Creierul, o enigma descifrata

The Project Gutenberg eBook, Creierul, O Enigma Descifrata, by Dorin Teodor Moisa This eBook is for the use of anyone any here at no cost and ith almost no restrictions hatsoe!er" #ou may co$y it, gi!e it a ay or re%use it under the terms of the Project Gutenberg &icense included ith this eBook or online at "gutenberg"net '' This is a COP#()G*TED Project Gutenberg eBook, Details Belo '' '' Please follo the co$yright guidelines in this file" ''

Title+ Creierul, O Enigma Descifrata ,uthor+ Dorin Teodor Moisa (elease Date+ March -., -//0 1eBook 2334567 &anguage+ (omanian Character set encoding+ 89%,9C)) '''9T,(T O: T*E P(O;ECT G8TE<BE(G EBOO= C(E)E(8&, O E<)GM, DE9C):(,T,''' Co$yright > -//0 by Dorin Teodor Moisa"

C(E)E(8&, O E<)GM, DE9C):(,T, ?Traducerea in limba engle@aA Dorin T" MO)9, The Brain, a Decoded Enigma

Warning
This book contains a symbolic model associated to the basic function of the brain" , symbolic model is a model based on logic only" 9o, this book is not recommended to indi!iduals ho has the tendency to understand the eBternal reality based on imagination"

The book can be understand by $ersons bet een 3- and -/ years old ha!e s$ecial abilities in the field of $ositi!e sciences"

ho

,lso, the book is recommended to $ersons ho already ork in the field of $ositi!e sciences ?mathematicians, $hisicists, engineers and so onA"

Introduction
This book contains my original theory, called MDT ?Modeling De!ices TheoryA on the basic hard are function of the brain ?human or animalA" ,s any scientific theory, it is a symbolic model" ,ny symbolic model is based on a limited number of basic terms and a limited number of basic relations bet een the basic terms" :or the basic terms and only for them, there are acce$ted descri$ti!e definitions" ,ll the others terms are generated by the model, together ith their normal definitions" These definitions are generated by the model by logical and mathematical $rocedures" These are the basic characteristics of any scientific theory and so, ) follo the $rocedures described abo!e, to make a theory on the basic hard are functions of the brain" This theory is in a total o$$osition ith all the actual sciences associated ith the functions of the brain" The $resent sciences, associated ith the functions of the brain, are not based on a single fundamental model" )n this ay, as my theory ill be acce$ted, all hat it as already ritten in the actual sciences associated ith the functions of the brain, ha!e to be re% ritten or forgotten" This attem$t of total re!olution is necessary because the actual sciences on the brain donCt use normal definitions of the terms" There are only descri$tions associated ith them" )n $sychology, for instance, about any scientist has hisDher o n list of descri$ti!e definition associated ith the terms used by himDher" )n this ay, it is not $ossible to make a logical structure to integrate all the terms used in that field" 9o, the $sychology, for instance, is not a $ositi!e science" EBam$le+ &etCs consider a classical $ositi!e science, as <e tonCs Mechanics is" )n this symbolic model, all terms ha!e eBactly the same definition for all the scientists" These definition are not changed since E0/ years ago hen they ere generated by the symbolic model of Mechanics" :or instance, the term Fs$eedG is defined as !HsDt" That is, Fs$eedG means that the Fs$aceG is

di!ided by FtimeG" This definition is a normal definition generated by the symbolic model of Mechanics and so, that term is not introduced by descri$tion" &etCs su$$ose no that a symbolic model associated ith the basic hard are function of the brain is already created or it ill be created" The first conseIuence is that all the terms used in association ith the functions of the brain ill be generated by the model by logical and mathematical $rocedures, together ith their normal definitions" There is no reason to su$$ose that any descri$ti!e definition hich is already used in the $resent sciences of the brain ill be com$atible ith the definitions generated by that symbolic model" 9o, all hat is already created in the $resent sciences associated brain has to be re% ritten or forgotten" ith the

(egardless of the fact that MDT theory ill be acce$ted or not, a symbolic model hich co!ers the basic hard are function of the brain ill $roduce this total re!olution in all the sciences associated ith the brain, including $sychology, $sychiatry, gnoseology, e$istemology, many $arts of social sciences" &etCs consider that a symbolic model to co!er the basic functions of the brain is created and is acce$ted" The $ersons ho already ork in these fields ha!e to re%start e!erything about from @ero" Their o$$osition ill be enormous and ) ha!e no illusion in this direction" This theory as created about 3/ years ago" Based on my $ersonal eB$erience, the theory is easily understood by $ersons ith s$ecial orientation on $ositi!e sciences, including childrenCs o!er 3- years old" ,lso, the $ersons ho already ork ith symbolic models ?mathematicians, $hysicists, engineers and so onA ha!e a high ca$acity to understand it" &etCs see hat MDT offers" :irst of all, MDT treats the brain as a de!ice hich $rocesses the information" )n this ay, MDT has no direct connection ith the medicine" MDT is concerning only ith the basic functions associated ith information $rocessing and it is not interested by $roblems as F hat $art of the brain is doing somethingG or Fho a function is im$lementedG" MDT is a theory associated ith the $rocessing of the information and so it has no direct interference ith the $hysical brain" ,s a symbolic model associated ith the basic function of the brain, it generates $recise definition, based on logic, of all the terms used in association ith the functions of the brain" )n this ay, all the terms are logical correlated bet een them" EBam$les+ MDT generates normal definitions for+ kno ledge, consciousness, to imagine, to think, intelligence, emotion, to be irritate, lo!e, ha$$iness and many others" E"g" the FconsciousnessG is the facility of a brain to make and o$erate a model hich contains the being itself as an element" MDT defines, than, 6 different ty$es of consciousness hich are,

of course, defined in the same $recise ay" E!en more, based on MDT, it is $ossible to design a logical structure to im$lement the function called FconsciousnessG" MDT eB$lains the basic functions of the brain u$ to the le!el to make a logical design to synthesi@e all the brainCs functions ?human or animalA" Of course, a technological im$lementation of that functions is not $ossible no because the com$uters, for eBam$le, ha!e yet a !ery lo $o er to $rocess the information and this situation ill last, ) think, at least in the neBt -5 years" )n fact, the brain is treated by MDT as a technological $roduct" 9o, there are defined the main design goals and also, the main deficiencies ?by design or gi!en by technological im$lementationA" There is analy@ed the $roblem if, by e!olution, it is $ossible or not to e!ol!e from animal brain to human brain" There are analy@ed the design and technological $roblems, including the functional illnesses of the brains" The theory treats also the $aranormal $henomenon and suggest some methods to de!elo$ such acti!ities" The ,$$lication section contains also many items as a history of the e!olution of the brain, the e!aluation of the $roblems of $sychological tests and $erformance tests for a brain, some $roblems associated ith the $resent and future le!els of e!olution of the brain, some long range $roblems associated ith the de!elo$ment of the human society ?including the terrorismA and many others" The basic elements of MDT occurs in 3..E and the first JEBA in 3..4" The $rocess of de!elo$ing is continuing" Dorin T" MO)9,
moisaK@a$$mobile"ro

ritten form ?on

ELP&)C,T)E ,ceastaC !ersiune a caCrt@ii este scrisaC iCn iCntregime cu caractere ,9C))" Totushi, eliminarea diacriticelor $oate saC cree@e ambiguitaCt@i" ,sha cum deja at@i obser!at, diacriticele se iCnlocuiesc cu nishte caractere s$eciale" ,stfel, FsG cu codit@aC se iCnlocuieshte cu FshG iar FtG cu codit@a se iCnlocuieshte cu Ft@G" Pentru FiG cu caCciulaC se foloseshte FiCG iar $entru FaG cu caCciulaC se foloseshte FaCG, asha cum deja at@i obser!at" Totusi, sunt $utine ca@uri cind eliminarea diacriticelor $oate sa cree@e ambiguitati" Din cau@a aceasta, acest teBt !a folosi notatia s$eciala de mai sus numai si numai in situatiile in care ar $utea sa a$ara ambiguitati" ,stfel, nu !om scrie FiCn!aCt@aCmiCntG deoarece scrierea Fin!atamintG nu crea@a ambiguitati dar !om scrie FcasaG sau FcasaCG in functie de articolul hotaritDnehotarit cerut de sensul fra@ei"

,ceasta carte se adresea@a numai celor care $erce$ realitatea eBterna $e ba@a de logica" ,cesti cititori !or a!ea tendinta naturala sa acce$te eliminarea diacriticelor din scriere" )n Germania eBistaC deja o forma oficiala de scriere a limbii numai cu caractere ,9C)) si care a fost im$usa de gu!ern cu toate $rotestele $o$ulatiei" Poate ar trebui ca aceasta $roblema sa fie $usa, in mod serios, si la noi" ,ici este deci o $ro$unere" Pentru cei care nu agreea@a aceasta scriere, eBista si o !ersiune JC.4 a cartii, cu diacritice" Dorin Teodor MO)9,

CREIERUL, O ENIGMA DESCIFRATA

Dorin Teodor MO)9,
moisaK@a$$mobile"ro

ATENTIONARE
,ceasta carte contine un model simbolic asociat functiilor de ba@a ale creierului" 8n model simbolic este un model ba@at in eBclusi!itate $e logica" )n consecinta, cartea nu este recomandata $ersoanelor care au tendinta de a intelege realitatea eBterna $e ba@a de imaginatie" Cartea $oate fi inteleasa cel mai usor de $ersoane intre 3- si -/ de ani, cu inclinatii s$eciale $entru stiintele eBacte" De asemenea, cartea este recomandata $ersoanelor care lucrea@a deja in domeniile stiintelor eBacte ?matematicieni, fi@icieni, ingineri, etc"A"

CUPRINS
)ntroducere :unctiile de ba@a ale creierului 0 Termeni fundamentali 0 Definitiile asociate termenilor fundamentali 0 Celula functionala fundamentala de hard are 6 Probleme de $rinci$iu 33 EBem$lificarea detaliata a constructiei de modele M%#M%MM 3E Creierul uman ?introducereA 35 Creierul uman fata de creierul animal 36 Creierul uman+ e!olutie sau inter!entie eBterna -/ Deficiente de $roiectare ale creierului -E 9tructura creierului+ modelul P9M -5 9tructura creierului+ facilitati functionale si ti$uri de modele -6

:enomene $aranormale ECreierul uman normal EE (e@umatul facilitatlor functionale ale unui creier E5 :acilitati functionale de ordinul - E6 Personalitatea ?la oameniA E4 Constiinta ? la oameniA 0/ (e@umat+ dictionar de modele 0E EBem$le, Teste, ,$licatii ?ET,A 05 ET, 3+ Model 05 ET, -+ ,de!ar, realitate, comunicatie 04 ET, E+ Probleme fundamentale asociate cunoasterii stiintifice 0. ET, 0+ &imba de comunicatie generala ?GC&, General Communication &anguageA, Dictionar 53 ET, 5+ Modelul <8& 54 ET, 6+ Tim$ul 5N ET, 4+ Mu@ica 5. ET, N+ Cinematograful 6ET, .+ :undamentalismele lumii in care traim 6E ET, 3/+ Terorismul 60 ET, 33+ Problemele de e!olutie ale creierului omenesc 66 ET, 3-+ 9ar$ele cu clo$otei 64 ET, 3E+ Princi$alele boli $sihice+ $aranoia si schi@ofrenia 6N ET, 30+ 9inuciderea 4ET, 35+ Teste de normalitate 4E ET, 36+ Oisele 40 ET, 34+ )storia e!olutiei s$eciei umane conform cu MDT 46 ET, 3N+ Organi@area societatii omenesti N0 ET, 3.+ Com$leBul schi@ofrenico%$aranoic ?L9PCA N5 ET, -/+ Paranoia indusa ?L)PA si com$leBul $aranoico%schi@ofrenic ?LP9CA N6 ET, -3+ Di@armonii in functionarea creierului N4 ET, --+ Mesaj subliminale N4 ET, -E+ Cum functionea@a o stiinta eBacta NN ET, -0+ Mica si marea schi@ofrenie ./ ET, -5+ Demonstratie directa asu$ra functiei de creare de modele imagine .4 ET, -6+ Citi!a $arametrii de ba@a ai creierului in !ederea masurarii $erformantelor .N ET, -4+ ,nimalele 3// ET, -N+ O$eratii eBtrem de com$licate $e modele imagine ?mersul, sariturile, cataratul in co$aciA la oameni 3/0 ET, -.+ Creierul e!oluea@a sub ochii nostri 3/6 ET, E/+ Efecte negati!e de $rinci$iu asociate cu functionarea creierului 3/4 ET, E3+ Po$orul roman 3/. ET, E-+ Masoneria 33E

ET, EE+ Probleme asociate scenelor filmate 336 ET, E0+ Pers$ecti!a o$tica si calitatea constructiei de modele imagine 334 ET, E5+ 8neori agresi!itatea $oate sa combata schi@ofrenia de ti$ L93 334 ET, E6+ 9eBul 33. ET, E4+ Cor$ul intern 3-/ ET, EN+ 9$iritul euro$ean 3-3 Postfata 3-4 Bibliografie 3E/

INTRODUCERE
,ceasta carte contine teoria mea originala, numita MDT ?Modeling De!ices TheoryA, asu$ra functiilor hard are de ba@a ale unui creier ?animal sau umanA" :iind o teorie stiintifica, ea este de fa$t un model simbolic" Orice model simbolic trebuie sa contina un numar foarte limitat de termeni fundamentali si un numar foarte limitat de relatii fundamentale intre termenii fundamentali" Pentru termenii fundamentali si numai $entru ei, se acce$taC definitii ba@ate $e descrieri" Toti ceilalti termeni sunt generati de model, odata cu definitiile lor, $rin o$eratii logico%matematice" ,cestea sunt caracteristicile fundamentale ale oricarei teorii stiintifice" Teoria $re@entata urmea@a aceste reguli de ba@a" ,ceasta teorie se aflaC in totala o$o@itie cu toate stiintele actuale care studia@a functionarea creierului si care stiinte nu se ba@ea@a $e un singur model simbolic" )n acest fel, aceasta teorie descalificaC din start tot ce s%a creat in ultimele cite!a sute de ani in domenii cum ar fi $sihologia, $sihiatria, gnoseologia, e$istemologia, stiintele com$ortamentelor animalelor, $artial stiintele sociale si alte domenii coneBe" ,ceasta incercare de re!olutie totala este necesara si justificata de urmatoarea situatie, care situayie eBistaC inde$endent de eBistenta sau nu a teoriei mele" )n $sihologie, de eBem$lu, se folosesc o serie de termeni ?constiinta, realitate, ade!ar, $erce$tii, emotii, etc"A care nu au definitii uni!ersal acce$tate" )n fa$t, fiecare $siholog are $ro$riile !ariante de definitii descri$ti!e asu$ra tuturor termenilor folositi de el" Psihologia nu este o stiinta eBacta, lucru uni!ersal acce$tat" ,tunci cind !a a$area o stiinta eBacta care sa aco$ere si domeniul $sihologiei, atunci tot ce s%a scris deja in $sihologie trebuie abandonat sau rescris in ba@a acelei teorii stintifice" )ntr%o stiinta eBacta cum ar fi Mecanica lui <e ton, toti termenii folositi au eBact aceleasi definitii $entru oricine, oriunde si oricind, fara nici o modificare de a$roBimati! E0/ de ani de cind au fost creati" De eBem$lu, termenul F!ite@aG are o definitie generata de modelul simbolic" ,cesta definitie este !HsDt ?se im$arte s$atiul la tim$A" Termenul F!ite@aG nu este deci introdus $rin descriere"

9a $resu$unem acum ca cine!a a creat sau !a crea un model simbolic fundamental ?o stiinta eBactaA care eB$licaC functionarea creierului in mod acce$tabil" Prima consecinta a a$aritiei acestui model este ca absolut toti termenii folositi in domeniile aco$erite de acel model, !or fi definiti $e ba@a modelului" (e@ultatul este cel care a fost enuntat mai sus si anume, tot ce s%a scris in ultimii cite!a sute de ani in asa @isele stiinte asociate creierului, !a trebui abandonat sau rescris" )ndiferent daca teoria $re@entata in aceasta carte !a fi sau nu acce$tata, mai re$ede sau mai tir@iu, tot !a a$area un model simbolic fundamental care sa eB$lice functionarea creierului si deci, mai re$ede sau mai tir@iu, tot se !a intim$la aceasta re!olutie" ,ici a$are insa o $roblema su$limentara" Pseudo%stiintele actuale asociate creierului sunt sustinute de o $uternica structura academica si cu caracter a$licati!Dlucrati!" Oamenii care sustin aceasta structura nu au cum sa acce$te nici o teorie ba@ata $e un singur model simbolic, deoarece asta inseamnaC sa ia totul de la @ero" Consecinta este fa$tul ca, chiar daca ar a$area un model simbolic fundamental Fabsolut corect F, o$o@itia care ar a$area ar fi enorma" <u%mi cree@ nici o ilu@ie ca cine!a care deja lucrea@a in domeniile acestor $seudo% stiinte !a acce$ta sau chiar !a lua in considerare aceasta teorie sau oricare alta de acest fel" Ba@at $e eB$erienta de $este 3/ ani de cind eBistaC aceasta teorie, ea a a!ut succes la $ersoanele care lucrea@a deja in domeniul stiintelor eBacte ?matematicieni, fi@icieni,""A dar si la tinerii intre 3- si -/ de ani" Mai $recis, la tinerii care nu sunt inca remorcati de sistemul social%economic actual" 8n student care a $rimit deja o tema de lucrare de di$loma, !a trebui sa urme@e linia trasata de $rofesorii lui" El nu are cum sa%si riste !iitorul a!enturindu%se intr%un domeniu neinteles de $rofesorii lui" 9a !edem ce ofera aceasta teorie" )n $rimul rind, fiind un model simbolic, ea este ba@ata $e logica" Ea da definitii eBtrem de $recise si neinter$retabile tuturor termenilor folositi in asociatie cu functionarea creierului" Teoria eB$licaC $rinci$iul de functionare al creierului, animal sau uman, $ina la a fi in stare sa faca un $roiect logic functional, adica un $roiect de dis$o@iti! logic, care $oate sinteti@a functiile de ba@a ale creierului animal sau uman" De fa$t, creierul este tratat ca un $rodus tehnologic" ,stfel, se definesc cerintele fundamentale dar si deficientele fundamentale de $roiectare" 9unt eB$licate $roblemele si solutiile legate de im$lementarea tehnologica a creierului, in multi$lele lui !ariante" Teoria sugerea@a fa$tul ca $roiectantul, in decursul @ecilor de milenii, a facut mai multe !ariante tehnologice care se $ot recunoaste in realitatea eBterna" 9e anali@ea@a daca $rin e!olutie se $oate trece sau nu, de la un creier de animal la un creier de om"

9unt tratate si $roblemele de $roiectare sau tehnologice, cunoscute sub denumirea de deficienteDboli $sihice ?in forme $atologice sau nuA" Teoria tratea@a intr%un mod stiintific si asa @isele fenomene $aranormale si sugerea@a metode $entru de@!oltarea abilitatilor in acest domeniu" Cartea are doua $arti" Prima $re@inta teoria generala im$reuna cu cite!a a$licatii considerate mai im$ortante" )n a doua $arte sunt $re@entate mai detaliat, un numar de eBem$le, teste si a$licatii, care sa sustina intelegerea teoriei generale" Din cau@a ca teoria, numita de mine MDT ?Modeling%De!ices TheoryA, a fost scrisa initial in limba engle@a ?din 3..4 elemente ale ei se afla $e JEBA, un mare numar de termeni sunt $rescurtati folosind terminologia engle@a" Elementele de ba@a ale teoriei au a$arut cam in 3..E si $rima forma scrisa in 3..5" De atunci teoria a fost $erfectionata si de@!oltata si $rocesul continua" )n anul -//E o !ersiune foarte a$ro$iata de aceasta a fost $ublicata la editura Cosmos din 9ibiu" ,ceasta !ersiune $oate fi considerata ca o editie imbunatatita si adaugita a cartii din -//E"

FUNCTIILE DE BAZA ALE CREIERULUI REZUMAT

Teoria, numita de mine MDT ?Modeling%De!ices TheoryA, consideraC ca functiile fundamentale de hard are ale oricarui creier, animal sau uman, sunt constructia si o$erarea de modele imagine ?analogiceA, asociate realitatii eBterne" )n acest cadru, numai $entru creierul uman, eBistaC facilitatea aditionala de a construi si o$era modele simbolice"

TERMENI FUNDAMENTALI
Model imagine ?sau model analogicA, model simbolic, simulare $e model, informatie, ade!ar, realitate, realitate de intrare ?)(A, realitate eBterna, imagine, armonie, logica, limba de comunicatie generala ?G"C"&"A, limbajul logico%matematic"

DEFINITIILE ASOCIATE TERMENILOR FUNDAMENTALI

,ceasta teorie este un model simbolic" 8n model simbolic contine un numar foarte limitat de termeni fundamentali $entru care se acce$taC definitii descri$ti!e" O definitie descri$ti!a este, in general, im$recisa" Moti!ul $rinci$al este ca ea foloseste cu!inte care la rindul lor ar trebui definite" Cu!intele care se folosesc in definirea cu!intelor folosite in definitia $rinci$ala ar trebui la rindul lor sa fie definite" ,cest $roces $are fara sfirsit" )n stiintele eBacte se acce$ta definitii descri$ti!e numai $entru un numar foarte limitat de termeni, numiti termeni fundamentali"

De eBem$lu, in modelul simbolic numit FMecanica lui <e tonG, termenii fundamentali sunt masa, s$atiul si tim$ul" <ici unul din acesti termeni nu are definitie normala ?generata de modelul simbolicA" Ei se introduc $rin descriere" Odata ce termenii fundamentali au fost introdusi $rin descriere, absolut toti ceilalti termeni trebuie sa aiba definitii normale, generate de model, $rin o$eratii logico%matematice cu termenii deja definiti" ,ceasta este metoda folosita in orice stiinta eBacta si aceasta este deci metoda folosita si in constructia teoriei MDT asu$ra functiilor de ba@a ale creierului" Oom !edea in continuare definitiile termenilor folositi de teoria MDT" Model+ acesta este un termen folosit $e scara foarte larga in stiinta si tehnologie" Teoria acce$taC definitia din aceste domenii" Prin model se intelege o colectie de elemente si de relatii intre elemente" Elementele $ot fi de orice fel ?obiecte fi@ice, re$re@entarile lor sub forma de desene sau simboluri matematice de orice fel, orice fel de re$re@entari informationale, etc"A" Elementele au o serie de $ro$rietati care trebuie s$ecificate intr%o forma im$licita sau eB$licita" )ntre elemente eBistaC cite!a relatii fundamentale care trebuie de asemenea sa fie date" 8n model imagine ?sau model analogicA contine un numar nes$ecificat de elemente si o colectie nes$ecificata de relatii intre elemente" 8n model imagine ?analogicA $oate fi doar FdatG, ca un intreg, fara a $utea eB$licita elementele si relatiile intre elemente decit intr%un mod foarte a$roBimati!" EBem$le de modele imagine+ hartile, machetele de orice fel, un asamblu de machete combinate cu orice alte elemente materiale ?a$a, aer etc"A, $recum si orice re$re@entare de acest fel, in orice forma informationala" 8n model simbolic foloseste ca elemente litere, cifre sau cu!inte" (elatiile intre elemente sunt de natura logico%matematica" Cel mai im$ortant model simbolic este limba de comunicatie generala ?General Communication &anguage, GC&A" Elementele sunt, in $rinci$al, substanti!ele iar relatiile intre elemente sunt, in general, !erbele" Obser!atie+ GC& nu este un model $ro$riu@is" GC& inseamna elemente ?in $rinci$al substanti!eleA si relatii intre elemente ?in $rinci$al !erbeleA" Cu GC& se $ot construi modele simbolice cu ajutorul acestor elemente si relatii" ,stfel, orice $ro$o@itie este un model simbolic" Totusi, $entru a nu com$lica eB$unerea, $este tot in aceasta teorie, GC& este considerat, $rin eBtensie, ca fiind model simbolic" Odata ce un model este dat, $e el se $ot face simulari de e!olutie" Pentru aceasta, in model se face o modificare" )n urma acestei modificari, intreg modelul !a suferi o serie de modificari, din cau@a ca toate elementele sunt legate intre ele" ,cest $roces se numeste simulare $e model" Orice informatie, im$licita sau eB$licita, obtinuta $rin simulare $e model, se numeste ade!ar" Orice ade!ar trebuie deci sa fie asociat cu modelul care l% a generat" ,ceasta este definitia termenului Fade!arG in aceasta teorie"

Totalitatea ade!arurilor care sunt sau ar $utea fi generate, in mod im$licit sau eB$licit, de un model dat, $rin simulare $e model, se numeste FrealitateaG asociata acelui model" ,ceasta este definitia termenului FrealitateG in aceasta teorie" 9i aici se !ede ca inainte de a $re@enta realitatea trebuie sa declaram modelul" ,m folosit aici termenul FinformatieG" El nu are definitie normala, fiind un termen fundamental" Teoria acce$taC definitia descri$ti!a din GC& si din stiintele eBacte" Obser!atie+ in legatura cu termenul FinformatieG, ce!a este declarat ca fiind FinformatieG numai du$a ce acel Fce!aG este $relucrat, cum!a, de un dis$o@iti! de $rele!are si $relucrare a informatiei" Totusi, $ina la clarificarea acestei $robleme, eBterioara teoriei, !om $erce$e termenul FinformatieG in modul in care o facem curent, $e ba@a de intuitie" Oricum, acest termen fundamental nu $une, in general, $robleme" 9e !or mai introduce doi termeni noi+ FarmoniaG si FlogicaG" ,m aratat ca odata ce un model este dat, $e acest model se $ot face simulari $entru a !edea $osibilele e!olutii ale acestui model" Pentru simulare, se modifica sau se adaugaDelimina un element sau o relatie" Modelul !a intra intr%o stare tran@itorie de instabilitate" Pentru un model imagine ?analogicA e!olutia s$re stabilitate se ba@ea@a $e legile armoniei" 8n model imagine are tendinta de a rede!eni armonic in urma unei $erturbatii" Daca se face o $erturbatie $e un model simbolic, modelul simbolic !a rede!eni stabil in ba@a legilor logicii" )ntrucit unele situatii din realitatea eBterna se $ot modela atit $e model imagine cit si $e model simbolic, eBistaC, uneori, o cores$ondenta intre armonie si logica" ,ici a!em, intr%o forma im$licita, o definitie a logicii si a armoniei ca fiind metode de a asigura stabilitatea unui model simbolic res$ecti! imagine" <otiunea de Fdefinitie im$licitaG inseamna ca, desi nu stim sa eB$licitam ce este logica si armonia, stim sa recunoastem efectul lor intr%o structura de informatii" 9untem acum in situatia de a $re@enta functia fundamentala de hard are a oricarui creier, folosind termenii deja definiti" :unctia de ba@a de hard are a oricarui creier, uman sau animal, este de a construi modele imagine asociate realitatii eBterne si de a simula $osibilele e!olutii ale modelului" Totalitatea informatiilor care sunt sau ar $utea fi generate de un astfel de model, este realitatea asociata acelei realitati eBterne" ,m folosit aici un termen care nu au fost inca definit+ Frealitatea eBternaG" ,cest termen inseamnaC o Fsursa de informatiiG care nu este locali@ata in structura de modele ale unui creier dat"

Este im$ortant de s$ecificat ca Frealitatea eBternaG nu este o sursa de informatii $ro$riu@isa, dar o tratam ca si cind ar fi o sursa de informatii, eBterioara structurii de modele ?!e@i mai sus termenul FinformatieGA" Princi$ala cerinta de $roiectare a creierului este de a construi modele ale realitatii eBterne si de a face $redictii ?$rin simulare $e modelA asu$ra e!olutiei acelei realitati eBterne" ,sa cum am s$us, realitatea este totalitatea informatiilor care sunt sau ar $utea fi generate de un model asociat realitatii eBterne" ,sta inseamna ca noi reflectam realitatea eBterna $rin realitatea generata de modelul asociat ei" EBem$lu+ in fata aceleasi realitati eBterne, fiecare om are $ro$ria realitate asociata acestei realitati eBterne" Oamenii gindesc si actionea@a in ba@a realitatii si nu in ba@a realitatii eBterne" )n ultima instanta, realitatea eBterna este o in!entie a creierului $entru a%si eB$lica structura sa de modele"

CELULA FUNCTIONALA FUNDAMENTALA DE HARDWARE

9a !edem acum celula hard are fundamentala a oricarui creier ?animal sau umanA" 9e $resu$une eBistenta unor modele imagine de ti$ M, care sunt legate direct de organele de simt" ,ceste modele functionea@a in legatura cu o colectie $reeBistenta de modele conce$t de ti$ #M" EBem$lu+ modele imagine de ti$ conce$t #M+ FciineG, FmasaG, etc" Modelele M !or desco$eri cit mai multe elemente in realitatea eBterna si !or incerca sa atribuie fiecarui element desco$erit cite un model #M" Odata ce o entitate a fost asociata, $reliminar, cu un #M, M !a face o $redictie ba@ata si $e acel #M" De eBem$lu, daca unui element i%a fost atribuit modelul FciineG, M !a face o $redictie asu$ra com$ortamentului unui ciine in acel model" ,ceasta $redictie este com$arata cu informatia obtinuta din realitatea eBterna" ,ceasta informatie obtinuta de M din realitatea eBterna se numeste Frealitatea de intrareG ?in$ut reality, )(A" 9%a introdus deci un nou termen+ Frealitatea de intrareG sau )(" )( este informatia obtinuta de un model din eBteriorul sau ?din realitatea eBterna sau de la alte modeleA" )( este folosita $entru a com$ara $redictia modelului cu o referinta eBterna modelului ?nu nea$arat din realitatea eBternaA" Daca acea $redictie se !erifica cu ajutorul lui )(, se incearca alta $redictie $entru a creste siguranta atribuirii corecte sau acce$tabile" Daca una sau mai multe com$arari dau re@ultate negati!e, se !a cauta alt model #M si $rocesul se re$eta $ina cind toate elementele desco$erite !or fi integrate, in mod armonic, in model ?toate $redictiile sunt com$atibile cu datele deja eBistente in modelA"

,ceasta este functia $rinci$ala a modelelor de ti$ M" 9co$ul functiei este constructia $reliminara si ra$ida a unui model stabil asociat unei sectiuni a realitatii eBterne" EBem$lu+ un model M interactionea@a cu o realitate eBterna" Modelul M !a fi o FmachetaG construita informational $rin analogie cu acea realitate eBterna" Totusi, intrucit ce se construieste este un model, acea FmachetaG este construita astfel ca toate elementele sale sa se integre@e in acea FmachetaG in mod armonic" ,sta inseamna ca, $rin simulare $e model, s%a !erificat armonia ?stabilitateaA generala a modelului" Oom re!eni $e larg asu$ra acestei $robleme" )nformatiile generate de modelele M !or fi folosite de alte modele, de ti$ MM care continua $rocesul de modelare a realitatii eBterne $rin identificarea a!ansata a elementelor si corelarea $redictiilor $e ba@a unor alte modele $reeBistente, cu bataie lunga" Oom !edea acum modul de folosire a informatiilor generate de modelele de ti$ M" ,sa cum stim, eBista un model imagine M care reflecta $reliminar realitatea eBterna, care functionea@a asa cum a fost deja descris mai sus" &a descrierea modelelor M, am !a@ut ca ele identifica elementele realitatii eBterne in ba@a unor modele #M $reeBistente" Deci, $entru ca $rima functie sa%si atinga obiecti!ele, alaturi de modelele M ?asociate organelor de simtA trebuie sa eBiste o colectie bogata de modele de ti$ #M, in general, modele de ti$ conce$t, obtinute in decursul tim$ului, $rin eB$erienta" Modelele M, in general, se o$resc la ni!elul de identificare ba@at $e modele conce$t #M, de ti$ imagine" EBem$lu+ daca !edem un autocar $lin cu $ersoane care merg unde!a, modelele M ne transmit aceasta informatie dar numai in urma unei $relucrari ulterioare, reali@ata de modelele MM, $utem sa intelegem daca este !orba de o eBcursie sau de un trans$ort normal de $ersoane" )n consecinta, alaturi de modelele de ti$ #M ?cu bataie scurtaA folosite de modelele M, mai eBista si modele MM cu bataie lunga" Modelele MM sunt modelele $rinci$ale $rin care reflectam realitatea eBterna" Daca, de eBem$lu, stam cu ochii inchisi, modelul M asociat ochilor nu transmite nimic" Totusi, unul sau mai multe modele de ti$ MM continua, in ba@a $redictiilor, sa reflecte realitatea eBterna" 8nul sau mai multe modele de ti$ MM $reiau informatiile de la modelele M si continua $rocesul de modelare" ,cest $roces inseamna continuarea identificarii elementelor si corelarea oricarei informatii astfel obtinute cu informatiile deja eBistente in alte modelele MM" Procesul de modelare $e modele de ti$ M este absolut inde$endent de $rocesele de modelare $e modele de ti$ MM" ,sta inseamna ca in tim$ de modelele M se auto%actuali@ea@a continuu, unul sau mai multe modele de ti$ MM !or folosi aceste informatii $entru actuali@area lor si $entru a face $redictii de e!olutie ale realitatii eBterne, tot mai bune"

9a facem un re@umat $reliminar, $ina aici" 9e $resu$une eBistenta unor modele imagine de ti$ M, conectate direct la organele de simt dis$onibile" ,ceste modele au ca sco$ constructia de modele imagine $reliminare ale realitatii eBterne" Modelele M se auto%actuali@ea@a continuu in functie de realitatea eBterna" <i!elul - de intelegere al realitatii eBterne se ba@ea@a $e modele MM cu bataie lunga" Modelele de ti$ MM aco$era sectiuni im$ortante din realitatea eBterna" ,stfel, a!em modele MM asociate rudelor im$ortante, cunoscutilor, casei si localitatii unde traim, $rofesiei, di!erselor abilitati $ersonale, etc", etc"A" Modelele MM cu bataie lunga sunt in general modele conce$t" Ele ne $ermit sa integram o informatie generata de modelele M intr%un conteBt general" De asemenea, modelele cu bataie lunga de ti$ MM $ermit sa $re@icem si mai bine e!olutia realitatii eBterne" EBem$lu+ un model M ne transmite informatia ca in fata noastra se afla un ciine" 8n model MM se !a acti!a automat si !a obtine informatii su$limentare legate de acel ciine, de la oricare alt model al creierului" Chiar daca acel ciine nu a mai fost intilnit, un model MM $oate sa faca e!aluari de com$ortament a rasei careia ii a$artine acel ciine sau in functie de com$ortamentul lui asa cum este reflectat de modelele M dar si in functie de alte modele MM eBistente" Pe ni!elul - deci, modelele MM cu bataie lunga sunt in stare sa integre@e informatiile date de modelele M" ,ici $utem deja sa dam definitiile a doi termeni foarte im$ortanti+ cunoasterea si constiinta" Cunoasterea este ca$acitatea de a $re@ice e!olutia realitatii eBterne $e ba@a unei structuri de modele armoniceDlogice asociate acelei realitati eBterne" ,ceasta structura de modele a generat deja un mare numar de $redictii deja confirmate" ,sta inseamna ca singura garantie a $redictiei corecte este increderea in structura de modele dis$onibile" Oom re!eni la aceasta $roblema" Constiinta este ca$acitatea de a construi si o$era unul sau mai multe modele MM, asociate sau nu realitatii eBterne, in care $ro$ria $ersoana a$are ca element" 9i asu$ra acestei $robleme !om mai re!eni" Cunoasterea este deci ca$acitatea de a $re@ice corect e!olutia realitatii eBterne, $e ba@a unei structuri de modele armoniceDlogice" ,ici a!em o $roblema asociata definitiei termenului FcorectG" )n cite!a locuri este $reci@at ca a $re@ice FcorectG inseamna sa eBiste o diferenta acce$tabil de mica intre $redictie si )(" ,sta este una dintre $osibilele definitii ale cu!intului FcorectG" Mai eBistaC insa o definitie care este strins legata de termenul FcunoastereG" Teoria MDT este asociata functiilor de ba@a de hard are" Odata ce descriem structura de hard are, tot ce teoria sustine se ba@ea@a $e

functiile dis$onibile de hard are" )n acest fel, ceea ce sustine MDT des$re cunoastere nu este o alta teorie asociata subiectului ci este asociata cu ceea ce structura de hard are $oate sa faca" ,stfel, orice eB$erienta $resu$une un model $reeBistent care !a face acea eB$erienta" Modelul care organi@ea@a eB$erimentul ne !a s$une si ce facem si ce am obtinut" Tot ce $utem face $rin eB$erienta este de a imbunatati structura de modele deja eBistente" Modelele $erfectionate $rin eB$erienta !or face $redictii mai bune" )n acest fel este $osibila unificarea celor doua intelesuri date mai sus termenului FcorectG" ,stfel, in $rima acce$tiune, daca $rin com$ararea $redictiei unui model cu )( re@ulta ca $redictia este asemanatoare cu )(, atunci s$unem ca $redictia este corecta" )n a doua acce$tiune se s$une ca orice $redictie a unei structuri de modele este corecta $rin definitie deoarece o structura de modele a trecut deja un foarte mare numar de teste si deci $utem a!ea incredere in aceste $redictii" Deci, daca facem o $redictie, aceasta este FcorectaG $rin definitie" )ndiferent daca $redictia se confirma sau nu, structura de modele de du$a eB$erienta !a fi mai buna" )n aceasta situatie, chiar daca !om a!ea o alta colectie de $redictii, acestea !or fi din nou FcorecteG" Predictiile $ot fi incorecte cel mult un tim$ scurt du$a com$ararea $redictiei cu )(" De indata ce s%a facut com$ararea, modelele se !or modifica $entru a fi din nou FcorecteG" Teoria decelea@a deci doua acce$tiuni $entru termenul FcorectG si sugerea@a o $osibla unificare a lor fara a sustine nea$arat aceasta unificare de sensuri" 9ingura cunoastere admisa de MDT este deci cunoasterea ba@ata $e $redictia unei structuri de modele adec!ate realitatii eBterne date" Odata ce a!em o structura de modele asociate unei realitati eBterne, este $osibil sa facem $redictii de e!olutie a acelei realitati eBterne, $e ba@a modelelor eBistente" 9ingura garantie de corectitudine a $redictiei este calitatea acelei structuri de a fi armonicaDlogica" Pentru a fi armonicaDlogica, structura a trecut un foarte mare numar de !erificari interne si in interactie cu realitatea eBterna si asta este tot" <u eBistaC nici un fel de alta garantie de corectitudine asociata cunoasterii" 9a mai aducem cite!a $reci@ari asociate conoasterii" ,stfel, am aratat ca un eB$eriment care sa !erifice sau sa infirme o afirmatie, se $oate desfasura numai in cadrul unui model" Modelul ne s$une atit ceea ce facem cit si ceea ce !edem" Este de obser!at ca eB$erimentul, fiind ba@at $e un model, !a $erfectiona acest model" Daca la acel eB$eriment mai $artici$a si alte $ersoane, re@ultatul eB$erimentului !a fi inter$retat de fiecare $ersoana $e ba@a $ro$riilor modele" ,sta reconfirma ceea ce s%a s$us deja si anume ca in fata aceleasi realitati eBterne, fiecare $ersoana construieste $ro$ria realitate" 9e accentuea@a din nou ca aceste consideratii sunt generate de modelul de hard are al creierului" MDT nu este o teorie a cunoasterii ci o teorie a

structurii de hard are" Ceea ce teoria $re@ice in legatura cu cunoasterea sunt consecinte logice ale functionarii structurii de hard are a creierului" EBem$lu+ in urma cu cite!a sute de ani, toata lumea stia ca Pamintul este centrul 8ni!ersului" ,cest lucru era sustinut de o robusta structura de modele si era confirmat @ilnic $rin interactia directa cu realitatea eBterna" )n $lus, in Biblie, cel $utin intr%o forma im$licita, a$are ca Pamintul este centrul 8ni!ersului" )n acea $erioada deci, idea ca Pamintul este centrul 8ni!ersulul era corecta" )n orice moment deci, creierul !a considera FcorecteG toate $redictiile $e care le face structura de modele, chiar daca structura este modificata in urma eB$erientei" ,cest mod de a !edea lucrurile ar $utea fi considerat inacce$tabil de catre e$istemologi, de eBem$lu, dar asta este ceea ce re@ulta din anali@a functiilor de hard are ale creierului" )ndiferent daca ne $lace sau nu, creierul nu $oate face decit ceea ce este $osibil tehnic, $e ba@a $rinci$iului sau de functionare" Termenul FgresitG $oate sa $una ce!a $robleme" Daca, de eBem$lu, un model face $redictii gresite asta nu inseamna, de obicei, ca modelul are $robleme de constructie" 8n model care face $redictii gresite $oate fi un model $erfect armonic sau logic" Termenul FgresitG asociat cu un model se refera doar la fa$tul ca acel model nu este adec!at acelei realitati eBterne" Totusi acel model ar $utea fi adec!at altei realitati eBterne" EBem$lu+ Modelul lui <e ton este gresit in reflectarea com$ortamentului obiectelor care se misca cu !ite@e com$arabile cu !ite@a luminii ?face $redictii gresiteA desi el este corect ?adec!atA reflectarii lumii mecanice la !ite@e foarte mici in com$aratie cu !ite@a luminii" Termenii FcorectDgresitG trebuie deci totdeauna sa fie ra$ortati la un model sau la o structura de modele" Prima facilitate fundamentala a creierului este deci de a genera cunoasterea si constiinta, asa cum ele au fost deja definite" Oom continua acum cu a doua facilitate fundamentala a oricarui creier si anume, actiunea asu$ra realitatii eBterne" ,stfel, in ba@a modelelor deja eBistente, un model de ti$ MM $oate sa construiasca un model M,M, artificial si in!ariant" 8n model artificial este un model care nu a a$arut $rin interactie directa cu realitatea eBterna, asa cum se intim$laC cu modelele M, #M si MM" Model in!ariant inseamna un model care nu $oate fi modificat $rin interactie cu realitatea eBterna" ,cest model M,M, cu bataie lunga, este model de referinta in modificarea realitatii eBterne" Pentru ca realitatea eBterna ?reflectata de modelele M% MMA sa fie asemanatoare cu modelul M,M, acest model M,M !a construiDacti!a o colectie de modele ,MM care $ot actiona asu$ra realitatii eBterne" Procesul se incheie atunci cind modelele M%MM transmit o informatie com$atibila cu modelul in!ariant M,M"

Modelele ,MM $ot acti!a organele care $ot actiona asu$ra realitatii eBterne" ,stfel realitatea eBterna este modificata de modelele M,M, $rin actiunea modelelor ,MM, $entru a inde$lini s$ecificatiile generate de modelul in!ariant M,M" Modelele ,MM sunt modele de actiune directa asu$ra realitatii eBterne si ele sunt asociate in general miinilor, $icioarelor, gurii ?$entru a minca sau a !orbiA, etc" Ele $ot de asemenea sa fie create, $entru a$licatii s$ecifice de orice model M,M sau MM" Oom descrie acum modul de im$lementare a acestei facilitati" ,stfel, de indata ce un model M,M a fost construit sau acti!at de un model MM, acest model M,M !a simula actiunea care trebuie facuta" )n urma unui set de simulari, !a re@ulta daca acea actiune se $oate face sau nu" Daca se $oate face, se !a gasi, $rin simulare, solutia o$tima" Du$a ce simularea actiunii a reusit, modelul M,M !a folosi modelele ,MM $entru a actiona asu$ra realitatii eBterne" Modelele ,MM !or actiona eBact asa cu au actionat in simulare" Daca $rin simulare nu s%a reusit sa se atinga obiecti!ul, creierul !a fi blocat in eBecutarea acelei actiuni" EBem$lu+ daca trebuie sa sarim $este un obstacol, modelul M,M asociat actiunii, folosind modele ,MM, !a simula acea saritura" Daca saritura simulata reuseste, eBact acea saritura se !a face si in realitatea eBterna" Daca saritura simulata nu reuseste, creierul !a fi blocat sa actione@e" )n acest fel se eB$lica, de eBem$lu, de ce in fata unui obstacol care trebuie sarit, noi stim eBtrem de re$ede daca saritura se $oate face sau nu" Daca ras$unsul este FdaG atunci se !a face o saritura identica cu ultima saritura simulata reusita, cu foarte mari sanse de succes" Daca ras$unsul este FnuG atunci, neeBistind model, creierul este blocat sa eBecute acea actiune" <ici o actiune a creierului nu se $oate face, deci, decit daca acea actiune a $utut fi eBecutata $rin simulare, cu succes" ,ctiunea !a fi eBact ca aceea care a a!ut succes la simulare" ,cest mod de interactie cu realitatea eBterna este urmat in absolut orice actiune, indiferent daca ea se refera la actiunea imediata asu$ra realitatii eBterne sau la o actiune care este $lanificata in !iitor" Mai este de adaugat ce!a in legatura cu frec!enta si !ite@a de eBecutie" ,stfel, cind mergem $e un teren absolut $lan, creierul !a continua sa simule@e fiecare $as in $arte inainte ca $asul sa fie eBecutat in realitatea eBterna" )n fa$t, chiar in aceasta situatie eBtrem de sim$la, din cau@a im$erfectiunilor fiecarui $as si din cau@a schimbarii centrului de greutate a $ersoanei si in functie de di!erse cau@e interne sau eBterne si in functie de orice alte cau@e, fiecare $as !a fi un unicat adica, $entru fiecare $as in $arte se !a face cel $utin un model M,M" Daca mergem $e un teren accidentat, nu numai ca fiecare $as !a fi un unicat, dar, chiar in tim$ ce un $as este eBecutat, $ot sa a$ara schimbari in functie de situatia concreta din fiecare moment" De eBem$lu, daca un $as este in eBecutie si daca a$are un factor $erturbator ?$iciorul aluneca usor la start, de eBem$lu, sau simularea a a!ut erori, etc"A, modelul M,M se !a

reactuali@a, !a simula noua situatie, !a gasi solutia o$tima si !a reacti!a alt set de functii" (e@ultatul este ca o acti!itate eBtrem de com$licata, cum este mersul $e teren accidentat, se face eBtrem de sigur si chiar elegant, datorita simularii re$etate $e model a fiecarui $as, chiar in tim$ul desfasurarii acelui $as" Problema este reluata $e larg in sectiunea de a$licatii" ,sa cum am s$us, acest $rocedeu de simulare continua in a!ans a oricarei acti!itati, este folosit in orice acti!itate a creierului ?animal sau umanA, nu numai in actiunea asu$ra realitatii eBterne" )n $lus, metoda este folosita atit in actiunea imediata asu$ra realitatii eBterne cit si in orice actiune care se !a desfasura in !iitor" 9a trecem in re!ista ti$urile de modele care au fost deja descrise" M+ modele asociate simturilor" #M+ modele, in general de ti$ conce$t, asociate tuturor elementelor realitatii eBterne care deja au fost desco$erite de un creier dat" Ele sunt folosite de toate modelele creierului $entru di!erse sco$uri" Modelele M, de eBem$lu, folosesc modelele #M $entru a face un model imagine $reliminar asociat unei realitati eBterne date" MM+ modele cu bataie lunga asociate acti!itatilor generale ale creierului" Ele generea@a, $rintre altele, cunoasterea si constiinta" De asemenea ele construiesc toate celelalte ti$uri de modele ?eBce$tind modelele M si unele modele ,MM care sunt asociate im$lementarii de hard areA" Totusi, desi modelele M si ,MM sunt gata construite la nastere, ele sunt $erfectionate si de@!oltate de modelele MM" M,M+ modele artificiale si in!ariante, construite de modelele MM, folosite $entru a modifica realitatea eBterna" 8n model FartificialG este un model care nu a a$arut $rin interactie directa cu realitatea eBterna" 8n model Fin!ariantG este un model care nu $oate fi modificat $rin interactie directa cu realitatea eBterna" ,MM+ modele asociate organelor care $ot actiona asu$ra realitatii eBterne" Ele sunt gata construite la nastere dar sunt $erfectionate si de@!oltate de modelele MM si M,M" De asemenea, oricit de multe modele ,MM $ot fi create in orice moment de modelele MM si M,M" Este im$ortant de s$ecificat ca aceste modele sunt asociate $rinci$alelor functii de hard are" Oom !edea la descrierea im$lementarii tehnologice a creierului si alte ti$uri de modele care a$ar la im$lementarea soft are a di!erselor ti$uri tehnologice de creiere"

PROBLEME DE PRINCIPIU
Oom continua cu $robleme de $rinci$iu asociate cu acest mod de functionare al creierului ?animal sau umanA"

&a acti!are, un model M nu are de unde sa stie cite elemente se afla in realitatea eBterna" Chiar mai mult, modelele M nu au de unde sa stie care sunt elementele acelei realitati eBterne" Dis$o@iti!ul de modelare !a incerca sa desco$ere cit mai multe dar nu eBista nici o garantie si nici o referinta absoluta $entru a sti daca am desco$erit toate elementele si toate relatiile si daca am atribuit bine elementelor desco$erite, modelele #M adec!ate" ,ceasta deficienta de $rinci$iu este s$eculata de oameni si animale $rin camuflaj si disimulare" )n acelasi tim$, nu eBistaC nici o interdictie ca sa nu desco$erim toate elementele si relatiile" 9a !edem $rocesul ce!a mai in detaliu" Orice model are tendinta de a fi armonic cu el insusi deci de a fi stabil" ,sta inseamna ca, du$a orice modificare, modelul trebuie sa e!olue@e singur $entru ca orice simulare $e acel model sa reconfirme toate datele acelui model ?asta inseamna ca modelul este stabilA" Daca, in urma unei simulari, modelul are o di@armonie, modelul trebuie sa se corecte@e singur, ba@at sau nu $e )(, $entru a elimina acesta di@armonie" ,sa cum am s$us, un model are tendinta de a fi armonic cu el insusi" :a$tul ca un model este armonic nu inseamna, numai datorita acestui lucru, ca modelul reflecta corect realitatea eBterna asociata" 8n model armonic inseamna doar ca, in ba@a tuturor informatiilor obtinute din realitatea eBterna, nu se detectea@a o di@armonie in constructia acelui model, nimic mai mult" 8n model armonic este un model stabil" ,sta inseamna ca orice simulare $e un model dat !a reconfirma modelul in aceasi forma" ,ceasta este una dintre multele deficiente de $roiectare ale creierului" (ealitatea a fost definita ca totalitatea informatiilor care sunt sau ar $utea fi generate de un model dat" Garantia realitatii este armonia modelului iar armonia nu este o garantie ca realitatea eBterna este reflectata corect de model, oriunde si oricind" ,rmonia este doar o garantie ca toate informatiile dis$onibile au fost corelate astfel ca, orice informatie confirma orice alta informatie generata de model si asta e tot" Proiectantul a atenuat aceasta deficienta de $roiectare $rin eBistenta multor modele integrate intr%o structura com$leBa, in mod armonic" Orice model nou !a fi acce$tat in structura de modele daca se $oate integra in mod armonic" )ntreaga structura de modele trebuie sa fie armonica $entru a fi stabila" ,sta inseamna, de eBem$lu, ca orice ade!ar generat de un model trebuie sa fie acce$tat in mod armonic de orice alt model al creierului" De fa$t, asta este conditia de hard are ca un model nou sa fie integrat in structura de modele eBistente" EBista insa si $robleme date de aceasta structura" ,stfel, daca un model nou are $robleme de integrare, de obicei modelul cel nou ar trebui sa fie modificat $entru a fi com$atibil cu structura de modele" Din nefericire,

atunci cind noul model este cel FcorectG si structura de modele este FgresitaG, creierul are mari dificultati de restabilire a armoniei" EBem$lu+ $roblema $e care a a!ut%o Co$ernic in incercarea de a im$une conce$tia heliocentrica" ,$roa$e toti contem$oranii lui a!eau o structura armonica de modele ba@ate $e ideea ca Pamintul este centrul 8ni!ersului" ,cea structura de modele desi era FgresitaG, facea $redictii corecte asu$ra miscarilor majoritatii absolue a cor$urilor ceresti ?$re!edea $recis a$aritia ecli$selor, de eBem$luA" )mensa re@istenta la im$unerea conce$tiei heliocentrice este eB$licata deci foarte usor de MDT" ,ici !om face o obser!atie generala care !a fi tratata ce!a mai in detaliu intr%o a$licatie" Este !orba de fa$tul ca, datorita modului anormal de a$aritie a limbii de comunicatie generala ?GC&A, definitiile celor mai multe cu!inte asociate functionarii creierului sunt im$recise sau ambigue" 8na din deci@iile fundamentale facute de mine in constructia acestei teorii este de a nu in!enta, $e cit $osibil, cu!inte noi" Din cau@a asta, o serie de cu!inte eBistente au trebuit sa fie redefinite in conditiile in care cu!intele a!eau deja una sau mai multe definitii descri$ti!e, date de de@!oltarea s$ontana a limbii, in decursul tim$ului" Teoria are un ca$itol des$re definitii, in sectiunea de a$licatii" Orice modificare intr%un model inseamnaC, $ractic, refacerea de la @ero a modelului" 8n model FgresitG ?adica neadec!at unei realitati eBterne dateA se $oate corecta doar $rin reconstructie totala, de la @ero" 8n model odata integrat in structura de modele, este im$osibil de a fi sters si a$roa$e im$osibil de modificat" Din aceasta cau@a, modelele MM sunt in general modele conce$t ?foarte generaleA care sunt $articulari@ate, in mod dinamic, la realitatea eBterna concreta, $rin actiunea modelelor M" EBem$lu+ un $osibil model MM este modelul $ro$riei noastre case" De cite ori ne intoarcem acasa, este $osibil sa !edem ce!a mici schimbari in casa, facute de alti membrii ai familiei" ,cest lucru nu schimba modelul MM% general dar duce la constructia sau reconstructia de alte modele locale, asociate micilor schimbari" )n functionarea curenta a creierului, un model MM are acces simultan la toate modelele M ?asociate simturilorA astfel ca el $oate sa genere@e o realitate eBtrem de com$leBa $rin corelarea di!erselor informatii date de di!erse modele M" )n acelasi tim$, $ot eBista mai multe modele MM care au, fiecare in $arte, acces la toate modelele M" Totusi, in interactia com$leBa cu realitatea eBterna, !a eBista un singur model MM care are controlul intregii fiinte eBterne la un moment dat" ,cest model este numit de obicei model MM%local sau MM%acti!" )n functie de e!olutia realitatii eBterne, modelele MM se $ot comuta, $entru a face, sec!ential, mai multe feluri de acti!itati in acelasi tim$" Totusi, comutarea de la un model la altul se face in general cu greutate si cu riscuri de erori" Moti!ul $rinci$al este ca la de@acti!area unui model trebuie sa retinem informatia care ne !a folosi la reacti!area lui" O $arte a informatiei ar $utea sa se $iarda iar, $e de alta $arte, intre tim$, realitatea

eBterna ar $utea sa se modifice astfel ca modelul trebuie sa%si gaseasca singur noile conditii de reacti!are" Modelul MM%local !a fi in orice situatie acel model care face cele mai bune $redictii de e!olutie a realitatii eBterne actuale" Dificultatile legate de comutarea de la un model la altul !a face, totusi, relati! dificila desfasurarea de mai multe acti!itati simultan" &a aceasta sectiune des$re $robleme de $rinci$iu !om re!eni la termenul FcunoastereG" <u eBista garantie ca o structura de modele care este FcorectaG ?du$a definitia deja dataA, !a continua sa fie corecta oricind si oriunde in acea realitate eBterna" , cunoaste ce!a inseamna ca, in ba@a $redictiilor intregii structuri de modele, re@ulta unul sau mai multe com$ortamente e!oluti!e $robabile ale realitatii eBterne si asta e tot" Cunoasterea este asociata cu structura de modele dis$onibile si nu, in mod direct, cu realitatea eBterna, asa cum ne% ar $lace" Este de asemenea fundamental de obser!at ca, fara a declara structura de modele, FcunoastereaG este un nonsens" )n $arante@a fie s$us, aceasta este o conditie foarte rar inde$linita in !iata de @i cu @i, inclusi! in domeniile stiintelor care nu sunt stiinte eBacte" )n domeniul stiintelor eBacte, ba@ate deci $e un singur model simbolic, conditia este inde$linita totdeauna"

EXEMPLIFICAREA DETALIATA A CONSTRUCTIEI DE MODELE M-YM-ZM

)n fata unei realitati eBterne date, creierul construieste o structura de modele, unele asociate direct cu realitaea eBterna, altele luate din structura de modele eBistente" Oom eBem$lifica aceasta functie $e o situatie concreta+ cum se construieste un model imagine nou, asociat unei realitati eBterne de ti$ fotografic ?asa cum este ea generata de ochiA" :unctia este eBem$lificata $entru un creier normal, matur" <otiunea de Fcreier normalG !a fi anali@ata mai tir@iu" ,ici $rin creier normal se intelege un creier care eBecuta corect functiile fundamentale, asa cum ele au fost deja descrise" 8n creier FmaturG este un creier care are o colectie bogata de modele de ti$ #M si MM, obtinute $rin interactie cu realitatea eBterna un tim$ suficient de lung" ,!em deci un creier la care fiecare model este armonic construit ?este stabilA si structura de modele este armonica ?deci stabilaA" O imagine este o informatie care este rece$tionata asa cum este, in acelasi mod in care ea este generata de o camera de tele!i@iune, de eBem$lu" O astfel de informatie bruta si total li$sita de orice semnificatie, trebuie sa fie integrata de creier sub forma unui model imagine"

Procesul de $relucrare ince$e cu incercarea de a gasi elementele acestei imagini" Obser!atie+ 9e foloseste uneori in aceasta teorie termenul im$ro$riu de element al realitatii eBterne" Ce!a este element numai daca se afla inclus intr%un model" Pentru realitatea eBterna ar $utea fi folosit termenul de entitate a realitatii eBterne care, odata decelata, ar de!eni element al modelului asociat" Totusi, $entru a nu com$lica eB$unerea, se !a folosi uneori si termenul de Felement al realitatii eBterneG chiar daca el trebuie inteles asa cum este eB$licat aici" )n ca@ul unei imagini de ti$ fotografic, creierul are ca $rim obiecti! constructia unui model imagine tridimensional, care sa reflecte realitatea eBterna" 9e foloseste aici fa$tul ca are la dis$o@itie doua imagini $lane, date de cei doi ochi, cu care se !a construi un model de ti$ M, tridimensional ?o imagine stereoA" ,cest model M $reliminar !a da un $rim set de informatii in legatura cu $osibilele elemente ale imaginii" 9e mai folosesc orice alte informatii su$limentare cum ar fi culoarea, contrastul de culoare, de lumino@itate sau de forma $recum si miscarea unor entitati" )n orice ca@, $rimul sco$ este de a gasi $osibilele entitati care !or de!eni elemente ale modelului imagine M" Odata ce o entitate este decelata si e!aluata ?ca forma, dimensiune, $o@itie in s$atiu, etc"A creierul !a cauta sa atribuie $reliminar acestei entitati, un model imagine #M" )n acel moment acea entitate !a fi asociata cu un #M si !a fi tratata ca element al modelului M" De eBem$lu, daca se desco$era un element rotund, creierul !a incerca sa !ada daca este o minge ?model #M%mingeA sau un mar ?model #M%marA, sau orice altce!a, in conformitate cu setul saCu de modele conce$t #M" Odata ce un element a fost identificat $reliminar, el este FscrisG in modelul imagine M si se incearca identificarea altui element" Din moti!e de eficienta, este foarte $robabil ca urmatorul element !a fi unul care are deja o relatie cu $rimul element identificat" De indata ce a!em doua elemente, se $ot face $redictii asu$ra relatiilor $osibile intre ele" ,stfel, elementul , trebuie sa se afle intr%o relatie cu B care trebuie sa fie com$atibila cu relatia lui B cu ," De eBem$lu, marul staC $e masaP masa !a fi al doilea element identificat, in acest eBem$lu $osibil" Daca marul staC $e masa atunci din $ro$rietatile mesei trebuie sa re@ulte ca aceasta masa $oate sa sustina un mar iar din $ro$rietatile mediului a mesei si a marului trebuie sa re@ulte ca marul nu se !a rostogoli de $e masa" Daca, in alt eBem$lu, un mar%fruct se aflaC $e o creanga foarte subtire, din $ro$rietatile $re@ise ale crengii nu re@ulta ca ea ar $utea sustine marul si deci unul sau altul dintre elemente are $ro$rietati neconforme cu modelele #M alese" Odata ce a!em doua elemente, se $oate !edea relatia intre ele si asta $oate da informatii su$limentare asu$ra identificarii corecte sau nu"

,lgoritmul $oate fi foarte !ariabil deoarece teoria nu s$une nimic des$re im$lementarea functiei" Ca orice teorie fundamentala, MDT nu este $reocu$ata $rea mult de im$lementarea tehnologica a functiilor descrise" )ndiferent de algoritm, teoria ramine !alabila" Pina la urma, creierul trebuie sa identifice cit mai multe elemente si cit mai multe relatii intre aceste elemente, in cadrul unui model $reliminar" ,sa cum am aratat la descrierea functiei de ba@a, $rocesul de constructie si !erificare fac $arte din acelasi $roces" Chiar du$a ce, a$arent, modelul este stabili@at ?toate simularile arataC ca modelul este armonic si de asemenea este sustinut de celelalte modeleA, $rocesul de reactuali@are !a continua la nesfirsit atit tim$ cit acel ti$ de realitate eBterna !a continua sa eBiste in fata ochilor" Ceea ce se obtine in urma interactiei creierului cu o imagine de ti$ fotografic este un model imagine $reliminar M, unde fiecare element este asociat cu un model conce$t #M" )ntrucit fiecare model #M asociat fiecarui element face o serie de $redictii, aceste $redictii trebuie sa fie com$atibile cu absolut toate $redictiile tuturor celorlalte modele #M" )n acest fel, modelul imagine $rinci$al de ti$ M, asociat cu imaginea fotografica, trebuie sa fie armonic deci stabil" Ceea ce se !ede este deci ceea ce contine acest model" ,sta este realitatea $reliminara asociata acelei imagini din realitatea eBterna" )n continuare, dar nu sec!ential ci $ractic simultan, un model de ti$ MM $reia informatiile generate de M si face $redictii cu bataie lunga in tim$ ce modelul M continua sa fie cu$lat la realitatea eBterna" ,ceste $rocese, desi aici au fost $re@entate sec!ential, se desfasoara Iuasi%simultan astfel ca modelul MM $oate corecta modelul M ?un model #M atribuit de M $oate fi schimbat cu altul $rin actiunea lui MMA asa cum M corectea@a modelul MM" )n $lus, la acelasi model M i se $ot asocia mai multe modele MM, fiecare cu interesul sau" De asemenea, in mod normal, eBistaC mai multe modele M acti!e, asociate !a@ului, au@ului, mirosului etc" 8n model MM dat $oate corela informatiile care !in de la mai multe modele de ti$ M" Procesele acestea sunt atit de strins legate intre ele incit $ot fi numite $rocese M%?#MA%MM in care toate modelele M sunt in $ermanent schimb de informatii cu mai multe modele MM" )n fata aceleasi realitati eBterne, fiecare creier construieste $ro$riile lui modele imagine M%MM, deci $ro$ria sa realitate" Pentru fiecare in $arte, realitatea este construita in ba@a unor modele imagine care au trecut toate testele de armonie $osibile" ,sa cum am mai aratat, de aici nu re@ulta obligatoriu ca realitatea reflecta in mod corect realitatea eBterna" EBem$lul 3+ in fata aceleasi realitati eBterne, fiecare creier !a construi $ro$ria lui realitate" Daca un $ictor si un inginer sil!ic $ri!esc un co$ac, fiecare !a construi alte modele M%MM ?alta realitateA asociata aceleiasi sectiuni din realitatea eBterna" Pentru fiecare, realitatea este FcorectaG si fiecare !a actiona in ba@a $ro$riei lui realitati"

EBem$lul -+ ,tunci cind urmarim strada dintr%o masina in mers, modelul M asociat ochilor !a construi modelul tridimensional al realitatii eBterne" Modelul MM acti! $reia informatiile transmise de di!ersele modele M $recum si informatii de la alte modele MM si se auto%$erfectionea@a in mod dinamic, $entru a face $redictii tot mai bune asu$ra $osibilei e!olutii a realitatii eBterne" ,ceste informatii $ot fi $reluate de alte modele MM $entru a a!ea o si mai buna cunoastere a acelei realitati eBterne" Daca, de eBem$lu, cautam o anumita casa des$re care eBista doar date incom$lete, un model de ti$ MM !a a!ea aceste date des$re casa cautata" Modelul MM acti! !a $relucra $ortiuni din modelul M $entru a identifica acel element" )n acest fel, din cind in cind si $e sectiuni ale realitatii eBterne reflectate de M%MM%local, !om F!edeaG mai mult decit ne transmit modelele M%MM%local" Oarecum corelat cu eBem$lul de mai sus, se $oate s$une ce!a si des$re su$rasolicitarea creierului" De eBem$lu, conducem o masina cu !ite@a foarte mare" Desi modelele M%ochi transmit cam aceeasi informatie indiferent de !ite@a de de$lasare, modelele MM care contribuie la conducerea efecti!a a masinii !or fi fortate sa $relucre@e $ortiuni din ce in ce mai mici din modelele M, din cau@a ca$acitatii limitate de $relucrare a informatiei" ,cest fenomen este cunoscut sub numele de Fingustarea cim$ului constiinteiG si el a$are ori de cite ori creierul este su$rasolicitat" Tot ce s%a $re@entat $ina acum este $rinci$ial identic la oameni si la animale" Oom !edea mai jos diferenta fundamentala dintre creierul uman si cel animal" C(E)E(8& 8M,< ?introducereA Diferenta fundamentala dintre creierul animal si cel uman este ca$acitatea $e care o are numai creierul uman de a construi si o$era modele simbolice, in cadrul general deja descris" E!ident, aceasta facilitate noua este un adaos la ca$acitatea de a construi si o$era modele imagine" ,cest adaos marchea@a granita dintre ce ne aseamana si ce ne deosebeste de animale" ,nimalele nu $ot, nici macar in forme $rimiti!e, sa construiasca modele simbolice" Oom re!eni la aceasta $roblema" &a modul de interactie dintre o imagine si creierul animal sau uman am !a@ut $rocedura $rin care o imagine este reflectata de un model imagine" )n ca@ul modelelor simbolice, $rocesul este total diferit" &a ni!elul modelelor M nu eBistaC totusi diferente de $rinci$iu" E!ident ca !a eBista o colectie aditionala de modele #M, s$ecifice formelor literelor si cifrelor, in ca@ul teBtelor scrise de eBem$lu" &a ni!elul integrarii elementelor in modele de ti$ MM, diferentele sunt fundamentale" ,stfel, creierul omului are modele MM asociate atit au@ului cit si !a@ului, care $ot sa identifice cu!inte rostite sau scrise, in ba@a unor modele #M si MM s$eciali@ate"

,cest modele simbolice fundamentale, care integrea@a deja toate elementele simbolice, sunt incluse in limba de comunicatie generala ?GC&A" EBistaC o limba !orbita si o limba scrisa, in doua modele MMM asociate intre ele" Totusi, $entru a nu com$lica acest teBt, !om folosi termenul GC& ?General Communication &anguageA atit $entru limba !orbita cit si $entru limba scrisa" ,ceasta afirmatie este corecta numai $entru @onele culturale care folosesc alfabete ?!om re!eni la aceasta $roblema in cadrul unei a$licatii s$ecificeA" )n fata unui teBt, de eBem$lu, noi a!em deja toate elementele eB$licitate sub forma de cu!inte si a!em GC& care le integrea@a in mod logic" 8n mesaj este deci integrat de creier sub forma unui model simbolic" De data asta stabilitatea se !erifica $rin logica" 8n model trebuie sa fie logic $entru a fi stabil ?intelesA" EBem$lu+ Pro$o@itia Fmarul cade din $omG" ,!em elementul simbolic FmarG si elementul simbolic F$omG" (elatia intre aceste elemente este data de !erbul FcadeG" )ntrucit $e model imagine a!em deja modelul unui mar care cade din $om, acest model simbolic 1GmarG, FcadeG, F$omG7 este dublat de un model imagine" )n acest fel, logica a a$arut in actiunea de translatare a modelelor imagine in modele simbolice" Odata ce un model imagine este stabil in ba@a legilor armoniei, modelul simbolic asociat !a fi stabil in ba@a legilor logicii" ,ici, asa cum se !ede, a!em o definitie im$licita a logicii" <u stiu daca se $oate eB$licaDdefini logica si in alt fel" 9e reaminteste ca stabilitatea unui model inseamna ca, oricare ar fi simularile facute $e model, absolut toate trebuie obligatoriu sa reconfirme absolut toate datele des$re model" )n sectiunea care urmea@a !oi $re@enta in detaliu diferentele intre creierul animal si uman, in ba@a unei i$otetice e!olutii de la creierul animal la cel uman"

CREIERUL UMAN FATA DE CREIERUL ANIMAL

Desi $rocesul de interactie intre un creier si realitatea eBterna are loc $e ba@a a doua functii inde$endente ?ale modelelor M si ale modelelor MMA, $este tot se !a !orbi des$re acest $roces ca si cind ar fi un singur $roces" ,sta este asa si $entru a nu com$lica descrierea dar si $entru ca aceste doua $rocese ?M%MMA sunt strins corelate" Pentru orice fel de realitate eBterna, creierul !a face un model imagine" ,ceasta functie este in $rinci$iu identica la oameni si la animale" )n realitatea eBterna se $ot intilni foarte multe elemente asemanatoare" De eBem$lu, un ciine ar trebui sa construiasca multe modele #M ale altor ciini cu care trebuie sa interactione@e"

,ceste multe modele asemanatoare incarca creierul cu o cantitate imensa de informatie inutila ?un model #M $entru fiecare ciine intilnit, in acest eBem$luA" Primul ni!el de e!olutie al creierului este constructia de modele conce$t" 8n model conce$t este un model sim$lificat" El se $otri!este, in mod a$roBimati!, la foarte multe elemente asemanatoare" )n loc sa se construiasca un model imagine $entru fiecare element asemanator intilnit, se !a construi un singur model conce$t, urmind ca fiecarui element $articular sa%i fie atasate ?in M%MMA informatii $articulare de identificareD$articulari@are" Obser!atie+ a$aritia modelelor conce$t nu inseamnaC ca modelele imagine $ure nu mai sunt utili@ate" Modelele imagine $ure sunt cele care sunt asociate numai cu o singura entitate din realitatea eBterna si ele se construiesc $entru situatii s$eciale" De eBem$lu, un $ui de ciine ar $utea sa aiba un model $ur imagine al mamei lui" Modelele conce$t cresc !ite@a de o$erare a modelelor M ?din cau@a modelelor #M sim$lificateA si reduc foarte mult efortul unui creier de a intelege realitatea eBterna ?scade drastic cantitatea de informatie care trebuie $relucrataA" ,cesta este ni!elul 3 de e!olutie, atins, $robabil, de toate animalele" 8rmatorul ni!el al e!olutiei este constructia de FeticheteG care sa acti!e@e direct un model MM, folosind informatii foarte sim$lificate date de modelele M" ,cesta este ni!elul -" Pentru animale, aceste etichete sunt de obicei modele imagine de ti$ sonor sau olfacti! ?termenul FimagineG este asociat $este tot in aceasta teorie, cu orice fel de informatie de ti$ analogic inclusi! sunete sau mirosuriA" ,stfel, atunci cind un model M contine o informatie de ti$ eticheta, un model MM se acti!ea@a fara a aste$ta ca modelul M sa construiasca un model $reliminar com$let" Modelul MM care se acti!ea@a $oate sau nu sa fie legat de modelul MM%local, asociat lui M" EBem$lu+ multe animale lasa anumite substante cu mirosuri s$ecifice in di!erse locuri" ,lt animal $oate simti acest miros si !a acti!a un model MM asociat ?daca acest model eBistaCA" ,cest model MM nu este asociat direct cu modelele M%MM acti!e in acel moment" ,stfel, etichetele $ermit a$aritia unei forme $rimiti!e de comunicatie, ba@ata $e modele imagine" Comunicatia ba@ata $e modele imagine se intilneste si la oameni" Ea are im$ortanta $ractica doar in situatii foarte bine definite" De foarte multe ori acest fel de comunicatie $rimiti!a, ba@ata $e modele imagine, este im$recisa sau ambigua" ,ici este de obser!at un detaliu foarte im$ortant" O eticheta, asa cum a fost deja descrisa, este de obicei, la rindul ei, un model" Perce$erea unui miros sau a unui sunet se face $rin constructia unui model imagine de ti$ M" ,cest model M !a cauta un model #M com$atibil ?asemanatorA cu el, care !a fi astfel acti!at" De cite ori o informatie !enita din eBterior !a

genera acti!area unui model de ti$ eticheta, acesta, la rindul lui, !a acti!a unul sau mai multe modele s$ecifice de ti$ MM, cu bataie lunga" Modelele MM astfel acti!ate ii !or $ermite acelui animal sa inteleaga realitatea eBterna inainte ca modelele normale M%MM%local sa inteleaga ce se intim$laC" ,cesta este cel mai inalt ni!el atins de animale" E!olutia catre eficienti@area acti!itatii creierului continua cu urmatorul ni!el atins numai de oameni" ,m aratat ca, in ca@ul animalelor, o anumita informatie ?de ti$ etichetaA $oate sa acti!e@e un anumit model MM, indiferent de modelul MM local" 8rmatorul $as catre eficienti@are, atins numai de oameni, este ca o anumita eticheta nu !a mai acti!a modelul MM asociat ci numai un numar limitat de ade!aruri ale lui" ,ici este un $unct critic" El trebuie tratat cu grija deoarece aici ne aflam la bariera trecuta de oameni si $e care nici un animal nu a $utut !reodata s%o treaca" Deci, eBistaC un model MM si o FetichetaG asociata lui" Problema este de a asocia eticheta la o cantitate minima de informatie din modelul imagine asociat" ,ceasta cantitate minima de informatie $oate fi obtinuta sub forma unor ade!aruri generate de acel model imagine" )ntrucit un model imagine generea@a ade!aruri imagine, $roblema este de a a!ea o functie total nouaC, care sa utili@e@e o informatie data de un model imagine sub un alt mod de inregistrare" Teoria nu $oate in nici un fel $reci@a cum este im$lementata aceasta functie care nici macar nu $oate fi definita com$let" Totusi, un model fundamental, cum este acesta, nu se $reocu$a $rea mult de im$lementarea tehnologica a functiei" Teoria s$une ca FetichetaG !a fi asociata numai cu o colectie de ade!aruri si nu cu tot modelul" )n acest fel, FeticheteleG care sunt asociate cu o colectie de ade!aruri, !or de!eni elementele unui nou ti$ de model si anume modelul simbolic" Etichetele !or de!eni cu!inte si !or fi asociate cu o colectie de ade!aruri ale modelului imagine asociat" ,ceste ade!aruri !or constitui definitia simbolica a cu!intului" ,sa cum am aratat, aici este un $unct critic" ,de!arurile generate de un model imagine sunt ade!aruri imagine" De eBem$lu, un animal simte un miros" Mirosul $oate fi asociat de acel animal cu hrana sau cu $ericolul" Mirosul !a acti!a deci un model MM asociat lui" Este usor, $entru noi oamenii sa intelegem asta dar $entru un animal acel miros s$ecific ?acel ade!ar imagineA !a acti!a alt model imagine si asta e tot" Pe model simbolic, ade!arurile imagine ar trebui inregistrate si generate intr%un mod diferit" ,ici se $oate !edea deci o FdistorsiuneG a $rocesului e!oluti! dar accentue@ ca aici incerc doar sa !ad daca eBistaC sau nu o cale de a trece de la modele imagine la modele simbolice" Teoria nu sustine si nu inter@ice trecerea de la modele imagine la modele simbolice" )n definiti!,

daca a$aritia modelelor simbolice a re@ultat sau nu $rin e!olutie este o $roblema eBterioara teoriei" Teoria arataC $recis ni!elele indiferent daca se $oate trece sau nu de la un ni!el la altul $rin e!olutie sau $rin alte $rocedee nes$ecificate" Problema este reluata la ca$itolul urmator" Deci, $e ni!elul E, un element ?cu!intA al unui model simbolic !a a!ea atasat lui atit modelul imagine cit si o definitie ?o colectie de ade!aruri simbolice generate de modelA" Totusi, asa cum am mai accentuat, modul de inregistrare a acestor ade!aruri $e model simbolic este diferit de modul de inregistrare a lor in cadrul modelului imagine" :unctia fundamentala de o$erare cu modele imagine nu este $ierduta dar nu mai este absolut necesara ?ea se $oate acti!a doar daca este ne!oieA" Deci, la acest ni!el E de e!olutie, elementele simbolice ?cu!inteleA nu !or mai acti!a modele ci numai anumite ade!aruri ale modelului imagine cu care sunt de asemenea atasate" ,cest ni!el este ni!elul minim $entru ca un creier sa fie considerat ca fiind creier de om" <ici un animal nu a reusit sa atinga inca acest ni!el" De eBem$lu, cind folosim cu!intul FciineG este foarte $robabil sa acti!am unul sau chiar mai multe modele imagine" Totusi, nu mai este necesar ca aceste modele sa fie acti!ate asa cum se intim$laC, de eBem$lu, in $ro$o@itia+ FMerg la $adure cu $usca si cu ciineleG" Desi am folosit E elemente care, fiecare in $arte, are in s$ate un model, noi nu am acti!at nici unul dintre ele" :iecare element este definit numai ca o colectie de $ro$rietati ale modelului atasat, fara acti!area modelului" Pro$o@itia in asamblu are o semnificatie suficient de clara, ba@ata $e logica, $entru ca, la acest ni!el, sa nu fie ne!oie sa acti!am nici un model imagine" Modelele imagine asociate cu!intelor se !or acti!a numai atunci cind trebuie sa facem un model de actiune eBact, atit $e model imagine cit si $e model simbolic" Pe ni!elul E de e!olutie a a$arut deci limba de comunicatie generala ?GC&A" Pre@enta acestui model simbolic intr%un creier !a califica acel creier ca un creier de om, conform cu MDT" E!olutia creierului uman a continuat cu ni!elul 0 de e!olutie si anume folosirea unor cu!inte care nu mai au asociate nici un model imagine" EBem$lu+ se dau cu!intele+ Facest marG, FmarG, FfructG, FhranaG" F,cest marG este asociat cu un model $ur imagine, FmarG este asociat cu un model imagine de ti$ conce$t, FfructG si FhranaG sunt elemente de ti$ simbolic" Ele nu mai sunt asociate cu nici un fel de model imagine" Ele sunt asociate doar cu un set de definitii simbolice, folosind alte elemente simbolice ?cu!inteA" Prin conce$tuali@are a!ansata, ade!arurile asociate unei familii de modele imagine $ot sa $iarda legatura cu modelele imagine $articulare al acelei familii" Probabil ca acesta a fost metoda de trecere de la ni!elul E la ni!elul 0 $e scara e!olutiei creierului"

<i!elul 0 de e!olutie a facut $osibila constructia de modele simbolice com$leBe, de ti$ conce$t, cunoscute si sub numele de limbaje logico% matematice" Elementele acestor modele simbolice nu mai $ot fi $use in nici un fel in cores$ondenta cu nici un fel de modele imagine" EBem$le+ cu!intul FmarG are in general atasat lui un model imagine de ti$ conce$t" Dar, nu $utem in nici un fel sa ne imaginam ce este un FfructG sau ce este FhranaG" Daca in ca@ul acestor doua cu!inte, unii mai $ot forta imaginatia intr%un mod mai degraba confu@ $entru a%si FimaginaG ce este un FfructG sau ce este FhranaG, imaginatia este total blocata atunci cind trebuie sa gasim, de eBem$lu, solutia unei ecuatii matematice" )maginatia nu mai $oate fi folosita in nici un fel in cadrul modelelor simbolice" ,$aritia limbajelor logico%matematice a facut $osibila translatarea modelelor imagine din realitatea eBterna in modele simbolice" ,u a$arut, in acest fel, $rintre altele si stiintele eBacte" 9e da ca eBem$lu Mecanica lui <e ton" Elementele acestui model simbolic sunt masa, s$atiul si tim$ul" <ici unul din acesti termeni nu se $oate asocia cu nici un fel de model imagine ?totusi, unii oameni inca incearca sa% si Fre$re@inteG cum!a acesti termeni sub forma de modele imagineA" :olosind si o colectie de relatii fundamentale, modelul lui <e ton $oate $re@ice corect e!olutia unei sectiuni a realitatii eBterne" E!olutia creierului uman a continuat cu ni!elul 0Q care !a fi denumit, totusi, ni!elul 5 de e!olutie al creierului uman" ,cest ni!el, atins cu numai 3// de ani in urma, inseamna constructia de modele $ur simbolice, asociate realitatii eBterne" Pentru $rima data in istoria cunoasterii, realitatea eBterna nu mai este asociabila cu modele imagine" EBem$lu+ Mecanica lui <e ton ?model simbolicA $re@ice traiectoria unei $ietre aruncata sub un anumit unghi" Totusi, si fara a sti fi@ica, $utem sa ne imaginam acea traiectorie" ,ici, modelul simbolic al Mecanicii $oate fi $us in cores$ondenta cu modele imagine" Modelele $ur simbolice nu mai $ot in nici un fel sa fie asociate nici direct nici indirect cu modelele imagine" 9ingurul model de acest ti$ cunoscut $ina acum este Mecanica Cuantica" EBem$lu+ in legatura cu Mecanica Cuantica, eBistaC o $roblema FclasicaG ,ceasta $roblema este numita Fnatura duala a luminiiG" Este !orba de fa$tul ca eBistaC eB$erimente care arata ca lumina este o unda" ,lte eB$erimente demonstrea@a ca lumina este formata din $articole" E!ident ca logica $are sa esue@e in aceasta $roblema" ,beratia cu Fnatura duala a luminiiG este sustinuta chiar de cei mai mari fi@icieni ?(" :eynman de eBem$luA" Problema naturii luminii a fost de mult tim$ re@ol!ata de fi@icieni, in cadrul Mecanicii Cuantice" Problema Fnaturii duale a luminiiG nu este o $roblema de fi@ica ci o $roblema a modului de a gindi"

Problema a$are atunci cind fi@icienii incearca sa ne eB$liceDdescrie ce se intim$la" )n acel moment se folosesc modele imagine" ,stfel, termeni ca FundaG si F$articolaG au trimitere directa la modele imagine" )n Mecanica Cuantica, aceiasi termeni sunt asociati cu niste formule matematice" <u eBistaC nici un fel de cores$ondenta intre Mecanica Cuantica si lumea modelelor imagine" Daca cine!a fortea@a stabilirea acestei legaturi, atunci se $roduc a$arente aberatii logice cum e si aceasta asa @isa Fnatura duala a luminiiG" )n Mecanica Cuantica si deocamdata numai aici, realitatea eBterna este inteleasa fara a mai fi asociata sau asociabila cu modelele imagine" ,sa cum s%a aratat de multe ori in aceasta teorie, orice informatie este nonsens din $rinci$iu daca nu este declarat de la ince$ut modelul" )n eBem$lul de mai sus, natura luminii este $erfect inteleasa in Mecanica Cuantica" Daca nu stim Mecanica Cuantica atunci si intrebarea des$re natura luminii si ras$unsurile sunt non%sensuri" )n consecinta, nu a!em !oie sa intrebam care este natura luminii daca nu cunoastem Mecanica Cuantica" Pentru oamenii obisnuiti $oate $area ciudat ca realitatea eBterna nu mai $oate fi inteleasa $rin imaginatie dar succesele Mecanicii Cuantice arata ca se $oate" ,cest ni!el 5 de de@!oltare al creierului nu !a fi atins $rea curind de omul mediu" 9a e!aluam acum lumea in care traim $e ba@a acestor ni!ele" EBistaC o fractie a $o$ulatiei care sta $e ni!elul - si oca@ional trece $e ni!elul E" Majoritatea absoluta a $o$ulatiei se afla $e ni!elul E si oca@ional trece $e ni!elul 0" Cei care stau $e ni!elul 0 si 5 sunt de asemenea o minoritate dar in crestere" ,cestia sunt cei care $ro$ulsea@a societatea inainte" Pentru a intelege aceasta carte este necesar cel $utin ni!elul 0"

CREIERUL UMAN: EVOLUTIE SAU INTERVENTIE EXTERNA ?

EBistaC asemanari clare intre anumite com$ortamente ale animalelor si anumite com$ortamente ale oamenilor" De aici ideea ca ar fi $utut sa eBiste o e!olutie de la creierul animal catre cel uman" ,sa cum !a mai fi accentuat si in alte locuri, teoria MDT este doar o unealta cu care incercam sa !edem daca eBista !reo $osibilitate de trecere $rin e!olutie de la creierul animal la creierul uman" Teoria nu sustine si nu res$inge aceasta $osibilitate" Ea $oate doar sa ne descrie doua situatii care ar $utea sa fie legate intre ele sau nu si sa ne arate, e!entual, legatura" Conform teoriei MDT, diferenta fundamentala intre creierul animal si creierul uman este facilitatea $e care o are numai creierul uman de a construi si o$era modele simbolice, lucru im$osibil de reali@at de creierul animal" ,semanarea este ca atit creierul uman cit si creierul animal $ot construi si o$era modele imagine"

Problema e!olutiei inseamna, in ba@a teoriei, de a !edea daca $rin schimbarea unor $arametrii in structura hard are de modelare%simulare imagine, s%ar $utea obtine functii noi, s$ecifice constructiei si o$erarii de modele simbolice" Totodata, a$aritia unui hard are nou, $rin adaos, nu este considerata ca fiind asociabila cu un $roces e!oluti!" ,sa cum am aratat, constructia si o$erarea modelelor $ur simbolice este cel mai inalt ni!el atins de creierul omenesc ?acesta este cel $utin ni!elul 0 de e!olutieA" )n com$aratie cu ni!elul cel mai inalt atins de animale, su$erioritatea creierului omenesc este absolut imensa" 9a !edem argumente, in ba@a teoriei, care ar $utea sustine o trecere e!oluti!a de la modele imagine la modele simbolice" 9a anali@am daca $rin cresterea ni!elului de conce$tuali@are al modelelor s% ar $utea ajunge la constructia de modele simbolice" ,stfel, o conce$tuali@are a!ansata a modelelor ar fi $utut, la limita, sa duca la a$aritia de modele imagine eBtrem de sim$lificate care sa se a$ro$ie de cerintele modelelor simbolice" 9a facem totusi o mica anali@a ba@ata $e un eBem$lu" ,stfel a!em+ Facest marG, FmarG, FfructG, FhranaG" ,nimalele $ot scurt%circuita aceste 0 ni!ele, construind un model care sa le s$una daca ce intilnesc este sau nu hrana" )n acest fel, la animale, a$are tendinta de blocare a e!olutiei s$re conce$tuali@area a!ansata a modelelor din moment ce au o re@ol!are foarte eficienta F$e scurtaturaG" ,sa cum a$are in acest eBem$lu, animalele nu ar a!ea nici un a!antaj de $e urma cresterii ni!elului de conce$tuali@are" ,stfel, desi anumite mutatii genetice intim$latoare ar $utea face un animal sa%si creasca ni!elul de conce$tuali@are al modelelor, ar mai trebui facuti citi!a $asi $entru ca sa a$ara a!antaje de $e urma acestui lucru" Conce$tuali@area a!ansata ar fi $utut fi stimulata de !iata in gru$uri mari de animale, a caror su$ra!ietuire sa de$inda de ca$acitatea de comunicatie $recisa si ra$ida" ,stfel, comunicatia ba@ata $e modele imagine tot mai sim$lificate ar fi $utut stimula cresterea ni!elului de conce$tuali@are a modelelor $ina la limita la care sa a$ara modelele simbolice" ,cest mod de e!olutie ar $utea deci fi luat in consideratie in sustinerea teoriei e!oluti!e in a$aritia omului" ,ceste modele conce$t foarte sim$lificate ar trebui, totusi, sa fie tratate altfel decit modelele imagine si astfel sa a$ara structuri noi de hard are ale creierului care sa construiasca si sa o$ere@e modele simbolice, lucru care $are incom$atibil cu un $roces e!oluti!" :a$tul ca ar fi necesar un nou hard are este sustinut de urmatorul rationament+ a!em un model imagine si o eticheta ?cu!intA asociat lui" Cu!intul are o definitie care este generata de modelul imagine $rin conce$tuali@are ?sim$lificareA" Este clar ca trebuie sa a!em un hard are care sa memore@e modelul imagine si alt hard are care sa memore@e modelul conce$t care constituie definitia" ,ceste doua inregistrari sunt foarte strins legate intre

ele dar sunt diferite" Mai mult, modelul imagine $oate sa nu eBiste ?ni!elul 0 de e!olutieA" 9untem fortati sa acce$tam eBistenta unui hard are s$eciali@at $e memorarea de modele foarte conce$tuali@ate care sa genere@e definitiile cu!intelor" 8nele animalele care traiesc in gru$uri $ot a!ea tendinta de a face modele foarte conce$tuali@ate ?sim$lificateA de comunicatie, de eBem$lu $entru atac sau $entru a$arare" Totusi comunicatia de $e ni!elul - de e!olutie este, de cele mai multe ori, suficienta" 9e reaminteste ca acest ti$ de comunicatie inseamna ca o eticheta ?un model foarte conce$tuali@atA sa acti!e@e un model si asta e tot" Oedem deci ca nu $rea reusim sa gasim argumente $entru o trecere $rin e!olutie de la modele imagine la modele simbolice in conditiile in care sunt intrunite multe conditii $entru acest ti$ de e!olutie" 9a !edem inca un eBem$lu+ un om se duce unde!a in desert" ,colo, cu toate ca are un creier eBtrem de e!oluat in com$aratie cu al animalelor, !a a!ea mari dificultati de su$ra!ietuire daca nu ar a!ea echi$amente adec!ate" )n acelasi tim$, in jur $ot eBista multe animale mult mai $utin e!oluate decit omul, care su$ra!ietuiesc fara $robleme" E!olutia s$re modele simbolice nu aduce direct si imediat nici un a!antaj acelei fiinte" )n schimb, Fin!estitiaG in Fechi$amenteG aduce mult mai multe beneficii acelor animale" 9a mai !edem un as$ect" ,stfel, folosirea etichetelor atasate modelelor imagine ?de $e ni!elul -A fara modelul imagine atasat ?adica ni!elul EA ar fi $utut fi un $roces natural sau unul artificial" <i!elul E $are atit de a$roa$e de ni!elul - incit saltul ar fi trebuit sa fie la indemina oricarui creier care se aflaC deja $e ni!elul -" )ntr%ade!ar, $e ni!elul -, o eticheta acti!ea@a un model" Daca a$ar mai multe etichete intr%o succesiune ra$ida, creierul !a fi fortat sa acti!e@e modele din ce in ce mai sim$lificate" ,sta ar fi $utut fa!ori@a a$aritia ni!elului E, deci a facilitatii de a construi si o$era modele simbolice" Totusi, asa cum constatam eB$erimental, nici un animal nu a reusit !reodata sa ajunga $e ni!elul E de e!olutie" MaBimul reali@at $rin e!olutie de catre animale a fost ca unele au acce$tat sa fie domesticite, si asta eBtrem de tir@iu" ,sta este eBtrem de $utin din $unctul de !edere al e!olutiei creierului lor" Chiar in interactie cu oamenii, cele mai a!ansate animale au continuat sa ramina $e ni!elul - de e!olutie" Primele modele imagine cu bataie lunga, care au fost translatate in desene $e $eretii unor $esteri, au a$arut cam in urma cu 35//// de ani" )n aceasta eta$a, in mod clar, ca$acitatea de a construi modele cu bataie lunga a fost relati! mare" ,cele desenele nu ar fi a!ut sens fara eBistenta modelelor simbolice" Moti!ul este ca un desen nu are nici o semnificatie $entru ceilalti daca lui nu i se atasea@a ce!a informatie simbolica ?eB$licatiiA" De eBem$lu, un desen $oate fi folosit $entru a ilustra o strategie sau $entru a indica o situatie" Desenul $oate fi acelasi in ambele

!ariante" ,$aritia acelor desene ?modele imagineA nu inseamna nea$arat ca datorita lor au a$arut modelele simbolice" ,$aritia modelelor imagine cu bataie lunga din modele imagine cu bataie scurta este usor de inteles $e ba@a unui $roces e!oluti!" Ca$acitatea de a construi si o$era modele cu bataie lunga nu $are sa eB$lice a$aritia modelelor simbolice" Totusi, a$aritia modelelor cu bataie lunga este absolut necesara e!olutiei" Ele cereau deci modele simbolice de comunicatie $entru eficienti@area folosirii lor" EBem$lu+ co$iii de 5%3/ ani fac desene destul de $rimiti!e ?modele conce$t asociate clar de modelele imagine din mintea lorA desi ei $ot sa sta$ineasca nu numai limba de comunicatie generala dar si anumite limbaje logico% matematice" Din acest eBem$lu ar re@ulta ca modelele imagine cu bataie lunga nu sunt absolut necesare $entru trecerea la modele simbolice" Tot de aici s%ar sugera eBistenta unui hard are s$eciali@at in constructia si o$erarea de modele simbolice" ,cest $osibil hard are s$eciali@at in constructia si o$erarea modelelor simbolice ar ince$e sa functione@e la co$ii ince$ind cu !irsta de a$roBimati! - ani" EBistaC unele eB$erimente facute $e maimute dresate care $ot fi inter$retate ca fiind manifestari asociabile cu forme $rimiti!e de modele simbolice" Totusi, ele $ot fi inter$retate si ca fiind ba@ate $e modele imagine cu ni!el ce!a mai mare de conce$tuali@are" ,r re@ulta ca, desi facilitatea de a construi modele simbolice ar $utea sa fie re@ultatul cresterii accentuate a ni!elului de conce$tuali@are a modelelor imagine, animalele nu au tendinta de a face asta" Cu toate eforturile oamenilor, care eforturi s%au intins $e sute de mii de ani, animalele $ar a fi blocate $e ni!elul - de e!olutie" Teoretic ar fi $osibil ca in decursul multor generatii de maimute dresate sa se ajunga la folosirea de catre ele a elementelor simbolice, dar, asa cum am aratat, creierul animalelor nu are nici o tendinta naturala sa e!olue@e in aceasta directie" Cel mult se $oate considera ca animalele ar $utea sa im$lemente@e $rin soft are anumite facilitati asociabile cu modelele simbolice dar, e!ident, o im$lementare soft are nu are cum sa fie $rea eficienta si in $lus, nu !a fi transmisa generatiilor urmatoare decit daca !a a$area si o im$lementare hard are" Contra%argumentele !ariantei e!oluti!e ar $utea fi urmatoarele+ in sute de mii de ani, maimutele nu au e!oluat, cu eBce$tia unor $resu$use maimute Fs$ecialeG din care s%ar trage omul" ,lt contra%argument al !ariantei e!oluti!e este legat de fa$tul ca functia de constructie de modele simbolice $are a fi reali@ata cu un hard are s$eciali@at" Oricum, fara un hard are s$eciali@at, functia de constructie si o$erare de modele simbolice nu ar fi eficienta" ,cest hard are s$eciali@at este s$rijinit indirect de !ite@a foarte mare cu care omul a e!oluat odata cu a$aritia limbii de comunicatie" Daca acest hard are s$eciali@at ar fi fost reali@at $rin e!olutie, atunci este eBtrem de greu de inteles de ce nu a!em stadii intermediare" Deci daca acest hard are nou ar fi reali@at $rin e!olutie ar fi trebuit sa a!em semi%

animale sau semi%oameni lucru total ineBistent" <ici cele mai e!oluate animale, inclu@ind delfinii, nu $re@inta caracteristici asociabile cu un hard are de constructie de modele simbolice, desi e!olutia lor a fost mai lunga decit a oamenilor" ,ceste contra%argumente ar $utea sugera eBistenta unui $roces e!oluti! dirijat si ajutat din eBterior" ,!em deci urmatoarele argumente+ 3" modelele imagine cu bataie lunga nu sunt esentiale $entru constructia si o$erarea de modele simbolice" -" modelele simbolice ar fi $utut a$area $rin conce$tuali@are foarte a!ansata a modelelor imagine, din necesitati de comunicatie" E" modelele simbolice sunt construite si o$erate de un hard are s$eciali@at ,r re@ulta ca un $roces e!oluti! ar fi $osibil doar daca s%ar $utea eB$lica de ce maimutele actuale nu au e!oluat si ele si daca s%ar eB$lica a$aritia, $rin e!olutie, a unui hard are s$eciali@at" Pentru a fi mai $recis, un hard are s$eciali@at nu este com$atibil cu un $roces e!oluti! in conditiile in care nu a!em elemente intermediare intre animale si om" ,lternati!a ar fi un $roces e!oluti! dirijat din eBterior"

DEFICIENTELE DE PROIECTARE ALE CREIERULUI

Teoria consideraC creierul ca un $rodus tehnologic" ,stfel, teoria consideraC ca a eBistat un $roiectant abstract, care a a!ut cerinte de $roiectare" )n legatura cu acest mod de abordare, ar $utea sa eBiste intrebarea+ cine este acel F$roiectantGR Din $unctul de !edere al teoriei, acest $roiectant abstract este in eBteriorul teoriei si deci nu ne interesea@a" El ar $utea fi Dumne@eu sau Mama <atura sau o ci!ili@atie eBtraterestra sau oricineDorice altce!a" )ndiferent cine este acest F$roiectantG, teoria !a fi aceeasi" &a acest ca$itol o sa tratam niste $osibile deficiente de $roiectare, asa cum re@ulta din MDT" 8nele deficiente sunt deficiente de $rinci$iu altele sunt date de im$lementarea tehnologica" Deficientele de $roiectare, asa cum a$ar in teoria MDT sunt + LD3+ Tendinta de a asocia modele imagine la orice fel de realitate eBterna intilnita" ,ceasta deficienta este eB$licabila, data fiind natura FimagineG a creierului" P9M%ul si toate modelele asociate direct cu $artea FmecanicaG a omului, !or continua $entru totdeauna sa fie ba@ate $e modele imagine" Totusi, modelele construite de fiecare om in $arte sunt suficient de $uternice $entru a contracara aceasta tendinta, considerata ca o frina $entru de@!oltarea omului modern ?!e@i ca@ul Mecanicii CuanticeA" ,ceasta deficienta este deci corectabila $rin soft are ?educatieA" LD-" <u eBista o $rotectie de hard are $entru a $re!eni saltul necontrolat dintr%un model in altul" 9tabilitatea intr%un model este un $arametru de calitate al unui creier"

,ici este de $reci@at un lucru+ o $ersoana care are modele cu bataie lunga, !a $utea sa se stabili@e@e singura in aceste modele" Totusi, chiar daca aceste modele cu bataie lunga $ot crea o ba@a de stabilitate, asta nu inseamna ca acea $ersoana !a fi efecti! stabili@ata de aceste modele" Deficienta nu se refera la eBistenta sau nu a unor modele cu bataie lunga, ci la ca$acitatea, data de im$lementarea hard are, de a nu sari necontrolat dintr%un model in altul in fata unei realitati eBterne com$leBe" &i$sa de stabilitate intr%un model $oate duce la schi@ofrenie deoarece ea fa!ori@ea@a constructia de modele cu bataie $rea scurta" 8rmarirea com$ortamentului animalelor arata ca stabili@area intr%un model se intim$la eBtrem de rar" De eBem$lu, un ciine de $a@a ar trebui sa $a@easca $erimetrul care trebuie a$arat, indiferent de actiunile strainilor" Totusi, cei mai multi ciini sar din modelul de $a@a in modelul $rioritar de hrana daca !a $rimi hrana de la $osibilii intrusi" Delfinii, in schimb, au o foarte buna stabilitate in model si de acea noi ii $erce$em ca fiind cele mai inteligente animale" &a oameni, li$sa de stabilitate in model este un defect major $entru integrarea in societate" 8n om fara stabilitate in model este un om $e care nu te $oti ba@a" LDE+ ,ceasta deficienta este o deficienta de $rinci$iu" Ea !a fi introdusa la ince$ut $rin descriere" ,stfel, creierul interactionea@a cu realitatea eBterna si desco$era, de eBem$lu, E elemente" 9e !a construi un model armonic cu aceste trei elemente" Daca realitatea eBterna contine de fa$t 0 elemente, elementul li$sa nu $oate fi detectat direct" Du$a cite!a $redictii gresite ale modelului cu E elemente, creierul !a incerca sa corecte@e modelul" ,sta se $oate face $rin atribuirea altor im$ortant@e elementelor sau relatiilor" Daca acest ti$ de corectie reuseste, modelul FgresitG !a continua sa aiba E elemente" Daca $rin nici o modificare a im$ortant@ei elementelorDrelatiilor nu se obtin $redictii corecte atunci sa !a $une $roblema constructiei unui nou model" Totusi, chiar daca un model face $redictii gresite, din anali@a greselilor nu re@ultaC direct care este de fa$t $roblema" 8n model imagine se corectea@a in general $rin multe metode, asa cum am aratat, in fiecare ca@ modelul continuind sa fie armonic" Putem sa definim deficienta de $roiectare LDE, ca fiind inca$acitatea de a antici$a $osibila omitere a unor elemente sau relatii, dintr%un model" ,sta trebuie inteles astfel+ nu a!em nici o garantie ca am desco$erit toate elementele si relatiile asociate unei sectiuni a realitatii eBterne dar suntem constienti ca s%ar $utea sa nu fi desco$erit tot" )n consecinta, o $ersoana care contracarea@a aceasta deficienta de $roiectare !a trata orice model cu $recautie" Daca realitatea eBterna are, in alt eBem$lu, 3// de elemente, modelul ar $utea face foarte des $redictii foarte bune asociate realitatii eBterne" Dar daca realitatea eBterna se schimba de la 3// la 3/3 elemente, corectarea modelului ar $utea fi o im$osibilitate tehnica $entru creier" Corectarea modelului inseamna abandonarea totala a modelului cu 3// elemente si

constructia de la @ero a noului model cu 3/3 elemente" ,ceasta sarcina $oate fi atit de dificila incit sa de$aseasca ca$acitatea tehnica de reactuali@are a creierului" )n aceasta situatie oamenii care nu $ot corecta modelul, !or continua sa%l foloseasca $e cel !echi $rin distorsionarea $erce$tiei realitatii eBterne siDsau $rin reflectarea fragmentata a acelei realitati eBterne" Oom nota aceasa deficienta cu LDEB si o !om defini ca fiind inca$acitatea de a corecta deficienta LDE, du$a ce am desco$erit un element sau relatie neinclusa intr%un model stabili@at" Deficientele de ti$ LDE se manifesta $ermanent in toate actiunile noastre" <u eBista nici o referinta de a sti daca fiecare entitate a realitatii eBterne este asociata cu un element al modelului" Pentru noi realitatea eBterna eBista numai in masura in care este reflectata de un model" Daca un model face $redictii uneori gresite, din anali@a erorilor nu re@ulta direct care este $roblema" , s$une des$re un model ca reflecta corect realitatea eBterna asociata inseamna sa ne referim numai la !erificarile deja facute" Garantie de corectitudine nu eBistaC" )n aceasta situatie, efectele negati!e ale lui LDE se manifesta eBtrem de frec!ent la orice $ersoana $erfect normala" Din aceasta cau@a LDE, desi este o deficienta majora, nu este tratata in MDT ca o boala $sihica" LDE se manifesta foarte $uternic la schi@ofrenici, inclusi! la cei ne$atologici ?!e@i a$licatiileA" LDE se mai manifesta in orice situatie in care $ersoana nu este intr%o stare fi@ica si $sihica buna, de eBem$lu atunci cind a$are oboseala sau su$rasolicitarea creierului, desi, e!ident, acestea sunt doar stari tem$orare" Multe accidente, inclusi! cele catastrofale si inclusi! cele facute de oameni eBtrem de bine $regatiti, se $ot eB$lica $rin LDE" Deficienta $oate fi tinuta sub control de $ersoanele care reusesc sa%si dea seama de $osibilitatea a$aritiei acestei deficiente" De eBem$lu, daca suntem obositi atunci trebuie sa ne o$rim de la a face o$eratii riscante deoarece riscul de a$aritie a LDE este foarte mare" LD0+ ,ceasta deficienta este o deficienta de $rinci$iu a modelelor imagine" Ea nu eBista la modelele simbolice" Modelele imagine nu au nici o $osibilitate de a gasi im$ortant@a corecta a fiecarui element sau relatie" Modelul $oate fi armonic $entru o infinitate de im$ortant@e atribuite elementelor si relatiilor" Chiar mai mult, $entru o mare !arietate in im$ortant@a atribuita elementelor sau relatiilor, modelul $oate sa faca $redictii acce$tabile" 8na din consecintele negati!e FusoareG ale acestei deficiente este ca, in fata aceleiasi realitati eBterne, fiecare $ersoana construieste $ro$riul sau model imagine, care sa descrie aceeasi realitate eBterna" Oom !edea in alta $arte ca aceasta deficienta, dusa la eBtrem, este im$licata in boala $sihica numita F$aranoieG" Modelele simbolice nu au aceasta deficienta" Odata ce un model simbolic este matemati@at, legea de $ro$agare a erorilor !a atribui im$ortant@a corecta fiecarui element sau relatie"

,m folosit mai sus termenul FcorectG asociat modelelor imagine" )n acest conteBt, im$ortant@a atribuita elementelor si relatiilor unui model imagine este FcorectaG daca $redictiile sunt identice cu cele ale unui model simbolic care descrie aceasi realitate eBterna" LD5+ )nca$acitatea tehnica a creierului de a face restructurari masi!e in structura de modele, atunci cind un model im$ortant normal nu mai are asociata lui nici o realitate eBterna ?eBem$lu, o $ersoana im$ortanta dis$are din !iata subiectuluiA" ,ceasta deficienta este strins legata de im$lementarea hard are" ,ceasta im$lementare nu $ermite stergerea unui model $rin nici o actiune ?de hard sau de softA a structurii de modele, cu toate im$licatiile majore ale acestui fa$t"

STRUCTURA CREIERULUI: Modelul PSM

Desi modelul imagine numit P9M ?Protection and 9ur!i!ing ModelA se intilneste si la oameni si la animale, descrierea se !a aBa in $rinci$al $e P9M%ul oamenilor" Cu ada$tari minime, tot ce este scris aici se a$lica si la animale" <ucleul in jurul caruia se construieste intreaga structura de modele a unei fiinte ?om sau animalA este un model imagine numit Modelul de Protectie si 9u$ra!ietuire ?P9MA" ,cesta este un model com$leB, care, in buna $arte, este gata construit in momentul in care o fiinta se naste" P9M%ul are o structura com$leBa care !a fi descrisa in continuare" O sectiune contine modele cu bataie scurta, cu actiune imediata, $entru $rotectia minimala a unei fiinte, inclusi! a nou nascutilor" )n general aici se afla modelele de ti$ actiuni%refleB ?actiuni ra$ide de sal!are in situatii s$ecialeA" Tot aici se aflaC modelele imagine fundamentale cum ar fi modelele de urmarire cu ochii a unui obiect in miscare, modelele de atingere cu mina a unui obiect dat, modelele de echilibru si de folosire generala a miinilor si $icioarelor in situatii normale, etc" Tot aici trebuie sa fie incluse o serie de modele date de structura de modele ale $arintilor acelei fiinte $recum si de cerintele societatii in care acea fiinta urmea@a sa fie integrata" )ntr%o masura mai mica sau mai mare, acestea se transmit genetic" 9ectiunea de modele cu bataie lunga ?cele care ordonea@a acti!itatea modelelor cu bataie scurtaA contine instinctele de su$ra!ietuire generala si de re$roducere" Tot aici se afla, bineinteles, si un model s$ecial care contine intreaga structura mecanica FeBternaG a acelei fiinte ?oasele, articulatiile, toate fibrele musculare, organele de simt etc"A" Proiectantul a a!ut ca obiecti! sa cree@e o fiinta care sa su$ra!ietuiasca !esnic, neconditionat, in orice mediu concret $robabil" )n tim$ul $erioadei de crestere, in P9M $otDtrebuie sa intre si alte modele considerate foarte im$ortante, im$use in general $rin educatie, $entru a

face acea fiinta com$atibila cu mediul in care trebuie sa traiasca" Oom re!eni la aceasta $roblema la alt ca$itol" O caracteristica fundamentala a unui model din P9M este ca, odata intrat in P9M, modelul de!ine in!ariant ?im$osibil de modificat, oricare ar fi informatia adusa din realitatea eBternaA" Princi$ala functie a P9M%ului este asigurarea su$ra!ietuirii !esnice, neconditionate a acelei fiinte" Pentru a%si inde$lini in mod cores$un@ator sarcina, P9M%ul initia@a constructia de noi modele, care sa imbunatateasca mereu si mereu aceasta acti!itate" ,sta inseamna ca P9M%ul $oate construi elemente noi, $e care sa le acti!e@e $entru a se autode@!olta ca modele" ,stfel, daca o situatie este detectata de P9M ca o situatie de $ericol sau o situatie $entru care nu eBistaC model s$eciali@at, el !a $relua controlul asu$ra acelei fiinte si !a incerca sa re@ol!e situatia cu mijloacele care%i stau la dis$o@itie ?gesturi refleB de eBem$luA" )n acelasi tim$, !a acti!a constructia unui model nou, adec!at noii realitati eBterne" ,tunci cind situatia care a acti!at P9M%ul !a a$area din nou, P9M%ul nu se !a acti!a iar situatia !a fi re@ol!ata de acel model normal adec!at" ,cest mecanism face ca, $e masura ce o fiinta nou nascuta cistiga eB$erienta ?adica are modele adec!ate la tot mai multe situatii intilnite in realitatea eBternaA, P9M%ul se acti!ea@a din ce in ce mai rar" )n acest fel, P9M%ul isi inde$lineste tot mai bine sarcina $entru care a fost $roiectat" Oricite modele ar eBista intr%un creier matur ?de om sau de animalA, P9M% ul !a fi oricind $regatit sa $reia controlul, daca nu eBistaC model adec!at unei realitati eBterne date" P9M%ul !a controla interactia unei fiinte cu realitatea eBterna numai atunci cind nu eBistaC nici un model MM care sa faca $redictii acce$tabile ale e!olutiei unei realitati eBterne date" ,tunci cind P9M%ul controlea@a fiinta, acest lucru se recunoaste $rin dis$aritia constiintei, $e toata durata cit P9M%ul are fiinta sub control" ,cest lucru se intim$la, de eBem$lu, in stari emoti!e sau in stari de soc" Constiinta rea$are atunci cind un model MM a $reluat controlul"

STRUCTURA CREIERULUI : Facilitati functionale si ti uri de modele

O facilitate functionala fundamentala a creierului este ca orice model $oate sa%si de@!olte oricare element ca model" De asemenea, orice model $oate a!ea acces sau chiar $oate sa integre@e orice element al oricarui alt model, $entru a%si atinge obiecti!ele" Este absolut socant sa !e@i ca, in materie de facilitati functionale, in cadrul unei structuri date de modele, creierul nu $are a a!ea a$roa$e nici o restrictie de acces si asociatie" Tot obser!atiile directe ne arataC ca eBistaC modele la care accesul se face mai usor decit la alte modele" De aici, conclu@ia ca, in im$lementarea

tehnologica, unele modele sunt gru$ate si de aici si o comunicatie mai usoara intre unele dintre ele" 9a mai !edem un detaliu general" ,m aratat ca orice model, nu numai P9M%ul, $oate sa%si de@!olte orice element al sau sub forma de model" Totusi, chiar daca un element al unui model este deja de@!oltat ca model, el continua sa fie tratat ca element" )ntrucit aceasta este o facilitate generala foarte im$ortanta, ea !a fi descrisa aici in detaliu" ,stfel, daca un model contine un element, acest element este caracteri@at de niste $ro$rietati" ,ceste $ro$rietati inter!in in integrarea elementului in model" Problemele care a$ar $ot fi de ti$ul+ Fde ce acel element are acele $ro$rietatiRG sau Fcum ar $utea sa fie schimbate acele $ro$rietatiRG" Pentru a sti asta, este ne!oie ca acel element sa fie studiat in amanuntime" Pentru aceasta, modelul $oate sa%si de@!olte acel element ca model" Cind o entitate este tratata ca element, atunci acel element are niste $ro$rietati" Cind aceasi entitate este tratata ca model, atunci ceea ce a$area ca fiind $ro$rietati sunt acum ade!aruri generate de acel model" Deci, in functie de locul de unde $ri!im, referindu%ne la aceasi entitate, !om !orbi de elemente cu anumite $ro$rietati sau de modele cu o colectie de ade!aruri" ,m !orbit deja de modele cu bataie scurta si modele cu bataie lunga" Oom !edea definitiile lor" Modelele cu bataie lunga sunt modelele la care elementele sunt deja de@!oltate ca modele" 8n astfel de model $oate sa acti!e@e si sa de@acti!e@e oricare model al saCu ?continut sub forma de elementA" )n acest fel a!em, in $rima a$roBimatie, urmatoarele definitii+ 3" un model cu bataie lunga isi atinge obiecti!ele $rin acti!area si de@acti!area unora din modelele $e care le contine" -" 8n model cu bataie scurta isi atinge obiecti!ele $rin acti!are directa" EBem$lu+ Pentru a a$rinde lumina intr%o camera, un model general de ti$ MM !a construi un model M,M ?de actiuneA" ,cest M,M !a simula un numar de moduri de re@ol!are a $roblemei, folosind sau construind modelele ,MM" Prin simularea actiunii, M,M%ul !a gasi solutia o$tima" ,tunci !a acti!aDcontrola unul sau mai multe ,MM%uri, care !or actiona efecti! intreru$atorul" ,ctiunea se termina cind MM%ul acti! ii transmite informatia ca obiecti!ul a fost atins" )n acel moment o sectiune din MM !a fi a$roBimati! identica cu M,M%ul" ,ceasta s%a reali@at $rintr%un model cu bataie scurta" EBem$lu+ Pentru a calatori dintr%un loc in altul trebuie construit un model cu bataie lunga M,M" ,cesta !a construi, sec!ential, o colectie de alte modele M,M care, la rindul lor, $ot construi alte modele M,M si asa mai de$arte" :iecare M,M !a acti!a o colectie de ,MM%uri, cu bataie scurta ?chiar de ordinul milioanelor sau mai multA $entru a%si atinge obiecti!ele" :iecare nou M,M !a fi de@acti!at de M,M%ul su$erior $e masura ce si%a atins obiecti!ul" ,sa actionea@a modelele cu bataie lunga"

EBem$lu+ intram intr%o camera si actionam intreru$atorul de lumina" &umina se a$rinde" 8n model local de ti$ MM obtine aceasta informatie" Totusi, $e un model MM cu bataie lunga ?care contine MM%ul local ca elementA am $utea sa intelegem, de eBem$lu, ca cine!a a re$arat lumina care a fost stricata" Modelul MM%local transmite doar informatii actuale" 9emnificatia lor $oate fi data doar de modele MM care includ MM%ul local ca element" 9i aici se $oate !edea actiunea unui model cu bataie lunga" Oom mai aduce o $reci@are im$ortanta, legata de modelele cu bataie lunga" ,m s$us ca elementele acestor modele sunt deja de@!oltate ca modele" ,ceste modele isi $ot de asemenea de@!olta elementele ca modele" ,ceasta FadincimeG nu are decit limite tehnologice" )n acest fel, majoritatea absoluta a modelelor sunt de fa$t modele cu bataie lunga" Din aceasta cau@a termenii de Fmodel cu bataie scurtaG si FlungaG trebuie intelesi doar in mod relati!, in functie de modelele MM si M,M $rinci$ale" Definitiile date mai sus res$ecta aceaste conditii" Oom da in continuare o lista cu $rinci$alele ti$uri de modele ale unui creier dat" Modelele de ti$ M,M sunt modele care se construiesc atit $entru ne!oi imediate cit si $entru ordonarea cu bataie lunga a acti!itatii unei $ersoane" Ele ince$, de eBem$lu, cu modele sim$le ?a bea a$a dintr%o canaA si se termina cu urmarirea unui singur obiecti! tim$ de o !iata" Ele sunt, in general, in!ariante sau cu schimbari lente, conjuncturale sau de alta natura" Ele $ot fi modele eBtrem de conce$tuali@ate, $ina la a fi doar o colectie de $rinci$ii generale de !iata sau modele com$leBe, s$ecifice unui sigur ti$ de acti!itate sau orientate s$re un singur obiecti! concret" 8n model de ti$ M,M $oate construi, la rindul lui, un numar oricit de mare de modele de ti$ M,M, sub forma de elemente, $e care sa le acti!e@e in functie de e!olutia realitatii si in functie de alti factori" Modelele secundare de ti$ M,M $ot sa construiasca, la rindul lor, oricite alte modele de ti$ M,M, sub forma de elemente ale lor" ,ceasta facilitate, asa cum am aratat deja, este o facilitate generala a oricarui creier" Modelele de ti$ M,M $ot fi modificate, in $rinci$iu, de modele de ti$ MM, in functie de informatiile $rimite de la alte modele M si MM" Modelele de ti$ ,MM sunt modele de actiune directa" Desi creierul are o colectie de modele ,MM de ti$ conce$t, fiecare acti!are a unui astfel de model se face du$a ce a fost $articulari@at $rin simulare, functie de informatiile date de intrega structura de modele ale creierului" ,stfel, atunci cind mergem, fiecare $as este facut numai du$a ce un model conce$t de ti$ M,M a facut mai multe simulari ale acelui $as, folosind modele ,MM si a ales !arianta o$tima" Du$a ce !arianta o$tima a fost aleasa, modelul M,M $articulari@at !a de!eni acti! in controlarea acelui $as" ,cest $rinci$iu general este folosit de creier la absolut orice acti!itate care $resu$une actiunea asu$ra realitatii eBterne" :ara a simula $e model o actiune, actiunea nu se $oate face din $rinci$iu"

9ingurele eBce$tii sunt legate de acti!area P9M%ului" Gesturile FrefleBG, de eBem$lu, sunt efectuate de modele s$eciali@ate care se acti!ea@a direct, fara initiali@are si fara simulare $realabila a actiunii" Moti!ul este dat de cerinta ca actiunea lor sa fie foarte ra$ida, cu riscul de a nu fi actiunea o$tima" Modelele de ti$ acti! ?modele MM normaleA ,ceste modele sunt cele care s%au construit $rin interactie directa cu realitatea eBterna ?com$leBul M%#M%MMA" Ele !or fi folosite ori de cite ori a$are o situatie similara cu cea care le%a generat" Ele generea@a cunoasterea si constiinta" Oom reaminti aici ca, in fata unei realitati eBterne noi, se !a acti!a acel model care face cele mai bune $redictii asu$ra e!olutiei acelei realitati eBterne" )n orice moment al !ietii unei fiinte, !a eBista un MM local si cel $utin un MM care include modelul MM local, ca element" 8n model MM% local da informatii asu$ra realitatii eBterne Fcare se !edeG" )n s$atele lui se afla unul sau mai multe modele MM care $ot sa F!adaG mai de$arte, $rin inter$retarea datelor furni@ate de modelul MM, in functie de datele oricarui alt model al creierului" Modelele $rinci$ale cu bataie lunga ale unui animal sau a unei $ersoane se numesc MMM%uri ?Main MMA" 8n MMM contine un mare numar de modele, de ti$ MM, #M, ,MM si M,M, care controlea@a o sectiune im$ortanta din interactia unei fiinte cu realitatea eBterna" EBem$lu+ MMM%!iata de famile, MMM%$rofesie, MMM%hobby" ,ceste MMM%uri nu sunt modele $ro$riu@ise" Ele trebuie intelese ca niste structuri con!entionale, a$arute ca urmare a o$timi@arii acti!itatii intr%un anumit domeniu dat, la im$lementarea tehnologica a creierului" ,stfel, la un ti$ de acti!itate s$ecifica !or eBista un numar de modele care !or fi folosite foarte frec!ent" ,ccesul la ele !a fi mai usor decit la un model care este folosit rar" 9tructura de modele !a a!ea astfel anumite o$timi@ari tehnologice, $entru acti!itati frec!ente" Toate modelele care se folosesc frec!ent $e un ti$ de acti!itate se afla inglobate intr%o structura mai mult sau mai $utin con!entionala numita MMM" ,ccentuam ca aceste MMM%uri sunt structuri con!entionale, date de anumite $articularitati tehnologice si nu sunt modele $ro$riu@ise" Modelele Po!este ?9tory%ty$e modelsA ,cestea sunt modele de ti$ MM de tran@itie, create atunci cind modelele de ti$ M furni@ea@a informatii $rea dis$arate $entru a $utea fi incluse intr%un model normal ?modelele MM%locale ar trebui schimbate eBtrem de des, de eBem$luA" Ele contin lanturi lungi de elemente legate intre ele in ordinea in care au fost inregistrate" ,cesta este totusi un mod de stocare neeconomic"

9e $reci@ea@a, $entru com$aratie, ca un model normal $oate sa genere@e o imensa cantitate de informatie, $rin simulare $e model" Toate aceaste informatii, generate de un model normal, nu se afla memorate intr%un mod eB$licit in model" Modelele $o!este sunt cele care memorea@a informatia in mod eB$licit deci neeconomic" Obser!atie+ unele $ersoane care au citit aceasta carte au fost deranjate de frec!entele re$etari ale unor afirmatii" ,ceste $ersoane sunt deranjate deoarece construiesc modele $o!este" &a re$etarea unei informatii, aceste $ersoane FsarG ina$oi la locul unde informatia a mai fost intilnita si acest lucru ii face sa $iarda sirul eB$unerii ?modelul $o!este se fragmentea@aA" Din contra, daca $ersoana a construit un model normal, la re$etare se reconfirma si se imbunatateste modelul aflat in constructie si deci re$etarile sunt bine!enite" Modelele Po!este $ot fi folosite $entru a alimenta cu informatie modelele normale, $entru imbunatatirea lor ulterioara" Oricare din elementele acestui ti$ de model $oate fi de@!oltat ulterior ca model cu bataie lunga sau informatia din ele $oate fi folosita $entru $erfectionarea altor modele" Desi reflectarea realitatii eBterne $rin modele $o!este este eBtrem de ras$indita, la toate ni!elele de e!olutie a creierelor, teoria considera ca acesta este un mod ineficient si in general $rimiti! de folosire a creierului" Moti!ul $rinci$al este ca modelele $o!este introduc restrictii din cau@a legaturilor dintre modele si care legaturi nu au fost determinate $e cai normale" Caile normale sunt cele in care un model nou este integrat in mod armonicDlogic in structura de modele eBistente" Din nefericire, in @ilele noastre, aceste modele sunt folosite $e o scara inadmisibil de mare ca efect al inca$acitatii creierului de a face fata a!alansei de informatii asociate cu de@!oltarea sociala actuala dar si din cau@a deficientelor gra!e din sistemul de in!atamint" ,stfel, daca in!atamintul s%ar aBa $e modele normale ar scadea foarte mult informatia eB$licita care ar trebui memorata" :iind orientat s$re modele $o!este, cantitatea de informatie creste eBagerat de mult si astfel se de$asesc unele limite tehnologice ale functionarii creierului" EBem$lu+ un sofer de taBi trebuie sa cunoasca toate stra@ile unui oras" Modul eficient de re@ol!are a $roblemei na!igatiei intr%un oras este de a a!ea in ca$ intreaga harta a orasului ?model imagine normalA" Pe aceasta harta se $ot simula di!erse cai de atingere a unui obiecti! dat, chiar daca a$ar $robleme sau modificari" Totusi, na!igatia du$a harta ?model imagine normalA $resu$une eBistenta si o$erarea unui model imens" )n!atarea traseelor ?modele $o!esteA da re@ultate imediate dar $oate $roduce mari dificultati daca a$ar modificari si alte $ertubatii in realitatea eBterna" )n $lus, a in!ata trasee este usor la ince$ut dar $e masura ce creste numarul de trasee, cantitatea de informatie care trebuie memorata creste eBtrem de mult" Prin in!atarea modelului normal este

re@ol!ata orice $roblema de na!igatie si deci, indiferent de cite noi trasee se cer, cantitatea de informatie aditionala este neglijabila" )n $ractica se folosesc ambele metode" ,cest ti$ de abordare, desi a fost eBem$lificat $e o situatie $articulara, se $oate intilni in absolut toate domeniile de acti!itate umana" Modelele $o!este de@!oltate ca modele cu bataie lunga $ot fa!ori@a $aranoia indusa din cau@a fa!ori@arii $e criterii arbitrare a anumitor relatii intre elemente si din cau@a dificultatilor de control" De acest $ericol nu sunt ferite nici cursurile uni!ersitare, atunci cind ele nu sunt generate de un model simbolic declarat de la ince$ut" Modelele $o!este sunt integrate in structura normala de modele si deci $ot fi controlate de ea"

Modelele de ecranare
,sa cum am mai aratat, orice model $oate sa e!olue@e singur, folosind informatiile din realitatea eBterna sau de la alte modele, $entru a%si cistiga stabilitatea ?armonia sau logicaA" Odata ce un model are o $roblema, el !a continua sa fie acti! $ina la re@ol!area $roblemei ?adica $ina isi !a regasi stabilitateaA" EBistaC insa $robleme fara solutie" Modelul !a continua sa caute o solutie, la nesfirsit, $unind astfel in $ericol stabilitatea sistemului de modele" Princi$ala $roblema fara solutie este $roblema mortii" ,ceste ti$uri de modele sunt s$ecifice numai oamenilor, care au modele suficient de $uternice care sa $re@ica moartea, mai re$ede sau mai tir@iu, a oricarei $ersoane" ,ici insa a$are o $roblema" P9M%ul are, $rin $roiectare, sarcina de a asigura su$ra!ietuirea !esnica, neconditionata a acelei $ersoane" Predictia unor modele este ca moartea este ine!itabila" ,ceasta $roblema este eBtrem de $ericuloasa $entru stabilitatea creierului din cau@a ca, acti!ind $ermanent P9M%ul, $ot sa a$ara bucle infinite de cautare a unei solutii care nu eBista" F9olutiaG gasita de oameni, inca din cele mai !echi tim$uri, este constructia unor modele de ecranare" 8n model de ecranare interce$tea@a ade!arurile care $ot acti!a P9M%ul si transmite catre P9M un mesaj mai $utin catastrofal ?P9M%ul nu se mai acti!ea@aA" De asemenea, modelul de ecranare transmite catre modelul cu $robleme, informatii care il stabili@ea@a" Cel mai cunoscut model de ecranare este religia" Obser!atie+ $e masura ce oamenii imbatrinesc, $redictia mortii este tot mai $recisa si oamenii au tendinta de a fi tot mai religiosi" De asemenea, atunci cind stresurile de toate felurile se abat asu$ra indi!i@ilor sau

gru$urilor sociale, este $osibla crestrea ni!elului de religio@itate $entru $astrarea stabilitatii functiilor creierului" 8n model de ecranare nu se ba@ea@a $e realitatea eBterna" Daca s%ar ba@a $e realitatea eBterna, ar fi inclus in modelul care face $redictia Fnegati!aG" Modelele de ecranare se $ot face in orice situatie in care creierul se $oate destabili@a din cau@a unor situatii fara iesire" ,ceste modele stabili@ea@a ?cel $utin tem$orarA acti!itatea creierului care, in acest fel, are mai multa energie $entru re@ol!area $roblemelor" Totusi, aceste modele sunt eBtrem de $ericuloase $entru integritatea fiintei, daca in tim$ul unei actiuni asociate lor, nu sunt de@acti!ate" ,cti!area unui model de ecranare, de@acti!ea@a, cel $utin $e sectiuni, structura normala de $rotectie a acelei fiinte" Mentinerea acti!a a unui model de ecranare un tim$ $rea indelungat $oate fi asociata cu cu!intul Filu@ieG" Modelele de ecranare sunt $rinci$alele modele care $ot sa treaca din @ona de tran@itie normal%P9M in P9M" Daca se intim$la asta, atunci ele de!in in!ariante ?nu mai $ot fi modificate oricare ar fi informatia obtinuta din realitatea eBternaA" Modelul FreligieG trece foarte usor din @ona normal%P9M in P9M, cu efecte, uneori, de@astruoase" Modelele de ecranare sunt $artial incluse in structura normala de modele si deci $ot fi, $artial, controlate de ea"

Modelele Acti!a"ile
8n MM $oate sa $re@ica intilnirea in !iitor a unei situatii $entru care nu eBistaC model adec!at" MM%ul !a dori sa controle@e situatia $entru care nu are model adec!at si asta se reali@ea@a $rin constructia unui model acti!abil ? ould be acti!e model JB,MA" ,cest model se com$ortaC ca un model de ecranare $ina in ultimul moment dinaintea acti!arii" Du$a acti!are, el de!ine un model normal ?de ti$ MMA si $oate sa e!olue@e singur" EBem$lu+ teoria defineste FemotiaG ca o stare tran@itorie, asociata sau nu cu un $ericol iminent, in fata unei realitati eBterne noi, $entru care nu eBista model adec!at" ,sa cum stim, in fata unei situatii $entru care nu eBista model, se acti!ea@a P9M%ul" Chiar daca situatia $entru care nu eBista model nu este asociata cu un $ericol iminent direct la adresa $ersoanei, P9M%ul $reia controlul" )n acel moment dis$are sau se atenuea@a constiinta" P9M%ul crea@a a$oi un model adec!at acelei situatii" 9tarea tran@itorie cit P9M%ul controlea@a o situatie considerata ne$ericuloasa dar fara model adec!at, se numeste FemotieG" 8n JB,M bine construit $oate bloca, uneori, a$aritia emotiilor" E!ident, asta se $oate intim$la numai daca situatia aceea a fost $re@isa de un model cu bataie lunga" Modelele acti!abile se afla integrate in structura normala de modele si sunt controlate de ea"

Modele ilegale #$M

Toate ti$urile de modelele care au fost descrise $ina acum se afla integrate in structura normala de modele sau in P9M" Ele sunt conectate la structura in mod armonic sau logic astfel ca intreaga structura este armonica si logica" EBista modele de ti$ MM care au $ierdut legatura cu aceasta structura normala sau nu au a!ut%o niciodata" Ele $ot sa a$ara in multe moduri" 8n mod este atunci cind un model este incom$let si nefolosit de foarte multa !reme" De eBem$lu, cine!a are un accident de masina" P9M%ul ince$e constructia unui model adec!at acelei situatii" ,cea situatie s%ar $utea sa nu se mai intilneasca niciodata" )n legatura cu acest eBem$lu, este o $ractica em$irica a $sihiatrilor sa stimule@eDforte@e o $ersoana ?de obicei co$iiA care au suferit un traumatism $sihic, sa descrie tot ce s%a intim$lat in acea situatie nefericita" Teoria eB$lica asta $rin fa$tul ca, stimulindDfortind acti!area acelui model, modelul !a a!ea tendinta de a se atasa armonic siDsau logic cu structura normala de modele si astfel este $re!enita a$aritia unui model ilegal LMM necontrolabil deci $ericulos" 9e $oate !edea cit de logic si usor $oate eB$lica MDT aceasta $ractica em$irica a $sihiatrilor $e ba@a unei teorii generale ?care nu a fost facuta in mod s$ecial nici macar $entru domeniul $sihiatrieiA" ,lta situatie este atunci cind un model este $rea mare" 8nele com$onente $ot sa $iarda legatura cu restul modelului din moti!e tehnologice" Problemele tehnologice generale $ot oricind sa ru$a orice model in orice mod" Oiata stresanta, traumati@anta si $lina de frustrari, mai ales in co$ilarie, $oate genera de asemenea modele LMM" 8nele modele $o!este, din cau@a ca integrarea lor in structura de modele nu se $oate face $e cai normale ?modelele sunt lanturi lungi de elementeA, $ot de asemenea sa de!ina, $e fragmente, modele LMM" ,ceste modele sunt considerate FilegaleG deoarece structura normala de modele nu stie de eBistenta lor" Daca, de eBem$lu, un astfel de model, transmite o informatie la MM%ul acti! din acel moment, sursa si justificarea informatiei nu $oate fi stabilita de nici un model al creierului" ,ceste modele actionea@a la fel ca modelele normale" Ele obtin informatie din realitatea eBterna dar e!oluea@a in general haotic, in afara oricarui control" 8nele modele LMM $ot fi $use in e!identa, de eBem$lu, in tim$ul unor sedinte de hi$no@a"

Modelele LMM sunt locali@ate atit in @ona neocu$ata de modelele normale cit si in P9M" E!ident ca modelele ilegale din P9M trebuie sa aiba o influenta foarte mare daca sunt acti!ate accidental" :iind sca$ate controlului ansamblului de modele, ele $ot sa contina orice" <u eBistaC nici o garantie ca ceea ce contin ele are !reo legatura cu realitatea eBterna" Pot eBista si modele semi%LMM" ,sta inseamna ca, din moti!e tehnologice, accesul la anumite modele normale se face greu" Mai a!em si situatia cind accesul la anumite modele se $oate face numai din cind in cind, in functie de factori necontrolabili sau numai in combinatie cu anumite modele asociate numai anumitor realitati eBterne" Modelele LMM $ot sa eB$lice somnambulismul, dublarea de $ersonalitate ?atunci cind modelele LMM ocu$a o $ortiune foarte im$ortanta din creierA, multe actiuniD$orniri ilogice sau bi@are ale unor $ersoane ?inclusi! crimele a$arent nemoti!ateA, etc" Ele $ot a!ea o imensa contributie la formarea $ersonalitatii" Modelele LMM $ot de asemenea sa eB$lice multe din fenomenele $aranormale"

FENOMENE PARANORMALE
Tele$atia $are a fi transmisia directa de informatii de la un creier la un altul" Mai mult, aceasta transmitere de informatii are loc $e orice distanta si $ro$agindu%se $rin orice mediu" Din nefericire, acest fel de transmitere de informatie este im$osibila, in ba@a legilor naturii, asa cum sunt ele intelese asta@i" )nformatia se $oate transmite numai daca eBistaC transmisie de energie la distanta" Cim$urile de forte cunoscute asta@i ?electric, magnetic, electromagnetic si gra!itationalA nu inde$linesc aceasta conditie" Chiar daca ar eBista un astfel de cim$ de forte care se $ro$agaC la distanta, transmisia de informatie inseamnaC modularea ?codificareaA intr%un fel a acestor forte iar la rece$tor trebuie sa eBiste un decodificator adec!at" Cine!a ar $utea s$une ca ar $utea eBista transmisie directa de informatie F$e scurtaturaG, fara a transmite energie modulata la distanta" ,sta $une in discutie chiar ba@ele stiintelor naturii" )n orice ca@, intrucit eu am incredere in stiintele naturii, singura conclu@ie re@onabila este ca, $entru acum si $entru totdeauna, tele$atia, ca transmisie directa de informatii la distanta de la un creier la altul, nu eBistaC" Teoria eB$lica fenomenele tele$atice in ba@a legilor naturii, fara a eBista transmisie de informatie" :enomenul se ba@ea@a $e imensa ca$acitate de $relucrare a informatiilor de catre creier si in ba@a modelelor LMM" 9e stie ca una din functiile fundamentale ale creierului este $redictia e!olutiei realitatii eBterne, in urma simularii $e modele asociate realitatii

eBterne" ,ceasta facilitate ne $ermite in fiecare @i sa facem foarte multe $redictii dintre care, majoritatea absoluta se ade!eresc" 9a $resu$unem acum ca o $ersoana are un interes s$ecial $entru alta $ersoana ?cum ar fi o mama $entru co$ilul eiA" Este $osibil ca acea mama sa faca un model ilegal LMM asociat co$ilului sau" ,cest model $oate fi acti! @eci de ani, fara ca acea mama sa stie" Modelul LMM !a face mereu $redictii asu$ra e!olutiei subiectului in interactie cu mediul $re@is, astfel ca, daca in urma $redictiei, re@ulta o stare de $ericol, acest model LMM $oate transmite un mesaj catre MM%ul local" ,cea mama $rimeste o informatie care este caracteri@ata ca fiind o $resimtire sau un !is" Ea nu $oate $reci@a sursa acestei informatii" 8nele $resimtiri sau !ise se ade!ereasc ?cele care nu se ade!eresc sunt uitate SSSA" Este usor de confundat acest fel de mesaj cu un mesaj de ti$ tele$atic" Teoria s$une ca aceste mesaje $ro!in dintr%o simulare $e un model LMM si chiar daca in unele situatii se $ot ade!eri, acest lucru nu $re@inta interes $ractic" Din modul in care acest fel de informatie este obtinut, nu eBistaC nici o garantie ca acea informatie sa aiba legatura cu realitatea eBterna" ,celasi mecanism functionea@a la radieste@istii care gasesc obiecte ascunse sau care gasesc o boala la un $acient" Predictiile lor $ot fi in unele situatii foarte $recise dar nu eBistaC nici o garantie ca ar fi corecte" Ele $ot a!ea !aloare $ractica numai in situatiile in care riscul erorii nu este eBagerat de mare" EBem$lu+ in fata unui radieste@ist a fost adus un $acient" (adieste@istul a fost intrebat de starea inimii" (as$unsul lui a fost ca inima merge foarte bine" (as$unsul a fost absolut corect" EBista insa o FmicaG $roblema+ $acientul a!ea un $ace%maker, $e care radieste@istul nu l%a F!a@utG si nu a!ea cum sa%l F!adaG, in conformitate cu teoria" Teoria $oate $re@ice metodele de de@!oltare ale acestor calitati" )n $rimul rind, modelele LMM fiind modele imagine, educatia acelei $ersoane trebuie sa fie ba@ata $e modele imagine si, e!ident, $ersoana trebuie sa aiba calitati naturale de lucru cu modele imagine" Persoanele trebuie sa fie echilibrate, $entru a $utea interce$ta mai usor mesajele transmise de modelele LMM" 9a eBiste o tendinta sca@uta de a controla sau im$ulsiona $rocesul de cautare a ras$unsurilor ?sa le lase sa !ina intr%o stare de de@interes adica de a nu incarca @ona normala a creierului cu acti!itati $erturbatoare care consuma energieA" 9a fie mereu informate $rin contact direct cu realitatea eBterna" )nformatiile de ti$ imagine trebuie sa fie $re$onderente chiar daca sunt obtinute si $rin teBte asociate modelelor imagine" Teoria nu inter@ice fenomenele $aranormale asociate cu modelele simbolice" De eBem$lu, fa$tul ca unele $ersoane $ot face Fin memorieG calcule matematice eBtrem de com$licate, ar $utea fi eB$licat $rintr%un model LMM de ti$ simbolic"

CREIERUL UMAN NORMAL

,ceasta sectiune ar fi trebuit sa fie un model local asociat acestui subiect" Totusi, din cau@a li$sei de informatii des$re modelele LMM, aici !a fi $re@entata numai o e!aluare $reliminara a $roblemei" Din teoria $rinci$ala eBtragem trei conditii fundamentale $entru aceasta teorie locala" ,cestea sunt + C3+ P9M%ul trebuie sa%si inde$lineasca sarcina de $rotectie si su$ra!ietuire !esnica, neconditionata a $ersoanei" P9M%ul trebuie sa aiba modele care sa includa conditiile generale cerute de societatea unde acea $ersoana trebuie sa se integre@e" P9M%ul nu trebuie sa includa modele obisnuite" C-+ Orice model trebuie sa fie armonic sau logic ?stabilA CE+ )ntreaga structura de modele trebuie sa fie armonica sau logica ?stabilaA" 9a de@!oltam acum acest model local" Caracteristica $rinci$ala de normalitate este ca $ersoana sa fie in stare sa se integre@e in societate" Daca societatea este de canibali, acea $ersoana trebuie sa se integre@e in acest ti$ de societate $entru a nu fi eBclusa din societate" 9e !ede ca normalitatea este relati!a si are limite foarte largi" )ntr%o societate de ti$ democratic din @ilele noastre, $rintre conditiile care trebuie sa fie continute in P9M se afla Fsa nu uci@iG , Fsa nu furiG si altele de acest fel, im$use $rin educatie" 9a $resu$unem ca o $ersoana face un model de ucidere a unei alte $ersoane" Daca acest model este blocat de P9M , $ersoana $oate fi considerata normala" Totusi, daca o $ersoana are un model de ucidere a altei $ersoane si daca, in anumite situatii s$eciale, P9M%ul nu%si inde$lineste functia, atunci $ersoana ar $utea acti!a acel model" )n ba@a teoriei asta este o $roblema de hard are deci o boala $sihica" )n $sihologia FclasicaG se face un test care $oate sa s$una daca $ersoana a a!ut discernamint in momentul crimei ?deci este !ino!ataA sau nu" Teoria s$une ca aceasta este o $roblema de hard are, deci ne!indecabila si deci $edea$sa corectionala nu are efect" Este total nerele!ant daca $ersoana a a!ut discernamint sau nu in momentul crimei" )n orice situatie se im$une i@olarea definiti!a a $acientului deoarece, a!ind o $roblema de hard are, !a $utea sa mai ucida si alta data ?un model odata construit nu !a dis$area niciodata din structura de modele ale creieruluiA" )n legatura cu aceasta $roblema, teoria $oate fi folosita $entru a e!alua care sunt situatiileDfa$tele $enale care trebuie $ede$site si care, fiind determinate de $robleme de hard are, trebuie sa duca la i@olarea definiti!a a fa$tasului" Teoria nu !ede, din $rinci$iu, $rea multe metode de corectie a unei $robleme de hard are" Moti!ul $rinci$al este legat de eBistenta modelelor

LMM si de interde$endenta atit de $rofunda intre modelele normale" ,stfel, eliminarea selecti!a a modelelor ilegale ?LMMA ar $resu$une cunoasterea in detaliu a im$lementarii tehnologice a creierului" ,sta nu se !a intim$la in !iitorii 5/ de ani" Modificarea structurii de modele este chiar mai dificila" &a C3 mai eBistaC si conditia ca P9M%ul sa nu contina modele obisnuite ?OMP9M, Ordinary Model in P9MA" ,ceasta conditie este necesara deoarece, daca un O"M" se afla in P9M, el de!ine in!ariant ?im$osibil de modificat oricare ar fi realitatea eBternaA" )n $lus, cum in P9M se afla numai modele imagine, orice argument logic este total ignorat" 8n OMP9M indicaC o $ersoana $aranoica" ,cea $ersoana trebuie sa distorsione@e informatiile obtinute din realitatea eBterna $entru ca acele informatii sa se integre@e armonic in structura generata de modelul in!ariant OMP9M" Mai eBistaC si $osibilitatea de a construi modele de ecranare $entru a i@ola realitatea eBterna de structura normala de modele" EBem$le+ Comunistii autentici au inclus in P9M%ul lor modelul+ Fclasa muncitoare este $urtatoarea $rogresului in societateG ?acesta este deci un model obisnuit OMP9MA" )ndiferent de realitatea eBterna, ei !or continua sa inter$rete@e lumea ba@at $e acest model in!ariant" ,sta este o forma clara de $aranoie desi, daca acest model nu ar fi in P9M ?deci n%ar fi in!ariantA, nu ar eBista nici o $roblema cu acesti oameni" Din $unct de !edere formal, de$endenta de droguri este tot o forma de $aranoie" Dorinta este de nesta$init deoarece este generata de sistemul de $rotectie insusi" P9M%ul fiind model imagine, el este imun la mesajele simbolice ?logiceA" Modelul Ffoloseste drogurileG, odata intrat in P9M, nu mai $oate fi modificat" Daca acest model nu este in P9M, mai eBistaC o sansa de modificare a lui ?in nici un ca@ modelul nu $oate fi distrusA" Teoria s$une deci ca sansele de !indecare ale unui de$endent de droguri de$ind de locul unde se afla modelul Ffoloseste drogurileG" 9i in ca@ul fumatului a!em eBact acelasi ti$ de situatie" Du$a foarte multi ani de fumat, unii fumatori $ot sa renunte la fumat" ,sta se $oate intim$la, cel mai $robabil, deoarece a a$arut o situatie foarte traumati@anta ?o boala de eBem$luA care a creat un model anti%fumat care de asemenea a intrat in P9M" Criteriul CE s$une ca structura de modele trebuie sa fie armonica si logica in ansamblul ei" ,ceasta conditie nu este usor de inde$linit" )n $rimul rind, eBistaC o ca$acitate limitata de reactuali@are a modelelor in fata unei realitati eBterne in schimbare" Pentru unele $ersoane ca$acitatea de reactuali@are a modelelor ar $utea sa fie sub limita minima necesara" 9tructura $oate sa e!olue@e s$re a fi tot mai neactuali@ata" &a limita, $ersoana care ramine in urma cu reactuali@area !a ajunge la deficiente $ermanente ?boli $sihice din clasa schi@ofrenieiA"

<ormalitatea este deci legata si de ca$acitatea de reactuali@are continua a structurii de modele" EBistaC si situatia cind un model foarte im$ortant al creierului de!ine de$asit de realitate" De eBem$lu, o $ersoana foarte a$ro$iata dis$are din !iata $ersoanei testate" ,cel model im$ortant $oate fi legat de mii de alte modele care acum au de!enit inutile" ,sa cum am aratat, un model nu $oate fi distrus $rin nici o functie a creierului" De asemenea, un model integrat in structura normala de modele nu $oate fi modificat ?ar trebui modificate toate modelele asociate cu modelul neadec!atA" O $osibilitate este de a reconstrui totul de la @ero" E!ident ca o $ersoana aflata in aceasta situatie !a suferi un traumatism generat de imensul efort de re%inde$linire a criteriului CE" &a $ersoane in !irsta, aceasta conditie nu !a mai fi inde$linita niciodata" 9olutia care mai ramine este constructia de modele de ecranare" O $ersoana cu $rea multe modele de ecranare nu $oate fi considerata normala" ,ceste $ersoane se $ot identifica si $rin fa$tul ca au subiecte des$re care nu $otD!or sa discute" ,sa cum am s$us, modelele ilegale ?LMMA nu au fost luate in considerare deocamdata, datorita li$sei de date des$re ele" Ele $ot eB$lica fenomenul de somnambulism, $ersonalitatea multi$la, sau chiar unele crime" 9unt ucigasi care $ar normali si care nu%si $ot eB$lica de ce au facut o crima" EB$licatia ar fi acti!area unor modele ilegale LMM de ucidere de care ucigasul nu este constientDnu stie" 9%ar $utea ca fenomenul Fucigasilor in serieG sa aiba la origine modelele ilegale LMM" ,sta este sustinut de fa$tul ca, inainte de a fi desco$eriti, unii ucigasi in serie $ot fi considerati normali de toti $rietenii a$ro$iati si de asemenea se $ot afla bine integrati in societate" ,lt argument este ca ucigasii in serie care fac crimele datorita acti!arii unui model ilegal LMM, nu $ot fi detectati cu detectorul de minciuni, din moti!e e!idente ?creierul lor nu stie de eBistenta modelelor LMM care au facut crimele si deci acest ti$ de ucigasi in serie nu au nici un moti! de a simula !re%un ras$unsA" ,cti!area unor LMM%uri $oate eB$lica si unele ca@uri de sinucidere"

REZUMATUL FACILITATILOR FUNCTIONALE ALE UNUI CREIER

Oom face acum un re@umat al tuturor facilitatilor functionale ale creierului" <e !om referi numai la creierul uman desi, cu eBce$tia facilitatii de a construi modele simbolice, aceste facilitati sunt identice cu cele de la animale" B:3+ Crearea de modele imagine asociate sau nu cu o realitate eBterna data" B:-+ ,ctuali@areaDreactuali@area modelelor M $rin continua com$aratie intre )( si $ro$riile $redictii"

B:E+ ,ctuali@areaDreactuali@area modelelor de ti$ MM in ba@a informatiilor culese de la modelele de ti$ M si de la alte modele MM" B:0+ 9imularea continua a $osibilei e!olutii a unui model" 8n model e!oluea@a $rin forte $ro$rii, indiferent daca modelul este sau nu conectat la realitatea eBterna" De fa$t, B:0 s$une ca orice model are tendinta de a de!eni stabil du$a orice interactie cu realitatea eBterna" :unctionarea inde$endenta si continua a unui model este sustinuta si de fa$tul ca noi $utem sa a!em idei asociate cu modele care a$arent au fost uitate" Totusi, din cau@a ca$acitatii limitate de actiune a oricarui creier, nu se $oate $reci@a cite alte modele $ot sa e!olue@e in background intr%un creier dat" B:5" 8n MM $oate sa acti!e@e in mod re$etat si succesi! mai multe modele M,M, continute in el sub forma de elemente, cores$un@ind la mai multe acti!itati simultan" Teoria s$une ca $oate eBista un singur model de ti$ M,M care controlea@a direct actiunea asu$ra realitatii eBterne" :acilitatea de a face mai multe acti!itati in acelasi tim$ este $osibila dar foarte dificila si cu riscuri mari de gresala" Moti!ul $rinci$al este ca inainte de acti!area efecti!a, un model M,M trebuie initiali@at cu datele s$ecifice noii realitati eBterne" 8n MM $oate sa furni@e@e aceasta informatie ba@ata $e $redictie" ,lta $osibilitate este ca un model M,M sa fie acti!at fara initiali@are" )n aceasta situatie modelul, in legatura cu modele MM, urmea@a sa%si gaseasca singur conditiile de start" Creierul foloseste ambele facilitati" Procesul de acti!are a unui model este com$licat si asta creste riscul de erori la comutarea re$etata intre mai multe modele" ,sta se constata eB$erimental" (iscul de erori este foarte mare daca cel $utin unul dintre modele este model simbolic" Modelele simbolice se re%initiali@ea@a foarte greu" B:6+ Tendinta oricarui model de a rede!eni armonic sau logic du$a orice interactie cu )(" ,sta inseamna ca orice re@ultat obtinut $rin simulare $e model trebuie sa reconfirme modelul" Daca a$are o di@armonie sau contradictie logica, modelul se modifica singur si $rocesul continua" ,ceasta este o facilitate automata si $ermanenta de hard are" Tot aici trebuie $reci@at ca un model stabil este deja integrat in structura de modele" ,sta inseamna $e de o $arte ca modelul este sustinut de intreaga structura de modele dar, $e de alta $arte, sansa de a mai modifica modelul este tot mai redusa" ,sta $oate fi considerata ca o deficienta de $roiectare a creierului" B:4+ la B&6 am !a@ut ca un model stabil se aflaC deja integrat in structura de modele" Totusi, $rocesul acesta de integrare nu este sim$lu" Creierul este o structura de $relucrare a informatiei neinchi$uit de com$leBa" , armoni@a un model cu o intreaga structura de modele nu se $oate face ra$id" ,cest $roces inseamna de a !erifica, $rin simulare, ca modelul nou inclus ?sau $e cale sa fie inclusA este armonic in ra$ort cu foarte multe modele ale creierului" 9u$o@itia teoriei este ca aceasta integrare se face in $rinci$al in tim$ul somnului" Teoria $re@ice deci ?si se confirma si eB$erimentalA ca in fata unei $robleme fara solutie, o noa$te de somn !a

ajuta la re@ol!area ei deoarece in $rocesul automat de armoni@are se $ot obtine informatii si idei noi" B:N+ :acilitatea oricarui model de a a!ea acces la orice model al creierului" ,ceasta este o facilitate care este im$usa de obser!atia directa" Totusi, termenul de MMM a fost introdus ca fiind o structura de modele care se folosesc de obicei im$reuna si care controlea@a o sectiune im$ortanta a acti!itatii unui creier" De eBem$lu, MMM%ser!iciu, MMM%!iata de familie dar si orice alte domenii mai $utin com$leBe cum ar de$rinderile si abilitatile $rofesionale de orice fel" De aici su$o@itia ca unele modele $ot a!ea acces mai usor la modelele care se afla in acelasi MMM si mai greu daca se afla in locuri ne$reci@ate dinainte" :a$tul ca, uneori, a!em ne!oie de Ftim$ de gindireG $oate sustine aceasta su$o@itie" O structura informationala in care un model ar a!ea acces egal la oricare alt model, nu ar fi o structura o$timi@ata" B:.+ Orice model al creierului $oate sa cree@e si sa de@!olte orice element ca un model" <oul model $oate la rindul lui sa%si de@!olte oricare element ca un model" ,ceasta structura $oate a!ea orice FadincimeG" ,ici $ot fi doar limitari tehnologice"

FACILITATI FUNCTIONALE DE ORDINUL DOI

&a ca$itolul des$re facilitatile functionale ale creierului am !a@ut care sunt $osibilitatile tehnice ale creierului" ,ici se !or folosi unele dintre aceste $osibilitati dar cu s$ecificarea fa$tului ca, desi in fata unei situatii date eBista mai multe moduri de actiune ale creierului, un creier dat !a folosi mai des unele $osibilitati si mai rar sau de loc altele" Pe ba@a acestor date s%ar $utea defini unii $arametrii numerici $entru caracteri@area $ersonalitatii" 9:3" Daca eBista o diferenta intre realitate ?$redictieA si )( ?obtinuta din realitatea eBterna sau de la alte modeleA atunci modelul are cite!a $osibilitati+ 9:33+ sa corecte@e modelul ?cunoastereA 9:3-+ sa modifice realitatea eBterna ?creati!itateA 9:3E+ sa inregistre@e )( sub forma de model%$o!este 9:30+ sa uite informatia 9:-+ Cind un model este corect dar nu $oate fi integrat in structura de modele, eBista cite!a $osibilitati+ 9:-3+ sa se construiasca un model de ecranare" ,ici realitatea eBterna este considerata FgresitaG" 9:--+ sa reconstruiasca toate modelele structurii care blochea@a integrarea armonicaDlogica ?cunoastere cu orice $ret dar uneori asta de$aseste ca$acitatile tehnice ale creieruluiA"

9:-E+ sa se modifice modelul ?se atribuie im$ortante distorsionate elementelor si relatiilor dintre elemente % metoda $aranoicaA" 9:-0+ se ignora modelul, e!entual se inregistrea@a ca model $o!este" 9:E+ Cind nu eBista model care sa integre@e o realitate eBterna data, eBista cite!a $osibilitati+ 9&E3+ sa se faca un nou model initiali@at de P9M ?solutia normalaA" 9&E-+ sa ignore acea realitate eBterna 9&EE+ sa fie inregistrata ca un model $o!este"

PE(9O<,&)T,TE, ?la oameniA Personalitatea !a fi tratata in $rinci$al in ca@ul oamenilor desi unele caracteristici, care nu sunt legate direct sau indirect de modelele simbolice, sunt la fel si la animale" Personalitatea este data de totalitatea modelelor care eBistaC intr%un creier" Oom incerca sa detaliem acest conce$t, mult $rea general" Pentru asta !om ince$e cu o e!aluare a unor fa$te si obser!atii intr%un mod mai degraba aleator" Din teoria generala stim ca orice creier construieste modele si simulea@a $e ele di!erse $osibilitati de e!olutie" Teoria nu introduce nici o restrictie de $rinci$iu in legatura cu sco$urile sau directiile acestor simulari" Pe un model, chiar sim$lu, se $ot face un numar $ractic nelimitat de simulari" E!ident, modelul nu le !a face $e toate" EBem$lu+ daca !rem sa actionam intreru$atorul de lumina intr%o camera, asta se $oate face cu oricare din cele 3/ degete, cu di!erse alte $arti ale cor$ului ?inclusi! cu $icioareleA sau cu o mare !arietate de obiecte" Mai ales $ersoanele aflate catre sfirsitul $erioadei de co$ilarie se $ot FdedaG la fel de fel de teribilisme de acest fel" 8n factor care determina $esonalitatea este aceasta imensa di!ersitate de $osibilitati de e!olutie al fiecarui model in $arte" Prici$ial !orbind, structura de modele ar $utea sa se de@!olte atit de mult incit sa de!ina necontrolabila" 8n factor care determina $ersonalitatea este deci, ca$acitatea de a controla aceasta di!ersitate" 8na din deficientele de $roiectare ale creierului este si $osibila instabilitate in asocierea unui model la o realitate eBterna data" )n fata unei realitati eBterne date, ar trebui sa se acti!e@e modelul care da cele mai bune $redictii asu$ra realitatii eBterne concrete" Totusi, o realitate eBterna data $oate fi atit de com$leBa incit sa $oata eBista mai multe modele mai mult sau mai $utin adec!ate acelei realitati eBterne com$leBe" )n urmarirea e!olutiei realitatii eBterne, se !a acti!a deci un model MM care, la rindul lui, !a acti!a si alte modele" Totusi, MM%ul dat nu trebuie in nici un moment sa

$iarda controlul asu$ra acti!itatii $rinci$ale, oricite alte modele ar fi acti!ate tem$orar de el" 9tabilitatea intr%un model este un alt factor asociat $ersonalitatii" EBem$lu+ eBista oameni care $ornesc de la un subiect si e!oluea@a, a$roa$e haotic, catre subiecte care nu mai au nici o legatura cu subiectul initial, care uneori este uitat cu totul" ,sta este o deficienta de $roiectare ?LD-A si este corectabila $rin soft are" ,lt factor asociat $ersonalitatii este dat de fa$tul ca, desi structura de modele are tendinta de a fi armonica sau logica, ansamblul mai trebuie sa fie com$atibil si cu o structura de modele date ?im$useA din eBterior" :ara o colectie de modele im$use din eBterior ?educatiaA, structura armonica si logica nu !a fi com$atibila cu mediul in care acea $ersoana trebuie sa traiasca" , im$une din eBterior o colectie de modele conce$t cu bataie lunga se numeste educatie" ,cest $roces are ca sco$ aducerea unei $ersoane aflate in $erioada de formare, in situatia de a fi com$atibila cu mediul in care trebuie sa traiasca" Prin educatie, indi!idului i se im$une o colectie de modele conce$t" 8nele trebuie sa intre in P9M, altele sunt modele normale" Dintre modelele care trebuie sa intre in P9M se afla, $entru o societate normala, modelele Fsa nu uci@iG, Fsa nu furiG si multe altele considerate necesare $entru integrare in societate" 8na din $rimele $robleme ale educatiei este legata de fa$tul ca, inde$endent de sistemul de educatie, co$iii isi $ot crea $ro$riile modele conce$t cu bataie lunga, ince$ind cu !irsta de 5"""4 ani" ,ceste modele $ot sa fie sau nu com$atibile cu modelele im$use $rin sistemul de educatie" Daca aceste modele create de co$ii nu sunt com$atibile ?cel $utin $artialA cu sistemul educational, co$iii !or a!ea tendinta de a%si construi modele de ecranare s$ecifice" Parintii si educatorii !or au@i ce astea$ta ei sa auda dar $ersonalitatea !a fi modelata de $ro$riile modele conce$t ale co$iilor" 8nele com$onente ale acestor modele $ot intra in P9M%ul lor" EBem$lu+ co$iii $ot ajunge sa fume@e sau sa se droghe@e, contrar directiilor sistemului educational" Modelele care determina aceste acti!itati $ot intra in P9M" Oricum, fiind modele imagine, ele nu $ot fi influentate de educatia ba@ata $e logica ?modele simboliceA" )n jargonul co$iilor eBistaC cu!intul FteBteG asociat cu metodele educatorilorD$rofesorilor de a%i determina sa se corecte@e in anumite domenii" 8nii co$ii !or fugi de la scoala $entru a sta la )nternet%cafe" )n acest ca@, modelul care a determinat aceasta actiune este un model de ti$ simbolic" Prin anali@a logica, un co$il stabileste singur ca orice acti!itate legata de calculatoare si de comunicatie este de $referat unui sistem de in!atamint demodat" Oom face aici o obser!atie asociata cu formarea $ersonalitatii" E!olutia societatii este mult $rea ra$ida $entru ca sistemul de educatie

standardi@ata de asta@i sa%i mai faca fata" Este inadmisibil ca in scoala romaneasca de asta@i sa se mai studie@e $e scara larga modele imagine create de scriitori ?de mare $restigiu de altfelA care au trait in urma cu $este 3// de ani" ,cum 3// de ani modelele simbolice erau o raritate in acti!itatea de @i cu @i a oamenilor" )n @ilele noastre, !iata se desfasoara $e o scara foarte larga, ba@ata $e modele simbolice" Modelele imagine sunt in cadere libera ?nu mai eBista energie dis$onibila $entru eleA" &iteratura beletristica de orice fel a$artine unei eta$e de mult de$asite a e!olutiei creierului uman" Educatia ar trebui sa renunte la ceea ce nu mai $oate fi sustinut" 8n alt $arametru asociat $ersonalitatii este dat de tendinta de a actiona sau nu in ba@a unor modele conce$t generale ?$rinci$iiA, im$use sau nu $rin educatie" Personalitatea este data si de structura de modele cu bataie lunga si scurta, a unui creier dat" EBista $ersonalitati orientate s$re modelele cu bataie scurta si $ersonalitati orientate s$re modelele cu bataie lunga" Din nefericire, majoritatea oamenilor sunt orientati s$re o structura de modele%$o!este asociate cu un mare numar de modele cu bataie scurta" Din teoria generala se stie ca a!em modele asociate realitatii eBterne, care au ca sco$ cunoasterea si modele de actiune care au ca sco$ modificarea realitatii eBterne" Pro$ortia de modele de un fel sau de altul !a fi unul din $rinci$alii factori care defineste $ersonalitatea" EBista $ersoane care asimilea@a usor modele eBterne dar si $ersoane inclinate sa construiasca modele $ro$rii" Modelele $ot sa fie modele imagine sau modele simbolice" 9%ar $utea acum construi o matrice $artiala asociata $ersonalitatii, in functie de acesti factori" Problema este reluata intr%o a$licatie" E!ident, nu eBista $ersonalitati F$ureG" Pentru fiecare din aceste orientari !a eBista un coeficient numeric" :ormula unei $ersonalitati !a contine si acesti $arametrii" Obser!atie+ sistemul de in!atamint de toate gradele selectea@a si ierarhi@ea@a oamenii du$a ca$acitatea de asimilare de modele eBterne" Ca$acitatea de creare de modele noi si ca$acitatea de actiune asu$ra realitatii eBterne nu se bucura de nici o consideratie s$eciala in sistemul de in!atamint, cu eBce$tia unor scoli asociate artelor si meseriilor" Oiata totusi !a face Fdre$tateG si !a ierarhi@a oamenii si du$a celelalte criterii" De aici se !ede de ce e!olutia in scoala nu este de cele mai multe ori com$atibila cu e!olutia in !iata" )n formarea $ersonalitatii, un factor im$ortant este, asa cum am aratat, continutul eBact al P9M%ului" Din nefericire, in P9M intra modele noi a$roa$e eBclusi! in $rimii ani de !iata ?a$roBimati! sub 4 aniA" Continutul este eBtrem de greu de stabilit deoarece P9M%ul actionea@a numai in situatii s$eciale"

Din teoria generala se stie ca $aranoia inseamna includerea unui model oarecare in P9M" Totusi, notiunea de Fmodel oarecareG este destul de !aga" )n $rinci$al, in P9M trebuie sa intre doar modele asociate cu cor$ul cu care este asociat creierul $recum si modele foarte generale im$use de societate" Mai $ot intra accidental modele asociate mediului concret de !iata" Oricum, $ersonalitatea este determinata si de modelele non%standard din P9M" EBem$lu+ un co$il se naste intr%un mediu in care nu se res$ecta o serie de $rinci$ii cerute de societate, in general" P9M%ul sau !a $utea include o serie de conce$te antisociale im$use de acel mediu" Posibilitatea de corectie a acestei deficiente este $ractic @ero" ,sa cum stim, P9M%ul contine o structura de modele in!ariante, neinfluentate de informatiile din realitatea eBterna" 8n astfel de co$il se !a $utea integra in societate daca o sa%si construiasca modele de ecranare adec!ate" Totusi, un model de ecranare nu este $rea sigur si deci, in anumite situatii, acea $ersoana ar $utea sa actione@e in ba@a modelelor antisociale din P9M nu $e ba@a modelelor de ecranare cu care a reusit sa fie acce$tat de societate" Chiar daca in P9M%ul unui co$il !or intra numai modele FcorecteG, calitatea im$lementarii lor !a influenta de asemenea $ersonalitatea" ,ici fiind $re@entata o teorie generala, anali@a nu $oate merge dincolo de o anumita limita" )n ba@a acestei teorii se !or $utea crea metode si criterii concrete de re@ol!are a $roblemei $ersonalitatii" &a ca$itolul de a$licatii, aceasta $roblema !a fi reluata" Oom face aici un re@umat al $arametrilor care ar $utea caracteri@a o $ersonalitate" 9e reaminteste ca aici este $re@entata o teorie generala si deci, acesti $arametrii sunt $arametrii teoretici" Pentru a fi im$lementati intr%o structura $ractica de e!aluare, ei trebuie asociati cu un model local adec!at" ,stfel am $utea a!ea $arametrii numerici asociati cu+ orientarea s$re modele imagine orientarea s$re modele simbolice orientarea s$re cunoastere orientarea s$re actiune orientarea s$re constructia de modele noi orientarea s$re asimilarea de modele orientarea s$re modele cu bataie scurta orientarea s$re modele cu bataie lunga coeficientul de di!ersitate de actiune coeficientul de stabilitate in model coeficientii de conformism la cerintele societatii coeficientii asociati modelelor non%standard din P9M"

,cest ca$itol des$re $ersonalitatea oamenilor este asociat cu oamenii maturi, normali" Ca@urile $atologie nu sunt luate aici in consideratie in mod direct" Totusi, eBista oameni normali care au in structura lor de

modele unele modele de ti$ LMM ?modele ilegaleA" ,cestea $ot eB$lica manifestari ciudate sau ilogice, la unele $ersoane care in general sunt FnormaleG" Desi teoria $re!ede eBistenta modelelor ilegale, datele des$re ele sunt inca $rea $utine $entru a $utea fi incluse in acest ca$itol" Creierul fiind eBtrem de com$leB, se mai $ot defini si alti $arametrii asociati $ersonalitatii" 8n astfel de $arametru, foarte im$ortant de altfel, este ni!elul de constiinta, descris in mod se$arat, in continuare"

CONSTIINTA (LA OAMENI)

9e $resu$une eBistenta unor modele MM cu bataie lunga ?imagine sau simboliceA in care $ro$ria $ersoana a$are ca element" )n ba@a teoriei generale, la acti!are, orice model trebuie sa gaseasca $arametrii de initiali@are, inainte de a $utea fi efecti! acti!at" )n ca@ul $articular de mai sus, modelul trebuie sa gaseasca $o@itia $ro$riei $ersoane in model, in interactie cu realitatea eBterna" Constiinta este ca$acitatea de a construi si o$era un model $ro$riu cu bataie lunga, in care $ro$ria $ersoana a$are ca element al modelului" Obser!atie+ scoala selectea@a si a$recia@a oamenii du$a ca$acitatea de a asimila modele noi si nu du$a ca$acitatea de a construi modele noi" Din ce s%a s$us re@ulta ca scoala selectea@a si a$recia@a $ersoane cu ni!el mai coborit de constiinta" <i!elul de constiinta este legat de ca$acitatea de a gasi si actuali@a $ermanent $o@itia $ersoanei in astfel de modele cu bataie lunga" ,ceste modele cu bataie lunga contin elemente care sunt deja de@!oltate ca modele" &a rindul lor, aceste modele $ot contine elemente care la rindul lor sa fie de@!oltate ca modele" )n consecinta, nu numai modelul $rinci$al contine $ro$ria $ersoana ca element dar si alte modele incluse in modelul $rinci$al" <umarul $lanelor de constiinta $oate fi oricit de mare" EBem$lu+ Eu am constiinta fa$tului ca sunt cetatean roman" Tara mea este o tara euro$eana deci sunt euro$ean, etc" )n acelasi tim$ sunt salariat, am o $o@itie la locul de munca, etc" )n acelasi tim$ locuiesc intr%un bloc deci sunt !ecin cu alte $ersoane care locuiesc la mine in bloc, etc" <umarul $lanelor de constiinta, asa cum am s$us, $oate fi oricit de mare" EBista eB$resia Fa fi constientG" ,sta se refera la ca$acitatea unei $ersoane de a acti!a si ulterior de a initiali@a un model cu bataie lunga adec!at unei realitatii eBterne date, in care $ro$ria $ersoana a$are in mod im$licit" ,ceasta este o forma $rimara a constiintei si este notata ca fiind constiinta de ni!el 3" ,ici $ersoana nu este un element eB$licit al modelului" Constiinta de ni!el - a$are atunci cind $ro$ria $ersoana a$are eB$licit ca element al modelului, in general in relatie cu alte $ersoane sau gru$uri" EB$licatie+ o $ersoana acti!ea@a un model adec!at unei realitati eBterne date, de eBem$lu un model de a bea a$a dintr%o cana" )n acest model,

$ro$ria $ersoana nu a$are in mod eB$licitP $ur si sim$lu sunt luate in consideratie elemente ale $ro$riei $ersoane" Daca $ersoana stie ce face si care sunt im$licatiile acestei actiuni, atunci ea se afla $e ni!elul 3 de constiinta" <i!elul - de constiinta este atunci cind modelul contine $ersoana%subiect ca membru intr%un gru$ ?in sensul foarte general al cu!intului Fgru$GA" )n aceasta situatie, $ersoana a$are in mod eB$licit ca un element ca oricare altul al acelui model" Daca $ersoana construieste si o$erea@a corect modelul ?cunoasteDres$ecta obiecti!ele si metodele gru$ului, comunica $ermanent cu membrii gru$ului, etc"A, atunci ea se afla $e ni!elul - de constiinta" <i!elului - de constiinta im$lica si eBistenta ni!elului 3" Din acest moti!, nu se $oate face o se$aratie clara intre manifestarile de constiinta de ni!el 3 si de ni!el - la o $ersoana care se afla deja $e ni!elul -" ,$licatie+ o $osibila $roblema asociata ni!elului - de constiinta ,tunci cind suntem $e ni!elul - de constiinta, una din $osibilele $robleme asociate acestei stari este tendinta de a considera actiunile noastre ca fiind o$time ?ceilalti ar $utea fi lenesi sau incom$etentiA" Persoana $oate considera ca ceea ce face este $erfect si corect din $unctul de !edere al obiecti!elor si metodelor gru$ului iar ceilalti nu sunt la fel" Modelul fiind un model armonicDlogic, acele $ersoane au tendinta de a considera actiunile $ro$rii ca fiind corecte in ba@a armoniei si logicii ?!e@i teoria generala la deficiente de $roiectare ale creieruluiA" ,ceasta este o tendinta foarte intilnita si $oate fi justificata atit de eBistenta unui gru$ de $roasta calitate cit si de un ni!el redus de constiinta de ni!el - la acea $ersoana" 8n mod de a controla acesta $osibila tendinta negati!a este trecerea ?la cei care $otA $e ni!elul E de constiinta" Obser!atie+EBista situatii cind la o $ersoana s%a acti!at P9M%ul in urma unui $ericol iminentDefecti!" ,cea $ersoana este controlata deci de P9M si nu de structura normala de modele" )n aceasta situatie, constiinta dis$are" Persoana nu%si aminteste nimic din ce s%a intim$lat $e toata durata cind P9M%ul este acti!" 9tarea aceasta mai este cunoscuta ca fiind stare de soc" Constiinta nu $oate rea$are decit du$a ce P9M%ul lasa structura normala de modele sa $reia controlul" E!ident ca eBista si situatii tran@itorii in care $oate eBista dublu control" ,sta e o situatie in care constiinta nu se manifesta sau se manifesta foarte slab" <i!elul cel mai inalt al constiintei este atunci cind $ersoana $oate $ri!i din eBterior un model in care ea se afla ca element" ,ceasta este constiinta de ni!el E" <u orice $ersoana $oate atinge ni!elul E de constiinta" ,ici $utem sa dam si definitia unui nou termen+ elita" Elita unui gru$ este formata din acele $ersoane care se afla, in general, $e ni!elul E de constiinta"

<e aflam $e ni!elul E de constiinta atunci cind reusim sa gindim si cu ca$ul altor membrii al echi$ei ?$e ni!elul - suntem $reocu$ati doar de $ro$ria $ersoana si de obiecti!ele, metodele si regulile gru$uluiA" ,sa cum am s$us, $rimul $as catre ni!elul E este cind incercam sa gindim si cu ca$ul celorlalti ?cum !ad si altii din $unctul lor de !edere aceeasi realitate eBternaA" ,sta insa $resu$une un imens efort $entru creier" De multe ori creierul nu $oate, tehnic !orbind, sa faca acest efort, in s$ecial $e model imagine" Din aceasta cau@a, ni!elul E de constiinta se intilneste, atunci cind se intilneste, mai ales $e model simbolic" Totusi, eBista multe situatii in care se $oate intilni o forma $rimara de constiinta imagine de ni!el E" 8na dintre situatiile de acest ti$ $ot fi asociate cu cu!intul Fem$atieG" <u orice $ersoana $oate sa ajunga $e ni!elul - de constiinta ?sau nu $oate sa ajunga decit intr%un numar foarte limitat de $lanuri si $e tim$ limitatA iar cei care ajung si $e ni!elul E sunt si mai $utini" Obser!atie + ni!elul E de constiinta nu aduce $rea mari a!antaje $ersonale $ersonale $ersoanelor im$licate" Efortul de a sta $e ni!elul E de constiinta este imens dar intr%o structura in care majoritatea se afla $e ni!elul 3 si - de constiinta, cei aflati $e ni!elul E sunt defa!ori@ati din cau@a incetinirii acti!itatilor asociate cu $ro$ria $ersoana" 9e mai $oate da un eBem$lu in legatura cu condusul automobilului $rin trafic intens" 9oferii cei mai slabi sunt cei care se afla $e ni!elul 3 de constiinta" Ei reactionea@a, daca reactionea@a, numai atunci cind ce!a se intim$la efecti! sau este $e cale sa se intim$le" 9oferii buni antici$ea@a ce !or face ceilalti $e ba@a anali@ei com$ortamentului lor" ,cestia sunt $e ni!elul - de constiinta" Cei mai buni soferi sunt cei care ghicesc ce !or face ceilalti inainte ca acestia sa se manifeste efecti!, in ba@a anali@ei com$leBe a mediului si com$ortamentului celorlalti" ,cestia sunt $e ni!elul E de constiinta" Cei aflati $e ni!elul E de constiinta sunt cu ade!arat cei mai buni soferi dar efortul facut de creier $entru a sta $e acest ni!el este foarte mare" )n aceasta situatie este foarte $osibil ca, uneori, acesti soferi sa nu mai faca fata efortului de a sta $e ni!elul E de constiinta si sa FcadaG $e ni!elul 3 de constiinta unde $ot face accidente" ,sta $oate eB$lica accidente a$arent ineB$licabile facute de $ersoane recunoscute ca fiind eBtrem de bine $regatite" <i!elul - de constiinta $oate sa a$ara la co$ii ince$ind cel $utin cu !irsta de 5 ani" 8n indicator al ni!elului - este atunci cind co$ilul eB$rima eB$licit ideea, ba@at in mod clar $e un model $ro$riu, ca eBista co$ii si oameni mari" 8n ni!el $remergator ni!elului - de constiinta la co$ii ?a$are intre - si E aniA este momentul cind un co$il ras$unde corect la intrebarea Fcum te cheamaRG" <i!elul E $oate sa a$ara $este !irsta de 3- ani, cind unii co$ii isi $ot $une $robleme eBistentiale" <i!elul E de constiinta $resu$une un imens efort al creierului, cu consum mare de energie" Chiar daca multi co$ii $ot ajunge $e ni!elul E de

constiinta imagine, du$a un tim$ ei $ot sa $iarda aceasta ca$acitate" )n general, a sta $e ni!elul E de constiinta nu are im$ortanta $ractica $entru majoritatea oamenilor, in cele mai multe situatii din realitatea eBterna" EBce$tiile sunt insa legate de acele $ersoane care contribuie in mod decisi! la stabilitatea si $rogresul ci!ili@atiei ?eliteleA" EBista un domeniu unde ni!elul E de constiinta ar trebui sa fie obligatoriu+ acolo unde o oficialitate trebuie sa aiba grija de o comunitate" De eBem$lu, o comisie are ca sco$ a$ararea unei comunitati de $ericole di!erse" Membrii acestei comisii lucrea@a de obicei in birouri unde nu eBista nici o $roblema eB$licita" Totusi, acesti oameni trebuie sa%si dea seama ca cine!a !a a!ea ne!oie de ajutor, inca inainte ca membrii comunitatii sa sesi@e@e $ericolul" ,sta ar fi situatia ideala" )n orice ca@, fara o constiinta de ni!el E, munca lor nu $oate fi eficienta" ,ici constiinta ba@ata $e modele simbolice este esentiala" <umarul de eBem$le de acest fel este imens in absolut toate domeniile de acti!itate al oamenilor" )n aceasta ordine de idei, selectia $ersonalului, in ba@a actualelor metode de selectie, $are absolut ridicola, in ba@a $re@entei teorii" ,stfel, la scoala, in general, criteriile de $romo!abilitate se ba@ea@a $e asimilarea de modele cu bataie lunga s$ecifice" <u am au@it ca sa eBiste teste de ni!elDca$acitate de constiinta" Chiar mai mult, teoria s$une ca oamenii care $ot asimila usor modele eBterne au un ni!el redus de constiinta" ,sta se ba@ea@a $e su$o@itia ca acei oameni care au tendinta de a asimila modele din eBterior !or a!ea o ca$acitate mai redusa de a construi modele $ro$rii" &a oamenii obisnuiti, constiinta este generata de obicei de modele imagine" ,ctualul stadiu de de@!oltare al creierului omului obisnuit este inca $rea coborit $entru a a!ea constiinta ba@ata $e modele simbolice" ,sa cum am s$us mai sus, eBce$tiile formea@a elita unui gru$" Elitele, oricare ar fi $o@itia lor in cadrul societatii, sunt cele care contribuie in mod decisi! la stabilitatea si a!ansul ci!ili@atiei" Constiinta ba@ata $e modele simbolice inseamna ca $ersoanele sunt descrise de o colectie de !alori ale unor $arametrii" Partea FumanaG a elementelor umane !a dis$area, in mod esential ?oricum, creierul nu mai are resurse si $entru eleA" ,cest lucru se intim$laC deja in echi$ele care lucrea@a in domenii foarte s$eciale" ,colo, echi$a trebuie sa lucre@e cu $reci@ie si cu garantie de succes" Constiinta imagine ?sentimente, emotii, etc"A este eliminata $entru ca da re@ultate modeste cu consum nejustificat de mare de energie" )n ra@boaie, generalii trebuie sa aiba de asemenea constiinta simbolica de ni!el E $entru a fi eficienti" Cu toate ca, la oamenii obisnuiti, modelele simbolice $resu$un un efort relati! mai mare $entru creier decit modelele imagine, in situatii deosebit de com$leBe, singura $osibilitate de a controla o situatie este folosirea de modele simbolice" ,sta inseamna ca oamenii trebuie

educatiDselectati du$a ca$acitatea de a o$era usor cu modele simbolice" )n $lus, ca urmare a e!olutiei $ermanente a creierului, din ce in ce mai multi oameni construiesc si o$erea@a mai usor modele simbolice decit modele imagine" ,sta are im$licatii majore asu$ra stabilitatii societatii in general din cau@a ca FimagistiiG ajung sa nu%i mai inteleaga $e FsimbolistiG" Oom eB$une acum cite!a consideratii in legatura cu clonarea fiintelor umane" Prin clonare se $oate obtine un du$licat, in $lan fi@ic, a unei $ersoane" 9a $resu$unem ca si din $unct de !edere al continutului P9M% ului, clona este identica cu $ersoana de referinta" Chiar in aceasta situatie, $ersonalitatea se construieste in mare masura in functie de mediul concret de !iata al acelei clone" Daca in P9M%ul clonei, de eBem$lu, intra un model oarecare, acea clona $oate sa se de@!olte foarte diferit de $ersoana de referinta" (e@ulta de aici ca o $ersonalitate este $ractic im$osibil de clonat" )n ba@a teoriei nu re@ulta in nici un fel ca o $ersonalitate ar $utea fi clonata" Cel mult se $oate obtine o clona care are o serie de tendinte si abilitati asemanatoare cu o referinta data dar de aici la a clona o $ersonalitate este o cale mult $rea lunga" )n consecinta, in ba@a teoriei, nu re@ulta ca ar eBista un $ericol real $entru ci!ili@atie daca ar a$area $e scara larga clonele umane" Oricum, acest $roces este im$osibil de o$rit" Oom s$une ce!a si des$re animale" 8nele animalele su$erioare, care traiesc in gru$uri organi@ate ?haite, de eBem$luA isi cunosc $o@itia in cadrul gru$ului" ,ici ar eBista toate elementele $entru ni!elul - de constiinta, desi ea a$are intr%un singur model cu bataie lunga, foarte rudimentar" )n cadrul unui musuroi de furnici eBista, a$arent, o structura organi@ata" ,r trebui sa eBiste un ni!el - de constiinta $entru furnici" ,m s$us ca ni!elul - de constiinta la oameni a$are atunci cind $ro$ria $ersoana a$are ca element eB$licit al modelului care este acti!at" ,cest model, care contine $ro$ria $ersoana ca element, trebuie sa fie un model oarecare, construit de acea $ersoana" )n ca@ul animalelor, a!em de%a face, de obicei, cu un model care se afla in P9M" Este foarte re@onabil sa consideram ca, de eBem$lu, furnicile nu sunt in stare sa construiasca modele $ro$rii $rin interactie cu realitatea eBterna deci nu au constiinta de nici un ni!el" ,cti!itatea lor este controlata eBclusi! de modelele cu care se nasc ?deci cu modelele din P9MA" ,sa cum am aratat, atit tim$ cit o fiinta este controlata de P9M, constiinta dis$are" :urnicile sunt doar FteleghidateG de P9M" )n ca@ul animalelor su$erioare ?mamifere de eBem$luA, in interactia dintre animale si oameni este $osibila a$aritia de modele care nu sunt in P9M si care sa s$una animalului care este $o@itia lui in model" )n aceste ca@uri se $oate deci !orbi de constiinta de ni!el - $entru unele animale, desi este !orba numai de modelele rudimentare, in care a$are ca element eB$licit si omul"

Oom incheia acest ca$itol cu un nou termen+ constiinta de ni!el @ero" ,m aratat la structura P9M%ului ca in P9M se afla un model al cor$ului mecanic eBtern ?oasele si articulatiile, fibrele musculare, etc"A" 9%ar $utea defini termenul Fconstiinta de ni!el @eroG ca fiind ca$acitatea de a construiDreconstrui acest model fundamental" E!ident ca orice fiinta are acest ni!el de constiinta" :ara constiinta de ni!el @ero, nici o fiinta nu ar $utea sa actione@e asu$ra realitatii eBterne"

REZUMAT: DICTIONAR DE MODELE

M+ modele asociate organelor de simt ?M%ochi, M%urechi, etc" A #M+ modele conce$t folosite de alte modele ?M, MM, M,MA $entru identificarea $reliminara a elementelor realitatii eBterne" EBem$lu FmasaG, FciineG dar nu si FeBcursieG sau FeB$erimentG" ,ceste ultime doua modele $ot fi modele MM sau M,M" MM+ modele cu bataie lunga generale" Ele sunt asociate cunoasterii si constiintei" )n fiecare moment al !ietii noastre, noi $erce$em realitatea eBterna $rin realitatea generata de acel model MM care este acti! in acel moment de tim$" )n general, este acti! acel MM care da cele mai bune $redictii asu$ra e!olutiei realitatii eBterne locale" Modelele MM $ot fi acti!ate si fara o realitate eBterna adec!ata lor" De eBem$lu, ne reamintim ce!a sau F!isam cu ochii deschisiG" Modelele MM $ot sa nu fie asociate sau asociabile nici unei realitatii eBterne asa cum se intim$la atunci cind, de eBem$lu, re@ol!am $robleme de matematica" Odata cu MM%ul local ?asociat cu unul sau mai multe M%uriA mai eBista si alte modele MM care $ot sa includa modelul MM%local, ca element" Ele crea@a noi facilitati $entru adincirea $rocesului de cunoastere si $entru cresterea $lanurilor de constiinta" MMM+ acest termen nu este eBact asociat cu un model" El cu$rinde un mare numar de modele de ti$ MM, #M, M,M, ,MM, care, in mod obisnuit, sunt folosite im$reuna" Termenul este im$us de fa$tul ca noi a!em acces mai usor la unele modele decit la altele in situatii intilnite frec!ent" MMM%urile sunt un fel de structuri care au a$arut in urma im$lementarii tehnologice a creierului" EBem$le de MMM%uri+ F!iata de familieG, FhobbyG, F$rofesieG dar si MMM%uri mai mici cum ar fi Fconducerea unei masiniG sau Finteractia cu anumiti oameniG" M,M+ modele cu bataie lunga, create de MM%uri" ,ceste modele sunt relati! in!ariante si sco$ul lor este de a fi referinte in modificarea realitatii eBterne" De eBem$lu, !isam sa ne facem o casa" ,ceasta casa !a fi construita la ince$ut sub forma de model M,M in mintea noastra"

M,M%urile $ot fi foarte scurte ?!rem sa bem a$a dintr%o canaA sau sa dea orientarea intregii !ieti a unei $ersoane" ,MM+ modele cu bataie scurta asociate direct cu organele de eBecutie ?miini, $icioare, gura, cor@i !ocale, etc"A" LMM+ acestea sunt modele de ti$ MM dar care au $ierdut legatura cu structura normala de modele si deci, e!oluea@a inde$endent, haotic" Ele se mai $ot numi si modele FilegaleG" 8nele $ot fi $use in e!identa in tim$ul unor sedinte de hi$no@a" Ele $ot fi asociate cu anumite com$ortamente absurde sau ilogice, inclusi! din $unctul de !edere al $ersoanei care are astfel de com$ortamente" Mai $ot eB$lica si fenomenele $aranormale" JB,M+ modele artificiale, create in a!ans $entru e!entuala intilnire cu o realitate eBterna noua ?care deci nu are model MM adec!atA" Constructia unui JB,M $oate $re!eni acti!area P9M%ului" Modele de ecranare+ modele create $entru a stabili@a artificial un model care nu%si $oate gasi stabilitatea din cau@a unor $robleme fara solutie" 8nul dintre cele mai cunoscute modele de ecranare este religia" (eligia este creata $entru a $re!eni acti!area P9M%ului in fata $roblemei fara solutie a mortii ?numai la oameniA" Modele Po!este ?9tory%ty$e models 9%MA+ Modele formate din elemente legate intre ele in ordinea in care $ot fi create de $erechea M%MM" Ele sunt create in fata unei a!alanse de date care nu $ot fi tratate $e cai normale ?$rin integrarea lor intr%un MM eBistent sau nou creatA" ,ceste modele $o!este $ot fi ulterior folosite la $erfectionarea modelelor MM dar de asemenea $ot fi de@!oltate asa cum sunt" Modelul de Protectie si 9u$ra!ietuire P9M" ,cesta este modelul imagine fundamental in jurul caruia se construiesc absolut toate celelalte modele" El este in buna masura gata construit la nastere" P9M%ul contine si un model al fiintei eBterioare ?asociat cu constiinta de ni!el @eroA" )n ca@ul oamenilor, fiinta eBterioara este formata din oase, articulatii, fibre musculare de orice fel, organele de simt, etc" Ce!a similar eBistaC si $entru animale" :ara acest model, o fiinta nu ar $utea sa actione@e asu$ra realitatii eBterne $e care nici nu ar $utea sa o $ercea$a" El mai contine modele cu bataie scurta ?actiune imediataA de $rotectie minimala a acelei fiinte" ,ceste modele sunt in general asociate cu reactiile de ti$ refleB" P9M%ul mai contine si modele cu bataie lunga care au ca sco$ su$ra!ietuirea !esnica, neconditionata a acelei fiinte" ,ceste modele se $ot asocia cu instinctele" )n P9M mai $ot intra si alte modele asociate cu mediul cultural in care acea $ersoana urmea@a sa traiasca" P9M%ul $oate sa initiali@e@e constructia de modele eBterioare lui, asociate sau nu unei realitati eBterne noi" ,ceste modele !or e!olua a$oi inde$endent"

Diferenta intre un model din P9M si un model oarecare este fa$tul ca, odata intrat in P9M, un model nu mai $oate fi schimbat oricare ar fi informatia obtinuta din realitatea eBterna asociata lui ?model in!ariantA" 8n model normal ?care nu este in P9MA, $oate fi oricind modificat $rin interactie cu realitatea eBterna" )n legatura cu $o@itia modelelor simbolice, ele nu sunt asociate in mod direct cu P9M%ul" Ele se construiesc in cadrul unor modele imagine com$leBe, de care suntD$ot fi legate" Totusi, e!olutia creierului, mai ales in ultima suta de ani ?de la a$aritia Mecanicii CuanticeA a facut ca modelele simbolice sa se detase@e, intr%o masura tot mai mare atit de P9M cit si de modelele imagine normale" Teoria MDT $oate fi folosita la intelegerea atit a $rocesului cit si a modificarilor in structura creierului in urma acestei e!olutii"

EXEMPLE, TESTE SI APLICATII

asociate cu teoria MDT ,ceste E"T", sunt $arte integranta din teoria generala si arata cum functionea@a ea in cite!a situatii concrete" Ordinea in care a$ar subiectele este aleatoare" Teoria generala incearca, $e cit $osibil, sa%si $astre@e generalitatea, indiferent de im$lementarea tehnologica a di!erselor creiere" E"T"," 3+ Model" Modelul este o colectie de elemente si de relatii intre elemente" Modelele sunt de doua ti$uri+ modelele imagine ?sau modele analogiceA si modele simbolice" Elementele si relatiile se dau in mod eB$licit ?modele simboliceA sau im$licit ?modele imagineA" Modelele imagine ?analogiceA nu $ot fi eB$licitate" Ele $ur si sim$lu Fse dauG asa cum sunt" ,tunci cind a!em un model imagine ?analogicA, acest model nu $oate fi eB$licitat din $rinci$iu" , eB$licita un model inseamna a descrie elementele si relatiile dintre elemente" Dar acest lucru ne scoate in afara modelului analogic deoarece asta inseamna translatarea modelului imagine in model simbolic ?descriem, folosind cu!intele, modelul imagineA" Chiar daca modelul translatat este asociat cu modelul imagine, acest model translatat este alt model" EBem$lu+ se da un model imagine ?machetaA de a!ion" Elementele ar fi fuselajul, ari$ile etc" Totusi, o ari$a ar $utea sa se ru$a deci ari$a nu este un element din moment ce este facuta din doua com$onente" Ea contine in fa$t o infinitate de elemente $entru ca ar $utea sa se ru$a in orice mod" )n orice situatie reala este infinit mai usor sa facem un model imagine decit sa s$unem ce am facut in mod eBact" Din cau@a asta am s$us ca un model imagine doar Fse daG nu se eB$licitea@a" De cite ori ne referim la un model imagine, trebuie luata consideratie aceasta $roblema fundamentala"

A licatia %: Modele imagine in

oe&ie si

ictura

8n $oet isi imaginea@a ce!a" ,cest model imagine se afla mintea sa" Poetul !a translata cum!a acest model imagine in modele simbolice ?afirmatii de eBem$luA, incercind de fa$t sa asocie@e modelul imagine din mintea sa cu o colectie de modele simbolice, materiali@ate in teBtul $oe@iei" 9e $resu$une ca teBtul $oe@iei, im$reuna cu alte elemente de Fnatura imagineG ?rima, intonatie, ritm etc"A !or $utea face $e cititor sa reconstituie, cum!a, modelul imagine initial din mintea $oetului" )n ca@ul $icturii, $ictorul are in fata un subiect ?o $ersoana, de eBem$luA" ,cest subiect este $erce$ut $rin toate simturile $e care le are $ictorul" Ceea ce re@ultaC este un model imagine al acelui subiect, ba@at $e aceasta interactie com$leBa" ,cest model imagine din mintea $ictorului !a fi translatat cum!a intr%un alt model imagine, care !a a$are $e $in@a" Translatarea inseamna doar $unerea in cores$ondenta a doua modeleP modelul translatat $oate fi construit oricum, in limite foarte largi, a!ind ca informatie $rimara, modelul imagine com$leB din ca$ul $ictorului" 9i aici se $resu$une ca $ri!itorul !a reconstitui cum!a, sub forma de model imagine, modelul imagine din mintea $ictorului, folosind $ictura ca Ftrans$ortorG" ,$licatia -+?modele imagine din realitatea eBternaA ,tunci cind, in tim$uri inde$artate, oamenii trebuiau sa construiasca ce!a com$leB ?o fortificatie, o cetate etcA, in $rima eta$a trebuia sa fie facut un $lan a ceea ce trebuia construit" )n situatii mai sim$le se $uteau folosi desene" Pentru configuratii mai com$licate, metoda cea mai utili@ata era sa se construiasca o macheta" Macheta $utea fi usor anali@ata si modificata" Creierul este in stare sa simule@e mental, a!ind macheta in fata, modul ei de com$ortament in situatii reale si sa corecte@e deficientele desco$erite in acest fel" Pe aceasta ba@a se facea constructia din realitatea eBterna" O macheta este o forma sim$la de model imagine" )n $icturile cu domnitori din Tarile (omane, se $ot !edea machete de biserici tinute in mina de acei domnitori" ,cele machete a fost cele care a fost a$robate de domnitori, e!entual in urma unor negocieri cu constructorul, $entru a fi trans$use in realitatea eBterna" )n @ilele noastre, machetele au e!oluat eBtrem de mult" De eBem$lu, o macheta construita $e ba@a unor s$ecificatii tehnice com$leBe, se $oate folosi $entru a simula com$ortamentul ei in ca@ de cutremur" ,ceste date se $ot folosi $entru a $re@ice com$ortamentul constructiei care urmea@a sa fie ridicata" ,ceste ti$uri de modele imagine e!oluate sunt folosite $e scara foarte larga in tehnologie ?cladiri inalte, $oduri sus$endate, a!ioane si in fa$t, orice $rodus tehnologic $entru care se cere garantie de functionare si de fiabilitateA" Pe aceste modele imagine se simulea@a situatii care ar $utea fi intilnite in realitatea eBterna, inclusi! situatii de eBtrem, inainte ca $rodusul tehnologic sa fie construit"

Modelele simbolice se construiesc folosind GC& ?General Communication &anguage adica &imba de Comunicatie GeneralaA" Ele au elemente si relatii eB$licite" Pot fi construite si o$erate doar de oameni, inclusi! $rin folosirea calculatoarelor" Cel mai im$ortant model simbolic este chiar GC&" Elementele lui sunt, in $rimul rind, substanti!ele iar relatiile intre elemente sunt, in general, !erbele" 9$re deosebire de modelele imagine care e!oluea@a in ba@a legilor armoniei, modelele simbolice e!oluea@a in ba@a legilor logicii ?!e@i teoria generalaA" Pre@ent@a GC& intr%un creier !a defini acel creier ca un creier de om" Obser!atie im$ortanta+ GC& nu este, $ro$riu@is, model simbolic" GC& contine doar com$onentele ?elemente si relatiiA" ,tunci cind se construieste un model simbolic $entru comunicatie ?o $ro$o@itie, de eBem$luA, se aleg elemente si relatii din GC&" Totusi, intrucit orice utili@are a GC& se materiali@ea@a intr%un model simbolic si $entru a nu com$lica eB$unerea in!entind cu!inte noi, $rin eBtensie, GC& este considerat model simbolic" Tehnologia foloseste $e scara foarte larga modelele" &a ince$ut au fost folosite modelele imagine" )n @ilele noastre, din cau@a costurilor foarte ridicate ale modelelor imagine si din alte cau@e, s%a trecut la modele simbolice, folosind calculatoarele" 9e fac modele simbolice de cladiri, $oduri sus$endate, a!ioane si chiar na!e cosmice, sub forma de $rograme de calculator, de eBem$lu" 9e modelea@a si se simulea@a centrale nucleare $entru antrenarea echi$elor de o$eratori, a!ioane $entru $re@icerea com$ortamentului in @bor sau $entru antrenarea echi$ajelor etc", etc" )n fa$t, tehnologia actuala este ba@ata a$roa$e eBclusi! $e modele simbolice" ,$licatia E+ de la fierul de calcat la na!eta s$atiala" ,$arent, un fier de calcat este $rea sim$lu $entru a necesita $roiectarea ba@ata $e modele simbolice" <u este nici $e de$arte asa" 9a luam un sim$lu detaliu tehnologic si anume gaurile din tal$a sa $entru ume@irea tesaturilor" Problema este+ cite gauri si in care loc sa fie facute si ce forme si dimensiuni sa aiba $entru ume@irea uniforma a tesaturii, cu consum minim de a$a si costuri minime de fabricatieR E!ident, se $ot face modele analogice care se !erifica eB$erimental" Pe ba@a modelelor analogice ?imagineA se $ot obtine ce!a re@ultate dar nu eBista nici o garantie ca am gasit solutia o$tima" )n $lus, modelul analogic ?imagineA odata construit, nu mai $oate fi modificat" ,sa cum stim, daca !rem sa schimbam ce!a trebuie sa refacem totul de la @ero, ceea ce $e model imagine inseamna mult tim$ si multi bani" Procesul de !a$ori@are si dis$ersie a aburului intr%o structura com$leBa ?tal$a fierului de calcat, tesatura si su$rafata de s$rijinA este neinchi$uit de com$leBa" Este o $roblema care se $oate re@ol!a de fi@icieni $e ba@a unor modele simbolice si $rin im$lementarea acestor modele $e calculatoare" (efacerea modelului, $entru a gasi e!entual o solutie mai buna, este mult mai sim$la $e model simbolic decit $e model imagine ?analogicA"

Daca in ca@ul tal$ii unui fier de calcat riscul cel mai mare este ca oamenii sa nu cum$ere $rodusul finit, in alte ca@uri, riscurile unor greseli sunt $ur si sim$lu inacce$tabile" De eBem$lu, na!eta s$atiala americana a fost F!erificataG la reintrarea in atmosfera $e model simbolic" ,ceasta fa@a a @borului, de de$arte cea mai $ericuloasa, ar fi fost im$osibil de !erificat altfel, inainte de @borul $ro$riu@is" Echi$ajul a fost antrenat $e modele simbolice $entru $ilotarea na!etei, in toate fa@ele @borului si in toate situatiile normale si eBce$tionale" ,stronautii au in!atat $ilotarea na!etei la reintrarea in atmosfera eBclusi! $rin antrenamente simulate $e modelele simbolice asociate acestei o$eratii" Odata ce un model ?imagine sau simbolicA este dat, el $oate fi folosit $entru a $re@ice e!olutia sa ulterioara" ,sta se reali@ea@a $rin schimbareaDadaugareaDeliminarea unui $arametruDelementDrelatie si a !edea ce se intim$la" Procesul acesta se numeste simulare $e model" ,sa cum stim, re@ultatele simularii $e model se numesc ade!aruri asociate acelui model" ,tunci cind un model este asociat realitatii eBterne, $rin simulare $e model, se $oate $re@ice e!olutia realitatii eBterne" ,ceste o$eratii sunt facute si de creierul oamenilor ?modele imagine si modele simboliceA si de $rogramele de modelareDsimulare ale calculatoarelor ?modele simboliceA dar si de creierul animalelor ?numai modele imagineA" ,ici este de obser!at un lucru eBtrem de im$ortant" Este atit de im$ortant incit $are banal" <oi $relungim in realitatea eBterna, structura de modele imagine si simbolice din mintea noastra" ,ceasta $relungire se face nu numai domeniul stiintei si tehnologiilor dar in toate domeniile !ietii" Pentru fiecare dintre noi lumea in ansamblul ei este data de totalitatea $roiectiilor catre realitatea eBterna a tuturor $redictiilor tuturor modelelor acti!e din creier" ,ceasta afirmatie este corecta si in ca@ul animalelor" De eBem$lu, legile !otate in $arlament sunt modele simbolice cu bataie lunga" Ele, asa cum am s$us, sunt o eBtensie a structurii de modele din mintea autorilor legilor" Pre@icerea e!olutiei realitatii eBterne ?!e@i teoria generalaA, este $rinci$ala cerinta de $roiectare $entru un creier asociat unei fiinte ?om sau animalA" ,ceasta cerinta este inde$linita deci de facilitatea creierelor de a construi si o$era modele"

E'T'A' (: ade!ar, realitate, comunicatie

Orice re@ultat al simularii $e un model este un ade!ar asociat acelui model" ,sa cum este $reci@at si in teoria generala, un ade!ar este asociat de noi cu un mesaj simbolic ?deci generat de un model simbolicA" Totusi, $entru a nu com$lica terminologia, si in ca@ul modelelor imagine, un re@ultat obtinut $rin simulare $e model este numit tot Fade!arG, desi el este folosit asa cum este, fara a $utea fi eB$licitat"

EBem$lu+ daca un animal construieste un model imagine a realitatii eBterne si daca acest model $re@ice o situatie de $ericol, $rin simulare $e model se $oate gasi solutia $roblemei ?ade!arul generat de model $entru re@ol!area situatieiA si care $oate fi, de eBem$lu, fuga" ,cest ade!ar !a acti!a direct modelul de actiune $reeBistent ?fuga in acest eBem$luA, $entru re@ol!area $roblemei" <e referim acum numai la modele simbolice" Daca nu se s$ecifica modelul, orice Fade!arG este un nonsens" EBem$lu+ ade!arul este+ Fo masina s%a ciocnit de un @idG" ,cest ade!ar $oate fi generat de oricare din urmatoarele modele+ accident test film artistic joc $e calculator desen animat

)n fiecare dintre aceste modele, ade!arul eBem$lificat este inter$retat altfel ?are alt sensA" Teoria deci accentuea@a fa$tul ca modelul care a generat un ade!ar trebuie s$ecificat si acce$tat inainte de a eB$une ade!arul" ,ceasta cerinta fundamentala este intotdeauna inde$linita in stiintele eBacte" )n !iata de @i cu @i, s$ecificarea modelului nu se face totdeauna si de multe ori modelul nici nu eBistaC, intr%o forma coerenta si elaborata" De aici un lung sir de conflicte intre oameni si $o$oare care, fiecare in $arte, are Fdre$tatea luiG, adica modelul lui, asociat aceleasi realitatii eBterne" ,ceasta situatie $oate fi inter$retata ca o deficienta de $roiectare a creierului" 8nii oameni $ot com$ensa $rin soft are aceasta deficient@aC de hard are ?de eBem$lu, cei aflati $e ni!elul E de constiintaA" ,!em si situatii, eBtrem de des intilnite in realitatea eBterna, cind o $ersoana eB$une un ade!ar si a$oi construieste un model care sa%l sustina" De obicei asta se intim$la la oamenii care au o structura de modele imagine si care, ori de cite ori interactionea@a cu realitatea eBterna, translatea@a $e loc ade!aruri imagine in ade!aruri simbolice" ,cesti oameni se recunosc du$a tendinta de a fragmenta orice discutie la elemente $articulare ?instabilitate in modelA si deci la im$osibilitatea de a intretine un dialog des$re un singur subiectA" EBercitiu+ !erificati%!a singuri si !erificati si $e altii cu $ri!ire la eBistent@a siDsau starea modelului care a generat orice ade!ar enuntat" Din teoria generala se stie ca o $roblema de $rinci$iu la constructia unui model asociat realitatii eBterne este ca nu stim de la ince$ut, care sunt elementele acelei realitati eBterne" ,ceste elemente trebuie sa fie desco$erite iar elementele desco$erite sunt singurele cu care se $oate o$era"

Obser!atie im$ortanta+ realitatea eBterna, asa cum este definita in MDT, nu $oate sa aiba FelementeG sau FrelatiiG" Elementele si relatiile a$ar numai in modelul asociat unei realitati eBterne" Du$a cum consideraC MDT, realitatea eBterna este o in!entie a creierului $entru a%si justifica structura de modele" Totusi, in multe eB$rimari suntem fortati sa folosim notiuni ca FelementeG sau FrelatiiG ale realitatii eBterne desi asta trebuie inteles ca elemente sau relatii din modelul asociat acelei realitati eBterne" Pe masura ce limba se !a $erfectiona, astfel de eB$rimari se !or corecta" O cerinta fundamentala $entru a eBista comunicatie, este eBistent@a unui singur model, acce$tat de ambele $arti care !or sa comunice" :ara un model simbolic comun, comunicatia nu eBista $entru caC fiecare !a a!ea $ro$ria lista de definitii asociate cu!intelor" De obicei, comunicatia se face numai $e modele simbolice" Totusi, forme mai $rimiti!e de comunicatie eBista si folosind modele imagine ?intre oameni, intre animale sau intre oameni si animaleA" (ealitatea este definita in teoria generala ca fiind totalitatea ade!arurilor care sunt sau ar $utea fi generate de un model" )ntrucit fiecare om are $ro$ria lui colectie de modele, realitatea, asa cum este inteleasa de fiecare in $arte, este diferita de la om la om" Este im$ortant de s$ecificat ca, in domeniul stiintelor eBacte, eBista modele fundamentale unanim acce$tate" 8nul dintre aceste modele este, de eBem$lu, Mecanica lui <e ton" )ntrucit acest model generea@a o realitate, toti fi@icienii consideraC caC FrealitateaG este cea generata de Mecanica lui <e ton, $e domeniul ei de a$licabilitate" Din moti!e asociate cu ratacirile stiintei cunoasterii, realitatea generata de modelul lui <e ton este considerata Fobiecti!aG" Din ceea ce s%a s$us re@ultaC caC Frealitatea obiecti!aG este un termen generat de un model unanim acce$tat, in conditii s$ecificate" Din acest $unct de !edere, fa$tul ca 9oarele se in!irteste in jurul Pamintului este un ade!ar obiecti!, cel $utin la ni!elul anului 35//" 8n lucru mai trebuie s$ecificat+ fara model, realitatea eBterna nu $oate fi $erce$uta" Ceea ce $erce$em este ceea ce s$une modelul ca $erce$em" Daca, de eBem$lu, s$unem ca F@a$ada este albaG asta este $ur si sim$lu un re@ultat al simularii $e un model asociat realitatii eBterne si care model contine si elementul F@a$adaG" 8na din $ro$rietatile elementului F@a$adaG este ca este FalbaG" &a microsco$ ?alt modelA, aceeasi @a$ada a$are ca fiind trans$arenta" ,sa cum am s$us, realitatea este cea generata de modelul asociat unei realitati eBterne date" De fiecare data cind eB$unem un ade!ar trebuie sa s$ecificam modelul, inainte de a eB$une ade!arul" EBem$lu+ eBista $ersoana , si $ersoana B" , este mai inalta decit B asa cum re@ulta din masuratori" Termenul FlungimeG este generat de modelul F9$atiuG asa cum este el inteles de Geometria lui Euclid si de Mecanica lui <e ton" ,ceste modele fundamentale caracteri@ea@a acel ade!ar ca Fobiecti!G"

Daca s$unem+ Persoana , este mai atragatoare decit $ersoana B, acesta ar fi un ade!ar Fsubiecti!G" Totusi, si acest ade!ar a fost generat de un model, mai mult sau mai $utin elaboratDs$ecificat si mai mult sau mai $utin acce$tat de alte $ersoane" De aici re@ultaC caC, in fa$t, termenul Fsubiecti!G inseamna ca un ade!ar a fost generat de un model care nu este unanim acce$tat sau nu este suficient elaborat" )n aceste conditii, este clar ca oamenii ar trebui sa se fereasca de acest fel de ade!aruri sau sa declare modelul" 9olutia corecta ar fi, deci, sa se s$ecifice modelul care a generat astfel de ade!aruri, cu sco$ul $erfectionarii lui" Odata cu e!olutia gindirii omenesti, ba@ata tot mai mult $e modele simbolice, termenul Fade!ar subiecti!G !a fi eliminat din sistemul de gindire"

E'T'A' ): Pro"leme fundamentale asociate cunoasterii stiintifice

Calculatoarele sunt cunoscute de foarte multi oameni ca fiind niste a$arate cu care $oti sa te joci un joc com$leB, ba@at $e inteligenta, $oti sa scrii teBte de orice fel, $oti sa faci calcule aritmetice oricit de com$leBe, $oti sa ai e!identa unor date, $oti sa trimiti sau sa $rimesti informatii din surse foarte di!erse, $oti sa construiesti si sa o$ere@i modele simbolice etc" EBistaC insa o intrebare, care $oate $area stu$ida+ care este $rinci$iul de functionare al calculatoruluiR Daca nu interactionam cu calculatorul $rin intermediul unui limbaj $rimar de $rogramare ?limbajul de asamblare sau limbajul masina, de eBem$luA, cred ca ar fi im$osibil, din eBterior si chiar din interior, sa aflam $rinci$iul de functionare al unui calculator" :unctia fundamentala, reali@ata de orice calculator actual, este de a face o$eratii logice si aritmetice cu numere binare, cu ajutorul unui dis$o@iti! electronic ?registruA numit FacumulatorG" Daca suntem intr%un $rogram editor de teBt, de eBem$lu, si a$asam $e cla$a unei litere, $e ecran !a a$area acea litera" Este greu de imaginat $entru necunoscatori ca, la a$asarea unei cla$e atasate unei litere, un registru%acumulator !a face sute sau mii de o$eratii aritmetice si logice cu numere binare, doar $entru ca $e ecran sa a$ara acea litera" ,cest eBem$lu !rea sa ilustre@e fa$tul ca, ba@at $e anali@a din eBterior a ceea ce se intim$la, ar fi im$osibil de a sti macar $rinci$iul de functionare al unui dis$o@iti! ridicol de sim$lu, cum este un calculator actual ?este ridicol de sim$lu in com$aratie, de eBem$lu, cu un creier de ciineA" Metoda folosita in stiintele eBacte nu este anali@a datelor $rimare" Metoda anali@ei merge $e sisteme eBtrem de sim$le, care e!entual $ot fi $erce$ute si $e modele imagine" Metoda folosita in stiintele eBacte este de a

construiDghici un model simbolic, ba@at intr%o masura mai mare sau mai mica $e interactia cu realitatea eBterna, si de a !erifica acel model" ,$are deci ca metoda de intelegere a creierul, anali@ind fa$tele $rimare ?metoda analiticaA este cel $utin ineficienta" O $roblema fundamentala a cunoasterii este ca fa$tele $rimare se $ot intelege numai daca eBista deja un model care sa le integre@e" :ara model, suntem fortati sa facem unul $e loc" )n acest fel, fiecare fa$t din realitatea eBterna ar $utea sa fie inteles in ba@a unui model local" Corelatia intre fa$te, intelese fiecare in $arte in ba@a unui model local, este im$osibila" Din cau@a asta s%a im$us metoda de a ghici un model fundamental ?metoda sinteticaA si de a inter$reta si reinter$reta toate fa$tele in ba@a acelui model unic" Daca modelul nu face $redictii bune, el urmea@a sa fie modificat si $rocesul se reia de la @ero, $ina gasim un model unic in ba@a caruia sa fie intelese toate fa$tele $rimare" Procesul se o$reste atunci cind $redictiile se ade!eresc cu o rata considerata acce$tabila" )n acea fa@a $utem !orbi de FcunoastereG" )n $arante@a fie s$us, metoda analitica se ba@ea@a $e modele cu bataie scurta ?deci $oate fi afectata de schi@ofrenie si de L9PCA in tim$ ce metoda sintetica se ba@ea@a $e modele cu bataie lunga ?deci modele care $ermit nu numai corelarea intre fa$te dar si !erificarea reci$roca intre modeleA" Totusi, metoda sintetica nu se $oate folosi fara un mare numar de date $rimare obtinute $rin metodele analitice" <ecesitatea unui model unic !ine in mod direct din fa$tul ca orice cu!int folosit trebuie sa aiba o singura definitie" <umai un model unic $oate asigura asta" Ce s%ar intim$la daca, in limba comuna folosita in fiecare @i, fiecare ar a!ea alta definitie $entru cu!intele folositeR Comunicatia ar dis$areP fiecare ar intelege numai ce s$une el insusi" Conclu@ia este ca orice stiinta eBacta se ba@ea@a $e un singur model simbolic fundamental, eB$licitat de la ince$ut" ,cest model simbolic se $oate ba@a $e fa$te $rimare re@ultate din interactia cu realitatea eBterna sau $e su$o@itii teoretice ?!e@i $rinci$iul inertiei in Mecanica lui <e tonA" Totusi, intrucit in realitatea eBterna eBista un numar eBtrem de mare de fa$te, greu de corelat, metoda de gasire a modelului simbolic este ghicirea unui model" Odata ce construim un model bun, acesta !a ordona in mod uni!oc toate fa$tele $rimare" )n $lus, el face $redictii care $ot duce la noi desco$eriri sau confirmari ale modelului" ,sa cum am aratat in teoria generala, noi reflectam sectiuni din realitatea eBterna $rin modele" Modelele fac $redictii" Daca $redictiile sunt bune, atunci o sa mai folosim modelul si alta data deoarece este util" ,ici a$are si ras$unsul normal la o $roblema fundamentala $e care si%au $us%o oamenii de foarte multa !reme si anume+ Fde ce eBistaC legi ale naturiiRG, Fde ce lumea are o ordineRG, etc" ,sa cum re@ultaC din MDT, noi reflectam realitatea eBterna $rin modele simbolice" ,ceste modele simbolice trebuie sa fie logice $entru a fi stabile"

Daca un model simbolic asociat realitatii eBterne nu mai reflecta corect realitatea eBterna, atunci !om face alt model" De eBem$lu, realitatea eBterna se $oate schimba datorita miscarii unor obiecte" ,tunci se construieste un model simbolic in care a$are termenul F!ite@aG" ,cest model simbolic !a fi stabil in conditiile in care obiectele se misca cu !ite@a constanta" Totusi, daca !ite@a nu este constanta, modelul nu !a mai reflecta corect realitatea eBterna" ,tunci !om face un nou model simbolic unde introducem un nou element numit FacceleratieG" ,cest model !a fi stabil si in ca@ul obiectelor care se misca cu !ite@a !ariabila" )n acest fel, $rin constructia de modele adec!ate, realitatea eBterna este reflectata de modele stabile" Este eBtrem de usor sa confundam realitatea eBterna cu FimagineaG ei reflectata de un model simbolic stabil" )n conclu@ie, im$resia ca lumea este o structura ba@ata $e legi stabile si $e ordine este ba@ata in mod direct $e fa$tul ca noi reflectam realitatea eBterna sub forma de modele simbolice logice deci stabile" )ndiferent daca teoria mea este sau nu acce$tata, ea are meritul ca este un model simbolic unic" )n ba@a lui se $ot inter$retaDreinter$reta, in mod uniform, toate datele si fa$tele $rimare, asociate functionarii oricarui creier ?animal sau umanA, cu sco$ul de a fi corelate deci anali@ate logic"

E"T"," 0+ &imba de comunicatie generala ?GC&, General Communication &anguageAP Dictionar" GC& este $rimul model simbolic generat de creierul omului" &a ince$ut GC& se gasea doar in forma !orbitaP mai tir@iu a fost si scrisa" )ntrucit sco$ul $entru care se construiesc modelele simbolice este de a $re@ice e!olutia realitatii eBterne, GC& a fost intotdeauna asociat, direct sau indirect, cu realitatea eBterna" GC& este un model simbolic cu totul s$ecial" GC& se foloseste atit $entru comunicatie generala cit si $entru a construi alte modele simbolice de comunicatie de $reci@ie mai mare" 9a dam cite!a eBem$le de limbaje mai e!oluate, incluse in GC&" )ntr%o $osibila ordine de a$aritie a!em+ limba folosita in di$lomatie, in stiintele juridice, limbajele logico%matematice, limbaje ba@ate $e semne si gesturi si limbajele de comunicatie cu calculatoarele" ,ici $rin FlimbaG se intelege un model simbolic orientat s$re comunicatie generala" 8n limbaj este un model simbolic de comunicatie care se afla deja inclus intr%o limba de comunicatie generala declarata" Cu GC& se construiesc si modele simbolice, asociate sau nu realitatii eBterne, inclusi! stiintele eBacte"

)n legatura cu GC& ?limba de comunicatie generalaA, este socant modul total anormal de a$aritie" Desigur, GC& se crede ca a a$arut $rin interactia s$ontana intre oamenii $rimiti!i, deci ar fi a$arut FnaturalG" <u este total clar daca si in ce conditii, o limba de comunicatie se $oate amorsa de la @ero in acest fel" Totusi, sa acce$tam ca GC& ar fi a$arut FnaturalG" Pentru orice dis$o@iti! de $relucrare a informatiei, asa cum este creierul, limbajul este construit ca o colectie de termeni fundamentali si relatii fundamentale ai modelului" :iecare elementDrelatie trebuie asociat cu o com$onentaDfunctie a structurii de hard are" ,sta s$une ca structura de hard are ar trebui cunoscuta inainte de a$aritia limbajului" Daca structura de hard are este cunoscuta, atunci este $osibila a$aritia unui limbaj elementar de comunicatie cu acel dis$o@iti!" ,ceasta este calea normala atunci cind, de eBem$lu, un calculator, care nu are nici un fel de $rogram asociat lui, urmea@a sa fie folosit" Totusi, asa cum se crede, GC& a a$arut intr%un mod total anormal+ a a$arut fara sa se cunoasca structura de hard are $e care GC& trebuie sa se ba@e@e" Consecinta acestui mod anormal de a$aritie a GC& este fa$tul ca toate cu!intele fundamentale asociate direct cu functionarea creierului sunt fara definitie $recisa" EBem$lu+ realitate, ade!ar, constiinta, si altele" ,ceste cu!inte ar trebui sa fie asociate cu di!erse facilitati de hard are, cunoscute dinainte" Teoria aceasta, fiind o teorie fundamentala des$re functiile de hard are, generea@a astfel de definitii interne normale" Oa fi data mai jos o colectie de astfel de cu!inte cu definitiile lor interne ?normaleA" 3" a crede+ eBistaC un model incom$let" Modelul ar $utea sa de!ina armonicDlogic daca s%ar introduce, in mod artificial, un alt element sau relatie" Du$a o astfel de modificare, modelul !a de!eni armonicDlogic" ,cest model !a genera noi ade!aruri" ,ceste ade!aruri se ba@ea@a $e modelul modificat artificial" Din cau@a asta, se foloseste cu!intul FcredG in fata oricarui ade!ar generat de modelul modificat artificial" Totodata, modificarea $e care se ba@ea@a noul model trebuie sa fie s$ecificata" -" a sti+ eBista un model bun ?adica armonic siDsau logicA care este sustinut direct sau indirect de totalitatea modelelor unui creier" Termenul Fa stiG se foloseste atunci cind intreaga structura de modele ale unui creier dat sustine un anumit ade!ar, nimic mai mult" 9e accentuea@a ca de aici nu re@ultaC ca acel ade!ar s%ar confirma in interactia cu realitatea eBterna" ,cest cu!int inseamna doar ca intreaga structura de modele sustine un anumit ade!ar si nimic mai mult" ,sa cum se !ede, !erbul Fa stiG nu este asociat direct cu realitatea eBterna ?asa cum ne%ar $laceA ci cu $ro$ria structura de modele" E" du$a cite stiu+ eBista un numar de modele care sustin un ade!ar dat, dar eBista modele insuficient de bune care, deci, nu $ot s$une $rea multe des$re acel ade!ar"

0" corect, a fi corect+ ,cest termen are mai multe acce$tiuni+ 0a+ eBistaC un model care face o $redictie asociata realitatii eBterne" ,ceasta $redictie se com$ara cu )( ?realitatea de intrareA" Termenul se foloseste atunci cind diferenta dintre $redictie si )( este considerata acce$tabil de mica" 0b+ eBista o structura de modele armoniceDlogice care a facut deja un mare numar de $redictii FcorecteG conform definitiei 0a" Orice ade!ar generat in aceste conditii este FcorectG" Este foarte im$ortant de obser!at ca termenul FcorectG este asociat in mod direct numai cu modelul nu cu realitatea eBterna asa cum ne%ar $lace" :ara s$ecificarea modelului, termenul este un nonsens" ,!em deci doua acce$tiuni ale termenului FcorectG" Cele doua definitii ar $utea fi unificate astfel+ o structura de modele face o $redictie care nu se confirma $rin )(" Com$ararea intre $redictie si )( se numeste FeB$erientaG" Daca eB$erienta nu confirma $redictia, creierul !a face imediat un alt model" ,cest model $erfectionat $rin eB$erienta !a face din nou $redictii FcorecteG" ,stfel ca, cu eBce$tia unei foarte scurte $erioade tran@itorii necesare modificarii modelului, cele doua definitii ar s$une cam acelasi lucru" ,ici !om s$une ce!a si des$re cu!intul FgresitG" 8n model care face $redictii gresite asu$ra e!olutiei unei realitati eBterne date nu este, in mod normal, un model gresit construit ?instabilA" E!ident ca $ot sa eBiste si modele gresit construite dar asta se detectea@a si se corectea@a in mod dinamic la integrarea modelului in structura de modele" Cu!intul FgresitG este asociat in general cu un model bine construit dar care nu este adec!at acelei realitati eBterne" EBem$lu+ Mecanica lui <e ton este FgresitaG atunci cind se a$lica la obiecte care se misca cu !ite@e a$ro$iate de !ite@a luminii dar este corecta la !ite@e foarte mici" 5" a intelege+ eBistaC un model incom$let si eBistaC o informatie !enita din eBteriorul acelui model ?din realitatea eBterna sau de la alte modeleA" <oua informatie !a face modelul mai bun" ,tunci cind un model este $erfectionat in acest fel, se foloseste cu!intul Fa intelegeG" 6" a imagina+ acesta este $rinci$alul cu!int asociat cu o$eratii cu modele imagine" 4" a gindi+ acesta este $rinci$alul cu!int asociat cu o$eratii cu modele simbolice" Totusi, intrucit in !iata de @i cu @i, modelele imagine si modelele simbolice sunt folosite intretesut, acest cu!int este folosit si in combinatie cu o$eratii $e modele imagine" Cadrul general continua sa fie dat de modelele simbolice" Obser!atie+ in GC& nu se foloseste niciodata cu!intul Fa gindiG in legatura cu com$ortamentul animalelor" )n limba romana, $entru manifestari de

inteligenta a animalelor, eBista cu!intele Fa fi siretG, Fa fi !icleanG sau chiar Fa fi istetG" ,ceste cu!inte se folosesc si in legatura cu anumite com$ortamente ale oamenilor" Ele $ot fi deci asociate si cu o forma de FgindireG care se ba@ea@a $e modele imagine" N" inteligenta+ ca$acitatea de a construi si o$era modele cu bataie lunga" Poate eBista inteligenta ba@ata $e modele imagine si inteligenta ba@ata $e modele simbolice" ." a re$re@enta+ eBista un model com$leB asociat unei realitati eBterne com$leBe" Deoarece acel model com$leB este greu de o$erat, se construieste un model sim$lificat cu care se o$erea@a" Totusi, chiar daca folosim modelul de re$re@entare, niciodata nu trebuie sa uitam ca el se ba@ea@a $e modelul com$leB care l%a generat" 3/" emotia+ este inteleasa ca o stare tem$orara in care, in fata unei realitati eBterne noi, nu eBistaC model cu bataie scurta adec!at" 9e accentuea@a ca emotia este asociata numai cu modelele cu bataie scurtaS )ntr%o astfel de situatie se acti!ea@a automat P9M%ul" ,cti!area P9M%ului face sa dis$ara sau sa se atenue@e constiinta" Totusi, ceea ce este caracteristic emotiei este ca P9M%ul nu considera acea situatie ca o situatie de $ericol direct si iminent la adresa $ro$riei $ersoane ?nu acti!ea@a nici un model de $rotectieA" 9tarea dis$are atunci cind P9M%ul a acti!at constructia unui model normal, care sa re@ol!e $roblema" Emotiile $ot sa nu a$ara, in fata unei realitati eBterne noi, daca s%a construit in a!ans un model acti!abil ?JB,MA" E!ident ca un JB,M se $oate construi numai daca situatia a fost $re!a@uta in a!ans" ,m aratat ca emotiile sunt asociate cu li$sa de modele cu bataie scurta, in fata unei situatii noi si ne$ericuloase" Cu!intul FangoasaG ar $utea fi oarecum asociat cu li$sa unui model cu bataie lunga care sa fie asociat cu o sectiune ne$reci@ata din realitatea eBterna" &i$sa modelului cu bataie lunga inseamna, in mod esential, ca un mare numar de modele cu bataie scurta nu $ot fi corelate" ,ceste multe modele cu bataie scurta neintegrate intr%un model cu bataie lunga ar $utea eB$lica o stare de instabilitate a unei $arti ne$reci@ate a structurii de modele a unui creier dat si aceasta stare ar $utea fi asociata cu cu!intul FangoasaG" Cam tot ce a fost s$us mai sus ar $utea fi asociat si cu cu!intul FanBietateG" ,ici se $oate !edea clar efectul definirii, in dictionare, de cu!inte fara a cunoaste structura de hard are a creierului" MDT defineste $recis o stare a creierului si a$oi se cauta un cu!int, dintre cele eBistente, care s%ar $utea asocia cu definitia generata $rin anali@a de hard are" )n mod normal ar fi trebuit sa in!entam cu!inte noi dar aceasta !arianta am eBclus%o, $e cit $osibil, de la ince$ut" Daca MDT !a fi acce$tata, toate cu!intele asociate direct sau indirect cu facilitatile de hard are ale creierului, !or trebui redefinite in ba@a teoriei" 33" a se ener!a, a fi stresat+ acestea sunt cu!inte care se folosesc in multe situatii in care eBista o stare tem$orara ?mai lunga sau mai scurtaA

de de@echilibru a structurii de modele ale unui creier dat" ,ceste de@echilibre $ot sa afecte@e modelele cu bataie scurta ?ener!areA sau modelele cu bataie lunga ?stresA" Oom descrie mai jos un numar de situatii concrete" a" Poate fi starea in care se afla un model care este asociat unei realitati eBterne care e!oluea@a in sec!ente identice re$etate la infinit" )n aceasta situatie, $redictia cores$unde absolut eBact cu realitatea de intrare ?)(A, un tim$ foarte lung" )n domeniul sonor, daca sec!entele sunt suficient de scurte si se re$eta identic cu o !ite@a $rea mare, nu !a mai eBista tim$ $entru deser!irea altor modele" 9e $oate da ca eBem$lu FarmaG folosita de sar$ele cu clo$otei" 9i F$icatura chine@eascaG se incadrea@a tot aici" ,ici este im$ortant de obser!at cei doi $arametrii+ lungimea sec!entei si !ite@a de re$etitie" Piesa mu@icala numita Bolero a com$o@itorului M" (a!el este o sec!enta suficient de lunga $entru a nu $roduce ener!are iar sec!enta, desi se re$etaC identic din $unctul de !edere al liniei melodice, are diferente in orchestratie" Totusi, si aici se $oate obser!a $lacerea ?oarecum in!ersul ener!ariiA $e care ne%o $roduce o ru$ere, catre final, a sec!entei care se re$eta" ,ceasta $iesa $oate fi folosita ca eBercitiu $entru a !edea limita dintre ener!are si $lacere la re$etarea unei sec!ente sonore" 9a !edem aceasta deficienta in domeniul artelor !i@uale" ,stfel, o su$rafata $lana, fara detalii, $oate $roduce ener!are din moti!ul aratat ?$redictia este $ermanent identica cu )( in orice $unct al su$rafeteiA" ,sta $oate sa eB$lice dorinta de a a!ea detalii cit mai multe $e o su$rafata $lana, dar nu intr%o sec!enta aleatorie" O su$rafata $lana, cu detalii sim$le care se re$eta, $oate $roduce de asemenea ener!are ?ce!a mai slabaA daca algoritmul este usor de ghicit" O solutie este de a a!ea mai multe gru$e de detalii care se re$eta si care sunt, fiecare in $arte, suficient de com$licate $entru ca ghicirea sec!entei sa fie dificila" Majoritatea absoluta a constructiilor si a decoratiunilor tuturor ci!ili@atiilor de $ina acum au tinut cont de aceste $rinci$ii" ,sta este asa deoarece ci!ili@atia umana continua sa se ba@e@e $e modele imagine" Pe modele simbolice ener!area nu se mai $roduce in conditiile aratate" Ci!ili@atia tarilor foarte a!ansate nu se mai ba@ea@a $e modele imagine si de aceea o su$rafata $lana, de eBem$lu, fara detalii, nu mai $roduce ener!are" Pe modele imagine $utem sa intelegem $articularitatile crucii crestine" )n general, crucea ortodoBa este mai incarcata cu detalii decit crucea catolica deoarece religia crestin%ortodoBa $une mai mult accent $e modelele imagine in tim$ ce religia crestin%catolica $une mai mult accent $e modelele simbolice" b" De@echilibrul ?ener!areaA $oate sa a$ara si cind realitatea eBterna este neschimbata un tim$ foarte indelungat" 9i aici $redictia este mereu

identica cu )( dar mai a$are o $articularitate tehnologica foarte im$ortanta care !a fi descrisa aici" 9e reaminteste ca $redictia asu$ra e!olutiei realitatii eBterne este o functie hard are automata, necontrolabila, re$etata la infinit" 9u$o@itia teoriei este ca un model se reactuali@ea@a cu o !ite@a care de$inde de !ite@a de modificare a realitatii de intrare ?)(A" Cind )( se schimba foarte re$ede, modelul MM acti! se reactuali@ea@a foarte re$ede" ,ici $are ca eBista un mecanism de hard are care stabileste !ite@a de reactuali@are in functie de !ite@a de schimbare a )( ?in$ut%realityA" Daca realitatea eBterna este neschimbata ?)( mereu acelasiA, acest mecanism de hard are este adus intr%o stare $e care nu stie sa o re@ol!e cores$un@ator" ,sta inseamna ca, $e de o $arte, el trebuie sa reactuali@e@e modelul MM iar, $e de alta $arte, el nu are moti! sa o faca" ,stfel, starea in care $oate ajunge creierul $oate fi de de@echilibru ?ener!areA" De multe ori, ca o reactie de a$arare, MM%ul acti! !a acti!a, tem$orar, alt model" ,stfel, o solutie de a$arare este de a face altce!a" De eBem$lu MM%ul !a acti!a un alt MM care nu are $robleme, urmind ca reacti!area modelului MM adec!at acti!itatii $rinci$ale sa fie facuta atunci cind realitatea eBterna se !a schimba" 9e da ca eBem$lu urmarirea, ca sofer, a semaforului la o intersectie" ,tunci cind semaforul Fnu se mai schimbaG a$are o stare de ener!are" O solutie de a$arare este inaintarea cu !ite@a foarte redusa sau $ur si sim$lu de a urmari altce!a, urmind ca ceilalti conducatori auto sa semnali@e@e schimbarea semaforului" )n aceasi ordine de idei, se !ede ca, datorita acelei $articularitati tehnologice, tim$ul creierului se scurge cu !ite@a !ariabila" 9ec!ente cu )( neschimbat $ot sa a$ara ca fiind foarte lungi in tim$ ce sec!ente cu schimbari re$etate a lui )( $ot sa $ara foarte scurte ?!e@i si ET, des$re tim$A" c" Cu!intul Fener!areG se foloseste si atunci cind un model acti! este $erturbat continuu in acti!itatea lui, de un factor din realitatea eBterna, care $oate sa acti!e@e sau nu P9M%ul" 9i aceasta situatie $oate, la eBtrem, sa destabili@e@e creierul" 9e reaminteste ca, in fata unei realitati eBterne noi ?care $oate fi marcata de un @gomot $uternic, de eBem$luA creierul !a comuta MM%ul de la cel adec!at realitatii eBterne de dinainte de @gomot la cel adec!at deser!irii situatiei cu @gomot" Comutarea de la un model la altul este deosebit de com$leBa ?!e@i teoria generalaA" ,tunci cind creierul este fortat sa comute mereu modelele, asta $roduce nu numai un consum foarte mare de energie, dar si greseli in actiunea de deconectareDreconectare" De eBem$lu, la de@acti!area unui model trebuie sa retinem informatia care !a fi folosita la reacti!area lui" Daca aceasta informatie se $ierde sau, intre tim$, realitatea eBterna se modifica semnificati!, MM%ul acti!

trebuie sa refaca sau sa gaseasca conditiile initiale inainte de a reacti!a modelul" Prin re$etarea acestei $roceduri, creierul $oate intra intr%o stare de de@echilibru care se $oate manifesta $rin ener!are ?si nu numaiA" Ener!area este mult mai intensa daca modelul $erturbat este model simbolic deoarece reacti!area unui model simbolic se face $rintr%o foarte com$leBa sec!enta de gasire a conditiilor de restart" d" Cu!intul se mai foloseste si $entru a indica starea unui creier care este de$asit de o a!alansa de informatii" )nca$acitatea de a urmari fluBul de informatii $oate destabili@a structura de modele si deci $oate crea Fener!areG" 3-" a iubi+ eBistaC ce!a ?o $ersoana, un animal, un obiect, o idee"""A care este introdus in structura de $rotectie a unei $ersoane ?P9M, Protection and 9ur!i!ing ModelA, e!ident, sub forma de model" ,cel Fce!aG este tratat de acea $ersoana ca o com$onenta a ei ?asa cum sunt tratate miinile, $icioarele, ochii etc"A" (elatia dintre acea $ersoana si acel Fce!aG este o relatie de iubire" Cea mai $uternica relatie de iubire eBistaC intre o mama si co$iii ei" ,ici se foloseste con!entia ca $rimul termen indica $ersoana care iubeste iar al doilea termen indica cine se afla in P9M%ul sau" (elatii mai slabe a$ar intre co$ii si $arinti si intre tati si co$ii" Toate acestea se ba@ea@a $e P9M" EBista mame care%si omoara co$ilul nou nascut" ,cest lucru se $oate intim$la daca, la acea mama, co$ilul nu a fost inclus automat in P9M ?$robleme tehnologiceA" Teoria considera asta ca o deficienta de hard are, necorectabila" EBistaC si relatii Fde ti$ iubireG intre alte $ersoane ?sot%sotie de eBem$luA dar care, mai ales in @ilele noastre, nu se mai ba@ea@a $e P9M" ,ceste relatii a$ar atunci cind acel Fce!aG este inclus in foarte multe modele astfel ca dis$aritia acelui element ar $roduce modificari masi!e in structura de modele" )nca$acitatea de a modifica structura de modele in e!entualitatea ca acel element ar dis$are, $oate $roduce relatii Fde ti$ iubireG" 9e accentuea@a ca, asa cum a$are din definitie, relatia de iubire este unidirectionala" Daca , iubeste $e B, de aici nu re@ulta in nici un fel ca si B l%ar iubi $e ,"

E*em lu: consecintele negati!e ale iu"irii

Daca $ersoana , iubeste $ersoana B ?in P9M%ul lui , sau intr%un model foarte im$ortant se afla modelul lui BA si daca B dis$are din !iata lui ,, atunci , se $oate destabili@a din cau@a inca$acitatii de a corecta intreaga structura de modele in care se aflaC si B" ,ceasta stare se $oate re@ol!a $rintr%un model de ecranare, $rintr%un nou FBG sau $rin sinucidere"

Cu modificari minime, tot ce este scris mai sus se a$licaC si la animale, deoarece acest ti$ de relatii se ba@ea@a $e modele imagine" 3E+ :ericirea, a fi fericit+ Teoria consideraC ca eBista doua functii fundamentale ale creierului+ de a construi modele adec!ate realitatii eBterne si de a actiona asu$ra realitatii eBterne in ba@a unor modele de actiune" 9ituatia de FfericireG $ermanenta este asociata cu starea unui creier care construieste modele de actiune in acord cu modelele realitatii eBterne" Cu alte cu!inte, de ati $ro$une sa faci numai ceea ce este reali@abil" )n acest fel, orice model de actiune !a duce la succes" Oamenii fericiti contribuie la stabilitatea lumii dar nu si la a!ansul ei" :ericirea la di@armonici inseamna starea data de atingerea unui obiecti!" ,cest ti$ de fericire este mult mai intensa decit la $ersoanele cu fericire $ermanenta" 9e reaminteste ?!e@i E"T", des$re di@armoniciA ca di@armonicii sunt $ersoane care%si $ro$un obiecti!e greu sau im$osibil de reali@at" ,tunci cind unele obiecti!e sunt totusi atinse, a$are starea de fericire foarte intensa care durea@a $ina la gasirea altui obiecti!" 30+ )ntuitia+ ,cest cu!int $oate $une $robleme in legatura cu definitia lui eBterna ?cea din dictionareA" Ba@at $e MDT, intuitia este asociata cu modelele imagine si cu facilitatea creierului de a o$era modele in mod automat ?asociate sau nu cu realitatea eBterna localaA" O alta caracteristica fundamentala asociata cu cu!intul FintuitieG este fa$tul ca ea se manifesta intr%un cadru simbolic" )n mod esential, intuitia inseamna obtinerea de ade!aruri imagine intr%un mediu simbolic, in ba@a fa$tului ca anumite modele imagine $ot sa genere@e anumite ade!aruri $rin acti!are automata" )ntuitia este, in acest fel, inrudita cu F$erce$tiile eBtrasen@orialeG ?!e@i teoria generalaA cu diferenta ca asa @isele F$erce$tii eBtrasen@orialeG $ro!in din modele ilegale $e cind intuitia $ro!ine din modele imagine normale asociate unor modele simbolice normale" 35" Constiinta Constiinta inseamna ca$acitatea de a construi si o$era un model in care $ro$ria $ersoana a$are ca element" Conform cu MDT, re@ulta ca a!em doua feluri de constiinte+ constiinta imagine si constiinta simbolica" De de$arte, cea mai ras$indita este constiinta imagine care a$are, in forme mai sim$le, si la unele animale" EBista constiinta de ni!el 3, cind $ro$ria $ersoana a$are im$licit ca element al modelului si constiinta de ni!el - cind $ro$ria $ersoana a$are in mod eB$licit ca element al modelului" ,tunci cind modelul contine si alte $ersoane si atunci cind $ro$ria $ersoana este tratata de model in acelasi fel in care sunt tratate celelalte $ersoane ?F!edemG $ro$ria $ersoana din eBterior, reusim sa ne trans$unem si in F$ieleaC altcui!a etcA, atunci a!em constiinta de ni!el E" :olosind un limbaj

mai $utin con!entional, suntem $e ni!elul E de constiinta atunci cind suntem in stare sa gindim si cu Fca$ul altoraG" Din cau@a dificultatii de a ajunge $e ni!elul E $e model imagine, ni!elul E se intilneste de obicei $e model simbolic" <u orice $ersoana $oate sa ajunga $e ni!elul - de constiinta iar cei care ajung $e ni!elul E sunt si mai $utini" Cei care in mod semnificati! stau $e ni!elul E de constiinta formea@a elita unui gru$" Din teoria generala se stie ca in P9M se afla si un model al $ro$riei fiinte, atit la animale cit si la oameni" Oom numi constiinta imagine de ni!el @ero, ca$acitatea de a o$era si chiar construi acest model imagine" Constiinta de ni!el @ero este o facilitate $e care o are orice fiinta" 36+ Elita Elita efecti!a a unei tari este constituita din acei oameni care se afla in mod constant $e ni!elul E de constiinta" Elita oficiala $oate fi oricit de diferita de elita efecti!a" ,sta inseamna ca, intr%o tara a$roa$e li$sita de elite, asa cum este (omania, $o@itiile elitei sunt ocu$ate in mare masura de oameni obisnuiti in tim$ ce elita efecti!a este formata din necunoscuti sau anonimi in $o@itii neim$ortante" Cu cit tara este mai a!ansata cu atit diferenta dintre elita efecti!a si elita oficiala este mai mica" Cu alte cu!inte, a!ansul unei tari de$inde in mod esential de $uterea acordata elitei efecti!e" Printre multele sim$tome ale li$sei elitei in tara noastra se afla si deri@oriul in care se afla termeni cum ar fi FacademicianG sau Fsa!antG" (eca$atarea increderii $o$ulatiei in academicieni si sa!anti !a fi un $roces eBtrem de lung, $oate chiar de mai multe generatii, chiar daca, ince$ind de a@i, academicienii si sa!antii ar fi cei aflati deja de multa !reme $e ni!elul E de constiinta"

E'T'A' +: Modelul ,-UL.

O su$o@itie fundamentala a teoriei este ca in fiecare moment, unul sau mai multe modele MM !or fi acti!e, intr%un mod automat, $entru a intelege realitatea data de modelele $rimare M" 9a $resu$unem ca un model M nu mai transmite nici o informatie, asa cum se intim$laC, de eBem$lu, daca a!em ochii aco$eriti" )n aceasta situatie, modelul care se construieste trebuie sa fie modelul F<8&G care nu are nici un element" Ceea ce se constata eB$erimental este ca modelul MM local contine o imagine sub forma unor $ete $utin diferite de fond sau sub forma unor $uncte mobile" O imagine mai mult sau mai $utin stabila ar insemna o $roblema de hard are" )n situatii reale, se $ot obtine, de eBem$lu, $uncte cu $o@itie instabila" ,sta inseamna ca $unctele, care sunt elemente care re@ulta dintr%o acti!are a functiei, nu se reconfirma, ca $o@itie, la o acti!are ulterioara a functiei"

De aici re@ulta ca aceste $uncte sunt $roduse de o informatie de ti$ @gomot" De asemenea, re@ulta ca functia de constructie de modele functionea@a bine ?nu crea@a imagini stabile falseA"

A licatie

ractica: starea unui creier

)ncercati urmatorul eB$eriment" )n $rimele secunde du$a ce !a tre@iti dimineata, cu ochii inchisi, $ri!iti o su$rafata slab luminoasa uniforma" Daca nu !edeti nici o structura sau !edeti o retea eBtrem de fina de $uncte uniform distribuite, atunci creierul D!" se afla intr%o stare buna" Daca !edeti o structura grosiera mai mult sau mai $utin stabila atunci nu !a aflati intr%o stare buna" Este de asemenea im$ortant sa urmariti !ite@a cu care o structura grosiera ajunge la o structura cu $uncte foarte fine care, $ina la urma, !or dis$are si ele intr%un fond uniform, normal" E!ident, acesta este un autotest" <u $oate fi !erificat de catre altii" Conclu@ie+ Daca realitatea eBterna este constituita din informatia F@eroG, creierul ar trebui sa construiasca modelul F<8&G" Ceea ce este construit in fa$t este un model care $oate indica starea functiei de constructie de modele si a traductoarelor care culeg informatii din realitatea eBterna"

E'T'A' /' Tim ul

Problema este tratata numai in ca@ul oamenilor" Totusi, aceasta fiind o $roblema asociata eBclusi! cu modelele imagine, se $oate $resu$une ca si in ca@ul animalelor eBista mecanisme similare cu ale oamenilor dar cu $erformante mult mai slabe" Creierul functionea@a din $rinci$iu, fara referinta de tim$" ,ceasta este o deficienta fundamentala" ,ceasta situatie este determinata atit de $rinci$iul de functionare ?modelareDsimulare continuaA cit si de cerintele de functionare economica ale creierului" )ntr%ade!ar, din teoria generala se stie ca functia de ba@a a creierului este de a construi modele si de a com$ara $redictiile cu realitatea eBterna" 9co$ul este de a actuali@a mereu modelul in fata unei realitati eBterne in schimbare" Problema este+ cit de des se face aceasta actuali@areR ,ceasta este o $roblema asociata cu im$lementarea tehnologica a creierului" 9e $oate s$ecula ca, din moti!e de folosire eficienta a energiei, aceasta actuali@are se face la inter!ale !ariabile, in functie de !ite@a de schimbare a )( ?in$ut realityA" )n acest fel se $ierde total notiunea de tim$ ?Ftim$ulG trece cu !ite@a !ariabila, functie de e!olutia realitatii eBterne din fata ochilorA" ,sta se si constata eB$erimental" Totusi, fara notiunea de tim$, creierul nu $oate obtine decit $erformante eBtrem de modeste ?multe modele cu bataie lunga nu ar mai fi eficienteA"

Oom !edea mai jos cite!a metode de com$ensare a acestei deficiente fundamentale" Modelele Po!este ?9%MA au o $ro$rietate fundamentala si anume, fiecare element E?nA este legat numai cu doua elemente, unul care a a$arut inaintea lui E?nA, deci este E?n%3A si un alt element care a a$arut du$a ce a a$arut elementul E?nA si care este deci E?nQ3A, unde n $oate a!ea orice !aloare" )n acest fel, eBista $osibilitatea de a cunoaste ordinea in care s%au intim$lat diferite lucruri, fara a marca in mod eB$licit, $o@itia lor in tim$" <u eBista nici o metoda interna de a sti inter!alul de tim$ dintre a$aritia elementului E?nA si E?nQ3A" ,ceasta metoda este utila doar Foff lineG adica la $rocesarea unor informatii care au a$arut $rea re$ede $entru a fi $rocesate $e loc, cu modele normale" Deficienta acestei metode consta in fa$tul ca, in situatii reale, modelele $o!este 9%M ?care contin lanturi lungi de elementeA se $ot fragmenta iar odata fragmentate, intre ele nu mai eBista nici o corelatie tem$orala" ,ceasta este o $roblema tehnologica" :ragmentarea se $oate detecta atunci cind o $ersoana $o!esteste desfasurarea unei actiuni com$leBe la care a asistat" )n cursul acestei $o!estiri $ot a$area destul de frec!ent in!ersari ale ordinii unor sec!ente" )n $arante@a fie s$us, cind a$are aceasta fragmentare, eBista tendinta de a reface sec!enta din fragmente $e ba@a de logica" )n foarte multe ca@uri refacerea $e ba@a de logica este gresita dar $oate da o $uternica im$resie de corectitudine" Continuam cu anali@a tim$ului" Pe tim$ foarte scurt, eBista $osibilitatea de a crea modele de ritm" ,cestea se ba@ea@a $e ca$acitatea de $redictie de a$aritie a ce!a, in ba@a a ceea ce deja s%a intim$lat" Daca $roducem doua sunete la un anumit inter!al de tim$, creierul !a incerca sa ghiceasca momentul cind !a a$area al treilea sunet" 9e s$eculea@a ca !a incerca sa ghiceasca algoritmul de generare" Daca eBistaC o combinatie com$leBa de sunete care se re$eta, !a eBista tendinta de a $re@ice a$aritia sec!entei in !iitor $rin constructia unui algoritm de generare" ,cest $roces automat nu are referinte absolute de tim$ dar, luind in consideratie imensa ca$acitate de a o$era cu modele imagine, $reci@ia relati!a $oate fi foarte buna, asa cum ne con!ing foarte usor mu@icienii, de eBem$lu" Ca$acitatea de a crea modele de ritm $are a fi legata de o ca$acitate s$eciala, asociata modelelor imagine, dar care s%a de@!oltat foarte mult in ca@ul oamenilor" ,cest subiect mai are ne!oie de multa munca $entru a fi inteles" Este !orba de fa$tul ca se $are ca eBistaC o facilitate functionala de hard are, asociata modelelor imagine, $rin care sa fie construiti algoritmi de generare a unei sec!ente imagine ?de eBem$lu, de ti$ sonorA in care eBista corelatii interne" ,ceasta facilitate de hard are $oate fi asociata ca$acitatii de constructie si o$erare de modele simbolice sau $oate fi o facilitate asociata constructiei si o$erarii de modele imagine" )n orice ca@, aceasta facilitate nu $are sa

eBiste in ca@ul animalelor sau sa eBiste intr%o forma foarte rudimentara" (eactia animalelor la mu@ica $oate fi asociata sau cu ener!area sau cu o tendinta de imitatie" ,m $utea lua in considerare un mecanism de generare a unei sec!ente sonore la animale doar daca, din $ro$rie initiati!a si in i@olare, ar a!ea tendinta de a scoate sunete asociabile cu o sec!enta mu@icala" MDT considera ca, in ca@ul creierului uman, eBistaC o facilitate de hard are de constructie si o$erare de modele simbolice si ca aceasta facilitate este $utin $robabil sa fi fost un efect al e!olutiei de ti$ Dar in" )n acest cadru, facilitatea de a genera automat algoritmi asociati unei sec!ente imagine ?ca@ul mu@icii, de eBem$luA, ar $utea de asemenea sa fi fost adaugata de $roiectantul creierului uman, cu sco$ul imbunatatirii $erformantelor creierului in fata deficientei de $roiectare asociata cu $arametrul Ftim$G" Mai sus am s$eculat ca memorarea sec!entei de sunete se face $e ba@a ghiciriiDmemorarii algoritmului de generare" ,sta ar $utea fi eB$licatia fa$tului ca mu@icienii au ne!oie de referinte de inaltime a sunetului sau chiar de cite!a note mu@icale $entru a $utea re$roduce o sec!enta mu@icala" Deci, mu@icienii au algoritmul dar au ne!oie de calibrarea modelului de ti$ 9%M cu un sunet cu inaltimea corecta, data de o referinta eBterna" 8n alt mod de re@ol!are a $roblemei tim$ului este ba@at $e constructia de modele%$attern ale realitatii eBterne" De eBem$lu, un model de tre@ire sa fie acti!at atunci cind un anumit model%$attern este intilnit atit in starea de !eghe cit si in cea de somn" 8n model%$attern $oate fi dat, de eBem$lu, de totalitatea starilor tuturor sistemelor cor$ului ?sistemul digesti!, endocrin etc"A, de sunetele, de combinatiile de sunete sau de corelatii de sunete din mediul inconjurator sau de orice alte informatii eBterne" Problema tim$ului este o $roblema foarte mare si ea este generata de $rinci$iul de functionare al creierului" Ea nu are nici o solutie com$leta" Creierul !a folosi orice fel de informatie aditionala eBterna $entru a%si $astra orientarea in tim$+ miscarea soarelui $e cer, succesiunea anotim$urilor, ceasul ?numai la omA, etc"

E.T.A.

: MUZICA

Mu@ica este un model imagine cu bataie lunga" Mu@ica $ro$riu@isa se intilneste numai la oameni" ,tunci cind un nou nascut creste, la ince$ut a$are !orbirea ?model simbolicA si a$oi a$ar calitatile asociate mu@icii" )ntrucit mu@ica a$are du$a ce creierul are facilitati de a construi si o$era modele simbolice, este re@onabil sa $resu$unem ca modelele simbolice sustin de@!oltarea mu@icii" ,ceasta idee este sustinuta si de obser!atia ca mu@ica euro$enilor ?cei mai a!ansati in constructia de modele simboliceA este su$erioara oricarei alte mu@ici, din $unctul de !edere al com$leBitatii" Daca de dau cite!a sunete, creierul !a face automat un Model%$o!este ?9% M 9tory%ModelA si !a incerca sa $re@ica a$aritia sunetelor !iitoare" 8neori

$redictia se ade!ereste alteori nu" Daca $redictia se ade!ereste $rea des, im$resia $oate fi descrisa cu cu!inte cum ar fi F$lictisealaG, FmonotonieG, Fener!areG etc" ,tunci cind $redictia nu se ade!ereste, eBista $osibilitatea de a fi o foarte mare diferenta intre $redictie si )( ?atunci sunetele nu sunt $erce$ute ca fiind corelateA sau sa fie o diferenta Facce$tabilaG ?sunetele sunt considerate corelate du$a modificarea usoara a algoritmului de generare a acelei sec!enteA" Corelatia este asociata cu ca$acitatea de a genera o sec!enta $e ba@a unui algoritm" O sec!enta de sunete $oate fi memorata si fara algoritm dar atunci acea colectie de sunete nu mai este considerata ca fiind mu@ica $entru ca sunetele nu mai sunt corelate" Daca diferenta intre $redictie si )( este Facce$tabilaG ?algoritmul de generare $oate fi modificat $entru a include si noile dateA, este $osibil ca elementul cel nou sa fie adaugat la 9%M si se incearca o noua $redictie" :enomenul se re$eta de oricit de multe ori" ,ceasta acti!itate automata $oate sa $roduca o stare $o@iti!a asu$ra creierului, care se $oate numi F$lacereG ?$redictiile se ade!eresc, in mod constant, cu o $robabilitate ridicata iar cele care nu se ade!eresc sunt, $rintr%o modificare acce$tabila de algoritm intern, acce$tate si eleA" Ea se $oate incadra, in general, in ceea ce numim in mod curent ca fiind Fmu@icaG" 8neori mu@ica este atit de accesibila incit $utem a!ea im$resia ca de fa$t ea a fost Fdesco$eritaG ?nu com$usaA" Pentru cunoscatori, Mo@art da im$resia ca a Fdesco$eritG mu@ica in unele lucrari mu@icale ?9onata :acile, $entru $ian, de eBem$luA" Tot de aici re@ultaC ca o mu@ica $erfecta $oate fi $lictisitoare" Tot la Mo@art se $ot intilni sec!ente care, la o ascultare su$erficiala, $ot sa $roduca o stare de $lictiseala, desi ele $ot fi sec!ente dintre cele mai frumoase din intreaga istorie a mu@icii" 9a re@umam $ina aici+ o sec!enta de sunete $oate fi asociata cu temenul Fmu@icaG daca sunetele acelei sec!ente sunt $erce$ute ca fiind corelate" Corelatia $oate fi im$licita ?asa cum se intim$la in mu@ica clasicaA sau $oate fi eB$licita ?ritm de tobe, de eBem$luA asa cum a$are in asa numita Fmu@ica de consumG" De@!oltarea mu@icii a adus noutati legate de ritmuri ?im$licite sau eB$liciteA mult mai com$leBe, la ru$eri de ritm, la introducerea de noi limite de Facce$tabilitate a $redictieiG, tot mai mari ?inclusi! FdisonanteGA ca urmare a e!olutie" Daca acce$tam i$ote@a unei facilitati functionale asociata modelelor imagine ?facilitate de hard areA de a construi algoritmi de generare a unor informatii corelate, atunci am $utea incerca sa !edem daca aceasta facilitate a e!oluat in tim$ sau nu" ,stfel, desi ca efect al e!olutiei creierului, ca$acitatea de o$erare cu modele imagine scade in mod relati!, de@!oltarea ca$acitatii de o$erare cu modele simbolice a generat noi abilitati de o$erare cu modele imagine,

necunoscute inainte" De aici re@ulta ca mu@ica e!oluea@a in ba@a a doua tendinte oarecum contrare" Pe de o $arte scade ca$acitatea de a construi si o$era modele imagine ca efect al cresterii ca$acitatii de o$erare cu modele simbolice si $e de alta $arte, modelele simbolice sustin modelele imagine si in domeniul mu@icii" ,r re@ulta ca eBita o ca$acitate relati! constanta de a face mu@ica+ FsumaG cam ramine constanta, lucru constatat eB$erimental" Totusi este foarte im$ortant sa obser!am ca in tim$ul lui Mo@art se construiau structuri mu@icale eBtrem de com$leBe ?mai multe linii melodice simultane care nu sunt usor de urmaritA in tim$ ce, inca ince$ind cu Beetho!en, $ublicul nu a mai fost in stare sa urmareasca mai multe linii melodice si deci mu@ica a trebuit sa e!olue@e, Fla cererea $ubliculuiG $e ba@a unei singure linii melodice in fiecare moment de tim$" Modelele simbolice, care s%au de@!oltat in $rinci$al in Euro$a, au facut ca mu@ica sa e!olue@e la ni!ele de com$leBitate foarte inalte" Mu@ica $olifonica euro$eana este re@ultatul FmariajuluiG intre modelele imagine si modelele simbolice in mu@ica" ,lte ci!ili@atii, care nu au a!ut o de@!oltare eBtensi!a ba@ata $e modele simbolice, au creat, in multe milenii de e!olutie, doar o mu@ica sim$la, $lafonata in de@!oltarea ei" 9a !edem in continuare elemente ale e!olutiei mu@icii in Euro$a" Pe masura ce modelele simbolice au luat a!int, mu@ica a $rofitat de ele" )n tim$ul lui ;"9" Bach au a$arut FreteteG simbolice ?contra$unctulA de a com$une mu@ica" Mu@ica are ritm im$licit ?nu are absoluta ne!oie de tobeA" MaBimul s%a obtinut cam in $erioada lui J"," Mo@art" )n acea $erioada mu@ica a!ea mai multe linii melodice simultane care, $e cit $osibil, trebuiau urmarite de cei care $uteau" ,cesta a fost maBimul atins de oameni in domeniul mu@icii" EBem$lu+ 8na dintre cele mai com$leBe lucrari mu@icale a tuturor tim$urilor ?nu si cea mai a$reciata din $unct de !edere artisticA este Marea Messa, =O0-4 a lui Mo@art" )n Marea Messa a lui Mo@art eBista unele sec!ente cu mai multe $lanuri melodice simultane care ar trebui sa fie urmarite in $aralel ?cei care au aceste abilitatiA si, deloc de neglijat, daca si din $unct de !edere tehnic, inregistrarea este cores$un@atoare" ,ceasta lucrare mu@icala este una din culmile constructiei de modele imagine foarte com$leBe in $lanul mu@icii" (embrandt ?a$roB" 360/ in $icturaA si Mo@art ?a$roB" 3N// in mu@icaA au marcat momentele de maBim in de@!oltarea modelelor imagine" )n mu@ica, deci, ca$acitatea de a construi si o$era modele imagine a ince$ut sa scada ?din cau@a ascensiunii modelelor simboliceA cam du$a 3N//" &a ince$ut mu@ica a de!enit mai sim$la, cu o singura linie melodica ?&"!"Beetho!en, contem$oran cu Mo@artA" (omantismul in mu@ica a eB$loatat la maBim noile facilitati in domeniul modelelor imagine oferite de modelele simbolice ?inclusi! in $lan tehnic $rin instrumente mu@icale mai buneA" Totusi, asa cum re@ulta din teorie, romantismul a fost o forma de

fundamentalism $rodusa de $ierderea de catre majoritatea oamenilor a ca$acitatii tehnice de a o$era modele imagine eBtrem de com$leBe" ,ceasta tendinta a continuat cu largirea limitelor de acce$tabilitate a $redictiilor datorita cresterii ca$acitatii de constructie si o$erare a modelelor simbolice" 9e da ca eBem$lu mu@ica lui )gor 9tra!insky" Cind mu@ica lui a a$arut, a fost res$insa din cau@a de$asirii limitelor de acce$tabilitate" Du$a un tim$ insa, a fost acce$tata ca re@ultat a maririi de catre majoritatea mu@icienilor a limitelor de acce$tabilitate" Desi mu@ica FclasicaG continua sa e!olue@e in aceasta directie, in @ilele noastre $rin mu@ica FclasicaG se intelege o mu@ica com$leBa fara ritm eB$licit" (itmul eB$licit este caracteristic mu@icii de larg consum" Odata cu cresterea ca$acitatii de a construi si o$era modele simbolice, ca$acitatea de a o$era modele imagine a sca@ut mult" Mu@ica e!oluea@a ?in!oluea@aRA s$re ritm care acom$ania@a un teBt ?model simbolicA" Mu@ica (a$ si *i$%*o$ din @ilele noastre este eBact asta" Totusi, ca o Fcom$ensareG, mu@ica de a@i $oate contine sec!ente eBtrem de com$leBe care ar fi fost $erce$ute ca disonante de oamenii anului 3N//, de eBem$lu" ,sa cum am aratat, asta se intim$la asa deoarece cresterea ca$acitatii de a o$era modele simbolice a facut $osibila gasirea unor algoritmi de generare $entru sec!ente de sunete mult mai com$lecsi decit cei acce$tati de oamenii anului 3N//, de eBem$lu" Teoria s$une ca mu@ica, desi !a continua sa fie in mod esential un model imagine, !a continua sa e!olue@e catre modele simbolice dar a!ind ce!a ?algoritmul care trebuie ghicit sau ritmul ca la mu@ica de consumA ca $rinci$al argument ca a!em de%a face cu sunete corelate, deci mu@ica" Este greu de cre@ut ca mu@ica ar $utea sa dis$ara, deoarece creierul continua sa se ba@e@e $e modele imagine" Ca$acitatea din ce in ce mai redusa ?in !aloare relati!a SA de a o$era modele imagine, !a face ca mu@ica sa%si scada ni!elul de com$leBitate" Pe de alta $arte, modelele simbolice continua sa s$rijine si modelele imagine deci !a eBista o crestere a com$leBitatii" Mu@ica !a e!olua in functie de aceste doua tendinte oarecum antagonice" Totusi, ceea ce se obser!a eB$erimental este reducerea drastica a ca$acitatii de a $erce$e si re$roduce mu@ica la co$iii din @ilele noastre ?in jurul anului 3N// eBistau destui co$ii chiar de 0 ani care sta$ineau instrumente mu@icale com$leBe ca !ioara sau $ianulA" Predictia este ca noile generatii din tarile FsimboliceG ?inclusi! (omaniaA !or a!ea o ca$acitate tot mai redusa de a $erce$e mu@ica" )n @ilele noastre a$are o noua forma de fundamentalism ?Oe@i E"T", $e aceasta temaA" Este !orba de res$ingerea modelelor simboliceS Mu@ica este afectata de aceasta forma de fundamentalism $rin reintoarcerea la armonie" Totusi, reintoarecerea la armonie nu mai este $osibila decit $artial din cau@a reducerii ca$acitatii de hard are de a genera sec!ente imagine" )n fa$t, eBista o oscilatie intre mu@ica rudimentara ba@ata $e ritm eB$licit ?cum ar fi mu@ica (a$ sau *i$%*o$A si

mu@ica $olifonica com$leBa ?Mo@art inca se ascultaA" ,ceasta trebuie inteles insa in felul urmator+ dis$ersia intre ca$acitatile oamenilor de a lucra cu modele simbolice si cu modele imagine a crescut foarte mult" ,ceasta dis$ersie face ca lumea mu@icala sa fie asa di!ersa" Perce$tia mu@icii a ramas neschimbata" Chiar si la mu@ica (a$ sau *i$%*o$ care au doar teBt ?rudimentarA $e un ritm rudimentar, creierul !a incerca automat sa $re@ica ce !a urma si sa%i faca $lacere cind diferenta intre $redictie si realitatea eBterna este Facce$tabilaG" Conclu@ie+ Mu@ica este definita ca un model imagine de ti$ 9%M, format din sunete $erce$ute ca fiind corelate si unde $robabilitatea de a $re@ice in mod acce$tabil ce !a urma este in general mare" (ece$ti!itatea mu@icii este asociata cu ce este si ce nu este Facce$tabilG, atunci cind facem com$aratia intre $redictie si realitatea eBterna" Cu!intul Facce$tabilG este asociat direct cu ca$acitatea de a construiDreconstrui un algoritm de generare a unei sec!ente de sunete" Oom s$une aici cite!a cu!inte legate de arte in general" Toate artele FclasiceG, conform teoriei, sunt in declin $uternic" Mu@ica s%a atasat la tim$ de modelele simbolice si in acest fel s%a Fsal!atG" Totusi, $ictura si scul$tura nu au $utut fi sustinute $rea mult de modelele simbolice ?eBce$tind $artea tehnicaA asa ca sunt in declin accentuat" Poe@ia este de fa$t dis$aruta deja" Mai eBista doar forme rudimentare de $oe@ie asociate mu@icii" Teatrul, care se ba@ea@a atit $e modele imagine cit si $e modele simbolice, inca mai are resurse" Totusi, in teatru, temele FeterneG sunt de mult de$asite de e!olutia creierului in domeniul modelelor simbolice" Cinematograful !a fi tratat se$arat"

E'T'A' 0: Cinematograful
Construim un model simbolic local asociat subiectului cu urmatoarele su$o@itii+ gindirea ba@ata $e modele simbolice continua sa fie in ascensiune" Ea generea@a a!ansul stiintific si tehnologic" majoritatea $o$ulatiei nu mai $oate urma aceasta linie a modelelor simbolice ?reactie fundamentalistaA" reactia fundamentalista inseamna reintoarcerea la modele imagine reintoarcerea la modele imagine nu mai este $osibila decit $artial, din cau@a reducerii ca$acitatii tehnice a oamenilor de a mai o$era modele imagine"

(eactia fundamentalista de reintoarcere la modelele imagine este deci $erturbata $uternic de $ierderea abilitatilor in domeniul modelelor imagine" Moti!ul este ca e!olutia creierului s$re modele simbolice se face in detrimentul modelelor imagine"

,ici facem su$o@itia ca, in conditiile in care !olumul creierului nu s%a schimbat dramatic, cel $utin in ultimii -E// de ani ?de la EuclidA, cresterea ca$acitatii de o$erare cu modele simbolice ar trebui sa duca in mod natural la scaderea ca$acitatii de a o$era modele imagine" ,ceasta su$o@itie eB$lica de ce reactia fundamentalista de reintoarcere s$re modele imagine nu a $rodus reintoarcerea la $ictura si scul$tura" ,tit $ictura cit si scul$tura $resu$un ghicirea modelului imagine din ca$ul artistului sau cel $utin constructia unui model $ro$riu in interactie cu modelul imagine creat de artist" Perce$erea se ba@ea@a deci $e constructia de modele imagine $ure" ,ceasta facilitate a fost $rima afectata de e!olutia creierului" Creierul a eliminat modelele imagine $ure si le%a inlocuit cu modele conce$t ?modele sim$lificateA" )n $lus, cresterea ca$acitatii generale de constructie de modele simbolice a facut ca reintoarcerea s$re modele imagine sa nu mai $oata fi facuta in mod absolut" ,sta inseamna ca desi oamenii se reintorc s$re modele imagine, ele sunt $ermanent legate si controlate de modelele simbolice" Cinematograful este unul dintre ras$unsurile adec!ate acestei situatii" ,stfel, a!em desenele animate care sunt modele imagine conce$t" Ele sunt $uternic atasate de modelele simbolice" ,$ar tot mai des filme de ti$ Fdesen animatG $entru oamenii maturi, construite cu ajutorul calculatorului" Oamenii maturi trec cu !ederea fa$tul ca, in mod esential, filmul este desen animat" 9unt chiar desene animate care $ar mai degraba modele simbolice ?$artea de ti$ teBtA $re@entate intr%un mediu de ti$ model imagine" :ilmele de succes din @ilele noastre ?este greu de trasat o linie intre filmele de arta si cele care tintesc succesul comercialA sunt modele imagine care incearca sa de@!olte unele modele imagine inci$iente din mintea oamenilor" 9e reaminteste fa$tul ca oamenii au tendinta de a eB$anda in eBterior $ro$ria structura de modele" ,tunci cind modelele nu $ot fi eB$andate in realitatea eBterna, atunci eBistaC tendinta, s$eculata de cinematografie, de a eB$anda aceste modele intr%o realitate !irtuala ?in filme, de eBem$luA" )n functie de $rofilul de modele imagine ale di!erselor @one culturale, se fac filme care sa s$ecule@e fa$tul ca unele modele imagine din mintea s$ectatorilor nu sunt de@!oltate suficient si deci filmul !a face aceasta de@!oltare" Din acest $unct de !edere, filmele $ot fi eBtrem de $ericuloase" Pe de o $arte ele fac aceste de@!oltari ba@ate $e ceea ce oamenii ar dori sa se intim$le si $e de alta $arte, ele accentuea@a tendintele fundamentaliste ale di!erselor gru$uri sociale" Totusi, data fiind atasarea acestor filme la modelele simbolice, ele $ot fi folosite si in sco$ F$o@iti!G adica de a culti!a modelele simbolice si de combatere a reactiilor fundamentaliste" ,ceste ultime facilitati sunt inca de$arte de a fi folosite in retetele de succes" 8n $ericol imens $rodus de filmele FartisticeG este blocarea ca$acitatii oamenilor de a gindi inde$endent ?tendinta catre schi@ofrenie indusa

L93BA" ,stfel, fiecare scenariu de film este un model simbolic ?deci logicA si acest model simbolic este model cu bataie lunga ?fiecare element este deja de@!oltat ca model simbolicA" )n acest fel, filmul in ansamblul lui este logic" ,cel model simbolic cu bataie lunga se translatea@a in model imagine" Daca translatarea este corecta, modelul imagine !a fi si armonic" )n acest fel, un film de FartaG este un model armonic si logic" Problema fundamentala este ca un model armonic si logic nu este, numai datorita acestor calitati, corect in relatia cu realitatea eBterna" Pornind de la acest lucru, a!em filme care incearca sa reconstituie o realitate eBterna de mult dis$aruta sau o Frealitate eBternaG care nu !a eBista niciodata sau orice altce!a intre aceste doua limite eBtrem de largi" 9ingura conditie ceruta este ca modelul sa fie armonic si logic" Din interiorul modelului nu $utem sa ne dam seama de gradul lui de cu$laj cu realitatea eBterna" ,cesta este deci $ericolul" Gindirea inde$endenta !a fi blocata de cantitatea mare de informatii care este structurata armonic si logic" :ilmele artistice actuale contribuie masi! la agra!area ni!elului de schi@ofrenie indusa de ti$ L93B, fara a eBista si a!antaje notabile de $e urma lor" E"T"," .+ :undamentalismele lumii in care traim" Princi$alul fundamentalism este reintoarcerea la modelele imagine si deci, refu@ul modelelor simbolice" Modelele simbolice se ba@ea@a $e functii eBtrem de com$leBe care nu sunt usor de mentinut in stare de functionare" &a un creier FclasicG, consumul de energie este mult mai mare la modelele simbolice decit la modelele imagine" Totusi, tot mai multi oameni din tarile foarte de@!oltate, lucrea@a mai usor cu modelele simbolice decit cu modelele imagine" EBem$lu+ , eBistat o $erioada in e!olutia creierului cind se construiau modele imagine eBtrem de com$leBe, translatate intr%o forma simbolica" Era e$oca marilor romane ?Bal@ac, Molierre, Dostoie!ski, etc"A" Cunoasterea marilor creatii ale culturii uni!ersale era un semn de su$erioritate in $lan cultural" )n @ilele noastre aceste carti nu mai sunt citite" Moti!ul $rinci$al este e!olutia s$re modele simbolice" Efortul creierului de a intelege si integra folosirea telecomen@ilor, a telefonului celular sau a editoarelor de teBt ale calculatoarelor este $erfect com$arabil, ca efort intelectual, cu intelegerea o$erelor beletristice din cultura uni!ersala" EBista eBagerat de multi oamenii care au mari dificultati de a o$era cu modele simbolice" EBista o fractie a $o$ulatiei care refu@a modelele simbolice" ,ceasta fractie $are ca este in crestere" EBem$lu+ micro$rocesoarele ?$artea centrala a unui calculatorA au fost in!entate in 98," , eBistat a$oi in toata lumea o tendinta de a $roduce astfel de micro$rocesoare, folosind $roiecte $ro$rii sau re$roducind micro$rocesoarele deja aflate in $roductie" Primul micro$rocesor s%a numit FN/N/G iar urmatorul FN/-N6G" ,ceste micro$rocesoare au fost re$roduse

in Euro$a, in (usia ?fosta 8(99A si in ;a$onia" , urmat FN/EN6G care a fost re$rodus eBtrem de greu iar ince$ind cu FN/0N6G nimeni nu a mai incercat sa le re$roduca astfel ca acum eBista numai doua familii $rinci$ale de micro$rocesoare ambele $roiectate in 98," ,sta este inter$retat in ba@a MDT ca o ru$tura intre cei mai a!ansati in domeniul modelelor simbolice si cei usor mai $utin a!ansati" (eactia normala a celor mai $utin a!ansati ?Euro$a, (usia, ;a$oniaA este de a face eforturi $entru a $astra contactul cu cei mai a!ansati dar si aici eBista $ericolul de ru$tura" (eactiile fundamentaliste ale indi!i@ilor, $o$oarelor sau chiar a unor @one culturale $re@inta un $ericol mare $entru ci!ili@atia umana" Daca fractia fundamentalistilor !a creste $rea mult atunci, la limita, se !or intim$la doua lucruri+ 3" &umea se !a ru$e in $o$oareDregiuni culturale care $ot mentine ritmul de asimilare si de@!oltare a modelelor simbolice si $o$oareDregiuni culturale care se !or refugia in modele imagine" -" )n interiorul unui $o$orDregiune culturala !a a$area acelasi ti$ de sci@iune" E!olutia, dusa la eBtrem, de la $unctul 3 $oate genera terorismul iar e!olutia de la $unctul - generea@a deja miscari de refugiu de ti$ religios, antiglobali@are, ecologiste etc"

E'T'A' %1: Terorismul

,!ansul societatii face ca unele $o$oare sa nu mai fie in stare sa e!olue@e $e ba@a modelelor simbolice" ,ceste $o$oare !or !edea ca lumea, in asamblul ei, merge intr%o directie $e care ei nu o mai inteleg" 9olutia $entru ei este de a se atasa la un model in!ariant sau uni!ersal acce$tat cum ar fi o religie sau o miscare de conser!are a naturii sau a traditiilor de orice fel, care sa le oriente@e acti!itatea si sa le dea un obiecti! usor de inteles si reali@abil de a fi atins ?reactie fundamentalistaA" Definitia luata in consideratie aici $entru terorism este+ terorismul este un fenomen antisocial care $resu$une atacarea la intim$lare a $ersoanelor, fara moti! eB$licit" Terorismul mai inseamna si distrugerea de bunuri materiale, fara un moti! eB$licit, in conditiile in care acele bunuri materiale nu a$artin unui stat" Daca $ersoanele atacate sunt re$re@entantii unui stat iar bunurile atacate a$artin de asemenea unui stat, atunci a!em acte de ra@boi" 8n stat se $oate a$ara in fata unui act de ra@boi dar in fata terorismului $rotectia oferita de stat este limitata" Moti!ul $rinci$al este ca $ersoanele care re$re@inta un stat acce$ta limitarea libertatilor lor si se su$un unei disci$line" ,ceste $ersoane sunt suficient de bine informate $entru a intelege ca ar $utea fi tinta unui atac" De asemenea, bunurile care a$artin unui stat $ot fi mai usor a$arate"

Miscarile teroriste au incercat, in general, sa comita acte de ra@boi nu acte de terorism" )n acest fel, aceste miscari incearca sa obtina o forma de legitimare ca miscari de eliberare, de lu$ta $entru inde$endenta contra unui stat" 9e da ca eBem$lu miscarea ET, din 9$ania care incearca sa atace doar re$re@entantii statului si administratiei locale si bunurile care le a$artin" Totusi, este greu $entru ET, sa res$ecte aceste reguli in mod absolut" &a fel actionea@a )(, in incercarea de a se delimita de terorism" ,mbele miscari fac incercari notabile de a se considera miscari de eliberare aflate in ra@boi cu un stat considerat o$resor si nu miscari teroriste" Totusi, asamblul actiunilor lor arata ca, inde$endent de intentiile lor, unele actiuni se incadrea@a in categoria terorismului" Miscarea ,l Taida a incercat intr%o $erioada sa atace numai obiecti!e militare americane ?deci sa se delimite@e de terorismA dar atacarea JTC din <e #ork este clar un act de terorism ?oamenii care au fost ucisi nu erau re$re@entantii statului, a!ioanele folosite nu erau a!ioane militare iar cladirile nu a$artineau statuluiA" Totusi, atacarea Pentagonului nu a fost un act terorist ci un act de ra@boi" )n legatura cu tendintele s$re terorism este de remarcat un fa$t+ cine are !ocatie de constructor nu are F!ocatieG s$re terorism" )ntr%ade!ar, a construi cladiri, a!ioane si atit de multe alte bunuri materiale $resu$une un imens efort in $lan stiintific, tehnologic, a structurii de organi@are a muncii, in $lan social, cultural, etc" Cei care stiu cit de greu se fac aceste lucruri si cit de multe cau@e $ot bloca foarte usor acest $roces, nu !or a!ea tendinta de a distruge bunuri materiale" 9chimbam acum $lanul de discutie si ne referim la teroristii indi!iduali care eBista in orice societate" EBista astfel criminali in serie sau cei care ucid la intim$lare oameni ne!ino!ati" Du$a definitia care a fost data, ei sunt de asemenea teroristi, chiar daca ei actionea@a singuri ?fara absolut nici o legatura cu !re%un gru$A" Este clar ca o societate nu se $oate $roteja contra lor $rin legi mai dure" &a limita, inas$rirea legilor !a face sa dis$ara eBact acele facilitati care au $ermis a!ansul unei societati" Multi$lele ni!ele de securitate !a face ca lumea sa se fragmente@e $ina la schi@ofrenie generali@ata ?datorita reducerii ca$acitatii de comunicareA" <u orice om care refu@a modelele simbolice !a a!ea tendinte teroriste" EBista multe forme de ada$tare la o lume care e!oluea@a in alta directie decit ar dori unii" )n incercarea de a gasi $ersoanele care au tendinte s$re terorism se $ot lua in considerare cite!a lucruri cum ar fi+ co$iii care la nastere erau absolut normali dar care au fost agresati in $erioada co$ilariei, sunt cei mai eB$usi" Persoanele agresate ?eB$licit sau im$licit, $rin natura mediului de !iata din co$ilarieA, $ot construi modele ilegale, care $ot intra si in P9M%ul lor, iar cei necomunicati!i au tendinta de a construi modele cu bataie $rea scurta $entru intelegerea lumii in care traiesc ?schi@ofrenie L9 3 si -A"

stresurile generatoare de modele de ecranare si de modele ilegale" ,cestea $ot afecta orice $ersoana, deoarece societatea este foarte com$leBa" O solutie ar fi reducerea, acolo unde este $osibil, a acestor stresuri" ,sta ar $utea sa insemne, $entru tarile FsimboliceG de eBem$lu, relaBarea in $robleme legate de seB sau de incalcari ale unor reguli de circulatie" i@olarea sau eliminarea definiti!a din societate a $ersoanelor care dau semne clare ca !or sa distruga sistemul democratic" relaBarea in $ri!inta $rotejarii !ietii intime" ,sa @isul Fdre$t la imagineG ascunde mari surse de stresuri atit $entru $ersoana care re!endica acest dre$t cit si $entru unii din jurul ei" Daca toti ar acce$ta deschiderea !ietii lor intime, ansamblul societatii ar a!ea mai $utine $robleme reale"

E!ident aceste cite!a $osibile solutii si idei sunt $entru !iitor desi, eu cred, inca de $e acum unele ar $utea fi luate in consideratie" ,r trebui modificat $utin $rinci$iul de functionare al democratiei si anume, un sistem democratic a$ara doar $e cei care res$ecta democratia" )n acest fel s%ar e!ita ca cei care lu$ta acti! contra sistemului democratic sa fie a$arati de sistemul democratic" )n <e #ork, de eBem$lu, s%a facut rabat de la regulile stricte ale sistemului democratic si criminalitatea a sca@ut" ,u fost afectati doar cei care nu res$ectau sistemul democraticP $ersoanele normale au a!ut numai beneficii" E!olutia societatii se ba@ea@a $e modele simbolice" Cei care nu au ca$acitatea de a urma acest trend, se !or refugia in modele imagine" )ncet, a$are o ru$tura dintre oamenii FsimbolistiG si cei FimagistiG" )magistii, care nu sunt cei care $ro$ulsea@a societatea inainte, !or !edea ca, din $unctul lor de !edere, societatea merge intr%o directie gresita si unul din multele $osibilele ras$unsuri ale lor este terorismul" ,tentie+ oamenii care se ba@ea@a $e modele imagine nu acce$ta argumentatia logica deoarece logica este caracteristica eBclusi!a a modelelor simbolice" E"T"," 33+ Problemele de e!olutie ale creierului omenesc" Problema este deja tratata de teoria generala" ,ici se !or aduce cite!a com$letari" 9e stie din teoria generala ca a!em o ca$acitate de a construi si o$era modele imagine $recum si o ca$acitate de a construi si o$era modele simbolice" 9a acce$tam, deocamdata fara definitie, niste $arametrii F)G $entru ca$acitatea de a construiDo$era modele imagine si F9G $entru ca$acitatea de a construiDo$era modele simbolice" )n general !orbind, 1)7 a crescut cam $ina la anul 3N//" 197 a a!ut un $rim salt odata cu limba !orbita" , crescut a$oi la a$aritia limbii scrise" 8n salt im$ortant a fost cind Euclid a construit modelul simbolic numit Geometrie ?-E// ani in urmaA" ,$oi 197 mai degraba a sca@ut, in orice ca@ nu a crescut $rea mult, cam $ina la <e ton ?anul 3666A" FMecanicaG lui <e ton

este al doilea mare model simbolic care marchea@a e!olutia creierului" Din acel moment 197 a ince$ut sa creasca accelerat, si continua sa creasca" Desi 1)7 a sca@ut $rocentual in com$aratie cu 197, in mod absolut el a continuat sa creasca datorita sustinerii din $arte lui 197" Problema fundamentala este ca in im$lementarea tehnologica a creierului eBistaC deficiente atit de mari incit $entru multe $o$oare, e!olutia lui 197 este $lafonata de multa !reme" 8nele $o$oare a$roa$e ca refu@a modelele simbolice ?forma gra!a de fundamentalismA" Teoria $re@ice o ru$ere in !iitorul $re!i@ibil a lumii" Cele doua $arti nu au nici un mijloc de comunicare ?asta inseamna ca s%au ru$tA si deci unii se !or considera in ra@boi cu ceilalti" ,sta se intim$la si in interiorul aceleasi tari, cu gru$uri de oameni" De fa$t, cam toate $o$oarele au tendinte fundamentaliste ?refu@a 197 in fa!oarea lui 1)7A" Totusi, cele doua $arti nu sunt simetrice" Cei ba@ati $e 197 sunt $urtatorii $rogresului si ai $uterii in toate sensurile" Ceilalti sunt inca$abili de a mentine un ritm de e!olutie, sunt slabi si $ers$ecti!ele lor sunt foarte sumbre" Ei sunt totusi ajutati de $o$oarele 197, din moti!e de stabilitate a lumii si din li$sa unei alte solutii" Po$oarele 1)7 acce$ta acest ajutor, mai ales din moti!e $ractice si de o$ortunism" Oricum, acest sistem are o stabilitate fragila asa cum se constata eB$erimental" &a un moment dat regiunile 197 !or trebui sa re@ol!e $roblema" Oricum, in limita democratiei actuale, aceasta $roblema nu are solutie nici intre tari si nici in interiorul aceleiasi tari" &umea trebuie totusi sa mearga inainte" )n acest moment nu se $oate intre!edea decit o getto%i@are a lumii ?$rocesul s%a intim$lat deja cu )ranul si cu unele tari africane si continuaA" )n alta ordine de idei, in interiorul tarilor 197 continua sa eBiste un fenomen interesant" Este !orba de fa$tul ca intre oamenii de ti$ 197 eBista de asemenea o structura" ,stfel, unii sunt mai 197 decit altii" )n general, $uterea este detinuta de oamenii 1)7 dintr%o structura de ti$ 197" <u se intre!ede o !reme cind oamenii 197 sa detina controlul" ,cestia au fost definiti cu cu!intul FtehnocratiG" Din cau@a dis$ersiei $rea mari intre ni!elele 1)7 si 197, in acest moment nu eBista s$eranta ca !a $utea eBista un singur model simbolic suficient de $uternic incit sa descrie corect intreg ansamblul social" )n consecinta, tehnocratii ?oamenii 197 dintr%o societate de ti$ 197A nu sunt inca eficienti decit $e domenii relati! inguste" Politicienii de a@i sunt cei care au si calitati in domeniul modelelor imagine" Ei $ot sa cu$rinda, in mod a$roBimati!, intreg ansamblul social" Totusi, a!ansul !a face ca si $oliticienii sa se oriente@e tot mai mult catre modelele simbolice" Creierul $are a a!ea $robleme gra!e de $roiectare si constructie din moment ce o structura de organi@are ba@ata $e creiere cu $utere asa de mare este amenintata de autodistrugere" Moti!ul a$arent este dis$ersia $rea mare intre ni!elele 1)7 si 197 intr%o structura sociala data"

EB$licatiile, asa cum re@ulta din teoria mea, ar fi urmatoarele+ 3" Modelele se construiesc haotic" )n structura de modele ?inclusi! in P9MA intra de%a !alma lucruri im$ortante si lucruri neim$ortante" ,sta este si o $roblema de educatie, asociata in $rinci$al cu $rimii F4 ani de acasaG" -" Educatia si asimilarea de noi cunostinte continua sa se ba@e@e intr%o $ro$ortie inadmisibil de mare $e modele 1)7" E" 9tructura de modele ?inclusi! P9M%ulA este o structura !irtual in!ariabila si de aici inca$acitatea creierului de a a!ea fleBibilitatea ceruta de o e!olutie ra$ida a structurilor sociale, $olitice, economice" )n consecinta, $erioada celor F4 ani de acasaG ar trebui riguros controlata, in limita $osibilului" De asemenea, intreaga structura de modele este, du$a o anumita !irsta, !irtual in!ariabila" 9i asta este o $roblema care $oate fi contracarata $rin educatie" 0" Educatia se face haoticP se construiesc $rea multe modele imagine in $erioada de formare iar modelele simbolice nu sunt adec!ate realitatii" De eBem$lu, se insista $e eBercitii matematice in loc sa se insiste $e constructia si anali@a de modele simbolice generale" 9i mai gra!, ele!ii nu sunt in!atati sa gindeasca in ba@a modelelor simbolice" Termenii Fmodel imagine ?analogicAG si Fmodel simbolicG nu sunt cunoscuti la ni!elul in!atamintului standard ?clasele 3%3-A si eBtrem de $utin la ni!el de facultate" Modelele imagine ar trebui $redate co$iilor ince$ind cu clasa ) iar cele simbolice ince$ind cel $utin cu clasa N%a" Chiar cei care lucrea@a efecti! cu modele simbolice nu sunt totdeauna constienti de asta" EBista multi fi@icieni care nu%si dau seama, de eBem$lu, ca Mecanica lui <e ton este model simbolic" 5" Deficientele de $roiectare ale creierului nu sunt aratate si deci nu $ot fi contracarate ?!e@i teoria generalaA" 6" 9istemul democratic nu are solutie $entru $roblema creierelor defecte si de aici un lung sir de tragedii im$licite" Cei care au $robleme de hard are sunt absolut necorectabili" Conclu@ie+ Creierul e!oluea@a de la modele imagine catre modele simbolice" Problemele de $roiectare si tehnologice creea@a fundamentalisme ?unii nu mai $ot e!oluaA" :undamentalismele ameninta lumea in ansamblul ei" 9olutiile $osibile nu sunt acce$tabile in limita $rinci$iilor democratice unanim acce$tate"

E'T'A' %(: Sar ele cu clo otei

9ar$ele cu clo$otei $roduce un sunet $ermanent, $uternic, atunci cind ataca sau este atacat" 9e mai stie ca el nu are au@" Teoria mea eB$lica aceasta facilitate de a$arareDatac" :unctia fundamentala a oricarui creier ?inclusi! de animalA este de a construi automat modele ba@ate $e informatia din eBterior" 8n sunet re$etiti! !a acti!a in bucla continua un model imagine care !a incerca sa $re@ica a$aritia fiecarui sunet nou" 9e accentuea@a ca aceasta functie de hard are este acti!ata si

mentinuta automat in functiune in orice moment, de orice creier" <u eBista nici o facilitate normala de a ignoraDde a nu au@i, aceste sunete" 9unetul $rodus de sar$ele cu clo$otei !a acti!a astfel in mod re$etiti!, un model de rece$tare a sunetului la animalele din jur" ,ceste animale !or folosi astfel foarte multa energie ner!oasa $entru a actuali@a modelul, de multe sute de ori $e secunda" )n felul acesta, animalele din jur !or a!ea dificultati de a construi si acti!a un model adec!at, atit $entru a$arare cit si $entru atac" :enomenul este acelasi si la oameni" 9unetele ?re$etiti!e sau nuA, ne im$iedica sa dam randament in a$roa$e orice acti!itate care $resu$une efort intelectual intens"

E'T'A' %): Princi alele "oli sc2i&ofrenia

si2ice:

aranoia si

Termenii Fschi@ofrenieG si F$aranoieG sunt definiti in $sihiatrie mai mult sau mai $utin $recis" De fa$t, in $sihiatrie nu eBista definitii ale bolilor $sihiceP eBista doar descrieri ale lor" )ntr%o teorie stiintifica, definitiile sunt generate de model si deci nu se $ot com$ara sau echi!ala cu definitiile descri$ti!e din $sihiatrie" Totusi, intrucit in limbajul comun eBista acesti doi termeni, $entru a nu in!enta noi termeni, ei au fost $astrati dar cu definitiile generate de MDT" Teoria generala nu defineste de fa$t bolile" Ea defineste doar niste $arametrii asociati unor stari" O stare este considerata $atologica daca niste $arametrii au !alori dincolo de anumite limite mai mult sau mai $utin con!entionale" De eBem$lu, $arametrul Fschi@ofrenieG a$are in teoria mea ca a!ind, in fiecare secunda de acti!itate a unui creier normal o anumita !aloare" Oalorile $ot fi mai mici ?mai bineA sau mai mari ?mai rauA in functie de moment" 8neori $arametrul Fschi@ofrenieG $oate ajunge in @ona considerata F$atologicaG fara ca $rin asta acea $ersoana sa fie nea$arat bolna!a" Boala este declarata ca atare doar daca in mod $ermanent si semnificati!, $arametrul se afla in @ona $atologica" Oom descrie si a$oi !om defini cele doua boli fundamentale, asa cum ele a$ar in teoria MDT"

Sc2i&ofrenia
Caracteristicile, de la forme usoare la forme gra!e sunt+ L93+ <u eBista destule modele cu bataie lunga $entru a intelege realitatea eBterna" Persoanele $ot sa descrie logic si corect ce se intim$la in fata ochilor fara a a!ea, de multe ori, si conteBtul in care fa$tele $rimare trebuie intelese" ,ceste $ersoane reusesc de obicei sa se integre@e in societate, nu nea$arat in $o@itii defa!ori@ate ?ba din contra, asa cum !om !edeaA"

L9-+ )ntelegere de $roasta calitate a ceea ce se intim$la in fata ochilor ?se acti!ea@a modele de $roasta calitate sau neadec!ate deoarece modelele adec!ate nu eBista sau nu $ot fi acti!ate sau nu $ot fi construiteA" Ca$acitatea de a construi si o$era modele cu bataie scurta este mentinuta" ,ceste $ersoane se $ot, de multe ori, integra in societate, chiar in $o@itii bune, daca au asimilat un model de interes $entru societate" L9E+ Persoana nu are nici un model cu bataie lunga adec!at realitatii eBterne" Modelele cu bataie scurta sunt $utine" De eBem$lu, $ersoana nu stie unde se afla chiar daca se afla in $ro$ria camera" )n aceasta ultima situatie, $ersoana foloseste doar modele rudimentare, cele mai multe fiind com$onente ale P9M%ului" Pe anali@a statica, L93 se afla in @ona non%$atologica in tim$ ce L9E este clar in @ona $atologica" 9tarea L9- este la limita" )ntr%o teorie stiintifica, modul static de anali@a nu este adec!at" Teoria @ice ca $arametrul schi@ofrenie !aria@a continuu in tim$" 8n om $erfect normal $oate ajunge tem$orar in starea L9- iar daca este beatDdrogatDsedatDobosit, chiar in starea L9E fara a fi declarat schi@ofrenic% $atologic" Oom anali@a acum in detaliu L93 unde $ot sa eBiste doua situatii+ L93,+ Persoana are cite!a modele, inclusi! cu bataie lunga asociate cu unele domenii de acti!itate" ,cestea ii $ermit de obicei sa se integre@e in societate, nu nea$arat in $o@itii defa!ori@ate" )n acelasi tim$, li$sesc sau sunt de $roasta calitate unele modele de interes, cum ar fi cele asociate res$ectarii legilorDregulilor de con!ietuire intr%o societate a!ansata ba@ata $e modele simbolice" &i$sa acestor modele $oate duce la acte antisociale de care $ersoana nu are cum sa%si dea seama" Problema sociala a$are atunci cind acest ti$ de oameni se gasesc intr%un numar semnificati! de mare in societate" L93B+ Persoana $oate construi modele cu bataie lunga si modele cu bataie scurta asociate oricarei realitati eBterne dar in !iata normala nu are ne!oie decit de un numar foarte limitat" )n acest fel, ca$acitatea de a construi modele $ro$rii cu bataie lunga se atrofia@a" Modelele cu bataie lunga eBista dar au fost im$use din eBterior ?$rin educatieA" ,sta este schi@ofrenia indusa de societate" ,tit tim$ cit cerintele societatii nu se schimba, $ersoana se integrea@a $erfect in societate" Daca cerintele societatii se schimba, acele $ersoane trebuie sa asimile@e noile modele cu bataie lunga $entru a se reintegra in societate" Totusi, unele $ersoane ar $utea sa nu mai fie in stare sa mai asimile@e noi modele, adec!ate noilor conditii" 9chi@ofrenia indusa este un mare $ericol $entru societatile a!ansate atunci cind a$ar schimbari masi!e" Persoanele atinse de L93B nu au ca$acitatea de a construi singure noile modele cu bataie lunga si trebuie ajutate de societate, cu eforturi mari si sustinute" Din nou, $ericolul a$are cind numarul de $ersoane cu L93B este $rea mare"

EBem$lu+ )ntr%o tara a!ansata, cine!a !rea sa faca o eBcursie intr%un loc eBotic" ,gentia de turism o sa%i re@ol!e toate $roblemele, fiecare $as este controlat, asigurat, toate sur$ri@ele ne$lacute eliminate sau controlate, etc" O astfel de $ersoana nu are ne!oie sa construiasca nici un model nou, P9M%ul nu se !a acti!a $ractic niciodata si in general !iata !a curge lin, fara efort" Tot ca eBem$lu este dat si stilul de conducere al masinilor, mai ales in ,merica" Politia !eghea@a de generatii la res$ectarea stricta a regulilor de circulatie" Cind orice $osibilitate de conducere $ersonali@ata este combatuta, stilul de conducere ajunge sa fie afectat de schi@ofrenie L93B" Oor dis$are modelele necesare $entru situatii care nu au mai fost intilnite $ina atunci" Daca mediul nu este agresi!, soferii !or a!ea o ca$acitate tot mai redusa de auto%$rotectie la greselile altora" ,ccidentele in lant sunt consecinta directa a schi@ofreniei induse" ,!em deci doua $osibilitati+ 3" ,cce$tam schi@ofrenia indusa si construim masini si infrastructuri tot mai sigure, $e $rinci$iul ca toti trebuie sa circule" -" ,cce$tam conducerea $ersonali@ata ?stilul agresi! nu mai este combatutA" 8n mediu agresi! stimulea@a de@!oltarea inteligentei deci ca$acitatea de constructie si o$erare de modele noi cu bataie lunga" ,gresi!itatea ii face $e majoritatea soferilor mai buni si mai ca$abili de a reactiona corect la situatii ne$re!a@ute, inclusi! la greselile altora" Pe de alta $arte, agresi!itatea $oate genera de asemenea accidente ?cei $rea agresi!iA" Daca neeB$erimentatii se !or simti agresati, ori de!in eB$erimentati deci agresi!i ori !or renunta sa mai conduca" 9ocietatea !a ajunge cind!a sa anali@e@e ambele !ariante, cu a!antajele si de@a!antajele lor" )n acest moment, metoda folosita este metoda schi@ofrenica+ re@ol!am $roblema care deja a a$arut astfel ca ea sa nu mai a$ara in !iitor" Metoda asta este schi@ofrenica deoarece acest fel de re@ol!are a $roblemelor nu este in stare in nici un fel sa $re@ica ce alte $robleme ?cu bataie lungaA ar $utea sa a$ara in urma unei modificari" 9ingurul ei a!antaj este ca da o asigurare $ersonala ?justificare inclusi! in $lan juridicA celui care ia astfel de masuri" )n legatura cu eBem$lul de mai sus, teoria arata eBistenta unei dileme fundamentale+ o$timi@are sau ca$acitate de a face fata unui mediu agresi!" ,stfel, intr%o structura o$timi@ata, cu schimbari lente, a$are tendinta de schi@ofrenie indusa" Oamenii au reactii o$time atit tim$ cit mediul este stabil" &a o schimbare de mediu, oamenii au o ca$acitate redusa de a re% de!eni com$atibili cu mediul schimbat" )ntr%un astfel de mediu sunt fa!ori@ati cei care sunt agresi!i cu mediul"

Continuam cu schi@ofrenia indusa ?L93BA" Cind un astfel de stil de !iata este urmat un tim$ $rea indelungat, $ersoana !a fi afectata de o schi@ofrenie indusa de mediu care, du$a o anumita !irsta, $oate de!eni $atologica" Contracararea acestui fenomen se $oate face datorita $rogresului tehnologic" 9chimbarile tehnologice fortea@a oamenii din tarile a!ansate sa construiasca @ilnic noi si noi modele" Tot la L93B se mai $oate obser!a ca, desi societatea fortea@a oamenii sa construiasca noi si noi modele a$roa$e @ilnic, unii oameni ar $utea sa nu aiba ca$acitatea sa faca asta" Cum e!olutia se ba@ea@a $e modele simbolice, unii oameni ar $utea sa nu aiba ca$acitatea de a construi modele simbolice de buna calitate" ,stfel, $oate a$area un gru$ de oameni care nu se mai $ot integra in societate si care ar $utea sa se i@ole@e sau sa se intoarca contra societatii" 9chi@ofrenia indusa ?L93BA $oate sa cree@e modele de ecranare antisociale" Teoria $re!ede ca !a eBista totdeauna un gru$ de $ersoane atinse de o forma mai gra!a de schi@ofrenie indusa" 8nii $ot sa constituie un $ericol $entru o societate" ,tunci cind acest gru$ obtine destula $utere, ei !or $utea destabili@a societatea in ansamblul ei" 9chi@ofrenia $oate sa a$ara deci intr%un numar nelimitat de forme in functie de $erturbatiile asociate $rocesului fundamental de functionare a creierului" :unctiile afectate sunt+ constructia de modele noi si de $ermanenta armoni@are a lor cu realitatea eBterna in schimbare" integrarea unui model nou in structura de modele deja eBistentaP ele trebuie sa contina un numar adec!at de modele cu bataie scurta $entru a face fata unor realitati eBterne com$leBe in continua schimbare"

)n ba@a acestor consideratii, sa dam definitia schi@ofreniei" 9chi@ofrenia este o $roblema tehnologica a creierului" Creierul nu $oate construi modele com$leBe adec!ate realitatii eBterne, $e care sa le integre@e in mod armonicDlogic in structura sa generala de modele" :unctia de constructie si o$erare de modele cu bataie scurta este mentinuta" De multe ori schi@ofrenicii de ni!el 3 $ot fi chiar brilianti in constructia si o$erarea de modele cu bataie scurta" :olosind un limbaj mai FliberG, schi@ofrenia este gindirea cu bataie scurta" Oom re!eni acum la schi@ofrenia de ti$ L93 , si B" ,ceasta forma ne$atologica de schi@ofrenie $oate sa asigure niste a!antaje imense $ersoanei" ,stfel, modelele cu bataie lunga cer o mare cantitate de energie ner!oasa $entru a fi rearmoni@ate si imbunatatite in fata unei realitati in schimbare" )ntr%o societate stabila, aceste modele sunt de obicei inutile" )n acest fel, o $ersoana atinsa de L93 ?, sau BA !a a!ea dis$onibila o mai mare cantitate de energie ner!oasa $e care s%o foloseasca $entru a face modele cu bataie scurta tot mai eficiente" O societate eficienta, fa!ori@ea@a

a$aritia schi@ofreniei de ti$ L93B si nu sanctionea@a schi@ofrenia de ti$ L93," )n acest fel, schi@ofrenia de!ine un a!antaj $entru $ersoanele care lucrea@a intr%o structura stabila cu schimbari lente" ,ici mai a$are un factor im$ortant" )ntreg sistemul de educatie si in!atamint se ba@ea@a $e asimilarea de modele im$use din eBterior si $e !erificari ale asimilarii acestor modele" Constructia de modele noi este total defa!ori@ata" )n acest fel, sistemul general de educatie si in!atamint fortea@a a$aritia schi@ofreniei induse de ti$ L93B" Efectul este de!astator $entru societate daca luam in consideratie si $roblema constiintei" Teoria defineste constiinta ca fiind ca$acitatea de a construi modele $ro$ri cu bataie lunga in care $ro$ria $ersoana a$are ca element" )n acest fel, sistemul de in!atamint $remia@a im$licit $e toti cei care au un ni!el de constiinta coboritS , doua boala $sihica fundamentala este Paranoia LP" Paranoia este definita de aceasta teorie ca includerea unui model obisnuit ?ordinary model O"M"A in P9M" Caracteristica fundamentala a unui model din P9M este in!arianta lui" ,ceste modele sunt $ractic im$osibil de schimbat oricare ar fi informatia !enita din realitatea eBterna" ,tunci cind un model oarecare ?O"M"A intra in P9M, el de!ine in!ariant ?notat OMP9MA" Toate modelele $e care creierul le contine trebuie sa fie in armonie si cu acest model, indiferent de informatiile care !in din realitatea eBterna" ,stfel, atunci cind se construieste un nou model, unele informatii care !in din realitatea eBterna ?$rin )(A ar $utea sa fie in contradictie cu OMP9M" )n acesta situatie, singura modalitate de a integra )( cu conditionarea OMP9M este de a distorsiona MM%ul care !a integra informatia generata de modelele M%MM" ,cest lucru este $osibil doar $e modele imagine" 9e reaminteste ca $e modele imagine nu eBista criterii de referinta de a atribui fa$telor $rimare o im$ortanta corecta" ,stfel, $re@enta OMP9M !a face ca toate noile modele sa fie construite $rin distorsionarea im$ortantei fa$telor $rimare ?unele fa$te sunt minimali@ate iar altele $ot fi eBagerateA" Din aceasta cau@a, $aranoia trebuie inteleasa ca o boala care afectea@a $ersonalitatea" Personalitatea, in ansamblul ei, este de ti$ $aranoic" 9tructura de modele esteD$oate fi construita $artial armonic, modelele simbolice asociate se construiesc $entru a fi in acord cu modelele imagine si in general, $aranoicii $ot a!ea o structura armonica si logica brilianta, uneori" Detectarea $aranoiei este foarte dificila deoarece bolna!ii $ot sa nu aiba contradictii logice in structura de gindire si in $lus $ot a!ea un bun cu$laj cu realitatea eBterna in schimbare" Multi $aranoici sunt brilianti in gindire, cu o logica infailibila" EBem$lul lui *itler este eloc!ent" OMP9M%ul lui se numea Frasa ariana este o rasa su$erioaraG"

Tot ce a urmat s%a ba@at $e logica" 9e $ot reaminti si $ersonalitatile comuniste+ OMP9M%ul lor se numeste Fclasa muncitoare este $urtatoarea $rogresuluiG" Cind eBista un OMP9M atunci a!em clar o boala, deoarece intreaga $ersonalitate este $aranoica" <u eBista, din $rinci$iu, tratament" Chiar daca OMP9M%ul ar fi distrus, toata structura de modele, care este in armonie cu OMP9M%ul, ar trebui reconstruita iar asta este im$osibil" Oom !orbi acum de forme usoare de $aranoie, nedeclarate ca boli" Du$a cum stim, atunci cind un model de!ine in!ariant, toate modelele asociate lui !or fi distorsionate $entru a fi in armonie cu modelul in!ariant" 9a $resu$unem ca un creier are un model normal, construit corect $e ba@a informatiilor luate din realitatea eBterna ?de eBem$lu modelul FsotDsotieGA" ,cest model ar $utea la un moment dat sa de!ina total neadec!at in intelegerea realitatii eBterne ?de eBem$lu sotulDsotia din realitatea eBterna sa dis$ara sau sa fie altfel decit in modelA" O $ersoana aflata in aceasta stare ajunge sa se manifeste ca o $aranoica ?$oate sa nege eBistenta a ce!a care se afla in fata ochilor ei, de eBem$luA" ,cest model nu este de obicei in P9M dar, fiind legat cu foarte multe alte modele, de!ine eBtrem de greu de modificat" ,r trebui modificate odata cu el foarte multe alte modele si asta $oate de$asi ca$acitatea tehnica de $rocesare a creierului" Din cau@a asta, una dintre o$tiuni este de a lasa modelul cu $robleme in $ace" )n aceasta situatie, a!em o forma de $aranoie, asa cum am aratat, care se manifesta $rin confu@ii sau $rin e!itarea discutiei des$re $roblemele asociate modelului cu $robleme" <efiind $atologica ?nu eBista OMP9MA, FboalaG ar $utea fi !indecata ?mai ales la $ersoanele tinereA" O $osibilitate este de a construi modele de ecranare" Modelele de ecranare nu distrug modelul gresitDneadec!at dar il $ot face inacti!" Pretul este un traumatism $sihic ?constructia unui model de ecranareA urmat de un imens efort de constructie de noi modele" ,cest ti$ de $roblema ?modele im$ortante care nu mai cores$und cu realitatea eBternaA $oate sa a$ara in orice moment, in forme mai mult sau mai $utin gra!e" Pre!enirea a$aritiei acestei forme usoare de $aranoie se $oate face $rintr%o educatie adec!ata" Ea $oate sa a$ara la orice !irsta"

E'T'A' %3: Sinuciderea

Din teoria fundamentala se stie ca o cerinta fundamentala de $roiectare a creierului este su$ra!ietuirea neconditionata, !esnica" Totusi, unele $ersoane se sinucid" Tot din teoria generala se stie ca modelele sunt atit de $uternice incit $ot sa $re@ica, cu siguranta absoluta, ca !om muri cind!a, mai re$ede sau mai tir@iu" )ntrucit aceasta $re@icere !a acti!a P9M%ul, si intrucit P9M%ul nu are solutie, aceasta situatie $oate sa destabili@e@e creierul" Tot in teoria generala se mai arata ca solutia gasita din cele mai !echi tim$uri a fost

modelul de ecranare numit F(eligieG" ,cest model transmite catre P9M un mesaj mai $utin catastrofal, care stabili@ea@a situatia" 8nele religii sunt atit de $uternice incit ii $ot face $e credinciosi sa nu aiba nici o teama de moarte" ,stfel de credinciosi se $ot sinucide eBtrem de usor, daca au un moti! FseriosG, fara ca P9M%ul sa $oata inter!eni" Din fericire, crestinismul nu este o religie suficient de $uternica $entru a elimina teama de moarte" ,cest risc a fost sesi@at din cele mai !echi tim$uri si de aceea, in general, religiile condamna sinuciderea" 9e accentuea@a ca, oricare ar fi modelul de ecranare ?religie sau un model oarecareA, P9M%ul !a fi blocat sa inter!ina in ca@ ca un model de sinucidere este acti!at" Pre@enta unui model de ecranare adec!at $oate deci bloca P9M%ul care !rea sa bloche@e acti!area modelului de sinucidere" O clasa de sinucigasi sunt cei care, in urma dis$aritiei din realitatea eBterna a unei entitati care a fost inclusa in P9M ?de eBem$lu o $ersoana foarte a$ro$iata dis$are din !iata lorA, nu sunt in stare sa corecte@e intreaga structura de modele" Creierul se destabili@ea@a, toate modelele $rinci$ale de!in inutili@abile iar asta $oate fa!ori@a sinuciderea" ,lta clasa de sinucigasi sunt cei care au toate modelele blocate ?asta se $oate asocia cu cu!intul Fde$resie generali@ataGA" Persoana !ede ca nu mai $oate e!olua, toate $redictiile dau, @i si noa$te, mereu acelasi re@ultat si anume, nu mai eBistaC nici o s$eranta de iesire dintr%o anumita situatie" O situatie de acest ti$ $oate fa!ori@a sinuciderea" Totusi, creierul trebuie sa construiasca, $e loc, un model de ecranare $entru ca sinuciderea sa fie un FsuccesG" ,ltfel, P9M%ul !a inter!eni in ultimul moment, $entru a asigura insuccesul acestui act" 8n eBem$lu FclasicG este atunci cind cine!a are foarte multi bani $e care ii $ierde brusc ?cri@a economica din 3.-. din 98, de eBem$luA" Cu toate modelele blocate, omul nu mai are ca$acitatea de a construi noi modele adec!ate noii realitati eBterne si sinuciderea de!ine o o$tiune" EBistaC o clasa s$eciala de sinucigasi+ cei sub 3N ani" )n ca@ul lor, teoria s$une ca moti!ul $rinci$al $oate fi doar blocajul generali@at dat de modelele lor de interes+ $roblemele scolare, $roblemele afecti!%seBuale, $roblemele sociale" Problema $oate fi asociata cu fa$tul ca, la acea !irsta, adolescentii au un numar limitat de modele cu bataie lunga cu foarte multe im$erfectiuni" ,ceste modele nu sunt suficient de de@!oltate $entru a arata imensa !arietate de directii de e!olutie" 8n model cu bataie lunga slab de@!oltat $oate $re@ice o situatie de blocaj generali@at si de aici tendinta de sinucidere" E!ident ca numai un blocaj simultan in toate $lanurile ar $utea fi cau@a de sinucidere" Din nou se accentuea@a ca fara un model de ecranare adec!at, P9M%ul !a face ca sinuciderea sa esue@e in ultimul moment"

E!ident, eBista $ersoane care au boli $sihice, asa cum sunt ele definite de aceasta teorie" )n ca@ul lor, la factorii care au fost enumerati, !or a$area moti!e su$limentare legate de bolile lor $sihice"

E'T'A' %+: Teste de normalitate

,!ind definite schi@ofrenia si $aranoia, !or fi descrise doua teste $entru a detecta aceste boli" T3 si T- detectea@a schi@ofrenia iar T- $aranoia" T3" )n fata unei realitati com$leBe, o $ersoana normala trebuie sa%si dea seama daca are sau nu destule informatii $entru a construi un model adec!at" Din teoria generala se stie ca, in fata unei realitati eBterne noi, creierul construieste modele armoniceDlogice, ba@ate $e informatia dis$onibila" ,ici este $roblema+ noi nu stim de la ince$ut cite elemente se afla in realitatea eBterna" Modelele se fac cu ceea ce este dis$onibil" ,m $utea deci, sa nu ne dam seama ca nu a!em destula informatie $entru a construi un model nou ?!e@i teoria generala+ deficiente de $roiectare ale creieruluiA" Testul !rea sa !erifice daca a!em ca$acitatea de a com$ensa aceasta deficienta de $roiectare" 9a dam un eBem$lu+ )nformatia $rimara este ca Fun automobil s%a ciocnit de un @idG" Daca $ersoana face mai multe modele, a trecut testul" ,ceste modele ar $utea fi, in eBem$lul dat+ accident $e sosea test film artistic joc $e calculator desen animat

,ici este doar o eBem$lificare" )ntr%o situatie concreta, o $ersoana ar trebui nu numai sa construiasca mai multe modele dar sa le si de@!olte $rogresi!, in $aralel, $e masura ce noi date se adauga la informatiile deja date" Du$a o oarecare acumulare de informatii noi, s%ar $utea ca $ersoana sa se stabili@e@e la un singur model" Dar, daca nu are destule informatii si nu%si da seama de asta, acesta este un semnal ca $oate eBista o $roblema" Testul este in general trecut cu bine daca $ersoana isi mentine fleBibilitatea chiar du$a ce, a$arent, eBista suficienta informatie $entru a se stabili@a la un model" EBistenta fleBibilitatii este inteleasa ca o garantie ca acea $ersoana are ca$acitatea de a construi modele cu bataie lunga" De asemenea nu are un OMP9M" EBista un joc care $articulari@ea@a acest test" 9e construieste un model" Cel care este testat trebuie sa ghiceasca modelul" Pentru asta el trebuie sa intrebe iar ras$unsurile $ot fi numai de ti$ DaD<u"

T(: Test de detectare a

aranoiei

Persoana acce$ta o schimbare intr%un model stabili@at, daca realitatea eBterna im$une asta" )ntr%o situatie $ractica, o $ersoana interactionea@a cu realitatea eBterna si construieste un model care da $redictii bune asu$ra realitatii eBterne" &a un moment dat, un element din realitatea eBterna este schimbat" Daca $ersoana detectea@a schimbarea si corectea@a modelul ?$recum si modelele cu care se leagaA, asta este o indicatie buna de normalitate" Pentru o $ersoana banuita de $aranoie, e!ident ca se foloseste modelul banuit a fi OMP9M" ,ici este de accentuat ca $aranoicii $ot distorsiona oricit de mult realitatea eBterna $entru a fi com$atibila cu OMP9M%ul lor" )n consecinta, testul urmareste sa !ada daca $ersoana sus$ecta de $aranoie !a modifica modelul sus$ect de a fi OMP9M" Testele, asa cum au fost eBem$lificate, $entru a fi $ractice, trebuie sa mai ia in considerare o deficienta de $roiectare a creierului, descrisa de teoria generala" Este !orba de fa$tul ca orice model imagine are o $roblema fundamentala+ $e un model imagine nu se $oate stabili im$ortanta $e care o are un element sau o relatie" Modelul imagine ramine armonic $entru o infinitate de im$ortante date elementelorDrelatiilor" Datorita acestei $robleme, $aranoicii nu%si dau seama de boala lor" Testul T- $oate detecta $aranoia in mod indirect, $rin fa$tul ca un $aranoic nu $oate sa modifice OMP9M%ul" Testul direct de detectare a $aranoiei ar trebui sa se ba@e@e $e fa$tul ca un model simbolic nu are deficienta fundamentala a modelelor imagine" )n consecinta, daca anumite realitati eBterne se $ot modela atit $e model imagine cit si $e model simbolic, cele doua abordari ar trebui sa faca aceleasi $redictii" Daca eBista o diferenta, modelul gresit este modelul imagine" Gresala este asociata cu atribuirea gresita a im$ortantei unor elemente sau relatii $e modelul imagine" )n afara de aceste boli $sihice considerate clasice, asa cum se arata in teoria generala, eBista multe alte boli date de $robleme dinamiceDtran@itorii ale creierului sau de eBistenta modelelor underground" Bolile date de $robleme dinamiceDtran@itorii se refera la $ierderea stabilitatii creierului in anumite momente de tim$ sau in conditii s$eciale" Modelele LMM ?ilegale, !e@i teoria generalaA ar $utea eB$lica de asemenea o serie de $robleme" )n teoria generala este abordata si aceasta $roblema" Oom mai face aici o obser!atie+ teoria este a$licata aici cu $redilectie la $ersoanele normale" Ca@urile $atologice nu sunt luate, in general, in consideratie, la acest stadiu" Este de altfel absurd sa studiem ca@uri $atologice in li$sa unor modele bune asociate oamenilor normali"

E.T.A. !": VISELE

Oisele sunt de@!oltari de modele imagine" ,ceste modele imagine nu se construiesc in interactie directa cu realitatea eBterna" Creierul construieste

modele asociabile cu o $seudo%realitate%eBterna, cu di!erse sco$uri" ,ceasta $seudo%realitate%eBterna ?TE( Tuasi%EBternal%(ealityAA are un anumit grad de cu$laj cu realitatea eBterna" TE( este in!ariant $e toata durata !isului" )n conclu@ie, a!em un !is atunci cind eBista o $seudo% realitate%eBterna in!arianta" EBista mai multe clase de !ise in functie de modelul TE(" 3" TE( res$ecta realitatea eBterna in mod a$roBimati! dar cu s$ecificatia ca, atunci cind TE( este diferit de realitatea eBterna, eBista dorinta de a modifica realitatea eBterna $entru a fi conforma cu TE(" EBem$lu+ !isam un $rodus tehnologic a!ansat" )n TE( se afla o tehnologie care nu se intilneste in realitatea eBterna" ,cest !is $oate acti!a o $ersoana sau un gru$ sa actione@e $entru ca acest !is sa fie reali@at" -" TE( res$ecta realitatea eBterna dar mai contine si elemente con!entionale, arbitrare" ,ceste !ise $ot a$area, de eBem$lu, atunci cind !rem sa facem un scenariu de film, nu nea$arat stiintifico%fantastic" Ele mai $ot fi asociate si cu termenul fante@ie" Totusi, un !is de acest ti$ inseamna constructia unui model, in general com$leB, ceea ce este mult mai mult decit o fante@ie" :ante@ia ar $utea fi definita ca o relatie fundamentala intre elementele unui model%!is de acest ti$" E" Oise tehnologice" ,cestea sunt !ise create de structurile creierului cu di!erse sco$uri, in legatura cu im$lementarea tehnologica a creierului" EBista !ise de tre@ire normala du$a somn, !ise de tre@ire de urgenta ?cosmarurile de eBem$luA, !ise asociate cu stari $atologice ?structura normala de modele si functiile normale ale creierului sunt $erturbateA" ,ceste !ise se numesc FtehnologiceG deoarece teoria nu $re!ede nici un mecanism hard are normal de tre@ire din starea de somn" ,sta inseamnaC ca, $rin $roiectare, creierul nu are nici o facilitate hard are de ti$ Fceas deste$tatorG si deci aceasta facilitate este reali@ata $rin soft are, la im$lementarea tehnologica a $roiectului" O $osibilitate im$licita este acti!area P9M%ului" Dar, fara elemente eBterne ?@gomote mari, socuri mecanice, etc"A P9M%ul nu se acti!ea@a" 8n !is tehnologic este unul care creea@a P9M%ului, in mod artificial, o $roblema ?im$resia de $ericol, im$resia ca o $roblema oarecare nu are model adec!at etc"A iar aceasta facilitate de soft are $oate $roduce tre@irea" Continutul modelului nu este im$ortant" Orice continut care $oate acti!a P9M%ul este bun" Teoria s$une deci ca $rinci$ala informatie asociata cu un !is de tre@ire este caracterul lui" Continutul are o im$ortanta secundara" Teoria nu s$ecifica cine initia@a un astfel de !is" 8nele !ise tehnologice ar $utea sa fie initiate de $artea din creier care controlea@a organele interne ale cor$ului" ,stfel, o $roblema gra!a de sanatate sau o $roblema absolut minora $ot $roduce acelasi !is de tre@ire" Din cau@a aceasta, continutul !iselor este a$roa$e im$osibil de inter$retat" Este $osibil ca, $entru o $ersoana $articulara, sa se $oata s$une ce!a des$re continutul anumitor !ise" Totusi, acea $ersoana trebuie sa fie foarte bine cunoscuta ca structura

$sihica si din $unct de !edere medical si a mediului general si $articular de !iata" Teoria s$une ca atunci cind a!eti un !is de tre@ire, anali@ati caracterul lui+ $ericol direct la adresa $ersoanei care a a!ut !isul $oate inseamna o $roblema im$ortanta de sanatate sau asociata mediului unde $ersoana doarme" De asemenea ar $utea fi un semnal asociat cu o $ersoana care se afla, ca element, in P9M%ul $ersoanei care a a!ut !isul" Mai $oate fi o $roblema !eche fara solutie" $ericol care nu se refera in mod direct la $ersoana in cau@a, inseamna o $roblema de im$ortanta limitata $entru $ersoana care !isea@a sau o $roblema gra!a dar care este $re@isa de un model cu bataie $rea lunga" ,r $utea semnali@a si o $roblema a unei $ersoane mai mult sau mai $utin a$ro$iate" !isul este neutru ?nu eBista $ericole im$licite sau eB$liciteAP atunci este un !is normal de tre@ire" 8n !is normal de tre@ire este unul care, desi acti!ea@a P9M%ul, este initiat de factori interni sau eBterni neim$ortanti"

De eBem$lu, !isam o floareP !rem sa culegem acea floare dar nu reusim" <e tre@im cu ideea ca nu $utem sa culegem acea floare" ,sta a acti!at P9M%ul deoarece nu eBista model adec!at acestei $robleme din TE(" 9e $oate $une $roblema+ Fde unde stie modelul%!is asociat cu TE( ca eBista $robleme fara solutie, care, deci, !or acti!a P9M%ulRG" 8n ras$uns $osibil este ca modelul%!is !a incerca di!erse !ariante de e!olutie $ina !a ajunge la o !arianta care n%are solutie" Oarianta care n%are solutie este cea care acti!ea@a P9M%ul si care !a fi MM%ul in momentul tre@irii ?deci cea $e care ne%o amintimA" )n $lus, TE( este un model creat $e loc" El nu are cum sa fie $rea com$leB" Este a$oi usor sa simule@i ce!a care nu are solutie in acel TE(" De eBem$lu, TE( $oate fi asociat cu o camera" Daca !rem, in !is, sa iesim din camera, atunci ar trebui ca TE( sa contina si eBteriorul camerei si acest eBterior nu a fost construit" )ncercarea de a iesi din camera de!ine, deci, im$osibila iar asta !a acti!a P9M%ul care !a $roduce tre@irea" Oisele de tre@ire normala $ot fi initiate si de modele normale care lucrea@a in background cu un sco$ dat ?de eBem$lu, tre@irea la o anumita ora considerata foarte im$ortanta, tre@irea la un factor eBtern s$ecificat, etc"A" 9ituatia ar $utea fi totusi ce!a mai com$leBa, deoarece teoria nu s$une nimic de acti!itatea modelelor underground in tim$ul somnului" Oom introduce aici o noua clasa de acti!itati ale creierului care ar $utea fi numite !ise $remoniti!e" Este !orba de fa$tul ca anumite modele ale creierului care au functionat foarte bine un tim$ relati! indelungat, ar $utea sa nu mai functione@e din cau@a modificarilor $arametrilor mediului sau ai fiintei eBterioare sau interioare ?de eBem$lu, din cau@a imbatrinirii sau din orice alta cau@aA" ,ceste modele, care au de!enit neadec!ate actiunii asu$ra realitatii eBterne, se $ot autoacti!a" Prin simulare !a re@ulta ca aceste modele nu

mai $ot fi eficiente sau adec!ate si acest re@ultat se manifesta ca o $remonitie" Premonitiile ar trebui luate, in general, in serios dar nu orice !is $remoniti! este suficient de credibil, numai $rin el insusi, $entru a ne modifica $lanurile de !iitor" )n $lus, desi unele !ise ar $utea fi !ise $remoniti!e, acest lucru este eBtrem de greu de stabilit" De eBem$lu, !isam o situatie negati!a care ne afectea@a direct $ro$ria $ersoana" ,cest !is $oate fi !is de tre@ire de urgenta ?!e@i mai susA sau, daca anali@am continutul, $oate fi !is $remoniti!, asa cu el a fost deja definit" ,ici, la acest ni!el, a!em numai o e!aluare a $roblemelor generale asociate cu !isele" Problema mai are ne!oie de multe anali@e si de@!oltari $entru a fi clarificata" E"T"," 34+ )storia e!olutiei s$eciei umane conform MDT" Cronologia $rimara este luata du$a datele acce$tate, asa cum ele a$ar in dictionare" ,m selectat doar elementele care au im$ortanta din $unctul de !edere al e!olutiei modelelor simbolice" &a ince$ut trebuie remarcat ca, intrucit nu se ba@ea@a $e un model simbolic fundamental, di!ersele dictionare atribuie in mod arbitrar o im$ortanta fa$telor $rimare" Eu a!ind un model simbolic fundamental, atribui im$ortanta fa$telor $rimare in ba@a acestui model" E!olutia omului a insemnat, conform cu MDT, cresterea continua a ca$acitatii de o$erare cu modele simbolice" ,ceasta cronologie urmareste deci numai aceasta linie" 4/ Milioane ani in urma+ $rimele $rimate" 0 Milioane ani in urma+ mersul !ertical" - Milioane ani in urma+ unelte de $iatra" 8neltele au a$arut atunci cind au a$arut modele imagine cu bataie lunga" 9i animalele $ot face unele modele imagine cu bataie lunga"

(11'111 ani in urma: 4omo sa iens

*omo sa$iens ar fi $utut sa aiba o mai mare ca$acitate de a construi modele cu bataie lunga" *omo 9a$iens a ajuns sa construiasca modele imagine $ro$ri, cu bataie lunga, ne%integrate in P9M" 8n model din P9M este foarte eficient dar, fiind in!ariant, blochea@a e!olutia" *omo sa$iens a e!oluat deci intr%o directie contrara eficientei imediate" 3E/"/// ani in urma+ ,$ar manifestari artistice si ceremonii religioase" Cind!a aici trebuie sa fi a$arut si limba !orbita, $rimul model simbolic creat de om" De fa$t, in teoria mea se $oate !orbi de om numai daca stia sa !orbeasca ?sa sta$ineasca o limba de comunicatie simbolicaA" <u se $oate marca deci momentul eBact al a$aritiei omului du$a definitia mea" Din datele eBistente nu re@ulta ca *omo 9a$iens sta$inea o limba de comunicatie cores$un@atoare desi, in mod sigur, trebuia sa stie sa comunice, intr%o forma $rimiti!a, $rin mesaje simbolice"

Anul +111 id4:

5rasele

)n aceasta $erioada este clar ca eBista limba !orbita intr%o forma a!ansata" Orasele $resu$un eBistenta unor autoritati care sa actione@e in ba@a unor reguliDlegi" Trebuiau sa eBiste forme de scriere a limbii, chiar in forme $rimiti!e" ,nul E4// id*+ &imba scrisa sumeriana e!oluea@a s$re scriere cu elemente fonetice" &imba scrisa ba@ata $e elemente fonetice inseamna o imensa sim$lificare a scrierii dar si un imens $as inainte in de@!oltarea modelelor simbolice" ,ici este un moment crucial ale e!olutiei omului" ,stfel, oamenii a!eau un model imagine in mintea lor" ,cest model imagine trebuia sa fie descris $entru altii" Oorbirea ?model simbolicA a!ea ca $rinci$al obiecti! descrierea acestor modele imagine" Din acel moment a a$arut $roblema scrierii" Prima !arianta este de a descrie modelul imagine $rintr%o scriere asociata direct cu modelul imagine" ,sta a fost linia $o$oarelor asiatice" , doua !arianta este de a re$re@enta $rin scriere, sunetele care erau su$ortul !orbirii" Dar asta inseamna ca nu descriem modelul imagine ci $ur si sim$lu translatam !orbirea ?model simbolicA intr%un alt model simbolic ?scriereaA" 9crierea este deci asociata cu modelul simbolic al !orbirii si nu cu modelul imagine asociat !orbirii" )m$actul a fost imens $entru ca a dus la o scriere simbolica nu la o scriere iconografica" 9crierea ca$ata inde$endenta de modelul imagine cu care este asociata in mod indirect" Mai tir@iu, scrierea a fost in masura sa influente@e !orbirea si acest FtandemG a dus la a$aritia omului FsimbolicG in Euro$a" Cum, eBact, s%a $etrecut acest fenomen, este inca un miracol" Po$oarele asiatice, care au folosit metoda descrierii modelelor imagine in modul de scriere, au ramas inghetate $ina in @ilele noastre la icoane asociate unor modele imagine" ,sta a a!ut, $entru acea lume, un imens im$act negati! asu$ra de@!oltarii modelelor simbolice" Din cau@a asta, in aceasta istorie, referintele sunt in eBclusi!itate legate de lumea ba@ata $e scrierea fonetica" ,sa cum am s$us, scrierea fonetica a fost un $as decisi! in e!olutia modelelor simbolice, datorita ne%asocierii acestei scrieri cu modelele imagine" Prin o$o@itie, limba chine@a !orbita $oate fi translatata in scriere fonetica dar acest mod de scriere nu ar $utea fi folosit in aceasta forma din cau@a ca s%ar ru$e legatura cu modelele imagine $e care se ba@ea@a sistemul de gindireDscriere al acelor oameni" 3E6/ id* + )n Egi$t a$are religia monoteista" ,cest ti$ de religie marchea@a momentul cind anali@a logica a$licata religiei !a genera $robleme si contradictii asociate cu eBistenta mai multor @ei" Dorinta de ordine logica face ca religia sa e!olue@e s$re religie monoteista" Totusi, a$aritia religiei monoteiste in Egi$t nu a fost re@ultatul cresterii ni!elului de e!olutie al

societatii omenesti din acea $erioada" Prima religie monoteista creata de $o$ulatie ?nu de conducatorii statului ca in Egi$tA !a fi crestinismul" 6// id*+ Poe@ia+ Poe@ia este un model imagine care foloseste elemente si relatii simbolice" Poate fi inter$retata ca un mod de descriere a modelelor imagine interioare cu elemente simbolice ?singura forma care $oate fi inregistrata si transmisa usor in s$atiu si tim$A" )n acest fel, $oetul care are un model imagine interior, il translatea@a intr%un model imagine cu elemente simbolice si relatii simbolice si imagine" CititorulDascultatorul !a translata acest model imagine s$ecial ?$oe@iaA in forma unui model imagine in mintea sa" ,cest model imagine, se $resu$une, este similar cu modelul imagine din mintea $oetului" )n acest fel, o $oe@ie este un mod de transmitere ?a$roBimati!aA a unui model imagine de la un creator la un ascultator, folosind modele imagine cu elemente simbolice ca Ftrans$ortoareG" E// id*+ )n aceasta $erioada a$are Geometria lui Euclid" ,cesta este $rimul mare model simbolic fundamental asociat realitatii eBterne" El marchea@a, deci, un moment eBtrem de im$ortant in e!olutia creierului" Geometria este de fa$t $rima stiinta eBacta desco$erita" Daca ne uitam la cei a$roBimati! -/// de ani care !or trece $ina la a$aritia celui de%al doilea model simbolic fundamental ?Mecanica lui <e tonA, ne dam seama ce haotica a fost e!olutia creierului omenesc" ,ici mai trebuie sa obser!am un lucru asociat cu modelele simbolice fundamentale+ Geometria lui Euclid se $reda la scoala in eBact aceasi forma de -E// de ani""" Daca facem abstractie de limba de comunicatie generala ?GC&A, unul din $rimele modele simbolice construite de om ar $utea fi jocul de sah" ,cest joc $oate fi considerat si acum ca o mare reali@are a mintii omenesti" ;ocul este $ractic ne%modificat de cind a fost creat si este $ractic im$osibil de $erfectionat" ,cest joc a a$arut odata ce creierul a de$asit un $rag de e!olutie in domeniul modelelor simbolice cu bataie lunga" El ne $oate da o imagine a ca$acitatii intrinseci a creierului de a construi si o$era modele simbolice" E/ d*+ Crucificarea lui )sus, crestinismul (eligia crestina a$are in )m$eriul (oman unde se $resu$une ca erau cei mai e!oluati oameni din $unctul de !edere al ca$acitatii de o$erare cu modele simbolice" Crestinismul, ca religie e!oluata, marchea@a un moment cind modelele simbolice ale omului mediu de!in suficient de $uternice $entru a face $redictii cu bataie lunga de foarte buna calitate" ,sa cum stim, $redictia mortii !a genera modele de ecranare de ti$ul religiilor" 8n creier ba@at numai $e modele imagine nu%si $oate da seama ca !a muri cind!a si chiar daca%si da seama, nu !a da $rea mare im$ortanta acestui lucru ?$redictiile sunt mai degraba im$recise si confu@eA" 8n creier e!oluat ?care foloseste modele simbolice alaturi de

modele imagineA !a fi atit de marcat de $redictia mortii incit !a a!ea ne!oie de un model de ecranare eBtrem de $uternic $entru a%si $astra stabilitatea ?a a!ea liniste sufleteascaA" ,stfel, ca efect a cresterii ca$acitatii de a o$era cu modele simbolice cu bataie lunga, au a$arut religiile monoteiste" ,$aritia religiei monoteiste crestine marchea@a deci un ni!el mai inalt de de@!oltare al creierului" )n fa$t, religia moderna a a$arut odata cu a$aritia constiintei de ni!el - la majoritatea membrilor unei societati" Din acest $unct de !edere, crestinismul este o creatie eBclusi!a a $o$ulatiei din @ona (omei din acea $erioada, folosind o sursa oarecare de informatii $rimare" )ntrucit crestinismul a fost acce$tat atit de re$ede si de usor in toata Euro$a, se $oate s$une ca crestinismul este o religie e!oluata creata de euro$eni $entru euro$eni" .45 + 9crierea moderna a numerelor, luata de la arabi" ,ceasta scriere re$re@inta o ru$tura totala cu modelele imagine" ,stfel, scrierea romana a numerelor are $uternice trimiteri la modelele imagine" 9crierea araba a numerelor nu mai $oate fi inteleasa decit $e ba@a abilitatilor in domeniul modelelor simbolice" 3-5/ + Generali@area sistemului @ecimal $o@itional de scriere a numerelor in Euro$a" 30N- + )nchi@itia in 9$ania" Modelele simbolice, ba@ate $e logica, ince$ sa%i ajute $e oameni sa anali@e@e mai usor si mai $recis lumea inconjuratoare" &ogica ince$e sa le dea certitudini" ,sta e!ident ca intra in contradictie cu modelul imagine in!ariant al religiei" ,ici a fost $rimul conflict !iolent intre s$iritul crestin si s$iritul euro$ean" 350E + Co$ernic $ublica teoria heliocentrica" Teoria a constituit o re!olutie in sistemul de gindire al oamenilor" 9a nu uitam ca in acea $erioada eBistau astronomi care a!eau date com$lete obtinute $rin obser!atii directe ale cerului, intinse $e foarte multe sute de ani" Ei $uteau sa $re@ica foarte $recis care !a fi $o@itia fiecarei $lanete sau stele $e cer in oricare moment, inclusi! sa $re@ica foarte $recis ecli$sele de 9oare si de &una" 9ingura $roblema mai serioasa era fa$tul ca nu eBista nici o eB$licatie $entru miscarea a$arent ilogica a $lanetelor $e cer" Teoria heliocentrica a a$arut ca model imagine, cu ajutorul anali@ei logice" )n scurt tim$ ?=e$lerA el a fost translatat $e model simbolic" ,sta inseamna ca s%a !erificat $rin calcule ca $lanetele au o miscare a$arenta conforma cu $redictia unui model simbolic ba@at $e conce$tia heliocentrica" 35N5 + numerele @ecimale in Euro$a" <umerele @ecimale au a$arut la $este 6// de ani de la introducerea scrierii $o@itionale @ecimale" Moti!ul acestei intir@ieri $oate fi fa$tul ca ele erau su$linite cu succes de fractii" 9crierea fractiilor are cores$ondent direct in modele imagine" :ractia U este foarte sugesti!a $e model imagine" , eBistat deci o forma de re@istenta la a$aritia numerelor @ecimale, care re@istenta continua si asta@i"

36/4 + Orfeu de Monte!erdi ?lucrare mu@icala com$leBa, in fa$t o o$eraA ,ici, in mod direct, modelele simbolice sustin si chiar sunt $arte dintr%un model imagine com$leB" 3630 + &ogaritmii in matematica" 36-5 + :uga, ca forma mu@icala, este folosita curent in mu@ica" :ugile se construiesc du$a o FretetaG ?model simbolicA" 360/ + 9a!antul france@ Descartes sustinea ca Fade!arul ideilor $oate fi stabilit fara eB$erienta, doar $rin matematicaG" Cu terminologia mea, el ar s$une ca modelele simbolice ?ba@ate $e logicaA nu te lasa sa gresesti in tim$ ce ?se subintelegeA modelele imagine nu au garantie de a fi corecte ?ceea ce FsunaG bine nu este totdeauna si corectA" Descartes marchea@a un moment im$ortant in de@!oltarea modelelor simbolice fara sa ajunga la crearea unui model simbolic fundamental asociat realitatii eBterne" ,ici trebuie facute niste $reci@ari" ,stfel, matematica este un model simbolic neasociat cu realitatea eBterna" Totusi, modelele simbolice matematice se $ot folosi $entru a formali@a un model simbolic asociat realitatii eBterne" De eBem$lu, Mecanica lui <e ton a a$arut la ince$ut ca un model simbolic ba@at $e logica iar a$oi a fost formali@at $rin matematica" De aici a$ar confu@ii care se intind $ina in @ilele noastre ?!e@i teoria lui Goedel care demonstra@a matematic eBistenta lui Dumne@euA" Confu@ia este intre modelul matematic si modelul asociat realitatii eBterne" ,stfel, de indata ce a!em un model asociat realitatii eBterne, el $oate fi formali@at $rintr%un model matematic" ,cest model matematic face $redictii care, $rin modelul simbolic asociat realitatii eBterne, se $ot com$ara, $rin )(, cu realitatea eBterna" ,cest $roces normal ?$redictie V com$aratie V corectie V o noua $redictieA duce la $erfectionarea modelului asociat realitatii eBterne" Este e!ident ca modelul matematic nu are nici o !aloare daca nu se urmea@a $rocedura normala de mai sus ?$rocedura $e care Goedel, de eBem$lu, nu a urmat%o A" Este $utin $robabil ca Descartes sa fi inteles asta cum de altfel nu o inteleg multi nici in @ilele noastre" ,firmatia lui Descartes ?citata mai susA desi este $rinci$ial gresita, marchea@a un moment notabil in e!olutia creierului" 360- + (embrandt, o culme in constructia de modele imagine com$leBe in $ictura" 36N4 + <e ton construieste al doilea mare model simbolic fundamental asociat realitatii eBterne, du$a Geometria lui Euclid si anume Mecanica" Mecanica lui <e ton marchea@a un alt mare moment in e!olutia creierului" )n legatura cu asta, unele dictionare il dau $e <e ton ca cel care a desco$erit F&egea gra!itatieiG" ,ceasta lege este mai degraba o su$o@itie a lui <e ton $entru a%si sal!a teoria" ,stfel, $rinci$iul inertiei $re!edea ca orice cor$ lasat liber se misca rectiliniu si uniform la infinit" Totusi, obser!atile astronomice arata ca $lanetele si satelitii lor se misca $e orbite inchise" Contradictia intre $rinci$iul inertiei ?sustinut de $rinci$iul

conser!arii energieiA si modul de miscare a cor$urilor ceresti se $utea anula $rintr%o su$o@itie noua care s%a numit &egea atractiei uni!ersale" ,sa cum re@ulta din MDT ?cunoasterea"""A nu eBista nici o garantie ca gra!itatia lui <e ton este eB$licatia a ceea ce se intim$la, chiar daca modelul lui <e ton face $redictii remarcabil de eBacte" Einstein, de eBem$lu, considera ca nu eBista nici un fel de cim$ gra!itational si ca a$arenta atractie dintre cor$uri este $rodusa de deformarea s$atiului in $re@enta materiei" Tot ce se $oate s$une este ca Mecanica lui <e ton, $lus &egea atractiei uni!ersale asociata ei, $e domeniul ei de a$licabilitate, face $redictii foarte bune $entru toate $roblemele de $e Pamint si face $redictii bune in s$atiul cosmic" 340. + &imbajul semnelor" ,cesta este un limbaj artificial, construit $e ba@a ca$acitatii de a construi si o$era modele simbolice" ,ceasta este, $robabil, $rima limba artificiala construita !reodata" Ea translatea@a GC& intr%un model simbolic ba@at $e semne si gesturi" 34N3 + )mmanuel =ant )n li$sa unui model simbolic fundamental, tot ce a scris este, in $rinci$iu, de !aloare limitata" Moti!ul este legat de fa$tul ca fara model simbolic fundamental, termenii folositi de el nu $ot fi corelati logic" =ant $roduce definitii cu o mare frene@ie, a$roa$e $e fiecare $agina a cartilor lui fara sa% si dea seama ca aceste definitii nu $ot fi corelate logic intre ele" =ant a cunoscut Mecanica lui <e ton dar nu a inteles absolut nimic in legatura cu metodele stiintelor eBacte" =ant $oate fi citat doar ca cel care a $us $robleme asociate cunoasterii fara a aduce nici o contributie la $unerea $roblemei $e ba@e stiintifice" 34.3 + Mo@art Culmea si ince$utul declinului modelelor imagine in general si in mu@ica in s$ecial" 3N/0 + <a$oleon )n teoria generala, creierul a$are cu doua functii fundamentale+ cunoasterea si modificarea realitatii eBterne in ba@a unui model de actiune" Este $osibil ca motorul multor ra@boaie sa fie dorinta de a modifica realitatea eBterna in ba@a unui model de actiune acce$tat de gru$uri mari de oameni" ,sta $oate fi asociata cu o foarte $robabila crestere a ni!elului - de constiinta a $o$ulatiei in general, in acea $erioada" ,cest lucru a ince$ut sa fie $osibil odata cu cresterea ca$acitatii tehnice de comunicatie intre oameni" Cresterea ca$acitatii de comunicatie a $ermis ca un astfel de model de actiune sa ajunga sa fie cunoscut si acce$tat de mase foarte mari de oameni" 3NE0 + 9crierea Braille 3NE4 + Codul Morse 3N50 + &ogica simbolica a lui Boole 3N5. + Teoria e!olutionista a lui Dar in

Teoria nu are un model simbolic la ba@a" :a$tul ca se obser!a multe fa$te care $ar sa confirme teoria lui Dar in nu este suficient $entru o stiinta eBacta" )n acest moment tot ce se $oate s$une este ca $e model cu bataie scurta, sunt multe date eB$erimentale care $ot sa sustina o teorie e!olutionista" EBtra$olarea acestei teorii la a$aritia omului din maimuta este im$osibil de sustinut fara un model simbolic fundamental" <ici MDT nu $oate oferi, in mod direct, $rea multe date in legatura cu o $osibila e!olutie de la creier de animal la creier de om" Totusi, teoria sugerea@a ca singurul mod eficient de constructieDo$erare de modele simbolice ar fi cu un hard are s$eciali@at ?!e@i teoria generalaA" Daca ar fi asa, atunci teoria e!olutionista ar fi gresita in eB$licarea a$aritiei omului" 3N64 + Das =a$ital de =" MarB ,ceasta aberatie suna frumos in teorie" Ea se ba@ea@a $e un model imagine $re@entat in forma unui model simbolic ?o ideologieA+ Fca$italistul ia banii iar muncitorii lucrea@a $entru el $entru foarte $utini baniG" &a fel ca si =ant, MarB nu a inteles metodele de abordare stiintifica a $roblemelor asociate realitatii eBterne" &a fel ca si =ant, MarB construieste modele locale care FsunaG bine $e model imagine" :iind ba@at $e un model imagine, teoria are defectul fundamental al oricarui model imagine+ nu se $oate sti im$ortanta corecta a di!erselor elemente si relatii" Din cau@a asta, marBismul are o natura fundamental $aranoica" Totusi, marBismul, im$reuna cu miscarile de ti$ social%democrat, a fost o reactie la de@echilibrele gra!e ale sistemului de organi@are si conducere al societatii" Este !orba de fa$tul ca economia era condusa $e ba@a de modele simbolice locale care nu luau in consideratie $roblemele sociale" Princi$alul merit al teoriei lui MarB este de a fi a!ut o anumita contributie la im$unerea unui al treilea model de actiune ?social% democratiaA alaturi de cele FclasiceG ?liberalismul si conser!atorismulA" 3N4N + Martorii lui )eho!a Ei au luat in serios ce a !enit direct de la )sus Cristos si au a$licat legile logicii ?model simbolicA" 3.//+ MaB Planck introduce Mecanica Cuantica ,ici a!em $rimul model $ur simbolic asociat realitatii eBterne" Este un imens succes al e!olutiei creierului deoarece este $entru $rima data cind a$are ru$tura totala cu modelele imagine, in intelegerea realitatii eBterne" Din datele istorice se $are ca Planck a inteles de la ince$ut ca teoria lui este corecta dar era blocat de inca$acitatea de a intelege teoria $e ba@a de modele imagine" 9e $are ca sustinerea din $artea lui ,lbert Einstein l%a con!ins $e MaB Plank sa%si $ublice teoria" Mecanica Cuantica nu $oate fi translatata in nici un fel de model imagine" Daca o astfel de translatare s%ar face, se !or obtine contradictii sau aberatii logice" 8na dintre cele mai cunoscute astfel de aberatii este asa @isa natura duala a luminii ?!e@i teoria generalaA" Mecanica Cuantica a $rodus, direct sau indirect, un imens im$uls in de@!oltarea ci!ili@atiei actuale"

3./5 + ," Einstein+ Teoria lui Einstein a $ornit de la Geometria lui Euclid si Mecanica lui <e ton" Pe aceasta $latforma, Einstein a adaugat $rinci$ii noi, inclusi! o noua Geometrie astfel ca modelul simbolic construit de el este, de fa$t, unul nou" Pentru $rima data este deci corectat si eBtins un model fundamental ?<e tonA" Modelul lui <e ton a fost !erificat ca fiind bun tim$ de $este -// de ani iar acum s%a !a@ut ca este limitat" ,sta este o foarte buna lectie asu$ra metodelor stiintelor eBacte" 3.30 + Primul ra@boi mondial $ornit in Euro$a" 3.34 + Comunismul in (usia" ,cesta este un model imagine $re@entat in forma unui model simbolic, adica o ideologie" Comunismul este un model imagine $e intelesul FtuturorG" 8na din eB$licatiile $osibile ale FsuccesuluiG comunismului $oate fi in solutia egalitarista la $roblema reala a dis$ersiei imense in $lan material, cultural, etc", intre oameni" ,ceasta dis$ersie eBista atit in interiorul aceleasi tari cit si intre tari" 9istemul FclasicG de ti$ ca$italist stratifica foarte dur oamenii du$a criterii economice" 9olutia care a fost gasita in tarile din !estul Euro$ei este reducerea acestei dis$ersii atit $rin $olitici cu influente sau caractere social%democrate ?in s$ecial $rotectie sociala si $rograme de egali@are a sanselorA dar si cu atenuarea $ra$astiei intre ca$italisti si $roletari $rin a$aritia unei $uternice clase de mijloc si $rin a$aritia societatilor $e actiuni" Din nefericire, aceste solutii erau ne%a$licabile in (usia de atunci, din cau@a dis$ersiei $rea mari intre ca$acitatile oamenilor si din cau@a ina$oierii in toate $lanurile ?material, cultural,""A" Comunismul a fost atunci cam singura solutie" Egalitarismul era intrucit!a reali@abil dar $retul era ineficienta economica" Problema dis$ersiei intre ni!eleD!alori continua sa se manifeste din ce in ce mai dur si in @ilele noastre, inclusi! intre di!erse tari sau @one culturale din lume" ,ceasta $roblema se !a agra!a tot mai mult si s%ar $utea ca !ariante FimbunatatiteG ale sistemului comunist%egalitarist sa rea$ara in unele tari amenintate de fundamentalisme, sub forma unor sisteme dictatoriale F$erfectionateG" 3.-N + Jalt Disney+ modelele imagine e!oluea@a s$re modele conce$t si in cinematografie, ca re@ultat al e!olutiei creierului" 3.E. + ,l doilea ra@boi mondial ,mbele ra@boaie mondiale $recum si toate ra@boaiele din Euro$a au cau@e eBtrem de com$leBe" MDT s$une ca un ra@boi se $oate declansa doar daca eBista un model de actiune adec!at, acce$tat de marea masa a $o$ulatiei" Totusi, asta nu este suficient" Orice incercare de a eB$lica ra@boaiele, chiar ba@at $e MDT, este inca foarte riscanta" Oom incerca, totusi, sa !edem cite!a lucruri in legatura cu a$aritia ra@boaielor, asa cum ele a$ar in MDT" 8n fa$t este ca a eBistat o $uternica !ointa $o$ulara de a face ra@boi" ,lt fa$t este ca FsimbolistiiG au $rodus a!ansuri tehnologice care nu au fost corect asimilate de FimagistiiG care conduceau $o$oarele"

9a !edem daca MDT $oate eB$lica aceasta $uternica dorinta de a face ra@boi a oamenilor" )n ra@boi eBistaC $ericol de moarte" MDT s$une ca in P9M se afla modele care trebuie sa $roteje@e si sa asigure su$ra!ietuirea !esnica, neconditionata a omului" 9a !edem $roblema P9M%ului in detaliu" Modelele cu bataie scurta ?gesturile refleBA nu sunt eficiente in $re!enirea ra@boiului" Ele sunt bune doar in fata unui $ericol iminent" Modelele cu bataie lunga din P9M sunt, in general, ceea ce numim FinstincteG" Ele $ot indemna $e un soldat sa%si faca un ada$ost mai bun desi nu eBistaC un $ericol iminent" <ici aceste modele cu bataie lunga din P9M nu $ot $re!eni un ra@boi dar $ot creste rata de su$ra!ietuire du$a ce ra@boiul s%a declansat" (a@boaiele nu se $ot $une in cores$ondenta decit cu actiunea asu$ra realitatii eBterne, in ba@a unui model de actiune" Teoria s$une deci ca ra@boaiele se $ot declansa numai daca eBista un model de actiune, acce$tat de marea majoritate a $o$ulatiei, adec!at $roducerii unui ra@boi" Daca in ca@ul celor atacati, modelul de actiune este usor de gasit ?Fnoi trebuie sa ne a$aram taraD$o$orulGA, modelul de actiune al atacatorilor este mai com$leB" 8n $osibil model ar fi Fnoi a!em arme mai bune decit eiG sau Fnoi a!em siguranta ca !om cistigaG " )n ca@ul concret al celor doua ra@boaie mondiale, $are sigur ca a eBistat un com$leB de modele de actiune care au sustinut a$aritia ra@boaielor" 8nul dintre aceste modele a fost in mod sigur modelul Fnoi a!em arme mai buneG" EBem$lu+ fata de ni!elul tehnic de inarmare al $rimului ra@boi mondial ?a!ioane foarte $rimiti!e, tancuri foarte $rimiti!e, strategii defensi!e care au $rodus efecte catastrofale etc"A in jurul anului 3.EN ?a$roB" in -/ de aniA s%au obtinut succese uluitoare ?tancuri ofensi!e ra$ide si eBtrem de $erfectionate, o a!iatie eBtrem de a!ansata si di!ersificata, telecomunicatii $e scara larga, strategii ofensi!e etcA" Totusi, aceste sisteme de armamente, tot mai com$leBe si tot mai a!ansate, erau controlate de oameni formati la ni!elul anului 3.30" Din cau@a a!ansului tehnologic eBtrem de ra$id, acesti oameni au fost orbiti de tehnologie si astfel au ca@ut in ca$cana $ro$riilor fante@ii" )maginile filmate din tim$ul marilor manifestari na@iste arata o $o$ulatie orbita de forta si tehnica militara" Cred ca orice om normal ar fi $utut sa cada in aceasta ca$cana, nu numai conducatorii" Odata ce un model de actiune adec!at $roducerii unui ra@boi a eBistat in mintea majoritatii oamenilor, s%au creat conditii de $roducere a ra@boaielor" (a@boaiele sunt fa!ori@ate de conducatori FimagistiG care deci nu au ca$acitatea tehnica de a construi si o$era modele simbolice de buna calitate cu bataie lunga dar care au un model imagine adec!at unui ra@boi si care este usor de asimilat de catre $o$ulatie" 3.0N+ (a@boiul rece+ $aranoia comunista a im$iedicat unele $o$oare sa inteleaga ce se intim$la" Conce$tii sim$le, cum ar fi Feficienta economicaG, mai au si acum ne!oie de tim$ $entru a fi acce$tate"

3.N.+ Comunismul se $rabuseste a$roa$e $este tot in lume" Moti!ul imediat a fost li$sa de eficienta economica" Totusi, este clar ca in conditiile unei de@!oltari continue a modelelor simbolice, s%a obtinut o contradictie tot mai mare intre modelele simbolice si modelul imagine in!ariant al comunismului" Po$oarele care au fost in @ona comunista incearca, uneori cu succes foarte limitat, sa recu$ere@e tim$ul $ierdut" Com$leBul $aranoiei induse bintuie la toate ni!elele" Modelul comunist Fclasa muncitoare este motorul societatiiG este inca bine integrat in structura de gindire a majoritatii oamenilor, inclusi! a intelectualitatii" )esirea din aceasta situatie este si acum traumati@anta" Princi$ala metoda de echilibrare $ostcomunista este modelul de ecranare Fcontea@a numai Wasta@iC, trecutul nu mai eBistaG ?asta este o manifestare de schi@ofrenie indusa de ti$ L93BA" Din nefericire, noua generatie este inca$abila macar sa inteleaga fa$tul ca ei trebuie sa construiasca o noua societate" Din aceasta cau@a, noua societate se construieste haotic, $rin imitatie, a!ind ca referinta structura de modele din Euro$a de Oest" 9olutia corecta ar fi fost sa se refaca totul ba@at $e modele simbolice cu bataie lunga" ,cestea ar fi trebuit sa asigure racordarea lumii $ostcomuniste la lumea ci!ili@ata in functie de ca$acitatea reala de schimbare a oamenilor" ,sta insa ar $resu$une eBistenta unei elite" Tarile foste comuniste care au a!ut totusi o elita au iesit mai bine din comunism decit tarile in care elita nu a eBistat" (omania este un eBem$lu de tara fara elita si care mai are o cale foarte lunga $ina sa ajunga la un ni!el acce$tabil de ci!ili@atie" 3.4."""3..0 + )ranul de!ine fundamentalist, )di ,min in 8ganda, foamete in Etio$ia, (a@boiul )ran%)rak, foamete in 9omalia, ra@boiul din (uanda" ,$ar mereu situatii in care unele $o$oare nu mai $ot e!olua" Ele $ar condamnate fara s$eranta, a!ind in !edere ca (usia, o tara de ti$ simbolic, a a!ut ne!oie de N/ de ani $entru a se desmetici" )n acest moment nu mai eBistaC s$eranta $entru mai mult de jumatate din $o$ulatia globului de a e!olua $e ba@a modelelor simbolice" 8n ca@ ti$ic este 9omalia" :a$tele $rimare sunt+ 3" 9omale@ii mureau de foame la $ro$riu si din cau@a $ro$riei inca$acitati"

(' 5ccidentalii le6au adus de mincare

E" Cind s%au in@dra!enit, i%au atacat $e cei care i%au ajutat ?americaniiA"

3' Americanii s6au retras cu mare !ite&a

5" Occidentul ince$e se renunte la $rinci$iul F!iata omului este !aloarea su$remaG si sa%l inlocuiasca cu $rinci$iul Fnu%i ajutam $e cei care n%au de gind sa se ajute si singuriG" Primul efect al acestei schimbari fundamentale a fost ignorarea tragediei din (uanda" 3..E + ,tac terorist cu bomba la JTC din <e #ork

-//3 + Teroristii ataca !iolent lumea ci!ili@ata ?a!ioane de $asageri contra JTCA" :enomenul terorismului cu !arianta lui FsoftG numita Fantiglobali@areG se !a accentua" <u eBistaC s$eranta ca aceasta $roblema !a fi re@ol!ata in conditiile date de asta@i ?in limita sistemului democratic actualA" Daca teroristii sunt eBtremistii care, judecind in ba@a modelelor imagine, nu mai inteleg lumea FsimbolicaG din jurul lor, militantii Fantiglobali@areG sunt FimagistiiG din tarile FsimboliceG" <ici teroristii si nici militantii Fantiglobali@areG nu !or acce$ta !reodata lumea FsimbolicaG" Din nefericire, in limita $rinci$iilor lumii ci!ili@ate, singura de@!oltare $robabila este conflictul $ermanent" De fa$t, ceea ce s%a intim$lat este ca fractii im$ortante din lumea in care traim ince$e sa refu@e modelele simbolice" ,cesta este stadiul in care ne aflam a@i" 9a facem un re@umat $ina acum" ,stfel, creierul a e!oluat $rin scaderea relati!a a ca$acitatii de a construi modele imagine in fa!oarea cresterii ca$acitatii de a construi modele simbolice" Pasii mari sunt+
3" limba !orbita, 30//// ani in urma -" scrierea fonetica 54// ani in urma

E" Geometria lui Euclid -E// ani in urma

0" Mecanica lui <e ton E0/ ani in urma 5" Mecanica Cuantica 3// ani in urma

6" O $arte im$ortanta a lumii de a@i refu@a modelele simbolice si se refugia@a in fundamentalisme de toate felurile" Tarile simboliste sunt obligate sa ia masuri acti!e contra $ericolele generate de fundamentalisme" Totusi, fundamentalistii nu se mai $ot intoarce la modele imagine de acum 3// de ani de eBem$lu, deoarece intre tim$ multe abilitati in domeniul modelelor imagine au fost $ierdute" ,cest ti$ de $ersonalitate fundamentalista este inca o enigma" )n $re@ent a!em @one ale lumii care s%au reintors la modele imagine ?tendinta fundamentalistaA iar in tarile cele mai a!ansate eBista tendinta de folosire eBtensi!a a modelelor simbolice" ,ceasta dis$ersie se !a agra!a in !iitor" 9a !edem ce!a mai in detaliu $roblema e!olutiei creierului in conteBtul Euro$ei din @ilele noastre" :a$tele $rimare sunt+ lumea este $ro$ulsata de o minoritate de oameni FsimboliciG care $roduc a$roa$e @ilnic a!ansuri tehnologice" majoritatea ince$e sa aiba dificultati sa urme@e eficient acest a!ans tehnologic

FsimboliciiG construiesc facilitati care sa%i faca $e FimagistiG sa integre@e cit mai usor noile metodeDtehnologii, inclusi! $rin interfete imagine catre modelele simbolice"

,ici a$are $roblema $entru ca+ FsimboliciiG au tot mai mari dificultati de a face usor accesibile de catre FimagistiG a noilor facilitati tehnologice" De aici o tendinta de ru$ere" FimagistiiG sunt tot mai eBas$erati de $resiunea de a se ada$ta in fiecare @i la noile cerinte si de aici o alta tendinta de ru$ere" ,tentie+ asta se refera la Euro$a occidentala din @ilele noastre S

Ceea ce cer FimagistiiG se ba@ea@a $e modele imagine" Totusi, anali@a ba@ata $e modele imagine este foarte $ericuloasa" Este usor de a construi modele imagine accesibile care $ar corecte" Totusi, in li$sa anali@ei logice si a !alorilor numerice, ele $ot sa duca la conclu@ii false in fond dar credibile $entru FimagistiG" Du$a cum se !ede, nici Euro$a nu este la ada$ost de s$ectrul fundamentalismului"

E'T'A'%0: 5rgani&area societatii omenesti

)n fata unei realitati eBterne com$leBe ?asa cum este societatea omeneasca, de eBem$luA fiecare indi!id in $arte !a construi un model care sa%i $ermita sa $re@ica e!olutia realitatii eBterne" Majoritatea absoluta a oamenilor folosesc modele imagine ca modele $rinci$ale de interactie cu realitatea eBterna" Din teoria generala se stie ca modelele imagine au o deficienta fundamentala+ nu eBista un sistem de referinta a im$ortantei unui element sau a unei relatii" Din aceasta cau@a, in fata unei realitati eBterne date, fiecare om are $ro$riul sistem de modele armonice" Totusi, singurele modele care dau $redictii cu grad de corectitudine controlabil, sunt modelele simbolice" <umarul de oameni care au acces la aceste modele este foarte mic" 9e enunta astfel $rimul $rinci$iu care sta la ba@a organi@arii societatii omenesti actuale+ 3" :oarte rar majoritatea are dre$tate" ,sa cum am s$us, acest $rinci$iu este consecinta directa a fa$tului ca majoritatea oamenilor folosesc modele imagine ?$roaste din $rinci$iuA in intelegerea realitatii eBterne" 9ocietatea are o dinamica" Din teoria generala se stie ca o structura de modele este a$roa$e im$osibil de schimbat" ,$are acum al doilea $rinci$iu care s$une+ -" Cei care au dre$tate, nu au dre$tate un tim$ $rea indelungat"

Princi$iul 3" s$une ca oamenii care au $uterea eBecuti!a trebuie selectati de un gru$ restrins de oameni calificati" ,l doilea $rinci$iu s$une ca acesti oameni trebuie schimbati du$a un tim$ chiar daca, a$arent, $ar calificati sa continue sa conduca societatea" 9e regasesc astfel $rinci$iile $e care se ba@ea@a democratia de asta@i" E!olutia normala a democratiei este s$re modele simbolice" Modelele simbolice nu mai au deficienta fundamentala a modelelor imagine" Pe un model simbolic se $oate sti eBact ce im$ortanta are un elementDrelatie intr%un model simbolic com$leB" EBem$lu+ in matematica eBista legea $ro$agarii erorilor" ,ceasta lege ne s$une cu cit se !a schimba re@ultatul final intr%o formula com$leBa daca schimbam un termen oarecare cu, sa @icem, 3X" ,sta face ca fiecare elementDrelatie sa aiba o im$ortanta stabilita matematic ?im$osibil de comentatA" Daca, intr%o situatie data, trebuie luata o deci@ie de ti$ DaD<u, $e model imagine se !a alege ras$unsul in ba@a im$resiei $e care fiecare o are des$re $roblema" Totusi, $e model simbolic, ras$unsul nu se ia in urma im$resiei sau !otului ci $e ba@a $redictiei unuei structuri de modele simbolice !erificate" )ntr%o $osibila !iitoare societate FsimbolicaG ?nu in !iitorii 5/ de aniA !a eBista un singur model simbolic unanim acce$tat" ,cest model !a caracteri@a in mod obiecti! societatea in ansamblu in acelasi fel in care Mecanica lui <e ton caracteri@ea@a lumea mecanica din jurul nostru" Modelul societatii !a fi !erificat in fiecare moment astfel ca el !a fi in stare sa faca $redictii credibile si garantabile ale $osibilei e!olutii a realitatii eBterne" Pe acest model unic se !or face simulari de e!olutie in functie de un obiecti! sau altul" Ootantii urmea@a sa aleaga, in cunostinta de cau@a, o solutie sau alta" Pentru fiecare alegere se !a sti ce se cistiga si cu ce $ret" <i!elul forte inalt de de@!oltare a anumitor @one culturale ne $ermit sa credem ca in unele tari ?sau in anumite institutii din aceste tariA eBista deja modele simbolice ale intregii ci!ili@atii omenesti" Ele sunt in stare sa faca $redictii cu bataie lunga a e!olotiei lumii in care traim" Daca unele tari de@!oltate $oseda deja modele mari, suficient de $uternice, din $unctul de !edere al ni!elului $artidelor si al !otantilor, mai este o cale foarte lunga in aceasta e!olutie a democratiei" E"T"," 3.+ Com$leBul schi@ofrenico%$aranoic ?L9PCA ,cest com$leB a$are la schi@ofrenicii ne%$atologici" )n intreaga sectiune, $rin Fschi@ofrenicG se intelege un schi@ofrenic ne%$atologic, deja integrat in societate ?schi@ofrenie de ti$ L93A" 9e !a arata cum un schi@ofrenic L93 ?, sau BA !a $re@enta si sim$tome asemanatoare cu $aranoia, datorita schi@ofreniei de care sufera"

Din teoria generala se stie ca schi@ofrenia este inca$acitatea de a construi si o$era modele cu bataie lunga" Paranoia este definita ca includerea unui model oarecare in structura de $rotectie si su$ra!ietuire ?P9M Protection and 9ur!i!ing ModelA" Odata inclus in P9M, modelul nu mai $oate fi modificat, oricare ar fi informatiile $rimite din realitatea eBterna" )n consecinta, un $aranoic !a distorsiona informatia !enita din eBterior $entru a fi in armonie cu modelul in!ariant" 9chi@ofrenicii nu $ot construi modele cu bataie lunga dar $ot construi foarte bine modele eficiente cu bataie scurta" )nca$acitatea de a construi modele cu bataie lunga inseamna ca ei au multe modele care nu se cu$lea@a intre ele" Cind totusi ei sunt fortati sa corele@eDcu$le@e mai multe modele, ne%a!ind ca$acitatea de a face asta in mod corect, le !or corelaDcu$la $rin distorsionari" 9e intim$la la fel ca la $aranoicii doar ca la schi@ofrenici, $aranoia este indusa in mod dinamic ?in di!erse momente eBista di!erse distorsionariA" ,cesta este com$leBul schi@ofrenico%$aranoic L9PC" 9istemul de in!atamint actual are tendinta de a crea oameni schi@ofrenici care $re@inta si sim$tome de L9PC" L9PC%ul este generat de sistemul de in!atamint clasic, unde se $redau elemente ?lectiiA fara sa se insiste $e legatura dintre ele" Ca$acitatea de a face $e cont $ro$riu astfel de corelari nu este fa!ori@ata de sistemul de in!atamint" )ntrucit la scoala nu se in!ata cum se construiesc modelele cu bataie lunga, $ersoanele !or $ierde tot mai mult aceasta facilitate" ,stfel, scoala, la toate ni!elele, fa!ori@ea@a a$aritia schi@ofreniei L93B dar si a L9PC, la co$ii $erfect sanatosi" ,cest lucru caracteri@ea@a scoala in general, in toata lumea" ,$licatie $ractica+ (e@umati intreaga istorie a Euro$ei intr%o lectie de ti$ scoala, de 5/ de minute" ,cest ti$ de $roblema se $oate re@ol!a daca am a!ea un model simbolic fundamental" ,cest model trebuie sa ne s$una ce este mai im$ortant si ce este mai $utin im$ortant $entru a $utea face selectia" Odata ce acest model ar eBista, el ar trebui asimilat de ele!i" &ectiile detaliate care ar urma, ar $utea fi bine incadrate de acel model cu bataie lunga" Orice lectie !a fi locali@ata, ca un element, in modelul general" ,m sti unde suntem, am sti de unde !enim si am sti catre ce mergem si unde !rem sa ajungem" Din nefericire nu asta este metoda urmata la scoala si astfel ele!ii in!ata elemente $e care nu stiu sa le incadre@e intr%un ansamblu" ,ceasi FmetodaG !a fi folosita si mai tir@iu, cind se !or integra in societate" Conclu@ie+ 9chi@ofrenia inseamna inca$acitatea de a construi modele cu bataie lunga ?modele com$leBeA" Cei bolna!i de schi@ofrenie !or a!ea si manifestari care a$arent sunt de $aranoie ?L9PCA deoarece intr%o situatie com$leBa ei !or fi fortati sa cu$le@e mai multe modele" )ntrucit ei nu au aceasta ca$acitate, cu$larea se $oate face $rin distorsionari ale modelelor" ,ceasta distorsionare este asemanatoare cu cea de la

$aranoie dar, s$re deosebire de $aranoici, schi@ofrenicii nu se ba@ea@a $e un model in!ariant" Cind un schi@ofrenic cu$lea@a mai multe modele $rin distorsionare, aceasta boala se numeste L9PC ?9chi@ofrenic% Paranoiac Com$leBA" E"T"," -/+ Paranoia indusa ?L)PA si Com$leBul Paranoico%schi@ofrenic ?LP9CA Paranoia indusa ?L)P induced $aranoiaA a$are la oamenii normali carora li se im$une $rin forta un model in!ariant" P9M%ul lor nu contine nici un model in!ariant dar, ei sunt fortati sa foloseasca $ermanent un model in!ariant" Cind asta se intim$la a!em $aranoia indusa" EBem$lu de $aranoie indusa+ sistemul comunist se ba@ea@a $e modelul FClasa muncitoare este $urtatoarea $rogresuluiG" ,cest model in!ariant a fost im$us $rin forta dar a$oi a fost acce$tat de buna!oie de $o$ulatii uneori de dimensiuni continentale" Totusi comunistii autentici sunt doar cei care au acest model inclus in P9M" )n aceasta ultima situatie ei sunt, conform definitiei, $aranoici ?LPA" Cei bolna!i de L)P, !or de@!olta modelul im$us $rin forta, folosind inclusi! limbajele logico%matematice ?sunt nenumarate te@ele de doctorat care sustin comunismulA" (eferindu%ne atit la $aranoia $atologica ?LPA cit si la $aranoia indusa ?L)PA, este totusi e!ident ca la o realitate eBterna dinamica nu i se $otri!este un model in!ariant" Cum modelul in!ariant trebuie sustinut de realitatea eBterna, singura $osibilitate este de a distorsiona modelele asociate realitatii eBterne $entru a se armoni@a cu modelul in!ariant" Prin distorsionarea unor modele $entru a se $otri!i cu modelul in!ariant este $osibil, teoretic, sa construim o structura armonica si logica" )n $ractica insa acest lucru este $utin $robabil" ,sta s$une ca, $entru aceeasi realitate eBterna, trebuie construite mai multe modele diferite $entru a se integra armonicDlogic in di!ersele $arti ale structurii" Practic, realitatea eBterna trebuie reflectata $e sectiuni de modele ?aceleasi fa$te din realitatea eBterna sunt inter$retate diferit in functie de conjuncturaA" Dar asta inseamna schi@ofrenie" ,cesta este deci com$leBul $aranoico% schi@ofrenic ?LP9CA" Conclu@ie+ O structura $aranoica !a de!eni si schi@ofrenica $e masura ce structura de!ine din ce in ce mai com$leBa"

E'T'A' (%: 7i&armonii ale functionarii creierului

Din teoria generala se stie ca eBistaC doua moduri de interactie intre oameni si realitatea eBterna" Primul mod de interactie consta in a obtine modele din ce in ce mai bune ale realitatii eBterne ?MMA" ,l doilea mod de interactie este de a modifica realitatea eBterna in ba@a unor modele de actiune ?M,MA"

Di@armoniile sunt legate de im$ortanta care se acorda fiecarei facilitati" ,stfel, eBista oameni mai orientati s$re cunoastere si oameni mai orientati s$re actiune" Este de obser!at ca fara actiune asu$ra realitatii eBterne, cunoasterea este limitata" )n acelasi tim$, oamenii care au modele de $roasta calitate nu $ot construi modele de actiune de buna calitate si astfel, ca$acitatea de a actiona asu$ra realitatii eBterne este limitata sau neeficienta" Di@armoniile sunt deci determinate de urmatorii factori+ ca$acitatea de a construi modele ale realitatii eBterne ?de ti$ MMA ca$acitatea de a construi modele de actiune ?M,MA ca$acitatea de a acti!a modelele de actiune Toate aceste trei functii sunt intr%o interde$endenta foarte strinsa, oricare ar fi interactia dintre creier si realitatea eBterna" Trebuie subliniat ca o di@armonie nu inseamna, in general, o $roblema $sihica si cu atit mai $utin o stare $atologica" ,ceste di@armonii contribuie intr%o masura mare la ceea ce se cheama F$ersonalitateG" Tot ce a fost aratat mai sus se refera la $ersoane indi!iduale in interactie cu realitatea eBterna" Di@armoniile se $ot com$ensa la oamenii care lucrea@a in echi$a" &a acest ca$itol !om !orbi si des$re oamenii care nu au di@armonii" 9ituatia F$erfectaG este la oamenii care construiesc modele de actiune com$atibile cu modelele realitatii eBterne" Cu alte cu!inte, oameni care nu%si $ro$un mai mult decit $ot reali@a" ,stfel de oameni !or reusi tot ce%si $ro$un $entru ca la ei eBista o buna corelatie dintre modelele realitatii eBterne si modelele de actiune" ,cestia sunt oamenii fericiti" O $ersoana fericita nu doreste decit ceea ce $oate reali@a" Totusi, oamenii fericiti au o contributie mica la $rogresul societatii, desi ei contribuie in mod decisi! la stabilitatea societatii" EBem$lu+ un om doreste sa%si cum$ere o masina foarte scum$a" Totusi, din li$sa de bani, modelul de actiune nu $oate fi acti!at" ,cest om este nefericit" 8n alt om doreste sa%si cum$ere un creion" El reuseste acest lucru si deci, este un om fericit" 9ocietatea este $ro$ulsata inainte de oamenii di@armonici" Ei sunt, in mod esential, oameni nefericiti" Chiar daca ei reusesc $ina la urma sa reali@e@e ce si%au $ro$us, in scurt tim$, structura lor di@armonica o sa%i faca sa construiasca alte modele de actiune neadec!ate realitatii eBterne, si ciclul se reia"

E'T'A' ((: Mesa8e su"liminale

,tunci cind realitatea eBterna se schimba, MM%ul care controla interactia creierului cu realitatea eBterna nu !a mai face $redictii corecte asu$ra noii

realitati eBterne si deci creierul !a cautaDconstrui un nou model, care sa fie adec!at acelei noi realitati eBterne" EBistaC totusi un tim$ de reactie" )n ca@ul mesajelor subliminale, a!em o imagine care !a $roduce un model M nou" ,cesta !a trebui sa acti!e@e un MM%9& ?9&HsubliminalA dar, inainte ca noul MM%9& sa se acti!e@e, !a re!eni realitatea eBterna dominanta care !a reacti!a imediat MM%ul initial" ,stfel, MM%ul subliminal a$uca sa se construiasca dar nu ajunge sa se acti!e@e" ,sta se manifesta asu$ra unei $ersoane ca o idee sau o $ornire catre ce!a fara o justificare eB$licita" E!ident ca aceste metode de influentare a gindurilor unor $ersoane, $ot crea mari de@ordini in structura de modele ale unui creier dat din moment ce niste modele semi%elaborate trebuie sa fie integrate in structura normala de modele" Din aceasta cau@a, mesajele subliminale sunt inter@ise, cel $utin in domeniul reclamei comerciale, in toate tarile"

E'T'A' (): Cum functionea&a o stiinta e*acta

O stiinta eBacta este un model simbolic ?9M+ symbolic modelA, integrat in GC&" si care este asociat unei sectiuni a realitatii eBterne" 9a detaliem aceasta afirmatie" 3" 9e $resu$une eBistenta unui model simbolic fundamental numit Flimba de comunicatie generalaG ?GC&, general communication languageA" ,cest model simbolic contine absolut toate cu!intele, im$reuna cu definitiile lor" Definitiile $ot fi mai $recise sau mai $utin $recise, $ot fi mai mult sau mai $utin consistente logic, $ot fi sau nu acce$tate de unii sau de altii" GC& este limba comuna care s%a format in mod s$ontan in relatiile dintre oameni, in decursul mileniilor" -" 9e alege un cu!int ?termenA T din GC&" E" 9e $resu$une ca eBista o stiinta eBacta 9M ?model simbolicA, care ar $utea include termenul T" 0" Termenul T care trebuie studiat de 9M trebuie sa fie inclus in 9M" Pentru aceasta, T trebuie redefinit in interiorul lui 9M" 9M $oate integra un element nou numai daca acest element este definit in cadrul terminologiei din 9M" )n acest fel, T !a a!ea o definitie in GC& si o alta definitie generata de 9M" EBem$lu+ Termenul F:ortaG are o definitie in GC& si o alta definitie in Mecanica lui <e ton" Predictiile Mecanicii lui <e ton se refera numai la termenul F:ortaG, asa cum a fost definit in interiorul Mecanicii lui <e ton" 5" Odata ce T a fost inclus in 9M, 9M generea@a relatiile intre T si alte elemente si de asemenea !a face $redictii care includ si T" ,ceste $redictii se $ot a$oi com$ara cu realitatea eBterna" 6" Daca $redictiile lui 9M in legatura cu T se do!edesc acce$tabile, atunci 9M este considerat util in intelegerea lui T" Daca $redictiile nu sunt acce$tabile, atunci 9M nu este adec!at in intelegerea lui T" )n nici o situatie 9M nu !a $utea fi considerat FcorectG sau FincorectG"

4" Orice $redictie in legatura cu T trebuie asociata cu 9M%ul care a facut $redictia" EBem$lu+ Gra!itatia este o su$o@itie a teoriei lui <e ton" )n teoria lui <e ton, gra!itatia este o $ro$rietate a masei unui cor$ fi@ic" )n teoria lui Einstein ?alt model simbolicA gra!itatia este o $ro$rietate a s$atiului si a masei" ,mbele teorii dau $redictii foarte bune in anumite situatii cunoscute ?generate de modeleA" N" Odata ce $redictiile lui 9M in legatura cu T se do!edesc acce$tabile, 9M%ul este considerat adec!at intelegerii lui T si deci, $redictiile lui 9M care includ si T se $ot asocia cu termenul FcunoastereG" Cunoasterea ba@ata $e un 9M acce$tabil este sco$ul oricarei stiinte eBacte" Oom !edea acum un eBem$lu concret, eBtrem de com$leB" ,m ales in mod intentionat un termen care $ractic n%are definitie in GC& ?definitia este foarte confu@aA si nu are asociate fa$te si date directe din realitatea eBterna" Termenul ales este FEBtraterestruG ?ETA" , studia in cadrul unei stiinte eBacte un termen din GC& ca acesta, $are o im$osibilitateP !om !edea ca nu este asa" Conform schemei logice $re@entate, trebuie sa a!em un model simbolic ?o stiinta eBactaA care in eBem$lul nostru este chiar teoria MDT ?Modeling%De!ices TheoryA" Generarea unei definitii a termenului ET in MDT inseamna ca se acce$ta ca eBtraterestrii au creier si chiar mai mult, creierul lor functionea@a $e acelasi $rinci$iu ca si creierul omului" ,cest lucru $oate fi greu de acce$tat dar, indiferent care ar fi 9M utili@at ?MDT sau oricare altulA, situatia este aceasi+ 9M generea@a definitia lui ET, oricare ar fi 9M si oricare ar fi definitia lui ET in GC&" Oom incerca deci MDT in eB$licarea lui ET" Du$a ce ET este astfel definit de MDT, urmatorul $as este $arametri@area lui ET" MDT @ice ca functiile de ba@a ale creierului sunt constructiile de modele imagine ) si de modele simbolice 9" 9a definim un creier de om 1*7 cu $arametrii )H3, 9H3" Este clar ca ET nu $oate a!ea aceiasi $arametrii" 9a $resu$unem, de eBem$lu, ca facem un model de ET cu $arametrii ET?3,3/A ?aceasi $utere de a face modele imagine ca si omul dar de @ece ori mai mare ca$acitate de a face modele simboliceA" ,cesta este doar un eBem$lu $osibil" )n cadrul unui studiu trebuie sa folosim o colectie de !alori ?),9A" Odata ce am ales o $ereche ?),9A, ince$em sa o$eram modelul MDT cu ET inclus" Putem sa $unem o $rima intrebare modelului si anume, cum $oate arata interactia intre om *?3,3A si ET?3,3/A" Care ar fi tendintele ET%ilor R Oor ei sa comunice, !or sa ne fie $rieteni sau dusmani, etc"

&a aceste intrebari MDT nu $oate ras$unde inca" ,!em ne!oie de calibrarea modelului" Calibrarea se face $unind intrebari la care ras$unsul este cunoscut" De eBem$lu, un ciine ar $utea a!ea formula D?/"3, /A ?3/X din ca$acitatea de a o$era cu modele imagine fata de om si @ero ca$acitate de o$erare cu modele simboliceA" <oi a!em tendinta de comunicatie cu ciinii si nu a!em tendinte eBagerate de eBterminare a lor" )n schimb, a!em tendinta de eBterminare a tintarilor care au un ) eBtrem de mic si 9H/" Putem continua calibrarea studiind interactia intre di!ersi oameni" De eBem$lu, $o$oarele asiatice au in mod clar un ) mai mare decit al euro$enilor iar euro$enii un 9 mai mare" Odata ce sistemul a fost cum!a calibrat, se $ot face eBtra$olari la situatii date" )n ba@a $redictiilor, $utem e!alua care sunt limitele lui ) si 9 $entru o interactie $rietenoasa sau dusmanoasa" 9a nu uitam ca nici o $redictie a modelului nu $oate fi inca !erificata in interactie cu realitatea eBterna" Totusi, fa$tul ca a!em o colectie de $redictii ne aduce un imens a!antaj" Daca unele fa$te din realitatea eBterna ar $utea fi in @ona de $redictie a modelului, noi !om fi deja $regatiti sa le inter$retam in conditii $recise" ,stfel, unele fa$te ar $utea fi eB$licate daca ET ar a!ea o anumita formula" )n orice ca@, deja a!em o colectie de com$ortamente $robabile ceea ce re$re@inta un mare a!antaj atunci cind anumite fa$te din realitatea eBterna ar $utea fi eB$licate $rin eBistenta ET" Putem merge si mai de$arte" )n functie de formula aleasa $entru ET, s%ar $utea construi modele ale ci!ili@atiei care ar $utea fi construita de fiecare ti$ de ET% i" Din nou, modelul $oate fi calibrat ba@at $e ti$uri de societati umane cunoscute, inclusi! cele care au eBistat in trecut si facind eBtra$olare cu di!erse formule ET" 9e reaminteste ca, chiar daca ET ar eBista in realitatea eBterna si chiar daca MDT ar da $redictii eBacte, din asta nu re@ulta in nici un fel ca ET au creier care functionea@a asa cum considera MDT" O stiinta eBacta doar declara modelul si $redictiile" Daca, in ba@a !erificarii $redictiilor, cistigam incredere in model, atunci modelul !a mai fi folosit si in alte situatii similare, deoarece este util" )n nici un moment, cu nici o stiinta eBacta, nu se $une $roblema ca ea sa ne arate Fade!arulG si nici sa ne ofere garantii sau certitudini" O stiinta eBacta, asa cum am aratat, face $redictii" Daca modelul face $redictii bune, o sa%l folosim si alta data si asta e tot"

9a !edem si o $osibila a$licatie $ractica directa asociata eBem$lului de mai sus" ,stfel, s%ar $utea construi modele care sa ne s$una ce se !a intim$la cu societatea omeneasca daca 9H-" 9au ce se !a intim$la daca dis$ersia dintre lui 9 !a creste $rea mult" ,sta inseamna sa aflam, de eBem$lu, daca eBista sau nu un $ericol $entru ci!ili@atie atunci cind 5/X dintre oameni au 9H/"5 si 5/X au 9H3"5" Pers$ecti!ele $ar fascinante S

E'T'A' (3: Mica si marea sc2i&ofrenie

)n aceasta sectiune ne $reocu$am numai de schi@ofrenia ne%$atologica de ti$ L93 , si B" )n $lus, ne referim numai la $ersoane considerate normale, integrate in societate si care nu ajung sa aiba $robleme cu justitia ?sau sa aiba $robleme minoreA" Din teoria generala se stie ca schi@ofrenia este un $arametru care !aria@a de la o $ersoana la alta" De asemenea, $arametrul Fschi@ofrenieG are !alori !ariabile in tim$, chiar de la un minut la altul, la aceasi $ersoana" Tot din teoria generala se stie ca, $e scurt, schi@ofrenia inseamna gindirea cu bataie scurta" )ntr%o structura schi@ofrenica, $roblemele care ajung sa se manifeste sunt corectate $e masura ce sunt detectate ?intr%o masura mai mica sau mai mareA" ,ceasta metoda schi@ofrenica de a re@ol!a $roblemele care ajung sa se manifeste, se afla in o$o@itie cu metoda normala ?ne%schi@ofrenicaA si care inseamna sa $re@ici $osibilitatea a$aritiei unei $robleme si sa re@ol!i situatia inainte ca $roblema sa se manifeste efecti!" ,tunci cind anali@am un $o$or, $o$orul are de asemenea un ni!el de schi@ofrenie care se $oate masura" )n aceasta E"T"," se !a anali@a mica si marea schi@ofrenie la ni!elul $o$oarelor" Prin Fmica schi@ofrenieG se inteleg acele manifestari care se $ot obser!a in mod direct, inclusi! $e strada, si care, in general, sunt corectabile intr%un tim$ re@onabil, $rin educatie" Marea schi@ofrenie inseamna acea schi@ofrenie care afectea@a global structura de gindire si actiune a intregii $o$ulatii si care este eBtrem de greu de corectat" Oom !edea un numar de eBem$le de Fmica schi@ofrenieG asa cum cei ne% schi@ofrenici le $ot obser!a" 3" ,runcarea gunoaielor $e strada" , arunca gunoaie $e strada, ca fenomen social, este o manifestare de schi@ofrenie" Cei care fac asta n%au cum sa%si dea seama ca asta ar $utea fi o $roblema si cu atit mai mult, nu%si dau seama de urmarile cu bataie lunga a acestei $ractici" <e%schi@ofrenicii obser!a acest lucru dar singura reactie $osibila este ener!area" Daca schi@ofrenicii si%ar da seama de urmarile cu bataie lunga a acestei $ractici, s%ar corecta singuri" Pot fi corectati, in general, numai $rin actiunea corelata a multor alti oameni" <u $ot fi corectati $rin mesaje de ti$ Fnu aruncati"""G " ,ceste mesaje au sens

$e modele simbolice iar moti!atia aruncarii gunoaielor $e strada este data de modele imagine cu bataie scurta" -" Gro$ile de $e strada" ,cestea sunt un efect al marii schi@ofrenii a administratiei dar, li$sa de reactie eficienta la a$aritia gro$ilor este o reactie schi@ofrenica a $o$ulatiei" Tendinta este de a re@ol!a $roblema cu modele cu bataie scurta ?ocolirea gro$ilor, de eBem$luA" Obser!atie+ in tarile normale, du$a constructia sau re$ararea unei stra@i, eBista masini dotate cu a$aratura adec!ata care !erifica strada" Datele se folosesc $entru a construi un model simbolic asociat stra@ii in discutie" ,$oi, $rin simularea $e model a traficului si a conditiilor de mediu, se $oate F!edeaG strada du$a 3 luna, 3 an, etc" )n acest fel, $osibilele $robleme sunt antici$ate cu mult tim$ inainte ca ele sa se manifeste efecti!" ,ici mai este de obser!at un lucru" )ntr%o societate de ti$ schi@ofrenic, orice om normal este fortat sa se com$orte in acord cu acea societate" Daca eBistaC o groa$a $e sosea si daca tendinta generala este ca nimeni nu reactionea@a $entru ca reactionea@a degeaba, atunci e!ident ca toti !or a!ea reactii schi@ofrenice chiar daca, unii, isi dau seama de asta" )n legatura cu aceasta $roblema, eBista si $roblema oamenilor gos$odari" Gos$odarii sunt cei care, $rin efort $ersonal, incearca sa combata efectele schi@ofreniei administratiei" ,$aritia gos$odarilor, de toate categoriile, este un sim$tom ingrijorator al starii unei societati" ,sa cum am aratat, intr%o societate normala $roblemele sunt re@ol!ate inainte ca ele sa se manifeste efecti! si astfel gos$odarii nu%si mai au locul" (omanii care se duc in Euro$a de !est sunt socati de usurinta cu care se re@ol!a acolo toate $roblemele fara a intelege, de obicei, din ce cau@a se intim$la asta" E" Mini%!andalismele" ,cestea sunt distrugeri marunte $e strada ?@girierea $eretilor si a masinilor, s$argerea geamurilor la refugiile din statiile de autobu@, $ictarea cu s$ray%uri a tot ce $oate fi $ictat, etc" etc"A" &a $rima !edere acestea sunt $roduse de stresurile urbane de orice fel" Totusi, ele sunt in mod clar si manifestari de schi@ofrenie deoarece $rinci$ala $roblema este Fce !or ei sa obtinaRG" Ei nu au cum sa !ada $roblemele care or sa a$ara in urma actiunii lor" ,sa cum am mai s$us, aceste manifestari fiind generate de modele imagine, teBtele de orice fel nu au efect deoarece acestea sunt $roduse de modelele simbolice" Marea schi@ofrenie este generata de efectul sumat al tuturor actiunilor si non%actiunilor unui $o$or" ,cest efect da caracterul unei societati sau al unui $o$or" ,ceste efecte se regasesc in caracterul legilor si in modul de actiune si manifestare a oficialitatilor" Oom da un numar de eBem$le de mare schi@ofrenie" 3" Confu@ia ne%intentionata sau intretinuta"

8n eBem$lu este intelegerea sistemului democratic" EBista eBtrem de $utini oameni in tara noastra, inclusi! dintre oficialitati, care stiu ce este un sistem democratic de ti$ occidental" De eBem$lu, la ni!elele cele mai inalte se $ro$aga aberatia ca $uterea judecatoreasca este una dintre $uterile fundamentale ale unui stat democratic ?asta a$are atit in !echea cit si in noua ConstitutieA" ,m au@it aceasta afirmatie si din $artea unor judecatori si din $artea altor oficialitati, la tele!i@iune sau in $resa scrisa" Poate multi !or fi socati de afirmatia ca $uterea judecatoreasca nu este o $utere fundamentala a statului democratic" Din cau@a asta o sa facem o mica lectie" 9a $resu$unem ca un $artid cistiga cinstit in alegeri, 4/X din !oturi" El ar $utea sa !ote@e in $arlament o lege $rin care un $artid de o$o@itie sa fie declarat in afara legii, $rintr%o $rocedura absolut democratica" Puterea judecatoreasca ar trebui sa a$lice aceasta lege, care ar insemna sinuciderea democratiei $rin metode democratice" Pentru a im$iedica distrugerea democratiei $rin metode democratice este ne!oie de o noua $utere in stat, care sa $oata anula o lege ne% democratica chiar daca este !otata de $arlament" ,ceasta este de fa$t $rima $utere in stat si se numeste FCurtea ConstitutionalaG" Ea judeca si inter$retea@a un cod de $rinci$ii care se numeste de obicei FConstitutieG" Democratia este deci centrata in jurul unei Constitutii si in jurul unei Curti Constitutionale" Curtea Constitutionala este $rima $utere in stat si are ca unic sco$ asigurarea stabilitatii sistemului democratic in conditiile in care atit $uterea legislati!a cit si $uterea eBecuti!a au tendinte de subminare sau chiar de distrugere a democratiei cu mijloace democratice" ,sa cum am s$us, $uterea judecatoreasca, desi in!oca si $erce$te constitutionale, este obligata sa judece in ba@a legilor eBistente" Daca un judecator considera ca o lege este ne%constitutionala atunci $rocesul se sus$enda $ina !a eBista un !erdict al Curtii Constitutionale" Deci, $uterea judecatoreasca este doar o $arte a administratiei ?in definiti! si inginerii actionea@a in ba@a legilor ingineresti etc"A" )n sistemul legislati! romanesc actual, o lege res$insa ca fiind neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala, se !a intoarce in Parlament" Daca in Parlament !a fi re%!otata cu cel $utin doua treimi din !oturi, !eto%ul Curtii Constitutionale este anulat" )n acest fel, Democratia (omana are dre$tul legal de a se sinucide" ,ceasta este o manifestare a marii schi@ofrenii" -" ,lt mod de manifestare a marii schi@ofrenii este ne%eB$licarea, chiar in mod didactic, a noilor legi si $ractici sociale si legislati!e" ,$ar mereu legi noi si $robleme noi asociate dinamicii societatii" Gu!ernul ar trebui sa se $reocu$e $ermanent de educarea $o$ulatiei $entru a intelege

lumea in schimbare" )n tarile a!ansate din !estul Euro$ei, aceste eB$licatii cu caracter didactic ?care de multe ori nici nu sunt $erce$ute ca a!ind caracter didacticA sunt o $ractica curenta, in toate $lanurile" )n $re@ent, $rin imitatie, si in tara noastra a$ar mesaje educati!e din $artea gu!ernului dar im$actul lor este mult $rea slab din cau@a ca mesajele sunt o imitatie du$a solutiile generate de un alt mediu cultural decit cel de la noi" EBem$lu+ multe filme artistice americane arata cum functionea@a justitia acolo" Caracterul didactic este clar desi nu este eB$licit" ,ceste filme ajuta $o$ulatia de acolo sa%si cunoasca dre$turile" Pot sa s$un cu mina $e inima ca stiu eBact functionarea sistemului juridic american in tim$ ce des$re sistemul juridic romanesc nu stiu $rea multe lucruri" Cred ca aceasta afirmatie se $otri!este $entru a fractie im$ortanta a $o$ulatiei acti!e a (omaniei" ,ceasta sarcina, de educare a $o$ulatiei, ar trebui sa fie $rinci$ala $reocu$are a mass%mediei $ublice" E" 9chimbarile in toate $lanurile EBista legi si norme care a$ar in urma !otului din Parlament" Totusi, societatea nu $oate face schimbari $rea ra$ide" Este clar ca in multe situatii ar trebui sa fie $re!a@ute eB$licit $erioade tran@itorii re@onabile acom$aniate de cam$anii de educatie si informare a $o$ulatiei" ,ceasta se intim$la foarte rar" EBista si legi care nu sunt adec!ate unei situatii date" ,sta inseamna ca, $entru a res$ecta legea, trebuie sa eBiste anumite conditii" 8nele se inde$linesc cu bani multi, altele $rin scolari@ari sau $rin lungi $erioade de tran@itie" 8nele legi, care a$arent sunt bune, nu $ot fi si efecti! a$licate din di!erse moti!e obiecti!e" Ce se intim$la efecti! intr%o structura schi@ofrenica este ca legile se a$lica asa cum se $ot a$lica ?daca se a$licaA iar neres$ectarea legilor nu se $ede$seste de foarte multe ori" ,sta scade increderea $o$ulatiei in statul de dre$t, si este efectul direct al marii schi@ofrenii" 0" Marea schi@ofrenie se manifesta in mod de@astruos in caracterul legilor" Din $rinci$iu, o lege trebuie sa fie un model cu bataie lunga" ,cest model, asimilat modelelor de ti$ M,M ?!e@i teoria generalaA trebuie sa aiba ca sco$ modificarea realitatii eBterne $entru a inde$lini anumite obiecti!e eB$licite" Este clar de aici ca, inainte de a fi scrisa, o lege trebuie sa%si defineasca eB$licit obiecti!ele" ,$oi, aceasta lege trebuie sa fie conectabila in mod logic la structura de legi deja eBistente ?analogia cu structura de modele ale creierului este totalaA" )n $lus, noul ansamblu ar trebui !erificat, $rin simulare $e model, ca $oate functiona, astfel ca noua lege sa%si atinga obiecti!ele fara sa scada $rea mult eficienta celorlalte legi si e!ident, fara contradictii logice si ambiguitati"

Oricum, structura logica a unui ansamblu de legi este neinchi$uit de com$leBa si ar trebui ca forte mari sa fie antrenate in aceasta acti!itate" Politicienii de a@i, care in general nu au calitati deosebite in domeniul modelelor simbolice si structurilor logice com$leBe, nu sunt ca$abili sa faca astfel de o$eratii" Ei sunt insa cei care trebuie sa $roiecte@e o lege la ni!elul obiecti!elor si, $artial, al metodelor cu care se $ot atinge acele obiecti!e urmind sa fie $uternic sustinuti de s$ecialisti in modele simbolice" Toate acestea trebuie declarate si inde$linite inca inainte ca legea sa fie conce$uta in detaliu" )n ba@a acestor conditii ?acest model cu bataie lungaA urmea@a sa fie im$lementateDeB$licitate teBtele si articolele de lege" Du$a ce o lege este data, urmind metoda folosita de creier, trebuie mereu com$arata realitatea eBterna cu $redictia" ,ceste re@ultate ar trebui de asemenea eB$licitate sub forma de informatii cu caracter $ublic, $entru a se !edea daca legea are sau nu efectul scontat" )ntr%o structura de ti$ schi@ofrenic, legea este facuta $entru a re@ol!a un gru$ de $robleme care deja se manifesta" )n urma actiunii legii !or fi re@ol!ate unele $robleme dar or sa a$ara altele" ,tunci se !a da o noua lege $entru corectarea legii si astfel aceasta s$irala de!ine fara sfirsit" ,sta este o manifestare clara a marii schi@ofrenii ?in unele tari din Euro$a de Oest eBista legi neschimbate de sute de aniA" ,sa cum am s$us, intr%o structura normala, $osibilele $roblemele sunt detectate inainte ca ele sa ajunga se manifeste si asta se reali@ea@a cu legi care inde$linesc cerintele enuntate la ince$ut $entru modelele cu bataie lunga" (e@ulta de aici ca ni!elul marii schi@ofrenii $oate fi masurat du$a numarul de $robleme care nu au fost antici$ate desi ar fi $utut fi" 5" 9ecretomania, manifestare a marii schi@ofrenii 9chi@ofrenia unui $o$or se $oate detecta si $rin tendinta de a secreti@a tot" EB$licatia+ atunci cind nu eBista secrete, oricine isi $oate da seama, din eBterior, daca cine!a munceste bine sau nu" )nca$acitatea de a desfasura o acti!itate com$leBa eficienta este ascunsa $rin secretomanie" &ucrurile merg si mai de$arte" ,tunci cind intr%o structura unii muncesc bine si eficient iar altii nu, cei care nu muncesc bine si eficient !or a!ea tendinta de a secreti@a totul, mai ales succesele altora" Cind cei care nu muncesc bine si eficient mai au si $o@itie inalta in structura, se obtine o structura total secreti@ata" )nca$abilii !or a!ea ca obiecti! $rinci$al secreti@area, $entru a%si a$ara $ro$riile $o@itii" Conclu@ie+ schi@ofrenicii nu $ot din $rinci$iu sa lucre@e bine si eficient" (eactia lor de!ine una $aranoica+ trebuie secreti@at totul de dusmani inchi$uiti" <i!elul de secreti@are $oate da, de asemenea, ni!elul de

schi@ofrenie L93 ?, sau BA al unui $o$or" Cu cit secretomania este mai mare cu atit ni!elul de schi@ofrenie L93 este mai mare" EBem$lu+ incercati sa intrati $e JEB%ul Ministerului Mediului si sa aflati e!olutia com$o@itiei a$ei de baut din orasul D!" in ultimii ani" ,tunci cind orice fel de informatii de interes $ublic ?$oluare, criminalitate, date economice des$re fiecare unitate economica din tara etc" etc"A !or fi dis$onibile si actuali@ate $ermanent, atunci tara !a de!eni o tara normala" Trebuie sa fim realisti" O $o$ulatie atinsa de L93 !a a!ea su$rareactii la unele date $ublice" De eBem$lu, intr%un oras a$a de baut ar $utea sa aiba $robleme" Corectarea $roblemei $resu$une sume de bani im$osibil de gasit" Daca elita se $reocu$a de aceasta $roblema, $o$ulatia ar $utea sa nu fie informata com$let" Totusi, asta $oate fi acce$tat mai degraba ca o eBce$tie justificata de $erioada mai lunga de tran@itie necesara educarii $o$ulatiei" Elita ar trebui sa se $reocu$e $entru ca $o$ulatia sa fie in stare sa inteleaga corect $roblemele reale si sa contribuie astfel in mod constient la $erfectionarea societatii ?combaterea sindromului Fsa ni se dea""" sa ni se faca"""A" ,sta se intim$la de foarte multi ani in societatea occidentala" O $o$ulatie educata si cu constiinta a$artenentei la o comunitate, trebuie sa fie mereu informata des$re toate $roblemele asociate societatii" Datele trebuie sa fie mereu actuali@ate" ,ceste date trebuie sa arate si dinamica schimbarilor in tim$ $entru a !edea daca a!em sau nu e!olutie" )n $lus, trebuie sa a!em si date com$arati!e" Cind aceste date !or eBista, !om sti, si in acest $lan, unde suntem, catre ce mergem, cind !om ajunge acolo, daca suntem sau nu in grafic etc" 9% ar forma, astfel, constiinta de ni!el - si chiar E care este absolut esentiala unui $o$or care !rea sa intre in lumea ci!ili@ata" De multe ori, in societatile $rimiti!e se ceea@a un climat de blocare generala a tuturor surselor de informatii de interes general" Efectul este o societate linistita ?metoda sistemului comunistA" Pretul este reducerea ni!elului de constiinta si, in consecinta, cresterea !ulnerabilitatii acelei societati in fata realitatii eBterne in schimbare" Tara noastra !rea sa intre in 8E" ,cest obiecti! ar trebui sa fie un obiecti! al intregului $o$or" ,sta inseamnaC ca fiecare ar trebui sa stie care este $o@itia noastra in fiecare moment in aceasta chestiune, cine frinea@a acest $roces etc" )n 8E $utem intra numai cind, din $unct de !edere economic, !om fi com$atibili cu ei" Chiar daca intrarea !a fi o deci@ie $olitica a 8E ?acce$tarea fara inde$linirea criteriului economicA, fara inde$linirea conditiilor de com$atibilitate in $lan s$iritual, structura nu !a fi stabila cu bataie lunga cu efecte greu de antici$at" )ntr%o tara cu ni!elul marii schi@ofrenii $rea ridicat, nu eBista nici o $reocu$are de a sti unde suntem si cind ar urma sa ajungem acolo in ba@a $redictiilor unui model credibil, $entru a a!ea o contributie si o

res$onsabilitate in acest $roces" Perce$tia actuala a majoritatii oamenilor $are a fi ca intrarea in 8E este o $roblema de negocieri deci nu e treaba fiecaruia dintre noi" Predictia este ca !om intra in 8E atunci cind ni!elul marii schi@ofrenii !a cobori sub o anumita limita" 6" &imbajul ermetic, limbajul $retios, limbajul confu@, limbajul alambicat, etc" )nca din liceu ele!ii stiu ca cei mai buni $rofesori sunt cei care eB$lica in mod sim$lu si clar orice $roblema" )ncom$etenta $rofesionala se ascunde cel mai usor $rin limbaj" EB$unerea unei $robleme ar trebui sa incea$a cu modelul cu bataie lunga $e care se ba@ea@a !orbitorul" Cind acest model nu eBista, atunci se construiesc mai multe modele locale" Modelele locale nu au cum sa comunice $rea bine intre ele din moment ce sunt create inde$endent unul de altul" Pre@entarea unei $robleme sub forma unor modele inde$endente cu bataie scurta !a face ca realitatea eBterna sa fie $erce$uta $e bucati" ,cest fel de $re@entare este in mod clar o manifestare de schi@ofrenie" ,cest lucru este $erce$ut sub forma unui limbaj confu@, alambicat, etc" )n legatura cu aceasta $roblema, limbajul folosit in aceasta teorie este dat de modelul simbolic declarat inca de la ince$ut" ,tit tim$ cit de@!olti un model simbolic, asa cum fac eu in aceasta carte, nu%ti $oti $ermite sa folosesti nici un cu!int care nu a fost $recis definit, $e ba@a de logica, in ba@a modelului" ,cest limbaj $oate fi foarte socant $entru cei neobisnuiti cu modul stiintific de gindire" ,cest $osibil soc este dat de fa$tul ca, in fiecare moment este solicitata logica, cu foarte $utine trimiteri la imaginati!" Oamenii neobisnuiti cu gindirea simbolica !or incerca sa translate@e teoria $e mai multe modele imagine si acest lucru nu este $osibil, din $rinci$iu" 4" )mitatia )ntr%o structura schi@ofrenica nu eBista modele suficiente cu bataie lunga" Totusi, fara astfel de modele acti!itatea tinde sa de!ina haotica" )ntr%o astfel de situatie, o solutie este de a im$orta modele cu bataie lunga" Modelele de im$ort au fost insa create intr%o alta structura de modele" Ele au legaturile lor cu alte modele astfel ca, $rin trans$lantare ele nu mai au cum sa fie eficiente" E!ident ca unele modele de im$ort !or fi in stare sa detecte@e si sa re@ol!e unele $robleme inainte ca ele sa se manifeste dar, $rin trans$lantare, ele, in general, ofera solutii la $robleme care ar $utea sa nu a$ara in structura unde sunt trans$lantate" )n schimb, ele $ot sa ignore $robleme reale" EBem$lu+ Oite@a de circulatie in localitati a fost redusa la 5/ =mDh, du$a model euro$ean" ,$arent este o masura buna doar ca eBista o mica $roblema+ in Euro$a de !est s%a luat aceasta masura du$a ce drumurile nationale n%au mai trecut $rin localitati" )n (omania,

numarul de kilometri de autostrada este eBtrem de mic astfel ca, daca efecti! s%ar res$ecta aceasta limita de !ite@a, acti!itatea economica ar $utea fi afectata semnificati!" Politia intelege si ea asta si astfel, desi limita de !ite@a in localitati este formal 5/ =mDh, !ite@a reala cu care se circula $rin localitatile tran@itate de drumurile nationale este mult mai mare" 9olutia normala ar fi trebuit sa fie o solutie de tran@itie in care, in conditiile in care !ite@a admisa ar fi ce!a mai mare, sa a$ara mijloace de $rotectie a $ietonilor ?cu balustrade si trotuareA im$reuna cu o cam$anie de constienti@are a $o$ulatiei asu$ra $roblemei, $ina cind si la noi !or eBista autostra@i ca in !est" N" &egile mas%mediei )n toata Euro$a eBista comisii care fac etichete, asociate emisiunilor TO, cu sco$ul declarat de a%i $roteja $e minori" Cutare film cere sau nu acordul $arintilor si alte aberatii de acest ti$" E!ident ca fiecare om, inclusi! membrii acestor comisii, au dre$tul democratic de a%si $relungi fante@iile in realitatea eBterna" Totusi, eBista suficient de multe date care arata ca, inca de la 5%6 ani, co$iii sunt informati in legatura cu $roblemele seBuale, de eBem$lu" Este de ajuns ca un singur co$il sa aiba o re!ista $ornografica si o intreaga clasa !a fi la curent cu $roblema" 8n numar semnificati! de co$ii isi ince$ acti!itatea seBuala in jurul !irstei de 30 ani si aceasta !irsta are tendinta de a scadea" Membrii acelor comisii insa, isi $relungesc fante@iile legate de $rotectia minorilor" 9a mergem mai de$arte si sa acce$tam ca munca acelor comisii este atit de eficienta incit nici un co$il sub 3N ani nu a !a@ut !reodata scene seBuale eB$licite" )n aceasta situatie, membrii acestor comisii ar $utea fi acu@ati a$roa$e $enal" EBact in cea mai critica $erioada a !ietii, co$iii sunt li$siti de orice fel de ajutor, in $robleme de seB, si datorita acti!itatii acelor comisii" Codul $enal $ede$seste li$sirea de ajutor a unei $ersoane aflate in dificultate iar in $robleme de seB, co$iii sunt eBact $ersoanele care au ne!oie de ajutor" Problema care ramine este ca oamenii maturi, $rin escamotarea $roblemei in s$atele unor etichete, nu au informatii eBacte asociate !ietii seBuale reale a minorilor" ,$ar in @iare ca@uri $enale in legatura cu seBul" Co$ii terori@ati si abu@ati seBual de $arinti, fetite%mame la 3- ani, etc" Milnic unii co$ii sunt traumati@ati $sihic dar eBtrem de $utine ca@uri ajung in mas% media" 8nii co$ii ajung sa se $linga, du$a multi ani de chinuri, atunci cind $ersonalitatea lor este definiti! deformata" Daca ar eBista emisiuni s$ecial facute $entru co$ii, fara $erdea si fara ocolisuri, fara $rofesori docti care%si $relungesc fante@iile si dau sfaturi ca sa se auda !orbind, cu alte cu!inte, emisiuni Fade!arateG du$a terminologia co$iilor, atunci aceste ca@uri ar $utea fi $use sub control" Teoria $re!ede o maturi@are, ba@ata $e modele simbolice, tot mai

$recoce a co$iilor astfel ca, la un moment dat, lumea co$iilor ar $utea sa se ru$a de lumea FoficialaG" Co$iii $ot construi modele cu bataie lunga ince$ind cel $utin cu !irsta de 3- ani, cind $ot sa ajunga si $e ni!elul E de constiinta" Este e!ident ca un co$il care%si intelege $arintii, !a fi in stare sa antici$e@e com$ortamentul $arintilor si sa !ada im$licatiile cu bataie lunga a acestor com$ortamente, daca ar fi ajutati cores$un@ator" 9ocietatea ar trebui sa%i ajute $e co$ii, $rin educatie Fade!arataG, sa ajunga $e acest ni!el si atunci un imens numar de $robleme ar $utea sa fie re@ol!ate inainte ca ele sa ajunga sa se manifeste" Oorbind in general, deci@iile ar trebui luate numai $e ba@a unuia sau mai multor modele asociate unei realitati eBterne" Modelele ar trebui declarate si facute $ublice $entru ca fiecare sa fie in masura sa judece daca si in ce masura o deci@ie este sau nu buna" ." :ante@ii frumoase Marea schi@ofrenie se manifesta in !iata de @i cu @i si $rin $relungirea fante@iile, in conditiile in care nu eBista modele cu bataie lunga din care sa%ti dai seama unde te afli" ,m un eBem$lu asociat cu !iata de @i cu @i in care majoritatea absoluta a oamenilor nu%si dau seama ce se intim$la" Este !orba de fante@ia ca romanii sunt foarte buni la matematica si la calculatoare" EBistaC un eBem$lu in care o echi$a de studenti romani, condusi de un distins $rofesor, au obtinut $remiul unu la un concurs de $rograme de calculator in 98," ,u re@ol!at o $roblema asociata cu modul de !iata american, asa cum l%au inteles ei si, asa cum am s$us, au cistigat $remiul cel mare" E!ident ca ar trebui sa fim foarte fericiti si mindri ca suntem romani" Totusi, aici la noi in (omania, eBista $robleme cu ade!arat serioase $e care romanii, daca ar fi cu ade!arat buni la matematica si la calculatoare, ar incerca sa le aborde@e si chiar sa $ro$una cite!a solutii, cel $utin in teorie" 8n eBem$lu $osibil este corelarea semafoarelor la ni!elul Bucurestiului" ,ceasta $roblema a corelarii semafoarelor ar $utea fi re@ol!ata daca s%ar construi un model cu bataie lunga a circulatiei in intregul Bucuresti si daca s%ar simula !ariante de re@ol!are" Daca romanii ar fi in stare sa faca un astfel de model, asta ar fi cu ade!arat un semn ca suntem buni la matematica si la calculatoare" Daca toate semafoarele din Bucuresti ar fi corelate, s%ar obtine cu ade!arat un cistig imens $entru toata lumea" 9a ne imaginam ca un gru$ mutidisci$linar de studenti ar reusi sa corele@e toate semafoarele din Bucuresti, cel $utin $e model teoretic" ,sta ar insemna ca, cel $utin in simulare, s%ar circula multi kilometri, $rin @eci de intersectii, fara o$rire, chiar in orele de !irf" Te%ai simti cu ade!arat mindru ca esti roman deoarece asta s%ar obtine doar $rin inteligenta"""

O alta fante@ie, mult mai gra!a $rin consecintele ei cu bataie lunga este ideea ca toate $roblemele se re@ol!a cu calculatorul ?idee formal corectaA si deci ca, daca a!em calculatoristi buni, !om re@ol!a orice $roblema" ,ceasta ultima idee este $rofund falsa" Orice $roblema serioasa din @ilele noastre inseamna corelarea intre foarte multe s$ecialitati si foarte multi integratori de sisteme" Calculatoarele $rin ele insele nu folosesc la mare lucru" Ele au ne!oie de date $rimare deci de un sistem de $rele!are de date $rimare corecte si li!rate la tim$ si mai au ne!oie de sisteme $rin care deci@iile date de $relucrarea acelor date sa fie $use in eBecutie" ,sta este corect ince$ind cu corelarea semafoarelor dintr%un oras si terminind cu $olitica eBterna a unei tari" ,lta clasa mare de $robleme care solicita calculatoarele este $roiectarea industriala" ,sta $resu$une corelarea intre foarte multi s$ecialisti din foarte multe domenii $entru a creea $rograme de simulare a com$ortamentului unui $rodus industrial $entru a obtine garantii de fiabilitate, de eBem$lu" 9e da ca eBem$lu $odul sus$endat $este strimtoarea Bosfor" Podul se afla intr%o @ona seismica si cu !inturi $uternice" Ce garantie $oate oferi o firma care s%ar angaja la o astfel de contructie, ca $odul !a fi sigur in orice situatie $robabilaR E!ident ca $entru a da astfel de garantii trebuie $rograme de simulare eBtrem de $erformante care se obtin $rin corelarea muncii a foarte multor s$ecialisti din foarte multe domenii" Calculatoristii nu se afla nici $e de$arte $rintre cei mai im$ortanti oameni in aceasta intre$rindere" Princi$ala functie reali@ata cu ajutorul calculatorului este o$erarea modelului simbolic" Pentru a construi un model simbolic nu este, in general, ne!oie de calculatoare" Chiar mai mult, cei care construiesc modele simbolice nici nu este necesar sa fie si $rogramatori de calculatoare" Chiar daca modelul simbolic a fost construit, $entru a fi util el trebuie calibrat" Calibrarea este o o$eratie neinchi$uit de com$leBa si ea solicita colaborarea intre foarte multe s$ecialitati" 8n $rogram de simulare $e o situatie com$leBa nu este nici $e de$arte creatia unor s$ecialisti in $rogramarea calculatoarelor desi ei sunt singurii F!i@ibiliG de oamenii care nu cunosc $roblemele" :ante@iile din !iata de @i cu @i a romanilor sunt re@ultatul gindirii $e ba@a de modele cu bataie $rea scurta deci un efect al micii si marii schi@ofrenii"

E'T'A' (+: 7emonstratie directa asu ra functiei de creare de modele6imagine

9u$o@itia fundamentala a Teoriei MDT este ca creierul construieste si o$erea@a modele in mod automat ?asta este o functie de hard areA" Mai jos !a fi descris un eBercitiu care demonstrea@a aceasta su$o@itie fundamentala, intr%un mod direct"

Majoritatea absoluta a fiintelor ?oameni sau animaleA au doi ochi" Ei generea@a doua imagini $lane dar, ceea ce !edem este o singura imagine tridimensionala ?model imagine de ti$ fotograficA, conform cu MDT" Mai mult decit atit, daca a!em o singura imagine $lana ?$ri!im cu un singur ochiA creierul !a continua sa construiasca modelul tridimensional" ,ici a$are insa $roblema+ cu o singura imagine $lana nu a!em destula informatie $entru a construi un model tridimensional" ,!em insa o Fcom$ensareG+ creierul este un sistem eBtrem de $uternic" El !a folosi orice fel de informatie su$limentara $entru a construi modelul tridimensional" Oa fi descris mai jos un eBercitiu $entru ince$atori $entru a demonstra asta" Trebuie sa $ri!im la tele!i@or cu un singur ochi, intr%o camera fara nici o sursa aditionala de lumina" 9u$rafata sticlei ecranului trebuie sa fie absolut in!i@ibila ?sa nu eBiste absolut nici o reflectie de lumina $e eaA" Trebuie sa stam in fata unui ecran normal, la cel $utin E metri distanta ?conditia este de a nu $utea sa $erce$em $unctele care constituie imagineaA" Pe ecran trebuie sa fie o scena familiara, luata din realitatea eBterna comuna, cu $ers$ecti!a normala ?nu teleobiecti!, nu su$erangularA iar imaginea trebuie sa se schimbe lent" Daca, in aceste conditii, $ri!im ecranul cu un singur ochi, du$a ce!a antrenament, !om !edea o imagine tridimensionala" 9unt cite!a obser!atii im$ortante+ $ersoana trebuie sa fie relati! tinara ?sub 0/ de ani de eBem$luA, intr% o stare fi@ica si $sihica foarte buna in jur trebuie sa fie liniste sec!entele care se !ad sa aiba o schimbare lenta astfel ca, in tim$, sa eBiste date su$limentare des$re $o@itiile si formele elementelor imaginii" $ersoana care se antrenea@a $entru a !edea FstereoG trebuie sa eB$lore@e lent fiecare element al imaginii $entru a ajuta creierul sa ghiceasca $o@itiile, formele si dimensiunile elementelor" 9e mai cere si o imagine de foarte buna calitate"

,cest eB$eriment do!edeste in mod direct ca functia de ba@a a creierului este de a construi modele tridimensionale" Generarea de catre creier de modele tridimensionale dintr%o imagine $lana este cunoscuta de foarte multa !reme" Problema a a$arut odata cu de@!oltarea comertului cu $icturi, in urma cu multe sute de ani" ,stfel, un $ictor obisnuia sa $icte@e la ince$ut $rim $lanurile si mai tir@iu fundalul" 8n $ictor bun a!ea in ca$ intreg modelul tridimensional astfel ca fundalul se conecta $erfect cu $rim $lanul chiar daca fundalul era $ictat du$a un lung inter!al de tim$" )n unele $icturi, fundalul sau unele com$onente ale $icturii, $ot sa nu se cu$le@e $erfect intre ele ?$ictor slabA si asta era !a@ut de initiati ?$retuitori sau critici de artaA $ri!ind $ictura cu un singur ochi"

Pictorul (embrandt a $ictat scene cu $ersoane gru$ate" Totusi, unele $ersoane din gru$ $uteau fi mai a$roa$e de $ri!itor, altele ce!a mai de$arte" Cind un astfel de gru$ com$act este $ri!it cu un singur ochi, se $oate obser!a ca $ictorul le%a $ictat corect ?usor mai mici $entru $ersoanele din $lanul usor mai inde$artatA" Creierul nostru $oate sesi@e@a aceste diferente infime deoarece reconstituie modelul ED" ,$ro$o de aceasta functie+ a construi un model ED ba@at $e o singura imagine $lana este o o$eratie care necesita o imensa ca$acitate de $relucrare de informatie" Chiar si creierul, cu toata $uterea lui imensa, are $robleme in legatura cu ca$acitatea de $relucrare a acestei imense cantitati de informatie" <e%eBistind, din $rinci$iu, suficienta informatie $entru o astfel de o$eratie, creierul trebuie sa ghiceasca unul sau mai multe modele $robabile $e care sa le !erifice" Din eB$erienta mea directa, re@ulta ca $entru a ghici un model ED dintr%o imagine $lana, trebuie sa fii intr%o stare fi@ica si $sihica foarte buna" 9tarea creierului s%ar $utea afla, ca un test, din !ite@a de ghicire a modelului imagine intr%o situatie data" E"T"," -6+ Citi!a $arametrii de ba@a ai creierului in !ederea masurarii $erformantelor" )n ba@a teoriei fundamentale, aici sunt listate cite!a facilitati functionale fundamentale ale creierului, eBclusi! ca o introducere de e!aluare a $roblemei" 3" Ca$acitatea de a construi si o$era modele imagine ?arte, multe jocuri, calitati $aranormale,"""A -" Ca$acitatea de a construi si o$era modele simbolice ?stiinte eBacte, tehnologii,"""A E" Ca$acitatea de a construi si o$era modele $ur simbolice ?mecanica cuantica, ""A 0" Ca$acitatea de a integra o imagine intr%un model imagine $reeBistent" 5" Ca$acitatea de translatie a unui model imagine intr%un limbaj comun ?descrierea unui model imagineA" 6" Ca$acitatea de a translata un model simbolic intr%un limbaj comun ?modelul simbolic este $articulari@at, translatat in model imagine si descris in cu!inteA" 4" Ca$acitatea de a translata un model imagine intr%un model simbolic ?abilitati generale in domeniul stiintelorA" N" Ca$acitatea de a translata un model simbolic intr%un model imagine ." Ca$acitatea de a integra o informatie simbolica intr%un model imagine 3/" Ca$acitatea de a construi modele imagine de ti$ conce$t dintr%o familie de modele imagine" 33" Ca$acitatea de a construi un model simbolic de ti$ conce$t dintr%o familie de modele simbolice" 3-" Ca$acitatea de a integra o informatie simbolica intr%un model simbolic 3E" Oite@a de a construiDo$era modele imagine 30" Oite@a de a construiDo$era modele simbolice

35" Oite@a de constructie de modele imagine cu bataie lunga 36" Oite@a de a construi modele simbolice cu bataie lunga 34" Oite@aDca$acitatea de a actuali@a modelele $reeBistente 3N" Ca$acitateaD!ite@a de a construi modele de ecranare 3." Ca$acitatea de a construi si o$era un model nou in fata unei realitati eBterne noi" -/" Oite@a de gasire a unui model $reeBistent adec!at unei noi realitati eBterne -3" Oite@a de acti!are si de@acti!are de catre un MMM a unor modele $reeBistente, in fata unei realitati eBterne in schimbare" ,sta $resu$une atit gasirea modelului adec!at cit si initiali@area lui la realitatea eBterna data" --" Ca$acitatea de a o$era alternati! ?in time%sharingA mai multe modele in fata unei realitati eBterne com$leBe" ,ceasta lista $oate continua deoarece creierul este eBtrem de com$leB" )n aceasta ordine de idei mai sunt $arametrii de anduranta ?calitatea im$lementarii tehnologiceA sau $arametrii dinamici de !ite@a si de stabilitate ?cit de re$ede se $ot face anumite o$eratii, cit de re$ede se $oate trece de la o o$eratie la alta, cit de stabile sunt aceste o$eratii atit in regim tran@itoriu cit si in regim stationarA" )n teoria generala creierul a$are cu doua functii fundamental diferite+ $rima este de a construi si o$era modele adec!ate realitatii eBterne ?MMA iar a doua este de a actiona asu$ra realitatii eBterne $entru a inde$linii cerintele unui model de actiune ?M,MA" :unctia de actiune asu$ra realitatii eBterne are si ea un mare numar de $arametrii, ince$ind cu constructia de modele de actiune ?$entru a fi realiste, reali@abile etc"A si terminind cu acti!area modelelor de actiune ?forta fi@ica, ca$acitatea de control asu$ra miinilor, $icioarelor, etc"A" ,ceasta $osibila lista de $arametrii este inca de$arte de a caracteri@a com$let un creier" Din aceste consideratii se $oate !edea nai!itatea si chiar ridicolul asa @iselor Fteste de inteligentaG actuale" De fa$t, in legatura cu asa @isele Fteste de inteligentaG, ceea ce se intim$la este ridicol deoarece se fac teste fara o teorie fundamentala care macar sa ordone@e si sa defineasca termenii folositi" Teoria mea, de eBem$lu, @ice ca eBista functii asociate modelelor imagine si functii asociate modelelor simbolice ?la liceu a!em FrealG si FumanG, in !iata cotidiana a!em arte si stiinte, ceasurile sunt analogice sau digitale, $e ecranele calculatoarelor a!em icoane si teBte, etc"A" Mai a!em functii asociate obtinerii de informatii din realitatea eBterna si functii asociate modificarii realitatii eBterne ?oameni mai dornici de a cunoaste in tim$ ce altii sunt mai dornici de a actionaA" ,sa cum am mai s$us, o minima obser!are asu$ra realitatii eBterne ar sugera 0 gru$e inde$endente de Fteste de inteligentaG si anume+

actiuneDcunoastere $e model imagineDsimbolic" Cum asta nu se intim$la, asa @isele teste de inteligenta actuale $ar nai!e si ridicole, nu numai din $unctul de !edere al MDT" Oom da mai jos o structura de teste fundamentale, asa cum ele a$ar in conformitate cu MDT" 3" Ca$acitatea de a construi modele imagine M ?asimilate organelor de simtA -" Ca$acitatea de a construi modele imagine #M ?modele conce$tA E" ca$acitatea de a asimila modele imagine #M ?modele conce$tA 0" Ca$acitatea de a construi modele simbolice #M ?modele conce$tA 5" Ca$acitatea de a asimila modele simbolice #M ?modele conce$tA 6" Ca$acitatea de a asimila modele imagine MM" E" Ca$acitatea de a construi modele imagine MM" 0" Ca$acitatea de a asimila modele simbolice MM" 5" Ca$acitatea de a construi modele simbolice MM" 6" Ca$acitatea de a asimila modele simbolice M,M ?de actiuneA" 4" Ca$acitatea de a construi modele simbolice M,M ?de actiuneA" N" Ca$acitatea de a asimila modele imagine M,M ?de actiuneA" 33" Ca$acitatea de a construi modele imagine M,M Ade actiuneA" 3/" Ca$acitatea 3/" Ca$acitatea 33" Ca$acitatea 3-" Ca$acitatea de de de de a a a a acti!a modele simbolice M,M" acti!a modele imagine M,M" construi modele imagine ,MM acti!a modele imagine ,MM ?de actiuneA"

EBem$lu+ $entru o $ersoana care trebuie sa fie re$re@entantul unei firme in relatia cu $ublicul larg, !or conta in $rimul rind calitatile legate de ca$acitatea de a asimila modele simbolice siDsau imagine si de a actiona in ba@a modelelor asimilate" Ei trebuie sa aiba o tendinta redusa de a construi modele $ro$rii, $entru a cores$unde s$ecificului functiei" O $ersoana care urmea@a sa lucre@e in cercetare, trebuie sa aiba ca$acitati in legatura cu crearea de modele simbolice noi" )ntre aceste ca$acitati trebuie sa eBiste o strinsa interde$endenta" 9e $oate $resu$une ca o $ersoana care are tendinta de a construi modele, !a a!ea dificultati in a asimila modele gata construite de altii" Tendinta lor !a fi de a modifica, intr%o maniera $ro$rie, orice model eBterior" De asemenea, o $ersoana care are abilitati de a asimila modele gata facute, !a a!ea dificultati de a construi modele $ro$ri noi si nu !a incerca sa modifice modelele asimilate chiar daca nu ?maiA sunt adec!ate realitatii eBterne concrete" ,r urma a$oi $arametrii de stabilitate al acestor ca$acitati, $e tim$ scurt si $e tim$ lung, in conditii normale sau in conditii s$eciale" ,cesti $arametrii urmea@a sa caracteri@e@e fiabilitatea acestor functii, in conditii s$ecificate" 8rmea@a ca, in ba@a unor studii ulterioare, ba@ate $e aceasta teorie, sa se stabileasca o colectie de modele de oameni, sub forma unei liste de $arametrii numerici" Odata ce o $ersoana se considera ca a$artinind unui

anumit ti$, ea !a sti ca are sanse mai mari de integrare in societate daca se orientea@a catre domeniile unde are calitati" O teorie fundamentala cum este MDT, nu $oate fi folosita, in mod direct, la re@ol!area de $robleme s$ecifice" Ea doar creea@a o $latforma si un sistem de referinta unde se $ot re@ol!a $robleme s$ecifice $e ba@a unor sub% modele s$ecifice, asociate unor obiecti!e date"

E'T'A' (9: Animalele Al"ina

O caracteristica fundamentala a albinei este @borul dincolo de limita !i@ibilitatii ei directe" Ea $oate @bura la sute de metri de stu$ in conditiile in care ea $oate identifica obiecte doar $ina la citi!a metri" )n consecinta, albina trebuie sa faca na!igatie" <a!igatia inseamna, in $rinci$iu, o harta, o busola si un sistem de stabilire dinamica a $o@itiei reale $e harta" Daca in $ri!inta busolei si a sistemului de stabilire a $o@itiei $e harta nu $utem sa facem decit su$o@itii, in $ri!inta hartii ne aflam in @ona de actiune directa a teoriei" ,stfel, o harta este o forma $rimiti!a de model imagine" Creierul ei construieste modele sim$lificate ?hartiA ale realitatii eBterne" Pe harta este marcata $o@itia stu$ului si este actuali@ata mereu $o@itia albinei in @bor" 9e mai stie ca o albina tinara, du$a ce iese din stu$, ince$e sa @boare in cerc in jurul stu$ului dar numai in @ile cu soare clar" EB$licatia, ba@ata $e teoria mea, este ca in acel @bor, la limita !i@ibilitatii directe, albina isi calibrea@a sistemul de na!igatie" ,sta inseamna ca ea isi calculea@a $o@itia fata de stu$ si com$ara $redictia cu realitatea eBterna, data $rin !edere directa" Cind instrumentele de na!igatie sunt calibrate, ea $oate sa @boare dincolo de limita !i@ibilitatii directe si sa se intoarca cu bine la locul de $lecare, in ba@a $redictiilor modelului FhartaG"

Pasarile migratoare
)n ca@ul $asarilor migratoare a!em din nou o $roblema de na!igatie" De data asta insa, @borul se $oate face la mii de kilometri distanta" Este clar ca si $asarile migratoare trebuie sa aiba, alaturi de instrumentele de na!igatie si o harta" Pasarile trebuie sa aiba in memorie un model $o!este a unui @bor reusit $e traseul dorit" Ele urmea@a sa com$are $o@itia dorita ?data de modelul% $o!esteA cu $o@itia reala" Po@itia reala ar $utea sa fie obtinuta $rin urmarirea cim$ului magnetic terestru sau $rin urmarirea $o@itiilor cor$urilor ceresti sau in orice alt mod" Este clar ca orice fel de informatie su$limentara este bine!enita $entru succesul o$eratiunii" Modelul%$o!este de na!igatie a fost construit ba@at $e un @bor anterior reusit" El ar $utea fi inregistrat de o $asare care nu are acest model dar face $arte dintr%un stol unde cel $utin o $asare are acest model"

Totusi, daca o $asare care nu are inca harta in creierul ei !a a!ea $robleme tehnice in tim$ul @borului, ea ar $utea sa se rataceasca" EBista eBem$le de $asari migratoare care, a!ind $robleme tehnice, au ajuns in grija oamenilor" Du$a ce s%au facut sanatoase nu au mai F!rutG sa $lece" Teoria eB$lica asta $rin fa$tul ca, nea!ind harta si $o@itia ei $e aceasta harta, nu stiu unde sa $lece" Totusi, daca !ad un stol in @bor, ele se $ot atasa acelui stol" EBista o situatie, relatata de $resa, in care un stol intreg de $asari a ramas fara harta de na!igatie si deci a ramas blocat la sol" )n aceasta situatie s%a folosit un a!ion de forma unei $asari $entru ghidarea @borului lor"

Pisicile
Pisicile $ot comunica, intr%o anumita masura, cu oamenii" ,lta caracteristica este ca o $isica se ada$tea@a foarte greu la un mediu nou, du$a ce s%a obisnuit cu un anumit mediu" 9e mai $oate obser!a si fa$tul ca o $isica de a$artament tresare foarte usor la sunete relati! $asnice si care ar fi trebuit sa%i fie cunoscute" Cind o $isica tresare este foarte $robabil ca s%a acti!at P9M%ul" &a o $rima e!aluare a!em un creier care are o ca$acitate relati! redusa de a face modele noi" De asemenea, datorita instinctului slab de a$arare a teritoriului ?multe $isici acce$ta soareci in jurul lorA, se $oate face su$o@itia ca are un model foarte $rimiti! al teritoriului" Cea mai $robabila situatie este ca o $isica $oate construi modele noi doar cind este foarte tinara" Du$a un tim$ isi $ierde ca$acitatea de a face modele cu bataie lunga si se ba@ea@a in $rinci$al $e modelele cu bataie scurta, ghidate de modele rudimentare cu bataie lunga si cu multe re@ol!ari de situatie ba@ate $e actiunea P9M%ului" De fa$t, toate animalele de $rada, cele care au $utini dusmani, au tendinta de a se ba@a mai mult $e modele eficiente cu bataie scurta decit $e modele cu bataie lunga" )n acest fel, inteligenta, care este un indicator al ca$acitatii modelelor cu bataie lunga, nu este stimulata la animalele de $rada" )nteligenta animalelor este insa in mod clar stimulata de $re@enta si interactia cu oamenii dar si de un mediu agresi! cu ele" Este totusi im$ortant de obser!at ca, desi li$sa $ericolelor eBterne nu este un stimulent $entru de@!oltarea functiilor creierului, $otentialul creierului animalelor de $rada este totusi relati! mare" Din aceasta cau@a, desi animalele de $rada nu $ar $rea inteligente, ele ne $ot sur$rinde cu scli$iri de inteligenta in situatii critice"

Ciinii
Ciinii $ar a fi in stare sa construiasca modele foarte $recise ale realitatii eBterne, inclusi! de a simti starea de s$irit a sta$inului" Ca$acitatea lor

relati! inalta de a construi modele, le da $osibilitatea de a comunica in ba@a acestor modele, inclusi! cu oamenii" 9a anali@am acum o situatie asa cum ea a a$arut in @iare" 8n cioban mergea cu ciinele sau $rin $adure" El a fost atacat de o ursoaica cu $ui" 8rsoaica a atacat ciobanul dar ciinele a atacat $uii" 8rsoaica l%a lasat $e cioban in $ace si si%a sal!at $uii" Teoria $oate eB$lica in multe moduri acest com$ortament" Prima $osibilitate ar fi ca sta$inul este integrat in P9M%ul ciinelui" Ciinele a facut deci un model de a$arare al sta$inului care, la simularea atacarii ursoaicei, a esuat in a gasi solutia de succes" &a simularea atacarii $uilor, a a$arut $redictia ca ursoaica !a sal!a $uii deci !a lasa ciobanul in $ace" EB$licatia asta ar fi, in mod clar, o manifestare de inteligenta ?model cu bataie lungaA" ,r fi totusi cam $rea com$leBa $entru un ciine ?este $utin sur$rin@atoare chiar $entru oameniA" O alta !arianta este ca, du$a ce modelul de atacare al ursoaicei a esuat, ciinele a atacat $uii $entru ca era mai $utin $ericulos" ,sta ar insemna ca sta$inul nu era in P9M" EBista si !arianta ca acel ciine a $artici$at la un atac al multor ciini contra unei ursoaice si in acel atac el a !a@ut ca ursoaica fuge cu $uii daca $uii sunt atacati" <ici in aceasta !arianta ciobanul nu era luat in consideratie" ,sta $are si cea mai $robabila eB$licatie deoarece ciobanii se com$orta in general ne$rietenos cu ciinii lor" EBista si !arianta ca din nou ciobanul sa nu fie luat in consideratie iar ciinele sa atace tot ce este mai slab decit el" Continuam anali@a ciinilor" 9e mai stie des$re ciini ca sunt foarte fideli sta$inului" ,sta sugerea@a ca ei $ot introduce sta$inul in structura lor de $rotectie ?P9MA" Totusi, fa$tul ca unii ciini $ot fi fideli la mai multi sta$ini ?in mod succesi! SA sugerea@a ca ei $ot FrescrieG P9M%ul lor" ,cest lucru este cu ade!arat neobisnuit" :a$tul ca ei introduc sta$inul in P9M este dat in mod clar de obser!atia ca unii ciini mor $entru a%si sal!a sta$inul ?nu se tem de moarteA iar conform teoriei, asta se $oate intim$la numai daca sta$inul este $e acelasi ni!el de $rioritate cu $ro$ria sa fiinta" EBista lu$te de ciini unde ciinii se lu$ta $ina la moarte" Este interesant de inteles daca moti!atia $oate sau nu sa fie data de un model de $rotectie al sta$inului sau de un instinct care nu ia sta$inul in consideratie"

Elefantul
Creierul elefantului $oate ajunge mai mare decit al omului" (e@ulta de aici ca sistemul de organi@are este $rimiti!" 8n mod de a eB$lica asta ar fi ca$acitatea redusa a creierului de elefant de a construi modele conce$t" Daca este asa, el foloseste o imensa ca$acitate din creier $entru a face modele imagine $ure" Termenul de Fmemorie de elefantG $oate fi asociat

deci cu aceasta ca$acitate de a construi modele imagine $ure" ,stfel, daca ar construi modele conce$t, elefantul ar trebui sa identifice doar un numar limitat de re$ere de identificare a di!erselor locuri $e unde trece" :olosind modele imagine $ure, el memorea@a fiecare co$ac si fiecare creanga" ,cesta este cu ade!arat un mod total neeficient de functionare al creierului sau"

Maimutele
EBista relatari des$re maimute dresate care construiesc si o$erea@a modele simbolice" Ele ar $utea sa im$lemente@e functia $rin soft are" Totusi, aceste eBem$le foarte singulare confirma in fa$t inca$acitatea lor de a e!olua s$re modele simbolice" 8na dintre cele mai fra$ante caracteristici ale acestor animale este li$sa de stabilitate in model" Cele mai inteligente maimute sunt cele care au ca$acitatea de a ramine intr%un model in conditiile in care realitatea eBterna le da multe $rilejuri de a schimba modelul acti!" Daca maimutele ar a!ea stabilitate intr%un model, atunci ele ar $utea sa aiba $erformante mult mai mari in domeniul constructiei, sub controlul oamenilor, a modelelor simbolice" Desi i$ote@a a$aritiei omului din maimuta nu este sustinuta de MDT, asemanarea dintre unele com$ortamente ale maimutelor si ale oamenilor, numai $e model imagine, bineinteles, este fra$anta"

7elfinul
Delfinul este considerat un animal foarte inteligent, urmatorul in ordine du$a om" Delfinul $oate nu numai sa imite semnele facute de oameni dar $oate sa le integre@e intr%un conteBt mai larg" De eBem$lu, daca gesturile facute de dresor sunt gesturi care sugerea@a saltul urmat de salut, atunci delfinul intelege ca trebuie sa sara si a$oi sa salute $ublicul" Totusi, desi delfinii $ar a intelege usor gesturile ei nu $ar a a!ea abilitati de a asocia o actiune cu un mesaj simbolic" Delfinul construieste foarte usor modele normale cu bataie lunga, nu doar modele $o!este cum fac unele animale" De asemenea, el ar $utea atinge chiar ni!elul - de constiinta, daca s%ar do!edi ca el construieste modele $ro$rii de corelare cu gru$ul din care face $arte ?asa cum $are ca se intim$la cu delfinii dresatiA" Obser!atie+ eBista multe s$ecii de animale care !inea@a corelat" De obicei acest model de corelare se afla in P9M" 9u$erioritatea unui animal este data de ca$acitatea de a construi modele $ro$rii de corelatie cu semenii lui sau cu alte fiinte ?oameni sau animaleA" <u este usor de stabilit aceasta diferenta esentiala deoarece com$ortamentul a$arent $oate fi la fel" Teoria nu inter@ice $osibilitatea ni!elului - de constiinta, $e model imagine ?bineintelesA la delfini" ,sta ar insemna, de eBem$lu, ca un delfin sa antici$e@e actiunile altui delfin si sa actione@e in a!ans, ba@at $e $redictie,

in cadrul unui model normal im$us de dresor ?nu un model din P9M cum ar fi modelele asociate instinctelorA" 9i aici $ot fi mari dificultati de a intelege ce se intim$la din moti!ul aratat la obser!atia de mai sus" Din teorie a$ar si altfel de lucruri" ,stfel, caracteristica fundamentala a mediului unde traieste delfinul este li$sa re$erelor" Oricare ar fi ca$acitatea de interactie cu realitatea eBterna, delfinul din marea libera nu $oate face modele ale mediului unde traieste $entru ca aceste re$ere nu eBista" El nu $oate marca teritoriul $entru a folosi marcajele in constructia de modele ale teritoriului" Chiar daca el ar $utea face harti ale cim$ului magnetic terestru, aceste harti nu sunt suficient de $recise $entru a a!ea re$ere eBacte" Chiar daca ar a!ea re$ere eBacte ?in a$ro$ierea coasteiA, ele ar $utea fi folosite doar la na!igatie locala" :olosind terminologia teoriei mele, am s$une ca delfinul sufera de schi@ofrenie indusa de mediu" Ca$ti!itatea ar trebui sa creasca ni!elul de inteligenta al delfinilor din cau@a unui mediu cu re$ere" ,cestea il $ot stimula sa%si foloseasca creierul la o ca$acitate mai a$ro$iata de $osibilitatile teoretice" Totusi, eB$erientele facute $ina acum nu arata abilitati de constructie de modele simbolice, asa cum $ar sa eBiste la unele maimute, desi $e model imagine creierul lor $are foarte a!ansat $entru un animal" Obser!atiile in legatura cu su$ra!ietuirea limitata a delfinilor in ca$ti!itate $oate fi legata si de fa$tul ca in ca$ti!itate delfinii ajung foarte re$ede sa construiasca modelul eBact al s$atiului unde se $ot misca" Du$a un tim$ ?!e@i FstresGA, s$atiul $rea bine in!atat ar $utea sa fie o cau@a de stres" 8n creier $uternic are ne!oie mereu de informatii noi" 9olutia ar fi un mediu mai mare si la care, in $lus, sa%i fie schimbata, din cind in cind, configuratia" Contrar a ceea ce se crede, animalele, inclusi! delfinii, ar trebui sa se simta mai bine in interactie cu omul intr%un mediu controlat, decit in libertate"

Rec2inul
(echinul are aceleasi $robleme de mediu ca si delfinul" Com$ortamentul sau este atit de $rimiti! incit, in ba@a teoriei, el ar trebui sa aiba doar P9M, cu eBtrem de $utine modele noi, date de interactia cu realitatea eBterna" Mediul ac!atic $are cu ade!arat un mediu relati! ostil de@!oltarii inteligentei"

:alena
Balenele $ot na!iga la mii de kilometri in marea libera si sa se reintoarca la locul de $lecare" De asemenea se stie ca ele $ar sa comunice $rin sunete care seamana cu un cintec" Des$re balene se crede ca $ot folosi cim$ul magnetic al fundului oceanului $entru a construi o harta ?model imagineA" Daca ar fi asa, ele ar $utea stabili $o@itia lor $e acesta harta $rimiti!a" Totusi, daca aceasta harta !a de!eni incorecta din cau@a modificarilor in cim$ul magnetic al fundului

oceanului, ele ar $utea sa esue@e $e $laje" Chiar mai mult, daca sunt duse ina$oi in marea libera, !or esua din nou $entru ca sistemul lor de na!igatie le indica aceasi directie ca la $rima esuare" Pur si sim$lu, balenele se ratacesc si nu au nici un mijloc de reca$atare a $o@itiei in ocean" <e $utem ha@arda si sa s$unem ca daca informatiile de na!igatie, asociate cim$ului magnetic terestru, ar fi inregistrate intr%un model $o!este ?echi!alentul unei hartiA, atunci balena ar $utea sti cum sa se reintoarca la $unctul de start, derulind FbandaG ina$oi si com$arind modelul $o!este cu )( generat de interactia directa cu realitatea eBterna" Daca asta ar fi metoda, ar $utea sa eBiste un transfer al acestui model de la o balena care a facut acel drum la alta care nu l%a facut inca, $rin acel FcintecG" Pare fascinant dar si !erificabil eB$erimental" E"T"," -N+ O$eratii eBtrem de com$licate $e modele imagine ?mersul, sariturile, cataratul in co$aciA, la oameni 9e !a a$lica teoria $entru a !edea cum se desfasoara eBact mersul, sariturile si cataratul in co$aci la oameni" Conform teoriei, o actiune asu$ra realitatii eBterne ?cum este mersulA $resu$une eBistenta unui model de actiune cu bataie lunga ?M,MA" ,cest model contine $lanul a$roBimati! al actiunii" M,M%ul !a construi si acti!a un numar $ractic nelimitat de modele locale ?M,M si ,MMA, $entru a%si atinge obiecti!ele" 8n M,M local !a simula, deci, miscarea $iciorului $entru $rimul $as" Daca, in urma simularii, $asul se $oate face cu succes, atunci M,M !a acti!a actiunea asu$ra realitatii eBterne" Piciorul se !a misca in acelasi fel in care s%a FmiscatG F$iciorulG in tim$ul simularii" <ici o miscare nu se !a face daca nu a fost simulata cu succes mai inainte" 9a !edem si ca@ul sariturilor" )n fata unui obstacol care trebuie sarit, creierul !a face o simulare a sariturii" Daca saritura simulata reuseste, atunci ea $oate fi facuta si in realitatea eBterna, acti!ind modelul care a facut saritura simulata reusita" Daca simularea nu reuseste, nu !a eBista model care sa acti!e@e muschii cor$ului si deci, acea fiinta !a fi blocata sa actione@e" ,cest lucru $oate fi eB$erimentat de oricine" EBem$lu+ incercati sa sariti $este un obstacol" )n mod instantaneu o sa stiti daca saritura se $oate face sau nu" Daca ras$unsul este FnuG, !a eBista un blocaj" Orice incercare de a ne im$otri!i deci@iei interne !a esua" Moti!ul este ca un ras$uns de ti$ FnuG, inseamna, in mod esential, ca nu eBista model care sa acti!e@e muschii cor$ului nostru, deoarece toate simularile au dat re@ultate negati!e" Daca ras$unsul este FdaG, atunci eBista o mare $robabilitate ca saritura sa fie un succes" Modelul care !a controla saritura !a fi eBact acela $e care s%a facut ultima saritura simulata reusita" Prima data cind am a!ut clar in minte cum functionea@a creierul animal sau uman a fost atunci cind am gasit un ras$uns la intrebarea+ Fde unde stie creierul daca o saritura se $oate face sau nuRG

Conclu@ia care se $oate trage din aceste anali@e este ca orice actiune asu$ra realitatii eBterne este $recedata de o simulare, mai mult sau mai $utin elaborata" :ara un model adec!at nu este $osibila nici o actiune" )n tim$ul actiunii, cor$ul este controlat de modelul $e care s%a facut ultima simulare reusita" (e@ultatul este ca o acti!itate eBtrem de com$licata, asa cum este mersul, se face cu o $reci@ie si o eleganta remarcabila" &a $rima !edere mersul $are o acti!itate relati! sim$la" &a o anali@a mai atenta se $oate constata o com$leBitate eBtrem de mare" Prima $roblema este $astrarea echilibrului in mers" 9tabilitatea in mers a omului dar si a animalelor este o stabilitate dinamica" ,sta inseamna ca, daca, de eBem$lu, am FinghetaG $o@itiile muschilor intr%o $o@itie intermediara, cor$ul nu ar mai a!ea stabilitate si ar cadea" )n tim$ul mersului, modelele antici$ea@a, $rin simulare, miscarea cor$ului si trimite comen@i adec!ate in a!ans" Daca nu ar eBista antici$area e!olutiei si daca ne%am ba@a numai $e traductoare de $o@itie si stabilitate, informatia ar ajunge cu intir@iere la modelul care ia deci@ia si deci sistemul ar a!ea stabilitate redusa" )n $arante@a fie s$us, asa functionea@a de obicei majoritatea sistemelor de stabili@are electronica ?astea$ta ca ce!a sa se intim$le deja $entru a face corectiaA" )n ca@ul creierului, informatiile de la traductoarele de $o@itie si stabilitate sunt folosite $entru a antici$a $osibilele $robleme din !iitor si a lua masuri, inainte ca ele sa a$ara" ,ceasta este stabilitatea dinamica si, du$a cite cred eu, acest ti$ de $roblema nu $oate fi inca re@ol!ata in tim$ real, $e un sistem com$leB, in !iitorul $re!i@ibil, de nici un calculator eBistent, din cau@a $uterii lor inca mult $rea reduse" De aici se $oate !edea, eBtrem de usor, imensa ca$acitate de $relucrare a informatiilor de care este ca$abil orice creier, cam de la mamifere in sus" Cele mai $rimiti!e mamifere, cu creierul de cite!a @eci de grame, sunt in stare de $erformante inca si mai mari in domeniul mersului si stabilitatii in alergare si in sarituri decit omul" )n aceasi ordine de idei sa ne gindim ca $entru mers este ne!oie de comanda corelata a mii de fibre musculare" )n mod dinamic, adica in functie de $articularitatile fiecarei miscari in $arte si in functie de com$ortamentul din trecut si in functie de com$ortamentul antici$at si in functie de obiecti!ul care trebuie atins si in functie de di!ersi factori $erturbatori eBterni, se !or acti!aDde@acti!a intr%o ordine $recisa, toate aceste fibre musculare, fiecare cu forta adec!ata re@ol!arii $roblemei concrete" )n fiecare moment se antici$ea@a $roblemele care ar $utea sa a$ara si se fac corectii inainte ca $roblemele sa ajunga sa se manifeste"

E*em lu: !ite&a de lucru a unui model

)n legatura cu antici$area $rin simulare $e model, am !a@ut o fotografie cu un jucator de base%ball" ;ucatorul tocmai incerca sa $rinda din @bor o minge ra$ida" )n fotografia de mare !ite@a se $utea !edea mingea indre$tindu%se direct in manusa jucatorului" 9en@ationalul acestei fotografii

era fa$tul ca ochii $ri!eau acolo unde a fost mingea cu ce!a tim$ in urma" Modelul $entru $rinderea mingii a antici$at deci $o@itia mingii in ba@a informatiei anterioare de la ochi astfel ca actiunea a fost un succes chiar daca ochii nu au mai $utut sa dea informatie adec!ata in tim$ real si chiar daca !ite@a cu care $oate fi miscata mina nu este $rea mare" ,cest eBem$lu ilustrea@a imensul a!antaj al constructiei si o$erarii de modele" Oite@a efecti!a de actiune $oate fi mult mai mare decit !ite@a intrinseca de actiune a com$onentelor" Cei care merg $e munte, $e $oteci foarte accidentate si cu un rucsac greu, care isi schimba usor $o@itia in tim$ul mersului, stiu ca acest mers se $oate face cu o siguranta eBce$tional de ridicata" Din eB$erienta mea directa, du$a 3/ @ile de mers $e trasee montane de creasta, ma laudam ca nu am facut nici un $as gresit" Totdeauna m%am minunat de imensele ca$acitati de $relucrare a informatiei si de !ite@a cu care se fac aceste o$eratii neinchi$uit de com$licate" )n aceasi ordine de idei, am a!ut o situatie $e munte cind, a!ind rucsac greu in s$ate, mi%a alunecat o $iatra de sub $icior si am ca@ut" Modelele acti!e nu au fost in stare sa antici$e@e aceasta $osibilitate" ,ici, ca$acitatea de a face un model nou, adec!at noii realitati eBterne, este $utin $robabila" ,sa cum stim, in aceasta situatie actionea@a P9M%ul" Totusi, si acum ma minune@ de fa$tul ca in urma ca@aturii nu am $atit absolut nimic rau ?a fost $ractic o ca@atura controlata dar in afara constiintei meleA" De obicei P9M% ul incearca sa sal!e@e ce se mai $oate sal!a si aici eBista si !arianta ca el $oate acce$ta ru$erea unei miini ca sa sal!e@e ce este mai im$ortant" )n legatura cu aceasta $roblema concreta, mai eBista si !arianta ca s%a creat un model $aralel cu cel de mers" ,cest model a facut $redictia ca acea $iatra !a aluneca si a construit un model de sal!are in afara FlinieiG P9M%ului" Totusi, teoria $re!ede numai doua FliniiG" 8na a P9M%ului si alta a MM%ului care controlea@a acti!itatea globala" 9%ar $utea ca MM%ul sa lase M,M%ul din acel moment sa actione@e si in $aralel sa construiasca modele $aralele $entru situatii noi $e care sa le acti!e@e in situatii s$eciale" ,cest ti$ de com$ortament, desi nu este $ro$riu@is inter@is de teorie, nu se intilneste intr%un mod suficient de clar ca sa $oata fi sustinut" Totusi, ceea ce se stie este ca mai multe modele, total inde$endente, $ot fi in acti!itate simultana, in orice creier" ,sta este sustinut clar de fa$tul ca noi a!em idei care a$ar in legatura cu $robleme care a$arent sunt uitate" )n orice ca@, in momentul in care a!em o idee, este $osibil sa desfasuram o acti!itate care nu are nici o tangenta cu domeniul de unde a !enit ideea" Problema este daca un model care este element intr%un M,M $oate sa fie acti! in tim$ ce un alt model al aceluiasi M,M $oate fi de asemenea acti!" )n $rinci$iu acest lucru ar $utea sa se intim$le dar $roblema de ba@a este daca M,M%ul care controlea@a acti!itatea $rinci$ala !a sti sau nu ce model sa comute atunci cind un model nu mai face fata" ,tunci cind un model nu mai face fata interactiei cu o realitate eBterna data, asa cum stim, se acti!ea@a automat P9M%ul" Daca eBista sau nu $osibilitatea de a se acti!a alt model, ramine o $roblema deschisa"

Problema mersului, a sariturilor si a alergarii ?care este intermediara intre mers si sarituriA este neinchi$uit de com$licata si nu cred ca, in !iitorul $re!i@ibil, robotii se !or a$ro$ia macar de $erformantele unui $ui de gaina de cite!a @ile care alearga $e un teren accidentat" Cataratul in co$aci, in ca@ul oamenilor, este o acti!itate si mai com$licata decit mersul si sariturile" Problema fundamentala este li$sa de informatii suficient de $recise des$re re@istenta crengilor" Modelele care se construiesc !or fi in stare sa faca o $redictie de e!aluare asu$ra re@istentei fiecarei crengi dar modelul !a a!ea si multe simulari in care creanga se $oate totusi ru$e" MM%ul !a trebui sa ia in consideratie aceste multi$le !ariante date de di!erse modele locale, $entru a face o strategie buna ?un M,M bunA" )n aceasta situatie deci, stabilitatea in co$ac este data de ca$acitatea de a construi $ermanent modele alternati!e care sa $oata fi acti!ate in ca@ul ru$erii unei crengi" Efortul care trebuie facut de creier $entru ca $ersoana sa fie stabila in co$ac este imens" <u orice creier are aceasta ca$acitate" )n $lus, MM%ul trebuie sa construiasca si un model de sal!are in care, in fiecare moment sa eBiste cel $utin E $uncte de s$rijin, in ideea ca, daca macar doua se !or com$orta ca in simulare, sistemul !a a!ea o siguranta acce$tabila" Mersul $e teren accidentat, sariturile si stabilitatea la catararea in co$ac sunt teste care $ot arata $erformantele globale la oameni, in domeniul modelelor imagine" &a animale, aceste functii se $ot face chiar mai eficient decit la oameni"

E'T'A' (;: Creierul e!oluea&a su" oc2ii nostri

)n general toate E"T"," se refera la modul de com$ortament si de e!olutie al creierului omului normal, mediu" )n anul 3.// a a$arut Mecanica Cuantica" Ea marchea@a cel mai inalt ni!el atins $ina acum in e!olutia creierului" Totusi, oamenii care lucrea@a in acest domeniu eBtrem de a!ansat al cunoasterii, sunt oameni obisnuiti in !iata de @i cu @i" )ndiferent de ni!elul atins in domeniul $rofesional, in !iata de @i cu @i creierul continua sa actione@e inca in buna masura in ba@a modelelor imagine" ,m un eBem$lu in care se detectea@a clar si ne%inter$retabil e!olutia creierului catre modele simbolice tot mai a!ansate, la ni!elul omului de $e strada, intr%o $roblema in care modelele imagine $areau a fi atotsta$initoare+ alimentatia" Din toate tim$urile, oamenii au mincat alimente in ba@a anali@ei $e modele imagine" Termenii asociati cu $roblema alimentatiei sunt gustul, mirosul, as$ectul, culoarea, etc" )n ba@a modelelor imagine se ia deci@ia de a minca sau nu un anumit $rodus" 9e $oate s$une ca intreaga fiinta, cu intreaga sa structura de modele imagine, $artici$a la re@ol!area $roblemei alimentatiei"

,m intilnit o situatie in care $rocesul de e!olutie catre modelele simbolice se manifesta clar, in mod eB$licit, in $roblema alimentatiei" ,stfel, am !a@ut o $ersoana, intr%un maga@in, care !oia sa cum$ere un $rodus alimentar" Persoana a!ea in mina o lista de E%uri alimentare $ericuloase" 8n $rodus a fost res$ins $entru ca a!ea un astfel de FEG" ,ici s%a trecut $este gust, $este miros, $este as$ect, $este $orniri naturale si a fost luata o deci@ie logica, fara legatura cu nici un fel de model imagine" ,ceste FEG%uri nu $ot fi $erce$ute in ba@a modelelor imagine" ,tunci cind o deci@ie este ba@ata eBclusi! $e modele simbolice, a!em in mod clar un $rogres" ,cest fenomen, conform teoriei, se !a am$lifica in toate $lanurile" 9e mai $ot da eBem$le cu unele $roduse alimentare din Euro$a de !est ?de eBem$lu, rosiileA care nu au gust, nu au miros, s$re deosebire de $rodusele noastre" Totusi, in Euro$a de !est eBista norme foarte $recise de ce este inter@is sa contina un $rodus alimentar" Pe model simbolic, eBista garantia ca, in limita legii si in limita ni!elului atins de stiinta si tehnologie si in ba@a legilor economice, acele $roduse sunt cele mai sigure $osibile" <ormele alimentare nu $ot inca im$une decit ce nu trebuie sa contina un $rodus" 9e mai $oate obser!a un lucru foarte im$ortant" Elita a im$us ca $e $rodusele alimentare sa scrie continutul eBact $recum si alte date $entru ca oamenii suficient de e!oluati sa ia singuri deci@ii" Cam$aniile de informare au !aloare foarte limitata" Moti!ul este ca aceste cam$anii se ba@ea@a $e modele simbolice in tim$ ce $ublicul tinta ?cel care trebuie con!insA se ba@ea@a $e modele imagine" Problema reala nu este informarea ci ca$acitatea tehnica a creierului de a se informa si a lua deci@ii in ba@a modelelor simbolice" EBem$lu+ eBista o gluma care $are ins$irata din realitatea eBterna" 8n medic tinea o conferinta contra fumatului" )n $au@a conferintei acel medic si%a a$rins o tigara" ,ici, $e model simbolic, medicul combatea fumatul dar deci@ia de a fuma era data de un model imagine ?$robabil din P9M%ulA" ,titudinea majoritatii consumatorilor, asa cum am s$us, continua sa fie $uternic ancorata intr%o structura com$leBa de modele imagine" EBista un numar infinit de ca@uri in care modelele imagine din mintea oamenilor fac $rodusele alimentare mai scum$e si mai ales, mai $ericuloase" ,stfel, untul Fde buna calitateG contine o substanta care%i da o culoare galbena, foarte comerciala" )ntre un unt cu colorant si acelasi unt fara colorant, consumatorii aleg untul cu colorant" EBista multe bauturi nealcoolice ?unele foarte celebreA care, fara coloranti, n%ar a!ea succes sau nu s%ar !inde" <umarul de eBem$le de acest fel ar $utea continua cu $ractic toate $rodusele alimentare" Creierul isi urmea@a insa cursul ascendent catre cresterea im$ortantei modelelor simbolice astfel ca, asa cum am !a@ut ca se intim$la deja, deci@iile in $roblema alimentatiei se !or lua cu contributii din ce in ce mai mari din $artea modelelor simbolice"

E!olutia creierului este totusi lenta $e scara !ietii acti!e a oamenilor, desi aceasta e!olutie se accelerea@a" <e aflam deci $e un ni!el de de@!oltare al creierului in care, in domenii in care modelele imagine $areau sa fie atotsta$initoare ?alimentatia, de eBem$luA se $ierde teren in fata modelelor simbolice" ,!em si un eBem$lu unde e!olutia nu a $rodus dar urmea@a sa $roduca o schimbare" ,stfel, carnea conser!ata ?din sunca si salamuri, de eBem$luA are la origine o culoare maronie%cenusie, total necomerciala" Pentru conser!are se adauga nitriti" Ca efect secundar al nitritilor, carnea ca$ata o culoare ro@%rosie foarte FsanatoasaG" <itritii sunt legali si declarati $e etichetele $roduselor alimentare" Totusi, ei nu fac bine la sanatate" <u suntem inca $regatiti sa mincam o sunca de culoare $amintie numai in ba@a argumentului ca nu are nitriti" 8rmea@a sa !edem cind oamenii !or ince$e sa res$inga $rodusele cu nitriti"

E'T'A' )1: Efecte negati!e de functionarea creierului

rinci iu, asociate cu

3" EBista o $roblema de $rinci$iu atunci cind $unem o intrebare" Pentru ca ras$unsul sa fie inteles este obligatoriu sa ne aflam in interiorul modelului care generea@a ras$unsul" Mai $recis, modelul care generea@a ras$unsul trebuie deja sa fie cunoscut si acce$tat de cel care intreaba" ,ltfel, ras$unsul nu !a a!ea sens" ,sta se mai $oate formula si altfel si anume+ nu orice intrebare este $ermisa" EBem$lu+ natura luminii se $oate intelege numai in cadrul Mecanicii Cuantice" Daca nu stim Mecanica Cuantica atunci ras$unsul la intrebarea Fcare este natura luminiiRG este nonsens" Deci, nu a!em !oie sa intrebam care este natura luminii daca nu stim Mecanica Cuantica" )n ca@ul co$iilor, intrebarile din clasa Fde ceRG nu $ot $rimi nici un ras$uns, in general, deoarece co$iii nu au modele cores$un@atoare" Totusi, $arintii au un ras$uns la orice intrebare a co$iilor" (as$unsul cu bar@a care aduce co$iii este deja celebru" ,r trebui, deci, adaugate cite!a $rinci$ii la sistemul de educatie" )n ca@ul meu $articular am s$us co$iilor mei, cind erau mici ?sub a$roBimati! 3/ aniA ca orice intrebare care ince$e cu Fde ce"""G este inter@isa" )n schimb, intrebarie de ti$ Fce este aceasta"""G sunt $ermise" ,sta inseamna ca, in ca@ul co$iilor, $arintii trebuie sa le arate elementele si relatiile intre elementele asociate realitatii eBterne" Co$iii !or construi modelele singuri si atunci !or gasi singuri ras$usuri la intrebarile care ince$ cu Fde ce"""G " -" Cind nu $oti sa faci ce !rei faci ce $oti""" Cu asta de fa$t se deschide un fel de cutie a Pandorei" )n majoritatea ca@urilor intilnite in !iata de @i cu @i, noi nu $utem sa facem ceea ce dorim sau nu mai $utem intoarce tim$ul ina$oi du$a un esec"

Este cunoscuta $o!estea cu cel care se ener!ea@a la ser!iciu si !ine acasa si%si agresea@a familia" ,ceste ti$uri de $robleme $ot genera constructia si acti!area de modele de actiune ilogice ince$ind cu ra@bunarea si resemnarea ca acte indi!iduale si terminind cu ra@boaiele" Moti!ul este asociat cu tendinta oricarui model de a e!olua s$re stabilitate, in conditiile in care modelul nu mai $oate sa de!ina stabil in nici o situatie" De eBem$lu, tendinta de ra@bunare $oate fi asociata cu im$osibilitatea de a intoarce tim$ul ina$oi du$a un esec" Prin ra@bunare, intr%un fel sau altul, se $oate gasi un fel de stabilitate a acelui model, $rin atasarea de el a unui model oarecare" ,cest model este model de ecranare" (esemnarea inseamna construirea unui model de ecranare adec!at modelului cu $robleme ?in ca@ul ra@bunarii, modelul de ecranare nu are legatura directa cu modelul cu $roblemeA" Cel mai cunoscut si im$ortant model de ecranare asociat resemnarii ?asa cum a$are si in teoria generalaA este religia" Toate modelele de ecranare sunt asociate cu cu!intul Filu@ieG" )lu@ia este definita ca fiind realitatea generata de un model de ecranare" Pre!enirea a$aritiei acestor ti$uri de com$ortamente se $oate face numai $rin educatie" 9istemul de educatie trebuie sa ia in consideratie acest ti$ de $roblema" Educatia trebuie sa%i faca $e indi!i@i sa $re!ada $osibilitatea a$aritiei de astfel de $robleme" E" Daca un model de actiune este construit, atunci el ar $utea fi acti!at, indiferent daca el incalca sau nu legile sociale si morale" ,ceasta se refera la fa$tul ca un model nu $oate fi blocat, $rinci$ial !orbind, de nici un alt model asociat cu legile sociale sau morale" ,sta se intim$la atit in tim$ de ra@boi dar si in !iata de @i cu @i" Din teoria generala stim ca in P9M se afla o serie de modele im$use $rin educatie, care blochea@a anumite modele sa de!ina acti!e" Daca modelele adec!ate din P9M li$sesc sau daca eBista modelele de ecranare adec!ate, atunci se $oate s$une ca nu eBista limite in a acti!a modele dintre cele mai incredibile" 0" Translatarea ad%hoc a unui model imagine intr%o colectie de modele simbolice, $entru a sustine un model imagine nedeclarat" ,cest sindrom se recunoaste du$a logica sim$lista si im$erati!a dar si du$a inca$acitatea acelei $ersoane de a $urta un dialog ba@at $e date si argumente logice" )n ca@ul in care modelul de ba@a ar fi un model simbolic, conclu@iile nu mai $ot fi unice deoarece un model simbolic are foarte multe moduri de de@!oltare in functie de di!erse strategii care se $ot im$lementa si in functie de datele dis$onibile si in functie de datele $e care ar trebui sa le a!em si nu le a!em si in functie de datele $e care ar trebui sa le a!em dar nu stim ca ar trebui sa le a!em si in functie de orice alti factori" O

discutie des$re un subiect sustinut $e un model simbolic se caracteri@ea@a $rin fleBibilitate si $rin moduri multi$le de abordare"

E'T'A' )%: Po orul roman

9a !edem cadrul general al discutiei" Multe @eci de $rocente din $o$ulatia lumii ci!ili@ate ?din Euro$a, de eBem$luA sunt atinse de schi@ofrenie de ti$ L93" ,sa cum am aratat, o societate stabila fa!ori@ea@a a$aritia schi@ofreniei induse de ti$ L93B" 8n moti! este ca modelele cu bataie lunga sunt create si im$use, in aceasi forma, de multe generatii, de catre o elita" ,l doilea moti! este ca modelele cu bataie scurta sunt foarte eficiente intr%o structura stabila" Deci, $o$ulatia unei tari de@!oltate si stabile nu mai are nici o necesitate de a construi modele noi cu bataie lungaP ele sunt gata construite de catre elita acelui $o$or iar $o$ulatia trebuie doar sa le asimile@eDo$ere@e" )n decursul generatiilor, intr%o societate e!oluata si stabila, ca$acitatea omului mediu de a construi modele cu bataie lunga scade si creste ca$acitatea de a construi modele cu bataie scurta" )n acest fel, societatea de ti$ occidental este stabili@ata de modelele cu bataie lunga de buna calitate, im$use $rin educatie si este eficienta datorita ca$acitatii de a reactiona ra$id si eficient la schimbari mici, in functie de e!olutia !ietii de @i cu @i, $rin modele cu bataie scurta" ,m folosit deja cu!intul FelitaG" Elita unei tari este formata din oamenii care in mod constant se afla $e ni!elul E de constiinta ?!e@i si teoria generalaA" 9ocietatea romaneasca este si ea atinsa de schi@ofrenie de ti$ L93 dar cu o $articularitate foarte im$ortanta" ,stfel, societatea romaneasca este $ractic li$sita de elite" 9a !edem cite!a manifestari fundamentale ale li$sei unei elite" Problemele fundamentale ale $o$orului nu sunt cunoscute" ,stfel, eBista a$roBimati! 3/// de ani, intre anul -43 si batalia de la Posada, in care nu se stie eBact ce s%a intim$lat $e teritoriul romanesc" ,cest lucru nici macar nu este re!elat, in mod eB$licit, in cartile de scoala ?desi asta a$are in mod im$licit, $rin eBistenta doar a informatiilor obtinute din surse eBterneA" 9e mai stie, de eBem$lu, ca a$roBimati! du$a re!olutia de la 3N0N, limba romana a ince$ut sa fie scrisa cu litere latine si nu cu litere sla!one ca $ina atunci" &a anul -43 se foloseau literele latineP cind s%a trecut de la scrierea cu litere latine la scrierea cu litere sla!one si de ce RRR Po$orul roman este un $o$or de origine latina" Totusi, el este singurul $o$or de origine latina care este de religie crestin ortodoBa" EBista sau nu !reo incom$atibilitate sau afinitate intre s$iritul latin si s$iritul crestin ortodoB R (as$unsurile la aceste intrebari fundamentale ar fi trebuit sa se afle deja de multe generatii in cartile de scoala, daca $o$orul ar fi a!ut o elita" )n scoala se formea@a un foarte mare numar de modele cu bataie lunga deci,

netratatrea corecta, $e modele cu bataie lunga, a tuturor $roblemelor fundamentale ale $o$orului, !a contribui la schi@ofreni@area $o$ulatei" EBem$lele $e care le%am dat s%ar $utea sa nu fie chiar cele mai im$ortante" &e%am ales insa $entru ca sunt im$osibil de contestat si inter$retat" Oricum, eu $ersonal inca mai aste$t clarificarea ras$unsurilor la aceste intrebari" (as$unsurile ar $utea sa contribuie la clarificarea cau@elor $entru care $o@itia noastra de a@i in Euro$a este inadmisibil de slaba" )n $erioada comunista s%a incercat crearea unei culturi si elite comuniste" Majoritatea absoluta a intelectualitatii s%a alaturat acestui demers absurd" 9istemul comunist nu s%a ba@at niciodata nici $e $ri!irea in fata a realitatii eBterne si nici $e o structura de legi stabile si create $entru a fi res$ectate" Demersul intelectualilor de atunci ?si de a@iA era absurd din $rinci$iu si descalificant $entru ei ca gru$ social" O structura de modele simbolice cu bataie lunga, $entru a calau@i generatiile care sunt si care !or !eni, nu $oate din $rinci$iu sa fie ancorataDinfluientata de $erce$te $olitice" Conclu@ia logica este ca nici inainte de comunism si nici in tim$ul comunismului nu a eBistat o elita" &i$sa elitei ne indica fa$tul ca schi@ofrenia este de ti$ L93," )n li$sa unor modele fundamentale cu bataie lunga, s$ecifice $o$orului roman, nici nu se $oate !orbi cu ade!arat de un $o$or roman" Mai degraba a!em o $o$ulatie !orbitoare de limba romana" &i$sa elitei inseamna ca nu au fost im$use, $rin educatie, o serie de $rinci$ii care sa fie urmate automat de intreaga $o$ulatie" )n aceasta situatie, romanii actionea@a $e ba@a situatiei concrete din fata ochilor, fara a a!ea restrictii de $rinci$iu ?ca in Euro$a de !estA si fara a intelege ?$entru ca nu au modele cu bataie lunga $ro$riiA urmarile cu bataie lunga ale actiunilor lor" Este sim$tomatic si fa$tul ca romanii care traiesc in afara tarii nu au tendinta naturala de a se alia si de a se intrajutora, asa cum se intim$la la alte natii" Daca ar a!ea modele cu bataie lunga, im$use $rin educatie sau construite de ei, ar intelege ca daca te alie@i cu altii atunci esti mai $uternic si daca ajuti $e cine!a atunci ai $utea sa s$eri ca si altii te !or ajuta $e tine" Perce$tia generala a celor din eBterior este ca, in general, romanii sunt oameni de $roasta calitate" ,ceasta atitudine este eB$licata, asa cum am mai s$us, de ineBistenta unor modele cu bataie lunga im$use $rin educatie, $e multe generatii, de catre o elita res$onsabila" &i$sa acestor modele !a face ca cei de linga tine sa $ara mult $rea diferiti de tine $entru a te alia cu ei, cu toate consecintele acestui fa$t" Daca romanii ar fi fost educati, inca din frageda co$ilarie, multe generatii la rind, in ba@a unor modele care sa%i ajute sa%si corecte@e defectele naturale, de catre o elita res$onsabila, alta ar fi situatia"

,ceasta educatie nu inseamna in nici un ca@ $reamarirea stramosilor ?asta se $oate face numai $rin mistificareA ci $rin aratarea, @i de @i, a defectelor naturale $e care le a!em si a consecintelor negati!e care re@ulta din aceste defecte" Daca ar fi constienti de defectele naturale, atunci romanii !or fi suficient de inteligenti $entru a gasi solutia" EBem$lu+ in tarile din Euro$a de !est, $o$ulatia are tendinta de a cinta in cor, cintece stiute din mosi%stramosi" (omanii se feresc de a cinta corelat cu altii" Daca i%ar considera $e cei de linga ei ca $arteneri si $rieteni, $oate ca ar a!ea tendinta de a%si corela cintecul cu a celor de linga ei" Cum oare s%ar $utea corecta $roblema schi@ofreniei de ti$ L93, si a li$sei unei eliteR <u ne $utem ba@a, cel $utin la ince$ut, $e ca$acitatea de autocorectie a $o$orului" El !a continua sa se bucure, in sinea lui, ori de cite ori !a muri si ca$ra !ecinului" :iecare gu!ern care !ine si chiar fiecare nou $rim%ministru, ince$e cu a nega tot ce s%a facut $ina la el si a ince$e totul de la ca$at" )deea ca altii au facut si lucruri bune si ca, cei noi !eniti trebuie sa continue, facind lucruri si mai bune, este in intregime straina modului de gindire atit al $o$orului cit si a celor care ocu$a locurile elitei" ,ceasta este consecinta directa a schi@ofreniei de ti$ L93," 9olutia care s%a a$licat inca din !echime este remorcarea tarii de o structura eBterna, ne%schi@ofrenica" Po$orul imita, la toate ni!elele, modele cu bataie lunga din Euro$a de !est, de eBem$lu, indiferent daca ele sunt sau nu adec!ate, in acest moment, stadiului de de@!oltare al tarii si $o$orului" Metoda imitatieiDremorcarii se a$lica in mod sistematic in tara noastra cam de la 3N0N de cind tara a ince$ut sa fie cu$lata la lumea ci!ili@ata" Totusi, in @ilele noastre, din cau@a ritmului accelerat de de@!oltare al lumii occidentale si din cau@a unor incom$atibilitati clare cu lumea occidentala, $recum si din cau@a neintelegerii lumii $e care o imitam, aceasta metoda ar $utea sa nu mai fie suficienta" :ara o elita $ro$rie, care sa fie in stare sa oriente@e tara in mod natural s$re lumea ci!ili@ata, aceasta metoda ar $utea duce la fundamentalism" ,sta inseamna ca, daca $ornirea naturala este intr%o directie si $resiunea eBterna este in alta directie, $o$ulatia ar $utea sa refu@e lumea $e care nu o mai intelege" :enomenul s%a intim$lat eBact asa in )ran" (omania este si ea in $ericol de a de!eni fundamentalista ?nu in !iitorii 3/ de aniA, daca nu se !a transforma $entru a fi com$atibila cu lumea Euro$ei de !est" Daca !om fi $rimiti in 8E din considerente $olitice, atunci, daca nu !om e!olua cores$un@ator, la citi!a ani de la $rimire s%ar $utea sa a$ara reactii fundamentaliste $ericuloase" ,m !orbit de incom$atibilitati clare cu lumea occidentala" 9a !edem cite!a astfel de incom$atibilitati" ,stfel, schi@ofrenia de ti$ L93, ne im$iedica sa res$ectam, in mod instincti! ?generat de P9MA, dre$tul de $ro$rietate" &umea occidentala considera dre$tul de $ro$rietate si garantia $ro$rietatii de catre stat ca $erce$te fundamentale, fara de care societatea nu ar $utea sa eBiste" &a noi a fost de curind modificata ?$rin imitatieA Constitutia $entru a garanta $ro$rietatea dar asta nu insemna ca s%a schimbat si

$erce$tia $o$orului asu$ra acestei $robleme" Teoria s$une ca atit tim$ cit modelul de ti$ occidental asu$ra $ro$rietatii nu se afla in P9M, im$unerea lui din eBterior, fara o actiune continua de s$rijinire a lui, $e multe generatii, nu !a corecta $roblema" EBista destule fa$te care arata ca o fractie im$ortanta a $o$ulatiei nu considera dre$tul de $ro$rietate ca fiind sfint ?nu se afla in P9MA" EBem$lu+ este absolut inadmisibil si rusinos $entru noi ca $o$or, ca sa mai eBiste si acum $robleme legate de retrocedari de case si alte $ro$rietati si sa se ajunga la rusinoasa solutie a res$ectarii de catre statul roman a hotaririlor unei justitii din afara tarii" ,lta incom$atibilitate $ro!ine din li$sa de res$ect $entru $unctele de !edere ale altora, combinata cu li$sa de res$onsabilitate in a eB$rima $ro$riile $uncte de !edere" )n mod direct, adica datorita li$sei modelelor cu bataie lunga, aceasta incom$atibilitate este eB$licata de schi@ofrenia de ti$ L93," )n lumea occidentala eBista modele cu bataie lunga asimilate de intreaga $o$ulatie" ,sa cum stim, comunicatia a$are atunci cind eBista un singur model cu bataie lunga, acce$tat de toti cei care !or sa comunice" Cei din lumea occidentala au modele, im$use tim$ de generatii $rin educatie si deci eBista $osibilitatea tehnica minimala de comunicatie" ,sta face ca un $unct de !edere eB$rimat, sa fie inteles, eBact in acelasi mod, de toti cei care asculta" Totodata, eB$rimind un $unct de !edere in ba@a unui model cu bataie lunga, eBista $osibilitatea de a !edea im$licatiile cu bataie lunga si scurta a ceea ce eB$rimi" ,$are deci si res$onsabilitatea eB$rimarii unui $unct de !edere" 9a incercam acum sa facem un $ortret al cetateanului mediu din societatea romaneasca im$reuna cu asemanarile si deosebirile fata de cetateanul mediu din Euro$a de !est" 3" (omanul mediu are o bogata colectie de modele cu bataie scurta, foarte dis$arate ?care nu comunica intre eleA, interconditionate de o structura de gindire ba@ata $e modele $o!este" Omul din Euro$a de !est are de asemenea o structura de modele dis$arate cu bataie scurta dar cu diferenta ca aceste modele sunt com$atibile cu o structura de modele cu bataie lunga, im$use $rin educatie, de foarte multe generatii" -" (omanul mediu se multumeste foarte usor cu atingerea de obiecti!e $artiale ?sindromul Fsa ajungem noi acolo si mai !edemGA" ,sta este inacce$tabil in Oest" E" )neBistenta c!asi%totala a modelelor cu bataie lunga fundamentale" Daca ele ar eBista, s%ar manifesta $rin eBistenta unor instincte in res$ectarea unor $rinci$ii" 9a !edem cite!a instincte im$use $rin educatie in Euro$a de !est si care li$sesc la cetateanul roman+ EaA sa%ti faci treaba bine si sa te gindesti ca cine!a se !a ba@a $e ceea ce ai facut" EbA sa%ti dai seama ca tot ce faci $rost se !a intoarce cind!a, im$licit sau eB$licit, contra ta"

EcA sa%ti dai seama ca toate $roblemele majore, fara solutie imediata, $ornesc cu tolerarea unor greseli a$arent minore" ,ici intra si FcelebrulG sindrom Fmerge si asaG" EdA sa%ti dai seama ca inainte de a cunoaste suficient, nu $oti sa eB$rimi un $unct de !edere, si legat de asta, sa%ti dai seama daca ai sau nu suficienta informatie asociata cu o $roblema data" EeA sa%ti oriente@i acti!itatea s$re a cunoaste si nu s$re Fa a!ea dre$tateG" 0+ O mare instabilitate in model, din moti!ele in!ocate la $unctele 3 si - si E" (omanii nu $ot sa intretina o discutie serioasa des$re un singur subiect" ,ici intra si alt sindrom FcelebruG si anume+ F)nainte de a ras$unde la intrebarea d!" !reau sa"""G care se intilneste de multe ori, in modul de discutie intre re$orteri si oficialitati" 5+ 9tructura de modele a romanului este $re$onderent ba@ata $e modele imagine" ,sta este caracteristica generala a celor de origine latina dar unele $o$oare de origine latina au calitati care contrabalansea@a aceasta deficienta" 6" Consecinta $unctului 5 este fa$tul ca discutiile se ba@ea@a $e translatarea ad hoc a modelelor imagine de referinta in modelul simbolic al !orbirii" ,sta mai inseamna ca, de foarte multe ori, la ince$ut se eB$rima un $unct de !edere si $e urma se cauta argumente $entru el" 4" Constiinta de ni!el - foarte coborita iar constiinta de ni!el E este $ractic ineBistenta, inclusi! la ni!elul celor care ocu$a locurile elitei" Daca ar eBista constiinta de ni!el E ar trebui sa !edem analisti economici sau $olitici care sa arate a!antajele si de@a!antajele unei anumite $olitici a gu!ernului, care sunt riscurile si care sunt $osibilele a!antaje, cum ar $utea sa e!olue@e societatea daca s%ar reali@a sau nu s$erantele gu!ernului etc" 8n analist $olitic sau economic ar trebui sa $re@inte un model cu bataie lunga asu$ra situatiei, im$reuna cu o colectie de $redictii" Odata ce aceste $redictii ar fi date, oamenii ar $utea sa le com$are cu realitatea eBterna $entru a cistiga sau nu incredere in acel model" Ca sa se faca asta, ar mai trebui sa eBiste si date com$lete si corecte asu$ra situatiei anali@ate" ,nalistii nostri $olitici se multumesc sa faca radiografii si auto$sii a societatii romanesti" Toata lumea stie eBact de ce Fa murit bolna!ulG dar nimeni nu stie continuarea" &i$sa constiintei de ni!el E la romani eB$lica, de eBem$lu, de ce starea economiei romanesti este cunoscuta $e ba@a de $redictii ale modelelor unor firme din !est si nu din datele institutiilor romanesti" Daca ar eBista un institut romanesc credibil, asta s%ar !edea din $redictiile facute asu$ra economiei romanesti" Daca aceste $redictii s%ar confirma, atunci oamenii ar cistiga incredere in el" )nstitutul ar a!ea nume si $ersonalitate" ,sta ar trebui sa influente@e si deci@ia la !ot, de eBem$lu"

)n legatura cu asta, datele fundamentele ale economiei sunt furni@ate de gu!ern nu de institutii inde$endente care ar trebui Fsa traiascaG din corectitudinea $redictiilor" EBista o $ractica eBtrem de daunatoare si anume sondajele de o$inie ne% insotite de e!aluari ale institutelor s$eciali@ate in anali@a realitatii eBterne" 9ondajele sunt eBtrem de $ericuloase $entru ca $ot induce eBtrem de usor confu@ia intre ce se crede si ce este, de fa$t, in realitatea eBterna" Eu $ersonal nu stiu daca actualul gu!ern este bun sau nu $entru ca nu am date credibile nici des$re reali@ari nici des$re nereali@ari" )n legatura cu aceasta, am fost im$resionat de un comunicat al $olitiei des$re cantitatea de droguri desco$erite" Du$a ce s%a dat cantitatea de droguri desco$erite intr%un an, cine!a a s$us ca urmea@a sa se afle cantitatea de droguri care s%au distribuit deja in tara, $entru a se !edea daca acea cantitate de droguri desco$erite marchea@a un esec sau un succes" ,cest ti$ de rationament, ba@at $e un model cu bataie lunga, ar trebui sa fie generali@at in toate domeniile !ietii, $entru a fi in stare sa intelegem in ce tara traim" :olosind terminologia MDT, $e model cu bataie scurta este $re@entat un fa$t" ,cest fa$t $oate $roduce conclu@ii formal corecte dar li$site de semnificatie daca mai multe fa$te nu sunt corelate in cadrul unui model cu bataie lunga" Din nou se accentuea@a ca fara a $re@enta modelul, orice ade!ar ?orice fa$t, de eBem$luA este un nonsens si din nou se accentuea@a ca schi@ofrenia L93 ince$e cu $re@entarea doar de fa$te ?asociate cu modele cu bataie scurtaA fara a $re@enta unul sau mai multe modele cu bataie lunga care sa incadre@e si sa dea semnificatie acelui fa$t" Toate aceste lucruri ar trebui sa ne ingrijore@e" De $e acum se !ede ca statul este de$asit de com$leBitatea lumii in care traim, la toate ni!elele" )n multe locuri statul face eforturi mari $entru a se reali@a ce!a dar atita tim$ cit $ornirea naturala a oficialitatilor si a $o$ulatiei nu este in directia ceruta, tara !a ramine tot mai mult in urma fata de cerintele unei lumi simbolice in care ar trebui sa e!oluam" <i!elul de remorcare a tarii de structura 8E este inadmisibil de mare" )n mod normal, intreaga $o$ulatie ar trebui sa e!olue@e natural catre 8E dar asta nu se intim$la cu suficienta intensitate" Pericolul ca tara sa de!ina fundamentalista du$a intrarea in 8E este foarte mare" Deocamdata $o$ulatia nu resimte in mod semnificati! efectele neres$ectarii $rinci$iilor unei lumi ci!ili@ate" Du$a intrarea in 8E situatia se !a schimba" Ca sa inchei intr%o nota mai o$timista, solutia $entru $o$orul roman ar fi aratarea in fiecare @i, de catre o $osibila elita res$onsabila, a defectelor naturale ale $o$orului" (ecunoasterea defectelor naturale ar $utea sa fie un ince$ut $entru corectarea lor"

E'T'A' )(: Masoneria

Pornim aceasta discutie $ur teoretica construind un model local" Premi@ele fundamentale ale acestui model local sunt+ 3" 9u$erioritatea in $lan intelectual a unei $ersoane este data de ca$acitatea de a construi si o$era modele cu bataie lunga" -" ,cti!itatea modelelor cu bataie lunga nu $oate de$asi durata de !iata a acelei $ersoane" E" EBista $uternice tendinte, la orice $ersoana, de a $relungi actiunea anumitor modele cu bataie lunga dincolo de limitele !ietii fi@ice a acelei $ersoane" Daca o $ersoana !rea ca anumite modele cu bataie lunga sa continue sa fie acti!e si dincolo de limita !ietii sale fi@ice, una dintre $osibilitati este de a acti!a astfel de modele in interiorul unei organi@atii" Totusi, daca !rem ca un model sa%si atinga obiecti!ele in, sa @icem, 3// de ani, organi@atia ar trebui sa fie una foarte s$eciala" ,ceasta conditie este inde$linita, de eBem$lu, de masonerie" )nainte de a continua aceasta discutie !reau sa s$ecific ca nu am cunostinte directe des$re nici o organi@atie de ti$ masonic" Discutia se ba@ea@a eBclusi! $e considerente teoretice, asa cum ele a$ar in MDT si in modelul local deja eB$us" Mai mult, $entru sco$ul discutiei, a cunoaste din interior o organi@atie de ti$ masonic nu ar aduce nici o informatie utila $entru sco$ul discutiei" Conform teoriei, aceste organi@atii trebuie sa%si atinga obiecti!ele dincolo de limita !ietii fi@ice a membrilor ei si din cau@a asta, masonii obisnuiti, in general, nici nu $rea stiu eBact $entru ce lu$ta" Mai este de s$ecificat un lucru foarte general" ,stfel, o teorie ?orice teorieSA face o $redictie" )n acest ca@ $articular este !orba de fa$tul ca se $re@ice eBistenta unei organi@atii s$eciale" ,$oi se cauta in realitatea eBterna ce!a care se incadrea@a in definitie" ,stfel, fa$tul ca eu atribui masoneriei definitia generata de teorie nu inseamna in nici un ca@ ca atribuirea este com$leta si conforma cu realitatea eBterna" Masoneria din realitatea eBterna ar $utea sa aiba unele caracteristici care sa fie conforme cu teoria dar $oate sa aiba si alte caracteristici care $ot sa nu fie luate in consideratie de teorie" ,sta inseamna ca teoria $re!ede doar eBistenta unei structuri generale, eBistind $osibilitatea ca in realitatea eBterna sa eBiste mai multe ti$uri de organi@atii care, desi res$ecta schema logica, $ot sa aiba structuri si com$onente ne%$re!a@ute de teorie" ,ceasta situatie este o situatie eBtrem de generala in toate stiintele eBacte, si a$are ori de cite ori o teorie este confruntata cu realitatea eBterna" 9a reamintim acum ce se crede in legatura cu interactia masoneriei euro$ene cu Tarile (omane" )nce$ind cam du$a 3N//, masoneria euro$eana a acti!at un model de cu$lare a (omaniei la Euro$a" )n acel moment, formatiunile romanesti de ti$ statal erau in @ona de influenta turceasca si ruseasca" EBista chiar un gu!ernator rus care a facut un fel de

Constitutie" 9crierea era cu caractere chirilice iar biserica era total ru$ta de biserica euro$eana" ,ceasta sarcina, de a cu$la $o$orul roman la !alorile euro$ene, $area atunci, ca si acum ?din nefericireA a$roa$e im$osibila" ,cest obiecti! a fost totusi atins, in linii mari, in a$roBimati! N/ de ani" Primul $as a fost s$rijinirea constituirii unei intelectualitati ancorate in !alorile occidentale" &a 3N0N s%a !a@ut ca o astfel de intelectualitate ?formata mai ales la ParisA a fost in stare sa acti!e@e $o$orul in directia !alorilor euro$ene" Procesul a continuat cu alegerea unui FdomnG ?,")" Cu@aA ca un element de tran@itie urmind ca, du$a inde$artarea lui Cu@a de catre intelectualitatea $rogresista, sa fie adus un rege din occident" (egele a obtinut, tot cu s$rijinul masoneriei, si inde$endenta statului roman" ,daugarea, mai tir@iu, si a Transil!aniei a fost cea mai usoara sarcina ?Transil!ania era deja cu$lata la lumea euro$eanaA" Obiecti!ul $reliminar a fost deci atins+ (omania era cu$lata la Euro$a" :a$tul ca acest $roces de cu$lare a $o$orului roman la lumea euro$eana a fost unul dirijat artificial este sustinut si de fa$tul ca, chiar acum, la a$roBimati! -// de ani de la acti!area modelului de catre masonerie, $o$orul roman inca nu este integrat, $rin s$irit in $rimul rind, in lumea euro$eana ?!e@i ET, des$re $o$orul romanA" 9istemul comunist a a!ut atit de mult FsuccesG in (omania din cau@a ca $o$orul nu a fost si nu este nici acum $regatit sa se integre@e in lumea de ti$ euro$ean" Masoneria romana a fost, foarte $robabil, total blocata sa actione@e in tim$ul comunismului iar reluarea acti!itatii ei normale nu se !a $utea face in !iitorii, $robabil, -/ de ani" Continuam sa descriem o organi@atie masonica, in ba@a $erce$telor teoretice" Membrii de rind nu au cum sa stie nici care este situatia eBacta nici $entru ce, eBact, lu$ta" ,sta deoarece masoneria actionea@a foarte incet, modelind oamenii din $unct de !edere s$iritual, astfel ca, atunci cind ce!a se !a intim$la, aceasta se !a intim$la deoarece intelectualitatea este deja con!insa sa actione@e intr%o directie si deoarece $ornirea naturala a majoritatii oamenilor de rind !a fi in acea directie sau nu !a fi contra" ,stfel, metodele masonice se deosebesc radical de metodele de educatie FclasicaG sau de metodele $olitice" 9i un stat doreste sa con!inga $o$orul sa actione@e in anumite directii, $rin cam$anii $ro$agandistice si educati!e" Totusi, obiecti!ele $olitice sunt obiecti!e cu bataie scurta ?cite!a legislaturi, cel multA in tim$ ce masoneria doreste schimbari reale in structura de gindire a $o$orului, indiferent de orientarea $olitica a fiecaruia" ,sa cum am s$us, obiecti!ele masoneriei sunt $rogramate sa fie atinse in multe generatii" Din aceasta cau@a, un membru de rind al masoneriei nu are cum sa detecte@e obiecti!ele concrete care trebuie atinse" )n aceasta situatie, este clar ca masoneria trebuie sa se afle in relatii foarte bune cu absolut toate fortele $olitice si economice, indiferent de orientarea lor" De asemenea, de aici re@ulta ca masoneria nu !a face cam$anie

$ro$agandistica sau de alta natura $entru nici un fel de $ersonalitate, nici din interiorul nici din eBteriorul ei si, in general, $entru nici o orientare $olitica" Multe organi@atii masonice nu acce$ta discutii $olitice si religioase in interiorul lorP ambele tendinte se incadrea@a $erfect in sco$urile ei" Discutiile $olitice sunt asociate cu modele cu bataie $rea scurta $entru obiecti!ele masonice iar discutiile religioase sunt fara sens din moment ce religia se ba@ea@a $e modele de ecranare ?deci in!arianteA" Totusi, discutiile $ara%$olitice si $ara%religioase sunt acce$tabile si de dorit" Organi@atiile masonice se ba@ea@a numai $e $ersonalitati de sine statatoare, indiferent de orientarea lor" Din aceasta cau@a, organi@atiile masonice au tendinta de a%si $ersecuta membrii slabi sau cei care doresc s$rijinul masoneriei $entru ei ca $ersoane $articulare" Moti!ul este e!ident+ masonii trebuie sa fie $ersonalitati $uternice $entru a influienta in mod eficient si durabil, $e ceilalti" 9e mai $oate banui ca structura masoneriei este eBtrem de com$leBa deoarece cine!a trebuie sa construiasca si sa acti!e@e astfel de modele cu bataie foarte lunga" De asemenea nu este inter@isa eBistenta mai multor organi@atii masonice, mai mult sau mai $utin inde$endente, ale caror obiecti!e $ot fi sau nu corelate" 9a !edem $redictiile teoriei in legatura cu !iitorul masoneriei" Pentru asta !om reaminti $roblemele fundamentale ale lumii, in general, asa cum ele sunt $re@ise de MDT" L3+ &umea este $ro$ulsata inainte de $o$oarele FsimboliceG in tim$ ce tot mai multe $o$oare nu mai $ot mentine ritmul si au tendinte fundamentaliste" L-+ )n interiorul unei societati FsimbolisteG a$ar gru$uri din ce in ce mai mari de oameni care nu mai $ot tine $asul cu orientarea FsimbolicaG a celor care $ro$ulsea@a societatea inainte" ,cestia se refugia@a in fundamentalisme ?miscari antiglobali@are, ecologice, religioase, etc"A" LE+ Pare ca eBistaC o degradare a calitatii tehnice a indi!i@ilor, inca de la nastere, mai ales in tarile FsimboliceG" L0+ Multe $ersoane din tarile FimagisteG au o orientare FsimbolicaG foarte buna si sunt acce$tati si chiar doriti in lumea FsimbolicaG" Totusi, aceste $ersoane nu au o structura de modele fundamentale com$atibila cu lumea FsimbolicaG din moment ce !in dintr%o lume FimagisticaG si deci nu $ot contribui la intarirea structurilor societatilor de ti$ simbolic" 9a !edem acum cite!a $osibile $robleme la care Masoneria este obligata sa actione@e" 9a luam, de eBem$lu, $roblema de la L3" Ea $oate $roduce, cu bataie lunga, un fenomen de scindare a lumii" O $arte a lumii ar trebui sa de!ina un gettou" Daca asta ar urma sa se intim$le, atunci masoneria ar a!ea tendinta de a controla acest $roces considerat ine!itabil" Daca gettoi@area lumii ar fi considerata inadmisibila, masoneria ar trebui sa gaseasca si sa im$lemente@e o solutie care eBclude gettoi@area"

Discutiile asociate cu L3""" L0 ar trebui sa se finali@e@e, deci, in modele cu bataie lunga in ba@a carora sa actione@e masoneria" 9e !ede de aici ca masoneria este singura organi@atie care ar $utea trata astfel de clase de $robleme" 9tatele au modele cu bataie $rea scurta si in $lus, re$re@entantii statului nu sunt $reocu$ati de $robleme fundamentale ca acestea" Cum clasele de $robleme de ti$ L3"""L0 sunt eBtrem de com$licate atunci cind sunt asociate cu $roblemele concrete, $redictia este ca masoneria are mari dificultati si in legatura cu $ro$ria structura de cadre si in legatura cu modul de actiune in !iitor" )n $lus, se $oate banui ca, in $re@ent, unii membrii ai masoneriei ar $utea sa nu mai acce$te ca anumite obiecti!e sa fie atinse dincolo de limita !ietii lor fi@ice" Daca o fractie suficient de mare a masonilor !a gindi asa, atunci caracterul masoneriei se !a schimba" 9a mai !edem o clasa de $robleme care ar $utea fi gru$ate sub denumirea de F9indromul )rakG" Este !orba de fa$tul ca tarile FimagisteG nu ado$ta si nu res$ecta structura de ti$ democratic asa cum este ea inteleasa in tarile FsimboliceG" ,cest lucru nu ar fi o $rea mare catastrofa daca aceste tari ar fi sarace" Daca au resurse naturale de unde $ot sa obtina bani, atunci ar fi tentate sa faca unele lucruri $ericuloase $entru alte tari, in conditiile in care nu eBistaC un control al societatii ci!ile asu$ra a ceea ce se intim$la acolo" ,ceste tari $ot deci sa de!ina, la limita, un $ericol $entru ci!ili@atia omeneasca" ,ceasta clasa de $robleme de$aseste cu mult ca$acitatile si obiecti!ele masoneriei clasice" Totusi, intrucit acest sindrom !a eBista inca foarte multa !reme, masoneria !a trebui sa actione@e cum!a $entru a $astra legatura cu realitatea eBterna"

E'T'A' )): Pro"leme asociate scenelor filmate

,m !a@ut la TO o scena unde se $re@enta intrarea unui !ehicol $e o strada" :ilmarea ince$e cu o !edere generala a stra@ii" Oehicolul intra in scena de la stinga la drea$ta" )n tim$ul acestei scene, a$are un $rim $lan cu doua $ersoane care urmaresc trecerea !ehicolului" Problema este ca $ri!irea acestor $ersoane urmaresc ?$resu$unemA !ehicolul miscind ochii de la drea$ta s$re stinga" Daca cel care filma nu si%ar fi schimbat $o@itia, atunci ochii acelor $ersoane ar fi trebuit sa se miste de la stinga la drea$ta, eBact asa cum era $re@is de modelul general creat in tim$ul scenei $recedente" 9a incercam sa !edem ce s%a intim$lat" 9%a filmat !ehicolul intrind de la stinga la drea$ta in scena a$oi cel cu a$aratul de filmat a tra!ersat strada si a filmat doua $ersoane care urmareau !ehicolul miscind ochii de la drea$ta la stinga" ,sta $oate crea confu@ii in reconstituirea modelului" )ntr% o situatie mai com$licata, datele $re@entate ar a$area confu@e si ar fi automat $erce$ute $e $ortiuni, accentuind tendintele schi@ofrenice in $erce$erea realitatii eBterne" 9e reaminteste ca, atunci cind informatiile nu

$ot fi corelate, creierul !a trece automat $e constructia unui model $o!este in locul unui model normal" ,ceasta nu este o $roblema deri@orie" Daca sco$ul $re@entarii unui film ar fi transmiterea de informatii care sa ne ajute la constructia unui model asociat cu realitatea eBterna filmata, ar eBista alte reguli de a face filme decit cele care sunt folosite a@i" Oamenii nu $ar a fi deranjati de aceasta clasa de $robleme" Ei ar fi deranjati numai daca ar a!ea ca sco$ reconstituirea modelului din date dis$arate" )n ca@ul in s$eta, nu $ot sa consider asta decit ca o manifestare de schi@ofrenie din moment ce doua scene !adit corelate sunt $re@entate ca si cind ar fi ru$te intre ele" Perce$erea realitatii eBterne $e $ortiuni este asociata deci de MDT cu o forma de schi@ofrenie ne$atologica de ti$ L93" ,stfel, intrucit modelele locale a$ar intr%o succesiune, ele sunt legate intre ele in cadrul unui Model% $o!este, in loc sa fie folosite $entru a crea un singur model normal asociat acelei realitati eBterne unice" Perce$erea realitatii eBterne sub forma de Modele%$o!este este un mod $rimiti! de intelegere a realitatii eBterne si din nefericire acest mod este ti$ic omului FnormalG din lumea ci!ili@ata" )ntelegerea acestei $robleme contine in ea, in mod im$licit, si solutia" E!ident si aici educatia de la scoala ar trebui sa joace un rol esential" Totusi aceasta $roblema ?reflectarea realitatii eBterne $rin modele $o!esteA a a$arut si ca efect a su$rasolicitarii creierului" Ce s%a intim$lat este un efect in a!alansa+ o situatie este $re@entata confu@ si deci creierul construieste un model $o!este" 9tructura de modele $o!este este mare consumatoare de resurse ale creierului si deci duce la alocarea de resurse tot mai limitate $entru constructia de alte modele normale" (educerea ca$acitatii de a construi modele normale, face ca $re@entarile normale sa nu mai fie a$reciate si deci sa nu mai $oata fi detectate" Chiar daca $re@entarea ar fi normala, ea !a fi $erce$uta tot $rin intermediul modelelor $o!este si astfel cercul s%a inchis" (eflectarea realitatii eBterne sub forma de modele $o!este este o forma s$eciala de fundamentalism" Conclu@ia ar trebui sa ne ingrijore@e $e toti" 9olutia ar fi controlarea foarte stricta a modului de ras$indire a informatiilor astfel ca informatiile sa nu mai fie $re@entate decit intr%un cadru general declarat de la ince$ut" ,stfel, fiecare informatie $articulara !a fi integrata in acel model general" ,sta se intim$la deja in domeniile stiintelor eBacte in tim$ ce, de eBem$lu, in @iare, informatiile sunt $re@entate fara nici o legatura cu trecutul, fara o $redictie asu$ra $osibilelor e!olutii in !iitor si chiar fara a $re@enta conteBtul in care acea informatie trebuie integrata" EBem$lu+ se $re@inta sisteme de folosire a )nternetului in administratia $ublica, in scoli, in sistemele bancare etc" 9e creea@a im$resia ca suntem o tara foarte a!ansata $ina in momentul in care se $re@inta situatia generala $e glob cind $utem afla ca suntem o tara $rimiti!a din acest $unct de

!edere" Daca stirile $rimare ar fi com$letate cu conteBtul general, oamenii ar $utea intelege eBact ce se intim$la si ar $utea fi indemnati sa faca ce!a $entru imbunatatirea situatiei"

E'T'A' )3: Pers ecti!a o tica si calitatea constructiei modelelor imagine

9uccesul constructiei modelelor imagine ?!e@i si ET, -5A, in ca@ul scenelor filmate sau fotografiate, de$inde de $ers$ecti!a o$tica a obiecti!ului" Pers$ecti!a este data !aloarea unghiului sub care se !ede subiectul" ,cest unghi este dat de ra$ortul intre dimensiunea maBima a imaginii ra$ortata la distanta focala a obiecti!ului care a creat acea imagine" EBem$lu+ in ca@ul a$aratelor care folosesc film de E5 mm ?cele ti$ice a$aratelor de fotografiat de eBem$luA s%a gasit ca distanta focala de 5/ mm da aceasi $ers$ecti!a ca a ochiului" Este im$ortant de stiut ca $entru a reconstitui corect un model tridimensional asociat unei scene filmate, $ers$ecti!a trebuie sa fie cea normala deoarece FochiulG este FcalibratG $entru $ers$ecti!a sa FnormalaG" ,sta inseamna ca modelele #M s%au construit si sunt inregistrate $e ba@a imaginilor cu $ers$ecti!a normala" Daca se schimba $ers$ecti!a, modelele M nu !or mai gasi $o@itia corecta in model a modelelor #M" Deci #M%urile trebuie modificate si asta este o o$eratie eBtrem de com$licata" )n aceasta situatie, creierul $refera sa construiasca modele MM fragmentate ?mai multe modele MM asociate la $ortiuni din modelul M $rimarA" 9i aceasta este o forma de schi@ofrenie indusa de ti$ L93" ,cest ti$ de $roblema a$are, de eBem$lu, atunci cind urmarim o scena filmata intr%un loc in care am fost cind!a si $e care il stim" Daca filmarea nu are $ers$ecti!a normala, este $osibil sa nu recunoastem sau sa recunoastem foarte greu unele elemente si sec!ente $e care ar fi trebuit sa le recunoastem usor"

E'T'A' )+: Uneori agresi!itatea sc2i&ofrenia de ti #S%

oate sa com"ata

9a !edem cite!a situatii ti$ice din realitatea eBterna comuna" ,stfel, de eBem$lu, oamenii care merg la cum$araturi intr%un maga@in mare cu autoser!ire au tendinte schi@ofrenice usor de obser!at de oricine" ,sta este oarecum usor de inteles" Pe de o $arte fiecare $rodus !a@ut !a acti!a un model astfel ca, in scurt tim$, creierul este su$rasolicitat de multimea de modele care se acti!ea@a automat la sim$la identificare in realitatea eBterna" )n $lus, oamenii trebuie sa corele@e oferta ?$ret, calitate, multe alte conditii,""A cu resursele materiale limitate ?de obiceiA" Efortul facut de creier este foarte mare astfel ca nu mai ramine $rea multa energie $entru a tine cont si de cei din jur" Cei care se grabesc ?au modele $recise de $us in

eBecutieA ii $erce$ $e cei de$asiti de $roblema ca $e niste adormiti, care incurca circulatia" Totusi, asa cum am !a@ut, tendintele schi@ofrenice sunt, $ina la un $unct, de inteles" ,ceasta schi@ofrenie locala, data de eBistenta unei $robleme $rinci$ale care solicita $rea mult creierul, se $oate combate $rin agresi!itatea celor din jur ?daca ea ar eBistaA" ,tunci cind, de eBem$lu, cei din jur ii deranjea@a $rea mult si $rea des $e cei FadormitiG ?din eBem$lul cu maga@inulA, acestia din urma !or fi fortati sa%si redirectione@e o $arte din resurse $entru a face fata si la $rea multele $erturbatii eBterne" Ca sa faca asta ei trebuie, de eBem$lu, sa construiasca mai multe modele conce$t ?sim$lificateA ale $roduselor si asta inseamna e!olutie ?se elimina tot ce nu este esential"""A ,stfel, agresi!itatea celor din jur $oate combate schi@ofrenia locala asa cum a fost descrisa in ca@ul celor care cum$ara dintr%un mare maga@in" Daca suficient de multi oameni !or fi agresi!i cu cei atinsi de schi@ofrenie locala, re@ultatul ar fi ca cei care !in la cum$araturi !or a!ea idei mai $recise si !or decide mai re$ede" )n orice ca@, un mediu agresi! !a atenua $ina la dis$aritie schi@ofrenia locala cu efecte benefice asu$ra tuturor" ,celasi ti$ de schi@ofrenie locala ?tem$oraraA a$are la conducerea masinilor $rin trafic intens, intr%un oras mare" Multi !or fi de$asiti de $roblema si !or reactiona incet cu $rudenta eBcesi!a si asta !a crea ner!o@itate in rindul celor agresi!i" Daca cei agresi!i sunt suficienti de multi ?asta este foarte frec!ent in Bucuresti, de eBem$luA sau daca legile !or fa!ori@a $e cei agresi!i, atunci cei care FdormG la !olan !or fi sau eliminati din trafic sau se !or FaliniaG la tendinta de conducere agresi!a" Efectul ar fi cresterea fluentei circulatiei si, s$er, o reducere a accidentelor" )n legatura cu acest a$arent $aradoB ?agresi!itatea scade numarul de accidenteA argumentele ar fi urmatoarele+ 3" cei FadormitiG !or crea ner!o@itate $rintre cei agresi!i" Cei agresi!i !or $utea deci, sa faca accidente" Daca cei FadormitiG la !olan !or fi eliminati, acest risc !a scadea foarte mult $entru ca !or fi mai $utine surse de ner!o@itate" -" daca FadormitiiG !or fi eliminati din trafic, atunci sansa agresi!ilor de a se manifesta cu agresi!itate !a scadea" ,sta se eB$lica $rin fa$tul ca, de eBem$lu, daca cel din fata mea stie ca sunt agresi!, nu !a risca sa conduca $rea FlenesG" De asemenea, daca in s$atele meu se afla unul agresi!, nu !oi risca sa fiu agresat de el si deci !oi conduce dinamic, fara e@itari" (e@ultatul este nu numai o conducere mult mai fluenta dar o diminuare $uternica a efectelor agresi!itatii" De eBem$lu, cei !eniti din $ro!incie si care urmaresc FnebuniaG traficului in Bucuresti sunt mirati de numarul relati! mic de accidente" ,gresi!itatea soferilor bucuresteni duce la o conducere fluenta cu relati! $utine accidente ca efect al cresterii abilitatilor de conducere $rodusa ca efect al agresi!itatii generale"

,m aratat cum schi@ofrenia L93 $oate fi combatuta $rin agresi!itate, daca agresi!itatea ar fi fa!ori@ata de sistemul legislati!, de eBem$lu" 9a !edem si in!ers" O $o$ulatie schi@ofrenica reactionea@a lent si $e ba@a de modele cu bataie $rea scurta, la $erturbatiile $ermanente asociate cu !iata de @i cu @i" Cei dinamici !or fi descurajati de o societate inerta si deci !or FcontribuiG si ei la starea generala $roasta a acelei societati" 9i societatea romaneasca, ca orice societate stabila, este atinsa de schi@ofrenie de ti$ L93" &a noi situatia este doar agra!ata de li$sa unei elite res$onsabile care sa doreasca sa dinami@e@e societatea" E!ident ca intreg ansamblul social ar trebui sa intre in Fre!i@ieG in ba@a acestor idei generale, de eBem$lu" &i$sa unei elite face acest demers a$roa$e im$osibil"

E'T'A' )/ : Se*ul
MDT consideraC ca nu eBistaC nici o diferenta de $rinci$iu intre creierul masculin si cel feminin" Diferenta $oate a$area doar in legatura cu im$lementarea tehnologica a fiintelor in general" Din teoria generala se stie ca una din cerintele fundamentale de $roiectare a fiintelor este su$ra!ietuirea !esnica, neconditionata a lor" ,ceasta cerinta este un obiecti! al unor modele imagine din P9M" )n im$lementarea tehnologica cunoscuta, fiintele !ii au o durata de !iata limitata iar inde$linirea conditiei fundamentale de $roiectare se com$letea@a $rin re$roducere" )nde$linirea in conditii o$time a re$roducerii in lumea animala inseamna a selecta cele mai reusite eBem$lare $entru re$roducere si blocarea re$roducerii celor mai $utin $erformante, in ba@a modelelor imagine dis$onibile in P9M" Modelele asociate acti!itatilor seBuale se afla in P9M si, e!ident, ele sunt modele imagine" )n ca@ul omului, ne reamintim ca modelele imagine au dominat !iata cam $ina la anul 3N//, du$a care modelele simbolice si%au ince$ut ascensiunea $uternica in detrimentul modelelor imagine" )n consecinta, seBualitatea cam $ina la 3N// s%a ba@at eBclusi! $e modele imagine ?$entru omul mediu nu $entru eliteA urmind ca du$a 3N// tot mai mult, seBualitatea sa fie influentata de modelele simbolice ?cele ba@ate $e anali@a logicaA" (eferindu%ne la oameni, seBualitatea fiind initial ba@ata $e modele imagine, a modelat foarte diferit oamenii%barbati de oamenii%femei" ,ici, in $arante@a, este de obser!at ca termenul FomG inseamna $entru majoritatea dintre noi FbarbatG, ceea ce nu este corect" EB$licatia acestei confu@ii ?omHbarbatA sta in caracterul dominant absolut al barbatului intr%o societate ba@ata $e modele imagine"

)esind cu greu din mediul cultural ba@at $e modele imagine, !iata seBuala de a@i este $uternic influentata de modelele simbolice" Pe model simbolic un om nu mai are seB" ,sta s%ar $utea eB$rima, ca o afirmatie de tran@itie, $rin a s$une ca nu eBista discriminari ba@ate $e seB, intr%o societate simbolica ?ba@ata $e legi scriseA" Toti oamenii, indiferent daca sunt barbati sau femei, sunt egali, deoarece asta re@ulta din anali@a $e model simbolic" ,sa cum am s$us, seBualitatea este asociata cu modelele imagine iar schimbarea structurii de modele fundamentale de la modelele imagine la modelele simbolice a $rodus $erturbatii $uternice in modul de abordare al seBului la om" )n im$lementarea tehnologica actuala a creierului, $o@itia dominanta a barbatului este e!identa" De aici se trage cri@a seBualitatii din @ilele noastre" O femeie, stiind ca este egala sau, de multe ori, chiar su$erioara barbatului%$artener, !a a!ea dificultati in im$lementarea !ietii ei seBuale" Datorita acestei $robleme, numarul de dera$aje seBuale s%a intensificat foarte mult" )n aceasta abordare de e!aluare a $roblemei !om !orbi insa numai des$re situatia FnormalaG adica situatia care ar trebui sa fie dominanta in $robleme de seB intr%o lume dominata de modelele simbolice" ,stfel, atit barbatii cit si femeile trebuie sa%si construiasca o structura de modele simbolice in care modelele legate in mod eB$licit de seB ?modele imagineA sa fie controlate $e ba@a de logica" Premi@ele acestor modele simbolice ar $utea fi urmatoarele+ 3" EBista o $erfecta egalitate intre barbat si femeie, inclusi! in interactia seBuala eB$licita" -" :idelitatea fata de un singur $artener nu mai este o conditie im$ortanta intr%o structura dominata de modele simbolice" Pe modele imagine, fidelitatea, numai la oameni, fata de un singur $artener este necesara si re@ulta in mod im$licit din modul de alegere al acelui $artener ?dragoste curata"""A" E" ,tractia seBuala $oate fi $uternic defa!ori@ata de eBistenta unei $redictii garantate asu$ra a ceea ce urmea@a sa se intim$le in tim$ul unei interactii seBuale eB$licite" De aici re@ulta ca un cu$lu FsimbolicG trebuie sa in!ente@e in fiecare @i, daca se $oate, noi moduri de interactie seBuala" Tot de aici re@ulta ca este mai bine ca atunci cind a$are rutina ?$redictia se confirma $rea $recisA, acel cu$lu sa se destrame $entru a nu genera stresuri nere@ol!abile" ,ceste lucruri se $ot intilni deja in lumea in care traim, mai ales in tarile cele mai FsimboliceG ?cele mai a!ansate in $lan economic si tehnico% stiintificA" Teoria $re!ede deci continuarea schimbarilor modului de acti!itate seBuala in ba@a trecerii generale de la modelele imagine la modelele simbolice"

Totusi, din cau@a reactiilor fundamentaliste ?res$ingerea modelelor simbolice de fractii im$ortante ale $o$ulatiilorA !iata seBuala a celor atinsi de fundamentalisme este si ea influentata in mod negati!" Pentru oamenii FsimboliciG, acti!itatea seBuala $oate contribui la fericirea de fiecare @i numai daca $artenerii se afla $e acelasi ni!el de de@!oltare FsimbolicaG" Oom incheia aceasta abordare cu o $redictie cu bataie lunga asociata acestei $robleme" ,stfel, in P9M se afla o serie de instincte asociate si cu com$ortamentul seBual" ,ceste instincte, de eBem$lu, blochea@a tendintele homoseBuale, tendintele s$re incest, $edofilie etc" E!olutia creierului s$re modele simbolice are ca efect si reducerea im$ortantei instinctelor cu consecinte, cel $utin in regim tran@itoriu, foarte negati!e" ,stfel, eBista o !ite@a de diminuare a im$ortantei instinctelor si o alta !ite@a de e!olutie s$re modelele simbolice" ,sta inseamna ca, $e ba@a modelelor simbolice ar urma sa se $re@ica efectul cu bataie lunga a unei deci@ii in $robleme de seB" ,tunci cind o $redictie arata efecte negati!e, deci@ia este de a e!ita astfel de acti!itati" ,ceasta metoda ar urma sa inlocuiasca deci@iile insticti!e generate de P9M" )n acest moment suntem intr%o stare tran@itorie, relati! $ericuloasa" ,stfel, structura de $rotectie ba@ata $e modele simbolice nu este inca im$lementata in tim$ ce structura de $rotectie ba@ata $e instincte este tot mai ineficienta" Cu bataie foarte lunga ?de eBem$lu 3// de ani de acum incoloA, intreaga structura de $rotectie !a fi im$lementata de modelele simbolice" ,sta inseamna ca orice acti!itate seBuala, de eBem$lu, se !a desfasura sau nu in functie de $redictiile unor modele simbolice" Ba@indu%ne $e ceea ce deja se intim$la, com$ortamentul seBual FnormalG $este, sa @icem, 3// de ani !a fi eBtrem de diferit de com$ortamentul FnormalG actual" De eBem$lu, acum, sa @icem, E/ de ani, seBul oral era considerat $er!ersiune ?cel $utin in tarile foste comunisteA si intra sub incidenta codului $enal" )n @ilele noastre este mai degraba acce$tat ca un com$ortament FnormalG" ,ceasta FimagineG $re@isa de teorie este destul de $robabil ca se !a confirma $entru tarile FsimboliceG" Pentru tarile FimagisteG, din cau@a fundamentalismelor, se $oate face i$ote@a ca !a eBista o $uternica intoarcere s$re sistemul de $rotectie ba@at $e instincte care !a fi institutionali@at $rin legi tot mai as$re" Com$ortamentul seBual se !a alinia, e!ident, la tendintele generale ale di!erselor @one culturale"

E'T'A' )9: Cor ul intern

Creierul descris in MDT este creierul $rinci$al, care, $rintre multe alte functii, controlea@a si cor$ul eBtern ?miinile, $icioarele, etc"A" Pentru cor$ul intern ?organele interne"""A eBista un creier su$limentar" ,cest creier @is si FmicG, contine in mod esential, un model imagine al intregului cor$ interior" El ar trebui sa aiba o structura similara cu creierul mare doar ca, $entru el, realitatea eBterna este cor$ul interior" 9co$ul lui este $astrarea stabilitatii sistemelor cor$ului" Pentru aceasta, creierul mic contine un model imagine al intregului cor$ interior" ,tunci cind a$are o $erturbatie, acest model !a simula una sau mai multe solutii $entru restabilirea echilibrului" )ntre creierul $rinci$al si creierul mic eBista o legatura, asa cum se constata eB$erimental" ,stfel, o stare $sihica $roasta ?multe $redictii nefa!orabileA $oate sa $roduca $erturbatii in functionarea organelor interne" 9e s$une des$re unele $ersoane ca au murit Fde inima reaG adica din cau@a multor $resiuni $sihice, care au $erturbat functionarea creierului mic" EBista si influenta in!ersa, un $sihic sanatos $oate imbunatati starea de sanatate" EBista anumite boli sau stari $atologice ale organismului, care se $ot re@ol!a si cu asa @isul Ftratament babescG sau Ftrasul la miiniG" ,ceste situatii sunt asociate mai ales cu $roblemele tem$orare de alimentatie sau alergice sau cele asociate socurilor $sihice" )ntr%o astfel de situatie, creierul mic $oate sa $iarda, tem$orar, controlul sistemului" ,sta trebuie inteles astfel+ atunci cind intr%un sistem a$are o $erturbatie, modelul $oate intelege ce s%a intim$lat $e ba@a simularii $e model" Totusi, daca a$ar multe $erturbatii, structura informationala $oate sa de!ina atit de com$leBa incit modelul sa nu mai $oate controla situatia" Tratamentul $rin Ftragere la miiniG $are ca reuseste, uneori, sa restabileasca controlul creierului mic asu$ra structurii cor$ului intern" Creierul mic mai contine si solutii $entru anumite situatii frec!ente, cum ar fi stranutul, tusea, !oma etc" ,lte solutii ar $utea fi intensificarea sau diminuarea acti!itatii unor organe sau glande, trans$iratia, febra, etc" Totusi, asa cum am aratat, atunci cind eBista o a!alansa de $robleme, este eBtrem de greu $entru modelul cor$ului intern sa gaseasca o solutie" El !a lucra eBtrem de intens si la un moment dat $oate sa ajunga intr%o stare de blocaj sau intr%o bucla fara sfirsit" Tratamentul babesc mai este eficient in ca@ul unor socuri $sihice cind creierul mare $oate destabili@a functionarea creierului mic si deci cor$ul interior" Teoria MDT nu este $rea mult $reocu$ata de $roblema aceasta deoarece eBista $rea multi alti factori, asociati cu im$lementarea tehnologica a intregii fiinte, care ar trebui intelesi" ,ceasta sectiune !rea doar sa arate ca functionarea cor$ului interior este controlata de un creier Fde $roces tehnologicG" ,cesta functionea@a la fel ca si creierul mare doar ca este dedicat constructiei unei realitati $rin interactia cu cor$ul nostru interior"

E'T'A' )0 S iritul euro ean

Teoria si a$licatiile tratea@a, $ractic, numai s$atiul cultural euro$ean" Euro$a este mediul cultural unde de@!oltarea eBtensi!a a ci!ili@atiei s%a facut $e ba@a modelelor simbolice, asociate sau nu cu modele imagine" EBce$tind Geometria ?creata totusi in s$atiul aflat in strinsa comunicatie cu s$atiul cultural euro$eanA, marile modele fundamentale au fost create de euro$eni" Este !orba, de eBem$lu, de Crestinism, de conce$tia heliocentrica a lumii, de na!igatia in marea libera, de mu@ica $olifonica, de Mecanica lui <e ton, de Mecanica Cuantica si de Teoria (elati!itatii" ,ici o sa incerc sa caracteri@e@ s$iritul euro$ean in ba@a acestor considerente" Crestinismul a fost facut de euro$eni $entru euro$eni" Cite!a caracteristici ale Crestinismului sunt s$iritul de toleranta si tendintele reduse s$re fanatism" )ntrucit aceasta religie a fost facuta de euro$eni du$a Fchi$ul si asemanareaG lor, o $rima conclu@ie ar fi ca euro$eanul este tolerant si liberal ?acce$ta discutii des$re orice subiectA" )m$eriul (oman a fost creat $rin lu$te dar, oriunde au ajuns, romanii ?deci euro$eniiA au creat structuri de organi@are eficiente care au fost si in fa!oarea $o$oarelor cucerite" )n masura in care au fost cuceritori, romanii au fost si ci!ili@atori" ,ceasta caracteristica, de a fi ci!ili@atori, se intilneste $ermanent in modul de gindire si actiune al euro$enilor $ina in @ilele noastre" ,stfel, marile im$erii coloniale euro$ene nu au dus la coloni@area Euro$ei cu scla!i ?au eBistat tendinte dar neesentiale $er ansambluA" Din contra, indiferent de multele nedre$tati facute de euro$eni, la $arasirea tarilor foste colonii, aceste tari au fost lasate intr%o stare in general buna sau chiar foarte buna ?*ong =ong de eBem$luA" )n @ilele noastre 8niunea Euro$eana cheltuieste multi bani obtinuti din munca euro$enilor $entru a ci!ili@a (omania, de eBem$lu" 8n numar semnificati! de fa$te arata ca euro$enii au s$irit de a!entura ?Marco Polo, Cristofor Columb, :erdinand Magellan etc"A" 9$iritul de a!entura este strins asociat cu dorinta de cunoastere, de a cauta mereu cai noi de e!olutie, de a $une orice in discutie, de a nu se multumi niciodata cu o situatie declarata in!arianta" EBista un eBem$lu eBtrem de interesant in legatura cu a$aritia conce$tiei heliocentrice a 8ni!ersului" ,stfel, inca din antichitate, toata lumea stia ca Pamintul este centrul 8ni!ersului" ,cest lucru era sustinut de eB$erienta directa @ilnica ?9oarele dis$are du$a ori@ont la a$us si rea$are in $artea cealalta la rasarit, stelele si &una $ar a se roti in jurul PamintuluiA" De asemenea, in!atatii antichitatii ne%au lasat metode de calcul $recise ale ecli$selor de 9oare si de &una $recum si date des$re Ecli$tica si in consecinta, des$re $o@itia ecuatorului si a tro$icelor" )n $lus, cel $utin intr% o forma im$licita, Biblia sustine ca Pamintul este centrul 8ni!ersului" 9i atunci de ce in jurul anului 35// unii euro$eni considerau ca ce!a nu este in regula cu conce$tia ca Pamintul este centrul 8ni!ersuluiR

EBista o mica $roblema+ dintre miliardele de astrii de $e cer, cinci a!eau o miscare a$arent haotica ?Grecii le%au numit astrii ratacitori sau $laneteA" 9$iritul euro$ean nu $utea sa acce$te asta" <icolaus Co$ernic a $ublicat, in ultimul an al !ietii lui, teoria heliocentrica a 8ni!ersului" Din nefericire aici, si nu numai aici, s$iritul euro$ean s%a ciocnit !iolent cu Biserica Crestina" Giordano Bruno, un mare euro$ean, a $latit cu moartea $entru ca a sustinut ca Pamintul nu este centrul 8ni!ersului iar Galileo Galilei a trebuit sa se umileasca $entru a sca$a cu !iata" Dar, sur$ri@a, =e$ler a !erificat teoria lui Co$ernic si a desco$erit ca este gresita ?$o@itiile calculate ale $lanetelor nu cores$undeau cu datele eB$erimentaleA" =e$ler nu s%a lasat descurajat si a desco$erit ca daca orbitele ar fi considerate eli$tice nu circulare ca la Co$ernic, atunci calculele ar fi com$atibile cu datele eB$erimentale" Problema a fost transata indiscutabil in fa!oarea s$iritului euro$ean" Du$a multe secole Biserica Crestina a recunoscut, oficial, situatia si l%a FreabilitatG $e Galileo Galilei dar nu si $e Giordano Bruno" ,ceste considerente sugerea@a esenta s$iritului euro$ean+ liberalismul si toleranta, dorinta de cunoastere si tendinta s$re a!entura" Oom s$une cite!a cu!inte in $lus des$re o $roblema care a$are acum cind se incearca scrierea unei Constitutii euro$ene" Problema este asociata cu $rotestele Bisericii Crestine $entru neincluderea in teBtul $roiectului de Constitutie a unei fra@e des$re radacinile crestine ale ci!ili@atiei euro$ene" ,sa cum am !a@ut mai sus, crestinismul a fost creeat de euro$eni $entru euro$eni" Cu toate aceste, in multe situatii s$iritul euro$ean s%a ciocnit !iolent cu s$iritul crestin" Moti!ul $rinci$al este legat de dinamismul asociat s$iritului euro$ean care nu se $oate im$aca cu un model in!ariant ?religiaA" 9$iritul euro$ean a in!ins totdeauna dar biserica nu a reusit sa e!olue@e suficient de ra$id $entru a sustine totdeauna s$iritul euro$ean" Biserica nu $are a fi in!atat nimic in decursul mileniilor din moment ce, chiar in @ilele noastre se o$une s$iritului euro$ean in $robleme cum ar fi casatoriile homoseBuale, a!ortul sau acce$tarea de femei%$reoti" ,stfel, eBistaC, $ina la un $unct, o justifiacre $entru deci@ia, $reliminara totusi, de a nu include o referire la crestinism in Constitutia Euro$eana" ,ici este de obser!at ce!a im$ortant+ a acce$ta casatorii homoseBuale, de eBem$lu, nu este din $rinci$iu un lucru bun si cred ca multi euro$eni im$artasesc acest $unct de !edere" Totusi, s$iritul euro$ean liberal si tolerant ne s$une ca, trecind $este orice argumente $ro sau contra, nu trebuie sa eBiste, din $rinci$iu, nici o autoritate care sa se o$una dorintei oamenilor de a eB$erimenta si de a cauta noi forme de con!ietuire" 9i homoseBualii sunt euro$eni si au dre$tul de a%si trai !iata asa cum ei considera ca este bine" Mai este de $reci@at un lucru+ fa$tul ca biserica crestina creata de euro$eni $entru euro$eni a ajuns in conflict, uneori !iolent, cu s$iritul euro$ean, nu inseamna in nici un ca@ ca biserica este anti%euro$eana" )n decursul celor a$roa$e doua milenii de crestinism, biserica crestina a a!ut un rol eBtrem

de $o@iti! atit in $astrarea stabilitatii lumii dar si in $rogresul ci!ili@atiei euro$ene in general" Credinta in Dumne@eul crestin a stabili@at in mod esential societatea si, $rin multele modele de ecranare s$ecifice, a dat s$eranta multor oameni" Parasirea credintei, in schimb, a creat monstrii ?comunismul, de eBem$luA" ,ceasta sectiune !rea doar sa arate ca biserica ar trebui sa fie mai fleBibila si, indiferent de meritele ei incontestabile, sa e!ite sa mai intre in conflict cu s$iritul euro$ean" 9$iritul euro$ean a cistigat totdeauna si !a cistiga totdeauna orice batalie cu s$iritul crestin" E!olutia s$re modele simbolice reduce tot mai mult influienta bisericii asu$ra societatii si acest lucru se constata in cresterea numarului celor care se inde$artea@a de biserica" Oom anali@a $utin acest fenomen" ,stfel, termenul de FateuG este $erce$ut de multi ca insemnind negarea eBistentei lui Dumne@eu" Totusi, acest termen mai are o semnificatie ?mai a$roa$e de semnificatia lui initiala, data de greci, in antichitateA si anume, o $ersoana care $oate trai si fara ajutorul lui Dumne@eu" <otam termenul cu Fateu-G si ii asociem aceasta definitie+ o $ersoana care traieste si fara ajutorul lui Dumne@eu, fara alte $reci@ari" 8n ateu- ar $utea, de eBem$lu, sa nu conteste eBistenta lui Dumne@eu dar sa nu aiba ne!oie de El $entru a trai normal intr%o societate de ti$ euro$ean" ,sta mai inseamna ca un ateu- $oate intra in orice ase@amint religios ?crestin sau nuA si sa res$ecte ase@amintul, credinta cit si $e credinciosi" ,cesta a fost, in general, s$iritul euro$ean din toate tim$urile" 8na dintre tendintele euro$enilor, in conformitate cu s$iritul euro$ean, a fost dintotdeauna de a fi atei- ?efect al liberalismului si toleranteiA dau numai in ultimul tim$, ca efect al cresterii $uterii modelelor simbolice, ince$e sa a$ara, inclusi! in datele statistice, aceast lucru" ,ceasta tendinta se !a accentua si !a de$inde numai de Biserica Crestina sa se schimbe $entru a%i acce$ta $e $e ateii- asa cum sunt ei" Euro$a mai are o $roblema+ ea a $ornit cele mai distrugatoare ra@boaie ale secolului -/ si a creat ideologii oribile+ na@ismul si comunismul" (a@boaiele, na@ismul si comunismul se $ot asocia cu s$iritul de a!entura s$ecific euro$ean dar intra in contradictie cu liberalismul si toleranta" (a@boaiele euro$ene au a$arut atunci cind oamenii au distorsionat im$ortanta celor 0 factori care caracteri@ea@a s$iritul euro$ean" )n acest fel cei care au ince$ut ra@boaiele, cei care au a$licat $rinci$iile na@iste si comuniste s%au inde$artat de s$iritul euro$ean" Pentru Euro$a !a eBista totdeauna un mare $ericol atunci cind este distorsionat acest s$irit" 9a !edem, in sco$ de e!aluare, relatia Euro$ei cu $rinci$alul sau Fcom$etitorG care este 98," Euro$enii care au format, in $rinci$al, $o$ulatia 98, au fost euro$enii cu o $uternica tendinta de actiune ?construiau usor M,M%uri si ,MM%uri si erau dornici sa le acti!e@eA" ,sta eB$lica atit $uterea si eficienta societatii americane dar eB$lica si slabiciunile ,mericii ?nu F$roduceG oameni de !irf si deci trebuie sa%i aduca din Fim$ortGA"

,sta mai eB$lica si ni!elul de schi@ofrenie foarte ridicat in societatea americana" ,sa cum stim, intr%o societate stabila si eficienta eBista tendinta de a construi modele adec!ate fiecarei $robleme" ,mericanii, in general, considera ca eBista o singura cale o$tima de a re@ol!a o $roblema" 9$ecialistii !or gasi aceasta cale o$tima si o !or im$une tuturor" )n felul acesta $o$ulatia reactionea@a o$tim si adec!at la orice $roblema" Totusi, $retul eficientei este schi@ofrenia+ daca situatia se schimba oamenii nu mai au model adec!at si se blochea@a, nefiind de$rinsi sa construiasca singuri modele noi, adec!ate ?$roblema este tratata si in alte a$licatiiA" ,ceasta tendinta eBista si in Euro$a dar in ,merica este mult mai $uternica" De aici a$ar diferentele intre mediul cultural euro$ean si mediul cultural american" EBem$lu+ )n orice tara, inclusi! in 98,, la semafoarele de $e stra@i eBista o linie alba inainte de semafor" Daca semaforul de!ine rosu si cine!a o$reste masina cu 3/ cm dincolo de linie, acest lucru este o incalcare a legii in 98, si Fcontra!enientulG $oate ajunge in fata unui judecator" )n Euro$a aceasta FinfractiuneG nu stirneste decit @imbete" Euro$enii nu !or acce$ta niciodata F$erfectiuneaG" 9uccesul american este dat de $erfectiune iar $erfectiunea intra in conflict cu creati!itatea si cu s$iritul euro$ean" 9$iritul euro$ean este orientat s$re cunoastere in tim$ ce s$iritul $erfectionist american este orientat s$re atingerea obiecti!ului" 9a !edem cite!a eBem$le concrete ale com$etitiei intre Euro$a si 98," )n domeniul a!iatiei ci!ile, euro$enii au ajuns sa !inda mai multe a!ioane decit americanii" ,cesta $oate fi un efect al !ictoriei creati!itatii si s$iritului de a!entura asu$ra $erfectionismului" )n orice ca@, asta arata ca s$iritul euro$ean este eficient in lumea tot mai simbolica in care traim" )n domeniul fi@icii nucleare fundamentale, euro$enii au desco$erit doua $articule subnucleare numite F G si F@G ?$remiul <obelA in conditiile in care americanii a!eau si ei dotarea necesara ?su$er%acceleratoare de $articoleA dar nu au facut eB$erimentul necesar" Desi au mai $utini bani decit americanii, euro$enii continua sa fie creati!i si eficienti" 9a !edem si in!ers" Euro$enii au !rut sa construiasca un a!ion de lu$ta care sa intre in com$etitie cu cele americane" ,$oi au desco$erit ca nu dis$un de tehnologia care sa%l faca Fin!i@ibilG, nu au suficienti bani $entru a%l construi si in $lus, nu a!eau nici $e de$arte infrastructura de s$rijin al acestui sistem de arme" Chiar si sistemul de dirijare ?GP9A este american" ,ici s%a manifestat din $lin s$iritul de a!entura euro$ean" ,cest s$irit de a!entura se manifesta chiar sub ochii nostrii $rin constructia de catre euro$eni a lui ,EN/, cel mai mare a!ion de $asageri din lume" Oom !edea in citi!a ani re@ultatul com$etitiei dintre $erfectionismul american si s$iritul de a!entura euro$ean" ,!em situatii unde $erfectionismul intra in conflict cu s$iritul de toleranta euro$ean ?americanii sunt mult mai $utin toleranti decit euro$eniiA"

(e@ultatul este ca in unele $robleme cruciale $entru e!olutia cu bataie lunga a societatii, euro$enii au o ca$acitate mai redusa de a intelege ce se intim$la" Ma refer, de eBem$lu, la $roblema )rakului unde s$iritul de toleranta euro$ean a facut ca Euro$a sa reactione@e diferit de ,merica" Cred ca multi euro$enii sunt foarte con!insi ca nu se $oate combate terorismul $rin dialog dar s$iritul lor de toleranta i%a facut $e multi sa sustina, din $rinci$iu, acest lucru" ,ici euro$enii au $robleme care se !or accentua $e masura ce societatea e!oluea@a iar euro$enii nu au solutii de $rinci$iu cum, de altfel, nu au nici americanii" 9a facem un re@umat asociat s$iritului euro$ean+ 9$iritul de toleranta caracteristic ?siA euro$enilor !a trebui $astrat ca fiind absolut necesar intr%o societate simbolica dar el se $oate intoarce contra societatii in $robleme fundamentale" &iberalismul, s$iritul de a!entura si dorinta de cunoastere sunt com$onente fundamentale ale s$iritualitatii euro$ene si la ele nu se $oate renunta atit tim$ cit eBista Euro$a" Euro$a !a fi in mare $ericol ori de cite ori se !a inde$arta de s$iritul euro$ean, asa cum a fost el definit aici ?cei $atru factoriA" ,ceasta discutie de e!aluare ar fi trebuit sa se termine aici dar, din nefericire, tot ce am s$us $ina acum nu este tocmai corect din $unctul de !edere a unei abordari stiintifice" ,sa cum stim, o abordare stiintifica $resu$une un model local declarat" ,cest model local trebuie sa genere@e definitiile termenilor care !or fi folositi" 9a ince$em deci sa construim un model local du$a care !om $utea sa recitim consideratiile de $ina acum" 9a ince$em cu cei $atru termeni+ liberalism, toleranta, s$irit de a!entura si dorinta de cunoastere" &iberalismul este asociat cu $osibilitatea tehnica a unui creier de a construi mai multe modele cu bataie lunga asociate aceleiasi realitati eBterne si de a acce$ta si recunoaste aceste cai multi$le" )n $lus, acel creier trebuie sa com$ense@e deficienta de $roiectare LDE ?cu !ariantele , si B, !e@i teoriaA" EBistind mai multe cai, toate mai mult sau mai $utin !alabile, eBista $osibilitatea de a urma o cale sau alta acce$tind de la ince$ut ca $osible mai multe cai" ,cesta este s$iritul de toleranta" Cunoscind bine mai multe cai, cu a!antajele si de@a!antajele lor, eBista $osibilitatea de a%i intelege $e toti" )n $lus, caile se $ot schimba dinamic in functie de e!olutia realitatii eBterne" &iberalismul si s$iritul de toreranta sunt foarte strins legati" &iberalismul recunoaste mai multe cai de e!olutie iar s$iritul de toleranta face $osibila alegerea alternati!a sau simultana de mai multe cai" ,cesti termeni sunt deci asociati si cu ca$acitatea de a construiDo$era mai multe modele, in mod dinamic, in fata unei realitati eBterne in schimbare" &iberalismul si toleranta se $ot manifesta si $e modele imagine si $e modele simbolice" &iberalismul si toleranta sunt deci caracteristicile unui creier e!oluat si $erformant"

Cind creierul nu mai este in stare sa construiasca mai multe modele asociate aceleiasi realitati eBterne, se !a re@uma la un singur model si asa a$are intoleranta" Perfectionistii ?americanii de eBem$luA $ot a!ea o $roblema foarte mare din acest $unct de !edere" Perfectionismul se $lateste cu eliminarea din $rinci$iu a tuturor modelelor cu eBce$tia unuia singur creat de s$ecialisti" ,stfel tendinta s$re schi@ofreni@are indusa generali@ata creste la $erfectionisti" ,!em un eBem$lu unde $erfectionismul are efecte de@astruoase, cu bataie lunga" &a unele emisiuni de tele!i@iune, ca efect al conce$tiei $erfectioniste ?neeuro$eneSA a a$arut F$rom$terulG ?un ecran la care se uita $re@entatorii $entru a citi ce scrie acoloA" Cei care, de eBem$lu, citesc stirile sunt total de$ersonali@ati si $ractic recita, uneori fara a intelege ce s$un, chiar si atunci cind ei sunt autorii acelor teBte" Prom$terul este o in!entie americana si el contribuie masi! la schi@ofreni@area $o$ulatiei" ,stfel, daca se $re@inta o stire, teles$ectatorii au doua $robleme+ de a rece$tiona mesajul si de a%i intelege semnificatia" ,tunci cind se eBagerea@a cu $erfectiunea transmiterii mesajului, oamenii !or aloca mai $utina energie la intelegerea semnificatiei lui" :olosirea $rom$terul intra in conflict cu s$iritul tolerant si cu s$iritul de a!entura caracteristice euro$enilor" &iberalismul si toleranta sunt $arametrii de $erformanta $entru un creier, atit din $unctul de !edere al ni!elului de e!olutie in general dar si din $unctul de !edere al starii tehnice din acel moment" 9a anali@am s$iritul de a!entura si dorinta de cunoastere" )n fata unei realitati eBterne com$leBe trebuie sa construim modele MM tot mai com$leBe" :ara ele, modelele M,M nu $ot fi construite decit in mod a$roBimati!" Cum aceasta situatie este situatia cea mai ras$indita, modul de manifestare in fata unei situatii cu modele MM foarte im$erfecte !a caracteri@a s$iritul de a!entura si dorinta de cunoastere" Este clar ca daca nu a!em modele MM de buna calitate nu $utem sa construim modele M,M de buna calitate si asta !a bloca si mai mult $osibilitatea de a construi modele MM de buna calitate" O !arianta este de a $erfectiona modelele MM si M,M ?$rin simulare $e modele de test adec!ateA $ina in momentul in care a!em suficiente garantii ca o actiune asu$ra realitatii eBterne se !a desfasura conform $redictiei" ,sa actionea@a $erfectionistii" , doua metoda este de a actiona $e ba@a modelelor im$erfecte dis$onibile, e!entual cu o e!aluare mai mult sau mai $utin $recisa a riscului" ,ctiunea in aceste conditii caracteri@ea@a s$iritul de a!entura" 9$iritul de a!entura este strins legat de dorinta de cunoastere" De fa$t se $oate s$une ca tendinta de cunoastere ?de a a!ea MM%uri tot mai buneA are ca motor s$iritul de a!entura ?de a acti!a modele M,M des$re care stim ca sunt im$erfecteA"

Perfectionistii, in schimb, sunt mai mult orientati s$re atingerea obiecti!ului si nu, in mod direct, s$re cunoastere" EBem$lu ?efecte ale $erfectionismuluiA+ americanii au im$us sistemele de o$erare ale calculatoarelor si multe $rograme asociate lor" ,cestea au fost create de $erfectionisti" 9co$ul lor este atingerea obiecti!ului si nu, in mod direct, cunoasterea" ,cest s$irit nu este com$atibil cu s$iritul euro$ean si multi euro$eni simt asta" :ortat sa e!olue@e intr%un mediu de ti$ $erfectionist, utili@atorul de!ine incet si sigur un accesoriu al calculatoarelor" Cau@a, asa cum am s$us, este legata de fa$tul ca s$iritul $erfectionist este orientat s$re atingerea obiecti!ului si nu s$re cunoastere" 9e mai $oate da un eBem$lu in legatura cu efectele negati!e ale $erfectionosmului" Este !orba de fa$tul ca, du$a atentatele de la 33 se$tembrie, solutia americana de ti$ $erfectionist a fost instituirea de norme draconice de intrare in 98, care sunt de fa$t ineficiente in orice situatie reala" Perfectionistii nu au alta metoda" )n Euro$a se manifesta s$iritul de a!entura si dorinta de cunoastere" ,sta inseamna ca euro$enii nu actionea@a Fdu$a regulamentG ca $erfectionistii, ci isi folosesc $ro$ria ca$acitate de a se auto$erfectiona in fata unui mediu necunoscut" 8rmea@a sa !edem, cu bataie lunga, eficienta metodei F$erfectionisteG de ti$ american fata de metoda cunoasterii de ti$ euro$ean" ,!ind definite liberalismul si toleranta $recum si s$iritul de a!entura si dorinta de cunoastere, se !or $utea asocia !alori numerice la acesti $arametrii $entru a caracteri@a atit indi!i@ii cit si gru$uri, $o$oare sau @one culturale" 9a s$unem ce!a si des$re cit de euro$eni sunt romanii in ba@a acestor considerente" )n tim$ul comunismului s%a manifestat din $lin intoleranta" Totusi, este greu sa a$reciem daca intoleranta a fost data de sistem sau de trasaturile de caracter ele $o$orului" <ici fa$tul ca sistemul comunist a fost cel mai intolerant in (omania ?dintre tarile euro$eneA nu este un argument" Du$a caderea comunismului in (omania structurile de ti$ comunist au continuat sa functione@e continuind astfel sa distorsione@e caracterul $o$orului" &i$sa de toleranta a bisericii la homoseBualitate, de eBem$lu, de asemenea nu $oate fi un indicator $rea sigur al caracterului intolerant al $o$orului" Desi este e!ident ca romanii au acum o reactie foarte negati!a la homoseBualitate, asta $oate fi asociata mai ales cu ni!elul mai redus de ci!ili@atie decit cu o $ornire ba@ata $e anali@a fa$telor" <e $utem lega insa de fa$tul ca la noi nu au eBistat in decursul istoriei manifestari de intoleranta religioasa care ar sugera fa$tul ca romanii ar fi toleranti" 9indromul Fce%o sa @ica lumeaG este totusi $uternic in cam toate @onele tarii ?mai ales la satA dar asta nu $oate fi o do!ada de intoleranta" O conclu@ie $reliminara ar fi ca romanii au mai degraba un s$irit de toleranta la ni!elul normal $entru Euro$a"

&iberalismul nu s%a $rea manifestat in tara noastra din cau@a ina$oierii atit in $lan economic cit si cultural dar si din cau@a li$sei unei elite" Din cau@a asta romanii nu $rea inteleg ce este sa fi liberal" &i$sa liberalismul se manifesta de eBem$lu atunci cind o $ersoana obtine un $ost de conducere" )n acel moment noul sef !a decreta ca $redecesorul a facut numai lucruri rele si ca el !a face ordine" &iberalismul a fost definit ca fiind ca$acitatea de a construi mai multe modele de re@ol!are a unei $robleme si recunoasterea acestui fa$t" Daca cine!a nu $oate construi mai multe modele, atunci !a a!ea cel mult un model" :iind singurul model dis$onibil, acest model este F$erfectG" Tot ce au creat altii de!ine gresit din $rinci$iu" ,sta este o manifestare a li$sei liberalismului" 9$iritul de a!entura $are foarte $re@ent in !iata romanilor" )nce$ind cu <icolae Milescu si terminind cu a!enturile armatei romane in di!erse @one ale lumii, acest s$irit $are o trasatura clara de caracter a noastra" Dorinta de cunoastere este, din nefericire absenta" )n intreaga noastra istorie eBista o li$sa generali@ata a documentelor scrise" ,stfel, a!em $utine cronici ?scrise in sla!onaA $e @one reduse in s$atiu si tim$ istoria este $lina de $o!esti care arata nu ce a fost ci ce am fi !rut sa fi fost ?Mihai Oitea@ul, F$ohta ce%am $ohtitG etcA" in @ilele noastre, re!olutia din 3.N. este un fenomen misterios ?sindromul Fcine a tras in noiGA oficialitatile secreti@ea@a tot, inclusi! lucruri care, conform legii, trebuie sa fie $ublice iar $o$ulatia nu reactionea@a la ascunderea datelor"

Cred ca $rinci$alul handica$ in integrarea tarii in 8E este li$sa dorintei de a cunoaste si neintelegerea s$iritului liberal" ,cestea $ar trasaturi de caracter foarte adinci" ,stfel, in Euro$a s$iritul de a!entura sustine $uternic dorinta de cunoastere" Dorinta de cunoastere este su$ort $entru s$iritul liberal" &a noi, s$iritul de a!entura nu sustine nimic iar des$re liberalism nici nu s%a au@it" De aici ar re@ulta ca $rinci$alul obstacol al integrarii tarii noastre in 8E este li$sa dorintei de a cunoaste EL,CT ce se intim$la in lumea in care traim, la absolut toate ni!elele" PO9T:,T, ?care $oate fi citita inca de la ince$utA Cartea aceasta $oate $une mari $robleme majoritatii oamenilor" Problema $rinci$ala se refera la modul in care se asimilea@a cunostinte noi de catre majoritatea oamenilor" ,stfel, modul FnormalG, $romo!at de scoala la toate ni!elele, este de a asimila un model de ti$ $o!este ?structurat logic sau nuA" )n $lus, $erce$tia se face $rin dublarea mesajului simbolic de ti$ teBt cu modele imagine asociate" ,ceasta carte nu da nici o sansa celor care se aste$ta la un model%$o!este translatabil in modele imagine" Cartea aceasta nu $oate fi inteleasa in nici

un fel $e ba@a imaginatiei" Cartea $re@inta un singur model simbolic" ,cest model simbolic trebuie inteles asa cum este, ca un intreg, $e ba@a legilor logicii" Cerinta fundamentala este de a a!ea ca$acitatea de o construi si o$era modele simbolice" :i@icienii si matematicienii sunt cei mai fa!ori@ati in tim$ ce oamenii cu o formatie umanista nu au nici o sansa de a intelege ce!a" 8nii cititori ai acestei carti mi%au re$rosat fa$tul ca foarte multe lucruri sunt re$etate de multe ori in di!erse conteBte" ,ceasta metoda este absolut obligatorie atunci cind trebuie asimilat un model simbolic nou" ,stfel, $ersoanele care au tendinta de a construi modele de ti$ $o!este !or fi foarte deranjate de re$etari deoarece orice re$etare le trimite ina$oi la locul unde a a$arut afirmatia $rima data si asta !a fragmenta modelul $o!este" Din contra, cei care construiesc modele normale !or considera re$etarea ca un lucru $o@iti! deoarece le reconfirma corectitudinea modelului asimilat" Modelul este logic deci $oate fi de@!oltat de oricine care are abilitati de constructie si o$erare de modele simbolice" &a ince$utul cartii se da un re@umat de cite!a rinduri" <umai $e ba@a acestui re@umat si $e ba@a citor!a obser!atii asociate cu realitatea eBterna, oricine ar $utea rescrie, $oate chiar mai bine decit mine, toata aceasta carte" Moti!ul este ca orice model simbolic se de@!olta uni!oc, in ba@a legilor logicii" ,lt as$ect $e care !reau sa%l sublinie@ este ca acest model este un model fundamental" )n ba@a lui se $ot construi un numar nelimitat de mare de modele locale, asociate cu $robleme s$ecifice" Oricine a asimilat acest model, $oate sa%l de@!olte, cu resurse $ro$rii, in $robleme s$ecifice, oricit de mult" Psihologia si toate stiintele asociate direct sau indirect cu functionarea creierului ar trebui, de eBem$lu, rescrise in ba@a acestui model" Cartea $oate fi inteleasa de co$ii, ince$ind cu !irsta de 3- ani" )nca de la aceasta !irsta, co$iii $ot construi si o$era modele simbolice relati! com$leBe" 9e da ca eBem$lu ca$acitatea $e care o au co$iii de a face $rograme de calculator relati! com$leBe ince$ind cu !irsta de 3- ani" ,sa cum a$are si in aceasta teorie, oamenii au o $roblema fundamentala legata de modul de $erce$tie al realitatii eBterne" ,m discutat cu multi oameni care nu erau deloc deranjati de fa$tul ca in $sihologie, de eBem$lu, termenii nu sunt $recis definiti ?au numai definitii descri$ti!eA" ,lti oameni cred ca o stiinta eBacta este o stiinta care foloseste a$aratura si da re@ultate $recise ale unor masuratori ?neurofi@iologia, de eBem$luA" Chiar in rindul fi@icienilor eBista $robleme" Cei mai multi nici nu stiu ca ceea ce fac ei se afla integrat in modele simbolice" Ei cunosc foarte bine aceste modele $e care le construiesc si cu care o$erea@a dar unii nu au si notiunea de model simbolic" 8nii fi@icienii folosesc notiunea de FmodelG si o$erea@a cu ea dar isi imaginea@a ca modelele sunt folosite numai $e @one limitate din domeniul lor de interes" Multi nu%si dau seama ca orice model simbolic

este in mod obligatoriu integrat in alt model simbolic $ina se ajunge la un model simbolic fundamental" EBem$lu+ multi !or fi $robabil sur$rinsi sa afle ca orice $rogram de calculator este un model simbolic" 8n $rogram facut, de eBem$lu, in ;a!a este un model simbolic" &imbajul ;a!a insusi este de asemenea un model simbolic" ;a!a se afla, $robabil, inclus in modelul simbolic numit CQQ" &a rindul lui, CQQ se afla inclus in ,ssembler care la rindul lui se afla inclus, im$reuna cu toate $rogramele care au fost !reodata create si im$reuna cu orice $rogram care !a fi !reodata facut in !iitor, in modelul simbolic fundamental numit &imbaj%masina" Oricare ar fi ni!elul $e care ne aflam, un $rogram de calculator ince$e cu constructia modelului simbolic" ,sta inseamna ca trebuie sa declaram elementele si $ro$rietatile lor $recum si relatiile fundamentale intre aceste elemente" ,sta este !alabil si $entru limbajele care se ba@ea@a $e algoritmi dar si $entru limbajele care nu se ba@ea@a $e algoritmi" Mai de$arte, tot ce urmea@a se numeste simulare $e model" 9e $ot schimba $ro$rietati ale elementelor sau relatii intre elemente si !edem ce se intim$la" Mai mult ?!e@i si a$licatia des$re cum functionea@a o stiinta eBactaA modelul ?$rogramul de calculatorA trebuie FcalibratG adica trebuie !erificat $e situatii in care se stie deja re@ultatul" Ceea ce se obtine de la orice $rogram de calculator este o $redictie a modelului" Daca $rogramul este logic ?stabilA si daca a trecut cu bine toate testele de calibrare, atunci $redictiile lui se !or com$ara cu realitatea eBterna" Daca $redictiile nu se confirma in realitatea eBterna atunci $roblema este ca modelul nu este adec!at acelei realitati eBterne" <u este de loc sur$rin@ator ca, la fel ca in ca@ul creierului, unui $rogram de calculator sa i se atase@e notiunile de Fade!arG, FrealitateG, Frealitate eBternaG cu definitiile din teoria MDT asu$ra creierului" Moti!ul este usor de inteles+ noi $relungim in eBterior $ro$ria structura de modele ale creierului" ,r fi im$osibil sa facem altce!a decit astaS Obser!atia de mai sus este foarte interesanta si sub un alt as$ect" ,stfel, intre functiile fundamentale ale creierului si functiile fundamentale ale calculatoarelor nu eBistaC absolut nici o legatura" Cu toate acestea, noi folosim calculatoarele $entru a $relungi si eBtinde $ro$riile functiuni ale creierului nostru" Teoria face cite!a $redictii greu de acce$tat si su$ortat" ,stfel, sistemul de in!atamint se ba@ea@a $e asimilarea de modele imagine sau simbolice si de !erificare a asimilarii, in eBamene s$ecifice" ,ceasta metoda are o $roblema" ,stfel, in ba@a teoriei, cei care au calitati in domeniul asimilarii de modele noi au calitati mai reduse in domeniul constructiei de modele noi" Oricum, scoala nu stimulea@a si nu ras$lateste constructia de modele noi" Problema care a$are este legata de fa$tul ca ni!elul de constiinta de$inde si de ca$acitatea de a construi modele noi" )n acest fel, scoala are tendinta de a $romo!a oameni cu ni!el redus de constiinta"

)n $lus, tot legat de sistemul de in!atamint, teoria arata ca eBista oameni orientati s$re cunoastere si oameni orientati s$re actiune" Cei orientati s$re actiune sunt total defa!ori@ati de sistemul de in!atamint iar cei orientati s$re cunoastere sunt su$ra%a$reciati" )n aceasta ordine de idei, olim$icii nostrii sunt niste !ictime inocente ale acestui sistem de in!atamint" Daca au noroc, !or $rimi o slujba bine $latita unde!a in occident unde sefii lor, care $ot cistiga de sute de ori mai mult decit ei, nu au fost nici olim$ici si de multe ori nici $rea buni du$a criteriile scolii" 9ocietatea este $ro$ulsata inainte de oamenii orientati s$re actiune iar scoala nici nu%si da seama de asta S Teoria defineste schi@ofrenia ca inca$acitatea de a construi si o$era modele cu bataie lunga" Modelele cu bataie lunga sunt esentiale nu numai in formarea constiintei dar si in $redictia $roblemelor care ar $utea sa a$ara in !iitor" Metoda schi@ofrenica este de a re@ol!a $roblemele $e masura ce ele a$ar, $as cu $as" O !arianta FelaborataG de manifestare a schi@ofreniei se numeste $ragmatism" Modul normal de interactie cu realitatea eBterna este de a a!ea modele cu bataie lunga, asociate realitatii eBterne" ,ceste modele $ot $re@ice a$aritia unor $robleme in !iitor si astfel aceste $osibile $robleme $ot fi contracarate inainte ca ele sa ajunga sa se manifeste" &a noi in tara, aceasta metoda este in general res$insa in mod instincti! de $ersoanele im$licate" ,stfel, intr%o structura schi@ofrenica, daca o $ersoana reuseste sa re@ol!e o $roblema inainte ca $roblema sa ajunga sa se manifeste, acea $ersoana nu !a $utea sa se laude $rea tare cu acest lucru" 8nii $ot sa s$una ca daca ce!a nu s%a intim$lat inseamna ca, $robabil, nici nu a eBistat o $roblema" ,cest mod de rationament este $ur schi@ofrenic ?cu bataie scurtaA" 9ocietatea romaneasca nu a$recia@a decit $e cei care obtin re@ultate eB$licite concrete" ,sta inseamna ca oamenii astea$ta sa a$ara o $roblema ?sa se $roduca deja raul, de eBem$luA si atunci, $rin re@ol!area ei, obtin re@ultate si laude" )n societatea romaneasca acest mod de abordare a $roblemelor este inacce$tabil de ras$indit si de aici $erformantele economice ?si nu numaiA $roaste obtinute de tara noastra" 9ocietatile a!ansate sunt a!ansate tocmai $entru ca nu acce$ta nici metoda schi@ofrenica si nici modul schi@ofrenic de a$reciere al oamenilor" ,sa cum am aratat si in introducere, cartea $oate a!ea succes in $rimul rind la tinerii sub -/ de ani care au, cel $utin in $lan tehnic, ca$acitatea de a intelege acesta carte" Mi%ar $lace daca aceasta carte ar $utea contribui la scoaterea tarii noastre din situatia scandaloasa de subde@!oltare in toate $lanurile, fata de alte tari din Euro$a"

BIBLIOGRAFIE
<u eBista nici o bibliografie s$ecifica" MDT este o teorie fundamentala" ,sta inseamna ca toate definitiile sunt generate de acest model" )n aceste conditii nici o carte nu mai $oate fi citita din moment ce in orice carte termenii folositi au alte definitii decit cele considerate de MDT" EBem$lu+ EBista o carte a lui Titu )" Bajenescu numita FPerformantele )nteligentei ,rtificiale % de la teorie la a$licatiiG, a$aruta la Editura ,lbastra, Cluj%<a$oca in anul -//-" ,ceasta carte are o bibliografie im$resionanta ?autorul are la bibliografie -03 de titluri a!indu%l ca autorA" )n interiorul cartii se afla un glosar cu definitiile termenilor im$ortanti folositi in carte" 8nul dintre termeni este FinteligentaG" ,utorul defineste inteligenta $rin 36 afirmatii diferite ?-DE dintr%o $aginaA care contin cel $utin 3- cu!inte nedefinite ?a cunoaste, a intelege, rational, cunoastere conce$tuala, sen@atie, intuitie, a desco$eri, s$irit, a se ada$ta, caracter, a in!ata, $roblema, eB$erienta etcA" Deci, $entru a intelege ce este inteligenta ar trebui sa cunoastem mai inainte definitiile acestor cu!inte declansind astfel un $roces care $are fara sfirsit" E!ident ca autorul nu are nici o definitie a termenului FinteligentaG ci numai o descriere a lui" Mai mult, data fiind im$resionanta bibliografie, se $oate trage conclu@ia ca nimeni nu are nici o definitie a acestui termen foarte im$ortant" Chiar autorul recunoaste asta $rin afirmatia + Finteligenta este un conce$t greu de definit caci este im$osibil de dat o definitie unica si uni!ersala care sa satisfaca $e toata lumeaG" ,sociat acestui eBem$lu se reaminteste definitia normala ?generata de teorieA $entru cu!intul FinteligentaG ca fiind ca$acitatea de a construi si o$era un model cu bataie lunga ?!e@i si ET, 0A" )n consecinta, cartea amintita mai sus nu $oate fi in nici un fel folosita in asociatie cu MDT si este usor de inteles ca situatia este la fel cu orice alta carte" 9ingurele carti care au fost folosite sunt unele dictionare de date istorice" ,cestea totusi nu $ot fi citate in mod s$ecific din moment ce ele re$re@inta inregistrari ale unor e!enimente binecunoscute" MO)9, Dorin Teodor
moisaK@a$$mobile"ro

Bucuresti, 5 :eb" -//0

'''E<D O: T*E P(O;ECT G8TE<BE(G EBOO= C(E)E(8&, O E<)GM, DE9C):(,T,''' ''''''' This file should be named 33456"tBt or 33456"@i$ ''''''' This and all associated files of !arious formats ill be found in+

htt$+DD

"gutenberg"netD3D3D4D5D33456

8$dated editions renamed"

ill re$lace the $re!ious oneYthe old editions

ill be

Creating the orks from $ublic domain $rint editions means that no one o ns a 8nited 9tates co$yright in these orks, so the :oundation ?and youSA can co$y and distribute it in the 8nited 9tates ithout $ermission and ithout $aying co$yright royalties" 9$ecial rules, set forth in the General Terms of 8se $art of this license, a$$ly to co$ying and distributing Project Gutenberg%tm electronic orks to $rotect the P(O;ECT G8TE<BE(G%tm conce$t and trademark" Project Gutenberg is a registered trademark, and may not be used if you charge for the eBooks, unless you recei!e s$ecific $ermission" )f you do not charge anything for co$ies of this eBook, com$lying ith the rules is !ery easy" #ou may use this eBook for nearly any $ur$ose such as creation of deri!ati!e orks, re$orts, $erformances and research" They may be modified and $rinted and gi!en a ayYyou may do $ractically ,<#T*)<G ith $ublic domain eBooks" (edistribution is subject to the trademark license, es$ecially commercial redistribution"

''' 9T,(T+ :8&& &)CE<9E '''

THE FULL PRO#ECT GUTENBERG LICENSE

PLEASE REA7 T4IS :EF5RE <5U 7ISTRI:UTE 5R USE T4IS W5R=
To $rotect the Project Gutenberg%tm mission of $romoting the free distribution of electronic orks, by using or distributing this ork ?or any other ork associated in any ay ith the $hrase FProject GutenbergGA, you agree to com$ly ith all the terms of the :ull Project Gutenberg%tm &icense ?a!ailable ith this file or online at htt$+DDgutenberg"netDlicenseA" 9ection 3" General Terms of 8se and (edistributing Project Gutenberg%tm electronic orks 3"," By reading or using any $art of this Project Gutenberg%tm electronic ork, you indicate that you ha!e read, understand, agree to and acce$t all the terms of this license and intellectual $ro$erty ?trademarkDco$yrightA agreement" )f you do not agree to abide by all the terms of this agreement, you must cease using and return or destroy all co$ies of Project Gutenberg%tm electronic orks in your $ossession" )f you $aid a fee for obtaining a co$y of or access to a Project Gutenberg%tm electronic ork and you do not agree to be bound by the terms of this agreement, you may obtain a refund from the $erson or entity to hom you $aid the fee as set forth in $aragra$h 3"E"N"

3"B" FProject GutenbergG is a registered trademark" )t may only be used on or associated in any ay ith an electronic ork by $eo$le ho agree to be bound by the terms of this agreement" There are a fe things that you can do ith most Project Gutenberg%tm electronic orks e!en ithout com$lying ith the full terms of this agreement" 9ee $aragra$h 3"C belo " There are a lot of things you can do ith Project Gutenberg%tm electronic orks if you follo the terms of this agreement and hel$ $reser!e free future access to Project Gutenberg%tm electronic orks" 9ee $aragra$h 3"E belo " 3"C" The Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation ?Fthe :oundationG or PG&,:A, o ns a com$ilation co$yright in the collection of Project Gutenberg%tm electronic orks" <early all the indi!idual orks in the collection are in the $ublic domain in the 8nited 9tates" )f an indi!idual ork is in the $ublic domain in the 8nited 9tates and you are located in the 8nited 9tates, e do not claim a right to $re!ent you from co$ying, distributing, $erforming, dis$laying or creating deri!ati!e orks based on the ork as long as all references to Project Gutenberg are remo!ed" Of course, e ho$e that you ill su$$ort the Project Gutenberg%tm mission of $romoting free access to electronic orks by freely sharing Project Gutenberg%tm orks in com$liance ith the terms of this agreement for kee$ing the Project Gutenberg%tm name associated ith the ork" #ou can easily com$ly ith the terms of this agreement by kee$ing this ork in the same format ith its attached full Project Gutenberg%tm &icense hen you share it ithout charge ith others" This $articular ork is one of the fe co$yrighted indi!idual orks included ith the $ermission of the co$yright holder" )nformation on the co$yright o ner for this $articular ork and the terms of use im$osed by the co$yright holder on this ork are set forth at the beginning of this ork" 3"D" The co$yright la s of the $lace here you are located also go!ern hat you can do ith this ork" Co$yright la s in most countries are in a constant state of change" )f you are outside the 8nited 9tates, check the la s of your country in addition to the terms of this agreement before do nloading, co$ying, dis$laying, $erforming, distributing or creating deri!ati!e orks based on this ork or any other Project Gutenberg%tm ork" The :oundation makes no re$resentations concerning the co$yright status of any ork in any country outside the 8nited 9tates" 3"E" 8nless you ha!e remo!ed all references to Project Gutenberg+ 3"E"3" The follo ing sentence, ith acti!e links to, or other immediate access to, the full Project Gutenberg%tm &icense must a$$ear $rominently hene!er any co$y of a Project Gutenberg%tm ork ?any ork on hich the $hrase FProject GutenbergG a$$ears, or ith hich the $hrase FProject GutenbergG is associatedA is accessed, dis$layed, $erformed, !ie ed, co$ied or distributed+ This eBook is for the use of anyone any here at no cost and ith almost no restrictions hatsoe!er" #ou may co$y it, gi!e it a ay or

re%use it under the terms of the Project Gutenberg &icense included ith this eBook or online at "gutenberg"net 3"E"-" )f an indi!idual Project Gutenberg%tm electronic ork is deri!ed from the $ublic domain ?does not contain a notice indicating that it is $osted ith $ermission of the co$yright holderA, the ork can be co$ied and distributed to anyone in the 8nited 9tates ithout $aying any fees or charges" )f you are redistributing or $ro!iding access to a ork ith the $hrase FProject GutenbergG associated ith or a$$earing on the ork, you must com$ly either ith the reIuirements of $aragra$hs 3"E"3 through 3"E"4 or obtain $ermission for the use of the ork and the Project Gutenberg%tm trademark as set forth in $aragra$hs 3"E"N or 3"E"." 3"E"E" )f an indi!idual Project Gutenberg%tm electronic ork is $osted ith the $ermission of the co$yright holder, your use and distribution must com$ly ith both $aragra$hs 3"E"3 through 3"E"4 and any additional terms im$osed by the co$yright holder" ,dditional terms ill be linked to the Project Gutenberg%tm &icense for all orks $osted ith the $ermission of the co$yright holder found at the beginning of this ork" 3"E"0" Do not unlink or detach or remo!e the full Project Gutenberg%tm &icense terms from this ork, or any files containing a $art of this ork or any other ork associated ith Project Gutenberg%tm" 3"E"5" Do not co$y, dis$lay, $erform, distribute or redistribute this electronic ork, or any $art of this electronic ork, ithout $rominently dis$laying the sentence set forth in $aragra$h 3"E"3 ith acti!e links or immediate access to the full terms of the Project Gutenberg%tm &icense" 3"E"6" #ou may con!ert to and distribute this ork in any binary, com$ressed, marked u$, non$ro$rietary or $ro$rietary form, including any ord $rocessing or hy$erteBt form" *o e!er, if you $ro!ide access to or distribute co$ies of a Project Gutenberg%tm ork in a format other than FPlain Oanilla ,9C))G or other format used in the official !ersion $osted on the official Project Gutenberg%tm eb site ? "gutenberg"netA, you must, at no additional cost, fee or eB$ense to the user, $ro!ide a co$y, a means of eB$orting a co$y, or a means of obtaining a co$y u$on reIuest, of the ork in its original FPlain Oanilla ,9C))G or other form" ,ny alternate format must include the full Project Gutenberg%tm &icense as s$ecified in $aragra$h 3"E"3" 3"E"4" Do not charge a fee for access to, !ie ing, dis$laying, $erforming, co$ying or distributing any Project Gutenberg%tm orks unless you com$ly ith $aragra$h 3"E"N or 3"E"." 3"E"N" #ou may charge a reasonable fee for co$ies of or $ro!iding access to or distributing Project Gutenberg%tm electronic orks $ro!ided that #ou $ay a royalty fee of -/X of the gross $rofits you deri!e from the use of Project Gutenberg%tm orks calculated using the method you already use to calculate your a$$licable taBes" The fee is o ed to the o ner of the Project Gutenberg%tm trademark, but he has agreed to

donate royalties under this $aragra$h to the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation" (oyalty $ayments must be $aid ithin 6/ days follo ing each date on hich you $re$are ?or are legally reIuired to $re$areA your $eriodic taB returns" (oyalty $ayments should be clearly marked as such and sent to the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation at the address s$ecified in 9ection 0, F)nformation about donations to the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation"G #ou $ro!ide a full refund of any money $aid by a user ho notifies you in riting ?or by e%mailA ithin E/ days of recei$t that sDhe does not agree to the terms of the full Project Gutenberg%tm &icense" #ou must reIuire such a user to return or destroy all co$ies of the orks $ossessed in a $hysical medium and discontinue all use of and all access to other co$ies of Project Gutenberg%tm orks" #ou $ro!ide, in accordance ith $aragra$h 3":"E, a full refund of any money $aid for a ork or a re$lacement co$y, if a defect in the electronic ork is disco!ered and re$orted to you ithin ./ days of recei$t of the ork" #ou com$ly ith all other terms of this agreement for free distribution of Project Gutenberg%tm orks"

3"E"." )f you ish to charge a fee or distribute a Project Gutenberg%tm electronic ork or grou$ of orks on different terms than are set forth in this agreement, you must obtain $ermission in riting from both the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation and Michael *art, the o ner of the Project Gutenberg%tm trademark" Contact the :oundation as set forth in 9ection E belo " 3":" 3":"3" Project Gutenberg !olunteers and em$loyees eB$end considerable effort to identify, do co$yright research on, transcribe and $roofread $ublic domain orks in creating the Project Gutenberg%tm collection" Des$ite these efforts, Project Gutenberg%tm electronic orks, and the medium on hich they may be stored, may contain FDefects,G such as, but not limited to, incom$lete, inaccurate or corru$t data, transcri$tion errors, a co$yright or other intellectual $ro$erty infringement, a defecti!e or damaged disk or other medium, a com$uter !irus, or com$uter codes that damage or cannot be read by your eIui$ment" 3":"-" &)M)TED J,((,<T#, D)9C&,)ME( O: D,M,GE9 % EBce$t for the F(ight of (e$lacement or (efundG described in $aragra$h 3":"E, the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation, the o ner of the Project Gutenberg%tm trademark, and any other $arty distributing a Project Gutenberg%tm electronic ork under this agreement, disclaim all liability to you for damages, costs and eB$enses, including legal fees" #O8 ,G(EE T*,T #O8 *,OE <O (EMED)E9 :O( <EG&)GE<CE, 9T()CT &),B)&)T#, B(E,C* O: J,((,<T# O( B(E,C* O: CO<T(,CT ELCEPT T*O9E P(OO)DED )< P,(,G(,P* :E" #O8 ,G(EE T*,T T*E :O8<D,T)O<, T*E T(,DEM,(= OJ<E(, ,<D ,<# D)9T()B8TO( 8<DE( T*)9 ,G(EEME<T

J)&& <OT BE &),B&E TO #O8 :O( ,CT8,&, D)(ECT, )<D)(ECT, CO<9ET8E<T),&, P8<)T)OE O( )<C)DE<T,& D,M,GE9 EOE< ): #O8 G)OE <OT)CE O: T*E PO99)B)&)T# O: 98C* D,M,GE" 3":"E" &)M)TED ()G*T O: (EP&,CEME<T O( (E:8<D % )f you disco!er a defect in this electronic ork ithin ./ days of recei!ing it, you can recei!e a refund of the money ?if anyA you $aid for it by sending a ritten eB$lanation to the $erson you recei!ed the ork from" )f you recei!ed the ork on a $hysical medium, you must return the medium ith your ritten eB$lanation" The $erson or entity that $ro!ided you ith the defecti!e ork may elect to $ro!ide a re$lacement co$y in lieu of a refund" )f you recei!ed the ork electronically, the $erson or entity $ro!iding it to you may choose to gi!e you a second o$$ortunity to recei!e the ork electronically in lieu of a refund" )f the second co$y is also defecti!e, you may demand a refund in riting ithout further o$$ortunities to fiB the $roblem" 3":"0" EBce$t for the limited right of re$lacement or refund set forth in $aragra$h 3":"E, this ork is $ro!ided to you W,9%)9,C J)T* <O OT*E( J,((,<T)E9 O: ,<# =)<D, ELP(E99 O( )MP&)ED, )<C&8D)<G B8T <OT &)M)TED TO J,((,<T)E9 O: ME(C*,<T)B)&)T# O( :)T<E99 :O( ,<# P8(PO9E" 3":"5" 9ome states do not allo disclaimers of certain im$lied arranties or the eBclusion or limitation of certain ty$es of damages" )f any disclaimer or limitation set forth in this agreement !iolates the la of the state a$$licable to this agreement, the agreement shall be inter$reted to make the maBimum disclaimer or limitation $ermitted by the a$$licable state la " The in!alidity or unenforceability of any $ro!ision of this agreement shall not !oid the remaining $ro!isions" 3":"6" )<DEM<)T# % #ou agree to indemnify and hold the :oundation, the trademark o ner, any agent or em$loyee of the :oundation, anyone $ro!iding co$ies of Project Gutenberg%tm electronic orks in accordance ith this agreement, and any !olunteers associated ith the $roduction, $romotion and distribution of Project Gutenberg%tm electronic orks, harmless from all liability, costs and eB$enses, including legal fees, that arise directly or indirectly from any of the follo ing hich you do or cause to occur+ ?aA distribution of this or any Project Gutenberg%tm ork, ?bA alteration, modification, or additions or deletions to any Project Gutenberg% tm ork, and > any Defect you cause"

Section (' Information a"out t2e Mission of Pro8ect >uten"erg6tm

Project Gutenberg%tm is synonymous ith the free distribution of electronic orks in formats readable by the idest !ariety of com$uters including obsolete, old, middle%aged and ne com$uters" )t eBists because of the

efforts of hundreds of !olunteers and donations from $eo$le in all life"

alks of

Oolunteers and financial su$$ort to $ro!ide !olunteers ith the assistance they need, is critical to reaching Project Gutenberg%tmCs goals and ensuring that the Project Gutenberg%tm collection ill remain freely a!ailable for generations to come" )n -//3, the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation as created to $ro!ide a secure and $ermanent future for Project Gutenberg%tm and future generations" To learn more about the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation and ho your efforts and donations can hel$, see 9ections E and 0 and the :oundation eb $age at htt$+DD "$glaf"org" 9ection E" )nformation about the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation The Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation is a non $rofit 5/3>?EA educational cor$oration organi@ed under the la s of the state of Mississi$$i and granted taB eBem$t status by the )nternal (e!enue 9er!ice" The :oundationCs E)< or federal taB identification number is 60%6--3503" )ts 5/3>?EA letter is $osted at htt$+DD$glaf"orgDfundraising" Contributions to the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation are taB deductible to the full eBtent $ermitted by 8"9" federal la s and your stateCs la s" The :oundationCs $rinci$al office is located at 0554 Melan Dr" 9" :airbanks, ,=, ..43-", but its !olunteers and em$loyees are scattered throughout numerous locations" )ts business office is located at N/. <orth 35// Jest, 9alt &ake City, 8T N0336, ?N/3A 5.6%3NN4, email businessK$glaf"org" Email contact links and u$ to date contact information can be found at the :oundationCs eb site and official $age at htt$+DD$glaf"org :or additional contact information+ Dr" Gregory B" <e by Chief EBecuti!e and Director
gbne byK$glaf"org

9ection 0" )nformation about Donations to the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation Project Gutenberg%tm de$ends u$on and cannot sur!i!e ithout ide s$read $ublic su$$ort and donations to carry out its mission of increasing the number of $ublic domain and licensed orks that can be freely distributed in machine readable form accessible by the idest array of eIui$ment including outdated eIui$ment" Many small donations ?Z3 to Z5,///A are $articularly im$ortant to maintaining taB eBem$t status ith the )(9" The :oundation is committed to com$lying ith the la s regulating charities and charitable donations in all 5/ states of the 8nited

9tates" Com$liance reIuirements are not uniform and it takes a considerable effort, much $a$er ork and many fees to meet and kee$ u$ ith these reIuirements" Je do not solicit donations in locations here e ha!e not recei!ed ritten confirmation of com$liance" To 9E<D DO<,T)O<9 or determine the status of com$liance for any $articular state !isit htt$+DD$glaf"org Jhile e cannot and do not solicit contributions from states here e ha!e not met the solicitation reIuirements, e kno of no $rohibition against acce$ting unsolicited donations from donors in such states ho a$$roach us ith offers to donate" )nternational donations are gratefully acce$ted, but e cannot make any statements concerning taB treatment of donations recei!ed from outside the 8nited 9tates" 8"9" la s alone s am$ our small staff" Please check the Project Gutenberg Jeb $ages for current donation methods and addresses" Donations are acce$ted in a number of other ays including including checks, online $ayments and credit card donations" To donate, $lease !isit+ htt$+DD$glaf"orgDdonate 9ection 5" General )nformation ,bout Project Gutenberg%tm electronic orks" Professor Michael 9" *art is the originator of the Project Gutenberg%tm conce$t of a library of electronic orks that could be freely shared ith anyone" :or thirty years, he $roduced and distributed Project Gutenberg% tm eBooks ith only a loose net ork of !olunteer su$$ort" Project Gutenberg%tm eBooks are often created from se!eral $rinted editions, all of hich are confirmed as Public Domain in the 8"9" unless a co$yright notice is included" Thus, e do not necessarily kee$ eBooks in com$liance ith any $articular $a$er edition" Each eBook is in a subdirectory of the same number as the eBookCs eBook number, often in se!eral formats including $lain !anilla ,9C)), com$ressed ?@i$$edA, *TM& and others" Corrected ED)T)O<9 of our eBooks re$lace the old file and take o!er the old filename and eteBt number" The re$laced older file is renamed" OE(9)O<9 based on se$arate sources are treated as ne eBooks recei!ing ne filenames and eteBt numbers" Most $eo$le start at our Jeb site
htt$+DD "gutenberg"net

hich has the main PG search facility+

This Jeb site includes information about Project Gutenberg%tm, including ho to make donations to the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation, ho to hel$ $roduce our ne eBooks, and ho to subscribe to our email ne sletter to hear about ne eBooks" EBooks $osted $rior to <o!ember -//E, ith eBook numbers BE&OJ 23////, are filed in directories based on their release date" )f you ant to do nload any of these eBooks directly, rather than using the regular

search system you may utili@e the follo ing addresses and just do nload by the eteBt year"
htt$+DD "ibiblio"orgDgutenbergDeteBt/6

?Or DeteBt /5, /0, /E, /-, /3, //, .., .N, .4, .6, .5, .0, .E, .-, .-, .3 or ./A EBooks $osted since <o!ember -//E, ith eteBt numbers OOE( 23////, are filed in a different ay" The year of a release date is no longer $art of the directory $ath" The $ath is based on the eteBt number ? hich is identical to the filenameA" The $ath to the file is made u$ of single digits corres$onding to all but the last digit in the filename" :or eBam$le an eBook of filename 3/-E0 ould be found at+
htt$+DD "gutenberg"netD3D/D-DED3/-E0

or filename -06N.
htt$+DD

ould be found at+

"gutenberg"netD-D0D6DND-06N.

,n alternati!e method of locating eBooks+

htt$+DD "gutenberg"netDG8T)<DEL",&&

''' E<D+ :8&& &)CE<9E '''