Download as doc, pdf, or txt
Download as doc, pdf, or txt
You are on page 1of 44

Curs rapid de initiere in limba germana

Reguli generale de pronuntare in limba germana U W .. ST(la inceputul cuvantului)... IE... 35659evx33zio3p EI... E final Z vi659e5333ziio ! E" la #fa$#itul cuvantului . S inaintea unei vocale .. %&S . 'T final ... E( la #fa$#itul cuvantului I) la #fa$#itul cuvantului . EU & la *i+locul #i la #fa$#itul cuvantului TS%& ... TS final SS & la inceputul cuvintelo$ . , .. ,S --. EE. // .

)E 0. 1 #e cite#te /I (ex2 &USE" 3 &/IZ-") #e cite#te (W-S 3 -S)

#e cite#te ST (STU('E 3 STU('E) #e cite#te I ('IE 3 'I) #e cite#te -I (EI( 3 -I() #e cite#te no$*al (EI(E 3 -I(E) #e cite#te T (ZWEI 3 T -I) #e cite#te 4 ( IE" 3 4I") #e cite#te IU (!5E" 3 IU5-") #e cite#te -" (!5E" 3 IU5-") #e cite#te Z (SE%&S 3 ZE%S) #e cite#te %S (vezi ex. p$ece6ent) #e cite#te T (ST-'T 3 ST-T) #e cite#te -( (SIE5E( 3 ZI5-() #e cite#te I& ((IE'"I) 3 (I'"I&) #e cite#te /I ((EU( 3 (/I() nu #e cite#te7 el a$ata ca vocala 6inaintea lui e#te lun8a (ZE&( 3 TE() #e cite#te %I ('EUTS%& 3 '/I%I) #e cite#te T ("E%&TS 3 "E&T) #e cite#te S (WEISS 3 -IS) #e cite#te no$*al (&IE" 3 &I") #e cite#te % (,9EI( 3 %9-I() #e cite#te %S (9I(,S 3 9I(%S) #e cite#c ca -. E #i / lun8i #i nu ca 6u:la con#oana

#e cite#te )&E ()W95 3 )&E95) #e cite#te I (0- 3 I-) #e cite#te S ()"/1 3 )"/S) Alte cateva reguli ;. 'e fieca$e 6ata can6 intalni* la *i+locul cuvintelo$ con#oana 6u:la. in#ea*na ca vocala 6inaintea ace#teia #e cite#te #cu$t. 'e ex2 '"ITTE #e cite#te '"ITE. cu I citit $api6. <. -ccentul ca6e. in 8ene$al pe p$i*a #ila:a. 3. Su:#tantivele #e #c$iu cu lite$a *a$e. Lectia 1 Was is das? Das ist der Tisch. Das ist die Wand. Das ist das Bild. %e e#te acea#ta= -cea#ta e#te *a#a. -ce#ta e#te pe$etele. -ce#ta e#te ta:loul. -$ticolul ne>ota$at unul. una. unul (neut$u) e#te. in 8ene$al. ein (*a#culin). eine (fe*inin) #i ein (neut$u). Lectia 2 Das ist ein Tisch. Das ist eine Wand. Das ist ein Bild. -cea#ta e#te o *a#a. -ce#ta e#te un pe$ete. -ce#ta e#te un ta:lou. Conversatie ;. E#te acea#ta o *a#a. un pe$ete. un ta:lou= st das ein Tisch! eine Wand! ein Bild?

<. 'a. acea#ta e#te o *a#a. un pe$ete. un ta:lou. "a! das ist ein Tisch! eine Wand! ein Bild. 3. E#te acea#ta o *a#a= st das ein Tisch? ?. (u. e#te un ta:lou@ #ein! das ist ein Bild$ 5. E#te ace#ta un pe$ete= st das eine Wand? 6. (u. ace#ta nu e#te un pe$ete. ace#ta e#te un ta:lou@ #ein! das ist nicht eine Wand! das ist ein Bild$ Gramatica In loc 6e nicht ein #e poate folo#i kein (niciunul)7 la fe*inin keine. la neut$u kein. Lectia % Numeralele cardinale (ull (citeste nul). ze$o Ein. eine . unu. una ZAei ... 6oi. 6oua '$ei t$ei ie$ pat$u 4Bnf (citeste fiunf).. cinci Sec># .. #a#e Si:en .. #apte -c>t ... opt (eun .. noua Ze>n ... zece Lectia & ;. %u* e *a#a. pe$etele. ta:loul. fe$ea#t$a=

Was ist der Tisch! die Wand! das Bild! das 'enster? <. Ca#a e *ica. Der Tisch ist (lein. 3. De$etele e al:. Die Wand ist )eiss. ?. Ta:loul e al:a#t$u. Das Bild ist blau. 5. %e a* eu= Was habe ich? 6. Eu a* o *a#a. ch habe ein Tisch. E. %e ai tu= Was hast du? F. Eu a* un ta:lou. ch habe ein Bild. 9. De$etele a$e o fe$ea#t$a. Die Wand hat ein 'enster. Gramatica *re+entul indicativului I) e$:ul a fi

Ic> :in G eu #unt 'u :i#t G tu e#ti E$. #ie. e# i#t G el. ea e#te Wi$ #in6 G noi #unte* I>$ #ei6 G voi #unteti Sie #in6 G ei. ele #unt II) e$:ul a avea

Ic> >a:e G eu a* 'u >a#t G tu ai E$. #ie. e# >at G el. ea au Wi$ >a:en G noi ave* I>$ >a:t G voi aveti Sie >a:en G ei. ele au #ota ,ie in#ea*na #i ea #i ei #i ele. -tunci can6 e #c$i# cu lite$a *a$e. ,ie in#ea*na Dumneavoastra. Lectia ;.Wo i#t 6a# 4en#te$= <. Lin(s@ 3. I#t 6ie Wan6 linH#= ?. 'a# 5il6 ist nicht linH#@ 5. E# i#t rechts. 6. Wa# i#t oben= E. /:en i#t die Dec(e. F. Wa# i#t unten= 9. Unten i#t 6e$ Ti#c>. ;I. I#t 6a# fen#te$ vorn= ;;. (ein. vo$n i#t die T.r. ;<. Wa# i#t hinten= ;3. Der /0en i#t >inten. ;?. Wo i#t 6e$ Ti#c>= ;5. 'e$ Ti#c> i#t in der 1itte. 2nde e#te fe$ea#t$a= La stanga$ E#te pe$etele la #tan8a=

Ta:loul nu este le #tan8a@ E#te la dreapta. %e e#te sus= Su# e#te pla0onul. %e e#te 3os= 0o# e#te *a#a. E#te fe$ea#t$a in 0ata= #u. in fata e#te usa. %e e#te in spate= ,oba e#te in #pate. Un6e e#te *a#a= Ca#a e#te la mi3loc. Vocabular la #tan8a G lin(s la 6$eapta G rechts #u# G oben +o# G unten la *i+loc G in der 1itte plafonul G die Dec(e #o:a G der /0en u#a G die T.r Lectia 4 Conversatii -veti paine= 'a. a* o bucata 6e paine. %u* e#te painea= Dainea e#te :una.

Un6e e#te paharul= Da>a$ul e#te la 6$eapta. -veti (6J#t$a) vin= (u. eu nu a* vin. -$e el 6e#tula apa= 'a. el a$e o sticla cu apa. E#te berea p$oa#pata= 'a. #i untul #i bran+a #unt p$oa#pete. Un6e e#te laptele= 9aptele e la *i+loc. &a:en #ie Brot= 0a. ic> >a:e ein ,t.c( 5$ot. Wie i#t 6a# 5$ot= 'a# 5$ot i#t 8ut. Wo i#t das 5las= 'a# )la# i#t $ec>t#. &a:en Sie Wein= (ein. ic> >a:e Heinen Wein. &at e$ 8enu8 Wasser= 0a. e$ >at eine 'lasche Wa##e$. I#t das Bier f$i#c>= 0a. auc> die Butter un6 der 67se #in6 f$i#c>. Wo i#t die 1ilch= 'ie Cilc> i#t in 6e$ Citte. Gramatica ;. In li*:a $o*ana. 6upa #u:#tantivele ca$e in6ica *a#u$a. *a$i*ea. cantitatea etc.#e pun cuvinte 6e le8atu$a. cu* a$ fi de. cu. In li*:a 8e$*ana nu exi#ta acea#ta $e8ula. De exemplu2 / :ucata 6e paine 3 8in ,t.c( Brot.

<. -tunci cat e#te p$e6icativ. 6eci can6 fo$*eaza p$e6icatul. a6+ectivul $a*ane ne#c>i*:at. ca 8en #i nu*a$. De ex2 'ie 5utte$ ist 0risch. 6e$ ,K#e ist 0risch. (Untul e#te p$oa#pat. :$anza e#te p$oa#pata) 'ie 5utte$ un6 6e$ ,K#e sind 0risch. (Untul #i :$anza #unt p$oa#pete). 3. -$ticolele >ota$ate #unt u$*atoa$ele2 der (*a#culin). die (fe*nin) #i das (neut$u). 'eoa$ece 8enul #u:#tantivelo$ in li*:a 8e$*ana nu #e pot$ive#te intot6eauna cu cel 6in li*:a $o*ana. e#te o:li8ato$iu #a invata* #u:#tantivele 8e$*ane in#otite 6e a$ticolul lo$ >ota$at. Vocabular das Brot 3 painea das ,t.c( 3 :ucata gut 3 :un. :una das 5las 3 pa>a$ul der Wein 3 vinul die 'lasche 3 #ticla das Bier 3 :e$ea die Butter 3 untul das 5las 3 8ea*ul 0risch 3 p$oa#pat der 67se 3 :$anza der 1ilch (citeste2 *il>i) 3 laptele rot 3 $o#u gelb 3 8al:en gr.n 3 ve$6e blau 3 al:a#t$u bunt 3 pe#t$it braun 3 cafeniu grau 3 cenu#iu sch)ar+ 3 ne8$u Lectia 9 Cum socotim nemteste -6un2 3 plu# < fac cinci

Sca62 9 *inu# ? fac cinci In*ulte#c2 ? o$i < fac opt I*pa$t2 F i*pa$tit la < fac ? Ic> a66ie$e2 6$ei un6 zAei ist (sau macht 3 face) fBnf Ic> #u:#t$a>ie$e2 neun )eniger (mai putin) vie$ i#t fBnf Ic> *ultiplezie$e2 vie$ mal (ori) zAei i#t ac>t Ic> 6ivi6ie$e2 ac>t durch (prin) zAei i#t vie$ Numerele de la 10 la 19 11 3 elf 12 3 zALlf 1% 3 6$eize>n 1& 3 vie$ze>n 1- 3 fBnfze>n 14 3 #ec>ze>n 19 3 #ie:ze>n 1: 3 ac>tze>n 1; 3 neunze>n Lectia : Gramatica Su:#tantivele 8e$*ane au. pent$u toate 8enu$ile. no*inativ plu$al. un #in8u$ fel 6e a$ticol2 die. 'e aceea e#te nece#a$. can6 invata* #u:#tantivele. #a *e*o$a* #i fo$*a lo$ plu$al. De exemplu2 #8. 6e$ Ti#c> 6ie Wan6 6a# )la# pl. 6ie Ti#c>e 6ie WKn6e 6ie )lK#e$ Conversatii

Wir haben drei Tische. (oi ave* t$ei *e#e. Die Brote sind 0risch. Dainile #unt p$oa#pete. Das <immer hat vier W7nde. %a*e$a a$e pat$u pe$eti. n +)ei ,tunden haben )ir Butter. In 6oua o$e ave* unt. Die 'enster sind hell. 4e$e#t$ele #unt lu*inoa#e. Lin(s! in <immer! sind +)ei T.res. 9a #tan8a. in o6aie. #unt < u#i. n der 1itte sind drei 5l7ser. 9a *i+loc #unt t$ei pa>a$e. #/TA Ext$a8eti #i invatati #in8u$i cuvintele noi. Lectia ; Declinarea substantivelor Regula2 Su:#tantivele fe*inine $a*an ne#c>i*:ate in cu$#ul 6eclina$ii. %ele *a#culine #i neut$e capata un s (#au es) la 8enitiv. in $e#tul cazu$ilo$ $a*anan6 ne#c>i*:ate. Se #c>i*:a 6oa$ a$ticolul. -poi. cazu$ile no*inativ #i acuzativ #unt i6entice la #u:#tantivele fe*inine #i neut$e. ia$ a$ticolul *a#culin #ea*ana in 6eclina$ea celo$lalte cazu$i cu cel neut$u. Exemple de declinare a substantivelor insotite de articolele hotarate: 1asculin 'eminin #eutru (. 6e$ Ti#c> 6ie 4la#c>e 6a# 5il6 ). 6e# Ti#c>e# 6e$ 4la#c>e 6e# 5il6e# '. 6e* Ti#c> 6e$ 4la#c>e 6e* 5il6 -. 6en Ti#c> 6ie 4la#c>e 6a# 5il6 Declinarea articolului hotarat masc. 0em. neutru (. 6e$ 6ie 6a# ). 6e# 6e$ 6e# '. 6e* 6e$ 6e* -. 6en 6ie 6a# Lectia 1= Numeralele de la 20 la 1 milion

2= G zAanzi8 (cite#te tvanti>) 21 G einun6zAanzi8 2- G fBnfun6zAanzi8 %= G 6$ei##i8 %1 G ein un6 6$ei##i8 %; G neunun6 6$ei##i8 &= G vie$zi8 -= G fBnfzi8 4= G #ec>zi8 9= G #ie:zi8 := G ac>tzi8 ;= G neunzi8 1== G >un6e$t 2== G zAei>un6e$t -== G fBnf>un6e$t 4-= G #ec>#>un6e$tfBnfzi8 94% G #ie:en>un6e$t 6$ei un6 #ec>zi8 1=== G tau#en6 (cite#te tauzan6) 1;&1 G tau#en6 neun>un6e$t einun6vie$zi8 1.===.=== G eine Cillion Numerale ordinale D$i*ul. p$i*a 3 6e$. 6ie 6a# e$#te -l 6oilea. a 6oua 3 6e$. 6ie. 6a# zAeitte -l t$eilea. a t$eia 3 6e$. 6ie. 6a# 6$itte -l pat$ulea. a pat$a 3 6e$. 6ie. 6a# vie$te -l cinci#p$ezecelea. a cinci#p$ezecea 3 6e$. 6ie. 6a# fBnfze>nte -l o #utalea. a o #uta 3 6e$. 6ie. 6a# >un6e$#te

Masuri / +u*atate 3 eine &Klfte Un #fe$t. t$ei #fe$tu$i 3 ein ie$tel. 6$ei ie$tel

/ t$ei*e. o opti*e 3 ein '$ittel. ein -c>tel - zecea pa$te. a #uta pa$te 3 6e$ ze>nte Teil. 6e$ >un6e$#te Teil / 6ata. 6e t$ei o$i. 6e o #uta 6e o$i 3 ein *al. 6$ei *al. >un6e$t *al Lectia 11 Despre in atisarea lucrurilor 9inia e#te 6$eapta. Die Linie ist gerade. Culte linii #unt #t$a*:e. >iele Linien sind (rumm. %e$cul e#te $otun6. Der 6reis ist rund. Si cea#ul e#te $otun6. Auch die 2hr ist rund. %u* e#te *a#a= (ete6a@ Wie ist der T.r? 8r ist 0lach$ %a$afa e#te 8oala. Die 'lasche ist hohl. %a$tea e#te #u:ti$e. Das Buch ist d.nn. 'ictiona$ul e#te 8$o#. Das W?rterbuch ist dic(. %a#a e#te inalta. Das @aus ist hoch. So:a e#te #cun6a. Der /0en ist niedrig. St$a6a e#te lun8a. Die ,trasse ist lang. %$eionul e#te #cu$t. Der Bleisti0t Aciteste :lai#tiftB ist (urt+. #/TA 'epi#tati #in8u$i cuvintele noi #i invatatiJle@ Lectia 12 Despre materialele din care sunt con ectionate obiectele -cea#ta e#te #ticla. le*nul. piat$a. o#ul. >a$tia. ca$tonul. Das ist das 5las! das @ol+! der ,tein! das Bein! das *apier! die *appe. Scaunul ace#ta e#te facut 6in le*n.

Dieser ,tuhl ist aus @ol+ ver0ertigt. -ce#ta e#te tot 6in le*n. "ener ist auch aus @ol+ ver0ertigt. Toate #caunele #unt facute 6in le*n= ,ind alle ,t.hle aus @ol+ ver0ertigt? Capa ace#ta e#te facuta 6in piele. Diese 1appe ist aus Leder ver0ertigt. 'in ce e facut c$eionul tau= Woraus ist dein Bleisti0t ver0ertigt? %$eionul *eu e#te facut 6in 9e*n. 1ein Bleisti0t ist aus @ol+ ver0ertigt. 4ie$ul. au$ul. a$8intul. pielea. Das 8isen! das 5old! das ,ilber! der ,tahl Dlu*:ul. cup$ul. panza. pielea. Das Blei! das 6up0er! die Lein)and! das Leder. Cata#ea. Die ,eide. #/TA Invatati te$*enii noi. -lcatuiti p$opozitii #i*ple pe :aza cuvintelo$ pe ca$e vi leJati in#u#it pana acu*.

Lectia 1% Gramatica Pronumele personale ,ingular *lural al *eu. a *ea 3 *ein. *eine al no#t$u 3 un#e$. un#e$e. un#e$ al tau. a ta 3 6ein. 6eine. 6ein al vo#t$u 3 eue$. eu$e. eue$ al #au 3 #ein. #eine. #ein al lo$ 3 i>$. i>$e. i>$

al ei 3 i>$. i>$e. i>$ al 'J#t$a 3 I>$. I>$e. I>$ !ntrebari u"uale %u* #e nu*e#te a#ta= Wie heist das? %u* va c>ea*a= Wie heissen ,ie? %ine #unteti= Wer sind ,ie? %e 6o$iti= Was ).nschen ,ie? %e in#ea*na cuvantul ace#ta= Was bedeutet dieses Wort? %e #a fac= Was soll ich tun? Incot$o *e$8eti= Wohin gehen ,ie? 'e un6e veniti= Woher (ommen ,ie? %ineJi acolo= Wer ist da AdortB? I*i e#te in8a6uit= st es erlaubt? Dar0 ich C? Lectia 1& Gramatica Dlu$alul a$ticolului der! die! das e#te pent$u #u:#tantivele 6e toate 8enu$ile2 (. die. ). der. '. den. -. die. Exemplu de declinare a arrticolului insotit de substantiv: (. 6ie &Ku#e$ ). 6e$ &Ku#e$ '. 6en &Ku#e$n -. 6ie &Ku#e$ De retinut2 9a 6ativul plu$al toate #u:#tantivele p$i*e#c te$*inatia n. Vocabular :a$:atul 3 der 1ann (pl die 1anner) fe*eia 3 die 'rau (pl. die 'rauen) :aiatul 3 der 6nabe (pl. die 6naben) fata 3 die 17dchen (pl. die 17dchen) copilul 3 das 6ind (pl. die 6inder)

vecinul 3 der #achbar (pl. die #achbarn) p$ietenul 3 der 'reund (pl. die 'reunde) ntrebari si raspunsuri u+uale %e va$#ta ai= Wie alt bist du? Sunt 6e 35 6e ani. ch bin %- "ahre alt. -ici locuie#te 6o*nul M= Wohnt @err D hier? E aca#a 6o*nul M= st @err D +u hause? 'o*nul toc*ai a ie#it. Der @err ist eben ausgegangen. %an6 #e intoa$ce= Wann (ommt er +ur.c(? Lectia 1Vocabular der Tuller 3 fa$fu$ia noch 3 inca steht 3 #e afla schneiden 3 a taia be0indet sich 3 #e 8a#e#te nach 3 6upa der L?00el 3 lin8u$a das Br?tchen 3 f$anzeluta das 1esser 3 cutitul der *0e00er 3 pipe$ul

die 5abel 3 fu$culita der ,en0 3 *u#ta$ul das 1unatuch 3 #e$vetelul der 8ssig 3 otetul der Brot(orb 3 co#ul cu paine das El 3 uleiul das ,al+0ass 3 #olnita die <itrone 3 la*aia das 'leisch 3 ca$nea der <uc(er 3 za>a$ul das 5em.se 3 le8u*ele die Bohne (pl. Bohnen) 3 fa#olea der Braten 3 f$iptu$a die 8rbse (pl. 8rbsen) 3 *aza$ea der 6uchen 3 p$a+itu$a die Wurst (pl. W.rste) 3 ca$natul der 6a00el?00el 3 lin8u$ita der 6albsleber 3 ficatul 6e vitel das Tischtuch 3 fata 6e *a#a das Rind0leisch 3 ca$nea 6e vita !ncercati sa traduceti: Wa# #te>t auf 6e* E##ti#c>= -uf 6e* E##ti#c> #te>en 6ie Telle$. Wa# :efin6et #ic> noc> auf 6e* Ti#c>= -uf 6e$ Ti#c> :efin6en #ic> noc>2 6e$ 9Lffel. 6ie Ce##e$. 6ie )a:eln. 6ie Cun6tBc>te$. Wa# #te>t in 6e$ Citte= In 6e$ Citte #te>t 6e$ 5$otHo$:. Wo*it e##en Ai$ 6ie Suppe= Wi$ e##en 6ie Suppe *it 6e* 9Lffel. Gramatica 'upa p$epozitiile au#. :ei. *it #i nac> #e folo#e#te 6ativul. 'upa p$epozitiile an, auf, hinter, in, neben, unter, vor #i zwischen #e folo#e#te cazul 6ativ atunci can6 ve$:ul in6ica o #ta$e #i acuzativul can6 ve$:ul in6ica o *i#ca$e (6int$Jun loc in altul). Conversatie intr#un restaurant ch bin hungrig! durstig$ CiJe foa*e. #ete@

st noch ain Tisch 0rei? Cai e#te o *a#a li:e$a= '.r )ieviel *ersonen? Dent$u cate pe$#oane= Wer bedient hier? %ine #e$ve#te aici= 5eben ,ie mir! bitte! die 'atiJ*i va $o8 li#ta 6e :ucate@ ,peiseF(arte$ 6ellner! die Rechnung$ %>elne$. plata@ 1ahl+eit$ Sa va fie 6e :ine@ Lectia 14 Grmatica De lan8a ve$:ele sein #i haben. li*:a 8e$*ana #e #lu+e#te 6e#eo$i 6e vee$:ul a+utato$ werden (a 6eveni). IataJl *ai +o# con+u8at la in6icativ p$ezent2 ich )erde (eu 6evin) )ir )erden (noi 6eveni*) du )irst (tu 6evii) ihr )erdet (voi 6eveniti) er! sie! es )ird (el. ea. 6evin) sie )erden (ei. ele 6evin) $ropo"itii u"u"le %re eritoare la timp si la impartirea lui& /$a a$e 6oua +u*atati 6e o$a. /$a a$e pat$u #fe$tu$i 6e o$a. / o$a #i +u*atate. E#te a*iaza. Ziua. noaptea. E#te o$a F inainte 6e a*iaza. E#te o$a < 6upa a*iaza. E#te o$a E #ea$a. E intune$ic. e lu*ina. E #ea$a. e noapte. E ta$ziu. e *iezul noptii. Ca culc. Ca #col.

E 6i*ineata. Se face lu*ina Ca 6uc in o$a#. Die ,tunde hat +)ei halbe ,tunde. Die ,tunde hat vier >ierteilF,tunden. Anderthalb ,tunden. 8s ist 1ittag. Der Tag! die #acht. 8s ist acht 2hr vormittags. 8s ist 2 2hr nachtmittags. 8s ist 9 2hr abends. 8s ist dun(el! es ist hell 8s ist Abend! es ist #acht. 8s ist sp7t! es ist 1itternacht. ch lege mich nieder. ch stehe au0. 8s ist 1orgen 8s )ird hell ch gehe in die ,tadt. Conversatii u"uale 5uten Tag$ Was machen ,ie noch? ch dan(e! gut! und hnen? Alles )hol +u @ause? ch bin er0reut ,ie +u sehen$ Au0 Wiederesehen morgen$ @err! 'rau! 'r7ulein (se folosesc cu mein asezat inainte)

5una ziua@ %e *ai faceti= Cultu*e#c. :ine. 6a$ 6u*neavoa#t$a= Sunt toti :ine aca#a= Sunt :ucu$o# ca vJa* vazut@ 9a $eve6e$e pe *aine@ 'o*n. 'oa*na. 'o*ni#oa$a

Lectia 19 'rarul "ilnic si alte unitati de timp E#te o$a ;< E#te o$a ;< #i 5 *inute E#te o$a ;< #i ;I *inute E#te o$a ;< #i un #fe$t E#te o$a ;< #i +u*atate E#te o$a ; fa$a un #fe$t E#te o$a ; fa$a ;I *inute Sapta*ana a$e E zile 9uni. Ca$ti. Cie$cu$i. 0oi ine$i. Sa*:ata. 'u*inica Ie$i. azi. *aine -noti*pu$ile D$i*ava$a. va$a Toa*na. ia$na 8s ist +)?l0 2hr 8s ist 0.n0 1inuten nach +)?l0 8s ist +ehn 1inuten nach +)?l0 8s ist ein >iertel eins

8s ist halb eins 8s ist % >iertel eins 8s ist +ehn 1inuten von eins Avor G inainteB Die Woche hat 9 Tage 1ontag! Dienstag! 1itt)och! Donnerstag 'reitag! ,onnabend Asau ,amstagB! ,onntag 5estern! heute! morgen Die "ahres+eiten Der 'r.ling! der ,ommer Der @erbst! der Winter 5ramatica Declinarea substantivelor issotite de articolul nehotarat 1asculin 'eminin #eutru (2 ein Cann eine 4$au ein Zieffe$:latt (3 ca6$u) )2 eine Canne# eine$ 4$au eine# Ziffe$:latte# '2 eine* Cann eine$ 4$au eine* Ziffe$:latt -2 einen Cann eine 4$au ein Ziffe$:latt Lectia 1: Gramatica Imperfectul verbelor sein, haben si )erden ic> Aa$ (eram) ic> >atte (aveam) ic> Au$6e(deveneam) 6u Aa$#t (erai) 6u >atte#t (aveai) 6u Au$6e#t (deveneai) e$ Aa$ (era) e$ >atte (avea) e$ Au$6e(devenea) Ai$ Aa$en (eram) Ai$ >atten (aveam) Ai$ Au$6en (deveneam) i>$ Aa$et (erati) i>$ >attet (aveati) i>$ Au$6et (deveneati) #ie Aa$en (erau) #ie >atten (aveau) #ie Au$6en (deveneau) Perfectul verbelor sein, haben si )erden se formeaza cu prezentul lui sein sau haben si participiul verbelor de conjugat

Ic> :in 8eAe#en ic> >a:e 8e>a:t ic> :in 8eAo$6en (am fost) (am avut) (am devenit) 6u :i#t 8eAe#en 6u >a#t 8e>a:t 6u :i#t 8eAo$6en e$ i#t 8eAe#en e$ >at 8e>a:t e$ i#t 8eAo$6en Ai$ #in6 8eAe#en Ai$ >a:en 8e>a:t Ai$ #in6 8eAo$6en i>$ #ei6 8eve#en i>$ >a:t 8e>a:t i>$ #ei6 8eAo$6en #ie #in6 8eve#en #ie >a:en 8e>a:t #ie #in6 8eAo$6en (ectura -. a. a@ 6e$ Winte$. 6e$ i#t 6a. &e$:#t un6 So**e$ 6in6 ve$8an8en. Winte$ 6e$ >at an8ef$an8en7 -. a. a@ 6e Winte$. 6e$ i#t 6a. E. e. e@ (un 8i:t e# Ei# un6 Sc>nee7 5lu*enn :lu>n an 4en#te$#c>ei:en. Sin6 #on#t nie$8en6# aufzut$ei:en. E. e. e@ (un 8i:t e# Ei$ un6 Sc>nee. /. o .o@ Wie #in6 6ie ,in6e$ f$o>@ Se>en 0e6e (ac>t i* T$au*e Sic> #c>Ln unte$* Tannen:au*e. /. o. o@ Wie #in6 6ie ,in6e$ f$o>@ Vocabular sind vergangen 3 au t$ecut sonst 3 altfel hat ange0angen 3 a inceput niergends 3 nicaie$i es gibt 3 #e 8a#e#te. e#te sind au0+utreiben 3 #e 8a#e#c

das 8is 3 8>eata 0roh 3 ve#el der ,chnee 3 zapa6a der Traum 3 vi#ul6ie Blume! Fen 3 floa$ea die Tr7ume 3 vi#u$ile die 'ensterscheibe 3 8ea*ul sich sehen 3 #e va6 bl.hen 3 a inflo$i unterm Tannenbaum 3 #u: po*ul 6e %$aciun sch?n 3 f$u*o# Exercitiu T$a6uceti cu a+uto$ul voca:ula$ului #i al cuvintelo$ in#u#ite pana la lectia 6e fata poezia 6e *ai #u#7 invatattJ o pe 6e $o#t. Lectia 1; 'rasul %die )tadt& ;. /$a#ul a$e *ulte cla6i$i. #t$azi #i piete. Die ,tadt hat viele 5eb7udel! ,trassen und *l7t+e. <. St$a6a e#te lata. ea a$e pe a*:ele pa$ti t$otua$e. Die ,trasse ist breitH sie hat au0 beiden ,eiten B.rgerFsteige. 3. 9a *i+loc ea a$e 6$u*ul pent$u ve>icule. n der 1itte hat sie einen Damm. ?. '$u*ul e#te pent$u t$a#u$i. autove>icule #i t$a*vaie. Der Damm ist 0.r Wag)n! Automobile und ,trassenbahn. 5. 9a *i+locul o$a#ului e#te o Diaza. n der 1itte der ,tadt liegt ein *lat+. 6. -colo e p$i*a$ia. Dort ist AstehtB das Rathaus.

E. Un teat$u #i *ulte p$avalii #unt acolo. 8in Theater und viele L7den sind da. F. D$in #t$a6a p$incipala t$ece t$a*vaiul. Durch die @auptstrasse 0ehrt die ,trassenbahn. 9. %la6i$ile *a$i au *ulte eta+e. Die grossen 5eb7ude haben viele ,toc()er(e. Vocabular viele 3 *ulte der Wagen 3 t$a#u$a der *lat+ 3 piata die ,trassenbahn 3 t$a*vaiul der B.rgersteig 3 t$otua$ul der Laden 3 p$avalia der Damm 3 6$u* pent$u ve>icule der ,toc()er( 3 eta+ul Gramatica In li*:a 8e$*ana. a6+ectivele #e a#eaza intot6eauna inaintea #u:#tantivelo$. Lectia 2= (a cumparaturi (conversatie uzuala) ;. Ca 6uc int$Jo p$avalie. ch gehe in einen Laden. <. $eau #a cu*pa$ ceva. ch )ill et)as (au0en. 3. %e 6o$e#te 6o*nul= Was ).nscht der @err? ?. / pe$ec>e 6e 8>ete. 8in *aar ,chuhe.

5. E piele :una= st das gutes Leder? 6. %at co#ta= Was (ostet? E. E p$ea #cu*p@ 8s ist +u teuer$ F. 9uatiJ*i *a#u$a. va $o8@ Bitte! nehmen ,ie mir 1ass$ 9. -veti ca*a#i. :ati#te= @aben ,ie @emdem! Taschent.cher? ;I. -# v$ea cio$api. *anu#i. o pala$ie. ch m?chte ,oc(en! @andschuhe! einen @ut. ;;. D$e lun8i. #cu$te. la$8i. #t$a*te. <u lang! +u (ur+! +u )eit! +u eng. Exercitiu De :aza textului 6e *ai #u#. alcatuitiJva un *ic voca:ula$ ext$a8an6 cuvintele necuno#cute. Lectia 21 Declinarea substantivelor insotite de ad*ective !asculin singular "u articolul der cu articolul ein (2 6e$ *en#c>lic>e ,L$pe$ ein *en#c>lic>er ,L$pe$ )2 6e# *e#c>lic>en ,L$pe$s eine# *e#c>lic>en ,L$pe$s '2 6e* *e#c>lic>en ,L$pe$ eine* *e#c>lic>en ,L$pe$ -2 6en *e#c>lic>en ,L$pe$ einen *e#c>lic>en ,L$pe$ !asculin plural ( G -2 6ie *e#c>lic>en ,L$pe$ *e#c>lic>e ,L$pe$ )2 6e$ *e#c>lic>en ,L$pe$ *e#c>lic>e r ,L$pe$

'2 6en *e#c>lic>en ,L$pe$n *e#c>lic>en ,L$pe$n #eminin singular "u articolul die cu articolul eine ( G -2 6ie 8$o##e Sti$n(e) eine 8$o##e Sti$ne(e) ) G '2 6e$ 8$o##en Sti$n(e) eine$ 8$o##en Sti$ne(e) #eminin plural ( G-2 6ie 8$o##en Sti$nen 8$o##e Sti$nen )2 6e$ 8$o##en Sti$nen 8$o##er Sti$nen '2 6en 8$o##en #ti$nen 8$o##en Sti$nen $eutru singular "u articolul das ( G -2 6a# f$Lc>lic>e )e#ic>t ein f$Lc>lic>es )e#ic>t )2 6e# f$Lc>lic>en )e#ic>te# eine# f$Lc>lic>en )e#ic>te# '2 6e* f$Lc>lic>en )e#ic>t eine* f$Lc>lic>en )e#ic>t $eutru plural ( G -2 6ie f$Lc>lic>en )e#ic>te$ f$Lc>lic>e )e#ic>te$ )2 6e$ f$Lc>lic>en )e#ic>te$ f$Lc>lic>e$ )e#ic>te$ '2 6en f$Lc>lic>en )e#ic>te$n f$Lc>lic>en )e#ic>te$ n 'bservatii -6+ectivele capata. la 8enitivul #in8ula$ inainte. te$*inatia en. atat la #in8ula$ cat #i la plu$al (exceptie facan6 #in8ula$ul cu a$ticolele ein. eine. ein). (o*inativul #i acuzativul #u:#tantivelo$ fe*inine #i neut$e #unt i6entice. 'e a#e*enea #unt i6entice cazu$ile no*inativ #i acuzativ la toate 8enu$ile t$ecute la plu$al. -poi. no*inativul a6+ectivelo$ cu a$t. der. die. das p$i*e#te te$*inatia e pent$u toate 8enu$ile. Se a*i o:#e$va ca no*inativul a6+ctivelo$ cu ein. eine. ein a$e te$*inatia r (6e la der) la *a#culin. e (6e la die) la fe*inin #i s (6e la das) la neut$u. In fine. plu$alu lat$i:utelo$ e#te acela#i pent$u toate 8enu$ile. Lectia 22 Corpul omenesc %Der menschliche +,rper& ;. Da$tile co$pului o*ene#c #unt2 capul. t$unc>iul #i *e*:$ele. Die Taile des mensch(ichen 6?rpers sindI der 6op0! der Rump0 und die 5lieder. <. )atul une#te capul cu t$unc>iul.

Der @als verbindet den 6op0 mit dem Rump0. 3. %apul e $otun6 #i acope$it cu pa$. Der 6op0 ist rund und mit @aar bedec(t. ?. Inaunt$ul e#te c$eie$ul. nnen ist das 5ehirn. 5. Inainte e#te fata. >orn ist das 5esicht. 6. 9a 6$eapta #i la #tan8a #unt u$ec>ile. Rechts und lin(s sind die /hren. E. Su: f$unte #unt oc>ii. 2nter der ,tirne sind die Augen. F. Su: na# e#te 8u$a. 2nter der #ase ist der 1und. 9. Su: 8u$a e#te :a$:ia. 2nter der 1und ist das 6inn. ;I. 9a 6$eapta #i la #tan8a #unt o:$a+ii. Rechts und lin(s sind die Wangen. ;;. T$unc>iul co#ta 6in piept #i pantece. Der Rump0 besteht aus der Brust und der Bauch. ;<. Ini*a. pla*anii. #to*acul. ficatul. #plina. $inic>ii #i inte#tinele. Das @er+! die Lungen! der 1agen! die Leber! die 1il+! die #ieren und die D7rme. ;3. %o$pul o*ene#c a$e pat$u *e*:$e2 :$atele #i picioa$ele. Der menschliche 6?rper hat vier 5liederI die Arme und die Beine. ;?. %ele cinci #i*tu$i #unt2 vazul. auzul. *i$o#ul. 8u#tul #i pipaitul. Die 0.n0 ,inne heissenI das 5esicht! das 5eh?r! d)e 5eruch! der 5eschmac( und das 5e0.hl. Vocabular Die Lippe 3 :uza

Der +ahn 3 6intele ch esse 3 *ananc Die Birne 3 pa$a ch schmec(e 3 eu 8u#t Das <ahn)eh 3 6u$e$ea 6e 6inti. G-ramatica "onjugarea verbului schmec.en %a gusta& Ic> #c>*ecHe Wi$ #c>*ecHen 'u #c>*ecHst I>$ #c>*ecHt E$. #ie. e# #c>*ecHt Sie #c>*ecHen Se o:#e$va ca te$*inatia la pe$#. a <Ja #in8ula$ e#te st. ia$ la pe$#. a 3Ja #in8ula$ #i a <Ja plu$al e#te t. 9a plu$al pe$#oanele ; #i 3 au aceea#i te$*inatie Jen. Exercitiu Ince$cati #a con#t$uiti p$opozitii #i*ple cu a+uto$ul cuvintelo$ noi pe ca$e leJati invatat. Lectia 2% Gandindu#ne la sat %Das Dorf ' satul& ;. Satul e#te *ai *ic 6ecat o$a#ul. Das Dor0 ist (leiner as die ,tadt. <. St$azile nu #unt a#a 6e late #i nu #unt pavate. Die ,tarssen sind nicht so breit und sie sind nicht gep0lastert. 3. 'a$ ae$ul e#te aici *ai cu$at 6ecat la o$a#. Aber die Lu0t ist hier reiner als in Der ,tadt. ?. De #o#ea #e +oaca copiii. pe ca*p luc$eaza ta$anii. Au0 der Landstrasse spielen die 6inder! au0 dem 'eld arbeiten die Bauern. 5. Ei a$a o8o$ul #i #ea*ana ce$eale. ,ie p0l.gen den Ac(er und s7en das 5etreide. 6. Ta$anii :o8ati #e ocupa #i cu c$e#te$a vitelo$ #i au f$u*oa#e 8$a6ini cu f$ucte. Die reichen Bauern treiben >ieh+ucht und haben sch?ne /bstg7rten.

E. / *ica pa6u$e e#te in ap$opie$e. 8in (leiner Wald ist in der #7he. Gramatica In li*:a 8e$*ana. co*pa$ativul a6+ectivelo$ #e fo$*eaza a6au8an6 Jer la fo$*a 6e pozitiv. Ex2 (lein J (leiner (mic ( mai mic). Te$*enul 6e copa$atie decat e#te als. "onjugarea verbului a sapa ic> 8$a:e 6u 8$K:#t e$. #ie. e# 8$K:t Ai$ 8$e:en i>$ 8$a:t #ie 8$a:en Vocabular die 6arto00el 3 ca$toful das >ieh (#e cite#te fi) 3 co$ntele Weiden 3 pa#c der @irt! die @irte 3 cio:anul die 6uh! die 6.he 3 vaca be)acht 3 paze#te das *0erd! die *0erde 3 calul der @und! die @unde 3 cainele das ,cha0! die ,cha0e 3 oaia Exercitiu 4olo#in6 cuvintele #tiute. p$ecu* #i pe cele invatate in lectia acea#ta. ince$cati #a $a#pun6eti la u$*atoa$ele int$e:a$i2 1. Wer AcineB gr7bt die 6arto00eln? 2. Wo Aun6eB )eiden die 6.he! die *0erde! die ,cha0e? %. Wer be)acht das >ieh?

&. Wer be)acht noch das >iech? -. Wer ist (leiner! der @irt oder der @und? Lectia 2& Despre i-iena corporala ;. ch hole Wasser 3 -6uc apa. <. ch giesse das Wasser in das Waschbec(en 3 To$n apa in li8>ean. 3. ch nehme den ,ch)amm 3 Iau :u$etele. ?. ch tauche den ,ch)amm in das Wasser 3 -fun6 :u$etele in apa. 5. ch )asche mir das 5esicht! den @als! die Brust! sie @7nde 3 i*i #pal fata. capul. pieptul. *ainile. 6. ch troc(ne mich mit dem @andtuch ab 3 Ca u#uc cu p$o#opul. E. ch nehme die ,ei0e 3 Iau #apunul F. ch put+e mir die <7hne 3 I*i #pal 6intii. 9. ch (7mme mich 3 *a pieptan. ;I. ch b.rste mir die 6leider 3 I*i pe$ii >aina. Gramatica ch hole! ich holte! geholt G iata ve$:ul holen (a lua. a a6uce) t$ecut p$in cele t$ei ti*pu$i 6e :aza ale li*:ii 8e$*ane2 p$ezentul in6icativului. i*pe$fectul #i pa$ticipiul (cu a+uto$ul ca$uia alcatui* toate ti*pu$ile co*pu#e). %an6 #e invata ve$:ele 8e$*ane e#te nece#a$ ca ace#tea #a fie in#u#ite. *e*o$ate la toate cele t$ei ti*pu$i 6e :aza. Vocabular schmut+ig 3 *u$6a$ ich )ill 3 v$eau sauber 3 cu$at der Bach! die B7che 3 pa$aul mmer 3 tot6eauna die Reinlich(eit 3 cu$atenia Exercitiu )raduce*ti in nemteste textul de mai jos2

Un copil avea tot6eauna *ainile *u$6a$e. %olilul avea fata *u$6a$a. ecinul #pune (#a8t)2 NTu nu e#ti cu$at. Da$aul te ve6e (#ie>t 6ic>) *u$6a$. El $a6e 6e tineN (lac>t 6ic> au#). %opilul #pune2 NEu iu:e#c (ic> lie:e) cu$ateniaN. Lectia 2Medicul si armacistul (Der +rzt und der +pothecker) ;. Zac in pat. ch liege im Bett. <. (u pot #a *a #col. #unt :olnav. ch (ann nicht au0stehen! ich bin 6ran(. 3. Un #peciali#t pent$u :oli 6e oc>i. na#. 8at #i u$ec>i. 8in ,pe+ialar+t 0.r Augen! #asen! @als und /hrenF(ran(heirten. ?. %unoa#teti un *e6ic :un= 6ennen ,ie einen guten Ar+t? 5. Un6e locuie#te *e6icul= Wo )ohnt der Ar+t? 6. %an6 a$e o$a 6e con#ultatie= Wann hat er ,prechstunden? E. (u *a #i*t :ine. 6o*nule 6octo$@ ch be0inde mich nicht )ohl! @err Do(tor$ F. Ca 6oa$e 8atul #i capul. ch habe @als)eh und 6op0schmer+en. 9. 9i*:a *iJe inca$cata. 1eine <unge ist belegt. ;I. E pe$iculoa#a :oala= st die 6ran(heit ge07hrlich? ;;. %e $e8i* t$e:uie #a tin= Was 0.r eine Di7t muss ich halten? ;<. Ce6icul p$e#c$ie $eteta.

Der Ar+t verschreibt eine Ar+nei. ;3. 5olnavul #e in#anato#e#te. Der 6ran(e )ird gesund. Gramatica Der 6ran(e (3 :olnavul) e#te un #u:#tantiv 6e$ivat 6int$Jun a6+ectiv. Se va 6eclina 6eci ca un a6+ectiv2 ,ingular *lural (2 'e$ ,$anHe 'ie ,$anHen )2 'e# ,$anHen 'e$ ,$anHen '2 'e* ,$anHen 'en ,$anHen -2 'en ,$anHen 'ie ,$anHen Exercitiu 'eclinati u$*atoa$ele #u:#tantive 6e$ivate 6in a6+ective2 Der Gesnde %om sanatos). Das 6leine (micul). Vocabular Die Arbeit 3 *unca Die 6op0arbeit 3 *unca intelectuala ch muss (du must! er muss! )ir m.ssen! ihr m.sst! sie m.ssen ) 3 t$e:uie Lectia 24 Conversatie la ri"erie ;. a $o8 #a *a :a$:ie$iti@ Bittemich! +u rasieren$ <. 9uati loc. va $o8@ Bitte! nehmen ,ie *lat+$ 3. (u va #i tun6eti= Lassen ,ie sich das @aar nicht schneiden? ?. -#cutiti putin :$iciul@ <iehen ,ie das Rasiermesser ein )enig ab$ 5. a place a#a=

5e07llt en hnen? 6. 9a ta*ple v$eau #a a* pa$ul *ai #cu$t. An der ,chl70en m?chte ich das @aar (.r+er haben. E. $eti colonie. pu6$a= Wollen ,ie 6?lnisch)asser! *uder? F. Dot$ivitiJ*i *u#tata@ ,tut+en ,ie mir den ,chnurrbart$ 9. 4acetiJ*i ca$a$e la 6$eapta. la #tan8a. la *i+loc@ 1achen ,ie mir einen ,cheitel rechts! lin(s! in der 1itte$ ;I. (u *iJl taiati p$ea #cu$t@ ,chneiden ,ie es nicht +u (ur+$ ;;. %at va 6ato$ez= Was bin ich schulding? ;<. Doftiti. va $o8. la ca#a@ Bitte! bei der 6asse$ #/TAI Ext$a8eti #in8u$i 6in textul 6e *ai #u# te$*enii necuno#cuti. Ce*o$ati conve$#atia@ Lectia 29 Cuvinte noi seltsam 3 ciu6at abladen 3 a 6e#ca$ca der Tischler 3 ta*pla$ul nebenan 3 alatu$i das Tr7n(lein 3 :autu$a verordnen 3 a p$e#c$ie bac(en 3 a coace der B7c(er 3 :$uta$ul

der 8in)ohner 3 locuito$ul die 'eder 3 penita die Tinte 3 ce$neala das *apier 3 >a$tia die 6reide 3 c$eta 6ochen 3 a 8ati. a fie$:e die 1edi+in 3 6octo$ia gut 3 :un besser 3 *ai :un der! die! das beste 3 cel *ai :un Exercitiu ,aspundeti in nemteste la urmatoarele intrebari: ;. Wa# :KcHt 6e$ 5KcHe$= Wie i#t #ein 5$ot= <. Wieviel (3 cat) 5KcHe$ 8i:t e# in 6e$ Sta6t= 3. I#t 6a# 8enu8 fB$ eine Hleine Sta6t= ?. Wieviel EinAo>ne$ >at 6ie Sta6t= 5. &at #ie auc> 8ute )a#t>Lfe= 6. Welc>e$ (3 ca$e) i#t 6e$ :e#te= Gramatica In ne*te#te. atunci can6 #u:iectul p$opozitiei #ava$#e#te #in8u$ actiunea. #e folo#e#te ve$:ul $e#pectiv. (Ex2 ich rasiere mich 3 ma barbieresc singur). -tunci can6 o pe$#oana #ava$#e#te actiunea a#up$a #u:iectului. #e folo#e#te ve$:ul lassen. (Ex2 ich lasse mich rasieren 3 ma barbieresc la frizer). Lectia 2: /amilia %Die /amilie& ;. Tata #i *a*a #unt pa$intii. Der >ater und die 1utter sind die 8ltern. <. Tata *a$e #i *a*a *a$e #unt :unici. Der 5rossvater und die 5rossmutter sind die 5rosseltern.

3. 4$atele. #o$a. f$atii. Der Bruder! die ,ch)ester! die 5esch)ister. ?. Tatal e capul fa*iliei. Der >ater ist das @aupt der 'amilie. 5. Ca*a in8$i+e#te 6e 8o#po6a$ie. Die 1utter sorgt 0.r die @aushaltung. 6. 4a*ilia a$e un nu*e 6e fa*ilie. Die 'amilie hat einen #amenI den 'amiliennamen. E. Tatal e#te #otul. *a*a e#te #otia. Der >ater ist der 5atte! die 1utter ist seine 5attin. F. D$enu*ele. ne*ele. Der >orname! der Tau0name. Vocabular Der Witt)er 3 va6uvul Der ,ch)iegervater 3 #oc$ul Der *ate 3 na#ul Die ,ch)iegermutter 3 #oac$a Die *atin 3 na#a Der ,ch)iegersohn 3 8ine$ele Der ,ch)ager 3 cu*natul Die ,ch)iegertochter 3 no$a Die ,ch)7gerin 3 cu*nata Der Cousin (cite#te cuzan) 3 va$ul Exercitiu ,aspundesi in nemteste la urmatoarele intrebari: ;. Ein Cann >at #eine )attin ve$lo$en ( a pierdut). Wie >ei#t e$= ("um se numeste el-) <. We$ 8i:t 6e* ,in6 6en Taufna*en=

3. We$ i#t Sc>AK8e$in= ?. We$ i#t %ou#in= Lectia 2; Conversatie la o iciul postal ;. -ici e#te oficiul po#tal= st dies hier das *ostamt? <. 9a ce o$a #e inc>i6e. #e 6e#>i6e= 2m )ieviel 2hr )ird es ge?00net! geschlosen? 3. $eau #a t$i*it #c$i#oa$ea $eco*an6at. ch m?chte diesen Brie0 einschreiben lassen. ?. -# 6o$i un ti*:$u@ ch m?chte eine 1ar(e$ 5. Un6e e cutia 6e #c$i#o$i= Wo ist der B0ier(asten? 6. Do#ta#ul i*i a6uce un *an6at. Der Brie0tr7ger bringt mir deine *ostan)eisung. E. -# 6o$i #a expe6iez o tele8$a*a@ ch m?chte eine Depeche Aein TelegramB schic(en$ F. Sc$i#oa$e pent$u #t$ainatate@ Brie0 0.r die Ausland$ 9. "a#pun# platit 6inainte. >orausbe+ahlte Ant)ort. ;I. %a$te po#tala cu $a#pun# platit. 8ine *ost(arte mit be+alter Ant)ort. ;;. Sc$i#oa$e cu a6$e#antul necuno#cut. 2nbestellbare Brie0. ;<. Un6e e ca:ina telefonica=

Wo ist die 'ernsprecher+elle? ;3. a $o8 vo$:iti *ai cla$@ Bitte! deutlicher sprechen$ ;?. Ca intele8eti= >erstehen ,ie mich? ;5. %in6 va pot telefona= Wann (ann ich hnen telephonieren? ;6. (otati nu*a$ul@ ,chreiben ,ie die #ummer au0$ ;E. E ocupat pe *o*ent. st augenblic(lich beset+t. ;F. -* te$*inat@ ch bin 0ertig$ Gramatica Infinitivul #e pune intot6eauna la #fa$#itul p$opozitiunii p$incipale (Ex2 ch m?chte eine Depesche schic(en.) 'e a#e*enea pa$ticipiul. cu *entiunea ca pa$tea con+u8a:ila a p$e6icatului #e pune 6upa #u:iect. cea necon+u8a:ila la u$*a. (Ex2 Ich habe eine Depesche geschic(t.) Lectia %= Despre imbracaminte si incaltaminte ;. Dala$ia. #apca. cacila acope$a capul. Der @ut! die 1.t+e! die pel+m.t+e bedec(en den 6op0. <. Dun pala$ia. #cot pala$ia7 #alut. ch set+e meinen @ut au0! ich nehme meinen @ut abH ich gr.se. 3. De t$up pu$ta* o ca*a#a. Au0 dem Leib tragen )ir ein @emd. ?. De#te ca*a#a :a$:atii au o vve#ta. pe#te ve#ta un #acou. 2ber dem @emd haben die 1anner eine Weste an! uber der Weste eine "ac(e an. 5. Dicioa$ele le acope$a pantalonii #i in6i#pen#a:ilii.

Die Beine bedec(en die @osen und die 2nterhosen. 6. Ia$na pu$ta* pe#te >aine un pa$6e#iu #au un palton. m Winter tragen )ir .ber den 6leidern einen Kber+ieher ored einen 1antel. E. (e acope$i* *ainile cu *anu#i. picioa$ele cu cio$api #i #o#ete. Wir bedec(en unsere @7nde mit @andschuhen! die Beine mit ,tr.mp0en und ,oc(en. F. -ca#a ave* pantofi 6e ca#a. <u @ause haben )ir *anto0eln an. 9. Ca i*:$ac7 *a 6ez:$ac7 *a #c>i*:. ch (leide mich anH ich (leide mich ausH ich (leide mich um. ;I. I*i ino6 c$avata. ch binde mir die @alsbinde um. ;;. Dun :ati#ta. cea#ul. :$ic>eta in :uzuna$. ch stec(e das Taschentuch! die 2hr! das 1esser in die Tasche. ;<. Incalt #i 6e#calt 8>etele. ch +iehe meine ,chuhe +n und aus.

Lectia %1 $robleme de -ramatica le-ate de lectia precedenta 9a p$opozitia ch set+e aus (Eu asez). o:#e$va* ca au0 e#te o pa$ticula ca$e #e #epa$a 6e ve$:ul set+en #i #e a#eaza la #fa$#itul p$opozitiunii p$incipale. -ce#tei $e8uli i #e #upun toate pa$ticulele #epa$a:ile. ch (leide mich an (3 ma imbrac) e#te fo$*a $eflexiva a ve$:ului 6leiden. El #e con+u8a a#tfel2 ic> Hlei6e *ic> an Ai$ Hlei6en un# an 6u Hlei6e#t 6ic> an i>$ Hlei6et euc> an e$ Hlei6et #ic> an #ie Hlei6en #ic> an mper0ect ic> Hlei6ete *ic> an Ai$ Hlei6eten un# an 6u Hlei6ete 6ic> an i>$ Hlei6eten euc> an etc. etc.

mperativ ,lei6ete 6ic>@ (I*:$acaJte@) ,lei6et euc>@ (I*:$acatiJva@) Vocabular die ,ch.r+e 3 #o$tul die Baum)olle 3 :u*:acul um haben 3 a avea incin# (in +u$ul t$upului) der An+ug 3 co#tu*ul 6e >aine leicht 3 u#o$ der ,chneider 3 c$oito$ul )arum 3 cal6. cal6u$o# die #7herin 3 c$oito$ea#a die Wolle 3 lana das Tuch 3 po#tavul die W7scherin 3 #palato$ea#a Exercitiu ,aspundeti la urmatoarele intrebari: ;. Wa# >a:en 6ie CK6c>en u*= <. Wa# fB$ ,lei6e$ t$a8en Ai$ i* So**e$= I* Wine$= 3. Wo$au# (3 6in ce) Ae$6en (3 #unt) 6ie ,lei6e$ ve$fe$ti8= ? Wa# :il6en (3 fo$*eaza) alle ,lei6e$ zu##a*en= (3 laolalta) 5. We$ AK#c>t 6ie WK#c>e= Lectia %2 Mestesu-uri si mestesu-ari ;. Ce#e$ia#ul. 'e$ @and)er(er. <. 4ieca$e *e#e$ia# a$e un atelie$. "eder @and)er(er hat eine Wer(statt.

3. Ta*pla$ul face *e#e #i #caune 6in le*n. Der Tischler macht Tiesche und ,.hle aus @ol+. ?. %iz*a$ul facce 8>ete #i ciz*e 6in piele. Der ,chumacher macht ,chuhe und ,tie0el aus Leder. 5. Zi6a$ul zi6e#te ca#a 6in ca$a*izi #i *o$ta$. Der 1aurer baut das @aus aus <iegeln und 1?rtel. 6. 4ie$a$ul p$eluc$eaza fie$ul. Der ,chmied bearbeite das 8isen. E. 'in faina #i apa :$uta$ul face aluat pent$u painea zilnica. Aus 1ehl und Wasser macht der B7c(er den Teig 0.r das t7glich Brot. Meseriasi si unelte St$un8a$ul 3 der Drechsler Cacela$ul 3 der 'leischer Ta:aca$ul 3 der 5erber )ea*8iul 3 der 5laser )iuvae$8iul 3 der "uvelier Tinic>i8>iul 3 der 6lempner "in6eaua 3 der @obel 5u$8>iul 3 der Bohrer Dila 3 die 'eile %uiul 3 der #agel Den#ula 3 der *insel %le#tele 3 die <ange Zu8$avul 3 der 1aler Co$a$ul 3 der 1.ller Sela$ul 3 der ,attler 9acatu#ul 3 der ,chlosser

'ul8>e$ul 3 der <immermann Te#ato$ul 3 der Weber (icovala 3 der Amboss %iocanul 3 der @ammer Ta$nacopul 3 die *ic(e St$un8ul 3 die Drehban( 4ie$a#t$aul 3 die ,7ge 9opata 3 die ,chau0el 4oa$fecele 3 die ,chere Su$u:ul 3 die ,chraube Ca#a 6e luc$u 3 die Wer(ban( 'alta 3 der 1eissel Secu$ea 3 die ALt Exercitiu "a#pun6eti in li*:a 8e$*ana la u$*atoa$ele int$e:a$i folo#in6uJva 6e cuvintele $ecent invatate. p$ecu* #i 6e voca:ula$ul i*e6iat u$*ato$ int$e:a$ilo$2 ;. Den(st (3 te gandesti) du an die <u(un0t= <. Du musst einen Beru0 )7hen. @ast du 0reie Wahl da+u? Bist du entschlossen ein 6au0mann )erden? Vocabular die <u(un0t 3 viito$ul der Beru0 3 ca$ie$a )7hlen 3 a ale8e die Wahlen 3 ale8e$ea .bereilen 3 a #e p$ipi entschlossen 3 >ota$at der 6au0mann 3 ne8u#to$ul der 8ntschluss 3 >ota$a$ea

Exercitiu )raduceti: Ic> Aill *einen Ent#c>lu## nic>t B:e$eilen@ Lectia %% (a ma-a"in ;. D$avalia #e afla pe #t$a6a noa#t$a. Der Laden ist in unserer ,trasse. <. -colo #e van6 *a$fu$i. Dort )erden Waren ver(au0t. 3. /$ez. faina. za>a$. un6ele*n. ceai. cafea. Reis! 1ehl! <u((er! El! Tee! 6a00ee. ?. anzato$ul il #e$ve#te pe client. Der >er(7u0er bedient den 6unden. 5. El int$ea:a2 N%u ce va pot #e$vi=N 8r 0ragtI MWomit (ann ich nnen dienen?M 6. Ca$fu$ile #unt canta$ite pe canta$. Die Waren Werden au0 der Wage ge)ogen. E. anzato$ul le i*pac>eteaza in >a$tie #eu pun8i. Der >er(7u0er pac(t sie in *apier oder in T.ten. F. %u*pa$ato$ul plate#te #i vanzato$ul ii 6a $e#tul. Der 67u0er be+ahlt und der 6au0mann gibt ihm R8st heraus. 9. 9uc$u$ile #unt intin#e pe te+8>ea. Die ,achen )erden au0 dem Ladentisch ausgebreitet. ;I. %lientii ce$ceteaza *a$fu$ile 6in vit$ina. Die 6unden sehen sich die Waren im ,chan0enster an. ;;. %e va 6ato$ez= Was bin ich schuldig? ;<. -* #a fac in6ata #ocoteala.

ch )ill hnen gleich die Rechnung machen. ;3. a 6au un :on #i platiti la ca#a. ch gehe hnen einen Bon A<ettelB und ,ie +ahlen bei der 6asse. Gramatica 4o$*a pa#iva a ve$:elo$ in li*:a 8e$*ana #e fo$*eaza cu ve$:ul auxilia$ )erden #i cu pa$ticipiul ve$:ului 6e con+u8at7 la ti*pu$ile co*pu#e. in loc 6e ge)orden #e utilizeaza )orden. Ex2 Die Waren )orden ver(au0t ' !arfurile sunt vandute. Pasivul verbului .trafen %' a pedepsi& *re+entul *er0ectul ic> Ae$6e :e#t$aft ic> :in :e#t$aft Ao$6en (sunt pedepsit) (am fost pedepsit) 6u Ai$#t :e#t$aft 6u :i#t :e#t$aft Ao$6en e$ Ai$6 :e#t$aft e$ i#t :e#t$aft Ao$6en etc. etc. mper0ectul 1ai mult ca per0ectul ic> Au$6e :e#t$aft ic> Aa$ :e#t$aft Ao$6en (fusei pedepsit) (fusesem pedepsit) 6u Au$6e#t :e#t$aft 6u Aa$#t :e#t$aft Ao$6en e$ Au$6e :e#t$aft etc. >iitorul ic> Ae$6e :e#t$aft Ae$6en (voi fi pedepsit) 6u :i#t :e#t$aft Ae$6en etc. 'bservatie De$#oana ca$e exe$cita actiunea e#te in#otita 6e pa$ticula von (cu 6ativul)2 ch bin von meinem >ater bestra0t (3 .unt pedepsit de tatal meu). Lectia %& Despre comert si comercianti

;. Iu:e#c calato$ia. v$eau #a va6 ta$i #t$aine. #a van6 acolo p$o6u#ele ta$ii noa#t$e. ch liebe das Reisen! ich )ill 0remde L7nder sehen! dahin die 8r+eugnisse unseres Landes ver(au0en.

You might also like