Anemii hemolitice-xBOOKS

You might also like

Download as pdf or txt
Download as pdf or txt
You are on page 1of 45

ANEMII HEMOLITICE

Sunt afectiuni caracterizate prin scurtarea duratei de viata a hematiilor su! "#$ zile%& Hiperhemoliza se evidentiaza prin' ( masurarea duratei de viata a eritrocitelor marcate cu Cr)" ( procenta*ul hemolizei zilnice N + " ( #,%

SIN-.OM/L HEMOLITIC
Date clinice Anemie 0 Icter Splenome1alie Alte semne ( ulcere maleolare ( deformatii osoase ( litiaza !iliara

Crize de eritro!lastopenie pasa1era datorita infectiilor cu 1ram (%2 parvov&%

SIN-.OM/L HEMOLITIC
I. Date care evidentiaza distructia crescuta a hematiilor a) Snge "& Hemo1lo!ina2 hematocrit scazute #& 3iliru!ina indirecta crescuta 4& Hapto1lo!ina scazuta5a!senta 6& Hemope7ina scazuta )& Methemal!umine 8& Hemo1lo!inemie crescuta 9& L-H izoenzima #% crescuta :& ;e seric crescut < b) Urina "& /ro!ilino1en crescut #& Hemo1lo!inurie 4& Hemosideremie < c) Materii fecale "& Sterco!ilino1en crescut

II. Date care evidentiaza activitatea eritropoietica crescuta a) Snge "& .eticulocitoza = ")$&$$$5mm4% #& Macrocitoza 4& Eritro!lastoza 6& Leucocitoza )& Trom!ocitoza

< b) Maduva osoasa "& Hiperplazia seriei eritrocitare M5E " N + 4 ( 65"% < c) Alte date < "& Cresterea turnover(ului plasmatic al ;e #& Cresterea turnover(ului ;e >n eritrocite

Clasificarea
"& Anemii con1enitale #& Anemii do!indite "&A& imune #&A& nonimune "&A& e7travasculare #& A& intravasculare

I& De cauza corpusculara a% defect al hemo1lo!inei hemo1lo!inopatii calitative sau cantitative% ( drepanocitoza ( hemo1lo!ine insta!ile ( talasemii !% deficit enzimatic cu insta!ilitate de mem!rana enzimopatii% ( reducerea producerii de ener1ie' deficit de piruvat(?inaza ( reducerea potentialului redo7' deficit de @8 A-H c% defect structural al mem!ranei mem!ranopatii% ( constitutionale' microsferocitoza2 eliptocitoza2 acantocitoza ( do!indite' acantocitoza2 HAN !oala Marchiafava ( Micheli%

II& -e cauza extracorpusculara a% imunolo1ice ( prin autoimunizare ( prin izoimunizare ( medicamentoase !% to7ice' plum!2 medicamente c% !acteriene d% parazitare' malaria e% mecanice f% arsuri

-.EAANOCITOBA
defect de structura al globinei ce consta in inlocuirea celui de al 8( lea acid aminat din lantul valina in locul acidului 1lutamic% cu aparitia hemoglobinei S Aceasta hemo1lo!ina altereaza forma si rezistenta hematiilor hematii in secera% Hemoliza e7tra si intravasculara si !loca*ul microcirculatiei cu hipo7ie secundara Transmitere autosomal recesiva2 La rasa nea1ra2 in !azinul Mediteranean2 Orientul Mi*lociu2 India

Ta!lou clinic
;orma homozi1ota H!S = :$,% ( icter hemolitic ( fe!ra ( manifestari articulare' dactilita ( dureri a!dominale ( crize de hemoliza repetata si crize de trom!oze cu infarcte splenice atrofia splinei2 infarcte pulmonare2 osoase2 renale2 neurolo1ice& ( 0 infectii ! 0v%2 hipodezvoltare staturala2 deformari scheletale2 ulcere cronice 1am!iere2 litiaza !iliara& ;orma heterozi1ota H!S #$ ( 6$,% + asimptomatica& ( infarctizari in caz de hipoo7i1enare saturatia H! cu O#C 6$,% anestezie2 z!or cu avionul%

Date de laborator' ( H! D 8(E15dl ( prezenta hematiilor in secera si a poi?ilocitozei (test de siclizare in prezenta meta!isulfitului5sodium dithionat ( electroforeza hemo1lo!inei evidentiaza hemo1lo!ina de tip S ( volutie -eces in primii # ani prin sechestrare splenica acuta sau infectii datorate hiposplenismului si anomaliilor de opsonizare ( NN' Aeniciline zilnic 0 imunizare S& pneumoniae2 H& influenzae&2 Neisseria menin1itidis

Tratament
simptomatic ( al infectiilor recurente5A! empiric ( antal1ice (opioide ( hidratare ( o7i1en hiper!ar ( suplimentare cu acid folic ( transfuzii de ME. in caz de hemolize severe sau sechestrare splenica acuta ( splenectomie in caz de sechestrare splenica

< (

Arevenirea siclizarii' se evita sursele de infectii2 deshidratarea2 temperaturile prea crescute sau prea scazute&

Terapii noi ' medicamente ce cresc H! ; hidro7iuree2 eritropoietina2 )(azacFtidina2 acizi 1rasi cu lant scurt(!utirat% 05( Transplant de maduva Arevenirea !olii ( dia1nosticul prenatal prin studiul A-N trim I5II%

ANEMII HEMOLITICE A.IN -E;ICITE ENBIMATICE ENBIMOAATII% < <<<< -eficitul de Airuvat(?inazG ( -eficitul AH defect >n producerea de ener1ie ATA% (<<Se transmite autosomal recesiv (<<HemolizG cronicG 0 pusee acute poate fi prezenta de la nastere% ( Hematiile au aspect normal sau sunt crenelate <<<< -ia1nosticul se pune prin' a&< pro!a autohemolizei la 6: ore I hemoliza este accentuatG2 nu se corecteazG la 1lucozG2 se corecteazG la ATA !&<<< dozarea enzimei <<<<<< Tratament <<< I transfuzii ( splenectomie >n caz de sechestrare splenicG 0 acid folic

<<<<< -eficitul de 1lucozo(8(fosfat(dehidro1enaza @8A-H% ImpiedicG NA-A0 NA-AH cofactor al 1lutation pero7idazei%& acumulare de produJi pero7idici to7ici leziuni la nivelul hemo1lo!inei precipitate I corpi Heinz%2 mem!ranei eritrocitare hemolizG% Ji spectrinei ri1idizare% Transmitere recesivG2 K Ilin?ata apare aproape e7clusiv la !Gr!aLi% Aolimorfism 1enetic peste 4$$ variante moleculare% ( ta!lourilor clinice diverse # forme principale' (<forma A la ne1ri% ( nu e7istG hemolizG cronicG ci numai crize hemolitice dupG o7idanLiM (<forma 32 mediteraneeanGM activitate enzimaticG foarte redusG C ),% hemolizG cronicG 0 crize hemolitice severe&

Se manifestG ca' a&<<<<<< hemolizG cronicG permanentG sau !&<<<<< hemolize paro7istice induse de' <<<<< ( medicamente o7idante incepe la "(4 zile 2 ma7im la 9("$ zile2 risc si severitate le1ate de doza%
antial1ice2 antipiretice2 antiinflamatorii2 A!' Cloramfenicol2 StreptomicinG2 antimalarice2 tu!erculostatice I HIN2 antiepileptice2 sulfamide2 vitamina H2 C%

(<<!oa!e de fasole din specia NfavaO dupa ore5zile2 poate fi fatala% << ( !oli do!Pndite I hepatita acutG viralG2 pneumonii ( efort fizic ( interventii chirur1icale -ia1nostic' dozarea enzimei Ji det& producLiei de NA-AH<< la 8 sapt dupa criza de hemoliza%<<<<<< Tratament I evitarea medicamentelor o7idative <<<<< ( Transfuzii la nevoie <<< (SplenectomieIde discutat pentru hemoliza cronicG severa&

ANEMII HEMOLITICE A.IN -E;ECTE ST./CT/.ALE ALE MEM3.ANEI


Microsferocitoza ereditarG !oala Min?oQs?i(Chauffard% Transmitere autosomal dominantG& cel mai frecvent% ScGderea conLinutului >n spectrinG o proteinG din structura mem!ranei eritrocitare% Ji defect >n interacLiunea cu proteina 6&"& desta!ilizarea stratului du!lu lipidic al mem!ranei eritrocitare microcite Ji pertur!area funcLiei ATA(azei Na 02 H0cu aport crescut de Na >n celulG2 hiperhidratare Ji formarea de sferocite Microsferocitele au o ri1iditate crescutG hemoliza cronica&

Anemie cronicG cu pusee paro7istice2 care pot fi crize minore sau ma*ore de de1lo!ulinizare& uneori induse de infectii% Litiaza !iliarG este frecventG :), din cazuri% Diagnosticul se pune prin' (<evidenLierea microsferocitelor pe ;SA ( REM sau N2 CHEM =)$, din hematii%

(<scaderea rezistentei 1lo!ulare osmotice hemoliza se corecteaza prin adaus de 1lucoza si nu prin adaus de ATA% ( scaderea conLinutului >n spectrinG caracterul familial al !olii& det& radioimunometricG%

!ratament (
Splenectomie Se indicG nu se face >nainte de ) ani datoritG riscului infecLios postoperator%& ( >n anemiile severe sau medii2 ( dacG e7istG fenomene de compresiune sau infarcte splenice repetate&

(<Transfuzii de sPn1e (<Acid folic (<Cola1o1e2 coleretice

liptocitoza ereditara "#valocitoza)


( Se transmite autosomal dominant ( Se datoreazG unor defecte ale citoscheletului2 spectrinei Ji proteinei 6&" ( Hematiile au forma ovalG sau elipticG& ( ManifestGrile clinice a!sente sau hemolizG cronicG "#,% <

Acantocitoza
( Hematiile au aspect de hematii cu spiculi
( ;orma con1enitalG se datoreazG unei a !etalipoproteinemii con1enitale& ( E7istG Ji o formG do!PnditG&

$ M#%&#'I(U)IA *A)#+IS!I,- (#,!U)("'#A&A MA),$IA.A/A0MI,$ &I) 3oalG foarte rarG cPteva sute de cazuri%& -o!PnditG& 3oalG a celulei stem caracterizatG prin formarea de Er2 L2 Tr anormale2 cu sensi!ilitate e7a1eratG la acLiunea liticG a C activat Ji a properdinei& Hemoliza intravasculara cronicG cu accese acute& Se datoreazG unui defect al mem!ranei' deficit de -A; decaF acceleratin1 factor%2 factor responsa!il de de1radarea C4 I convertazeiS amplificarea fracLiunii C4 ! a C deficit de fosfatidil I inozitol care asi1urG le1area -A; de mem!ranG ScGderea nocturnG a pH(ului activeazG complementul Ji e7plicG

Clinic ( hemolizG cronicG sau ( pacienLi aparent sGnGtoJi cu episoade de hemo1lo!inurie nocturnG urini de culoare nea1rG2 0 crize dureroase a!dominale2 0 trom!oze repetitive Me7' sindrom 3udd Chiari2 sinus cavernos%

Hemo1lo!inuria poate apare Ji dupG ' ( infecLii2 ( e7erciLiu fizic2 ( transfuzii de sPn1e&

!ablou paraclinic1 ( anemie hemoliticG ( neutropenie2 T;AL ( trom!ocitopenie

pancitopenie

( MO' hiperplazie eritroidG sau aplazie medularG ( hemo1lo!inurie Ji hemosiderinurie ( hiposideremie aspect de anemie hipocromG% ( test Ham hemolizG >n mediu acid% ( test Cros!F ( test cu sucrozG ( AcMo ce detecteazG structurile le1ate de fosfatidil( inozitol&

volu2ie ( 1ravG cu crize repetate de hemolizG Ji trom!oze venoase 5 arteriale ( evolueazG spre aplazie medularG Ji foarte rar spre leucemie acutG ),%

!ratament ( transfuzii de masG eritrocitarG spGlatG ( preparate de fier per os dacG apare microcitozG secundarG hemo1lo!inuriei cronice cu atenLie deoarece pot declanJa crize de hemolizG% ( perfuzii de -e7tran >n crizele acute lea1G properdina% ( trom!oliza 0 heparina 0ACO pe termen lun1 ( steroizi A-N 8$ m15zi ( andro1eni danazol% ( acid folic ( transplant de MO C )$ ani2 forme severe%

HEMO@LO3INOAATIILE

cantitative prin defect de sintezG a unui lanL al 1lo!inei sindroame talasemice% calitative prin >nlocuirea unui aminoacid cu altul hemo1lo!inoze%&

Talasemiile
3oli ereditare2 transmise autosomal recesiv2 caracterizate prin microcitozG2 eritropoiezG ineficientG2 hemolizG& -ia1nosticul se pune prin electroforeza hemo1lo!inei& MutaLii la nivelul 1enelor care codificG sinteza 1lo!inei cu scGderea 5 a!olirea sintezei anumitor tipuri de lanLuri ale 1lo!inei Hemo1lo!ina normalG a adultului H!A" U#V#% + E) I E92), H!A# U#W#% + "2) I 42), H!; U#X#% + pPnG la ",

AroducLia deficitarG a unor lanLuri 1lo!inice ST cantitGLii de H! Ji un e7ces al celorlalte lanLuri de 1lo!inG care vor avea tendinLa la precipitare&

Yn funcLie de tipul de lanL deficitar se distin1' ( U ( talasemii ( V ( talasemii ( WV I talasemii

3 4 !alasemiile
In Asia de Sud(Est2 Asia CentralG2 Africa2 !azinul mediteranean& 6 1ene U2 cPte # pe fiecare crs "8& Simptomatolo1ia clinicG se coreleazG cu numGrul de 1ene U funcLionale restante Se noteazG cu ' Uo I e7istenLa pe acelaJi cromosom a # 1ene U anormale U0 ( e7istenLa pe acelaJi cromosom a unei 1ene U normale Ji a uneia nefuncLionale

Tipurile de U(talasemii ' Anasarca feto(placentarG hidropsul fetal% ( forma homozi1otG Uo5Uo% >n care fGtul nu este via!il& ( Studiul sPn1elui din CO aratG prezenLa e7clusivG a H! 3art X6%2 o H! cu afinitate crescutG pentru O# pe care nu >l cedeazG Lesuturilor Hemo1lo!ina H ( Heterozi1otul U0Uo% nu are decPt o 1enG U funcLionalG& ( @ravitate medie2 anemie microcitarG hipocromG Ji splenome1alie& ( Electroforeza H! ( H! H V6% ( #(6$, U I talasemia minorG ( rGmPn # 1ene U funcLionale' heterozi1ot Uo5U normal% sau homozi1ot U05U0%& ( Anemia este discretG sau a!sentG& ( -ia1nosticul de certitudine se pune prin studii 1enetice& TrGsGtura de U talasemie ( O sin1urG 1enG nu este funcLionalG& E7istG o microcitozG discretG

5 4talasemiile
La toate etniile2 mai frecventG >n !azinul mediteranean2 >n Orientul Mi*lociu Ji >n E7tremul Orient -efectul 1enei pentru lantul V de pe cromosomul "" ScGderea5a!senLa lanLurilor V ST cantitatea de H! LanLurile U >n e7ces precipitG ducPnd la distru1erea de eritro!laJti >n mGduvG Ji de hematii >n splinG Mecanismele anemiei ' ( scGderea sintezei de hemo1lo!inG2 eritropoieza ineficientG2 hemoliza intrasplenicG Ji hemodiluLia Anemia S hipo7ie tisularG S hiperproducLie de EpoS hiperplazie eritroidG Ji apariLia unor focare de hematopoiezG e7tramedularG&

-efect 1enetic

ScGderea sau a!senLa lanLurilor V

Sinteza 1lo!alG a H! scazutG

E7ces de lanLuri U

Hipocromie 0 MicrocitozG

Arecipitare corpi Heinz%

Hiperplazie eritroidG >n M&O&

Yn eritro!last

Yn eritrocit

EritropoiezG ineficientG hemolizG intramedularG%

HemolizG perifericG

Anemie

Splenome1alie hemodilutie%

Z Eritropoietina

Hipo7ie tisularG

.orma homozigot6 ma7or6 "boala ,oole8) Anemia severG din primul an de viaLG& ;acies mon1oloid2 icter2 hepatosplenome1alie importantG2 >ntPrziere >n creJtere2 infecLii repetitive Ji fracturi osoase fra1ilitGte osoasa % NCraniu >n turnO Ji radiolo1ic oasele craniului au corticala redusG2 cu aspect de Nmar1ine >n perieO prin hiperplazie medularG% Hemoliza cronicG 0 transfuziile repetate S hemocromatoza' melanodermie2 tul!urGri de ritm cardiac2 insuficienLG cardiacG2 cirozG hepaticG2 insuficienLG pancreaticG2 insuficienLG 1onadicG Anemie microcitarG2 hipocromG2 ;eM .eticulocitoza este moderatG& ;SA ' anizocitozG2 poi?ilocitozG2 hematii N>n picGturGO 2 hematii N>n semn de tras la LintGO2 hematii cu punctaLii !azofile2 cu corpi [ollF2 E!l Medulo1rama ' hiperplazia seriei eritrocitare cu e7ces de fier >n MO Electroforeza hemo1lo!inei aratG' H! ; crescutG pPnG la E$,%2 H!A# N5uJor 2 H!A" T5 a!sentG

.ormele heterozigote ;orme minore2 clinic asimptomatice sau tara de talasemie \ anemie minimG 0splenome1alie2 su!icter scleral2 !oltG palatinG o1ivalG& Microcitoza2 hipocromie2 modificGri morfolo1ice Er Sideremie N 5 uJor Electroforeza H!' H!A# =42) I 6, Ji T H!A& .orma intermedia ;orma homozi1otG care nu necesitG transfuzii sistematice& Anemie sta!ilG2 H! >ntre 9 Ji "$ 15dl& Talasemia WV Ji persistenLa ereditarG a H!; +# variante moleculare caracterizate printr(un nivel crescut al H!;& ;orma homozi1ota WV realizeazG un ta!lou moderat de !oalG CooleF& Heterozi1otul are o creJtere a H!; >n timp ce H!A# este normalG sau scGzutG&

T.ATAMENT
Yn forma ma*orG de V(talasemie ( transfuzii de ME. pentru menLinerea H! peste "$ 15dl ( Se asociazG tratament cu chelatori de fier -esfero7aminG%& acid folic Ji medicaLie care sG favorizeze drena*ul !iliar& ( Transplantul medular este indicat la copii care nu au >ncG complicaLii severe2 >n 1eneral peste 9 ani& ;ormele minore nu necesitG tratament specific& ( evitarea infecLiilor2 a efortului fizic mare2 a mediului to7ic care ar putea a1rava hemoliza Aersoanele heterozi1ote tre!uie sG !eneficieze de sfat 1enetic& Se contraindicG sarcina >n cazul pGrinLilor heterozi1oLi& -ia1nosticul precoce prenatal al homozi1oLilor se poate face prin analiza molecularG a A-N din lichidul amniotic&

Anemii hemolitice e7tracorpusculare e7trinseci%


"& Imune
( autoimune ( prin izoimunizare ( medicamentoase #& To7ice' into7icaLie cu A!2 Cu2 Bn 4& InfecLii Ji parazitoze malarie% 6& -istrucLie mecanicG' proteze valvulare2 hemo1lo!inuria de marJ2 microan1iopatii CIR-2 ATT2 vasculite%&

A( MII $ M#&I!I, !#+I, Etiolo1ia ( to7ice care nu acLioneazG prin mecanism aler1ic Ji nu provoacG auto(imunizare& Mecanisme' ( altereazG meta!olismul 1lo!ular cu formare de corpi Henz care deformeaza mem!rana eritrocitului ( a1resiune directG asupra mem!ranei Etiolo1ie' ( To7ice profesionale sau accidentale' anilinG2 !enzen2 nitro!enzen2 naftalinG2 plum! ( Medicamente' sulfone2 sulfamide2 ;enacetinG ( AlLi a1enLi terapeutici' O# hiper!ar2 apa distilatG ( To7ine' venin de Jerpi2 to7ine ale unor ciuperci A( MII $ M#&I!I, 'A,! )I ( 9I *A)A:I!A) Septicemia cu 3acteroides perfrin1ens2 mai rar >n septicemii cu coli2 streptococi hemolitici2 clostridii2 leptospiroze& Aot apare Ji >n malarie Alasmodium falciparum%

A( MII $ M#&I!I, D ,AU:- M ,A(I,Cauze' (tur!ulenLG provocata de proteze mai ales intracardiace% ( pasa*ul >n vase alterate microan1iopatie% Etiolo1ie' ( Ralve intracardiace2 proteze vasculare ( Microa1iopatii' (CI(SH/2 ATT (cancere cu metastaze medulare% (LE-2 AAN (HTA mali1nG (eclampsia (an1ioame 1i1ante ;SA' schizocite fra1mente de hematii cu formG triun1hiularG%2 hematii >n formG de semilunG sau microsferocite& @ravitatea afectarea renalG uneori necesitG epurare e7trarenalG% Sunt posi!ile remisiuni spontane Ji recGderi

A( MII $ M#&I!I, *)I( I:#IMU(I:A) ;etomaternG ( imunizarea mamei >mpotriva anti1enelor eritrocitare ale fGtului ( cea mai frecventG Ji mai 1ravG este >n sistem .h mamG .h (2 tatG .h02 pentru anti1enul -% ( prima sarcinG N2 >n ultimele sGptGmPni hematii fetale trec >n circulaLia mamei2 aceasta dezvoltPnd anticorpi anti ( Yn a #(a sarcinG Ac materni sunt reactivaLi2 trec transplacentar Ji determinG hemoliza hematiilor fGtului ( Aoate apare Ji la prima sarcinG dacG mama a fost imunizatG anterior prin transfuzie incompati!ilG cu sPn1e .h pozitiv ( Hemoliza poate fi indusG Ji de incompati!ilitatea >n sisteme Hell2 -uffF2 Hidd2 LeQs2 A3O sau de alte anti1ene ale sistemului .h' c2 C2 e2 E ( -ia1nostic I Anemie hemoliticG neonatalG cu risc de icter nuclear ( Test Coom!s pozitiv >n sPn1ele din cordonul om!ilical ( AnasarcG feto(placentarG ( Moarte intrauterinG ( Avorturi repetate Tratament I preventiv'1ama(1lo!uline anti(- prod& de Ac anti(-% ( transfuzii intrauterine de hematii .h I ( plasmafereze repetate pentru epurarea Ac circulanLi

<<<< AosttransfuzionalG
Ac formaLi de tip I1M Ji vor determina a1lutinare2 hemolizG 0 CIR Incompati!ilitatea A3O determinG hemolizG intravascularG ManifestGri clinice' (<<<<<<<< con1estie facialG (<<<<<<<< fe!rG2 frison (<<<<<<<< dureri toracice2 lom!al1ii (<<<<<<<< hemo1lo!inurie (<<<<<<<< scGderea T&A&2 Joc (<<<<<<<< atin1ere renalG pPnG la anurie <<<<Tratament (<<<<<<<< oprirea transfuziei (<<<<<<<< com!aterea Jocului Ji CIR-' plasmG proaspGtG (<<<<<<<< diurezG osmoticG2 furosemid2 Manitol (<<<<<<<< HHCM Antipiretice

A( MIA $ M#&I!I,- AU!#IMU(- M DI,AM (!#AS Tip haptenG ( la Aeniciline >n doze mari2 cefalosporine2 Cisplatin ( mecanism' fi7area medicamentului pe mem!rana eritrocitarG cu apariLia de Ac anti comple7 medicament(eritrocit ( test Coom!s pozitiv cu ser anti(I1@2 uneori Ji cu ser anti(C ( tratament I >ntreruperea administrGrii medicamentului Tip comple7e imune ( apare la .ifampicinG2 Sulfamide2 ChininG ( mecanism' medicamentul 0 o proteinG sericG2 Ac impotriva acestui comple7 se va fi7a pe suprafaLa Er activarea C cu hemolizG ( Test Coom!s direct pozitiv cu ser anti C ( Ac tip I1M Anemie hemoliticG autoimunG propriu(zisG ( apare la I Metil(dopa2 Acid Mefenamic2 ArocainamidG2 HidaltoinG ( mecanism' inhi!iLia LTs cu activarea L3 ( Ac sunt de tip I1@ activi la cald

A( MII $ M#&I!I, AU!#IMU(


Sinteza de Ac >mpotriva unor anti1ene normale ale eritrocitelor Comple7ele Er 0 anti1en 0 C; fa1ocitate de macrofa1e Etiolo1ie' ( !oli mali1ne ale Lesutului limfoid' LLC2 !& ]aldenstrom2 limfoame& ( LE-2 sclerodermie2 A. ( InfecLii virale I mononucleoza infecLioasG2 CMR2 hepatita acutG ( InfecLii cu mFcoplasme ( Ciroza hepaticG ( Tratamente prelun1ite cu alfa(metil(dopa2 L(dopa ( Tumori ovariene ( Sifilis ( Cauze necunoscute (50%).

,&ASI.I,A)
I& AHAI cu anticorpi la cald hemoliza se produce la 49C%

"%<<<< Arimare )$, din cazuri% #%<<<< Secundare'


a%< !oli autoimune' LES2 A.M !%<<limfoproliferGri mali1ne' leucemie limfaticG cronicG2 LMNHM c%< neoplazii solide e7M ovar%M d%< infecLiiM e%<<medicamente e7' metil-OAA%&

II&< AHAI cu anticorpi la rece hemoliza se produce su! 49C% "%<<<<< Arimare #%<<<<< Secundare'
a%< infecLii' MFcoplasma pneumoniae2 virus Epstein 3arr2 H& influenzaeM !%< limfoproliferGri mali1ne&

III&<< Hemo1lo!inuria paro7isticG la fri1 "%<<ArimarG #%<<SecundarG' sifilis secundar sau terLiar&

A( MIA $ M#&I!I,- AU!#IMU(- ,U A(!I,#)*I &A ,A&D

Ac au o activitate ma7imG la 49<C2 tip I1@2 pot fi7a C Ji au specificitate anti.h produc hemolize I1@= Ji I1@;% Apare >n ( !oli de cola1en2 ( limfoproliferGri de tip 32 ( dupG administrare de medicamente ;SA' sferocite2 normo!laJti2 un numGr crescut de reticulocite Tratament' ( tratarea cauzei cPnd se cunoaJte ( transfuzii de sPn1e ( Arednison "2) I # m15?1c5zi I4(6 sGptGmPni apoi se scade lent ( Splenectomie ' eJec al A-N 5 necesar de doze prea mari ( Sechestrare splenicG importantG ( Imunosupresoare >n caz de eJec al splenectomiei ABT2 C;M%

A( MIA $ M#&I!I,- ,U A(!I,#)*I &A ) , Ac au activitate ma7ima la 6oC2 de tip I1M2 puternic fi7atori de C2 >mpotriva anti1enelor eritrocitare I Apare >n ( infecLii virale virus Epstein(3arr%2 cu micoplasme2 ( cola1enoze2 ( limfoproliferGri 3 Clinic' fenomene .aFnaud2 acrocianozG2 hemo1lo!inurie declanJatG de fri1 ;SA' hematii a1lutinate >n fiJicuri Testul Coom!s este pozitiv cu ser anti(C Testul pentru a1lutinine la rece este pozitiv Tratament ( evitarea temperaturilor scGzute ( imunosupresoare' Cloram!ucil2 CiclofosfamidG2 ( transfuzie de ME. se evitG transfuziile de sPn1e inte1ral (aport de C% ( plasmaferezG >n formele 1rave

$ M#%&#'I(U)IA *A)#+IS!I,A &A ) ,

Ac sunt de tip hemolizine !ifazice& Ac de tip I1@ care se lea1G de hematii la temperaturi scGzute2 fi7atori de C Hemoliza se produce >nsG la = 4#C Testul Coom!s 0 cu ser anti(I1@ la temperaturi scGzute Ji cu ser anti(C la temperaturi ridicate

You might also like