Festanie 8

Cel mic crestea.Intr-una din zilele clduroasei si secetoasei veri a lui '47,Georgel,fratele mai
mare ca cel mic cu vreo zece ani, veni si-l lu de la maica mare Nastsia si se duser la elesteul din parc s
fac baie.Nu era departe de casa lui Marin brutarul.Vreo saizeci,saprezeci de metri.Cum cel mic nu stia s
inoate,Georgel il lu pe umerii lui si-l duse cam pn la mijlocul elesteului care era destul de
adnc.Georgel nu era prea inalt dar era muschiulos si bine legat. Petrecur mai mult timp la elesteu,pn li
se increti pielea pe palme de stat in ap.Dup ce se imbrcar, deoarece fcuser baie cu trupurile
goale,de altfel ca toti ceilalti copii,plecar spre casa lui Marin brutarul.Cnd trecur prin creptul casei in
care de nscuser,ochii li se umezir de lacrimi suficient s fie nevoie s si-i stearg cu dosul
palmelor.Ajungnd acas la maica mare Nastasia,care-i satepta cu ceva de mncare,aceasta zise:
-M, da ati stat.Nu v era si vou foame?Uite acu o s fie asfintitul.
-Ba da maic mare,ne era foame ,dar e bun apa,c ne-am rcorit de cldura asta mare,zise
Georgel.Acum sntem rupti de foame.
-Hai s mncati,zise maica mare si-l lu pe cel mic de mn.
In sala cu pardoseal de ciment,la umbr,maica mare fcuse o mmlig mare,t-iat felii cu
ata.In strchini de pmnt era lapte btut si cteva ou.Se asezar pe scunelele mici. Maica mare isi fcu
semnul crucii cu rugciune de ploaie la Domnul Dumnezeu.Copii isi fcur si ei semnul crucii.Mncar
linistiti.Dupa ce mncar,multulir Domnului Dumnezeu de mas, dup care Georgel zise:
-Eu m duc in parc la caban,cu bietii,c acum e mai rcoare.
In timp ce strngea de pe mas,maica mare ii zise lui Georgel:
-Am auzit c joci barbut,Georgele.D-aia n-ai vrut tu s stai la noi,c te ciomgea tac-to
mare.Te-ai inhiat cu tiganii din linia nou.De unde ai tu bani s joci barbut?
-Bre maic mare,nu joc barbut,zise Georgel.
-Las-c stiu eu.Vezi c-a venit nen-to Milic din prizonierat de la rusi.Dac te prinde ju- cnd
barbut la caban,te-ai ars.
-Zu bre?A venit 'nea Milic?Mam ce bine e.Poate m i-a si pe mine s lucrm tini-
chigerie.Mai scot si eu nu ban de cheltuial.C-n vremurile astea....
-Ce m,tu stii meserie?Abia ai terminat sapte clase cu chiu cu vai.
-Las bre,c nu trebuie s stii mult carte la tinichigerie.
-Ba trebuie,Georgele,ba trebuie,zise Milic din cas care ascultase toat discutia.Ca s lucrezi
tinichigerie,ai nevioe s stii geometrie.Ia spune,ce figur geometric este un burlan?
-Ce s fie bre 'nea Milic.Las c-ti spun eu.Bine c-ai venit sntos acas c-mi era dor de
matale.
-Zu m?Ti-era dor de mine?Auzi,ii era dor de buzunarele mele cu bani.Georgele,acu au venit
la putere comunistii.Eu am stat in Rusia trei ani prizonier si am invtat multe.Acolo e comunism din
'917,de la revolutia din octombrie,sau sapte noiembrie,nici eu nu stiu prea bine c ne-a impuiat caplul in
lagr politrucii ia.Pe toti stia ca tine care joac barbut,ii adun adeptii lui Macarenco si-i bag in scoli de
reeducare,b.
-Bre 'nea Milic,cine e Macarenco sta?
-A fost un mare pedagog, b.Nu stiu dac mai trieste.
-Ce-i bre aia pedagog?
-Aia care se ocup de educatia oamenilor si in special de educatia lora ca tine,b.In
comunism,toat lumea trebuie s munceasc dac vrea s aib ce mnca.Gata, sa terminat cu chiaburii si
cu boierii.
-Zu bre ?Da ce matale nu esti boier?Cte pogoane ai la cmp?Ce bre, taica mare, Marin
brurarul nu e chiabur-patron?A,dup cum spui matale ar trebui s nu mai aveti nimic dect munca.Si cu
munca ce faci?Unde lucrezi?
-B, aici se face pine, se munceste.
-Da, dar tot chiaburi se cheam.Ne-a vorbit si nou la scoal despre asta,una de la partid,si ne-a
zis s-i spunem pe ia de au avutie si care exploateaz poporul.
-Si tu ce-ai zis,m,Georgele,ce le-ai spus?
-Le-am spus c am rmas fr printi si taica mare si maica mare au de hrnit vreo zece guri.
Si a mai intrebat din ce ne tine pe toti.Le-am zis c din munc c taica mare e veteran cu decoratie dela
'916.Aia de la partid a tcut si n-a mai intrebat nimic.
-Cu tine n-o mai termin omu,zise Milic dnd a lehamite din mn,si intr din nou
incas.Cind trecu pragul de la sal,zise cu voce tare s-l aud Georgel:
-Dac vrei s lucrezi cu mine s-mi spui ce e la cilindru si s-mi faci calculul.
- - Bine bre,bine,o s ti-l fac.Cnd iesi pe poart,ii zise sru'mna lui maica mare.
-S-ti faci semnul crucii inainte de mas si dup mas,Georgele. Si s nu uiti toat via- ta ta
acest lucru.Georgel plec fcndu-si semnul crucii.Nu era prost dar era pramatie.De cnd ii muriser
printii,se inhitase cu ctiva din linia noua,si fceau numai rele.Noroc c,in toamna ce urma s vin plec
la Bucuresti,la rudele Mieitei,binica dup mam,care stteau pe Sebasti-an in Rahova, unde, de la gara de
nord ajungeai cu tramvaiul cincisprezece.Nu se deprtase prea mult de casa lui Marin brutarul,cnd maica
mare lu o plas mare din sal si-l strig:
-Georgele,ai uitat plasa.Vino inapoi si du asta lui Tuteia.Si nu uita s mi aduci plasele inapoi c
nu mai am altele.
Georgel se intoarse,lu plasa plin de fin si de mlai si iesind pe poart zise:
-Da maic mare,ti le aduc mine.Sru'mna si Dumnezeu s v ajute c ne dati si nou.S
triesti taic mare si maic mare.
Maica mare le trimitea mereu de mncare celor doi cpii care stteau la Tuteia,Rina si
Georgel.Marin brutarul o intreba din cnd in cnd pe Nastasia:
-Le-ai mai dat ceva la copii ia?
-Da Marine, le-am dat?Cine le-o mai da cnd n-om mai fi noi?
-Dumnezeu,Nastasio tat,Dumnezeu din ceruri,si-si fcu semnul crucii.
Era foamete mare in tar.Anul trecut nu plouase,anul acesta nu pluua...
Intr-una din zilele toride ale sfrsitului de Iulie a lui '47,pe cmpul dinspre soseaua spre
Trgoviste se adunase lume mult iar preotii slujeau si se rugau lui Dumnezeu pentru ploaie.Cel mic
auzise c se chema festanie.El si maica mare Nastasia se dusesera s se roage si ei odat cu multimea de
oameni.S tot fi fost ceasurile unu,dou dup amiaz.Era soare puternic, cer senin si cldur mare.Lumea,
in genunchi,se ruga la Dumnezeu si preotii citeau din sfnta evanghelie si din crti de rugciuni.Toat
lumea ingenunchiat cu fata spre rsrit se ruga Domnului si la Maica Domnului.La un moment dat cnd
nimeni nu se astepta,soarele fu acope-rit de un nor mare si vnt.Lumea privi spre apus si vzu nori negrii
si grei ce se apropiau cu re- peziciune impinsi de vnt.Tunete puternice zguduir pmntul.Panicat,lumea
incepu s alerge din cmp spre sosea,spre casele ce se vedeau pentru a se adposti de furtun.Cel mic isi a-
mintea c, de mn cu maica mare,fugeau spre casa unei rude a lui Marin brutarul care locuia pe
Trgoviste.Brusc s-a pornit potop de ploaie.Nu se mai vedea nimic la ctiva pasi.Cu greu si uzi leoarc
ajunser la casa rudei lor,intrar in cas si se adpostir de ploaie.Gazda,pe care cel mic nu-si amintea
cum o chema,zise dup ce le ddu ceva s se stearg si s se usuce:
-Nastasio,sora mea,uite ce putere Dumnezeiasc.Ai vzut cum se porni potop de ploa-ie?C
demult n-a mai plouat.Ai fost la festanie cu sta micu?
-Da,am fost la festanie.A fost lume mult.Ma gndeam ce inseamn rugciunea unei multimi
de oameni.S-a milit Bunul Dumnezeu de noi si ne d ploaie bogat pentru noi,pentru animale,pentru
psri,pentru tot ce misc pe pmnt.
O vreme rmaser tcuti.Numai ploaia ropotea pe acoperisurile din tabl ale caselor. Apoi,
maica mare Nastasia zise rupnd tcerea:
-Ai auzit c-au venit din prizonierat din Rusia?A venit si Milic.E sntos,dar a venit cu o
meteahn.Bea.Bea numai vin cu zahr.Acolo in Rusia,eu stiam c se bea mai mult vodc.Era mai sntos
s bea vodc,tuic dect vin cu zahr.
-Ai tat Nastasio,poate s-o insura si atunci n-o mai bea,zise gazda casei.
-S dea Dumnezeu, dar nu cred.Si Costic,dup moartea nevesti-si s-a apucat de butur si uite
acum zace in pmint.Maica mare incepu s plng linistit.Cel mic avea si el ochii plini de lacrimi.Gazda
isi sterse si ea ochii cu marginea basmalei si zise:
-Las tat Nastasio c poate ti-o aduce o nor bun si-o avea grij de tine si de Marin.
-S te aud Dumnezeu,sora mea c de-acum sntem btrni.Leonida a plecat la sor-sa Laena
la Bucuresti cu Toto.Marin,dar si sta mic au zis c nu se mai intoarce Leonida.Acum ce o vrea Dumnezeu
c la el ne este toat speranta si-si fcu semnul crucii.
Vorbir asa de una,de alta,de srcia din tar din cauza secetei si a rzboiului,de co-munistii
care aveau s vin la putere cu ajutorul rusilor.Se auzea si de stabilizarea banilor.Tim-pul trecea si cam
dup dou ceasuri de ploaie sntoas,aceasta se opri.Maica mare Nastasia il lu pe cel mic de mn,se
ridic de pe patul pe care sezuser,si zise:
-Acum,c sttu ploaia,plecm la casa noastr.Ne-o astepta Marin si cu Milic.
-Mergi sntoas tat Nastasio cu sta micu,sora mea,mergi sntoas si Dumnezeu s v ajute
c-ati rmas cu multi nepoti pe cap.
Iesir din cassi dup ce trecur de poarta de fier forjat,o luar la stnga spre oras,pe drumul
Trgovistei ce se lsa in dreapta.Merser pe marginea drumului pe partea stng cam vreo cinci sute de
metri.Trecur pe lng biserica din centrul orasului unde duminica, maica ma-re Nastasia si cel mic
mergeau la sfnta liturghie.Celui mic ii plcea tare mult cum cnta corul bisericii in balconul de deasupra
intrrii in biseric:
-Doamne milueesteeee! Doamne milueesteeeee!
Dup ce trecur de biseric si apoi pe lng benzinria cu cilindru gradat,traversar drumul
pietruit cu pietre ptrate,ce fcea legtura intre Bucuresti si Pitestisi, o luar prin parcul mare spre cas.In
parc,in dreapta primriei care era o cas mare cu multe camere,la captul aleei ce desprtea primria de
rigola cu iarb,era un copac nu prea inalt dare fcea coarne. Fructele erau lunguiete iar cnd se coceau
deveneau negre la culoare.Erau dulci-acrisoare,foar-te gustoase.Cel mic,care stia unde era copacul,zise:
-Maic mare,s mergem s lum coarne.Stiu eu unde este copacul care fece coarne.
-De unde stii tu de copacul cu coarne?il intreb maica mare.
-Mi-a artat odat Georgel,cnd am fost in parc.Stiu si unde sunt copacii care fac roscove si
mai stiu si copacii cu nuci americane.Trecur prin fata primriei si cnd cotir la stnga pe alee,cel mic se
desprinse de mna Nastasiei alergnd la copacul cu coarne.Se ct- r pe crebgile groase ca pe mn si
incepu s culeag si s mnnce fructele gustoase si par- fumate.Cnd maica mare ajunse in dreptul
copacului,cel mic zise:
-Vrei maic mare? Snt coapte,snt bune.
-Da,d-mi si mie cteva s gust. Cel mic asez in palma Nastasiei coarnele din pum-nuletul
lui.Maica mare mestec fructele,scuip smburii afar din gur in pumn si zise:
-M,da bune mai snt.Hai s luam cteva si acas.
-Las maic mare c umplu eu buzunarele si-i dm si lui taica mare si lui 'nea Milic.
Cel mic isi umplu buzunarele de la pantaloni si dup ce mai mnc vreo cteva,cobor din pom
si de mna cu maica mare Nastasia plecar spre cas.Trecur de cismeaua din care curgea de ani de zile
ap rece si curat,trecur podetul peste ruletul ce strbtea orasul de la grdinile srbilor pn dincolode
cmpurile cu porub si o luar la dreapta pe aleea care ducea spre iesirea din parc ce da in strada ce lega
centrul orasului de gar.La iesirea din parc o luar la srnga spre casa lui Marin brutarul.S tot fi fost
ceasul vreo cinci jumtate,sase dup amiaz cnd ajunser acas si intrar pe poarta vruit in alb.In curte
nu era nimeni.Intrar in sala de lucru a brutriei ce avea usa deschis.Inuntru,lng soba de gatit de lng
camera din fat, Marin brutarul si Milic stteau de vorb la un pahar de vin.Milica isi punea zahr in
vin,cnd maica mare,vzndu-l ii zise:
-Milic,maic,bea vinul fr zahr c o s faci boala dulce,diabeltul,ii zise Nastasia.
-Las mam,c n-am nimic,e vinul cam acru.Asa am rezistat in Rusia,cu vin si cu za-hr de n-
am fcut glbenare,zise Milic. Marin brutarul ii zise Nastasiei:
-Bun ploaie,Nastasio tat.Faci ceva de mncare c mor de foame.
-Da Marine,da voi n-ati mncat pe ziua de azi?Dece n-ati mncat?N-ati avut ce?Avem ciorb
de pasre in cmar la rece,aveti varz cu carne,dece n-ati mncat?
-Uite ne-am luat cu vorba si-am uitat de mncare.Hai pune ceva s mncm.
Nastasia inclzi mncarea pe plita din sala de lucru a brutarior,asez mas si incepu- r s
mnnce in liniste,nu inainte de asi face semnul crucii.Nimeni nu scoase o vorb pn nu terminar.Dup
ce multumir dmnului de bucate,Milic zise:
-Mine ma duc la Cobia de sus.Am o lucrare mare.M-am intlnit azi dimineat cu Nelu care
mi-a zis de lucrarea asta;Ar fi de lucru cam o lun de zile.
-Care Nelu?Fratele lui sta mic?intreb Nastasia.
-Da mam,Nelu pe care l-am invtat meserie,rspunse Milic.
-Dece nu se duce el?
-Ba se duce mam.Are si el o lucrare acolo.Dar ca s n-o piard pe asta,incep eu,si cnd
termin el,mai are vreo dou zile de lucu,o s lucrm impreun la invelitul unei case mari a unuia
Manole,care are sute de oi.Atunci Marin Brutarul zise:
-Milic, speram s tii tu supravegherea oamenilor in brutrie,acum, c a plecat de la noi
Leonida.....
-Nu pot tat,am si eu meseria mea.Dar cnd n-o s am de lucru,o s-o fac si pe asta.
-Tu ce crezi,o s inchid comunistii stia,fabricile,brutriile......
-Nu tat;nu le vor inchide,numai c le vor nationaliza.Adic patronul devine salariat la stat cu
pensie dup multi ani de munc,iar fabrica nu mai este a lui ci a statului.
-A statului?Da ce statul a construit fabrica aceea sau prvalia mea?Dece s mi-o ia? Cred c o
s m las de brutrie.Am muncit destlul.Cinzeci si cinci de ani am muncit aici.
-N-o s te lase tat.Cine mai face pine in orasul sta?
-Las c se construieste alta,dincolo de Necsoiu,pe Bucuresti.Am auzit si eu lumea.Eu cu
rematismele mele nu mai pot face fat.O s trimit toate calfele acolo s lucecreze.Eu inchid aici.Nu vreau
s-mi ia casa.Avea dreptate Georgel cnd spunea c o s ia casele comunistii.
-Las tat c mai snt si eu pe aici.Cei ce au fost prizonieri la rusi au altfel de statut. La astia ca
mine nu le ia nimeni casele,nu ne ia nimic comunistii.
-S te aud Bunul Dumnezeu,s nu se lege de noi,zise Nastasia in timp ce strngea masa.Apoi
Nastasia aprinse lmple;in camera din fat din dreapta unde acum dormea Milic, dup ce plecase
Leonida,in camera mic in care dormea Marin brutarul,in sala de lucru si in camera in care dormea maica
mare cu cel mic.S tot fi fost ceasuile opt si jumtate,noua seara. Cel mic ii zise Nastasiei s mearg la
culcare.Maica mare, lu copilul de mn,se duser afar in curte,intrar in grdin si merser la
privat.Incepuse s se intunece.In luna august a lui '47,era prima sear mai rcoroas dup ploaia de la
prnz.Dup ce-si terminar necesittile fizi- ogice,intrar in cas si apoi in camera in care dormeau.Aici
cel mic ii zise Nastasiei:
-Ai zis c-mi spui povesti adevrate.
-Da,o s-ti spun o poveste adevrat.Povestea cu Gadina.Hai bagte in pat c vin si eu
acusica.M duc s vorbrsc ceva cu l btrn si vin repede.Hai,sus in pat.
Maica mare iesi.Cel mic se intoarse cu fata la perete.Cnd maica mare se intoarse in camer,cel
mic adormise.Il auzi gemnd usor in somn.Privi cu atentie copilul dup ce fcu mare lumina lmpii
numrul opt care ardea cu gaz.Cel mic nu gemea ci mai degrab murmura ceva din visul su,dar ceva
plcut;Maica mare mai privi odat copilul cu atentie.Ii ascult respiratia putin accelerat.Se gndi:oare ce-
o visa sta micu?In fiecare sear viseaz.Si nu se scoal niciodat speriat ci mai degrab linistit si
multumit.Oare ce viseaz,se intreba nu de putine ori maica mare.Dup ce fcu lumina lmpii
mic,Nastasia se culca cu fata la cel mic.Ii era drag copilul.In fiecare sear se ruga Domnului pentru copiii
si nepotii ei,pentru Marin brutarul,pentru toti ai ei.Se ruga si pentru Leonida si Toto.Cel mic,in somnul lui
visa.Oare ce visa?