SPATII SACRE IN ZONA MANGALIEI ( ANTICUL CALLATIS)

I. The northern defense wall of Callats! the "asl#al edf#e and the "sho$%s $ala#e.
The foundation of Callatis was part of the extensive process of Greek colonization that
took place between the VIII th and the VI th century BC. This process was the result of the
Greek social evolution from that time that resulted into the foundation of numerous cities
alon! the "editerranean coast the #e!ean coast and the entire Black $ea%s basin. Callatis
was founded accordin! to written sources towards the end of the VIth century BC by the
&orian settlers who came from 'eracleea (ontica at its turn a colony of "e!ara.#bout the
foundation of the city we have some written information thanks to few ancient writers like
(seudoskymnos (tolemeu and $trabon.
)ike any other Greek colony Callatis had known few sta!es since its foundation.
#fter the first contacts between the Greeks and the locals the temporary trade settlement sta!e
followed and then the final sta!e* constant colony. +hat we know for sure is that the
foundation took place with the a!reement from the Getes*the inhabitants of the land.
In order to cope with the external attacks the Greeks built ,at the middle of the IVth century
BC a !reat defense wall who%s traces were discovered durin! the excavations that started at
the be!innin! of the --th century.
The first record of the defense wall was done by (amfil (olonic in ./0..&.".
Teodorescu done some limited excavations in the northern side of the city in ./.1. #t this
occasion he identified the traces of a 2oman*Byzantine edifice and he considered it a
Christian basilica. In ./34 5. Tafrali uncovered almost the entire edifice. Th. $auciuc
$aveanu excavated some other areas of inhabitance durin! the ./34*./43 period and then
2adu Vulpe and Vladimir &umitrescu between ./60*./6.. In ./4/*./10 the excavations
were continued by a research collective from the #rchaeolo!ical Institute of the 2.(.2.
#cademy led by 7mil Condurachi. The excavations at the defense wall continued until the
fall of 3001 when two sections were made at the north , western corner of the city.
The defense wall of Callatis was built at the middle of the IVth century BC and was partially
repaired durin! the next centuries. #lthou!h the defense wall did not include the entire
inhabited area of the city it protected the main buildin!s of Callatis8 temples market places
and other public and private edifices. In case of external threats the inhabitants of the
extramuros districts were also sheltered inside the city walls.
The wall was built usin! parallelepipedic limestone blocks carefully cut and polished
with dimensions between 0m90 and ..1m. in len!th and 040*041m in hei!ht and width.
This construction techni:ues were used only for the external side of the wall the interior was
filled with rocks mixed with soil. 5n the northern wall the vesti!es of the 'ellenistic precinct
are now reduced to one or two wall*traces.
&urin! the first century BC the walls were destroyed to be rebuilt durin! the 2oman period
on the same ran!e unlike other (ontic colonies where the walls are not superposed.
This new city wall was preserved until today. It was built usin! about the same techni:ue as
the 'ellenistic one with the exterior made by limestone blocks bind with lime mortar and
filled with rocks and soil. The limestone blocks used at the wall have len!ths between 090
and .m. The interior part of the wall was built usin! smaller blocks not always disposed in
re!ular patterns. The width of the defense wall was of 640m and the hei!ht of ;*/m from
which only about 3m were preserved.
The 2oman defense wall was built durin! the last decades of the IInd century #& and
the first decades of the next century. $ome repairs have been made until the be!innin! of the
VIIth century #& when it was destroyed for !ood by #vars and $lavs.
In the north*eastern corner of the city alon! the northern defense wall a !reat 2oman*
Byzantine <centuries V to VI #&= edifice was discovered. The buildin! has a rectan!ular
layout and it was also built usin! limestone blocks bind with lime mortar. 5nly the
foundation of the buildin! was preserved. Towards the north the edifice is bounded by the
defense wall and the other sides had about ..0m width.
The edifice has some components8 at west a !reat hall which initially had two column ran!es
from which only the basis were preserved. The hall was paved with stone pla:ues partially
preserved. #t north there are three small rooms the middle one paved with bricks arran!ed in
rhomboidal patterns. Towards the eastern side of the edifice there was an interior courtyard
some like the 2oman atrium, paved with !reat limestone pla:ues. $orroundin! the courtyard
there was another hall whose roof was sustained by marble columns and pillars. 'ere two
exceptionally ornamented marble capitals were discovered> the ornaments consist of acanthite
leaves and zoomorph motifs. #t the south end of the hall there were also three small rooms
whose destination is unknown for now. They were also paved with limestone pla:ues.
&urin! the anti:uity the edifice reached the ed!e of the cliff nowadays this area is covered
by modern buildin!s.
II. Zd&l de n#nta ' #olt&l de nord()est al #etat
7ste vorba de unul din cele mai spectaculoase stituri arheolo!ice callatiene unde
cercetarile arheolo!ice au uniceput in anii %;0 fiind efectuate de un colectiv condus de prof.
dr. Constantin (reda.
(rincipalul obiectiv arheolo!ic al sitului este un altar rectan!ular construit in sec. IV
a. Chr realizat din blochete masive de calcar le!ate cu crampoane in forma de coada de
randunica. $*a conservat fundatia si doua asize din elevatie retrase prin doua krepida. (e
latura de $ a monumentului blochetele de calcar au fost le!ate cu crampoane in forma de T
observandu*se si azi plumbul ce a fost folosit drept liant.
$ituatia arheolo!ica este inedita cu atat mai mult cu cat fundatia altarului elenistic a
fost refolosita in epoca elenistica tarzie romana si romano*bizantina ca fundatie pentru
elevatia unui turn de colt ce facea parte din sistemul defensiv al cetatii in epocile amintite.
)a 7 poate fi observata curtina zidului elenistic tarziu lat de peste 4m construit in
opus graecum care se adoseaza altarului iar la $ a fost evidentiata curtina de epoca romana
pastrata foarte bine pe 4*1 asize ale elevatiei realizata tot in tehnica celor doua paramente
din blochete de calcar le!ate cu mortar emplectonul fiind realizat din blocuri de calcar
nefasonate si mortar cu nisip de mare var carbune si caramida sfaramata.
5 cercetare recenta realizata la 7 de turn a dus la descoperirea unui pava? care apartinea
caii de acces la poarta de @ a cetatii si la descoperirea unul alt tronson al zidului de parare de
epoca elenistica refolosit apoi in epoca romana si romano* bizantina.
III. The ar#haeolo*+#al ste fro, -otel Presdent
5n a surface of over ..000 s:uare meters were discovered remains from the 2oman*
Byzantine epoch of a $outhern section of the city. # main road oriented towards 7ast*+est
crossed the district> it was Am wide paved with cut limestone slabs. The street was provided
with a collectin! drain . built of limestone slabs was .m deep and .m wide> other smaller
canals flowed into it which came from the buildin!s or the interior yards that were paced to
the @orth or $outh of the main road. The canal and the road were functional durin! the 4
th
century and the be!innin! of the 9
th
century #.&. as the coins from the rei!n of Bustin I
Bustin II and $ophia<1A1*19;= prove it> these coins were discovered in the deposits from the
above mentioned canal.
# part of the walls built in the 4
th
century #.&. will be rebuilt or doubled as the
constructive woks from the A
th
century #.&. will !enerally keep the same initial orientation
imposed by the existence of the $outhern porch. In the $outhern district was also
discovered a small thermal edifice added to the precincts formed of two rooms which have
the walls made in opus mixtum of limestone alternatin! with bricks. The 2oman*Byzantine
constructive activity which was started in the 4
th
century #.&. in the epoch &iocletian
Constantine the Great erased throu!h a massive e:ualizin! the archaeolo!ical sediments
from the 2oman epoch and partially 'ellenistic one a fact which was found in most
archaeolo!ical sites in the last years in Callatis.

I.. Zona de ne#ro$ola
Complexele funerare erau amplasate dincolo de zidurile ce delimitau o aCezare Ci erau
aran?ate Dn loturi sau !rupuri care nu umpleau Dntr*un mod sistematic o suprafaEF de teren
.#ran?amentul bizar al suprafeEelor funerare ce va avea o continuitatedupF cum vom vedeCi Dn
perioadF romanF poate avea explicaEii diverse.
$paEiile destinate compexelor funerare au fost din totdeauna situate Dn extra*urban Ci
puteau fi propietate publicF sau privatF. @ecropolele s*au dezvoltat alFturi sau Dn asociere cu o
cale de acces fiind constituite din !rupuri de morminte continue Ci de formF asemFnFtoare
fiecare !rup de morminte urmGnd un aliniament comun. &ifuziunea mormintelor se facea fFrF a
se Eine seama de vreo re!ulF topo!raficF < Dn sensul cF s*ar porni de la o latura sau dintr*un
centru spre periferie= sin!urul criteriu fiind dreptul de propietate considerent pe baza cFruia au
fost constituite parcele sepulcrale . Hn vestul Imperiului cimitirele sau unele parcele sepulcrale
ce au deservit o comunitate sau dupF caz o familie au fost uneori delimitate <!arduri din piatrF
sau de cippii=. "ormintele denumite monumentumtumulus loculus sepulchrum ,puteau fi
individuale de familie< sepulcra familiaria= spaEiul pe care Dl ocupau ad aeternitatem uneori
prin usucapiune era dedicat zeilor Mani Ci devenea sacru.
$ituatia de mai sus a fost confirmata si la Callatis de cercetarile arheolo!ice spatiul
ocupat in cursul secolelor de necropola fiind deosebit de vast. (ot fi amintite zone in care in
anumite epoci mormintele din acea epoca predominau asa cum este marea necropola
romano*bizantina situata la V de oras sau cea elenistica si romana situata la @ si @V insa
realitatea arheolo!ica a demonstrat faptul ca zonele de necropola s*au suprapus de exemplu
in marea necropola romano*bizantina fiind cercetate si morminte de epoca elenistica si
romana asa cum in zona preponderenta cu morminte elenistice si romane au fost cercetate si
morminte romane tarzii.
5 situatie aparte este cea a necropolei tumulare care se intinde in principiu de*a
lun!ul cailor de comunicatii si a carei limita fata de necropola tumulara a asezarii !reco
autohtone de la #lbesti nu poate fi stabilita.
Cu privire la tipurile de morminte in epoca elenistica predomina inhumatia dar este prezenta
si incineratia situatie transmisa si in epoca romana inclusiv in cazul complexelor funerare
tumulare.
In epoca romano*bizantina odata cu raspandirea crestinismului se !eneralizeaza inhumatia
ma?oritatea mormintelor avand caracter crestin.
Ca monumente de exceptie pot fi amintite Complexul funerar tumular databil in sec IV a.Chr.
ce cuprinde mormantul cu papirus un ru! funerar de forma rectan!ulara si un alt mormant in
cista dubla din blocuri masive de calcar.
&e asemenea mai pot fi amintite complexul funerar tumular de la Movila Documaci,
la 1 km V de oras si mormantul crestin cu psalmi din marea necropola romano*bizantina a
Callatisului care mai are analoa!e alte cateva morminte hypo!ee ca si edificiul rectan!ular
din aceeasi necropola crestina a Callatisului ce poate fi o Basilica Coemeterialis.
Mormantul crestin cu psalmi
#cest mormant a fost descoperit in marea necropola a cetatii Callatis databila in
epoca romano*bizantina si apartine cate!oriei de morminte de tip hypo!eu raspandite in
intre!ul Imperiu 2oman pana in #frica provincial Tripolitania pe actualul teritoriu al )ibiei.
"ormantul se afla la *.30 fata de actualul nivel de calcare accesul in camera funerara
se facea prin dromos ce are tavanul acoperit cu placi de calcar apoi boltit si 1 trepte din
blocuri de calcar fasonate.
Camera funerara de forma rectan!ulara are tavanul boltit si dimensiunile de
6A0x360x3.;m inaltime si a avut doua faze constructive. (e tencuiala camerei funerare au
fost pictate doua inscriptii cu character crestin ce nu sunt altceva decat citate din (salmi dupa
cum urmeaza: Doamne, Ajutorul meu si Izbavitorul(Mantuitorul) meu, Ps. 22(2),!. si "
#u ma voi teme $e rele, pentru ca %u cu mine esti, Doamne&Ps. 22(2),!. &eci ambele
inscriptii descoperite in mormantul crestin de la Callatis sunt citate din (salmi ceea ce in
mod si!ur constituie o raritate pentru monumentele din perioada crestinismului timpuriu.
In camera funerara a fost amena?ata o platforma din lemn pe care au fost depuse cinci
sicrie. iar in total inmormantarile in numar de noua dovedesc se pare ca au fost trei
inhumari succesive. Inscriptia crucea reli:uar din aur descoperita in camera funerara si nu in
ultimul rand tehnica de constructie a mormantului il dateaza la limita dintre sec. V*VI p.
Chr.
&e remarcat este faptul ca acest mormant face parte din o serie de alte morminte de tip
hypo!eu cercetate in ultima perioada in centrul necropolei callatiene de epoca romano*
bizantina.
'itul ar(eologic $in zona 'tatia $e )iogaz
Cercetarile arheolo!ice s*au desfasurat in perioada .//3*.//A fiind cunoscut faptul ca
aceasta zona se afla aproximativ in centrul necropolei romano*bizantine.
#u fost descoperite morminte de epoca romana si romano*bizantina din care se
detaseaza ca importanta trei morminte de tip hypo!eu unul evidentiindu*se prin numarul
foarte mare de inhumari 6; al doilea prin descoperirea unui thurribulum de bronz iar al
treilea printr*o cruce pictata cu vopsea rosie in camera funerara deasupra intrarii. "ormintele
de tip hypo!eu pot fi datate functie de descoperirile numismatice in sec. IV*VI p. Chr.
(unctul de interes deosebit il constituie ruinele unei constructii rectan!ulare orientate
$7*@V cu o compartimentare pe lun!ime care dupa materialul ceramic si numismatic
descoperit a functionat in sec. IV*V p. Chr. "ai multe materiale arheolo!ice descoperite
intre care un fra!ment de masa de altar din marmura si un fra!ment de picior de masa de altar
pot indreptati supozitia ca ne aflam in fata unei Basilica Coemeterialis a marii necropole
romano*bizantine a Callatisului.
&e remarcat prezenta aici a unor morminte de epoca elenistica si romana care denota
intinderea necropolelor callatiene din aceste epoci pana in aceassta zona si suprapunerea lor
de catre marea necropola romano*bizantina. &e asemenea descoperirile au evideantiat
caracterul crestin al acestei necropole.
*omple+ul ,unerar tumular $e la Movila Documaci
In vara anului .//6 a fost initiata de catre "uzeul de #rheolo!ie Callatis din
"an!alia o sapatura arheolo!ica de salvare la unul din cei mai importanti tumuli cunoscut
sub denumirea de "ovila &ocumaci. In cursul cercetarilor arheolo!ice a fost descoperit un
complex funerar de mari dimensiuni. $*a constatat de asemenea ca acest tumul a fost afectat
in epoca moderna de excavatii mecanice pentru obtinerea ar!ilei.
Complexul funerar este format dintr*un mormant de mari dimensiuni orientat 7*V si
o constructie de forma rectan!ulara 101xA01m probabil un soclu de monument funerar
construit ulterior mormantului ambele realizate din blocuri masive de calcar.
"ormantul este format dintr*o camera funerara cu dimensiunile de 61Ax 6m si 6 1Am
inaltime. #ccesul in camera funerare se face printr*un dromos situat la 7 de /11x.A.m.
Constructia a avut 3 faze 8 prima reprezentata de camera funerara si o parte a
dromosului ce au acoperisul in bolta in demicilindru si sunt tencuite cu mortar iar a doua
faza e reprezentata de o parte din dromos construita ulterior si adosata primei faze cu
acoperisul din placi de calcar asezate in sarpanta. In camera funerara se mai poate observa o
fresca polichroma . Intrarea in camera funerara a fost prevazuta cu o usa ce avea un
encadremment din marmura pictata cu motive !eometrice. &in inventarul mormantului nu s*
au pastrat decat un inel de aur cu reprezentarea unei broaste testoase pe chaton si doua sa!eti
de bronz. #mbele monumente pot fi datate la limita dintre sec IV si III a. Chr.
(e peretele de @ si cel de $ al primei faze au fost realizate s!rafitti cu reprezentari
antropomorfe zoomorfe penta!rame nave et caetera. In sin!ur s!rafitto poate fi considerat
o chrisma in rest neexistand semne crestine.
#ceste reprezentari isi !asesc analo!ii la Bisericuta de creta de la Basarabi cariera de
la #liman complexul dintre &umbraveni si 5lteni si la monumentele medieval timpurii din
Bul!aria deci desenele au fost realizate in sec. -*-II de populatia ce a locuit acest mormant.
&in acelasi complex funerar mai fac parte o serie de ziduri din blochete de calcar
le!ate cu pamant rin!uri cu rol de protectie dar si ritual si inmormantari secundare databile
in epoca romano*bizantina. Complexul este in curs de restaurare si conservare.
.. M&/e&l de Arheolo*e 0Callats1
Cele ,a )e#h $ese e2$&se n ,&/e&
&ateaza din epoca neolitica si apartin culturii 'aman!ia cultura atestata in
spatiul dobro!ean in urma cu 1100*1000 de ani. Colectia muzeului contine vase
ceramice8 pahare si cesti bitronconice daltite de silex toporase de piatra slefuita
podoabe fi!urine neolitice descoperite la "an!alia si )imanu.
Stat&etele de t$ 3Tana*ra1
<sec.IV a. Chr.=
7xemplare ale coroplasticii elenistice <modelarea in lut a fi!urinelor= , cea mai
raspandita cate!orie a artelor miniaturale. @umele stilului JTana!raK vine de la
cimitirele orasului beotian Tana!ra de unde au fost scoase in mod ilicit prin deceniul
al 9*lea al sec. -I- un numar foarte mare de fi!urine dintre care multe erau din
perioada arhaica si clasica dar ma?oritatea apartineau epocii elenistice.
2epertoriul tipolo!ic al statuetelor era compus din femei in picioare drapate
sezand dansand sau ?ucand arsice.
(ecetea stilului este deplinul naturalism.
Inul dintre aspectele distincte o constituie tehnica8 modalitatea de a lucra
diferite parti componente in tipare separate acestea fiind apoi asamblate finisate
manual arse si la urma pictate. Coloritul statuetelor este bo!at si armonios realizat in
tempera.
Industria coropolastica expresia subtilului rafinament al lumii elenistice a avut
o mare dezvoltare la Callatis.
Ca$tel&l #o,$o/t #& $roto,e de "er"e# , una dintre cele mai valoroase piese din colectia
"uzeului de #rheolo!ie JCallatisK "an!alia
<sec. V*VI p.Chr.=
Capitel din marmora alba dura de calitate superioara <41 cm , inaltime=>
apartine !rupului de capiteluri teodosiene composite impodobite in zona inferioara cu
opt frunze mari de acant dintat dispuse vertical la baza carora se afla un sir de frunze
marunte de acant asezate oblic iar in zona superioara cu acvile devorandu*si prada si
cate un cap de berbec la fiecare din cele patru colturi de unde si denumirea lor de
Jcapiteluri cu capete de berbeciK.
#stfel de capiteluri isi au ori!inea la Constantinopol sau in impre?urimi unde
se afla patria capitelului teodosian si sunt socotite un rezultat al contactului tot mai
strans al Bizantului cu lumea orientala proces care a avut loc indeosebi in timpul
imparatului #nastasius <4/.*1.;= cand curentul pro*oriental din arta capitalei de pe
tarmul Bosforului a fost favorizat in mod special.
Capitelurile de acest tip de la Callatis erau probabil aduse lucrate !ata din
renumitele cariere de la (roconnes < tinuturile !recesti meridionale=.
Mon&,entele in situ dn /ona ne#ro$ole t&,&lare s $lane dn e$o#a
elenst#a
<sfarsit de sec. IV a.Chr.=
a= Mor,ant&l #& $a$+r&s! descoperit in anul ./1/ in partea de vest a
stadionului actual < initial acolo se ridica o mare movila de pamant= sub care se
adapostea mormantul propriu*zis.
7l este construit din blocuri mari de piatra de calcar cioplite pe fetele interioare si pe
rosturi. &easupra era acoperit cu trei lespezi de piatra fiind sapat la o adancime de
.10m de la nivelul solului antic. Impre?urul lui se aflF un rin! de piatrF cu un diametru
de .4m prevazut in partea de sud*vest cu un mic altar pentru oficierea de ceremonii. In
pamantul care acoperea mormantul s*au !asit 4 vase !recesti cu firnis negru <lac= si cu
ornamente de palmete aplicate iar pe lespedea de deasupra fra!mente dintr*o coronita
formata din frunze de bronz si bobite de ceramica prinse pe un cadru de os totul aurit
imitand cununa de lauri din antichitate.
In interiorul mormantului propriu*zis alaturi de schelet s*au mai !asit
resturi dintr*o coronita similara cu cea de pe capac urme de tesaturi si de imbracaminte
si resturile unui papyrus scris in limba !reaca intr*o stare de conservare destul de proasta
, este $r,&l do#&,ent de a#est fel des#o$ert n tara noastra.
(rezenta papyrusului in mormant poate duce la presupunerea avand in vedere
obiceiurile vremii sau ca avem de*a face cu un om de vaza al orasului care a adus
servicii importante cetatii motiv pentru care a si fost laureat de doua ori sau ca acel
inmormantat este un literat caruia i s*a pus alaturi una din operele sale cele mai
importante.
b= R&*&l de n#nerate <mormant colectiv=> el consta dintr*un cadru
de piatra de forma rectan!ulara lun! de .3m si lat de Am fiind construit din blocuri de
calcar frumos lucrate. In interiorul acestei constructii s*au !asit trei ru!uri , locul de
ardere a trei cadavre. Toate au fost sapate in pamant la o adancime de 060 m si au o
forma albiata. (e fundul acestor ru!uri s*a !asit multa cenusa carbuni si resturi de oase
de om arse precum si numeroase fra!mente ceramice !recesti.&oua dintre cele trei
ru!uri au avut si resturi de coronite asemanatoare cu cele !asite pe mormantul cu
papyrus. &easupra se pare ca a fost construita o movila de pamant ce prote?a intre!ul
mormant.
S#&rt stor# al ,&/e&l& dn Man*ala
IncF de la sf. sec. -I- ruinele anticului oras Callatis au atras atentia specialistilor
#stfel cercetari sporadice au fost intreprinse de C.Butculescu iar o prima inre!istrare a
zidului de incinta si a ruinelor cetatii se datoreaza lui (amfil (olonic care fara a dispine de
mi?loacele necesare unei cerectari sistematice le consemna in anul ./0. asa cum apareau pe
alocuri le suprafata terenului.
"an!alia inceputului de sec. -- era o localitate relative mica a carei cladiri
suprapuneau arealul orasului antic. Liecare noua fundatie fiecare amena?are edilitara sau
!ospodareasca prile?uiau noi descoperiri de monumente si obiecte rare care in cele mai multe
cazuri incapeau pe mana amatorilor de antichitati romani sau straini.
#ceasta stare de lucruri va fi semnalata si supusa dezbaterii publice de marele
arheolo! .asle Par)an care inca din anul ./.1 va lua primele masuri practice8 JM am
hotarat sa se adune la (rimaria locala obiectele antice de pret ce se mai !aseau in localitate
le*am declarat proprietatea statului si le*am dat in primire domnului primar cu proces verbal
in re!ula. #m dat in acelasi timp parintelui paroh al orasului calitatea de dele!at permanent al
nostru si de custode al sectiei infiintateK.
&eci din anul ./.1 se poate vorbi depre crearea unui nucleu muzeal la "an!alia.
In anul ./.A ..Canara#he semnala8 JM(rimaria politia perceptia capitania
portului cafeneaua si muzeul toate erau la un loc in aceesi cladire o adevarata cetate noua
zidita din blocuri de piatra veche cu urme de sculptura si de litere scrise cu muce!ai si
parfum din trecutul indepartatM.K
(aralel cu aceasta actiune de salvare si conservare a patrimoniului arheolo!ic va
actiona pentru inceperea primelor cercetari sistematice 4.M.Teodores#& desemnat de
V.(arvan sa porneasca prima campanie de sapaturi sistematice la "an!alia. 2ezultatele
spectaculoase ale acestei cercetari* dezvelirea unei parti impinatorului edificiu de epoca
romano*bizantina au facut JM sa se destepte interesul localnicilor pentru muzeu> unii au facut
donatii altii si*au adus obiectele antice si le*au depozitat la (rimarie alatiri de ale $tatului
asa ca acuma e numai o chestie de local si de mobilieir pentru ca si acest oras sa*si aiba
"uzeul sau menit sa se imbo!ateasca destul de repede si sa constituie o adevarata podoaba
pentru orasK.
"eritoriile eforturi ale savantului V.(arvan de infiintare a unui muzeu si de salvare a
patrimoniului atat de bo!at al anticului Callatis care in viziunea sa ar fi trebuit sa devina J o
rezervatie arheolo!ica si turistica carte vie pentru pentru educatia !eneratiilor viitoareK au
fost continuate in anii urmatori de un !rup de profesori si istorici care*si vor desfasura
activitatea la "an!alia intre cele doua razboaie mondiale. 7i isi vor impleti munca de
cercetare cu cea de colectionare a pieselor antice si de publicare a rezultatelor obtinute
constienti de importanta activitatii pe care o depun. &in scrierile lor razbate indi!narea pentru
soarta vitre!a a vesti!iilor orasului antic.
Th. Sa&#&# ' Sa)ean& si Oreste Tafral vor sintetiza date din istoria politica si
economica a coloniei doriene asa dupa cum apare ea in izvoarele literare antice si vor publica
rezultatele cercetarilor intreprise in incinta si necropolele callatiene. &in anul ./60 de
cercetarea trecutului istoric al cetatii isi vor le!a activitatea Rad& .&l$e si .l.4&,tres#&.
#ctivitatea lor meritorie se va solda si cu stran!erea unui bo!at material arheolo!ic care se
cerea adapostit si valorificat din punct de vedere muzeistic si stiintific.
Colectia abia infiripata in localul primariei se imprastiasera odata cu retra!erea
trupelor inamice de pe teritoriul &obro!ei la sfarsitul primului razboi mondial.
Toate eforturile de mai apoi pentru infiintarea unui muzeu s*au lovit de nenumarate
!reutati. &upa indelun!i staruinte in anul ./31 5.Tafrali va obtine de la autoritatile locale
in!aduinta sa foloseasca vechea biserica romano*catolica ca sala pentru muzeu. &in pacate si
aceste marturii au fost in buna parte risipite in timpul celui de al doilea razboi mondial.
In anii ./4/ si ./10 odata cu reor!anizarea cercetarilor arheolo!ice pe baze noi
stiintifice s*au luat masuri pentru salvarea si conservarea patrimoniului istoric si la "an!alia.
In colectiv al #cademiei 2(2 si mai apoi al Institutului de #rheolo!ie din Bucuresti
vor intreprinde incepand cu anul ./4/ sapaturi> in timpul lucrarilor de refacere si
sistematizare ale "an!aliei incepute in anul ./1; s*a asi!irat in cadrul santierelor de
constructii o suprave!here permanenta or!anizandu*se totodata sapaturi de salvare si
cercetare atat de catre Institutul de #rheolo!ie al #cademiei 2(2 cat si de "uzeul de
#rheolo!ie Constanta.
"unca depusa va fi incununata de o realizare importanta pe plan muzeistic. In anul
./1/ cu spri?inul or!anelor locale a fost infiintat la "an!alia un "uzeu de arheolo!ie
deschis intr*o mica si frumoasa cladire. Callatis*ul a oferit un numar impresionant de
monumente arheolo!ice si vesti!ii imbo!atind astfel colectiile "uzeului de Istorie @ationala
si a "uzeului de Istorie @ationala si #rheolo!ie Constanta.
&aca mai inainte piesele arheolo!ice luau drumul muzeelor din Bucuresti si
Constanta in noul muzeu deschis ele si*au !asit locul firesc amintiind de frumoasa civilizatie
care a inflorit aici in urma cu 3100 de ani.
#ctivitatea de cercetare arheolo!ica la "an!alia se va intensifica an de an.
(ersonalitati marcante ale arheolo!iei romanesti , acd. E,.Cond&ra#h! P.4a#on&!
E,.Po$es#& si mai ales C.Preda impreuna cu arheolo!i din Constanta , A.Rad&les#&!
M.Ir,a! C.I#ono,&! C.S#or$an! ..Geor*es#& vor elucida aspecte importante din istoria
cetatii antice.
In anul ./9; zestrea culturala a orasului "an!alia a fost imbo!atita cu un nou local
pentru muzeu destinata sa prezinte istoria multimilenara a acestor melea!uri. "uzeul de
#rheolo!ie JCallatisK "an!alia a fuctionat ca sectie a "uzeului de Istorie @ationala si
#rheolo!ie Constanta iar din anul .//0 functioneaza ca institutie cu statut ?uridic
independent.
.I. Mos#hea 3 Es,a -an(S&ltan1 (5678)
"onument istoric si de arta musulmana construit in stil maur. 7ste unul dintre cele
mai vechi edificii de cult musulman de pe teritoriul 2omaniei care reprezinta unica podoaba
medievala a "an!aliei.
In sec. -VI printesa <hatun= Es,a fiica sultanului ottoman $elim al II*lea <.1AA*
.194= si sotie a marelui vizir $okollu*"ehmed (asa <.1A1*.19/= care primise de la tatal ei
pamanturile "an!aliei inca din .4.9 dupa moartea tatalui si uciderea sotului sau s*a
refu!iat la "ankalia.
&obro!ea intrase sub stapanire otomana iar populatia de tatari bul!ari turci cerchezi
!a!auzi !reci evrei devenise un con!lomerat de confesiuni reli!ioase < 7vlia Celebi in anul
.413 mentiona8 JMdu*te la "an!alia care este Naaba*"ecca pribe!ilor si a sarmanilorK.
#ici in anul .1/0 printesa 7sma a construit un lacas de cult musulman in memoria
tatalui si sotului sau cunoscut sub numele de Mos#heea 3Es,a -at&n(S&ltan1! care*i poarta
numele.