China in secolul XX Dupa prabusirea regimului imperial, China a fost aproape faramitata de gruparile antagoniste si agresiunile din partea Japoniei. Apoi condu- cerea comunistd a unit tara, dar a pus in practicd expert- mente sociale care au devastat societatea chinezit, ‘Axo februarie 1912, ultiml imparat din dinas ia Manchu a abdicat iar China a deven! republicd. Dar, aproape in acest timp, lide ul revolujionar Sun Yatsen a tebult st fenunge ka presedentie in favoarea unui om nltar putetnic, Yuan Shibkai, China ~ ua te fori cu 400 milioane de oameni, dintre care ‘majoritate {rani £304 experienkd politica ~ nu ra ugor de transforma int-un stat modem Lupte pentru putere Fosta onganizatie revolutionard secret au Sun a devenit un panid politic, Gomindan sau nationalist. Insa, acestia nu’ pureau Face mare lucr impotiva lui Yuan, care a condus tara jo calitare de dieator pln la moartea si in Pup aceasta, Suna incereat inflnteze un guvem la Canton (Guangzhou), in suc, dar cea mai mare parte a tnt a fost controlat, timp de peste un deceniu, de mil tari local, numig. multaristi.Intengile ui Sun © Spectaco! de ‘mast in Peking imaginea lui Mao este consttults din pllaeaje sustinute de ‘mii de persoane. tein rizboiul civil, 10,2 dobanlt 0 autoritate cerense’, ined o mare parte din poltcle sale tlterioare s-2u, fdovedit dezas © Ruta Marguli celui Lung, Comunistit chinezi ‘au mirsaluit pe o distanta de 9.500 fem, a4 traversat 18 mun $124 de raur ‘24 luptat aproape 2i de 2i si au petrecut 15 ile de lupte crancene impotriva ‘rupelor nationalist.fE CHINA Ih SECOLUL 1% Yatsen era nationaliste si politice, dar au apdrut sided privind relorma social. sec ndustiasi din Shanghai s+ elimine pe alia sti nedorit fa schimbul spajimulu material fa aprilie 1927, mil de -comunisti- au fos nasacratiintr-o lovtuca silbaticd, neasteptat PCC, aparent zlrobit, init fe Hepsi hia frat Nankingul, a stabilit stortate nominal peste cea mai mate pate Chie si infin epublica care La dominat, Aceste kuerur ats fost real zate in uema unor inyelegeri cu miltarsti, ia tortatea tw} Chiang era fragilt chiar taint le a fi comtestat de comunist si japonezi Revirimentul comunist i] rmargine provinciel natale «Iai Mao Tse-tung, Hunan, 51 in provincia Shensi parte tlranilor i terminare” impotr 1930-1934, un milion 7 reclit dec m Jedind o incercare disperala de ¢ Acesta a fost inceputul ce uing, o ealatonie peo distant Rosie a trebuit st lupe 2i de 2i fugial a Yenan, in notd-ves. Dintre cele 10,000 de persoaine case au inceput marsul incipalul strateg al acestwia, Mao Tse-ting, © sotaati in Armata de Eliberare a Poporului la Marele Zid ‘Chinezesc in timp Fizboiului cu Japonia. Comunisti ‘au fost cei care au ‘dus greul luptel impotriva fortelor japoneze, © Chiang Kai-shek cu Lordul Mountbatten, intr-o bbazi miltara Indie, unde trupele chineze erau antre- nate pentru razboiul Impotriva Japonicl in ciuda sprijnutai acordat de ameri ani, Chiang a pier dt razboiul vil eu comunigtit. In 1949, fl a retras in Taiwan, luand cu el Fimasitele fortelor sale armate $1 rezervele de la Banca Chinezi. A incetat din viat3 in 1975. fenit liderul incontestabil al PCC, iat Chow Enda, onal sto dere, Chia senatrea si distal pe comunisi, inuinte de a rezolva orice altt problema ~ inclusiy are nile tor mal accentuate ale vil Tast japoneris tau zidimicit planusile ki Ching, Dupd ce au ocupat Manctuta, ia ine, in 1937 irupele japoneze s-au implica 4 transiomat inten rizboi de- mar ti, desi nedeclaat. Pind la sFargitul an 1937, japone7ii au capturat Peking (Being) si Nanking (Nanjing), au bombardat orase sau Gu un popor insuflett de patriotism i nuinistt adoptind © pulemict pozitic ant japoneed, Chiang a fost obligat sa lupte alt le ei, Chiari asa, chinezit nu nu reusit st >punt anmatelor japoneze, care av ocupa mul estic, dar mi aw reuit s contn astul tertoriy chines de dincolo de tien 941 atacul japonez asupra orasulis Pearl i chimbat situatia,transformind ¢ itul din China inten sector al celui de-al astea SUA, Da in Republica populara Ja jumatatea anulai 1949, Peking, Nankin si Shanghat au i, la sfarsital nul his rela insula Formos Taiwan), La 1 octombrie 1949 Mao si Chou Piata ‘Tiananmen din Peking, cu scopul de a proclamst nou Republic’ Popular Chines pfruntat cu i 7 «0 populatie de 500 milioane locuitor tl comunist a restau ordinea sia ineeput st puna nia pe picioare. Desi communi mul era Tn principiu estil fatd de propriet vata, politica timpar lui a fost moderatd, promitind o dezvoltare a taturor ned una popuilafi, 0 Ley are puiea capyit puter clase: avi de_paasint si imp i mancean, Aceastfost o perioadt de realiziri imporame, in cud cheltielilor miltare exorbitante ale riz: boiului din Coreea (1950-53), in care “volun tari” chinezi au lupuat alausri de nord-coneent Iimpotriva SUA si ator fosje occidentale Th 195051, fortele chineze au Tibetul. Pretenile chinezilor privind suzers nitatea asupra Tibetulus, bazate pe festul con trol imperial asupra acestula, era plaubile la fel er st decizia lor de ai tibetani din robia fatt de Jorai feudal, Da, in realtate, noul regi implica un atac ssupra moduli de viata betan, care instrina poponil “eliberat. Acest hieru a devenit evi dent in 1959, cind o revolt wbetana a fost adrobitd, iar mii de ubetans Law urat pe li ‘eral lor spicitual Duelist, Dalai Lama, in exil Totre timp, progresul economic al Chine i incuraja pe Mao sa trac rapid la 0 economic socialist. Industrie s afacerile au fost nagio nalizate, aviindhri adesea. ca manager pe fos til proprieat, iar (rnimea a fost organizatt i in URS, acest abva liber pe in coopentive Iucru nw a fos dobandisera pam Cu toate acestea, fn 1986, Mao a siti destul de inerezitor pent a introduce polit fc celor “o sut de Hori", permitind la oivel minim liberates cuvéintulul, Nemulumirile st citicile care aus urmat aur dus la 0 ristarnare imediaud a politic si fa o sever campanie anti-dreap umar mare de pprotestatari ay fost intemnitati saw alungati in ite indepanate, Tlburtrle provocate de propaganda lui Mao, demonsiritile populave Permanente si uinlirea in public a hilor poporului” aur devenit un model pentru campanille ulterioare Esccurile bau inti lui Mao doringa de a 2a societatea chine2A, elimindind toate itele conceptici burgheze” $i capital iste, Imelewindu-se din ce in ce mai elu cu aay sovietc, impiedice Partidul Comunist si urmeze modelul sovietic $i si devin o biroeratie prvi fata, Aceasta presupunes Yea ca © Soldati chinezi tose "Cartcea Rorie”, ce contines tate apartinind li Mao Tse-tung. Revolutia Culturaa a fost o tzbuenire fanatics, incurajata de Mao, impotriva \alorior traditional, ‘paratuli Partidlu Comunist. Garzile Rosit, grupuri de stu enti militant, -au fit in fruntea cam panici, maselor impotriva “inimilor slabe" si coruptich ‘sh inevitabil,impotsiva liderlor comunist rivali care adoptats 0 povitie mai pragmatic (practic) si moderat Marele Salt inainte fn 1958, Mao a proclamat Marele Salt inainte ‘care insemmna trecerea direct « Chinei de la socialism la comunism, Tara a fost impart in comune Formate din sate acestea desfisurind servic publice propri Vina si munca urmau st devina comune, in loc de individuale saw familiale, iar vertu tunel comune urma st fe impait in mod egal intre membrit acesteia, Fortele de munca una se ale Chine au fi fiecare dintre concentrate in scopil Tucriclor publice si a dezvolrii unel tehno logi la sear redusa, simbolizatt de instalarea tunui milion de Furnale de ofel inapaotate Oricare ar fi fost_meritee punerea for in aplicare sa facut in val efecte devasienoase. Giteva Incr pob- lice au fost realizasi importante, dar absemtel indelungate ale forelor de mune a dus bt eliarex paimntulai, Oyelul prelierat in fur nae cctltate atit de preastaiocit nu valora nimi iar 0 serie de alte aproape au das la 0 dccizii pripite, determinate de secete dat sivalle dezastre naturale foumete tenbilt care a ‘oameni si la distrugetea medial Problemele sai) agravat in cand UURSS sta reuas tot specialist Tn tehniea, care fi ajutasert pe chinezi, si site de Industiale au fost intreropte. lurma, Sarele Salt inainte a fost abandonat. in anit 1960, cind politica guvemamentalt era in general stabil de hiner a inceput 88 se refact. Dar, desi Mao Sa fetras pentru un cimp de pe scena poli el a elmas “Marele Cizmact” indispensabil care condusese pactidul spre victor. El sat bacurat side spaifnul armatei, condst de Lin ino, fn 1966, el a devis si fact un alt mare clon penta a mentine Marea Revolujle Cukural pe Revolutia Cultural in seabute, Revolt Cuhurala const th at i toate forme sale tart ta offal fq tn funteapartxeor Principal agent a aestela er Gara devi $i student ce elftoreau pein tea Onginizind ming sf demonstatl si perse Peroane (a legatar in Occident si oficial de Far, care pe cit eri de moder, pe ati fr de corupt, Acestis erat semi) Ue 40, teal “Carcd Rogie’, "Clate ake presen felui Mao Tre-ting’, upset n-miloane de exemplars 4 devenit bibs chineellor Dauncle grave ale socket chineze sau accentuat si tma muk cin in orage a ebucnit Tupta ire gruparile antayoniste, in cele din se, care ciculate, armata a restau fordines, Garzle Rosi au sufer. la rindul lor find dispersate in zonele rurale peruni a f eedicte” de generate intreaga de tet petrecen ani de allen ex ind in 1969, dismanit din pat al tl Nao fisesen nur ar Lin Diao sa rear atin caltate de suceeson politcal, Dat ‘dupa doar tei ani, a urmat un episod nefer fit cand a conskderat cl acest plant © Tovituelimponriva lat Macy demasca, Lin Bio ‘dla profeson wnivers tara ©) Nowa infatsare a crescdtorci noastre de ‘pore, picturs din provincia Shaan tn China. Comunele aus devenit principale unitat ale organizari sociale din 1958, in timpul Marelu {Salt Inainte care s-2 dovedit un dezastru,