Zoitsa Mitreva Veritsa Costova Iana Mihailova

LIMBA SHI CULTURA A ARMNJLOR

TI CLASA IV nau anj educatsii primar

Scopia, anlu 201

Autori: Zoitsa Mitreva Veritsa Costova Iana Mihailova Retsenzents: Vasil Nicolov Stavre Shoche Biliana Filipovsca

Editor: Ministerlu ti-educatsii shi shtiints ali Republica Machedoniea Tiprii: , j S-da izini ti-ufiliseari shi tipreari-a manualui di distsiplina Limba shi cultura-a Armnjlor ti clasa 4 cu Detsizii-a Ministrului ti-educatsii shi shtiints nr.22-4034/1 di 29.06.2010
CIP - . , : Mitreva, Zoitsa - : Costova, Veritsa - // Mihailova, Iana - : Limba shi cultura a armnjlor ti clasa IV : nau anj educatsii primar : Skopje : Ministerstvo za obrazovanie i nauka na Republika Makedonija, 2010 : 90 . : . ; 30 ISBN : 978-608-226-002-0 : 373.3.016:811.135.1(075.2) .: , , : 07.10.2011 COBISS.MK-ID : 84086794


, , IV , . , IV , , , , , . , , , , , , , , . . , , , , . , , , . , , . . , . , . , , . .

UNIT I DI IU YINJ? CARI ESHTS? Scularlu:

nveats numili a andau stati; nveats shi uliseashti vocabularlu ti statili, natsionalittsli shi limbili; achicseashti prezentarea alntori; poati s-prezenteaz singur tu form oral shi angrpsit; achicseashti n gheneral ma shcurtu pirmif.

UNIT II Scularlu:

CORPUL A OMLUI

nveats vocabularlu ligat di corpul omlui; tu form oral shi angrpsit achicseshti descriptsii zic; poati s-adar descriptsii zica a lui shi alntor; achicseashti shi da apandsi pi shcurti ntribri.

8-11

12-15

UNIT III Scularlu :

EASTI BUN IC ARU!?

UNIT IV CARI TSI EASTI, CARI TSI LUCREADZ Scularlu :

nveats nu vocabular ligat cu profesiili; achicseashti descriptsii a profesiilor; poati s-prezenteadz alti persoani shi s-li spun profesiili a lor.

nveats nau zboar ti caracterlu a persoanilor; achicseashti descriptsii ti caracterlu a persoanljei; zburashti ti caracterlu a cnuscutilor persoani.

16-19

20-23

UNIT V Scularlu :

SCULIA A NOASTR

poati s-caft shi s-da informatsii ti sculia iu nveats; nveats nali zboar ti lipsiturli dit clas; tu form oral ic ngrpsit shtii s-da descriptsii a sculiiljei tu cari anveats.

REVIZII - I

24-27

UNIT VI Scularlu:

ANVRLIGA DI MINI

UNIT VII CAS IC APARTAMENTU Scularlu:

shtii s-caft shi s-da informatsii iu bneadz; poati s-spun functsiili a udadzlor; poati s-da descriptsii ti loclu di bnari.

lrdzeashti vocabularlu cu nali zboar di animali; li shtii numili shi adar distinctsii anamisa di animali di acas shi agrimea; achicseashti ma shcurti pirmi.

30-33

34-37

UNIT VIII CT EASTI SHATEA Scularlu :

nveats vocabularlu ti prtsli di dzu; poati s-da shi s-caft informatsii ti oara; achicseashti un simplu retseptu di mcari; li shtii numerli di yinghits pn la un njilji.

UNIT IX SRBTOAREA FAMILIA A MEA Scularlu :

TU

li shtii dzlili di stmn, meshlji shi sezonili anuali; achicseashti shi adar descriptsii a sezonili anuali; shtii s-uar srbtorea.

38-41

42-45

UNIT X Scularlu :

HRIOS PATRONAT!

achicseashti urri; nveats nali zboar pi tema srbtoari tu sculii; zburashti cum lu treatsi chirolu liber; li cunoashti adjectivili demonstrativi shi li uliseashti; dghivseashti shi achicseashti pirmi.

REVIZII - II

46-49

DIMNDAREA PRINTEASC Printeasca dimndari N sprigiur cu foc mari, Frats di mum shi di-un tat Noi Armnji di eta toat. Di sum plocili di murmints Strig-a noshts bunj prints: Blstem mari s-aib-n cas Cari di limba-a lui s-alas. Cari shi-alas limba-a lui S-lu-ard pira-a focului, S s-dirin yiu pri loc S-lji si frig limba-n foc. El n vatr-lji printeasc Fumealjea s-nu-shi hrseasc, Di fumelji crunji s-nu bashi Nat n leagn s nu-nfashi. Cari fudzi di-a lui mum Shi di printeasca-lji num, Fug-lji doara-a Domnului Shi dultseamea-a somnului! Constantin Belemace (1844-1932)

Aa Cc Ff Ii Ll Oo Rr Uu Xx

Dd Gg Jj Mm Pp Ss Vv Yy

Bb Ee Hh Kk Nn Qq Tt Ww Zz

ci = / ce = / chi = che = gi = / ge = / ghe = ghi =

lj = nj = ts = sh = y+i/e = dz = i+a,o,u+vocal =

DI IU YINJ? CARI ESHTS?

Io escu Yioryi. Yin dit Italii. Am nau anj. Di tat escu Armn dit Albanii, ma di mama escu Italian. Zburscu italicheashti, armneashti shi arbinisheashti.
Mini escu Anghela dit Machidunii. Am dzatsi anj. Bnedz Scopia. Escu Armn shi zburscu armneashti shi machiduneashti.

Mini escu Mihaela, am dzatsi anji shi bnedz Costantsa, Romnia. Zburscu romneashti, armneashti shi anglicheashti.

Mini yin dit Frantsii. Numa nji easti Maria. Am dauspr di anj. Escu frantsuzoic shi bnedz Parijlji.

Io escu Elena, am nau anji shi bnedz Berlin, Ghermanii. Zburscu ghermaneashti, frantsuzeashti shi anglicheashti.

Stat Machidunia Italia Albania Romnia Statili Uniti ali America Frantsia Ghermania Grtsia
8

Natsionalitati Machedon/Machedon Iatlian/Italian Arbines/Arbineas Romn/Romn American/American Frantsuz/Frantsuzoic Gherman/German Grec/ Greac

Limb machiduneasc italicheasc arbinisheasc romneasc anglicheasc frantsuzeasc ghermneasc grtseasc

UNIT 1
Cum lji easti numa? Cari easti el?
- Cum lji easti numa? - Anghela. - Di iu yini ea? - Anghela yini dit Machidonii. Easti Armn. - Cts anj ari? - Ea ari dzatsi anj. - Cari limbi li zburashti? - Zburashti armneashti shi machiduneashti.

Di iu yini?

- Cari easti el? - El easti Yioryi dit Italii. Ari nau anj. - Easti italian? - Dupu mama easti italian, ma dupu tat easti Armn. - Desi zburashti armneashti? - Da, pi ninga italicheashti, zburashti shi armneashti. Nu zburashti machiduneashti, ma, tora anveats.

Carti di identitati Num: Michel Paranum: Smit Natsionalitati: American Adres: Park Avenia 178, New York, SUA

Carti di identitati Num: So Paranum: Leno Natsionalitati: frantsuzoic Adres: 4, rue de Sein, Parijlji, Frantsia

I. Spuni cari apandsi easti corect: Da ic Nu

1. Desi Anghela yini dit Frantsii? Da, ea yini dit Frantsii. Nu, ea nu yini dit Frantsii. 2. Desi Anghela zburashti ghermneashti? Da, ea zburashti ghermneashti. Nu, ea nu zburashti ghermneashti. 3. Desi Anghela easti Armn? Da, Anghela easti Armn. Nu, Anghela nu easti Armn. 4. Desi Yioryi ari dzatsi anj? Da, Yioryi ari dzatsi anj. Nu, Yioryi nu ari dzatsi anj. 5. Desi Yioryi shtii armneashti? Da, el shtii armneashti. Nu, el nu shtii armneashti.

II. D apandsi pi aesti ntribri:

1. 2. 3. 4. 5. Di iu easti Anghela? Cari limbi li zburashti Anghela? Cari yini dit Italii? Tsi easti Yioryi di dad? Tsi limbi zburashti Yioryi? 9

UNIT 1

Tu practic
Cum ts easti numa ?
a. A mea num easti Maria. Bnedz tu Machidunii, tu csblu Scopia. Escu Machedon. Am unspr di anj. b. Salut! Mini escu Mihaela. In dit Vrgrii. Escu Armn shi bnedz Soa. Am dzatsi anj. Zburscu vrgreashti, armneashti shi anglicheashti. c. Bun dzu! Numa a mea easti Alexandru. Mini in dit Romnia. Escu Romn. Bnedz Bucureshti. Am nau anj. 1. 2.

Cari eshts tini ?

Di iu eshts?

d. Salut! Mini escu Elena. Escu dit Frantsii shi escu frantsuzoic. Tora bnedz tu Ghermanii. Am dzatsi anj. Zburscu ghermneashti, frantsuzeashti shespanjol. e. Numa a mea easti Nicolai. Am dauspr di anj. Bnedz tu Britanii, ma escu american. Zburscu anglicheashti shi grtseashti.

3.

5.

4.

I. Leag-u ca persoana cu prezentarea cari corespondeadz! 1. 2. 3. 4. 5. Di iu yinj? Cum ts easti numa? Cts anj ai? Eshts American? Iu bnedz? A. Alisa Tomson. B. Nu, escu Canaghian. C. Bnedz Boston, strada D. Am dzatsi anji. E. Dit Americhii.

II. Apandsea pi aesti ntribri: 1. Tu cari stat bneadz Maria? 2. Tsi easti Mihaela dupu origin? 3. Cari easti Romn? 4. Iu bneadz Elena? 5. Cari zburashti anglicheashti shi grtseashti? III. Prezenteadz ti ninti sotslu a tu (numa, paranuma, natsionalitatea, statlu, adresa )! IV. Tu grup di trei-patru sculari alidzets v identitati shi giucats li roljili! 10

Di cultura a Armnjlor
LUPLU SH-NJELU
Luplu s-dusi s-bea ap la un fntn. La atsea fntn, niheam ma anghos vini shi un njel ta s-bea ap. Cndu lu vidzu luplu, lji dzsi: Aoatsi aash s-beai ap? Nu mindueshts c nj-u minteshts apa? Nu vedz c di tini nu pot s-beau nitsi chischin ap? Atsea ap, doamne, cur di la tini ctr mini! Cum pot mini s-u mintescu? Atsea nu s-poati.!- aspreat, apandsi njelu. Ha, ha! Ti cunoscu dupu boatsea! Tini eshts njelu tsi anlu tricut, tu aestu chiro, tsa pizueai cu mini! Anlu tricut, tu aestu chiro? S-apur Dumidz! Atumtsea mini nica nu earam faptu. Dada a mea mi t tora primuveara! Ved ca tini eshts mintimen njel shi c shtii s-dai bun apandsi, lji dzsi luplu. Ma, atsea az nu-ari s-ts agiut! Ansri luplu shi-l mc njelu.

S-NU HIB DZS S-AFL OM TU NIBUN SHATI TU NIBUN LOC

1. 2. 3.

Iu s-aar luplu shi njelu? Iu bea ap njelu? Cari u mintea apa?

a/ tu livadi b/ la aru c/ la fntn a/ sum luplu b/ stri luplu c/ ning luplu a/ luplu b/ njelu c/ cana

Io pot:

s-zburscu ti mini! s-prezentedz un sots! s-lu spun loclu iu bnedz! s-zburscu ti ilichia a ca uni persoan!

11

CORPUL A OMLUI

cap ureaclji nari palm pltri trup cicior

peri oclju gur dzeadit mn bric

dznuclju

analtu gros lungu mushat

apus suptsri shcurtu urut

mari njic lai blond aghalnic livendu

1. El easti apus, ma frati su easti analtu. 2. Voi groas carti, nu voi suptsri. 3. Lemnul easti lungu, nji lipseashti shcurtu. 4. Casa easti mari, udlu easti njic. 5. Sima ari lai peri, a nu blondi.

I. Dascala li spuni prtsli di corpul, a scularlji cu mn spun iu s-a!

12

UNIT 2
Situatsii: - Elena easti mushat feat. - Nu easti groas, ma easti suptsri. - Ari lundz peri, njic nari shi mushatsi oclji lai.

- Coli easti ma tricut om. - Ari shcurts peri. - Easti multu analtu, nu easti shcurtu ca frati su.

- Desi u cnoshts Maria? - Nu. Cum undzeashti? - Easti analt, suptsri shi cu lundz peri. - Perlji lji suntu blondi? - Nu! Ari lai peri lundz, tuti neali, neali.

- Cari easti Anghela? - Anghela easti soats a noastr dit Frantsii. - Desi easti cu oclji verdz? - Da, shi cu suptsri sufrntseali. - U vidzui, ari mushats, lundz peri.

II. Bag li zboarli pi arad : easti, Sculia, mari, a noastr, shi nau III. Adar descriptsii a zionomiiljei a ta! IV. F descriptsii a sotslui a tu! V. Cum undzeashti fratili a tu!

13

UNIT 2
I. Leag-l textul cu cadurlu tsi corespondzeadz:
- Dascala a noastr easti mushat shi analt. - Perlji lji suntu calii shi lundz. - Ari oclji lai.

Tu practic

- Papu easti ma tricut om, ma easti livendu. - Perlji shi barba lji suntu alghi. - Easti analtu shi niheam gros.

- Chiratsa easti mushat muljeari. - Easti niheam apus, ma suptsri, a nu groas. - Ari shcurts peri shi njirlji oclji. - Alexandru easti tinir cior. - Cu shcurts lai peri shi cu oclji calii. - Nu easti multu analtu, ma easti suptsri.

II. D apandsi pi aesti ntribri:

1. Cari di persoanili descriti ma nsus ari oclji lai? 2. Cari easti livendu? 3. Catsi suntu perlji ali Sultana? 4. Cari nu easti groas? 5. Cari easti tinir cior?

III. Da ic NU
N. 1 2 3 4 5 Frazi Dascala easti apus. Papu easti agalnic. Sultana ari lundz peri. Chiratsa easti groas. Alexandru ari calii peri. Da Nu

IV. ngrpsea tu tetrad descriptsii a uni soats!

14

Di cultura a Armnjlor
LIONDARLU SHI LJEPURLU
Liondarlu eara agiun shi cfta tsiva ta s-mc. Vidzu un ljepur cum doarmi. Multu lishor putea s-lu acats. Ma, tsiva ma largu, vidzu un tserbu shi ahurhi s-alag dupu el. Ljepurlu s-dishtipt shi fudzi, ma shi tserbul nu putu s-lu acats. Cndu leondarlu s-turn la ljepurlu, vidzu ca loclu eara gol. Lji eara strmbu, achicsi ca alutusi shi singur sh-minduea: Ia tsi easti mintea a mea, di bun, voi nica ma bun. A tora armash fr tsiva.

1. Tsi vidzu prota liondarlu? 2. Tsi adr ljepurlu cndu lu vidzu liondarlu? 3. Titsi liondarlu alga dupu tserbul? 4. Desi liondarlu a tsiva ti mcari? Un cciup yirminos, sum cciup padi, sum padi dau avdeli, sum avdeli doi prundz, sum prundz shulinar, sum shulinar moar, sum moar mciuc, sum mciuc vearg. Tsi easti atsea? (cap)

Io li nvitsai prtsli di corpul! Io pot s-dau descriptsii ti mini cum undzescu! Io pot s-dau descriptsii ti alanti persoani!

15

3 EASTI

BUN IC ARU !?

- Feati, u vidzui naua dascal pi limba anglicheasc! - Cum undzeashti? - Easti simpatic, cu arslu n-gur, nu nji pari arau. - Nica s-hib shi interesant shi livenda! S-nu hib ciasurli monotoni!

Paplu easti bun om, dishclis. Tinjisit di tuts, shiggi. Spuni multi shici. Tu sutsata, totna easti nai ma interesantu.

livendu

aghalnic glar monoton jilos arshinos nitinjisit tinjisit I. Apandsea cu Da ic Nu 1. Naua dascala tsni ciasuri pi armneashti. 2. Ea nu easti arau. 3. Paplu nu easti monoton.

mintimen

interesantu

hrios

comunicativ -

II. Tu tetrada ngrpsea li tuti zboar dit descriptsiili di ma nsus, tsi spun caracteristichi a persoanilor!
16

UNIT 3
tu livendi. Aesti feati sun

Paplu easti multu nivrusit.

Dascala easti co munica tiv.

Ficiorlu lucreadz aghalnic.

untu Sotslji s

hriosh

i.

III. Di frazili ma nsus spuni tu cari ari caracteristichi pozitivi ic negativi! IV. Tu descriptsiili di ma nghios spuni cari zboar spun caracteristic (zichi shi di caracter)
- A mea sor easti analt, fronim shi mintimen. Easti intelighent shi prot la sculii. Easti livend, comunicativ shi dishcljis, amint mults sots. - Dascala a noastr easti mintimen shi mushat. Nitsi un cias cu ea, nu easti monoton. Totna easti hrioas shi pirifn. Dascala pute nu easti nivrusit.

V. Spuni trei a tali caracteristichi pozitivi shi trei negativi! VI. Spuni li caracteristichili a fratili a tu! VII. Zbura cu sotslu ti a tu shi ti caracterlu a lui!
17

UNIT 3

Tu practic
- Salut, Costa. Cum eshts? - Multu escu nivrusit. - Titsi? - Alutusii tu testul di istorii. Tini Miha, titsi eshts jilos? - Sh-mini alutusii, tsicara ca li shteam tuti apandsi. - Tini eshts livendu sh-va ti alumts ti ma bun not. - Az Mariana s-turn hrioas di la lucru. - Tsi s-featsi de easti hrioas? - Mariana easti persoan ambitsioz. - Vrei s-dzts ca lji deadir nau functsii? - Da, Mariana easti vrtoas muljeari.

- Maria easti nvitsat muljeari. - Tsi sculii ari dipisit? - Dipisi Facultati ti lologhii, limba frantsuzeasc. - Desi shtii shi alti limbi? - Da, easti talentat shi shtii multi xeani limbi.

I. Dghivsea li aesti dialozi shi spuni desi frazili suntu corecti ic alutusiti: 1. Costa easti nivrusit. 2. Miha nu li shtea tuti apandseri. 3. Mariana nu easti ambitsioz. 4. Mariana easti vrtoas muljeari. 5. Maria easti talentat ti limbi xeani.

II. D apandsi pi aesti ntribri: 1. Cari alutusi tu testul di istorii? 2. Titsi easti Miha jilos? 3. Desi Mariana easti hrioas? 4. Tsi sculii dipisi Maria? 5. Cti xeani limbi shtii Maria?

III. Spuni cum lipseashti s-bag pi arad aesti zboar: 1. mini ori escu Nscnti nivrusit. 2. ari mintimen multu Tachi cni un. 3. him Noi seriosh multu.

IV. ngrpsea tu tetrad descriptsii ti caracterlu a uni persoan di famia a ta! 18

Di cultura a Armnjlor
PICURAR Vintul tradzi da ploai, a picurarlu a nostru u hrseashti cafi oai. U adun cupia sh-u lo zvarna suria, pit ohturi oili li scoati mash picurarlu ashi poati. Shi dixeara cndu s-toarn, veara ic toamna, di la pshuni cndu yini, laptili-lj yini ghini. Pni cald lu-ashteapt shi ghel aleapt, ma el caft cash ca cu cash, s-cleashti mash. Zoitsa Mitreva

PAPUSHI - veclju gioc armnescu ti fumelji

Aestu gioc lu giuca un grup di feati Armni. Prota, featili Armni, aduna material (njits ciumts, simits di imishi, ln). Dupu atsea, di atseali materiali s-adra caplu, perlji shi alanti prts di corpul a papushiljei. Tu soni, papushea u alxea cu stranji, cari ninti atsea eara csuti shi ampiltiti. Tu aestu gioc, ti adrari papushi, a featilor Armni la agiuta dadili shi ma mrli surri, a dupu atsea, shi ma njitsli feati li adra atseali lucri. Ashitsi featili Armni, pit gioc s-nvitsa s-ampilteasc, s-coas, s-tsas shi ashi ma anclo. M-r Anitsa Brzovsca Zlatevsca

Mini : nvitsai zboar ti caracterlu a persoanilor! pot s-dau descriptsii ti caracterlu a uni persoan! pot s-zburscu ti caracterlu diferentu a ca unui om! achicsescu texturi ti caracterlu a omlui!

19

4
-

CARI TSI EASTI, CARI TSILUCREADZ

Ia cum Zoia u-prezenteadz familia:
Aest easti mama a mea. Numa lji easti Chiratsa sh-easti yiatris. Numa al tati easti Coli. El easti injinjer. Sora a mea easti Mihaela. Ari nau anj shi easti scular tu clasa patru. Papnjlji a melji bneadz cu noi. Papu easti profesor tu penzii. Baba Lena nica lucreadz ca dascal.

Profesii
yiatur injinjer dascal economistu yiuristu giudicator dentistu rejiser acter jurnalistu profesor avucat pedagog lolog defectolog

I. Ascult cum dascala u dghivseashti prezentarea shi apandsea li ntribrli:

1. 2. 3. 4.
20

Mam-sa ali Zoi easti Tat-su ali Zoi easti Sora ali Zoi easti Sora ali Zoi ari

a/jurnalist a/ injinjer a/ Mihaela a/ nau anj

b/ dascal b/ profesor b/ Lena b/ dzatsi anji

c/ yiatris c/ yiatur c/ Chiratsa c/ optu anji

UNIT 4
_____________________________ ELENA SHAPCA defectolog _____________________________ CUSTICA MIHAILOV avucat

str. Gotse Delcev no.13 2000 Shtip R.Machidunii

tel. ++389 75 628 463 tel. ++389 76 486 963 tel. ++389 32 603 342

str. Cole Caninschi no. 53 7000 Bituli R.Machidunii

tel. ++389 76 843 721 tel. ++389 77 982 417 tel. ++389 47 614 231

_____________________________ TOMA LEGA rejiser

_____________________________ DIMITAR TAHO giudicator

str. Pitu Guli no. 24 7550 Crushuva R.Machidunii

tel. ++389 70 716 243 tel. ++389 47 652 675

str. Iane Sandanschi no. 12/3-5 1000 Scopia R.Machidunii

tel. ++389 70 864 246 tel. ++389 2 6124 843

Prezentari a persaonilor di vizit crtsli:

- Elena Shapca easti defectolog di Shtip. Ca defectolog, ari obligatsii s-l agiut a scularlor cu lipseri ahorghea. Lucreadz cu fumelji pn di dzatsi anj, cari au problemi cu zburarea. - Toma Lega easti rejiser di Crushuva. ndreadzi piesi di teatru shi easti expertu ti comedii. Easti cnuscut rejiser nu mash tu Machidunii, ma shi pi Balcanlu tut. - Custica Mihailov easti avucat di Bituli. Ca avucat l agiut a oaminjlor s-u scoat tu migdani ndriptatea. Adun facti shi documenti cu tsi spuni ca vr persoan easti tu ndreptu. - Dimitar Taho easti giudicator di Scopia. Adutsi detsizii di sfera di ndreptul tsivil. Zborlu dit soni lu ari giudicatorlu ti atsea cari easti tu ndreptu, a cari va s-hib sanctsionat.

- Tsi lucreadz tatlu a tu? - El easti injinjer. - Iu lucreadz? - Tu un rm privat.

- A mam-ta, sh-ea lucreadz? - Ea easti jurnalist. - Cari easti obligatsia a unui jurnalistu? - S-informeadz obiectiv shi la chiro.

II. Bag-l dialoglu pi arada t-s aib logic:

- Mama lucreadz tu un institutsii di stat. - Da, tati easti profesor tu sculii di mesi. - Desi printslji a tlj lucreadz? - A, mam a ta? - Tsi lucreadz egzact? - Mama easti lolog. Li andreadzi programili ti educatsii.

21

UNIT 4

Tu practic
I. Tu tabela di ma nghios sum litera di ca descriptsii di profesii bag numerlu di cadurlu: A - El u-veaglji sntatea a noastr. Cndu him lndzits, yiaturlu n da yitrii shi n spuni tsi lipseashti s-adrm, ta-s n yitripsim cama aghonjea. B - Ea ari functsii educativ. Li nveats scularlji, l da shteari. L spuni cum s-angrpseasc shi cum s-misur. C - El s-lumt ti vighleari a ndriptatiljei. S-alumt ti tinjiseari a Nomurlor. S-alumt ti tinjiseari a ndrepturlor a ca uni persoan. D - La el nirdzem cndu n doari vr dinti. Li adar dintslj ic li scoati. El adun gile s-avem sntosh shi mushats dints. E - El easti om cari gioac var rolji tu lmu ic tu pies di teatru. Ca un di elji lipseashti s-poat s-gioac rolji diferenti. Suxeslu a lor dipend di talentul a lor. 2. 1.

3.

4.

5.

II. Apandsea pi aesti ntribri: 1. Tsi adar yiaturlu? 2. Tsi la spuni dascalu a scularlor? 3. Ti tsi s-alumt yiuristul? 4. Cndu nirzdem la dentistul? 5. Di tsi dipend suxeslu a acterlui? III. A sotslui a tu dit Americhii, ngrpsea lji carti shi prezenteadz-u familia a ta! Cum easti numa a mam-ta? Cari easti profesia a ljei? Tsi lucreadz? Cum easti numa a tat-tu? Cari easti profesia a lui? Tsi lucreadz? Sor/frati 22

Di cultura a Armnjlor
YIATRU
Yiaturlu n yitripseashti ashi mari s-creashti, yitrii n da cafi un lipseashti s-li bea. Na u veaglji sntatea la el easti uminitatea, landzit s-nu hib cana yiaturlu nu ari man. Tu albu easti alxit shi ghini easti armtusit, tu ordinatsia sheadi shi lngoarili tuti li veadi. Zoitsa Mitreva UN CTSAU RNJOAS CTS TREC - TUTS U BASHI. ( FNTN )

Mini pot : s-lu prezentedz ca un di familia a mea! s-bag ntribari! s-li prezentedz profesiili diferenti! s-spun cari easti roljea a profesiilor diferenti!

23

Sculia a noastr
- Tu cari sculii nvets? - Mini nvets tu sculia Cuzman Iosifovschi Pitu di Scopia. A tini? - Io escu scular tu sculia primar Nicola Carev di Crushuva. - Desi sculia a ta easti mari? - Da, easti pi dau etajuri, nu easti nau, ma, easti mushat. - Cari clas eshts? - Escu clasa patru, a tini?

Zboar dit clas : scamnu (carecl) banc (clup) rid ushi tabl poster map cundilj stilo marcher ciant (trastu) gum liniar tetrad carti

- Cari poati s-nji da un cundilj? - Mini am un cundilj tu cianta. Va ts lu dau. - Iu easti cianta a ta? - Sum banc. - Iu easti guma a mea? - Pisti cartea. - Desi cartea easti pi banc? - Nu! Cartea easti pi ninga carecla. - E, nu vidzui c nji cdzur shi guma shi cartea.

Iu easti ? Tu, sum, dupu, pining, pisti, pi,

24

UNIT 5
Vladimir: Atanas, cti tetradi ai tu cianta a ta? Atanas: Mini am tsintsi tetradi, tuti suntu pi banc. Vladimir: Cti crts ports? Atanas: Am patru crts, ma li bgai sum banc. Vladimir: Em, iu easti trastul a tu? Atanas: Trastul lu bgai pi ninga carecla. I. D apandsi pi aesti ntribri: 1. Cti crts poart Atanas tu cianta a lui? 2. Iu li bag Atanas crtsli? 3. Iu s-a trastul al Atanas? 4. Cari sculii easti pi dau etajuri? 5. Tsi poart Hristu tu cianta a lui?

II. Spuni cari di aesti zboar tsi spun pozitsii/loc a obiectilor easti corect? - Ana nveats tu/dupu/pi ninga sculia primar Tosho Arsov di Shtip. - Sculia easti sum/pi/di ninti dau etajuri shi cu multi clasuri. - Hristu, tsi ports pisti/tu/sum cianta a ta? III. Apandsea cu da ic nu: 1. Cartea u ngrpsi Marusha. 2. Caliopi easti soats ali Marusha. 3. Caliopi nveats Scopia. 4. Di ninti a sculiiljei ari pisin. 5. Marusha nveats Bituli. da da da da da nu nu nu nu nu

25

UNIT 5

Tu practic
I. Leag-u descriptsia cu cadurlu tsi corespondeadz: Mari, veardi cundilj, sum banc.

Galbin, nau tetrad, di ninti a cartiljei.

Mari, chindisit carti, dupu ciant.

Njirlu, njic liniar, pi ninga tetrad.

Njic, arosh stilo, pisti banc.

Iu easti .? Iu sta ? Tsi ari .?

II. III. 26

ngrpsea apandsi pi cartea ali Caliopi! Tu tetrad ngrpsea tsi ports tu cianta a ta!

Di cultura a Armnjlor
DASCALA
Dascala a-mea multu shteari n da, tuts n anveats sh-nu lj easti greatsa. mushat boatsi ari ti tuts dultsi zbor ari, ti noi easti hari u vrem cu mirachi mari. Literi n anveats ti noi-mushiteats, istoria n-u spuni shi tuti suntu buni. Ahtari eara dascala a mea tut amproast tsi shidea, totna crts purta mari shteari vrea s-n da. Zoitsa Mitreva

Dau angcitoari
IA MI AOA, IA MI ACLO, SH-EARA NU MI VEDZ. (VINTU )

PSHIT AOA, PSHIT ACLO SH-BAGU DUPU USHI ( METUR )

Mini pot: s-spun tsi portu tu cianta! s-antreb shi s-caftu, cndu nji lipseashti tsiva! s-dau descriptsii a sculiiljei tu cari nvets! s-spun tsi tut ari tu clasa a mea!

27

REVIZII - I
I. Spuni cari easti aest persoan:

Numa a lui easti ______________________________. El easti _____________________________________. Di natsionalitatea easti ________________________. Bna ______________________________________.

II. Adar descriptsii a persoanilor di pi cadur:

___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________.

III. Bag li pi arad frazili ta s-aib loghic:

1. Pi testul tuts avem buni noti. 2. Di iu shtii? 3. Titsi? 4. Dascala a noastr easti hrioas. 5. U vidzui, eara hrsit. 1. ____________________________. 2. ____________________________. 3. ____________________________. 4. ____________________________. 5. ____________________________.

IV. Completeadz li frazili ta-s aib loghic:

1. Domnul cari adar dints easti _______________________________. 2. Doamna cari lji nveats scularlji easti ________________________. 3. Atsel tsi adar machinj easti _________________________________. 4. Feata cari u giuca rolja ali Cciulica aroshi easti _________________. 5. El n agiut ti sntatea a noastr ____________________________.

V. Spuni tsi ari tu cianta a ta:

_______________________ _______________________ _______________________ _______________________ 28 _________________________ _________________________ _________________________ _________________________

REVIZII - I
VI. Completeadz li frazili cu aesti zboar: pi, sum, dupu, pi ning, di ninti
1. Crtsili suntu ____________ banc. 2. Umbrela easti ____________ ushea. 3. Cundilu cdzu ____________ banc. 4. Scamnul easti ____________ masa. 5. Mapa easti ______________ rid.

VII. ngrpsea carti dit Italii shi prezenteadz ti tini, sculia shi taifa a ta!
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

29

Anvrliga di mini

cni

mats

cal

urs

lup A curi easti aestu cni? A meu. Ti tsi? Multu easti mushat. Cum lji easti numa? Mutrea-l calu atsel tu livadi! Ct easti mari! A vostru easti? Da, cndu pot, mi agioc cu calu.

vulpi

ljepur

Cari easti atsel munti analtu? Pelistera, ma aclo ari agrimi. Dealihea?! Da ari ursi, vulpi shi luchi.

cni elefantu mats cal vac porcu urs tserbu

30

gljin ccot lup shoaric ornji vulpi ljepur capr

UNIT 6
- Anghela, iu easti matsa? - Oua iuva. - S-nu u siligheshts nafoar? - Nu, inshi pi balconea s-bea lapti. - Tsi mc matsa? - Cash shi peshts.

- Baba a mea tsni gljinji tu ubor, n hoar. - Costa, nu v easti fric ca vulpea poati s-li mc? - Aproapea him di muntili, ma nu-ari vulpi tu hoara. - Ma voi tsnets shi alghini! Nu v easti fric di ursa? - Nu, tu hoara a noastr nu dipuni aghrimi.

- Aidi s-nirdzem la zoo grdina! - Da, s-u videm aghrimea aclo: jirafa, vulpea, chengurlu - Io voi s-u ved shi maimuna!

I. D apandsi pi aesti ntribri:

1. Iu easati matsa ali Anghela? 2. Tsi tsni tu ubor bab-sa al Costa? 3. Desi tu hoara s-dipun vulpea ic ursa? 4. Iu vor s-duc ciorlji? 5. Tsi va-s vead tu zoo grdin?

II. Spuni desi ai vr animal acas? III. Spuni tsi vrei s-tsnj tini tu casa a ta shi ti tsi!

31

UNIT 6

Tu practic
I. Spuni cari di aesti caduri corespondeadz cu texturli:
Anvrliga di noi ari multi farmi. Natura easti ca paradis. Puilji shuir. Anjurizma di lilicili s-lrdzeashti pit loclu tut.

Tu zoo grdina ari multi aghrimi. Aclo ved liondar, vulpi, ursa, leopardu, tigru shi alti. Tuti eali poati s-strvseasc shi pit munts.

Caliopi : Mini am un mari cni albu. Agapi: Multu easti mushat shi mintimen. Caliopi: Multu va s-mc oasi shi s-agioac.

II.Apandsea pi aesti ntribri:

1. Cari ari cni? 2. Catsi easti cnli ali Caliopi? 3. Tsi animali ari tu zoo grdin? 4. Cum easti natura anvrliga di farma?

III. Discuteadz cu sotslu a tu ti animali cari li vrets nai ma multu!

32

Di cultura a Armnjlor
TI FUMELJLI DI UN AN PN LA SHAPTI ANJI
(Adets di ma ninti) Njiclu ahurhea s-yimn di nau meshi, cari cum, vr ahurhea cama aghonja, vr cama amnat, pn di un an shi giumitati. Vr stmn, njiclu s-scula, cdea, ca lji eara fric. Di cara tritsea vr stmn, babili ( maili ) lua ndoi ciurits ta-s adun ndau leamni cu cari lu ancrca njiclu. Ficiurutslji, lu actsa njiclu di mn shi lu dutsea acas. Acas njiclu lu bga pi praglu di ushi, cu tut srtsin shi lji tljea funea pi prag, ta s-lji fug frica ti yimnari. Dupu atsea, vr feat cari avea prints, lji adra culac a njiclui. Feata cari lu frimta culaclu, lu dutsea pit hoara, shi ashitsi spunea ca njiclu ahurhi ta-s yimn. Cu yimnarea, njitslji scutea shi dints, vr cama agonja, vr cama amnat. Cari prota va lu videa dintili a njiclui, lu didea dintili cu pr di asimi, ta-s lji hib dintslji a njiclui sntoshi ca heru shi albi ca asimi. Dupu atsea, s-hirbea grnu ti protlu dinti. Cum hirbea grnul, ashi shnjiclu s-lji scutea dintslji cama agonja shi cama lishor. Deapoia pitritsea feata, ta-s da di grnul pit hoara. Cu zburari, njiclu ahurhea di un an di dzli. Cari amna cu zburarea, a lui lji didea ap dit chipur, ta s- zburasc njiclu cama agonja shi cama lishor. Cum crishtea njitslji, oara tuta u tritsea cu babili, ca maninti bna deadun taili tuti. Mamili nu avea oara ti njitslji, ca sh-avea huzmets, a soacra shidea cu nipotslji. Ti atsea, tuta shteari tsi u avea njitslji, l yinea di la babili shi papnjlji. Elji l spunea cntits, pirmi, ngcitori, lji nvitsa s-misur. Pn di shasi-shapti anj, ciorlji eara cu babili shi altu lucru nu avea di cat agiucarea. Ficiorlji Armnj s-agiuca pi patma ic sirinji. Zoitsa Mitreva

UN FUNI LUNG, FR AUMBR! ( CALEA )

Pot: s-zburscu ti animali tsi li voi! s-ntreb ti chischina natur! s-achicsescu texturi ti animali di acas shi ti agrimi! s-zburscu ti agrimi shi ti animali di acas!

33

7 CAS IC APARTAMENTU
cas apartamentu garaji

ud ti shideari-salon ud ti durnjeari-durnjitor

ud ti fumelji

ud ti mcari

banji

hol/streah

ushi

dvani

scri

biro

mas

crivati/strozm

suveniri

comod

mari largu lungu lunjinoas analt

njic strimtu shcurtu scutidoas apus

I. A zboarli cari spun vr ud tu casa a ta: 1. Tu streah alas paltul shi cianta. 2. Tu salon avem oaspits. 3. Baba adar mcari tu cuzina. II. Dascala ntreab tu cari ud tsi adrm!
34

4. Printslji a voshtsr s-discurmu tu durnjitorlu. 5. A tl frati easti pi compiuter tu biro. 6. Mama u ascald sora a mea tu banji.

UNIT 7

Salonlu easti ud iu tuts deadun shidem. Aclo tuts deadun mutrim TV. Tu salon lji ashtiptm shi oaspitslji.

Tu cuzina mama adar mcari. Cuzina easti strimt. Easti ligat cu udlu ti mcari. Tu cuzina totna arnjudzeashti mushat.

Udlu ti fumelji easti nai ma mushat ud. Aclo fumeljli ngpsescu, dghivasescu, ascult muzic. Tu a lor ud, fumeljli li ashteapt sotslji shi aclo dormu.

III. Bag li pi arad aesti dialozi:

- Ari mari grdin, garaji, mri balconi, analt dvani - Iu avets cas? - Nu, casa easti analt, cu trei etajuri. - Tsi tut ari tu casa a voastr? - Tu un njic csb. - Casa easti njic? - Ved ca apartamentul va easti multu lunjinos! - Mini bnedz tu apartamentu. - Avem trei udadz shi cuzin. - Cts udadz avets? - Da, tu tuts udadz ari mri ridz.

IV. Apandsea pi aesti ntribri:

1. Iu bnedz tini? 2. Cti udadz avets? 3. Tsi ai tu udlu a tu? 4. Tsi avets tu salon?

V. Spuni catsi cas vrei s-ai!

35

UNIT 7

Tu practic
I. Spuni cari descriptsii cu cari cadur s-dutsi:
Tu udlu aestu shidem nai multu. Seara tuts mutrim TV shi discutm. Avem garnitur ti shideari shi aua ashtiptm oaspits.

Tu aestu ud ari mari mas cu shasi scamnuri. Ari un vitraj mplin cu vasi di yilii. Tu aestu ud taifa tut n adunm pi prndzu, smbta shi dumnica.

II. Dghivsea-l dialoglu shi d apandsi pi ntribrli di ma nghios:

- La Nico shi Anghela salonlu easti multu mushat! - Tsi tut ari tu a lor salon? - Ari mushat canape ti shideari. Di nanparti easti bgat pianolu. - Desi udlu easti scutidos? - Nu, ari multu lunjin, a pi stiznjili ari multi picturi. - Tsi altu ari, de easti aht mushat? - Ari multi mushati suveniri, mari televizor, shi mushati scri ti pi dvani.

III. Apandsea pi aesti ntribri:

1. Desi salonlu al Nico shi Anghela easti urut? 2. Ari televizor tu salonlu al Nico? 3. Iu sta pianolu tu salonlu? 4. Desi ari bibliotec tu salonlu? 5. Desi ari scri tu salonlu?

IV. ngrpsea carti a sotslu a tu tu cari dai descriptsii a udlu a tu! V. Adar descriptsii a udlui tu cari shidets!
36

Di cultura a Armnjlor
LIONDARLU SHI SHOARICLU
Liondarlu eara pidipsit shi s-bg s-discurm. Ghini ma ti shcurtu chiro durnji. Un shoaric lu vidzu shi ansri pisti el. Liondarlu s-dishtipt, sh-lu acats shoariclu. Cmpul easti aht mari, sh-tini aash cali pisti truplu a meu? Tsi va s-adari tora, spuni? Liondare, mini alutusii multu, ts pricunoscu shi ts caftu ljirtari. Di aoa sh-ma anclo noari s-adar ashitsi. Un dzu sh-mini va ts agiut atsea. A, shi minduea niheam, ti plcrsescu! Tsi glorie va s-hib ti un leondar, cara s-vatm un shoaric?! Liondarlu arsi ca s-ciudusea cum poati un shoaric s-lji agiut a unui liondar shi lu silighi fr s-lji adar tsiva. Dupu andau dzli liondarlu s-a tu un leas tsi u avea bgat avintorlji. Liondarlu nu putea s-ascap shi ahurhi s-aurl. Shoariclu lu avdz shi cndu vini, vidzu ca atsel eara liondarlu tsi lu avea silighit. Din oar lo s-lji agiut, shi cu dintslji a lui ahurhi s-u mshc leasa. Ti shcurtu chiro lu ascp liondarlu. Lucri ti ciudii s-fac tu lumea tut! dzsi liondarlu. Cari poati s-dzc ca shi shoariclu poati s-lu ascap liondarlu di moarti?!

TOPA STURU - veclju gioc armnescu ti fumelji

Ma ninti, fumeljli adra top di prtlj shi aduna ploci di chetsri. Ploacili li ardpsea un pisti alant ca cul. Fumeljli s-ardpsea un dupu alantu, largu di cula vr tsintsi metri. Di aclo amina cu topa, ta s-u agudeadsc cula cu ploaci. Cara s-u surpa cula, ploacili s-ardpsea eara, shi continua alants ciori s-amin pi cula. Cndu cula va-u agudea, fumeljli dztsea Bizu, a cara s-nu u agudea, dztsea Bosh. M-r Anitsa Brzovsca Zlatevsca

Pot : s spun tu tsi bnedz! s-dau descriptsii a casiljei shi a udadzlor! s-spun functsia a udadzlor! s-ntreb catsi suntu udadzli a sotslor a mei!

37

CT EASTI SHATEA
- Salut, Aghapi, cum eshts? - Salut, ghini, mea vinj niheam ma aghonja. - Nicu nica nu easti vinit? - Nu, nu-easti. Ma ari nica chiro, va-s yin. - Ct easti shatea? - Nica trei minuti ti 6 s.

Ct easti shatea? Shatea easti

Tsi oar easti? Oara easti

Prtsli di dzua hrghii prndzu seara tahina dupu dixear dimineats prndzu noapti

njaz-noapti

ma agonja / la chiro / amnat

38

UNIT 8
Numirli
20 -yinghits 30 -treidzts 40 -paturdzts 50 - tsindzts 60 - shaidzts 70 - shaptidzts 80 - obdzts 90 - naudzts 100 - un sut 200 - dau suti 21 - unspryinghits 32 - treidztsdau 42 - paturdztsdau 54 - tsindztspatru 65 - shaidztstsintsi 76 - shaptidztsshasi 87 - obdztsshapti 98 - naudztsoptu 101 - un sut sh-un 1000 - un njilji

- Alo, Marie? Anghela easti aoa. - Salut, Anghela! Tsi-adari? - Tsiva! Voi s-nergu tu Teatarlu ti ciori, ari un pies mushat. Vrei s-yinji shi tini? - Da, voi! - Yina la shasili shatea, va-s nirdzem cu mama a mea.

- Amnash! Shtii ct easti shatea, un shi giumitati. Ashteptu un shati! - Ljart, ma, aveam cias di matematica, shi n tsnu niheam ma multu.

- Ct easti oara? - Oara easti trei sh-tsispr (cirec). - Tsispr ti trei? - Nu, trei sh-tsispr (cirec).

I. S-n agiucm bingo! Dascalu/dascala ndreadzi cartoni cu numeri. A scularlor l mpart frndz cu numeri diferenti. Tradzi cti un carton shi lu spuni numerlu, a scularlji lu reghistreadz pi frndzli cara s-lu aib! II. Tu tetrad ngrpsea cu sotslu/soatsa un dialog tu cari v achicsits pi telefoni ti dutseari tu zoo grdin!

39

UNIT 8

Tu practic
I. Mutrea li shtsli shi spuni oara!

II. Leag li numerli cu tsifrili:

Treidzts Dauspr Dauspryinghits Shaptidztsoptu 22 78 12 30

III. Apandsea:
- La ctili shatea ahurheashti protlu cias? - Cndu ahurheashti a treilu cias? - La tsi oar dipisescu ciasurli lunea? - La ctili shatea tahinima ti scolji njercurea? - La tsi oara ti badz dixeara, di lunea pn vinirea?

IV. Discuteadz cu sotslji pi easti ntribri:

- Cari mes eshts/ easti faptu tini/sotslu? - Cari sezon anual u vrei nai multu sh-ti tsi ? - Cari dzli tu stmn avets nai multi ciasuri? 40

Di cultura a Armnjlor
TOTNA ESCU LA CHIRO
Tahina la shasi mi scol mini sh-mi andreg ti la sculii, ashi fac tuts shculari pi a mea ilichii. La shapti sh-giumitati ies mini ta-s agiungu ghini, la optu shatea intru tu sculii shi scot cundilji. Pn la dauspr shatea mi aplec pisti cartea, shi ti prndzu nergu acas dada, mcarea, pi mas nj-u alas. Ti mirindi ljeau cartea c anvitsarea mi ashteapt, sh-candu dipisescu li andreg crtsli tsi-nj lipsescu. Dixeara cndu yini soatsa a mea, yini la mini, s-mutrim un lm bun ic pi compiuter, s-lucram deadun. Di la optu shatea nji mutrescu sntatea, mi tindu pi crivatea mari shi mutrescu televizii cu jari. Shi la sahatea dzatsi dada cu dzeaditlu anj fatsi : Soarli ali dadi s-bag shi lishor somnul s-lu trag. Zoitsa Mitreva

TINJIA EASTI ANALTSIMI, HAZEA APUSIMI MASH CU BUNEATS BANA I LISHUREATS

Mini pot : s-spun ct easti shatea! s-achicsescu texturi ti oara! s-zburscu ct easti oara!

SRBTOAREA TU FAMILIA A MEA

- Mamo, cari dzu easti az? - Az easti vinirea, 19 di andreu, easti Ayiu Nicola! - Em, az easti numa al tati! A mini mamo am num? - Da, ama a ta num easti primuveara, tu meslu mai. - Desi va u srbturisim dzua di Ayiu Yioryi? - Cum nu, atumtsea easti numa a ta!

Dzlili tu stmna:
LUNI MARTS NJERCURI GIOI VINIR SMBT DUMNIC

Sezonili anuali:
PRIMUVEAR VEAR TOAMN YARN

MESHLJI TU ANLU
YANAR SHCURTU MARTSU APRIR MAI CIARSHAR 42 LUNAR AUGUSTU YIZMCIUNJ XIMEDUR BRUMAR ANDREU

UNIT 9

Vrute Yioryi! Ts ngrpsescu ta s-ts or num a ta di az, Ayiu Yioryi! S-ts hib ti mults anj, s-ai sntati, harau, shi mash mushutets shi ghinets s-ducheshts tu bana a ta. Ts or ban lung shi ban tu isihii. Cu vreari, Nicolai

- Elena, az easti numa a ta. - Da, az easti 3 di ciarshar, srbtoarea Ayiu Constantin shi Elena. Nji easti num shi portu bmboni ta-s v chirnisescu. - Tsi mushat dzu easti a ta num, Elena! - Da, ashitsi easti, dzua easti cldroas. - Hrioas numa! - Hristo multu ti urrli.

I. Apandsea cu DA ic NU:
1. Nicolai ngrpsi mesaj al Yioryi. 2. Cu mesajlu Nicolai uar dzua di nashtiri. 3. Tu mesajlu s-uar sntati shi harau. 4. Shi Elena ari dzua di numa. 5. Elena ari bmboni t-s chirniseasc. DA DA DA DA DA NU NU NU NU NU

MA MRLI SRBTORI CRISHTINESHTS ANLU NU CRCIUNLU PASHTILI AYIU YIORYI ST MARIA AYIU NICOLA AYIU CONSTANTIN SHI ELENA 43

UNIT 9

Tu practic
Primuveara easti naima mushata sezon anual. Multi ori da ploai shi iu s-ti shuts, mash virdeats ari. Cmpul easti amplin cu lilici tu colori diferenti. Veara easti sezon di vacants, cu analti temperaturi, cu multu soari. Tu aest sezon easti croari, n discurmm pi ninga amari, balt. Veara dzua easti nai ma lung, noaptea easti nai ma shcurt. Toamna easti chiro ti priimnari pit munts. Dzlili s-schurteadz, temperaturili suntu cama apusi. Anjurizma di yimishi shi zrzvats s-ducheashti di largu. Frndzli di ponjli ahurhescu s-cad, iarba galbineadz. Yarna easti artsimi. Tu atsel chiro temperaturili suntu naima apusi. Yarna easti arcoari shi ari gljets. Vintul tsi su easti multu aratsi. Yarna cadi neau. Dzlili suntu shcurti, noptsli suntu lundz.

Urri ti srbtorli: Nai mushati urri ti numa! S-ts hib ti mults anj dzua di az, sntati shi harau! Ghinets tu bana a ta! Ts pitrec urri dit inima!

I. Spuni desi frazili suntu corecti ic alutusiti:

1. Primuveara da multu ploai. 2. Veara easti sezon cu apusi temperaturi. 3. Toama cad frndzli di pi ponj. 4. Yarna easti croari. 5. Yarna, fumeili s-agioc pi neaua. 44

II. Apandsea pi aesti ntribri:

1. Tu cari sezon nai ma multu da ploai? 2. Cndu s-ducheashti anjurizma di yimishi shi zrzvats? 3. Cndu nirdzem la discurmari? 4. Tu cari sezon temperaturili suntu nai ma apusi?

Di cultura a Armnjlor
DI LA SHAPTI PN LA OPTUSPRYINGHITS DI ANJ
Ma ninti s shtea cari lucru easti brbatescu shi cari lucru eastu muljurescu. Ficiorlji eara ti nafoara, a featili ti ncas. Tu atsel chiro, ciorlji shi featili, l avea multu tinjii a printslor shi eara prxits s-nu l toarn nitsi un zbor a printslor. Ficiorlji di la 7 anji ahurhea s-duc cu papnjlji pi la oi, la mndzri, a featili armnea cu babili acas. Di la 7 anji, ciorlji s-actsa cti niheamd shi di lucru. Atsea l eara c sculii, c sculii atumtsea nu avea. Yarna, ciorlji , deadun cu papnjlji, hrnea njelji shi arnea mndzrli. Veara deapoia, cndu muldzea oili, ciorlji didea tu cutar. Atsel lucru lu avea tahinrli shi serli, a dzua nu avea lucru shi s-agiuca pi patm ic sirinji. Atsel lucru shi atsea sculii l eara pana di 10-12 di anji, di candu ahurhea s-lji pitreac singuri picurari pi la chihljeats. Pi la chihljats, vara s-dutsea ca raftu, vr pi la oi - ca picurar, shi vara pi la calji - ca cljaru. Printslji s-pzrpsea cu chihaelu, a pzrpsearea eara ti giumitati di an pn di un an. Un ciuric di 12 di anj, putea s-tsn pn di un sut di capiti oi, cior di 18 di anj, putea s-pasc cupii pn di 500 di oi, a ti un njilji di capiti oi, lipsea doi picurari di 18 ic 20 di anj. La atselj anj, ciorlji lji pitritsea shi armatuladz, ma mamults shi lji scundea, ta-s nu lji ia tu armat. Di la 7 anj, shi a featilor l didea cti niheamd lucru. Li pitritsea ti ap, arnea, spila cti vr vasi. Di la atselji anj, featili ahurhea s-nveats s-ampilteasc. Babili eara atseali tsi li nvitsa featili ta s-ampilteasc. Featili prota ampiltea zunits. Prota ampiltita zunits , babili u ardea n foc ta s-ampiltea featili cama multu. Deapoia ahurhea s-ampilteasc prpodz, a di 10-12 di anj ahurhea s-ampilteasc shi faneli ( shi muljureshts, shi brbateshts ) ti cari eara lipsita. La atselji anj, featili ahurhea cu nicuchireshts lucri: s-scarmin ln, s-u trag ta-s toarc babili shi dadili, c featili eara nica njits ti turtseari. Nica di la 10 anj, feata s-scula tahinima, aprindea foclu, bga s-adar prandzu, vr oara shi pit adra, frimta shi cti vr turt, c avea oaminj tricuts. Featili avea mari tinjii a printslor. Cndu yinea printslji di nafoar, tinirlji tuts cari eara n cas, s-scula amproshts, ta-s shead printili. Feata di la 15 di anji, lji la cicioarli a prinitli, cndu el s-turna dixeara. Di la 12 di anji, featili ahurhea s-toarca ustur cu furc. Di cara turtsea, dadili shi babili urdza shi li bga featili s-tsas iambuli, shiacuri, btnji, capitnji, sprgani. Di atsea tsi featili turtsea shi tsi tssea, printslji l adra doar. Di btnji l adra fusti. Di la 18 di anji featili eara agiumti shi ti mrtari, ma vr oara featili li mrta shi cama njits, ta-s acats vr cas cama avut. Featili nu s shtea cu ciorlji shi ti atsea, iu v li mrta printslji, aclo s-dutsea. A ciorlji lji nsura di la 18 pn di 30 di anj, vr cama agonja, vr shi cama amnat.

Zoitsa Mitreva

Pot : s-spun urri ti srbtori familiari! s-li spun dzlili, meshlji shi sezonili anuali! s-discutedz ti vr srbtoari! s-zburscu ti sezonili anuali!

10
A: B: C: A:

HRIOS PATRONAT!

Tsi mindueshts, di pi titlul, ti tsi s-zburashti tu aestu dialog!

- Aidi s-adrm un sirpriz ti dascala! - Cndu va s-intr, tuts deadun s-lji urm Patronatlu a sculiiljei. - Ma, srbtoarea nu easti az! - Shtiu ca nu easti, ma mni noari s-yinim la sculii. Him liberi!

NICO : - Tini, tsi va s-adari mni? MIHA : - Ti mni am plan. Mi scol la shatea 9.00, sh-dupu atsea mi ndreg ti fudbal. Dupu prndzu nergu la sotslu s-ascultm muzic ic s-mutrim vr nu lm. A tini tsi ai tu plan ti mni? NICO: - Mini voi s-mi priimnu tu parcu. Dixeara escu acas, poati s-ascultu muzic. Ti mults anj Patronatlu a sculiiljei!

Cu harau dzua di Patronatlu!

Hrios Patronat!
46

UNIT 10
Tinjisits coleganj, tinjisits dascalji! Cu ucazi a Dzuljei di az, Patronatlu a sculiiljei a voastr, v pitritsem urri, cu vreari s-avets nica ma mari suxes tu lucurlu a vostru, shi nica ma buni rezultati cu scularlji a voshtsr. Pi planlu di shtints s-spunets mri rezultati shi s-amintats nica multi alti premii. Cu tinjii, director a sculiiljei Nicola Carev Costa Shteriov
Vruts sculari a noashtsr! S-v hib hrios Patronatlu a sculiiljei a noastr shi a voastr. Dzua di az s-u tritsets cu harau. Cu dignitati s-u purtats numa a sculiiljei tu cari nvitsats, tu cari amintats shteari, tu cari li tritsets nai mushatili dzli di bana a voastr. Cu vreari, dascalji a voshtsr

Situacii:
Cu harau s-hib dzua di Patronatlu a sculiiljei. Dupu prndzu ari spectacul. Programa easti avut, cu referat ti sculia, cu cntits, poezii. Easti prividzut shi shcurt pies ti fumelji. Nai ma tinirlji sculari ndreg un sirpriz. Oaspistlji cu harau ashteapt s-u vead aest program. Mani him liberi. Nu avem ti nvitsari. Vrem s-na adunm la Costa. Va n agiucm pi compiuter. Cu noi yini shi dascalu a nostru. Cu el nirdzem s-mutrim pies di teatru. Dupu prndzu n adunm tu un cane.

I. Spuni cum u-trets tini dzua di Patronatlu a sculiiljei a voastr! II. Tsi program ndridzets voi ti Patronatlu a vostru!

47

UNIT 10

Tu practic
I. Mutrea li desenili/cadurli shi spuni cum u trets aest dzu libera:
Az easti dzua di Patronat a sculiiljei tu cari nvets. Ti atsea nu nergu la sculii. Dzua tut escu liber. Nji adar plan cum s-u trec dzua tut

- 10.44 - Mi scol, mi ndreg shi adar ghimnastic! - 09.30 - Gustu shi mi ndreg s-nergu la sotslu s-na agiucam pi compiuter. - 12.00 - Escu la sotslu.- Ti prndzu escu acas. - 02.00 - Dupu prndzu ngrpsescu raportu ti Patronatlu, ascultu muzic shi la shatea nau mi ndreg ti durnjeari. II. Dghivsea li aesti mesaji shi spuni cari urari cu cari apandsi corespondeadz: Tinisite directore! Tu aest mushat dzu, cndu srbturisits Patronatlu a sculiiljei a voastr, va pitrec urri shi anclinciunj, cu vreari, renomelu a sculiiljei shi tu yinitor s-lu tsnets pi analtu nivel, ashi cum eara sh-pn tora. Rezultatili a sculiiljei, zburscu shi ti rezultatili a voastri. Cu mari respectu, Director Halcia Barba Salut Yiani! Hrios Patronat! Cum eshts az? Ti ndredz ti programa? Pistipsescu ca va ts trets mushat, deadun cu sotslji a tlj. Ts or mushat dzu, mplin cu harau! Anclinaciunj, Nico

Salut Nico! Haristo ti urrli ti Patronatlu. Mi hrsish multu cu cartea tsi nju pitricush. Cu mari mirachi mi andreg ti programa di az. Yina sh-tini! Multu voi s-ti ved! Cu vreari, Yiani

Tinjisit colega a meu! Hristo multu ti urrli a voastri ti Patronatlu a sculiiljei a noastra. Mi hrsii multu cndu u dghivsii cartea di la voi. Va mi hrsescu nica ma multu cara s-aats chiro, s-yinits, shi deadun s-lu srbturisim Patronatlu a sculiiljei. Cu idghul respectu, Director Yioryi Crangu

III. ngrpsea un urari ti Dzua di Patronatlu a sotslui a tu! 48

Di cultura a Armnjlor
LUPLU SHI LIONDARLU
Luplu arichi un njel di vr cupii di oi shi s-dusi niheam ma largu di picurarlji shi di cnjlji, ta s-lu mc njelu pi arhati. Lu strvsi liondarlu shi lju lo njelu. Luplu shidea nanaparti, lu mutrea shi lji dzsi: Nu ai andreptu s-nju lu ljeai njelu. Noari s-ts hib nostim! Di aclo, liondarlu cu ardeari lji apandsi: Cum de nu! Vrei s-dzts ca tini aveai andreptu s-lu ljeai njelu di cupia di oi, ic vr sots ts lu deadi ca durutin?

Apandsea: 1. Cari lo un njel dit cupii di oi? 2. Tsi lji lo liondarlu a luplui? 3. Titsi ashi lji apandsi liondarlu a luplui? BEALI veclju gioc armnescu ti fumelji Aestu gioc lu giuca featili pi idghea ilichii. Ca un di featili, singur lu agiuca aestu gioc. Gioclu s-agiuca cu tsintsi chetritseali. 1. S-aruc chitritsealili mpadi. S-ljea un chitritseau shi s-amina nsus, shi ti atsel chiro, un cti un, li aduna di n padi shi alanti chitritseali sh-li bga nanaparti. 2. S-aruc chitritsealili mpadi. S-ljea un chitritsaeu shi s-amina nsus, shi ti atsel chiro s-aduna alanti chitritseali dau cti dau. 3. S-aruc chitritsealili mpadi. S-ljea un chitritseau shi s-amina nsus, shi ti atsel chiro s-aduna prota un chitritseau , sh-diapoa s-aduna alanti trei chitritseali. 4. S-aruc chitritsealili mpadi. S-ljea un chitritseau shi s-amina nsus, shi ti atsel chiro alanti chitritsealili un ct un s-trec tu guva cari s-adar cu alant mn. Tu soni s-aruc un chitritseau n sus, shi ti atsel chiro alanti chitritsealili s-aduna cu un loari. 5. S-aruc chitritsealili mpadi. S-ljea un chetritseau shi s-amina nsus, shi ti atsel chiro alanti chitritsealili un cti un s-trec pit puntea tsi s-adar cu alant mn. Tu soni, cara s-li aduna tuti chitritseali, feata dztsea Bizu, a cara s-alutusea, dztsea Bosh. Tu aestu gioc pi prot loc eara atsea feat, cari prota shi fr alatusi, va li aduna tuti chitritseali. M-r Anitsa Brzovsca Zlatevsca Pot : s-zburscu ti srbtorli tu sculia! s-ngrpsescu carti cu urri ti srbtorli tu sculia! s-spun cum lu trec chirolu liber!

49

REVIZII - II
I. Completeadz li frazili:
1. Martin ari un mari albu __________cari alatr multu. 2. ____________mc peshts shi s-bag pi fotelju. 3. Mutrea! ______________ li mc baba cu Cciulitsa aroshi. 4. _____________ cnt tahinima tu ubor shi lji dishteapt tuts.

II. ngrpsea li zboarli tsi suntu opozit di aesti zboar:

1. mari ubor 2. largu apartamentu 3. lungu ud 4. lunjinos ud 5. analt cas 1. ___________ ubor 2. ___________ apartamentu 3. ___________ ud 4. ___________ ud 5. ___________ cas

III. Completeadz li frazili cu aesti zboar: amnai, shatea, oara, treispryinghits, njadz-noapti:
1. La _______________ 8.30 nergu la lucru. 2. Ti ashtiptai pn amnat, tu ______________. 3. Ct easti ______________ ? 4. Ljeart ca ______________ niheam. 5. Mini am _____________ di baloni.

IV. Leag li frazili cu sezonili anuali:

1. Az easti multu croari. 2. Tu meslu aprir deadi multu ploai. 3. Ficiorlji s-agioac pi neau. 4. Yimishili suntu coapti. toamna yarna veara primuveara

V. ngrpsea un urari niformal ti Patronat:

___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________.

ngrpsea shi apandsi niformal:

___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________.

50

REVIZII - II
VI. Tu tabela di ma nghios bag litera sum ca numer di frazili cari corespondeadz:
1. Iu suntu matsli a tali? 2. Catsi easti casa a lor? 3. Cndu ts easti numa a ta? 4. Yina la Patronatlu a nostru. 5. Desi avets ubor anvrliga di casa? 1 2 A. Nu easti mari, ma easti multu mushat. B. Ti St Maria. C. Tu grdin. D. Da, avem ubor, ama easti njic. E. Nu pot, atsea dzu nu escu aoa. 3 4 5

VII. Adar descriptsii a apartamentului ic casa a ta:

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

51

52

shcurti pirmifi shi persoani importanti di cultura a armnjlor

54

Cunuscuti pirmifi ti fumelji LIONDARLU SHI VULPEA

Liondarlu aushi shi nu putea cu a lui sil shi agunjii s-acats priciuri shi sh-a mcari. Lungu chiro minduea tsi va s-fac cu el cndu dip va s-ausheasc. Lji vini tu minti ca atsea tsi nu s-poati cu sil, s-poati cu minti. S-adr ca easti lndzid, intr tu a lui pishtireau shi s-bg. Tuts avdzr ca liondarlu di cari tuts s-asprea easti lndzid shi nica niheam va s-moar. Multi di priciurli nu ashtipta, ma din oar s-dutsea la el, taha vor s-lu vead ca easti lndzid. Ma cari cum inea, liondarlu lu arichea shi lu mca. Tu soni vini shun vulpi, cari di la ushea lu antriba: Cum eshts, lale? Nu escu bun, vruta a mea hilje, ina di cama aproapea s-mi vedz! Ljeart lale, nu am chiro, mash tricui pi shcurtu ta s-ti ved! dzsi vulpea. Ma, shi nu voi, caved, mults vinir s-ti vead, ma cana nu s-turn pn tora!

LUPLU SHI CALU

Un lup vidzu multu mushat cal cum pashti. Vrea s-lu mc, ma lji eara fric s-nu lji fug ic s-nu lju poat. Ti atsea s-mindui cu ghini s-lji si aproachi. Prota lu antrib ti sntatea. Calu duchi tsi va luplu di el shi ti atsea vrea s-lji toarn cu nibun. Lji dzsi ca easti ghini cu sntatea, ma pi unlu cicior di napoi ari penur shi multu lu doari. Atsea easti nai ma lishor, ina, penura va tsu scot cu dintslji a meali. Calu dnsi sh-lu mut ciciorlu di napoi. Cndu lji si apruche luplu, cu ciciorlu lu agudi shi lji frmsi tuti dints a luplui. Luplu armasi fr zboar shi sh-minduea: Pn tora ardeai, ama aest arad alutusish.

VULPEA SHI CORBUL

Corbul shidea pi vr lumachi di pom. A vr cumat di carni shi u-tsnea tu dintna. Vulpea u-duchi carnea, vini sum pomlu shi ahurhi s-lu alavd corbul: Dumidzalim, tsi mushat pulji! Tsi mushati peani ari! Nica cara s-aib shi mushat boatsi ti cntari, di el ma bun pulji noari s-aib tu lumea tut! cndu u avdz atsea, corbul u-dishclisi dintna shi ahurhi taha s-cnt. Tu atsel momentu carnea lji cdzu anpadi. Vulpea u-lo carnea, u-mc shi ahurhi s-lji ard a corbului: E, corbe a meu, ai di tuti, ma minti nu ai!
55

Vanghea Mihanj Steryiu s-amint pi 10 di brumar, anlu 1950 tu hoara Dolean, tu Machidunii. Easti scriitoar cu renome, cnuscut poetes Armn, traductoar, picturits, compozitoar. Poezii ahurhi s-angrpseasc nica di la anlu 1963. Easti autor, cu pisti 40 di publicati crts ti mri shi njits dghivsitori, eseiuri, drami, piesi, romani, aforizmi shi multi alti. Easti protlu redactor shi realizator a miridzlor: Armn Machedon, Armnj Machedunits, shi mirida ti ciorits Lnduric. Vanghea Mihanj Steryiu easti fundator shi prota prezident a Sutsatljei a muljerlor Armni dit Machidunii, fundator shi prezident actual a Sutsatljei a scriitorlor shi a artishtslor Armnj dit Machidunii, anlu 2000 u organiz nai ma marea manifestatsii cultural armneasc: Dzlili a culturljei armneasc. Pi cmpul di limba shi literatura armneasc, Vangha Mihanj Steryiu ari loat parti la multi manifestatsii internatsionali: Americhii, Frantsii, Italii, Romnia, Srbia, Vrgria, Albanii, Grtsii, Ungaria, Moldavia, Rusii, shi tu multi alti stati iu s-prezent cu operili a ljei pi limba di dad, limba armneasc. Ti lucurlu pi cmpul a literaturljei, pn la anlu 2008 ari amintat pisti 27 di premii internatsionali anamisea di cari nai ma importanti suntu: premia Mutritlu a poetslor ti nai ma bun esei la simpoziumlu Poetslji, poezia shi chirolu a lor, Galatsii, tu Romnii, Mihail Eminescu, Chishinau-Moldavia, premii ti nai ma bun carti Oclju a suitlui, Trgovishte-Romnii, laureat la Festivalu internatsional di poezii Lucian Blaga, Cluj Napoca-Romnii, shi multi alti premii din lumi shi dit Machiduni. Easti membr tu multi asotsiatsii di cultur pit lumea tut cum shi membr di tinjii tu Marea shi analta asotsiatsii ti cultur Masion Naaman Culture di Liban, iu anlu 2008 u amint analta premii ti Tinjii shi complet operi. Ari durusit pisti 10 000 di crts pi la sculiurli tu Machidunii, grdinitsili, bibliotechili, Academii din lumi, Institutsii ti fumelji, casi di edituri, oaspits Armnj shi tu multi alti locuri. Cu a ljei lucru pi cmpul di limba shi literatura armneasc, scriitoara Vangha Mihanj Steryiu deadi mari contributsii ti armari, promovari, niintari, developari shi tsneari tu ban a limbljei armneasc.

56

AH, ATSEA NEAU

Ah, atsea neau! Ah, atsea neau! Peturi tsi aruc Frin tsi ntsearn Va s-aduc yiarn. ntsearn shi algheashti Cljuri anvleashti Njits dnj verdz Tu albi stranji li alxeashti. Ah, atsea neau! Ah, atsea neau! Alb arucutoas, Mnjli n angleats Peturi n aruc n fats. Ah, atsea neau! Ah, atsea neau!

DZUA DI NTARI
Az nj-dzua di ntari ambreats, ambreats! Aest dzu mushuteats anjlji nji-ansimneadz. Az nj-dzua di ntari, ambreats,ambreats! Ai, ti ban s-cntm tort va s-mcm. Az nj-dzua di ntari ambreats sots shi soats! Dzua di az ca lilici harau-i tsi anghilici. Ambreats! Ambreats! Bana i hari sh-mushuteats.

Dina Cuvata easti parti di naua

gheneratsii di scriitori Armnj. Pi ninga atsea, easti cnuscut shi ca poet, folclorist, lexicograf shi publitsistu, cum shi traducator pi limba armneasc, machiduneasc shi romneasc. Easti faptu anlu 1952, tu hoara Dobroshani. Dipisi Liceulu tu csblu Shtip, a la anlu 1978 dipisi Facultati ti Economii la Univerzitatea di Scopia. Eara studentu shi la Facultatea ti lozoi-Catedra ti studii clasitsi (limba latin), a la Facultatea ti lologhii Blaje Coneschi- Catedra ti romnistic, li dipisi studiili pi limba romneasc. A lui poezii shi prozi suntu publicati tu revistili: Tr Armnami di Parijlji, Zborlu a nostru di Fraiburg-Ghermanii, Fenix di Scopia, Fratsia shi Farsharotlu dit Albanii, Deshteptarea dit Romnii. La anlu 1985, Bucureshti, public adunati poezii di folclorlu armnescu. Idghul an, Editura Cartea Aromn dit Americhii, lji public prota carti sum titlul Zghig di moarti, a dupu atsea, Dina Cuvata edit nica multi alti carts: Srmnits, Abetsedarlu armnescu, Scump-i dada, Voi Armnj Machidunits, Picurarlu di Pindu, Dictsionar armnescu-machidunescu shi Dictsionar machidunescuarmnescu, ari angrpsit Antologhii shi multi alti crts. Poeziili a lui suntu tradusi shi editati pi limba machiduneasca, frantsuzeasca, italicheasca shi romneasca. Temili dominanti tu a lui poezii suntu: adutseari aminti ti bana di ma ninti, dorlu ctr fara armneasc, limba di dad-limba armneasc. Ca traducator, Dina Cuvata ari tradus ma multi crts: Monolog machidunescu, Moscopolea, Hram, eara hram, Armnjlji tu contextul balcanic, Dimndarea printeasc, Mirmints fr crutsi, shi multi alti crts. Ti tradutsirea a cartiljei Harjij Albi di Cocio Ratsin, anlu 1989 u amint premia Peana di malm, dat ti nai ma bun tradutsiri di atsel an. Ti opuslu tut tu sfera di literatura, Dina Cuvata easti prot cari anlu 1997 u amint premia Teohar Mihadash di Fondatsia ti cultura a Armnjlor Andrei Shaguna dit Romnii. Dina Cuvata partitsipa la trei Congresi internatsionali ti Armnjlji, organizati di ULCA di Fraiburg-Ghermanii, shi easti fundator a mamulti sutsts shi revisti armneshts. Lucreadz ca jurnalistu tu Redactsia armneasc di la Radiolu machidunescu, a easti shi redactor la mirida Grailu armnescu.Ca prezidentu a Uniiljei ti cultur a Armnjlor dit Macheidunii, ari organizat patru Simpozioni shtiintsitsi ti istoria shi limba armneasc. Cuvata easti membru la Sutsata a scriitorlor dit Machidunii, membru di tinjii la Asotsiatsia a scriitorlor dit Rumanii, ma anamisea di Armnjlji va s-armn tu minti dupu tradutsirea a Bibliiljei pi limba armneasc.

MUSHATA ARMN

Vruta-a mea, Armn mshat, Nu am vidzut ca tini feat, Suptsrenc, analt ca dan, Ascuturat-a mea dailean! Slab, trapt tu nel s-trets, Hrisuseshts loclu cndu trets, Cu-a ta imnat ca di grgrici, Sh-perlu neali tsi mshatu-nghilici.. Prosuplu largu ca ghilia curat, Cundiljata-ts nari-l fatsi mshat, Stri oclji-ts gitnati sufrntseali, Ca masini doi oclji, ca dau steali Dauli budz, suptsri sh-dultsi, Tsi treambur cndu cnts, Boatsi mshat cntic di birbilj, Cum s-u scriu cu-a meu cundilj?!

BLSTEMLU-A MUNTSLOR
Munts-analts cu iarb veardi Ctse ahtari blstem v deadit: Armnjlji totna s-hib fr oi, Shi s-nu s-toarn putes la voi?! Di primveara-a mea pn tu toamna Fntnjli-a voasti va s zvoam, Apa va s-treac cali lung, Pn la Armnjlji ta s-agiung. Cljurli tuti s-chirur, Amurlji pdinjli umplur Feci n oar s-vin s-v ved Nu-aveam cali pri iu s-trec Atseali locri nu suntu-agrshiti, Armnjlji ma li-aduc aminti Clivili cari shtii c sta: Eara psefti c mljerli li-adra?!

59

KIRA IORGOVEANU-MANTSU easti amintat pi 22 di yizmciunj, anlu 1948, tu hoara Bashcoi, Dobrugia, tu Romnii. Easti cnscut poetes armneasc, di prints Armnj, di partea a fendu-sui dit Vrgrii, di partea a mama-sai dit Grtsii (Cavala). Tu Romnii vinir s-bneadz la anlu 1928. La anlu 1971, dipisi Facultati ti lologhii la Univerzitatea di Bucureshti, limba rumuneasc shi limba frantsuzeasc. Ti shcurtu chiro ahurhi s-lucreadz ca redactoar la Editura Minerva di Bucureshti, tut pn la anlu 1986. Atsel an, la Protlu cursu ti Limba shi literatura armaneasc, tu organizatsii a Univerzitatiljei di Fraiburg, s-cunuscu cu Yiani Mantsu, shi di atumtsea bneadz Ghermanii. Di la anlu 1986 pn la anlu 2007, eara secretar cultural la Uniunea ti limba shi cultura a Armnjlor (ULCA) di Fraiburg, a tu idghu chiro eara shi redactoar la revista Zborlu armnescu. Tu atsel chiro, partitsip shi la multi Congresi a minorittslor dit Europa, deadi mari agiutor ti organizari 5 congresi internatsionali shi trei cursuri ti limba shi cultura armneasc cari s-tsnur Ghermanii. La anlu 1997, d-na Kira Iorgoveanu-Mantsu, cu a ljei angajman deadi mari contributsii ti aprucheari a documentului Recomandari 1333 di parti a Consiliulu ali Europa di Strazburg, documentu cu cari s-garanteadz andrepturli fundamentali a Armnjlor tu tuti stati iu ari ma mari contsentratsii di Armnj. Di la anlu 1994 lucreadz Francfurt, la compania olandez SWETS. Poetesa Kira Iorgoveanu Mantsu, easti cnscut poetes armneasc, nu mash anamisea di Armnjlji, ma shi ma largu. Pn tora ari editat ma multi crts, anamisea di cari suntu: Steaua di dor, Mihai Eminescu-Poezii, Antologhii di poezii populari armneshts, Lumachea di masinu, Pirmiti di sum aumba cupacilui, Ahapsi lingvistic, Noi poetslji a populilor njits-Antologhii bilingval (poezii pi armneashti shi frantsuzeashti), shi multi alti crts. Cu aljei stil ahorghea, cari s-aleadzi di tuti alanti, cu poeziili amplini cu emotsii, angrpsiti cu mirachi shi vreari ctr fara armneasc, Kira Iiorgoveanu Mantsu als ahndos semnu tu poezia armneasc contemporan. Easti cnscut ca poetes, scriitoar, criticiar literar, cari cu inim dishclis, dit suit da urnimii a tutulor poets armneshts cari ahurhescu s-angrpseasc pi a lor limb di dad, limba armneasc. Cu lucurlu a ljei, tu migdani scoasi multi nali numi armneshts, cnscuts poets Armnj di Balcanlu tut shi ma largu. La anlu 1986/1987, la Protlu shi la Doilu Cursu ti limba armneasc, Fraiuburg shi Bon, ninti di vr 30 di students Armnj di Balcanlu tut, dau stmnj tsnu cursu ti limba shi literatura armneasc. La Tsentrul European ti Studii Armneshts, Fraiburg, doi anj tsnu cursuri ti limba, cultura shi literatura armneasc. Tu 20-li anj dit soni angrpseashti articuli ti tuti revisti armneshts. 60

STEAUA CHIRUT
N-asprndimu tu tut lumea Steaua noast, ta s-ti-amu N-amprtsmu di soie shi-locuri Sh-fr' di tini n turnmu! Cara s-armneamu-n hoar Naca njil va-ts ftseai Sh-pisti noi, tselji fr steau, Naca va s-anyiliceai? Di ctu ti cftmu ma multu, Steau, lunjina ts-u cheri, Di-agiumsimu ta s-n hrsimu Cu lunjina di la tseri! Nu va ti-amu vrnoar Pn nu va s-anvitsmu C steaua easti tu noi: Mashi aradzli s-li adnmu!

STEAUA PPNJLORU
Nu potu s-chear ppnjilji Sh-printslji - canoar! Armnu tu bana noast, Tu cntitsi, tu zboar! Di njilji di anji n limb Nu cheari ca n ap, Cnd' adz lumea tut Zrtsina shi-u dizgroap! Di potu aesti zboar Tu carti s-li-nyrpsescu Easti c tuts ppnjilji Ditu groap mi mutrescu! C v-azburscu tora Sh-mi-acchisits putets Easti c hiu ligat Di voi - di multi ets!

61

ELENA GHEORGHE
Cnscuta cnttoar a cnticlui armnescu, Elena Gheorghe dit Bucureshti, Romnii, (di tat Armn), easti fapt pi 30 di alunar, anlu 1985. Pi stsen, ti prota oar inshi cndu umplu trei anj, deadun cu aljei mam. Cndu s-dutsea tu clasa tsintsi, s-angrpsi la Palata Natsional a Ficioritslor, iu loa lectsii di canto, a dupu atsea eara solist la Tsercljul Aromania, cu cari ari loat parti la ma multi concursi, shi s-dutsea pi turnei pit vsiliea tut. Pi 16 di anj, ca nai ma tinir cnttoar partitsip la festivalu Mamaia, cu cnticlu Dau bana a mea. La liceulu di muzic Dini Lipati studieadz ti actris shi canto clasic. Di la anlu 2003 easti solist a grupljei Mandinga. Idghul an lu public protlu album cu grupa Mandinga, cunuscut sum numa De corazon. Ari partitsipat la festivalu internatsional ti muzic lishoar Tserbul di

malm - Brashov, a anlu 2005 lu amint loclu 4 la seminala ti Eurovizii, cu cnticlu Soarli a mel. Meslu ciarshar, anlu 2006 lu scoati protlu album di aljei solo carier sum numa Boatsea a ta. Dupu atsea li public shi albumili: Soarli a mel, Lilicea a vreariljei, Ti voi multu, shi alti. Ti shcurtu chiro dishclidi shi aljei sculii ti dansu, cunuscut sum numa Pasitos. Ari reghistrat video clipuri ti cntitsli: Boatsea a ta, Soarli a mel, Oclji a ti calii, Ti voi Multu, Pn tu steali, shi multi alti. Anlu 2009 eara reprezentantu ali Romnii la Eurovizia di Moscva, cu cnticlu Featili di tu Balcan, cntic cari ti shcurtu chiro s-featsi mari hit nu mash tu Romnii, ma shi ma largu.

62

Ca cnttoar cu aleapt boatsi, Elena Gheorghe, amint multi premii, anamisea di cari: premia Radio romnia Actualitts, ti nai ma bun interpretari ti anlu 2006, premia Romanian Top Hit Music Awards 2007 ti nai ma bun cntic a anlu 2007, prota premii la Eurovizia dit Romnii anlu 2009, premia Ploacea di malm, trofei Ursic di malm, trofei tu sectsiunea di folclor, ti CDlu cu muzic armneasc di la Ovidiu Lipan Tsndric.

Tu meslu martsu, anlu 2009, Costantsa, Romnii, la cnuscuta manifestatsii Gala a premiilor tu organizatsii a fondatsiiljei Bana armneasc lji si duruseshti premia Om a anlui ti contributsia tsi u-da ti promovari shi armari a cntitslor armneshts, ti tsneari tu ban a adetslor, a limbljei shi a cntitslor armneshts. Cariera a tinirljei cnttoar Elena Gheorghe lji easti multu important, ma dupu zboarli a ljei, pi prot loc, totna lji easti familia.

63

64

VOCABULAR

65

1 DI IU YINJ? CARI ESHTS?

bneadz zburashti prezenteadz Arbines Vrgrii yini num paranum anveats desi apandsi limb csb salut stat tora ilichii completeadz frazi sots

2 CORPUL A OMLUI
cap peri frmti sufrntseali oclji nari gura dints grunj gushi pltri mn palm dzeadit ungli bric trup cicior dznuclju ureaclji analtu apus gros suptsri lungu shcurtu mushat urut mari njic lai blond livendu aghalnic tinir aush lemnu corpu uman veardi descriptsii agiun doarmi avdi alag imn spuni ngrpseashti cciup avdel moar grda

66

3 EASTI BUN IC ARU !?

bun aru mintimen glar interesantu monoton hrios jilos comunicativ arshinos tinjisit nitinjisit dishclis shicai nrit nivrusit fronim alutuseashti not vrtoas xeani dztsi caft ohtu pashuni ghel ciumts simits ln papushi stranji coasi ducheashti competitsii

4 CARI TSI EASTI, CARI TSI LUCREADZ

yiatur injinjer dascal economistu yiuristu giudicator dentistu rejiser acter jurnalistu profesor avucat pedagog lolog defectolog lucreadz scoati informeadz alumt obligatsii agiut lipsituri andriptati andreptu tsivil adun cunuscut detsizii sanctsionat sculii di mesi egzact educatsii liter numir tinjii persoan doari adar sntoshi rolji pies diferentu suxes dipend lndzid armtusit parantez

67

5 SCULIA A NOASTR
scamnu (carecl) banc (clup) rid ushi tabl poster map cundilj stilo marcher ciant (trastu) gum liniar tetrad carti di iu iu ninga pi ninga n fats di ninti di nanaparti pisti sum dupu tu pi sculii scular clas etaj bag sculii primar pisin stizm cadur chindisit shteari greats vintu metur ashteardzi nau tsni ari poart a

6 ANVRLIGA DI MINI
cni elefan mats cal vac porcu urs tserbu gljin ccot lup shoaric ornji vulpi ljepur capr munti animali di acas aghrimi lapti . hoar fric aproapea mintimen oasi natur paradiz anjurizm funi her asimi chipur lishor cntic pirmif ngcitori aumbr alatr dishteapt

68

7 CAS IC APARTAMENTU
cas apartamentu salon durnjitor ud ti fumelji ud ti mcari cuzin banji hol/streah biro garaji dvani rid ushi crivati/strozm mas carecl/scamnu comod scri suveniri largu strimtu lunjinoas scutidoas ud ubor oaspits mcari discurmari ascald sheadi vasi yilii taifa doarmi picturi pidipsit cmpu alutusi glorii vatm leas avintor moarti top chetsri ardpseashti surp ,

8 CT EASTI SHATEA
amnat niheam amnash ma aghonjea la chiro oar hrghii tahina dimneats prndzu sear dixear noapti njadz-noapti giumitati ashteapt n tsnu ampart ahurheashti dipiseashti timpu anual stmn buneats lishureats dzu di nashtiri caldu lilici apleac anvitsari cirec

69

9 SRBTOAREA TU FAMILIA A MEA

luni marts njercur gioi vinir smbt dumnic primuvear vear toamn yarn yanar shcurtu martsu aprir mai ciarshar lunar augustu yizmciunj ximedur brumar andreu az sntati harau ban isihii srbtoari urri mesaj ploai vacants balt amari priimnari legumi frndz ponj iarb arcoari gljets neau inim prxits raftu picurar cupii armat prpodz toartsi frimit foc tsasi doar coapti nbupseashti chirniseashti ,

10

HRIOS PATRONAT
avut prividzut cane gustari durnjari yinitor nivel mplin nostim ardeari durutin, hari totna

sirpriz liberi mni titlu ucazi treatsi pitreatsi andreadzi shtints premii dignitati spectacul

70

verbi tu prezent

71

ZBURASHTI PREZENT 1. Mini/io zburscu 2. Tini zburshts 3. El/ea zburashti 1. Noi zburm 2. Voi zburts 3. Elji/eali zburscu SPUNI PREZENT 1. Mini/io spun 2. Tini spunj 3. El/ea spuni 1. Noi spunem 2. Voi spunets 3. Elji/eali spun ALUTUSEASHTI PREZENT 1. Mini/io alutusescu 2. Tini alutuseshts 3. El/ea alutuseashti 1. Noi alutusim 2. Voi alutusits 3. Elji/eali alutusescu LUCREADZ PREZENT 1. Mini/io lucredz 2. Tini lucredz 3. El/ea lucreadz 1. Noi lucrm 2. Voi lucradz 3. Elji/eali lucreadz POART PREZENT 1. Mini/io portu 2. Tini ports 3. El/ea poart 1. Noi purtm 2. Voi purtats 3. Elji/eali poart

PREZENTEADZ PREZENT 1. Mini/io prezentedz 2. Tini prezentedz 3. El/ea prezenteadz 1. Noi prezentm 2. Voi prezentats 3. Elji/eali prezenteadz NGRPSEASHTI PREZENT 1. Mini/io ngrpsescu 2. Tini ngrpseshts 3. El/ea ngrpseashti 1. Noi ngrpsim 2. Voi ngrpsits 3. Elji/eali ngrpsescu DZTSI PREZENT 1. Mini/io dzc 2. Tini dzts 3. El/ea dztsi 1. Noi dztsem 2. Voi dztsets 3. Elji/eali dzc SCOATI PREZENT 1. Mini/io scot 2. Tini scots 3. El/ea scoati 1. Noi scutem 2. Voi scutets 3. Elji/eali scot BAG PREZENT 1. Mini/io bag 2. Tini badz 3. El/ea bag 1. Noi bgm 2. Voi bgats 3. Elji/eali bag

MINTEASHTI PREZENT 1. Mini/io mintescu 2. Tini minteshts 3. El/ea minteashti 1. Noi mintim 2. Voi mintits 3. Elji/eali mintescu ALAG PREZENT 1. Mini/io alag 2. Tini aladz 3. El/ea alag 1. Noi algm 2. Voi algats 3. Elji/eali alag CAFT PREZENT 1. Mini/io caftu 2. Tini cafts 3. El/ea caft 1. Noi cftm 2. Voi cftats 3. Elji/eali caftu INFORMEADZ PREZENT 1. Mini/io informedz 2. Tini informedz 3. El/ea informeadz 1. Noi informm 2. Voi informats 3. Elji/eali informeadz AFL PREZENT 1. Mini/io au 2. Tini ai 3. El/ea a 1. Noi am 2. Voi aats 3. Elji/eali a

72

MUTREASHTI PREZENT 1. Mini/io mutrescu 2. Tini mutreshts 3. El/ea mutreashti 1. Noi mutrim 2. Voi mutrits 3. Elji/eali mutrescu ARNJUDZEASHTI PREZENT 1. Mini/io arnjudzescu 2. Tini arnjudzeshts 3. El/ea arnjudzeashti 1. Noi arnjudzim 2. Voi arnjudzits 3. Elji/eali arnjudzescu ASHTEAPT PREZENT 1. Mini/io ashteptu 2. Tini ashtepts 3. El/ea ashteapt 1. Noi ashtiptm 2. Voi ashtiptats 3. Elji/eali ashteapt DUCHEASHTI PREZENT 1. Mini/io duchescu 2. Tini ducheshts 3. El/ea ducheashti 1. Noi duchim 2. Voi duchits 3. Elji/eali duchescu PITRATSI PREZENT 1. Mini/io pitrec 2. Tini pitrets 3. El/ea pitreatsi 1. Noi pitritsem 2. Voi pitritsets 3. Elji/eali pitrec

SILIGHEASHTI PREZENT 1. Mini/io silighescu 2. Tini siligheshts 3. El/ea siligheashti 1. Noi silighim 2. Voi silighits 3. Elji/eali silighescu S-ASCALD PREZENT 1. Mini/io mi ascaldu 2. Tini ti ascaldz 3. El/ea s-ascald 1. Noi n ascldm 2. Voi v ascldats 3. Elji/eali s-ascald TSNI PREZENT 1. Mini/io tsn 2. Tini tsnj 3. El/ea tsni 1. Noi tsnem 2. Voi tsnets 3. Elji/eali tsn CHIRNISEASHTI PREZENT 1. Mini/io chirnisescu 2. Tini chirniseshts 3. El/ea chirniseashti 1. Noi chirnisim 2. Voi chirnisits 3. Elji/eali chirnisescu TREATSI PREZENT 1. Mini/io trec 2. Tini trets 3. El/ea treatsi 1. Noi tritsem 2. Voi tritsets 3. Elji/eali trec

DIPUNI PREZENT 1. Mini/io dipun 2. Tini dipunj 3. El/ea dipuni 1. Noi dipunem 2. Voi dipunets 3. Elji/eali dipun DOARMI PREZENT 1. Mini/io dormu 2. Tini dornji 3. El/ea doarmi 1. Noi durnjim 2. Voi durnjits 3. Elji/eali dormu DIPISEASHTI PREZENT 1. Mini/io dipisescu 2. Tini dipiseshts 3. El/ea dipiseashti 1. Noi dipisim 2. Voi dipisits 3. Elji/eali dipisescu MPILTEASHTI PREZENT 1. Mini/io mpiltescu 2. Tini mpilteshts 3. El/ea mpilteashti 1. Noi mpiltim 2. Voi mpiltits 3. Elji/eali mpiltescu NDREADZI PREZENT 1. Mini/io ndreg 2. Tini ndredz 3. El/ea ndreadzi 1. Noi ndridzem 2. Voi ndridzets 3. Elji/eali ndreg

73

PARTI DI EXERCITSII
(frndz ti fotocopiari)

1 DI IU YINJ? CARI ESHTS?

I. Completeadz li frazili cu aesti zboar: frantsuzoic, anglicheashti, Scopia, italicheashti, Armn 1. Mini escu Italian. Zburscu _________. 2. Angela bneadz tu Frantsii. Ea easti ___________. 3. Alexandru easti dit Machidunii. El bneadz___________. 4. Mihaela zburashti armneashti. Ea easti ____________. 5. Nicolai easti American. El zburashti _______________.

II. Leag li natsionalittsli cu limbili cari corespondeadz: Srbu Arbineas Machedon Australianj Grec arbinisheashti grtseashti anglicheashti srbeashti machiduneashti

III. Completeadz-u fraza cu zboarli tsi corespondeadz: 1. Alexandru easti dit Romnii. El easti ______________________________. 2. Maria bneadz tu SUA. Ea easti ________________________________. 3. Elena shi Anghela bneadz tu Frantsii. Eali suntu __________________. 4. Panci yini dit Grtsii. El easti _____________________________________. 5. Arben shi Hristo suntu Arbineshi. Elji yin dit _________________________.

IV. ngrpsea textu cu cari va ti prezentedz tini personal: ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________.

V. Leag li zboarli di stat cu zboarli di natsionalitatea: Italii Machidunii Frantsii Ghermanii Romnii Vrgrii Frantsuji Italian Ghermanj Vrgr Machedonj Romn

VI. Prezenteadz-l a tu sots/soats ninti di sotslji a tu: ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________. 76

CORPUL A OMLUI
I. Completeadz-u fraza cu aesti zboar: dzeadit, gur, paputs, oclji, narea 1. Mini mutrescu cu _____________. 2. A ljei _________ easti aroshi. 3. Cu __________arnjudzii mushat mcari. 4. Pi ____________ nji bgai nel. 5. Portu _____________ pi cicior.

II. Leag lu ca un zbor cu functsia a lui: oclji gur ureaclji mn cicior yimn avdi acats zburashti veadi

III. Leag lu ca un zbor, cu zborlu tsi easti a lui opozit: tinir analtu gros mushat lai suptsri urut tricut albu apus

IV. Completeadz li frazili, ta-s aib loghic: 1. Tini eshts mushat, nu eshts___________. 2. Dascalu easti aush, nu easti____________. 3. Tati nu easti aghalnic, easti ___________. 4. Baba easti apus, papu easti____________. 5. Sora a mea easti suptsri, nu easti ___________.

V. F descriptsii a uni soats a ta! ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________.

VI. ngrpsea tsintsi frazi, tsi pots s-adari cu: ciciorlu, caplu, mna, gura, oclju 1. _____________________________________. 2. _____________________________________. 3. _____________________________________. 4. _____________________________________. 5. _____________________________________. 77

3 EASTI BUN IC ARU !?

I. Completeadz li frazili cu aesti zboar: intelighentu, hrioasi, livend, pirifan, talentats 1. Cola shi Steryia suntu _____________ ti cntari. 2. Maria easti multu _____________ feat. 3. Anghela shi Elena suntu _____________. 4. Duchescu ca Alexandru easti ___________. 5. Dascalu easti _____________ cu noi. II. Bag li pi arad frazili, ta s-aib loghic: - Mash nu lipseashti s-mi nivrusescu. - Mi andreg ti competitsii ti limba frantsuzeasc. - Tsi adari? - Da, eshts talentat ti limbi. - Ti atsea lipseashti s-nvets multu! - Mini escu livendu. Va s-nvets tut tsi lipseashti. _______________________________. _______________________________. _______________________________. _______________________________. _______________________________. _______________________________.

III. Leag li ntribrli cu apandserli tsi corespondeadz: 1. Desi directorlu easti livendu? 2. Cari easti aghalnic om? 3. Cari easti responsabil tu lucru? 4. Titsi eshts talentat? A/ Mita easti responsabil tu lucru. B/ Da, directorlu easti livendu. C/ Ti limbi xeani. D/ Nico easti aghalnic om.

IV. ngrpsea tsintsi frazi cu aesti zboar: jiloas, vrtos, comunicativi, hrioshi, nireal 1. ______________________________________________. 2. ______________________________________________. 3. ______________________________________________. 4. ______________________________________________. 5. ______________________________________________.

V. Adar tradutsiri a frazilor: 1. Tinjisescu oaminj mintimenj. 2. A meu frati easti multu serioz. 3. A ta sor nu easti arshinoas. 4. Baba easti multu livend. 5. Aurica easti totna hrioas. _________________________________. _________________________________. _________________________________. _________________________________. _________________________________.

VI. ngrpsea textu ti caracterlu a tu: ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________. 78

CARI TSI EASTI, CARI TSI LUCREADZ

I. Dipisea-u fraza cu zboarli dit paranteza, ta s-aib loghic: bneadz, yitripseashti, anj, sculii, lucru 1. Mama ari 40 di _________. 2. Yiaturlu lji ____________ oaminjlji. 3. Tati easti la ___________. 4. Baba shi papu ____________ cu noi. 5. Fratili a meu s-dutsi la ______________.

II. A sotslor a tlji prezenteadz-u a ta sor: ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________.

III. Leag li zboarli di profesii, cu cadurlu tsi corespondezd: 1. Dascal 2. Injinjer 3. Dentistu 4. Cnttor 5. Pictor 6. Yiatur

IV. Completeadz-u fraza cu zboarli: dascala, dentistu, giudicatorlu, injinjer, acter 1. Cndu mi doari dintili, nergu la _____________. 2. ____________ mi nvits s-angrpsescu. 3. Tu fabrica vini ______________ ti machini. 4. La ca un _____________ s-veadi talentul. 5. _______________ lucreadz tu Giudic.

V. D apandsi pi aesti ntribri: 1. Cari s-alumt ti tinjiseari a Nomurlor? 2. Catsi functsii ari dascalu? 3. Tsi adar yiaturlu? 4. Cndu nirdzem la avucat? 5. Cari n informeadz obiectiv shi la chiro? ____________________________________. ____________________________________. ____________________________________. ____________________________________. ____________________________________.

VI. ngrpsea tsi lucreadz yiaturlu! ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________.

79

SCULIA A NOASTR
I. Completeadz li frazili cu aesti zboar: cianta, cundilj, carti, tetrad, gum 1. Mini ashtergu cu ___________. 2. Ana angrpseashti cu ____________. 3. Yioryi ari nau ____________. 4. Dascala tsni ___________ tu mn. 5. Crtsli li portu tu ___________.

II. Leag li zboarli cu cadurlu tsi corespondzeadz: 1. ciant 2. stilo 3. carecl 4. tetrad 5. rid 6. ushi

III. ngrpsea tsi poart tu ciant sotslu a tl! ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________.

IV. Completeadz li frazili cu zboarli: sum, pi, pi ninga, di ninti, pisti 1. Cartea easti _________ carecl. 2. Guma easti _________ carecla. 3. Tetrada s-a __________ carecla. 4. Cundilu s-a __________ carecla. 5. Marcherlu easti _________carecla.

V. ngrpsea descriptsii a clasljei tu cari nvets! ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________.

VI. Completeadz li frazili cu aesti zboar: sculia, ridz, clas, sculari, banchili 1. Tu __________ a meu ari traidzts dau di clasuri. 2. Tu a meu ____________ ari shaspr di banchi. 3. Tu un clas ari treidzts di __________. 4. Clasa easti lunjinoas, ca ari multi ___________. 5. ____________ tu clasa suntu ardpsiti tu trei coloni. 80

ANVRLIGA DI MINI
I. Completeadz li frazili cu aesti zboar: vulpea, cnli, matsa, capra, luplu 1. Tu ubor nu dipuni______________. 2. ____________alatr tu ubor. 3. ____________ bneadz tu munti. 4. _______________mc peshts. 5. _____________ da lapti.

II. Leag li zboarli di animali cu cadurlu tsi corespondeadz: 1. vac 2. yitsl 3. vulpi 4. ccot 5. urs 6. cni

III. ngrpsea tsi animali vrei s-tsnj acas shi ti tsi? ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________.

IV. ngrpsea li frazili ta-s aib loghic: 1. cu priimnu Mini mi cnli. 2. shi Vaca da capra lapti. 3. mc Vulpea gljinj. 4. aghonjea Ccotlu tahina cnt. 5. fric Di tuts leondarlu au. ________________________________. ________________________________. ________________________________. ________________________________. ________________________________.

V. Tu tabela ngrpsea li animalili tsi corespondeadz: Animali di acas Agrimi

VI. ntribarea leag-u cu apandsea corect: 1. Cari bea lapti? 2. Iu pashti calu? 3. Tsi mc ursa? 4. Cari mc oi? 5. Cari alatr pisti dzean? 1. Cnli alatr pisti dzean. 2. Ursa mc njeari. 3. Luplu mc oi. 4. Matsa bea lapti. 5. Calu pashti tu livadi. 81

7 CAS IC APARTAMENTU
I. D apandsi pi aesti ntribri: 1. Iu easti crivatea ti durnjeari? 2. Iu easti amaxea? 3. Iu s-a dushlu? 4. Iu s-adar mcri? 5. Iu lu bgat televizorlu? Tu ____________________________. Tu ____________________________. Tu ____________________________. Tu ____________________________. Tu ____________________________. II. ngrpsea catsi apartamentu vrei: ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________.

III. Leag-l zborlu cu functsia a lui: cuzin ud ti durnjeari garaji biro streah paputs shi ciant amaxi compiuter adrari mcari crivati

IV. Leag-u ntribarea cu apandsea corect: 1. Iu suntu a meali caduri? 2. Iu suntu crtsli a tali? 3. Tu tsi bnedz tini? 4. Desi apartamentul a vostru easti mari? 5. Desi avets ubor anvrliga di casa? 1. Mini bnedz tu cas. 2. Suntu tu udlu ti durnjeari. 3. Crtsli suntu tu biblioteca. 4. Da, avem ubor, ama easti njic. 5. Nu, apartamentul nu easti mari.

V. Completeadz li frazili cu zboarli: pianolu, cuzin, banj, amaxea, ud ti mcari 1. Prndzm tu ___________________. 2. Tu salonlu s-a _____________. 3. Mama adar mcri tu ______________. 4. ______________ easti tu garaji. 5. Tu __________________ adrai dush.

82

CT EASTI SHATEA
I. ngrpsea li numirli cu tsifri: Unspryinghits ___________ Paturdztstrei ____________ Tsindztstsintsi ___________ Shaidztstsintsi ___________ Shaptidztsun ___________ Obdztsshapti ___________ Naudztsoptu ___________ Un sut sh-un __________ Dau suti treispr __________ Un njilji _____________

II. Completeadz li frazili cu aesti zboar: dupu-prndzu, prndzu, tahinima, noaptea 1. _______________ mi scol la 7 shatea. 2. Cndu mi bag ____________ u bash mama. 3. La 5 s. ________________ in printslji di la lucru. 4. Ti vichend la _____________ s-adun familia tut.

III. ngrpsea : Ct easti shatea? 08.15 _____________________ 03.30 _____________________ 21.50 _____________________ 12.00 ______________________ 18.45 _______________________ 24.00 ________________________

IV. Bag-l pi arad dialoglu: - Tsiva, tini cum eshts? - La 3s. dupu prndzu. - Bun! Az easti dzua di nashtiri al Costa. Vrei s-nirdzem? - S-nirdzem. La ctili shatea ahurheashti? - Salut Mihaela! Tsi adari? ________________________________? ________________________________? ________________________________. ________________________________? ________________________________? ________________________________.

V. Completeadz li frazili cu zboarli tsi corespondeadz: 1. Tu meshlji di ______________ chirolu easti ma caldu, ari soari, multi lilici. 2. Cndu yini _______________ fumeljli s-hrsescu, c ari neau. 3. ________________easti multu cldur shi tuts s-duc la amari. 4. Multu u voi _______________cndu ari multi yimishi.

83

SRBTOAREA TU FAMILIA A MEA

I. Completeadz li frazili cu zboarli: ciarshar, lunea, njercurea, yizmciun, yianar 1. Tu meslu _____________ anchisim la sculii. 2. A treia dzu tu stmn easti ____________. 3. Cu sculii dipisim tu meslu ______________. 4. ______________ easti protlu mes tu anlu. 5. _______________ ahurheashti stmna ti sculii.

II. ngrpsea cari sezon anual u vrei nai ma multi shi ti tsi! Tsi adari tu atsea sezon? ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________.

III. Adar tradutsiri a frazilor: 1. Ti mults anj numa di az! 2. Primuveara easti nai ma mushat sezon anual. 3. Lunea va-s yin la tini. 4. Tu meslu lunar nergu la discurmari. 5. Chirnisescu ti St Maria. _______________________________. _______________________________. _______________________________. _______________________________. _______________________________.

IV. Completeadz li frazili cu zboarli: lung, lunar, dzli, dumnic, arcoari, 1. Yarna easti multu ____________. 2. ______________ easti dzua dit soni tu stmna. 3. Veara, dzua easti nai ma _____________. 4. Stmna ari shapti ___________. 5. Tu meslu ___________ nirdzem la discurmari.

V. Ardpsea li frazili ta s-aib loghic: 1. nbupsim oau. 2. Az easti Pashtili. 3. Tsi adrm ti Pashtili? 4. Oauli suntu aroshi. 5. Tsi srbtoari easti az?. 6. Catsi buiau suntu oauli? _____________________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________

VI. A-l zborlu cari nu corespondeadz: a) lunea, vinirea, njercurea, smbt, shcurtu, dumnic b) brumar, andreu, ciarshar, veara, martsu, yanar _______________ _______________

84

10

HRIOS PATRONAT

I. Completeadz li frazili cu aesti zboar: sculii, liber, avut, Patronatlu, dzua 1. Mni easti __________ di Partonat. 2. Programa ti Patronatlu easti multu ___________. 3. Tu chirolu _____________ mini ascultu muzic. 4. Ti mults anj _____________ a sculiiljei. 5. Ti Patronatlu nu nergu la _____________.

II. ngrpsea un urari formal ti Patronat: ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________.

III. ngrpsea li frazili ta-s aib loghic: 1. escu Cndu liber fudbal gioc mi. 2. program avem Patronat Ti cultural. 3. urri la Directorlu scularlji pitricu pn. 4. scultu muzic Dixeara totna. 5. Patronatlu Mni a sculiiljei easti. _________________________________. _________________________________. _________________________________. _________________________________. _________________________________.

IV. Cari apandsi corespondeadz pi aesti ntribri: 1. Desi mni nerdz la sculii? 2. Tsi adari cndu eshts liber? 3. Catsi easti programa ti Patronat? 4. Cts oaspits ashtiptats? 5. Desi sotslji a ti va s-yin? A/ Easti multu avut. B/ Mults. C/ Nu, mni easti Patronatlu a nostru. D/ Da, sigura va s-yin. E/ Shuiru pi piano.

V. ngrpsea tsi adari dzua cndu eshts liber: ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________.

VI. Adar tradutsiri a frazilor: 1. Ti mults anj Patronatlu! 2. Mni escu liber. 3. Cu harau s-va hib dzua di Patronatlu. 4. Hrios Patronat! 5. Cndu escu liber, multu dghivsescu. 1. __________________________________. 2. __________________________________. 3. __________________________________. 4. __________________________________. 5. __________________________________.

85

1. DI IU YINJ? CARI ESHTS?

I. 1. italicheashti, 2. frantsuzoic, 3. Scopia, 4. Armn, 5. anglicheashti II. 1. Srbu-srbeashti, 2. Arbineasarbinisheashti, 3. Machedonmachiduneashti, 4.Australianj-anglicheashti, 5. Grec-grtseashti III. 1. El easti Romn. 2. Ea easti American. 3. Eali suntu Frantsuzoichi. 4. El easti Grec. 5. Elji in dit Albanii.

V. Italii-Italian, Machidunii-Machedonj, Frantsii-Frantsuji, Ghermanii-Ghermanj, Romnii-Romn, Vrgrii-Vrgr

2. CORPUL A OMLUI
I. 1. oclji, 2. gur, 3. narea, 4. dzeadit, 5. paputs II. oclji-veadi, gur-zburashti, ureaclji-avdi, mn-acats, cicior-yimn III. tinir-tricut, analtu-apus, gros-suptsri, mushat-urut, lai-albu IV. 1. urut, 2. tinir, 3. livendu, 4.analtu, 5. groas V. EX. 1. Agudesu top cu ciciorlu. 2. Nji bgai cciul pi caplu. 3. Mi agudii pi mna. 4. Cu gura mcm. 5. Tini ai mushat oclju.

3. EASTI BUN IC ARU!?

I. 1. talentats, 2. livend, 3. hrioasi, 4. intelighentu, 5. pirifan II. - Tsi adari? - Mi andreg ti competitsii, ti limba frantsuzeasc. - Ti atsea lipseashti s-nvets intenziv! - Mini escu livendu. Va s-anvets tut tsi lipseashti. - Da, eshts talentat ti limbi. - Mash nu lipseashti s-mi nivrusescu.

III.

1. Desi directorlu easti livendu? 2. Cari easti aghalnic om? 3. Cari easti responsabil tu lucru? 4. Titsi eshts talentat?

B/ Da, directorlu easti livendu. D/ Nico easti aghalnic om. A/ Mita easti responsabil tu lucru. C/ Ti limbi xeani.

IV. EX. 1. Muljearea easti jiloas. 2. Coli easti vrtos om. 3. Dascala va feati comunicativi. 4. Ficiorlji fudzir hrioshi. 5. Cftarea aest easti nireal.

V.

1. . 2. . 3. . 4. . 5. .

86

4. CARI TSI EASTI, CARI TSI LUCREADZ I.

IV. V. 1. anj, 2. yitripseashti, 3. lucru, 4. bneadz, 5. sculii 1.dentistu, 2. dascala, 3. injinjer, 4. acter, 5. gidicatorlu 1. Yiuristul s-alumt ti tinjiseari a Nomurlor. 2. Dascalu ari functsii educativ. 3. Yiaturlu n yitripseashti. 4. La avucat nirdzem cndu u-cftm ndriptatea. 5. Jurnalistul n informeadz obiectiv shi la chiro.

5. SCULIA A NOASTR
I. IV. 1. gum, 2. cundilj, 3. tetrad, 4. carti, 5. cianta 1. Cartea easti pi carecl. 2. Guma easti sum carecla. 3. Tetrada s-a pisti carecla. 4. Cundilu s-a di ninti carecla. 5. Marcherlu easti pi ninga carecla. 1. sculia, 2. clas, 3. sculari, 4. ridz, 5. banchili

V.

6. ANVRLIGA DI MINI
I. IV. 1. vulpea, 2. cnli, 3. luplu, 4. matsa, 5. capra 1. Mini mi priimnu cu cnli. 2. Vaca shi capra da lapti. 3. Vulpea mc gljinj. 4. Ccotlu cnt aghonjea tahina. 5. Di liondarlu tuts au fric. 1. Cari bea lapti? 2. Iu pashti calu? 3. Tsi mc ursa? 4. Cari mc oi? 5. Cari alatr pisti dzean? 4.Matsa bea lapti. 5. Calu pashti tu livadi. 2. Ursa mc njeari. 3. Luplu mc oi. 1.Cnli alatr pisti dzean.

VI.

87

7. CAS IC APARTAMENTU
I. III. 1. tu durnjitor, 2. tu garaji, 3. tu banja, 4. tu cuzin, 5. tu salon cuzin-adar mcari, ud ti durnjeari-crivati, garaji-amaxi, biro-compiuter, streah-paputs shi ciant 1. Iu suntu a meali caduri? 2. Iu suntu crtsli a tali? 3. Tu tsi bnedz tini? 4. Desi apartamentul avostru easti mari? 5. Desi avets ubor anvrliga di casa? 2. Suntu tu udlu ti durnjeari. 3. Crtsli suntu tu biblioteca. 1. Mini bnedz tu cas. 5. Nu, apartamentul nu easti mari. 4. Da, avem ubor anvrliga di casa.

IV.

V.

1. ud ti mcari, 2. pianolu, 3. cuzin, 4. amaxea, 5. tu banj

8. CT EASTI SHATEA
I. II. III. 21, 43, 55, 65, 71, 87, 98, 101, 213, 1000 1. tahinima, 2. noaptea, 3. dupu-prndzu, 4. prndzu optu shi tsispr di minuti trei shi-giumitati unspryinghits shi tsindzts dauspr (prndzu) optuspr shi patrudztstsintsi di minuti paspryinghits (njeadz noapti)

IV.

- Salut, Mihaela! Tsi adari? - Tsiva, tini cum eshts? - Bun! Az easti dzua di nashtiri al Costa. Vrei s-nirdzem? - S-nirdzem. La ctili shatea ahurheashti? - La 3s. dupu prndzu. 1. primuveara, 2. yarna, 3. veara, 4.toamna

V.

88

9. SRBTOAREA TU FAMILIA A MEA

I. III. 1. yizmciun, 2. njercurea, 3. ciarshar, 4. yanar, 5. lunea 1. . 2. . 3. . 4. . 5. . 1. arcoari, 2. dumnic, 3. lung, 4. dzli, 5. lunar 5. Tsi srbtoari easti az? 2. Az easti Pashtili. 3. Tsi adrm ti Pashtili? 1. nbupsim oau. 6. Catsi buiau suntu oauli? 4. Oauli suntu aroshi. a) shcurtu b) veara

IV. V.

VI.

10. HRIOS PATRONAT

I. III. 1. dzua, 2. avut, 3. liber, 4. Patronatlu, 5. sculii 1. Cndu escu liber, mi agioc fudbal. 2. Ti Patronat avem program cultural. 3. Directorlu pitricu urri pn la scularlji. 4. Dixeara, totna ascultu muzic. 5. Mni easti Patronatlu a sculiiljei. 1. Desi mni nerdz la sculii? 2. Tsi adari cndu eshts liber? 3. Catsi easti programa ti Patronat? 4. Cts oaspits ashtiptats? 5. Desi sotslji a ti va s-yin? 1. ! 2. . 3. . 4. ! 5. , . C/ Nu, mni easti patronatlu a sculiiljei. E/ Shuiru pi piano. A/ Easti multu avut. B/ Mults. D/ Da, sigura va s-yin.

IV.

VI.

89

Redactor: Iana Mihailova Dizain grac: Daniel Nicolovschi Editor: Ministeriat ti educatsii shi shtints

: : :

90