e10z WSeunong NOU XIE.LVIN suno SOINYSL ALVaVdV NOSANOLNY ‘N @2[09IN NOSANYLS ued-INedMATRIX ROM CP. 16-162 062510 - BUCURESTI tel. 021.4113617, 031.4012438, 0372743840 fax 021.4114280 office@matrixrom.ro woo matrisrom,ro emai Etitura MATRIX ROM este acreditata de CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARI STINTIFICE DIN INVATAMANTUL SUPERIOR Descricrea CIP a Bibloteii Najionale « RomAniel | STANescu, paw paur | Aparate termice: curs / Dan-Paul Stinescu, Nicolae N, Antonescu, - | Bucuresti: Matric Rom, 2013 Bibliogr. | 1sBNS78-973-755.978-7 | 1 Amnescy, NeoaeN. ISBN 978 - 973 - 755 - 878 -7 URS DE APARATE TERMICE CUPRINS Schimbitoare de card: agent terme, clasinean ‘Schimbatoare de cAKtur fra schimbarea stride agregae a agentuli termi Fy Sehimbatoare de caldur tubular, tehnologie , patcularitai de cae izolare calcul hidraulic chimibitoare de cldra din evi cu aripioare himitoare de eal’ din pci, Tehnologte specific. Particular de caleul Schimbitoare de chu condensatoare ‘Schimatoare de c@kdur cu aeumlare pentru prepararea pei eal de consum 4.1. Nevesirul de apa cal de consum g scheme de preparare 442. Tipuri constructive de boilere 75. Cateal boiler allmentat cu apa cal sau ierbinte ‘Schimtoare de cakdurd pentru aplicai speciale 51. Preincalitoare de aer din fv lise 52. Schimbsitoare de ealdur rtative 5.3. Tuburi termice Verificarea schimbatoarelor de caldurs Andere si araitoare 71. Propretfiiico ~ chimice ale combustor 7.2. Aspecte chimice ale deri, ace nevesararderi, gave de adr. 73, Aspectecietice ale ander frontul de cir 724. Aprinderea si sabilizarea iri 75. Arvatoare de combusibil 2708 7, Arsitoare de combust lichid 1.7. Areioare mise ga ~lichid 78. Arrttoare speciale 119, Reducereaemisilorpoluante 7.10. Gazificarea combustible biogenic 711, Sistem de ardere a combustibilula de tp biogenic “ M4 “4 Pn 63 " 96 108 9 127 133 133 ren) las 136 163 m m9 179 12 203, 207(CURS DE APARATE TERMICE 8. Hlment de cau! peice £1 Bm cme Bor a caranngs ate aee 2 Piteul partial pe suprafete : 84 Supftetomecine paca er aie se salcutu suprafeelor convective nnn Cake! gazodiname Installing Copa causal 9. Caran de pute mic (murat 9.1 Caran mural cu tc ai 9.2. Cazane de © mick ue Te 93, Carne din fon de pte mich 102: Caane eu volun mic de ap 1. Caza penta conta ge "ane aoa pen pel 112 Ardea ennui pe pre eB 1153. Comparatie ne aden des $i arderea cu gazeificare = 12, Cavane cu condensaie funetonare, solu eons lutt constructive si metic de calew! 13.Carane de tur Tt Cazan dea car igre 132. Cara de ur aera 133. Caran uid demic 14. Sistem radiate tude de bre cu gaze ‘si generatoare de aer cald_ saat 15, Elemente de autor ‘de automatizare pentru cazan si arztor in cadrul centrale teemice Bibtiograie 217 217 237 265 282 20 2s 301 303 30s 305 317 us 329 us MI MT 302 302 396 400 403 418 CURS DE APARATE TERMICE 1, SCHIMBATOARE DE CALDURA : GENERALITATT CONSIDERATH GENERALE aparate termice in care are loc transferul de de incalzire, cir, fierbere, condensare sau te dou’ sau mai multe luide cu potentiale Schimbatoarcle de ealdurd. sunt caldurt de la un fluid Ia altul in procese ual procese termice in eare sunt prezet texmice diferite 1 care cedeazA cildura (fluidul “cald”) se numeste agent termic primar, Fluidul fMuidul “rece”) se numeste agent termic secundar: jar cel care primeste caldua Dimensionarea sau verificarea schimbatoarelor de caldura necesits un ealeul un calcul hidraulic $i un caleul mecanic (de rezistenta) ‘Cosleulul termic de dimensionare presupune cunoasterea_parametrilor agen erm precum sa sarcinilernice a schimbator, Ip acest az se aca peer constructiva a aparatulu se determina suprafata de schimb de caldurd. ‘Caleulultermic de verificare presupune cunoasterea suprafefei de schimb de caldurd 4 aparatului si parte din parametriiagentilortermici. Prin calculul termic de caltteare se stabilese posibilitle termice ale aparatului In diferite eonditii de functionare Caleulal hi sarc hidraulied (9 eaderitor de presiune) termi idraulic al unui sehimbator necesita determinarea pierderilor de ) pentrs cei doi agentitermici care eirculd prin apart. Caleulul: mecanie.stabileste efortuile unitare produse de presiune side varatia de temps pe cele admisibile, SCHIMBATOARE DE CALDURA CU PUNCTIONARE IN REGIM STATIONAR ; RELATH GENERALE DE CALCUL ybatoarelor de ealdurasigurd transferul cAlduri inte cei doi rrmediul unei suprafeje de schimb de caldurd si se jionar. Regimul staionar inseamnd ct 1 termi primar Ia cel grosimile elementelor metalice, astfel Inet eratura si nu le depagease Majoritatea schimt agenti termici_prin int ‘dimensioneaza pentru functionarea in regim stati fluxul termic prin suprafata de schimb de ealdura, de ta agentul secundar i temperaturile in orice punct al sistemulu, sunt constant in timp, Calcutul termi al schimbatoaretor de ealdur funetionand In repim stationar se bazeaza pe urmatoarele ecuaii: = eeuatia de bilan termic 1D =O: aay (2, +2,) Q 5CURS DE APARATE TERMICE + ecuatia de transfer de ealdura O=k-S,-M, ay In care O ~ reprezinta sarcina termica a aparatuli, in [W)) Q, ~reprezini debitul de ealduracedat de agentul temic primar, in [W Q, ~reprezinta debitul de caldura primit de agentul termie secundar in [W]} , —Mluxul de caldura pierdut de aparat in mediul ambiant, in [W]. ‘ne randamentul schimbatorului,definit ca fix de caldurd util (primit de agent! secundar) supra fx de cdldura dat (cedat de agentul primar) twzual se mai numeste si randamentul izolajiet tormice ‘Sy —suprafata de schimb de ealdura in [m} Ago ~diferenja medie de temperatura, n [°C] A coeficienul global de transfer (schimb) de caldura al aparatulu, raportat la suprafata de schimb de e&ldura, in. [Wi/(m* = K)]. Fluxurile de caldura Q, si Q: se caleuteaza cu relafile D=WG Cn (Gt W-&, 3) WG-1) =Wy-8,(4ay «daca agentiitermici nu-sischimba starea de agregare, sau cu relatile Q=G, ii = «daca agentiitermici isi schimba starea de agregare S-au utilizat urmatori indici: 1 — pentru agentul termic primar; 2~ pentru agentul termie secundar; prim (*) ~ pentru intrarea in aparat: secund (*)~ pentru iesirea din aparat fn retaite de mai sus GG: ~reprezimna debitul a in {kg’s}: SeGie _ edldurle specitice medi, la presiune constant, ale agentitor termici in [Jk K] =G.-6q WW: =Gere,.> echivalenti in apa sau capacitatile termice ale agentilor termi, in [W/K]; + temperaturile agentilor termici, in (°C + Variaiile de temperatura ale agentilor termici, in {°C} + entalpile specitice ale agenilortermici, in [Jk 6 azentului termic primar, respectiv secundar, CURS DE APARATE TERMICE emperorritor ire cei doi agent iru determinarea dliferentei medi a temperaaritr iire ce kc se asin diagrama conventional dtp =f (3) conesaen cat {Eine de sehema de curgere a aparauli side raponul capaci trmice schimbitoarele de caldura cu curgere paralela, cu circulatie in echicurent (EC) si contracurent (CC). EC ‘ a bxizaizaaa Sy eo. wow, Se | Se ee Ales ‘Ali ia de schimb de dur, iL. Varia emperor, cu supa de . pentru circulatia in echicurent (EC) si contracurent (CC) Diferenta de temperatura medie logaritmica se calculeaz8 cu relatia(CURS DE APARATE TERMICE Aa ~ At 6) In care Afgax+Afmin = Feprezinta diferenta maxima, respectiv minima de temperatura Intre agenfiitermici la intrarea sala iesitea din apart Pentru schimbatoarele de caldura la care unul sau mai mulli agent termici isi schimba starea de agregare (condensatoare, vaporizatoare, transformatoare de abut) ‘nofiunea de echi sau contracurent nu isi are sensul (Figura 1.2), Diferenta medie de ‘temperatura se caleuleaza tot cu relatia (1.6) Relatia (1.6) este valabila numai daca coeficientul global de schimb de ealdura 4 debitele si caldurile specfice sunt constante sau variaza putin in lungul suprafetei de schimb de ealdurd, Dact una din aceste marimi variaz8 mult cu Sy. May se determina prin integrare grafica sau prin impartirea suprafeei de schimb de ealdura in Portiuni, fiecare dintre ele calculindu-se separa CURS DE APARATE TERMICE Fig. 1.2. Varitia temperature agentlo ermici pet 8) condensatoare:b) vaporizatoare; )transformatoae de abur (Condensatoare ~ vaporizatoare) Pentru schimbatoarele de caldura cu circulajie mixta (CM) sau incrucisata (Cl) dliferenja medic a temperaturilor se calculeaza cu ajutorul coeficientulus de corectie &4,. folosind diagrame ajuatoare + se calculeaza mai inti diferenta medie a temperaturilor,considerdnd cireulayia agentitor in contracurent ( Mpg Jee telat (1.6); = se calculeaza marimile adimensionale : sk k < =1 a7 aan fon = se determina coeficientul de corectie #,, =f (P, R, scheme de curgere) din figura 13; se caleuleaza : a8) i Ne Sraames? Corecta & (PR) pentru schimbitoarcle de edu’ Fig. 13. cu circultie mica sau incruciatd enim a pute calla supafta de sib de caldurteste neces a cunoase forma consiructivi a sehimbétorului. in acest sens se efectueazi un calcul termic preliminar (aproximatiy), pornind dela unele marimi practice cunoscut. ic) dup umort ever Seva alge waseul umat de agen temic dp uote i: 2° fel temic cre rena peal dur a ringing mt occa tt sell agen, va ciclo ih tor Tee nde ndepics pin miloace mesic J-puneior se poate face mul ma tor destin exterior evrCURS DE APARATE TERMICE. 1, E88 init ca vtec de crate ale csr doi agent emis fe mrp ca mime pena fe dense sa gar" Ea ap ape Wee [Sofagemel temic cu debtul mai mi va circu prin fevi iar celalat in exteronl Dupe se alge modul de cule al agenilor em in consierene teinologie sf economic, se determin ieenia metic de tenpeatg A conform indicatiilor anterioare. in continuare se determina o st de ‘caldura aproximativa S, a a oe a9 In rlaia (1.9) se invade o valoare medi renava re mete crenata pena coeet global de schimb de caldura i, conform experientei de proiectre ‘schimbator ce se dimensioneaza. eS ge Se aleg dimensiuniletevilor si se exprima 5), geometric So Wea Lt (1.10) incare neste numarul de fevi: L'- lungimea totais schimbatorutui ; 4 ~diametrul imerior, exterior sau mediu al fevilor (m) Aezndoungne sce pene hint ( (1.10) se determina numiral aproximativ de tevi: + 4m), din relajia aay Pe placile tubular fevite sunt dispuse in hexagoane regulate concenttice, pe Cireumferinte conentrice su in trunghur isoseele- Majoritate schimbatoarelar de sve “Temperatura agen terme secundat sve | Viezaapel,m’s | Vitecn apis <09 | >08 pass 35_| 86 0 35138 ‘pl potable urtand) a Api de du (ninimum) — Ap ila Condens) co Api aad de alimentare a cazanelor oe ‘Api de puje de a cazane 3CURS DE APARATE TERMICE 2. SCHIMBATOARE DE CALDURA FARA SCHIMBAREA STARII DE AGREGARE A AGENTULUL TERMIC 2.1. SCHIMBATOARE DE CALDURA TUBULARE: TEHNOLOGIE, PARTICULARITATI DE CALCUL, IZOLARE, CALCUL HIDRAULIC (CARACTERISTICT CONSTRUCTIVE SI FUNCTIONALE Schimbatoarele de cAldurd api-ap cu pereti tansversali fac parte din ‘categoria aparatelortermice de schimb de c2ldura in regim permanent, multitubulare, ‘cu mai multe treceri pentru agentul termic care circuld la interiorul fevilor si cu circulaie gicanatd a celuilalt agent termic. Nici unul dintre agent termici ine care se realizeaza transferul de cildurd nu-si schimba starea de agregare Schimbatourele de cildurd cu mai multe treceri si cu sicane se utilizeaz® in Principal pentru prepararea de apa calda de incalzire sau pentru prepararea de apd calda de consum. Se utlizeaza in mod frecvent si in cadrul unor aplicaitindustriate ce utlizeaz alti agentitermici decat apa (ule diatermal, agent frigorifci etc) Din punct de vedere constructiv, acest tip de schimbitor de caldura este aleatuit dintr-un fascicol de fev (fig.21.) ce aleatuiese suprafata de schimb de cdldurd, dispuse dup’ regula hexagoanelor concentrice, intre placile tubulare fal si spate Prinderea fevilor in plicile tubulare se realizeaza prin sudare sau mandrinare, functie 4e tipul de material al fevilor utilizate (ofl pentru preparare de apa calda de incalzre, respectiv alam’ pentru prepararea de apa calda de consum), lee a | fascicl de fev 2 manta; 3. scan: placa tabular fa: 5. place tubular spate 6 capac fa 7-capse spate: 8, jun de inareesre agent termic pit 9 prt secional: 10. sur de ntrarcfisreages tern secunar| Fig. 2.1. Sectiune transversal ansamblu schimbator de ciklurd cu mai multe trees 14 CURS DE APARATE TERMICE Pentru a se putea realiza viteze economice de circulate ale agentului termic de la imerioral fevilor (de eX. pentru apa w' = 0,5 = 1.5 ms) este necesar se mmicsoreze secfiunea de trecere astfel incit debitul de agent termic si se distribuie rhumai pe o parte din numarul de fevi ce formeaza fascicolul. Pentru a se putea realiza test lucru capacele fala si spate sunt prevazute cu perejidespartitori amplasatiastel inst si eteeze camere de intoarcere fre trecerile succesive Fascicolul de fev se paseste in interiorul une! mantale cilindrice care asigura circulajia agentului termic de la exteriorul fevilor de schimb de cAldurd, Datorta faptului cd la seAldarea longitudinala a fascicolului in marea majoritate a eazurilor, ne se poate asigura viteza de citculayie in domeniul optim, in interiorul acestei mantale, tratsveisal pe fevile din fascicol, sc amplascaza pereti subyiri (2 + 41mm) din otel (denumitisicane), Astfel, agentul termic de la exterirul fevilor este forfat s8 strabata fascicolul pe drectie ransversala, asigurindu-se astfel, pe ling’ o suprafatt de trecere mai mica si un coeficient convectiv de transfer de caldura Imbunatait Ia exteriorul tevilor. Pentru a na se ajunge la piederi hidraulice de sarcind exagerate pe partea sentului termic de la exteriorul fevilor, distanta uzuala dintre sicane este de 200 = 400 mm, La capetele mantalei sunt amplasate stuturile de intrare i ieyire pentru agentul temic de la exterior fvilor. Dac solicitarile mecanice de dilatare inegala a fascicolului de fevi fata de manta deptgese eforturile admisibile (diferente de temperaturd, chiar si accidental, ‘mai mari de 50°C) acest tip de schimbator de caldura se va realiza in soluie elastic Placa tubulard spate devine astfel mobild, de ea prinzindu-se numai capacul de intoarcere spate, fad lepaturd mecanicd cu mantaua. Inchiderea spatiului de ciculatie pentru agentul termi de la exteriorul evilor se realizeaza cu ajutorul cepacului fix spate (a se vedea solufia aplicat la condensatoare ~ capitolul 3), Pentru ca stuturile de intraefesire pentru agentul termic de la interiorul tevilor si fie amplasate amindoud pe capacul fafa, fad a fi nevoie astel de stripungerea capacului spate (mobild si deci cu probleme de etansare), mumarul de treceri penteu circulatia de la interioruljevilor trebuie sa fie par iar pentru usurinta ‘execifiei camerelor de intoarcere din capace, numarul de treces se limiteaza la 6. In figura 2.2. este prezentatd schematic dispunerea camerelor de intoarcere create fn capacele fai si spate pentru realizarea mai multor teceri ale agentului termiic de Ia imteriorl evilor, Realizarea etansarii dintre perefii camerelor de intoarcere si place tubulare se realizeaza prin amplasarea unor garnituri elastice. Cum zonele de pozitionare a ‘gumiturilor trebuie si fie libere de fevi, amplasarea acestora pe placa tubular se va face functie de numarul necesar de treceri. Astfel, pentru: oust revert nt se vor anplasa evi pe diagonala orizontal © pentns patra teceri nu se vor amplasa fevi pe diagonala orizontal gi pe axa vertical a sectunil transversal; ‘© pentru sase treceri nu se vor amplasa tevi pe cele tre diagonalle ale sanelor concentrice de amplasare a tevilr. hex: 15In exteriorul mantalei schimbatorului CURS DE APARATE TERMICE de caldura se amplaseaza izolafia don tee S G) termica in scopul ™y reducerii cat mai mult a /o| fluxului de caldura \O| pamutecesi pjerdut cditre exterior, e Perini proiectarea schimbstorului de cldura, in Vedeetdiensce ver web ai wnt Se) WY * Sarina termica a 2 Schimbatr “eel capa fata apne spate OtKW): : © Tipul agentului termic Drimar (apa cald de incalzire, apa fierbimte, ete.) Temperatura de intrare respect de iesire pentru agent temic primar: sit") °C * Tipul agentului termic secundar (apa calda de incalzte, apa calda de consum, ec.) si tempertura de intrare espectiv de iesire a acestuia :29it"2 °C] CALCULUL TERMIC PRELIMINAR Pentru a putea efectua calculul termic al schimbitorului de caldurd este necesar, in primul rind, sA se stabileasca circulatia agentilor termici. Astfel, s¢ va lege ca Ia interiorulfevilorfascicolului de schimb de eAldurd, acolo unde eurStarea Imecanicd se poate efectua relativ usor. st cirule agentul termic cel mai “murdat™ adied cu confinutul cel mai mare de saruri de caleiy si magneziu. In eazul in care ambi agentitermici sunt echivalenti din acest punct de vedere, se va alege ca la imeriorul tevilor 54 circule azentul termie pentru care diferent de temperatura (intrare ‘iesire) este cea mai mare, de aici rezultind c@ debitul acelui agent termie este cel mai ric si de aici necesitatea de a circula pe traseul cu sectiunea de trecere mai micd in vederea echlibrati condiilor (coeficienfilor) de transfer de cildurd superficial. Din ecuatia de bilan terme CURS DE APARATE TERMICE se pot determina, In primul rind, debitele de agent termic primar G; si agent termie secundar G; Ikg/s] a2 ke/s} 23) considerindu-se valoare uzuald pentru randamentul izolat Schimbatorului de e&ldurd in intervalul 0.995 + 0,998 int agentul termie de la Pentru a se putea determina sectiunea de trecere pentru agé imerioral fevilor, se alege 0 vitezB preliminard de circulatie in domeniul ‘economic: =(0:515) ms, Se alege tipal de teava din care se va exeeuta suprafata de chim de cdldur (de ex. 0 202; 0 25x 25 ; 0 34x 3, etc.), iar din ecuatia de continuitate se poate ina numdrul preliminar de fev pe 0 recere dete = — ey pow unde = G este debit agentulu termic de In interienlfevilor dd; ese diametrul interior al fevii din fascicol (de schimb de caldura), (peste densitatea agentulu termic la tempertatura medie a acestia Pentru a putea determina ordinul de marime al numarului total de fevi care vor alcatui suprafata de schimb de caldurd (capabili si transfere sarcina termica a Schimbatorului ~ precizaté prin tema), se va considera pentru coeficientol global de chimb de caldura o valoare preliminara k° uzuald pentru acest tip de aparattermic, in {ntervalul 800-1000 Witm=K) io lungime de predimensionare La fascicolulu, in imervalul 2-4.m. Se calculeaza diferenta medie a temperaturilor pentru circulatie contracurent ila Generali) Angcsin sabe conic de cores ei capt I~ . In aceste condifii, din ecuatia de bilant termic (2./.) se poate determina suprafata de predimensionare S'y ie. 5) oo K-Atga Ex sin continuare numarul preliminar total de fev 7(CURS DE APARATE TERMICE Prin raporare umd preliminar al de ; imino fv a numa preliminar de fevi pe o trecere se obtine numarul preliminar de treceri: a ‘ en Din conte comtrctive prerentte anterior, acest valor 1,24 san 6. Nomar pretioinar decor a una des sat pt ‘aloaeposbil de reaizat dn punt de vedere contructiv: my = 1.24. a svn ss tic ong tr cra espe eins Suu prin capacul mobil im stem de presetps cea e ar complica semsiicaie Sti hick de evar chiatric cs prac va alte dimensiuni de teava pentru fascicol sav, la limit, sev id sole de the ier de od Ta limi, se va utiliza al lupe de in funete de numa de reer aes, ilzind ‘ hexane concent se pote dana rumdl d etfeotecere ps Se eliza la cea mai apropiat valor alm sau mai mae) de cea pei [re thoa,] Este romani in acc fd de pica se shire ns ‘transversal a fascicolului pentru a se putea evidentis Ik opal se a nee pe crm ep pant tes din causa preorder cae rears ct Sn tnt Se rn, er Inca pune ier femal mal Sete agin Conese, se va tne seama de falc, peu mu se cree Zone de ea Preferefla pnt agen temic din exo fevor fsa, seve vile de coe ate ua sa ma te nar spline Gincompee) de tei afl inci pile dine fv fi mana ss educa a mini sean see Stun xe ell des nt a chmbtarl lr onder, sola Se comple ct spine ee present apoll 3 Condnar Numan total de jevi din fascicol va ee 8) Datorita modificarii valor pretiminare rezultate pentru numaral de fevi pe o trecere,sectiuea de trecee se moi afl inet ete cee de curgere a agentului termic de la interiorul fevilor: = 18 CURS DE APARATE TERMICE 29) 7 Bie ‘Se va urmari ca valoarea vitezei de circulate la interiol fevilor s8 nu iasd din intervalul economic (O¢1.5 vs), ia eaz contrat fiind necesar’ reajustarea ‘aumdrului de tevi pe o trecere Ogata stablita geometria sectiunii fascicolului de fevi, pentru a se putea determina diametnil Interior al muntalei schimbatorului, trebuie desenatd accostd Sectiune la scar alegindu-se un pas de agezare al tevilor: sd, + (6416) mm. (219) Se stabileste diametrul interior al mantaleiimpundnd un joc inelar: em 1 =(8+12) mm. Cand diametrele necesare depagese valorile uzuale de tevi din fabricatia ccurentd standardizatf, se apeleaza Ia soluyia de realizare a mantalet prin ruluire ‘onsidernd diametrerealizabile in modul dimensional cu pas de 10 mm. ‘Odata stabiit diametrul interior al mantalei, se poate determina viteza de ‘circulate’ a agentului termie de la exteriorul fevilor din fascial, ennsiderind-se {nto prima faza e& aceasta cizculaje se realizeazA longitudinal prin seetiunea liberd de trecere delimitata de circumfrina inteioar’ a mantalei si suprafefele ocupate de tevile din fascicol. Viteza de cieulajie longitudinal’ la exteriorulfevilor se determin astek 2.12) ‘Cum sectiunea de tecere de la exteriorulfevilor din fascicol are valori destul de mari, la circulate longitudinala viteza se gaseste de obicei sub valoarea minima ‘optima de 0,5 més care asigurd coeficieni satisficttori de transfer convectiv de caldurd la suprafata. In acest caz se recurge la 0 solute tehnic& de miegorare a Suprafeei de curgere, mirindu-se astfel viteza. Aceasta solutie consti fn sieanarea reului agentului termic de Ia exteriorulfevilor din fascicolastfel init acesta, fortat fiind sh treacd printre sicane (fig. 2.3.) $4 realizeze 0 vitez8 cuprinsd fn. domenial 19CURS DE APARATE TERMICE Ty 2.3. Schema de circulate sicanaté a agente fe e circulate sianata a agentului terme de la extriorlfvilor din ‘Sel sn etn ir vind pact go pn trecute fevile din fascicol, Acestea fiind amplasate i + per wee ie i : ranverale pen ape ores Md te pile inte Sae se lsh pt eee $a 3 man elmira asso de de dentate © sean in Sana ideal dis omple) cares lereaz a mona scar succeie (e23) caare ot Sits G de agent termie de a external eilor vita de circulate a silts ener «fac vi dtl de dist dine see 1 Ae impudent valor a domeni economic (05:18 ms) se poate dterina 6 Pw O,=n,-a,) as) consierinduse sctives de trcee cea mai ez mal dezavanijatd dine sicane pe al erzotl al schimbatomt de ead cay 8-0 nat mama de et Pe diagonala principala a fascicolului. ae Din punct de vedere constucsiv valorea a ns ruc valorea urs penta dstana dine scane capi ral 200-0 mom, Valea iin ee pun de ee de mon apt eo canara sins dea pire de sri rae foarte mari, iar cea maxima se utilizeaza de obicei doar pentru realizare: ig suplimentare pentru tevile din fascicol, = oe Dect valoaes pul pclininar de ae bet ar de agra arco ete mai mica de 200 toms lege per aces ine are ma (200mm chs a a za 9 ue tee ml mic det vara mint enomet Orcu ralizarea unei circulatii transversale fat de fevile din fascicol, : ae -conditia de intensificare a schimbului convect Rec eeeae cin de ul convective alr I cela Ta externa 20 CURS DE APARATE TERMICE ‘Modulul dimensional de rotunjire a distant dintre sicane fiind de +10 mm se recaluleaz viteza de ciculaie pentru agentltermic de la exteriorul fascicolul * ¢ as) “pr, CALCULUL TERMIC EXACT Pentru & pute determina suprfita de schimb de caldura Sy 51 hungimea i in conditile constructive stabilite prin calcul termic lobal de schimb de schimbatorului del Jrelimina. tebuie dterminatd valoarea exact a coeficentui caldura 1 us) e Dat unde cs 65 sunt coeficienii convectivi de transfer de caldura de pe partea agentult tenmic primar respectiv secundar iar £(8/2) este suma rezistenfelor termice conductive pe directiafluxuluitermic. ‘In cadrol calculului termic exact se utilizeaza unit parametr frie ai celor doi agenji, Se vor determina din tabele sau cu ajutoral relapilor de caleul (Funetie de temperatura) parameti: ¥, 2 si Prla temperaturile medi respective tay Mg dae Bt, < Bt ag d308 51 > Sty 216) Pentru facilitarea explicaiilor se considera in cele ce urmeazi c& agentul termie primar cieuld la imteriorl tevilor din fascieo. Pentru a putea determina coeficientul de schimb convectiv de eldurt pe partea agentulul termic primar qj (la interionul fevilor din fascicol) se determin fradul de turbulenta al curgerié prin valoarea crteriului Re pentru care, tn cazul ‘curgeilor la interiorul canalelor de sectiune circulara, lungimea caracteristica este de ‘cele mai multe ori diametrul interior oa (17) Re, = Determinarea valoarii criteriului Re este necesard pentru a putea alege, functie de domeniul de turbulent, relajia (crteriala) de determinare a eriteriului Nu a1