Download as pdf
PARTEA A PATRA
Navigatia astronomica
Sfera cereasca. Triunghiul sferic de pozitie
Migcarea diurna a sferei ceresti
Migcarile aparente ale agtrilor $i sistemului solar
Timpul ¢i masurarea lui
Calculul unghiului la pol, al declinatiel si al ore! culminatiel agtrilor
Masurarea gi corectarea inaltimilor agtrilor
\dentificarea
Calculul separat al latitudinil gi longitudinil
Determinarea punctulul navei cu observafil astronomice
Probleme ajutatoare de navigatie astronomica 15 sFeRA CEREASCA. TRIUNGHIUL SFERIC DE POZITIE
§1 Sfera cereasca gi elementele ei
Observarea cerului dintr-un punct oarecare de pe suprafata PAm4ntului las& impresia
c& are aspectul unei calote sferice. Pe timpul zilei, aceasta pare albastr4, iar lumina
Soarelui impiedic& vederea si a altor astri; in anumite condifii se pot observa doar Luna si
planeta Venus. Pe timpul noptii, bolta cereasci se vede presdrati cu numerosi astri; in
realitate, cu ochiul liber se vid aproximativ 6 000-stele, 6 planete si Luna.
Aceast& calot& sferica poate fi practic asimilati cu o emisfera. Imaginea de sfer&
este generat& de incapacitatea observatorului de a sesiza in spatiu distantele radiale la
astri; aceasta face ca observatorul terestru si vada astrii ca si cum ar fi situafi la
aceeasi distant, proiectati pe suprafata interioar’ a unei sfere de raza infinit de mare,
avnd centrul in ochiul observatorului, numit& sfera cereascd.
Consider4m un observator in punctul O pe sfera terestra si reprezentim sfera
cereasc& concentric& si exterioara acesteia (fig. 15-1). Elementele sferei ceresti, in
raport de care se determin& pozitiile astrilor, se obtin ca proiectii ale punctelor,
liniilor si planelor principale de pe sfera terestri folosite de observator pentru
orientarea pe mare (vezi cap. 2).
Astfel prelungind verticala locului OC, ea injeapa sfera cereasc& in punctul Z,
numit zenit si Na, numit nadir; linia ce uneste cele doud puncte se numeste linia
zenit-nadir.
Planul perpendicular pe linia zenit-nadir ce trece prin centrul sferei terestre se
numeste orizont astronomic al observatorului; acest plan intersecteaz& sfera cereasc&
dupa un cerc mare (N, E, S, W).
Dat fiind marimea neinsemnat& a razei sferei terestre in raport cu raza sferei
ceresti, pentru orientarea pe sfera cereascd, precum gi in efectuarea anumitor calcule
de navigatie astronomica, PamAntul se considera redus la un punct situat in ochiul
observatorului; in acest caz orizontul astronomic se confunda cu orizontul adevdrat
al observatorului.
Axa polilor terestri PP’ prelungit& 1a infinit injeapi sfera cereascd in doud
puncte: polul nord ceresc Py si polul sud ceresc Ps; linia care uneste cei doi poli se
numeste axa polilor ceresti sau axa lumii. Polul nord ceresc se afl4 aproximativ pe
directia stelei Polare.
Planul ecutorului terestru gq’ intersecteazi sfera cereasc’ dup& un cerc mare
QQ’ numit ecuator ‘ceresc. Planul ecuatorului ceresc este perpendicular pe axa
polilor ceresti Py Ps in centrul sferei ceresti.
405 Intersectia sferei ceresti cu planul meridianului geografic al observatorului
POP’ determina cercul mare PyZPs numit meridianul ceresc al observatorului. Linia
zenit-nadir imparte meridianul ceresc al observatorului in doua semicercuri:
meridianul nordic ZPyNa, ce contine polul nord ceresc si meridianul sudic ZP,Na,
care confine polul sud ceresc. Punctul‘de intersectie dintre meridianul nordic si
orizontul adevarat al observatorului se numeste nord (N);
z
Fig. 15-1
punctul de intersectie dintre meridianul sudic si orizontul adevarat al observatorului
se numelte sud (S). Dreapta continut& in orizont care uneste punctele nord gi sud se
numeste linia nord-sud (N-S).
Axa lumii imparte meridianul ceresc al observatorului‘in dou’ semicercuri:
meridianul superior PyZPs, ce confine zenitul observatorului si meridianul inferior
PyNaPs care contine nadirul.
Ecuatorul ceresc se intersecteaz& cu orizontul observatorului in dou’ puncte: est
(E) si vest (W); considerandu-se in centrul sferei ceresti cu fafa spre nord, estul este
in drapta si vestul in stanga. Punctele est si vest sunt unite de linia est-vest (E-W).
Liniile nord-sud gi est-vest sunt reciproc perpendiculare; ele impart orizontul
observatorului in patru cadrane: NE, SE, SW si NW.
. _ Planul orizontului observatorului imparte sfera cereasci in doud emisfere: emisfera
vizibila NZS, ce contine zenitul si emisfera invizibilad NNaS, care confine nadirul.
Planul ecuatorului ceresc fmparte sfera cereasci in doud emisfere: emisfera
nordicd QPyQ’, ce confine polul nord ceresc $i emisfera sudicd QPsQ’, care conine
polul sud ceresc.
Planul meridianului ceresc al observatorului impart sfera cereaci in dou’ emisfere:
emisfera esticd NES, care confine estul si emisfra vestical NWS, ce contine vestul.
Polul ceresc aflat deasupra orizontului se numeste pol ridicat, vizibil sau
superior; polul ceresc aflat sub orizont se numeste pol cobordt, invizibil sau inferior.
Numele polului ridicat este dat de latitudinea observatorului; astfel, in figura 15-1,
polul ridicat este polul nord ceresc, deoarece latitudinea observatorului este nordict.
406 Unghiul la centrul sferei QCZ sau arcul de meridian ceresc OZ este egal cu
latitudinea observatorului @. Se observi ins’ ci
You might also like
- Mierea Si Alte Produse NaturaleDocument64 pagesMierea Si Alte Produse NaturaleTataiana Si Mihai Baciu0% (1)
- Mierea Si Alte Remedii Naturale Ale Reumatismului (Vol. II)Document59 pagesMierea Si Alte Remedii Naturale Ale Reumatismului (Vol. II)maringabrielNo ratings yet
- Gram A Tic ADocument411 pagesGram A Tic Aciolly124374100% (15)
- Engleza Fără ProfesorDocument37 pagesEngleza Fără Profesorlaurentiu3493% (15)
- Balaban - Partea I - 1Document99 pagesBalaban - Partea I - 1Radu DobrescuNo ratings yet
- Dictionar Tematic Maritim Englez-RomanDocument353 pagesDictionar Tematic Maritim Englez-Romanaliaj2100% (2)
- Avioane Si RacheteDocument151 pagesAvioane Si Rachetegigelu79100% (2)
