The Principles of the Communitary Law

- Acknowledgement -
A decisive role in the sustainance, promotion and development unanimously admitted
recognized of the international law, is that of the principles of the communitary law. The hereby
paper proposes a short presentation of these principles.
1. The Principle of the respect of the Human Rights
By different types of regulations, the communitary law places the respect of the human
rights among the principles which structure the European Union. The obligation to respect the
human rights.
All public authorities have the obligation to respect the human rights.
. The Principle of social !ustice
Taking into important consideration the principle of social ustice, the European
!ommittee has founded a communitary !arta of the social rights of workers, which was adopted
by the European !ouncil in "trasbourg.
". The Principle of representati#e democracy
The representative democracy is sanctioned in all the constitutive papers # documents of
the European !ommunities and of the European Union. Therefore, within the European
!ommunity Treaty of !oal and "teel, a $arliamentary !ommittee is to be founded, composed of
%representatives of the peoples of the countries reunited in the !ommunity&.
$. The Principle of Cultural di#ersity
Taking into account emphasis on the economic problems within the European
!ommunities, from the perspective of free circulation of goods and services, many critical
opinions have been drawn, with a view to the %underestimation of the cultural dimension&.
%. The Principle of the representation of interests according to the communitary
mechanisms
The representation of interests is to be done on the basis of the structure of the
communitary bodies.
'
The constitutive treaties of the European !ommunities sanction an %allocation of the
responsibilities to each of the European institutions&, defining %their role in the representation of
the communitary interests&.
&. The principle of 'alance in the functioning of the (uropean institution)s
competencies
The institutional balance is a fundamental principle of the %European structures&. By
means of the constitutive treaties, within the European !ommunities, the competencies of each
of the communitary institutions are stipulated, so that %during their functioning, the other
institutions( roles should not be affected&.
*. The Principle of Autonomy
The institutional autonomy is a principle which offers the institutions of the Union, the
chance to organize itself freely, without modifying the %institutional balance& or %the allocation
of the competencies among the communitary bodies and member states&.
+. The Principle of loyalty
According to this principle, the member states have the obligation to adapt %all the
necessary measures in order to insure the fulfillment of the communitary obligations&, staying
away from any action which %could endanger the fulfillment of these obligations&.
,. The Principle of Cooperation
The principle of cooperation between the European Union and the member states implies
mutual information in what the mutual problems are concerned. The member states have the
obligation to offer the institutions of the Union the specific information that they need in order to
fulfill their duties under the best circumstances. )n their turn, the European institutions have to
inform the member states on the communitary evolutions, regarding the performance, as well as
the %shortcomings&.
1-. The Principle of .u'sidiarity
According to this $rinciple, the European !ommunity, in accordance with the
constitutive documents, does not intervene, unless the obectives of the specific action can not be
accomplished in a sufficient way by the member states, the obectives being due to the
dimensions and the effects they have, accomplished better by means of an action developed the
communitary level.
*
Argument
)n realizarea demersului nostru pornim de la unele clarific+ri de ordin conceptual dar ,i
de fond asupra izvoarelor de drept, printre care se num+r+ ,i principiile, ca reguli fundamentale
ce ghideaz+ conduita subiectelor de drept.
-iecare ramur+ de drept i,i are propriile reguli fundamentale impuse de specificul
rela.iilor sociale pe care le reglementeaz+ deci ,i dreptul interna.ional /,i construie,te discursul
pe asemenea reguli, care /nc+ nu au fost calificate pe deplin.
!e trebuie remarcat, /nc+ de la /nceput, este faptul c+ /n doctrina ,i practica dreptului
interna.ional no.iunea natura ,i enumerarea principiilor dreptului interna.ional este o problem+
controversat+ /nc+.
0n general se face distinc.ie /ntre principiile fundamentale ale dreptului interna.ional ,i
celelalte principii ale sale, specifice unui domeniu sau altul ale acestui drept. 1octrina de
specialitate define,te principiul de drept interna.ional ca o prescrip.ie normativ+ ce se
caracterizeaz+ printr2un /nalt nivel de abstractizare d3nd e4presie unei valori interna.ionale
acceptate ,i care genereaz+ conduita subiectelor de drept interna.ional.
$rincipiile fundamentale ale dreptului interna.ional constituie partea esen.ial+ a
sistemului de norme ale acestui drept, precum ,i criteriul legalit+.ii celorlalte principii ,i norme
ale dreptului interna.ional. Aceasta intruc3t , fac parte din categoria normelor de 5us cogens
geretium& ap+r3nd valori fundamentale pentru ordinea uridic+ interna.ional+. 6 fizionomie cu
totul aparte /n cadrul acestor principii prezint+ principiile dreptului comunitar.
7
CAP/T0L1L /
PRINCIPIILE DREPTULUI COMUNITAR

Un rol determinant /n sus.inerea, promovarea ,i dezvoltarea principiilor unanim admise
ale dreptului interna.ional /l au principiile dreptului comunitar. 0n cele ce urmeaz+ vom face o
scurt+ prezentare a acestor principii.
I.1. Principiul respectrii drepturilor omului
1reptul comunitar prin diferite reglement+ri situeaz+ 5respecterea drepturilor omului&
8
/ntre
principiile care structureaz+ Uniunea European+. 6bliga.ia de a respecta drepturile omului revine
tuturor autorit+.ilor publice.
9espectarea drepturilor omului implic+ principiul nediscrimin+rii ,i principiul liberei
prest+ri a serviciilor. To.i resortisan.ii statelor membre ale Uniunii Europene sunt trata.i cu
respect, av3nd acces egal /n institu.iile comunitare precum ,i la toate formele de cooperare
instituite.
!urtea de :usti.ie a !omunit+.ilor Europene a statuat c+ 5respectarea drepturilor omului
face parte integrant+ din principiile generale de drept, a c+ror aplicare este obligatorie&
'
.
I.. Principiul !usti"iei soci#le
Tratatul stabilind !omunitatea Economic+ European+, semnat la 9oma la '; martie 8<;=,
dedic+ mai multe te4te reglement+rii 5politicii sociale&, preciz3nd c+ unul din obiectivele
!omunit+.ii l2a constituit realizarea usti.iei sociale.
Acord3nd importan.+ principiului usti.iei sociale, !omisia European+ a elaborat o !art+
comunitar+ a drepturilor sociale ale lucr+torilor, care a fost adoptat+ de !onsiliul European de la
"trasbourg
*
.
Tratatul de la Amsterdam a inclus !arta !omunitar+ a 1repturilor "ociale /n te4tele sale,
dispozi.iile !artei devenind obligatorii /n toate statele membre ale Uniunii Europene. !arta
stipuleaz+ drepturile fundamentale privind libera circula.ie a persoanelor, egalitatea de tratament,
protec.ia social+ ,i 5garantarea unui nivel de trai corespunz+tor pentru to.i resortisan.ii Uniunii
Europene&
7
.
8
Unii autori enun.+ 5drepturile fundamentale& /n /ncercarea de a sublinia prioritatea lor /n raport cu celelalte
drepturi. Este de notat /ns+ c+ toate drepturile omului sunt importante ,i c+ respectarea lor este o obliga.ie general+.
'
>ot+r3rea !ur.ii de :usti.ie a !omunit+.ilor Europene din 8* iulie 8<?< citat+ de 6. @anolache /n 1rept comunitar,
Ed. All Beck, Buc. 'AA7, p.'?.
*
Ba < decembrie 8<?< statele membre,cu e4cep.ia @arii Britanii, au semnat acest document, considerat deosebit de
important pentru 5precizarea statutului social& al lucr+torilor din Uniunea European+.
7
6biectiv maor, consacrat /n raglement+rile actuale ale Uniunii Europene. 0nc+ din 8<C8 !onsiliul Europei a
elaborat 5!arta "ocial+ European+&, care a intrat /n vigoare la 8' februarie 8<C;. 1ispozi.iile !artei au fost
modificate /n 8<??, 8<<8 ,i /n 8<<;, forma ei revizuit+ fiind adoptat+ la "trasbourg la * mai 8<<C. 0n forma ei
;
I.$. Principiul democr#"iei repre%ent#ti&e
1emocra.ia reprezentativ+ este consacrat+ /n toate actele constitutive ale !omunit+.ilor
Europene ,i ale Uniunii Europene. Astfel, /n Tratatul !omunit+.ii Europene a !+rbunelui ,i
6.elului se arat+ c+ se /nfiin.eaz+ o Adunare $arlamentar+ 5compus+ din reprezentan.i ai
popoarelor statelor reunite /n !omunitate&.
Tratatul de la @aastricht a e4tins competen.ele $arlamentului European, iar Tratatul de la
Amsterdam a dat o pondere mai mare 5procedurii de codecizie&.
$rincipiul democra.iei reprezentative se afl+, /n mod firesc, la temelia oric+rei structuri
democratice. 9estr3ngerea rolului organelor reprezentative ,i 5transferul deciziei la organele
e4ecutive demostreaz+ op.iunea spre autoritarism ,i dictatur+&, op.iune respins+ de statele
Uniunii. A,a se e4plic+ stipularea e4pres+ a 5principiului democra.iei /n func.ionarea Uniunii
Europene&.
I.'. Principiul di&ersit"ii cultur#le
Av3nd /n vedere accentul pus de !omunit+.ile Europene pe problematica economic+, din
perspectiva liberei circula.ii a bunurilor ,i serviciilor, s2au formulat mai multe critici cu privire la
&subaprecierea dimensiunii culturale&.
0n ultimii ani, /n procesul elabor+rii reglement+rilor comunitare s2a manifestat
preocuparea de promovare a unui cadru uridic adecvat respect+rii diversit+.ii culturale.
$ornindu2se de la realit+.ile !ontinentului, caracterizat printr2o 5multitudine de tradi.ii artistice ,i
culturale&, Uniunea European+ a uns la concluzia c+ 5/ntre m+surile comunitare trebuie incluse
cele privind dezvoltarea culturii&.
$luralismul cultural a fost inclus /n programele de aderare a .+rilor candidate. Astfel s2au
structurat programe
;
menite s+ /ncuraeze diversitatea cultural+. 0n acest fel, Uniunea European+
adaug+ dimensiunea cultural+ celorlalte dimensiuni, care au luat dea o dezvoltare deosebit+.
I.(. Principiul repre%entrii intereselor potri&it mec#nismelor comunit#re
9eprezentarea intereselor se face /n baza structur+rii organelor comunitare. Ba nivel
comunitar s2a adoptat acest principiu, care este similar principiului separa.iei puterilor la nivel
na.ional.
actual+ !arta consacr+ 5un ansamblu de drepturi fundamentale /n privin.a anga+rii, rela.iilor sociale, securit+.ii
sociale&.
;
$rogramele Ariane, 9aphael, Daleidoscope au fost dea promovate /n procesele de preaderare ,i aderare la
Uniunea European+.
C
Tratatele constitutive ale !omunit+.ilor Europene consacr+ 5o repartizare a r+spunderilor
fiec+rei institu.ii europene&, definind 5rolul ce le revine /n reprezentarea intereselor comunitare&.
$otrivit reglement+rilor comunitareE
a. !onsiliul este organismul prin care statele membre ale Uniunii se implic+ /n 5func.ionarea
acesteia&F
b. !omisia urm+re,te ,i promoveaz+, prin miloace specifice, interesul generalF
c. $arlamentul European d+ e4presie 5dreptului cet+.enilor de a participa la gestionarea
afacerilor publice&F
d. !urtea de :usti.ie a !omunit+.ilor Europene e4ercit+ puterea udec+toreasc+
C
.
-iecare institu.ie european+, /n parte, are 5un rol specific&, potrivit 5competen.elor stipulate /n
Tratalele constitutive&. "untem /n prezen.a unei separa.ii de facto a puterilor, numite de c+tre
5p+rin.ii fondatori ai Uniunii Europene&, datorit+ specificului acestei organiza.ii continentale,
reprezentarea intereselor, ceea ce nu /nseamn+ vreo tendin.+ de izolare a acestor institu.ii,
deoarece 5popoarele statelor membre urm+resc ,i realizeaz+ obiective ,i interese maore
comune&.
I.). Principiul ec*ili+rului ,n e-ercit#re# competen"elor institu"iilor europene
Echilibrul institu.ional este un principiu fundamental al 5structurilor europene&. $rin tratatele
constitutive la !omunit+.ilor Europene sunt stipulate competen.ele fiec+rei institu.ii comunitare,
urm+rindu2se ca 5/n procesul e4ercit+rii lor s+ nu fie afectate atribu.iile celorlalte institu.ii
=
&.
9eglement+rile comunitare, preciz3nd rolul fiec+rei structuri constituite, nu permit
transferul de atribu.ii de la un organism la altul pentru a nu se modifica 5echilibrul institu.ional&.
$otrivit principiului echilibrului /n e4ercitarea competen.elor institu.iilor europene
5trebuie p+strat+ ,i consolidat+ concep.ia p+rin.ilor fondatori cu privire la locul ,i rolul fiec+rei
institu.ii
?
&. "e apreciaz+ c+ numai /n acest fel este garantat+ func.ionarea eficient+ a fiec+rei
institu.ii ,i a /ntregii Uniuni, /n ansamblu
<
.
I... Principiul #utonomiei
Autonomia institu.ional+ este un principiu care d+ posibilitatea institu.iilor Uniunii s+ se
organizeze /n mod liber, f+r+ a se modifica 5echilibrul institu.ional& sau 5repartizarea
competen.elor /ntre organismele comunitare ,i statele membre&.
C
$otrivit unor reglement+ri riguroase, care stipuleaz+ rolul ,i atribu.iile !ut.ii de :usti.ie a !omunit+.ilor Europene,
a,a /nc3t ele nu se suprapun cu atribu.iile instan.elor de udecat+ ale statelor membre.
=
!urtea de :usti.ie a !omunit+.ilor Europene, prin hot+r3rile luate a confirmat importan.a e4ercit+rii corecte a
competen.elor de c+tre fiecare institu.ie european+.
?
Aceast+ concep.ie a c+l+uzit elaborarea tratatelor constitutive ale !omunit+.ilor Europene, precum ,i a Traratului
de la @aastricht ,i a celui de la Amsterdam.
<
Anali,tii proceselor de integrare european+ apreciaz+ c+ 5principiul echilibrului /n e4ercitarea competen.elor
institu.iilor europene a fost impus de evolu.ia mecanismului continental pe parcursul anilor&.
=
$rincipiul autonomiei institu.iilor /,i g+se,te e4presia /n competen.a acestora de a2,i
adopta 9egulamentul ,i de a conveni cu privire la organizarea modalit+.ilor de func.ionare,
conform cu regulamentele adoptate.
0n baza Tratatului stabilind !omunitatea Economic+ European+, institu.iile comunitare
func.ioneaz+ /n temeiul normelor care consacr+ personalitatea uridic+ a !omunit+.ilor Europene.
$rincipiul autonomiei permite fiec+rei institu.ii comunitare s+2,i elaboreze norme proprii privind
statutul func.ionarilor, av3nd posibilitatea s+2,i desemneze func.ionarii.
I./. Principiul loi#lit"ii
$otrivit acestui principiu, statele membre au obliga.ia s+ adopte 5toate m+surile care se
impun pentru asigura /ndeplinirea obliga.iilor comunitare&, ab.in3ndu2se de la orice ac.iune prin
care 5s2ar periclita realizarea acestor obliga.ii&.
$rincipiul loialit+.ii implic+ at3t m+suri legislative, c3t ,i m+suri economice sau de alt+
natur+ pentru a garanta promovarea ,i realizarea pe teritoriul tuturor statelor membre a
5m+surilor convenite /n comun pe plan economic, social, cultural etc.&
$otrivit principiului loialit+.ii, institu.iile comunitare trebuie s+ conlucreze cu bun+2
credin.+ /ntre ele, nu numai /n sensul 5respect+rii reciproce a competen.elor stipulate /n Tratatele
constitutive&, ci ,i prin adoptarea 5m+surilor organizatorice ,i procedurale&, care s+ garanteze
/ndeplinirea obliga.iilor fiec+rei institu.ii comunitare, /n parte, ,i a tuturor institu.iilor, /n
ansamblu.
I.0. Principiul cooperrii
0ntre Uniunea European+ ,i stetele membre, cooperarea se realizeaz+ pe multiple planuriE
a. prin furnizarea informa.iilor economice, comerciale, administrative sau de alt+ natur+F
b. prin /ndeplinirea unor atribu.ii complementare /n finalizarea rolului statelor na.ionale ,i a celui
ce revine !omunit+.iiF
c. printr2o delimitare a competen.elor, av3nd /n vedere obiectivele de ansamblu urm+rite de
Uniune.
$rincipiul cooper+rii /ntre Uniunea European+ ,i statele membre implic+ o informare
reciproc+ /n problemele de interes comun. "tatele membre au obliga.ia s+ pun+ la dispozi.ia
institu.iilor Uniunii acele informa.ii de care acestea au nevoie pentru a2,i aduce la /ndeplinire /n
cele mai bune condi.ii sarcinile ce le revin. Ba r3ndul lor, institu.iile europene trebuie s+
?
informeze statele membre cu privire la evolu.iile comunitare
8A
, at3t /n privin.a performan.elor,
c3t ,i cu privire la neperforman.e
88
.
Atribu.iile ,i competen.ele Uniunii Europene sunt conferite de statele membre, pe baza
5acordului lor de voin.+&. 0n urispruden.a !ur.ii de :usti.ie a !omunit+.ilor Europene se observ+
c+ sunt 5competen.e e4plicit atribuite prin Tratatele constitutive& ,i 5atribu.ii implicite& pentru
/ndeplinirea mandatului conferit institu.iilor europene. Este evident c+, /n ambele situa.ii,
cooperarea se impune, av3nd /n vedere obiectivele urm+rite.
I.11. Principiul su+sidi#rit"ii
$otrivit acestui principiu, !omunitatea European+, /n conformitate cu documentele
constitutive, nu intervine dec3t /n m+sura /n care obiectivele ac.iunii avut+ /n vedere nu pot fi
realizate de o manier+ suficient+ de c+tre statele membre, acestea fiind, datorit+ dimensiunilor ,i
efectelor la care dau na,tere, /ndeplinite mai bine printr2o ac.iune la nivel comunitar.
0n conformitate cu principiul subsidiarit+.ii, nu vor fi atribuite Uniunii Europene dec3t
sarcinile pe care statele membre nu le vor putea /ndeplini /n mod eficace, c+ci Uniunea
European+ nu este o federa.ie ,i nici nu /ntrune,te elementele definitorii ce ar putea duce spre o
asemenea structur+. Acest principiu intervine /n urma /ncerc+rii armoniz+rii dreptului penal ,i a
procedurii penale la fel ca ,i integrarea penal+ regional+, tem+ sensibil+ /n Europa care a suscitat
opinii divergente /n lumea politic+ ,i /n cea uridic+. $rocesul de integrare european+ implic+ noi
provoc+ri pentru usti.ia penal+ ,i reforme profunde.
Este /ns+ ne/ndoielnic faptul c+ dreptul r+m3ne milocul principal de constituire, de
e4tindere ,i de consolidare a Uniunii Europene
8'
.
$rin aderarea 9om3niei ,i Bulgariei Ba Uniunia European+ la 8 ianuarie 'AA=, construc.ia
comunitar+
8*
imaginat+ cu ;A de ani /n urm+ de 5p+rin.ii fondatori& a reunit definitiv Gestul ,i
Estul
87
civiliza.iei europene /n interiorul celui mai performant sistem de organizare politic+ ,i
economic+ cunoscut /n istorie.Este /ns+ de a,teptat ca procesul de e4tindere a spa.iului comunitar
s+ continue, ceea ce va aduce o presiune suplimentar+ pentru reg3ndirea priorit+.ilor europene
comune ,i a instrumentelor de realizare a acestora, astfel /nc3t s+ se evite ca, odat+ cu progresia
geografic+ a Uniunii s+ asist+m la o regresie
8;
a ambi.iilor sale de actor global. 0n ultimii 'A de
8A
$rincipiul cooper+rii implic+ reciprocitatea. Este incorect+ tendin.a unor oficiali ai Uniunii care vorbesc numai de
obliga.iile statelor membre, evit3nd s+ abordeze sarcinile institu.iilor comunitare de informare a statelor membre.
88
1. @azilu H 5)ntegrare european+.1rept comunitar ,i )nstitu.ii Europene, Ed. Bumina Be4, Buc. 'AA;, p. C<.
8'
Gerginia Gedina, H 5$rincipiile dreptului comunitar consacrate /n !onstitu.ia 9om3niei revizuit+ ,i republicat+& /n
9evista rom3n+ de drept comunitar nr.*#'AAC, p.;=2C=.
8*
Elena )ftime H 5!onstruc.ia comunitar+ european+&, Ed. 1idactic+ ,i pedagogic+, Buc. 'AA*.
87
)on :inga H 5Uniunea European+Esfid+ri ,i priorit+.i dup+ anul 'AAC& /n 9evista rom3n+ de drept comunitar
nr.8#'AA=, p. '<2*?.
8;
)oan Ale4andru H 59eflec.ii privind prezentul ,i viitorul Uniunii Europene& /n 9evista rom3n+ de drept comunitar,
nr.'#'AA=, p.*827'.
<
ani, !omunitatea European+ a crescut de la 8' la '= de membri. 0n conte4tul interna.ional actual,
caracterizat de globalizare ,i integrare, orice proiec.ie asupra viitorului Uniunii Europene ar
trebui s+ ia /n calcul un orizont minim de timp de alte dou+ decenii ,i s+ .in+ cont de vectorii de
evolu.ie la nivel mondial, /n plan economic, social, energetic, de securitate, protec.ia mediului
etc
8C
.
0n concluzie putem spune c+E 5 acest vis european este puternic deoarece /ndr+zne,te s+
sugereze o nou+ istorie, care pune accent pe calitatea vie.ii, pe dezvoltarea durabil+, pace ,i
armonie&. 0ntr2o civiliza.ie cu o dezvoltare durabil+, bazat+ pe calitatea vie.ii /n loc de acumulare
nelimitat+ a bog+.iei, /ns+,i baza material+ a progresului modern ar apar.ine trecutului. 1ac+
5visul european& este sf3r,itul unei istorii, el sugereaz+ totu,i /nceputul alteia.&!e devine
important /n noua viziune european+ este transformarea personal+ ,i nu acumularea material+
individual+. Iu se concentreaz+ pe acumularea bog+.iei ci pe /n+l.area spiritului uman. Gisul
european /ncearc+ s+ l+rgeasc+ empatia uman+ ,i nu posesiunile materialeJ0n visul european au
prioritate rela.iile comunitare /n raport cu autonomia individual+, diversitatea cultural+ /n raport
cu asimilarea, calitatea vie.ii fa.+ de acumularea de bog+.ie, dezvoltarea durabil+ /n detrimentul
acumul+rii materiale nelimitate, recreerea fa.+ de munca necontenit+, drepturile universale ale
omului ,i drepturile naturii /n raport cu dreptul la proprietate ,i cooperarea la nivel global fa.+ de
e4erci.iul unilateral al puterii&
8=
.
CAP/T0L1L //
8C
1. @azilu H5 1iploma.ia Uniunii Europene ,i diploma.ia altor puteri ale lumii& /n 9evista 51reptul& nr. 7#'AAC,
p.7'2;8.
8=
:eremy 9ifkin H Gisul european. 1espre cum, pe t+cute, Europa va pune /n umbr+ 5visul american&, Ed. $olirom
)a,i, 'AAC, p. 8*.
8A
CON2IDERA3II 4ENERALE PRI5IND PRINCIPIILE UNANIM ADMI2E ALE
DREPTULUI INTERNA3IONAL PU6LIC
II.1. Delimit#re# no"iunii de principii 7und#ment#le #le dreptului intern#"ion#l contempor#n
I1.1. Deosebirea dintre principiile fundamentale i normele dreptului internaional contemporan
0ntre principiile fundamentale ,i normele dreptului interna.ional contemporan nu se face
/ntotdeauna o distinc.ie suficient de precis+. "e consider+ astfel, uneori, c+ ceea ce ar deosebi
principiile fundamentale ale dreptului interna.ional contemporan de normele sale ar fi caracterul
lor 5unanim admis&. Este incontestabil H ,i e4presia s2a /ncet+.enit ,i /n literatur+ noastr+ de
drept interna.ional H c+ principiile fundamentale ale dreptului interna.ional sunt principii unanim
recunoscute de c+tre state, indiferent de sistemul lor social ,i politic. 1ar ,i normele generale ale
dreptului interna.ional, reglement3nd rela.iile dintre toate statele, sunt 5un#nim recunoscute&.
1e aceea, f+r+ ca terminologia 5principii un#nim recunoscute& sau 5admise&,
echivalent+ cu 5principii fundamentale&, s+ fie ine4act+, aceast+ /nsu,ire a principiilor
fundamentale nu constituie un criteriu distinctiv /ntre principiile fundamentale ,i normele
generale ale dreptului interna.ional.
1e altfel, /ntre principiile fundamentale ,i normele generale ale dreptului interna.ional nu
se pot stabili deosebiri pornind de la izvoarele lor. Ki unele ,i celelalte izvor+sc din cutum+. At3t
principiile fundamentale c3t ,i normele generale ale dreptului interna.ional au valoare uridic+
obligatorie
8?
, /n ambele cazuri afl3ndu2ne /n prezen.a unor reguli de conduit+ cu caracter uridic.
!are este /ns+ deosebirea dintre principiile fundamentale ,i normele dreptului interna.ionalL
$rincipiile fundamentale reprezint+ o generalizare ma4im+ a normelor de drept
interna.ional
*7
. domeniul lor de aplicare apare astfel mult mai vast dec3t cel al normelor de drept
interna.ional, /ntruc3t principiile fundamentale se aplic+ /n numeroase ,i variate raporturi de
drept interna.ional, /n ansamblul colabor+rii dintre state, pe c3nd normele au un caracter concret,
limitat la anumite raporturi uridice
*;
. Acest caracter al principiilor fundamentale subliniaz+
faptul c+ ele au o semnifica.ie special+ pentru dreptul interna.ional contemporan, f+c3nd parte
din acel m+nunchi de reguli care constituie partea esen.ial+, specific+ a acestui drept. 1atorit+
criteriului definit mai sus, putem distinge ,i /ntre principiile fundamentale ,i alte principii de
8?
A.@iroiu, 9adu ". Ungureanu H 5@anual de rela.ii interna.ionale&, Ed. $olirom, )a,i 'AAC, p. 8?8.
*7
Este un aspect pe care se pune accentul /n literatura uridic+ /n general.
*;
-aptul c+ principiile fundamentale au acest caracter nu /nseamn+ c+ ele ar stabili mai pu.in precis dec3t normele
dreptului interna.ional drepturile ,i obliga.iile statelor.
88
drept interna.ional, acestea din urm+ av3nd un grad de generalitate mai redus, f+r+ a face parte
din m+nunchiul de reguli esen.iale ,i caracteristice dreptului interna.ional contemporan
*C
.
$rincipiile fundamentale, reprezent3nd normele cele mai importante, esen.iale ale
dreptului interna.ional contemporan, inseparabil legate de scopurile acestuia, se caracterizeaz+ ,i
prin faptul c+ ele fac parte din us cogens. 0n consecin.+, principiile fundamentale servesc ca un
criteriu suprem /n aprecierea legalit+.ii oric+rui act uridic, ac.iune sau omisiune a statelor, pe
plan interna.ional. Astfel, dac+ dou+ sau mai multe state ar stabili, prin tratate, norme particulare,
contrare principiilor fundamentale, aceste norme ar fi lipsite de temei uridic
*=
. )ar aplicarea
principiilor impune elaborarea de norme particulare care concretizeaz+ ,i dezvolt+ aceste
principii
*?
. A,adar, principiile fundamentale constituie criteriul esen.ial pentru aprecierea
validit+.ii unei norme particulare sau concrete de drept interna.ional. Iu suntem /n prezen.a unei
norme propriu2zise de drept interna.ional, ci a unui act nul absolut, dac+ o reglementare
conven.ional+ sau cutumiar+ ar contrazice un principiu fundamental al dreptului interna.ional. 0n
afar+ de aceasta, principiile fundamentale au rolul de premise uridice ale normelor particulare de
drept interna.ional, a c+ror valoare decurge din conformitatea lor cu aceste principii. Toate aceste
tr+s+turi caracteristice diferen.iaz+ principiile fundamentale ale dreptului interna.ional de
normele acestuia.
0n literatur+ uridic+ interna.ional+ se /nt3lnesc o serie de sus.ineri care, /n general,
urm+resc s+ minimalizeze valoarea principiilor fundamentale ale dreptului interna.ional
contemporan. Apare destul de frecvent afirma.ia c+ principiile fundamentale ale dreptului
interna.ional reprezint+ mai degrab+ simple idei sau doctrine politice ori ipoteze logice
*<
.
6 alt+ tendin.+, care se manifest+ /n studiile unor speciali,ti c3t ,i /n interven.iile
reprezentan.ilor unor state la dezbaterile din cadrul 6.I.U. este de a considera c+ principiile
fundamentale ale dreptului interna.ional contemporan ar avea un caracter prea general ,i
imprecis. 1in aceast+ cauz+ valoarea lor uridic+ ar fi contestabil+. 6 asemenea pozi.ie, pun3nd
/n discu.ie valoarea uridic+ a principiilor fundamentale care constituie esen.a dreptului
*C
$entru a sublinia deosebirea dintre principiile fundamentale ,i alte principii de drept interna.ional, se folose,te /n
urispruden.a interna.ional+ ,i /n doctrin+ ,i e4presia de 5principii generale ale dreptului interna.ional& M a se vedea,
de e4emplu, !h. 9ousseau, $rincipes generau4 du 1roit internatinal public, vol.), $aris, 8<77N. E4presia are /ns+
acela,i dezavanta ca ,i aceea de 5principii unanim admise&, indic3nd faptul c+ ne afl+m /n prezen.a unor 5principii
general acceptate& Ma se vedea ,i O. "chwarzenberger, op. cit.N
*=
0n acest sens, art. 8A* din !art+ prevedeE 50n cazul unui conflict /ntre obliga.iile membrilor 6rganiza.iei
Ia.iunilor Unite, decurg3nd din prezenta !art+ ,i obliga.iile lor decurg3nd din orice alt acord interna.ional, vor
prevala obliga.iile decurg3nd din prezenta !art+&. !arta, consacr3nd principiile fundamentale de drept interna.ional,
le confer+ astfel caracter imperativ, interzic3nd crearea unor norme particulare derogatorii.
*?
1e e4emplu, aplicarea principiului neagresiunii a presupus elaborarea normelor privind r+spunderea statelor
pentru agresiune ,i r+spunderea penal+ a indivizilor pentru crime /mpotriva p+cii. 1reptul popoarelor de a2,i hot+r/
singure soarta implic+ ,i dreptul de a dispune liber de bog+.iile lor naturale.
*<
A se vedea /n acest sens, Al.Bolintineanu ,i colab.,Drept internaional contemporan, Ed. All Beck 'AA=
8'
interna.ional contemporan, echivaleaz+, /n fond, cu negarea tr+s+turilor sale caracteristice, care2l
deosebesc de dreptul interna.ional din epocile anterioare.
!onsecin.ele practice negative ale unei asemenea teze sunt evidente. 1up+ cum s2a ar+tat
,i de reprezentan.ii a numeroase state /n lucr+rile organismelor 6.I.U. care e4amineaz+,
codificarea principiilor dreptului interna.ional privind rela.iile prietene,ti ,i cooperarea dintre
state, numai prin aplicarea acestor principii, prin a,ezarea lor la baza rela.iilor dintre state, se
poate asigura ap+rarea p+cii mondiale
7A
. @inimalizarea valorii lor uridice nu .ine seama de
necesit+.ile lumii contemporane.
0n afar+ de aceasta, subliniem c+, de,i n2a e4istat o defini.ie unanim admis+ a agresiunii,
agresorii din cel de2al doilea r+zboi mondial ,i2au primit pedeapsa pentru crimele lor. A,adar,
pretinsa imprecizie a principiilor fundamentale nu a /mpiedicat ,i nu va /mpiedica aplicarea
principiilor fundamentale ale dreptului interna.ional contemporan ,i sanc.ionarea celor care se
fac vinova.i de /nc+lcarea lor. Ki aceasta este firesc, deoarece afirmarea ,i consolidarea
principiilor fundamentale ale dreptului interna.ional contemporan corespund legilor de
dezvoltare ale lumii contemporane /n direc.ia pe care i2o imprim+ cei care lupt+ pentru pace ,i
progres social.
6 alt+ tendin.+ a doctrinei este de a confunda principiile fundamentale cu a,a2numitele
5principii generale de drept recunoscute de na.iunile civilizate&, derivate din sistemele uridice
interne ,i constituind o e4presie a dreptului natural
78
.
$e l3ng+ aceste tendin.e, unii autori pun /n discu.ie chiar e4isten.a unora dintre principiile
fundamentale ale dreptului interna.ional contemporan
7'
.
II.1.2. Drepturile i ndatoririle fundamentale ale statelor
0n literatura dreptului interna.ional, unele dintre principiile sale fundamentale sunt
adeseori tratate sub titlul de 5drepturi ,i datorii fundamentale ale statelor&. Este necesar, de
aceea, s+ determin+m raportul dintre cele dou+ categorii de no.iuni.
7A
A se vedea 9aportul cu privire la lucr+rile !omitetului special al 6.I.U. pentru principiile dreptului interna.ional
privind rela.iile prietene,ti ,i cooperarea dintre state din 8<C7 M 1ocumente 6.I.U. A#;=7CN
78
1e e4emplu, Be -ur, 9egles generales du droit de la pai4, /n 59ecueil des !ours& vol.;7, 8<*;F A. Gerdross, op.
citF !h. 9ousseau, op. cit., disting /ntre principii generale ale dreptului intern ,i interna.ional ,i principiile generale
apar.in3nd numai dreptului interna.ional. 1in prima categorie ar face parte, de e4emplu, pacta sunt servanda,
repararea preudiciului etc., iar din cea de2a doua continuitatea statului, responsabilitatea interna.ional+ ,i altele.
!aracterul artificial al distinc.iei apare fie numai din faptul c+, de,i pot avea tr+s+turi asem+n+toare, principiile
dreptului interna.ional se deosebesc de cele ale dreptului intern, /n func.ie tocmai de specificul dreptului
interna.ional.
7'
Astfel este contestat principiul suveranit+.ii M de c+tre >. Delsen ,i O. -enwickN, al egalit+.ii /n drepturi Mde c+tre
E. 1ickenson ,i >.BriggsN sau dreptul popoarelor de a2,i hot+r/ singure soarta Mde c+tre O.1ahm ,i B.9ivlinN. A se
vedea Or. Oeam+nu, op. cit., pp. 88;, 8'' ,i 8*C.
8*
)deea unor drepturi fundamentale ale statelor a ap+rut /n doctrina secolului al PG))) lea,
/n str3ns+ leg+tur+ cu concep.iile burgheziei /n ascensiune asupra drepturilor fundamentale ale
cet+.enilor. Aceste concep.ii f+ceau parte din doctrina dreptului natural, consider3ndu2se c+ at3t
indivizii c3t ,i statele au unele drepturi inerente, 5de la natur+&
7*
.
Teoria drepturilor ,i datoriilor fundamentale ale statelor a fost preluat+ ,i dezvoltat+
/ndeosebi /n doctrina secolului al P)P H lea, continu3nd s+ fie dezb+tut+ ,i /n secolul PP, nu f+r+
a face obiectul a numeroase controverse.
1up+ unii autori, aceste drepturi ,i datorii fundamentale sunt socotite ca revenind statelor
prin simplul fapt al e4isten.ei lor /n s3nul comunit+.ii interna.ionale
77
. 1impotriv+ al.i speciali,ti
subliniaz+ c+ drepturile ,i datoriile fundamentale ale statelor reprezint+ norme de drept
interna.ional sau se /ntemeiaz+ pe dreptul interna.ional
7;
. "e sus.ine, de asemenea, c+ dreptul
interna.ional atribuie statelor competen.e sau drepturi ,i datorii fundamentale pentru c+ el ar
reprezenta o ordine uridic+ suprastatal+. Aceea,i tendin.+ ,i2a g+sit e4presia ,i /ntr2un te4t din
proiectul de declara.ie a drepturilor ,i datoriilor statelor elaborat /n 8<7< de !omisia de drept
interna.ional a 6.I.U. pe baza rezolu.iei 8=? a Adun+rii Oenerale
7C
,i adoptat+ apoi de aceasta
prin rezolu.ia *=;.
"unt concep.ii lipsite de temei ,tiin.ific, deoarece se /nscriu pe linia teoriilor ce tind spre
dreptul mondial ,i opun /n mod artificial dreptului interna.ional drepturile ,i datoriile
fundamentale ale statelor, printre care se num+r+, /n primul r3nd, suveranitatea.
0n doctrina contemporan+ sunt ,i autori care neag+ e4isten.a unor drepturi ,i datorii
fundamentale ale statelor. -ormularea ideii unor asemenea drepturi s2ar e4plica prin analogia cu
drepturile omului ,i ale cet+.eanului, conform concep.iilor de drept natural. Analogia ar fi lipsit+
de ustificare /n domeniul dreptului interna.ional, /n care nu e4ist+ entitate organizat+
atotputernic+, cum este statul /n ordinea uridic+ intern+, care proclam+ drepturile
fundamentale
7=
.
$ornind de la acelea,i premise, /n sensul c+ teoria drepturilor ,i /ndatoririlor
fundamentale /n dreptul interna.ional ar fi o aplicare a ideii usnaturaliste, potrivit c+reia statele,
ca ,i oamenii, s2ar afla /ntr2o 5stare natural+&. :. Brierly sus.ine c+ aceast+ teorie ar trebui
7*
$rimul care a e4pus, /n acest cadru, teoria drepturilor fundamentale ale statelor a fost Emeric de Gattel, Be droit
des gens ou principes de la loi naturelle appliQuee a la conduite et au4 affaires des nations et des souverains, $radier
-odere, $aris, 8?C*.
77
A se vedea, de e4emplu, O. Oidel, 1roit et devoirs des nations /n 59ecueil des !ours&, O. 1ahm, Golkerrecht,
"ruttgart 8<;?,A. Bustamante y "irven, Traite de 1roit international public, $aris, 8<*7.
7;
1e e4emplu @. "ibert, Traite de 1roit international public, $aris 8<;8,i B.A. @odorian constat+ c+ subiectele de
drept interna.ional /n virtutea suveranit+.ii lor stabilesc drepturile lor prin manifest+ri de voin.+ e4primate fie /n
tratate, fie /n cutum+.
7C
A se vedea Rearbook of the )nternational Baw !ommission. !it+m art. 87 din proiectE 5-iecare stat are obliga.ia
s+ desf+,oare rela.iile cu celelalte state /n conformitate cu dreptul interna.ional ,i cu principiul c+ suveranitatea
fiec+rui stat este supus+ suprema.iei dreptului interna.ional&.
7=
Iicolae Ecobescu, Gictor 1uculescu H 51rept interna.ional public&, Ed. All Beck, Buc.'AA8, p.8;7.
87
categoric respins+. El sus.ine c+ doctrina drepturilor ,i datoriilor fundamentale ale statelor ar fi
o negare a posibilit+.ii de dezvoltare a rela.iilor interna.ionale, deoarece, 5c3nd afirm+ c+
asemenea calit+.i, ca independen.a ,i egalitatea, sunt inerente naturii statelor, ea trece cu vederea
faptul c+ atribuirea lor statelor este numai o etap+ /n procesul lor istoric&. Acest proces istoric ar
duce la o interdependen.+, cu totul deosebit+ de starea de lucruri pe care aceast+ doctrin+ ar vrea
s2o perpetueze&. Este astfel evident c+ respingerea e4isten.ei unor drepturi ,i /ndatoriri
fundamentale are ca scop, /n ultim+ analiz+, negarea suveranit+.ii statelor, ceea ce contrazice
realit+.ile lumii contemporane ,i principiile dreptului interna.ional.
0ntr2o alt+ opinie, drepturile ,i /ndatoririle fundamentale ale statelor sunt rezultatul unor
specula.ii usnaturaliste privind drepturi primordiale care ar e4ista independent de dovada
recept+rii lor /n dreptul interna.ional.!a atare, asemenea drepturi ar fi simple ipoteze. "e arat+
totu,i c+, dac+ se poate dovedi c+ ele fac parte din le4 lata , fiecare dintre aceste drepturi sau
datorii trebuie s+ fie e4aminate /n parte, spre a determina dac+ trebuie s+ fie considerate ca
fundamentale. 1ar drepturile ,i datoriile fundamentale ale statelor sunt consacrate pe cale
cutumiar+ ,i conven.ional+, ceea ce /nl+tur+ ,i aceast+ concep.ie.
6 tr+s+tur+ caracteristic+ a teoriei drepturilor ,i datoriilor fundamentale ale statelor o
constituie varietatea clasific+rilor propuse. 0n doctrin+ nu sunt indicate criteriile unitare pentru a
se determina drepturile ,i /ndatoririle fundamentale ale statelor
7?
.
$otrivit unei p+reri r+sp3ndite mai ales /n doctrina occidental+ veche, ar trebui s+ se
deosebeasc+ /ntre drepturi fundamentale primitive, esen.iale, naturale, absolute, ,i drepturi
derivate, dob3ndite, secundare sau relative, cele dint3i fiind inerente statelor, celelalte fiins
stabilite prin tratate. 0n aceast+ clasificare, /,i g+sesc e4presie concep.iile dreptului natural care
sunt lipsite de temei ,tiin.ific. 1eseori enumerarea drepturilor ,i /ndatoririlor fundamentale ale
statelor se face f+r+ a indica ce criteriu a fost folosit.
"2a considerat astfel c+ nu e4ist+ dec3t un singur drept fundamental al statelor, dreptul la
e4isten.+, din care ar decurge toate celelalte drepturi. Aceasta constituie /ns+ o simplificare
logic+, necorespunz+toare faptului c+ statele au diferite drepturi ,i datorii, care s2au cristalizat de2
a lungul timpului. @aoritatea autorilor prezint+ o list+ de asemenea drepturi ,i /ndatoriri
fundamentale, aung3ndu2se p3n+ la 'A de drepturi, cu denumiri diferite ,i grupate /n mod
deosebit.
7?
A se vedea G.@. Dore.ki H se men.ioneaz+ aici p+rerea lui I. $olitis ,i A.!avaglieri /n sensul c+ fiecare autor /,i
creeaz+ o list+ proprie de drepturi ,i datorii fundamentale ale statelor , dup+ imagina.ia lui.
8;
0n doctrina englez+, de e4emplu, se enumer+ dreptul la e4isten.+, la autoconservare, la
egalitate, la independen.+, la suprema.ia teritorial+, la p+strarea ,i dob3ndirea de teritoriu, la
rela.ii diplomatice ,i la reputa.ie.
0n doctrina francez+ mai veche se indicau ca fiind drepturi fundamentale suveranitatea,
egalitatea /n drepturi, dreptul la autoconservare sau la autoap+rare, dreptul la rela.ii reciproce,
dreptul la respect reciproc ,i dreptul la reprezentare.
II.. Ap#ri"i# 8i de%&olt#re# principiilor 7und#ment#le #le dreptului intern#"ion#l
6rice ramur+ de drept con.ine anumite principii generale, rezultat al abstractiz+rii elementelor
fundamentale ale normelor uridice care intr+ /n componen.a acelei ramuri de drept.
$rin caracterul lor general, prin e4primarea /ntr2o form+ concret+ a obiectivelor urm+rite
de normele particulare /n reglementarea rela.iilor sociale, principiile unei ramuri de drept au o
semnifica.ie deosebit+ /n procesul elabor+rii ,i aplic+rii normelor uridice.
E necesar s+ preciz+m c+ principiile generale ale unei ramuri de drept nu trebuie
confundate cu principiile de etic+. 1e,i /ntre aceste categorii de principii e4ist+ o str3ns+
leg+tur+, principiile generale ale unei ramuri de drept se deosebesc de principiile etice prin for.a
lor obligatorie, caracteristic+ dreptului /n ansamblul s+u.
0n afar+ de aceasta, principiile generale ale unei ramuri de drept, ca ,i dreptul /n general,
nu sunt eterne sau imuabile, ci constituie produsul evolu.iei istorice a societ+.ii, apari.ia ,i
dezvoltarea lor fiind determinate, /n ultim+ analiz+, de condi.iile materiale de e4isten.+, ca ,i
dreptul /n general.
Astfel, principiile fundamentale ale dreptului interna.ional s2au cristalizat /n diferite
perioade istorice. !hiar dac+ unele dintre aceste principii au continuat s+ e4iste de2a lungul mai
multor perioade, con.inutul lor a suferit modific+ri esen.iale, /n raport cu legile de dezvoltare
specifice fiec+rei perioade.
1e e4emplu, principiul respect+rii tratatelor interna.ionale Mpacta sunt servandaN a ap+rut
/nc+ din antichitate. 1ar /n acea perioad+ el se aplica oric+ror tratate, deci ,i tratatelor inegale. 0n
dreptul interna.ional contemporan, acest principiu este valabil numai pentru tratatele /ncheiate pe
baza egalit+.ii /n drepturi a p+r.ilor.
7<
0n Evul @ediu, o dat+ cu formarea monarhiilor absolutiste, centralizate, ia na,tere
principiul suveranit+.ii statelor, care avea un anumit con.inut, legat de interesele claselor
dominante /n statul feudal, /n condi.iile istorice ale luptei pentru afirmarea puterilor monarhului
fa.+ de puterea papal+ ,i a marilor feudali.
7<
Al. Bolintineanu, A. I+stase2 5 1rept interna.ional contemporan&, Ed. All Beck, Buc. 'AAA, p.;*.
8C
1esigur, cu totul diferite sunt con.inutul ,i semnifica.ia acestui principiu /n perioada modern+, c3nd se formeaz+ statele na.ionale sau /n
contemporaneitate, c3nd na.iunea ,i2a g+sit deplina ei /nflorire ,i c3nd zeci de popoare se constituie /n state independente.
6 serie de principii fundamentale ale dreptului interna.ional au fost formulate de c+tre burghezia /n ascensiune, ca, de e4emplu, principiul
neamestecului /n treburile interne Mal neinterven.ieiN ,i principiul egalit+.ii /n drepturi a statelor.
0n perioada contemporan+ s2au dezvoltat noi principii ale dreptului interna.ional precumE principiul potrivit c+ruia popoarele au
dreptul de a2,i hot+r/ singure soarta ,i principiul neagresiunii, principii care transform+ calitativ dreptul interna.ional /ntr2un drept al libert+.ii
popoarelor ,i al p+cii.
$rin urmare, principiile fundamentale ale dreptului interna.ional sunt categorii istorice, ap+r3nd ,i dezvolt3ndu2se /n func.ie de legile
specifice evolu.iei societ+.ii. !a atare, acestea nu decurg ,i nu pot decurge dintr2o 5moral+ universal+, aceea,i, /n toate timpurile ,i /n toate .+rile&.
$rincipiile fundamentale ale dreptului interna.ional au caracteristici specifice acestei ramuri a dreptului, ce le diferen.iaz+ de
principiile diferitelor ramuri de drept intern. Ele sunt e4presia acordului de voin.+ al statelor, manifestat+ e4pres Mprin tratateN sau tacit Mprin
cutum+N ,i sunt destinate s+ reglementeze rela.iile interna.ionale, iar nu rela.iile sociale din+untrul unui stat.
9olul acestor principii este deosebit de important /n orientarea rela.iilor interna.ionale pe f+ga,ul p+cii, /n.elegerii reciproce ,i
cooper+rii dintre state. 0nsemn+tatea principiilor fundamentale ale dreptului interna.ional contemporan este pus+ /n lumin+ ,i de faptul c+, a,a
cum o dovede,te e4perien.a istoric+, nerespectarea lor are consecin.e grave pentru pacea ,i securitatea interna.ional+, pentru progresul ,i
bun+starea popoarelor. Sin3nd seama de rolul deosebit de important pe care principiile fundamentale ale dreptului interna.ional contemporan /l au
/n asigurarea p+cii ,i securit+.ii interna.ionale, ele au fost consacrate /n tot mai multe documente de drept interna.ional, adoptate /n cursul celui
de2al doilea r+zboi mondial ,i /n perioada ce s2a scurs de la terminarea acestuia, sub presiunea militan.ilor pentru pace ,i progres.
Astfel, principiile fundamentale ale dreptului interna.ional contemporan ,i2au g+sit consacrarea /n !arta 6.I.U., cel mai important
tratat, la care sunt p+r.i 8'7 de state, ,i anume /n preambul ,i /n capitolul ) Mprivitor la scopurile ,i principiile 6rganiza.ieiN
;A
, ca ,i /n alte
tratate interna.ionale. 1e asemenea principiile fundamentale ale dreptului interna.ional au fost
reafirmate /n numeroase documente interna.ionale, printre care men.ion+m declara.iile unor
conferin.e interna.ionale la cere au participat un num+r mare de state, diferite declara.ii
bilaterale
;8
precum ,i rezolu.ii ale Adun+rii Oenerale a 6.I.U.
Apari.ia unor elemente noi /n con.inutul principiilor fundamentale ale dreptului interna.ional ,i rolul lor deosebit de /nsemnat /n rela.iile dintre
state au pus la ordinea zilei problema codific+rii lor. Aceast+ codificare este cu at3t mai necesar+, cu c3t, /n condi.iile actuale, principiile
fundamentale ale dreptului interna.ional contemporan, a,a cum au fost consacrate /n !arta 6.I.U, /,i /mbog+.esc con.inutul pe m+sura dezvolt+rii
noilor realit+.i ale lumii contemporane.
Adunarea Oeneral+ a 6.I.U., prin rezolu.ia 8?8; din 8? decembrie 8<C', a hot+r3t s+ se /ntreprind+ un studiu al principiilor de drept
interna.ional privind rela.iile prietene,ti ,i de cooperare /ntre state, /n conformitate cu carta, /n scopul dezvolt+rii lor progresive ,i codific+rii lor,
/n a,a fel /nc3t s+ se asigure o aplicare mai eficace a acestora.
1up+ cum se arat+ /n preambulul rezolu.iei, marile prefaceri politice, economice, sociale ,i ,tiin.ifice, care au intervenit /n lume de la
adoptarea !artei, au scos ,i mai mult /n eviden.+ importan.a principiilor acesteia ,i a aplic+rii lor pentru /nt+rirea p+cii ,i dezvoltarea de rela.ii
pa,nice ,i de bun+ vecin+tate /ntre na.iuni, indiferent de deosebirile politico2sociale dintre ele ,i de gradul lor de dezvoltare. "e subliniaz+, de
asemenea, importan.a obliga.iei statelor de a respecta strict dreptul interna.ional ,i faptul c+ supunerea popoarelor unei domina.ii ,i e4ploat+ri
str+ine constituie o piedic+ /n promovarea p+cii ,i colabor+rii interna.ionale.
0n scopul efectu+rii lucr+rilor necesare /n acest domeniu, Adunarea Oeneral+, prin rezolu.ia 8<CC din 8C decembrie 8<C*, a decis
crearea unui comitet special pentru principiile de drept interna.ional privind rela.iile prietene,ti ,i cooperarea dintre state. !omitetul alc+tuit din
'= de state
;'
, s2a reunit /n 8<C7 la @e4ico !ity ,i a e4aminat, conform mandatului conferit de
Adunarea Oeneral+ prin rezolu.ia sus2men.ionat+, principiul ab.inerii de la amenin.area cu for.a
,i de la folosirea ei Mprincipiul neagresiuniiN, principiul neinterven.iei, al rezolv+rii pe cale
;A
"telian "c+una, H 51rept interna.ional public&, Ed. All Beck, Buc. 'AA=, p.*?.
;8
@ona @. $ivniceru H 51rept interna.ional public&, vol.), Ed. >amangiu, Buc. 'AAC, p.*'7.
;'
"tatele membre ale comitetului /n 8<C7 erau urm+toareleE Argentina, Austria, Birmania, !amerun, !anada,
!ehoslovacia, 1ahomei, -ran.a, Ohana, Ouatemala, )ndia, )talia, )ugoslavia, :aponia, Biban, @adagascar, @area
Britanie, @e4ic, Iigeria, 6landa, $olonia, 9epublica Arab+ Unit+, 9om3nia, ".U.A., "uedia, U.9."."., Genezuela.
8=
pa,nic+ a diferendelor interna.ionale ,i al egalit+.ii suverane, aung3ndu2se la un acord par.ial
numai cu privire la formularea unora dintre elementele principiului egalit+.ii suverane
;*
.
$otrivit rezolu.iei '8A* din 'A decembrie 8<C; a Adun+rii Oenerale 6.I.U., !omitetul
special av3nd de data acesta /n compunerea sa *8 de state
;7
, s2a /ntrunit /n 8<CC la Iew Rork
pentru a ree4amina cele patru principii enun.ate mai sus ,i a e4amina principiul egalit+.ii
popoarelor ,i a dreptului lor de a2,i hot+r/ singure soarta, al cooper+rii ,i al /ndeplinirii cu bun+
credin.+ a obliga.iilor interna.ionale. $rin aceea,i rezolu.ie s2a hot+r3t ca, /n leg+tur+ cu toate
principiile men.ionate, s+ se adopte o declara.ie care s+ defineasc+ elementele care intr+ /n
con.inutul lor. !a urmare a lucr+rilor !omitetului special din 8<CC, a fost adoptat un te4t privind
egalitatea suveran+, care cu e4cep.ia unei u,oare ad+ugiri, repet+ formul+rile asupra c+rora s2a
convenit la sesiunea anterioar+ a !omitetului de la @e4ico !ity, precum ,i un te4t cu privire la
reglementarea pa,nic+ a diferendelor interna.ionale.
0ntrunindu2se din nou /n 8<C=, la Oeneva, !omitetul a adoptat te4te referitoare la
principiul cooper+rii dintre state /n conformitate cu !arta ,i de a2,i /ndeplini cu bun+2credin.+
obliga.iile ce acestea ,i le asum+
;;
. Ac.iunea de codificare a principiilor fundamentale ale
dreptului constituie /nc+ o dovad+ a importan.ei acestor principii ,i poate contribui la definirea
con.inutului lor /n func.ie de transform+rile profunde intervenite /n evolu.ia lumii contemporane,
de la adoptarea !artei 6.I.U..
;*
A se vedea 9aportul !omitetului special pentru principiile de drept international referitor la rela.iile prietene,ti ,i
cooperarea /ntre state alc+tuit de >ans Bli4 H "uedia.
;7
Ba statele ce alc+tuiau comitetul /n 8<C7 s2au al+turat Algeria, !hile, Denia ,i "iria.
;;
9aluca @iga2Be,teliu2 51rept interna.ional public. !urs universitar&, Ed. All Beck, Buc. 'AA=, p.C<2=C.
8?
CAP/T0L1L ///
CON3INUTUL PRINCIPIILOR 2I NORMELOR 9UNDAMENTALE ALE DREPTULUI
INTERNA3IONAL PU6LIC
Analiza con.inutului principiilor ,i normelor fundamentale ale dreptului
interna.ional ne aut+ s+ /n.elegem semnifica.ia lor deosebit+ /n organizarea ,i desf+,urarea unor
rela.ii pa,nice. 6 asemenea analiz+ pune, totodat+, /n eviden.+ locul ce revine fiec+ruia din
principii ,i tuturor, /n ansamblu /n edificarea p+cii, /ntr2o structurare sistematic+ vertebrat+ /n
viziune global+ a garant+rii p+cii /n lume.
III.1.Renun"#re# l# 7or" 8i l# #menin"#re# cu 7olosire# 7or"ei ,n rel#"iile intern#"ion#le
E4perien.a istoric+, mileniiile de /ncordare ,i confruntare armat+, r+zboaiele nesf3r,ite
suportate de omenire demonstreaz+ conving+tor c+ renun.area la for.+ ,i la amenin.area cu for.a,
obliga.ia statelor de a se ab.ine /n rela.iile lor interna.ionale, de a recurge la amenin.area cu for.a
sau la folosirea for.ei fie /mpotriva integrit+.ii teritoriale sau a independen.ei politice a fiec+rui
stat, fie /n orice alt mod incompatibile cu scopurile Ia.iunilor Unite
;C
reprezint+E
8. veriga fundamental+ a construc.iei p+cii /n lumeF
'. norma esen.ial+ a dreptului interna.ionalF
*. norma indispensabil+ a garant+rii desf+,ur+rii unor rela.ii pa,nice /ntre popoare.
)ndiscutabil c+ pacea lumii poate fi cl+dit+ numai pe temelia trainic+ a usti.iei ,i drept+.ii, ,i nu
pe suspiciune, /ncordare, insecuritate. 9enun.atarea la folosirea for.ei ,i la amenin.area cu for.a,
consacrarea, aplicarea ,i generalizarea principiilor dreptului interna.ional /n rela.iile dintre toate
statele constituie fundamentul trainic, indispensabil al noii ordini. Tot mai insistent se revendic+
ast+zi ceren.a elementar+ ca /n rela.iile dintre state, na.iuni ,i popoare s+ triumfe for.a dreptului,
abolindu2se pentu totdeauna vechile practici bazate pe 5dreptul for.ei&.
;C
Aurel $reda H@+t+saru H %Tratat de drept interna.ional public&, Ed. Bumina Be4 'AA=, p.C7.
8<
III.1.1. Veriga fundamental a construciei pcii n lume
9enun.area la for.+ ,i la amenin.area cu for.a reprezint+ veriga fundamental+ a
construc.iei p+cii /n lume, deoarece numai pe aceast+ cale se pot construi raporturi de /ncredere
/ntre na.iuni, /nf+ptuindu2se una din aspira.iile cele mai luminoase ale popoarelor E buna
conve.uire, dezvoltarea pa,nic+, la ad+post de ingerin.ele altora /n treburile interne ,i e4terne
proprii. Asigurarea p+cii implic+E abandonarea definitiv+ a concep.iei dreptului celui mai tare,
recunoa,terea dreptului egal al tuturor, indiferent de m+rime, for.+ economic+ sau militar+ la
pace ,i securitate. Ierecurgerea la for.+ ,i la amenin.area cu for.a H incluz3nd interzicerea actelor
de folosire a for.ei armate, a presiunilor politice, economice ,i de alt+ natur+, deci a oric+rei
forma de for.+ H reprezint+ condi.ia asigur+rii p+cii ,i securit+.ii interna.ionale, a dezvolt+rii ,i
progresului tuturor na.iunilor.
Edificarea unui sistem de rela.ii pa,nice /n lume reflect+ n+zuin.a popoarelor de a elimina
practicile ,i metodele bazate pe for.+, cerin.a de a e4clude starea de ne/ncredere ,i insecuritate
;=
.
-olosirea for.ei ,i amenin.area cu for.a /n rela.iile interna.ionale este o emana.ie a societ+.ilor
bazate pe e4ploatare social+ ,i asuprire na.ional+.
1ezvoltarea umanit+.ii, pa,ii f+cu.i spre civiliza.ie /n ultimele decenii au conturat cu ,i
mai mult+ limpezime, inclusiv /n documente interna.ionale, necesitatea imperativ+ a abandon+rii
for.ei din raporturile interstatale.
0n urma e4perien.ei tragice al celui de2al doilea r+zboi mondial, ac.iunea statelor /n
direc.ia elimin+rii oric+ror manifest+ri ale politicii de for.+ ,i amenin.are cu folosirea for.ei a
c+p+tat noi valen.e, a devenit o preocupare constant+. 0nc+ de la constituirea 6rganiza.iei
Ia.iunilor Unite s2a subliniat necesitatea abolirii for.ei /n rela.iile interna.ionale ,i statornicirii
unui climat de pace, de /ncredere ,i securitate pentru toate na.iunile. !hiar /n preambului !artei
se proclam+ hot+r3rea popoarelor Ia.inilor Unite de a nu se face uz de for.+ /n rela.iile dintre
state, consemn3ndu2se voin.a lor de a ac.iona la realizarea acestui deziderat maor. 5"+ practic+m
toleran.a ,i s+ conve.uim /n pace unul cu altul ca buni vecini2 se consacr+ /n acest document
fundamental H s+ ne unim for.ele spre a men.ine pacea ,i securitatea interna.ional+& statu3nd
obliga.ia pentru to.i membrii organiza.iei de a se ab.ine /n rela.iile lor interna.ionale, de a
recurge la amenin.area cu for.a sau la folosirea for.ei Mart.'N. 0n acest fel /nc+ de la adoptarea
!artei ,i crearea 6rganiza.iei mondiale se stipula /n mod solemn trecerea la un drept al p+cii, al
bunei vecin+t+.i, al /n.elegerii ,i conve.uirii tuturor na.iunilor. 0n dezbaterile interna.ionale din
ultimii ani, /ndeosebi /n plenul Adun+rii Oenerale a 6.I.U s2a relevat c+ raporturile dintre state
trebuie situate pe noi principii, abandon3ndu2se total sistemul constituit pe baza impunerii
5dreptului celui mai puternic& subliniindu2se totodat+ c+ una din cauzele principale ale
;=
Aceste st+ri de lucruri au r+d+cini ad3nci /n istoria rela.iilor interna.ionale. Iumero,i g3nditori au relevat
nedreptatea ,i inusti.ia provocate de actele de for.+ ale celui mai tare.
'A
deterior+rii raporturilor interstatale o constituie 5 rivalitatea /n cre,tere de pe pozi.ii de for.+ /n
scopul e4tinderii zonelor de interese ,i influen.+.
Asigurarea unor rela.ii pa,nice /n lume este de neconceput f+r+ recunoa,terea efectiv+ a
dreptului egal al tuturor statelor, indiferent de m+rime, for.+ economic+ sau militar+, la pace ,i
securitate, deoarece numai /n acest fel se creaz+ condi.ii pentru promavarea cooper+rii ,i
conlucr+rii /ntre state, na.iuni ,i popoare /ntr2un climat de /ncredere ,i stim+ reciproc+. 0ntr2o
viziune ,tiin.ific+ consecvent+ sunt, desigur, importante reglement+rile cu caracter uridicF este
/ns+ indiscutabil c+ numai printr2o schimbare a con.inutului politic al rela.iilor interna.ionale se
poate face efectiv+ renun.area la for.+ ,i la amenin.area cu for.a.
0n zilele noastre sunt tot mai numeroase lu+rile de pozi.ie, precum ,i convingerile
declarate /n -orumul mondial ,i alte organiza.ii interna.ionale potrivit c+rora pacea implic+
participarea cu drepturi egale a statelor la realizarea marilor obiective ale dep+,irii
subdezvolt+rii, /nf+ptuirii progresului economic ,i social.
0ntr2un sistem interna.ional /ntemeiat pe echitate ,i usti.ie diferendele, litigiile care apar
nu pot fi solu.ionate prin for.+, ci numai prin miloace pa,nice. 51ac+ sunt dou+ feluri de lupte H
atr+gea aten.ia !icero, unul cu cuv3ntul ,i altul cu for.a, ,i unul e propriu omului iar cel+lalt
animalelor suntem datori s+ regurgem la cel din urm+ numai c3nd primul nu poate fi folosit&.
Aceast+ ma4im+ care, poate reflecta o realitate a antichit+.ii, a c+p+tat corective /n decursul
timpului ad+ug3ndu2i2se ca element imperativ cerin.a de a nu recurge /n nici un caz ,i nici o
/mpreurare la for.+ /n rela.iile dintre state ci de a negocia, de a folosi miloacele politice pa,nice.
9eferindu2se la o asemenea abordare nou+ a problemelor vie.ii interna.ionale fostul secretar
general al 6.I.U,
U. Thant ar+ta c+, 5oric3t de mari ar fi pericolele care planeaz+ asupra omenirii, ele nu vor fi
niciodat+ mai mari dec3t posibilit+.ile ce ni se ofer+ pentru a le /nl+tura&.
0n condi.iile noi ale dezvolt+rii societ+.ii umane, pe m+sur+ ce tendin.ele spre
democratizarea rela.iilor interna.ionale se /nscriu tot mai pregnant /n procesele transformatoare
care au loc pe plan mondial, renun.area la for.+ ,i la amenin.area cu for.a devine un obiectiv de
lupt+ al popoarelor cu posibilit+.i de /nf+ptuire efectiv+.
!u toate c+ sursele de /ncordare se men.in, cu toate c+ au ap+rut noi st+ri ,i momente
conflictuale, situa.ii grave de folosire a for.ei /n rela.iile interna.ionale, mai ales /n ultimii ani ca
urmare a muta.iilor survenite, a schimb+rii raporturilor de for.e pe plan mondial s2au perfec.ionat
,i se perfec.ioneaz+ continuu formele, procedeele ,i miloacele de prevenire ,i rezolvare a lor sub
egida 6.I.U.
III.1.2. orm esenial a dreptului internaional
'8
9enun.area la for.+ ,i la amenin.area cu for.a, precum ,i la toate actele ce constituie
factori de insecuritate ,i permanent+ surs+ de /ncordare reprezint+ un imperativ al desf+,ur+rii
normale a rela.iilor dintre state, un principiu ,i /n acela,i timp o norm+ fundamental+ a dreptului
interna.ional. 1e altfel !arta Ia.iunilor Unite /nscrie aceast principiu printre prevederile sale
cardinaleF 5@embrii organiza.iei se vor ab.ine /n rela.iile lor interna.ionale de a recurge la
amenin.area cu for.a sau la folosirea ei fie /mpotriva integrit+.ii teritoriale sau independen.ei
politice a oric+rui stat, fie /n orice alt mod incompatibil cu scopurile Ia.iunilor Unite& Mart. ',
pct. 7N. Acest principiu a fost dezvoltat ,i concretizat /ntr2o serie /ntreag+ de rezolu.ii ,i declara.ii
ale 6.I.U. precum ,i /n alte importante documente interna.ionale
;?
. $opoarele lumii sus.in cu
fermitate principiul abolirii for.ei /n rela.iile interna.ionale, militeaz+ activ pentru introducerea /n
practica raporturilor interstatale a normelor compatibile cu legalitatea interna.ional+ ,i pentru
punerea /n aplicarea a acestor norme prin m+suri care s+ promoveze un climat de pace ,i bun+
conve.uire.
$rincipiul renun.+rii la for.+ ,i la amenin.area cu for.a H /n indisolubil+ leg+tur+ cu
celelalte principii ale dreptului interna.ional reprezint+ o premis+ maor+ a bunei conve.uiri
interna.ionale. 0n Actul final al !onferin.ei pentru securitate ,i cooperare /n Europa d3ndu2se
curs acestor importante deziderate se /nscrie obliga.ia statelor participante de a se 5 ab.ine de la
orice act care constituie o amenin.are cu for.a sau o folosire direct+ sau indirect+ a for.ei
/mpotriva altui stat participant&. 1e asemenea, ele se vor ab.ine de la orice manifestare de for.+
/n scopul de a face un alt stat participant s+ renun.e la deplina e4ercitare a drepturilor sale
suverane
;<
.
"tatornicirea ,i dezvoltarea unui climat de bun+ /n.elegere ,i colaborare /ntre toate statele
lumii presupun recunoa,terea ,i respectarea dreptului fiec+rui popor de a2,i alege liber calea
dezvolt+rii sale, /n mod independent ,i suveranF buna conve.uire interna.ional+ impune cu
necesitate consacrarea ,i /nf+ptuirea practic+, /n politica curent+ a tuturor statelor, a cerin.elor
decurg3nd din aplicarea principiului abolirii for.ei ,i amenin.+rii cu for.a. Aplicarea efectiv+ a
acestui principiu al dreptului interna.ional corespunde largului consens /n favoarea actelor ostile
destinderii, a politicii de intimidare, a tuturor /ncerc+rilor de deteriorare a atmosferei politice.
III.1.!. orm indispensabil a garantrii desfurrii unor relaii panice ntre popoare
Timpul scurs de la /ncheierea celui de2al doilea r+zboi mondial nu a dus /nc+ la
solu.ionarea unor importante probleme litigioase, /nscrise /n mod repetat pe agenda
interna.ional+. Este cunoscut c+ /n lume, /n aceast+ perioad+, s2au concentrat importante for.e
;?
A se vedea rezolu.iile nr.'8CA ,i ''*A
;<
51eclara.ia privind principiile care guverneaz+ rela.iile reciproce dintre statele participante& din cadrul !onferin.ei
pentru securitate .i cooperare /n Europa
''
armate ,i mari cantit+.i de armament, ceea ce provoac+ /ngriorarea legitim+ a popoarelor.
Tocmai de aceea un pas deosebit de important /n direc.ia cre+rii unui climat /n care fiecare stat s+
aib+ posibilitatea de a2,i consacra energiile muncii pa,nice, la ad+post de pericolul agresiunii, de
amenin.+ri ,i presiuni politice, economice, militare ,i de alt+ natur+, ar fi statornirea unui sistem
de garan.ii prin asumarea unor angaamente solemne politico2uridice ,i adoptarea unor m+suri
concrete care s+ fac+ efectiv+ nerecurgerea la for.+ ,i la amenin.area cu for.a, transform3nd acest
principiu fundamental de drept /ntr2o realitate efectiv+ a vie.ii interna.ionale. 9enun.area la for.+
,i la amenin.area cu for.a constituie nu numai un principiu, al+turi de celelalte principii ale
rela.iilor dintre toate statele lumii, ci ,i un important obiectiv politic. Acest sistem de garan.ii
implic+ adoptarea unor m+suri concrete H acceptate de statele semnatare ale Actului !onferin.ei
pentru securitate ,i cooperare /n Europa, /n vederea punerii /n aplicare a principiului nerecurgerii
la for.+ ,i la amenin.area cu for.a prin asumarea de c+tre toate statele a angaamentului solemn de
a face efectiv+ prin toate c+ile ,i formele pe care le consider+ adecvate, /ndatorirea de a se ab.ine
s+ recurg+ la folosirea for.ei sau la amenin.area cu for.a /n rela.iile lor fiecare cu cel+laltF de a se
ab.ine de la orice folosire a for.elor armate incompatibil+ cu scopurile ,i principiile !artei
Ia.iunilor Unite, /mpotriva altui stat, /n special de la invazia ,i atacul asupra teritoriului s+uF de a
se ab.ine de la orice manifestare de for.+ tinz3nd s+ fac+ un alt stat s+ renun.e la e4ercitarea
deplin+ a drepturilor sale suveraneF de a se ab.ine de la orice act de constr3ngere economic+
destinat s+ subordoneze propriilor interese e4ercitarea de c+tre un alt stat a drepturilor inerente
suveranit+.ii sale ,i s+2,i asigure astfel avantae de orice felF de a lua m+suri efective, care prin
/ntinderea ,i prin natura lor constituie etape spre obiectivul final al dezarm+rii generale sub un
control interna.ional strict ,i eficient, de a promova prin toate miloacele pe care fiecare stat le
consider+ adecvate un climat de /ncredere ,i de respect /ntre popoare /n conformitate cu obliga.ia
lor de a se ab.ine de la propaganda /n favoarea r+zboaielor de agresiune sau a oric+rei amenin.+ri
cu for.a sau folosirea for.ei /mpotriva unui alt stat, incompatibil+ cu scopurile ,i principiile
Ia.iunilor UniteF de a depune toate eforturile pentru a reglementa /n mod e4clusiv prin miloace
pa,nice orice diferend /ntre eleF de a se ab.ine de la orice ac.iune care ar putea s+ /mpiedice
reglementarea pa,nic+ a diferendelor /ntre state. )ncluderea /n Actul final al !onferin.ei europene
a unui capitol distinct care prevede m+surile enun.ate confer+, f+r+ /ndoial+, o nou+ dimensiune
preocup+rilor de a aboli pentru totdeauna politica de for.+ din via.a Europei ,i a lumii /ntregi.
!alea radical+ pentru punerea integral+ /n aplicare, cu toate consecin.ele ce deriv+ din
acesta a principiului nerecurgerii la for.+ ,i la amenin.area cu for.a o constituie, f+r+ /ndoial+,
adoptarea unor m+suri efective /n cadrul unui program cuprinz+tor care s+ duc+ la /nf+ptuirea
dezarm+rii generale, ,i /n primul r3nd a dezarm+rii nucleare. 0n sistemul de m+suri menite s+ fac+
efectiv+ nerecurgerea la for.+ un loc important revine miloacelor de informare ,i infliien.are a
'*
opiniei publice. 0n acest sens este necesar ca statele H asum3ndu2,i angaamentul de a interzice
orice forme de propagand+ de r+zboi s+ foloseasc+ miloacele de informare ,i influien.are a
opiniei publice pentru combaterea politicii de for.+ a actelor de agresiune ,i imi4tiune /n treburile
interne ale altor .+ri, spre cultivarea idealurilor p+cii ,i /nfr+.irii /ntre popoare. Este indiscutabil
c+ asumarea unor asemenea angaamente ,i /nf+ptuirea unor asemenea m+suri presupun
participarea tuturor statelor, ac.iunea lor concertat+ ,i hot+r3t+ /n promovarea sistemului de
angaamente ,i m+suri concrete, care s+ asigure viitorul pa,nic al /ntregii umanit+.i.
1ezbaterile din ultimii ani asupra agresiunii, forma cea mai brutal+ de violen.+
interna.ional+ au demonstrat semnifica.ia profund+ a preciz+rii con.inutului acestei no.iuni
pentru realizarea eforturilor depuse /n direc.ia abolirii for.ei ,i amenin.+rii cu folosirea for.ei.
1up+ cum se ,tie, /n anul 8<=7 Adunarea Oeneral+ a /ncheiat o sarcin+ dificil+ /nceput+ /n anul
8<;A adopt3nd defini.ia agresiunii ,i recomand3nd ca aceast+ defini.ie s+ constituie criteriul
orientativ al !onsiliului de "ecuritate /n stabilirea e4isten.ei unui act de agresiune, /n sensul
folosirii for.ei armate de c+tre un stat /mpotriva suveranit+.ii, integrit+.ii teritoriale sau
independen.ei politice a altui stat, sau /n oricare alt mod incompatibil cu !arta Ia.iunilor Unite.
"e precizeaz+, de asemenea c+ nici un considerent de orice natur+, fie politic+, economic+,
mititar+ ori de alt ordin nu poate servi ca ustificare a unei agresiuni.
!u toate c+ /n.elesul dat de forumul mondial asupra acestei forme de folosire a for.ei
/nsumeaz+ elemente noi, semnificative, ea nu con.ine o component+ esen.ial+ cu grave implica.ii
/n practica rela.iilor interna.ionale ,i anume, agresiunea economic+, de,i, a,a cum arat+
e4perien.a ea poate determina grave consecin.e /n ansamblul vie.ii interna.ionale. 1e aceea,
reluarea discu.iilor ,i completarea defini.iei /n sensul preciz+rii con.inutului comple4 al
agresiunii ar fi de natur+ s+ contribuie la organizarea activit+.ii preventive a na.iunilor ,i
popoarelor /mpotriva ac.iunilor potrivnice principiilor dreptului ,i echit+.ii, ac.iuni bazate pe
for.+ ,i pe amenin.area cu for.a.
Abolirea agresiunii ,i a tuturor actelor agresive, renun.area la for.+ ,i la amenin.area cu
for.a reprezint+ deziderate fundamentale ale unor rela.ii pa,nice /n lume d3ndu2i con.inut ,i
substan.+, oferind garan.ii de realizare. "urprinderea corela.iilor dintre renun.area la agresiune ,i
abolirea for.ei ,i consacrarea lor drept coordonate fundamentale ale noului sistem de rela.ii
interna.ionale contureaz+ sensurile profunde ale unei construc.ii a p+cii, bazate pe e4igen.e
democratice, pe usti.ie ,i echitate.
9ealizarea cerin.elor abolirii for.ei ,i amenin.+rii cu for.a, eliminarea definitiv+ a
agresiunii din via.a interna.ional+ ar reprezenta un angaament de cea mai mare /nsemn+tate din
partea statelor, a c+rui asumare ar ac.iona ca o eficient+ fr3n+ politico2uridic+ ,i moral+
/mpotriva inten.iilor sau planurilor agresive. Este indiscutabil c+ un asemenea angaament ar
'7
contribui considerabil la /nl+turarea suspiciunilor, la /ngr+direa c3mpului de ac.iune al cercurilor
reac.ionare care mai mizeaz+ /nc+ pe folosirea for.ei ,i amenin.+rii cu for.a /n rela.iile
interna.ionale. 0n acest conte4t reiese cu sporit+ claritate caracterul incompatibil nu numai cu
normele interna.ionale /n vigoare, dar cu /ntreaga evolu.ie a vie.ii politice interna.ionale, cu
op.iunile celor mai largi p+turi sociale sau grup+ri politice, al ac.iunilor care contravin
tendin.elor ,i ,anselor reale de care beneficiaz+ omenirea pentru instaurarea unei adev+rate
or3nduiri de pace a unui sistem de securitate. 6ri /n acest sens, nu pot aduce dec3t daune grave
recurgerea la for.+ /n rela.iile interstatele, promovarea unei politici de amenin.area cu for.a ,i
derivatele ei ca demonstra.ie de for.+.
@ult+ vreme s2a considerat c+ no.iunea de for.+ presupune numai ac.iuni militare,
inclusiv actele de agresiune f+.i,+ ale unui stat /mpotriva altuia. E4perien.a demonstreaz+ /ns+
caracterul mult mai comple4 al acestui concept, /n sensul cuprinderii ,i presiunilor sau
constr3ngerilor economice, politice, militare ,i de alt+ natur+. "ub acest aspect, au o semnifica.ie
deosebit+ normele con.inute /n 1eclara.ia asupra interzicerii constr3ngerii militare, economice
sau politice la incheierea tratatelor, prin care se condamn+ /n mod solemn recurgerea la
amenin.area sau la folosirea oric+ror forme de presiune, fie militar+, politic+ sau economic+, de
c+tre oricare stat /n scopul de a constr3nge un alt stat s+ /ndeplineasc+ un anumit act legat de
/ncheierea unui tratat, cu violarea principiilor egalit+.ii suverane a statelor ,i a libert+.ii
consim.+m3ntului.
0n ultimul timp aceste interpret+ri sunt tot mai larg r+sp3ndite ,i recunoscute.
E4perien.a a ar+tat c+ oamenii de stat, renun.3nd la limbaul amenin.+rii, la folosirea
for.ei ,i la demonstra.iile de for.+, manifest3nd realism, /n.elepciune ,i r+bdare pot g+si, prin
tratative solu.ii reciproc acceptabile /n cele mai comple4e ,i mai spinoase probleme ale rela.iilor
interna.ionale. )nteresele destinderii ,i securit+.ii reclam+ eforturi active, perseverente pentru
e4plorarea ,i folosirea tuturor posibilit+.ilor politice, economice, cultural2,tiin.ifice, de
cooperare, contacte multilaterale de a,ezare a raporturilor /ntre .+ri pe f+ga,ul pa,nic dorit de
toate na.iunile. 1e aceea compatibile cu un climat autentic ,i real de pace ,i securitate pot fi
numai ac.iunile politice calme, constructive pentru asigurarea terenului fertil al comprehensiunii
,i /ncrederii /ntre state.
A,ezarea rela.iilor interstatale pe bazale unanim acceptate ale dreptului ,i usti.iei ,i /n
acest sens realizarea /n practic+ a principiului renun.+rii la for.+, ar contribui la crearea unor noi
premize pentru solu.ionarea ulterioar+, treptat+, pas cu pas ,i a altor probleme. Aceasta ar
dechide, /n acela,i timp, c3mp larg dezvolt+rii unui climat de rodnic+ ,i echitabil+ colaborare
interstatal+, /n beneficiul fiec+rei .+ri, influien.3nd puternic destinderea /n rela.iile dintre toate
statele lumii.
';
Este ,tiut c+ renun.area la for.+ ,i la amenin.area cu folosirea for.ei /,i afl+ o consacrare
e4pres+ /n numeroase documente interna.ionale,ocup3nd un spa.iu amplu /n documentele
!onferi.ei pentru securitate ,i cooperare /n Europa ceea ce reprezint+ o ilustrare elocvent+ a
interesului ,i preocup+rii concrete a statelor pentru promovarea unui nou sistem de rela.ii
interna.ionale. Acesta este, f+r+ /ndoial+ un pas important spre instaurarea unei p+ci trainice /n
lume. Trebuie relevat, totodat+ c+ simpla enun.are a acestor e4igen.e nu este suficient+. "e
impune /n acela,i timp, adoptarea unor m+suri care s+ e4clud+ definitiv for.a ,i amenin.area cu
folosirea for.ei din rela.iile interna.ionale. 0ntr2o semenea viziune de ansamblu se /n.elege
semnifica.ia deosebit+ a renun.+rii la for.+ ,i la amenin.area cu folosirea for.ei /n asigurarea p+cii
,i configurarea unor noi rela.ii interna.ionale, la baza c+rora s+ se pun+ nu dictatul, asuprirea,
subordonarea ci democra.ia, egalitatea /n drepturi, echitatea, /ncrederea ,i siguran.a tuturor
na.iunilor, a tuturor popoarelor.
III.. Reglement#re# p#8nic # di7erendelor intern#"ion#le
1in cele mai vechi timpuri s2a dovedit c+ singura alternativ+ la politica de for.+, de
agresiune ,i r+zboi o reprezint+ reglementarea pa,nic+ a tuturor litigiilor. )at+ de ce /ndatorirea
statelor de a2,i rezolva diferendele lor interna.ionale prin miloace pa,nice, astfel /nc3t pacea ,i
securitatea interna.ional+ c3t ,i usti.ia s+ fie puse /n pericol, constituind o component+ maor+ a
dreptului interna.ional, un principiu fundamental care statueaz+ modalit+.ile practice ale
preveniriiconfrunt+rii, conflictelor ,i desf+,ur+rii normale a rela.iilor interna.ionale.
)nterdic.ia de a recurge la for.+ sau amenin.area cu folosirea for.ei se afl+ /ntr2o rela.ie direct+
cu /ndatorirea tuturor statelor de a recurge la miloace e4clusiv pa,nice pentru solu.ionarea
litigiilor dintre ele. 0n temeiul !artei Ia.iunilor Unite, p+r.ile /n orice diferend a c+riu prelungire
poate pune /n primedie men.inerea p+cii ,i securit+.ii interna.ionale vor c+uta, /nainte de toate,
s+2l solu.ioneze prin tratative, anchet+, medita.iune, conciliere, arbitra, pe cale udiciar+, prin
recurge la organisme sau acorduri regionale ori prin alte miloace pa,nice la alegerea lor Mart.**N.
0n felul acesta se instituie obliga.ia general+ a tuturor statelor de arecurge numai la miloace
pa,nice pentru reglementarea diferendelor dintre ele. 0n lumina prevederilor !artei, aceast+
obliga.ie este pus+ /ntr2o leg+tur+ direct+ cu e4igen.ele men.inerii p+cii, securit+.ii interna.ionale
,i usti.iei.
III.2.1. "ingura modalitate logic de reglementare a oricriu litigiu
E4perien.a istoriei, /n deosebi a evenimentelor din ultimul secol, evolu.iile actuale ale
situa.iei interna.ionale, demonstreaz+ c+ recurgerea la miloacele pa,nice, la negocieri ,i
'C
tratative, la solu.ii politice ra.ionale reprezint+ singura modalitate posibil+ ,i logic+ de
reglementare a oric+rui diferend, a oric+rui litigiu. 9eglementarea pa,nic+ reprezint+ o
component+ fundamental+ a securit+.ii, a edific+rii unor rela.ii interna.ionale bazate pe
e4cluderea for.ei, pe /n.elegere ,i /ncredere reciproc+. 9ecurgerea la miloace pa,nice constituie
un principiu de baz+ a rela.iilor interna.ionale, deoarece ofer+ criteriile ,i cadrul necesar pentru
ca statele 2 cu bun+2credin.+ ,i /ntr2un spirit de cooperare 2 s+ aung+ la o solu.ie rapid+ ,i
echitabil+ pe baza dreptului interna.ionalF solu.ionarea prin miloace pa,nice reprezint+ o
metod+, deoarece /ng+duie statelor s+ decid+ asupra modului cum vor rezolva litigiile dintre ele.
Trebuie remarcat c+ /n cazul /n care. nu se aunge la o solu.ie prin folosirea unuia din
miloacele pa,nice enun.ate /n !arta Ia.iunilor Unite, p+r.ile /n diferend au /ndatorirea s+
continue s+ caute un miloc reciproc acceptabil pentru a reglementa pa,nic diferendul. 6bliga.ia
de a recurge la miloace pa,nice presupune, /n acela,i timp, ca at3t statele p+r.i la un diferend, c3t
,i celelalte state, s+ se ab.in+ de la orice ac.iune care ar putea agrava situa.ia astfel /nc3t s+ pun+
/n pericol men.inerea p+cii ,i securit+.ii interna.ionale ,i, /n felul acesta, s+ /ngreuneze
solu.ionarea diferendului respectiv printr2o modalitate pa,nic+.
$ornind de la importan.a e4cep.ional+ a folosirii numai a miloacelor pa,nice pentru
reglementarea litigiilor dintre state, un interes deosebit s2a manifestat ,i se manifest+ /n
continuare pentru g+sirea unor modalit+.i adecvate /n vederea consacr+rii acestei obliga.ii /n
instrumente uridice care s+ dezvolte prevederile !artei ,i ale altor documente interna.ionale. 0n
acest sens, se impune asumarea de c+tre toate statele a angaamentului de a recurge /n mod
constant ,i e4clusiv la miloace pa,nice pentru rezolvarea oric+nti diferend ,i, /n primul r3nd, la
negocieri ,i consult+ri directe /ntre p+r.ile interesate. Asumarea unui asemenea angaament
trebuie s+ /mbrace o form+ solemn+, av3nd for.+ uridic+, /n vederea realiz+rii sale integrale de
c+tre toate statele. -+r+ /ndoial+, pe aceast+ cale, recurgerea la miloace pa,nice s2ar transforma
dintr2un deziderat general al popoarelor /ntr2o modalitate cotidian+, permanent+ de solu.ionare a
oric+rui litigiu ap+rut /ntre dou+ state sau, /n general, /n rela.iile interna.ionale.
$ractica rela.iilor interna.ionale demonstreaz+ c+ men.inerea ,i consolidarea p+cii ,i securit+.ii
/n lume presupun solu.ionarea oric+ror probleme litigioase dintre state prin miloace pa,nice, pe
cale politic+, prin tratative ,i negocieri. 0n acest spirit, Adunarea Oeneral+ a 6rganiza.iei
Ia.iunilor Unite a dezb+tut 2 /ncep3nd din 8<=< 2 problemaT reglement+rii prin miloace pa,nice
a diferendelor dintre stateT. Aceast+ problem+ a fost e4aminat+ ,i dezb+tut+ pe larg /n cadrul
comisiilor politic+ ,i uridic+ ale Adun+rii Oenerale, care au adoptat mai multe rezolu.ii /n acest
sens, supuse ,i adoptate apoi prin consens /n plenul Adun+rii Oenerale. 1ezbaterea acestei
probleme d+ e4presie uneia din orient+rile fundamentale ale activit+.ii 6.I.U. /n direc.ia
edific+rii unei p+ci durabile /n via.a planetei. Adoptarea. la a PPPG))2a sesiune a Adun+rii
'=
Oenerale a 6.I.U. a 1eclara.iei cu privire la reglementarea pa,nic+ a diferendelor dintre state
reflect+ contribu.ia, eforturile ,i preocup+rile constante ale -orumului mondial /n direc.ia
folosirii e4clusive a miloacelor pa,nice, politice /n rezolvarea oric+ror probleme litigioase
e4istente /n raporturile interstatale. Totodat+, adoptarea acestei declara.ii reprezint+ un
angaament solemn al tuturor guvernelor, tuturor liderilor politici de a face totul pentru
/nl+turarea definitiv+ a politicii de for.+, dictat, a domina.iei ,i asupririi din rela.iile
interna.ionale ,i de a se abtine de la orice ac.iuni de natur+ a pune /n primedie pacea ,i
securitatea interna.ional+. 1eclara.ia are meritul c+ pune pe prim plan folosirea e4clusiv+ a c+ilor
,i metodelor pa,nice pentru solu.ionarea litigiilor dintre state. Aceast+ declara.ie statornice,te 2
concomitent cu principiile ,i e4igen.ele generale /ndatorirea solemn+ a tuturor statelor de a2,i
solu.iona litigiile dintre ele ,i, /n general, diferendele din rela.iile interna.ionale e4clusiv prin
miloace pa,nice. 6 asemenea declara.ie /mbrac+ forma unui instrument politico2uridic solemn,
care d+ e4presie hot+r3rii statelor de a opta ferm pentru miloace pa,nice, recunosc3nd rolul ,i
semnifica.ia acestor miloace /n c+utarea ,i g+sirea unor solu.ii trainice, durabile. Totodat+,
declara.ia relev+ 2 /nc+ o dat+ 2 caracterul nociv al miloacelor violente, primediile recurgerii la
for.+ ,i la amenin.area cu folosirea for.ei /n rela.iile interna.ionale, 13nd , e4presie voin.ei lor de
a recurge e4clusiv la miloace pa,nice pentru solu.ionarea diferendelor, prin adoptarea unei
asemenea declara.ii, statele membre ale 6.I.U. au subliniat 2 cu toat+ t+ria ,i fermitatea 2 rolul ,i
func.iile miloacelor pa,nice /n men.inerea ,i consolidarea p+cii, in promovarea unui climat de
conlucrare, cooperare ,i /n.elegere /ntre toate popoarele.
-+r+ /ndoial+, men.inerea ,i consolidarea p+cii implic+ recurgerea la miloace pa,nice, la
solu.ii care s+ se intemeieze pe asemenea miloace. "untem /n prezen.a unei condi.ion+ri
dialectice, /n sensul c+ rela.ia p+cii nu numai deziderativ, ci, imperativ, presupune recurgerea la
miloacele pa,nice,la /ntregul sistem de modalit+.i pe care le con.in pentru a reglementa
diferendul respectiv.
Epoca pe care o parcurgem 2 caracterizat+ printr2o mare comple4itate a rela.iilor
interna.ionale ,i prin accentuarea contradic.iilor ,i convulsiilor e4istente /n diferite zone ale
lumii 2 oblig+ s+ se treac+ de la declara.ii generale, de bune inten.ii, a c+ror valoare nu trebuie
subapreciat+, la asumarea unor obliga.ii e4prese de a recurge numai la miloace pa,nice pentru
reglementarea diferendelor dintre ele.
III.2.2. "oluionarea litigiilor prin mi#loace panice $ o garanie a pcii
"olu.ionarea prin miloace pa,nice constituie o garan.ie a p+cii, deoareceE
a. numai /n cazul /n care un diferend este rezolvat prin asemenea miloace se aunge la o
rea,ezare stabil+ a rela.iilor puse /n pericol ca urmare a litigiului ap+rutF
'?
b. /n cursul unei reglement+ri pa,nice se realizeaz+ apropierea p+r.ilor aflate /n diferend, ca
urmare a unei mai bune /n.elegeri a cauzelor care au generat conflictul, determin3nd deteriorarea
raporturilor dintre cele dou+ stateF
c. recurgerea la miloace pa,nice reprezint+ o condi.ie maor+ a redob3ndirii /ncrederii /ntre
cele dou+ p+r.i, zdruncinat+ de apari.ia st+rii de /ncordare ,i a litigiului pe care l2a declan,at.
E4perien.a demonstreaz+ c+ nu este posibil+ solu.ionarea stabil+ a situa.iilor conflictuale pe
calea reprim+rii violente a unei p+r.i, /n /ncercarea de a2i fr3nge voin.a ,i de a o determina s+
accepte decizia p+r.ii mai puternice din punct de vedere militaro2strategice. !ercet+rile efectuate
au ar+tat c+ reglement+rile impuse prin miloace violente au o soart+ relativ scurt+, partea care a
fost silit+ s+ le accepte nu uit+ ,i nu poate s+ uite nedreptatea ce i2a fost f+cut+ ,i pe care a fost
nevoit+. s+ o suporte. O3ndul ,i speran.a continu+ la repararea ,i /nl+turarea nedrept+.ilor
/ncol.e,te din prima clip+ ,i se dezvolt+ pe m+sura trecerii timpului, chiar dac+ opresorul 2 prin
for.a sa militar+ superioar+, /n dorin.a de a men.ine solu.ia nedreapt+ ,i inechitabil+ 2
accentueaz+ miloacele de constr3ngere utilizate /mpotriva statului mai mic ,i mai slab. 6 stare
conflictual+ poten.ial+ mocne,te /n rela.iile dintre cele dou+ p+r.i, partea lezat+ a,tept3nd cu
ner+bdare momentul favorabil ac.iunii ,i curm+rii inusti.iei ce i s2a f+cut. )at+ de ce, solu.ia
/ntemeiat+ pe for.+ nu poate s+ fie durabil+, nu poate s+ determine restabilirea cursului firesc,
normal al raporturilor primeduite ca urmare a apari.iei litigiului
CA
.
1octrina ,i practica atrag aten.ia asupra faptului c+ mai multe elemente esen.iale se reg+sesc
/n configurarea stabilit+.ii solu.iei /ntemeiate pe miloace pa,niceE
8. op.iune a pentru miloacele pa,nice constituie dovada c+ ambele p+r.i ,i2au e4primat
ata,amentul fa.+ de aceste miloace, socotind inadecvate miloacele bazate pe for.+, pe presiuni ,i
constr3ngereF
'. solu.inarea prin miloace pa,nice /mpiedic+ evolu.iile negative ale litigiului, fiind de natur+
s+ previn+ deteriorarea sa spre o stare conflictual+ grav+F
*. /ncheierea procesului pe parcursul c+ruia diferendul a fost solu.ionat definitiv duce la
restabilirea cursului ini.ial al rela.iilor dintre cele dou+ p+r.i, chez+,uind reorientarea lor pe
f+ga,ul normal. "unt create premisele obiective ale convie.uirii normale , umbra ne/ncrederii,
care se l+sase /n cursul na,terii ,i e4tinderii litigiului, fiind /ndep+rtat+ treptat.
III.2.!. %liminarea suspiciunii, recucerirea ncrederii ntre pri
"e cunoa,te c+ numai pe parcursul unei reglement+ri pa,nice se realizeaz+ apropierea p+r.ilor
aflate /n diferend. Este greu de crezut c+ /n procesul folosirii fortei, a amenin.+rii cu forta, a
presiunilor ,i constr3ngerilor de orice fel cele dou+ p+r.i se vor putea apropia. 9ela.iile dintre ele
CA
6 ampl+ analiz+ este efectuat+ /ntr2o sintez+ ap+rut+ sub auspiciile )nstitutului Ia.iunilor Unite pentru preg+tire ,i
cercetare.
'<
se desf+,oar+ sub semnul nemul.umirii ,i revoltei care iau dimensiuni tot mai mari, accentu3ndu2
se ,i de regul+ 2 concretiz3ndu2se /ntr2o nou+ r+bufnire a conflictului care ia, /n multe cazuri,
forma unei confrunt+ri deschise, deosebit de grave. Iumai ca urmare a folosirii miloacelor
pa,nice, p+r.ile prin contactele pe care le au frecvent /ntre ele , /n efortul pe care /l fac pentru a
g+si solu.iile cele mai potrivite, /,i /n.eleg reciproc tot mai bine fr+m3nt+rile, realiz3nd o
apropiere treptat+ 2 ce constituie o baz+ trainic+ pentru recucerirea terenului pierdut prin apari.ia
litigiului, o premis+ pentru redob3ndirea p+cii.
@ul.i g3nditori au /ntrebat deschisE la ce pot duce formulele bazate pe violen.+L !e /ncredere
reciproc+ mai pot avea cele dou+ p+r.i al c+ror litigiu a fost Tsolu.ionatT prin miloace violenteL
Este posibil ca 2 prin trecerea timpului 2 /ncrederea s+ fie recucerit+L .
Ba toate aceste /ntreb+ri s2au dat r+spunsuri negative. Iiciodat+ /n istorie folosirea miloacelor
violente n2a constituit ,i nu poate s+ constituie o surs+ a /ncrederii. 1impotriv+, /n toate cazurile
/n care s2a recurs la violen.+, s2a folosit for.a sau amenin.area cu for.a, ,i2au f+cut loc
suspiciunea, ne/ncrederea de ambele p+r.i, fiecare privind cu /ndoial+ pe cealalt+ ,i pun3nd sub
semnul /ntreb+rii actele ,i faptele s+v3r,ite.
0n literatura de specialitate s2a remarcat c+ singura premis+ a redob3ndirii /ncrederii /ntre
p+r.ile /n litigiu o constituie recurgerea la miloacele pa,nice pentru solu.ionarea diferendului
ap+rut, deoarece 2 at3t /n timpul eforturilor f+cute pentru solu.ionarea litigiului, c3t ,i dup+ aceea,
c3nd acesta a fost dea rezolvat 2 cele dou+ p+r.i reintr+ treptat /n raporturi normale, /n contacte
directe pe diverse planuri, /ncrederea f+c3ndu2,i loc tot mai mult, iar acele elemente de /ncordare
,i suspiciune care au d+inuit pe parcursul litigiului fiind eliminate. Este u,or de /n.eles c+ numai
/n cazul /n care cele dou+ par.i manifest+ voin.+ politic+ ,i ac.ioneaz+ cu hot+r3re pentru
/nl+turarea cauzelor diferendului ,i a consecin.elor sale, c+ut3nd prin eforturi concertate 2 acele
solu.ii /ntr2adev+r adecvate, /ncrederea rena,te, iar suspiciunea este /nl+turat+. Acesta este
climatul care germineaz+ condi.ia p+cii ,i care stimuleaz+ rela.iile bazate pe ea.
III.$. Neinter&en"i# :ne#mestecul; ,n tre+urile "in<nd de competen"# n#"ion#l # unui st#t
)nterven.ia, amestecul /n treburile altui stat este un instrument al politicii de e4pansiune ,i
domina.ie practicat de statele mari /mpotriva .+rilor mai mici ,i mai slabe. TEste 2 dup+ cum
remarca Titus Biviu 2 o atitudine de st+p3n fa.+ de supusT, iar dup+ >erodot Tde domina.ie ,i de
putereT.
Aceasta primeduie,te pacea ,i genereaz+ /ncordare ,i suspiciune, odat+ cu dorin.a celui al
c+rui drept a fost /nc+lcat Tde a2,i redob3ndi demnitateaT .
*A
$entru a se men.ine rela.ii pa,nice, Uolff demonstra c+ Tstatele nu trebuie s+2,i cauzeze
reciproc preudicii ,i au dreptul s+ nu permit+ ca un alt stat s+ se amestece /n regimul celuilaltT,
iar Gattel preciza c+ Teste o consecin.+ evident+ a libert+.ii ,i independen.ei na.iunilor c+ toate au
dreptul s+ se guverneze, dup+ cum socotesc de cuviin.+ ,i c+ nici una nu are cel mai mic drept de
a se amesteca /n guvernarea celeilalteT . $uncte de vedere similare /nt3lnim ,i /n ample ,i
documentate lucr+ri contemporane de drept ,i rela.ii interna.ionale .
!onsacrat de 9evolu.ia francez+ din 8=<*, acest principiu a fost /nc+lcat apoi /n timpul
r+zboaielor lui Iapoleon BonaparteF neinterven.ia /n treburile .in3nd de competen.a na.ional+ a
unui stat /,i g+se,te dezvoltare /n doctrina @onroe, care /n mesaul adresat !ongresului la '
decembrie 8?'* afirma Tsitua.ia liber+ ,i independent+ a .+rilor continentului amerieanT. Acest
important principiu al dreptului interna.ional a fost invocat frecvent de .+rile mai mici ,i mai
slabe /mpotriva politicii de amestec /n treburile lor interne de c+tre .+rile mai mari ,i mai
puternice ,i a fost par.ial consacrat de c+tre !onferin.a de la >aga din 8<A= ,i, mai t3rziu, dup+
primul r+zboi mondial, /n art. 8;#? al $actului Bigii Ia.iunilor.
III.!.1. Inadmisibilitatea interveniei n treburile interne
0ndatorirea de a nu interveni /n treburile .in3nd de competen.a na.ional+ a unui stat este un
principiu fundamental al dreptului interna.ional, deoarece numai pe aceast+ cale se dezvolt+
rela.ii normale /ntre state, se p+streaz+ ,i se consolideaz+ /ncrederea /ntre popoare, se dezvolt+
raporturi de respect reciproc.
Acest principiu are o semnifica.ie deosebit+ /n promovarea ,i men.inerea p+cii. Este cunoscut
c+ marile puteri 2 folosind superioritatea lor economic+, militar+, politic+, tehnic+2,tiin.ific+ 2 se
amestec+ sau /ncearc+ s+ se amestece /n treburile interne sau e4terne ale celorlalte state. "tatele
sunt vital interesate /n statornicirea ,i respectarea integral+ a principiului neinterven.iei, ceea ce
e4plic+ largul lor consens cu privire la 1eclara.ia asupra inadmisibilit+.ii interven.iei /n treburile
interne ale statelor ,i asupra protec.iei independen.ei ,i suveranit+.ii lor. )storia consemneaz+
importan.a cov3r,itoare a ap+r+rii, /mbog+.irii ,i /nt+ririi principiului neinterven.iei, scut al
dreptului oric+rui popor de a2,i or3ndui via.a potrivit intereselor ,i n+zuin.elor proprii, /n mod
liber, f+r+ amestec din afar+. )nterven.ia /n treburile interne ,i e4terne ale unui stat pune /n
pericol pacea ,i securitatea interna.ional+. Amestecul din afar+ anuleaz+ libertatea de decizie a
statului respectiv, violeaz+ independen.a na.ional+, determin+ o stare de puternic+ /ncordare /ntre
statele respective.
Este de domeniul eviden.ei faptul c+ nu numai treburile interne, ci ,i cele e4terne .in de
atributul suveran al statului independent, /n e4ercitarea lor nefiind admis+ interven.ia altor
*8
state
8<
. )at+ de ce ar constitui un act de interven.ie /n treburile interna.ionale ale statului 2 care,
potrivit alt. ', = din !arta 6.I.U., T.in esen.ialmente de competen.a na.ional+ a unui statT 2, dac+
un stat ter. ar /ncerca s+2i prescrie s+ recunoasc+ un alt stat. 0n acela,i sens, urmeaz+ a fi /n.eleas+
stabilirea 2 sau ruperea, suspendarea, reluarea etc. 2 rela.iilor diplomatice cu un alt stat. 1esigur,
nu este vorba de o problem+ intern+, ci interna.ional+ a statului, dar indiscutabil c+ /ncercarea
oric+rei alte puteri de a se amesteca /n modul cum un stat /n.elege a rezolva aceast+ problem+ a
rela.iilor sale interna.ionale ar constitui o atingere adus+ e4erci.iului suveranit+.ii unui stat
independent.
III.!.2. eamestecul n treburile interne i nerecurgerea la for
Ieamestecul /n treburile altui stat se afl+ /ntr2o str3ns+ corela.ie cu nerecurgerea la for.+ ,i la
amenin.area cu for.a, precum ,i cu celelalte norme ,i principii fundamentale ale dreptului
interna.ional. )storia demonstreaz+ c+ interven.ia /n treburile altui stat a fost s+v3r,it+, de regul+,
de statele mai mari ,i mai puternice, ca e4presie a unei politici de dictat, de subordonare ,i
asuprire. Gictime ale unei asemenea politici au fost /n cele mai multe cazuri statele mai mici ,i
mai slabe.
Amestecul /n treburile interne se face, de obicei, prin presiuni f+.i,e sau subtile la care sunt
supuse statele respective. )at+ de ce, /n ultimele decenii, mai ales /n anii de dup+ al doilea r+zboi
mondial, preocuparea de a elabora te4te normative care s+ pun+ cap+t amestecului /n treburile
altor state este tot mai mare. A,a, de pild+, art. 8 din $actul interna.ional al drepturilor civile ,i
politice, identic, ca te4t, cu art. 8 din $actul interna.ional al drepturilor economice, sociale ,i
culturale, adoptat de Adunarea Oeneral+ prin 9ezolu.ia nr. ''AA#PP) din 8C decembrie 8<CC, are
urm+torul cuprinsE
,,8. Toate popoarele au dreptul s+2,i hot+rasc+ singure soarta. 0n temeiul acestui drept, ele
determin+ /n mod liber statutul lor politic ,i urm+resc /n mod liber dezvoltarea lor economic+,
social+ ,i cultural+.
'. Toate popoarele pot, /n vederea propriilor lor .eluri, s+ dis pun+ /n mod liber de bog+.iile ,i
resursele lor naturale, f+r+ preudiciul oric+ror obliga.ii decurg3nd din cooperarea economic+
interna.ional+
'A
bazate pe principiul avantaului reciproc, pe dreptul interna.ional. 0n nici un caz,
un popor nu poate fi lipsit de propriile sale miloace de subzisten.+. .
8<
1e e4emplu, depinde de fiecare stat independent s+ aprecieze dac+ ,i /n ce m+sur+ /n.elege s+ recunoasc+ un stat
nou, cu condi.ia, bine/n.eles, ca actul recunoa,terii sau declara.ia de nerecunoa,tere s+ nu fac+ parte dintr2o politic+
ilicit+.
'A
5!ooperarea economic+ ,i tehnic+ dintre statele dezvoltate& din 8? decembrie 8<<=.
*'
*. "tatele p+r.i la prezentul pact, inclusiv cele care au r+spunderea pentru administrarea de
teritorii care nu se administreaz+ singure ,i teritorii de sub tutel+, vor promova realizarea
dreptului )a autodeterminare ,i vor respecta acest drept, /n conformitate cu prevederile !artei
Ia.iunilor UniteT.
III.!.!. &n proces dificil de afirmare i recunoatere
!u toate c+ neamestecul /n treburile altui stat ca principiu ,i norm+ fundamental+ a dreptului
interna.ional /nt3mpin+ greut+.i ,i obstacole /n realizarea practic+, treptat a continuat s+2,i
croiasc+ drum ,i se poate prevedea ca /ntr2un timp istoric scurt principiul s+ fie recunoscut, adic+
s+ devin+ obligatoriu pentru toate statele, nu numai de iure, ci ,i de facto.
*.'. $rincipiul ne interven.iei /n treburile altui stat este consacrat /n !arta 6I U. Mart. ' ,=N, /n
diferite statute ale altor organiza.ii interna.ionale, ca ,i /n alte conven.ii multilaterale, cum sunt
$actul Bigii "tatelor Arabe , !onstitu.ia UIE"!6 Mart. 8, *N, !arta 6rganiza.iei "tatelor
Americanes', conven.iile de la Giena din 8<C8, cu privire la rela.iile diplomatice Mart. 78N ,i din
8<C* cu privire la rela.iile consulare Mart. ;;, 8N, precum ,i /n !arta 6rganiza.iei Unit+.ii
Africane din 8<C* Mart. *,'N. Totodat+, neinterven.ia a fost consacrat+ /n numeroase declara.ii ,i
alte documente interna.ionale adoptate de conferin.ele statelor fiind, /n acela,i timp, /n mod
statornic invocat+ ,i de !urtea $ermanent+ de :usti.ie )nterna.ional+ /n mai multe litigii pe care
le2a udecat , precum ,i de !urtea )nterna.ional+ de :usti.ieF
$ractica interna.ional+ arat+ statornic semnifica.ia cert+ a respect+rii principiului
neinterven.iei pentru e4ercitarea 2 /n condi.iile conlucr+rii ,i cooper+rii 2 func.iilor e4terne ale
statelor. 0n 1eclara.ia referitoare la principiile dreptului interna.ional privind rela.iile de prietenie
,i cooperare /ntre state se consacr+ faptul c+ Tnici un stat sau gmp de state nu are dreptul de a
interveni, direct sau indirect, pentru orice motiv, /n afacerile interne sau e4terne ale unui alt stat.
$rin urmare, nu numai interven.ia armat+, dar ,i orice form+ de ingerin.+ sau orice amenin.are,
/ndreptate /mpotriva personalit+.ii unui stat sau /mpotriva elementelor lui politice, economice ,i
culturale, sunt contrare dreptului interna.ionalT. 0n temeiul acestui important document
interna.ional, nici un stat nu poate aplica sau /ncuraa folosirea m+surilor economice, politice sau
de orice alt+ natur+ pentm a constr3nge un alt stat s+2,i subordoneze e4ercitarea drepturilor lui
suverane ,i pentm a ob.ine de la el avantae de orice fel.
Toate statele trebuie s+ se ab.in+ de la a organiza, auta, incita, finan.a, /ncuraa sau tolera
activit+.i armate subversive sau teroriste destinate s+ schimbe prin violen.+ regimul unui alt stat,
precum ,i de a interveni /n luptele interne ale unui alt stat. "e precizeaz+ c+ folosirea for.ei
pentm a lipsi popoarele de identitatea lor na.ional+ constituie o violare a drepturilor lor
**
inalienabile ,i a principiului ne interven.iei ,i c+ orice stat are dreptul inalienabil de a2,i alege
sistemul s+u politic, economic, social ,i cultural f+r+ nici o form+ de amestec din partea oric+rui
alt statT.
III.'. Eg#lit#te# ,n drepturi # st#telor
6rganizarea p+cii /n lume este de neconceput pentru state tratate ca subiecte inegale aceasta
ar fi sinonim cu consacrarea TdreptuluiT celui mai tare ,i a pozi.iei de inferioritate a celui mai
slab sau, /n general, mai pu.in puternic.
III.'.1. ()rincipiul egalitii ntre indivizi i gsete e*presia i n relaiile dintre state(
0nc+ din secolul al PG)2lea 2 ca o reac.ie la inegalitatea practicat+ ,i la arbitrariul marilor
puteri 2 s2a demonstrat necesitatea re cunoa,terii egalit+.ii /n drepturi a statelor. >ugo Orotius
releva c+ principiul egalit+.ii /ntre indivizi . /,i g+se,te e4presia ,i /n rela.iile dintre state, iar
$ufendorf sublinia c+ egalitatea statelor este o e4presie a suveranit+.ii lor.
0n ultimii ani s2a dezvoltat o literatur+ bogat+ despre egalitate a /n drepturi a statelor,
relev3ndu2se semnifica.ia sa deosebit+ /n promovarea unor rela.ii de /n.elegere ,i bun+
convie.uire /n lume.
0n 1eclara.ia referitoare la principiile dreptului interna.ional privind rela.iile de prietenie ,i
cooperare /ntre state se consacr+ egalitatea /n drepturi a statelor ,i dreptul popoarelor de a
dispune de ele /nsele /n scopul de Ta favoriza rela.iile prietene,ti ,i cooperarea dintre stateT Mpct.
8 al. ', cap. )GN.
III.'.2. +espectul egal al fiinei i demnitii tuturor statelor
Egalitatea /n drepturi a statelor este implicat+ de /nsu,i conceptul dreptului interna.ional.
9espectarea /n egal+ m+sur+, de c+tre to.i ,i fa.+ de to.i, a normelor fundamentale, general
democratice, ale rela.iilor interna.ionale constituie un comandament elementar al acestor rela.ii,
care pornind de la necesitatea de a a,eza raporturile dintre state nu pe for.+, ci pe ra.iune, pe
moral+, pe drept, postuleaz+ respectul egal al fiin.ei ,i demnit+.ii tuturor statelor, atribute
esen.iale, inalienabile ale statelor, presupune dreptul, egal pentru fiecare popor, de a2,i hot+r3
singur soarta /n conformitate cu propriile interese ,i n+zuin.e. Este dea demonstrat c+ egalitatea
/n drepturi constituie o condi.ie necesar+ ,i o garan.ie at3t a dreptului la libertate ,i independen.+
*7
al popoarelor care /nc+ nu ,i2au constituit statul lor de2sine2st+t+tor, c3t ,i a drepturilor
fundamentale cuvenite statelor suverane.
1.$. 6V!onnell ar+ta cu /ndrept+.ire c+ Tegalitatea uridic+ are sensul nu numai de egalitate a
drepturilor uridice, dar ,i de egalitate /n e4ercitarea acestor drepturi ,i de egalitate de protec.ie
pentru acesteaT.
Acest principiu nu e4clude, ci implic+ /nl+turarea ,i /n fapt a privilegiilor, a discrimin+rilor, a
inegalit+.ilor create prin ac.iunile colonialismului .
S+rile /n curs de dezvoltare 2 care timp de secole s2au aflat sub domina.ia colonial+ 2 vor
trebui s+ se bucure de unele avantae pentru a putea aunge la egalitate real+ de condi.ii cu
celelalte state
'8
. Altfel ar /nsemna s+ se aplice principiul egalit+.ii /n drepturi a statelor /mpotriva
finalit+.ii sale, a face dintr2un principiu ust o surs+ de nedreptate, dup+ obiceiul claselor
e4ploatatoare, ale c+ror practici au dat na,tere cunoscutului dicton 5 summum ius summa
iniuria&. 0n aceast+ lumin+ recunoa,terea avantaelor /n favoarea .+rilor /n curs de dezvoltare se
cuvine statornicit+ ca o institu.ie a dreptului interna.ional contemporan, menit+ s+ contribuie la
/nf+ptuirea principiului egalit+.ii /n drepturi a statelor.
III.'.!. )rincipiul egalitii n drepturi implic nulitatea tratatelor inegale
-iind parte integrant+ a dreptului interna.ional, principiul egalit+.ii /n drepturi a statelor
implic+ nulitatea tratatelor inegale impuse de statele puternice unui stat mai slab prin folosirea
inegalit+.ii de fapt e4istente /ntre p+r.ile contractante, Tocmai de aceea se cere respectarea de
c+tre to.i ,i fa.+ de to.i a principiului egalit+.ii /n drepturi a statelor, mari, milocii sau mici, se
impune luarea unei pozi.ii hot+r3te /mpotriva oric+rei /nc+lc+ri a libert+.ii popoarelor,
condamnarea agresiunii sub orice form+, repudierea for.ei, pentru primatul dreptului /n rela.iile
interna.ionale, respectarea egalit+.ii /n raporturile dintre state.
0n condi.iile dezvolt+rii f+r+ precedent a tehnicii ,i ,tiin.ei, ale interdependen.ei cresc3nde a
statelor, problemele interna.ionale v+desc tot mai mult voca.ie de universalitate,adic+ intereseaz+
toate statele. .Este indiscutabil c+ principiul egalit+.ii /n drepturi a statelor este o condi.ie
indispensabil+ a colabor+rii /ntre toate statele lumii. )gnorarea acestor consecin.e concrete ale
egalit+.ii /n drepturi 2 de iure ,i de facto 2 demonstreaz+ lipsa de realism, la fel ca ,i lipsa de
temei moral, politic ,i uridic al oric+rei /ncerc+ri de a nega statelor 2 indiferent de m+rime ,i de
putere 2 vreunul din drepturile decurg3nd din principiile generale, recunoscute, ale dreptului ,i
rela.iilor interna.ionale.
0n virtutea egalit+.ii /n drepturi 2 absolute sau func.ionale 2fiecare stat are un drept egal s+2,i
manifeste, e4pres sau tacit, consim.+m3ritul /n procesul de creare a normelor interna.ionale,
'8
A se vedea /n acest sens, analiza efectuat+ de c+tre !omitetul special privind situa.ia aplic+rii 1eclara.iei asupra
garant+rii independen.ei .+rilor ,i popoarelor coloniale din 8 decembrie 8<<=.
*;
maoritatea statelor ne put3nd crea reguli de drept pe care s+ le impun+ minorit+.ii, /n lumina
dezideratului ca nici un stat s+ nu fie obligat a da curs unei reguli contrare voin.ei sale, Aceasta
demonstreaz+ semnifica.ia deosebit+ a egalit+.ii efective /n drepturi ca o condi.ie ,i premis+ a
cooper+rii statelor, rela.iilor de tip nou /ntre ele, o chez+,ie a asigur+rii p+cii /n lume.
III.(. Dreptul popo#relor de #=8i *otr, singure destinele
1reptul popoarelor de a2,i hot+r/ singure destinele este rezultatul luptei pentru abandonarea
rela.iilor prin care marile puteri au impus at3ta timp .+rilor mici ,i milocii un rol pasiv, de
instrument, de obiect al rela.iilor interna.ionale. 0n ultimii ani, s2au accentuat eforturile /n
direc.ia realiz+rii dreptului popoarelor de a2,i hot+r/ singure destinele, progres calitativ
fundamental /n rela.iile interna.ionale.
III.,.1. &n concept progresist
Treptat acest concept progresist ,i2a croit drum /ncon,tiin.a moral+, uridic+ ,i politic+ a
popoarelor. Ki dac+ $actul Bigii Ia.iunilor /nc+ nu se atingede institu.ia colonialismului 2 care
constituie, evident, negarea e4trem+ a dreptului fiec+rui popor de a2,i hot+r/ singur destinele 2,
!arta Ia.iunilor Unite proclam+ c+ unul din scopurile organiza.iei este Ts+ se dezvolte /ntre
na.iuni rela.ii amicale, /ntemeiate pe respectul principiului egalit+.ii /n drepturi a popoarelor ,i al
dreptului lor de a dispune de ele singureT Mart. 8 al. 'N. 1e asemenea, ea precizeaz+ c+, /n
vedereastatornicirii de rela.ii interna.ionale pa,nice,i prietene.ti, /ntemeiate pe respectul
principiului egalit+.ii /n drepturi a popoarelor ,i al dreptu.ui lor de a2,i hot+r/ singure soarta este
necesar s+ fie promovate cu consecven.+ dezvoltarea lor economic+ ,i social+, cooperarea
economic+, social+, cultural+, /nf+ptuirea drepturilor omului Mart.;;N. "e ,tie c+, /n prezent, !arta
6.I.U. /nc+ nu condamn+ colonialismul e4pressis verbis. Ba cincisprezece ani de la adoptarea ei,
/n 1eclara.ia cu privire la acordarea independen.ei .+rilor ,i popoarelor coloniale se arat+E
TToate popoarele au dreptul la liber+ determinareF /n temeiul acestui drept, ele /,i hot+r+sc /n
mod liber statutul lor politic ,i urm+resc /n mod liber dezvoltarea lor economic+, social+ ,i
cultural+T Mpct. 'NF Tsupunerea popoarelor unei subug+ri, unei domina.ii sau unei e4ploat+ri
str+ine constituie o denigrare a drepturilor fundamentale ale omului, este contrar+ !artei
Ia.iunilor Unite ,i compromite cauza p+cii,i cooper+rii mondialeT Mpct. 8N.
0n cadrul sesiunii ubiliare Ma PPG2aN a Adun+rii Oenerale a 6.I.UT a devenit posibil+
adoptarea $rogramului de ac.iune /n vederea aplic+rii integrale a 1eclara.iei privind acordarea
independen.ei .+rilor ,i popoarelor coloniale Tpersisten.a colonialismului sub toate formele ,i
*C
manifest+rile sale 2 se arat+ /n program 2 reprezint+ o crim+TMpct.lN. Totodat+, programul reafirm+
dreptul natural al popoarelor colonialede a lupta contra asupritorilor ,i prevede spriinul moral ,i
material al statelor membre ale 6.I.U. pentru popoarele din teritoriile coloniale, ce lupt+ pentru
libertate ,i independen.+.
Este incontestabil c+, dreptul popoarelor de a2,i hot+r/ singure destinele constituie,
necesarmente, premisa tuturor normelor imperative ale dreptului interna.ional aplicabil /n
rela.iile dintre toate statele. Aceasta e4plic+ num+rul deosebit de mare de rezolutii ,i alte
documente ale Adun+rii Oenerale a 6.I.U. /n care se reafirm+ cu t+rie dreptul popoarelor de a2,i
hot+r/ singure destinele, ca un principiu fundamental al dreptului interna.ional, de natur+ a face
realmente posibil+ promovarea unor rela.ii pa,nice /n lume. .
III.,.2. Intangibilitatea prerogativelor suverane ale statelor
1reptul popoarelor de a2,i hot+r3 singure destinelepostuleaz+ intangibilitatea at3t a acestui
drept, c3t ,i a tuturor prerogativelor suverane ale statelor. )at+ de ce dreptul poporului de a2,i
hot+r/ singur soarta este inalienabil ,i imprescriptibil, ceea ce e4clude invocarea /mpotriva sa a
unor drepturi c3,tigate.
1up+ o st+p3nire colonial+ de sute de ani 2 /n pofida prevederilor unor tratate ilegale impuse
de puterile coloniale unor .+ri subdezvoltate 2 /ntotdeauna poporul are latitudinea s+2,i
redob3ndeasc+ libertatea, s+2,i constituie statul s+u na.ional, independent, suveran, iar statul este
/n m+sur+ s+2,i revendice prerogativele, inclusiv dreptul de suveranitate permanent+ asupra
resurselor ,i bog+.iilor sale naturale.
III.,.!. &n drept nelimitabil i indivizibil
0n acela,i timp, dreptul popoarelor de a2,i hot+r/ singure soarta este nelimitabil ,i indivizibil.
Acest drept se afl+ /ntr2o str3ns+ leg+tur+ dialectic+ cu suveranitatea ,i independen.a na.ional+,
egalitatea /n drepturi, neinterventia, neagresiunea, renun.area la for.+ ,i la amenin.area cu for.a.
1reptul popoarelor de a2,i hot+r/ singure destinele nu poate fi /nf+ptuit dec3t /n condi.iile
obligativit+.ii generale, ale respect+rii de c+tre toate statele ,i fa.+ de toate statele a principiilor
fundamentale ale dreptului interna.ional general, care consacr+ drepturi susceptibile dea fi
folosite ,i invocate de c+tre orice stat, mare sau mic, obliga.ii incumb3nd tuturor statelor, mari
sau mici, deopotriv+ ,i f+r+ e4cep.ii. .
Barga consacrare /n documentele 6.I.U., precum ,i /n alte documente interna.ionale a
acestui principiu demonstreaz+. elocvent c+ ne afl+m /n prezen.a unei norme uridice
fundamentale, ,i nu numai a unui principiu cu caracter politic sau etic. E4perien.a demonstreaz+
c+, /ntr2o str3ns+ leg+tur+ ,i intercondi.ionare cu celelalte norme fundamentale ale dreptului
*=
interna.ional, dreptul popoarelor de a2,i hot+r/ singure destinele ocup+ un loc important /n
statornicirea unor structuri /n m+sur+ s+ organizeze ,i s+ garanteze desf+,urarea unor rela.ii
pa,nice /n lume.
III.). 2u&er#nit#te# 8i independen"# st#telor
Egalitatea suveran+ a statelor reprezint+ acea verig+ hot+r3toare a dreptului interna.ional care
polarizeaz+ celelalte norme ,i principii ale acestui drept ,i care orienteaz+ ,i organizeaz+
structurile p+cii, /n ansamblul lor, /n sensul men.inerii ,i dezvolt+rii unor rela.ii pa,nice /n lume.
"uveranitatea ,i independen.a na.ional+ pun /n lumin+ con.inutul acestui principiu fundamental
al dreptului interna.ional.
III.-.1. Independena $ o component esenial a suveranitii
-aptul c+ independen.a e o component+ esen.ial+ a suveranit+.ii constituie un adev+r tot mai
recunoscut /n ultimul timp. T... )deea suveranit+.ii 2 arat+ 6V!onnell 2 a dob3ndit aspectul secund
de capacitate nelimitat+ ,i egalitate /n raport cu toate stateleT, iar !). $arry arat+ c+, Tde vreme ce
toate statele sunt egale ,i /n mod egal sunt state, suveranitatea nu e4prim+ numai ideea
suprema.iei, ci mai cur3nd pe aceea a independen.eiT.
0n acela,i sens, 6ppenheim 2 Bauterpacht conchid c+ Tsuveranitatea ...presupune independen.a
deplin+ /n interiorul .+rii ,i dincolo de limitele saleT
E4perien.a istoric+ arat+ cu prisosin.+ c+ respectarea principiilor suveranit+.ii ,i
independen.ei na.ionalecreeaz+ climatul necesar pentru dezvoltarea colabor+rii interna.ionale ,i
promovarea unor rela.ii norrnale, pa,nice /ntre toate .+rile.
Toate statele, mari ,i mici, sunt chemate s+ contribuie perseverent ,i activ la rezolvarea
problemelor fundaemntale ale contemporaneit+.ii, la prevenirea unui nou r+zboi mondial ,i
ap+rarea p+cii, la e4tinderea cooper+rii /ntre popoare.
III.-.2. Independena e*prim neat.rnarea statului n relaiile sale cu alte state
6 analiz+ a conceptului, a componentelor sale maore ,i a intercone4iunilor sale ne /ng+duie
s+ /n.elegem de ce egalitatea suveran+ a statelor este 2 /n mod necesar 2 un principiu
fundamental, o verig+ esen.ial+ a dreptului interna.ional. E4perien.a a demonstrat ,i
demonstreaz+ c+ o construclie a p+cii, eficient+ prin structurile sale l+untrice, ca ,i prin
*?
finalit+.ile sale, presupune organizarea rela.iilor interna.ionale /ntre entit+.i independente ,i
suverane.
)ndependen.a 2 ca latur+ a suveranit+.ii care e4prim+ neat3rnarea statului /n rela.iile sale cu
alte state 2 d+ statului na.ional acea putere de decizie care2i permite s+2,i armonizeze interesele
sale legitime cu cele ale altor state. 0n realizarea func.iilor sale, /n stabilirea politicii sale interne
,i e4terne, statul ac.ioneaz+ /n mod independent, f+r+ a depinde de puterea altui stat.
6rice amestec din partea altui stat constituie o /nc+lcare a suveranit+.ii. 0n virtutea
independen.ei sale, fiecare stat are libertatea de a2,i stabili, pornind de la propriile sale interese,
politica intern+ ,i e4tern+. )ndependen.a fiec+rui stat se afirm+ /n cadrul unor rela.ii
interna.ionale /n care se asigur+ respectarea deplin+ a suveranit+.ii statelor. Ea presupune, /n
acela,i timp, respectarea ,i aplicarea consecvertt+ /n raporturile interstatale a principiilor ,i
normelor dreptului interna.ional, menite s+ favorizeze realizarea colabor+rii interna.ionale pe
baza respect+rii integrit+.ii teritorialeF a neamestecului /n treburile interne ale altor state, a
egalit+.ii depline /n drepturi a tuturor statelor, componente esen.iale ale unor structuri
armonioase ale dreptului interna.ional.
$entru a descifra mai bine locul acestui principiu /n structura p+cii, preciz+m c+ independen.a
politic+ a unui stat presupune o activitate e4tern+ de ap+rare a fiin.ei sale, a intereselor sale
legitime, de /nf+ptuire a aspira.iilor de prop+,ire ,i dezvoltare na.ional+, respect3nd, /n acela,i
timp, independen.a celorlalte state ,i oblig.iile interna.ionale asumate prin liberul s+u
consim.+m3nt. 0ncercarea de a impune unui stat o anumit+ linie politic+, e4ercitarea unor
presiuni de orice natur+ pentru a2l determina s+ adopte o anumit+ pozi.ie sau s+2,i modifice
propria politic+ potrivit intereselor altor state, ale unor cercuri politice, economice sau financiare
str+ine constituie acte de /nc+lcare a independen.ei statului respectiv, ceea ce pericliteaz+ rela.iile
pa,nice /ntre statele respective, primeduie,te pacea. Iici unui stat nu i se poate pretinde s+
/ndeplineasc+ obliga.ii interna.ionale pe care nu ,i le2a asumat /n mod liber. 0n virtutea
independen.ei sale, statul poate intra /n rela.ii cu alte state, asum3ndu2,i potrivit intereselor sale,
prin tratate bi2 sau multilaterale, /ndatoriri interna.ionale.
0nc+lcarea independen.ei statelor este una dintre cele mai grave forme de violare a legalit+.ii
interna.ionale, de periclitare a p+cii ,i securit+.ii popoarelor. Tocmai de aceea, statul a c+rui
independen.+ a fost /nc+lcat+ poate, potrivit dreptului interna.ional, s+ pretind+ repara.ii sau s+
recurg+ la alte m+suri legitime /mpotriva statului vinovat, deoarece /n via.a interna.ional+ este
recunoscut dreptul statelor de a2,i ap+ra /n mod individual sau colectiv independen.a ,i de a nu
permite nim+nui nesocotirea ei. Asigurarea independen.ei politice a statelor se afl+ /ntr2o str3ns+
leg+tur+ cu independen.a lor economic+, fiind condi.ionat+ de aceasta. -iecare stat este chemat s+
participe la schimburile interna.ionale, la cooperarea economic+, s+ se integreze /n circuitul
*<
economic mondial, potrivit potert.ialului ,i specificului resurselor sale. !ircuitul mondial al
valorilor 2 materiale ,i spirituale 2 contribuie la dezvoltarea rela.iilor interna.ionale, la
promovarea colabor+rii /ntre popoare ,i a p+cii /n lume, cu condi.ia de a nu ,tirbi suveranitatea
statelor.
9ealizarea cerin.elor in.dependen.ei politice ,i economice nu poate fi conceput+ dec3t /n
cadrul unei cooper+ri interna.ionale /ntemeiate pe egalitate /n drepturi ,i avanta reciproc, pe
respectarea dreptului statelor de a dispune /n mod liber de bog+.iile ,i resursele lor naturale,
potrivit intereselor lor na.ionale, ceea ce e4ercit+ o influen.+cov3r,itoare asupra statornicirii unor
rela.ii pa,nice, de /n.elegere ,i /ncredere /ntre popoare.
III.-.!. "uveranitatea de stat i suveranitatea naional
6dat+ cu formarea na.iunilor ,i a statelor na.ionale, suveranitatea de stat devine ,i
suveranitate na.ional+. Aceasta reprezint+ dreptul na.iunii de a2,i hot+r/ singur+ calea dezvolt+rii,
de a2,i alege or3nduirea social+ ,i de stat. "uveranitatea na.ional+ /,i g+se,te o e4presie
pregnant+ /n dreptul na.iunilor la autodeterminare, drept /nscris ca un principiu al dreptului
interna.ional /n primul articol al !artei 6rganiza.iei Ia.iunilor Unite.
$rocesul form+rii na.iunilor ,i al statelor na.ionale a imprimat elemente noi con.inutului
suveranit+.ii de stat, a determinat acele condi.ii ,i particularit+.i, sociale ,i na.ionale, /n care se
realizeaz+ suveranitatea fiec+mi stat. -ormarea na.iunilor a /mbog+.it via.a social+, economic+,
politic+ ,i spiritual+ a societ+.ii, a creat un cadru nou, na.ional, e4ercit+rii suveranit+.ii statului.
)storia demonstreaz+ c+ respectarea principiilor suveranit+.ii ,i independen.ei na.ionale, ale
neamestecului /n treburile interne, ale egalit+.ii depline /n drepturi creeaz+ climatul favorabil
pentru e4tinderea colabor+rii interna.ionale ,i pentru promovarea unor raporturi pa,nice, normale
/ntre state. "tructurile care s+ r+spund+ acestor obiective sunt cele /n care toate statele, mari,
milocii ,i mici,contribuie activ la rezolvarea problemelor fundamentale ale contemporaneit+.ii,
la men.inerea ,i ap+rarea p+cii, la instaurarea unor rela.ii interna.ionale, /ntemeiate pe dreptate
social+ ,i na.ional+. )deile privind suveranitatea, dezvoltarea independent+ a popoarelor se
/l8scriu /ntre factorii care condi.ioneaz+ pacea ,i progresul omenirii.
III... Cooper#re#
1up+ cum se statueaz+ /n 1eclara.ia referitoare la principiile dreptului interna.ional privind
rela.iile de prietenie ,i cooperare /ntre state, cooperarea este o e4igen.+ maor+ pentru asigurarea
p+cii /n lume. T"tatele 2 se consacr+ /n acest important document interna.ional 2 trebuie s+
7A
coopereze unele cu altele pentru men.inerea p+cii ,i securit+.ii interna.ionale Mpct. a, al. ', cap.
)GN.
III./.1. De la obligaii in nonfaciendo la obligaii infaciendo
$3n+ nu de mult se p+rea c+ ma4imum de legalitate interna.ional+ ar consta /n respectarea de
c+tre toate statele a unor obliga.ii de a se ab.ine de la s+v3r,irea de acte ilicite, deci obliga.ii in
non faciendo, la care se mai ad+ugau ,i obliga.ii in patiendo,const3nd /n a tolera anumite ac.iuni
ale altui stat dac+ ele /i erau necesare acestuia din urm+ f+r+ a cauza statului /n chestiune un
detriment. 1reptul interna.ional implic+ obliga.ia de cooperare ,i colaborare
''
care 2 a,a cum o
demonstreaz+ desf+,urarea cotidian+ a rela.iilor interna.ionale 2 d+ un con.inut mai bogat
obliga.iilor interna.ionale ale statelor,anume de a /ndeplini obliga.ii infaciendo. Admiterea unei
obliga.ii de cooperare a statelor tinde s+ /nal.e legalitatea interna.ional+ pe o treapt+
nou+,superioar+, unde statele, popoarele, guvernele se privesc ca asocia.i la /nf+ptuirea de ac.iuni
comune /n interes comun . 0n numeroase documente ale 6.I.U. ,i alte documente interna.ionale
se revine insistent asupra principiului cooper+rii, statu3ndu2se forme ,i modalit+.i practice,
concrete ale dezvolt+rii rela.iilor interstatale /n lumina e4igen.elor sale. A,a de pild+, /ntr2o
rezolu.ie adoptat+ de Adunarea Oeneral+ a 6.I.U. /n decembrie 8<C; se spune, /ntre alteleE
Adunarea Oeneral+ decide s+ continue a da aten.ie m+surilor ,i ac.iunilor pentru promovarea
rela.iilor de bun+ vecin+tate ,i cooperare /n Europa .
9emarc+m c+, p3n+ ast+zi, principiul cooper+rii 2 ca norm+ obligatorie a unor rela.ii pa,nice
/n lume 2 nu are cuprinsul definitiv statornicit, urm3nd ca, pe m+sura dezvolt+rii rela.iilor
interna.ionale /n direc.ia repudierii for.ei, acest con.inut s+ se /mbog+.easc+ tot mai mult. 0nc+ de
pe acum se consider+ /ns+ ca unanim recunoscut+ obliga.ia statelor de a colabora unele cu
celelalte /n vederea men.inerii p+cii ,i securit+.ii interna.ionale. "e pot enun.a, /n acest sensE
dreptul statelor la autoap+rare colectiv+, /n temeiul c+ruia orice stat poate veni /n autorul statului
/mpotriva c+ruia se s+v3r,e,te o agresiune armat+, obliga.ia statelor membre ale 6.I.U. de a
respecta principiile enumerate /n !art+ /n scopul asigur+rii p+cii ,i securit+.ii interna.ionale,
dreptul 6rganiza.iei de a ac.iona /n a,a fel /nc3t statele nemembre ale 6.I.U. s+2,i /ndeplineasc+
aceast+ obliga.ie Mart. ', CN. 0n prezent, for.ele progresiste, statele iubitoare de pace tind spre o
l+rgire ,i ad3ncire continu+ a cuprinsului obliga.iei de drept interna.ional de a colabora. ceea ce
implic+ ,i un drept de colaborare, obliga.ia statelor de a nu /mpiedica aceast+ colaborare ,i
cooperare interna.ional+, ci de a o /nlesni. Este e4trem de important, /n acest conte4t, dreptul
statelor 2 ale c+ror interese sunt sau ar putea fi afectate de anumite tratate interna.ionale 2 de a lua
parte la elaborarea ,i /ncheierea acestora, precum ,i de a participa la lucr+rile organiza.iilor
''
59ela.iile Uniunii Europene cu 6rganiza.ia Ia.iunilor Unite& /n 9ela.ii e4terne, editat+ de !entrul de 9esurse
:uridice, Buc. 'AA7, p.8<,'A
78
interna.ionale guvernamentale care prin actul lor constitutiv sunt chemate s+ se ocupe de
probleme interna.ionale de interes general. "e ,tie c+ 2 /n lumina acestor teze 2 la sesiunea de la
Oeneva a !omitetului special al 6.I.U. pentru codificarea principiilor de drept interna.ional
privind rela.iile prietene,ti ,i colaborarea /ntre state, s2a propus ca /n fruntea codific+rii
principiului cooper+rii s+ se consemneze c+ Ttoate statele, mari sau mici, au dreptul ,i obliga.ia
s+ coopereze unele cu celelalte, f+r+ deosebire de sistemele lor politice, economice ,i sociale, /n
diferite sfere ale rela.iilor interna.ionale, pe baza respectului strict al suveranit+.ii ,i
independen.ei na.ionale, egalit+.ii /n drepturi, neinterven.iei /n treburile interne ale altora ,i
avantaului reciproc, spre a men.ine pacea ,i securitatea interna.ional+ ,i a promova stabilitatea ,i
progresul economic interna.ional, precum ,i bun+starea general+ a na.iunilorT. Aceast+ ini.iativ+
tinde a laE
8. /mbog+.irea te4tului ini.ial supus !omitetului specialV prin proclamarea dreptului 2 nu
numai a obliga.iei 2 de a coopera cu toate stateleF
'. precizarea c+ nu orice fel de cooperare constituie un drept ,i o obliga.ie pentru state, ci
numai o asemenea cooperare care se /ntemeiaz+ pe principiile fundamentale ale legalit+.ii
interna.ionale contemporane.
0n prezent, toate statele g+sesc /n relatiile economice e4terne un element indispensabil ,i
e4trem de valoros pentru dezvoltarea lor rapid+, pentru sporirea continu+ a bog+.iei nationale.
Ast+zi, mai mult dec3t oric3nd, fiecare tar+, indiferent de m+rimea sa, de bog+tia de care
dispune, de nivelul dezvolt+rii economice ,i sociale, de pozitia geografic+, este /n mod obiectiv
determinat+ s+ participe la schimbul de valori mondiale, s+ dea ,i s+ primeasc+ din ceea ce
reprezint+ creatia uman+ . 1up+ cum arat+ practica, cooperarea international+ 2 ca principiu de
dezvoltare a vietii internationale moderne presupune subiecte active,i egale/n drepturi. Ac.iunile
lor pe planul rela.iilor interna.ionale trebuie s+ se afle sub semnul bunei2credinte . $ractica
interna.ional+ demonstreaz+ c+ nu este vorba de o cooperare de moment, cu titlu e4cep.ional,
pentru un caz izolat, ci de necesitatea ca totalitatea relatiilor internationale s+ se /ntemeieze pe
cooperarea ,i colaborarea tuturor statelor, f+r+ deosebire de m+rime, f+r+ /ngr+diri, e4cep.ii,
discrimin+ri. 1esigur, satisfacerea acestor deziderate nu este posibil+ dec3t cu condi.ia
negocierii, /ncheierii, interpret+rii ,i aplic+rii acordurilor internationale 2 instrumente de seam+
ale cooper+rii internationale.
III./.2. )articiparea pe baze reciproc avanta#oase la circuitul internaional
Avantaul reciproc 2 afl3ndu2se /ntr2o str3ns+ relatie dialectic+ cu celelalte principii ,i norme
fundamentale ale dreptului intemational 2 vizeaz+ participarea pe baze reciproc avantaoase la
circuitul international de valoriV materiale ,i spirituale, posibilitatea statelor de a2,i completa
7'
efortul propriu prin participarea la acest circuit. Avantaul reciproc constituie un corolar al
egalit+.ii /n drepturi a statelor ,i o modalitate practic+ de realizare a cooper+rii lor. 0n multe
documente international se folose,te e4presiaE Tegalitate /n drepturi ,i avanta reciprocT, precum
,i Tcooperarea statelor pe baza avantaului reciprocT. Ki este firesc ca 2 /n cazul /n care statele
sunt egale /n drepturi 2 colaborarea dintre ele s+ profite /n egal+ m+sur+ fiec+ruia. Astfel, la ideea
de egalitate se adaug+ acea de reciprocitate, ceea ce oblig+ la lichidarea tuturor acelor tendinte de
organizare a schimburilor de valori numai spre folosul unora. Avantaul reciproc 2 complet3nd
egalitatea /n drepturi 2 /i confer+ un continut democratic mai bogat, corespunz+tor epocii noastre.
A,a se e4plic+ faptul c+ /n documente natioale, precum ,i /ntr2o serie de documente
internationale, avantaul reciproc este enuntat ca un principiu distinct al relatiilor dintre state,
st3nd 2 al+turi de celelalte principii ,i norme ale relatiilor interna.ionale 2 la baza politicii e4terne
,i av3nd un rol e4ceptional /n organizarea ,i desf+,urarea unor rela.ii pa,nice /n lume, deoareceE
8. d+ e4presie respectului reciprocF
'. reflect+ tratamentul egal al natiunilorF
*. consolideaz+ /ncrederea /ntre popoare.
$ractica interna.ional+ demonstreaz+ c+ este /ntru totul posibil dac+ buna2credint+ ,i
bun+vointa e4ist+ 2 a se organiza leg+turi de colaborare /ntre t+ri cu potential economic, tehnico2
,tiintific, cultural, social diferit, care s+ asigure avantae ,i unei p+rti ,i celeilalte. Ast+zi, tot mai
frecvent, /n documentele guvernamentale se consacr+ principiul avantaului reciproc.
Astfel, el se afl+ /n 1eclaratia economic+ adoptat+ la conferinta 6rganizatiei "tatelor
Americane, /n 1eclaratia Iatiunilor Unite cu privire la acordarea independentei t+rilor ,i
popoarelor coloniale, /n "tatutul Agentiei )nterna.ionale pentru Energie Atomic+ M'* octombrie
8<;CN, /n rezolu.iile !onsiliului Economic ,i "ocial al 6.I.U., /n numeroase tratate ,i alte
instrumente internationale ale statelor. Avantaul reciproc se aplic+ relatiilor de colaborare dintre
state /n diferite domenii, documentele internationale 2 care2l proclam+ 2 referindu2se at3t la
raporturile economice dintre state, c3t ,i la cele de ordin cultural2,tiin.ific ,i tehnic. T6 vast+
re.ea de schimburi echitabile ,i reciproc avantaoase 2 se precizeaz+ /n Actul final al !onferin.ei
6.I.U. pentru comer. ,i dezvoltare de la Oeneva, 8<C7 2 asigur+ o bun+ baz+ stabilirii de rela.ii
de bun+ vecin+tate /ntre stateT , preciz3ndu2se totodat+ c+ Tdezvoltare unor schimburi echitabile
,i reciproc avantaoase poate favoriza ridicarea standardelor de via.+, folosirea deplin+ a for.ei de
munc+ ,i un progres economic rapid /n toate .+rile lumiiT. 0n 1eclara.ia UIE"!6 asupra
principiilor colabor+rii interna.ionale se spuneE Tcolaborarea cultural+ se va desf+,ura /n folosul
reciproc al tuturor na.iunilor participante. "chimburile la care va da na,tere vor fi organizate /ntr2
un larg spirit de reciprocitateT Mart. <N.
7*
Avantaul reciproc figureaz+ la loc de frunte, f+c3nd parte din tezaurul valorilor morale,
politice ,i uridice din care se inspir+ neab+tut politica de pace ,i colaborare interna.ional+.
$ractica interna.ional+ consemneaz+ statornic faptul c+, respectarea e4igen.elor avantaului
reciproc este o condi.ie indispensabil+ a realiz+rii cooper+rii interna.ionale, /n care nevoile ,i
interesele popoarelor se /ntrep+trund 2 e4presie elocvent+ a interdependen.elor lumii
contemporane, ceea ce marcheaz+ cu at3t mai mult intercondi.ionarea eforturilor umaniste ,i
democratice ale popoarelor /n direc.ia constntirii unor structuri depace /n lumea /n care tr+im.
III./.!. 0riterii de evaluare, apreciere i corecie n sc1imburile internaionale
"tatele se /nt3lnesc /n efortul lor de cooperare cuE niveluri diferite atinse /n alte .+ri sau zoneF
posibilit+.i limitate de valorificare a produselor proprii, ca urmare a concuren.ei, cel mai adesea
neloialeF tratamentul inust la care cei mai mici ,i mai slabi sunt supu,i de cei puternici. 1reptul
interna.ional 2 din perspectiva unor rela.ii /ntemeiate pe dreptate ,i usti.ie 2 ofer+ criterii de
evaluare ,i apreciere ,i, la nevoie, de corec.ie /n realizarea reciprocit+.ii ,i corelativit+.ii
schimbului produs, cu luarea /n considerae a interesului fiec+ruia, e4cluz3nd tratarea apriori
inegal+, caracteristic+ epocii coloniale. !ooperarea pe o baz+ nou+ reprezint+ o latur+
constitutiv+ important+ a procesului general de rea,ezarea rela.iilor interna.ionale contemporane,
deoarece 2 concomitent cu eforturile proprii ale fiec+rei na.iuni, ale fiec+rui popor 2 dezvoltarea
pa,nic+ presupune, /n acela,i timp, asigurarea unui cadm ne/ngr+dit colabor+rii economice
interna.ionale, pe temeiul unor criterii uste ,i echitabile.
Av3nd /n vedere implica.iile deosebite ale comer.ului interna.ional /n eforturile de rea,ezare
a rela.iilor economice dintre state pe o baz+ nou+, promotorii unor norme democratice, uste ,i
echitabile /n rela.iile comerciale interna.ionale au ac.ionat hot+r3t /mpotriva m+surilor ,i
practicilor restrictive, a bariere lor de orice fel. !a o reflectare a acestor ac.iuni, /n !arta
drepturilor ,i /ndatoririlor economice ale statelor se statueaz+ c+ Ttoate statele au /ndatorirea de a
coopera /n realizarea de aust+ri la pre.urile de e4port ale .+rilor /n curs de dezvoltare, /n rela.ie
cu pre.urile importurilor lor ,i de a face astfel /nc3t s+ fie remunerative pentru produc+tori ,i
echitabile pentru produc+tori ,i consumatoriT Mart. '?N.
$romovarea unor asemenea norme tinde s+ contureze un important capitol al dreptului
interna.ional, care 2 /mpreun+ cu celelalte norme 2 sunt de natur+ a face din dezideratele p+cii ,i
colabor+rii realit+.i ale vie.ii interna.ionale.
III./. De%#rm#re#
77
"tructurile p+cii presupun, /n mod necesar, /nf+ptuirea dezarm+rii, care reprezint+ unul din
principiile fundamentale ale dreptului interna.ional. 1ezarmarea general+ ,i complet+, ,i /n
primul r3nd, dezarmarea nuclear+, au devenit /n prezent una din problemele primordiale ale vie.ii
interna.ionale.
III.2.1. 3nfptuirea dezarmrii $ condiie a nlturrii prime#diei de rzboi
0nf+ptuirea dezarm+rii are o importan.+ vital+ pentru /nl+turarea primediei unui r+zboi
nimicitor, pentru asigurarea p+cii /n lume, pentru ca popoarele s+2,i poat+ consacra eforturile
dezvolt+rii ,i progresului, desf+,ura nestingherit /ntreaga lor activitate spre o via.+ liber+.
!u toate eforturile depuse pentru /nf+ptuirea dezarm+rii, /n zilele noastre imense resurse
umane ,i materiale sunt concentra te /n domeniul /narm+rii noi cheltuieli se adaug+ la bugetele
militareF efectivele armate ating niveluri neustificat de mari /n timp de paceF continu+
acumularea de armament conven.ional, perfec.ionarea tipurilor ,i sistemelor de arme din cele
mai distrug+toareF progresele ,tiin.ifice ,i tehnice /n domeniul energiei nucleare, /n electronic+,
/n tehnica laserului ,i /n alte domenii sunt folosite cu prioritate pentru perfec.ionarea ,i crearea
de noi armeF se men.in numeroase baze militare ,i trupe pe teritoriul altor state.
0n ultimii ani, a luat o amploare f+r+ precedent cursa /narm+rilor , nucleare, dezvoltarea,
diversificarea ,i acumularea de armament nuclear /nsum3nd o uria,+ for.+ de distrugere /n mas+F
s2a auns la o acumulareT de armament nuclear a c+rui putere de distrugere echivaleaz+ cu zeci
de tone de e4ploziv conven.ional pe fiecare locuitor al $lanetei.
III.2.2. )rincipiul dezarmrii $ o determinare obiectiv
$rincipiul dezarm+rii s2a impus /n via.a $lanetei, av3nd o determinare. obiectiv+. -actorii
esen.iali, care i2au conturat con.inutul ,i /i precizeaz+ finalit+.ile suntE
8. pericolele grave ale cursei /narm+rilor la adresa p+cii ,i securit+.ii popoarelorF
'. imperativul reconsider+rii ,i restructur+rii echilibrului e4istent ,i situarea raporturilor dintre
state nu penesiguran.a generat+ de acumul+rile butoiului de pulbere al cursei /narmrlrilor, ci pe
/ncrederea ,i respectul reciproc de care au at3ta nevoie na.iunile lumiiF
*. hot+r3rea popoarelor lumii ele a pune cap+t tensiunii, /ncord+rii determinat+ de
amenin.area armelor ,i ele a2,i cl+di pacea ,i securitatea pe baza /n.elegerii ,i a bunei convie.uiri.
7;
Acesta s2a impus ca principiu de drept intema.ional, /n condi.iile /n care garantarea dreptului
popoarelor la e4isten.+, la via.+, implic+ consacrarea obliga.iei tuturor statelor de a /nf+ptui
dezarmarea,,i /n primul r3nd dezarmare a nuclear+.
Transpunerea /n via.+ a e4igen.elor acestui principiu implic+ oprirea ne/nt3rziat+ a cursei
/narm+rilor ,i adoptarea de m+suri ,care s+ pun+ cap+t competi.iei /n achizi.ionarea, producerea
,i perfec.ionarea armamentelor, /n amplificarea dispozitivelor militare. )ar aceasta se poate
realiza prin /nghe.area ,i reducerea bugetelor militare, f+r+ de care nu este de conceput ini.ierea
unui proces efectiv de dezarmare, ceea ce presupune s+ se stabileasc+ un program concret de
reducere treptat+ 2 /n etape 2 a bugetelor, /ncep3ndu2se cu cele ale .+rilor mari, putemic /narmate.
Un asemenea program ar trebui s+ prevad+ criteriile ,i propor.iile de reducere pe etape a
fondurilor alocate /narm+rilor ,i s+ precizeze, totodat+, durata fiec+rei etape.
!oncomitent, se impune reducerea fondurilor bugetare destinate cercet+rilor efectuate /n
scppuri militare, care stimuleaz+ competi.ia tehnologic+ a /narm+rilor ,i duc la perfeQionarea
continu+ a armamentelor, crearea de noi sisteme de arme cu capacitate de distrugere sporit+.
$rincipiul dezarm+rii impune ca m+surile de /nghe.are ,i reducere a bugetelor milita re s+ fie
efective ,i ireversibile, iar resursele eliberate s+ fie orientate spre /nf+ptuirea unor obiective
pa,nice.
III.2.!. Dezarmarea $un principiu universal
$rincipiul dezarm+rii 2 ca o component+ fundamental+ a structurilor p+cii 2 se adreseaz+
tuturor statelor ,i popoarelor lumii, mari sau mici, f+r+ deosebire de for.a militar+ pe care o au ,i
de tipurile de arme pe care le de.in. -iind un principiu universal, el se adreseaz+ erga omnes,
/n.eleg3ndu2se faptul c+ /n cazul /n care un singur stat nu2i d+ curs, eficien.a sa este pus+ sub
semnul /ntreb+rii.
Acest principiu presupune ca la negocierile de dezarmare, la dezbaterea ,i adoptarea
m+surilor /n acest domeniu s+ participe toate statele, respect3ndu2se dreptul fiec+rui stat de a2,i
ap+ra, /n cadrul oric+rei negocieri, interesele legitime de securitate ,i dezvoltare. A,adar,
adres3ndu2se tuturor statelor ,i popoarelor lumii, acest principiu implic+, totodat+, participarea
activ+ ,i respectarea intereselor tuturor statelor /n procesul /nf+ptuirii sale practice, deoarece
problemele dezarm+rii, ,i /n primul r3nd ale dezarm+rii nucleare, afecteaz+ /n mod direct
securitatea ,i via.a /ns+,i a popoarelor, care trebuie s+ ,tie cum se ac.ioneaz+ /n aceast+ direc.ie,
pentru a2,i ap+ra interesele lor fundamentale
'*
. $rincipiul dezarm+rii vizeaz+ /n mod obiectiv
toate statele ,i popoarele ,i se poate transpune /n via.+ numai cu participarea efectiv+ a tuturor
statelor ,i popoarelor lumii ca urmare a faptului c+ are o importan.+ hot+r3toare pentm e4isten.a
'*
Iegocierile de dezarmare2 ar+ta "ecretarul general al 6.I.U. Hse desf+,oar+ de c+tre guverne sau de c+tre
reprezentan.ii guvernelor, care iau parte direct la negocieri.
7C
lor, pentru dezvoltarea liber+ ,i neamenin.at+ a personalit+.ii umane, pentru destinele civiliza.iei
pe planeta noastr+. Tocmai pentru c+ na.iunile lumii suport+ povara tot mai grea a cursei
/narm+rilor, ele sunt chemate s+2,i uneasc+ eforturile ,i s+ ac.ioneze cu fermitate pentru a
determina m+suri concrete ,i efective de dezarmare, /n primul r3nd de dezarmare nucleare.
Transpunerea /n via.+ a principiului dezarm+rii 2 /n perspectiva structur+rii p+cii 2 impune efortul
concertat al tuturor fortelor socialeE partidelor politice, organiza.iilor ob,te,ti, na.ionale ,i
interna.ionale, al tuturor cet+.enilor, f+r+ deosebire de convingeri politice, religioase sau
fiozofice.
Iumai prin voin.a ,i ac.iunea unit+ a tuturor for.elor sociale din lume, structurile inadecvate
e4istente ast+zi vor fi abandonate, dezarmarea se va /nf+ptui, iar pacea fragil+ 2 cl+dit+ pe
amenin.area ,i teroarea butoiului de pulbere al /narm+rilor 2 va fi /nlocuit+ cu pacea adev+rat+,
cl+dit+ pe temelia trainic+ a /ncrederii ,i respectului reciproc /n rela.iile dintre na.iuni ,i popoare.
III.0. 6un# &ecint#te
"tructurile p+cii includ 2 /n acela,i timp 2 buna vecin+tate, care este un principiu esen.ial al
dreptului interna.ional ,i reprezint+ o component+ necesar+ a oric+ror r3nduieli pa,nice ale
rela.iilor dintre state.
III.4.1. 5una vecintate $ un imperativ
E4perien.a demonstreaz+ c+ multe conflicte ,i diferende care apar /n via.a interna.ional+ /,i
au geneza /n e4isten.a unor st+ri de tensiune ,i a unor ne/n.elegeri /ntre state vecine, sunt
determinate de confruntarea politic+ ,i militar+ dintre aceste state.
"tatornicirea unor rela.ii de bun+ vecin+tate constituie un imperativ al vie.ii interna.ionale,
mai ales /n condi.iile /n care rela.iile mondiale cunosc o deteriorare continu+, ca urmare a
nesolu.ion+rii problemelor e4istente ,i a apari.iei unor noi focare conflictuale /n diferite zone ale
lumii, a politicii de fort+ ,i domina.ie, a recurgerii tot mai frecvente la interven.ii ,i amestec /n
treburile interne, a tendintelor de /mp+rtire a lumii /n sfere de influen.+, a acceler+rii cursei
/narm+rilor. 0n cele mai multe cazuri, aceste fenomene negative stimuleaz+ disensiunile,
ne/ncrederea ,i suspiciunea /ntre vecini, determin3nd /nr+ut+.irea raporturilor lor.
1omina.ia !olonial+ a l+sat mo,tenire unui mare num+r de state vecine probleme deosebit de
comple4e, multe dintre ele viz3nd teritoriul lor, probleme deosebit de sensibile, care sunt adesea
folosite pentru a provoca st+ri de tensiune ,i chiar conflicte, ceea ce /mpiedic+ colaborarea dintre
statele respective ,i pericliteaz+ pacea $lanetei.
7=
III.4.2. Vecintate $ un fenomen obiectiv
Gecin+tatea este 2 a,a cum s2a demonstrat /n literatura de specialitate, un fenomen obiectiv al
rela.iilor interna.ionale, g+sindu2,i e4presia /n domeniile concrete /n care se materializeaz+E
vecin+tatea terestr+, maritim+ ,i aerian+. 1ezvoltarea ,tiin.ei ,i tehnicii a generat noi manifest+ri
ale vecin+t+.ii, cu implica.ii multiple pe planul rela.iilor dintre statele respective.
Ap+rut+ odat+ cu formarea entit+.ilor statale, vecin+tatea reprezint+ o realitate obiectiv+, pe
care omul nu o poate schimba din punct de vedere geografic, deoarece na.iunile, popoarele s2au
constituit /n entit+.i statale pe anumite teritorii, integr3ndu2se /ntr2un sistem de rela.ii de
vecin+tate care s2au consolidat pe parcursul anilor. Aceast+ realitate poate fi /mbun+t+.it+ sau
/nr+ut+.it+ sub aspect politic, uridic, moral, /n raport de modul cum statele abordeaz+ aceast+
problem+, ,i, mai ales, de felul /n care ac.ioneaz+ ele pentm solu.ionarea diferitelor aspecte
concrete pe care le implic+. Acesta este terenul pe care a germinat ideea generoas+ a bunei
vecin+t+.i, care se dovede,te a fi o component+ necesr+ a stmcturilor p+cii ,i un principiu esen.ial
al dreptului interna.ional.
Evolu.ia istoric+ a rela.iilor interna.ionale a demonstrat ,i demonstreaz+ c+ statele pot comite
fapte ,i desf+,ura ac.iuni de natur+ a /nvenina rela.iile lor cu veciniiE Asemenea fapte ,i ac.iuni
pot fi din cele mai diverse, /n toate zonele ,i mediile pe care le implic+ vecin+tatea. Astfel,
8. pe planul relaiilor politico$#uridiceE actele de for.+ ,i agresiune, ocuparea unor teritorii,
manifest+ri ale politicii de apartheid, practici colonialiste sau neocolonialisteF
'. pe planul relaiilor economiceE practicile discriminatorii, protec.ioniste, ca ,i orice ac.iuni
de natur+ a afecta economia statelor vecineF
*. n domeniul mediului ncon#urtorE orice ac.iune care ar putea determina deteriorarea
mediului sau a echilibmlui ecologic din statele vecineF
7. propaganda ruvoitoare cu privire la statele vecine, la organizarea ,i desf+,urarea
raporturilor politico2uridice din aceste .+ri, cu privire la modul de via.+ ,i de trai al popoarelor
respective. Toate acestea sunt de natur+ a determina evolu.ii din cele mai grave /n rela.iile dintre
vecini ,i pot periclita pacea /ntre .+rile respective, cu consecin.e pentm pacea /n zon+ ,i /n
celelalte regiuni ale lumii. Buna vecin+tate 2 ca principiu fundamental al dreptului p+cii 2
presupune ablinerea de la comiterea oric+ror fapte ,i ac.iuni de natur+ a /nvenina raporturile
dintre .+rile respective. 1reptul interna.ional implic+ elaborarea ,i adoptarea unor norme uridice
care s+ interzic+ comiterea unor ac.iuni de natur+ a /nr+ut+.i rela.iile dintre vecini.
III.4!. 5una vecintate $ favorizeaz soluionarea panic a diferendelor
7?
Buna vecin+tate presupune, totodat+, ac.iuni din partea statelor vecine care s+ asigure
desf+,urarea normal+ a rela.iilor dintre .+rile respective ,i dezvoltarea prieteniei ,i cooper+rii pe
multiple planuri /ntre statele /n cauz+.
E4perien.a demonstreaz+ c+ /nt+rirea ,i e4tinderea rela.iilor de prietenie ,i cooperare /ntre
vecini reprezint+ acel teren care favorizeaz+ solu.ionarea pa,nic+ a oric+ror probleme, cu
respectarea intereselor legitime ale tuturor statelor, /n lumina criteriilor care definesc conduita
statelor /n lumea contemporan+, asigur3nd un dimat /n care pacea ,i securitatea se pot men.ine ,i
consolida. 0ntreprinderea unor ac.iuni care s+ duc+ la desf+,urarea normal+ a rela.iilor dintre
.+rile respective, la dezvoltarea prieteniei ,i cooper+rii a devenit o necesitat+ vital+ /n condi.iile
unei lumi a interdependen.elor, /n care numeroase probleme, din cele mai variate ,i mai
importante pentru via.a, bun+starea ,i civiliza.ia popoarelor pe planeta noastr+E politice,
economice, culturale, tehnico2,tiin.ifice ,i altele, nu pot fi rezolvate f+r+ o cooperare str3ns+, f+r+
participarea activ+ a tuturor statelor ,i popoarelor. 0ntre ac.iunile de natur+ a dezvolta prietenia ,i
cooperarea /ntre state ,i buna vecin+tate e4ist+ o intercone4iune. 1ac+ orice ini.iativ+ menit+ s+
e4tind+ prietenia ,i cooperarea contribuie la consolidarea bunei vecin+t+.i, e4perien.a
demonstreaz+, totodat+, c+ numai /n condi.iile unor raporturi de bun+ vecin+tate se poate
dezvolta o cooperare fructuoas+, la care s+2,i aduc+ o contribu.ie efectiv+ .+rile respective ,i de
care s+ beneficieze celelalte popoare.
Ac.iunile menite s+ determine /nt+rirea ,i dezvoltarea bunei vecin+t+.i vizeaz+, /n acela,i
timp, autorul ,i spriinul reciproc /n dep+,irea unor situa.ii diferite, cum ar fi cele generate de
calamit+.i naturale sau de alt+ natur+ care ar putea afecta .+rile ,i popoarele respective.
E4perien.a demonstreaz+ c+ buna vecin+tate cap+t+ noi dimensiuni, se /nt+re,te ,i se
consolideaz+ /n cazul /n care se /ntre prind m+suri menite s+ elimine acele fenomene care ar
putea limita schimburile economice, culturale, ,tiin.ifice /ntre vecini.
A,adar, ca principiu esen.ial al dreptului interna.ional, buna vecin+tate presupune ab.inere a
de la comiterea oric+rei ac.iuni de natur+ a /nr+ut+.i rela.iile dintre .+rile respective ,i, totodat+,
/ntreprinderea de m+suri care s+ asigure desf+,urarea normal+ a rela.iilor dintre statele /n cauz+,
s+ duc+ la /nt+rirea ,i consolidarea prieteniei ,i cooper+rii /ntre vecini.
Buna vecin+tate are o sfer+ larg+ de cuprindere, presupun3nd odat+ cu respectarea ,i
aplicarea integral+ a principiilor ,i normelor fundamentale ale dreptului interna.ional 2
statornicirea ,i aplicarea unor norme specifice, rezultate din situarea .+rilor respective /n aceea,i
zon+ sau regiune geografic+. )at+ de ce, buna vecin+tate este o component+ fundamental+ a
structurilor p+cii ,i un principiu esen.ial al dreptului interna.ional.
III.11. >ndeplinire# cu +un=credin" # o+lig#"iilor #sum#te
7<
0mpreun+ cu celelalte componente stmcturale, principiul /ndeplinirii cu bun+2credin.+ a
obliga.iilor asumate completeaz+ un sistem armonios de principii ,i norme care fundamenteaz+
con.inutul dreptului interna.ional.
III.16.1. )acta sunt servanda
"ecole de fr+m3nt+ri, confrunt+ri ,i /ncordare au f+cut posibil+ /n.elegerea adev+rului
elementar c+ Tfiecare stat are datoria de a /ndeplini cu bun+2credin.+ obliga.iile pe care ,i le2a
asumatT. 0n configurarea dreptului interna.ional este, totodat+, esen.ial ca fiecare stat s+2,i
/ndeplineasc+ Tcu bun+2credin.+ obliga.iile care2i incumb+ /n virtutea principiilor ,i regulilor
general recunoscute ale dreptului interna.ional . 0n acela,i timp, aceast+ component+ structural+ a
dreptului interna.ional presupune ca fiecare stat s+2,i /ndeplineasc+ Tcu bun+2credin.+ obliga.iile
care2i incumb+& /n virtutea acordurilor interna.ionale conforme principiilor ,i regulilor general
recunoscute ale dreptului interna.ionalT. Ki, f+r+ /ndoial+, este esen.ial pentru pacea lumii ca
Tbuna2credin.+ s+ c+l+uzeasc+ toate ac.iunile interna.ionale ale statelor ,i popoarelor $laneteiT.
@en.inerea ,i consolidarea p+cii presupun nu numai elaborarea ,i promovarea unor m+suri
concrete, asumarea unor angaamente 0n rela.iile cu celelalte state, ci ,i respectarea lor riguroas+.
0ncheind tratate, conven.ii, acorduri ,i alte /n.elegeri interna.ionale, statele pornesc de la
necesitatea stipul+rii, /n mod solemn, a drepturilor la pace ,i securitate, la dezvoltare de2sine2
st+t+toare a popoarelor lor ,i de la convingerea c+ aceste angaamente solemne se vor respecta
'7
.
1iversificarea ,i multiplicarea rela.iilor interna.ionale, schimbul tot mai intens de valori
materiale ,i spirituale, e4tinderea cooper+rii na.iunilor /n condi.iile accentu+rii
interdependen.elor contemporane, pun /n lumin+ cu o acuitate deosebit+ necesitatea respectarii
cu sfin.enie a angaamentelor luate prin tratatele, acordurile, /n.elegerile intervenite /ntre state.
III.16.2. ("anctitatea anga#amentelor asumate(
1ac+ /n epocile istorice /ndep+rtate respectarea obliga.iilor asumate Mpacta sunt servandaN se
/ntemeia pe criterii ,i precepte religioase, /ncheierea tratatelor fiind /nso.it+ de anumite rituri, cu
timpul for.a obligatorie a /nceput s+ fie dedus+ din ideea de bun+2credin.+ Mbona fidesN, ca o
datorie de onestitate, ca o /ndatorire de onoare, de respectare a cuv3ntului dat. :ean Bodin 2
relev3nd imperativul respect+rii obliga.iilor asumate 2 ar+ta c+ Tfidelitatea ,i loialitatea sunt
adev+ratele baze ale usti.iei. Iu numai statul, dar /ntreaga comunitate uman+ este legat+ prin
eleT, iar Orotius ,i Oentilis demonstrau Tsanctitatea angaamentelor luateT.
'7
Ierespectarea obliga.iilor asumate, reaua2credin.+ au fost calificate drept acte potrivnice conve.uirii umane
;A
1up+ cum se ,tie, rom3nii au considerat 2 dintotdeauna 2 c+ T.inerea cuv3ntului dat este
temeiul facerii bunelor rela.iiT M!alimahNF T0ndeplinirea unei obliga.ii pe care tu /nsu.i ai
acceptat2oT este To datorie elementar+ a convie.uirii tuturor na.iilor MDog+lniceanuN. Iicolae
Titulescu ar+ta c+ Ttratatele trebuie considearate ca sfinte de c+tre stateT, acesta fiind un
Timperativ al securit+.ii ,i p+ciiT, iar /nc+8carea obliga.iilor liber asumate /nseamn+ o Tviolare a
dreptului gin.ilor, o manifestare a dispre.ului fa.+ de cuv3ntul dat, fa.+ de sanctitatea tratatelorT. .
Este un adev+r dea demonstrat c+ nerespectarea angaamentelor asumate preudiciaz+ nu
numai cealalt+ parte, partenerul de ac.iune, prin cooperare, ci ,i celelalte state, nu numai prin
consecin.ele imediate de natur+ economic+, ci ,i prin implica.iile uridice, politice ,i morale. 0n
zilele noastre 2 dup+ cum s2a subliniat /n dezbaterile !omitetului special 6.I.U. pentru
principiile de drept interna.ional privind rela.iile prietene,ti ,i cooperarea /ntre state Trespectarea
cu fidelitate a obliga.iilor asumate constituie o premis+ maor+ a desf+,ur+rii unor rela.ii
interna.ionale bazate pe /n.elegere ,i /ncredere mutual+, at3t de necesare /n condi.iile e4isten.ei
unor state cu sisteme sociale diferiteT, contribuind laE
a. men.inerea p+cii ,i securit+.ii interna.ionaleF
b. reglementarea pa,nic+ a diferendelorF
c. dezvoltarea cooper+rii /ntre state.
9espectarea cu bun+2credin.+ a angaamentelor asumate are nu numai un con.inut moral, ci ,i
unul uridic, deoarece se refer+ la modul ,i spiritul/ncare obliga.ia este /ndeplinit+, precum ,i la
gradul de con,tiinciozitate ,i de stricte.e cu care promisiunea f+cut+ este realizat+, ceea ce
presupune e4ecutarea clauzelor sale /n litera ,i spiritul lor 2 f+r+ subterfugii sau subtilit+.i de
interpretare 2 c3t mai e4act cu putin.+. Bona fides implic+ 2 /n mod firesc 2 at3t /ncrederea
reciproc+ /n cuv3ntul dat, c3t ,i o comportare scrupuloas+ ,i corect+ din partea tuturor celor
angaa.i.
III.16.!. 5una$credin implic stima i respectul mutual n relaiile internaionale
0ncerc+rile de ustificare a /nc+lc+rii obliga.iilor asumate nu rezist+ nici pe plan etic, nici pe
plan politico2uridic. 6 nou+ ordine interna.ional+ nu se poate cl+di dec3t pe echitate ,i usti.ie,
pe stima ,i respectul mutual al tuturor. 9espectarea cu bun+2credin.+ a angaamentelor asumate a
fost inserat+ /n tratatele interna.ionale, inclusiv /n !onven.ia de la Giena din mai 8<C<, /n
declara.ii ,i numeroase rezolu.ii ale Adun+rii Oenerale a 6.I.U., relev3ndu2se c+ dezvoltarea ,i
codificarea dreptului interna.ional, promovarea primatului legii/n rela.iile dintre state impun
/nf+ptuirea obliga.iilor reciproce.
9espectarea angaamentelor asumate este un principiu fundamental al dreptului interna.ional,
a c+rui transpunere /n via.+ d+ con.inut noilor rela.ii care2,i croiesc drum /n perspectiva
;8
democratiz+rii raporturilor dintre state. 0n 1eclara.ia referitoare la principile de drept
interna.ional privind rela.iile prietene,ti ,i cooperarea dintre state se statornice,te c+ Tfiecare stat
este obligat s+ /ndeplineasc+ cu bun+2credin.+ obliga.iile care /i incumb+ /n virtutea acordurilor
interna.ionale /n conformitate cu principiile ,i normele general recunoscute ale dreptului
interna.ionalT.
Bucr3nd direct, efectiv nu numai la conceperea angaamentelor interna.ionale, ci ,i la
/nf+ptuirea lor /n spiritul corectitudinii ,i responsabilit+.ii, toate statele lumii 2 mari, mici ,i
milocii 2 vor contribui, ,i pe aceast+ cale, la promovarea unor raporturi interstatale noi, care s+
asigure /ntregii umanit+.i un viitor de securitate ,i pace, de colaborare ,i bun+stare. )at+ de ce
respectarea cu bun+2credin.+ a angaamentelor asuma te constituie o component+ maor+ a vie.ii
interna.ionale, o premis+ a bunei convie.uiri, a dezvolt+rii cooper+rii tuturor na.iunilor pe
temeiul echit+.ii ,i usti.iei. "unt sensuri semnificative ale eforturilor pe care le fac popoarele
lumii pentru o cooperare mai ampl+,mai sus.inut+, dar ,i mai eficient+, /ntr2o lume /n care
dezvoltarea independent+, liber+ ,i suveran+ a fiec+rui popor este condi.ionat+ de men.inerea ,i
consolidarea p+cii /n toate regiunile lumii.
;'
CONCLU?II
Termenul de principiu, /nsemn3nd /n latin+ /nceput, origine, element fundamental are, din
punct de vedere filosofic sau /n vorbirea curent+, numeroase sensuri, cum ar fiE izvor primordial,
cauz+ primar+, adev+r fundamental, regul+ de ac.iune ce se bazeaz+ pe o udecat+ de valoare ,i
care constituie un model, o regul+ sau un scop, regul+ general+ de orientare.
0n teoria general+ a dreptului se sus.ine c+ principiile sunt ni,te udec+.i de valoare, al
c+ror con.inut a4iologic se reflect+ ,i /n con.inutul altor dispozi.ii normative, a c+ror interpretare
se face /n lumina principiilor sau sunt prezentate ca idei fundamentale, de orientare pentru
procesul legislativ, eventual reluate ,i prev+zute /n te4te de drept pozitiv.
$rincipiile dreptului interna.ional reprezint+ construc.ii uridice /n urul unor valori
considerate importante pentru rela.iile interna.ionale, pentru eviden.ierea acestora, promovarea
lor /n sistemul normelor ,i institu.iilor uridice ce guverneaz+ conduita interna.ional+ a statelor
,i, mai ales, protec.ia acestora. $utem aprecia c+, reflect3nd un anume set de nevoi sociale la un
moment dat, con,tiin.a uridic+ a societ+.ii interna.ionale reprezint+ un element important care
asigur+ trecerea de la nivelul structural la nivelul normativ. Acest proces a4iologic de reflectare
,i receptare a func.ionat, /n unele situa.ii chiar p3n+ la al doilea r+zboi mondial, /n mod izolat /n
fiecare societate, nee4ist3nd mecanisme de transmitere dincolo de spa.iul na.ional, el r+m3n3nd
astfel limitat. 0n ulimele decenii, datorit+ cre,terii e4ponen.iale a interdependen.elor, dar ,i a
miloacelor de comunica.ie, informa.ia tot mai larg+ ,i circula.ia ideilor au permis cristalizarea
unei contiine #uridice internaionale care tinde s+ se omogenizeze /n leg+tur+ cu marile
probleme contemporane ,i, pe baza unor permanente udec+.i de apreciere, s+ consacre ,i s+
realizeze valorile interna.ionale fundamentale.
;*
$utem defini principiul de drept interna.ional ca fiind o prescrip.ie normativ+ ce se
caracterizeaz+ printr2un /nalt nivel de abstractizare, d3nd e4presie unor valori interna.ionale
un#nim #dmise ,i care guverneaz+ conduita subiectelor de drept interna.ional.
$rincipiile dreptului interna.ional fac parte din categoria de norme obligatorii Mus cogensN
ale izvoarelor dreptului interna.ional public.
$rincipiile fundamentale sunt consacrate, /n principal, /n !arta 6.I.U., 1eclara.ia
Adun+rii Oenerale a 6.I.U. din 8<=A referitoare la 5principiile dreptului interna.ional privind
rela.iile prietene,ti ,i cooperarea dintre state, /n conformitate cu !arta 6.I.U., Actul -inal al
!"!E de la >elsinki M8<=;N ,i altele.
0arta 7rganizaiei aiunilor &nite conine urmtoarele principii8
$rincipiul potrivit c+ruia statele trebuie s+ se ab.in+, /n rela.iile lor interna.ionale, de
a re curge la amenin.area cu for.a sau la folosirea for.ei fie /mpotriva integrit+.ii teritoriale sau.a
independen.ei politice a oric+rui stat, fie /n orice alt mod incompatibil cu scopurile Ia.iunilor
UniteF
$rincipiul potrivit c+ruia trebuie s+ se rezolve diferendele lor interna.ionale prin
miloace pa,nice astfel /nc3t pacea ,i securitatea interna.ional+ ca ,i usti.ia s+ nu fie puse /n
pericolF
0ndatorirea de a nu interveni /n treburile .in3nd de competen.a na.ional+ a unui stat,
conform !arteiF
0ndatorirea statelor de a coopera unele cu altele conform !arteiF
$rincipiul egalit+.ii /n drepturi a popoarelor ,i al dreptului lor de a dispune de ele
/nseleF
$rincipiul egalit+tii suverane a statelorF
$rincipiul potrivit c+ruia statele trebuie s+ /ndeplineasc+ cu bun+2credin.+ obliga.iile
pe care ,i le2au asumat conform !arteiF
9ctul final al 0onferinei pentru "ecuritate i 0ooperare n %uropa$:elsin;i, 14/,$conine
principiile8
Egalitatea suveran+, respectarea drepturilor inerente suveranit+.iiF
Ierecurgerea la for.+ sau la amenin.area cu for.aF
)nviolabilitatea frontierelorF
)ntegritatea teritorial+ a statelorF
9eglementarea pa,nic+ a diferendelorF
;7
Ieamestecul /n treburile interneF
9espectarea drepturilor omului ,i libert+.ilor fundamentale, inclusiv a libert+.ilor de g3ndire,
con,tiin.+, religie sau de convingereF
Egalitatea /n drepturi a popoarelor ,i dreptul popoarelor de a dispune de ele /nseleF
!ooperarea /ntre state,
0ndeplinirea cu bun+2credin.+ a obliga.iilor asumate conform dreptului interna.ional.
$rincipiile dreptului interna.ional public sunt interdependente, /n sensul c+ respectarea unuia nu
se poate realiza dec3t cu respectarea celorlalte. Ele sunt legate /n interpretarea ,i aplicarea lor.
Ele se constituie, deci, /ntr2un corp omogen de norme av3nd ca obiectiv, /n ultima
analiz+, garantarea p+cii mondiale, scop final al !artei Ia.iunilor Unite.
A2(3A
4(CLARA5/A 0.2.1.
A2UPRA PRINCIPIILOR DREPTULUI INTERNA3IONAL PRI5IND RELA3IILE DE
PRIETENIE @I COOPERAREA >NTRE 2TATE
Adunarea Oeneral+
9eafirm3nd c+, /n conformitate cu prevederile !artei, men.inerea p+cii ,i a securit+.ii
interna.ionale ,i dezvoltarea rela.iilor prietene,ti ,i cooper+rii /ntre na.iuni sunt printre scopurile
fundamentale ale Ia.iunilor Unite,
9eamintind c+ popoarele Ia.iunilor Unite sunt hot+r3te s+ practice toleran.a ,i s+ tr+iasc+ /n
pace unul cu altul /ntr2un spirit de bun+ vecin+tate,
13ndu2,i seama c+ este important a se men.ine ,i /nt+ri pacea interna.ional+ bazat+ pe
libertate, egalitate, usti.ie ,i respectul drepturilor fundamentale ale omului ,i de a se dezvolta
rela.iile prietene,ti /ntre na.iuni, oricare ar fi deosebirile sistemelor lor politice, economice ,i
sociale sau nivelurile lor de dezvoltare,
13ndu2,i seama, de asemenea, de importan.a esen.ial+ a !artei Ia.iunilor Unite pentru
promovarea primatului dreptului /ntre na.iuni,
!onsider3nd c+ respectarea riguroas+ a principiilor dreptului interna.ional privind rela.iile
prietene,ti ,i cooperarea /ntre state ,i e4ecutarea cu bun+ credin.+ a obliga.iilor asumate de state,
/n conformitate cu !arta, este de cea mai mare importan.+ pentru men.inerea p+cii ,i a securit+.ii
interna.ionale ,i pentru realizarea celorlalte obiective ale Ia.iunilor Unite,
;;
!onstat3nd c+ marile schimb+ri de ordin politic, economic ,i social ,i progresele ,tiin.ifice
care au avut loc /n lume de la adoptarea !artei Ia.iunilor Unite confer+ o importan.+ sporit+
acestor principii ,i necesit+.i de a se asigura aplicarea lor mai eficace /n conduita statelor,
oriunde s2ar e4ercita ea,
9eamintind principiul statornicit, potrivit c+ruia spa.iul e4traatmosferic, inclusiv Buna ,i
celelalte corpuri cere,ti, nu poate face obiect de apropriere na.ional+ prin proclamarea
suveranit+.ii, nici pe cale de folosire sau de ocupare sau prin oricare alt miloc ,i, con,tient+ de
faptul c+ Ia.iunile Unite e4amineaz+ /n prezent problema elabor+rii /n acela,i spirit a altor
dispozi.ii corespunz+toare,
!onvins+ c+ respectarea riguroas+ de c+tre state a obliga.iei de a se ab.ine s+ intervin+ /n
afacerile interne ale altui stat este o condi.ie esen.ial+ ce trebuie s+ fie /ndeplinit+ pentru ca
na.iunile s+ tr+iasc+ /n pace unele cu altele, deoarece practica interven.iei, sub orice form+, nu
numai c+ constituie o violare a spiritului ,i literei !artei Ia.iunilor Unite, dar duce la crearea de
situa.ii care pun /n pericol pacea ,i securitatea interna.ional+,
9eamintind /ndatorirea statelor de a se ab.ine, /n rela.iile lor interna.ionale, de la constr3ngeri
de ordin militar, politic, economic sau de alt fel, /ndreptate /mpotriva independen.ei politice sau
integrit+.ii teritoriale ale unui stat,
!onsider3nd c+ este, de asemenea, esen.ial ca toate statele s+ rezolve diferendele lor
interna.ionale prin miloace pa,nice, /n conformitate cu !arta,
9eafirm3nd, potrivit !artei, importan.a fundamental+ a egalit+.ii suverane ,i subliniind c+
scopurile Ia.iunilor Unite nu pot fi realizate dec3t dac+ statele se bucur+ de egalitate suveran+ ,i
se conformeaz+ pe deplin cerin.elor acestui principiu /n rela.iile lor interna.ionale,
!onvins+ c+ supunerea popoarelor la subugare, dominare ,i e4ploatare str+in+ constituie un
obstacol primordial /n calea realiz+rii p+cii ,i securit+.ii interna.ionale,
!onvins+ c+ principiul egalit+.ii /n drepturi a popoarelor ,i dreptului lor de a dispune de ele
/nsele constituie o contribu.ie semnificativ+ la dreptul interna.ional contemporan ,i c+ aplicarea
lui efectiv+ este de cea mai mare importan.+ pentru a promova rela.ii prietene,ti /ntre state bazate
pe respectarea principiului egalit+.ii suverane,
!onvins+, prin urmare, c+ orice /ncercare urm+rind s+ rup+ par.ial sau total unitatea na.ional+
,i integritatea teritorial+ a unui stat sau a unei .+ri sau s+ aduc+ atingere independen.ei sale
politice este incompatibil+ cu scopurile ,i principiile !artei,
!onsider3nd dispozi.iile !artei /n ansamblu ,i .in3nd seama de rolul rezolu.iilor pertinente
adoptate de organele competente ale Ia.iunilor Unite, care se refer+ la con.inutul acestor
principii,
!onsider3nd c+ dezvoltarea progresist+ ,i codificarea principiilor ar+tate mai osE
;C
aN $rincipiul potrivit c+ruia statele trebuie s+ se ab.in+, /n rela.iile lor interna.ionale, de a re
curge la amenin.area cu for.a sau la folosirea for.ei fie /mpotriva integrit+.ii teritoriale sau.a
independen.ei politice a oric+rui stat, fie /n orice alt mod incompatibil cu scopurile Ia.iunilor
UniteF
bN $rincipiul potrivit c+ruia trebuie s+ se rezolve diferendele lor interna.ionale prin miloace
pa,nice astfel /nc3t pacea ,i securitatea interna.ional+ ca ,i usti.ia s+ nu fie puse /n pericolF
cN 0ndatorirea de a nu interveni /n treburile .in3nd de competen.a na.ional+ a unui stat,
conform !arteiF
dN 0ndatorirea statelor de a coopera unele cu altele conform !arteiF
eN $rincipiul egalit+.ii /n drepturi a popoarelor ,i al dreptului lor de a dispune de ele /nseleF
fN $rincipiul egalit+tii suverane a statelorF
gN $rincipiul potrivit c+ruia statele trebuie s+ /ndeplineasc+ cu bun+2credin.+ obliga.iile pe care
,i le2au asumat conform !arteiF /n scopul de a se asigura aplicarea lor mai eficace /n
comunitatea interna.ional+ ,i a contribui la /nf+ptuirea scopurilor Ia.iunilor Unite,
1up+ ce a e4aminat principiile dreptului interna.ional referitoare la rela.iile prietene,ti ,i la
cooperarea dintre state,
$roclam+ /n mod solemn urm+toarele principiiE
Principiul potri&it crui# st#tele tre+uie s se #+"inA ,n rel#"iile lor intern#"ion#leA de #
recurge l# #menin"#re# cu 7or"# s#u l# 7olosire# 7or"eiA 7ie ,mpotri&# integrit"ii teritori#le s#u
# independen"ei politice # oricrui st#tA 7ie ,n orice #lt mod incomp#ti+il cu scopurile
N#"iunilor Unite
6rice stat are obliga.ia s+ se ab.in+ /n rela.iile sale interna.ionale de a recurge la amenin.area
cu for.a sau la folosirea for.ei fie /mpotriva integrit+.ii teritoriale sau independen.ei politice a
oric+rui stat, fie /n orice alt mod incompatibil cu scopurile Ia.iunilor Unite. 6 astfel de
recurgere la amenin.area cu for.a sau la folosirea for.ei constituie o violarea dreptului
interna.ional ,i a !artei Ia.iunilor Unite ,i nu trebuie s+ fie folosit+ niciodat+ ca miloc de
rezolvare a problemelor interna.ionale.
Un r+zboi de agresiune constituie o crim+ /mpotriva p+cii care angaeaz+ r+spunderea /n
virtutea dreptului interna.ional.
!onform scopurilor ,i principiilor Ia.iunilor Unite, statele au obliga.ia de a se ab.ine de la
orice propagand+ /n favoarea r+zboaielor de agresiune,
6rice stat are obliga.ia s+ se ab.in+ de a recurge la amenin.area cu for.a sau la folosirea for.ei
pentru a viola frontierele interna.ionale e4istente ale unui stat sau ca miloc de rezolvare a
diferendelor interna.ionale, inclusiv diferendelor teritoriale ,i problemelor referitoare la
frontierele statelor.
;=
1e asemenea, orice stat are obliga.ia s+ se ab.in+ de a recurge la folosirea for.ei pentru a viola
liniile interna.ionale de demarca.ie cum sunt liniile de armisti.iu, stabilite printr2un acord
interna.ional la care acel stat este parte sau pe care el este .inut s+2l respecte pentru alte ra.iuni
sau conform unui astfel de acord. 1ispozi.ia precedent+ nu va fi interpretat+ ca adu c3nd
atingere pozi.iei p+r.ilor interesate fa.+ de statutul ,i efectele acestor linii a,a cum au fost
definite /n regimurile speciale care le sunt aplicabile, nici ca afect3nd caracterul lor provizoriu.
"tatele au obliga.ia de a se ab.ine de la acte de represalii care implic+ folosirea for.ei.
6rice stat are obliga.ia s+ se ab.in+ de a recurge la orice m+sur+ de constr3ngere care ar lipsi
popoarele men.ionate /n cuprinsul principiului egalit+.ii /n drepturi ,i a dreptului popoarelor de a
dispune de ele /nsele, de dreptul lor la autodeterminare, la libertate ,i la independen.+.
-iecare stat are obliga.ia s+ se ab.in+ de a organiza sau /ncuraa organizarea de for.e
neregulate sau de bande /narmate de mercenari /n scopul s+v3r,irii de incursiuni pe teritoriul
unui alt stat.
-iecare stat are obliga.ia s+ se ab.in+ de a organiza ,i /ncuraa acte de r+zboi civil sau acte de
terorism pe teritoriul unui alt stat, de a le spriini sau de a participa la ele sau de a tolera pe
teritoriul s+u activit+.i organizate /n scopul comiterii unor astfel de acte, c3nd actele men.ionate
/n prezentul paragraf implic+ o amenin.are cu for.a sau folosirea for.ei.
Teritoriul unui stat nu poate face obiectul unei ocupa.ii militare rezult3nd din folosirea for.ei
contrar dispozi.iilor !artei. Teritoriul unui stat nu poate face obiectul unei achizi.ii de c+tre un
alt stat, ca urmare a recurgerii la amenin.area cu for.a sau la folosirea for.ei. Iici o achizi.ie
teritorial+ ob.inut+ prin amenin.area cu for.a sau prin folosirea for.ei nu va fi recunoscut+ ca
legal+. Iici una dintre dispozi.iile care preced nu va fi interpretat+ ca aduc3nd atingereE
aN dispozi.iilor !artei sau oric+rui acord interna.ional anterior regimului !artei,i valabil /n
virtutea dreptului interna.ionalF sau
bN drepturilor !onsiliului de "ecuritate /n virtutea !artei.
Toate statele trebuie s+ duc+ cu bun+ credin.+ negocieri pentru ca s+ fie /ncheiat grabnic un
tratat universal de dezarmare general+ ,i complet+ sub un control interna.ional eficace ,i s+ fac+
eforturi spre a se adopta m+suri corespunz+toare pentru reducerea tensiunii interna.ionale ,i
/nt+rirea /ncrederii /ntre state.
Toate statele trebuie s+ /ndeplineasc+ cu bun+ credin.+ obliga.iile ce le incumb+ /n vi)tutea
principiilor ,i a regulilor general recunoscute ale dreptului interna.ional /n ceea ce prive,te
men.inerea p+cii ,i securit+.ii interna.ionale ,i s+ depun+ eforturi pentru a face mai eficace
sistemul de securitate al Ia.iunilor Unite. Iici o dispozi.ie din paragrafele ce preced nu va fi
interpretat+ ca l+rgind sau diminu3nd /n vreun fel aria de aplicare a dispozi.iilor !artei /n special
cele care au leg+tur+ cu reglementarea pa,nic+ a diferendelor interna.ionale.
;?
Principiul potri&it crui# st#tele tre+uie s re%ol&e di7erendele lor intern#"ion#le prin
mi!lo#ce p#8nice #st7el ,nc<t p#ce# 8i securit#te# intern#"ion#lA precum 8i !usti"i# s nu 7ie
puse ,n pericol
Toate statele trebuie s+ rezolve diferendele lor interna.ionale cu alte state prin miloace
pa,nice, astfel /nc3t pacea ,i securitatea interna.ional+, precum ,i usti.ia s+ nu fie puse in
pericol.
"tatele trebuie deci s+ caute rapid o solu.ie echitabil+ a diferendelor lor interna.ionale pe cale
de negociere, de anchet+, de mediere, de conciliere, de arbitra, de rezolvarte udiciar+, de recurs
la organisme sau acorduri regionale sau prin alte miloace pa,nice la alegerea lor. !+ut3nd
aceast+ solu.ie, p+r.ile vor conveni asupra miloacelor pa,nice care vor fi potirvite cu
circumstan.ele ,i natura diferendului.
$+r.ile la un diferend interna.ional au obliga.ia, /n cazul /n care nu ar aunge la o solu.ie
printr2unul dintre miloacele pa,nice sus2men.ionate, de a continua s+ caute o reglementare a
diferendului lor prin alte miloace pa,nice asupra c+rora ele vor fi convenit.
"tatele p+r.i la un diferend interna.ional, precum ,i celelalte state, trebuie s+ se ab.in+ de la
orice act susceptibil s+ agraveze situa.ia, astfel /nc3t s+ nu pun+ /n pericol pacea ,i securitatea
interna.ional+ ,i trebuie s+ ac.ioneze /n conformitate cu scopurile ,i principiiile Ia.iunilor Unite.
1iferendele interna.ionale trebuie s+ fie rezolvate pe baza egalit+.ii suverane a statelor ,i /n
conformitate cu principiul liberei alegeri a miloacelor.
9ecursul la o procedur+ de rezolvare sau acceptarea unei astfel de proceduri liber consim.it+
de c+tre state /n ce prive,te un diferend la care ele sunt p+r.i sau un diferend la care ele ar putea fi
p+r.i /n viitor nu pot fi considerate ca incompatibile cu egalitatea suveran+.
Iici o dispozi.ie a paragrafelor care preced nu aduce atingere nici nu derog+ de la dispozi.iile
aplicabile ale !artei, /n special cele care au leg+tur+ cu reglementarea pa,nic+ a diferendelor
interna.ionale.
Principiul re7eritor l# o+lig#"i# de # nu inter&eni ,n #7#cerile c#re "in de competen"#
n#"ion#l # unui st#t ,n con7ormit#te cu C#rt#
Iici un stat sau grup de state nu are dreptul de a interveni, direct sau indirect, pentru orice
motiv, /n afacerile interne sau e4terne ale unui alt stat. $rin urmare, nu numai interven.ia armat+,
dar ,i oriceform+ de ingerin.+ sau orice amenin.are, /ndreptare /mpotriva personalit+.ii unui stat
sau /mpotriva elementelor lui politice, economice ,i culturale, sunt contrare dreptului
interna.ional.
Iici un stat nu poate aplica sau /ncuraa folosirea m+surilor economice, politice sau de orice
alt+ natur+ pentru a constr3nge un alt stat s+2,i subordoneze e4ercitarea drepturilor lui suverane
,i pentru a ob.ine de la el avantae de orice fel. Toate statele trebuie, de asemenea, s+ se ab.in+ de
;<
a organiza,auta, finan.a, /ncuraa sau tolera activita.i armate subversive sau teroriste destinate s+
schimbe prin violen.+ regimul unui alt stat, precum ,i de a interveni /n luptele interne ale unui alt
stat.
-olosirea for.ei pentru a lipsi popoarele de identitatea lor na.ional+ constituie o violare a
drepturilor lor inalienabile ,i a principiului neinterven.iei.
6rice stat are dreptul inalienabil de a2,i alege sistemul s+u politic, economic, social ,i cultural
f+r+ nici o form+ de amestec din partea oric+rui alt stat.
Iimic din alineatele care preced nu ar trebui s+ fie interpretat ca afect3nd dispozi.iile !artei
Ia.iunilor Unite referitoare la men.inerea p+cii ,i securit+.ii interna.ionale.
>nd#torire# st#telor de # cooper# unele cu #ltele con7orm C#rtei
"tatele, oricare ar fi deosebirile e4istente /ntre sistemele lor politice, economice ,i sociale, au
obliga.ia de a coopera unele cu altele /n diverse domenii ale rela.iilor interna.ionale, pentm a
men.ine pacea ,i securitatea interna.ional+ ,i a favoriza progresul ,i stabilitatea economic+
interna.ional+ precum ,i bun+starea general+ a na.iunilor ,i o cooperare interna.ional+ care s+ fie
lipsit+ de discriminare bazat+ pe aceste deosebiri.
0n acest scopE
aN "tatele trebuie s+ coopereze unele cu altele pentru men.inerea p+cii ,i securit+.ii
interna.ionale.
bN "tatele trebuie s+ coopereze pentru a asigura respectarea universal+ ,i aplicarea drepturilor
omului ,i a libert+.ilor fundamentale pentru to.i, precum ,i eliminarea discrimin+rii rasiale ,i
intoleran.ei religioase sub toate formele lor.
cN "tatele trebuie s+ se conduc+ /n rela.iile lor interna.ionale /n domeniile
economic,social,cultural, tehnic ,i comercial, /n conformitate cu principiile egalit+.ii suverane ,i
neinterven.iei.
dN "tatele membre ale Ia.iunilor Unite au obliga.ia de a ac.iona at3t /mpreun+, c3t ,i
individual /n cooperare cu 6rganiza.ia Ia.iunilor Unite, conform dispozi.iilor pertinente ale
!artei.
"tatele trebuie s+ coopereze /n domeniile economic, social ,i cultural, ca ,i /n cel al ,tiin.ei ,i
tehnicii ,i s+ favorizeze progresele culturii ,i /nv+.+m3ntului /n lume. "tatele trebuie s+2,i
uneasc+ eforturile pentru a promova dezvoltarea economic+ /n lumea /ntreag+, /n special /n .+rile
/n curs de dezvoltare.
Principiul eg#lit"ii ,n drepturi # popo#relor 8i #l dreptului lor de # dispune de ele ,nsele
CA
)n virtutea principiului egalit+.ii /n drepturi a popoarelor ,i al dreptului lor de a dispune de
ele /nsele, principiu consacrat /n !art+, toate popoarele au dreptul de a2,i hot+r/ statutul lor
politic, /n deplin+ libertate ,i f+r+ amestec din afar+ ,i de a urma dezvoltarea lor economic+,
social+ ,i cultural+ ,i orice stat are obliga.ia de a respecta acest drept conform dispozi.iilor
!artei.
6rice stat are obliga.ia de a favoriza, /mpreun+ cu alte state sau separat, realizarea principiului
egalit+.ii /n drepturi a popoarelor ,i a dreptului lor de a dispune de ele /nsele, conform
dispozi.iilor !artei ,i de a auta 6rganiza.ia Ia.iunilor Unite s+ se achite de r+spunderile pe care
i le confer+ !arta /n ceea ce prive,te aplicarea acestui principiu, pentruE
aN a favoriza rela.iile prietene,ti ,i cooperarea /ntre stateF
bN a pune de /ndat+ cap+t colonialismului .in3nd seama /n modul cuvenit de voin.a liber
e4primat+ a popoarelor interesateF .in3nd seama c+ faptul de a supune popoarele subug+rii,
domina.iei sau e4ploat+rii str+ine constituie o violare a acestui principiu, ca ,i o negare a
drepturilor fundamentale ale omului ,i este contrar !artei Ia.iunilor Unite.
6rice stat are obliga.ia de a favoriza, /mpreun+ cu alte state sau separat, , respectarea
universal+ ,i efectiv+ a drepturilor omului ,i a libert+.ilor fundamentale, conform !artei.
!rearea unui stat suveran ,i independent, asocierea liber+ sau unirea cu un stat independent,
sau dob3ndirea oric+rui alt statut politic hot+r3t /n mod liber de c+tre un popor constituie pentru
acel popor miloace pentru a2,i e4ercita dreptul s+u de a decide de el /nsu,i.
6rice stat are obliga.ia de a se ab.ine s+ recurg+ la orice m+sur+ de constr3ngere care ar lipsi
popoarele men.ionate mai sus, /n cuprinsul acestui principiu, de dreptul lor. 0n cazul /n care ele
reac.ioneaz+ ,i rezist+ la o astfel de m+sur+ de constr3ngere, /n e4ercitarea dreptului lor de a
decide de ele /nsele, aceste popoare au dreptul s+ caute ,i s+ primeasc+ un spriin, conform
scopurilor ,i principiilor !artei Ia.iunilor Unite.
Teritoriile unei colonii sau ale unui teritoriu ne autonom posed+, /n virtutea !artei, un statut
separat ,i distinct de cel al teritoriului statului care /l administreaz+F acest statut separat ,i
distinct, /n virtutea !artei, e4ist+ at3t timp c3t poporul coloniei sau al teritoriului neautonom nu2
,i e4ercit+ dreptul de a dispune de sine /nsu,i /n conformitate cu !arta Ia.iunilor Unite ,i, /n
special, cu scopurile ,i principiile sale.
Iici o dispozi.ie din paragrafele precedente nu va fi interpretat+ ca autoriz3nd sau /ncura3nd
o ac.iune ori..EEare ar fi ea, care ar dezmembra sau ar amenin.a, /n total sau /n parte, integritatea
teritorial+ sau unitatea politic+ a oric+rui stat suveran ,i independent, care se conduce conform
principiului egalit+.ii /n drepturi ,i dreptului popoarelor de a dispune de ele /nsele enun.at mai
sus ,i av3nd un guvern care reprezint+ ansamblul poporului apar.in3nd teritoriului f+r+ distinc.ie
de ras+, credin.+ sau culoare.
C8
6rice stat trebuie s+ se ab.in+ de la orice ac.iune care vizeaz+ s+ rup+ par.ial sau total unitatea
na.ional+ ,i integritatea teritorial+ a unui alt stat sau .ar+.
Principiul eg#lit"ii su&er#ne # st#telor
Toate statele se bucur+ de egalitate suveran+. Ele au drepturi ,i obliga.ii egale ,i sunt membri
egali ai comunit+.ii interna.ionale, indiferent de deosebirile de ordin economic, social, politic sau
de alt+ natur+.
0n special, egalitatea suveran+ cuprinde urm+toarele elementeE
aN "tatele sunt egale din punct de vedere uridicF
bN -iecare stat se bucur+ de drepturi inerente deplinei suveranit+.iF
cN -iecare stat are obliga.ia de a respecta personalitatea altor stateF
dN )ntegritatea teritorial+ ,i independen.a politic+ ale statului sunt inviolabileF
eN -iecare stat are dreptul de a2,i alege ,i a dezvolta /n mod liber sistemul s+u politic, social,
economic ,i culturalF
fN -iecare stat are obliga.ia de a se achita pe deplin ,i cu bun+ credin.+ de obliga.iile sale
interna.ionale ,i de a tr+i /n pace cu alte state.
Principiul potri&it crui# st#tele tre+uie s ,ndepline#sc cu +uncredin" o+lig#"iile pe
c#re 8i le=#u #sum#t con7orm C#rtei
-iecare stat are obliga.ia de a /ndeplini cu bun+2credin.+ obliga.iile pe care ,i le2a asumat /n
conformitate cu !arta Ia.iunilor Unite.
-iecare stat are obliga.ia de a /ndeplini cu bun+2credin.+ obliga.iile care /i in!llmb+ /n virtutea
principiilor ,i regulilor general recunoscute ale dreptului interna.ional.
-iecare stat are obliga.ia de a /ndeplini cu bun+2credin.+ obliga.iile care /i incumb+ /n virtutea
acordurilor interna.ionale conforme principiilor ,i regulilor general recunoscute ale dreptului
interna.ional.
0n caz de conflict /ntre obliga.iile n+scute din acorduri interna.ionale ,i obliga.iile membrilor
Ia.iunilor Unite /n vinutea !artei Ia.iunilor Unite, ultimele vor prevala.
1)"$6W)S)) OEIE9ABE
1eclar+ c+E
0n interpretarea ,i aplicarea lor, principiile care preced sunt legate /ntre ele ,i fiecare principiu
trebuie interpretat /n conte4tul celorlalte principii.
Iici o prevedere din prezenta 1eclara.ie nu trebuie s+ fie interpretat+ ca afect3nd /n vreun fel
dispozi.iile !artei sau drepturile ,i obliga.iile impuse statelor membre de c+tre !art+, sau
C'
drepturile conferite popoarelor de c+tre !art+, .in3nd seama de formltlarea acestor drepturi /n
prezenta 1eclara.ie.
1eclar+, de asemenea, c+E
$rincipiile !artei care sunt /nscrise /n prezenta 1eclara.ie constituie principii fundamentale
ale dreptului interna.ional ,i cheam+ prin urmare toate statele s+ se inspire din aceste principii /n
conduita lor interna.ional+ ,i s+2,i dezvolte rela.iile lor mutuale pe baza respect+rii riguroase a
susmen.ionatelor principiiT.
ACT1L 6/2AL AL C026(R/25(/ P(2TR1 .(C1R/TAT(
7/ C00P(RAR( 82 (1R0PA
-Helsinki9 1,*%-
A. DECLARA3IA PRI5IND PRINCIPIILE CARE 4U5ERNEA?B RELA3IILE
RECIPROCE DINTRE 2TATELE PARTICIPANTE
"tatele participante,
9efirm3nd angaamentul lor /n favoarea p+cii, securit+.ii ,i drept+.ii, precum ,i a dezvolt+rii
continue a rela.iilor prietene,ti ,i cooper+rii,
9ecunosc3nd c+ acest angaament, care reflecta interesele ,i aspira.iile popoarelor, constituie
pentru fiecare stat participant o r+E,pundere prezent+ ,i viitoare, /nt+rit+ de e4perien.ele
trecutului,
9eafirm3nd, /n m+sura /n care sunt membri ai Ia.iunilor Unite ,i /n conformitate cu
scopurile ,i principiile Ia.iunilor Unite, spriinul lor deplin ,i activ 6rganiza.iei Ia.iunilor Unite
,i /nt+ririi rolului ,i ificien.ei sale /n consolidarea p+cii, securit+.ii ,i usti.iei interna.ionale ,i /n
promovarea reglement+rii problemelor interna.ionale, precum ,i a dezvolt+rii rela.iilor amicale ,i
cooper+rii /ntre state,
E4prim3nd adeziunea lor comun+ la principiile care sunt enun.ate mai os ,i care sunt /n
conformitate cu !arta Ia.iunilor Unite, precum ,i voin.a lor comun+ de a ac.iona, /n
aplicarea.acestor principiiF /n conformitate cu scopurile ,i principiile !artei Ia.iunilor Unite,
1eclar+ hot+r3rea lor de a respecta ,i pune /n practic+, fiecare dintre ele /n rela.iile sale cu toate
celelalte state participante, indiferent de sistemul lor politic, economic sau social, precum ,i de
C*
m+rimea lor, situa.ia lor geografic+ sau nivelul lor de dezvoltare economic+, principiile
urm+toare care sunt toate de importan.+ primordial+ ,i guverneaz+ rela.iile lor reciproceE
I. Eg#lit#te# su&er#nA respect#re# drepturilor inerente su&er#nit"ii
"tatele participante /,i vor respecta fiecare egalitatea suveran+ ,i individualitatea celuilalt,
precum ,i toate drepturile inerente suveranit+.ii pe care le cuprinde suveranitatea lor, /ntre care /n
special dreptul fiec+rui stat la egalitate uridic+, la integritate teritorial+, la libertate ,i
independen.+ politic+. Ele vor respecta, de asemenea, fiecare dreptul celuilalt de a2,i alege ,i
dezvolta liber sistemul politic, social, economic ,i cultural, precum ,i dreptul de a2,i stabili legile
,i reglement+rile.
0n cadrul dreptului interna.ional, toate statele participante au drepturi ,i obliga.ii egale, Ele
vor respecta fiecare dreptul celuilalt de a defini ,i conduce /n mod liber rela.iile sale cu alte state
/n conformitate cu dreptul interna.ional ,i /n spiritul prezentei 1eclara.ii. Ele consider+ c+
frontierele lor pot fi modificate, /n conformitate cu dreptul interna.ional, prin miloace pa,nice ,i
prin acord, Ele au, de asemenea, dreptul de a apar.ine sau nu organiza.iilor interna.ionale, de a fi
sau nu parte la tratate bila tera le sau multila tera le, inclusiv dreptul de a fi parte sau nu la tratate
de alian.+,. ele au, de asemenea, dreptul la neutralitate,
II. Nerecurgere# l# 7or" s#u l# #menin"#re# cu 7or"#
"tatele participante se vor ab.ine /n rela.iile lor reciproce, ca ,i /n general /n rela.iile lor
interna.ionale, de a recurge la folosirea for.ei sau la amenin.area cu for.a, fie /mpotriva
integrit+.ii tenVtoriale sau a independen.ei politice a oric+rui stat, fie /n orice alt mod incompatibil
cu scopurile Ia.iunilor Unite ,i cu prezenta 1eclara.ie, Iici o considera.ie nu poate fi invocat+
drept ustificare pentru a recurge la folosirea for.ei sau la amenin.area cu for.a /n contradic.ie cu
acest principiu,
0n consecin.+, statele participante se vor ab.ine de la orice act care constituie o amenin.are cu
for.a sau o folosire direct+ sau indirect+ a for.ei /mpotriva a#tuistat independent, 1e asemenea,
ele se vorEah.ine dela .orice manifestare de for.+ /n scopul de a face un alt stat participant s+
renun.e la deplina e4ercitare ci drepturilor sale suverane, 1e asemenea, ele se vor ab:ine /n
rela.iile lor reciproce ,i de la orice act de represalii cu for.a,
Iici o asemenea folosire a for.ei sau amenin.are cu for.a nu va fi utilizat+ ca miloc pentru a
rezolva diferendele sau problemele care ar putea s+ duc+ la diferende /ntre ele,
III. In&iol#+ilit#te# 7rontierelor
C7
"tatele participante consider+ inviolabile, fiecare, toate frontierele celuilalt, precum ,i
frontierele tuturor statelor din Europa, ,i /n consecin.+ ele se vor ab.ine acum ,i /n viitor de la
orice atentat /mpotriva acestor frontiere.
0n consecin.+, ele se vor ab.ine, de asemenea, de la orice cerere sau de la orice act de
acaparare ,i de uzurpare a /ntregului sau a unei p+r.i a teritoriului oric+rui stat independent.
I5. Integrit#te# teritori#l # st#telor
"tatele participante vor respecta integritatea teritorial+ a fiec+ruia din statele participante.
0n consecin.+, ele se vor ab.ine de la orice ac.iune incompatibil+ cu scopurile ,i principiile
!artei Ia.iunilor Unite, /mpotriva integrit+.ii teritoriale, a independen.ei politice sau a unit+.ii
oric+rui stat participant, ,i /n special de la orice asemenea ac.iune care constituie o folosire a
for.ei sau amenin.are cu for.a,
"tatele participante se vor ab.ine, de asemenea, fiecare, de a face din teritoriul celuilalt
obiectul unei ocupa.ii militare sau al altor m+suri de folosire direct+ sau indirect+ a for.ei /n
contradic.ie cu dnptul interna.ional sau obiectul unei dob3ndiri prin asemenea m+suri sau prin
amenin.area cu ele, Iici o ocupa.ie sau dob3ndire de aceast+ natur+ nu va fi recunoscut+ ca
legal+.
5. Reglement#re# p#8nic # di7erendelor
"tatele participante vor reglementa d.ferendele dintre ele prin miloace pa,nice, astfel /nc3t s+
nu fie puse /n pericol pacea ,i securitatea interna.ional+ ,i usti.ia.
Ele se vor str+dui cu bun+2credin.+ ,i /ntr2un spirit de cooperare s+ aung+ la o solu.ie rapid+
,i echitabil+ pe baza dreptului interna.ional.
0n acest scop, ele vor recurge la miloace ca negocierea, ancheta, media.iunea, concilierea,
arbitraul, reglementarea uridic+ sau la alte miloace pa,nice la alegerea lor, inclusiv orice
procedur+ de reglementare convenit+ prealabil diferendelor la care ele sunt p+r.i.
0n cazul /n care nu se aunge la o solu.ie prin folosirea unuia din miloacele pa,nice de mai
sus, p+r.ile /n diferend vor continua s+ caute un miloc reciproc acceptabil pentru a reglementa
pa,nic diferendul.
"tatele participante, p+r.i la un diferend /ntre ele, precum ,i celelalte state participante, se vor
ab.ine de la orice ac.iune care ar putea agrava situa.ia astfel /nc3t s+ pun+ /n pericol men.inerea
p3cii ,i securit+.ii interna.ionale ,i prin aceasta s+ fac3 mai dificil3 reglementarea pa,nic+ a
diferendului.
5I. Ne#mestecul ,n tre+urile interne
C;
"tatele participante se vor ab.ine de la orice interven.ie, direct3 sau indirect3, individual+ sau
colectiv+, /n treburile interne sau e4terne care intr+ /n competen.a na.ional3 a altui stat
participant, oricare ar fi rela.iile lor reciproce,
Ele se vor ab.ine /n consecin.+ de la orice form+ de interven.ie armat+ sau de amenin.are cu o
asemenea interven.ie /mpotriva altui stat participant.
Ele se vor ab.ine, de asemenea, /n orice /mpreurare, de la orice alt act de constr3ngere
militar+ sau politic+, economic+ ori de alt+ natur+, tinz3nd s+ subordoneze intereselor lor
e4ercitarea de c+tre un alt stat participant a drepturilor inerente suveranit+.ii sale ,i prin aceasta
s+ ob.in+ un avanta oarecare.
0n consecin.+, ele se vor ab.ine, /ntre altele, de la spriinirea, direct+ sau indirect+, a
activit+.ilor teroriste sau a activit+.ilor subversive sau altele /ndreptate spre r+sturnarea violent+ a
regimului altui stat participant.
5II. Respect#re# drepturilor omului 8i li+ert"ilor 7und#ment#leA inclusi& # li+ert"ilor de
g<ndireA con8tiin"A religie s#u de con&ingere
"tatele participante vor respecta drepturile omului ,i libert+.ile fundamentale, inclusiv
libertatea de g3ndire, con,tiin.+, religie sau de convingere pentru to.i, f+r+ deosebire de ras+, se4,
limb+ sau religie.
Ele vor promova ,i /ncuraa e4ercitarea efectiv+ a drepturilor ,i libert+.ilor civile, politice,
economice, sociale, culturale ,i altele care decurg toate din demnitatea inerent+ persoanei umane
,i sunt esen.iale pentru libera ,i deplina sa dezvoltare
0n acest cadru, statele participante vor recunoa,te ,i respecta libertatea individului de a
profesa ,i practica, singur sau /n comun, religia sau convingerea ac.ion3nd dup+ imperativele
propriei sale con,tiin.e.
"tatele participante pe teritoriul c+rora e4ist+ minorit+.i na.ionale vor respecta dreptul
persoanelor care apar.in acestor minorit+.i la egalitate /n fa.a legii, le vor acorda posibilitatea
deplin+ de a se bucura /n mod efectiv de drepturile omului ,i libert+.ile fundamentale ,i, /n acest
mod, vor protea interesele lor legitime /n acest domeniu.
"tatele participante recunosc importan.a universal+ a drepturilor omului ,i libert+.ilor
fundamentale, a c+ror respectmVe este un factor esen.ial al p+cii, usti.iei ,i bun+st+rii necesare
pentru a asigura dezvoltarea rela.iilor amicale ,i a cooper+rii /ntre ele, ca ,i /ntre toate statele.
Ele vor respecta /n mod constant aceste drepturi ,i libert+.i /n rela.iile lor reciproce ,i se vor
str+dui, individual ,i /n comun, inclusiv /n cooperare cu Ia.iunile Unite, s+ promoveze
respectarea universal+ ,i efectiv+ a lor.
CC
Ele confirm+ dreptul individului de a cunoa,te drepturile ,i /ndatoririle sale /n acest domeniu
,i de a ac.iona /n consecin.+.
0n domeniuldrepturilor omului,i libert+.ilor fundamentale, statele participante vor ac.iona /n
conformitate cu scopurile ,i principile !artei Ia.iunilor Unite ,i cu 1eclara.ia universal+ a
drepturilor omului. Ele /,i vor /ndeplini, de asemenea, obliga.iile a,a cum sunt enun.ate /n
declara.iile ,i acordurile interna.ionale /n acest domeniu, inclusiv, /ntre altele, pactele
interna.ionale referitoare la drepturile omului prin care ele ar putea fi legate.
5III. Eg#lit#te# ,n drepturi # popo#relor 8i dreptul popo#relor de # dispune de ele ,nsele
"tatele participante vor respecta egalitatea /n drepturi a popoarelor ,i dreptul lor de a dispune
de ele /nsele, ac.ion3nd /n mod permanent /n conformitate cu scopurile ,i principiile !artei
Ia.iunilor Unite ,i cu normele corespunz+toare ale dreptului interna.ional, inclusiv cele care se
refer+ la integritatea teritorial+ a statelor.
0n virtutea principiului egalit+.ii /n drepturi a popoarelor ,i dreptului lor de a dispune de ele
/nsele, toate popoarele au /n permanen.+ dreptul, /n deplin+ libertate, de a determina a,a cum
doresc ,i atunci c3nd doresc statutul lor politic intern ,i e4tern, f+r+ nici un amestec din afar+ ,i
de a /nf+ptui conform voin.ei lor dezvoltarea lor politic+, economic+, social+ ,i cultural+.
"tatele participante reafirm+ importan.a universal+ a respect+rii ,i e4ercit+rii efective a
egalit+.ii /n drepturi a popoarelor ,i dreptului lor de a dispune de ele /nsele pentru dezvoltarea de
rela.ii prietene,ti /ntre ele ca ,i /ntre toate stateleF ele reamintesc, de asemenea, importan.a
elimin+rii oric+rei forme de /nc+lcare a acestui principiu.
IC. Cooper#re# ,ntre st#te
"tatele participante vor dezvolta cooperarea lor, fiecare cu cel+lalt ,i cu toate statele, /n toate
domeniile, /n conformitate cu scopurile ,i principiile !artei Ia.iunilor Unite. 0n dezvoltarea
cooper+rii lor, statele participante vor acorda o importan.+ deosebit+ domeniilor astfel cum sunt
stabilite /n cadnd !onferin.ei pentru securitate ,i cooperare /n Eurot:a, fiecare dintre ele
aduc3ndu2,i contribu.ia /n condi.ii de deplin+ egalitate.
Ele se vor str+dui, dezvolt3nd cooperarea lor pe baz+ de egalitate, s+ promoveze /n.elegerea ,i
/ncrederea reciproc+, rela.ii amicale ,i de bun+ vecin+tate /ntre ele, pacea interna.ional+,
securitatea ,i usti.ia. Ele se vor str+dui, de asemenea, dezvolt3nd cooperarea lor, s+ ridice
bun+starea popoarelor ,i s+ contribuie la /nf+ptuirea aspira.iilor lor, /ntre altele prin avantaele
care rezult+ dintr2o cunoa,tere mutual+ cresc3nd+ ,i din progresele ,i realiz+rile /n domeniile
economic, ,tiin.ific, tehnologic, social, cultural ,i umanitar. Ele vor lua m+suri menite s+ creeze
condifiifavorabile pentru a face aceste avantae accesibile tuturorF ele vor lua /n considerafie
C=
interesul tuturor de reducere a diferendelor de nivel de dezvoltare economic+ ,i /ndeosebi
interesul f+rilor /n curs de dezvoltare din lumea /ntreag+.
Ele confirm+ c+ guvernele, institufiile, organizafiile ,i persoanele au de ucat un rol
corespunz+tor ,i pozitiv, contribuind la realizarea acestor obiective ale cooper+rii lor.
Ele vor tinde, prin cre,terea cooper+rii lor a,a cum se prevede mai sus, s+ dezvolte relafii mai
str3nse /ntre ele pe o baz+ mai bun+ ,i mai durabil+, /n interesul popoarelor.
C. >ndeplinire# cu +un=credin" # o+lig#"iilor #sum#te con7orm dreptului intern#"ion#l
"tatele participante /,i vor /ndeplini cu bun+2credinf+ obliga.iile ce le revin /n conformitate cu
dreptul internafional, at3t obliga.iile care decurg din principiile ,i normele general recunoscute
ale dreptului interna.ional, c3t ,i obliga.iile care decurg din tratate sau alte acorduri, /n
conformitate cu dreptul interna.ional, la care ele sunt p+r.i.
0n e4ercitarea drepturilor lor suverane, inclusiv a dreptului de a2,i stabili legile ,i
reglement+rile, ele se vor conforma obligafiilor uridice care le revin /n virtutea dreptului
interna.ionalF de asemenea, ele vor fine seama /n mod corespunz+tor de prevederile Actului final
al !onferin.ei pentru securitate ,i cooperare /n Europa ,i le vor pune /n aplicare.
C?
0R:A2/;AT/A 2AT/12/L0R 12/T(
CON2ILIUL ECONOMIC 2I 2OCIAL
$9)I!)$)) 9E!6@AI1ATE K) B)I)) 1)9E!T6A9E !U $9)G)9E BA
19E$TU9)BE 6@UBU) K) T9A-)!UB !U -))ISE U@AIE
0ITX)ETATEA 19E$TU9)B69 6@UBU)
1repturile umane ale persoanelor traficate vor constitui nucleul eforturilor de prevenire si
combatere a traficului si de protectie, asistenta si reintegrare a victimelor.
8. !onform normelor dreptului international, statele au responsabilitatea de a actiona pentru
prevenirea traficului, de a investiga si condamna traficantii si de a asista si protea persoanele
traficate.
'. @asurile adoptate impotriva traficului cu fiinte umane nu vor afecta drepturile omului si
demnitatea persoanelor, in special drepturile celor care au fost traficati, migrantilor, refugiatilor
si solicitan.ilor de azil.
$9EGEI)9EA T9A-)!UBU) !U -))ISE U@AIE
*. "trategiile care au ca scop prevenirea traficului ar trebui sa considere cererea ca principala
cauza a traficului.
7. "tatele si organizatiile interguvernamentale vor face in asa fel inc3t interventiile lor sa
abordeze factorii care sporesc vulnerabilitatea fata de trafic, cum ar fiE inegalitatea, saracia si
toate formele de discriminare.
$96TE!S)E K) A")"TEISX
;. "tatele vor actiona pentru identificarea si eliminarea, implic+rii sau complicit+.ii sectorului
public in activitati de trafic. Toti oficialii suspectati ca ar fi implicati in activit+.i de trafic cu
fiinte umane vor fi ancheta.i, udecati si daca vor fi condamnati, pedepsiti in consecinta.
C. $ersoanele traficate nu vor fi retinute, condamnate sau pedepsite pentru intrarea sau sederea
ilegala in tara de tranzit sau destinatie sau pentru implicarea lor in activitati ilegale, consecinta a
statutului lor de persoane traficate.
=. "tatele vor actiona pentru ca persoanele traficate sa fie proteate de o viitoare e4ploatare si
pentru ca acestea sa aiba acces la asistenta fizica si psihologica adecvata. Acordarea protectiei si
C<
asistentei nu va fi conditionata de posibilitatea sau bun+voin.a persoanelor traficate de a coopera
in timpul anchetelor legale.
?. Asistenta legala sau de alta natura vor fi oferite persoanelor traficate pe toata durata
actiunilor H civile sau penale H intreprinse impotriva traficantilor suspecti. "tatele vor oferi
asistenta si permise de rezidenta temporara victimelor martori in timpul actiunilor intreprise de
catre autoritati.
<. !opiii victime ale traficului vor fi identificati ca atare. )nteresele lor vor fi considerate
capitale in orice moment. Gictimelor copii ale traficului cu fiinte umane li se va oferi asistenta si
protectie adecvata. 1e asemenea, se vor lua in considerare vulnerabilitatile, drepturile si nevoile
acestora.
8A. 9eintoarcerea in siguranta M si daca este posibil, voluntaraN va fi garantata persoanelor
traficate atat de catre statul gazda cat si de catre statul de origine. $ersoanelor traficate li se vor
oferi alternative legale la posibilitatea repatrierii in cazurile in care repatrierea ar reprezenta un
risc serios pentru siguranta victimelor si#sau a familiilor lor.
)I!9)@)IA9E, $E1E$")9E, 9E)ITEO9A9E
88. "tatele vor adopta masurile legale adecvate, precum si alte masuri necesare pentru a stabili ca
acte ilegale, traficul, actele sale componente si comportamentele legate de acesta.
8'. "tatele vor investiga, condamna traficul, inclusiv actele sale componente si
comportamentele legate de acesta, daca acestea sunt comise de autori guvernamentali sau
neguvernamentali.
8*. "tatele vor actiona pentru ca traficul cu fiinte umane, componentele si ofensele legate de
acesta, sa constituie actiuni care pot face obiectul e4tradarii, conform legilor nationale si
tratatelor cu privire la e4tradare. "tatele vor coopera pentru a asigura ca procedurile cu privire la
e4tradare s+ fie respectate conform dreptului international.
87. "anctiuni eficiente vor fi aplicate indivizilor si persoanelor uridice vinovate de trafic sau de
activitati ilegale legate de acesta.
8;. )n anumite cazuri, statele vor confisca si ingheta bunurile indivizilor si persoanelor uridice
implicate in trafic. )n masura posibilitatilor, bunurile confiscate vor fi folosite pentru asistarea si
compensarea victimelor traficului.
8C. "tatele vor actiona pentru ca persoanelor traficate sa li se asigure acces efectiv si conform
nevoilor.
=A
B)I)) 1)9E!T6A9E 9E!6@AI1ATE !U $9)G)9E BA 19E$TU9)BE 6@UBU) K)
T9A-)!UB !U -))ISE U@AIE
$romovarea ,i protec.ia drepturilor omului
0nc+lcarea drepturilor omului reprezint+ at3t o cauz+ c3t ,i o consecin.+ a traficului cu fiin.a
umane. 1e aceea, plasarea protec.iei drepturilor omului /n centrul m+surilor luate pentru
prevenirea ,i eliminarea traficului este esen.ial+. @+surile anti2trafic nu ar trebui s+ afecteze
drepturile omului ,i demnitatea persoanelor sau, /n mod special, drepturile celor care au fost
trafica.i, emigran.ilor, refugia.ilor sau solicitan.ilor de azil.
"tatele sau organiza.iile interguvernamentale ,i neguvernamentale ar trebui s+ acorde o aten.ie
deosebit+ urm+toarelor considerente.
8.@asurile luate in vederea prevenirii si combaterii traficului cu fiinte umane nu au un impact
negativ asupra drepturilor si demnitatii persoanelor, inclusiv asupra acelora care au fost traficate.
8. !onsultarea institutiilor uridice si legislative care au ca obiect drepturile omului, /n sectoare
relevante ale societatii civile, in vederea dezvoltarii, adaptarii, implementarii si revizuirii
legislatiei, politicilor si programelor anti2trafic.
'. 1ezvoltarea planurilor nationale de actiune in vederea eliminarii traficului. Acest proces ar
trebui utilizat pentru stabilirea unor legaturi si parteneriate intre institutiile guvernamentale
implicate in combaterea traficului si #sau asistarea persoanelor traficate si sectoarele relevante ale
societatii civile.
*. "e va acorda o atentie deosebita pentru a asigura ca discriminarea bazata pe se4 este abordata
sistematic cand masurile anti2trafic sunt propuse in vederea asigurarii ca masurile nu se aplica
intr2o maniera discriminatorie.
7. $rotearea drepturilor tuturor persoanelor de a circula liber si luarea tuturor masurilor
necesare pentru ca m+surile anti2trafic s+ nu impieteze acest drept.
;. Buarea masurilor necesare pentru ca legile, politicile, programele si actiunile anti2trafic s+ nu
afecteze drepturile persoanelor, inclusiv a persoanelor traficate, de a cauta si a beneficia de azil,
in conformitate cu dreptul international al refugiatilor, in special prin aplicarea eficienta a
principiului non2refoulement.
C. "tabilirea mecanismelor pentru monitorizarea impactului drepturilor omului asupra legilor,
politicilor, programelor si actiunilor anti2trafic. 6 atentie deosebita ar trebui acordata pentru
incredintarea acestui rol institutiilor independente de drepturile omului unde asemenea structuri
e4ista. 6rganizatiile non2guvernamentale care lucreaza cu persoanele traficate ar trebui
incuraate in vederea participarii la monitorizarea si evaluarea impactului drepturilor omului
asupra masurilor anti2trafic.
=8
=. $rezentarea unor informatii detaliate cu privire la masurile luate pentru prevenirea si
combaterea traficului in rapoartele periodice catre structurile 6IU care au ca obiect
monitorizarea drepturilor omului.
?. Acordurile bilaterale regionale si internationale de cooperare, precum si alte acte normative
si politice cu privire la traficul cu fiinte umane nu trebuie sa afecteze drepturile, obligatiile sau
responsabilitatile statelor conform dreptului international, inclusiv dreptul umanitar, drepturile
refugiatilor si drepturile omului.
)1EIT)-)!A9EA $E9"6AIEB69 T9A-)!ATE K) T9A-)!AIS)B69
Traficul cu fiin.e umane reprezint+ mult mai mult dec3t deplasarea organizat+ a persoanelor /n
vederea ob.inerii unui profit. -actorul adi.ional care diferen.iaz+ traficul cu fiin.e umane de
contrabanda este prezen.a for.ei, coerci.iei sau /n,el+ciunii, pe tor parcursul sau /n anumite faze
ale procesului2 in,el+ciunea, for.a sau coerci.ia fiind folosite /n scopul e4ploat+rii. !hiar dac+
anumite elemente care diferen.iaz+ traficul de contraband+ pot fi evidente, /n multe cazuri
diferen.a dintre acestea este dificil de demonstrat f+r+ o anchet+ acti+. Ieidentificarea adecvat+ a
persoanei traficate poate avea ca rezultat negarea drepturilor persoanei respective. "tatele au
obliga.ia de a asigura ca identificarea corect+ poate ,i va avea loc.
"tatele au obliga.ia de a depune toate eforturile pentru identificarea trafican.ilor, inclusiv
persoanele implicate /n controlarea ,i e4ploatarea persoanelor traficate.
"tatele sau organiza.iile interguvernamentale ,i neguvernamentale ar trebui s+ acorde o aten.ie
deosebit+ urm+toarelor considerenteE
8. 1ezvoltarea liniilor directoare si procedurilor pentru autoritatile statelor si institutiilor
precum $olitia, $olitia de -rontiera, "erviciile de emigrare, precum si alti oficiali implicati in
detentia, primirea migrantilor ilegali, pentru a permite identificarea rapida si corecta a
persoanelor traficate.
'. $regatirea autoritatilor si oficialilor statelor in vederea identificarii persoanelor traficate si
aplicarii corecte a liniilor directoare si procedurilor de mai sus.
*. !ooperarea intre autoritatile si organizatiile ne2guvernamentale in vederea facilitarii
identificarii si asistarii persoanelor traficate. 6rganizarea si implementarea unei asemenea
cooperari ar trebui formalizata pentru a2i ma4imiza eficienta.
7. )dentificarea pasilor de interventie pentru ca migrantii sau potentialii migranti sa fie
avertizati cu privire la posibilele pericole si consecinte ale traficului si sa primeasca informatii
care sa le permita sa solicite asistenta.
;. $ersoanele traficate nu vor fi persecutate pentru incalcarea legilor cu privire la migranti sau
pentru activitati in care sunt implicati ca o consecinta directa a situatiei lor de persoane traficate.
='
C. $ersoanele traficate nu vor fi in nici o situatie, tinute in detentie sau alte forme de custodie.
=. $rocedurile si procesele sunt aplicate pentru primirea si analizarea cererilor de azil, atat
pentru persoanele traficate cat si pentru solicitantii de azil si pentru ca principiul non2
refoulement sa fie respectat in orice situatie.
!E9!ETA9E, AIAB)WX, EGABUA9E K) 1)"E@)IA9E
"trategiile anti2trafic realiste ,i eficiente ar trebui bazate pe informa.ii actuale ,i corecte,
e4perien.+ ,i analiz+. Este esen.ial ca toate p+r.ile implicate /n dezvoltarea ,i implementarea
acestor strategii s+ cunoasc+ aceste chestiuni.
@edia are un rol important /n con,tientizarea publicului cu privire la fenomenul traficului,
furniz3nd informa.ii corecte, conform standardelor de etic+ profesional+.
"tatele sau organiza.iile interguvernamentale ,i neguvernamentale ar trebui s+ acorde o aten.ie
deosebit+ urm+toarelor considerenteE
8. Adaptarea si folosirea permanenta a definitiei traficului cu fiinte umane, acceptata
international si continuta in $rotocolul de la $alermo.
'. "tandardizarea colectarii informatiilor statistice despre trafic si fenomenelor apropiate
acestuia Mcontrabanda cu migrantiN care ar putea include un element legat de trafic.
*. 1atele cu privire la indivizii care sunt traficati sunt grupate pe baza varstei, se4ului, etniei si
a altor caracteristici relevante.
7. Asistarea si rela.ionarea studiilor cu privire la trafic. Asemenea studii ar trebui sa aiba la baza
principii etnice, inclusiv intelegerea faptului ca persoanele traficate nu trebuie traumatizate din
nou. @etodologiile studiilor si tehnicile de interpretare ar trebui sa fie de cea mai bun+ calitate.
;. @onitorizarea si evaluarea relatiei intre obiectul legilor, politicilor si interventiilor anti2trafic
si impactul lor real. )n special, se va face diferenta intre masurile care reduc efectiv traficul si
cele care ar putea avea ca efect transferarea acestei probleme de la un grup la altul.
C. 9ecunoasterea importantei contributiei pe care supravietuitorii traficului o pot, in mod
voluntar, avea la dezvoltarea si implementarea masurilor anti2trafic si evaluarea impactului lor.
=. 9ecunoasterea rolului central pe care organizatiile non2guvernamentale il pot uca in
imbunatatirea raspunsului anti2trafic prin informarea autoritatilor cu privire la incidentele cu
privire la trafic si modelele luate in considerare pentru mentinerea intimitatii persoanelor
traficate.
A")OU9A9EA UIU) !A19U BEO)"BAT)G A1E!GAT
Bipsa unei legisla.ii adecvate ,i specifice cu privire la traficul cu fiin.e umane, la nivel na.ional, a
fost identificat+ ca principalul obstacol /n lupta /mpotriva traficului cu fiina. umane. E4ist+ o
=*
nevoie urgent+ pentru armonizarea defini.iilor legale, procedurilor ,i cooper+rii la nivel na.ional
,i regional, /n concordan.+ cu standardele intern.aionale. 1ezvoltarea unui cadru legal adecvat,
aliniat instrumentelor ,i standardelor interna.ionale relevante, va uca un rol important /n
prevenirea traficului ,i e4ploat+rii adi.ionale.
Amendarea sau adoptarea legislatiei nationale in concordanta cu standardele internationale,
pentru ca traficul sa fie definit in mod e4act in legislatia nationala si pentru ca linii directoare
detaliate in legatura cu numeroasele elemente ale acestui flagel sa e4iste. Toate practicile
acoperite de definitia traficului cum ar fi, detentia, pe baza unor detalii, munca fortata, prostitutia
fortata, ar trebui incriminate.
8. Begislatia va urmari condamnarea administrativ+ si unde este cazul, penala a persoanelor
uridice implicate in trafic, alaturi de indivizi. Amendarea legilor e4istente, controale
administrative si conditionarea acordarii licentelor pentru anumite afaceri care pot servi drept
persoane pentru trafic, cum ar fi agentii matrimoniale, agentii de recrutare, de turism, hoteluri,
agentii de e4corta.
'. Begislatie eficienta si proportionata pentru condamnarile penale Mcondamnari de custodie
care conduc la e4tradare in cazul indivizilorN. !and este cazul, legislatia ar trebui sa contina
condamnari suplimentare, aplicabile persoanelor gasite vinovate pentru trafic in situatii
agravante, inclusiv acte ilegale care implica trafic cu copii sau cu complicitatea oficialilor
guvernamental.
*. Begislatia eficienta in vederea confiscarii instrumentelor traficului si actelor legate de aceste.
Acolo unde este posibil, legislatia ar trebui sa specifice ca elementele confiscate ale traficului
vor fi folosite in beneficiul victimei. 6 atentie sporita ar trebui oferita stabilirii unui fond de
compensatii pentru victimele traficului si folosirea bunurilor confiscate pentru finan.area unui
asemenea fond.
7. Begislatia va preveni condamnarea, detentia sau pedepsirea persoanelor traficate pentru
intrarea sau sederea ilegala sau pentru activitatile in care sunt implicati ca o consecinta directa a
statutului lor de persoane traficate.
;. $rotearea persoanelor traficate este specificata in legislatia anti2trafic, inclusiv protectia fata
de deportare sau e4pulzare, in cazurile in care reintoarcerea ar reprezenta un risc pentru
securitatea persoanei traficate si#sau familiei acestuia.
C. Begislatia va protea persoanele traficate care coopereaza voluntar cu autoritatile de aplicare
a legii, inclusiv dreptul de a ramane legal in tara de destinatie pe toata durata procesului.
=. $ersoanelor traficate li se va acorda asistenta si informatii intr2o limba pe care o inteleg,
precum si asistenta sociala pentru a raspunde nevoilor lor immediate. "tatele vor asigura ca
=7
accesul la asemenea informatii si asistenta nu este restrictionat ci este disponibil ca un drept al
persoanelor identificate ca traficate.
?. 1reptul victimelor traficului de a incepe actiuni civile impotriva presupusilor traficati este
continut in legislatie.
<. $rotectia martorilor este continuta in lege.
8A. Begislatia va pedepsi orice implicatie sau complicitate sectorului public in trafic sau
e4poatare.
A")OU9A9EA UIU) 9X"$UI" A1E!GAT AB )I"T)TUS))B69 1E A$B)!A9E A BEO))
!hiar dac+ traficul cu fiin.e umane este un fenomen care ia amploare /n toate regiunile lumii,
pu.ini trafican.i au fost prin,i. Un r+spuns adecvat al institu.iilor de aplicare a legii va avea un
impact direct fa.+ de cerere.
Un r+spuns adecvat fa.+ de problema traficului depinde de cooperarea persoanelor traficate ,i
celorla.i martori. 0n multe cazuri, indivizii evit+ s+ raporteze trafican.ii sau s+ serveasc+ drept
martori, din caza lipsei de /ncredere /n $oli.ie ,i sistemul udiciar ,i#sau din cauza absen.ei unor
mecanisme adecvate de protec.ie. Aceste probleme sunt agravate /n momentul /n care oficiali ai
institu.iilor de aplicare a legii sunt complici sau implica.i /n problama traficului.@+suri decise
sunt necesare pentru ca o astfel de implicare s+ fie anchetat+, condamnat+ ,i pedepsit+. 6ficialii
institu.iilor de aplicare a legii ar trebui de asemenea sensibiliza.i cu privire la necesitatea
asigur+rii siguran.ei persoanelor traficate. Aceast+ responsabilitate apar.ine anchetatorului ,i nu
poate fi eliminat+.
"tatele sau organiza.iile interguvernamentale ,i neguvernamentale ar trebui s+ acorde o aten.ie
deosebit+ urm+toarelor considerenteE
8. "ensibilizarea autoritatilor de aplicare a legii ,i oficialilor cu privire la responsabilitatea lor
primordiala de a asigura protectia si buna starea persoanelor traficate.
'. $ersonalul implicat in aplicarea legii va beneficia de pregatire adecvata pentru investigarea
si condamnarea cazurilor de trafic. Aceasta pregatire ar trebui indreptata spre nevoile persoanelor
traficate, in special a femeilor, copiilor si ar trebui sa ia in considerare valoarea practica a oferirii
unor motive suficiente pentru persoanele traficate de a veni sa ofere informa.ii cu privire la
traficanti. )mplicarea organelor non2guvernamentale in aceast+ pregatire ar trebui sa fie privita ca
o modalitate de crestere a relevantei si eficientei.
*. )nstitutiilor de aplicare a legii li se vor oferi puteri si tehnici de anchetare adecvate, pentru a
continua anchetele si condamna traficantii suspecti. "tatele ar trebui sa incuraeze si sustine
=;
dezvoltarea procedurilor de anchetare pro2active pentru a evita ca ancheta sa se bazeze doar pe
declaratia victimei.
7. "tabilirea unitatilor specializate anti2trafic Mcu personal femei si barbatiN pentru promovarea
competentei si profesionalismului.
;. "e va garanta ca traficantii sunt si vor ramane tinta principala a strategiilor anti trafic si ca
eforturile de aplicare a legii nu vor pune persoanele traficate in situatia de a fi condamnate pentru
acte ilegale comise ca rezultat al situatiei lor.
C. "e vor implementa masuri care vor garanta ca operatiunile %de salvare& nu vor preudicia
demnitatea si drepturile persoanelor traficate. Asemenea operatii ar trebui sa se desfasoare numai
daca procedurile adecvate pentru a raspunde nevoilor persoanelor traficate au fost stabilite.
=. "ensibilizarea politiei, procurorilor autoritatilor de frontiera, de emigrare, udiciare,
asistentilor sociali si publici, cu privire la problema traficului si asigurarea unei pregatiri
adecvate pentru identificarea cazurilor de trafic, combaterea traficului si protearea drepturilor
victimelor.
Eforturile necesare pentru protearea persoanelor traficate in timpul anchetei si procesului,
precum si in perioada ce urmeaza, daca acest lucru se impune. $rogramele de protectie pot
include unele sau toate elementele ce urmeazaE 2 identificarea unei locatii sigure in tara de
destinatie, accesul la asistent uridic independent, protearea identitatii in timpul !iclul traficului
nu poate fi /ntrerupt f+r+ a acorda o aten.ie deosebit+ drepturilor ,i nevoilor celor care au fost
trafica.i. 6 protec.ie ,i asisten.+ adecvat+ ar trebui e4tins+ c+tre toate persoanele traficate f+r+
discriminare.
?. "tatele sau organiza.iile interguvernamentale ,i neguvernamentale anchetelor, identificarea
optiunilor de a ramane in tara respectiva, deplasarea intr2o alta tara sau in tara de origine.
<. )nstitutiile de aplicare a legii vor fi incuraate sa lucreze in parteneriat cu agentiile non2
guvernamentale pentru a se asigura ca persoanele traficate primesc protectia si asistenta
cuvenita.
$96TE!S)A K) A")"TA9EA $E9"6AIEB69 T9A-)!ATE
8. Gor fi /nfiin.ate centre sigure ,i adecvate, /n cooperare cu organiza.iile neguvernamentale, /n
vederea /ndeplinirii nevoilor persoanelor traficate. $rimirea /n astfel de centre nu va fi
condi.ionat+ de cooperarea victimelor /n timpul proceselor penale. $ersoanele traficate nu ar
trebui de.inute /n centre de emigrare sau alte facilit+.i de deten.ie.
=C
'. $ersoanele traficate vor avea acces la servicii sanitare minime ,i la asisten.+ din partea
autorit+.ilor, /n cooperare cu organiza.iile neguvernamentale. $ersoanelor traficate nu li se va
solicita s+ accepte asemenea asisten.+ ,i nu ar trebui testa.i pentru anumite boli, inclusiv ")1A.
*. $ersoanele traficate vor fi informate cu privire la dreptul de acces la reprezentan.ii
diplomatici ,i consulari din statele de origine. $ersonalul din ambasade ,i consulate vor fi
preg+ti.i pentru a r+spunde cererilor pentru informa.ii ,i asisten.+ din partea persoanelor traficate.
Aceste prevederi nu ar trebui aplicate solicitan.ilor de azil.
7. $rocesele /n care persoanele traficate sunt implicate nu vor preudicia /n nici un fel
drepturile, demnitatea, bun+starea fizic+ sau psihic+ a acestora.
;. $ersoanelor traficate li se va oferi asisten.+ uridic+ /n leg+tur+ cu orice proces civil sau penal
/mpotriva trafican.ilor ,i e4ploatatorilor. Gictimelor li se vor oferi informa.ii /ntr2o limb+ pe care
o /n.eleg.
C. $ersoanele traficate vor fi proteate de amenin.+ri, intimid+ri din partea trafican.ilor sau
persoanelor asociate acestora. 0n acest scop, identitatea victimelor nu ar trebui f+cut+ public+ iar
intimitatea acestora ar trebui respectat+ ,i proteat+ pe c3t posibil, lu3nd /n considerare dreptul
fiec+rei persoane la un proces corect. $ersoanele traficate ar trebui avertizate cu privire la
dificultatea de a le protea identitatea ,i nu ar trebui indu,i /n eroare cu privire la posibilit+.ile
institu.iilor de aplicare a legii /n acest sens.
=. Asigurarea /ntoarcerii voluntare a persoanelor traficate ,i analizarea op.iunii ,ederii /n .ara de
destina.ie sau /ntr2o .ar+ ter.+ /n condi.ii specifice M e4E pentru prevenirea retrafic+rii, /n cazuri /n
care acest lucru este probabilN
?. $ersoanelor traficate care se /ntorc /n .ara de origine li se va oferi asisten.a necesar+ pentru
asigurarea bun+st+rii, facilitarea integr+rii sociale ,i prevenirea retrafic+rii. @+surile ar trebui
luate pentru a se prevedea asisten.a fizic+ ,i psihic+ adecvat+, educa.ie, s+n+tate pentru victimele
traficate re/ntoarse /n .ara de origine.
$9EGEI)9EA T9A-)!UBU)
"trategiile care vizeaz+ combaterea traficului ar trebui s+ ia /n considerare cererea ca una din
cauzele principale. "tatele ,i organiza.iile interguvernamentale ar trebui s+ ia /n considere
factorii care sporesc vulnerabilitatea fa.+ de trafic, inclusiv inegalitatea, s+r+cia ,i toate formele
de discriminare. 6 strategie eficient+ de prevenire a traficului ar trebui s+ fie bazat+ pe
e4periena.a e4istent+ ,i pe ni,te informa.ii corecte.
"tatele sau organiza.iile interguvernamentale ,i neguvernamentale ar trebui s+ acorde o aten.ie
deosebit+ urm+toarelor considerenteE
==
8. Analizarea factorilor care genereaz+ folosirea serviciilor se4uale ,i a muncii e4ploatate ,i
adoptarea unor politici ,i m+suri legislative puternice pentru eliminarea acestor chestiuni.
'. 1ezvoltarea programelor care ofer+ alternative de via.+, inclusiv accesul la educa.ie,
preg+tirea aptitudinilor, /n special pentru femei ,i alte grupuri dezavantaate /n mod tradi.ional.
*. 0mbun+t+.irea accesului copiilor la oportunit+.i de educa.ie ,i sporirea particip+rii acestora la
cursuri, /n special pentru fete.
7. $oten.ialii migran.i, /n special femeile, sunt informate corespunz+tor cu privire la riscurile
migra.iei M e4ploatare, chestiuni legate de s+n+tate ,i securitate, e4punerea la pericolul ")1A,
precum ,i cu privire la posibilit+.i pentru migra.ia ilegal+, re2e4ploatareN.
;. 1ezvoltarea campaniilor de informare pentru public pentru e4punerea pericolelor asociate cu
traficul cu fiin.e umane. Asemenea campanii ar trebui s+ informeze cu privire la comple4itatea
problematicii traficului ,i cu privire la motivele pentru care deciziile cu privire la migra.ie pot fi
periculoase.
C. @odificarea ,i re/nnoirea politicilor care for.eaz+ oamenii s+ apeleze la migra.ia ilegal+ /n
scopuri lucrative. Acest proces ar trebui s+ includ+ e4aminarea efectului legilor discriminatorii
pe baza na.ionalit+.ii asupra femeilor.
=. E4aminarea modalit+.ilor de a spori oportunit+.ile unei migra.ii legale, care s+ nu duc+ la
e4ploatarea la locul de munc+. $romovarea migra.iei /n scopuri lucrative ar trebui condi.ionat+
de e4isten.a unor mecanisme de supervizare ,i regularizare care proteeaz+ drepturile
muncitorilor emigran.i.
?. 0nt+rirea capacit+.ii institu.iilor de aplicare a legii, ca o m+sur+ preventiv+, /n vederea
arest+rii ,i condamn+rii persoanelor implicate /n trafic. Acest lucru ar trebui s+ includ+
verificarea faptului c+ aceste institu.ii /.i respect+ obliga.iile legale.
<. Adaptarea m+surilor de reducere a vulnerabilit+.ii, prin asigurarea faptului c+ documenta.ia
legal+ cu privire la na,tere, cet+.enie, c+s+torie sunt oferite tuturor persoanelor.
@X"U9) "$E!)ABE $EIT9U $96TE:A9EA K) A")"TA9EA !6$))B69, G)!T)@E ABE
T9A-)!UBU)
$reudiciul fizic, psihologic ,i social deosebit, suferit de copii ,i vulnerabilitatea sporit+ a
acestora fa.+ de e4ploatare, necesit+ ca problemele acestora s+ fie adresate /ntr2o manier+
distinct+ fa.+ de adul.ii, victime ale traficului, din punctul de vedere al legilor, politicilor,
programelor ,i ac.iunilor. 0n ac.iunile adoptate de institu.iile publice sau private, tribunale sau
autorit+.i administrative ,i legislative ar trebui /n primul r3nd s+ se ia /n considerare interesul
=?
copilului traficat. !opiiilor, victime ale traficului ar trebui s+ li se ofere asisten.+ adecvat+ ,i
protec.ie, acord3ndu2se o aten.ie deosebit+ drepturilor ,i nevoilor lor speciale.
"tatele sau organiza.iile interguvernamentale ,i neguvernamentale ar trebui s+ acorde o aten.ie
deosebit+ urm+toarelor considerenteE
8. 1efini.iile traficului cu copii con.inute /n politici ,i acte normative va reflecta nevoia lor
pentru asisten.a deosebit+, inclusiv protec.ie legal+ necesar+. 0n special ,i /n concordan.+ cu
$rotocolul de la $alermo, dovada folosirii for.ei sau /n,el+ciunii nu ar trebui s+ fie parte a unei
defini.ii a traficului /n care persoana implicat+ este un copil.
'. $rocedurile se aplic+ pentru o rapid+ identificare a victimelor copii.
*. !opiii care sunt victime ale traficului nu vor fi implica.i /n proceduri penale ,i nu vor fi
sanc.iona.i ca urmare a situa.iei lor de persoane traficate.
7. 0n cazurile /n care copiii nu sunt /nso.i.i de rude sau tutori se vor lua m+suri necesare pentru
identificarea ,i localizarea membrilor familiei. 1up+ o analiz+ de risc ,i consultarea copilului, ar
trebui s+ se ia m+surile necesare pentru facilitarea reunirii copiilor trafica.i cu familiile lor, fapt
care constituie cel mai bun interes pentru ei.
;. 0n situa.iile /n care re/ntoarcerea sigur+ a copilului /n familie nu este posibil+ sau o asemenea
re/ntoarcere nu este /n interesul copilului, se vor lua m+suri care vor respecta demnitatea ,i
drepturile copilului traficat.
C. 0n situa.iile la care s2a f+cut referire /n cele dou+ paragrafe de mai sus, se va asigura c+
copilul care este capabil s+ /,i e4prime o p+rere o va putea face liber, /n toate problemele care /l
afecteaz+, /n special /n deciziile cu privire la re/ntoarcerea /n familieF se va .ine cont de p+rerile
copiilor /n func.ie de v3rsta ,i maturitate.
=. "e vor adopta politici ,i programe /n vederea prote+rii copiilor care au fost victime ale
traficului. !opiilor li se va oferi asisten.+ fizic+, psihic+, uridic+, educativ+ sau medical+.
?. "e vor adopta m+suri necesare pentru protearea drepturilor ,i intereselor copiilor trafica.i pe
tot parcursul proceselor penale /mpotriva presupu,ilor trafican.i, precum ,i /n timpul
procedurilor ini.iate pentru ob.inerea compensa.iilor.
<. "e vor protea intimitatea ,i identitatea copiilor victime ,i se vor lua m+suri pentru a se evita
diseminarea informa.iilor care ar putea duce la identificarea lor.
8A. "e vor lua m+suri pentru a se asigura preg+tirea adecvat+, /n special preg+tire uridic+ ,i
psihologic+, persoanelor care lucreaz+ cu copii, victime ale traficului.
=<
A!!E"UB BA !6@$EI"AS))
$ersoanele traficate, /n calitate de victime ale viol+rilor drepturilor omului, au dreptul,
interna.ional recunoscut, s+ primeasc+ compensa.ii adecvate. Acest drept nu este adesea
disponibil, pentru c+ persoanele traficate nu au acces la informa.ii cu privire la posibilitatea
ob.inerii unor astfel de compensa.ii. $entru a dep+,i aceast+ problem+, asisten.+ uridic+ ,i
material+ ar trebui oferit+ persoanelor traficate, /n vederea realiz+rii dreptului acestora la
compensa.ii adecvate.
"tatele sau organiza.iile interguvernamentale ,i neguvernamentale ar trebui s+ acorde o aten.ie
deosebit+ urm+toarelor considerenteE
8. Gictimele traficului vor avea un drept necondi.ionat la remedii adecvate, cum ar fi,
posibilit+.i pentru o complet+ reabilitare, dac+ acest lucru este posibil. Aceste remedii ar trebui s+
fie de natur+ penal+, civil+ sau administrativ+.
'. )nforma.ii precum ,i asisten.+ uridic+ vor fi disponibile pentru a permite persoanelor
traficate s+ foloseasc+ remediile. $rocedurile penru ob.inerea remediilor ar trebui e4plicate foarte
clar /ntr2o limb+ pe care persoana traficat+ o /n.elege.
*. $ersoanelor traficate li se va permite ,ederea /n siguran.+ /n .ara care acord+ remediul, pe
perioada oric+ror proceduri penale, civile sau administrative.
6BB)OAS))BE @)")UI)B69 1E @EIS)IE9E A $X!)), $6B)S))B69 !)G)BE,
$E9"6IABUBU) 1)$B6@AT)! K) !6I"UBA9
)mplicarea direct+ sau indirect+ a misiunilor de men.inere a p+cii, poli.iilor civile sau
personalului diplomatic ,i consular /n traficul cu fiin.e umane, ridic+ o semn de /ntrebare.
"tatele, organiza.iile interguvernamentale ,i neguvernamentale sunt responsabile pentru ac.iunile
celor care lucreaz+ sub autoritatea lor ,i au responsabilitatea de a lua m+surile necesare pentru a
preveni ca na.ionalii sau angaa.ii lor s+ fie implica.i /n trafic sau ac.iuni similare. 1e asemenea,
trebuie ca ace,tia s+ ancheteze cu aten.ie toate acuza.iile referitoare la trafic ,i s+ dispun+
aplicarea sanc.iunilor necesare /mpotriva personalului implicat /n trafic.
"tatele sau organiza.iile interguvernamentale ,i neguvernamentale ar trebui s+ acorde o aten.ie
deosebit+ urm+toarelor considerenteE
8. $rogramele de preg+tire pentru personalul misiunilor de men.inere, construc.ie a p+cii,
poli.iilor civile, personalul misiunilor diplomatice ,i umanitare vor aborda problema traficului ,i
?A
vor stabili foarte clar standarde de conduit+. $reg+tirea ar trebui dezvoltat+ cu o aten.ie deosebit+
fa.+ de problematica drepturilor omului, de c+tre profesori e4perimenta.i.
'. $rocedurile de recrutare, plasare ,i transfer M inclusiv cele ale contractorilor priva.i sau
subcontractorilorN vor fi riguroase ,i transparente.
*. $ersonalul folosit /n cadrul misiunilor de men.inere a p+cii, poli.ie civil+, diplomatice ,i
umanitare nu va fi implicat /n trafic sau alte ac.iuni e4ploatatoare ,i nici nu vor folosi serviciile
persoanelor despre care se crede c+ au fost traficate. Aceast+ obliga.ie se aplic+ ,i asocierii cu
orice persoan+ inspectat+ c+ ar fi implicat+ /n trafic sau alte activit+.i asociate.
7. "e vor dezvolta ,i adopta regulamente specifice ,i coduri care vor stabili standardele de
conduit+ ,i consecin.ele neader+rii la aceste standarde.
;. $ersonalul implicat /n misiuni de men.inere a p+cii, poli.ie civil+, misiuni umanitare sau
diplomatice va raporta orice eveniment legat de trafic cu fiin.e umane.
C. "e vor stabili mecanisme sistematice de investigare a acuza.iilor de trafic ,i e4ploatare cu
privire la personalul folosit /n misiuni de men.inere a p+cii, poli.ie civil+, misiuni diplomatice ,i
umanitare.
=. $ersonalului implicat /n ac.iuni de trafic sau e4ploatare i se vor aplica sanc.iunile penale,
civile ,i administrative necesare. 6rganiza.iile interguvernamentale ,i neguvernamentale ar
trebui s+ aplice personalului implicat /n trafic ,i e4ploatare, sanc.iuni disciplinare, al+turi de
sanc.iunile penale sau de alt+ natur+ decise de statul respectiv. $rivilegiile ,i imunit+.ile
personalului nu ar trebui invocate pentru ca persoana acuzat+ s+ se sustrag+ acuza.iilor.
!66$E9A9E 0IT9E "TATE K) 9EO)UI)
Traficul este un fenomen regional ,i global care nu poate fi /ntotdeauna prevenit eficient la nivel
na.ionalF /n plus, un r+spuns adecvat la nivel na.ional poate avea drept consecin.+ deplasarea
opera.iunilor trafican.ilor /n alt+ parte. !ooperarea multilateral+ ,i belateral+ poate uca un rol
important /n combaterea activit+.ilor de combatere a traficului. 6 asemenea cooperare este
deosebit de important+ /ntre .+rile implicate /n diferite etape ale procesului traficului.
"tatele sau organiza.iile interguvernamentale ,i neguvernamentale ar trebui s+ acorde o aten.ie
deosebit+ urm+toarelor considerenteE
8. "e vor adopta acorduri bilaterale care vor avea ca scop prevenirea traficului, protearea
drepturilor ,i demnit+.ii persoanelor traficate ,i promovarea bun+st+rii acestora.
?8
'. "e va oferi, pe baz+ bilateral+ sau prin intermediul organiza.iilor multilaterale, asisten.+
tehnic+ ,i financiar+ statelor sau sectoarelor relevante ale societ+.ii civile cu scopul promov+rii
dezvolt+rii ,i implement+rii strategiilor anti2trafic bazate pe respectarea drepturilor omului.
*. "e vor elabora tratate regionale ,i sub regionale cu privire la trafic, folosindu2se ca puncte de
plecare ,i cadru $rotocolul de la $alermo ,i standardele interna.ionale /n domeniul drepturilor
omului.
7. "e vor adopta acorduri cu privire la migra.ia /n scopuri lucrative care pot include prevederi
cu privire la standarde minime de munc+, modele de contracte, modalit+.i de repatriere, /n
concordan.+ cu standardele interna.ionale. "tatele sunt /ncuraate s+ sus.in+ asemenea acorduri
/n vederea elimin+rii traficului ,i altor forme de e4ploatare.
;. "e vor implementa acorduri de cooperare care vor facilita identificarea rapid+ a persoanelor
traficate precum ,i schimbul de informa.ii cu privire la na.ionalitate ,i dreptul de reziden.+.
C. "e vor stabili mecanisme care vor participa la schimbul de informa.ii cu privire la trafican.i ,i
metodele de ac.iune.
=. "e vor dezvolta proceduri ,i protocoale /n vederea realiz+rii unor anchete comune, proactive,
de c+tre autorit+.ile de aplicare a legii /n diferitele state. $entru recunoa,terea valorii acestor
contacte directe ar trebui s+ e4iste prevederi cu privire la transmiterea direct+ a cererilor de
asisten.+ /ntre autorit+.ile locale pentru facilitarea dezvolt+rii unor raporturi de cooperare.
?. "e va asigura cooperare uridic+ /ntre state /n cursul anchetelor ,i proceselor penale cu privire
la trafic ,i alte forme de e4ploatare, /n special prin anchete ,i metode de condamnare comune.
Aceast+ cooperare ar trebui s+ includ+ asisten.+ /n vedereaE identific+rii ,i interviev+rii
martorilor, .in3nd cont de importan.a men.inerii securit+.ii lor, identificarea, ob.inerii, men.inerii
dovezilor ,i martorilor, implement+rii condamn+rilor.
<. !ererile de e4tr+dare pentru fapte legate de trafic sunt rezolvate de statele interpelate, f+r+
/nt3rziere.
8A. "e vor stabili mecanisme de cooperare pentru confiscarea dovezilor traficului. Aceast+
cooperare ar trebui s+ includ+ asisten.+ /n vederea identific+rii, depist+rii ,i confisc+rii bunurilor
legate de trafic ,i e4ploatare.
88. "e vor schimba informa.ii ,i e4perien.+ cu privire la implementarea programelor de
re/ntoarcere ,i integrare, /n vederea ma4imiz+rii eficien.ei ,i impactului.
8'. "e va /ncuraa ,i facilita cooperarea /ntre organiza.iile neguvernamentale ,i alte organiza.ii
ale societ+.ii civile /n .+rile de origine ,i destina.ie. Acest lucru este foarte important pentru
asigurarea asisten.ei pentru persoanele traficate care sunt repatriate.
?'
6i+liogr#7ie
8. Bogdan Aurescu, )on O3lea, Adrian I+stase, Drept internaional contemporan.<e*te
eseniale, Univers :uridic 'AA=
'. @aria !. B3rliba ,i 1an @. B3rliba, Diplomaia cuvintelor, Ed. Bren 'AA=
*. Al.Bolintineanu ,i colab.,Drept internaional contemporan, All Beck 'AA=
7. Ale4andru Bolintineanu ,i Adrian I+stase, Drept internaional public, All Beck 'AAA
;. Wbigniew Brzezinski, =area tabl de a1."upremaia american i imperativele sale
geostrategice,Univers enciclopedic 'AA;
C. 1rago, !hilea, Drept internaional public, >amangiu 'AA=
=. )on 1iaconu, =anual de drept internaional public, Bumina Be4 'AA=
?. Gictor 1uculescu, >ustiia european. =ecanisme, deziderate, perspective, Bumina Be4 'AA'
<. Iicolae Ecobescu ,i Gictor 1uculescu, Drept internaional public, All Beck 'AA=
8A. Elena )ftime, 0onstrucia comunitar european, Editura 1idactic+ ,i $edagogic+ 'AA*
88. 6ctavian @anolache, Drept comunitar, All Beck 'AA7
8'. 1umitru @azilu, Integrare european. Drept comunitar i instituii europene,Bumina Be4
'AA;
8*. 1umitru @azilu, <ratat de drept internaional public, Bumina Be4 'AAC
87. 9aluca @iga2Be,teliu, Drept internaional public.0urs universitar, All Beck 'AA=
8;. Andrei @iroiu ,i 9adu Ungureanu, =anual de relaii internaionale, $olirom 'AAC
8C. @ar.ian Iiciu, Drept internaional public, !hemarea 8<<;
8=. Gasile $+v+leanu, Drept internaional privat, Ed. Universit+.ii "uceava 8<<<
8?. @ona @. $ivniceru, Drept internaional public, >amangiu 'AA=
8<. 1umitra $opescu ,i -lorian !oman, Drept internaional public, Ed. @inisterului de )nterne
8<<*
'A. Aurel $reda2@+t+saru, <ratat de drept internaional public, Bumina Be4 'AA=
'8.:eremy 9ifkin, Visul european.Despre cum, pe tcute, %uropa va pune n umbr ?visul
american, $olirom 'AAC
''. "telian "c+una,, Drept internaional public, All Beck 'AA=
'*. !onstitu.ia 9om3niei din 8<<8, revizuit+
'7 . )olitica e*tern, !entrul de 9esurse :uridice 'AA7
'; .+elaii e*terne, 2 ## 2 2 ## 2
'C. 9evista Dreptul, nr. 8 ,i ' din 'AA=
'=. +evista rom.n de drept comunitar, nr. 827 #'AAC, nr. 8,' #'AA=
'?. Declaraia 7..&. asupra principiilor dreptului internaional privind relaiile de prietenie i
cooperarea ntre state
?*
'<. 9ctul final al 0onferinei pentru "ecuritate i 0ooperare n %uropa, >elsinki, 8<=;
*A. )rincipii recomandate i linii directoare cu privire la drepturile omului i traficul cu fiine
umane, 6.I.U., !onsiliul Economic ,i "ocial
P#gini De+E
httpE##www.un.org#events#
www.onuinfo.ro#onuYromania#echipaYdeYtara#
www.onuinfo.ro#onuYromania#
www.dadalos.org#unoYrom#grundkursY7.htm
www.city2star.org#inde4.phpLurlZunEro
www.un.ro#
www.undp.ro
www.monde2diplomatiQue.ro
www.humanism.ro
httpE##www.bloombiz.ro
httpE##www.un.org#law#ilc#
httpE##www.ic2ci.org#homepage#inde4.phpLlangZen
www.unsystem.org
www.unesco.org
www.uis.unesco.org
www.fao.org
www.who.int
?7