Fundamentele comerului internaional n condiiile provocrilor globale 1.

MEDIUL ECONOMIC COMPLEX N CARE SE DEFINETE POLITICA COMERCIAL Prin intermediul el!r d!u" !m#!nente $le !mer%ului e&teri!r 'ie $re %$r" ()i #!$te $*i+ur$ ! ,$l!ri'i $re *u#eri!r" $ re*ur*el!r de $re di*#une -#e $le$ e&#!rturil!r. )i *$ti*'$ ere$ (n m$i /une !ndi%ii $ tre/uin%el!r !n*um$t!ril!r -#rin intermediul im#!rturil!r de /unuri )i *er,i ii #e $re %"rile nu le #!t #r!du e0'urni1$ del! *$u nu le #!t #r!du e0'urni1$ l$ 'el de e'i ient $ #$rtenerii e&terni.. C$ !ri e #r! e* e !n!mi 2 !mer%ul intern$%i!n$l nu e*te #er'e t2 nu #r!du e num$i $,$nt$3e #entru t!%i #$rti i#$n%ii2 d$r e*te #er'e %i!n$/il !ri de (te !ri $ t!rii e !n!mi i re*#e t$ re+ulile )i #rin i#iile eti e0m!r$le2 $/$nd!n4nd #rin i#iile 5te6ni e7 - $re de ur+ din #utere$ #!liti "2 'in$n i$r"2 milit$r" et . de $re di*#un unii dintre $ e*ti$.. S#e i$li1$re %"ri!r (n ,edere$ #$rti i#"rii l$ * 6im/urile !mer i$le intern$%i!n$le tre/uie *" *e re$li1e1e #!rnind de l$ un *i*tem !m#le& de ,$ri$/ile2 $*t'el (n 4t re1ult$tele 'in$le $l *#e i$li1"rii *" *e m$teri$li1e1e (n '$ t!ri $i de1,!lt$rii e !n!mi e )i *t$/ilit"%ii *! i$le. Te!riile l$*i e )i ele m!derne $le CI !'er" #e de ! #$rte r$%i!n$mente utile (n (n%ele+ere$ tendin%el!r *#e i$li1"rii2 d$r2 #e de $lt" #$rte2 $ e*te$ #re1int" ! *erie de limite (n !'erire$ de *!lu%ii2 e&#li $%i$ #!$te 'i $ ee$ $ limit$rii l!r d!$r l$ $drul e !n!mi 2 (n !ndi%iile (n $re (n%ele+ere$ re$lit"%ii #re*u#une ! $n$li1" interdi* i#lin$r" -#!lit!l!+ie 8 e !n!mie.9 S#re e&#lu2 !n'!rm te!riei $,$nt$3el!r !m#$r$ti,e0rel$ti,e2 4)ti+urile #e $re indi,i1ii *$u !le ti,it"%ile le !/%in #e $le$ * 6im/uril!r intern$%i!n$le *unt *u#eri!$re el!r re1ult$te dintr:! e,!lu%ie i1!l$t". Prin i#iul $,$nt$3ului !m#$r$ti, *e /$1e$1" #e !*tul de !#!rtunit$te -,$l!$re$ #e $re ! !n'erim !/%inerii unui /un 8 unit"%i mun "2 unit"%i m!net$re.. ntr:! '!rmul$re m$i *im#li*t"2 $,$nt$3ul rel$ti,0 !m#$r$ti, *:$r #ute$ e&#rim$ $ *#e i$li1$re (n #r!du ere$ /unuril!r $re !m#!rt" rel$ti, m$i multe !#!rtunit$%i )i $re im#li " rel$ti, m$i #u%ine ri* uri. M!del; < %"ri2 < #r!du*e2 1 '$ t!r de #r!du %ie -mun $.0 u.m. = unit"%i mun " -e&.; !re de mun "2 1ile de mun " et .. $. In$inte de *#e i$li1$re; Pr!du*> ?$r$ @ P!rtu+$li$ M$re$ Arit$nie Bin -u.m.. CD 1<D St!'" -u.m.. ED 1DD T!t$l l$ ni,. n$%i!n$l 1FD <<D T!t$l m!ndi$l GED /. Du#" *#e i$li1$re; Pr!du*> ?$r$ @ P!rtu+$li$ M$re$ Arit$nie Bin -u.m.. 1HD : St!'" -u.m.. : 1DD T!t$l l$ ni,. n$%i!n$l 1HD -e !n!mie I 1D u.m. <DD -e !n!mie I <D u.m.. T!t$l m!ndi$l GHD -e !n!mie GD u.m.. !!! Care sunt deficienele/limitele/ acestui model de analiz? : m!delul de $n$li1$ e*te '!$rte *im#li'i $t -< %"ri2 < #r!du*e2 1 FP.. Un m!del $re !#ere$1" u redu %i!ni*me $re ! m$r3" de er!$re ridi $t"9 : elementul de re'erin%" e*te !*tul2 #rin urm$re *e !mite in ludere$ (n $l ule $ #r!du ti,it"%ii *#e i'i e $numit!r r$muri de $ ti,it$te -re*#e ti, ni,elul ,$l!$rii $d"u+$te. 8 ,e1i riti $ e !n!mi*tului r!m4n M. M$n!ile* u $*u#r$ te!riil!r l$*i e9 : nu e*te lu$t" (n !n*ider$re im#!rt$n%$ *tr$te+i " $ $numit!r r$muri0*e t!$re de $ ti,it$te9 ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: In economia reala, legea avantajului comparativ este determinat, n principal, de realitatile economice, politice si istorice (o regasim in relatiile metropola colonii; ulterior, in relatiile ex-metropola- excolonii; relatiile pe axa nord sud , adica in relatiile dintre grupul tarilor dezvoltate grupul tarilor in 1

dezvoltare). Acest tip de specializare este in luentat si modelat de raporturile de putere existente pe plan international; de regula, modelul este promovat pentru a !justi ica" tendinta tarilor dezvoltate de a se specializa in acele domenii cu valoare adaugata si productivitate ridicate, si !acceptat" de tarile in dezvoltare ca solutie pentru demararea impulsionarii economiei, optind pentru a se specializa in acele domenii cu valoare adaugata si productivitate mai reduse. In plan real, atunci cind este vor#a despre ela#orarea strategiilor de dezvoltare ale economiilor mai putin per ormante, mizarea exagerata pe acest tip de specializare comporta numeroase costuri sociale si economice (su#evaluarea indivizilor in calitate de urnizori de orta de munca si reducerea lor la statutul de mar a a#stracta tranzactiona#ila la cel mai scazut pret; su#evaluarea celorlalte e orturi$resurse implicate). %rept urmare, tre#uie inteleasa di erenta dintre strategia #azata pe avantajul comparativ si cea de reducere a decalajelor care separa tarile in dezvoltare de cele dezvoltate (!catc& up" strateg', (ro . )ustin *i-+u ,in). Aceasta din urma este axata pe com#inarea masurilor$reglementarilor cu caracter pur economic cu masuri de sustinere puternica a unui sistem intensiv de invatamint, te&nologizare, dezvoltarea activitatii de cercetare-inovare, protejarea mediului, reconcilierea vietii personale$de amilie cu viata pro esionala, etc. in vederea asigurarii parametrilor competitivi $ calitativi in cadrul sistemului socio- economic. -trategia de reducere a decalajelor tre#uie sa se #azeze pe actorii endogeni, singurii care pot sustine o pozitionare avora#ila a statelor in ierar&ia mondiala (in cadrul raporturilor de orte in plan politic, inanciar, comercial, etc.) si, in consecinta pot diminua si presiunile externe care altereaz procesul de exercitare a suveranitatii de stat. :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: P$rti i#$re$ (n $drul !mer%ului intern$%i!n$l ne e*it" din #$rte$ *t$tel!r el$/!r$re$ #!liti il!r !mer i$le. Politica comercial; : e*te de'init" *u/ in'luen%$ unui !m#le& de '$ t!ri u #r!nun%$t $r$ ter #!liti ! 8 e !n!mi . : e*te #$rte !m#!nent" $ #!liti ii e !n!mi e $ unui *t$t2 ,i1e$1" *'er$ rel$%iil!r e !n!mi e e&terne $le $ e*tui$ )i este un atribut al suveranitii. : u#rinde t!t$lit$te$ re+lement"ril!r $d!#t$te de *t$t - u $r$ ter 3uridi 2 $dmini*tr$ti,2 'i* $l2 /u+et$r2 'in$n i$r2 ,$lut$r et .. (n * !#ul #r!m!,"rii *$u re*tr4n+erii * 6im/uril!r !mer i$le e&terne )i $l #r!te3"rii e !n!miei n$%i!n$le de !n uren%$ e&tern". : %ine *e$m$ de #$rteneri$tele /il$ter$le )i multil$ter$le )i de #re*iunile l!//J:uril!r intere*$te999 : *e #!$te *itu$ m$i $#r!$#e *$u m$i de#$rte de li/er * 6im/ *$u #r!te %i!ni*m. Mediul economic complex (n $drul "rui$ de de'ine)te #!liti $ !mer i$l" re1ult" din; : $#$ri%i$ un!r n!i $ t!ri; !r+$ni1$%iile inte+r$%i!ni*te2 ONK:uri. : di,er*i'i $re$ $+endei tr$t$ti,el!r KATT0OMC )i $#$ri%i$ de n!i d!menii; L !mer%ul u *er,i ii L $*#e te !mer i$le $le dre#turil!r de #r!#riet$te intele tu$l" Linter'eren%$ 'lu&uri !mer i$le 8 'lu&uri in,e*ti%i!n$le L !rel$%i$ !mer% 8 mediu2 !mer% 8 !n uren%"2 !mer% 8 #!liti i *! i$le A) O tr"*"tur" entr$l" $ mediului (n * 6im/$re $l #!liti ii !mer i$le e*te er!d$re$ +r$ni%el!r $re m$r 6e$1" limitele dintre #!liti $ e&tern" )i #!liti $ e !n!mi " e&tern" -$me*te $re$ #!liti ii de *e urit$te u e$ e !n!mi " e&tern".. In anii `80 re)te !rel$%i$ #!liti $ e&tern" 8 #!liti $ !mer i$l" $ urm$re $; :le %iil!r !n'li tului e*t:,e*t din tim#ul 5r"1/!iului re e7 :$ entu"rii im#!rt$n%ei '$ t!rului !mer i$l (n $drul rel$%iil!r intern$%i!n$le :emer+en%ei !m#etit!ril!r +l!/$li din +ru#ul TNI -?"ril!r N!u Indu*tri$li1$te. 8 din A*i$ de Sud:E*t 0 5Ti+rii7 A*i$ti i )i Ameri $ L$tin" -E&; Ar$1ili$2 Me&i 2 Ar+entin$.. : $m#lel!r e'e te ne+$ti,e $le el!r < ri1e ener+eti e din 1EF< 8 1EFG2 1EFE 8 1ECD.

<

Pr!m!,$re$ #!liti il!r ne!li/er$le n anii`90 re !n'i+ure$1" r$#!rtul de '!r%e #e #l$n intern$%i!n$l. Cre)tere$ r!lului CTN:uril!r )i $ entu$re$ #r! e*ului de +l!/$li1$re$ re$1" n!i ten*iuni )i !ntri,er*e. Globalizarea re#re1int" un #r! e* de inte+r$re $ e !n!miil!r n$%i!n$le di*tin te2 $re re1ult" din inten*i'i $re$ 'lu&uril!r tr$n*'r!nt$liere )i $re er!de$1" im#!rt$n%$ +r$ni%el!r n$%i!n$le #entru derul$re$ $ ti,it"%il!r e !n!mi e. CTN:urile *unt ,e t!ri $i +l!/$li1"rii -#rin intermediul ISD.. Kl!/$li1$re$ determin" !n entr$re$ #uterii un!r $+en%i0$ t!ri e !n!mi i -CTN2 in*titu%ii 'in$n i$re 8 FMI2 AM2 $lte !r+$ni1$%ii OMC2 KF.. R!lul CTN (n !n'i+ur$re$ $ tu$lei !rdini e !n!mi e m!ndi$le -OEM. 0 $ r$#!rturil!r de '!r%e #e #l$n intern$%i!n$l e*te (n re)tere 2 de!$re e; @ #ie%ele intern$%i!n$le2 d!min$te de un num"r t!t m$i redu* de m$ri CTN de,in #ie%e u structur de oligopol: CTN 8 urile $u #!*i/ilit$te$ de $ im#une #re%ul m!ndi$l. ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: L (rima caracteristic supus aten.iei cititorilor n manualele de economie atunci c/nd este vor#a despre pia.a cu concuren. per ect, este atomicitatea per ect. 0odelul pie.ei cu concuren. per ect este idealul de unc.ionare al pie.ei 1i reprezint reperul pentru a aprecia nivelul de dis unc.ionalitate nregistrat de pia., prin raportarea realit.ii la aceast ideal. (rin atomicitate se n.elege acea situa.ie n care productorii 1i consumatorii sunt de puteri aproximativ egale 1i n numr mare, de o#icei numr mare 1i putere mic. 2 3aport/nd caracteristicile pie.elor interna.ionale (pe componenta o ert$productori) la cerin.ele atomicit.ii pie.ei4 numr redus de 567-uri, putere mare a acestora (pia.a real) versus numr mare de productori 1i putere mic (pia.a ideal$ modelul de normalitate), o#servm un grad ridicat de dis unc.ionalitate a pie.elor interna.ionale, cu semni icative e ecte negative directe - a ectarea concuren.ei 1i a consumatorilor, respectiv e ecte negative indirecte rezultate prin presiuni exercitate asupra guvernelor n vederea in luen.rii deciziilor politice. 2 8la#orarea unui cadru legislativ destinat respectrii cerin.elor concuren.ei loiale de ctre marii juctori, stimulrii activit.ii companiilor mici 1i mijlocii (I00-urilor) 1i protejrii intereselor consumatorilor, poate corija la nivelul iecrei economii dis unc.ionalit.ile mai sus amintite. %oar a1a se poate vor#i, n adevratul sens al cuv/ntului, despre4 .ri cu economie de pia., despre pie.e unc.ionale ( care ec&ili#reaz cererea 1i o erta, sunt e iciente n alocarea resurselor 1i n selectarea juctorilor celor mai competitivi, asigur mani estarea li#erei ini.iative), despre existen.a statelor democratice ca cerin. implicit a existen.ei economiei de pia.. (ie.ele cu structur de oligopol pun su# semnul ntre#rii existen.a economiei de pia. 1i a democra.iei inclusiv n cazul .rilor dezvoltate. Actuala criz sistemic este o dovad cert a alterrii n decursul ultimelor decenii a undamentelor de #az ale pie.elor li#ere 1i democra.iilor la nivel glo#al, pe am#ele categorii de state4 dezvoltate 1i n dezvoltare. ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: @ re$re$ un!r !$li%ii (ntre m$rile CTN 8 uri #!$te du e l$ re$re$ un!r #uterni e #re*iuni $*u#r$ +u,ernel!r %"ril!r, n primul r nd ale celor dezvoltate! "e e#emplu$ solicitarea de desc%idere a unei noi runde de ne&ocieri n cadrul 'r&anizaiei (ondiale a Comerului )'(C*$ av nd drept obiectiv principal semnarea unui +cord (ultilateral privind Investiiile se consider a fi tocmai e#presia unei astfel de aciuni a C,-. urilor! @ r!lul !r+$ni1$%ii e !n!mi e intern$%i!n$le -FMI2 A$n $ M!ndi$l". (n !n'i+ur$re$ !rdinii e !n!mi e m!ndi$le e*te (n re)tere. /le au reprezentat de re&ul cadrul de stabilire a 0re&ulilor de 1oc2 din economia mondial$ fiind socotite drept cele mai importante instane de promovare a puterii n aplicarea ideilor neoliberale n ma1oritatea rilor lumii! 3rocesele de inte&rare &lobal sub influena aciunii or&anizaiilor internaionale pot duce la alinieri ale nivelurilor indicatorilor macroeconomici pe plan mondial sau ale orientri de politic economic$ orientri care uneori pot deveni e#trem de constr n&toare pentru unele state ale lumii! 4nii speciali5ti vd n instituiile financiare internaionale 0centre de putere2 care ar aciona oarecum independent n raport cu statele membre$ prin elitele lor te%nocratice! +cestea ar avea tendina de G

a.5i autonomiza deciziile$ corel ndu.le cu interesele altor elite ca$ de pild$ cele ale lumii de afaceri financiare private! 6n plus$ ele formeaz aliane cu elitele te%nocratice din rile n care sunt aplicate pro&ramele lor economice$ aliane care tind s dep5easc lo&ica intereselor naionale! Kl!/$li1$re$ $ uti1e$1" ten*iune$ din rel$%iile CTN u +u,ernele n$%i!n$le $le %"ril!r +$1d". C$u1$ #rin i#$l" e*te $ ee$ " ele $u * !#uri di'erite; CTN *":)i m$&imi1e1e r$t$ #r!'itului #e *e$m$ $ ti,it"%ii l!r +l!/$leM -indi'erent de %$r$ de im#l$nt$re. 2 +u,ernele : *" m$&imi1e1e; i. ,$l!$re$ $d"u+$t" $ CTN (n interi!rul +r$ni%el!r n$%i!n$leN )i ii. /un"*t$re$ #!#ul$%iei. :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: )aponia o er un exemplu interesant al modului n care autorit.ile pot aduce la un numitor comun goana oar# dup pro it a corpora.iilor (prin responsa#ilizarea lor social) 1i ndeplinirea de ctre stat, n calitatea sa de actor economic, a rolului de reprezentant al interesului general al societ.ii civile. %e1i a ectat de dou #om#e atomice n timpul celui de al doilea rz#oi mondial, r resurse naturale, aceast .ar a mizat puternic pe valoarea resurselor umane, pe su#ordonarea rolul statului intereselor na.ionale, pe accentuarea rolului actorilor endogeni ai dezvoltrii 1i pe gestionarea n.eleapt a dependen.elor de exterior (atragerea de resurse inanciare externe, importurile de te&nologie e.t.c. s-au realizat prin msuri speci ice destinate aprrii 1i dezvoltrii industriilor strategice, partajarea ec&ita#il a avantajelor pe coordonata na.ional interna.ional, etc.). 9n aceast direc.ie se nscrie orma special de investi.ie extern care a stat la #aza constituirii ntreprinderilor comune cu reprezentan.ii statului (mixed joint ventures) prin asocierea ntre una sau mai multe ntreprinderi strine cu o irm de stat auto&ton n condi.ii aproximativ egale. ,egisla.ia nipon impune o participare a capitalurilor auto&tone n propor.ii cel pu.in egale cu cele ale capitalului strin. ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: : CTN:urile de%in (ntre 10O )i P din #r!du %i$ m!ndi$l" $ urm$re $ inten*i'i "rii 'lu&uril!r de ISD -in,e*ti%ii *tr"ine dire te. )i re)terii #!nderii !mer%ului intr$ )i inter: !r#!r$%ii. (roduc.ia interna.ional realizat de 567-uri cre1te ntr-un ritm superior celorlal.i indicatori macroeconomici. (entru a n.elege rolul 567-urilor din perspectiva conceptului de putere (1i implicit capacitatea lor de a in luen.a jocurile pe scena politico-economic interna.ional), este relevant a se compara ci rele de a aceri ale acestora cu (7:-ul unor economii na.ionale (in prima jumtate a actualului deceniu de ex.4 ;al-0art, <eneral 0otors 1i +ord au avut ci re de a aceri mai mari dec/t ntregul (7: al A ricii; 0itsu#is&i 1i 6o'ota au avut ci re de a aceri compara#ile cu (7: al unor .ri ca <recia 1i (ortugalia; v/nzrile com#inate ale ;al-0art, I:0 1i 7estle ec&ivalau cu (7: al 0exicului 1i Indiei.) A. In*titu%i!n$li1$re$ !mer%ului intern$%i!n$l )i in'luen%ele *$le $*u#r$ mediului e !n!mi
KATT -Kener$l A+reement !n T$ri''* $nd Tr$de. : A !rdul Kener$l #enru T$ri'e )i C!mer% -$nul intr"rii (n ,i+!$re 1EQC 0 <G de %"ri mem/re.; re#re1int" un tr$t$t multil$ter$l1 inter+u,ern$ment$l #rin $re %"rile mem/re *e !/li+" *" re*#e te

$numite #rin i#ii2 re+uli )i di* i#line (n d!meniul rel$%iil!r !mer i$le2 *" redu "2 *" elimine *$u *" !n*!lide1e t$&ele ,$m$le )i *" (nl"ture re*tri %iile $ntit$ti,e *$u de $lt" n$tur" din $le$ * 6im/uril!r !mer i$le re i#r! e2 tre 4nd tre#t$t l$ li/er$li1$re$ $ e*t!r$. RIniti$l2 in $drul ne+! ieril!r multil$ter$le< KATT #rimele H runde de ne+! ieri.@ $ entul $ $1ut (n #rin i#$l #e redu eri $le t$&el!r ,$m$le; A*#e te; L $ e*te redu eri $u '!*t rel$ti, u)!r de ne+! i$t L $u +ener$t m$i mult e'e te $#$rente -*imult$n $ $,ut l! e* $l$d$re$ #r!te %i!ni*mului net$ri'$r.
S

M In,e*ti%i$ nu (n*e$mn$ T$ d$72 in,e*ti%i$ (n*e$mn" T$ lu$79 In,e*titi$ *tr$in$ in*e$mn$ m$i de,reme *$u m$i tir1iu $m!rti1$re$ e'!rtului 'in$n i$r ini%i$l )i tr$n*'erul $tre e&teri!r $ #r!'ituril!r -de e&em#lu $tre un #$r$di* 'i* $l.2 #entru $ !ri e in,e*titie *tr$in$ in*e$mn$ intere*ul de m$&imi1$re $ di,idendel!r $ ti!n$ril!r0/!nu*uril!r m$n$+eril!r e&e uti,i999
1

<

Multil$ter$li*mul; : $r$ teri*ti " $ REI : $n*$m/lul r$#!rturil!r *imult$ne )i !!rd!n$te2 l$ * $r" *u/re+i!n$l"2 re+i!n$l" *$u m!ndi$l"2 (ntre *t$te inde#endente.

R Centrul de +reut$te $l ne+! ieril!r multil$ter$le *e de#l$*e$1" "tre /$rierele net$ri'$re (n e#4nd u a 1aptea rund <A66 (3unda 6o='o $ >?@A >?@?). R 1EFD 8 1ECF $ re* ut r$#id !mer%ul u *er,i ii -(n #rin i#$l ele 'in$n i$re2 de !muni $%ii.2 ee$ e $ e,iden%i$t ! *erie de #r$ ti i !mer i$le $re di*t!r*i!n$u !n uren%$ #e #i$%$ $ e*t!r Tin,i1i/ile7 )i $ +ener$t ne e*it$te$ ne+! ierii un!r norme de conduit *#e i'i e. R L$ C:$ Rund" KATT : Rund$ Uru+u$J -1ECH 8 1EEG. $#$r d!menii di*tin te )i im#!rt$nte $le ne+! ieril!r; : *er,i iile :$*#e tele !mer i$le $le dre#turil!r de #r!#riet$te intele tu$l" :dimen*iune$ !mer i$l" $ 'lu&uril!r in,e*ti%i!n$le. OMC -intr" (n ,i+!$re (n $nul 1EEO01<C %"ri mem/re.G @ #e $+end$ ini%i$l" de lu ru *e #$rti ul$ri1e$1"; : #ri!rit"%i $le %"ril!r (n de1,!lt$re -$*i+ur$re$ *"n"t"%ii lim$tului !mer%ului intern$%i!n$l u /unuri. : n!i d!menii; i. dre#turile de #r!#riet$te intele tu$l" ii. te6n!l!+i$ in'!rm$%iei iii. mediul $m/i$nt C. Inten*i'i $re$ interde#enden%el!r; !mer% : $lte d!menii de intere* A#$re t!t m$i #re+n$nt" !rel$%i$ COMER? 8 SECURITATE2 de!$re e inten*i'i $re$ #r! e*ului de +l!/$li1$re 'i ilite$1"; : re)tere$ rimin$lit"%ii intern$%i!n$le :inten*i'i $re$ '!rmel!r ile+$le $le * 6im/uril!r n ee$ e #ri,e)te *e urit$te$ $liment$r" )i de mediu2 *e t!$re tr$di%i!n$le #re um !mer%ul u #r!du*e $liment$re *e !n'runt" u n!i #r!,! "ri ,enite din *'er$ !mer%ului u mult: !ntr!,er*$tele #r!du*e m!di'i $te +eneti -OMK.. :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: 0arii productori de organisme modi icate genetic, precum 0onsanto, sunt 1i cei mai mari juctori pe pia.a mondial. Iar cele mai mari corpora.ii alimentare din lume dintre care cele americane sunt cele mai importante au nceput s conduc destinele alimentare ale lumii. 0onsanto ncearc, spre exemplu, repetarea la nivel mondial a unui scenariu pe care l-a aplicat de-a lungul timpului n -tatele Bnite. (atentarea semin.elor Csinuciga1e" produse de 0onsanto semin.e ce nu se pot reproduce precum cele naturale 1i tre#uie cumprate pentru iecare nou nsm/n.are a condus la alimentul unei #une pr.i a marilor erme din -tatele Bnite 1i 5anada. Aceste semin.e vin la pac&et cu ier#icide comercializate numai de 0onsanto, ast el compania instituie un monopol r precedent asupra principalelor componente alimentare. (e l/ng aptul c distrug un ntreg circuit natural, semin.ele Csinuciga1e", manipulate genetic, se dezvolt n produse artoase, dar lipsite de gust 1i su#stan., distrug pm/ntul, 1i n cele din urm auna unui ecosistem. :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: A)$ um *e #!$te rem$r $ din *u int$ #re1ent$re $ !m#le&it"%ii )i din$mi ii mediului e !n!mi )i $ #r!,! "ril!r $re *e im#un $ 'i lu$te (n !n*ider$re (n de'inire$ #!liti il!r e !n!mi e2 #r!/lem$ti ii multidimen*i!n$le u !m#!nente e !n!mi e2 e !l!+i e )i eti e tre/uie *" i *e r"*#und" #rintr:! *!lu%ie !m#le&"2 $re #!$te 'i de'init" *im/!li ECOPOLITIC2 de!$re e; 1. #e de ! #$rte2 !mer%ul (n e#e *" !'ere !m#!rt$mente $re in $l " ,$l!ri 'und$ment$le )i uni,er*$le )i $u t$n+en%" u dre#turile !mului )i re+ul$mentele $m/ient$le - !mer%ul u $nim$le ,ii *$u u *#e ii #r!te3$te2 !mer%ul u %"ri0 !m#$nii $ u1$te " '!l!*e* mun $ min!ril!r *$u !ndi%ii de mun " in$de ,$te2 -e&. M$Uuill$d!r$* 8 'ili$le $le !m#$niil!r $meri $ne im#l$nt$te (n 1!n$ de +r$ni%" $ Me&i ului u SUA de*e!ri *unt $ u1$te de $*t'el de #r$ ti i...
G

In <DDE2 OMC $re 1OG de %"ri mem/re. Dire t!rul Kener$l e*te P$* $l L$mJ.

<. #e de $lt" #$rte2 !mer%ul de,ine un in*trument #rin $re $/$teri de l$ n!rmele +ener$l $ e#t$/ile #!t 'i *$n %i!n$te -e&. re)te r!lul ONK:uril!r (n el$/!r$re$ #!liti il!r !mer i$le. Ele #!t e&er it$ #re*iuni $*u#r$ !m#$niil!r (n dire %i$ re*#e t"rii de "tre $ e*te$ $ erin%el!r eti e )i $m/ient$le2 !r+$ni14n *$u $menin%4nd u /!i !tul $numit!r #r!du*e.. De,ine t!t m$i +reu de $ e#t$t #entru !n*um$t!rii ! ident$li $ $numite #r!du*e *" 'ie !/%inute '!l!*ind mun $ min!ril!r *$u $ *$l$ri$%il!r remuner$%i u *$l$rii *u/ ni,elul de *u/1i*ten%". In * 6im/2 (n et$re$ im#!rturil!r din $ e*te %"ri $r +ener$ m$*e de lu r"t!ri de1$'e t$%i2 )!m$3 )i inten*i'i $re$ emi+r"rii. Din #" $te2 (n #r$ ti " n!rmele *! i$le )i e !l!+i e *er,e* 2 m$i de+r$/"2 #entru m"*uri #r!te %i!ni*te de 4t #entru re*#e t$re$ eti ii2 $ ,$l!ril!r um$ne )i #r!te3$re$ mediului. D. Alte $*#e te le+$te de !m#le&it$te$ mediului e !n!mi (n $re *e de'ine)te #!liti $ !me i$l" Di'eren%ele *! i$le2 ultur$le2 ele $le *tru turil!r #!liti e2 et . +enere$1" $)$:numitele T'ri %iuni *i*temi e7 )i *:$u tr$n*'!rm$t (n #!i,!%i im#!rt$n%i $i diploma.iei comerciale -e&. (n er "rile SUA de $ #re*$ V$#!ni$ *" $d!#te *t$nd$rde $meri $ne #entru '$ ilit$re$ $ e*ului e&#!rt$t!ril!r *"i #e #i$%$ 3$#!ne1".. In #re1ent *e $ entue$1" corelaia comer politica concurenial2 #r! e* $re $ du* l$ el$/!r$r$ un!r numer!$*e re+lement"ri n$%i!n$le )i re+i!n$le u #ri,ire l$ $ 6i1i%ii2 'u1iuni2 #r$ ti i $ e#t$/ile )i $r$n3$mente iter: !m#$nii #r!6i/ite. P!liti $ !mer i$l" #rin elimin$re$ *$u redu ere$ /$rierel!r de intr$re #e ! #i$%" (n e$r " *" *timule1e !n uren%$ $ %i!n4nd #re,enti, -e&:$nte.2 (n tim# e #!liti $ (n d!meniul !n uren%ei !m/$te #r$ ti ile nel!i$le de3$ identi'i $te *$u #r!du*e2 *$n %i!n4ndu:le )i $ %i!n4nd m$i de+r$/" ur$ti, -e&:#!*t.. ntre #!liti $ !mer i$l" )i e$ (n d!meniul !n uren%ei *e !n*!lide$1" ! rel$%ie /iuni,! ". O politic comercial de'init" t!t m$i mult #rin li#eralism '$,!ri1e$1" ! politic n domeniul concuren.ei mai riguroas. A#r!&im$ti, ODW din mem/rii OMC nu $u le+i*l$%ie n$%i!n$l" (n d!meniul !n uren%ei2 i$r di,er*it$te$ el!r $re e&i*t" +enere$1" un lim$t de in ertitudine )i *ur*" #erm$nent" de !n'li t. O tr"*"tur" $ mediului #!liti (n * 6im/$re re1ult" )i din corela.ia $ t!rii #rin i#$li $i #ie%ei 8 intere*ele $ e*t!r$. Firmele -CTN:uri2 IMM:uri. $)te$#t" $numite m"*uri din #$rte$ +u,ernel!r2 de!$re e d!$r +u,ernele #!t *t$/ili #!liti i de *"n"t$te2 edu $%ie2 #r!te %ie *! i$l" $re de,in importan.i actori ai competitivit.ii irmelor. RO $lt" $r $teri*ti " $ mediului #!liti (n * 6im/$re e*te d$t" de cre5terea dependenei ntre actorii de baz )&uvern$ firme$ '-7.uri*. A e$*t" de#enden%" +enere$1" $)$:numit$ 5di#l!m$%ie $t$liti "7; ne,!i$ !n*t$nt" de $ *e re$ !$li%ii #e termen * urt (ntre $te+!riile de $ t!ri #entru $ *e !/%ine !/ie ti,e !mune. M Ku,ernele2 'irmele2 ONK:urile *e !n'runt" u dileme de autonomie -d!rin%$ de $ !/%ine !/i ti,ele #r!#u*e 4nd le li#*e* re*ur*ele ne e*$re.. M Re*ur*ele ne e*$re #!t 'i tan&ibile -e&.; +u,ernele nu $u re*ur*ele /u+et$re *u'i iente . )i0*$u intan&ibile -e&.; +u,ernele nu di*#un de Xn!Y:6!Y *$u 'irmele0 ONK:urile (nre+i*tre$1" de'i it de le+itimit$te. M dilemele de $ut!n!mie im#un !muni $re$ u eil$l%i $ t!ri.
Ai/li!+r$'ie; 1. Mir!n2 Dumitru. 5omer. interna.ional. Au ure)ti; Editur$ ASE2 <DDG. <. Sut"2 Ni !l$e )i Sult$n$ Sut":Sele3$n. 5omer. interna.ional 1i politici comerciale contemporane. Au ure)ti; Editur$ E !n!mi $2 <DDG. G. Steri$n Dumitre* u2 An$ A$l 2 8conomie mondial2 2Editur$ E !n!mi "2 Au ure*ti2 <DD<.