FIDUCIA I N NOUL COD CIVIL

Dan CHIRICA Profesor, Universitatea Babe-Bolyai" din Cluj-Napoca

Art 773. Notiune. Fiducia este operatiunea juridica prin care unul sau max multi constiuitori transferd drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patri-monidle sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, cdtre unul sau max mulfi fiduciari care le administreaza cu un scop determinat, in folosul unuia sau max multor beneficiari. Aceste drepturi alcdtuiesc o masd patrimoniald autonoma, distinctd de celelalte drepturi si obligafii din patrimoniul fiduciarilor.
SlfRSE

- Codul civil francez: Art. 2 0 1 1 - La fiducie est l'operation par laquelle un ou plusieurs constituants transferet des biens, des droits ou des suretes, ou un ensamble de biens, de droits ou des suretes, presents ou futurs, a un ou plusieurs fiduciaires qui, ies tenant separes de leur patrimoine propre, agissent dans un but determine au profit d'un ou plusieurs beneficiaires". - Legea 2007-211 din 1 9 februarie 2007: Art. 1 2 - Les elements d'actif et de pasif transferes dans le cadre de Toperation mentionnee a l'article 2011 forment un patrimoine d'affectation. Les operations affectant ce dernier font l'objet d'une compatbilite autonome chez le fiduciaire"

tenant separes de leur patrimoine propre, agissent dans un but determine au profit d'un ou pjusieurs beneficiaires". |j K - Legea 2007-211 din 19 februarie 2007: Art. 12 - Les elements d'actif et de pasif transferes dans Ie cadre de l'operation mentionnee a V article 2011 forment un patrimoine d'affectation. Les operations affectant ce dernier font l'objet d'une compatbilite autonome chez le flduciaire".
COMENTARH

fiducia este o institutie cunoscuta inca din dreptul roman1, ea a intrat dupa un tirap in letargie, nemaifiind utilizata in tarile de pe continentul european timp de secole. In schimb, fiducia a fost preluata si a facut cariera" in dreptul anglo-saxon, iar apoi nord-american, cunoscand o ampla dezvoltare sub denumirea de trust, fiind aplicabila si in prezent. Fiind foarte raspandit si foarte util mai ales in relatiile de afaceri (dar si in cele de familie), trnstvX a influentat decisiv (re)introducerea fiduciei atat in dreptul continental european (Luxemburg, Italia, Olanda, Spania, Franta, Rusia etc.), cat i in dreptul unor
1. Desi

Se impune precizarea ca fiducia romana, asa cum vom vedea, era diferita de cea actuala in anumite priviote. Dreptul roman distingea fiducia cum amico de fiducia cum creditore. Prin ambele forme de fiducie, o persoana (constituitor sau fiduciant) transfera proprietatea unuia sau mai multor bunuri ale sale unei alte persoane (fiduciar) cu sarcina pentru aceasta de a conserva acele bunuri fie in interesul sau ori al unui tert indicat de fiduciant {fiducia cum amico), fie in interesul fiduciarului cu titlu de garantie pentru plata unei creante a constituitorului fata de fiduciar {fiducia cum creditore), fiduciarul fiind obligat ca la termenul stipulat sau la achitarea creantei sa restituie bunul sau bunurile constituitorului sau persoanei indicate de acesta (R. Monier, Manuele elementaire de droit romain, t. deuxieme, Les obligations, Les editions Domat-Montchrestien, Paris, 1936, p. 144 si urm., nr. 96 si urm.).

fan din Orientul Apropiat (Liban), Africa (Africa de Sud), America Latina (Column sau din Asia de sudest (Japonia)1. Trebuie mentionat ca unele tari din Eur continentala, cum este cazul Germaniei si al Elvetiei, fara a reglementa fiducia ca ataV prin norme speciale, au facut loc trust-ului in dreptul lor intern pe cale jurisprudentiala doctrinara prin intermediul contractului de mandat i a altor institutii reglementate codurik lor civile in mod traditional pe care le-au mladiat in aa fel meat au ajuns \a solutii similare celor ale trust-ului . 2. Reglementarea fiduciei din Noul Cod civil se inspira in principal din reek mentarea

fran cez
este

cuprinsa in Codul civil al Quebec-ului din 1996 (art. 1260-1370) i 4 reglementarea inclusa in Codul civil francez (art. 2011-2030) prin Legea nr. 2007-210 dix 19 februarie 2007 cu privire la instituirea fiduciei. 3. Desi cele doua reglementari au acela$i obiect - fiducia, diferentele dintre ele suat 1 fundamental intrucat in vreme ce provincia canadiana Quebec, fiind inconjurata dt teritorii de common law, ii intemeiaza reglementarea pe trust-u\ clasic anglo-american, reglementarea din Codul civil francez este una care s-a indepartat in muite privinte de institutia traditionala a trust-ului, Este astfel suficient sa observam ca in timp ce in Codul civil Quebec, nu intamplator, fiducia este reglementata in Capitolul al doilea, din Titlul al aselea privitor la ,^Vnumite patrimonii de afectajiune" (impreuna cu Fundatia,,, Capitolul intai), facand parte din Cartea a patra Bunurile", in timp ce in Codul civil francez fiducia este reglementata in Titlul XIV Despre fiducie" care face parte din Cartea a Ill-a Despre diferitele moduri in care se dobandete proprietatea". Cu altc cuvinte, in Codul Quebec fiducia este 0 reglementare referitoare la bunuri (regimul general al acestora) problema care in Codul civil francez este reglementata de Cartea a Jl-a -, pe cand in Codul civil

o regl eme ntar e refer itoar e la mod urile de

Quebec ma
mm de afecta-dunc"" finjprcuua ce JFvmsmz; a pate JBunurile"*. in timp ce in Godal fHf] pmutor la &moEz fiduna esse regknieiiiaia it iiiul XIV JOespre fiducie" care faoe tan? q!: Cartea a ID-a .3r?pre ddcrucJe modun in cawe se dobaixiesie fax$ricxaiea~. Ca art amsmc m Codni Quebec fiducia esse o iefdernentaxe referiioare la buEjri iiepnm general al acesiora) - probkma :re :r_ Codul civil francez este legkmnsisia de Canst t 0-a - pe caud it Codul civil rrancez este o iegjkanentare referitoare la moduak it 1 fere a propoetafiL anand de materia cootracteior. Aici mi este voroa dear le % cfeesfjune de fopogiafie. ci de una care tine de fundameutele vegktnmax&rixx; % xr-ul duce la o drvizare a proprietaiii asupra unuia si acelum "un (sau pafrimoonil on pe
C_

iegaiade cote-parti, ci pe doua ttpuri de propriciaie (drvTzrune ?;er;l-: common km si equity si necuDOScuia in i): /e^af ownership sau lego/ #r/e. apartiiiand Intsfee-ulut (iraus-ruiuij s beneficial ownership sail equitable tide*. apaninand benefkaaruluL inane 5 Donsiiriiii nu numai prin contract, ci si prin acte unilaterak <pnn testament sau pnnr-E acr prin care cocstinuioni] - sett/or - isj constituie singur un patrimoniu de aferjnure m acebsi amp si fidueiar trustee}. Legal ownerseJup sau /ego/ tide cads mini sau (trustee) dreptul de a iixrbeia acte juridice cu privire la bunurik pni k fa settlor^ tar beneficial owmrsehip sau MM equitable title cxxifera beneikiarului am h o mdexmnzafie pectmiara pentru neexecutarea obligatiilor asumaie NW9 de inset

waj:.lJKc. rmns : kacest se

Ca priiwr fa aceste cvdiaaL v. M. Canns CunryiL Lafiducie face au trust dans les rapports iafam. in H Canaa Cijiiii (sous fa fecfteu del A/y firiucie face am trust dans les rapports dafiaurs XV^eCmm 'wmw^mdikdrokom^sriBrM Bta^fant, BnnodlesL 1999. p. U p t u r n . J *h aces: kul v. H. Kite 7nwf* 0? Germtany si L Tarwenoz- J.-Ph, Dunned. 7uc 5itt jfccar: j.w amLjqmri bkri of control and Mopcitr. m M. Canun Cumyn (saus la dvccuon del op. ci respecw; p. 309 si ma ' Cm provefa uftatunk cseouaie ate si daferemek dirare*acesia ?i legkroemante .

fa prripneiHie dm dreptul cjm! francez. v. M..-F. Papandreou4Xner\iite. Reflexions anotssees Tni kxjhmmnemu?Drm des trust* el droit des biens. m RLDC nr. 2S/2006 supple p 57 si una

DAN CHI

PICA

\Z7

settlor, asa cum s-a considerat la Inceputuri, ci. in prezent, un drept cu fatete multiple, care nu este defmit. dar care are in mod manifest o amplitudine mai mare decat un simplu drept de creanta contra lui trustee" , In schimb, In Franta, care, ca si dreptul nostra, nu recunoaste existettta celor doua tipuri de pwpnetati (legal ownerschip si beneficial ownerschip) specifice dreptului ang)o-1 ^ americaiL patrimoniul fiduciar are ca unic titular pe fiduciar, dar se constitute ca o masa (fefocta de bunuri, ca un patrimoniu de afectatiune, care este complet separat

de restul pBtrimoniului fiduciaruJui , Pnn urmare, in dreptul francez, fiducia nu mai este o problema ctnand de regimul proprieta|ii bunuri lor, ci de materia contractelor speciale, motiv pentru care a fost inclusa in Titlul XIV din Cartea a treia a Codului civil In acest sens s-a precizat ca Jiducia nu este altceva decat un mod de dobandire a proprietatiL chiar daca proprietatea *81 fiduciara apare ca fiind una cu un anumit scop"3, sj ca Jn timp ce fiducia constituie o fflsbtutie contractuala. trust-\)\ tine de dreptul bunurilor iar nu de eel al contractelor . %l Ca o particularitate, intr-o logica intermediara, Codul civil Quebec prevede in mod (V expres la art. 1261 ca asupra patrimoniului fiduciar nici constituitorul. nici fiduciarul, nici Sj^% beneficiarul nu au niciun drept real, ceea ce revine la a recunoaste existenta unui ^ patrimoniu fara titular, contrazicand celebra teorie a lui Aubry i Rau potrivit careia nu poate exista patrimoniu fara titular3, in acest sistem de drept, fiduciantul nu este decat un administrator (gerant) al bunurilor altuia . Cu toate acestea, este cert ca reglementarea din Codul civil Quebec referitoare la fiducie se intemeiaza pe institutia traditionala a frusf-ului englez, practica judiciara precizand constant ca ..fiducia poate fi interpretata dupa principiile dreptului englez in masura in care acestea sunt compatibile cu dispozitiile articoleior 1260 i urm. din Codul civil Quebec " Autorii Noului Cod civil roman au trecut cu nonalan|a peste toate aceste wdetalii" in mod straniu, au reprodus aproape identic reglementarea fiduciei din Codul civil francez (cu toate ncajunsurile ei deja semnalate in Franta. dar nepercepute la Bucurefti), dar au

instftufie coniracruma,aw cucpiui oununlor iar nu de eel al contractelor .

rndului civil Quebec, dar fara a

Ca o particularitate, intr-o logica intermediara, Codul civil Quebec prevede in mod expres la art. 1261 ca asupra patrimoniului fidueiar nici constituitorul, nici fiduciarul, nici beneficiarul nu au niciun drept real, ceea ce revine la a recunoaste existenta unui patrimonii! fara titular, contrazicand celebra teorie a lui Aubry si Rau potrivit careia nu poate exista patrimoniu fara titular. In acest sistem de drept, fiduciantul nu este decat un administrator (gerant) al bunurilor altuia6. Cu toate acestea, este cert ca reglementarea din Codul civil Quebec referitoare la fiducie se intemeiaza pe institutia traditionala a trust-ului engiez, practica judiciara precizand constant ca fiducia poate fi interpretata dupa pnncipiile dreptuliii englez in masura in care acestea sunt compatibile cu dispozitiile articolelor 1260 si urm. din Codul civil Quebec7". Autorii Noului Cod civil roman au trecut cu nonsalanta peste toate aceste detalii" si, in mod straniu. au reprodus aproape identic reglementarea fiduciei din Codul civil francez (cu toate neajunsurile ei deja semnalate in Franta, dar nepercepute la Bucuresti), dar au mcltis-o in Cartea a Ill-a ,,Despre bunuri" (dupa modelul Codului civil Quebec, dar fara a k t exista la noi ratiunile din Quebec despre care am vorbit mai sus). ^I 4. Las ami deoparte chestiunile de (in)coerenta logica a reglementarii fiduciei in Noul Cod civil, trecem la analizarea textelor Noului Cod civil referitoare la contractul de fiducie. Art. 773 din Noul Cod civil care defineste fiducia este o pastisa a dispozitiilor art. 2011 C. civ. fr. si a art. 12 din Legea 2007-211 din 19 februarie 2007 prin care fiducia a fost introdusa in dreptul francez. M. Cantin Cumyn, op. cit., p. 15, nr. 6. In acelasi sens, v. si C. Jauffret-Spinosi, Trust et fiducie, in Droit des affaires. Etudes a la memoire cTA. Smog, Litec, Paris, 1997, p. 331. *

In acest sens, v. L. Kaczmarek, Propriete fiduciaire et droits des intervenants a Voperation, Recueil Dalioz, 2009. p. 1845 si urm., n 9. CI. Witz, La fiducie francaise face awe experiences etrangeres et a la Convention de la Have relative au trust, Recueil Dalioz, 2007, p. 1369. | M.-F. Papandreou-Deterville, op. cit., p. 81. 5 Pentru ratiunile care au stat la baza acestei solutii originate, v. J.-L. Baudouin, Y. Renaud, Code civil du Quebec annotee.. Wilson & Lafleur, 13e ed., t. 1, Montreal, 2010, pp. 1501-1502. 6 In acest sens, v. R. Libchaber, Les aspects civils de la fiducie dans la loi du 19 fevirier 2007 (1 partieX Rep- du notarial Defrenois nr. 15-16/2007, art. 38631, p. 1114. nr. 23. Jin acest sens, v. referintele jurisprudentiale din lucrarea J.-L. Baudouin, Y. Renaud, op. cit, p. 1499,

Din faptul ea\ potrivit dispozi|iilor art. 773 din Noul Cod civil, fiducia este o> operafiune juridicS" care implies un acord de voinfe Tntre douS parti - pc de o parte, unut sau mai mutyi constituitori, iar pe de alta" parte unul sau mai mul(i llduciari rezulta c5este vorba despre un contract. Contractul in disculic este until special (numit) si sinalagmatic', Prin exceptie, potrivit dispozitiilor art. 774 din Noul Cod civil, fiducia poate li constitute, si prin lege, dar, la ora actuals, nu exists o asemenea lege in dreptul nostru, 6. Obiectul acestui contract il constituie transferul unor drepturi rcale, drcpturi de crean^S, garanfii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare" de la constituitor(i) la fiduciar(i). Pot forma obiect al fiduciei oriceM de bunuri, mobile sau imobile, si orice fel de drepturi, realc, de proprietate inlelectuala, de creanta ori garan^ii (reale sau personale), prezente sau viitoare (acestea din urmS cu condifia de a fi determinabile) . De asemenea, obiectul fiduciei poate consta si in alocarea unei siffl^ de bani in scopul ca fiduciarul sa" achizifioneze anumite bunuri cu ajutorul cSrora s5 aduc$ la indeplinire obiectivele fixate de constituitor prin contractul de fiducie . 7. Acest transfer este efectiv, in sensul ca drepturile respective ies din patrimoniul constituitorului si intra in patrimoniul fiduciarului, constituindu-se intr-un patrimoniu de afectajiune, cu o anumitS destinafie stabilita prin contract. Aceasta inseamna' d fidiF ciarul, desi devine titular al drepturilor respective, proprietatea lui asupra acestora eslk una specials, o proprietate fiduciary, care nu ii permite sS dispuna" de ele decat in mSsufli in care actul respectiv serveste scopului pentru care a fost constituita fiducia. De aceea, uneori se vorbeste de proprietatea fiduciarului ca fiind una degradat&" 1 sau despre 0 j pseudo-proprietate"2 ori despre fiduciar ca fiind un fel de lutore de bunuri"3. 6. Punandu-se problema daca" bunul sau bunurile care formeazS obiectul fiducieipof] fi transferate la fiduciar fiind afectate de un pasiv (cum ar fi cazul unui fond de comer) ori al unui imobil grevate de datorii sau sarcini), raspunsul a afirmativ, admifandu-se chiar ca pasivul poate fi mai mare decat activul, problema care line de resortul j bilitatii patrimoniului fiduciar, iar nu de operatiunea juridicS de transfer al propriety | caracteristica fiduciei . 7. In fine, dat fiind faptul ca, in actuala formulare a textului art. 773 NCC (ca si a art, 2011 C. civ. fr.), este de csenta fiduciei un transfer actual de drepturi de la constituant la I fiduciar, nu se admite ca fiduciarul sa se angajeze fata de constituitor sa procure el j fondurile cu care sa achizitioneze pe seama constituitorului anumite bunuri care s3 aJcShi-iasca patrimoniul fiduciar , solufie criticabila intrucat in alte sisteme dc drept, cum est? cazul celui luxemburghez, acest lucru este posibil, cu atat mai mult cu cat anumite operatiuni cu valori mobiliare (ecle de portaj4) urmeazS aceastfi schemS, fiind considerate

5.

jO. Fiind

(chiar fi | cl Franta) ca ope

fost

conlii-

Inseamna" insS tractul de fichu 11. Tran s: final al contrac realizare al act este acela de a stabiliteprin c( 12. fn drejj de gestiune (fic transfere benef transmit acesti transmitere

4 Portajul este o
convent,ie nenumita prin care o persoana numitfl ordonator" iransmitepropnetat ca titluri (valori mobiliare) la o alta persoana mimilfl purtator" care o accepts dar angajeazfl pnntr-u

In acest sens, v.n" : F. Barricre, op. cit., p. 8, nr. 33; J . - L. la Bauclouin, Y. Rcnatid, op. <"< P- 41i Ibidem. 1J. Rochfeld, Fiducie. Lot 2007-210 dit 19JY-viirr 2007 Instituant fiducie, in RTD civ. nr. 2/2007, p. nr. 2F. Barricre, v Fiducie, Rp. civ. Dalloz, janv. 2008, p. 8, nr. 33. Ph. Marini, En/in la fiducie a la francaisel', Recucil
Dalloz, 2007, p. 1347. R . Libchaber, op. cit., p. 1 1 1 3, nr. 23 si 24. 3 L. Kaczmarek, op. cit., p. 1846, nr. 9. sst sens, v. L. Kaczmarek, op, cit., p. 1846, nr. 7. Contra, v. F. Barridre, op. cit, p, 7,8, ri 33;

I n acc

^j

se

11
a un scapa5

Noile Coduri ale Romanic! de fiduciar con respective pentr folosul unuia i neexecutare, drc beneficiari Spre
di

13.

(art, 1262), contracte, cat prin acte cu dintr-o intenlie 1; In Noul Cod absolute daca pri tot de lege, ava textul de lege m poati
s!
lh:

can si titiii

utansn\\v& acelc tw
put v simplu o t\ In acest sens, v. |~.-Kaczmarek, o

, C. de Lajarte, 1 '^2009, p. 72, nr.' privirc la mill % Marini, op. :

<\

"

uif

l/T

5J.

Rochfeld, Fiducie. Lot n" 2007-210 dit 19JY-viirr 2007 Instituant la fiducie, in RTD civ. nr. 2/2007,

p. 41i Ibidem.

lehinr si in eufsul dwbaterilor proyatitouve ale I egii 2007-211 privilonre la flduoie din Franja) ca oporalumi de liuvioie-gestume , 10, bund translativa do proprietate, fiducia este un net de dispose. Aceaata nu inseamua iusa ca personnn care constitute fiducia nu ar putea sa isi pftatreae prin contractu! de fiducie u/ul i tblos\u|a bunului (bunurilor) formind obiectnl tlduoier, U . lianstbrul de drepturi pe care il implicft prin natura ei fiducia nu este ins* scopul final al contractului (nsa emu se mtflmpla, de pild*, In ca/nl vflnzarii), ei numai m(jlocul de reatare al acest ma1, Scopul final al transferului de drepturi de la constituitor la fidueiar este aeela de a se eonstnui un patrimonii* de afbetafiune pentru a servl unei annme destinajii stability pi in contractu! de fiducie* In tblosul unuia sau mat multor bene lie iari. 11. In dreptul nostru, ca si \w dreptul francez, scopul final al contractului poate fi ori unul de gestiunc t/tdueie-gestiune), care obliga pe fidueiar sa fruetiflce patrimoniul fidueiar i sa translere beneueiantlui aceste avantaje pe parcursul derularii contractului, iar la final si transmit* aeestuia patrimoniul fidueiar. ori aeela de garantie (fiducie-garaivpe), care preaupune transnnterea unor drepturi tie eatre fidueiar cu titlu de garantie a reatituirii unui credit aeordat de fidueiar constuuiiorului (in eaz de neexecutare, tlduciarul-benefidar p*strand drepturi! respective pentru sine pentru totdeauna), fie eatre un fidueiar care le va define i gestiona In tblosul unuia sau mai multor terti bene tic iari ereditori ai consutuitorului (in caz de neexecutare, drept urile revenind bene fie iari lor pentru totdeauna), In ambele situajii ereditoriibeneficiari seapand de eoncursul celorlalfi ereditori ai constituitorului, 13. spre deosebire de trust ul angkvamerican si fiducia din Codul civil Quebec tart, 1262), care recunosc acestora si flmetja de liberalitate (care se poate realiza atat prin eontracte, eat si prin acte unilaterale), fiducia din dreptul francez nu se poate vealiza deeat prin acte cu titlu oneros, art. 2013 precizand: ^contractu! de fiducie este nut daea decurge dimv-o intense liberal* fata de bene fie iar. Aceasta nulitate este de ordine public*". In Noul Cod ci\ il la art, 775, se precizea**: ^contractu! de fiducie este lovit de nulitate absolute daea prin el se realuea/a o donate indirect* in tblosul beuefieiarnlui". Din acest n \ t de lege, avand in vedere e* exceptiile sunt de strict* interpretare (si interd.iejia din textul de lege mai SUN oitat este tar* ntdoial* una de exceptie), result* a nwtmto c* beneficiaru! poate fi gratiflcat prin celelalte forme de donatii care se ineheie prin act tttlnvi la o dattl t ivtum un pr*\ flxat dinainto unei anumite persoane, care $0$ ,-hi.uordonaturul &au un UT|, aperapune caw pati avea nV o tiuwiie do jjaranpe a unui tmprumut worvtai de punftlor ordormunnUn ipreu'l ivit.msmuorii pwpMSfil aopunilnr awpwind wma nnpvumutma $i dnWndaX fro pur |i aimplu a fuoviio do tranamltw a aepuntlw in fukwul unui tfrt d<w\nat b>Qmxm (swus la aiu\ uou a ,-i, ijhuhtiiy i>irij\i!u\ Assoviaiion Ilonri Capitant, ^ W nt :i\ Paris, $00\ p. ' In acesi wnn, v. CI \Vu, ep- %ut., 1371, la U, v U- Kav-<nu\u'K, </. nr, 14.
xj\ traiwntta awl

nr. tkU/JOtV), p, 73, nr, 7, Cu priviro In uulitftttte pracUco alo nd\(cioi, v nr. \* 4 Ph. Martni, til., p > ^-n>, m, \ . Hamoro,tyt ^(k, 5, nr 1.6|i un\\n t \v*a, f^wmAw* W t t e m t o m f m t y m fa k*h In HI IX nr, ^ioQS, p n, U \ M v^rinwKH, R I^MWWMUH

13

Noile

Coduri ale Romanic!

Cu pnvlw U nMisuuiuub r^Wn\nt6rti ftdwioi^aranpo, \ J> * uv''- t&w***

.{';: JhMl ||i .v.'r-v.'v'.v, RfQ^l Rlku, ^007, ^ \354 ^ Uin\

autentic (art. 774 alin. I NCC impune in cazul fiduciei forma aulentica ceea ce scoate din discufie doiwitia f acuta sub foima darului manual), adica prin dona|ii directed donatii deghizate. Asadar, spre deosebire de dreptul francez, care dcclara mi IS orice fiducie decurgand dintr-o intense liberals (prin urmare, indiferent de forma in care sc manifest! aceasta donate directs, donatio indirectfl sau donate dcghizatS), in dreptul nostril cit interzisS doar gratificarea beneficiarului prin donatii indirecte , solutie care este intr-adeva) originals dar cSreia nu i se intrevede nicio rajiune. Din doua una, rational era ori sS se urmeze modelul francez (criticat chiar si in fara de origine ), si atunci fiducia nu poate indeplini funciia de Hberalitate in nicio situatic , ori sa se urmeze modelul Canadian (Quebec), iar atunci fiducia poate indeplini si funcfia de Hberalitate, nu numai de gestiuncjj garan^ie. A interzice gratificarea beneficiarului doar in cazul in care aceasta se face prin donate indirectS dar a permite acelasj lucru prin celelalte forme de donafii (donafie directs i clonalic deghizata), asa cum au facut autorii Noului Cod civil, este o solutie care nu las! sa se intrevada vrco rafiune pentru a o putea explica si justifica. 14. Art. 773, fraza a Il-a din Noul Cod civil precizeazS ca drepturile transferatc de constituitor fiduciarului alcStuiesc o masS patrimonial a autonomS, distincta de celelalte drepturi i obligatii din patrimoniul fiduciarilor". Este vorba despre o universalitate <k fapt, un patrimoniu de afectafiune , distinct si separat de celelalte elemente patrimoniale (drepturi si obligatii) care fac parte din univcrsalitaple de drept care sunt patrimonii personale ale constituantului i fiduciarului. Fiind vorba despre un patrimoniu, acestuia li sunt atasate atat elementele de activ (drepturile transferatc de constituitor fiduciarului), cat si elementele de pasiv prezente (care exists la data constituirii patrimoniului fiduciar) i viitoare (care se vor naste ulterior constituirii patrimoniului fiduciar).

ad validitatem,

Art. 774. Izvoarele fiduciei. (I) Fiducia este stability prin lege sau prin contract fncheiat in forma autentic fi, Ea trebuie sd fie expresfi. (2) Legea in temeiul careia este stabilitfi fiducia se completeazfi cu dispozifiik prezentului titlu, in mfisura in care nu cuprinde dispozifii contrare.
SURSE Codul civil francez: Art. 2012 - La fiducie est ctabli par la loi ou par central file doit &tre expresse. Si le biens, droits et sfiretes transfers dans le patrimoine fiduciaire dependent de b cornrnunauie existants entre les epoux ou d'une indivision, le com rat de fiducie est etabli par actc notarie a peine de nullite".

Cu privirc la donatjiJe indirecte fi fomiele de rcalizare ale twe%tom, v, D. Chiricd, Donafiile indirecte, in RRDP nr 3/2009, p, 56 urm v.: CM, Larroumet, op, cit., nr. I I ; F, Byrntic. op, p 7, nr 32, '' Optiuoea legiuitorului francez arte explicate prin teams aecttuia ca fiducia nu fie uuli/aia pm tmpozitul tran*miiumle cu titlu gratuit (P, Barrier?, op cit., p 7, nr 12) 4 Cu privire la patrimoniile de afccta|iune %i problematic** Jor juridieb, v A -L. Thomai-Raynaud patrimoine d'ttffectation: riflexiom ur une nation incertaine, In RUDC nr 72/2010, p. 6$ fi urm.

fi

de%k

In acest tern,

pe

*a

cit.,

eluda

15

Nolle Coduri ale Romany

result* eft, asemenea dreptului francez (art. 2012) fiducia nu poate ft atabilit* deeat fie prin lege (in dreptul nostru, la ora actual* nu exist* o asemenea lege), He printr-un contract. Dat Hind faptul e* fiducia nu poate f i stabillt* deo*t prin contract, adic* printr-un aoord de voinfe care implicft col put in dou* pftrti, rezult* c* este exclus* constituirea aeesiein pi in testament (act juridic unilateral), if cum permite, de exemplu, Codul civil

1.1 >in disport lib art, 74 alia I Ni

Quebec (art. 1260 si 1262). 2, Art, 774 alin, 1 IVa /a a il-n precizeaz* c* fiducia trebuie s* fie express", ceea ce Inseamn* eft se impune ca vointa constituitorului si voinja fiduciarului de a consimti la hicheierea contractului sa fie explicite, nu unplicite (tacite). In condd'do tn care art, 774 ( I ) fraza 1 stipuleaz* in cazul contractului de fiducie forma autentic* mi wiluliuiwni, dlspozitiile din fraza a 11-a a aceluiasi text de lege,

preluate din fodul civil francez (art. 2012), care Ins* nu instituie forma autentic* od wdiilihih sunt llpsite de orioe ratiune, 3, 1 \igen|a formei autentice ad validitateni a fiduciei este surprinz*toare si contraproductiva, intruc*t de cele mai multe ori, a$a cum demonstreaz* practica tarilor cu c\pertcn|a In materie, raporturile juridice flduciare sunt raporturi comerciale si bancare; or, asemenea raporturi juridice se caracterizeaz* in principal prin simplitate si celeritate. Nu intamplator, nici Codul civil Quebec, nici Codul civil francez nu impun o asemenea exigent*, Sa ne imaglnftm c* un constituitor descbide un cont bancar fidueiar, simatie tn care nimic nu este mai nepotrivit deeat a impune forme pentru validitatea operatiunii, oricare ar fl acestea, , iar forma autentic* pentru o asemenea opera tiune este de-a dreptul o absurdltate necunoscut* de nicio alt* legislatie deeat cea rom*neasc*, absurd* si mustind de incompetent*. -i. Alin. 2 al art," 14 prevede c* eventuala lege in temeiul careia se va stabili o fiducie legal* (inexlstcntft tn present se completeaz* cu dispozitiile din titlul referitox la fiducie din Noul Cod civil, care const ituie asadar dreptul comun tn materie, 5, Ceea ce ar mai trebui remarcat este faptul c* tn dreptul Canadian (Quebec) se prevede c* fiducia poate fl stabllit* si prin 1 una rare judec*toreasc* (art. 1161), 0 asemenea dtspozijie at ft utila si tn dreptul nostru inttucat ar putea ft fblosit*, de exemplu, tn cazul unci persoune debitoare a unel oldigapi de tntretinerc care ar putea fl obligat* pe aceast* cale s* constitute o fiducie av*nd ca obiect o sum* fbrfbtar* in tblosul creditorului tntrefinerii, urmaud ca tn cazul tn care s-ar dovedl c* fiducia uu poate asigura plata nutennerii pana la stingerea obbganei debiti\rul sa completer rest id rftmaa de aehitat din alte surse, ori, tn caz eontrar, eapitalul si t'liuaeie ramaae sa rev in* acestuia cu tutu de beneflciar final".

Art. ?7& Intenti,

a HberaUtAfilor tndlreete*

Gwaj

*k/ I M vim b\ii&i

ft*** Codul v i \

il

trance* Art. 10) \ J e eontrat de Rducie est nui sfil procede

d\me intention libera le au profit

du beoothuuve CeWe nnUuc est dVndvo pubbc"

* H\ M wm*. \ " i w n, o$v h u, \w n in ivMMt JHM\*, \ n u t^md, v\\a r*nr\Htu&it a,- \ A

CPMBflflTARH

HMK^XUMV

\ U^vnut, o

A?a cum am aratat mai sus (comentariile de sub art, ' 73 NCC, nr. II), dispanj^ art. 775 NCC sunt ilogice, cftci a inierzice gratificarea uwiuecia a beneficiarului, fa 4 permite acest lucru atunci cand este taeut prin do nam direete si dorian i degfate, ^ cum se mtampta in acuiala configurate a textului de lege in diseutie, este cevt domeniul absurdului. Art. 776. Parfile eontractului de fiducie. ( I ) Orice persoand fizkti sm jwridfej poate fi constituitor in contractul de fiducie* (2) Pot area caliiateu de fiduciari in acest contract mtmai institufiile de craft societatile de uivestitii i administrare a investlfiilor, societatile de servicii (k inwsty financiare, societatile de asigurare si reasigurare legal infiinfate, (3) De asemenea, pot area calitatea de fiduciari notariipublic! si avocaiil iwfiftm de forma de exercitare a profesiei.

Codul civil francez: Art. 2015 - Seuls peuvent avoir la qualite de flduciaires te etablissements de credit mentionnes a 1'article L. 511-1 du code monetaire et financier,ks institutions et services enumeres a 1'article L. 518-1 du meme code, entrepnse d'investissment mentionnees a 1'article L. 531-4 du meme code ainsi que les entrepres d'assurance regies par 1'article L. 310-1 du code des assurances. Les membres de la profession d'avocat peuvenet egalement avoir la qualiie & fidueiare",
COMENTARH

1. Potrivit clispozitiilor ai | 776 alin. 1 NCC, constituitor al unei fiducii poate * persoana iizica sau juriclica", fara niciun fel de restrictii, 2. In schimb, fiduciari nu pot ft decat anumite institutii si persoane fizice spec* lizate: institutii de credit, societati de investitii si administrare a investipilor, social # servicii de investitii financiare, societati de asigurare ?i reasigurare, notari publici >>* cati (art. 776 alin. 2 i 3 NCC).

17

Nolle Coduri ale Romany Exigenta legiuitorului, ca fiduciarul sa fie un profesionist, se e\plica prin dorifl|l acestuia de a-i proteja pe eonstituanii, nelasand rolul pheie in Qontractul de fiducie persoane care nu prezinta anumite garantii de pregatire profesionala. si de onorabiliO Pe de alta parte, limitarea strict a a persoanelor care pot fi fiduciari la cat^gWP mentionate Tsi are rafiunea si in dor in} a prevenlrii uiilizarii fiduciei In scopul spi banilor, obligatii de vigilenta, in acest sens, subzistand in sareiua eel or menfionatr. 3. Constituantul poate desemna una sau mai multe persoane din eategoria $ indreptatite ca fiduciari (art. " 73 NCC). In cazul desemnSrii ca fiduciari a doua sau multe persoane, acestea vor define proprietatea patrimoniului fiduciar in individual toate consecintele juridice care decurg din aceasta.

\0

C I . W i l z , op cit. p. 1 3 6 9, 1 . A1 , a). 3 F . Barricre, op cit-, P- 9, nr. 4 2 . nr 43.

ibidem,

th'nejicianil Jhluricipmte ft nmstinutorut, Julurn, rut sau & tcrta pcrsoana.

Art, 777,
Beueluiaml f l d i i c t o i. SUR8E

Dan Oniric a

18

Codul civil francez: Art. 20In

U constituant uu lu fiduciare pent em* le

SI'S

bene ficia ire ou ties beneTiciaires du eontrat de fid

VI,

1. Benefieiarul este in prineipiu persoana care urmeaza sa |p|tn|fa#pi de la fidueiar la ftnalul contractului de fiduoie proprietatea patrimoniului fidueiar, afar* de cazul in cart: fiduciarui este chiar el benefieiarul, sii.uajie in care proprietatea fidueiar* (conferind flduciarului atribute mai restranse, direcjionate in scopul Indepllniril obiectivelor contractului de fiducie), fara a se transmite de la un subject de drept la altul, se transform* intr-o propi iciaio tleplina si exclusive, conferind tilularului sau toate atributele prevftzute de lege (art. 555 alin. 1 NCC), iar patrimoniul de afeetafiune inceteaza exibicnia integr*ndu-f*e In patrimoniul fiduciaruluibeneftciar. 2, Beneficiarui (care poate fi a eel as i au eel care va dobandi proprietatea patrimoniului fidueiar la finele contractului sau un altul - constituitorul, fiduciarui sau un terp poate fi indreptafit prin contractu 1 de fiducie sa beneiicieze, in tot sau in parte, de buctele bunurilor din patrimoniului fidueiar (clurii. dividcude. dobanzi etc.j pe toata durata existentei aeestuia sau pe o alia dura l a mai mica, ceea ce echivaleaz* din punct de juridic cu un drept personal (nu real) de mm folosinf*

3, Bene lie iar al fiduciei, asa cum rczulia din dispozifiile art- 777 NCC constituitorul,

poate fi

fiduciarui sau un tert. Desemnarea beneficiarului este un atribut de resortul exclusiv al constituitorului, sub sancpunea nulitatii absolute a contractului de fiducie, ea trebuind sa fie ftcut* in cuprin-sul aeestui act. fie prin indicarea ideni.ilaf.ii lui; lie a care sd permits desemnarea lui to viitor [art. 779 lit. e) priving desemnarii beneficiarului fiduciei, Codul Civil Quebec confine reguli wi riguroase, precizand dreptul constituanrului de a facultatea da alegere a aeestui* flduciarului sau a tert. ori ca acestia sa partea ce va reveni ftecarui beneficiar cand sunt mai mulfi (art. 1282 afin- I) cazul ftduciitof de uJlifaii social!, facuftatea ikiueiuruJui de a a lege beneficiarii si de a stabifi partea ce ravine f?ec4ruia se prezuma lege (an. 1282 aim. 2 fiaza fj. In fine, in cazul flduciilor personal* sau de ui.iiii.ai'- pnvaui ,ffacultatca de a alege nu poate fl exercitatft de sau 4* (Wf decfU daea to contractul categoria persoanelor $%>mw trebuie *d benjeficiarul este to dar dcterminata'' (art. fraza a H-af BemeficiaruJ poate fl fi sub asa cum se pild4 in cazul fiduciei-garattfie, fn care este beneficiar principal, iar constiMUtprul deb?-

In

NCC],

cnteridor

unui

conferi determine In

de

de

4,

fiducwf de fiducie din rhndui mod \2%2 alin 2 deaemmt eondi\ie, \nu\mn\h creditorul

lof

r, fn nereswuire a oebnului ia beneflci petrfmoniul fidueiar to data incheterM eantractuloi cu titlu de garanfie va reveni cr*4U#er fU . j U J titlu dc propoetate to caz eontrar subsidia benefteier swbswfwr

Dan Oniric a cm de cu

lemm hunul mmfem \n deplinb, mr eontnuiumdu\ mm

19

L fa tJipwut, up ut p 74 yi

20

Noile Coduri ale Romany

5. Desi beneficiarui trebuic s& fie desemnat prin contractul de fiducie, nu SCCCRQ acest a sa tie in mod necesar parte contractanta, dar poate ft daca se identified cu on^ tuitoru! sau fiduciarul. ('and beneficiarui fiduciei este un icit, acceptarea acestuia nu este o condij. | validitate a fiduciei, fiind vorba de un raport juridic in trei caracteristic unei stipule pentru altul (constituitorul este stipuiant, fiduciarul este promitent, iar tertui desen i, constituitor este beneficiar)'. Intr-un asemenea caz, odatS cu intrarea in vigoare a fidw| lertul-benef'iciar devine ntularul unui drept dc creanfS afectat de un termen COMB fiduciarului, dar pftna la acceptarea stipulajiei Scute In favoarea sa, constituitorul pot denunta contractul de fiducie, dupa acceptare contractul devenind irevocabil (art D) NCC), ceea ce consunS perfect cu dispozipile legale aplicabiie In materie de stipule pentru altui din Noul Cod civil (art. 1286).

tire,

Art. 778. Reprezentarea intereselor constituitorului. In absenfa unei

siipum con tr

constituitorul poate, in orice moment, sa desemneze un terf care sa it reprezm interesele in executarea contractului si care sa ii exercite drepturile ndscute k contractul de fiducie.
SliRSE

Codul civil francez: Art. 2017 -- Sauf stipulation contraire du contrat de fiducie..: constituant peut, a tout moment, designer un tiers charge de s'assurer de la preservation ses interests dans le cadre de I'cxecution du contrat et qui peut disposer des pouvoirsquek loi accorde au constituant. Lorsque le constituant est une personne phisique, il ne peut renoncer a cette facultf.
COMENTARH

1. Art. 778 NCC reproduce aproape identic dispozipile art. 2017 C. civ. fr., care, i randul sau, s-a inspirat din institutia protector-ului din dreptul anglo-american aplicabili materie de trust. 2. In esenta, oricand pe durata executSrii contractului (in orice moment"), const tuitorul poate desemna o persoanS care sa ii reprezinte interesele (inclusiv in justi|ie)?isi ii exercite drepturile care decurg din contractul de fiducie (drepturi care sunt de natui personals, iar nu reals, cSci odatS cu intrarea in vigoare a fiduciei proprietatea bunurito alocate de constituitor patrimoniului fiduciar trece la fiduciar, constituitorul nemaiavai de la aceastS datS niciun drept real asupra acestora). Utilitatea acestui mandat apart nu cu seamS atunci cand constituitorul este un profan iar contractul se intinde pe o perioafl mai lungS de timp. Art. 779. Continutul contractului de fiducie. Contractul de fiducie trebuic i j menfioneze, sub sancfiunea nulitdfii absolute: a) drepturile reale, drepturile de creanta, garanfiile si orice alte drepturi moniale transferatc, b) durata transferului, care nu poate depdsi 33 de ani incepdnd de la data inCmM sale:

21 F. Barricre, op. cit., p. 9, nr. 45; C. de Lajartc, op. cit, p. 79, nr. 44

Noile Coduri ale Romany

2v

iU

l
W i.u-m)?.}?<*<) />. nrii.-ui!aha mU t /vtt.,7VMr/A>/ tM .,/ /7 //7n /,>:>////, , ,,/ tom,v . & \Vf W W W * VI HiM)W $ , v . / / . / ; . . 7. V sv/ i)nui,iri<\i 7 v / o r /. '

<hfointi.\n,irr $ f ,h> t l f s f m n f p ,,/.

SUEII
( odul eivil h. u u v Aft, ()IS

i tfiu

i , f 1 on Imo Un , l i t o t l S OU N l h o U \ \ transferee. Si i S S0I1I H H l l l N , i h u \ t i V < M t l r|tr d4terrrdmibte; 2^ I a dm C o du IflMltbrtt V|lli 111 | K M I > \t e d e i t p i a l t o V i n > * l d i s n e i i l B n N ; \ o n t p l n t)t ^ signature du coitttnt; |% I 'niontlttJ du ou des constltuants; I" l ' n l c n i i l e du OU dcS l u l u c i n u e f i ; 5* i ' i d e n t i c d u o n des b^neMiciaircs o u , A defaut, Its fugles pcnneiumi lturdttlgtiatioit} 6@ La mission du ou des inluclalres o i r<Mer\due de Icups pouvoirs dWininistratlort tt dc d i s p o s i t i o n " COMKNTAHLL [,

J a* o o n i w t i t i t Must diMonniiio, A p e i n e i o Hullltit

ifa

Viiiioiii ' Sub sancfiunctt nu] l !l| i i Absolute, contractu! de llducla trcbulc dHp f l i i i In mod ii.s(|i;' obligator! u mcnfiunilc enumerate la art, ?7f N<!{ ( o. - u * - reproduce diipo/,l|lllc ait
2011 d civ, (V,): drcpturile care constitute p . i i i i m o u i u l
pottle pietum

fldueian durata fiduciei (care nu dspflfi M de aui); idoniilrt(ile OflJtitultOfUluli ( i d t i e i d i u l u i |l btllCflclfllululi

|1 Ncopui

1
10

fiduciei si tntindcren puterilor flduciarului 2, Rafiunea m v s t e i rigofi este do a ftirnljga orgnuoloi uv control fiscal datelc neccitart tndeplinirii atributnior ce le revlu, iuclusiv i n kulturii cu spaiarea banlloi1

ii$ fhtucte si nuiti(flctlHle silk trebuie stifle fneeyistnite la mmmn fMmkmihtl) t0M\ m o liuhi,/.- /,/ ,/,//,/ />/,'//</<7 / / ttvtstoftit hi or#aHiilflst'iilcom/wtPHlst) mkiifilMffli MtiwM Mtpntt th fkiuthtr bugituitil g&Mvdlconsnltdtit

Art.

7H0,

TNREGLNTRTTREA

llsculA. ( I ) Sub sanefiunea nulltd(ll ttbsalute t cunttavtul

nc''

0 ) Cthhl nhis11 patrtnUiHltild fliiuvltift) vufirtfitfa ttwptuN ivtifo IfflobllhtW, >>>Wtiil sunt tnregistm( r , tn t o r n I f f I lie fwevdsute tie iefte, sub utwusl Xtinvflune, hi vuHifiuHh mentut tie spec la 11 fate al autortttl((l aitnilnisfrtitlel / > / / / / / < v luenie etuapptent jwnnn atimlnlstrtwea suntehi </<iinrate bugeielar fovale ale uultfiftltw tititnlnlsthifh terltwttife to /'(//(/ e,//.7v/ set //A7 tmahlfutt tilspoilfllletievarfefunvlan) ft1nuvidn<laplh u//A' f I) i h ' M 'nnhirt'n ulttfto&rfl a ben^ftetdfulul, tn e&tultn enfe tnwtti nu estepwtl til e / / / ( / / ' f n c a n f f t i ' '"l tie fMuele, tvebule stl / / * /<i> utfti sub tuwttsf snnefiuue, pHutf mi net setts titi'i'y,is/rnf tn aveha^i vondifli. ( 4 ) i h h 'i/ /'*'////// f> i n \mtterea untie tfmptuH este netwtinl tntkptluli'en untie eertufe speeiule >lr f<>ivin, se t w fncheta un i<'/ Mtp&Mt mt respeettth<' i eritijetM' /iffrfM /w eft#/i ecuturl, llpsa fneegtsteHell flseale titrate apittwea \uinilunlltv hhnluMhittw /wittow/V tfc
/rce
Nolle Coduri ale Re-m^
SlJRSK

Codul civil francez: Art, 2019 - A peine de nullite, le contrat de fiducie et ^ avenanls soul enregistres dans le delai d'un mo is a compter de leur date au service < l impdts du siege du fiduciaire ou au service des impots des non-residents si le fti\c|g n'esi pas domicilii en France. Lorqu'ils portent sur des immetibles ou des droits reels Immobiliers, is sont, sousk memo sanction publies dans les conditions prevus aux articles 647 et 657 du code genet^ des impdts. La transmision des droit resultant de contra de fiducie et, si le beneficiaire n'est M designe dans le contrat de fiducie, sa designation ulterieure doivent, a peine de nulM donner lieu i un acte 6 G Y \ X enregistre dans les memes conditions",

Cqmkntarh
1. Art. 780 NCC, urmand modelul Codului civil fVancez (art. 2019), criticatin tarade origine ca fiind retrograd" pentru multiplele formal itati sanctionate, ca si la noi, cu absolute, fntr-o materie cu care forma litajile ar trebui sa fie cat mai simple , asa cum et cazul in dreptul anglo-american si In dreptul Quebec, instituie sub sanctiunea mtlitatii absolute obligalia flduciarului de a inregistra fiducia in termen de o luna de la data tncheierii contractului la organul fiscal competent. Aceleasi obligatii revin flduciarului ik cazul modificarii contractului de fiducie sau a desemnarii ulterioare a beneficiamlui. In mod normal, nelndeplinirea unor asemenea obligatii de inregistrare fiscal ar trebui sa fie sanctionate doar administrativ-ftscal, nicidecum civil. 2. Potrivit art. 780 alin. 4 NCC, Daca pentru transmiterea unor drepturi este newsum indeplinirea unor cerinje speciale de forma, se va incheia un act separat cu vespectarea cerintelor legale. In aceste cazuri, I ipsa inregistrfirii fiscale atrage aplieatea sancfiunilor administrative prevazute de lege".

Art. 780 alin. 4 NCC, ale carui clispozitii nu se regasesc In cuprinsul art. 2019 C. civ. IV. (modelul art, 780 NCC), este o inova|ie" a legiuitorului rom&n, dar din pacate wu nefericita\

Mai iniai, fraza I din textul de lege mentjonat se refers la cerinjele de forma i valjclitatnn ale transmiterii unor drepturi din patrimoniul constituitorului in patrirooaM fidueiar. Pin urmare, nu exista nicio legal urn logica cu textul art. 780 NCC care, asa cu rezulta din denumirea sa marginals, se re I era la lnregistrarea fiscalft". Este iautil & inslatam asupra faptului elementar ca un lucru este formalismul A D W L I D I U I T E W sj cu altceva formalismul de Inregistrare fiscala. Apoi, In condiliile tn care art, 774 alin, 1 NCC impune forma autenticft ad w/wfaa* fiduciei, este limpede ca orice transfer de drepturi de la constituitor in patrimonii fidueiar se va face in forma anient tea, fie cii este vorba despre actul const a uuv al liduci^ fie de un act modifleator al aeesteia. Atunci, ee formalitate ar mai exista si ar \M\ ft-uulepliuit in plus faja de Ibrma autentica? Raapunaul, evident, este nieiuna- Prinuna** textul h i discupe este perfect inutil si ca a tare ar trebui delndata suprimat. In fine, fraza a l l a a art. 780 alin. 4, care vine in eontinuarea ideii din twwj ace 11 nasi text de lege, nu poate fi interpretata" deeat tn sensul eft lipsa tnrejj

( I Wit#, M I R I L , 1, II, In ll; I . AvnK o. .w-n.lut Itt vnto so I no* R*ft?RTR* Itt (WifM I. $i tHvAr AO**tat *F A mwwuinU In twt w foCt oMeuiv Vn ttlin, I * ttlc avvhnasi au 'SO. \,\ ana>y fiut\iKlf ATLNNMSTRIUINO prevftftitt vlv legs" logic ;m juridie m i\ oa hpsa hituror luMil^fli'H^ tWalo pu*\n auc la ml SO Nv 1 \ mmifll ! aliil 4 Ua a 1, Ml IV ^mdHnuw adnnutsnum ($i munai administrate, uu si Civil VN^FWHI I I

\\\\

$m u%

}ih\Uti\)UL'
OltmiH^

AH. . ' S i .

Resist mi nnfUnuil

nl flducttlnr. f N I * >, ..w-.. mtrwwf <tfjMtoWffiiP$t A- Itatt r/ t W it ttc+stnfti W W F I f v .v/rwwMrV p ftf hcu) T \hv,?

. VTV
ILL

fiihihuhnwi <torphtrthr mtk tmNlfart em fa O H H \ I U I i\m\ T V T U H I \ <fc ffcM* /S * AtfHf* ','.N'.v'm j j tHilhi F $WV V I C T \ \ T T I L T 'W I S F L ' I I L ) U
HIFT

v >

fow

H N ' I I H $\ J*?V VT*' ? W F HH I I M T M F T T L

?

IFH

\'M/

<fa Y F ^ Y I T I H H tt? ttf .wMrtaty

tMmfn-t jtoMfct

Dili rajiuni do publicist*, coiitmetf le do special dcst MAI uoostui scop.

ndm-ic- UrlW

I a fl tmtoH^ tiHMin

l^llrW

Art. 782. ( / ) Ctlml JMwkiHit M Y T I M& L I T I M ewH/w M m f\m-T I V F O L I C .tri/hri! M C T T F I I M C C\ PI \'S\) ( H ACEST
SOTS XISCNTCNCII, DHHI mifvit ( \ I ( T W T O U H I H ) <iJnchm) r^W I H I T T S N T I F C R C E S T E MtpuM puNicihlfii, ( N hvm*W < K fwMtVfrW* W ( H H U M T O V T I J L L T I C I I U I I H I I $1 Y \ I L I (> I T X \ I F N CATV to^/tW^i d, m A) ft [UISITIHITOT' PCTTNTI vtnwtihtikH. ,w w ttMv/uVfit o,j thiW MW

{)

He

SL'HSl
Codul civil l i a i u v \n 2021 J ui^vii? it

Hteiftiw

pn

u1

w i*
^ tl#

flducillt d
iv

doit on liiiio o\pirN'iv'atu-nl IllCtltiou

lornqu* Ii |nriww!nr i.iucl!f romprout vtw blt^ HIMMUIw a 1 publicity, oilM dull nwilioiww ^ mmi d ninwwiw w (|Utllit4HM.
mime, COMKWTAMU

W^ mutation tut

\ ' , r i i l i i r i i i i i i l m u - i n l U M U - a ; \ H \ cOtltlll c u r e al* i i l u i r ' d ' p n l i i i i m n i u l llilm n n ( d c #X9lll|illl. \ i n d r Will i i K - h i i i a R utl Kltl d u \ niv.^i pHtHHlOll(tl). d t ' | U J I H l p i U , tllMltlk N f t U U i l i n t M l l l U l l r r \ | t i c ; : l t l i - ; | M r C l p l t t l I 'd : H l H M U ' M I. ( ' o n l o i m
H i M | t o. ml 'H ' N( I ((| h i h i i i a i , i i i i m i | i i a i l i i l f i l m 1 ' C A l u l lit! \ t u h i i dWiW i l i r p l u i i (I i - i i u ' i H i i n a t u h - i r t-mo

puWllllljli <1 11M l

jllili

lUpUNA

e M i o , df p l l i l i l , i n u l : h i i i i k iI i m i n M u i u a l n t ' i h - i i i a U ' i i i i l i n i l ' | d i n I i M i a ! 111 M l n"0 | M i \ i l i * H lr |n - ; , m 1 1 1 : 1 j < 1 1 vOUU'U' l i t l o l .

a i i, Ill l i ' i \ i s l i u l i l v '

p u b l l u l t H t t f ( i n f X f i n p l l l I d u l , H ' t' j i ' l H i l i i c j i d i i i i t i I i m i |@ m i l u i - n j i i M t a d i ' m i i u i u - a l u l i n i a i u l u i |l i i d i i t i l r n d p l i d i i i i i i i I I I n o - m | l n m i n / n %, i p i r i l r n M i l i i O ' d c ( i m I i i I i i \ l l I l i i U i i - ( m i M U l ) , N e t ! I ( O i l t i \ i l v a M i j i i t r \\ , 1 , , , ! j M i l i i v l l i i i o M H i n t ) > n l i l l i n n < U d l l i l a i u | m i f y l i i i i l r p l i i i c M r i ' I ' I i ^ i l i a * l r a ||^| in
(/

j(jt.

settle pi wtri Ii fritHili jmii|Hiiule nmt . n i , , . . i ; u ;i nolul t*s(o i^uMum r m n n constituitor, se va considera ca actul a Tost incheiat de fidueiar in nume propriu" (art. 7jh alin. 2 fraza a ll-a). Este o sanctiune speci Ilea contractului de mandat, pentru cazul In m> mandatarul nu aducc la cunostinla tertilor faptul ca o anumitfi ac^iune o intreprindek numele si pe scarna mandatartilui, dar care nu se potriveste Tnsa cu contractu! de fiducia pe de o parte, pentru ci este un contract cu o fizionomie distinct! de-a mandatului (eni] suficient s& reamintim eft fiduciarui este proprietarul patrimoniului fidueiar, iar nuugj simplu reprezentant mandatar al constituitorului), pe de alta parte, pentru cS arc regulj specifice de publicitate (opozabilitate lata de terli) in legalura cu componentij (apartencnta) bunurilor fac&nd parte din patrimoniul fidueiar si cu puterile pe care lc ^ fiduciarui de la constituitor (ail. 779 si 781 NCC). In aceste condi| ii, ne intrebam,i]c pi Ida, cum ar putea 11 considerat" fiduciarui ca a incheiat contractul in nume propriu cand tn registrele de publicitate este mentionat ca bunul cutare (in privin|a caruia a

Incheiat actul Tn discutic) apartine patrimoniului fidueiar si ca persoana care a indicia! actul cu ter^ul este proprietarul patrimoniului fidueiar? Toate acestea lasand de o parte faptul ca pentru constituitor actul nu poate fi pagubitor deeat in cazul in care acesta estea beneflciar, in toate cclelaltc situajii, el desesizandu-se dc bunurile care alcaiubc patrimoniul fidueiar chiar de la data incheierii contractului de fiducie, nu mai are cum si fie pagubit de eatre fidueiar, prin urmare, chiar acccptand, ca ipoteza de disculie, ci dispozitiile textului de lege analizat ar fi susceptibile de a fi aplicate din punct de vedere juridic, ele nu ar putea fi efective deeat in ipoteza cand actul incheiat l a pagubit pe constituitorul-beneficiar, nu si atunci cand benefieiarul ar fi o alta persoana deeat constituitorul. Art. 783. Obligatia dc a da socoteala. Contractul de fiducie trebuie sa cuprinA conditiile tn care fiduciarui da socoteala constituitorului cu privire la hukpimm obligatiilor sale. De asemenea, fiduciarui trebuie dea socoteala, la intervalele prechx tn contractul de fiducie, beneficiamlui si reprezentantului constituitorului, la ctnm acestora.
SURSE

Codul civil francez: Art. 2022 - Le contrat de fiducie definit les conditions d lesquelles le fiduciaire rend compte de sa mission au constituant. Toutefois, lorsque pendant l'execution du contrat le constituant fait I'objet te mesure de tutelle, le fiduciare rend compte de sa mission au t u tcur a la demandc de ce dernier au moins une fois par an. sans prejudice de la periodicite" fixec par le contra;. Lorsque pendant l'execution du contrat lc constituant fait I'objet d'une mesure # curatclle, le fiduciaire rend compte de sa mission, dans les manes conditions, * constituant et a son curat our. Le fiduciaire rend compte de sa mission au beneficiairc et au tiers designe d application de l'article 2017, a leur demande, selon la periodicite ftxee par le cowraf.
COMENTARll

Intrueat in escuta, fiduciarui este tnstituu propnetar de constituitor asMf* patrimoniului fidueiar in \ ederea rcalizarii scopului pentru care a lost intitn|ata fiAtf* este ftresc ca fiduciarui sa

1.

' -

dca socoteala constituitorului in pnvinta indepl'

itf

Nolle Coduri ale Romania

lit

EL

^hfe&mk* aswroatc prin connactul de tiducie. Aces* Iv.cm este pteciMt txpre* la art. 7&3 ft***! HOC De asemenea. ?>otrivit dispoziiiikw an. 7$3 fraza a U-* NOC, U tcrmcnelc stipulate fa coniract, fid\ic*arul are obligatia tie a da soeotcaU de fadephnirca aeetorasi oWvgatn si beneficiarului $i rcprczentairnslivi constituitorului, desemnat in conditiue art, 778 HOC, U I ... H cerate acestoi*. MX -\ ^ tN* <tis|x>|titl<e art. 7$3 NCC resulta ca vot fi prevfcmte in contractul de fiduci* condmile w care fiduciarul va da socoteaia celot tmtreptann. Kofimil pre\ amte printie cteuzcto obHgatorii enumerate la art. 779 HOC sub sanciiunea nulitapi abates este posibtl c* m contractul de fiducie, din diverse motive partde si omita incktdcrca unor clause reteritoarc la condititie m care fiduciarul trebuie si-si fndqriincasca ohhgatia de a da socoteaia. Lipsa unor asemenea menpuui in contractul de fiducie nu scutesc pe fiduciar de obligatia de a da socoteaia. iar daca intre parti se vor ivi nefUtelegen to privinta conditiilor concrete ale mdcplinirii acestei obligate acestea vor fi reglate de

Ire >auC

tttstanra de judecata.

mporiwik ctt K f f i i st are jmterile ccle mai largi (modifieai prin lege qptkmw! masei fiduciarc. cu txctpfa cm cmiopiiita Se limit-area acestor pmcri. (2) Fiduciarul vw fi remumrat poirivit iritelegerii partibr, iar in lips* acestcki potrivit regidilor cane cdrmuiesc admmisirarea btmurihr ahuia.
Art. 784. 1*11 terile $1 remimerarea tlduciaruhri. //) nt considera ca fiduciarul de puncr? in - asupra paTriinomale caiului hi se dovedeste ca teifii aveau SURSE Codul civil francez: Art. 2023 - ..Dans ses rapports ftvec les tiers. 1c tidueiaire este repute disposer des pouvoirs plus etendus sur le patrimoine fiduciaire. a woins qr.'ii nt soit demontre que le tiers avait cotmaissance de la limitation de ses pouvoirs" COMENTAR11 1, Pentru a - i proteja pe terpi cu care fiduciarul intra in raporturi juridice pe durata contractului de fiducie, art 784 alin. I NCC institute, nana la proba contrary (consiind fa dovada faptului ca tertii aveau cunostinta la data tucheierii actului de timitarea puteriror fiduciarului i cu toate acestea au contractat), prcztuntia ca fiduciarul a avut puteri deplinc (nelimitate) asupra bunurilor din patrimoniul fiduciar, fiind un veritabil si uaic proprietary astfel meat lata de terfi nu se poate invoca o limitare a puteri lor fiduciarului pe care acest a nu a cunoscut-o la data tncheierii aetului. 2. Ne iutrebim msd ce valoare practice poate avea acest text de k>\ atata timp oat, sub sancfiunea nulitatii absolute, contractul de fiducie trebuie sa mentioned .,nuir,dcrea puterilor de administrare ?i de dispoi(ie ate fiduciarului ori ale fiduciarilor" [art. 779 lit

v#

ONCC).
Fiind obiigatone mentionarca in contractul de fiducie a Itmitetor puterilor fiuu-eiamiui, iar contractul de fiducie fiind supus tndeplinirit unor tonne de pubticitare pentru realizarea opotabilitatii fata de tern" (simplut tapt al indeplinirii tonualitaiilor de publicitate dand nastere unei prceumfii absolute de cunoastere a con|inututui contractului de fiducie de catre terfi), rezulta ca, juridic, nu poate exist a o litnttare secreta a paten ku-

200

NOILE

Coduri ALE R

flduciarului. aceasta fund nula in tememi aispozmiior art. 79 lit. f) NCC, astfei j discutia nu va ajunge niciodata sa se poarte pe terenul opozabilitatii-mopozabii^ indicat de art. 784 alin. 1 NCC chiar daea tertul a cunoscut pe o alta cale limitarea ^ a puterilor flduciarului, ci pe aeela al valabilitatii-nevalabilitatii acelei limitari. 3. Fiduciarui. prevede art. 784 alin. 2 NCC va fi remunerat conform mteleg| parti lor", iar in lipsa, potrivit reglementanlor referitoare la administrarea bumilui AIJ (art. 793 NCC). flduciarului in caz de insolventa. Deschid^ procedurii insolvenfei impotrivaflduciarului nu afecteaza mas a patrimoniala fiduciori Codul civil francez: Art. 2024 - .JL'ouverture d'une procedure de sauvegarde. 11 redressement judiciaire ou de liquidation judiciaire au profit du fiduciaire n'affectepasit patrimoine fiduciaire".
COMENTARIL SURSE

Art. 785. Limitarea raspunderii

Consecvent ideii potrivit careia patrimoniul fidueiar este unul de afectatiune. cat formeaza o ,jnasa patrimoniala autonomy distincta de celelalte drepturi si obligatii c patrimoniile fiduciarilor (art. 773 fraza a 11-a NCC), textul de lege analizat prevede i mod expres ca deschiderea unei proceduri colective (de insolventa) impotriva fiduciary de eatre creditorii personali se rezuma doar la bunurile din patrimoniul personal si acestuia, neputand fi extinsa si la bunurile din patrimoniul fidueiar, cele dona patiira* fiind distincte si separate desi au acelasi titular. In contrapartida, pentru identitate de ratiune, in principiu. creditorii patrimoniului fiAw nu pot urmari bunurile din patrimoniul personal al fiduciarului (art. 786 alin. 1 NCC).

Art 786. Limitarea raspunderii in functie de separatia maselor patrimonii-(1)

Bunurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmdrite, in condifiile legs, titularii de creante nascute in legatura cu aceste bunuri sau de acei ereditori * constituitorului care au o garantie reala asupra bumirilor acestuia si a ca* opozabilitate este do bandit a. potrivit legii, anterior stabilirii fiduciei Dreptul I urmdrire poate fi exercitat si de ceilalti ereditori ai constituitorului insa mm&* temeiul hotardrii judecatoresti definitive de admitere a acthtnii prin care a fast desp0 sau a devenit inopozabil, in orice mod, cu efect retroactiv contractul de fiducie. (2) Titularii creantelor nascute in legatura cu bunurile din masa patrimonii fiduciara nu pot urmari deeat aceste bunuri. cu exceptia cazului in care, prin control de fiducie, s-a prevdzut obligatia fiduciarului saw si a constituitorului de a RASP** pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei. In acest caz, va fi urmari t mai mtdiactpd masei patrimoniale fiduciare. iar apoi, daea este necesar, bunurile fiduciarului st*&] constituitorului, in limita si in ordinea prevdzute in contractul de fiducie.
SURSE

Codul civil francez: Art. 2025 - .-Sans prejudice des droits des creancers * constituant titulaires d'une droit de suite attache a une surete publee anterieuremeK

PW I, fwv.:

mii P'Ui IH^anW fi.hi. iVir.

I ' ,i .i, ..ill.

Wfa i . V

- ,,u|

, luMiJ.ifi.Mi . animm ,li, , Lii

2<H

rUpud a %1
h If** A, ....... ,

i.i.ii.u,.

(lu n<itt(

,.

ml Wt i ' l ' l t n " P "

animnu

111

'jial. en. m iniui.'i rahin./.ii.Mi

aw mi

<&t
1 4

^ ' ^ i.uul.u

!> ji

'

'

* P(

IpHlllU

jUl.ltl. i ^

Ml-1.

M IhIh.

.lrp,v.,|nln.

m
; ,,

.1.

i^WmtMMM!
I (i ;r,.i |

11.1. Uj. I p.lhmWimllll jN. ll i.M

fi.'lWi;',, ft! . ,hiu hint;..

ft*
,

a,'.

I.m\

N< V.

a, I

t* G ; l l n
. av

Ci.llt. i.ii an pM ii iii pi.n il. .1. . ' '<1'11111 111' ,-,
(|

M .(,

|Sfo < . . . , . . \ f a - u a 0 * i m . M i . i l .
(

(Sau.n.sa.Hl ,,
n(

, ,.. ,jiiai u

, ; u-,\, , ,v;Va(. -

;iu

-m |, ,. >t||

WtfS . ' ( : ' . . . WWW ' w i w t .

-i

.. ,

.'W m < a a v . p. ,'.an.U ft! ..>. l.h.iian.lin i. \ ! r u i , u l HtlWi i 0 M . u . m p . r . . i l a Ma,,, p. , .m. tyf ft (.- ,,1
m

a |\ ( \wvhiifl t o x a Y P a h p t m

Hi . W i n . u > a VltHllhMH IftllH '<

It
f m. .1. Tui.i.n (.1, , \. ,upln. """I.H iHiu \ i. n <|. fiiH.I.MiiIni ('(' V ilijUn.

i. ' p n

!ft

,v. ' a .iau\

am.rsiiniainl'm pal unn.iii bum.,ii. <lm p;Ut imamnl ulimnU ia. la fo ai ml. . ml -i. li.lm .

. (|i\.MiUfa(u.ai(\ -..ui .1. . i. ttar. ;i nil,, a. (ami jUt.l.. .,.

iii.\p.w.'^'l

.lil.h.lai

a<r

]U\\\

mi

I N* '< V ii.lt. | mi. i . ,Mi-i l^tiMiiiil.

t' 'V- n\ - i. \ i in il;ilin\\,\n,ii| . ,m> (mm.M nliii -;hi - nu) . ,\ir ..i. i.il. <1ni a. >"\i ]\(U>uU^ihvi (< aval

Vll m m f t M i . j a

aa^ i i . a n i. i m m , p a u h .-a.-)
(

tVm < O.hilUi . t\ it dan. . , p.-

\ u! p:!(imi.^UMlni (i.in. i.n ami | - j\|i. -I.i. .i

ninn.M .lui ;i. h\ nl :t. . Iiii.l' i p.iiuHt.\i\m ,l.\ai

IH

V f t f i SVp) t t ^ Kft ] m \ ; V . m i ! . - |
( :

p,m

int. a. int .1. ti.lu. t. ftf \\\\\\\<\\ <a|.i

-i.Vih.n.a Km,/. (.Ml )() > aim 0 ni i i M p.

i .;ilnm.Mm.ln.
l lM

ImIi..

\%\ f ) M f \ \ W W \ \ \

- w u . .m an a., in rna.i <\^\ H n< u i . I H - n i | a - ; m a \ . n l - . i t N | , \ . . ! i ^ i n n . m m l u . I ' n n . l . . I m - n i l f t | .r ...nr. ,

. v. .fa
; ;tVu

,lr.H

i. unlilai

ii^Ml.-un . .maa. aial.' . .n.- piav 'm na

.1. . f i - p i . < m m a > h \ j a l . < < . i . i . m i l . a p . m i i u a i i m h u C m I n . i . m : t t h i ; \ . ( . , ftftVI n > p . m . . - 1 pftfttV' m - a i ' . u w

;

| ,,, a

i.,| u. uhn
n

A. (. cli'-pavHn I ji;\I" au Ova vui - < ai. ai. 'm .la. <un.i li.m.. .-.t p-- nl 'nu. iH.aai

<i\ n

.(t( . M ' n p A if la }>ft1iMUtMMUhM"

:

I la a.. i. . .M\.h|u p. Pnaa

-U<

pi.a.

I< hmmi.mu! ram/m ft -;pi.a p- 'am U

m;n

lajMaAt-A, iUMilinn.l i . >>\\\ A ( h . a-, a pMii\ a iiiiil an jft

-.un

u\ . m , H i f t p , a \ a , i t i . a n a , . , m l \ f a r ..in. . . a h l . j M i )M- \ n i i a i f t . a - p i m . ! - - WtWIW U p ^ i - - a n p . a i m t a i WW j i M i . a i i p m i t i l a p i a i a a . . m i p a M \ < a i ( / : - ' > rtlHI ' (> I Nt 1 " V W W n m , m : V i a a w i i - m n u a . n \ a t u \ a ' . p a n i p ^ n l n h r . . h , . . . . . HM ' r "
. pp. 'm . avnl * aiiMia
<

- n nil- l-a .'.-.. |,);;-mmi.i . hiiiliinl.' .In) | VailiiU.Vip a|n m m.

Cnln. < ^nnnu

. \ .

= Ua Uii pM nnii.'Mi . 1. . Ml .i> <

Mnm.M pnii liMiiiint.- Cain. t'.r. nliii '-an/.-i an aiuil'iintin, in Innna ^ ia 'Mtlni. ;i p''' \ ; (i.iu. \.

^ ii"!"' IMillhi

J c a v a f t U < i | , ntHtl \ - > , l w > . . . * - ! : n a M ' ihij tfgitWtMMftl l a a > i >}*M rtllU I N< V In i u . m i . a- n. i - i n >
(an /:-a'. aim

zuz

Mono uuuun ale Romju^ Art. 787. Raspunderea fiduciarului pentru prejudiciile cauzate. p C(ilf| prejudiciile cauzate

pA

tf CHIRICA ; ~

prin actele de conservare sau administrare a masei patrimonii fiduciare, fiduciarui rdspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse in patrimo

(3)

In

cazul U 0e drept mile si t SURSE (4) Constituh Codul civil francez: art. 2026 - Le fiduciaire este responsable, sur son patriinei propre, des pfovizoriu poate fautes qu'il commet dans l'exercice de sa mission". corespunzator disj. COMENTARll aceastd 1. Formularea textului art. 787 NCC este deficitara, mai intai, intrucat are In vedot doar inregistra,
raspunderea fiduciarului pentru actele de conservare sau de administrare a masa patrimoniale fiduciare, nu si pentru actele de dispozitie. O seapare inexplicabila. caciet cert cd raspunderea fiduciarului trebuie sa poarte (mai ales!) asupra actelor sale dispozitie ilegala asupra bunun lor din patrimoniul fidueiar. In acest sens, formularea an 2026 C. civ. fr. este eat se poate de limpede, tinandu-1 raspunzator pe fidueiar pentru unu culpa comisa de el in exercitiul misiunii sale; or, fiind proprietar al patrimoniului fidueiar. este nemdoielnie faptul ca fiduciarui are si dreptul de dispozitie asupra bununlor ca compun acest patrimoniu, cu limitarile care rezulta din contractul de fiducie . 2. Apoi, formularea textului de lege in discutie este in suferinta deoarece, in loc prevada simplu, clar si direct ca fiduciarui raspunde cu patrimoniul personal pentru prejudiciile cauzate din culpa sa, se prevede destui de ambiguu ca acesta va raspunde ,jnumai cu celelalte drepturi din patrimoniul sau", lasandu-rfe sa ghicim care drepturi le, altele deeat celelalte drepturi" si care sunt celelalte drepturi". 3. Raspunderea fiduciarului pentru neindeplinirea obligatiilor din contractul tie fiducie opereaza in condipiie dreptului comun. 4. Avand in vedere faptul ca, pe de o parte, fiduciarui nu poate ft deeat w profesionist (art. 776 alin. 2 si 3 NCC), iar pe de alta parte ca datorita acestui fept este remunerat pentru serviciile fiduciare, exigentele impuse acestuia in executarea contractului (element in functie de care se apreciaza incalcarea obligatiilor contractuale sunt mai ridicate deeat in cazul particularilor. 5. Obtigapa de reparare a prejudiciilor cauzate de fidueiar in executarea contractului de fiducie este o obligate personals a acestuia, creditorii sai fiind indreptatiti pentru aceasta sa urmareasca doar patrimoniul personal al fiduciarului, nu patrimoniul fidueiar

SURSE

Codul civil prevoyant les con met en peril les i sauvegarde ou de ^ application de provisoire ou soli la

(kmande
empc fiduci

patrimoine

COMENTAR 1.

( J ) Uaca fiaiiciLUT.il nu ist indeptinesle sau pune in pericoi interesele care i-au fast incredinfate, constituitorul, reprezentantul i* sau benefieiarul poate cere in Jmtifie inlocuirea fiduciarului si numirea unui odmimtr&i provizoriu al masei patrimoniale fiduciare. Mandatul administratorului proveodt inceteaza in momentul inlocuirii fiduciarului sau in momentul respingerii Jetiumt cererii de i f doc aire. Numirea administratorului provizoriu se real'ceaza potn afspozifiilor referitoare la ordonanfa presedinfiala, care se optica in mod corespunzoior. (2) Numirea noului fidueiar si a administratorului provizoriu poate fi dispmi ins ton fa numai cu acordul acestora.
OO

I I&PM

Art. 788. InJocuirea fiduciarului.

Conform isi tndeplineste ( cererea constitui beneficiamlui pc masei patrimonii care ii va lua ICH mlocuit (art. 788 Este verba < ordonanja presei razaalll-a NC( Mandatul a definitive a hot nlocuirea fiduci
2. Daea

ni

pre>edin|tale, ce drept comun, fa

pf. j v I Z u r i u .

3.

Administ

dcribcu acordul
' a-, tewnd ca fiducwm) ribpuruk pentru bwtnUnarea deregulate a uout bun

Mm

4.

Inlocutre. ewcic doar de I NCC, la solicit provizoriu sau Ktftai&ioft

D
AN

Art 789. m a turner ai d i

(3) In cazul in care instanfa de judecatft a numit un nou fiduciar, acesta va uvea toate drepturile si obligafiile prev&zute in contractul de fiducie, (4) Constituitorul, reprezentantul acestuia, noul fiduciar sau udministratorul provizoriu poate sa inregistreze aceastd modiftcare a fiduciei, aplicdndu-se in mod corespunzator dispozifiile art. 780 si 781. Inlocuirea fiduciarului se produce numai dupa aceasta inregistrare. SURSE Codul civil francez: Art. 2027 -- En ['absence de stipulations contractuelles prevoyant les conditions de son remplacement, si le fiduciaire manque a ses devoirs ou met en peril les interets qui lui sont con fie ou encore s'il fait l'objet d'une procedure de sauvegarde ou de redressement judiciare, le constituant, le ben cfici aire ou le tiers designe en application de 1'article 2017 peut demander en justice la nomination d'une fiduciaire provisoire ou soliciter le remplacement de fiduciaire. La decisin judiciaire faisant droit a la demande emport

reglementeaza cazurile de mcetare COMENTARH legal a a contractu! 1. Conform dispozitiilor art. 788 alin. 1 fraza I NCC, in cazul in care fiduciarul nu isi indeplineste obligatiile de fiducie In sau pune in pericol interesele care i-au fost incredinjate", la cererea constituitorului, a reprezentantului sau numit temeuil prineipiutui i n conditiile art. 778 NCC sau a beneficiarului pot cere in justice inlocuirea acestuia cu un administrator liberiatii provizoriu al masei patrimoniale fiduciare pana la inlocuirea definitive a fiduciarului cu un alt fiduciar care ii va contraciuale, in lua locul in contractul de fiducie, prelu^nd drepturile si obligafiile fiduciarului inlocuit (art. 788 alin. 3 NCC). Este vorba despre o masura provizorie cu caracter urgent care se va lua pe cale de ordonanta presedintiala in masura in care nu conditiile prevazute de Codul de procedura civila (art. 788 fraza a Hl-a NCC]. so incalca MandatuI administratorului provizoriu mceteaza de drept la momentul rSmanerii definitive a hotararii dispozitii legale de ordine judecStoresti prin care se admite sau se respinge cererea de inlocuirea fiduciarului cu un alt fiduciar (art. 788 alin. 1 publica nu se cent fraza a Il-a NCC], ravine bunclor moravuri, 2. Daca nu sunt intrunite conditiile urgentei impuse de procedura ordonanlei pa rule pot stipula presedintiale, cei indreptatiti vor putea solicita inlocuirea fiduciarului in procedura de in contractu! de fiducie drept comun, fara a se mai trece prin faza intermediary a numirii unui administrator si alte cazuri de mcetare provizoriu.

de pleine droit dessaisissement du fiduciaire originaire et transfert du patrimoine fiduciaire en faveur de son remplacant".

h Art. 790 NCC

si

conventional. 3. Administratorul provizoriu i noul fiduciar n u pot fi numip de instan|a de judecata decat cu acordui lor (art. 2. a) Incetarea 788 alin. 2 NCC). contractului de fiducie are 4. Inlocuirea fiduciarului cu administratorul provizoriu sau cu noul fiduciar produce efecte doar de la data
indeplinirii formelor de publicitate prevazute la art. 780 si 781 NCC, la solicitarea constituitorului, a reprezentantului toe, mai intai, in cazul in acestuia, a administratorului provizoriu sau a noului fiduciar (dar, curios, nu si a beneficiarului, desi este indrept&\it care s-a unpHuit terraenul si acesta .sa solicits Inlocuirea fiduciarului - art. 788 alin. 4 NCC). eonvenit de parti ori scopul pentru care a Art. 7 8 9 . Denun$area, modificarea si revocurea contractuJuf de fldncte. ( I ) Cat timp nu a fost accept at de cdtre tost nifuntata fidueia s-a beneftciar, contractul de fiducie poate ft denunfat unilateral de cdtre constituitor. realizat fnaintea frnplinirii Art. Incetarea coatractului de fuiucie. termenului (art. 790 alin. t NCC). 3. Spre deosebire de Codul civil francez (art. 2029 alin. \\ Noul Cod civil nu reglementeaza ca un eaz. de mcetare a fiduciei decesul constituitorului, solutie legislative corecta, din moment ee nu vedem niciun impediment legal ca fiducia sa continue cu mostenitorii constituantului. 4. Un eaz de incetare a fiduciei simitar color rcglcmontale la art. 7 9 ( ) Codul civil francez: Art. 2029 - Le contrat de fiducie prend fin par le eeces du constituant pcrsonno physique, par laalin. I NCC dar care a scapat a tat legiuitoridui survenanee du tonne ou par la realisation du but poursuivi quartd celle-ei a lieu avant la tenne. francez, cat si legiuitorului Lorsque la total ice des beneticiaires re nonce a la fiducie, il prend egaletnent fin de plein droit, sauf stipulations roman csic accia in care pi' prevoyant les conditions dans lesquelles it se poursuit. Sous la memo reserve, it prend tin lorsque le fidueiare fait l'objet parcursul exeeutarii d'une liquidation judtciairo ou d'une dissolution ou disparatt par suite d'une cession ou d'une absorb!ion et, s'il est avocat, en contractului de fiducie so eas d'interdiction temperaire, de radiation ou d'om iss ion du tableau". constata ca obiectul acestuia au poaie (i alius, COMENTARH cum ar fi cazul in care nu mai exista bunuri in

Tk i i ) ( oniractuldcjidiicie ineeieazap, nnpii?iirea lenncmiiui <au prin realizarea scopuiui urmdrit cand acesta iuteninc ma'uuc de implinirea termenulttL ( 2 ) El inceteaza, de asemenea, in cazul in care toti henejiciarii renunid lafkiuck: iar in contract nu s-a precizat cum vor conrinua raporturile fiduciare intr-o asemenea situatie. Declaratiilc de renuntare sunt supuse acelorasi formatitati de in resist rare ca si contractul de fiducie. Incetarea se produce la data jinaiizarii jormalitdtilor de inregis-trare pentru ultima declarable de renuntare. {3} Contractu! de fiducie inceteaza si in momentui in care s-a dispus deschiderea procedurii insolventei impotrixa Jiduciarului sau in momentui in care se produc. potrivit legii, efectele reorganizarii persoanei juridice.

patrimoniul fiduciar6. Codul civil Quebec confine dispozitii ex prose in acesi sens ta art. 1 2 9 a alia. 2, cu precizarea ca imposibilitatea atingerii obieciului contractului de fiducie va fi coustataia do insianja de judecata. 3. b) Un alt eaz de incetare legala a contractului de fiducie este aeeta m care tu|i beneflclaril renunfd la fiducie, iar In contract nu s-a precizat mm vor coun'uua

acL-sl

i^nx, Y - p i a i a i c a j u c l i e i a n i e v w a l a U c i l .

Haiulouin, Y. Kcnaiul.

DAN QHIRICA

><K
i>

nr. I 'v'n

206
raporturile de fiduciare intr-o asemenea fittiafie" (art. 790 aim. 2 fraza I to* masura in care benefieiarul sau beneficiarii, care au vocaua de a dofoaridi ps^'l patrimoniului fidueiar la finefe contractului, isi manifests in mod expres ^ refuza acest drept. nu mai exista nicio rafiune pentru ca fiduciarui ia contractului de fiducie. m Dec la rap ile de renun(are a bene ficiari lor sunt supuse acelorasi forme de ca si ace lea ale contractului de fiducie tnsusi (art. 780 si 781 SCC)r pn e fee tele (incetarea contractului de fiducie) doar la data indeplinirii lor, dad mulp beneficiari in aceasta situafie, incetarea fiduciei avand loc pe data formelor de publicitate legate de renunfare a ultimei dintre aceste declaraui (art 2frazeleIIsi III)
e

*0

ma ' executarea de

9* f t

206
4. c) In fine, contractul de fiducie inceteaza ..momentuJ in care
deschiderea procednrii in so] venter Impotriva fiducJaruJui sau in momenta! u;-tv produc. potrivit legih efecteJe reorganizara persoanei j u rid ice" (art 790 alia. 31 Dona

it

TV
Prin " ipsa ^^'fflui ot

observatii se impun in legatura cu acest din urma caz de incetart fiduciei. Mai intai. intrand in logica textului - care este aceea a caracterului intuitu legat de persoana fiduciarului, ceea ce duce la incetarea contractului atunci caMasem* mai este in masura sa-si indeplineasca atributiile -, nu se intelege de ce so xeiiiit cazuri de incetare a fiduciei si dizolvarea persoanei juridice care este fiduci. punerea sub interdictie sau ridicarea ori suspendarea dreptului de a practka MM! fiduciarilor avocati sau no tari publici, asa cum se in tamp la in dreptul francez (am 20 alin. 2 C. civ. fr.). Apoi, acest caz de incetare nu-si mai are rostul daea, survenind una din s mai sus, persoanele indreptatite (constituitoruL, reprezentantul acestuia sau ber^kail solicita numirea unui administrator provizoriu si inlocuirea fiduciarului in r.l: NCC.

't%&i

pwrw

iem,

Art. 791. E fee tele incetarii contractului de fiducie. Cand contractul fan. inceteaza, masa patrimoniala fiduciara ex is ten td in acel moment se beneficiar, iar in absent a acestuia, la constituitor. Contopirea masei patrimoniale fiduciare in patrimoniul beneficiarulm constituitorului se va produce numai dupa plata datoriilor fiduciare.

(I)

tremfjm $

<k

tcaeanarsaubc 4 Potrivit feaaic m patm itoteoriilor fid **adar. desi ^arse realia ^^ronr 3

(2)

mi

poate

^*;

SURSE Codul civil francez: Art. 2030 - ;,Lorsque le contrat de fiducie prend fin en Fabstf de beneficiaire, les droits, biens ou suretes presents dans la patrimoine fiduciaire fcrti plein droit retour au constituant. Lorsq'il prend fin par le deces du constituant, le patrimoine fiduciaire fait de droit retour a la succesion". COMENTARH Potrivit dispozitiilor art. 791 alin. 1 NCC, in cazul in care contractul de inceteaza, masa patrimoniala fiduciara existenta in acei moment se transfera la ficiar, iar in absenta acestuia la constituitor". Desi textul de lege mentionat nu precizeaza, el se refers in principal la cazurile de incetare legala a contractului de fiducie prevazute la art. 790 in continuarea caruia vine in mod firesc, iar nu si la cele de incetare conventionale in care transmiterea patrimoniului fidueiar se face de regula conform vointei parti lor si doar in subsidiar, daea partile au omis sa convina asupra acestui lucru, se va face conform dispozitiilor art. 791 alin. 1 NCC. 2. Este firesc ca la incetarea contractului de fiducie patrimoniul fidueiar, care prin natura lui are doar o existenta temporary, nu perpetua, sa revina beneficiamlui. In cazul in care benefieiarul nu vrea sau nu poate primi patrimoniul fidueiar, acesta revine in patrimoniul constituitorului sau, daea a decedat, mostenitorilor sai. 3. Problema care se pune este daea transferul in discutie opereaza de plin drept (prin efectul contractului de fiducie), fara indeplinirea vreunei formalitati, sau este totusi necesara
1.

r? Nh? &

hat

'Ir v^

206
indeplinirea formalitafilor de publicitate prevazute sub sanctiune nulitatii absolute la art. 780 si 781 NCC. Este cert ca odata cu incheierea contractului de fiducie bunurile si drepturile care formeaza patrimoniul fidueiar tree din proprietatea constituitorului in proprietatea fiduciarului. Prin urmare, la incetarea contractului de fiducie, patrimoniul fidueiar isi schimba titularul: de la fidueiar trece la beneficiar sau la constituitor. Acest efect se produce insa tot in temeiul contractului de fiducie incheiat initial intre constituitor si fidueiar, dar intrucat in privinta transferurilor fiduciare legea (art. 780 si 781 NCC) impune indeplinirea unor formalitati de publicitate sub sanctiunea nulitatii absolute, efectele translative de proprietate ale incetarii contactului de fiducie (de la fidueiar la beneficiar sau la constituitor) nu se pot produce deeat la indeplinirea lor1. 4. Potrivit dispozitiilor art. 791 alin. 1 NCC, contopirea masei patrimoniale fiduciare in patrimoniul beneficiarului sau al constituitorului se va produce numai dupa plata datoriilor fiduciare". Asadar, desi transferul de la fidueiar la beneficiar sau constituitor a patrimoniului fidueiar se realizeaza la momentul indeplinirii formalitati lor cerate de art. 780 si 781 NCC {supra nr. 3), torusi contopirea masei patrimoniului fidueiar in masa patrimoniului personal al beneficiarului sau constituitorului, adica reunirea celor doua mase in una singura, nu poate avea loc deeat dupa lichidarea si plata datoriilor fiduciare. Aceasta este o masura de echitate intre creditorii celor doua patrimonii (eel fidueiar si eel personal al fiduciarului), care, pana la lichidarea si plata creditorilor fiduciari, nu se pot concura unii pe altii, fiecare categorie pastrandu-si gajul general (si deci prerogativele de urmarire si executare silita) asupra bunurilor din patrimoniul in legatura cu care s-a nascut creanta lor. Daea activul patrimoniului fidueiar se dovedeste insuficient pentm plata creditorilor fiduciari, riscul insolvabilitatii va fi suportat de acestia din urma, ei neputand urmari pentru diferenta patrimoniul personal al beneficiarului sau constituitomlui carora li s-a transmis patrimoniul fidueiar. Daea activul patrimoniului fidueiar este suficient, iar creditorii fiduciari sunt platiti, restul activului ramas din patrimoniul fidueiar se contopeste in patrimoniul personal al beneficiarului sau constituitorului, nemaiexistand nicio diferenta de regim juridic in privinta bunurilor din patrimoniul dobanditorului.

In acest sens, v. C. de Lajarte, op. cit., p. 84, nr. 63.

APLICATH ALE FIDUCIEI IN AFACERILOR In lumina noului cod civil

DREPTUL

Lector univ. dr. Lavink FactiItatea de Drept si $tiinfe Administrative Universitutea de Vest din Timi\wn
Prin introducerea fiduciei fn dreptul civil romfln, fara noastrfi se aliniazfitendinfeifo modernizare a dreptului civil, trasate de alte state precum Canada, in provincia Quebec,in 1994, Luxemburg in .2003, Italia in 2006, Franta in 2007, dar si Japonia, Brazilia, Liban sau Rusia. In statele tn care este reglernentata, fiducia ocupft un loc important in via[a afacerilor, fiind destinatfl comercianfilor profesionisti, precum institutii de credit, society dj investitii i administrare a invest if iilor, societati de servicii de investijii financial, societal de asigurare i reasigurare. ! In contextul globalizarii si al intensificarii concurentei instrumentelor juriclice, iriistul - institutie apropiata fiduciei si care reprezinta sursa de inspirape a acesteia - din tartlede traditie anglo-saxona a accentuat riscul de delocalizare a operat-iunilor economic? efectuate de investitorii strfiini. Prin reglementarea fiduciei, dreptul romlin poate deveni competitiv i, totodatS, poate stimula dezvoltarea mediului de afaceri, Este meritorie inijiativa legiuitorului ronutn de a importa aceasta institutie- fiducia -dar, dup& cum vom vedea, pentru a putea fi aplicatS cu succes in dreptul afacerilor, eite necesara o armonizare cu Legea nr. 31/1990 a societati lor comerciale, cu Legea nr, 297/2004 a piefei de capital si Legea cu nr. 85/2006 a insolvenfei. In prezenta lucrare ne propunem sa demonstram necesitatea armonizarii cu legild speciale mai sus mentionate, pornind de la analiza confinutului reglementflrii fiduciei, FSrfia infelege mecanismul de functionare a fiduciei, nu am putea descoperi dificult&file care aparIs aplicarea sa In dreptul afacerilor. De aceea, mai intli vom analiza confinutul reglementflrii fiduciei in Noul Cod civil, tara a pretinde ca analiza va fi exhaustive (I), apoi vom identifies problemele pe care le ridica doua aplicarii ale fiduciei In dreptul afacerilor: transferul fiduciar al acpunilor, in materia societati lor comerciale, in special a celor listate, guvemate de Leges nr. 31/1990 privind societatile comerciale si Legea nr.

LA VIM A Tec_____________________________________________

209

297/2004 privind piajn de capital\i fiducia - garantie constituita de un debitor supus unei proceduri colective in tnodalitip prevazute de Legea nr. 85/2006 privind insolven(a (II).

Reglementarea fiduciei f n Noul Cod civil

Potrivit art. 773 coroborat cu art. 779 N< 'C, fiducia este operajiunca juriclicfl pnnca unui sau mai muljji constituitori transfers, pe o durata limitnti de limp, drepturi reals, creante, garanfii ori alte drepturi patrimonialc sau un ansamblu de asemenea drep
/ . Notinnc

prezenie ori viiuwe, eatre unul sau ma* mutyi fiduciari erne le udminiUrwzb if? *c#p determinai, tn folosut unuia sau mai multor beneficiari Aceste drepturi compun o masa patrimoniala autonoma, distinc ta de ecicMte drepturi fi obbgapi din patrimonial fiduciarului, Aceata din urma exerctta put en de administrate fi dispozitie asupra pairi-moniului fidueiar. a caror fntinderc este stability in contractul de fiducie. La o simpU lecturd a defiwucj fiduciei am putea fi tentatj sa umsidcram ca fiducia este un simplu contract special, astfel incat ineadrarea acesteia in Titjul JX Dmpre diferite controcte speciale" din Cartea a V-a ,;Qg obligatii" ar ft lost mai potriviis decaf mcluderea in Cartea a III care reglementea/.a bunurile. W, la o pn vire mat aienia, vom constata ca fiducia este un mod de planificare sau orgam/are a patrimoniujui, a iebnica de gestiune dinamica a bunurilor, care prezinta urrnatoarele particujarjtatj: a) eree^/a o masa patrimoniala - fiduciara - distincta de celelalte drepturi fi obligaiij din patrimoniul fiduciarului; b) masa patrimoniala fiduciara este afeclaia. unai scop deter-minat; c) fiduciarui admtoistreaza patrimoniul fidueiar in vederea realjzanj scopuku determinat prin contractu! de fiducie; d) puterile dc administrare ft dispozitie se exereita dc eatre fidueiar in interesuI aJtuia, iar nu pentru sine, in limitelc stipulate in cooUJCtul dc fiducie; c) arc o dura& limitata dc timp.

pm

1. Izvoarele fiduciei Potrivit art. 774 NCC, izvoarele fiduciei sunt legea si contractul. in ceea ce priveste regulije care guverneaza fiducia, din art. 774 coroborat cu art. 784, art .792 alin. 1 si 3 si art. 794 NCC rezulta ca aceasta institute se supune wrifamekx prevederi: a) contractuale, stipulate dc parti in contractul de fiducie; b) dispozitiilor art. 773-791 Fiducia " din Titlul IV al Car\ii a Ill-a Des pre bunuri" din noul Cod civil; c) prevederilor Titlului V Adtninistrarea bunurilor altuia" din Cartea a fli-a, deoarecc art. 794 NCC dispone ca acestea se aplica in toate cazurile dc administrare a bunurilor altuia, in absen(a unor dispozip'i legale speciale, or, fiducia presupune administrarea unor bunuri sau drepturi dc eatre fidueiar in interesul beneficiarului. 2. OBIEXTUL fiduciei Potrivit art. 779 NCC, fiducia are efect trans lativ dc drepturi, priyjte *// unpili sau ca un ansamblu. Pot face obiectul fiduciei numai drepturde, ou si datoriile. Astfel, fiducia poate avea ca object: drepturi le reaie principale sau accesorii; drepturi le dc creanta; garanfiiie reaie sau personate; oricc arte drepturi patrimoniale; fonduJ de cornert. Drepturile sau garanti jle pot fl prezente sau viitoare. Desi art. 779 NCC se reiera exclusiv la drepturi, art. 786 NCC care reglementeaza raspunderea in functie dc separata maseior patrimmiate, se reiera in mod expres la bunuri. Consideram ca ar fi trebuh* evilata mcoerenia iegiuitoruiui, pentru a nu crea dificuft&ti in stabiJirea obiectuJui fiduciei. 3. PaiiMpanfii

la fiducie

LA VIM A Tec_____________________________________________ 209 Din puoctuf de vedere al participant dor la fiducie se remarca urmaioarea irjjogie: constituitorul, fiduciarui fi benefieiarul. ConstituitoruJ poate fl orice persoana fiziea sau juridica. la fiducie poate pa.rtH.ipa un W f l g u r constituitor sau o pluralitate.

210

Nolle Coduri al& ^

Calitalea de fidueiar este rezcrvata numai comercian(ilor profesionifti, j credit* soeietati de buge! beii inveslitii si de administrare, soeietati de servicii de iuve^Ulij |, soeietati de asigurarc si dc rcasigurarc lti legal in Imitate. De asemenea, pot dctm. , ^'j'" de fiduciari notarli public! si avoeatii. Poate particlpa la tn confo Iklueic un slngur fiducli multi. fuluciilw. Sfi erta persa Benefieiarul fiduciei poate fi con.stituiton.il, fiduciarui sau o exista un singui roat, In cazul rectzari, Funcid cartea beneficiar al fiducial sau o pluralitate. ptccum si ta In privinta parlicipantilor la fiducie Be impunc sa faccm doufl pt in primul rand, referitor la parti le contractului de fiducie, faccm precizarea eta aceasta calitate numai eonstituitorul si fiduciarui, nu si 5. Scoj Parttie benefieiarul. Acesla din Uftna^ un tert fata de contractul de fiducie, care dobandeste drepturi In temciul i i singura lii cstc lovit ds Bttpula|iei pentru altul pe care o confine fiducia. In al doilea rand, desi prevede posibiiitatea parti ci pari i la opera|i tinea dc fiducie a unci benefieiarul pluralitaji de constituitori, fiduciari i beneficiari, noul Cod civil nu. Btabitetta rcgulilc aplicabile Ltpsa d inenl Tn cazul transferului de drepturi de la constituitori la fiduciari, nici in cazul transferului de la acestia din tn fav al urma la beneficiari. In opinia noastra, in aceste sitljl s-ar putea aplica rcgulile din materia pluralitatii acestei subiectelor active in raporturile juridicc-reale sau de creanta, dupa caz. Insa, In ceea ce priveste reprezinta pluralitatea de fiduciari, apreciein ca aceasta va fi guvernatfi de dispozitiile Sectiunii a IV-a scopul fidii lit Administrarea colecliva si delegarea" din Titlul V, referitor la administrarea bunurilor alluia, cu vedere i puterea ere execplia uttoi stipula(ii contractuale contrary Scopul eatre fiduci Un 4. Forma contractului de fiducie, lormalitatile fi scale si cele de publicitate element In conformitate cu art. 779 NCC, contractul de fiducie este un contract solemn deoarece se incheie tipologia fi in forma, autentica. Totodata, fiducia trebuie sa fie express. eleetelor a< De asemenea, sub sanctiunea nulitatii, contractu! de fiducie trebuie sa conttna anumitc clauze Mine se v referitoare la: a) drepturile patrimoniale transferate; b) durata transferului. care nu poate depasi 33 de Astfel ani incepand de la data incheierii sale: c) identilalea constituitorului sau constituitorilur; d) identitatea fiducia^) flduciarului sau fiduciamlut; e) identitatea beneficiarului sau a beneficiari lor ori eel putin regulile care scopul de permit deler-minarea aces torn; f) scopul fiduciei si intinderea puterilor de administrare si dispozitie ale drepturi di fiduciarului ori ale liduciarilor. Clauzele obligatorii Be refcra la condiliile escnliale ale fiduciei. Analiza samara a art. 779 NCC conduce la urrnatoarele concluzii: a) spre deosebire dc constituitor |i fidueiar, benefieiarul nu trebuie sa fie determinat la data inebcicrii contractului de fiducie. insa contractul trebuie sa cuprinda regulile de determinate a acestuia; b) parlik1 contractului de fiducie se bucura de o mare iibertale contractual a; c) forma autentica poate fl un obstacol important tn ealea ulilizarii tn viala afaccrilor, care se caracterizeaza prin celeritate si costuri mini me la tncheierea opcratiunilor comerciale. Or, in cazul fiduciei, solemnitatea impusa de lege, pe de o parte, nu raspunde celeritfi|ii inerettW opcratiunilor comerciale, iar pe de alta parte, va genera cosluri ridicule, deoarece laxele notariale se stabilesc tn functie de valoarea bunurilor ad use tn masa patrimonial! fiduciara. Potrivit art, 780 NCC, sub sanctiunea nulitatii absolute, contractul de fiducie modiflcarile sale trebuie s& lie tnrcgistrate la cererea flduciarului, tn termen de o lima dt

5M

a)

LA VIM A Tec_________________________________________________

209

Fiduci sau un pat pentru ca I Aplici bancara, fl intre banc aeeluia'ji <J vitalii ituturt la 'i' ins

,i .vU.-\

hliaVi.'tn

a. v a < \ \ ; t , hS

i\.::d ' "Hi

H ) ir U i \ i a:\ : l d i t ! i i H - | l r ' / i ' ' \ \ \ \ \ \ > \ r d : l l > M : l l . - ,[,

\\\ nmrmmuam |n.-\,-,ir\il.' au NCC v a i t i i i i n i ; i W W Wfjllltl RlfJQIii! a! NthMltofc to^ll) ttWHlf \ < i m a m t*\f nt^lfl > ! a ^Iglll^ HpMnkilltttttrl l a i a < ! - i. - u l f t
inh\vitl\U (HIP ln,svhr\v; t'l iliti

f%\

fa W&h\ tV\
X

Mil h ^ j & t t t l t f j ^W r | . ' : H V U : t l ' f . l - : i : | l i " ! | l t i : M > o b r .Tlili ( h l K r i i . - i i i iDftlHKirt H H t t l ' j M h a l i l l i a U u l a i

a<

':l

."illih j)j

{^Uteti tMi* VWVVVliVi dntMl IMMft-teHNi f i t H?#!*lHli H i flrhlHlltM1 , l a l ^illfMWtilWiiltUi ( ' p n i a l i i a l r : l t M l l iU l i t f l | i l a i l u i i l l h l l i i f i t - f p i i l t j i r i - \\\{'\\\r. MW A
litHimttil pnvlMU |f

vrl

5; Mv^ijml |t tltmltittiii IttfutiM P.'ilUlr H I V i t a l . ' a i | > - ft fttftHtlt I ritiililii' fa

rtU

::.it|Mll p. UHU nUv

H n a l . iV

|,di-|:l

ci'm-

OKlAMUrii
IwflWului-,
I P
till IH.'lH III! :ii

l l m H a i r i n n i : n n i ; i x t - i n m l u i . A s i iH , | i t ) l i l v l l : u i I ' U l i l l r l c l l l ! > l HllHfcic' r , l r |OVlt i r t U i l i i r t t i : | l v s i d l i l : 1 pi it) rl ^ I. :l 11 -.1 i t l i l u - i jlldilcH:l a tii,|i\Uil ;iHi lUv.WlOi.

f1$

Hl\ \

ill iti|llM|ll pn:il- |i

1U :U:lill;|j

l i - m i l r [\ H\l\\\S[\\\\\< l l l i l U 'ji t U l l l l l l ( " < - i i | | l l ! i i t : ; l l i \ l||^Hfl| l i r . U l l i : i . - | t l : d i - f : ! ! i - i ; U a H " a i n l . H l i . l l t i j a | | (

m-ainu.rt

llllililalil,

tfetfttei n i m l f l i l t f l l l i\t

I n i t i i i t i l u i . tYiiiildtMUlll

gfl

llrWlriletl
VUf Mttlllll jllll'ill'ir dlllllr
'i-(r ,\\:lill| Va t|i-pi|li|i-

t'Olllhu-liiitlfl lilii IHOlUhll ( ( < (

' *pU

;,r,-;!lri

||,*(|lU|l|.

AftM)

|':it|l!'- MUlll (111

I tUtUlMlM

fi,

fH

lllpi'll ill'

:1r. - : | : l .

\<'l i'li-Mli

:l I !|| tl H

ill \v.|.'lv ;lri';'t:;lii

lilt. Hair
:aii

r<Hlll:lrlll:llii

apliri. Ill rii lliilllnlta

IlilllHH

idptiirma *

ii'jiinat.'

,li-

ininniuulin pini'timHiilni

a l WtlilltU'tlllni i t e t l l t l i l i i t l l l c a i i . - I ' l r i l a i i ' i i | | r:U|v f i i l l l r i a i M p i l l i - l i l i t t i l r : u l i u i l l i s i i : l l i ' || i l i : : | m : t : H | ) M p a i l i |tlh||||||||i l i i l ||ii J M I l| i : l !1 | l | j | t | un i l ' i u . i n . ; . a t |i:il a l i n i i h a i apiniini rii at l l i- l m i l ra l^ttlllllHIIll iMalillHIfil'H ilpOlt)|!l n i l t h i i ' i M i feglHIIll j u i i i l i r a p l i i a l t i l i n m o i l i M i r s p u i t a i m i l a l i l l i i i n l jy|ltlVltHl^H ' I ' v i r l . i i a . i.- m I . a n . nlvau(!i un. m pi.-\ i-.lni in ;u - s n t : : , s l l l t l i u l i I i m -Ii i i i c i s i i | l l l l |g| Mt dm. d i m i l a ini b-pi i n i a i < ' p i t i i l - ' I i llllpll
till rlitii.ni ilil. tmiuiiiti

ttt[Hll $t@

mini,

11

|ielllHI

Ill &|1rlltllell MrdirlS Vft geojllll Hdlll'll

Altrtti l i d m i n p o n l i - I i n i l l i / i i i i l r i i ;an p n l i : i l i i i i i i !M- : : l i i i i i i i U l l l l l 131*11:1 a n i l p i l l i l l i | ni||i| l i t l i i c i a l a a l i i n i i - ( a ) , i n ^ p l l j i l l i i j l i a n a i a n t a U tltlilll > > ' l i i l i a i a c a i a n l i ' ' I I n 111 nu Mipnl dtl f t i t - n l i a l i a n a l i ' M i l i l l l t l i d i i ' p l . m a i l i l t l l l u t d | i - p l U l l a a i l a l l l l l l l a U : : a i n l i l i i i|t. 'Iii'filuii din pall iliiimiiil iiin -i ptaaiimii' in pah iiitnuiul allria jjihiija liaiiamisilim-

1||

I liUiltl pi ; l i m i ' ' i - . ' l i - l i s l n a i l i i i l l a i t t p i i l d a i i ' : : i i i l l * l l l |$ k i i h i i I tHU UI1 p a i i i i i H M i i i i I h l i D h i ) h i l H I I l i l ^ *' a n lillil llilllMllNti P ' - n l m n l a

{1
id

jUviiiilMM

11
di-

11

mi-

<lldi|iiijiil

ft a t l m i u i : : l i a
If
liamilin-

ll(lll

1II1

liainiaiiil <j|ipulai vii

In

iifliilai lilili

liiliii ha |ii-Mliiint- Nlllil mlllllftlfl^ Villlitle\ A i i i m I h i ' i - l i i i a m - i M i iltltll M i l i , i i ( | i n h i | i m M | , . | j l i. l n f u ' l i i | m n i l i t lllllll a i i n l l r n l , u i a a n l l i i n l l i - l i i j l l l i - llill'i I ' i i i n i l i - | i ! i i l i i i j i m i l f s i l i f l l l l l l c r i i i i a a i l i n l n p | i - a l i i l l i I i - : i l i ( l M l l l l t I f i l l l n a i c l o ilOi h i i a - i i di l i i i d i I i ' l n r l f i Mi? i l d V i * l a iilila in Aliilli |Hin-<-diiiII li-mi'Miil i i i i l a d i v l l i i j i i i l r l i j l u i i i l j i j n l l a l I I I h i M i l v U H |fl4 tlWIHl'W^ j i H l i l l l H | l l l t <l l i e irilll ' I r v i i i i l ( a < : i i l t n i i l a a t I 'jnnii | a n i r - i l l l i i i, l i i i i l a d c V M I l l I I I Hind HHi-aai g^ < ) l i H l l H I I I l l i l m p i il'luSfil H f lf t l l ijilfilVifjl^

111 HPMIIIIIfil t

Apli*

Mllllf

$1

.MlVl,

ilinlll

11

limlllll

111

MtiMljit i i i ' i l i i i i h - H

| I'niii-lf!

ili-la

a-.

Iti ihhirif
f!H

ii/''

'I

riiii<l)<i. lax FlrtlltlH I . if f*H I M.:.,m

. /,/ /7(/,/,/, h l h l H

r i i u i p r r i h . , . MIU|IIM * M m l l If" M - HlUI l i i l i i .

*m I ' '

la data mcheierit aeestora, la organid fiscal competent sa admiuistreze sumele datorate de fidueiar bugetulut general eonsoiidat contormitate eu prevederile art. 781 NCC se va mfunta un rcgistru national al bdueiilor. Scopul acestui rcgistru este aeela de a asigura opozabilitatea lata de terti a liduciilor prin mscrierea lor mtr-un rcgistru special creat cu aceasta destiuatie. In cazul in care obiectul fiduciei i\ eonslituie un drept real, uttabularca acestuia in cartea fuueiara se va putea face numai dupa mserierea in rcgisirul national al fiduciilor, precum si la compart imcutu I de specialitate al autoritatii administratiei pub I ice locale. 5. Scopul si tf pologia fiduciei Parti le au liber tatea de a stabili scopul pentru care incbeie fiducia. Legca confine doar o singura limitare m materia scopului. Astfel, potrivit art. 775 NCC, contractul de fiducie este levu de nulitate absoluta daea prin el se realizeaza o liberalitate indircela in tblosul be^fleiaruhu, Lipsa determinant legale a scopului, chiar si eu titlu exemplificativ, poate ft un argument in favoarea libertatii contractuale care caraeterizeaza fiducia si, totodata, un avanlaj ai acestei modalitati de gestiune a bunurilor. Consideram ca libertatea contractual reprezinta motorul atractiei acestei institutii. Astfel, partile sunt cele care vor stabili scopul fiduciei si, in raport de acesta, vor organiza raporturile juridiee dintre

ele. Avand in vedere aceasta libertate contractuala, apreciem ca utilitatea fiduciei va depinde de puterea creatoare sau de imaginatia praeticienilor. Scopul este un element determinant al contractului deoarece limiteaza exercitarea. de eatre fidueiar a puterilor de administrare si dispozitie asupra patrimoniului fidueiar. Insa fiind un element esential al contractului, apreciem ca ar fi trebuit ca legiuitorui sa stabileasca tipologia fiduciei si regimul juridic aplicabil in mod corespunzator, data fiind gravitatea efectelor acesteia. in absenta unor prevederi in acest sens, studiul doctrinei si jiirisprudentei straine se va dovedi util pentru a intelege scopul in care poate fi tblosita fiducia. Astfel, fiducia poate fi utilizata cu scopul realizarii gestiunii unui bun sau patrimoiuu - fidueia-gestiune (aX cu scopul de a garanta o datorie - fiducia-garantie (b) sau cu scopul de a realiza transferul unui drept, mai multor drepturi sau a unui ansambJu de drepturi din patrimoniul unei persoane in patrimoniul alteia - fiducia transmisiune (c),

Fidueia-gestiune este folosita in scopul de a gestiona un bun, un ansarnblu de bunuri sau un patrimonii!. Fiduciarui are obligatia de a admin is tra bunurile care ii sunt transmise pentru ca la termcnul stipulat sa le trans fere beneficiamlui. Aplicatiile flduciei-gestiune sunt numeroase si variate 1. Astfel, in materie financiarbancara, fiducia poate fi folosita pentru gestiunea unui credit sindicai, organized relauile intre baneile participante si rolul fieeareia dintre ele atunci cand sunt ereditomvle aceluiasi debitor. Fiducia se dovedeste a ii utiia in cadrul procedurii reoiganizarii acti vity i debitorului. aflat in insolventa, deoarece permite institutiilor dc credit sa dovina eoautori la aceasta procedure, fara a deveni in mod neeesar si gestionarii imreprindcrii a Hate in iasolYeaja*
' Dossiers pratiques Francis Francis Le/ebwv. LevaU^s.

o) Fidueia-gestiune

Romanel, An

//U/ c / c v
17

Ufbbvrc, La fiducie. Mode tfemphK t\i. 200% jq. \%20 ei perspectives,

*//<//, Banques < Droit a" 125,

.>,. !>

NIHW ,<]m, m

' 4 *1.1

vHH. r . u l . .

< < m < J u M 4# * * i * t * K

. ,

**p*teA *UTOTEMRT opvnt&wtM

N-

' 4 *1.1

W t f ' ^ ^ l FWUWI W ? ' ^ . v 1 l<lti<.<*"JW

1,1

KW*W>I U'AU :

LAVINIA TEC

51

6. Efectele contractului de fiducie Efectele contractului de fiducie privesc dreptuvile si obligating partieipauulov la fiducie si se produc atat wferpartes ( \ \ cat si fata de terti (2), 1) Efeotele />mv partes a) Drepturile si obligatiile constituitorului Potrivit art. 773 NCC, constituitorul are obiigatia de a transfera fiduciarului drepturile care lac obieetul fiduciei. Insa, in ceea ce priveste obiectul fiduciei, asa cum am aratat, legiuitorul pare ineonsecvent deoarece, din continutul art. 786 alin. 1 NCC, care se refera la urmarirea bunurilor din masa patrimoniala fiduciara, rezulta ca tn patrimoniul fidueiar se aduc bunuri, Legiuitorul foloseste termenul ^transfer" in dispozitiile referitoare la constituirea fiduciei, precum si in cele ce stabilesc efectele incetarii fiduciei. S-ar putea trage eonclu-zia ca fiducia, ca operatiune juridica, presupune doua transferrin: primul se realizeaza de la constituitor la fidueiar; al doilea opereaza de la fidueiar la beneficiar. Insa ce se tran-sfera? Se transfera sau nu proprietatea asupra drepturilor sau bunurilor aduse in fiducie? Cu ce titlu se fac cele doua transferuri - cu titlu oneros sau gratuit? Cine suporta riscurile contractului? Legea nu ofera in mod expres niciun raspuns. Tacerea s-ar putea interpreta fie ca o expresie a libertatii contractual pe care legiuitorul a rezervat-o acestei operatiuni complexe, fie ca o incoerenta a legiuitorului. Din art. 779 lit. f) NCC rezulta ca partile au libertatea si, totodata, obiigatia de a stipula in contractul de fiducie intinderea puterilor de administrare si dispozitie ale iiduciarilor. In consecinta, in opinia noastra, constituitorul si-ar putea conserva anumite drepturi asupra patrimoniului fidueiar, mai ales a tunc i cand are si calitatea de beneficiar, in functie de scopul fiduciei: gestiunea unui bun sau ansamblu de bunuri ori drepturi, garantarea unei datorii sau obligatii, transmisiunea unui bun sau a unui drept. Astfel, in cazul fiduciei-garantie, daea bunurile raman in posesia constituitorului, acesta isi poate conserva si folosinta lor, Constituitorul are dreptul de a cere in instanta inlocuirea fiduciarului, in conditiile art. 788 NCC. De asemenea, constituitorul are dreptul de a denunta unilateral contractul de fiducie, cat timp nu a fost acceptat ele eatre beneficiar. Constituitorul isi poate exercita drepturile personal sau prin reprezentare. Potrivit art. 784 alin. 2 NCC, constituitorul are obiigatia de a plati fiduciarului remu-neratia stipulate in contract sau, in lipsa acesteia, conform regulilor referitoare la ad ruinis-trarea bunurilor. b) Drepturile, obligatiile, puterile si raspunderea fiduciarului Principala problemfi pe care o ridica fiducia este legata de natura juridica a dreptului pe care il are fiduciarui asupra bunului ori dreptului ee i-a fost transferal de eatre constituitor. Fiduciarui devine sau nu proprietarul acestuia? Dupa cum se poate observa, maniera in care legiuitorul descrie drepturile si obligatiile flduciarului asupra patrimoniului fidueiar nu permite un raspuns clar si categoric la aceasta intrebare.

Potrivit art. 555 NCC, proprietatea privata, care ne intereseaza in prezenta lu erar este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absofou perpetuu, in limitele stabilite de lege. Din continutul art. 556 alin. 2 si 3 NCC rezulta limitarea exercitarii atributelor dreptului de proprietate se poate face prin legesipjd conventie. Art. 626 NCC prevede ca proprietarul poate sa consimta la limitarea dreptul^ sau prin acte juridice, daca nu incalca ordinea publica si bunele moravuri. Din continutul reglementarii fiduciei s-ar parea ca exista germenii unui drept de proprietate: a) art. 773 NCC prevede ca fiducia presupune transferul de la constituitor fiduciar; b) art. 779 lit. f) NCC autorizeaza partile sa stabileasca intinderea puterilorde administrare si de dispozitie ale fiduciarului. De aici rezulta ca fiduciarul nu va devei proprietar decat in limita prerogativelor impuse de constituitor. De asemenea, din anafe institutiei fiduciei, rezulta ca daca ar deveni proprietar, fiduciarul ar define aceasta cafe in mod temporar, durata maxima fiind de 3 3 de ani. Totodata, fiduciarul ar fi proprietar neexclusiv, avand in vedere ca el administreaza bunul intr-un scop determinat stipulat in mod expres in contractul de fiducie, in folosul beneficiarului, fiind obligata dea socoteala constituitorului sau, dupa eaz, beneficiarului, despre modul in care execufi contractului. In aceasta maniera, constituitorul sau beneficiarui, dupa eaz, pot k cunostinta de realizarea scopului contractului de catre fiduciar si, in functie de rezultat sa solicite instantei de judecata inlocuirea sa. In opinia noastra, tocmai aceasta posibilitafe legala de inlocuire a fiduciarului ne indreptateste sa credem ca fiduciaml nu este in veritabil proprietar exclusiv.

Asadar, daca s-ar admite ca fiduciarului i se transfera proprietatea asupra bunuii care face obiectul fiduciei, atunci ar trebui sa se admita ca aceasta este o forma particular!" de proprietate, careia ii lipseste caracterul perpetuu, fiind limitat in timp la o durata de 33 de ani, dar si eel exclusiv, asa cum am aratat mai sus. Altfel spus, exercitarea dreptului dc proprietate fiduciara este limitata prin acordul partilor contractului de fiducie, limitare permisa de noul Cod civil. Insa, in lipsa unei precizari legale referitoarea la calitatea de proprietar temporar a fiduciarului, va reveni doctrinei si jurisprudent^ sarcina de a gasi raspunsul corect. Potrivit art. 779 lit. c) NCC, fiduciarul are obligatia de a administra patrimoniul fiduciar in scopul determinat in contractul de fiducie, intr-un anumit interval de timp, in favoarea unui beneficiar care poate fi constituitorul, fiduciarul sau un tert. In acest seas, fiduciarul are obligatia de a actiona in interesul fiduciei, astfel incat trebuie sa evite conflictul intre interesul sau personal si eel al fiduciei ori al beneficiarului fiduciei, aplicandu-se in mod corespunzator art. 804-806 NCC. intinderea puterilor de administrare si dispozitie ale fiduciarului trebuie stipulate ffl contractul de fiducie, sub sanctiunea nulitatii. Partile au o mare libertate in stabilirea intinderii puterilor fiduciarului. Acestea depind de scopul fiduciei. De aceea, partile trebuie sa acorde o importanta deosebiS clauzei privind scopul pentru care se incheie fiducia.

in functie de scopul fiduciei, partile pot acorda fiduciarului puteri restranse, precuia aceea de a conserva bunurile si drepturile transmise, ori puteri foarte largi. precum puterile unui proprietar. De asemenea, consideram ca partile pot stipula in contract ca anumite a c K juridice privind bunurile sau drepturile aduse in fiducie vor fi supuse autorizarii prealabile
^iMunUAmhii
N:H .

ovpn vW^ a Ivueli. uendm,

hi !ip.v;i nmu preve< lei i legale ,.;-.!,'.':.'. <ft

.i

-VNlo
tonsei

Npe- e i a l e ,

m M% m I i Mmm k l a l i i i i d m m

. i d u e s .-indm' ,j,n m:ii<

pi v. mu ,\i in lipsn nnoi siipnlnln <on

n.'i ;dmmr lutm himiin'KM Iidjiei.'mdui nxuput

altui*, r e i e n i o n r e l a * ( e l e j u n d i e e i n u v s h a m A t V Si f P S \ W
p;)h unonnde iufiumre

N.MiN, C^StdcV-am en s;e vOi ;tplu a

dfNp'V/ i i i d e
prrwde

Art ?,S4 a ho. ! NK<' uiNOhne in invonivn ieijiloi <A pre>.nUijie winpln <fc puiere *

Oi> i i cyc; t

nn

apre<

C * ; . > v v ; i > : f A p r e g n a n e O p e r e n w s i n m o n i e n h i l ' i n c b c i e i n i t f p o r l u l | u n d u ' n u n ( e r f , ,>I n u

oe p n V ' C ^ t C d C l c $aroa p u l e r d O i . a p r e e i e m Oa w b p s n unci s h p u b d u C t M U v a r c in eonhnef. ;UV;IM';I n n c s l o p e n n o n i n c a / u l l i d t i n c i d e o ; i r v e e o n l w n h d : u v .-.i:;ieiei pmWf <u \ I\MV\ 1 JJUIUMU1 a i ^ W m i i ! n i n r i ; n n i i n h m c p c d e e e m p e i e n U | . \
In ocea e \pn\ s e ovjvncn^, prcsli^hd J\Mm ii

m.

aevNioia.
/N^ Nl 'C'.. iulueinni! arc ohlijj;ifi;i de

:\ s i

derlnm

(;dil: i l e ; i

in cnre ui

con

Jul masei patrimoniale fiduciare.

bn *tomnt* * e m an /n * NK'<'. fidttciarul a r e o%%i|t M a ii s c K V r t & d a d e s p i v

w&
entarea *w,Umemlm OOnsnhm'Ondni repiv.'/eninuhdiu ;uY\inin on, dupA eazjvnet.etauilm is

art. 7<S8 H< V ,

d.ncA hdueinml nu ^ tndephneijie ohlit-vdiile .viu pnno in peneol

nttcrCxeie ee i ;ui lost 'increduunle, el \:\ pnien ii inloeuii pun heiAnire nul*\

W$ ' . - i cetwa . v u i s i u m t o n d n n * wfttwentantntai aoesnna o n ab e n c h ,

bidue.inmi rue drephd la rninmnaiir eonlomi

uu-uiui.,

preVC4eriHw

eonhnriunle ,sau. m lipsa. in

eonibiimiatc C u r e . a o l i l c a p l i e a h i l e a d m i n i s i i h \\ h u n u n l < M a l i m a . In C O C A C priVC$*e i h s n u n J e i v : ) lulmM. - i n i h u . < o n ! o r m m l . U <1r-ClAl <*tef*\C p r i n notoio dc C x M V s d V a W S a u a d n u u i s l i a r c . a

iiducianil vasptvndc

7X7

N*CXX p ^ n i r u

f^|
KSU

lunsei pajtuuonuile iiiu

cu bunurile s a l e

personalc.

Reienioi l;i :--"i,spunde.ren iviln. ;ipreue(n Ca lain <ir eons.liltu<()r^ i;Vpnn<ierea ftducia rului e.vfe eoiUo-seOi.-ufi. iund vununafh <fc noe\erui;iren eonhncniiui. in lfti> -'.>pnn,iere;i Va dHuiiinln. RfispundereM hdueinndui lalA ie Ivneiu
(

N<

Iiimb, lain

<k

;u Va urpm<le <fe

;ieeepi;urn fWllCici de en ice nee.sia. Asiieb <inen hene!i (1nni( neeeplnl Jnim m. niuiu i OeSti Vt aven d nepsute J tree In unpotnvn ii.hu innihu penlfn e\e< nlnn^i eoniKuiuhu ren pfojiuiniulm CaU^al pun ner\e< nlntvn
4
Nan.

tlupA rrpnin

( > n i i ; i < i n i n i . l u n d : i e ! u a h i l . u i l ^U n h u

2 N( '() re

leu Mr la M'lpuiafia pesurn nihil in envul in c'nre beneiumnil nn a .'uvcpinJ 1 nine in, v n enien

f\ n i U r e n n l A

lAspundere.n eiviih <ieln lunla a iulu.inruiui.

Dupa emu se poaie <^h.seiva,

all 787

Nl<'(! prevede i>)NpunderC:i hdm mrului do.u penmj

prepubeiiie rnn.nie pjin n< ie <le coilscivai* Salt ndinnusiinre a lUaxei pniiun.M\in!e bdiuinir,. ue St pentru arie <le di,spov.iii<\ A.sllM ndn n umVaUVuvl^ inirehari; rare \n snniin <!isp<>,Ou'

aetcloi d e
J;U

nMipm

biniuii*M din innsn p;jHimoui;'dA iidn. min im h.in.e <fe isdiu

n b s e n j n m i n i s! i p u l n l n . n M U m e i u n l ^ CXfTOc i n n r e > ( s r n v , ; i \ n n d hi v^fert C* i n r a p m i u n l e e n t e i t n .

I n i i i O a i u ! a r e p u l e n l e . v i e i n ; i i l a r ^ . i ' ? I n C a W t l \ n u , A i u SC v o r n p l i * n vniv,n

<i \ n h u n u n b n a h u i a ? S e p o . U e
ai p w e . n ' i, : u \
;)

pr^ m o v a 0 ;up' n n e

V n r e \ - . n . i i . . HV"

r n i m n e n i n t n v p t i n d e . i ( \ . o n i i ; n t n , i l;A s a u J e ! M i n n i n . u n p A . ; r , - . n , n u l u i ? cine fi iiluland acc^a?

1 !uin

NOlupdc l e la Potfe . ' u U r e n a f n

Din non faCCW pr<

c a d O O t ' r b l A S t | i u i . \ p ; n d e n ! n \ e i ; n v , i t n t ^VMVM < i C a v t a

iAvpiiusuii l;t ACCStC 'mfis'bn. i

Ins

A i A N |nutNunle V o l J e p i n d c d C i n s p n u M d

la n n r r i v H v n

dad f t d i K t a m l

wmm mmk m vkmtob & w*#fcfc tap- i ^ t o f y ^ v s ^T MM^\mm$ Hv?v&% m^m mm Am m vtoqmk * hMmm

m*

devme .vnu

nu p m p i

ictar.

$ft #spww&

^M^M^ W

m$&- t o i W ^ *m m mood

VAxV^ v^ j H i i i
kpte

ftwfc*

%
& <^i

mfe

fofc

mfafo

m<m|

taftWrV

^1 fW^Wft

tfk y% # s\ ym\

9^9^

^ s ^ M ^ c ^ ^MVe^^ v>

uVcV?#i KVAHWW^ii^

^^#sva

4fKi^-,[< >

f^ W W ^ *

^p^<l Iffil^

Incetarea contractului de fiducie ridica urrnatoarele probleme: a) in cazul pluralitatii de beneficiari, in ce cote se va transmite bunul, dreptul sau ansamblul bunurilor ori drepturilor care formeaza masa patrimonial^ fiduciara, in lipsa unei stipulatdi contractuale in acest sens? daea pe parcursul derularii contractului de fiducie, acesta a fost modiftcat prin stipularea unui beneficiar suplimentar, transfeml masei patrimoniale fiduciare se va face dupa respectarea unui anumit rang de prioritate? daea raspunsul este pozitiv, atunci care este criteriul dupa care se va stabili acest rang? care va ft intinderea obligatiei de plata pentru datoriile fiduciare Tn cazul in care s-a stipulat o pluralitate de beneficiari fie fie succesiv, pe parcursul derularii contractului? in ce constau

initio, datoriile fiduciare"!

ab

Dupa cum se poate observa, mecanismul de functionare a fiduciei se poate bloca din cauza lacunelor legii. Acest blocaj va avea impact asupra aplicarii fiduciei in dreptul afacerilor, dupa cum vom vedea in continuare.

II. Aplicatii ale fiduciei in dreptul societar

i in dreptul insolventei
/ . Aplicatii ale fiduciei in materia societdtilor comerciale
Asa cum aratat deja fiducia poate ft folosita in dreptul societar la transfeml ac|iunilor si la pactele intre actionari. Fiducia este o modalitate de cesiune temporara a titlurilor societare. in lipsa unor prevederi exprese in legile speciale care guverneaza societatile comerciale si piata de capital, partile trebuie sa acorde o grija deosebita clauzelor privind drepturile care fac obiectul transferului fidueiar. Astfel, acestea au libertatea de a organiza conventional repartizarea drepturilor financiare si politice pe care le confers titlurile aduse in fiducie, in functie de scopul urmarit la incheierea contractului. Cu toate acestea, fiducia avand ca obiect actiuni emise fie de societatile ordinare, nelistate la bursa, fie de cele listate, dupa caz, ridica o serie de probleme. De aceea, consideram ca succesul fiduciei in aceasta materie va depinde de modul in care fiducia va fi armonizata cu legislatia societatilor comerciale, in general, si cu legislatia pietei de capital, in special. Astfel, in cazul transferul fidueiar al actiunilor se nasc urrnatoarele infrebari: a) Cine exercita drepturile financiare si politice atasate actiunilor transferate -constituitorul sau fiduciarui? b) Conventia de fiducie va fi luata in considerare la stabilirea unui actionar ca fiind semnificativ, conform art. 2 alin. 1 pet. 1 din Legea nr. 287/2004 privind piata de capital? Dar la determinarea controlului asupra societatii, potrivit art. 2 alin. 1 pet. 22 din Legea nr.

297/2004?

c) Actiunile transmise prin fiducie fac parte din blocul de control al constituitorului
sau al fiduciarului? d) Conventia de fiducie va fi luata in considerare la calificarea unei actiuni concertate, conform art. 1 alin. 1 pet. 23 din Legea nr. 297/2004? Dar la dobandirea pro-priilor actiuni de eatre societate, potrivit art. 103', art. 106 si art. 107 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale? e) Conventia de fiducie asupra actiunilor supusa sau nu obligatiei de informare prevazuta de art. 9 si 10 (o informatie care trebuie divulgate) in conformitate cu

LAVINIA TEC

56

tatoilk*to *v**

^1* ^VvVmVo^nX.^ ^

v# * l

***** * i

SWflift

....

V. " ^ v .v fir

-c^ . s

;s^;,^_vv

JJMw

'

'.111

vAiVu+ii

WW! fA^ft^

lavinia Tec

58

acfionarului de a plati pretul actiunilor sau de a varsa aportul subscris. Aceasta obligate est* asumata de patrimoniul de afectatiune. Cel care este purtatorul actiunilor emise de o societatc, in calitate de fidueiar al unei persoane sau pentru o persoana inscrisa in registrele companiei ca fund reprezentata de el, nu raspunde personal in calitate de actionar, ci cu bunurile care sunt in posesia sa tn calitate de fidueiar, in acelasi mod si in aceeasi limita cum ar raspunde eel interesat de fiducie daea ar poseda actiunile m nume propriu. Bunurile aduse in fiducie formeaza un patrimoniu controlat efectiv si exclusiv de fidueiar. De asemenea, legea asupra valorilor mobiliare confine o regula anti-montaj" care prevede ca ori de cate ori este In discutie proprietatea asupra titlurilor, se va face abstractie de orice conventie care ar avea ca efect atribuirea proprietatii acestor titluri unei alte persoane deeat aceea careia ii apartin titlurile in reahtate . Daea fiducia nu are ca efect transferul eatre fidueiar al controlului efectiv al patrimoniului de afectatiune compus din aceste actiuni, atunci constituitorul sau chiar benefieiarul - risca sa fie considerat ca fund veritabilnl proprietar in sensul si scopul reglementarii bursiere. Daea in discutie este un transfer fidueiar care raspunde cerintelor dreptului din Quebec), atunci adevaratul proprietar al actiunilor este patrimoniul de afectatiune reprezentat de fidueiar2. In acelasi sens este si jurisprudent Curtii Supreme din Canada. Astfel, tn cauza pronuntata in 2004 , instanta suprema canadiana a statuat ca in cazul fiduciei, fiduciarui are stapanirea si administrarea exclusive a activului fidueiar. Intinderea puterilor acordate fiduciarului nu poate fi limitata astfel meat sa denatureze scopul acesteia. Totodata, o operatiune prin care un constituitor transfera fiducianilui unul sau mai multe bunuri, conservandu-sj prerogativa de a lua bunul inapoi in orice moment sau de a da fiduciarului insfructiuni privind administrarea bunului risca sa fie recalificata inxr-o operatiune nefiduciara. Acelasi rise intervine si tn cazul in care titularul acestor prerogative este benefieiarul.

de Souvelle Ecosse c. Thibault

Banque

2, Fiducia in procedura insolventei In absenta unor dispozitii expres in Legea nr. 85/2006 a insolventei, fiducia va crea probleme serioase in procedura insolventei. Fiducia-garantie incheiata de debitorul constituitor anterior deschiderii procedurii insolventei, poate compromite continuarea :i;t ;.vitapn acestuia prin golirea patrimoniuliu sau de active. In sehimb, fidueia-gestiune si, mat ales fiducia-garantie cu conservarea dreptului debitoruiui constituitor de a folosi bunurile aduse in fiducie ar putea favoriza reorganizarea debitoruiui. Insa, in lipsa unor prevederi legale exprese in acest sens, fiducia risca sa devina mutila. Fiducia garantie prezinta diticultati la aplicarea acesteia in materia insolventei. Sursa dificuitatilor o reprezinta natura juridica incerta a acestei operatiuni. Fiducia-garantie poate fi sau nu asimilata gajului sau ipotecii - garanftt reale - in sensul noului Cod civil? Fiducta-garanpe se apropie de gaj. Astfel, tn ipoteza in care constituitorul transfera fiduciarului un bun mobil corporal sau titluri negociabile, fara sa-si ii rezervat posesia sau foiosinta bunului, fiducia-garantie se aseamana eu gajul eu deposedare. Conform

1< sm fes YitSews mvbdwnts* ait. 10-" J. Leavy, .iitoinistniiion d# hi Jiducie.. OueMes poin'oirs et devoirs, pour le nduchires?.. Basques et
M

t ' i . . - h - d i n - i n l pptt, ^ | j h d u r U U u l a i n t l i v - p l t u d r - | j ^ g a ^ ' i t e M t M u n . u a l U m u U M n U m a . i n - . i ^ i u . i i i , u ttdminiMftra Mffipln l u uppa, p? I ' l U i o u . H t i t M a i - . n a u j n - M d r - i ! ( U ' , r . a w . a a . l \ . i t ( \ l l m i 1)71 NCC, ra- i p f l f e \ \ ; i } ' v i v v - ; . ^tt Itel n u \ . n M , . a .uhuuu iiu>a-. |j :,;\ tltb| m i a d h U t t M -i pvill, jfltt \ - l ' U i \uiiu iU-' a. n u v a U u w fepHlvilt t - u t l i U M u l u i i p i r . t . u - \ . . a d a i . a d m l n l 4i. i t , , i l^jj i ( u * i ^ - a : i usiv-s \\\ 7 - * A u ! u a ^^tuui\ t u h u i p w i o r - t i , i a | a f j f h d u n l p , Ill Wdiwl (|jfj a d m i u i s n a u - a f f l S H N - H l i t HUu* i u i n h H ! W M^WWAi a n a l i - M u d ifonuliliilii M i l . ftjj un pffffl uic-uiiUs it in tuod etai lukuMn ii-^iUlU-Vtlhii ^ ft aautila pg| i | n u v a - ( i . - V a i e l , p u i r i v i t ml- H / n i j u | N u u n n l r . i u l i d u r . - u e mi PfcPi urn n. t v t M U i M i U U v a n u u i d f f p t a ' a t p t a u n t i l t u t * p e n i m a a a n u t a #VlUW^ u i u a vl'U > u l l u u u a u u l . u n i t u n :-Ui t l u i m i M U ' f t t SVUlt P.|WafrilP tfllllftl i&U d u p i u U fU j M l \ I I V ltt i U - i - t t ' U u d v M < \ i d i i - a M i n i i u ^ a l ^ ; l u uaj.^uv.U. i K . p i i l ' l l i - l i u , ; . t ^ l - u i i h ' t ^ ( . i t U l i i - | V U t t U I p O l u t - i . |@ aJQ-j i-Hilia w| U-kUiHo. itl m til.- i".ia...i(t mt,M 4

M\. ' \% '

^j

!(

NCH iu

-WIV

lw, WW 1

In

> , . i v n i d i v u dw-m i i ' o i ^ - i U ; < u p u n a ftWg Oft gfeel o W W i H l i f t f t H u m drept a*up\ j ^ t u r n { H - u i i t i f t ar. l u t n a . - . . . . m a t , . , , i t i h . j i. l . l h j a l i i t a i l * I / a l i n . 2 I I* * ' (WPMjj a ^ i h \ { l a i p i j n i U a ( U n elftU?.fl $| ffftfvl f t p u i p i i u i a j i i . ( w u - t % - U ' - d u l a ^ a a a i ' n f | ^ . i i i u l l p i l v ; e i v - a i i j a U u t u a a u . l u ^ p p ( i u i ^ . a i . u i j l p . f u l . ^ v a \ a hdiuaa tat ituiiN'm

\\\W

iaiU ^ aalHti ttalniit jtiililh ii a Ih n'U > nl.) a., t

IhUlC-lvM

uat UU|iu, apllr. 11

...i

m i

;suaa la

( 4 ) v Y e a l i U ' H t ! bflffiPBl a l l l t l i a U a H ( u a u | U ; U v t U H P l) lUaa.it. iaiul i l t a t-. u t t i i t i i '

W<A\\ WW

.a
a

(Mftrf > u

nnvl

iuhaii L'Mtanjto inltit .au un In . at.-i-.,

i-.t p | V U ( U a

6)
in.

Ii

ia natatqiw Vfl ft Hl-lpTO Uu mi i.aiuuilul iaiuiju a I nuliiaiii a.acl..t iutuUw . i r i i u i n | . i ; i t i a a l a : a i a | a l a . | n U i i \ i t i t I - ? U | j HO W u ..L < r . , i t t t

^ .'iHK.'

7a* t^jaaviCT-fevrieir,

2009, p. 19

tl) IVaUUi ^ slaluii ilar -a hiha la natattitu'af.j'M ta a \ a lua .

..it

Unhuiai :au tin in |.. tiv-aila

U3

W fivHlPl^

a.iia.n.- ilaUt ua.^ntil .tahu U. 1

tar<Ui|:

sum ^

pUHtl' M i

mini

(-

p)

* vmiiailul ili- ililin ii- \ a inlta ^ati ini \\\ -aiuainU! it.niia^ivMta in I \*

V M ^ d p tlrti

Igtfel
t

t U t - U i s t u n l a a t - ^ | i U a ^ a d v ^ p U n l a .K:. a d i u t i i l : - . t t a U . t u i j i a l l . t a t .

aa.a t!iauui|a"

HftU

PftHWl

< H r . i . u l t . r . - i u l d u fidviPlP

W\ QftXV

flkilffl"\vl

PiM^lltUlHM

t) \'au-:ata;a l-uiuttil*.t iluiunatihu t>t.u.'iM iTiHNfi palriiucuiala. ki It) \\\\

in

fellUlf nl P S v ' l i a l p ' i n u n j ' . - . . t .

i.

Hdi-iPiMrlV
hwlW& t f t

1 iduria
! |^
m

uataiiiii- | a tide ll

\W m\\W\ WWW\ pUn

I,uait.'.a.ti .n.nun, i |^

Ppi; a . ,
.Mitiiataiii

1 *,aa

uit.|ita ,t tit t.nliatl imiii pMn <

d u l u l i i u u , l i u i a d n a a n i d l v a u a i i s i , a .u* ; i u u i d i n n l rvHdJ : U n pUmilm 'lii. M i n n l a a a l n i n u t i a a l s dwhlUmv V-ilVP U a u - . - i , i a | i i i i t \m || p i i l u u t u i i h i l b a n i n m a . - a i < d t i u \ t . u m l a l a i n * i a t i i ^ hlilWll i u n i n \ i - ' i i i t t a i , t m i , i d. t t - , u n | d u l u l t m i u l i u i i t i i u K a tn; n | j a l n d *a id .-.ataiii p l i M U l I l M u - | m . u\un\pH|, b - u a t u \ . . t l t u u

>-.ini

.U.iiiu

\w

fa

t-iPtliuu I a a . a u r a a . a , I t d t a l a |H|lPA 0 pVl- \ h l P i n f 1 ^ \\\ ; l i t - ' ' " ' n > lH> ludn-iMaiit || . r-na ili-tlUili n-a i-ita * duni m--l^ nj. a \ ;1U-1 ' -aiiia. auhii .U. iiiiti, a iiiha ianil ii'tu-liia luaa la iaiuliU -pi.- i - iniUi ma.tt| -ii|Mil.ua m . ,ati,a. i, .*.-iit din uiUlfl VH I'uha uu|V d ludi a. a p i ' V W t J t i u i a t .,-1

duhiiinii'^i in inMidvuniiuV

WW

\\m k

Lavinia Tec

221

RSspunsurile la aceste intrebari ar trebui date de legiuitor, stabilind in legea speciala regimul juridic al fiduciei, realizand un echilibru intre obiectivele contradictorii ale fiduciei i cele ale procedurii insolvenjei.

III.

Concluzii

Fiducia este o tehnica moderna de gestiune a patrimoniului. Fara indoiala, prin reglementarea acestei institutii s-a facut primul pas in directia unei reforme mult ateptate a dreptului civil. Fiducia pare sa bulverseze doua concepte importante de drept civil: patrimoniul i proprietatea. Fiducia un contract special, fundamentat pe ideea transferului (dublu) unui drept sau bun, in care fiduciarui are o misiune speciala: sa administreze dreptul sau bunul cu un scop determinat, in folosul unuia sau mai multor beneficiari. Insa, fiducia nu este un simplu contract sau suport pentru transfer, ci chiar inima sau miezul unui mecanism complex, un instrument in serviciul unei finalitati economice bine stabilite. Fiducia este o operatiunea juridica complexa grefata pe un contract translativ, temporar, incheiat intre constituitor i fidueiar, dar i pe stipulatia pentru altul. Fiducia este un contract solemn, sinalagmatic, cu titlu oneros, cu executare succe-siva, cu efect translativ temporar. In ceea ce privete titlul cu care se face transferul fidueiar, legea tace. Astfel, fiducia ramane invaluita in mister, intrucat maniera de reglementare nu permite a se stabili cu certitudine daea fiducia este o forma speciala de proprietate, care deroga de la proprietatea ordinara, aa cum este in dreptul altor state, sau este o noua forma de drept real asupra bunului altuia ori ramane doar un instrument de organizare a patrimoniului. De asemenea, in cazul fiduciei utilizata in scop de garantare a unei obligatii, nu se poate stabili cu certitudine daea fiducia este sau nu o garantie inedita, distinct^ de gaj i ipoteca. Fiducia are ca efect constituirea unei mase patrimoniale fiduciare distincte de patrimoniul personal al fiduciarului, afectata unui scop determinat precis in contractul de fiducie. Fiducia, in maniera in care este reglementata in noul Cod civil, este un mecanism abstract, polivalent, care nu-i dezvaluie utilitatea practica. In ceea ce privete patrimoniul fidueiar, acesta nu este impermeabil deoarece, aa cum am aratat, poate fi supus urmaririi creditorilor. Ca orice institute noua, fiducia va provoca dezbateri doctrinare i va fi supusa testului practicienilor, mai ales in domeniul dreptului afacerilor. Marea atracjie a fiduciei o reprezinta libertatea contractuala. Aceasta atracjie este aparenta, intrucat fiducia este supusa unui formalism care va pune in umbra libertatea contractuala. Totodata, in lipsa stabilirii de eatre legiuitor a scopului in care poate fi utilizata, precum i a regimului sau juridic, fiducia ramane o institute enigmatica. Teoreticienii i practicienii dreptului vor avea misiunea de a dezlega misterul acestei noi i seducatoare institutii. Apreciem preocuparea legiuitorului roman de a introduce in dreptul civil institutia fiduciei. Insa, importul institujiei fiduciei fSra adaptarea acesteia la nevoile destinatarilor legii i fara armonizarea cu legea societatilor comerciale, legea pietei de capital i legea

Noiie
Roman*

Coduri

ale

msolvemcL nu va da re/ulfatele >c cm tale. Asa cum am aratat, fiducia poate but
vera rapurtunic de drept soeiefar si, in special, ceie de drept burster, atunci cand este folostta penfru tramfcrul valor? lor mobiliure act mm. Totodata, fiducia incheiata de corv-stitoHterrul debitor anterior desehideni proccduni msolventei poate compromite sansek sate de rcdresarc sau le poate favonza. daca se incheie in cadrul planului de reorgamzare. In Ofke eaz, mmrta contractului de fiducie si a creditorilor beneficiari ai fiduciei -garantic esfe inccrtd in cazul desehideni proccduni insolventei impotriva debitorului constituitor. Ltpsa armotif/irii cu legde speciale va constitut un obstacol aproape insurmontabil la aplkarea fiduciei si ar putea dctcrmina csecuI accslei institutii. Asadar, asa cum am inccrcat sa aratam in lucrarea de fata, demersul legiuitorului in direcfia implcmcntarii fiduciei in dreptul nostra este departe de a se fi incheiat. Pana la

mtervenfr -i

legiuitorului

pentru

desavarsi

reglementarea acestei noi institutii, teore- tfeKWifcjr |i practicicnilor. dcopotrivfl, le revine sarcina de a identifica resorturile, de a-i ftiagina modurile in care poate fi utilizata fiducia, efecti v, si de a contribui la cristalizarea dcesfei noi institutii.

~ 551 CI/

<: < Iss

~ > fit

. I.-

JJ
jft #~ mf 2

* s

**

T3 to* C5
*****

M
<

Ot

- ___ -
i=s

S3

2:

so 2: *

Id

2:

W <

mmm

mm

t*
Xjm 8* -t" v * * _.

z
in1

3C

> ^

E "

m
g
R

pi

<^
r*
l

__

^ r
Iff y 19 |*5
1

mm*

CS

ZZ
z
"mm

mm*

* ts * *

>

*"* -
If

V <T

^
w

CE O
-

IT*

<
MM
****

--'
mm
_*

mm^

Ml

1 O

m
<
z: j

220

Noile Coduri ale Rornj

art. 2487 NCC, creditorul gajist, casi fiduciarul, are drepturile si obligaliilc unui adminjs ' trator al bunului altuia, insarcinat cu administrarea simple. In ceea ce private ipow fiducia-garantie se distinge de aceasta. Potrivit art. 2373 NCC, eel care a consti^ ipoteca este liber sa foloseasca, sa administreze si sa dispuria de bunul grevat, insju obligatia de a nu vatama drepturile creditorului ipotecar. Asadar, administrarea bunului ipotecat este in sarcina constituitorului ipotecii, fafa de fiducie, in cadrul careia administrarea este in sarcina fiduciarului. De asemenea, analizand dispozitiile art. 234} NCC, nu putem identifica in mod cert intentia legiuitorului de a asimila fiducia -garantie ipotecii. Astfel, potrivit art. 2347 alin. I NCC, contractele care au ca efect conservarea sau constituirea unui drept asupra unui bun pentru a asigura executarea unei obligatii, oricare ar fi numSrul, natura sau denumirea lor, nu sunt opozabile tertilor care au dobandit drepturi cu privire la acel bun decat daca sunt inscrise in registrele de publicitate, potrivit regulilor stabilite pentru ipoteci. De aici rezulta ca legiuitorul admite existenta unoralte acte juridice dec&t ipotecile care ar putea avea ca efect constituirea unui drept asupra unui bun pentru a asigura executarea unei obligatii. insa, art. 2347 alin. 2 NCC prevede ci sunt asimilate ipotecilor clauzele de rezerva a propriet^ii, pactele de rascumparare ori cesiunile de creanta1 incheiate in scop de garanjie. Se observe ca fiducia nu este inclus&io operatiunile asimilate ipotecii. Fara a stabili natura juridica a fiduciei-garan^ie, aplicarea acesteia in insolvent^risc sa bulverseze procedurile colective. Astfel, problemele pe care le ridica fiducia in cazul constituitorului supus unei proceduri colective sunt urmatoarele: a) Creditorul beneficiar al fiduciei-garanjie trebuie sau nu s5-si declare creanta? b) Beneficiarui unei fiducii-garanjie intra sau nu in categoria creditorilor garantafi?| c) Fiducia-garantie va fi supusS sau nu regimului juridic al nulitatji actelor juridice incheiate in perioada suspecta, potrivit art. 79 si 80 din Legea nr. 85/2006? d) Pentru a stabili daca fiducia-garantie s-a incheiat sau nu in perioada suspecta, se va lua in considerare data nasterii datoriei garantate sau a contractului de fiducie? e) Contractul de fiducie va intra sau nu in categoria contractelor in curs de derulare, astfel inc&t soarta acestuia sa depinda de administratorul judiciar, care-1 va putea men |ii8 sau denunja? Dar contractul de fiducie in care debitorul constituitor sj-a conservat folosinta bunurilor aduse in fiducie? f) V&nzarea bunurilor debitorului in faliment exclude sau nu pe cele transferate in masa patrimoniala fiduciara? g) Fiducia-garantie poate fi incheiata in cadrul unui plan de reorganizare? h) Daca se poate incheia in cadrul unui plan de reorganizare, atunci se pot stipulate contractul de fiducie beneficiari alternativi, adica unui in cazul rcalizarii planului (spre exemplu, administratorul societatii comerciale debitoare care transfers bunuri din patrimoniul sau in masa patrimoniala fiduciara a bancii pentru garantarea unei datorii a debitoarei in insolvents) si altul in cazul esuarii planului (spre exemplu, banca, In calitatc de creditor al debitoarei in insolventa)? De asemenea, fiducia ridica o problema si in cazul stabilirii calitatii de creditor indrcptalit sa ccara deschiderea procedurii insolvcntoi. Astfel, daca la incetarea contractului de fiducie,

fiduciar ul nu transfer s benefici arului, spre exempl u, sumade bani stipulat e in contract , acesta din urma va putea cere deschid erea procedu rii insolve nt^?

ifiVlNlA

Ras] fegimul fiduciei

Fid regleme a drepti Fid propriei Fic bun, in scop d< simplu comple operafi constiti Fi< siva, c fiducia reglem proprie este o

If

^is^-" """""""

scn s

' "

, AO nw PREZENTUL ** ^ UCAT ggpEBM f

TIRa ,
mls

INSOJIL

.......................................................

^M

NOILE CODURI ALE ROMANIEl. C o nf e n n f H ^t'onal^rj^---------^ Tiaiifoara) Nolle Coduri ale Rominiei: culegere de studii : Cnnf* a Noilor Coduri ale Romamei: Timifoarn, 27-28 mai 2011 / univ. dr. RaduI . Motica, conf. tnuv. dr. Lucian Serosa p ro f
Pw--Bucurctfi: UniversulJuridic, 2011 * ISBN 978-973-127-653.3 34(498X063)
'
^"ate
torj;

prof

' "n,v- cfjr, VJOf. .

Un,

^(/uri<Hc.ro

VIOREL TERZEA

COE' C
l\OUL

VJfcUW PC

2011

ADNOTAT CU d o c t r i n a si

jurisprudent