Seria de literaturé universal a BIBLIOTECI POLIROM este coordonati de Denisa Cominescu. George Orwell: Nineteen Highty-Four © The Estate of the late Sonia Brownell Orwell © 2002 by Editura POLIROM, pentru prezenta tradueere www politomso Editura POLIROM lagi, B-dul Copount. 4, et. 4, P.0. BOX 266, 6600 Buewesti, B-dul LC P.O. BOX 1-728, 70700 Deserieren CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniei: ORWELL, GEORGE O mie non aude optzeci si patra George Orwell; rad. de Miknea Gafifa, pref de Vladimir Tisminean -Iagi: Poirom, 2002 384 p,, 18m (Biblioteca Politom, Clasiit modennitai) ISBN | 973-681-075-5 I. Gafij, Mibnea (tad. I. Tsmaneany, Vladimiz (pref) 821,111-31135.1 Printed in ROMANIA, George Orwell O mie noua sute optzeci si patru Traducere de Mihnea Ga x POLIRO 2002 George Orwell (pseudoninmul literar gi jumalistic al lui Brie Arthur Blair) s-a ndscut in 1903 tn India sia murit de tuberculozi la Londra, in 1950. ‘Tatl su era functionar public in administratia englez’ din India. Orwell a studiat la Eton intre 1917 si 1921, publicind in diferitele reviste ale colegiului, iar fntre 1922 si 1927 s-a angajat in cadrul Politici Imperiale Indiene din Birmania, experienta pe care a reconstituit-o mai tirziu in romanul Zile birmaneze (1934), Prima sa carte, Mluierind a paguba prin Paris si Londra (1933), este o relatare emotionanté si mai ales comicd a celor citiva ani de sérdcie autoimpusé pe care i-a trdit dupa ce s-a intors in Europa, Printre romanele sale din anti '30 se num: Fiica unui cleric (1935) si O gurd de aer (1939), dar adevirata recunoastere i-au adus-o alte doud proze, tip reporta): Drumul cdtre Wigan Pier (1937), despre viata la limita sérSciei a minerilor dintr-un origel din Lancashire, si Omagiu Cataloniei (1938), despre propria sa experient& din timpul Razboiului Civil din Spania, ,Asemeni Hannei Arendt, Orwell a fost un om de stinga, BI nu a fost ins niciodata comunist, iar Omagiu Cataloniet este expresia cea mai directa a dezgustului resimtit de acest scriitor britanic, profund ostil ipocriziei imperiale din propria sa tara, in fafa infamici politrucilor stalinisti" (Vladimir Tismaneanu), intre 1943 si 1945, ca director literar la Tribune, a publicat, numeroase articole literare si politice, colaborind in acclasi timp la Observer si la Manchester Evening News. Fabula politic Ferma Animalelor (1945) i distopia O mie noud sute optzeci si patru (1949) sint cele mai populare romane ale Iui Orwell, traduse in intreaga lume. in 1968, Sonia Orwell si Tan Angus i-au editat, in patru volume, eseurile, publicistica si corespondenta tian nr. 6, et. 7, ap. 33, OP. 37; Prefati de Vladimir Tismaneanu George Orwell si noaptea totalitara impreuna cu Arthur Koestler, George Orwell a fost unul dintre acei intelectusli care au personificat exemplar eroismul clarviziunii, curajul de a refuza si repudia credinfele mitologice, narcoza ideologic. intr-o epoca in care identificdrile fanatice cu dogmele totalitare au reprezentat o maladivaispita pentru atitia presupusi slujitori ai spiritului, cind idea de clas sau de ras ameninta si se substituie oriciror abordéri rationale ale realitatii, oameni ca Orwell, Koestler, Albert Camus, Panait Istrati, Andre Gide, Stephen Spender, Ignazio Silone, Hannah Arendt, sau Manes Sperber au indriznit s8 spuni cu voce tare adevarul despre terifianta goliciune a impératului, au numit oroarea si au denuntat-o fari echivocuri diplomatice, Ferma Animalelor si O mie noud sute optzeci $i patru, principalele contributii ale lui George Orwell la literatura trezirii si a apostaziei, fac parte din acel, univers intelectual inaugurat de Spinoza si de Hobbes, sustin si fortified un demers peren al intelectului care refuza si ingenuncheze in fafa tiraniilor de orice fel. Una dintre cele mai elocvente formulari ale acestei etici a revoltei o gisim in cuvintele lui Orwell .Jtisa most encouraging thing to hear a human voice when fifty thousand gramophones are playing the same tune" (,Fste un lucru extrem de incurajator s auzi o voce umani atunci cind cincizeci de mii de gramofoane transmit aceeasi melodie") 5 Student al Facultatii de Filosofie din Bucuresti, in anii'70, lector avid de literatura disident& si contes- tatard, am fost lesne fascinat si subjugat de geomettia ideilor orwelliene. Nu puteam sa nu fiu frapat de formidabila capacitate de anticipatie, de extraordinara forfa premonitorie a scriitorului britanic. imi venea astfel greu, imi era in fond imposibil, si operez.o brutalé segregare intre viziunea politic’ si constructia esteticd a romanelor Iui Orwell. Alituri de Zero si infinitul (Darkness at Noon) de Koestler, alaturi de scrierile unor Victor Serge, Boris Souvarine, Aldous Huxley, si lista poate continua fireste, alaturi de escurile intelectualilo grupati in jurul legendarei Partisan Review (Philip Rahv, William Philips, Dwight Macdonald, Nicola Chiaromonte), cArjile lui Orwell sint de natura si lumineze si si explice esenta lumii totalitare, logica i secret, fenomenele de strangulare a libertiti gi, mai ales, geneza alarmantului proces al inrobinii voluntare, Nu are sens s& intru aici in detalii referitoare la drama epic a romanului O mie nowd sute optzeci $1 patru: am inc in memorie excelentele prezentari ale literaturii orwelliene, datorate Monicdi Lovinescu, si sint convins c@, asemeni mie, si alfi ascultatori ai Europei Libere au devenit familiati, de-a lungul anilor, cu temele majore ale literaturit antitotalitare (intre timp, gratie Editurii Humanitas, aceste rascolitoare contributii au fost publicate in Jari). Ceea ce vreau si realizez in aceste rinduri este 6 investigatie a semnificatiei contemporane a romanului O mie noud sute optzect si patru, o examinare a implicatiilor axiologice gietice ale tezelor atit de controversate propuse de scriitorul britanic, Pentru ca, si mu uitim, O mie noud sute optzeci si patra este un toman-eseu, 0 variant moderna a utopici, ‘mai exact spus, este o anti-utopie, sau 0 wlopie negativa, Despre problematica filosoficd si moral a utopiei a seris rinduri exceptionale Sorin Antohi. As mentiona aici si o recent lucrare a sociologului Krishan Kumar, profesor la University of Virginia, 1989: Revolutionary Ideas and Ideals (University of Minnesota Press, 2001), in care critica orwelliana a totalitarismului, in oricare din variantele sale, este asociat cu opozitia lui Karl R. Popper fat de utopiile colectiviste (The Open Society and Its Enemies has remained the most thoroughgoing and influential critique of utopianism from the pen of a modern social theorist; itis, we might say, the non-fictional equivalent o/Nineteen, Eighty-Four’, op. cit, p. 175). Romanul lui Orwell vorbeste despre cosmarul utopiei realizate, despre moartea iluziilor si despre triumiful logteit birocratice. in lumea descrisi de Orwell, in universul blocat al societafit inchise, toate speranfele au fost anulate, individul este condamnat la o lent moarte spirituala, Negativitatea a disparut, tehnologia puterii a ajuns la forme de o macabra perfectiune Despotul absolut, anonim si periculos, o divinitate tribala insetata de glorie, este simbolul inspaimin- tator al uniformizarii totalitare. Hl este fratele cel mare, ,salvatorul magic" despre care vorbea cindva Erich Fromm. £7 detine controlul absolut asupra faptelor si mintilor oamenilor. Dictatorul totalitar stie ‘mai bine decit oricine cind i cum trebuie s& fim fericii, el se consider in misurd si formuleze criteriile fericirii, DatoritS lui stim cind este noapte gi cind este zi, ce este alb gi ce este negru, cine este erou $i cine este triditor, Hitler decidea cd un intreg popor nu este altceva decit o mizerabilé vermin’, iar decizia lui, celebrata de scribi frenetici, era rapid tradus4 in actiuni criminale nemijlocite Totalitarisrmul adora eficienta: imediatitatea respinge speculatia, nu las’ loc pentru amindri gi asteptai presupus sterile. Concretul este argumentul magic de care se serveau tortionarit de la Auschwitz 51 fratit lor gemeni de la Vorkuta, Pentru Stalin lucrurile erau putin mai complicate: el a fost fratele cel ‘mare care a invins, concretul lui se dovedise superior concretului nazist. in spatiul irespirabil al stalinismului si-a regasit George Orwell sursa capital de inspiratie, Trebuieaccentuat acest lucru indeosebi acum, cind 0 anumita directie spirituala ,anti-anti-comunista" din Apus incearca si ,dezamorseze" mesajul orwellian, sé-l frustreze de semnificatile sale genuine, 8-1 descrie in termenii neutri ai ,refuuzului represiunii tehnologice". La vremea sa, fn anii'50, ginditorul trofkist britanic de origine polone7A Isaac Deutscher incerca si sterilizeze mesajul dinamitard al romanului lui Orwell, ironizind efortul anti-comunistilor de a promova o ,mistici a cruzimii", Este perfect adevarat ci Orwell, asemeni atitor altor ginditori din acest veac, a privit cu indreptatit® neincredere tendintele de necontrolaté si nesdbuit’ expansiune a tehnicii, s-a temut de autonomizarea acesteia, de riscurile sugerate de mitul ucenicului vrijitor. Cea ce nu inseamna c& O mie noud sute optzeci si patru at fi doar o utopic-ayertisment, motivati de pericolele dominatiet tehnologice. Putem oare si-1 binuim micar o clipa pe George Orwell ci nu a sesizat diferenta dintre utilizarea tehnicii in sistemele democratice gi itistrumentalizarea ei in dictaturile totalitare ? Poate crede cineva cu sinceritate ci ‘eoria 5i practica colectivismului oligarhic’, coplesitor rezamata in romanul lui Orwell, trimite spre cine stie ce nebuloasa orin-duire ,globala, iar nu spre organismul social fundat pe dominatia Ppartidului unte gi a ideologiei monolitice, agadar spre acel fotalitarism ? Mai mult, Orwell a izbutit si ofere ceea ce sociologii numesc tipul ideal al societ&jiitotalitare, si numai ignoranta ori reaua-credin}& pot explica tentativele unora de a determina carenjele descrierii imediate si exacte a unor socictiti fntotdeauna polimorfe ‘ntr-unui din ultimele sale eseuri, Orwell isi marturisea visul estetic: a face din literatura politic o arta Tocmai din acest motiv, cartea sa nu s-a structurat ca o cemusie relatare politologic’, este departe de a se reduce la o simpl8 autopsie sociologicé a universului stalino-nazist. Orwell a perceput teroarea ca substrat al existentei totalitare, insi mu a ignorat angoasa si anxielatea ca fenomene ce acompaniazi dezvoltarea subiectivititii in acest veac. El a stiut si indice zonele precare si punctele nevralgice ale constiintei, acele teritorii subconstiente si anevoie controlabile, asupra carora totalitarismul a stiut si-si puna apisatoarea amprenté, fara insA a izbuti s le constringa definitiv la tacere fntr-un eseu publicat cu ani in urml in Le Nouvel Observateur, Jean Lacouture atrigea atentia asupra anumitor puncte comune intre biografia lui George Orwell gi cea a lui Andra Malraux Este vorba, fnainte de toate, de experienta traumaticd 2 rizboiului din Spania, de intelegerea jocurilor politice ‘operate de stalinisti diverselor Fronturi Populare. Mai departe, si acest lucru este fundamental pentru interpretarea adecvati a evolutici cclor doi scriitori dup cel de-al doilea rzboi mondial, finalul wiluziei lirice”, despartirea de utopiile de sorginte marxista, a dus la redescoperirea unor valor stabile sidurabile, maculate de demagogia iresponsabila a feluritelor profetisme, Orwell a detestat organic totalitarismmul in oricare dintre ipostazele sale. Ca nimeni altul, ela stiut si suaprind’ ipocrizia nesfirsité a discursului totalitar, cinismul ca resursa esentiala a acelor comportamente care sustin perpetuarea regimului despotic. Mai mult, ela fost printre primii ginditori ai secolului doudzeci care a analizat stupelianta originalitate a sistemului totalitar. inainte ca Hannah Arendt si-3i publice monumentala cercetare asupra originilor totalitarismului, inainte cu atitia ani ca revelatiile lui Sol devina un punct cardinal de referint al culturii occidentale, avind in minte doar experimentul nazist si putinele date detinute despre cel stalinist, George Orwell a detectat principalele legitati de fanctionare i supravietuire ale formatiunii totalitare Universul compact al anulut 1984, acel punct mort al istoriei in care insigi idea de opozitie a fost anihilat, iar libertatea ca practica gi concept a fost definitiv suprimatd, nu este altceva decit consecinta final a logicii totalitare, aga cum a fost pregatit® de sistemele staliniste din Uniunea Sovietica, Germania nazista si din statele din orbita de dominatic a acestor puteri. O spune de altfel in romanul ui Onwell insusi O’Brien, ideologul-calau: ,.Nazistii germani si comunistii rusi s-au apropiat foarte ‘mult de noi prin metodele pe care le-au folosit, dar n-au avut niciodata curaj s8-i recunoascd propria motivatie. $1 unii si ceilalti au pretins, si poate chiar au crezut, cd ajunseseri la putere siliti de imprejurari si numai pentru o vreme si cd undeva, dupa col, i astepta raiul pe pamint, in care oamenii trdiau liberi $1 egali. Noi nu sintem atit de naivi. Noi stim c& nimeni nu pune mina pe putere cu intenfia de-a 0 mai preda vreodaté altcuiva. Puterea nu este un mijloe, puterea este un scop in sine, Nu instaurezi o dictaturi ca si aperi o revolutie, ci revolufia o faci ca si instauren dictatura, Scopul persecutiei este persecutia insisi, Scopul torturii este chiar tortura, Scopul puterii este puterea”, © succesiune de axiome la care pot adera atitia dintre tiranii totalitari ai acestui secol, diversi .pSrinti ai natiuni gi lideri supremi, fii ,venerafi" ai unor popoare reduse la ticere si condamnate la amnezie.Experimental grapului Pol Pot in Cambodgia, cele mai mult de patru decenii de terorism nestavilit din Albania lui Enver Hodja, mascarada cultului personalitajii la Phenian sau la Bucuresti, prigoana disidentilor in toate statele comuniste fir exceptie, toate acestea vorbesc despre permanenta $1 perseverenfa totalitarismului, despre capacitatea sa de adaptare, despre forte sa de expansiune si contagiune Sistemul totalitar urdste memoria, se fereste de martori si mérturi, face tot posibilul pentru stergerea frontierelor intre adevar si minciund, intre obiectiv si subiectiv, intre realitate si iluzie, Personalitatea trebuie depradata la statutul de mas4, poporal devine populatie, iar populatiel i se pot servi orice inepti, fird teama c& cineva va fi ficut vreodat§ raspunzitor pentru continuul viol simbolic practicat de sistem. ,Mimisterul Adevirului, sediul propagandei de partid, centrul nervos al complotulut minciunii, este un element indispensabil al ordinii totalitare, Partidul unic nu poate accepta adevarul, {gi refuza propria istorie, subventionea7i o armati de functionari supusi, pentru a rescrie mereu un trecut neasumabil Partidul este infailibl, aceasta este logica funestd a stalinismului de ieri gi de astizi (la vremea sa, fnaintea rupturii definitive cu Stalin, chiar Trotki a subscris la postulatul partidului ca incamare a Rafiunii in Istorie). Partidul este posesorul adevarului si, intrucit se intimplé ca partidul si gregeasca, nu rimine alti solutie decit s modificdm adevarul. Despre experienta deprimanti a topirii $i retopirii adevarului vorbeste filosoful 10 polonez Leszek Kolakowski intr-un impresionant eset publicat in cadral volumului 1984 revizitat. Totalitarismul in secolul nostru, editat la mijlocul anilor '80 de cunoscutul critic literar i filosof social american Irving Howe. Kolakowski este constient de atacurile la care este supus in ultima vreme conceptul de totalitarism si tocmai din acest motiv el intelege s8 sustina valentele cognitive gi relevanta politic-inte-lectuala a acestei notiuni, in absenta unui cadru explicativ intemeiat pe conceptul de totalitarism, in absenta constiinfei noutdtii fundamentale a sistemului totalitar in raport cu tot ceea ce a cunoscut umanitatea in materie de teroare si represiune, este imposibilé abordarea lucida a problemelor societitilor de tip sovietic. Trebuie si fii cu deosebire refractar evidenfelor pentru a nu vedea relatia de profunda afinitate dintre sistemul ideologic marxist si structura despotic-teroristd a regimurilor staliniste si neo-staliniste. Kolakowski a experimentat personal intoleranta si obtuzitatea birocratiilor dominante, s-a izbit de zidul de orgoliu insolent ridicat de potentatii totalitari. Cartile filosofului polone7, si in primul rind epocala sa trilogie Main Currents af Marxism, au reusit si clarifice relatiile de profunda solidaritate intre visul social-marxist gi utopiile politienesti ale acestui in celebrul ei studiu asupra fenomenului totalitar, Hannah Arendt accentua faptul c& regimurile des potic-totalitare igi afl& forma perfect nu in imparatia mesianic’, ci fn lagirul de concentrare. Lagarul de concentrare este simbolul tragic al conditiei de prizonierat la care este condamnat individul in cadrul sistemului totalitar, sau cu cuvintele Iai Adam Michnik, «lagérul de concentrare este totalitarismul pe deplin realizat’. La Buchenwald si la Magadan s-au seris paginile esentiale ale istoriei totalitare: sirma ghimpatd a devenit veritabilul fir rosu al unui intunecat si infinit supliciu. Sistemului ii repugni indoiala, el se teme de eretici, mu are nici o mild pentru cei slabi si Sovdielnict. ,Aici nu exist’ warum (de ce)", avea si afle Primo Levi in prima zi tri la Auschwitz Dictatura trdieste sub semnul mobilizanii permanente, igi 1 denunta adversarii, automat identificati cu interesele cine stie c&ror puteri strdine. Totalitarismul trateaza cu ostilitate orice inovatie, se fereste de alteritate, persecuta metodic imaginatia gi creativitatea, Pentru Hitler, fizica trebuia s8 fie ,ariana”, pentru Stalin cibemetica si genetica erau stiinfe ,burgheze", deci .pseudo-stiinfe": cele dous totalitarisme perfecte ale secolului douazeci mirturiseau cel mult diferente de jargon, nu ins& si de impuls ori finalitate. Scopul ambelor era acelagi: »purificarea” permanenté, inléturarea tentatiilor eretice sau libertare, masacrarea adversarilor, obsesia ugubra a naruirii unui inamic de cele mai multe ori fantasmat. Lupta de clas4 gi lupta de ras devin fixatii patologice ale discursului terorist. Dictatorti vorbesc cu spume la gurd, anun noaptea totalitar’ si mu ezité si lupte pentru etemizarea ei, Aici este miezul intregii chestiuni a totalitarismului: o daté cu aceastl orinduire a rasérit in istorie un sistem care aspira la vegnicie i care urmireste si distruga tot ceea ce este liber si spontan, Victimele totalitarismului, spune Orwell, ,trebuie s4 traiasca intr-o con- timud exacerbare a urii fata de dusmanii din afard si de trédatorii dinduntru, de jubilare in fatavvietoriilor si de auto-umilire in fata puterii si infelepciunii Partidului" Glorificarea fiintei colective a partidului, pasiunea de a smulge din ridicini orice pomire de emancipare, plismuirea unei noi structuri lingvistice adecvate scopurilor propagandei totalitare, iat numai unele dintre caracteristicile colectivismului birocratic pe care Orwell a stiut si le distings cu admirabil& acuratete. Confiscarea ‘memori, tratarca cinica a trecutulu, cauteri-zarea oric&ror relafit de atagament sentimental si incu- rajarea celui mai abject oportunism au dus la geneza unui tip uman incapabil s4 mai opereze distinctia dintre adevar si fals. Spre a-l cita pe Kolakowski, in societatile de tip sovietic, ,minciuna devine adevar -sau cel putin distinctia dintre adevar gi fals in sensal lor obismuit a disparut, Avesta este marele triumf cognitiv al totalitarismului, intrucit el reuseste si abroge insist ideea de adevar, nui mai poate fi acuzat de minciun’" 2 ‘Tacerea si consimtSmintul, conformismul cel mai obedient gi rabdator sint insemnele inconfundabile ale zodiei totalitare, Timp in care diversi inspectori ai sufletelor, servitorii dictaturilor concentrationare, se progitesc si mai adauge vreun cadavru etic pe lunga lista a oribilelor lor cuceriri. Reluind cuvintele lui Albert Camus, putem spune c& nici un réu pe care totalitarismul pretinde a-1 vindeca nu este atit de ru precum totalitarismul insusi”, Dincolo de atitea triste abdicdri, ramine ins certitudinea ratiunii ca substrat al sperantei, convingerca c& solidaritatea, individual’ si sociald, poate finvinge noaptea totalitaré. Poate c¥ nimeni nu a afirmat mai limpede acest lucru decit Hannah Arendt in fimalul Originilor totalitarismului: fiut there remains also the truth that every end in history necessarily contains a new beginning; this beginning is the promise, the only ‘message’ which the end can ever produce. Beginning because it becomes a historical event, is the supreme capacity ofman :politi-ally, itis identical with man's freedom. Initium ut esset homo creatus est - ‘that a beginning be made man was created’ said Augustine. This beginning is guaranteed by each new birth; itis indeed every man’ (,Ramine totusi adevarul cd ficcare sfirsit in istorie confine in chip necesar un nou inceput, acest inceput este promisiunea, unicul «mesaj» pe care il poate vreodata genera sfirgitul, inceputul, intrucit devine un eveniment istoric, este suprema capacitate a omului; se identific’ cu libertatea ‘umand, Initium ut esset homo creatus est — «pentru ca inceputul s& se producd a fost creat omubs, a spus Augustin Acest inceput este garantat de fiecare nou nastere; el este de fapt fiecare om"), Toate aceste lucruri trebuie necontenit subliniate, indeosebi atunci cind din diverse motive se incearca -respectabilizarea" experientelor totalitare, escamotarca frontierelor fiundamentale dintre acest tip de Tegimuri despotice si oricare dintre celelalte modele de organizare politico-socialf, fie ele democratice ori autoritare in versiumile sale seculare, totalitarismul igi caut4 refugiul in zonele fanatismului teocratic, Noile sau vechile fundamentalisme continu 13 8 viseze la instituirea unui ,regat al virtutii” si fgiafl3 suporteri fn acele grupuri ostile proiectului modernitajii pluraliste. Devizele imperiului imaginat de Orwell in O mie noud sute optzeci si patra prezideaza asupra intregii ofensive anti-occidentale a diversclor secte radicale pscudo-iluminate: Razboiul inseamnd pace; libertatea inseamnd sclavie; ignoranja inseamné forta. Falsitatea si ipocrizia sint pilonii de rezistenta ai propagendei totalitare, acea institutie omniprezenta pentru care scopul a fost si imine acelasi:lichidarea libertati, distrugerea democratiei, zdrobirea demnitatii individulul Tulie 2002 Viadimir Tismineanu Acest text reprezinté o varianti revizuta si adugita a unui eset inifial transmis la Radio Europa Libera in 1984 si publicat in volumul Noaptea totalitard (Bucuresti, Editura Athena, 1995).“4 Partea intii intr-o zi senina gi friguroasa de aprilie, exact cind ceasurile bat ora treisprezece, Winston Smith, cu barbia infundata in piept ca si scape de vintul care-l ia pe sus, se strecoar’ iute printre usile de sticla ale Blocului Vitoria, desi nu destul de repede cit s& impiedice un virtej de praf si nisip s& pitrunds o dati cu el. Holul blocului miroase a varza calita si a presuri vechi. La unul dintre capete se afl un afig mult prea mare pentru interior, care infitiseaza figura enormé, lati de peste un metru, a unui birbat in virsti de vreo patruzeci gi cinci de ani, cu o mustati neagr’ si stufoasd, si cu trasituri fumoase, dar dure. Winston se indreapta spre seri, Nu are nici un rost s& inceree la lift. Chiar gi in vremurile cele mai bune functioneaza numai din cind in cind, iar in prezent curentul electric este taiat in timpul zilei, ca parte integranti a campaniei de economisire organizate in pregitirea Saptiminii de Ura. Apartamentul lui se gaseste la etajul gapte, aga incit Winston, care are treizeci yi noua de ani gi o ulceratie varicoasi deasupra gleznei drepte, o ia incet pe jos, oprindu-se de mai multe ori si se odihneasc’. Pe fiecare palier, figura cea enormé, asezatd fafa in fa, cu usa liftului, il priveste insistent de pe perete. Este una dintre pozele acelea in asa fel "7 realizate, incit ochii te urmirese din orice unghi. Sub ea scrie: FRATELE CEL MARE STA CU OCHII PE TINE induntru, in apartament, 0 voce melodioasa citeste o lista de cifre legate de productia de fonta. Vocea vine dintr-o placa de metal dreptunghiulara, ca o oglinda estompati, care face corp comun cu suprafata peretelui din dreapta, Winston risuceste un buton si vocea slabeste intrucitva, desi cuvintele ined se mai disting. Aparatul - numit tele-ecran -poate fi dat mai incet, dar nu ai cum si-I inchizi de tot. Winston se duce la fereastra: are o constitutie fragila, mai degraba mie de statura, iar salopeta albastra, care este uniforma Partidului, nu face decit sf scoati in evident’ cit e de slab. Are un par foarte blond gi o fata sangvind de felul ei, cu piclea indspriti de spunul prost, de lamele de ras tocite gi de frigul iernii care tocmai a trecut. Afar, chiar si prin obloanele coborite, atmosfera aratd friguroasa. Pe strada, jos de tot, vintul bate in virtejuri care stirnesc praful si hirtiile impristiate gi, degi soarele straluceste, iar cerul ctaleazé un albastru strident, parc nimic nu are culoare, cu exceptia afigelor lipite peste tot Figura cu mustafd neagrd te priveste insistent de sus in jos, de la orice colt de stradi mai mare. Si pe fatada casei de vizavi este una, FRATELE CEL MARE STA CU OCHII PE TINE - zice textul, iar ochii negri scormonese adine in ochii lui Winston. Mai jos, 1a nivelul strizii, este un alt afig, rupt la un colt, care fluturd din cind in cind in bitaia vintului, acoperind gi descoperind un singur cuvint: SOCENG. Undeva, mai departe, un elicopter coboari printre acoperiguri, st& cite o clipa suspendat, ca o albastrea, apoi se ridicd din nou, zburind in cereuri. Este patrula de politie, care-si ‘aga nasul prin casele oamenilor. Dar patrulele nu conteaza, Politia Gindirii - numai ea cont in spatele lui Winston, vocea de la tele-eoran ii da inainte despre fonta gi despre depisirea celui de-al Noualea Plan Trienal. Tele-ecranul recepfioneaza gi transmite simultan, Orice sunet pe care lar scoate Winston, mai tare decit o goapta foarte slaba, poate fi captat; in plus,atita timp cit se afla in cimpul vizual al placii de metal, poate fi si vizut, nu numai auzit. Sigur ci mu ai cum sti, in ficcare moment, dac’ esti sau nu ascultat. Cit de des, sau dupa ce criterii intra Politia Gindirii pe fiecare post individual este ceva ce tine de domeniul presupunerilor. N-ar fi imposibil nici 4 urmareasca tot timpul pe toat lumea, in tot cazul, pot intra pe firul tau cind au ci chef. Te obliga si traiesti - si de fapt chiar asa traiesti, dintr-o obisnuinta devenita instinct - cu presupunerea ca orice sunet pe care-I scoti este ascultat gi orice migeare observati, afari de cazul cind, s& zicem, stai pe intuneric. Winston rimine cu spatele la tele-ecran. E mai sigur aga, desi, cum stie prea bine, chiar gi un spate poate spune ceva, La un kilometru departare, se inal Ministerul Adevarului, unde lucreaza el, ca un turn urias, alb, deasupra peisajului moho-rit. Uite, se gindegte Winston cu un vag dezgust, uite cum araté Londra, principalul orag al Aerobazei Unu, care, la rindul ei, este a treia provincie a Oceaniei ca numar de locuitori. isi stoarce memoria dup vreo amintire din copilirie care s-i spun daci Londra a fost dintotdeauna asa. Oare intotdeauna au existat strizile astea cu case din secolul nowasprezece, degradate, cu peretii proptiti in stilpi de lemn, cu ferestrele astupate cu carton, cu acoperisurile de tabla ruginite, ou zidurile alea stupide ridicat 18 19 bombardate, unde prafull de ciment se ridic’ in virtejuri si buruienile erese pe ici, pe colo, peste grimezile de moloz, ? Sau locurile in care bombele au curstat portiunt mai mari $i unde au risarit coloniile alea abjecte de cocioabe de lemn, ca nigte cotete ? Oricum, n-are rost - mu-si mai aminteste tot ce a mai rimas din copiliria Iui este o serie de imagini foarte limpezi, dar care mu vin pe nici un fel de fundal si care sint pentru el, cele mai multe, de nefnteles Ministerul Adevarului - in Nouvorbé, Minadev -te izbeste fiind& este cu totul diferit de orice alta clidire vizibilé in jur. Este o structuri inaltS, imensé, de beton armat alb, strlucitor, in forma de piramid’, care se ridic3, terasi dupé terasi, pini la trei sute de metriinéltime. De unde sti Winston, se disting foarte bine cele trei lozinei ale Partidului, serise cu litere elegante pe fatada albi ca zipada: RAZBOIUL ESTE PACE LIBERTATEA ESTE SCLAVIE IGNORANT A ESTE PUTERE Ministerul Adevarului ar avea, dup’ cite vorbese oamenii, vreo trei mii de incSperi deasupra pimin. tului gi ramificatile corespunzitoare dedesubt. Trei alte clddiri mai exist’, impragtiate prin Londra, aseminitoare ca aspect $i ca mirime. Clidirile astea domind arhitectura din jur in aga misurd, incit de pe acoperigul Blocului Victoria le poti vedea pe toate patru deadata. Sint sediile celor patru Ministere care-si impart intre ele aparatul de guverndmint: Ministerul Adevirului, care se ocupé cu stirile, cu distractile, cu educatia i cu artele frumoase, Ministerul Pacii, care se ocupa cu rizoiul, Ministerul Jubirii, care se ocup cu mentinerea ordinii si disciplinei, si Ministerul Abundeatei, care rispunde de treburile economice in Nouvorbi, numele lor sint Minadev, Minipax, Miniiub si Minabund. Dintre toate, Ministerul Iubirii este cel cu adevérat inspiimintitor. Nu are deloc ferestre, Winston nua fost niciodata induntru si nici mécar mu s-a apropiat de cladire la mai putin de o jumatate de kilometra Este imposibil s¥ intri acolo altfel decit cu treburi oficial, si chiar si atunci patrunzi numai printr-un Iabirint de refele de sirma ghimpati, usi de ofel si cuiburi de mitralier’ camuflate, Pind gi strizile care duc la barierele lui exterioare gem de gardieni cu mutre de gorile, imbracafi in uniforme negre gi fnarmati cu bastoane. ‘Winston se intoarce bruse, Si-a compus pe fafa acea expresie de optimism linistit pe care este indicat s-o arborezi cind stai cu fafa la tele-ecran, Traverseazi camera si merge in bucitirie, Plecind de la Minister la ora prinzului, si-a sacrificat masa de la cantin8, desi stie foarte bine c& mu are nimic de mincare in bucdtirie, afard de un codru de pine neagrd pe care trebuie si sil pastreze pentru mine dimincaté. Ia de pe un ralto sticlS cu un lichid incolor gi cu o etichet3 alba pe care serie GIN VICTORIA. Bautura rispindeste un miros grefos, uleios, ca de alcool chinezesc de orez Winston igi loam coup aprospe pli Ii pepe sinjrile pentru yc i po git cogil eet et pe ‘un medicament. in clipa urmatoare, fata i se face rosie, iar ochii incep sf-i curg3. Béutura respectiva este un fel de apa tare 51, in plus, cind o inghiti, ai senzatia cé te izbeste cineva in cap, pe la spate, cu un baston de ccauciue. $i totusi, dup doar citeva clipe, arsura din burta ise stinge si vieja incepe sa i se par’ mai in fata gridinilor gi care se prabusese in toate directiile? Sau locurileveseld, Ia tigard dintr-un pachet sifonat pe care scrie TIGARI VICTORIA gi, din neatentie, 0 fntoarce in pozitie verticala: ite, s-a scurs tutunul pe jos. Mai ia una, de asté dats 20 u cu mai mult succes. Dupa care, merge inapoi in camera gi se agaza 1a o masufa aflata in stinga tele-ccranului, Din sertarul masufei scoate un toc, o cilimara cu cemeala gi un volum gros, format mare, cu foi albe, cu spatele rosu si coperta de culoarea marmorei Din cine-stie-ce motiy, tele-ecranul din apartamentul lui este agezat intr-o pozitie neobignuita, in loc s& troneze, cum se intimpla de obicei, in peretele din fund, de unde poate supraveghea toati inedperea, aici este incastrat in peretele lateral, fati in fatd cu fereastra, La un metru departare de tele-eoran, peretele formeaza o nisi, destinata probabil, cind se construise blocul, unor rafluri de c&rfi. Nisa accasta nu este foarte adineé, afita cit si incapa scaunul pe care sta ‘Winston acum, cu spatele lipit de perete, in aga fel incit s& rimina in afara cimpului de actiune al tele-ecranului, cel putin a cimpului vizual. Sigur c& tot poate fi auzit, dar, atita timp cit sti in pozitia de acum, nu poate fi vazut. Lucrul pe care are de gind si-1 facd i-a fost sugerat, in parte, de aceasta geografie neobisnuita a camerei. I-a mai fost sugerat gi de cartea pe care a scos-o din sertar. Este 0 carte mai mult decit frumoasi. Are o hirtie neteda, de cea mai buna calitate, ingalbenitd putin de trecerea timpului, cum nu se mai fabried de cel putin patruzeci de ani. Iar el, Winston, binuieste c& este mult mai veche de atita, A vizut-o aruncata in vitrina unei pravalii de veehituri unde mirosea a mucegai, dintr-o mahala a oragului - nici nu mai ine minte in care anume -, si a fost napadit, acolo, pe loc, de dorinta irezistibila de a o cumpara, Membrii Partidului nu au voie, in principiu, si intre in magazinele obisnuite - ,,s8 cumpere de pe piafa neagra", cum se spune -, dar regula nu se respect cu strictefe, pentru c& sint o mulfime de 2 lucruri, de pilda gireturi de pantofi sau lame de ras, de care este practic imposibil si faci rost de altundeva. Atunci, demult, cind a vazut cartea in vitrina aceea, a aruncat cite o privire in susul gi in josul strazii gi pe urma s-a strecurat induntru gi a cumparat-o la pretul de doi dolari cincizeci. La vremea aceea, mu o voia pentru nimic anume. A adus-o acasa, in servietd, cu sentimentul vinovajiei. Chiar gi fara si serie nimic in ea, este un obiect care il poate compromite, Ceea ce are de gind si faci este si-gi tind, de azi inainte, un jumal. Asa ceva nu este ilegal -nimic nu este ilegal, din moment ce nu mai exist legi -, dar, dacd este descoperit, se poate astepta, pe bund dreptate, sa fie pedepsit cu moartea, Sau cu cel putin doudzeci gi cinei de ani intr-un lagar de munca silnicd. Pune o penifa in toc si-si trece limba peste ea, ca si se duct unsoarea. Sigur cd tocul este un instrument arhaic si nu se mai foloseste nici pentru semnaturi, dar el si-a facut rost de unul pe ascuns si cu oareeare dificultate, pur gi simplu fiinded are sentimentul cd hirtia asta frumoasa i laptoasi meritd serisa cu o penita adevarata, si nu serijelitd cu creionul chimic. Adevarul este ed Iui Winston fi vine gi greu sa serie de mina. In afar de unele notite foarte scurte, totul se dicteaza la serievorbitor - ceea ce, bineinteles, nici nu se pune problema si faci in momentul de fafA. isi inmoaie penifa in cemeala, dupa care ezita... fi trece un fel de fior prin stomac. Sa pund pe hirtic data - datarea jurnalului este actul decisiv. Serie ou litere mici, trasate stingaci: 4 aprilie 1984 Se reazemé de perete cu un sentiment de total neajutorare. in primul rind, nu stie deloc sigur dacd este, intr-adevar, anul 1984, Cam atit ar 2 trebui s& fie, pentru c& este aproape convins ca are treizeci gi noua de ani gi parca fine minte ca anul nasterii lui era 1944, Sau '45? in ziua de az aproximatie mai micd de un an sau doi? Si pentru cine - gindurile ii sar bruse de la una Ja alta - pentru cine fine el jurnalul asta? Pentru Jine mai poate stabili o dat oarecare cu 0cei viitori, pentru cei care nu s-au niscut ined, Mintea ii ziboveste citeva momente asupra datei nesigure de pe foaia de hirtie, dupa care face un nou salt, izbindu-se de cuvintul din Nowvorba ..dublugindi. Parca acum isi da seama, pentru prima oar’, de grozavia lucrului de care s-a apucat, Cum ai putea si comunici cu viitorul? Nu e cu puting’ - prin natura insisi a lucrurilor. Din doud, una: ori viitorul o sa fic la fel ca prezentul, in care caz nu lar mai asculta nimeni pe el, ori o si fie altfel decit prezentul, drept care ce sens ar mai avea demersul lui ? Un timp, rimine uitindu-se prosteste 1a hirtic, Tele-ecranul transmite acum o muzica strident, militareascd, Lui Winston i se intimpl& ceva curios: nu numai cd pare si-si fi pierdut, capacitatea de a se exprima, dar parc a uitat gi ce voia de la bun inceput si comunice. De siptimini intregi se pregitesle pentru acest moment gi nu i-a trecut niciodata prin minte ef i-ar mai trebui gi altceva in afard de curaj. Scrisul in sine este o treaba usoard. Tot ce are de ficut este si aglearna pe hirtie interminabilul monolog pe care si-I tot repeta in gind de ani de zile. Fi da, dar uite c, in clipa asta, pind si monologul i-a amutit. Pe deasupra, ulceratia varicoasa de deasupra gleznei a inceput si-i dea niste mincarimi insuportabile. Nu indrizneste si se scarpine, pentru ca ori de cite ori se scarpina i se inflameaz& si mai tare, Secundele tree una dupa alta, in mintea lui se amestecd albeata paginii din fata lui cu mincdrimea pielii de deasupra gleznei, cu zbicratele muzicii gi cu o oarecare ameteald, din cauza ginului. Deodata, incepe sa serie aga, pur si simplu, ca un nebun, numai partial constient de ce asterne pe hirtie. Are un scris marunt, dar ca de copil care se ridica si coboara pe pagina, mincind mai intii literele mari si, pind la urma, si punctuafia: 4 aprilie 1984. Asearé la cinema. Numaifilme de rizbot. Unul foarte bun cu un vapor plin de refugiat, bombardat undeva in Mediterana. Publicul distrat de imaginile cu un grisan care incérca si scape inot, dar un elicopter se tinea seai de el, mai inti t-1 ardta plescdiind prin apa ca un pore de mare, pe urméil vedeai prin Iumeta de Ia mitralieraelicapterulla $i pe wrmd era facut ciur simarea devenea roz in jurul lu i se scufunda att de brusc, parca gdurile a fi lasat apa sé intre in el. Publicul care urlarizind cind s-a dus la fund. pe wma fioarita 0 barcé de salvare pling ou copii stun alt elicopter care se oprise deasupra lor. era o femeie intre dowd virste, poate evreica, si stiteain fata cu un diet de vreo treiani in Brate, batetelul fipade fri si-givira nnasulintre sini femeui parci ar fivrut sa se Bage in ea cu totul si femeiailstringea in brate sil linistea desi gi ea era verde de fried, acoperindwl tot timpul ct putea de mult, parc ar fi crezut cd brajele et il pot apara de sloanfe, pe urmé elicopterul a lansat wn obuz de dowzect de kilograme direct in e1,o lama ingrocitoare si area s-a facut toati pulbere, pe urmé a fost 0 secventa superba un brat de copil zburind sus sus sus sus de fot in aer un elicopter cu un aparat de filmatin bot probabil la urmeritin sus $1 ropote de aplauze de la locurile ‘partiduli dar 0 femeie din rindurile de prolia inceput brusc sd facd gurd st sa fie cd nar ftrebuit sé arate asa ceva mu de fata cu copitiar fi trebuaitma bine si mu de fata cu copii nui cind pohitia a scoso afar nu cred ca (past ceva cut fi pasd ce zie proliitipiod reactie de proli dstia niciodata 2 T ‘Winston se opreste din seris la fel de bruse, printre altele fiinded il fine un junghi in coaste. De ce-o fi turnat tot sirul asta de ineptii? Dar, curios Iucru, in timp ce le soria, i s-a limpezit in minte un incident cu totul deosebit. Atit de deosebit, incit aproape c&-i vine si-1 astearn’ pe hirtie. Tata, acum realizeazd c& tocmai din cauza acestui incident s-a hotarit el sa vind acasa gi si-si inceap’ jumalul astizi, si nu in alta zi, S-a petrecut chiar azi-dimineata, la Minister ~dac avut intr-adevar Loe. Cu putin inainte de ora unsprezece, 1a Sectia Documente, unde lucreaza Winston, lumea isi clra scaunele afara din boxe gi le aseza in mijlocul holului principal, in fata tele-ccranului cel mare, pregitindu-se pentru cele Dowi Minute de Ura. Winston igi cduta gi el un loc pe unul dintre rin-durile de mijloc, cind in hol au apdrut, practic in acclagi timp, dou’ persoane pe care le stia din vedere, dar cu care nu a intrat niciodata in vorba, Una era o fata cu care se intilneste se poate spune un Tucru atit de vag a