Managementul riscului in turism la cea mai buna destinatie din Europa:

Lisabona
The risk of management in tourism to the best destination of Europa:
Lisbon
Mateiu Ana-Maria
Faculty of Economics Sciences and International Affairs , Babes Bloyai University
Cluj Napoca, Romania, anyyta!"ya#oo$com
Abstract
Risk management is the identification, assessment, and prioritization of risks. The strategies to manage
risk include transferring the risk to another party, avoiding the risk, reducing the negative effect of the risk, and
accepting some or all of the consequences of a particular risk.
The Portuguese capital of Lisbon stands next to the Tagus stuary and en!oys an especially sunny
position on the coastline of the uropean "tlantic. Lisbon is rightly home to many of the country#s most splendid
buildings and landmarks, particularly around the districts of "lfama, $aixa, %hiado and &ra'a. Tourists should
be sure to visit the ()th*century %astle of +ao ,orge and its countless medieval features, the Portuguese
-ational Library .$iblioteca -acional/ 0ithin the %ampo &rande area, and the "rco da Rua "ugusta, a
historic and rather elegant stone arch0ay of grand proportions. The Pra'a de Touros do %ampo Pequeno is
another magnificent structure in central Lisbon and today markets itself as a venue for many different events,
even featuring its very o0n shopping centre.
ven if there are a variety of tourist attractions, the city is not exempt from the negative aspects of
tourism. "fter several tests it 0as found that there are four types of risk1 social, satisfaction, functional and
natural.
%ey &ords' tourist ris( mana)ement, ris(, ne)ative aspects
Introducere
Cea mai buna destinatie din 2010 (Best Destination), distinctie acordata de European
Consumers Choice, a fost desemnata capitala ortu!aliei, "isabona# Asociatia
Consumatorilor Europeni este o asociatie independenta cu sediul la Bru$elles, care a oferit
pentru prima data premiul pentru cea mai buna destinatie europeana# "isabona a casti!at acest
titlu dintr-o lista de %ece orase europene precum& Barcelona, "ondra, Copenha!a, Bilbao,
"'on, Amsterdam, Berlin, ra!a si (elsin)i, datorita consumatorilor care au *otat capitala
portu!he%a ca fiind cea mai frumoasa destinatie pentru o e$cursie sau o mini*acanta de o
saptamana# remiul casti!at *a permite +ficiului de ,urism din "isabona sa promo*e%e mai
bine fascinantul oras, considerat oarta Europeana a Atlanticului#
"isabona este un oras spectaculos, cu atractii turistice pe masura farmecului sau, un
loc asociat impresionantului flu*iu ,a!e, care tra*ersea%a capitala portu!he%a in drumul sau
spre ocean# -nul dintre punctele de atractie este ,urnul Belem, aflat in locul din care
na*i!atorii portu!he%i au plecat sa e$plore%e oceanul descoperind "umea .oua, astfel
ortu!alia a de*enit una dintre cele mai mari puteri maritime ale lumii# Centrul "isabonei
pre%inta *i%itatorului numeroase monumente istorice, care trebuie descoperite mer!and pe
/os, cu celebrul tram*ai al capitalei sau chiar cu o masina de inchiriat# Dominata de castelul
0ao 1or!e, "isabona este cunoscuta datorita celor sapte coline pe care au fost ridicate
numeroase edificii spectaculoase cu o arhitectura simpla# Alte puncte de atractie sunt cele
doua poduri peste ,a!e& 0ala%ar, inau!urat in anul 1233, si 4asco da 5ama, cu o lun!ime de
16 )m, deschis traficului in 1226, care este cel mai mare din Europa si unul dintre cele mai
!randioase din lume#
7storia orasului are le!aturi mitice cu -lise si nimfa Calipso, antice cu renumitul
7ulius Ce%ar, din momentul in care acesta ane$ea%a orasul pro*inciei romane "usitania,
le!aturi romantice cu maurii cuceritori si, incepand cu 1189, cu Dom Afonso (enri:ues#
Chiar daca e$ista o di*ersitate de atractii turistice, capitala ortu!aliei de peste 6;0
de ani nu este scutita de unele riscuri in turismul ei# ,oate riscurile trebuie luate in *edere
pentru a le putea solutiona intr-un termen cat mai scurt#
Riscuri in turismul din Lisabona
rin destinatie turistica se poate intele!e o tara, o re!iune din cadrul unei tari, un oras,
un sat sau o statiune# 7ndiferent de tipul destinatiei, sarcinile mar)etin!ului si
mana!ementului sunt aceleasi& crearea unei ima!ini fa*orabile a destinatiei la ni*elul
se!mentelor tinta de *i%itatori, conceperea unor instrumente de sustinere si difu%are a
ima!inii si, nu in ultimul rand, promo*area ima!inii destinatiei in %onele de ori!ine#
ortu!alia de<i este o =ar> a -niunii Europene, nu este o =ar> care s> se poat> lauda c>
a reu<it s> asi!ure cet>=enilor s>i, un ni*el de trai la ni*elul celorlalte tari bo!ate# Este
ade*>rat c> are o infrastructur> impecabil> reali%at> aproape inte!ral din fonduri structurale,
dar 7B-ul =>rii este ?n continuare sub medie <i !radul de insatisfac=ie a cet>=enilor este destul
de ridicat#
0ursa& Elemente tehnice ale strate!iei "isabona
Capitala lusitan> a fost oarecum p>r>sit> de localnicii s>i, din cau%a de!rad>rii
cl>dirilor i a costului ridicat pe metru p>trat comparati* cu salariile locale# 0unt destule case
!oale ?n cartiere celebre ale centrului istoric, precum Chiado, Bai$a, Alfama sau Alcantara#
ri*eli tea stradal> este contrastant> ?ntre *echi i nou, ?ntre s>r>cie i bo!> ie& ?ntre sedii de
b>nci, ma!a%ine de lu$ i hoteluri sunt construc ii aflate ?ntr-un stadiu a*ansat de distru!ere#
Astfel, "isabona este clasata ?n fruntea ora elor -niunii Europene care <i-au pierdut
semnificati* din num>rul de locuitori din 1222 i p@n> ast>%i, a*@nd cel mai mare procenta/
de locuitori de peste 3; de ani - 28A#
Datorita populatiei reduse si a unui procent mare de locuitori de peste 3; de ani putem
obser*a ca e$ista dificultati in *orbirea limbii internationale-en!le%a# Acesta este un prim risc
care afectea%a turismul din "isabona din cau%a lipsei comunicarii, unele persoane sunt
reticente in ceea ce pri*este *i%itarea orasului#
"isabona lasa de dorit la cate*a capitole cum ar fi ca ea nu se aseamana cu alte orase
europene, precum Boma, 4iena, "ondra sau aris# 7n primul rand este mult mai mic decat
acestea, si mai putin moderni%at, inca de la aeroport iti dai seama ca nu este chiar asa cum te
asteptai si in al doilea rand populatia este mult mai redusa decat in celelalte capitale amintite#
Centrul capitalei nu este bine amena/at si deloc potri*it pentru rela$ari in aer liber#
Aceasta parte a "isabonei, sa-i spunem Ccentrul-centruluiC este, in mod parado$al o %ona
darapanata, cu cladiri nein!ri/ite, nereno*ate, unde la lasarea serii (in /ur de ora 20 in luna
iunie, cand e inca lumina afara), cele cate*a terase din %ona (nu foarte cochete) se stran!,
totul de*ine pustiu, %ona misuna de persona/e dubioase, *i%itatorii sunt abordati de cele mai
multe ori de oameni care ii intreaba daca nu *or sa cumpere CiarbaC# Aproape ca ti-e teama sa
te plimbi pe aici, %ici ca ai fi in nu stiu ce periferie rau-famata, nu in centrul unei capitale
europene# Acest lucru do*edeste libertina/ul localnicilor din oras#
-n alt aspect ne!ati* care afectea%a turismul orasului este ca multe persoane care au
mers in capitala au fost de%ama!ite de conditiile de ca%are, hotelurile, pensiunile sau *ilele in
functie de ale!ere nu sunt deloc dotate conform asteptarilor# Mobila este destul de *eche, se
*ede ca nu s-a mai in*estit in reno*are, ser*iciile hoteliere sunt la fel, nu e$ista oferte
atracti*e, lipsa promo*arii isi face simtita pre%enta si in alte domenii nu doar in acesra, ceea
ce duce la un de%echilibru total al ser*iciilor oferite si la o preocupare minora pentru turism#
0-a a/uns la conclu%ia ca oamenii isi ale! modul de odihna in functie de preturi, nu se mai
!andesc sa se bucure indea/uns de mult de *acanta pe care si-o propun, ei sunt atrasi de
preturi mici chiar daca satisfactia nu este pe masura#
Cri%a este ?ns> *i%ibil> <i la ei# Multe cl>diri par p>r>site, altele, la fel de multe, sunt
de *@n%are# Cred c> un sfert din restaurantele ?nt@lnite erau <i ele ?n aceea<i situa=ie# Diindc>
am adus *orba de restaurante, trebuie s> scriu ?n sf@r<it c@te*a r@nduri <i despre m@ncare# 7n
comparatie cu Barcelona, "isabona este un oras mai ieftin unde poti sa mananci cu 10-1;
euro fructe de mare si sa bei un *in bun sau o san!ria# Dar nu sunt recomandate deserturile
lor# ,oate sunt pe ba%a de !albenus de ou crud sau !atit putin pe aburi (cred ca sunt o natiune
cu risc mare de aterosclero%a)# Cel mai *estit este pastel de nata, un fel de tarta cu aluat de
foieta/ si o crema de *anilie, dar in care nu se simte *anilia ci mai de!raba !albenusul de ou#
0er*iciile din acest domeniu necesita o schimbare totala si din partea an!a/atiilor care nu-si
fac treaba dupa re!ulile sanitare#
-n alt risc ma/or la care este supusa "isabona este cutremurul, aceasta fiind
reconstruita de cate*a ori dupa cutremure de%astruoase# De asemenea in capitala ploua foarte
mult si e$ista risc de inundatii#
Acestea sunt cate*a din riscurile in turismul din cea mai buna destinatie turistica,
"isabona care necesita di*erse schimbari pentru promo*area mai eficienta chiar si a
atractiilor turistice, pentru de%*oltarea personala a oameniilor pentru a se descurca in relatiile
cu clientii straini si chiar cei de ori!ine si pentru noi reno*ari#
Biscul satisfactiei
(ca%are, ser*icii
necorespun%atoare)
Biscul satisfactiei
(ca%are, ser*icii
necorespun%atoare)
Biscul natural
(cutremure,
inundatii)
Biscul natural
(cutremure,
inundatii)
Biscul social
(opinia personala
este schimbata)
Biscul social
(opinia personala
este schimbata)
Biscul functional
(conditiile de
ca%are)
Biscul functional
(conditiile de
ca%are)
Biscuri in
turismul
portu!he%
Biscuri in
turismul
portu!he%
Clasificarea riscurilor in turismul portughez
Managamentul riscului in turism Lisabonei
,urismul constituie o acti*itate strate!ic> puternic corelat> cu sistemul economic <i
care pre%int> o inte!rare at@t la ni*el sectorial, c@t <i teritorial, cu poten=iale efecte
multiplicati*e asupra *eniturilor, ocup>rii for=ei de munc> <i consumului# 0timularea
de%*olt>rii altor sectoare economice de c>tre turism se reflect> nu numai prin crearea de
produs intern brut i de locuri de munc> i ?n alte domenii aflate ?n str@ns> le!>tur> cu acesta,
dar i prin facilitarea accesului indi*i%ilor c>tre anumite destina ii, prin e$istenta ofertelor,
tehnolo!ia a*ansata si de%*oltarea mar)etin!ului si a mana!ementului a!entiilor de turism#
entru un mana!er nu este suficient s>-<i cunoasc> temeinic propria a!en=ie <i
clientela, ci trebuie s> <tie <i cum actionea%> ?ntreprinderile competitoare# 7nforma=iile pe care
le poate ob=ine mana!erul despre acti*itatea ?ntreprinderilor concurente sunt tot at@tea
elemente care contribuie la orientarea politicii proprii ?n elaborarea planurilor strate!ice#
0tudierea atent> a competitorilor este necesar> fiec>rui mana!er, nu at@t pentru a-i limita, ci
pentru a se distin!e de ace<tia#
En conclu%ie, printre multiplele sarcini ce re*in mana!erilor a!en=iilor de turism, o
preocupare esen=ial> este <i coordonarea cu ri!uro%itate a modului ?n care elementele de ba%>
ale planurilor strate!ice se ?ncadrea%> ?n obiecti*ele adoptate pentru a desf><ura o acti*itate
turistic> profitabil># ,ot ?n atribu=iile mana!ementului intr> <i *erificarea periodic> a modului
cum se transpun ?n practic> aceste planuri strate!ice, c@t <i re*i%uirea conceptului de produs
turistic, ?n concordan=> cu cerin=ele de di*ersificare a ser*iciilor oferite#

7ndicatorii structurali semnificati*i pentru strate!ia "isabona
0ursa& estimare A.C0
unerea ?n *aloare a patrimoniului turistic na=ional, al unei %one, sta=iuni, localit>=i,
este str@ns condi=ionat> de con=inutul presta=iilor turistice, de formele de di*ersificare <i
ni*elul calitati* al ser*iciilor oferite de or!ani%atorii de turism <i de prestatorii de ser*icii
pentru turi<ti#
rintre moti*a=iile care determin> un turist al %ilelor noastre s> accepte o anumit> form> de
turism, o anumit> *ariant> de aran/amente turistice, o anumit> destina=ie a c>l>toriei, se
num>r> <i factorul de atracti*itate care este denumit !eneric Fa!rementG, respecti* pl>cerea,
destinderea, di*ertismentul care ?nso=esc odihna acti*> a turistului, at@t de mult solicitat> ?n
petrecerea a!reabil> a timpului liber ?n perioada concediilor sau a *acan=elor#
"a prima *edere, no=iunea de odihn> acti*> (*acan=> acti*>) pare un mod
contradictoriu, deoarece pentru unii turi<ti perioada de *acan=> este conceput> ca o form> de
odihn> ?n care se urm>re<te eliberarea total> de preocup>rile %ilnice, prin pl>cerea de a nu
face nimic, prin recreere (somn prelun!it, lectur> etc#) ,impul liber total de care dispune
popula=ia este ?n continu> cre<tere# +r, ?n condi=iile ?n care durata timpului consumat pentru
odihna pasi*> r>m@ne aproape constant>, se ?nre!istrea%> o continu> cre<tere a cererii
populatiei pentru odihna acti*a, ca o form> a!reabil> de petrecere a timpului liber disponibil#
Cre<terea preocup>rilor popula=iei pentru formele de odihn> acti*> este stimulat> <i de
efectele poluate tot mai accentuate ale a!lomera=iilor de tip urban pro*ocate de furnicarul
%ilnic al circula=iei oamenilor <i al *ehiculelor tot mai numeroase din aceste a!lomer>ri
ci*ice# Ace<ti factori poluan=i ac=ionea%> continuu asupra cre<terii tensiunii fi%ice <i psihice a
omului din societatea contemporan>, fenomen care se traduce prin oboseala ner*oas>
pro*ocat> de ritmurile trepidante ale *ie=ii moderne, cu daune sensibile asupra s>n>t>=ii
ner*oase# e masur> ce consumul turistic se transform> tot mai mult ?ntr-o form> specific> a
consumului de mas>, asemenea preocup>ri pentru includerea ?n aran/amentele oferite a unor
formule cu *ariante op=ionale de *acan=e acti*e ocup> o pondere cresc@nd> ?n presta=iile de
ser*icii turistice#
5eert (ofstede a facut un sonda/ de opinie, pe !rupuri tinta formate din an!a/atii
locali ai societatii multinationale 7BM si a a/uns la conclu%ia ca "isabona este un oras
cole*cti*ist, cu distanta mare fata de putere, in care este e*itata incertitudinea# Aceste trei
aspecte insemnand ca oamenii pun accent mai mult pe relatia dintre ei si prefera sa apartina
unui !rup, mana!erii sunt mult superiori an!a/atiilor iar incertitudinea este perceputa ca un
pericol continuu care trebuie combatut# Aceste este si unul din moti*ele pentru care
populatia de aici este destul de saraca comparati* cu populatia din alte capitale europene
astfel este destul de !reu sa promo*e%i turismul#
Dimensiunile culturale ale "isabonei (Mana!ement 7nternational)
Concluzie
"isabona are atat aspecte ne!ati*e cat si aspecte po%iti*e in ceea ce pri*este turismul
a*and numeroase atractii turistice care pot fi *alorificate, infrastructuta de%*oltata si multiple
mi/loace de transport#
"isabona este un oras foarte atracti* pentru turistii din toata lumea deoarece ofera o
multime de obiecti*e turistice, pla/e minunate la +ceanul Atlantic si o atmosfera placuta si
linistita cum nu mai poate fi !asita prea usor in alte orase din lume#
Dupa mai multe anali%e facute am constatat ca riscurile din cadrul turismului
portu!he% sunt urmatoarele& social, al satisfactiei, functional si natural# Acestea trebuie
combatute pentru a a*ea si!uranta ca turismul se *a desfasura in cele mai fa*orabile conditii
si pentru a creste profitabilitatea din acest domeniu#
Durabilitatea, pentru turism la fel ca si pentru alte industrii, are trei aspecte
independente& economic, social-cultural si de mediu# De%*oltarea durabila implica
permanenta, ceea ce inseamna ca turismul durabil presupune utili%area optima a resurselor
(inclusi* a di*ersitatii biolo!ice), minimi%area impactului ne!ati* economic, socio-cultural si
ecolo!ic, ma$imi%area beneficiilor asupra comunitatilor locale, economiilor nationale si
asupra conser*arii naturii# Ca o consecinta fireasca, durabilitatea se refera si la structurile
mana!eriale necesare in *ederea indeplinirii acestor de%iderate# 0copul reali%arii unui turism
durabil trebuie sa fie subordonat planurilor nationale si re!ionale de de%*oltare economica si
sociala# Actiunile pot acoperi scopuri economice (cresterea *eniturilor, di*ersificarea si
inte!rarea acti*itatilor, controlul, potentarea si %onarea de%*oltarii), scopuri sociale
(ameliorarea saraciei si a ine!alitatii distributiei *eniturilor, protectia patrimoniului socio-
cultural indi!en, participarea si implicarea comunitatilor locale) ori scopuri ecolo!ice
(prote/area functiilor ecoturismelor, conser*area si utili%area durabila a biodi*ersitatii)#
Colecti*ism
Colecti*ism
"isabona

"isabona

E*itare mare a
incertitudinii
E*itare mare a
incertitudinii
Distanta mare fata de
putere
Distanta mare fata de
putere
Bibliografie
http&HHIII#scritube#comHeconomieH7.D7CA,+B7-0,B-C,-BA"7-
0A,A,70J82J201018#php
http&HHconsilier*acante#roHinde$#phpHhomeH2;-impresiiH168-lisabona-cea-mai-ieftina-capitala-
europeana#html
http&HHamfostacolo#roHportu!alia-pareri,18Hlisabona,6;,1091Hdescopera-
lisabona,J818Himpresii-se/ur-si-foto!rafii-*acantaKK11126#htm
http&HHamfostacolo#roHportu!alia-pareri,18Hlisabona,6;,1091Hdescopera-
lisabona,J818Himpresii-se/ur-si-foto!rafii-*acantaKK16821#htm
http&HHIII#dae#!o*#roHadminHfilesHElementeA20tehniceA20alA200"B#pdf
http&HHIII#re*ista-alarma#roHpdfHMana!ementulA20riscului#pdf
http&HHIII#turisti)#roHportu!aliaHlisabona
http&HHIII#atractii-turistice#comHlisabona-orasul-plin-de-*iataH
http&HHpin)'shor#mu!#roH2011H08HlisabonaimpresiiH