u site fie In cancelaria da urneasc, n literatura bisericeasca sfera de influenii si avo- bizantin fiind foarte larg. Limba slavona a l'uiit folosit n cult, dur niciodat nu a jucat roluL de limba vorbit. De alt tel nc de timpuriu, s-au fa cui traduceri din slavon n limbile bulvorbite ale Bisericilor locale tfurft, sirb, roman, rus. Influenii bizantin a ptruns datorit legatusi rilor eu murile centre culturale Ierusalim, spirituale ale Ortodoxiei
I

fel

Dosofte (f 1693), care se exprim eu teologi n lucrri de prim rang. Yarlaam erif Carie ro-

A tos,
neasc
In

Si nai,

este

prezena romacunoscut prin doiniii,

unde

ajutoare

construcii.

mneasca de invUttur (IbJ, 1043), carp s-a bucurat de o larg circulaie, Rspuns ia catehismul calvinest; catehismul cal(Suceava, Hi45J vinele 1'usese publicat la Alba Iu li a Resean 1640 i &tpt iairce (aj, Dosofte scrie recjj 1644). Psaltirea n versuri (IC 73) i traduce Mrturisirea de credin a lui Ghenadie Scolarlos (1454), i n cerfixeze em d pentru prima oarfi in romnete terminologia teologic ortodoxa. Dosoftei are marele merit de a f] introdus limba romn n liturghie prin Lilurghier (tradus m 187, tiprit n 1663), De asemenea, el a fust recunoscut ca ndrumtor care al ortodocilor din Polonia, ou Biserica Romn a ntreinut buntrelaii (in 1925 mitropolitul Vludimir ai Poloniei b fost hirotonit de

aceas-t micare de meninere a ecumenici taii ortodoxe pe teritoperioada poatbiriul romnesc in Kantin, dar i de modelare a unei

Ortodoxii locale romneti, un mare roi au jucat coliie superioare l academiile teologice de pe lingi mitropolii; cea "de la Trquviate, creat de Matei Basarab (10*32 cea de la Trei Ierarhi din 1654) Iai, creat de Vaslle Lupu (liW dup modelul celei de 1653), de Varlaam in Kiev, Inatigurart N40 cea de la Minastirea Sl'intul Sava din Bucureti, creat n ltBQ
;

sub
l&fy

erban

Cantaeuzlno [lHTtt reorganizat de Constantin

Eft
-

Brmcayeanu (1688 1714). Un

tur decisiv

in acest proces au o*t traducerile biblice in romnete cu caracter epocal Noul Testament de Ia
;

PEitriarhia

Romana),

Cu
softe,

mitropoiiii

Varlaam

i Dostilul

teologia locala din secuiul al XVli-lea face cea dinii ncercare

programatic

tic

a-i

cjftsi

vocabularul ei propriu, de a se debarasa de rigiditile slavismului si bizantinismului care o influenaser, rmmind totui fidel tradiiei orh

tradus de Mitropotefan al Transilvalitul S im eon niei, Biblia integrala de la Bucureti (HiEiti), tradus de Radu i erban Greceanu, CU contribuia stolnicului Caniacuzino. In plus, Constantin cadrul intelectual al acestei miyai fusese marcat de doi erudii de na(164"',

Blgmd

tur bizantin i european, educai

TEOLOGIE ORTODOXA RQMA-IN-A Academia

a

y7

la

-teologica
:

Patriarhiei

sptarul Htcode Gonst&ntnopol ti 17GB}, care pu]&e MItescu (1 3 im Enchirtdon (Stoekhcufl), blica J667), in care dezbate doctrina euortodoxa n contextul conhar iti troversei rilntre catolici (janseniti)
fi

condusa de Solronie devine un simbol al lup(el ortodocilor din Ardeal pentru Identitatea lor etnic, culturala

confesional.

coala

Ejrde-

Di mi trie protestani n Frana (1*5731723), care scrie G&ntemir Divanul sau Gllceava neleptului

tean< dei condus de corifei uniai educai 3a Viena i Roma, Surtiuil Micu (17451306), Gheorghe iruai (1754 ISHiJ, Petru Maior (1754 1331), ore meritul de a li demonstrat originea
t-tnk'a

latina
:t

l apartenena

an.

luviecL

romn).

(Iai, 1690, /JeAcrJaiio

In

greaca

i
lui

Mo ttftrati i
a fost

catehismul Loca ohicura (in Ten f an Procopovici),

poporului romn, mpotriva concepiilor unor Istorici nai i unguri care negau acest

romana

adevr

istoric.

Cwa

ce

oraul

Ja^

sub Va-

Dou
logic i u doua

oraul aceea devine eiic Lupa, Bucureti sub Constantin BrncOVH.iini: un mare centru cultural i Constantin Intemrtodox. teologic atrage la Bucureti Brim-oveanu Hrisantis Noni ne de prestigiu taras, patriarhul Ierusalimului, Antm din Georgia, Maximos Pelopoi

centre de fermentare teoascetic srst cunoscute n

jumtate
:

secolului

al

XV III-l ea

Put na i IVeam, coala de la Putna este ntemeiata" de lacob Putneanul, Cfl episcop de Rdui (17451750), i condus dup 1750 de arhimandritul Vartolomeu

Mzreann
Istoria

(f

177B).

care
fi

serta

m-ztanu]
Arvtehiei.
...M

Atanasic

(Dabhas)

al

Minstirii

Putna

(17fil).

(f publica o seric de Lucrri teoin

si

Antlm Ivlreanul

171t; )i

naterea
la

monastic i

locali

Kede
Iul

Neam

este legal de

numele

logice

tipografi,-.!

greceasc de

kt

colecie de Didahii, iu apar are li Iul loan Cijriofik, Patriarhiei din Iar al academiei rec Constantine pol, care refuza s<i atepte, in [ce de prefacere (nHSttranssubstanere (metousiobolK folosit tis), termen de Dositei in Mrturisirea sa (introdus de Meleiie .SiriguJ fn Mrturisirea Lui Petru Movil). Aceast coala de cultur teologic este ntrit de sJicolae

Snsgov

acrie o

Paisie Velidcovschl (f 17S>2), nscut Pol tava (Ucraina), clugr la Ata, care instaleaz apoi Ll unde traduce din greac n slavona Fllocalia fDobrai.alhi.Uiiz). Datorit acestui curent, teologia patristica, spiritualitatea sih&atl i literatura ascetica ortodoxa reintr in viaa Bisericilor din Moldova $ mai ales din Rusia, unde teoEogia fusese invadat de scolastica proin

Neam

venit de
ni:!.

la

colile latine din Polo-

Mnvrtfcordat.

tu

vestita sa

biblio-

de la Mtnstirea Vcreti, si rfc Mitropolitul Gri orie al IV-leu Daseylul (1765 1B54),

tec

Cu

toate

ca*

sinodul convocat de

nfiinarea se minrii tor teologice de la Mlnstirea Socoa din Tai Lfi04 Sibiu, 1B11 Arad, 1602 Bu1
;
;

Atanasie AngheL in 17(10 a forat crearea unei Biserici unite cu Roma Sn Transilvania, misionarismul catolic a rmas neputincios In faa rezistenei ortodocilor, silii se re-

cureti
Iftti;

(CenJlral),

1B34

Eusu
:

Curtea de Arge. I83tf Rimnicu-ViUv.j, 1B37 Bucureti (*& rmpolitul Ntfon), 1072 a dm un marc jivjnt literaturii ortodoxe cu
;

Jufeae in

Austro-Ungaria. Micarea

caracter didactic

pastoral. Ierarhi

388

TEOLOGIE ORTODOXA Rl)MA.\A

de mare

capacitate Intel ectu ala l organizatoric au contribuit la cultura teoiogic din aceasta perioada VenUmiU Moldovei, Mitropolitul CoiJtarhl (17GB lH4fij, tare traduce,
:

cunosctor
ceti.

al

manuscriselor

gre-

scrie

sau public
:

serie de lucrri

Kiriakodromion-til NEIvii orniVii "duminicale chifor Teotokis (tradus i publicat 1&10 si muLte rnduri) in mai ommtBFii la Epis1811 la tolele Sjntutui Pavat de TeoEilaet n\ Uhridei (publicate intre 1004 1906 de episcopul. A'tanasie Mironescu), Seara lui oan Scrarul, in 1814 Catehismul mitropolitului Piston al Moscovei (183tt), Pialonul Istoria bisericeasc a lut Ci fl 44), Teodoret de Cyr Melchsedee teepiscop de fnescu (lf22T-lB42) Roman, membru al Academiei, care compune cel dintu" manual superior de Teologia dogmaticii a Bisericii (Roman, 1805) i scrie Ortodoxe,

de maro valoare

Neam

Cteva evenimente politice taftportante au marcat trecerea spre a doua jumtate a secolului micarea de la 1848 la cure au participat ortodoci i uniai, mpotriva 'anexrii Transilvaniei la Ungaria; renfiinarea Mitropoliei romane a Transilvaniei^ obinut de Andrei aguna Unirea Principatelor Homari e sub Alexandru Io an Cuza n 1851). secu tari zare a averilor min&fireti n 1864, dnd a -a fcut i trecerea seminar iilor teologice sub adnvamintului public. minisLraia Dar cel mai semnificativ eveniment n aceast perioad este nfiinarea facultilor de teologi* in mai, toate
:

provinciile

romneai
(integraii

Iai,

IfJtiO-

1864;
tate

lfiBl 1&S3

CtToui,

|G7;

Bucureti,
n universi-

'

Papimid i sar&a actual

cii

a Biseri-

Ortodoxe

din.

rica

Ortodox

in

Romnia si Biselupt cu protes1

l i

18901^48); Academia Intre teologica .din Sibiu (lflll) devine facultate in 1943. Concomiteni apar reviste .bisericeti i teologice: "Telegraful romn (183t3), Biserica

itr opol tu G r g orie al tau t is 7i iu l ; Lntfruviahiei IV- leu Dasclul, al

Ortodox Romna

(1874),

nCande-

(18241834),
;

fcut

numeroase

Dogmatica Jui loan Datraduceri (N$LI5} T Tlcuirea la rele muchii-.

patru EixRngheti, deTeofilact (18Q5|, Patriarhului Fotie ctre JSpistoltt patriarhii Qrienluhti (1S$#), M&Tlvrisirca lui Petru Movil (1&27), Despre purcederea Simului Duh. de Tr>sif Vrienie (1832), Pater ici ii (ed. a 3-a, 1832): Andrei aguna (ian?

lan(18B2}, Revista teologkuM J^l7). Desigur, recunoaterea autocefaliei Bisericii Komne, la 25 aprilie 18A5, constituie
istoria

un

moment

decisiv

Ortodoxiei romneti.

copreedinte al Adunrii naionaJe de la Blaj' (mal 1B48J, fon1873),

datorul ::Astrebi (1861), autorul Statutului Organic promulgat in 1tift9 care scrie toria Bisericii Ortodoxe Rsritene universale (dou volume, Sibiu, 1860), Compendiu de drept
h

canonic

flBfif),

Enchi ridbn
:

canoa-

cronicarul ne comentate (1B71) (17t34 ltiSB). Rmmceanul Kaiim

de tranziie, depinde de traduteologia romna ceri, mai ales din acel teologi rui care scriseser dup modele apusene; Aji se L'acw c;"i influenele 'scolasticii occidentale se vehicul enz la noi prin intermediul traducerilor de autori rui, la rin d ui lor debitori uror teologi grec! care au predat iu ftusja (de pild Eugenlos Bulgaria Teotok* Niklfor (17171806) i (17361800) introducnd acolo ideile renaterii apusene* Pot fi date ca exemplu n afar de- Kriacodromionul lui Niktfor Teotokis (tiparevizuita" n 1960 ,de di: in form
n

aceasta perioada

li'(>ro<U['

ORTODOXA froMANA
H.H4),

IB9

l'utriarhul

mul

lui

Dfan

Justinim) i de? CatehisPlaLon al Moscovei i al lui ProcopovicJ, Manualele de

Simeon Reli, t. Lupsa i Niculae M. Fopescu pentru pastorala i omiletie, Petru VinLilescu,
;

teologie dogmatic de Makarie Bulgakov (traducere din franceza do Gheraaim Timus, iti 1SB3 i 18B7J, de Silvestru dn Cunev (5 voi. 1B89 tW6> i de Petre Svettov (traci, de Serghie Bejan i Constantin Tomescu, 1J335JI. Acelai lucru se poate spune i despre unele traduceri din teologia greac, Cel mai cunoscut teolog grec din epoca moderna la noi este Krlstu Andrutsos prin Dumica (traducere de D, StflniInue, Sibiu, 1930) i Simbolica (traducere de Iustin Moisescu, Craiov.i.
10SS),

Crlgorie Cristescu
tru

ti.

Belu

pe

teologia

dogmatic l

simbolica"

Dar momentul apariiei unei teolaflii

locale originale

nu

vei

tntirjria,

L'n merit Indiscutabil In

jJCTftfl

aceasta

oper

ctitorilor

logic superior,
ri

nvamntului temai alea prin c;u rulor

le

manualele

universitare.
litur-

Astfel, ceea ce

a fost pentru

pc

Vasile Mitrolanovi'd ft iSBtf), aceea a fost pentru teologia Ve-

Testament Vasile Tamavsdil (f 1914), pentru cea a Noului Testament Vasile Ghcorghiu (1872 pen1959) l HaralambJc Roveria tru teologia moral, Iuliu Scriban
chiului
;

morali, 1921) i Aumasic Mlronecu pentru Istoria

(Cut$ de

teologie

loan Mihulcescu, pentru mi ai olog ie, Vasile Tspir, Profesor de dogmatica la facultatea din Bucureti fi 904 li)3iJ) mai tirsiiu mitropolit al Moldovei, Irlneu Mthalceou a fost cel mal renumit i productiv teolog romn ilin primele decenii ale secolului, cunoscut ndeosebi prin Thesauros tes Orthado.rias (Leip/ig, 2 [104) Ia care publica i t:o monteaz textele dogmatice ale sinoadelor ecumenice i mrturisirile de credina ortoDogma Soterfaiagicii curs doxa despre Taine lti2fi Bucureti, 1928 Compendiu de teologie simbolic (1904), tradus n franceaa La Thi&logie SymbaUqw au point de vue de VEglse Orientale, Bucarest-Parls, 1032 Teologia lupttoare, 1941. n 1037, I mp reunii cu Parasehiv Angelescu, el editeaz ce] mai estetic Liturghie? modern, cu stampe t vigneJte n stil neobizantin create de pictorul George Rusu. Lucrri cu caraoter dogmatic mal publicaser tefan Saghin (Do ama ntruprii, 1902 i Dogma soteriotogic, H>03) i Vasile Loj chit (Pat

Bisericii
vicl

universale,

(18381923

Eusebiu PopbIstoria uniuer-

mbl bisericeasc, n german, publicata n trei volume, reeditata l tradusa de A> Mironescu (4 voL 1925 192B) -; pentru dreptul bisericesc,

Vaier tu esan (Corii; ocrea sinodului ecti-menic* 1973) i Constan;

Clementle Popovir-i (1B46 pentru teologia fundamen1938) tal, Vasile pentru patristici. Cicerone lor dftch eseu (Istoria literaturii cretine, 'A voL 1034 1B4Q) pentru Istoria Bisericii Romne, Nicolae Do br eseu (1875
tin

Gin

triarhul Chirii Lucaris, Caransebe 1G12, NumirUi biblice ale lui Dumnezeu, 1027). In aceast perioad de formare i teole^iei t Ortodoxiei romneti, este cunoscut un ak grup de fondatori, personaliti bisericeti, erudii i intelectuali, care mu fost consacrai ca membri de onoare, ac-l.ivi sau corespon d cn ti a A cad ernlej K ,

'

episcopul de Hui i Roman Melcii isedec tefilnescu (1822 1092) uniii TI motel Ciparlu (S05 18137) i loan Mlcu Moldo van 1B33 lGl) episcopul de Caransebe, NI:

mne


3!>ft

TEOLOGIE ORTODOXA KOMAIS'A

coUe

Popea

Slrneon mitropolitul

preotul (183(3 1908) Florea Marian (f lfl07)

; ;

Dehcleanu (l&nu 1A79). acest gen de literatur a scris fl

de
rion

n
II a-

Vasile Tninsilvanlci, mitropolitul Mfifigra (]5n 1918) primat, A ta nas le Mironescu (1858 1931}; profesorii Nicolae Dobrcscu Pucarlu Ilar ion (1$79 1814), (1B52 1922), loan Lupa.? 1880 (1^37^1063), I907ft Niculac Popescu

Felea (1903 t81ft care compus un Catehism, ortodox.

c)

Convorbirile teologice cu anglicanil de In Bucureti n 1935, cu sprijinul i participarea direct a Patriarhului Miron Cristea, in urma crora Patriarhia Romn a rei

Gheorghe Ciuhandru {18731948), Vaslle Gheorghlu (t 1659), Grlgore Gl G&lactlon (1879 Plcul*sea
tradus Biblia in 19361933 cu Vasile Radu (1837 Ni ro1940J, tefan Metc (n. 1B87J,
ItUUj

iiioscut validitatea hirotoniilor an-

gHcane.
apostolatului aaclaii Iniiat de societatea ^Renaterea*, lIEii Crulova. promovaii de cercai de studii social- cretine Solidaritatea i de revista Solidaritatea", din 1920. Etica social cretina, personala' i colectiv, devine obiectul principal al studiilor ntreprinse de erban Ionescu.
d)

Micarea

care

la* Colan

(1<$106?}.

Roadele eforturilor teologice din acest nceput de veac se concentreaz in jurul a ctorva evenimente de prim ordin a) Colecii] c teologice i pa tri atiColecia teologic ce ca de pilda (10^7 192B), ngrijit de Eoan Mlhlcescu, Matei Pslaru i G. K. NIVechea literaturii cretin (lai, 1933) sub rspunderea lui Cicerone Seria teologic {Sibiu. lordchescu 1933), patronata de Mitropolitul Ni,

Traducerile i studiile biblice noi, de caro este legat numele Pae)

Nicodm (1BS4 1948) triarhului Testament* 1924, 192ii, 1931 Ateul Biblia ilustrata. 1927 Psaltirea. 1936 Biblia, 1344.
: :
;

ootee

Blan (1B82 1G55),

care a par-

conferina Cretinismul ticipat la practic (Via i Aciune) de la Stockholm, in 1925, n Seria teologic apar numeroase lucrri de vaca de pild Epicleza euharistic (1933) de Nicolae Popovid (1903 10HO) i Antropologia jxmlin (1940) de Grigorie Mar cu Biblioteca prinilor hWMloare

Cel dJnti congres al facultilor ortodoxa (Atena, 29 de teologie nov fi dec. 1936) constituie un moment de prestigiu pentru Orto-

excepional

doxia romaneasc, nu numai n termeni de participare, ci i de contribuie teologic. Destul este a aminti aici numele celor care an reprezentat cele trei faculti de

(Rmnicu-Vkea, 1335), de Mai hvoarele Ortodoxiei iei Pslaru Bucureti. 1938). de D. Fecior u i O II mp Cciula,
ceyti
f

Arhimandriteologie din Ho mania tul Scrlban, Vaslle Gheorghlu, Vateri an esan, erban Ionescu, Theodor M. Popescu, Vaslle Isplr, P. Vin:

b)

noua" si

complet

literatura

misologic aprut ntre lfl2 i 1 0l*5, datorit episcopului de Arad cea Grigorie Cormja (1H8A lf>35)

H, Rovena, loan Sa vin, G. Cristescu, Iustin Moisescli, Nicolae Cotos. Congresul a fost dominat de teza Iul George Florovski despre influenele exterioare apusene asupra teologiei ortodoxe, dup cderea Conatanttnopolulul, $1 detilescu,

mal Important lucrare din aceast serie fiind Manualul de sectologie

t

spre revenirea la elenism, care ar fi o categorie permanent a gin d ir ii


TEOLOGIE UHTQDOXA
tocmai mpotriva *re-

ROMANA
prin studii serioase

391

efftodxe,

Or,

marc
nale:

eu orice pre a teologiei ! se ridica coala romneasc. Momentul 103& este aadar extrem de Important deoarece e*te pentru primii oar m epoca modern cina romaneasc i afirma Ortodoxia dreptul la identitatea el spiritual
elenterli

Dumitru Belu (1H03 1HS0) Despre iubire, Pcatul originar la

;

origi-

Origzn,

mpria

teologiei morala Mitropolia Banatului :, 1967, {in rir, 912): Isidor Todoran (n. 1906),
'

Biserica. Sfinii Tragicul In cadrul

Dumnezeu i prini despre trup.

lui

i
ei

culturala,

psfcrnd

catolfcituiea

panortodox . Aceasta viziune 8 fast inspirat de geniul patriarhului Mirmi (18681939), care el nfiinat Episcopia Misionara Ortodox Romanii din

coautor al ManualuLut de dogmatica i simbolic (1958) Bazele axiologice ale binelui Tehnic i spirit, Eros i agape, Starea paradiziac a omului i cea de dup cdere, Bo;

America {2tt aprilie l.w) i Misiune a Ortodoxa Romn de la

Ierusalim n 1335,

tezul ereticilor. Dumnezeu n teologia lui Karl Barth ; Nicolae

Ml-

dia

Samuil

Mim
;

ncepe perioada de cristaUzrii a Ortodoxiei romneti, care de a l'oit n .mod direct favorizata mediul intelectual l filozofic creat

Acum

Sibiu,

1957 morala, 1069

publicat
(n

Teologul, Studiu de Teotofic Mi lan esan, care a

Clai-n,

germana,
este

sintez a
ne, Io an
al

istoriei

in 10) o Bisericilor creti-

de
:

Btitpii

culturii

naionale
:

clin

dup

1054,

isi rvan
Jorga
ricii
fi

epoc, ca de pild Vasilo Getica. O {1BB2 1927)

Rmureanu i
Manualului

cu Bodogae, Teodor
coautor,

protoistorie

Dadei, 1926; Nicola*

(1871 1A40J romneti i a

Istoria

Bise-

vie iii

reli^wm
;

romnilor, 1932 i Concepia romnnsasc a Ortodoxiei, 1940 C. C. Gturescu, Istoria Romnilor, ea\ a Silviu Dragomir (1B8B V-a, 194S Bisericii 1SS2), marele istoriograf al 3. Meetnologi din Transilvania
; ; :

de istorie bisaii ceac universala, ediia a 2-a, 1975, despre sji autor a numeroase studii bisericeasc, periodizarea n istoria Ortodoxia, Bizan l Roma, slavii, cretinismul si Roma, Uniuia, HuTeodor Bodo^ae alii i Ortodoxia Contribuii istorice n legtur cu Sinodul de la lai. Sibiu, 1943
:

hedini,
1941
;

Cretinismul

scriitori-filoaofi

(18&5 1961)

romnesc, Lucian Blamioritic,

t

Mi i-cea Pcurari u (Istoria Ortodoxe Romne, Sibiu 1972) care

bisericii

a descoperit structurile ortodoxe ale

Spaiul

Gfndirea rumAnea&c in Transilvania n secolul m KVIU-lm; NichLEor Crai;

ms

Trilogia

culturii

paradisului (1940) Mircea EUade, studiile de istoria religiilor l despre sensul spirltu.il ni simbolurilor, publicate n jurul
nic,

Nostalgia

cretinismului vechi romnesc din Transilvania i a reafirmat unitatea de limba, cultura l spiritualitate ortodoxa intre toate provinciile rii nc de la nceputul acestui mileniu.

revivi.ci

Zalmoxte^ 1930 1$4& O parte din generaia 1936* a continuat s joace im rol de ie r miLegtura intre vechile fini fftcnd
ri

La Bucureti, intlnLm mai n Iii numele Iul Teodor M. Popeau (1S93 1073), care mpreun cu Pr.

Prof. D. Stniloae pot n

hierei
al

numii arOrtodoxiei romneti con-

acuiti de

teologie

folugice, organizate Bucureti 1 Sibiu. La Sibiu se re^

dup

institutele 1048 la

temporane. Coautor al st. oriei bisericeti universale (Bucureti, 1958), T. M. Popescu a lsat studii inegalabile despre teologia istoriei (Ro-

ara

TEOLOGIE ORTODOXA
istoriei in
t

MOMANA
alte
'

nelegerea cretintsmului Bucureti 1927), despre Istoria cretinismului primar, & Shismei (1054), a sinoadelor ecumenice i
unioniste, i, mai ales, despre prob lemn stabilizrii datei Patilor l despre textele slmbaHce
conciliilor

hd

lata
cta,

nume

strlucite

Petru

Vin ti Ies cu (Spovedania i duhotm19$@ Funcia ectezioloyic i

comunitar
a participat

a Liturghiei,
la

li?4t5),

care

conferina ortodoxa
iulie
IfiiS

de

la

Moscova din

Qftodoxe

pronii!

.'iH'
;

dupi'i

1054,

Cea mai important

a sa rsdrieste Enciclica PaHaThUoT tcni, din 1848 (traducere i studiu Introductiv, Bucureti, 1335), El a jucat rolul de punte intre doua epoci din istoria mi ntuluj teologic romanesc contemporan. lato ce scrie rrNe gindim la un coleg al su ultimii 20 de ani a! Fa cui Lii de
lucrare

de decan el Facultii din Bucureti i care a publicat cel mai complet comentariu teologic vecerniei al ritualului
litate

cateode

logie

nv

utreniei i Liturghiei (Liiurghierul explicat, Bucureti, lf?2) Eoan Co-:, n if (Teoria logosului In Apologiile sfintului Iustin ftUirtrut. Bucureti,
;

Problemele de filozofic i IU eratur patristic, 1344 Pttologi 1356 Tradiia in lumina Sfinilor
1942
;
;

teologie,

din

Bucureti

la primii

20 de tini ai universitar de

Institutului teologic aici. Prof. Teodor IVI.

Patrol-ogie voL I Iii, 19 Ei 19B8J care a prezentat La conferina de la Mosova {194B) un amljfti
\

Prini,

Popeseu le-a putut reprezenta, le-a putut ilustra att de demn de la n ali meu catedrei sale de Istorie a
Biserici Universale, i boga pregtirii
sale.

cu toata

fora

In

prima perioada

personalitii a fost un
fost
el

adevrat magistru, a

fost slujitorul

temeritii nedezminite, a

n-

drumtorul pe crrile dp
chise
;

des-

a fost

bibliotecii

adevratul ctitor ai Facultii de teologie, pe

care s-a sr-fjuit s-o nzestreze cu toate comorile gndlri cretine vechi i moderne, cu toate uneltele de lucru trebui ncioase, n nelesul cel mal strict al metodei tiinifice. In
B

plu studiu despre Biserica Ortadn.\-> i Micarea ecumerticA (publicat in u Ortodoxia:, nr. 1 2, 19ii2), a readus n prim plan mipoj-uui;! teologilor i scriitorilor cretini din perioada patristic din Dobro^ea, iar mpreun cu LI viu Stan i Mircea CEiialda, a fcut cunoscute Ia nni istoria i doctrina veter o catolicismului N. Chiescu, coautor ai manualului de dogmatica i simbolic fost (1958), membru al Comisiei Credin l Constituie a Consiliului

Ecumenic

al

Bisericilor

(Rscump-

doua

perioad

fost
al

* nes torul"

devotat

nvm n tulul
pasiune
aceasta

disciplinat

culturii

l
n

ie o logic,

cu

aceeai

tinereasca

de

studiu.

trebuie aduga-t spiritul nnoitor pe care I-a instauteologia romneasca, de la

privin

rarea in Sjinta Scriptur i In smerile Sfinilor Prini Teoria recapitulat iunii (anakefalaiosis} In 5/mhd Irineu ; Biserica ^- Trupul tainic at B&mnultti ; Ortodoxie i pro-* tentani sm ; ntrupare $i rscumprare ; Despre dezvoltarea dogmelor

nsemntatea mrturisirilor de credina Micarea ecumenic ; Para;

rat el n

inlimea amvonului universitar (Gbeorghe I, Moiseseu, In mernoriam Teodor M. Popeseu, Almanah

1974 Parohia romn din Viena, Viena, 1974, p, 157).

digmele divine Autoritate ierarhic, autoritate duhovniceasc) Livlu Stan (1010 1973), doctor "honoris causa ai Facultii de teologie din Salonic (1971), a scris Mi; ;
:

rt ti ii in Biserica (Sibiu,

1939),

Iu-

TEOLOGIE ORTODOXA
crare
a

ROMANA
do lucrri
Mistagogia
sTnt publicate
lui

::h:

n teologia ortodoxa, studiat noiunile de baz ale drep-

unic

serie
:

afar

Maxim

Mr1973
;

tului
lie,

autonomie, autocefaleonmnie, tradiie pravllnic, \nc:

nit;

turisitorul (n (treac), Atena,

stltule
iii.vi

din

Enatituionaliiare, succesiuapostolic Orest Bucevsehi {f 19&2}, coautor al tnp&&tottU de cre;

Romanian Essays in Spirituallty fjnci Thmlogy, Londra, 1571, editor A. M. Allchin Pieu est amtmr (La;

ortodox

(Teologia
spt<ti<iiu\

Ene Branite (1352) icoanelor 1052 Liturgica 1985}; Petru Rezu (n.
;
;

hor rt Fde-s, Geneva, l>fi0). Doctor honorls causa al Facultii de teologie din Salonic fin 1976), D. StniJoae rmne nu nun:: arhitectul teologiei romane contemporane, ci
ii

1013),

(Tradiia

dogmatic ortodox

Despre Duhni Sjnt, Angelologia ortodox}: Eruilian Vaslescu jlu^ria Rdignlfir, 1975) C, Pa vet iT^aloqut. mtffal Ortodox, lEiflfl) D. Cluar
; ;

unul din
al

cei

mai

mari teologi

ai

secolului

XX-lea,

r ateh&tic, 1034), Desigur, personalitatea dominant a teolog&f romneti, de la 1030 ncoace, te PHrlnteJij profesor Dumi-

Patriarhului Justinimi (1901 1EJ77) i se datoresc unele iniiative cu caracter istoric n domeniul catehettc, alctvtuirea, de ctre o comi:

a (jn-turii de credin cretin ortodox (Bacureti, 1953).; n

sie,

Stniloae (n. 1003), Ei nu numai a abordat toate subiectele teoloflfei dogmatice dup criteriile creatuure ale patristicii, dar a crisSalte i'n yioteae originale i repreKentalive experiena Ortodoxiei ntr-o epoefl de diaioq teologic ecumenic (v. eseul nostru Omagiu Ptru

domeniul

misionar,
;

canonizarea

sfinilor romni (1955) In domeniul didactic, publicarea manualelor pentru institutele teologice (Istoria
Bisericii
Ifl&ft,

Rojnne, 2 voi., 19o7 de Gheorghe Moisescu, tefan

Fi li pas cu
;

Lupn l Alexandru
ria
Bisiiricea&c<L

istojpr>(5,

Dumitru. Stnioae ta aniversarea a 7j de ani, n Ortodoxia, XXX, ly?S nr. 4, n b3H

rintaiui
h

universal, de T, M, Popescu, Teodor Bodo^ae l Georgo Stneseu Teologia dog[

647).

maticei *i simbolica, 2 voi., 19S0, N, Chiescu, Isidor Todoran

I.

de

Eite
studiile

Imposibil de a

ionm
Viaa
doctorat,

enumera aici f lucrrile sale. dar menpe cejr

Doritei al

importante /u:.iri<aiea Patriarhului Ierusalimului teri de

mai

Petreun). Teologia romn a fost orientat de ctre Patriarhul Iustin (f lfJB4) el nsui profesor de teologia Noul

$i

lui

Testament

(Sfnta
,

Scriptur
;

192G

Dogmatica

lui

I-Ir.
;

AndniteOB (traducere), Sibiu, 1030 Ffaa i nvtura JSfntului Grigonr. Paianta, Sibiu, 1940 Iisus Hristos sau restaurarea omului. Sibiu, IJ43 Catolicismul de dup rzboi, Fihculii, traducere i comentariu, to 12 volume, 1940 1&91 coautor al man ii.jJu lui de Teologia dogmatic
;
;

interpretarea ei n opera lui oan Hrisostom, Bucureti 1043 Activitatea Apostolului Pavel la Atena. Ierarhia bisericeasc in epoca apostolic, Cralova. 19SS),

U% IW
specialist grie din

n teologia patristica fBvaPom, A temi, 1937) cual

nosctor
greceti
vei

teologiei

bizantine

i
h

shnbolie (1958).

D. Staniloae a scris Teologia Doqmtttfc Ortodox (3 voi., 1978), un

tratat clasic In

Simbolica de lr, Andrutsos traducere, Craiova, 19SSJ n rite-

direci]

narea

patristica,

principale prin

nrdcipublicarea
n 100 de

literatura ortodoxa.

unei colecii

(prevzuta"

3<M

TEOLOGI F OHTOPCJXA ROM \ NA

do traduceri
:

volume)

scriitorii bisericeti lum, care cuprinde w Scrierile Prinilor apostolici, traducere Q< Feciom, a aprut in i&7#) ; promovarea teologice cu caracter cercclrilnr hrtonograJlc i a tezelor de docte ni i
{fel
;

din prinii dinii vo-

teologia Sj.
;

Vasle

cel

Mart:,

Puris

con ti nun re a

soci.'i-apostolatului ntr-o noua versiune. Un fapt remarcabil in uit im SI ani este acela ca tot mai muli ierarhi

consacr studiilor istorice,, teoloNicolae Corneagice %] ecumenice nu (studiile despre scriitori patrisse
:

Crciun, Icoanele i 1JHM .frescele exterioare din Moldova de Nord, Strassbourg 1984, Bucureti 19J6 loan Cranul, Preoia htft* tuitoruhii i preoia bisericeasc, Bucureti 1&8S Te o lan ^naltul. Divina- umanitatea lui fristoa i- indumnezeirea omxdui ta Sf Maxim Mrturisi io Pa ri s 19& Acelai lucru se poate spune ! numeroi preoi Buzescu, 1. N.
Castan
;

t,

tici

i
;

spiritualitatea

Iul

loan

Sc-

rarul) Nestor ale desvririi

Vomicescu (Attpftcte n viaa i opera

cel

Constant! ne seu, I. Mircea, 5. Verzan, V. Ananla, Ioasaf Canea, II ie Cleopa, Gheorghe lJu. Zeno Munte anu. Mar cu Bnescu i lain A. El km, Anca Maiiolache^ VU&Q
;

Sitntnlm Vacile
doxia^,
;

Mare, in Orto-

XXX

(1978), nr. 4, p,

604
.fi

fllecu, C. Biirbu]ei*cu VIrgil dea, Al. Duu, Mria Dinu.

h

C.

Antonie B37) $lt$fQare.t Hi 73

v1i\rai(\

Plmdeal (Biserica Hte Kumj De|

Mysterium
;

Ecclesiae,
catoiictat*

Alturi de nume consacrate dintre profesorii de ia Facultile teologice clin Bucureti \ Sibiu, o noua
generaie de teologi se afirm doveeste capabil nu numai si hitubileasc o continuitate cu tradiia, dar si s adue not contribuii la dezvoltarea acestei tradiii. Cea mai autentic prob pentru valoadind

1374

Zece teze despre mCa etnicitate, 1379

;

ina>-, 1B7) ; Vasile tri liturgice, Oradea,

Coman

toi fie (Cuvin;

Ti mo1973) tel ScvicEu (Ducvrina kristolotjie a Sintului Chirii ai Alexandriei, TiEpifarde Norocel mioara, S 73) ultimul patriarh (Sf intui Eftirttle
;

de

Timovo

Biserica

legturile lui cu romneasc, in Biserica

o constituie seria de teze de doctorat susinute publicate n ui li mele trei

rea teologiei

romne aetuale

Ortodox
(1966),
si le

Romn,

LX XXIV

nr.

5 S,

p.

552575); Va-

Costln (Cultul copt n raport cu cultul Bisericii Ortodoxe, Atena,

1972).

decenii in n strintate. n rmdul acestei generaii se poate distinge grupul celor care l-au f* eut cunoscuta contribuia prin stuCon st an lin Cadii, cri, articole
h

ar

Cultura teologic a Bisericii est& azi Invigorat de grupul de ierarhi din generaia tinnr, toi doctori n teologie Mitropolitul Daniel Ci oj

Teologie i Spiritualitate cretin^ Strassbourg, 1973, Bucureti, 1380 TradiSerafim ia isihast n ara Romneasc Paris V.mi Irineu Pop Chipul lui Hristos In viaa moral a cretinuSltineanul, Perlui. 1990; Irineu soan i comuniunea persoanelor tH

boea

Fgranul
:

le, loan Mlhlan, Dumitru Popescu, Mircea Pcurariu, teItie fan Alexe, Dumitru Abrudan, Mo Ido van, Sabin Verzan, Petru Davkl, Sorin Co^ma TeoflI Moldovun, Mircea Basamb. Un alt grup l constituie cel care snt n plin perioad de exprimare Mitropolitul Daniel Clocotea, Episcopii Teofan, Serafim, Casai an, Irineu, Damaschln, MfGn, Vasile, profesorii Vi orei Icnit, ConStreza, Li viu stantin Comit eseu,
leriu. Ie an
n :
:

rFOtOClE
Necula, dru Stan, In an
Sicolae
!

ORTODOXA ROMANA
v ui turn la

M.1

Remua

irnun,

Pe*trG

Sau ca, Semen, Va si le Mthoc,

Ras, AlexanConstantin

Moldoveanu, Michacl Ti a, C, [osn Caraba, Tonn Buga, II ir Fr&cea, Nieolae Aehimcscu Io an Tutcan, Danu Mnu, Dor el Pogan, Alexandru Stai "ulcsiu-B'irda. Printre factori] majori care au
Micii
M'jr.jrn.
h

determinat dezvoltarea teologiei rotonetl pot fi menionai urmtori]

:

dar i propria ei sau ca toii citate. Pin punct de vedere istoric l eu 11 ural este dovedit Hi senei din rile Romaneti a avut un rol important nu numai n pstrarea nentrerupta a fglhasmulul atonit in Ortodoxie, prin traducerile fcute do monahii romni in limbile romna l slavona, ci i prin aducerea in spaiul ei a teologici post-bizanfinc, de unde s-au inspirat ortodocii din Europa

local

universalitate

1.

Dinam tea intern

i'a

vieii

Bi-

orientala.

Bericil

poporul

lui

Dumneaei

este incleentibl. fructul acestei expe"nU\ dar i o iluminare a acesteia pentru ei o implnge pe alte trepte >\v dezvoltare. Teologia; romaneasc 1 tKK o creaie a Bisericii locale nu o sintez local a Influenelor strine. Cei care exagereaz carac-

crui credin

Teologia este

Aniversarea centenarului Facultii do Teologic din Bucureti (1881 1981) a fost o ocazie impor1/ mt.:l pentru teologia romn de a reflecta asupra propriei sale istorii ] dezvoltri in cursul acestui hcl'oL O serie de studii, eu caracter comemorativ i istoric au fost consacrate organizrii m n tulul teo-

nva
n

terul
ult/i
pi r.
ir

popular al Ortodoxiei romii, ne r,i rretinismul romnesc a nal fecundat creaia culturala

logic universitar in

perioada
rioada
instituii

ItiBl

Romnia
ct

att in

l>48,

urmtoare,

care

a naiunii,

Identitii sale proprii, inclusiv ii libertii sale culturale, adic a libertii de a inel ude in metil Eala te logica iimba, cu Li ura t arta naionala. Aceast cutare a solicitat un efori; ndelungat do a ise debarasa de Influenele trai ne, nu numai uu caracter confesional ci s lingvistic l cultural, l de a asumu prin ir- un proces de transfigurare valorile rare formau cadrul misio2.
li ia

Cutarea

pentru formarea iele teologice erau reorganizate ca n cadrul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Romane. S-au fcut, de asemenea, aprecieri critice asupra evoluiei disciplinelor teologice i contribuiei profesorilor de teologie, n afar de aspectul ei comemorativ, aniversarea aceasta a avut l o dimensiune contemporana, deoarece a dat ocazie teologiei romane In general s-j consolideze anumite Unii de for, s-i fixeze arii noi de prioritate, revizuiasc i nnoiasc metodele el de lucru. Dup" revoluia din decembrie 1FIB9, a devenit ns imperF.it iv se analizele critic rolul i rspunderea teologiei n interpretarea eticii sociale i politice a cretinilor n timpul regimului comunist totalitar

in peInstltuclerului

-.:ir j pastoral al Bisericii Latinitatea Umbli limba

:

romane.

romn

rm] ne

puternic argument di majoritatea noiunilor cretine folosite de ortodocii romni stint de origine latina a dat teologiei ca mod de comunicare un caracter
cel

mal

propriu.

Contiina european i pflnorlorioxX Teologia romneasca are

3.

(Wi4 1SB9).

Care

este-

motenirea

propria

ei

Identitate

spirituala

pozitiv pe care o las teologia romn dup ce a traversat o juma-

nnn.

TEOLOGIE ORTODOXA

ROMANA
Manualul
ale

tute

de secol de ateism i comunism ? Care siiit problemele care au

fost
ocolite,
?

Petre Debeleanu cu
se fio logic.

di

Ignorate

fttt

deforcele

Si amintim civa autori

cror

mate

skuaia

actuala,
li
:

mai

relevante preocupri ar

receptarea;* principalelor contribuii teologice romde la cele mai vechi pm neti, un constituie la cele modeme,

Examinarea

eontrl butii originale pot fi reinute orlend ntr-o antologie a teologiei Dumitru Belu (f 1960) romane
:

subiect

capital.

Literatura teologic

care cu Aspecte fundamentale ale etosului cretin, Despre iubire (Timioara lR4fi), cu Tragicul n teologia morala a dai: eticii cretine, efi
h

romn este important i merit sa rein atenia cercettorilor i

este vorba doar^ de a scrie o Istorie a teologiei romne, care iipsete ci de a recunoate teologii de autoritate n epoca lor, acei
Cititorilor,

Nu
k

alunecase spre moralism, adevrata privind mudul de dimensiune el via cretin nu teorie, ci tei Ben edict Ghiu a redescoperit Ire valoarea imn o log iei liturgice pentru
:
;

exprimarea dogmatic;

Olimp

G-

foarte mari profesori si de mure autoritate n metoda lor -i in temele pe care Le-au abordat. Cercetrile unor mari teologi snt

ciul, dogmatistul care a scris cea dinii sinteza, exhaustiv Ja timpul

adev^nt ie izvoare ale gin di rit contempornne prin profunzimea i modernitatea lor, loan-lrinc'ii Mihalcescu (13741948) alctuiete cea 1 iU dinii Simbolica modern

dar pin azi de mare valoare, despre Euharistie ca jertf i Taiinterpretat rt Io an Corn an a mod excepional teologia apologeilor l cea a prinilor capadorieni, raportul dintre revelaia cretin i .iltura greaca, epistemologia i au
ei,

Teodor Popescu ratura romn (18031973), unul dmtre teologi de profunda erudiie din epoca moderna, citai l'rccvent n strintate pentru anali ea original a raportu;

tropriogla patristica, nristologia din epoca sinoadelor ecumenice. Cu publicarea PatToioqmi (Bucureti, 1984*

lui

dintre

cretinism

i
;

cultura,

rara n evidena structura catolic Petre Vinxitradiiei ortodoxe tt 1H74J a abordat sulescu (1BB7 teologia sacramental fi l biecte ca

U 19B5> voi II, 1989 voi. III), cel dinii tratat de teologie scris la noi dup metodele modeme si intr-n lmb romnn aleas. Ortodoxia romaneasc se reintilnete cu unul dintre f clasicii si.
voi,

Numele

acestura, ca
:

ale

altora

liturgica,
logii

dimensiunea ecctesiologic a Liturghiei, cu mult nainte ie teo-

rui din diaspora

:

Llturghierul
in

explicat este o carte unii a

litera-

Atanasiu Mtdin epoca mai veche roneseu, Dragomir Demeirescu. VaYasie LoichiVi, Nicolae sile Blan, Ion Sa Vin, Ion Sagh1n Mico-

Gin,

Popovlr-i Nicolae liturgic tura (1003-^2$6O) a scris o lucrare original despre ..Epic 'lesa euharistiei erban Ionescu (IB&7l57j i Vasila Ispr (f 1057) au introdus pe agenda teologiei subiecte noi etica
;
\

epoca modern. lae Cotos, i din 1961), MIC-rgore Cristeai-u flB95 esan (f H'Bl), LWlu Stan liin (] 1965), (f 1373), Isidor Todoran
I .

l pastorala social, economia, misiunea i evanghelizarea eeumenismul, au lor im tea civil etc La fel,
t

Nicolae Chiescu (f 1091), pot fl citate anume pentru contribuiile lor remarcabile. Linele dintre operete
acestora constituie referine bibliopild, indispensabile. (De grafice

TEOLOGIE ORTODOXA
R&scuvipurarea n imnoyrafia. ortodoxa, du B, Ghiu). Teologm ortodox roman a rmaa deci, surprinztor, nc ft*Exploraui pin acum, ste urgent de
aceea sh
se

ROMANA
s-a

:\T f

mului cu Ortodoxia
jn

accentuat

prevad

in

programul

Lnvaamntul teologic studierea tradiiei teologiei romneti, pentru ca ostiei studenii sa nvee
pentru

compare nu numai diverse opinii, ci i diverse metode de a acfi teologie. Q antologie de teologie romaneasca veche i nou, care sa arate ct de mult are de oferit tradiia locala, ar fi un instrument extrem de util n acest efort de "'res.'i

ceptare poKttlvfl, direct, a prii"'! palelor contribuii teologice proprii.

etnic i al culturii naionala in teologie eate un ii subiect principal. n ultimele decenii, subiectul a fost abordat din diverse perspective, mai ales in cadrul dezbateri ir privind criteriile auto eefatie bisericeti n situaie de dl-Rolul

factorului

;i

li

inscHs i pe u^enda Congresului colilor de teologie la Atena n 197G, Subectul a ir ist relua recent eu ocazia srbospora- EI a
i'osfc
i

contextul acelor confruntri duble, confesionale l eukurale, n care Identitatea spiritualitii romne se afla aub presiunea prozelitismului con Fesion al- cultural. In faa unor ideologii antinaionale, era Firesc ca raportul dintre Ortodoxie 33 etnici tatea romna sa fie expus, mai alea n anii ''Jl'J, ntr-o form apologetica. Dar Biserica Ortodoxa ea Biserica indigen ei de origine., a ainiv.Ll pstreaz o rudenie de baza, unir, ce nu poate fi mprita cu alta l-iseric, cu poporul romn prin romanitatea acestuia, prin nrdcinarea sa etnica, prin cultura lor ce man, Cretinismul ortodox a participat la formarea acestui popor de la nceput. nrdcinarea etnic a Biserlctj nu trebuie confundat cu ovinism- ii sau cu etnoceni ritmul, dar Legtura tradiional dintre credina ortodox i cultura naional este de aa natura, incit aceasta Qi'oru identitate unei comuniti nun mari, unui popor. Separarea ntre acestea in veacurile trecute ar

l'i

fost

nefast
si

unui secol de la recunoaterea autocefaliei Sfericii Ontodoxe

toririi

ui

rica

atit pentru liseri.c, pentru naiune. Oricum, Bisefia fie etnoeentrica in

fr

Romne

flBSS l?&5>. Evenimentul a fcsi evocat n cadrul unei sesiuni emne a S finitului Sinod, 5 mai

fiina
i;i

ei,

care

e^ite

pstreaz

di-epl.nl

hrltocentric ci de a m-

.1

M
ne,
nie.

d esa unei naiuni ca atare, prin cul~ tum nu tradiionala. Din unu. fneind
aceasta, Biserica
In

Studiile

recente despre caracterul

nu cuta

romneti an adus din nou in prim pian problema raportului dintre Ortodoxie, limb l naiudintre

Ortodoxiei

credina cretina cu
rind

a nlocui cultura.

Biseric,

cultura
m.'iii

et-

orice Societate secuiariiata, valorile culturale ae sori el ii nu evoluat ai nu mal coincid, n sens m:iterial cu valorile culturale
h

1,

In dezbaterea
tlnH

ea eafea culturii romne, dezbatere ca!'. .ititea animoziti in trefi

.

despre

are partea ei de contribuie eseniali. Din punct de vedere Istoric, la noi, Identificarea naionalismului sau romniscut,

teologia ortod&iti

tradiionale de inspiraie cretin acest raport este mult mai nuana*. Cd* pe de o perie, mesajul credinei, universal i permanent, nu confundat eu euh.m'.i poate s<i l'Se unui popor prin r are s-a comunici acest, mesaj Biserica nu poate pretinde c tonte valorile Evangheii
;

SGfi

TEOLOGIE OftTOBOXA
au trecut ca atare

BOM
i

\A
orlentElri care arata

lic

fr

con-

semne

te-

fuzie n cultur, relaia dintre crecultur fiind o realitate di-

din |

ologia de azi a pierdut din substandin si entuziasmul ei ecumenic

namica, nu static, uincretiat. de alta parte, n societatea de azi apar alte valori culturale i influena ideologice deosebise de temetradiionale. iul cretin al culturii culdefensiv Folosind exclusiv i tura ei tradiional, Biserica risc absoarb Evanghelia ntr-o culmi poatur naional, istorica i t comunica cu cef ce triesc ntr-

Pe

perioada anilor ^fiO '70. Teologia simbolic dn uliimil ani, neleas de unii ca sistem nchis. n-a excelat printr-o descindere ecularg, nct Ideea de menica mai receptarea a convergentelor teologice rezultate din dialogul ecumenic n-a gsit un teren favorabil,
i.

BiblIngTdMc;
Ja

DQ&pte

rfi :$Nnjsmu!

un nou mediu
cruciala este mi nind fidela ncurajeze

cultural. Problema aceea ca Biserica, r-

Evangheliei, trebuie i sa ajute societatea sau poporul sa existe c a o comunitate, eu identitatea sa pro-

Mlrcen Pfliurann, UtQrla KtOrtodoxe Romne, E.I.B., voi l crtcil f (l&Q), vot, % jl .it), OL 3 19Sl)l tfoin.
Roukhtj;
nceputurile
ut,
,n
i

vie\li

crfctitte
i .

pe.
r
'

teritoriul

uman
prie,

de

ml

"!:'"
tir,

Romaun,
ftOj
r/ofli
t,

CVIT

(1990).

t,

Mo4&xJ P- <&

ehtar in noile situaii. rezultate teologice Problemele din participarea la micarea etiumenla'i au aprut la noi in diverse for-

ftBinniTflnu,

NriuYf.flca

&n*idkri>
du chrlsla
1
1

toncefrtQinl
vI\l-v.
1 ,

iv

pnkitatiQt)
*l"h i^lol-rr^^,

tltinizmL-

Ies

Ttrrtco-Geiv-Dn^'n,

"RfHJimri'L

PaJfcS
BiiriiT+^il,
j

Id
I,

Hr

'

perioada marilor conme cu ferine l micri inter cretine de internaional, nainte caracter perioada de formare a Consil3;iB 1038 liului Ecumenic al Bisericilor perioada de critic n mi1048 deceniu ecumenice, cam un crii dup conferina interortodox de ta Moscova, iulie 104B perioada de al'irmare a teologiei ortodoxe romime pe plan ecumenic, dup admiterea
.-i

Afirpr^,
,

IGTfl.

val,

nr,

stadii

p.

*i

84

T.

Barncn

Christian
E,

Att n
Sntttior,

BonQftte.VQl.,
Bctrtitv
mtfnj'en
J-J4T

E1,B., 1979i

C,

xur

Kffehengrufhif.fthITfl.l

.'.r

tfjj.

Virus, HteifOW,
vjc5

Deipfc
rfe
f

fit-6-

teologM

Chi'urjhp
SOti
ric

M<iIm*wju,
/o

MnsnVfa

PuJfta,

iu

nj

fa*

temfett: jl4fS6 1006), VeJUi,

C&tofiC&tftiJ
brt olului
sile

19
/a

Wcrn,

Moldava
.>:
t

plrta"

tilr^Ui

uf

I4-fru,
flizqr?jiii

flucurfcstt.

Gr#cu,

1042] VnuUritrismul In fnftrtafttuJ

vJ

Ortodoxe Ho mne in Consiliul ecumenic al Bisericilor (la Adunarea generala de la New Dclhi, adic limi mi; aceast 1#61), perioad a fost marcat de vizitele
Bisericii

cuiuJ iios/ru TndujwSriur,

ftiJrea

WJittIn.

Mitropoliei

Ut

Rotiuiw^tf,

twogce, II (1930), <'Eium, MoJdOvo i B&dn> p_ &-^rj A] Cttlhrr* Ui aetoiul ni ir>-leti. In vaL rj J
SiudiE
r

':i 10,

Justinian n 19fi8 # patriarhilor Iustin in 1981, la Consiliul ecumeAperioada nic de ia Geneva dunarea generala a Consiliului ecu;

mnl(l.ivi-iicasra

In

lijii-pi.il

Iul

*ftL-fan

c*

M(
p
r

n'-.

ld.

A(.'rt^'fKlfi,

Rui uivsll,
RtnaM.n/twi

IW
Ort#*3j
i'sifot^e

dup

B7

i7B

Mareu

FV-zh.

jJineTfw

C^nJJfJi,

S.P.C.K..

LoWknX
StbiU,

menic de
reri

la

Vancouver,

Canada,

An(mi'lc FlSmadoaJ*,

Corii f/Jjuh'J
r

19A3, n care multiplicitatea de

p-

et:u monism, personale despre unele contradictorii, nu permite se degojeze o poliie unificatoare,

privii pr^rJd yi^--^30 Splfffpnlltos, VEtjitSV: Mart*

Rounuiinv:
tHClfi",
j

10!L7j

QttlMtfQKV
r
1

son visnac
7K.
nf,
p.
711

ac(neJ

In
,

*t'M:

ttf,

coerenta

i dinamic,

n plus,

exist

p,

57e*}|

423430, l 79, lfl?2,

in
p.

77,

1'

2 132"J>

TEOLOGIE ORTODOXA RO.NJANA

Emil lan
riu!

;;:m

Fonicii

Cn^tintsmut pi

terito-

p.
fi^l

775
-

In
p-

Romnit- i plti in st-.valtil ui iMUropoIJa Fiai:ululir;>i, u r,

7flf)r

Alhert Sch^rrer Kcltrr,

8te*

fv-ka,
J/]!.?B7,

We-

u?iri

AuAmgi

Kirr.lw au& diu Hit hi

34 :(J,
Dcpjp
telor/a

dej

noiw frt\ fiiTnanxch-Qrthatiox? n Ttoo(tJtzcrtatie),

fQjfe

Eas-ei,
<fc

]B7a

Dci,-.rffti

teologici

rftmne

voi.
etea

cofr^nfu; JncuI^f/7

tep/Ogie
In

ftu-

/:.

fa

r/teafOa&

Orihotlaxc

roumtiine

cursei ve*3
(eoiofjtce
5l

-nirliJ^

rnLh]; tL]te

Studii

a nOJ /quj-s, F5.U5., Bucal ru. Georgr- A. Malnney, A, ffistWv 0/ Orrnptfex Thvvfagy 4 (nrc Utt, KnrJLand,
l*J74f

o^iWs

[ST).

xXXUl
Jir ,

(jfln'j

1Mi

7_to
(tSi
1

XXXIV

fJEtfl2j r

1^5

.Bi^rra

CrtodoxJ

Hrjju^nSx

(BOB)

XCfX
D,

BHmont. Mji^ m
i^rie
l".i
?

107*. p a7t 29fl GtU Martu. Ion Rmur n>a ilu, F*tr Rrzit, u Jvffii, Ene Braniti D. linlu, Dnua-'
,

ft^pj^ Oirol(^fe

Vi

irnhune;

an
tutf*

.,

otli t/r.pfeoctiparf i ml&ptuirl pentru rtUcnnm culturii teologica, in voi. *D6liS*ed dt- ,11-i din vi [a Bfetfcft OrItjdom* Rcminc, tG4 mhih, Editura
ei

irr tiv

W
WttiJ
I
1|

ifo^ri

mnfei papwuiui
ria^fjfHr/L%

rpmn

?i

ni

irOrtodosifti

XXX
b'jtiO.

fJWaj.
?ri

nr,

4,

p.

SH4COaj Jd^n,
/nc*j eojre
,

flomrr?m.

dt

cfi'zJnom^

tasUtuliriul

\\M\t
dm

HururetE,
Bria,

Iffffl;

Ion
Crfl-

fc/oJ-e

Zimliregeu.
ovfl,

tiopurmw rrmSfr &&,

M. Prurarlu, P^e^
floLrrrtf^ji^.
1

jJucurc^.J,

Orfoflrjk^j

roma^traco',

?3

l'iMsioitc

l!42j

f
|

Feogfa
fc,
1

o/ittfcti

iomn c^JtempaffM,
cii*,

rfJise
*fe
fir;

Ct>tttlq^m/Mi
T'rfjM^jvn^/c,.

nu

&:,.

XXX

[1971),

t) r.

cUa-ml Biserip *&_72j Tip.

,

runja^mti

,'i

[;diii,m^
f

Aulnnlf PiarndpaM, Cfrrfr.i oriudori cittti r limb fcf ruitur romneasca. in

HOrtodracEBi,
I.

PInstftul Bfeii^ue, Hitrhlns. Qfthoriaxy

ucarest, \mi Kc-iili umi ttntU>iwlit<>. Anihv

I

itfiu
v^r.Siy

Sogunti.

n;uf

XXIX

Rumnians
Harvard
Mass.,
stbtu,

ut

[]l77],

nr,

1.

p.

A-^to-

Tttijyvunltn
Press,

HW&
$rn/i

73.

Comen. Cutunhulm ser Mort lat pnIrflrfjfeJ din Sryihij Minor liuhitvji-u } u
G,

Cambrldgc,
/toftid,,:.

Um\m.\
tn
1
i

liviu
1.

patrimoniul

vr.iimcni$m\thit

rtr$t!tt

f*rr r

G.

A
p. $i

Sum. CnmHn,
tu

Ufftfjrljjjiuj

i-il.

Fii

..firi

WOXl**,
Elan,

XX

Drft^Qx^/
.-7^-7(1;

jtj-

(1963),

n r.

I.

mQitetfi,

BEstinca
tf,

SMi5i

-V

itteraturn

Mitropolitul Ooso/f,-, paittsiit, tn SUrrca Oriu-

LXXV1 f[^),
Nlrolan
In
nr.

Ofiodox RoBtinin
fc

j- Z

Mii

m p,

a!

doaa Romni,
\t

LXXXV:i
f

Ha natului, QftfctexM
Buri.ituui^
StJr>-^l-2)
p.

(1974),

r,

M
r-rc-

J3.00 1375
rialii.

Mdttursirca

&

MUmpoHa
tO-ly.

i miwe
|iaff2>,

XXXI:

Eplvcop Aiitr:,^

M/fecu
de
>t

fPldfliildpaia).
1

Zlh-c

triwtoc*fG
in

fesa
Im

d*r^

fi

poietfateja

cflff^icj

Pttjfc
fir.

AL
.1,

f-i<

Qurea
p
.

^Ortodoxie*,

<

viniv'ttitr.
[JtJT?;,

Stildil
Pj
]

ieolo.ric;..

(JBSfl).

XXXE
SflViq,

Al.

cumw
tiin

rtUTffli Toma G. Butat Ciurel, Contribuii Ia ist ut irul lade traiwjh ${ insi lutului Teotogk
In

nr

j^

3(H_3j5)'|
nucului
Cofluu,

C'rc^i/.'ijsmu^

ncatru

typltc,
H*EJ0,

In

^Bi^ric-a

Orifirioml
G.

Roibv^,
Spiritual

Bucureti

Sferica Oi

t<klrxa ftfitnft-

nr.

1
X

Toan

nli.LXXV
WtogHlHa
ttterntoto

ftftSf), nr,

jj_ 12
in
in

trmtttccriinr

& Ffonj. IUtQmtn*$t$ tlm

f

n-tituivs ui ui?
n
-i.

fomon&B O/f/w^ox cmttft,

(.lyfflO).

O. C,

nr.

p,

6^^-60*
r,'r,'frrj

studii Teorie*. voi 7J 1.-30 tHt: Counn-cu, p. Manuafe tiAfacJee (eofogfrc! ]n veacul

patmk&
I,

Stii'iloup,

L'rMi^/Jirafr-u

i-Jurr
j ;i

I917

Wtierfcil n

jwnd^f/g wfafti^a, dtaia, XXXT [tW). nr 2, p,

A] le
mdrad,
TiTjctls!,

n..

LM%
Ro^
uliii

XfX,
Bf.

jn
F

4<s u<i[s

TkoI^koji,
nMitropoHa
(i57),

IX

|LtVl?).

aspecte
lip.

[> J0
ra

gft&&s
j

OrJorfrjsd
Patriarli

T.

Botltjyae,
ji

M///o;jDJfluJ

V^ar-

tu C (j^

bLLiccUvInlan'a
13^7
5/Jr?J/

Intim
|i

teolog,

MddnvH
nr.

E.I.R.,
;.

Siifflvri*,

XXXII

ruirinf

in

pa^

\'2,

ra/fu,

MtrtmQsU,

tdEtof

mitro-

I'.-i;

lltlULLlAN

poSHuL VitaHai

fll

QUejifc
BlJan,

E.T.EJ.,

Bucurtsti,

\m?
(sec

Ioanlchli

Paturic

'A 2%

E.I.B..

Bucuri- vH,
{<:.

Ramnetc ($Q
i

TESTAMENTULVECHI

Biblia

TERTILL1AN

160

scriitor crei Lin de limb care a pus in circulaie

iiii.ua,

240) cel

(Bihlia hagiu) celor dinii este formata din c&rtie sfinte sla poporului Isroei, adic Vechiul Tes-

cretini

tehnici
tas,

ui

teologica

termenii cretine (Trirci-

tament, Acesta a fost scris n limba r'iralcil, de la dreapta la Sting, cu un alfabet din Orientul apropiat

persona etej. $l-a petrecut viaa n Cartagna, pfOviricie romana a Africii. In 2Q7 devine adeptul monau pretindeau rare t turitilor* particulare ale Duhului revelai!

Slinc

Subiectele tratate de Tertullhm de sint atitudinea creoli ni lor aprarea Ortodoxiei Statul roman dialogul critic cu contra ereziilor Pingele creftlobfa; El afirma
:

fa

este siimna cretinismului h pentru a apar pe ortodoci i se nti

ni lor

Testament originea V&ctiMui scris st tradiia orala, vutc prezint. psalmi, rugciuni, sub forma de :>.irbtori, prescripii legale i norme religioase aliana pe care Dumnezeu a in chei ai- o cu acet popor. A.i fost transcrise cele mai Imjportante capitole din istoria acestei aliane Avraam, din Istoria patriarhilor Ut, Ciildeea {Fac. 11, 31), Isaac, lacov, bl r nil poporului eliberarea din robie i Ieirea din Egipt, sub n n ducerea Ini Moise traversarea

La

deertului
Sin al
;

treab 'Ce arc

h nisalimii]
?>?,

comun Atena cu o formul de a ine

n

Legea dat

pe muntele

filosofia la lotul el.

cucerirea pammui'ui fg duit. Partea cea mal Important a acestei tradiii o constituie m.irlii
ri;i

Opera de h$z
Tn

mpotriva hu Vechiului Testament de ctre cretini l subliniaz unicitatea lut Dumnezeu.. In Contra Ini Praxea& vorbete de doctrina Trinitii. A mal ssts Prescripia conira erelosirea
ti\-ilor. in

eite Apologe^Hcut, foMarcion

profeilor- despre

apr

un Dumnezeu
istoria.

viu

care

conduce
celui

Numele
in hi.,

atribuit,

care

pentru

oar

a reunit

scris tradiiile oral

pite tihvist.

Dup

cderea

Ierusalimului,

in-

care demonstreaz Scriptura este proprietatea i bunul ext (siv a3 Bisericii Despre martiirin NuUt'ului, gnosticilor; mpotriva ?><.spre Botez, n care critic bote< :

cendierea tem pi ului (anul 70 dup:! Hrstos) i dispariia statului evreu, na aprut liste de crti in care, ae

recunotea
nod
lista
in

religia
la

lui

Israel,

Un

si-

reunit

Jamnla

(Palestina),

ctre anul

arul

copiilor;

Despre

pocina

Des-

lCO Hristos, a fixat (canonul) crilor oficiale epIss

folosite
ta
tle

prt nvierea motUon Terul Han se pro pentru o disciplin cretisever. Corile pstrate snt din

limlia ebraica,
i-.-inpseaer.

evreii

care

Palestina,

|.

Biblia ebraic sau canonul ebraic

perioada lPf21
H
p.
i

e|

r d

rjan

G. Caman, Pa*

/OjOftei
col

VOI
qI

2,

U.t.B.,

BllCtirRH

!>ill

SB4-^5S-i
Farlml

/lpnilLJj^.'ff

4*

J/fliEd

Jan.'i.

de cri n ordinea urTora SLiu FontaciLihul l'.icrrca. Tei ren, Levitlcul, Deuteonomul, Numerii cri istorice IoJudectori. Rut, Regi I, l, III sua,

cuprinde 3

El

mtoare.'

scriitori
i

bisericeti.
p,
1

*tfi

IV,

J
I

rn-jilM,iOmenEj

(Cronici),
i

II

Bttt&fetl
Conirci

t&

rt$0&g*$fcUi
p.

31 H2
Dt-Sf^e

Parallpomena

ErpiieiJor,

127 176

witel,

238 34ft

Ezdra, pocMeemia (II Ezdra), Ester lice i de nelepciune: Iov. Psalmi,

(CroniciJ,
;

curii

TftADIIE
Proverbe, Ecleslastul, Cntarea dntrllor; cri profetice; Isaia, Ieremia, lesechel, Daniel, Osea, loil,

401

socotite apocrife (ndoielnice). Biilici catolic urmeaz canonul aleI

jtaadrin, dar separa

ca*tfsty>

crile deutero-

Amos, Mlhela, Avdie, Ion a, N;ium* AviiL'um, So fonie, Agheu, Zaharia,

BalcaniManuscrisele cele mai vecrd sint fra^rm'nte de papyms. Copiti au Vechiului Testament n
ficris

de cele canonice.
[Jat,

TRADIII-

tradiie, gr, para:

ebraic.

Textul oficial se numete setestul m&cretic* stabilit ntre sacolele 5 i 10, de ctre masorei, vani care rspundeau de textele
sacre.

textul

dosis preranie, transmitere] Biserica a dat o importanta capital Tradiiei n dublul ei sena oper a lui Ii sus ntreaga li) Hristos, In timp, adic mesajul apos:

tolilor

Pentru comunitile iudaice fordlasjate im afara Puleatinei, n Vcpora, mai ales n Alexandria, in chiul Testament a fost tradus limba greac. Aceast traducere este

Cci am transmis Bisericii primit de la Domnul ceea ce v-am predat (I Cor. 11, 23), sau ncredina, care a fost dat sfinilor odat pentru totdeauna (luda 3) b) modul de a transmite Revela:

ia dumnezeiasc, n
(I

istoria Bisericii

Tim,

ti.

20), care

fcut

in Alexandria, ctre tea secolului a] 2-lea n.Hr,

jumta-

trecere de la o

este o simpln generaie ia alta

nu

de ctre un grup de 70 de savani n 70 de zlr de aceea se numete SeptuagMa (precurtat LXX). Biserica Ortodoxa folosete SeptuagintOt deoa;

unei moteniri sau o cronologie, ci care Biserica, n o succesiune n acelai timp, continu i nnoiete credina de ia nceput (In 16, 13.
n acest sens, Tradiia nu este o alt :;urs,'i a "Revelaiei, alturi de fttVtft Scriptura, d principiul, criteriul i

rece toate citatele din Vechilii tment n Noul Testament

luate din aceasta traducere.

Te*sint

Septua-

rareori un text care mi se gsete In Biblia ebraicii, sau introduce variante n textul origignta traduce
nal,
fjr'gu

mediul ei permanent. Biblia i Tradiia formeaz un esut, sau doua uvie ale unei irnghil de rezisten, nu doua verigi succesive ale

nchlmb

pstreaz

texte care

pierdut in Biblia ebraic. Spre eesebJre de canonul ebraic, Septuaginta

adaug .cri bune de

citit

fiwtginoacomena), unele scrise dltudit. rect in limba greac: Toblt, Epbtok lui Ieremsa, Cntarea celor
trei

unui lan, Cteva aspecte principale ale nvturii despre Tradiia cum munturisete evan1} ghelicul loan (20, 110 21, 25), propovdui rea oral a precedat evanghelia scris. Apostolul Pavel con:

Aa

lineri,

III

Ezdra, nelepciunea,

Ecesiasticu!
nel,
I.

Istoria Susaa lui Bel, Istoria Balaurului

(Siracid),

II

III

M a albei

Rugciunea

Iul

Tradiia orala i scrierile Noului Testament au devenit ceva obiectiv n sinul comunitilor primare Aadar, frailor,
firm;!

faptul

ca

Mnase.

n-au din Palestina acceptat ceste cri incluse numai n canonul alexandrin. Pian astssi, protesBiblia folosita de Bisericile
Iudeii
tante

rmnei

tari

reine numai crile canonice

texte din canonul ebraic, celelalte cri traduse in Septuaglnta fiind

ia

paradoseis le-ai primit fie prin vtu grai, fie prin epistola noastr (ti Tes. 2, 15). Tradiia oral precede Scriptura, de unde, importanta ei de aceea, dup Vaslie cel Mare, principiul *vechij

l inei

tradiiile pe care tradiia ne.?

QietlQCiar

dn Teologie

A Z

Cd.

42

mi:

TOADljlE

observat cu cea mai mare strictee, n fond, contextul Tradifiei este contextul Istoadic apostolii, uceriei mmtuirii, rudi lor i succesorii lor stfnt plasai n cadrul lucrrii Duhului Slint n B [serica. Biserica Ortodox a dat o importana deosebita rolului transmiterii Tradiiei l factorilor care
mii trebute
fie

care creatoare a TradiieU

tfe

unde
;

Iluminri ale dogmelor vechi manifestarea Duhului Sfnt, enernc-1

necreate, aspectul onMaicii tologic al mntuiril, cui tu] Domnului, cultul sfinilor, Importana pocinei i postului,
giile

divine

Tradiie 4} Confluena dintre deoarece Biseistoria mntuirii

apostoli, conlucreaz prini, comunitatea. episcopi, iniial tradiia 2) Paradosls, n Noul apostolic, este confirmat Testament. Odat fixat in scris.
:

predicatori,

rica

trebuie

introduc mesajul

Evangheliei in diverse situaii culturale i sociale. Formele Tradiiei in de viaa Bisericii forma apos:

Biserica s-a pronunat asupra ei stabilindu- conturul ca Sfuta Scriptur, care devine altfel decisiv, pentru secolele urmtoare, rineu
i

vorbete
sls

de tradiie ca
Scripturilor,
si

;ilrypothe-

care

unitatea mftajuiul scris. Toi prinii Bisericii si sinoadele ecumenice Sn't de acord cu caracterul normativ al Tradiiei Noului Testamem., n care se cuprinde comuni tailor exper lentei sinteza Ierusalim l a comunitilor din apostolice primare. Noul Testa meni are un caracter ireversibil, dar el nu epuizeaz tradiia, apostolic iniial, care este inepuizabila. In acest Sfintele Atanasle spune sens., l de Dumnezeu inspiratele Scripturi snt suficiente pentru mrturisirea jjde vrului (Contra clinelor 1 3 P< G. XXV, 4). 3) Caracterui ortodox, dinamic si

d sensul

adic

factorul

tolic, prin care se asigura continuitatea permanent a creaiei de la mceput Tu eti Petru^ i pe Biserica zidi aceast piatr voi Mea (Mt. 16, 1B) forma istoric", prin car* se asigura eon-textualizarea cultural i diversitatea teologica a mesajului Evanghelici.
:

c c

S)

Biserica este InfaUbil

pentru
care

mrturisete

adevrul,

este revelaia l darul tiuhuJui Sfnt Doctrina este ortodoxa nu pentru este prflpus de episcopat ci pentru efl e garantat de contiina Bisericii, n care se exprim mrturia aposDuhului Sfnt. Succesiunea toii nu esice infailibil fi n mod automat exist episcopi care nu stau n contextul Tradiiei. Sau de pild, nu orice detaliu este ortodox n Mrturisirile de credin din secolul al XVII-lea. De aceea, un su'nt ca Maxim Mrturisitorul a refuzat
t

creator al Tradiiei vine nu numai din capacitatea l necesitatea Bisericii de a interpreta in mod continuu Sfnta Scriptur, ci mai ales din faptul c Duhul Slnt descoper m fiecare .timp o ra^ a adevrului FrS i formuleze o teorie a

cu episcopii care semnaser acordul cu monotcliil Daca toi se vor mprti cu voi mprti. In erezia, eu nu
se
:

mprteasc

acest sens,
teriu de

Tradiia, rmne un crireferin pentru orice in-

maglsfcerial cu raracter pentru orice text dogmatic,

fi)

stan

dezvoltrii

baz

care are la o concepie organ teist despre

doctrinei,

Eevelale,

Ortodoxia a recunoscut ca exist o aprofundare i o apli-

Hotrrile sinodale ale episcopatului, adic dogmele celor apte si noade ecumenice, nu constituie un
criteriu

extern,

adic

autoriibatea

TRADIIE
doctrinara
snt

403

nu joac

rol

dac

ele

nu

admise sau receptate de con'Uinn Bisericii. Dar nu trebuie si fie confunde dezvoltarea dogmaticii eu procesul de formulare sau articulare doctrinar. Biserica

cuvntuiui sori s al lui Dumnezeu. Intr-adevar, S fin ty Scriptur are autoritate obligaitorie, normativ pentru Biseric Tradiie., dar Biserica este cea care a ales crile bibLice

Rs-

ritean'

a dat

mare

important

experienei sfinilor, In care se pstreaz multe nvturi care n-au primit o formulare runciliar expres, cum este cazul doctrinei despre Taine sau despre prefacerea darurilor euharistice. Vorbind despre tradiiile cul'', afntul Vasile spune Printre dogmele i propovduirUe pstrate
tradiiei liturgice
li
:

care interpreteaz n mod nf aliSfnta Scriptur, Desigur, n flec lai timp, Sfnta este Scriptura aceea care mrturisete Biserica
bi!

este infulblla\
In
sine,

teologia

catolic

mai veche,

In ca o independent a Revelaiei, care cuprinde adevruri ce nu se gsesc n Sfnta Scriptu-

Tradiia apare ca un principiu

norm

pe unele le avem din nvtura scris, jar pe altele le-am primit din Tradiia apostolilor, preIn Biserica,

r. De aceea pentru dogmele

noi,

data in chip tainic

altek

au aceeai

dar ] unele i putere (Despre

; h

Duhul Sflnt t cap. XVIII).

Confesiunile

protestante

susin

concepia

Sfintei numai Sfnta Scriptur arc autoritatea cuvin tu lui iui Imune/eu l ele aceea, pentru
Scripturi, nl'irnind

despre

suficiena

pe care muteriul infaltbll al papei le poate formula, nu este necesar confirmarea explicita a Si in tel Scripturi. TeoLogia postuleaz originea apostolica a doctrinelor, care n-au n mod explicit G baz revelat n Sfnta Scriptur. Dar partea critic a acestei poziii canstft n aceea c Sfnta Wdile nu poate primi acele nvaturi nebiblice, care

nu

se

f|

aflat

identifica

adevrul dumnezeiesc

nu Extet alt criteriu deeft Biblia. In acest context se fac urmtoarele afirmaii Biserica nu primete nvtura din afara Bibliei pentru
:
,

este o surs exhaustiv a Revelaiei, eputznd Tradiia aposFii

aceasta

""li^.
^i

Numai ceea ce

consemnat n

mod

este afirmat explicit n

Biblie

este valabil pentru credin. Trndiia este numai un S^vor secundar pentru credina. Biblia este su-

In srnbure n adevrurile revelaitc i pstrate de ea de Tradiie, i care sa nu se gseasc i n Sfinta Scriptur mcar ntr-o Iot sau o c\M, O nva tur de credina nu se afl exclusiv In Sfnta Scriptur, sau exclusiv n Sfnta Tradiie. Orice nvtura dogmatica" trebuie aib temei atlt n Sfnta Scripturii, ct i n Sfnta Tradiie. Desigur, ntre Bisericile cretine exist i elemente L'omune, care pol
r

Btient pentru

m intuire,

cci nu nu-

constitui o baz solid pentru viitoarele discuii referitoare la aceas-

mai ca ea are autoritatea

cuvintulu[ lui Dumnezeu, dar ea este mijloc de transmitere a harului ea este mediu prin cure Kristos vorbete
; t

acum credinciosului.
.Sfnta
rnei

Scriptura nu ofer un tepentru teoria despre suficiena

autoritatea Sfintei Scripturi este acceptat de toate Bisericile, Toate confesiunile nva Sfnta Scriptur este cuvntul lui Dumnezeu, Dumnezeu Se descoper n Biblie, care cuprinde mrturia inspirat a faptelor mntultoare, svrsite de Ilsus Hrlstos. Apoi, Bl-

tem. De pild,

404

TRADIIE
sub forma celor
trei

sercle

mari SJIinta Scriptutradiii, accepta ra trebuie fie neleasa in contextul credinei Bseri Hi, al Tradiiei n general. Prin urmare, ele recunosc Biblia a fost transmis prin Biseric i ca n aceast transmitere Tradiia arc o funcie de initcrpre-

oricine are o iniiere ct de mic n chestiunile bisericeti nu va ridica obiecii (mpotriva acestei a Urmaii). Fiindc, daca am ncerca (care la o parte obiceiurile n^au temei scris), ca i cind n-ar

lsm

avea mare

nsemntate,
in
sa"

am

jgrei,

tare.

pflgubind Evanghfliii ale. De exemplu, ca

rele eseni-

In fine, Bisericile de orice tradiie confesionala recunosc valoarea ecumenic a Simbolului ni cec. consta n ti o cred Innopoiltan, n care nu nou, ci mrturisirea care a precizat ntr-o .form scurt i deplin, credina Bisericii vechi. n discuiile ecumenice din ulii ma vreme, unele aspecte ale Tradiiei au fost relevate, ea necesitnd o clarificare si precizare a coninutului i exprimrii iui. Iat cteva

vd

primul si mei scris mele Domnului nostru Ii sus Hrisse nsemneze cu semnul crulos
:

amintesc de ce tecel mai obinuit au cel care sper n nu-

Din ce scriere am nvat sa n ntoarcem spre rsrit in timpul rugciunii 7 Care dintre sfini ne-a
cii ?

lsat

scris

cuvintele

epiclejzei,

(care se rostesc) in timpul sfinirii al potipinll (sfintei) Euharistii rului btnecuvintril ? Nu ne mulumim cu acele (cuvinte) pe care le fi-

teme

o nou evaluare a co ntinuiia i i diversitii n Tradiie. Unele Biserici au uni f ierni prea mu li diversitatea Noului Testament, altele au diversificat prea mult unitatea Noului Testament abordarea ermineut'tc, istoric sau contextual a dogmei, in sen-

ce se

propun

mi n teste Apostolul sau Evanghelia de aoee) nainte i dup Euha(s.i ristie zicem i altele, pentru au mare din nvtura nescris

c ta

putere n svrirca tainei. n virtutea cror scrieri binecuvntm apa

*i Botezului, untdelemnul ungerii pe cel care se boteaz ? Nu in vir(transmise) in mod tutea tradiiei latnic? n care scriere avem temei

sn contextual iaarea obliga se fac distincie intre studiul evoluiei dogmelor i textele de creca atare evaluarea unor noi funcii ale n sentradiiei ca tradiii* sul ea n anul aceleiai comuniti a aprut o pluralitate de poziii i la de opiuni sociale, pornind de profeaceiai temei biblic rolul tic al Duhului Sfnt n viaa Biseal ricii l caracterul de eveniment Tradiiei. Dintre dogmele pstrate n Biseric, pe unele le avem din nvtura scris, iar pe uliele le-am primit din tradiia apostolilor. Amabele {forme de transmitere) au ceeai putere pentru credin. -l
sul
e,

din

pentru ungerea eu untdelemn ? Dblceiut de a afunda de trei ori pe omul (care se boteaz) de unde fl

avem

celelalte

obiceiuri

legate

de Botez, cum este lepdarea de sainn si de ngerii Iul, n care scriere {i au temeiul) ? Mu (provin toate acestea) din nvtura prinilor notri pstrat n taina 7 (Vas Ele
cel

Mare, Despre Duhul Sfnt

>

cap.

27, ed.
1) j li

i Mo

trad.
<j

d,
1

p. 79},
HilpcjlYt
de.

de Rome,
B.

hn undit Ion fipmiolKfitv., trad.

ud,
2,

BoUe,

Ed&taq? du Ceri, Paria, 98h Irnt& dr Lyon, t*a ptedir.txilcm des op<> iuys, Dngclee do Brouwsr, I**ri), 1&77; l
Oria,

Scriptura

Iradite, in

Studii

Te-

THANSFIfUJJlAfifc

45

otogtrtji.

XXI]

(IS?0),

tir.

5B,
ei t

ip,

3B
De}}*

GSj
fljfco

D,

St^nitaM,
$1

snnia
nr.
I,

Trotil tte.

Fiul Meu cel iubit, ntru Care binevoit.

am

imUtnll

ntinderea
p,

In

nQrto,

dosi",

XV)

(19&4],

47 109 34
1

N.
I:i

CbttHca,

Scrj'pfuJ-d,

Trad/fte.
ir.

Tradiii,

Ortodox!**,

XV
r

<1K3J,

Lite

Despm cndjnfa ortodoxa, EIH, Bacare'tl, l&SU tuan MiMlui, Irod/f jV,
Deopa.

&Hptur

Blaerir.*,

in

tOrtodoxia*,

nr,

4fr98B, p.

5074,

TRANSFIGURARE
phoslsj
;

Una
(a

din

metaroorcele mai impor[gr.

tante

experiene
17,

ale Iul

lsus a

fost

schimbarea
(Matei
Ii&iLs

fa,

transfigurarea

19).

sa se roage nconjurat de Petru, Iapov Ioan, pe muntele Hermon. In timpul rug-

se

afl ca

ciunii,

Ilaua

s-a

schimbat

la

i',

Lui strlucind ca soarele i hainele Sale ca lumina (Luca 9, 2Q

faa

acest glas noi l-am auzit, pogor ndu-se din cer pe cnd eram cu Domnul in muntele cel sfnt. In limbajul biblie slava, mrirea doica este manifestarea vizibil a divinitii Iul lisus. El face aceasta experien a slavei n mui multe ocazii. La natere, slava Domnului a strlucit, in jurul (Luca 2. 9), La Botez cerul coboar pe pmnt pentru ca astfel toat creaia vad motuirea slava lui Dumnezeu (Luca 3, ti). O voce din cer confirma lisus este Mesia, Fiul Omului, Care n-a venit I se slujeasc ci slujeasc (Matei 20, 28). El tii n mijlocul tor ca unul care slujete (Luca 22, 27).

Su

c s

S$j.

Luca scrie

Apostolii
ncetul,

nu neleg bine ce se

Moise

si

lle

vor-

ntmphV lisus ncepe, fine tul

beau cu Iisus care a aprut In slava. Ucenicii au vaut flaua i pe

cui

doi
p,

brbai
s-a auzit

stnd

Ungi
;

lisus

(Luca

umbrit,
este Piui

3032). D3n norul care i-a vocea (Acesta

de El sa {Luni j, 34 35). Hsus este confirmat ca Unul dfn Treime. El a primit de la Tatl cinstea (II Petru
cel ales,

Meu

&

cultal

reveleze l ze personalitatea Sa. Ca i la Botez, vrea Introduc pe cei din jurul in misterul existenei divine i n experiena anticipata a mpriei. Apostolii ncep s vad acum pe Fiul Iul Dumnezeu n i sus. El nu nceteaz a fj om, prin urmare

cu conture-

Su

l.

Iii

nimeni nu poaite s vad pe nezeu decit prin Fiul Su.

Dum-

17).

Schimbarea

la

[aa

este

o antici-

Apostolul Petru, martor ocular, i

amintete de schimbarea la faa a lui IJ&U3 pe Muntele Tabor astfel

(cf.

II Pettru

1,

IC S)

Pentru

ea noi

v-am

adus

la

cunotin puterea Domnului nostru laus Hristoa t venirea Lut, nu lunEa>ne

fluidei

dup basme meteugite,

am vzut
EI

ci

slava Lut cu ochii

notri.
Gacl
din

a primit

de la Dumne-

zeu-Tatal cinste

nlimea

Na

atunci cnd, slavei, un filas ca aa venk ctre El Acesta este

:

l slav

pare a Patimii (Luca 9, 3031) a nvierii. ntr-adevr dup nviere IIsus arc alt forma, umanitatea Sa este plina de focul divin, mbrcan Slava mare, care orbete pe ucenici (Luca 24, 16), care Si transfigureaz chipul (Ioan 20, 14), care 11 face de ne recunoscut (Ioan 1, 4). Ea poarte nsemna i eliberarea umanului din condiia prezent, precum i voina lui Dumnezeu de a aeza umanitatea la locul ei ultim. 'Trupuri le noastre vor fi transfor-

mate
de

dup

chipul jrupului
(Filipenl
3,

Su

plin

tiftvfl

211


fflfl

TREI METIHNIT ATE

TREIME
lat,

TRINITATE
- Treime]
;

[gr, Trias,

expresia "Sa facem

ji

om dupu
(Fac.

chipul
1,

doctrina de baz i specifica a revelaiei NouTestament i deci i a cretilui dumnezeirea nismului, dup care Dumnezeu subzist sau esena lui ca treime de persoane sau postavuri Dogma despre Treimea dumnepostazeirii sau a unitii ntreit o dogm cardinal, deoai ce este rece are implicaii asupra ntregii nvturi cretine. S-au pstrat dou metode de a prezenta misterul Treimii : tradiia apusean A pornete de la unitatea firii dumnepersoanelor zeieti la identiiriru.'i 4 rad i ia rsrite an S pleac de la reSe popasurilor in oare alitatea manifest Dumnezeu la consubstanci ialitatea lor. urmnd principiui identitatea lucrrii probeaz unicitatea naturii. Credina iratr-un singur Dumnezeu personal (monoteismul) esLe nprincipal care s-a descoperit n Vechiul Testament (le. 20, 23; Deut. fi, 4; s. 43, 1011) i care s-a pstrat l in Noul Testament {Mc. 12, 29 In 17, 3).
Trinitas
i
.

asemnarea Noastr"

2 fi);

cintarea ntreit ^Sftnt, Sfm, SEnt este Domnul Savaoti (s. 6, 3 Apoc. 4, &) apariia celor trei tineri,
;

!a stejarul

Mamvri, crora Avraam

daruri

Ie-a adu*
18,
le
1
2).

De
la

nchinare (Fac, asemenea, exist une:

referiri

zeu [Pa. hul Iul

Cuvintul iul Dumne118. 8S) i la Du3 Ort, 20 Dumnezeu (Ps. 32, 6 103,
f

30^31

Iov 3a,

4).

n Noul Testament, credina ntr-un singur Dumnezeu In trei persoane este pe deplin descoperita de nsui Fiul lui Dumnezeu, n viaa si slujirea Cruia noi am cunoscut ia taina Sfintei Treimi De pild, Botezul lui Ii sus tn Iordan, snt prezente n mod real toate cele trei

persoane
glasul este Fiui

Tatl, Care ntrete prin

din
;

Su

ceruri
cei
Jublt,

A cesta

vtura

intru Care am binevoit Duhul Sfnt, Care, n chip de porumbel, S-a pogorft de Fiul, Care, dei peste lisus fie botezat de ia pcat, primete
;

Meu

Io an

mplineasc ca se dreptatea- (Matei 3, 1617).

&

fr

toatei

Descoperirea personal a iul Dumnezeu s-a exprimat In istoria Vechiului Testament, mai alea, prin fllegmintele* pe care Dumnezeu Ie-a ncheiat cu poporul Israel (c Fac,

Evangheliile au pstrat numeroase texte in care se vorbete despre cele trei persoane ale lui Dumnezeu

Am devine printele unui popor primesc s-Mi fii popor, iar Eu fiu Dumnezeul vostru^ {le. 6, 7), tn Noul Testament, Dumnezeul unui popor se reveleaz din nou ca Dumnezeul tuturor popoarelor, In perioada Vechiului Testament, descoperit i ca Dumnezeu S-a ntr-un Treime de persoanei, dar mod indirect i neclar, deoarece aceasta era perioada de pregtire a min mirii, Totui, exlstn unele mrpersoanele turii care se refer la Sfintei Treimi, cum ar Ti de pild

17,

2).

Astfel

Dumnezeul

tuturor
:

s v

mod deosebit, fie la un loc. Tatl i Fiul snt amintii deosebit Pe Dumnezeu nimeni n versetul Cel Fiul nu L-ei vzut vreodat. snul TaUnul -Nscut Care este n
fie

Acela L-a fcut cunoscuta (In 1, ]B). Despre Duhul Sfnt, lsuft spune Iar cnd va veni Mingiletorul, pe Care Eu l voi trimite vou de ta Toii, Duhul adevrului, Care de la Tatl purcede. Acela v# mr-

tlui

despre Mine (In 18, 26). nainte de nlarea Sa la cer, lisus I-risturisi

tos

poruncete ucenicilor Si mearg la propovdui re i s boteze, n numele Sfintei Treimi, pe in v Mergi nd ce] ce vor crede
;-.i
:

TlftELMETRINITATE

\[fi

botezndu-le in numele Tatlui i al Fiului i al Sfntultii Duh (Matei 28, 19),

al

toate neamurile,

dogmei
nasie
driei,

Sfintei Treimi au avui Atacel Mare, Chirii ai Alexan-

In

propovdulrea
in

dina
este,

Dumnezeu

apostolilor* cre-

Snta Treime

Vasite Crigorle de Nasianz, Mrturisitorul, Maxim cel Mare, Damaschin, Grigore Palama loan

ir de asemenea, mrturisit mod clar. In predica sa, din ziua DumClncizecimil, Petru apune nozeu a nviat pe acest Iisus, CruDeci, martori. jjiii i,i toi sin tem nlindu-Se prin dreapta Iul Dumnezeu i primind de la Tatl fgduina Duhului Sfnt, L-a revrsat pe Accita T cum vedei l auzii vo * acum- (Fapte 2, 3233), Stintul acorlntenilor postol Pavel adreseaz o salutare n numele Sfintei Tr&imi Harul Demnului nostru Ilsus Hris:

l
l'i

alii.

nvtura
1,

despre
:

Treime poate

sintetizat astfel

Dumnezeu este unu] n trei Persoane, o unic fire sau natur, o putere, o Lucrare, o energie comu
na celor
Ipostouri. Exist deci o identitate de naturQ, de voina i lucrare, perfecta i real, n Dumnezeu. Cele trei Persoane mprttrei

esc aceeai

fire,

mod

egal

tos,
til,

l dragostea lui Dumnezeu-Tai mprtirea Sfintulul Duh

perfect, de aceea Treimea, nu nseamtriteism, adic trei firi dumneipostasuri zeieti distincte, ci trei Aceeai lire este consubstaniale,

sa

cu voi cu toi" (II Cor. 13, 13), Acelai Dumnezeu, Care a vorbit
flfi

n
rit

Vechiul Testament, 3-a descopeca

Testament. Treime n Noul Cci *exlst un singur Dumnezeu? (Fapte 3, 30) i Dumnezeu pe care
cretinii, Tatl Dumneze3, ului nostru lisus llristos (Ef\ Dumnezeul 14; II Cor. 1. 3), este
fi

folosit n mod deplin i egal de Cete trei, dar n mod personal i propriu, wA* dup cum cel care nu admite comuniunea fiinei

posedat

ador

cade n politeism, tot aa i cei care nu admite deosebirea ipostaselor cade n iudaism (Vasile cel Mare,
Epistola 210, V. trad, rom., p. 434).
2,

lui

Iscov,

Avraam l al Dumnezeul
lui

lui

laaac

l
3,

Dumnezeu sau

lire a

unica nu

al lui

prinilor
(Fapte

po7,

poate ii conceput, n ea nsi, in afara $postasek)r Treimii. Nici unul

din cele trei

porului 32 of,
;

tznaeln
3, 6).

30;

l le. nvtura

despre

Dumnezeu

cel

unic In iUn. l ntreit n persoane de timpuriu f/l s-ei. nchegat destul simbolurile de credini! apare in"
din secolul aJ
Mohlei). Iar,

II-Iea

(TeOflJ

al

An-

intruet a -au ivit unenenelegeri n ce le neclariti si privete taina imitaii persoanelor Orientala, Sfintei Treimi, Biserica

afara de celelalte, sau exista ntr-o dar fiecare persoana adevrat ipostaz. Gri tf or ie de Namonada se zianz apune ctre ftdiad* i se oprete n tdad. n aceast micare a unitii TYeime* se pot sau monadei spre

mete

fr

nu se cugeta, nu se nu-

mic

face

Tatl distincii este izvorul dumnezeiril (arene) nenscut i necauzat, principiul paterurmtoarele
:

ecumenice, pe calea sinoadelor s-ti fie pe cea a sinoadelor locale pronunat cu autoritate n ce prifie
n

despre deoriint"vete nvtura mea nj\ egalitatea celor tre persoaroi ne n Dumnezeu cel Unic. Un de mare importan in precizarea

(Consubstanialitii i iniiaFiul are torul necauzat al lucrrii natere existena de 3a Tatl prin din venicie, iar prin Duhul ia trup
ni Litiu
;

omenesc i 'Se manite*:i i n lume Duhul primete existena de la Tatl prin nut'cedere;', dar e dat, tri:

4CtB

l'KEIME TRINITATE

mia i manifestat prin Fiul Trebuie mrturisim cu evlavie nenaterea, naterea i purcederea,

i duce

la

desvrire prin Duhul'?

3B,
n

{Despre Duhul Sfnt, XVI,

trad. citat, p. 378),
al tu'turor,

Dumnezeu

este

nemicate i neschimbate ale Prea S intei Treimi pe Tatl, ca nenscut i fr de nceput pe Fiul, ca nscut i mpreuna fr de nceput pe Duhul Sfnt, ca purces din Tatl dat prin Fiul (precum zice Damascele trei nsuiri personale,
:
|

susintorul i purttorul de grija prin Fiul n Duhul Sfnt

(Grigorie Si nai tul, Capete de acrostih, 30 ti Filoe. rom,, voi. 7, p. 100J.

4,

n sinul Treimii exi&t o

mica-

re

interpersonal,

de peri hor ezw,

chin) mpreun venic (Grigorie Sinaftui, Capete de acrostih, 27, n Filoe, rom., vot, 7, p. 100).
3;

Deofi intime a
o

menea

nseamn de aseunic voina i o unic lu-

adic de comuniune absoluta i de ntreptrundere perfecta, avnd un singur principiu. Cele trei Persoane nu snt trei principii ale substanei dumnezeieti, dar aceasta nu nseam-

nc
a

firea sau lucrarea Fiului

stnt

n c

crare a Treimii. Aceasta nu nseamlucreaz numai Una dintre Persoane, ci cele trei Ipostasuri lu-

Duhului

incomplete.

este chipul lui

Cci Fiul Dumnezeu cel ne-

creaz unanim, dar Cicoare dup modul su propriu. Unul voiete i

lucreaz
ca

15), f'Este imposibil 1, chipul Dumnezeului celui nevzut, fr iluminarea Duhului"

1

vzut

(Col.

privi

Dumnezeu-Tatl,
ei
I

altui

(Vasile
Sfint.

ca Fiul Iui Dumnezeu, tul ca Duhul lui Dumnezeu. Teologii ortodoci folosesc diverse formule pentru a exprima aceasta lucrare trirdtar i Chirii al Alexandriei spune orice dar vine de sus, *de La* Tatl, *prin Fiul, ttw Duhul Sfnt dup Grigorie Taumaturgul orice lucrare pornete din Tatl, trece prin Fiul, se desvirete *cfj Duhul Grigorie Pat ama preia o expresie tradiional de a Tatl, prm Fiul tft* Duhlii Sfnt Activi tateu n afar a lui Dumnezeu, adic creaia, mnturea i sfinirea sint opera comun a Treimii dar ea a fost mprit ntre cele trei Persoanecreaia se atribuie TntnluL Care a creat din voina Sa, prin Fiul, n Duhul Sfnt rscumprarea. Fiului, Care S-a ntrupat prin Duhul Sfnt, a&cultind pe Tatal sfinirea, Duhului, Care vine de la Tatl, la cererea Fiului. n actul
;
;
:

cel Mare, XXVIII, 6$

Despre
;

Duhul

trad. cit, p, 494).

Pentru Grigorie Pai ama, ipostasul Duhului Sfnt are un caracter personal reiai on deoarece iubirea Tatlui ctre Fiul, ca relaie personal, este ipostaziat n Duhul Sfint, Pentru Grigorie Sinaitul, Dumnezeu
,'i
.

<:

cel tul

ntreit

in

Ipostasuri are

(nu

to-

nea mestecat perihoreza Acestora ntre Ele (ntreptrunderea tor)

(Ihidem).
5,

Dogma

trinitara a format obiec-

tul primelor si noade ecumenice, iar terminologia trinitar s-a precizai, n aceeai perioad prn contribuia deosebit a prinilor cqpadodenl, care au precizat dumnezeirea

substana comun a Trehnii, care exist n sine Eire$

(ousla)

este

creaiei,
mita,

Tatl

este izvorul, Fiul

li-

sau natura (physisj este realitate, care constituie o fiin persoana sau Ipostasul [hypastasia) este subieotul care posed i asum n mod ndividuaL aceeai natura diomele
;
;

devenirea. Vasile cel Mare, <texist ci singura -surs a tot ce exist, care creeaz prin Fiul

Duh ui

Dup

ipostatice (idJomata) sint caracteristicile

sau nsuirile

personale ale

iposta&ului.

imoD
Misterul Treimii rmlne insondabil, cci concepem un fel de desprire unita l o unire desprita [H, Vasile cel Mare). Muli au ncercat su foloseasc Imagini cu care 5$ depeasc aa-zlsele contradicii logice care sm cuprioaG in afirmaia un singur Dumnezeu in trei persoane, sau s gseasc demonsitraii raionale. De piLd, pentru Fericitul Augustin, o soluie de a afir6.
:

tos

iac sucu Tatl j aa pus timpului pe Stplmi! {impurilor, Deci trebuie pastm i fie Dum/i^Ecu unul, dar mrturisim t cele trei post aiuri, diMpi mumie Grigorie pe >'"jj caro cu prouietatua Lui pvrsonnt. Cel
esta

coste rn

'

se rlmpaUe
priMj.'ii

dur incimp.i\It*
*d&ti&tj Induse*,

*$e

tfil-

dar

dup

dc:e-

De <weea r neneleas este l m^rtlma i TUiJ'J-eG. Dar unda ar ttiat Ii Wtn^

tafi,

teieul
jl

dac

unirea

despturea
si

Fiului

ma Treimea

ntya de a considera cele trei Persoane ca relaii in launtml vieii divine. Aceste relaii treimice ar corespunde cu relaiile eu-ului cu el nsumi, adic cu a aminti, a cunoate, a iunsui care cunoate ca o bi. Omul spiritul i firea sa, imitata viaa, experlaz o imagine a Identitii de substana l distinciei relaiilor ntreite,

a fara" in Dumnezeu, unitatea numeri c, este aceea

Tallui ar 11 despttlrea dintre

a

aa cum
om

asie unirea

om t

n-ar mai

cunsta in nimic altceva ?*

rteitami,
n Filoe.

(Maxim Mrtudragoste,
ih
20.

Capete

dc^e
2,
t

rom, vvl,

p 60 Bj.
D,
SlSnlloflc,

t)

Fiina
Sj.

postavurile.

Ir?

SfJrtfa

fr^/uie

cttlptl

Va*/ie
(IM],
fi^u
in

eel
nr,

Mo re,
,

OrLodmpn,
7-1
?

XXXI
rnviifl-

p.

S3

I.

Elrta,

despic
DcGlasul

Di.}imext>u

Srnin T/efmo,
[1^73],
r.r.

Bisericii^

XXXII

nvtura
are o

12.

despre

Sfnta Treime

nsemntate deosebit pentru a credincioiViaa duhovniceasc

lor.

Ccl aa cum persoanele Sfintei Treimi exist una n alta, n-tr-o u-

nitate

perihoretic fiinial
o

tot

aa
si

i cretinii formeaz
spirituala

comuniune

de

credina,

ndejde

Iubire In
o unitate

Dumnezeu.
de

Biserica este

fiin l

de
(In

viaa
17).

dup

o comuniune chipul Sfintei Treimi

Perioada Triodului fae Trod deoarece canoanele de utrenie sint compuse din trei ode) e&te mobil, depinznd de data Petelui. Potrivit regule stabilite Ja Sinodul ecumenic de la Mceea n (325) cretinii serbeaz Pagtele prima Duminic de luna plin, duechinociul de primvar. In anii dnd aceast Duminic ar coincide cu pactele evreilor (totdeauna la J4 Nissan), Pastele cret.inilor este a:
h

TRIOD numete

Cliiff

zice

DnmTtul
10,
3fl),

*Eu

$f

Tatl

tmes
JjJnsjf

slntam* fin
ii, iar

nrtita

Idcntiltdca

cfcd zice; Bu sni inifu

i'ata.1

VttOl

ntru

Mine*

fin

10,

38)

arai

no-

ffaxpritCQ
i-!?Ul r

ipostasarilor,

Prin impure, irU

desprind
tiz

pe
r.

Fiul
n

pa

omimiQui
spun
tfetr

prile
Fiul

de TaW, pQ4 prpastie, Cdd,

ooelern eu
silii
I

mu
Iii.

ate

7'o-

d-nspr \sidu-L de Ei srnt

s
Sus-

mlnat pe Duminica urmtoare, Potrivit acestei reguli, data Patilor poate varieze de la an la an pe un interval de timp de 3b de zile, cuprins ntre 22 martie (data cea mai timpurie) si 25 upriJie (data cea mal trzte). Toi ortodocii celebreaz srbtoarea Petelui dup calendarul

sjau.'Jd!

fd nu S-o
irei

nscut

din
ai

Iii

vi

S
<:d

lti
pli,

astfel

Dumnefcej
-S'tf

ir*;

prind-

tm

sjc

nsu'.ui

din Aaela, dar

dfipAi\i;:d>t-l.

tini

silii

sfi

apun

nu

vechi (sau iulian) nendreptat. Biserica Ortodox Romna a introdus stilul nou (aat calendarul gregorian), prin ndreptarea calendarului vechi cu 13 zile, la 1 octombrie

41

ti

TRIOO
lim a Domnului, sau a Floriilor (liturghia Slin tu lui loan Iristostom). Smbta, n a ^asea sptmna, se face pomenirea Dreptului Lazar.

1924, care a devenit 14 octombrie stilul nou, 1924. De aceea, Pastele poate sa varieze intre 4 aprlicr i 8 mai. Numai Biserica Rus, Srha, Patriarhia Ierusalimului

dup

$1 clugrit de la Athos au rmas ai astzi la calendarul vechi, nendreptal;.

Sfnta i

Marea Saptamin.
n

Ziaint

lele

de post n perioada aceasta

zile aliturgice,

socotite

semn

Potrivit tradiiei canoni ce

Petelui trebuie
blic,
toralii,
lui

data

fie

anunat
scrisoare

pocin.
rile

Pentru a

mprti,
adie",

pu-

pe credincioi n aceste

de totui, daru-

anual, printr-o

semnat

pasde membrii sinodu-

local.

Timpul Trladului poate ii sutamprlt n ma{ multe perioade

:

nceputul Trioduliti, care cuprinde Duminica Vameului si Fa:

litursfinite se pilstrau ghia din Duminica precedent si erau daite credincioilor seara, in zilele de post, la sfritul vecerniei, liturghiei ce poart nun cadrul mele de Liturghia darurilor nainte

dup

sfinite,

Aceast

liturghie

nu

este

riseului,

Duminica

Fiului

risipitor.

altceva clect o vecernie

urmat

de

Duminica
lsatului
Izgonirii tului sec

precede,
ilor.

nfricoatei Judec fi (a D urni meu sec de carne), Iul Adarn din rai (a lsade brnz), In slmbata care se face pomenirea mor-

canonul euharistie. cuminecare, Ea se savrsete miercuri i vineri, din primele ase sptmini ale Postului Pa$telui a patra; luni, n
;

fr

joia

mari i miercuri

din sSptnaa din

Perioada Postului Mare, care cuprinde Duminica Ortodoxiei (Liturghia Sfntului Vasile h "Duminica Sff ritului Grgore Palarna, arhiepiscopul Tesaloniculut (Liturghia Sf lu;

Marea Sptmni.
seara primelor patru zile din iSfiptmtna Mare, la denie se ci ni troparul Iat Mirele vine n miezul nopii i fericit este sluga pe care o va afla priveghind, iar nevrednic este iari cea pe care o va afla lenevlndu-se. Vezi, dar, nu te suflete al meu, cu somnul nu te dai morii l ngreunezi, ca be ncui, ci te afara de mprie
i

tului

Crud

Vasile); (Liturghia

Duminica

Sfintei
:

Sfntulul Vasile)

Duminica Prea

Cuviosului Printe

[oan Scrarul, autorul lucrrii Scara vlrtuior (Liturghia Sfmtului sptVasile) joia. in a cin cea de pomn, se crtt marele canon
;

s
:

deteapt
Sfint

strignd

cin
:

Andrei CHteanul (c. Suflete al meu, suflete al 720) mcu,scoaL pentru Ce dormi ? Sfrel
iul
1

Situl se apropie i Deieapt-te dar,

vrH

ca sa vease spre tine HristOU Dumnezeu, Cel ce este pretutindeni i toate le plinete^. Tar ambta, n aceeai se cint Acatistul Maicii Domnului. n Duminica a cineca a Marelui Post se face pomenirea Preacuvioasei Maicii noastre Mria Egipteanca [Liturghia tiutului VaDuminica Intrrii n Ierusasile)

te tulburi. se milosti-

Sfnta eti, i Marea Joi se face Liturghia Sfntului Vaslc si se sfinete Sfntul Mir. La utrenie, se citesc cele dousprezece Evanghelii ale PatimiSfintei Cruci, se lor. La scoaterea cnt un an"t.fon (al 15-lea), n care este rezumat tema deniilor din

Sfint, Dumnezeule. In

Sfint,

Sptmina Mare

ir

Astzi

fost

sptmM,

spnzurat pe lemn Cel ce a sp uurat pmmtu] pe ape. Cu cunun de

spini a fost ngerilor. Cu
fost

ncununat mpratul porfr mincinoasa a

ce mbrac cerul peste obraz a luat

mbrcat Cel
nori.

cu

Lovire

mut
Cel cea slobozit In Iordan pe Adain. Cu piroane a fost pironit Mirele BiFiul sericii. Cu sulia a Cost mpuns patimilor fecioarei. nchinam u-ne
Tale,

411

n nefiin, sufletele i fiinele spirituale revenind la starea lor dinainte de intrare n trup- Biserica nviemrturisete Ins credina

i Hristoase. Arat-ne MuslSvltfj nvierea Ta. Sfnta l La rea Vineri este zi ailLurgie. se face utrenie se cint prohodul ocolirea bisericii cu Sfntul Epitaf,

nou

rea
1?).

trupurilor,

transfigurate
(f

prin

harul IndumnezeitOT

Tes. 4,
:

14

Cu v ritul

lui

Dumnezeu i-a

pe care este reprezentat punerea n mc-rmnt a lui Hristos. n S&rta i Marea Smbt, 5n loc de Kcruse vin, la Liturghia Sfntului Vasile,

Cuvin-tul asumat trupul omenesc -Verbum caro S-a fcut timp* faetum oafc (In 1, HJ. n-tmparea, asumarea trupului, este nsi te-

eta

troparul

omenesc cutremur i c mpratul sine s nu gndeasc mprailor i Domnul domnilor merse dea spre ge sa se junghle i
;

SA tac tot trupul stea cu fric l cu ni mit; pmnte&t- intru

:

melia ndumriczeirii (V. iNDUMNE^ nlat cu ZEIRE). HriStO* S-a Dac citrupul t va veni cu el I Iris tos a prsit neva va 3pune
i

acum trupul

Su

sfint,

dumne-

merg mntuirea' credincioilor. naintea Lui cetele ngereti cu rift? heruvimii cpetenia si puterea, serafimii cel cu cei cu ochi muli si
l,'i

dezbrcata de trupul El va veni Era ceea ce ?-ju i i-a asumat, acela nu va vedea slava apariiei Sale (Sfntul Grigorie
zeirea Sa este

de Nazianz, Scrisori teologice, I t 35> se n trad. r.\t, p. 47). Prin trup

nelege

aici

omul

ntreg,

nu numai

ci te

ase

aripi,

feele acoperindu-sl
:

cintind cntarea

Aliluia, Aliluia,

Aliluia'.'.

sarx, lai, {caro-carnisL corp] trup, corpus-corporis

TRUP

[gr.

apariia concret* fn existena a omului. Trupul nu exist nainte de suElet *au dup sufla, ca ipostas separat, ci el apare

form

biologica

partea carnal, nensufleit, cum apolin ari tii (v. EREZTI). credeau Intre trup si Duh exist o relaie existenial, de aceea apostolul Pavel vorbete de omul firesc u i de Komul duhovnicesc^ (I Cor. 2, 14) adic de nimicirea sau mpuinarea trupescului, respectiv de creterea elementului spiritual in om. Cel ce
h

simultan
fiinei

ca

parte
(v.

constitutiv

trup cuget sint pului, iar cei ce sint

dup

cele

dup

ale tru^ Duh, cele

umane

ANTROPOLOGIE

suportul sau personal, j OM). tar subzistenta n subiect trupul

se distruge
:

Fr
(I

ale Duhului. Cci voina trupului este moarte, iar voina Duhului este

Tot trapul (sarx) este

ca iarba
alte

Pi

24).

Naterea

trupuri a fost Introdus sau rior, dup prVat. Modul creaiei de pcat, se deofacerii, dinainte m sebete de modul procreaiei s j

din ulte-

pace (Rom. 8, 0B% Bar. ntruct Ii sus Hristos a distrus pcatul in trup. trupul este mort pen-

via i
tru
in

pcat Eoin.

8,

3,

10),

adic

el

nu mal triete

mod

pcatului necesar. Noiunea de trup

n ordinea

'-aterea trupului e legat deci de vonaterii

introduse prin pcat,

corp* indic, de asemenea, prezena real, substanial, a lui Hrstos In Euharistie

cu

echivalentul

luptatea

pctoas
p.

(I

Ft

1,

2"*)-

(V.

Dup
tmp
r

Origen,
suflet

omul i duh
313)
:

e format din (Fllocalia, 11.

EUHARISTIE), precum si C0*>puw ca totalitate a membrii ur BiseHriatos (v. lui ricii, adic Trupul
BISERICA).

trad. rom.,

trupul va trece

412

TRUP

^Gr
n-ar
fi

dac

venirea
n
fi

Mmtul torului

avut loc

tuitorul n-ar

Minmorii prexiL pltit

trup, atunci

rscumprrii
micit

noastre

n-ar

fi

ni-

puterea morii. ntr-adevr, daca ceea ce fusese supus puterii morii ar fi fost altceva, dect ceea aaupr-i MIntuiitoruL, ce a luat atunci moartea n-ar fi ncetat de a-i arta mai departe lucrarea l n-am fi avut nici un folos din suferinele ndurate prin trupul purttor de dumnezeire. Dac Mntultonii n-ac E omort pcatul n trup, noi n-am fost nviai n Hristos.
ci

n-ar fi fost ridicat din nou ceea ce devenise strein de Dumnezeu, prin nelciunea diavolului, u-ar fi l'osi din nou nrudit \ nfiat de Dumnezeu. Toate aceste daruri eint nimi|

cite de cei care spun a venit cu trup ceresc

c
t

MintuUorul
(Vasfle cel trad. rom.,

Mare
p.

Epistola

B&U
SI
II,

53R 9).
Bibliografie:
loati

DamMCbin,
trad.
cit.,

Grdinii}
p.

ortodox!
t

XII.
Paurjia-T,

6S ehlng

71

Panagbiotis
tke

T7te Tea-

about

Christian
iiasttkos
p.
10.5

Hartan Boefy ol ihv Orthadvx &qujc% Iu #EfckrPhafos'K

(text

(W

am

fi

rmas mori

Adam

254

t&t,
I,

ttt,

13,
3/foJtf

grec)] B.
In
p.

Bfrlu,

ceea ce czuse n-ar fi fost rennoit, ceea ce fusese zdrobit i dobori t

P&flf\V despre

trup,

Studii TtOlojJeei*,

IX (195?), nr,

50,

299309.

u
UNIATISM
cu
:

Roma] Roma este lin concept politic i un eec politic rezultat din com^

[sau Unici, unirea La origine unirea cu

degrab preocupai a extind puterea lor poMic n Rsrit, dedt ofere protecie cretinilor mpotriva turcilor.

binaia dintre politica religioas a Imperiului Bizantin i misiunea politica a papalitii romane, sub pretextul aprrii cretinismului. ConBtrina de mprejurri, impratul Mihaii Paleologu propunea papei Grigore X, la conciliu] de la Lyon din 1274, un acord prin care recu-

QCtea Biserica roman deine supremaia, asupra Biserici! universale, Cind mpratul latinaphron." a voit sa impun Bisericii Sate unirea cu Roma, cu ajutorul patriarhului toan Bekioa, populaia greac &-a ntors mpotriva lor, Preteniile Hamei, acceptare de mprat, n-au fost luate n considerare de pa por.

erau numii schismatici, ortodocii snt mereu n obiectivul acestei politici u papalitii. Prin intermediul catolicilor polonezi, are Eoc unirea de la Bre&L n 1596, contra ortodocilor din Blelornsia l Ucraina, Cu aceasta -a creaH un precedent i un model la oare Roma se va referi mai trzu,

Dei

Uniatismul din Transilvania.

Prin unlale se nelege aici trecerea forat a unei pri din Biserica Ortodox autohtona a Transilvaniei sub ascultarea episcopului catolic de Roma, la nceputul secolului al 18-lea, sub pretextul Biserica Ortodox ejte schismatica l deficient i se zbate n dificulti politice. Iezuiii, cursa lor de a impune autoritatea politicii a pontifului roman, nereuind sa stabileasc misiuni latine n teren ortodox, a recurs la aceast form inter-

sub ameninarea otomanilor, mpratul loan

tlrziu,

Doua secole mal

VIII consimte

plenitudinea

recunoasc papei puterii, n sperana

cilor.

va obine ajutor mpotriva turConcillul de la Florena, In 1439, n prezena mpratului, a

papei Eugen IV i a cardinalului Bessarion, proclam decretul de unire intre cele ale Bise-

calat de Biseric unit, care, pe de o parte pstreaz ^ ritul orientala,

dou pri

ricii

Rsritean l Apusean,
favoarea

de-

alt parte, pierde nvtura ortodox despre Biserica local

iar pe de

cret n

dup
intre

sinodul din cierul ortodox, construia

Ca i Lyon, poporul i
romani Iot.

despre autoritatea in universal, Unirea este

anii
lti^fl

Bi seri cu

aleag

impus

1701,

sub

turban i mitr, s-a ridicat mpotriva papalitii. .(Unirile acettea n-au lsat nici o urm, mai ales s-a vzut papii erau mai

Atanasie Anghcl, n tice dificile pentru

Transilvania.

mitropolitul condiii poliromni] din

ortodoci n-au putut reziste deoarece em vorba de o coaliie ntre imperiul

Romanii

tiNIATSM
41-1

habsburgic i a se extinde
altfel,

catolicism, In scopul de Transilvania. D< n

episcopii

unii
ai

cu

Roma au
guvernului

i Eliberare sau supunere etnica romnilor ortodoci a religioasa din argumenprir uuiaie? Unul
ar fl^ serunialei este acela emanciparea social, politica, vit cultural a poporului ortodox, Or, uniaia este rezultatul unui prozelitism dublu, politic i confesional
tele

devenit
austriac.

consilieri

Promotorii Miinlaiei jrsa creat istoric V propria lor argumentare vorba mal intn de Este politic. cretinismului la romistificarea Roma sta mni, prin afirmaia ncrestinrii romanilor, originea

la

ol

iniiaar fi avut jurisdicie romanilor n aceste pri. Trecerea -slav ar fi o la Ortodoxa bizantine oper trzie T din secolele 914. u-

Roma

deoarece catolicismul n Transilvapolinia s-a identificat cu puterea tic a habsburgilor [Traan Vedma, Dezbinarea imperial, In ^Telegraful

Romna,

Prin unirea eliberarea

S 10, cu Roma nu
nr.

1991, p. 2). s-a obinut

reveni niaia ar 1 deci o cale de a ori^ne. la cretinismul de acSe nelege ca ortodocii nu

istoriei cepta aceast interpretare a romni, care a cretinismului la primele prins rdcini aici nc din si veacuri sub inspiraia, misiunea

romanilor. Gheorghe lncnt (1754 18 10) dezaprob unirea anume din aceasta cauz. Din anul 1700 pn n 1760 romnii din Transilvania n-au avut episcop ortodox. In 1700 mitropolia

naional a

jurisdicia Bisericii Orientale.

Roma

n-a

cretinismul in rile ronceputul, rrnc cu acordul ei. Nici Binid autonomia, nici autocefalia decise de sericii Romne n-au fost luat Rom. Biserica Romna n-a fiin cu confirmarea Romei, Dar i caracterul cretinismului romn este mistificat, priit aceea exista o vor sa admit
crr-at

Sibiu a fost desfiinat, Daca dup aceea au fost tolerai episcopii nu se ortodoci erau obligai opun la (trecerea romanilor la alta
din

confesiune

ntrerup legaturile cu Biserica din ara Romaneasca. Tot n acest timp mnfistiile ortodoxe din Transilvania au (ost disst

truse n

totalitatea
n

lor.

Teama

<j

uniai e

uniii

Biseric Ortodox de limb i cultur roman, Ortodoxia este slav, pentru el exclusiv greac si
latina

nu

Romnia nu suspect, cci are n vedere faptul Ierarhiei ca n afar de privilegiile eficaunite, ea n-a fost un remediu
confedezechilibrului contra ce sional si politic n Transilvania. 250 de ani de separaie

are nimic

oriental, deci antloccldentala. confeCatolicismul ar fi singura europeana. Or siune occidental fi, Ortodoxiei tocmai acesta este geniul ac romne, anume a li o Biserica cretinislimb i cultur latinfl in mul rsritean. Romnii au credina grecii dar n comun cu slavii i acces direct prin limb l cultur au european. Ei la spiritul occidental,
deci
h

Dup

format,

la

21
la

Adunarea de

octombrie 194B, Alba lulia, format

reco-catodin clerici l credincioi R unia decis desfiinarea actului lici la Biserica rii din 16$ si revenirea Romn. Aceast biserica

Ortodoxa
unit-*
In

in care a fost desfiinat 18BH. 1948 i-a reluat activitatea in

Romnia mniatismul nu mai

nu pot

ajunge nevoie de uniatism pentru a

fie anti occidentali.

Nu

este

Acuzaia la cultura occidentului, antlocciden-talism este superflu.

de

latorlc deoarece actul unin 194B. Aceasta rii a fost desfiinat oficiala nu nseamn ca Biserica unit nu are baz legal i socialeare

baz

UNI E ! OST ATICA

II
]

415

gic

existe

funcioneze
f

liber.

Un ia tumul n-are nici baz ecumenic i eccle;siQlogic deoarece se

tie
refacerea uniii ii vizibile a cretinilor prin trecerea Ia Roma;; a Ortodocilor este o metod inacceptabil. De altfel, uniati&mitl ca form de prozelitism a fost condamnat de ambele Biserici, Catolica

prin dispariia caracterului distinct al naturilor, fie prin relaie, ceea ce presupune separarea naturilor, fie de o unire prin similitudine de nume, de funcie, de egaJitate in cinste si autoritate. n faa acestora, sinodul din 553 mrturisete Lo-

l Ortodox.

Profesorul Yves Congar, apare ca fiind caricatura i contradicia nsi a UaltK (Y. Congar, 1Q54IQ54.
t

*Unia

spune

Cuvntul lui Dumnezeu, S-a unit cu omul dup" Ipostas, n mod ipostatic" tj e aceea exist numai un ipostas sau o persoana, cea a lui lisus Hri&tos, n subiectul
gosul,
;

Cruia
trate
na'

L'Eglise

et Ies Eglises.

donluurezise VGrient et VOccident,

tom,
1,

de

Neuj sparathn

s^clss

entre Irenikon,

doua naturi snt psconfuzie l fr# separare. Prin Unirea ipostatic, natura uma-

fr

cele

nu

are o

subzisten personal

42).
DlLmiLi
ii

hibliurjtir;
Uftiatl&mul

din

ttumfinia,

S|jo8j ncercate tif

n ea nsi, ci este enipostaziat, adic stabilita in persoana proprie

'7-inanbfarr
rat:
1117IJ
i

a poporului r&mr. BucuMire- PnirafLu, Ptiges rfr

f-tttore
tafttn ranfe,

do

finise
cte

au sujet
EIB,

Roumalm. Corimi'untatisms en T mn &!

Bucwest, lQQl
Ferrarp

SfnoduJ de fa

$tfi

Aleite,

jyorenjn
nr.

(1438
r

q FiuluL De asemenea, voina umana nu are o micare in ea fMf i ctre ea nsi, ci n Dumnezeu Si Ctre El. Prin ur.jrca ipr?$t-atic t firea uman a obinut o condiie i o ordine nou n Hristos,
rDe ticega nu Uau
mit,
prin
ci

m}

sJ

jJartJWpnrea

Steefte/i

^Ortodoxia*.

XLI

(1988),

Bomne In 4, p> 1& 16.

[rjr.

Duianc-zcu

xpu& wr inomenit
.-

mdumne*
eflef

liind

UNIRE
sis,

1POST ATICA
unio

ono-

unire] modul n naturi, cea dumnezeiasc i cea omeneasca, snt unite, oa o consecin a ntruprii, ntr-un singur i postat cel a] Cuvin Lului. IhiiTv.Q sau Uniunea ipostaflje nu este o simpl legtur sau asociere, ci o cinteza ni o subzisten n ipostos. Expresia este adoptata de al VTea sinod ecumenic (Constani nopol,
lat.
;

care

cele

dou

JDumne^eu desv]rtt S-a (acut MGlai vm dv&Qvlrit, nu whmbftdu-Sc dup fire-:, rikl tniiind o Fton&fita nchipuli, t.j unih du -Se dup fpOsias cu impui nsufleit, raional In^lcgfar, pe care Ht luat din zllnta Pecioar i
Urs
t

nare

.u

primit

ueafticsiccal

existena n El In thip neschimbvt $} rremprit,

michimblnd
Aif
firea

firea

dumnewirii Lui
Jtfnfa

fi*

trupului,

nici

trupului

Su

tlumnexeiTii,

nici

icind
fire
sie.

d*n

iirva

dumnttveusr.'
luat -o

i
a

din

lima Omeneasca

553),

care

relund

dogma
(v.

hristolo-

pe cura a

utdc
devin
n-a

fiic

de

la

Calcedon

HKISTOLO-

Cci

n-nu unit Utile tlttr

compus. iar & ae

;

adus o serie de clarifiCEiri n vocabularul hrlstologlc n ceea ce privete folosirea noiunilor de ipostus l unire. Sinodul de Ia Calcedon nu a pus capt ereziilor hristo logice, care vorbesc
a
fie

GIE l

CALCEDON)

schimbe l tar H rea du mu <.?.$ iasc

tatea
s-a

altele

nici

ieit

din

simpli^

ptopr!L\
$chiffii}at

nici
in

cea

osmineastdumnezeirij,
nici

nu
sau
rsls

firea

n-a
f/oufl

aiura

in

thcxixtenld,

n
7,'rc

nu

fi-n
r

nfaptull

u/iZ-nd

de o unite prin confuzie,

adic

pus* (Si Iaan Dantatchin, ortodox tU, II, tftuf. cit., p.

comCredina

100iOi).

UNITARIAN ISM
41
ti

BibUogralJu:

P.

N.

Trembe!us<

dtlg
Ei

cap. Dvqwutivu diSVtfcU Ortodoxe, voi. 2, Stnlloae, 67. trwL tlt., p. 92-1591 D. Grto<iux, \o\. , Tsofagia Dvgma ttf.A sinS6 107) N. Ch-UesL:u, Formula "O
p.

prietenia Iul Franci* David (1510 79), episcop reformat (di regelui 15 4) i predicator la curtea

aurt
p,

lire

Laului dunmaz^sc Hak

In
^reJTuyraJJa

Reloan Sigiamund (15401571) Turda gele accepta la Dieta din tolerat, n 1568) unitcnianismvl ca
1 ,n

palA, in

29S307i

aOrtodoib, XVII (IBM), ar, 1, Coman R. Stan, Consecinjd'

1571,

mul

unitari anismiil catolicislutcranismul ant declarate

uniunii

iptjslat/ce

#****#
tur. 1,

.religii

recunoscute".

Ortodoxe, in p. 82102.

Ortodoxa.

(:0SB),

UNITAR1ANISM
susine
respinge
unici tu tea

doctrin care
lui

Unitananismul din Anglia, ntemeiat de John Biddle (16151W3), tor isjie a atras denominaiuni preul

Dumnezeu,

nvtura

despre Treime,

ariebaptiste, care acceptau idei tost saeiniene. ne, sabeUene

l $

nune

lui La ndoiala divinitatea

Iu
n-

Hristos l a Duhului Sfint. hianismul susinea aceeai idee. Micarea unitarian apare la

Monar-

Act recunoscut In 160^ (Tolerai on cd legalizat in 1813. Unul din

mal influeni predicatori este t-are Joseph Priestley (1733-1804)

Ut.

Frintre ceputul secolului al l(>-iea. Martin Celprotagoniti se si Bcrnard larluT MttU Sorvetus Servetus Ochino. Pentru ereala sa, condamnat La moarte de Cal-

numr

a fost

Interpreteaz Scriptura n mod rscumionalist, respinge doctrina prrii l cderii In pcat i a Trinitii. Umlarianismul thA rspndit m ReIrlanda (n 1H30 s-a format
ra-

rspndit vin n 1553. Mimarea s-a Ungaria. In de aici n Polonia l numele de 1505 s-a organizat S*& anuL .Frali polonezi, ncepnd cu unita1505, unul din reprezentanii este Faiistus Soclnus,
(

monstrant

Synod ol Ulster) $ j America de Nord {unde *-a stabilit

rixxfUsmtiini
,,

ire

ai-a

stabilit centrul la

Raeow

desfiinat n 1638. 'n anul 1605 n Hij4, apare Catehismul Racavicm. Olanda unitarienii au emigrat in Ungaria i Anglie- In Transilvania, Blandrata, un exilat din Polonia,

congrePriestlcy din 1734) printre Biseric gaionalistii englezi, Prima in unitariana ia fiina la Boston Fi17 Ba sub conducerea lui J Limes de remun. episcopii Han. Facultatea Eai'vard, teologie a Universitii din Innfiinata n iQJfi, devine centrul fiina telectual unitarian. In 1835 ia

cu Asociaia Unitarian Americana

sediul la Bonton.

V
VEAC
speculum
secol J
:

[gr.
-=

aton, lai. aevum i timpul, duniLa victi,

cursul sau msura mierii Inerente creaiei (Evr. I, 2). Noiunea de eon este corelativ cu cea de venici eu in sensul c nu exista etern ita te timp dar l In sensul timpul tinde ias din hotarul su istorie spre venicie, ca spre inta sa finala. In scrierile Nou tui Testament compara '.'.veacul se acesta cu veacul cel ce va fie

fr

El ne-a sculat i mpreuna, ne-a aezat ntru cele cereti. tn Hristos Iisus* ca s se arate n veacurile viitoare covrltcarea bogie a harului Su, prin buntatea ce a avut ctre noi ntru Hristos Iisus {Ef. 2, 7), Expresia liturgic

preun cu

arat venicia lui Dumnezeu, Cruia I se cuvine slav i adorare Lui fie mrirea n Bi'<n

vecii verilor**

seric i Intru Hristos Iisus n toate neamurile i n veacul veacului.

(Mt>

12,
r

32).
2),

*.

Veacul

de

acum

Amin

Iu

(Ef.

3,

21),

ftFacem
n
zi

rugde

(Rom
23),

sau

duanea aceasta n (In B adj ca lumea nerscumprat veaad ru de acum (Gal. 1, 4),
12,

ciuni &tnd

picioare,

duminic,
motivul.

dar

nu cunoatem toi
aceasta)

(Facem
h

nu

nu-

subjugat puterilor lui Satan, conductorul acestui veac (I Cor, 2

68),
stihfile

prin mai pentru a ne reaminti aceast pozi3e n ziua nvierii, de

ateapt

fie

eliberat

din

harul care ni s-a dat

sau elementele care l nconjoar din toate prile i-1 circumscriu micarea, n Veacul ce va
vinw (Mc. 10, 30 Le. lB 30), veacul viitor (Ef. 1, 21) este inss
;

c
i

am

nviat

mpreun
sa

de faptul cu Hristos

c trebuie de sus ci

s
f

privim ctre cele pentru (aceast zi)

pare

s fie

chipul

vc acul ui viitor.

Viaa venic, adic manifestarea

puterii
5),

mpratului venic (Evr.

B,

Care st de^a dreapta lui Dumnezeu mai presus dect toat domnia si stpnfrea i puterea i dreB-atoria i dect tot numele ce se numete, nu numai In veacul acesta, d i n cel viitor (Ei 1, 21). Cu in vierea lui Hristos, aceast separare ntre cele doua" veacuri nu mal exista deoarece oshatologia
N

dei este nceputul zile or De (sptmnl), nu a fost numit de Moi se prima, ci una. Pentru c, zice (Scriptura), s-a fcut se or l s-a fcut diminea (t a avut loe) o zi
aceea,
(Fac.
1,

5).

ea
loc

cum aceeai
1

zi

de mai multe ori. Aceast ai este una i n acelai timp a opta i (simbolizeaz ) pe acea cu adevrat una i a opta zi,

avea

alb

inipe n istoria
{Le.

prezent.

mpria
cu El
q

eshatologle a nceput
17, 21).

deja

zent n
l

Veacul viitor veacul de acum

:

pre-

Psalmistul in psalmi Lor ale suprascrieri unele (Ps. (5 l 11)- este starea care seva arta dup acest tmp T ziua cea de sfrt, care nu cunoate seara
la

care

s-a

referit

fr

l
43

tm-

nici

doua

z.

acel veac netrector

TJLtiftriBr

<S<e

Teologi

A Z

Od.

nu

VECID ^CATOLICI

urmare, Bisese roage In rica i nva fiii aceasta zi stnd n picioare, pentru ca prin continua rea mi rotire a vieii de Kfini.t. sa nu neglijeze celei (sil-i procure) merindele (necesare) in vederea malarii (la a'it via). Viata viitoare, despre care credem este cei va avea loc n veacul vil tor simbolizata de toat (perioada) Cinci-

fr

sfrit Prin

Jgnace van Doelhnger (f 1BO0), ca dijmei despre reacie mpotriva primatul i autoritatea papei, dogm:l promulgata de sinodul Vatican
Originea vechilor catolici trebuie pus n legtura cu micrile de re1.

fr

form

din sinul

catolicismului

secolul al lii-lea. De pildA, dele din Constana (14141418) $ reafirmai au Basel (14311449)
principiul

din sinoa-

Cci apea zi, lui a si prima, nmulit de apte ori cu apte, alczeci mit.

Contitinrismului, adic organul suprem n Biserica este

tuiete perioada de apte sptrnini sfinte ale PenticostaruluL Incepnd cu Duminica, ae reia acel ci rin de 50 de orl t sfinind cu Duminica, In (aceast perioada) se felul acesta aseamn veniciei care, ntr-o micare ciclica, ncepe de la im punct si la acela; punct ajunge. Biserica ne-a nvat ca n aceasta perioad sa facem rugciuni stnd ne ridicam n picioare, pentru t:a cu mintea de la cele prezente la cele viitoare. Dup fiecare ngenunchere ne ridicm pentru a arta
h

nodul cruia i se supune i pfipa Concllul de In luteran (15121517) papa ia poziie opus, spunlnd

deine deplin autoritate. gallcani&mul O alt micare sise formeaz in Frana, unde un artinod local din 1082 formuleaz

colele galijcane>i

care

prevd

au-

este infailibila, toritatea papei nu tradiiile fiind limitata de legile i regelui l Bisericii Franei. Astfel
fie respectate autonomia se cere Bisericilor naionale i dreptul episcopii cr de a decide n conciliu.

datorit! pcatul ui am czut ia pamnt. ns datoria iubirii de oameni a Celui care ne-a creat, am (Vasle cel cer fost chemai n Mare, Despre Dithid Sfnt. rap. XXVII, trad. cit., p. B0 fllj.

In acelai timp, ComelJus Janaen, episcop de Ypres (i 1638), susinea numai harul electiv poate salva omul. Centrul Jansenismului no stamnattrea Tort-Roval, bilete la conllTigft Versailles, avnd printre

lllbllagralle:
r

a*ll*

IIomMles mir l'liexQhm&fQn EdIUons de Slanis]is Cit

2*4,
Paris,
,\ri.
f

de .
<hl
i

C*w6e.
&,

ixad.

ductori pe Salnt Gvran (f 1043) l Antolne Arnold (16E4). Centrul, care Pascal fusese frecventat de Blalfie

Ct-:t,

ed.
i

[963.

i.
in
L,

97 IU
,p.

fkrm.ni
D.

SassL-.
$E

Aton,
val.

Gic&w&ft* Kittel,

ML

iTd. Q.
o/ oJ

]S72DBs
u-StudLa

a fost distrus n 1709, Mi(f 1602), carea intra n conflict cu iezuiii, n 1713. fiind condamnai de-

pap

Qtift

Gregary
cepJ/on

Nttsa &Pd
7'j'mc,

CsppftcTscliin

Ctm-

In

PoirMieai.

jl<J7G),

p.

3^7357.

Din cauza aceasta adepii ei s-au refugiat la Utrecht, care are ca prim arhiepiscop pe Willibrod n L0B3. Mai muli episcopl au fost suspendai fiind acuzai de Jansenism Ruptura dintre Utrecht i Roma s-a consumat prin alegerea ta 17 aprilie

plan inVechilor-LaBiserica ternaional, tolic se formeaz n 1G39 din unirea Bisericii Jansonisu? din Ulrecht cu un grup do Biserici t bplscopl romano-catolici din Germania, Elveia, Austria, condus de teologul

VECHl-CATOLCL Pe

1723 a episcopului
(^
1725),

Comei iu

Ste-

enhoven

ntre timp. Plus al 9-lea (1B40 a(W1370) proclama ca dogma, &r!

VEMFRAHF
unui Imaculata
dul

fi

sinod,

Domnului, coala franciscanii,

publica
Cel

doctrina despre concepie:* a Maicii doctrina susinut de

iar
n

derborn,

1S66, pp.

-17CJ

613
-

Eurpinp B**.

ismJt
qrues

Lq tttaQua el Mtitodoxeg,
p,

entre
\

vteux-cchQUtir.

EplkepsS",

18 ti 4

420,

1.G-JS89.

& 13.
Sjin-

Syltabus, un catalog ereziile i greelile moderne.

care s-a mpotrivit fora sinodul ut Vatican I

cu

VENERAREA {MminloT . a
(dar)
:

tu toata ( convocat la Q dec. 1B(i9) a fost canonicul Catedralei de Mimicb. Ignare von
Dflellintfcr

Koul Testament, toi cei botezai stnt numii, sens larg, sfini Sntei mpreun eH.M>.'ni
l

cu sfinii
(Efes.

casnici al lui
.In

Dumnezeu

coala
mui
tea
clin

ten log (f 1390), istoric. Acesta cere

la

din n-

19),

sens restrfos, sfin;

;

toarcerea

Bur;

con cil iar] s-

ii sint prieteni apropiai ai lui Dumnezeu (loan 4, lacov 3, 23) snt

Biserica Veche, la Libertade contiin, In momentul acceptrii dogmei, dupA care pupa este infailibil p.x cathedra* i nu ex cf?ntonsis ecctesiae, 5S de episcop] au

r' jurul

sinodul, far 8fl l-au respins, lui Dflellinger. care a fost excomunicat, se raliat catolicii Inslt

pentru a cror rugciune Dumnezeu va crua poporul (Fac. 18f 23^-S), Oarece multa putere au rugciunile struitoare ale dreptului (lacov 5, 16). Acetia formeaz, mpreun cu ngerii, Biserica

drepii

cereasc
cu

celor

ce snt
lt

mpreuna
Biserica
ca

Hristos

(Filip.

23).

dependeni, cunoscui nc din 1070 sub numele de Biserica Vecfte-CaSltoSii, Cnd Bisericile Vechi Catolice au aprut n Germania, Elveia, Austria, acelea s-au unit eu Biserica din

z
ca
Uti.

Utreebt In IBBfl ye semneaConvenia de la Utredit, avhd organ suprem Conferina inter-

romijlodtori, alturi de Fecioara Mria. In Faptele Apostolilor se p|trea exemplul lui tefan, care se roag pen'tru cei ce-1
lul

nu numai ca propune pe sfini exemple de sfinenie, ci crede n

lor

de

lapidau
lipsa

(Fapte

compar

7, 5560). Apocarugciuhile sfinilor

naionala a episcopilor VecM-CatoVechii

folosirea
catolici

care
fn

au cerut
cult,

limbii

locale

cu tma care se nal la Dumnezeu (Apoc B. S ; B, 3). Apostolul Pavei spune c sfinii snt asociai de lUus Urlstos la judecarea lumii (I
Cer.
6, 2).

su-

primarea obligaiei a celibatului au

tact

cu

Ortodocii
tor.

marea Bisericii

mrturisirii l Intrat in conin de ia forBezultatu] dia-

Intre sfinii si, Biserica

recu-

logului teologic din ultimii ard este foarte pozitiv, nct actul de recu-

noatere reciproc este iminent.

noscut in primul rnd martiri, pt cei care au rezistat pcatului pin la smge t cej care au pltit mrturia lor penltru Hristos cu jertL'a vieii lor, In timpul persecuiilor. Cu cit erau mal apsai cretinii, cu att

Bibliografie:
te

B,

W. Verhey,
Mrs.
Kiity,

j'fl-

mai mult cretea i numrul

lor

ttVtneht,

1984!

PT&cls

tt'hltofrv

de

l'Ejjlitm,

EdHltms rnlhallqin?.
tflflfl
\

chrdHpftnes,
Hichartl

4103-

Allsehwit/Sulsae,

sngeie mnrtirllor hrnea din belpe atleii tot mal numeroi ai dreptei credine, pentru c ce CQIT

ug
tir

Stflttfer,

Le

premier

concJie

du

Vatican, Eglse Reiat mea de France, Parte,

iMHp Konrcid
/funde,

Algenatagen,

KtmfesskmsPa-

pilda intrau n lupta ntrii de pilda celor dinii (Vasile cel Mare, Epistola 64, trad, rom., EIB,
1SA8, p.

mau

V&taa

H[)nifaclu4-DTmcfcefEffei

356)

De

la nceput,

Bkcri-

VENICIE
420

adic jtt" ca a adus euharistie la ziua morii marde mu [turnire pe mormintirilor si a sfinilor, chiar

trele

apoi de mare pre, Le-am depus sa ne locul care merit. Domnul

tele lor cat pe

Ahare

liturgice -au

ridi-

mormintele tor, trupurile reruno* martirilor l dinilor finrf Sfintului Duh". rute ca temple ale BiseDe altfel, ntemeierea multor
rici

ajute sfi ne rugam acolo, pentru putea, cu bucurie t calm, sau ca a srbtori ziua martiriului
zi

dud vom

exempiar ai ric <?au caracterul nu unul sfint local. Antimisul pracamintire a este altceva decit o

primele secole, s-atamg~ cat n legaturi eu moalea vie^

locale, in

au tttvfrlt lupta, cit pregtirea i pentru deprinderea l urma. (Actete celor ce vor lupta n p, Martirii*. ElB t Bucureti, 1932,
tirea

a naterii

lui,

attt

pentru amin-

celor ce

33),
'

ticii

mordo a celebra liturghia pe minte ie martiri Lor i sfinilor, specifice Exist dteva elemente
martiriprin care cultul ttti* deosebesc radical lor si sfinilor sa
al

Hristos ne nchinm peniar este Fiul lui Dumnezeu tru vrednicie ne martiri i iubim dup Domnura pe ucenicii i imitatorii nentrecuta lor lublW lui, pentru

Cd

lui

morilor. Mai mde cultul comemoBiserica a ales ca data tfi sfinilor ziua rativa a martirilor i viaa vanic. lor de natere spre Apoi, nu cea a naterii dup trup. moriBherca practica nhumarea deoarece interzice incinerarea,

pgin

lor, faa de mpratul l nvtorul i prtai Fie ca fi noi sa devenim mpreuna ucenici cu aia Actele MWt

al

Lirice, ed. cit* p- 33),

Daca Tibrul
luri,

se

revars peste maoboarele

ploaie,

daca

Nilul

Inund
trimite

daca cerul

nu

dac

lor

credina In aceasta contrazice este parte vierea trupurilor. Trupul integrant a persoanei. Prm IntF-un trupul mormntare, ca o proces organic de dispariie, Cor. In ,35 sflmin (loan 12, 24; 1 moaru pentru 4q> care trebuie Biserica a enea renate. In rine, sfinit care rai trupurile anumitor mWl#--. 5e pstreaz Intacte Duhul Sfnt ca fiind nsufleite de ea sint cinstite de cretini,

n-

foapamintul ae cutremur, daca e molim, mete, daca ae ivete vreo La leu cu cretindat se strig
:

nii Iu

fTertulian,
2.

WA

XL,
reti,

trad,

Apolog ticul, caprom., in EIB Bucut

1981, p. $$)>

Stan, Catwrvimi|>11 99 * l.*:' Uvhi rt n B^rta li,muS tea 8tm&*t

>

aoia ftomAnfo', a* (IWJ.

ntlta,

ar.

En* Bny

m
jp
tu

Sterii De*pre cinriirea ffHntiJor in nr. OrotJoxfl. n icOrtodoiU, Teodor p n pcscu, DyctfJna BT<

IM

44-6?

Ser/oiJ

Ortodoxe despre
EfeeoflUfebi
Bt.

ruHul
^

sUnW.

Moatele surs de

Xlvlh

^-^1*51-

purificare,

de

tmduire

Testade sfinire (n Vechiul mort era ment, cel care atingea un

VENIC1E [gr. akmioSr lat aeter* a timternus - durata nelimitat

pului,

necurat). Despre cinsticonsiderat pstrat un dorea moatelor ni s-a 2cument autentic din secolul

veacul

viitor]

caplM

sau

creaiei si scopul final al devenirii *o : micrii timpului Venicia este

el prirea micrii >, sfirsitul prin daplraa timpului la de Orlfiefl. acestuia. Spre deosebire

iea

care

descrie

cum

credincioii
relicvele

ta

etern

adunat din SfntuStratului Policarp, ucenicul TMoi am 165 lui Ioan, mort ctre osemintele Iul, mal rare de-

Smyrna au

adunat
cit

care susine ca stabilitatea in e data odat cu aducerea

micaru
exii

decit pieaurul i mai de valoare

tenA

lucrurilor,

prinii rassn-

VIRTUTE
migrarea temporal A nu unul cerc, ca micare ciclica, i'taicd i biologic, ci pe acela de stabilitate Tn eternitate a deveni rii voite de Dumnezeu. Pentru Sfini, ca i pentru ngeri, venicia nseamn permanen n sfinenie (SI VkMlle; Despre Huhitl Sftnt, XVI, trad.cit.. 38, p 3?9). Micarea e limitat;.") de substana i Caracterul lumii create, de timp i spaiu de aceea ceva nu poate fi n acelai timp venic i n devetenl

121

spun

de creaie
1,
1).

(Pa,

0)2

In

are sensul

4)

exist dup lume (Apoc. 21, Venicia lui Dumnezeu ie ma;

17,

24;

Kt'.

nifest ca putere a lui Hristos cel mvnu IE sus Hristos teri i uzi l n veci este aceiai {Evr 13 ; cf, Apoc, 1. tfc Ei Bfee &ip& rtul veacurilor.: (I Tim. 1, U) ntru care lumea are via' venica (l Tim. I, Iti), Pentru cel ce crede

n Hristos
tin

venicia nu este o simpl

prelungire a existenei ntr-un desvieii,

nire,

l
toate

realiti

nici nu Infinite

pot

exista
Efir

dou
fie
t\\

nceput

Cu

acestea,

trebuie

.-sfirituln ttCopuI.> originii sale, viacare se situeaz In faa lui ca o

ci

nedeterminat sau

sperana

finai.i.

adic

aflrrntfe

mpreuna

devenirea

venic
Dar
cel l-o voi
>

(Basfeiaj

mpratln
ir pt.
1,

venicia,
ralurtil
fv.

aceasta Dumnezeu, data

volt de fiind iind eternitatea

in

ce vq bea din apa pe care

cosmosului

Dumnezeu
i

CREAIE).
disting
:

se

Astfel, trebuie urrriatuarce aspecte

va mai nset [n veac, iei apa pe care i-o voi da Eu se va face In el izvor de ap curare li

da

Eu

fv,

toare
14,

VEAC)
a)

Venicia sau eternitatea Iul Dumnezeu Dumneareu nu .Se mi:

deoarere El este substanei existnd In tind tara de a iul

ca
1

plenitudinea Sine l e*is~

b).

Micarea spaiala

iulicn

i temporal fi, devenirea genurilor, a spec ii-

de a nvinge frica de moarte, sentimentul temporali taii limitate, ultima piatra de poticnire pe scara vieii Chipul lumii acesteia trece (I Cor. 7, 31). De asemenea, a cerul pamntul vor :trece. dsr cuvintele Mqle nu vor trecea (Matei 24, 35).
Bl bl

lor

viaa venic, ci. In Credina plini de sperana este

spre
l

lor i a in dl vi i lor in creterea lor ranitlrativ i calitativa Aceast

tir

al Ie:

Maxim
r

Nf^iurtjfeito-

micarr rezult din raiunea (lagos) cosmosului n Dumnezeu, dar cm rata ca lucrurile au fost create cj Transeenderea 1mpui ui Mau
;

rut Cafwte fefoffttj IT, RH, In FUor, voi, |I, ip. y.\j^ ^03 D&n 3lFtt Clnhotcfl, Timpul si VQitmrea hii pentru mhtfufr&, Jn

mm

0rtcnQXf*,

207.
VIRTUTE

XXIX

U177),

jf

196

VE$nicfa, care

nu trebuie

fie

ron-

eternitatea lui Dumnezeu. Timpul devine eon, iar aceast depire este posibil prin puterea venica a lui Dumnezeu, prin nvierea Iul Hrhtos in Duhul Sfnt
Fundata cu
(Jn
ff;

63}.

Venicia este un

atribut al

Iui

Dumnezeu (Rom
re
:

domin creaia nos) Din veac i

Tun
(Ps.

09, 2).

20; 16, SFi). Ca$i timpul (chropna' n veac; eti El a existat nainte
1,

virtus facultatea voinei si a libertii de a transforma credina ntr-un stil de viantr-o disciplin.'i morala, prin actual izaren harului botezului. Spre deosebire de ordinea sensibil A care e supusa mlgcrll i legilor fizice. ordinea spirituala depinde de om i se bazeaz pe libertatea acestuia de a coopera ni harul dumnezeiesc. Pe scara vieii spirituale dobndirea

[gr

areti,

j,u.

meit, vigoare, valoare]

\'12

VIRTUTE
tFioctirv
&t$
fi

virtuilor este prima treapt (a doa ua este contemplaia tainic, iar

treia

hi

m/JJOcuJ

ace-&Or
?

dou

ci

l starea de ndumnezelre) de este condiionata de elibofiirea patimi, acestea Crmind identitatea Prima treapta negativa Ei omului. uga de are la rindul ei trei etape dopatimi, nelucrarea patimilor l bndirea virtuilor. Starea de itfpk:

dreptii alege pe cam-a vrea

rttfjcd

i
$J

q pcatului i-l pe aceasta tnain-

ioax.n
tulrti r

$t

nimeni
sate,

piunnntei
este

nu este .pricinuitorul cfecJt voia sa. lat aJ mJn-

Dumnezeu,

Cum
te

exi&teni

existoufa
tiu

a d0.tull dup feii/f, cunotli\}a

i
l,'i

puterea pe care

deasupra tlmre, n care trupul este materiei Iar spiritul deasupra trupului, constituie cea dinti

a fat do ham} lui vdh.il jiu poare <vq spre pierzania omului, g/l- p/Mg id-J sdeasca o hatrhc pO* sau nepuf/nffl, ^au jwtfn'/rjfl vo/c, jseij a/ic^va, ca sa" ff^crTSc' pe
i.-.vm'c,

poate avea omul Dumnezeu. Sici dia*

flid
oin,

form de
n

actualizare a credine i i a harului primit Ia botez, Energia virtuii e~

te

Ci

.ilrcfiouf

Dec/ cei

M
3/

puterea de nnoire ascuns

Taina botezului. Ea se mal numese te i treapta nevointei, deoarece concentreaz asupra lucrrii porunde cilor, asupra ascezei, ca exerciiu
Stabilitatea eliminare a patimilor. formeaz in virtute sau disciplin doar o mic poriune din calea care duce la desvlrire, dar fixarea n bne este decisiv pentru procesul ndumnezelrll (I Cor. 15, 56), Pro-

mulumeasc n-q biruit fnafe

ce dJepe
i.'.'uenJ

rului. numai arat ni iea lucreaz bineh ItQbute sA-t iui Dumnezeu, efl Celui ce
tfupff

extetonla',

far
p

p*J

teae

ceJe

pr)(j*iWce
fiinc
l/d,

ifl

se

iivMpvtfwwc numai pd
nu-J

pentw
dcfttid

c
ce

poale Jmpe- cu
?-a

Dumnezeu
vfednto cd fiisge
nesfitifea
tfe

/deuf

flbaf,

#d

Jncd

taude

j'na/nfea

Lui,

vazl/idii-J

&fjic/e t/o
//faX

bEiJielvo/c $1

nu din neb/ne
ci
cui

BtaR se

ce/e

rnajvJnlfQnTB
r

mprtesc de # .iBliMU/Jcflrt.
ftta
J re fior wf o.

catt se cuvine une,

1-a

HHStH Dumnezeu
voie
ru/,

/&,

Dar jI
socollnw
j\r r.r

ol*-

gresul
terea

'in

virtute este
<

analogie
Hrlatos,

concomitent
lui

u progreaul In

i cunoaCare

gem de bun
pr/e
Jn

nrtn

pra-

rd

iacem

frrvflftfBf

Dumnezeu.

rsrnn^ora?

pdcraNJiW.
rf*

Qtfrt rf ne Ws^e
fJa bine},

de

la

botez st ascuns n
:form
si

E^ufLet in-

rJtimnereu, fie/ pf/sosf/f>r

1

fewa

tr-o

keno'ttc, i

dezvluie

nu

cumva

Uftt

fiind

T&amltlnd
ia

prezena

puterea Sa pe

msura

mal mure: osJntia

Ia

cvom,

tifQt Jiu

de

creterii in simirea harului, pi na la apariia Sa sub l'orrna taboric, ea-

noi tibertotea pe cate rte-u druil-a eu

ifuMiole*

(Petru
Jn

Damaichin,
Flhic,

nvaturi
vrjl.

antologic {v, NEtZEIRE).

ASCEZA i 1NDUM-

duhflvnECefcti.

/om,,

V,

3^ 15

J.

z
ZIUA DOMNULUI [gr, kiriaki mera, lat Domin ica dle - Duminil,i

ttcspeaz i' i: est*

mpa raia Iul Dumnezeu l va sa vin (cf. Col. 3,

ziua cea dinii a sptmnii, sau ziua, a opta, pe care cretinii au serbat-a n locui aaoatulii ca zi liturgic prin excelena, spre aminca]
:

m. acelai timp, ziua liturgic, Duminica, rea^tuaLizea/ ziua nvieDomnului. rii l antici [Jt:nz;"j Ziua
I).

tirea

nvierii

lui

lirujtos,
L

svlririd

Suitul euharistie (i,

ft,

3).

Aa

Apostolilor 35} l din primele scrieri poatapostclce (Ignatle al Antlohiei. l/jitfioia

;

Cor, li, 2ti i tuni reiese cKn Faptele of. (20, 7 2, $2 i 137,

Magnazitmu IX 1 .Epistola Bamaba, XV. Didahia, 14 1), Euharistia ca Taina nu i~a svrit
ed:tr&
.,

Desigur, lucrul acesta este posibil iumat cu ijuterea Duhului Sfint, deoarece Duhul restituie n memoria, i viaa iii :=t-ri i-ii pe rirhios cel nviat -l). Zhm Domnului este O (I Cor. !l zi de bucurie i de sperana !ji ea a marca* profund viaa primilor cretini, pentru care toata viaa e o sart

lui

FJ

binare.
nluLvnirf.i

n ziua instituirii oi, ri ziua hviiTit lui Msii

1

Duminici,

in

:.

sahalulul prin DuminiconsUtula de altfel unul din rele

pogoririi

Duhului Sfint (Fapte 2, 1 5). Adunahvii n j'uh Domnului; l fringei pi neci si aducei mulumire feulmrlstiejjj (Didrchin, despre 14, cultul dpminical>>}< Pentru Barnaba, aceasta este <<afua a opta, ziua veniciei, nceputul unei lumi noi. care urmeaz zilei a aptea, simbolul acelui u-nillcnlum-' n care Ibus vn mpr.jl cu cel drepi (Ibideml

ului
'

mai Important* evenimente ale NoTestament {St, Iustin Martirul,

ic

elogia 1-a, ii7). De abia dup.i etul de la Milan (3 LI), Duminica devine /.\ de repaus oficial. Pfn an.mci, cretinii se mtitneau pentru ^jvrirea smbta Euharistiei He
.

seara,

fie

Duram F.;.
jj

ilis-de-dmi-

neaik.
*$t n a?a*r\umita
nicti)

u &qrp-lui fDumJadtt-

De

altfel,

*ziutt

Domnului- indica l
12,

ftzlua

judecii* (Mate]
final

3E),

mo-

*e jflfe Intram] ioc. cvmun O nnte u tuiuTor oater c* ioculasc In

yt
Jir

Qras

mentul
Ibus

al

tensiunii

Hrlstos^Im paratul rului (Rom. 13, 13 I Evr, 10, 2a Apoc. 1, 10), Ziua Domnului are deci dou aspecte unul do mini cal * gau pasnif, deoarece in ea se face comemorarea Patilor Noului Testament i celebrarea nvierii hi risus HristOs i altul, esbatologlr, in trudi ea an;

dintre i puterile Tei. 5, 2

;

\ar.

fln

riilte

MwwriiU: ApnspfQteiQz,

toUfor
ulii

{Evn!\r}ht_'J}ifc)

$i srilctil*

timpul ngdui?-, cintl eef cai& clt&ftm a terminau proavosai rosicta q prari
tilc...

pup$ uc&Qn no

tttiicm

tu

(o fii

]n

pir ion
Iu

k i

rostim

tffcItQ}
5/

wg&ckml mpKun, iar WfcmtiOr sJn aduse pline,

roxlete Jn
iuyt:luni
i!i_-Ji?

vin
/c-ij

ap$+ Pro^sio&ui

acelvt
mnJfuprici

(Jiifrd

putmiu
ini

St?,

l
iot

uiiri,

hu

tiapoiu} cbntirmA

spuav

rusiirea

*Amfc+

Apoi

erfe

l8ipi*

424

ZIUA DOMNULUI
liecafe

lai rea
veior

primete partea sa din das-a tosUt

ims Hrtutos MYntuiioml nostru

Ijt

aceeai
ia

mfte peste

car

rugciunea,

iar

i
tea

a nv ui din moffJ.

Cci

In ziua dinain-

abseni li dlucanL Cine are Ins mijloace

se trimite partea Iar prin

s-lmbete,

test

rstf&ntt

ziua gteLrrrenJT-a,

l bunpoaslos
t
i

voin

ajute
si

d
si
cfJn

dup simbt,
JeFiuN.
c/Jor...

adic Duminlcu
TJJ

(ziua

ceea ce

ceea ce se
aiianl

linge $

d depun* h

tforoste, i

S-a
fSJ.

axiiJaf

apostotlhr

fusffn

MgrtJru/,

Apolnjln

acesta sprijin, cu ceea ce

s-a &trlns

pe

67>

37,

P.G.,

430 431J.
WlLly Rordorr,
l'Ejllae

t vduve

za tfe haali sau

pe cei care, din cauBOfiv, sini nevott/K

bibliografie:
bat
et

Sab.

iai, apoi pe cei Inchfi

snt

pe strinii e<xm
j

dlmanciie
*t

dans

anaienne,
J972
i

oaspcfJ

In

comunitate

pt

se uri,

eJ

EJciDcbaux

Niuitl*.

Neiichlel,
ie

*&, tuturor color ce sin! Jn necaz, spri* finilor. Noi inem toate aceste adunri
{euharistie?)

OllvSw Cl&nwit. te dJnaonciie el c-tafneJ, In Vsrbuin. Caro, XX.

p.

Jftur
r

nr

79-.

in

zun

soarelui
(a.

(Duminica),
In

fl^ 127;

pentru
care
din

vito prima ii

sptmnii l
i'

p nce o]

Anscar J. Chupungcf*, 7' /ic Sunday in the JJCurgfeai ye.gr, in

Orari*,
PnrstLfl-du

Dumnezeu, prin
ntuneiic, a creai

scoateiea

matei fui
ci

Bcdesa
turgicei,

Insilluto

Li-

lumea

pt-ntru

Roma, h

1AB4,

p.

1S3 I5<!.

INDICE ALFABETIC

ACATIST
ACHIVIE

ATRIBUTE
AUGLTSTIN

ADAM

ADEVR
ADORARE ADUCERE
AGTTrASMA AFECTE

AUTOCEFAL) E AUTORITATE

AUTOR ITATE -p y bl Ec
AXLOH AZIMA
BIBLIA

AGAPE

AGGIORNAMENTO
ALELUIA

bine

BISERICA

ALEXANDRIA

njSERICA

atribuia
lor

AUA

OMKGA ALIANA
|j

BISERICA
BISERICA
BISERICI

do

cfllt

AMBROSlUS AMIN

ANGLICANA ORTODOXE

ANAFORA ANAGRAPKON
ANALOGIE

BLASFEMIE BOTEZ
CALEA-cvlBvLa

ANAMNEZ
ANATEMA
ANTIHRIST ANTIMIS

CALCEDON

CANON
CATOLle-catoHdlate

CATOLICISM

ANTINOMIE ANTIOHTA ANTROPOLOGIE APOCALIPSA

CDERE
CASATOR1E.CUNUNIE
CHIP

APOCATASTAZA
APOFATJSM APOLOGETrCA

CINA
CINCI ZECIME

CLER

APOLOGEI
APOSTOLI CITATE

ARTARE
AR1AN[SM ASCEZA

ASEMNARE

COMUNIUNE COMUNIUNEA SFINILOR CONSTANTIN CONTEMPLAIE CONTROVERSE CREAIE

426

INDICI]

AL A U1TTC
I-

CREATOR CREATOR SFIRITUS [v. DUHUL SFNT)

CRED

CREDINA
CRETINEGRETI N&M
CREZ

EVANGHELIE EVANGHELII EX NiHILO (v. EXEGEZA

Creaie)

EXISTENA EXTRA ECCLESIAM

CRUCE CULT

FACEI ACEASTA
FAMILIE
FECIORIE

CUNOATERE
CUVNT CYPRIAN
DARURI
{ale

FEMEIE
FERICIRI

PILIOQUE
Sflntj

Duhul ut

DECALOG DIACON
DlAKONlA (v. QRTOFRAXIE} DIAVOL DiSCERNAMlNT DlVORT-DESPARIRE

FILOCALIE

FRAK DOMNULUJ
FLAVIUS

GENEALOGIE GNOSTICISM
HAITSMA

DOGMA DOGMA

de

l.i

N1CEEA
(I)

HIROTONIE

DOXOLOGIE DUKUL 5FINT DUHUL SFlNT

HOMOUSIOS
HRISTOLOGlE
IAD
i

{BL)
F

DUMNEZEU-DumuesG
ECLESIOLOGIE (v. BISERICA J
ENERGII

ICOANA
ICONOGRAFIE ICONOMJE
IERARHIE
IfiRURGlT

ENIPOSTAZERE

EPECTAZA
j;pirLE^A

IERONIM
ISUS

HRISTOS

(1)

EPIFANIE

TISUS HRIST05

fll)

EPISCOP

INDELEBIL

RREZU

INFAILIBILITATE

ESHATQLOGIE
EUHARISTIE
EUSEBIUS

INSPIRAIE
IRINEU

ISIHASM

INDICE ALFABETIC

MPRIA
LUL

DUMNEZEU

MPRTIRE
[NALARE
NDUMNEZEIRE

MOARTE MONAHISM
ii

NSCUT, NU PACUT
(v,

HRISTOLOGIli)

INMOBMINTARE
NTRUPARE
NVIEREA nvierea
(1)

NEPRIHNITA ZMISLIRE NOUS

tny

OIKONOMJA
(v.

JERTF
JUDECATA

Iconamie)

OIKOLTMENE
[v>

Micare Ecumtenlcl)

KENQZA KOlNONLA {v, COMUNIUNE}

KYRIOS iv. SUS HftlSTOSJ

OM
OM-UMAN
ORTODOXIE ORTQpRAXIE

PALAMISM
LAUDELE
LEGE

PASTE
P ATR] STlGA-Patrolagle

LEQN CEL MARE

LIT LA

PAVEL (SAULJ

PCAT
PCAT* ad aule
PANTOCRATOR
CREATOR) FA.RTNI APOSTOLICI PRINI CAPADOCIEN1 PENTARHEE PENTICDSTALI5M PENTICOSTAR PERUHOREZA
(v,

LITURGHIE

LITURGHIE-SIMDQLISM

LOGOS LUME LUMINARE

MAICA DOMNULUI MARANA THA MASLU MRTURISIRE

MESIANISM MILLENIUM
[v.

PERSOANA
PETRU POST PREFACERE PREOT

Protestantism

III

MIR-UNGERE
MIRENI
MJSl'UNE

PREOIE
PRESBITEP

MICARE ECUMENSCA
MtNTUIRE

PRIMAT PAPAL

PROFEI
PRONIE

MlNTUlTOR

ta

fNDJCfc

ALFABETIC

PROTESTANTISM PROTESTANTISM PURGEDEAE

RAI

(I)

TAINA

(II)

TATL NOSTRU
TEOLOGIE ORTODOXA TEOLOGIA ROMANA TERUL IAN TESTAMENTUL VECHI THEOS-KYRIOS (v. DUMNEZEU)

RAU

RSCUMPRARE
REVELAIE

RUGCIUNE
SAVAOT

SRCIE
SRBTORI
SFINTE SCRIPTURI

THEOTOKOS (V. MAICA DOMNUL Ui) TORAH [v- LEGE) TRADIIE

TRANSFIGURARE
TREiMK-TR IMITATE

SFINENIE SIUSMA

TRIOD TRUP

SINAGOGA
SINERGIE

UNiATlSM
MN'IRE

IPOSTATICA

SINOD-5INGUALITATE

UN [T ARIANISM VEAC

SINOD ECUMENIC

SLAVA
SOTERIA
[v.

MlNTUlRE)

VECHI-CATOL1CI

SOTKRIOLOGIE
SPIRITUAL-StjI M l Hi n
U-

VENERAREA
(Mar Urilor
si

SFtiitl-lort

VENICIE
VIRTUTE
ZIUA DOMNULUI

SUCCESIUNE
SUFLET

5YNAXARJA

JKedjictQr

Rr.
:

Tahnorftrojcr

CONSTANTIN rmACRITN Pr, VALENTIN BOGDAN

coil

Format

IS/FJxiDg.

d*

tlpur

27.

TiroGiAFL*
51

rwaTirtrTUT.Ln

biblic

pe MISIUNE

AL BISEHfCTl OETODOTCB! ROMANA