CUPRI\SLL

*ji:
'lL
iEiE I
nj-!. )-ra:iL
-
*,i *ei a!-qitu
It;
116>*-_4
r
L4_: Ed'r.-"Bi
:EiI: l@
,,r_;_ :F-;Fiji
r
1{4
r#,-r.:
!i
$ :
jdli
i:rdiiid
{IL steiiB i!
l-i-: tri.EG
*-4.; l6,ic t
.
!::, i!*irrrr qd
d,ffar&
l|Ltr TdE3d lrdlcj
{|.bd,JrL-i'
q
]] il'mr4
c;E
It:
tu*tlirtu
idrrBie*ii
I {I i ll,rEi! lrdE
'1.:.::]l'qrrFd
I i
{i,Ni4rfL aei
nFrretni!lr
(.fi,In
brif. I
irtljiiA Ed.a
4Jii/-
ed*s.
{
,!q,!r
{{Efr rri
'uai&-6-d
1{&
r4l
d
1l
t3
19
t9
19
7.2. Elemerte
ile .inematict
lichi&lor
7.2.2 Ecuatia coniinuitilii
, a. t
".tt,,"
*it"e'ii rn-i"""
ale lichidelor
re'l
:.
*-,",.
.,..
B dou, . F,,ru
-".*r
"
..;:,;l,j".',,:
I lt ;:"j.;, ;;j;.....
'
;;'l: i;d rui B'r;uLri entu
mi::are'l I
;.;.;. ;;l;-;,;"""""i Pentin
mitcarea Pdmarentr
a richideror
idre
, .
,::,;;,
,n ,,, , r ''-
-a
"
5
-*.
-:",
llill
1
'1 ,
::j
i:::"i;'r:,,lli"[
,,,-;;
]i"-'
"i,i'
,a
',
'
'I-'
J'I'
rma'
- .,';ii",l.'l ;' i:l ;.::rl'-1".:
::*;i.,:: ;';
;' ;
'
;1;';
;;;i ;
20
2l
23
24
25
25
29
i2
33
l4
35
l5
.36
39
.{0
13
t5
45
41
: 5.{
,trt:
rffiiF:
!(]4; A d@
.@F
{'5.,&d.{rIrid
l!l!,n--ff,.
!5: &fr-r
trd; kcFt
-il !id..r rrF*t; !
!i/.::
F-*
d-r
i&ErE-i
?,?- Dlorhri
udlarc
1ubll3rte
7.8 Nonunt
dc lPtriL
'LlDrlor
7.8 I Consid'r'tii se'rrn
'
?8.2. Mod.lrl .13 ral d$
r:, E!-di:ffi!
Finj
,!.-1f.!r-t,6
I
*.:_: :E'qa .dc
*:-! itu lbt
'!'.f
tutidhdaa
Fd
'I|lFE@i][ii
ACI
ar'- #
r !t I fcai4ii
!a:
t*ia
i
!.1i.:. idEa= n
8.1 C.ns,/reLat'r 8.Rral .
'
E i. i"i'.i-.i
,rit'ir"
srnLprc r'"amo'tL-rt' Pe
s-.t i. o{,lafi.le
krn'reFrlc
apt lnrittital
-...
- '
56
l0
s5
89
39
8.2.2.Oscilafirlelotrgitrdital
"
3 2.3 oscilatjil.
?crb'dtc
8,:1. Studiul
os'il.t'ilor
$mple amor
'7rF
P^
R
j
L. o5.'lr!iilr
1l
1.1
t0
lll
J3
{5
s9
, Itczist.nh la inaintarc
8.3.2, Oscilatiilc longitrdnElc,..,,. -,....
s r.r o" r'.!I c
.'
^Jt.
.. ....
!.{. Stndini oscjlnlilloi traN /ersal-yrticale pe valrlfr ,....,. -...... -........,
8.,1.1. Os.ilafiilc tmns?crsal-Terticale p.
'r3h.i
nr inua simglilicati ......
8.1,2. CoeJici.ntli do.or.ctif ai t.4ci
ti
nonenhlu! pcrtrr5it.. perth os.i.
latiil. lrans,',8s"-1 L.*jcale
!r!
ialnri . . . -
9.4.2. lldn-rminlrqa .czistcnl.i
Ia iMintare
lrnrcirate
prLn nrtoda exi{i-
mentdrii pe odBl in lazjrelc lridrodimmnre
9.1.J. D.ternrnErea rezjstentei la inanna.e prin.ipalc
lrrin
,retod. fo;nrltct.r
.fnr'
'li.r
, d,i.m o ....
FlrJ"',u td ,'"'r,
"n
i.t
',
nrd.l 4 r,/ i .. ...,
9.7. Parlicula.ilili
PiTind
rzistcrla la inaintarc a rn^rlor p. .Ii ra/ig.bilc ti
Q.' l. i o r.id rdr'i
e^r".:
-
o.-
i.
El,.
'
.' dd.' rr'' t'o|' ,r- .. . . . , , ,
o 7.1. I-t .r rt d.
'
o. ,J .........
4,8. PJi,LrLlrirlti
I
r/rnd r^7isrr'n r rmio.:'.
'
-o-t^r
it,'
din
9.9. Particnlditafi privtul rezistenla la inaidare a nr/elo. citanaran . ,, ,, . . .
9.10. Iniluert dimensiunilor
Fincipate ii
tornelor .rrcni a$pro reristent.i t.
9.10 t
(onsLderatii
6.reralc
9.10,2. rnihnla didcnsiuril.!
Drnrcipale
nle naTei asuFa .crlstenf.i la
9i
I0.1
1i1 3.4.i. Osciiariile tranty.rsal 7e.tic.l. pc Lahfi id l..nra corllterii
S.{.1. Indicalii
tri/ind
cfectuar:a carcutetor in studiul .scilariilo.
sal'rriicale
1J.
7.1 ........,..,.,......-...,,,, ................. l7.l
4.5. Sludinr osrir.tiiio. ldlrjil
(litrrl
"erti.al.
p..
y3lnri
................ .. 212
\<1.!.ri,...rn
's,trd
| 1.. ... _t.
8J.:? D.tenrnraiea.Naiiilor dili'rertirle ale rnisfi:ii ....,............. .:2J
c... ./.1/.-.o ., ila ,r,rn'd rrisr"......
S.J.i. Jn(lnralir
fri,in.l
.f.cLra.ca c!lcrldlor ir studinl oscilaliil{,. k,ngilr{ll
.Er7-
i'"tF
I,
t.7n1
.,................ ....,.,,........... 2,17
t5l
!r.l i:ors .rarii gi'i!-r" ...... .. ..... ......... l5l
.!r.:. I:o{.lc lidr.Jinamic. .\.r.irat. asnprn naTBi aalali ir ilis!ar.. C,nnlr.n.i,
23
25
:15
i5
45
'1t
:5{
56
58
rcntc!. r.zistcnf.i lr iranrtafc prircipale
921. Forletc htdrodinarice.rerciiatc asulra @7ei atlati in nnt..ro . . . . .
9.2.1. CoutorL:nret..rzis{enlei la nrdtutar. incjpatr .
It i.
(Lnsi.tr,.xlii t.o..1i..,.:J..it.are lr colrporelrt.lii riziltent.i la i.anriafr
lr"
,
f1.
..
q.l.l.
Rczist.nfa d{ rrc.arc
9I2. ri.zid.nta de 7al
!.1.J. ltc, stealn dc
trrsinre
.lalo.ati /is.ozirnlii ({D.l,io12',1)
.. . . . . . .
!r.3.1. Crlcrlul ariri srlrafetci uidle f, ca.cnei
91. Determlnarea rezistcrl.i la inaintarc
t.nrcipalc
.......... ........,.,.... 291
9..4.1, ]lotodelc rtili?arc pertu determinarea r.zistenl.i la inaintr.e
tri!
cipal. ....,,,......,,,,. .. -......... -.. :93
2i3
tjj
:i6
:LO
Jil
9.5.1. Corsideratii gene.al. .........,,...,........... 3{2
9.5 2 Detcrmnffea .om!6nentclor rzistetrtei la id.intare supLidrntar- .,.. 313
9.6. R.zisteDla la inanrt.f. toralA si pnterea instalatici de pr.ptrlsie a Da7.i ..., iJo
9.6,1, Conside.atii ieorlice ................... 350
9.5.2. Eiempln d.: calc!]al rszistenf.i la lnainbre rorat.
ti
puterii d. rsm.r-
caro a ravei ....,..,,,.. .,....,......_. 360
i6l
312
3?8
9
9.10.i. hrlucrla f.rmelor .aifa.i amr.a .rzlsteiici ltr inanrtare
er e.J*i i'li
rLs.lr,ri6dfuJ
.*'reiomii rJ,.pu I
tidimrsii;Er
*a
' Dii-r!-ls;.flE
iiinu.. rd xfi ,!r{Fl
rEf':,!radtlrnda
d.d ir, |sdb,r$$ .$
rtur,frr .,:.n"i iet]$i
iF
a$x ,isdidir
,btqt&rin ,i* ur
,di{ xliilr
,dr,r&ff .fri'i
!ht6
-.r
Ji
rrrl5 6q!ris.
q
fl&rld.riinin-ni
[|3'' dilildsir ni*!
,mtfl$rifl fr;G .c
dida.tu $isi dd
n lfi!-" rt'iddis C
'b
'n"dF'rq.
re
J..scwr
-tsnai
tu i. rAirr rs*
ffd1tr riEdi:rq !
i& tu ;liit trn&i
sihrri f
-
-i\!.m:.
F
--
rir is,.r ;r r
l|!,!erq;s G; E
l5''i t ;Niri
-d!d
rI dd.. !d
l&&-trr&!-,r-
r*rii .E*nr6.!. rr
t$il; isi;sei' {d
}|r*i.Pr iddi
r .Lr*J:r darseid
. .i:rir; t i.rid dd
.. -._._-_.....,...
{06
_., __,_._,.-... .,.
.10(i
.
--
,--,.-......,...
{01
:
-l::
.\Perimc!
i
-:E:--
lute ti mu'
'''''
115
-:-]]1
::.prr or+
.t2l
,1:l.l
-ill
t,,i
.
l-uz',' .,,p'A.r tt d., w-t,l L,'qpyl i
,,t1,ti
I,oc,,
..on!;t,,, a"
r,,t,,t,-,r,.
:/anr,n. a dprtq tn (hp"
a.t at" ccl aai
.1,(i.nt
nilot .tt tntr,Dott.'
,
Plof,n'. | ,.'
I
id al
:titrtc. in/ gtr'at in ,ttiqrt?
./e,
i;
,
n r?yi's:iJon_
,arate. cot. .t . hka\. t :t n"as!,; p4ioadi a
,1atu!1(
\p,aa_
eulo.rs/..
,
,,,
(a,tt(rpa\ttialiJ^daaLraldLri?pd?dindeas"his,,tb.t.t,ettno,.otat..o",t,,.,.
:: . tuc'til"^sd atieup
!nt\trytoti'.!
catitdlilar tn,tt:c ..
\po,i,:" .li
t.t1t.i
ctonaqL r ra
f,oihtd'ca.,an\t,., lir
\i
p\btod!a,..t
,trJ.to, ,;od.r,t
,, tnh.
tio.ialititi a,!llirl y ppryatnaa! d.aani.I ti.t;a!. e
hto} D.i.t,rti noj
r'., t'1i t,
:,.1
tii oryoria. tt
ry.' 4c t.oycti.. rt t.:n latct. )t.,;-.\!o1,,
ti
datdc st.ttistict.
B.neficiind d! .ondilii naturaL ud.ecrdte, tftnsbottulite .l1)nle /antdnesti
tt',.i,o/ a,.pr.luvi dat.a i dt" dnt..Lit
,t
nr .r,l.r.t...
,t,t. on,tnt t
o oenanate
lara
pre(cdctlr,
Sat i"il. / a\:.
Ptez'nt. ',
:a
p^p^!:ud
ate itkt,attic: tnaiff ]1aD,tt,
?tt\ttn aitBu,n,'a t'rp' ba
"
de docunphlap Lh,.i n D.nttu.b(ialirtii -,t/.
^i
dtsld:oatn n.tru'tat,,a i ,1
p.t
aowpniup"tiniaf,,oi.!j,,i,,oa:bu.li;>;
"r;to;_
ta'tl dtJentetat tlptt de rc1r.
frc,t,n ii:r
i.tuitd, irt. .\cff,itatpa
ycati:hi.
"o.nsh
thlta,. aanle )odd
psti
Ia. ilcltl c"lot
qti
bt 1.
l.{amdtft
at( dom..
nnu\t D.
fta"
nohntdt:t.atlrt't. dr
!(tJc.!rchaa b,ollsionati.aatinnd inb t,
o
t(r':'1..,1
^\Bnlivc
! orctid
,i
1.1
rticd a'rtxro, sp,.iatinilu ra,
bn,!t,ibn
t?
".n.ele,.a,
'au
tv
lia
si
btoiectat.a
kouplo,
Ltu)aFa ..Vfl:rai.a
ii "aastrudia
4avi ."
i4.,,ie b? liaia cfo/tx tnt
f,i'nl.:,1
,lt:'aa xnn. d? cdty. spe,ialir!:i.,tt. Iu.rca:a th
done,,itt axa!
feat't,
si'tpn'ati.aFo.
"onpl.tafta
si a,tuali?at"a I;!etntu,ii t?hrn. tu sb,.;ati
totr ;r linba
-ndud.
li.adtyl d ty(i lrat nc trotpnJ t :tai,ti'ii,"'i
ralu nxl 2 Dian'rica na*i. wlunut J
-
t^aa,t)
u,
!;r,aup. ) auto, ut tto ti-,ie
u\ tnod de ttatfl/t,la hiwlhl actuol, a prcLlenpro!
d( brza nte tuiti, c;t I,it ;l
.t .0k.t, \tt.t a1ct. s!tadtttrdu r" bc
(it pa\tLtt ,d l.
?/e:intt
..t,,_a )rnri.tn
ntr&fa y concrsa.
Affst al dailea uolun. pinde
dem.rk rpont,.a-dltLati..
hti" i,l t;,,tivi_
tat.a.de ptoittat.
rcastMtp,i etbloatate. p4!t! \tabloed u,to, \otuliiob!inc.
Pnuhd
..0n
pat tatpa. r ot plttui ra1"i. p( tinpul hiq, \i .lottlliei in,oidilitc
atltu|tl tllet4ttor
Ja.tort
extelnt.
Pt'>tatatpa tpoy?lrrti. nenih
\n
ntiewa ;rl4(p.t"fl
>i i4!?tbrctat/a coledt)
n t(no,,te.t"lot dpas"bn d.,onfl"t. alp d:atnicii iaki. $t. in\alitti dp norJet"
...'\pnpt d.tat ut dal, . tPt,in.,:tol"
:
s'ati
ti .
re,".t ;r nctiritatca
brc.ti
n.
' lta
.1.12
a .,,.-d_l:: :l: no
Ir-1
11
b
*'
d"
t'
q,
a-d
r\Tir
-;-;F/
..:
:t
.n,nflelot ne ealcul,
t:. n'nb;
euitdli ',n
utitrzatu:n
.r. an rlu. i ,all
r. tlnel. rezultat. ori!.ittttlt,
at;.dti ttiitLlific.,
si
'ie..
a:,. cinhnc 1n rltitltii d1li
-.rn &lc1i
;i
co):sttitclla
.tn de
f
rclit aL.tl,,,)ii|l
a.rt ltr accslt sp.c1't tt :. n.
"';;;;;;;;i;
i;;,1
;i
rnt\ultiti absen el;il(,
inn ,,ltirced
eel Rittll!'
aatl! slriiirlit
tn
ittc -
:-ri!ti si tc d
larilin
hrctttii.
a;
TNDEXLIL NOTATIILOR
UTILIZATE
.oefi.irnli.1. rezistcnfi ai ratci elicei:
J 1 ."p',
n, i
'..
-pra
"
;
"
i
-
aria sulrattlci discntui elicej
l
-
aria suprafetei
r.oioctate a elicei:
-.i:",..,.-
..
Ld i .tp
IuB"., I.t 1.. r
ti.,r.ra dr rro\im- r
".,,1 t1r
r_
troLilrl trlri
lJ
'ara 'j
-d r' s. l,un::
rt,r rd/j8J.rtl
a'h .,liu
;i
nf r''lrn"^ \r'r-.,.
.,
, tutL..
,
ii
Lroiq,,, s,r.r-,-r r,,i. 1"
/l.
lut
t.tu: n...r,
fin nrnraietrr in.lrL!iarr a
!arei
.ticer
-
a.ia sup.afet.i proiectate a patei eli.il
-
ratorrnt d!: dis. at clic.t:
-
c.ellcicrtrl dc
lntere
al cli.eij
'inra J ,rdout ,t^a.,-.itf,
Pror
, 1
litrr tJ
'a7-r
r
,
-
l61nn.1 tcofeli..i a catamararultri;
-
lirim.. nraf,iDi . catama.aruhrii
,. .ut
'i
,oetr
i,nl
cliorsnl .eta1i/ at cal@dranutrltj
rteza alarcnla! a
yalllnlj
.-
.oelicientll rczisirrei de tre.are at laveii
''o l: -'.i.r fpl.
I.n
ru.
tr,tula
n,."J:, ,!oJ
rnrrrur_ir'
grcn!rc at pnrEi .tnpi.
,1
"1""
"'."idr'-
r-rrilo,
ptt".
\ ndoi.,,
"d..-ma
in,,,,..
-
alrnF. rr^r. a
lrl^i
-ln. i:
-.oettcEntol
rezistcnl.i dc
lresinne
a rr/ct, @elicientlr to4ei portarte a
:l_:ll.: li,
, I ,
|...
./s - a .,..-i
.o.11i.lrur
,o d-
-
od,.-a pro-i nlur:.
prt,r..,-i tc rila ,
rnr,i Larr at DroDulsorutnr
-
cocficid,tul rozistt rlci d. vdr i
"a"ei,
.o.tcieatur de tirele al srrrrat.tej
-
oti ic.rul .Ii,. , 1p", I-rds.dt.,r,,(,-,
i,' r j"
ildin , ,, d"r. ,a.d r"rut-
.
-
coeli.iertLlL aditi.nat dc btocai al traziftnuil
-
co.ficiertul aditiorat .lc rugozitatoi
-.@ficicrtnl
rczisr.rtei de
jrecare
a pg.ii drepte neted. chiratlfel
-
co.Iicienhrl .czistentei de
lresirne
datorat ,iscozititiij
-.oeticientul
rc3istcntei ta nraintarc generari de valurile mirit
I
-
coelici.rt al rczistentei la inai.rare dato.at aerhi, ta dii.area naTei in
D
E
E{
7
F"
,
$a
iA
v
\
b"
I
J
r,- _=
.lemntulni d. a.jPt;
n
14
&
fr a--::
--:1:orma;
'tuiEf--i=.
:\.niiatc nsol]rr
!E
-r:1 :-alafiilo. ro.gi
flt:
=:
:-a2 narei ;
cE t+i-Ctf,.a
?aldui ;
!E @r tll .1 eliccri
.tr t'--=-rr:
al neunilornitilii
3]lft:xi
aep nn?ingc'!' t'
r: rnnecrtla iftlusE
in F;
:r ,-
ar-r ?'.e de axa c)
r :t:. {dfale, lunsitudr
'D
rd _sI
.jftnale
in migcarc, 1dt'L
(te
; i*iri;
:i:::61r)
a, Q1
ae,at av
Ar,At^
Ar'
apt, Qrn,
l?
s
s
s,
T
i,,
16
fa
'oru-
J. F opo'r'onc
i r n nFrr''lI l'l"lo r"/"it u r"''
- ',"a-;
,;-d;,;;. t,,,ror,.n'"',
ar..r'"3,' arr:1. I' mrsdr'.
-
nasul seoLretttc
Jl
'li!ei
-
..ii.i* r'ji.a,".'- ' Pr'n'4r"'r
trr'i!r'f,
h'd Jin-n i p
"'oI
:
i,r,'r.
. '".
"
m^ i r'
Pirr'iPa-e
r'i ii li lrtd
-
lote.ea
de
;uterpa rnd(atl
a rnns'nii
r'rin!ilrlE:
Pu'
r. t. av't
P'
"
""
:
-
p'"':u'
"a
<r
''!"r'a-
-
presiu.eo atForcilca:
-
basril mtditr al tli.cr
- iriutra
hd'm'L"rn : I'ini"1
P'
{'rL:
fi:]:Xl'i .:-;";i':l'';"
''
,
''
dr
'n
i par '
" '
un
'
i" r:
.;;.;;; ;;4,"',,,;.
ma'i
qi
r.',m: Jr ur"' ibrd
-
;;;;"r -
prii.,pdra a ro t'
p"nu oa oJ or"
'^r-
P-'rru
o i
"i:i-
_:,i.,."
".","."i*
v-, !i
-np.,Ld,n*. ",::i:"$.":ffI:.,",,.."
.,
-
comPonenta !.incipal,
a Jorlei
pcrtnrbato'fe
iiii'l"iiil5lJj,liff'"
"
"e
rezistenla ak'
'ort'r
lelttr'raroar
reale
Pent'n
osuratiLle /crtr.ale
aie na'ei Tre
wal;
-.-.,
-
m.renrj J- rnrd'
i ,l
ri'
io.r'urLi bilid"rl:
-
,./r-r r r" L,
'rr'nrr''
1
'
n' rl dl:
'd'
'
l' ^
- ^,-
.i*""d *'"
"';i
*'I
"- "*'''
.r'n tu r
'rn
i:
'"i"';"t"1
"." '
r'r'pd'6
a n"/Pi
1r' 3nrr:
-
rczistcnta de lrccarc
'
naraj
-'.liliiilii
ri-r"-"i;.;
pri!'ip;]'' a !'vei in
'!r
cu adii'idc rimjlatij
-
lrastinfa
de
lreiune
a navet
. d/i!'.nu
ln
'a3
n'a''
'uoliTcd
"i;
a I r'' :
-
rzistenla la it.ittare total3' a nawel;
-
i",i"t".i" ;" tscozit!.te
lotaln
'
nawei;
. -e.i.' nta d /"1 rnF:
razo L!tu.r'lnL eli.ci,
rc^$entr la urriitJ'c d1L!rar; r' rLuL:
.cTLrtri!a la inailt:re ditodra
r?En'r'rrcr:
-
r.r.a .r.irulur de gr.xtare dl
larci
err'er:
-
.:;:;"'t;;'
;
":- "
r ''
; cDtP n" ' h'
^
"
rt/
-r'nd
J- ir ' un! dcrordie
''!o/'r"r"i
,ij-, !-
., ,.ra.a."re
8cn
!,; 1" .!,,,"f
'nar
..i,i;;,;" ,."'. !t" ii
i!'r\ a -d
"L'
d t-
-
nrmrbl Retr ilds num{u!
Rtynolds
'rt'
i
Ldar'
'
Jr''
_'
nud"
-."^ "nrrL
air r
''",a
a
-
Da.alul elicci;
li rlrrcd
'/d
i/r .. r"(t
-'iR
upr"(
r_i
sc
'"nr P "1 "'!
*'"
-
mp:'
Blr"-
!1 .n
'
r":I t nL'
-
r.doada
'alului
j
-,,;;
".";',
r' ,.
-
in'i:
.
"^;,:.0-;n;;
",.,rrtr,ui
1al u xr'' orr"i''
/ai
'
;"/ei, r"rir
r'rrrn
-
;'"";,
"-:
;;'''','
:';:"
'
.,
'
i
'
d
''a
r" i
1i
d tordnl de ataci
',r
.u0.4
rltl c r-".'
-
;";;;o;,*"ti'!tu*
*"ic'r', rorsitndinarc ri
.uveere rcamdtj/at'
rLc
-i.r:-e
""
a
"'
a I o
_ili
0
'1
4
:
Lt
.,llr
.qJ i
3
ar 4r
i.+e!or d relGt.ntr, ct rn.rf,
ale naYei .Jl.te in mi9.a.ci
e
-.ale
pcnlru osciatiilc w.rtr-
r:
-:i ?crt!rbato..e
r.ale
!cLlrrr
r:: cr adr'.cim. linilataj
:l:: :.igitndinal
rerticalc
alc
:r'E:_irDari l. djstanta f, In!;
i ::-..le nearorltalf
alt
7zL Ttu t.t
-
periaada .scjlaliilo. vcrti.ate, t.Dsilrdinale
ii
lransr.rsalc amortizate .:e
ea trid..din.mi.e
!e lelil;
: :rrr !! li.hid li.n i
: forecrttc, fllnru
.s.ilalnlc rt'.!, It'c, ll'l,i- nodulcle do rezistenti ale se.tiunii
riatei
.ticei, fald de aaete de inertid
:
z,t_'
7.Z
3rosin,.
nd\'ml r D dll! r
".
..i I i .a.a rt
impiDgercn clicei nr|r-ln ticbid ideat j
-
Titeza lichidulni in general, wjtza ctrrent'utui ltn'nrtnij
-
,e-J
:xiaLx
'dr.t
dF . 1 .:
-
riteza indusr, vileza indnse rezulratrtd a Eticcij
-
dte?a tansenEaln indusi <ie .licei
-
liteza dc daplase a navei;
viteza dc avans a .liceij
-
vitza corectat{ a navcl dc clectll de Uocaj at caratulni naTi8airitj
-
.,td-4
ap.. o r- J !, ut F.!...
-
ritcza navelo! ljnviale lalt d. un rcper lixj
-
"iteza
dc deplasa.e a navci ln api co adircnnca lnnitald:
vitza totarE n ae.rhri, la navigatia in condilii de vintj
.oJi.ientni de siaj local si totat
I
al. acesteia, pentr!
lnnctele
co.espn etoaro fiblei intins
ii
coDrprimate;
-
coeficieltul dc Ereficrc localr:
-
abscisa nnei se.tn,ni tratrsvcrsale a rarei leta de
E:
prlsaliilc reiative ale
'alului
prttu oscilatiile vlticale
ri
lranswersa) ale
aLscisa certrului snprafetei plutirii dkpte, raFrlati la planrl t.alswcrsal
carc nrcludc ccntrul de greutate a1 nayi:
.o.lici.nlnl dc raretkre locald maxim j
abscisa cerlinhri de careri pertr! phurca itl-Z;
-
coordonrtele unni ptrnct din masa vahhi fal6 de sistcmll rnolil d axe de
-
.ooldoratel. ntrli
lurct
d pe proljlnl valnlni faln de sjstmnl mobil d ax.
de coo.doDatcj
-
nuherd de pate al eliceij
t-2, 2
-
spatjd, ,iteza
ii
acceleratia .orspunzitoar: oscilatiilor werticale ale tra?.i;
Z,i
-
clonSatiile relatire ale dscilaliilor verti.alc
ti
transversal alc navei
!e
varj.
Zj. 0!,9r
-
anrplitrdnrile oscilatiilor re.ticrle, tongitudirale
ti
tra'syersele neamortizatc
al. navci !e aoi lnristitn:
Zat,OatgAt
^rrplirrnniilc
;scilafuror
'erti.atc,
longitudin le ri
trarsvcrsate @o iate
ate navei pe a?e 1i!i9tit6l
ZAr,gAy
-
anplitudinilr nbsolnte ale oscllaliilor vertical.
9i
transve.salc ale narei pe
li
9;
pz, p,r, pr
-
razele inifial alc oscilatlilor rerticate, tongitndinale
9i
traasvrsale reamor-
itTJte ate ndlei rc aDi hnlsnte:
pr,,r,.,..),-
-tdq."
i),,.,r".r."o.;it-rr';-?"nia^.tor8.Ld.nat"-i ran!,
'
Jtr aoo i
?ar"
cjc na.pi pp ,
rr
.il19,rl;.
9,r,
pev
-
tazele inifialc al oscilatiilor w.rricare
9i
transaeisale ale navi pe val;
'r.
-
n,gbnn de ilchrar. al generatoaiei sllraftei elicoidale faji, de plalul dis-
6
val;
-
amplitudi le r.lalire alcoscilaliilor verli.ale si trars?ersale al. nayei
Pe
?al:
-
unghirl de parte al valDlui, urgLint de atac al prolilnlni palei eliceij
-
aullitndinea naghiuhi de partn a1 valnlnij
-
nnsriirl dintre coarda hid.o<tinahic!,
ti
coa geomctricS, a pxoliluhi palei cliGi;
lnghnrl de arans at elicei:
nnghnn de avans ]ldnctiT al eliceij
-
trDAlirl fomrat de
yiteza yintului
cu PDj
-
ntrghirl loflnat de witcza totala a etuld .tr PD;
-
a.osln@
strarului limiln, .oelicientll dc vituze at .liccij
-
lazclcnril]alc relali7c al os.ilaliilor vcrticale
tl
trans"ersalc alc nav.i pcrali
1v
-
IOTIrII
ILltEii= ,iir*m
rELpiE.r'qmir
A(firS,
--J-
I
0Fqrir--
aT
I[i: *ti
4rn:lB4d
=
o
Ptsr':-r sr::r:r Lr
I :rrr::r:lri.
iIf!rt:! E
=:nrl
-
: :
(lEGll
a:::ci:Fi:
r::d r=-::::
=
1
i :"E fF -z:tr-:4
FFttaar'ct ..:-r
dr r
;.,ffia rd
,rmie=l
{,:E:E:stu]:=n
idm or
'::rcnPs-oil
_::'':i:!.tl
' '..
}
iir:-
:.r-:=
-L:
=
na5d.a la osdiL;'illl;
=+
a dis.{e, 13 oscilaliile
iji:sSlt, de inertie ;
+$
7e.licale ale m?-"i j
:.
-;,e;ul
fix de ar. de
: d. ;otalie
ri
redu.erc a
osPrnzitoare oscih-
l|:gj,
ai tir.fei
lelturbrtoare
i}:$j,
?n m@entrnni !-!r_
Ed .i aitilcinca limitdia:
irr=itudinnle 9i
trans?ersate
rdde;
enei in ca4l mii.ai.ii
ij.
@EiPunznto,re oscilr:
Partea a ltreia .
orNAMrcn x,n
.l
7. NOTTUNT DE
7,1,1.
t9
Obseflalia 7.7. Senmri minus din relalia (7.1) arati ci unei crelieri a
rr
s,,rnii.
jr
'a'r.spund.
o micioralc r tolumul,rir
D,[inilrt
/; lnvrsul modulu]ui ,ie,ompr.sibilirdr" r- uoles/; .r :
fi
cste denumit modui de elasticitater
\1.?)
(;.
)
/v
unde &1 este masa, respecti.!: p densitatea lichidu-
"l-
-^---.<ihilirai^
<i
'lc
$i{ffi*,r:
lhrffi]
@zqi
Itf+r,fi*ni
i :d Dll
FaniiE
'nr
aiE
ltmrr qrld:::-i! !
EryE'rc61 r: ,rt
lxde rdlEi,: d. :I,rr
-toi'n-
i{ L*ni . I
ldnj sllt@ rE mili!
$e&ri .riE?:nr
-n
j
& r4l;-dln gwtstE
:.,:: r5f,$ttttl
Fr u 2,tu l'
i iT.nE l :B ,nDr: d
iprrn:
* * riu i!
IEEE!::ifFnc
mar*
q
rrr 4u.-.:r:
rmr ,c mora :dr
I.hrgffih!! :J
dr*a'nF rdl.ni'fi
-
Mhffioa
!m
c
flddin
ddi
FZ
dHEieJlE'h.
ff T-r :dnil
.!3!*
i: rd<.4F- iE I
d. ir-: .-{: rd{i
tuqd q{!:r:al|*
":
llp: I/dlldt/
lNilnrl.
Pentru domeninl de lichid, de
\I : pl: c,
lli,iarcoconsianti.
Diferenliind
{7.3)
se obfine:
d.11
: p dl' -l- I' dp
..
0,
dc unde r{rzdti:
dl'i I,':
-
dpi p.
(7.1), (7.2), se obl attc expres;i ale
clasticitate, astfel:
P
-
dp/p dl
!m'/N.,
.: pd,ldp
lN/""],
(7.1)
(,-.s)
nodnhrlui
un.lr r estc o iunctie dc tn)peraiuri
t
I'lor:1. modulelo
g qi : d,p,rrd d" r"n,p"Irruri
1i.n't
J pin'l
le n^
jun^.
Ir I-belui
-.
cinl da', vdlo l. r.ecror moour/ D"nrrrr
" 'J,;"1;"
, Dr'
'u
1ii . uPr i'rs- inrr
'
ol I
l'\ m:
'i
19 b20 k\ rj
(r.6)
(r.?)
?arr!, 7,1. Valorile e4eridcrtal ale nodllui
tte coulrsililllate 9i
clastidtat la aPi
I)in.on,Drrdr"r \'"lorrlor
prczeqr'te in r1b'ltrt 7l r'rr li con'l'rz;J
-
l'
Concluzi; 7.1. A!.a are co;lpresibilitate
loarte mici
ti
elasticitate fo:1rte
r'rrr" t
7.1.2. ,dPDZIUNEA L,d SUPRAFATA SOLIDE'OR
Sc va spue suprafali solide, lnlelegind prin aceasta suPralala corpu-
rilor solide.
20
I
I
!
i
rFs: ci unei creiieri a
ie se noteaza! crr .
(i.2)
(7.3)
densit:rtea lichidu-
lu-rd, de
fdi:0,
=in
;i
nu dcpind
(7..1)
(7.i)
ale rnodriului
module, pentr
l9 620 kN/m!.
7.1 rezliti concluzia 7.1
mici
ti
elasticitatc {oarte
aceasi:r supra{ata corPu-
2*l
-
Wdee
7.2. Ad-ziun.a unLi lichid l:r o
Fruratdtj :olida .!re
-.5:iyl
Flerdclunii fortFlor ,1,
drrdctic rje parri
Lrlelur ve,inc. xla
F.r'rele de adeziunp d"pind d, : r. rnperarur;,
_
Er8ra saFaJelei. nalura
=olidului ri -
li.l,idutui.
---+--
Ei+-imental se dovedegtc ce, in jDrul
cc,l"uilpr
sdt! a{ate in contact cu un lichid, oiist:r un strat
ri:at de liclid a clrui grosime este dc ordinui
Eer sEtimi de miljmetru (fig. 7_2). Particulete din
*aiel aderent la suprafata sotid: Du particip:
b mi:carea
eenerali
; Dciiclutui.
r:tg. 7 z
t. r_3. vIscozrTATEA
Fie un lolum / de li.hid. .flar in misrare
si o suDratd!r .rbiirdri. Larc
;l
'
p:rri in dou;
nerti.
Arun,i i:r ra.riLrniie, dinrre
farri"utcte
sjruareJ.
^
parlc si d. rlra.a 5_utr"1.t";
_
se rnrn le5r.t nu n'rm"i prin Fforrufl
uniraI
lrom-1.. ,r
rr
prrn .tor1ufl
unr{arF tdnR,.nliale,.are
cJUra s:i impiecit^ mi
carea- Accste eforturi unitare definesc forlele analoage ceior cle {rccarc, intij-
Li,e i,, nit':rpa relariv: a doui.up11,cl. sotidc afli'- in .onrr.r.
l.aP,i?lat o 7J. \is.ozirnrea c.'e proDrieratea
Iichid"tor dc r oouLLc
rezi:1onl:, dFfLrs;rii rnlative 3 p6 iLul;lof'lor
r
Iis,ozit-ro" po.''a f: puia in cridpnla .xp.rin
enrat.
penlru
oced.rr.
:e , ll:.dFr5 duu^ pii!i Pr_ii P. d,
^.-
A, paralet".r
aflar- lJ di.1anr, A,r
r"." tulj ji rl,.r /fiS
J). ln,reirli,iseg;seSteunti;hidcJle
conlorm prn-
pri.,;rii 7.2. adcr; id rupratuta lor.
pta.i j.j
cstc {ir.i, de.i ,,
_ 0.
jdr
/,?
FiS.
1. r
..'^ iL
mi.
.rF. in
pl..nul
^i
.u \ilcz;
';:
sub c.tiunr., to4ni F.
parri"ulel
.
d. Lr' LrLl. .r.. Lder; IJ suprxfer-le pl:cilor. vor avFa virFzet. rcpsrora,
pe
I,riDrr r. p.rr.nrntJtut se constaii .;:
\i
r
ul_t;,, r..qr
,T
relEis'@i!q
tus.ell.L@d
r!!ff!f: r ear [;r :E
-+i
T-:s{-lmr,!a iin
ur{le{ib -E--tEri:i
I
&rc@*:lO..
, ,.r .j,:,. ..r r ,
(7.10)
.Tntu
_-i
fildr rid
t*!
2li I
-::
lalgLtrla L
;*--:-ia.<=
-. j.
r{rNr,r- i ;riL:,G I
t.-:E:ir ::- lE
-a!n
' -
:rl_.1: 4-- l!
rGc :=-:l ;:t
".r,,:
i,'!''{ ;.d- l&
lln ::.l'cc<:i i: pr
rr&d E--::
F.=:!ez,
En:rrzr&e
-i=rr
r!:1-";:r :--::: ::: r
2.2
im'!Ar.
17.lzi
a: samra fluidului,
l;""t"i.o,
o"ina
""i
strntLiui
+ ioarn a
rii, se manifesll Pe
suPra
avind o vitezi rnal mare
DDde I ste dat in 'C.
,
I ste dat in "C.
Viscozitatea diiers dc la un lichid la,altul. ln tabeiele 7.2, 1.3 sint date
\alorile ris,ozi'itii
cinem-arieevp"nrrlr:rpa dulc",u- 9.St t,\ mJ
ti
afa.
Ce mar cr y
-
10,055 kN/m,.
:
t.
Tahql
-7.2.
vdr6i,\e \i$caittlii v iq luqali d. teopgraiqi,
adr.n, /.J. valoril. viscozitilii ! ln fhcti. d tempralui, la piesiunea atmoslericA no.rald.
pcnlru ape d m.e cu y
=
10,055 kN/ms
-l'.1
;
i
g.
i ,i
.j strrturile
7
ti
I \etirrt
P1
$i
Pr l! Jig 7l) Eror
'.ii:
orientrt
tle 1r \tinsa
*o".i"rti
"
sirnului
/
Pe
I
-avind
o vitczi mar nlK''
'i
=
-
oricntil
de la dreaFta
lr"';".ii
^
\trstlrlrri 2
lc
rJabititatea
obserlatiei
i'2'
I
ii
::
*'t*'
ir
e-.ie caracterizaii Priu
inter
i a unui
lithid eite de{init;r
de
i=.it"t..
p it ace<t
r'i I
i.
(7.12)
2l
ln inr"riorul ULhid"tor aliar- in mi;c"r" turLrrlenr; aprr
$i.<lorturil
unirdr" tan{.niiale d" rurbrl"n:; L,rP ro a'jau8:
'
lor d'loratc \r:corIaIn
osbornj ieynold" 1 pus
nenrru Pr:md
dal; in c!idcnt;
Pe
'!1"
"rp -
-.";1r.,;i
do"1 r.gimuri <ie rnil"are ale lirrridelo' !'l a trit'i ri n:'1u J
;;;i;;i
ri.lia, ii i"t"l"."t
",i.i
conducte cilindrice' depinde dc mrrnnea
adimensional::
E! Itql ta,ffi
@, E: ia'Ir leflna
,@iirit!: i fudt :
ir alr,=ai
=e
-:
a-1{!\..:
-'
. ]{a::!-a
5!!E!,:i rr*rr5 -1
.R.n|:r:alr.=.!T-i
nr. nr-L f,:si
i& :a ri,-r 1, :::
, ,:rtr
a.:---11 :.
:.i
&JNr
1:r
: r,
;.-.r
;ni:J6.t}|.
:-l Ii
,!Ea?-::;ri
l:ra
,']
.lr:i\nos
--:
Ni
r[Eti:lr:ffac4 ]a::r nd
Jmlul4u
-
r'
1
DG|r:llirsiini
]- E
tiE
'd
xtr1Ei
.l{r{d$i$r :.ii !
$d,:i
-rn'4
rEr:r- #r ;
icr:-n
':r.
'i:rr;ni =!
rl.
:utrl:r':rr
::r
=:
ftr
-
':-r$iEr.
ai
tr,ri-rJ.ijr.
='-:id
:=-:L r::if=
ed6;".:-::.:
'Je
jr:.;.;
:"=,i-:
= +-:'.|.+.i:i
in .rr-: RF e.r" r,un;r,rl R.)nolds: I
''!"
11:rimea tir"z"i lichiduh i in
;;;;;;
"'t.
-ai'*"r.'t
c'onductei,
iar v riscozitatea cinenaticl'
Irec^rer dc la r.qimul l"minrr ld
'FI
rufbulFnr I oresPund' nu'nirulii
n.r#ra.
,1iri' n". in cazul migcirii li' hidtlor prin
'
ordu r' Re
'
2
120
iXi."-n"-..
n"",i'*igcarea
esti laminarl,
iar:
Pentru
Re :-' Re"" turbr-
lcr,l:.
Or",
"'iS."'..
lichidtiui are ioc in
iurui
unui corp :olid' sc define;ie
n nlnnir Reynolds de forma:
Re
.= ltdl\,
'
(7.r1)
Re : dllv,
(i. i5)
ntlde 11
9i
I sint doi para$etri semnificind
o litczi' rcsPcttir o l ngirlrr" crrtc-
,.ri.ri. - i.or!.lr
P
?r
Jr ',
rrr"
'.i.s..AVlTlTIC
t ,.Dlt,t,tt. 7.
'.
lji-
"'r
li,' id ir n i;
"
" I
''u-'
'
I'rj
'rr'
r'!rrr : l
,1"1",;l,lo"oJ
lli,,"-l'."1,",.1',ili::l
,,
n';:
1
;.{;
"=,-
lll"'l'
"i'1il:l:l':i
miie cavitarli r
pcnomenul
complc{,
de fornarc
Si
crollltie a 3ctstor 1 ]e gzoase in
asa li{tidului, sc nrmeste cavrta|c
.*..\:il11i:,J it'3ll"J
::::,]:'i:l
* ::lffi
:i1"*,ii."T,]j;,i.'*ii:i*
l;i;1'.1
;;,,1r; ;;il' :,;:'lJ: i,', T
"illi:,,.
ii. {,,i,
;li)}::r.'t,
i
il:,:'.:':".'l:1
il
li,.'d*it"
..:'
''"'""
*,l,'**,i,*"ri*iit,i,"l
"irt
l"iii
:mitl
.
x".x*,
*i" f*r
;**t'
;.,Jrli:;'
r;ir''
l, :,lri*r",'ffi
J
lil *i.ii 'idi:rl";:]
1 ;':
:;"'r;-i:i |r;;i
r ;::ri' :':rl1'
;:r1l1 i:ll;
:4
!B--::. apar 9i
efortutile
.:!rf datorate viscozititii
:..:i=ti,
Pe
cale eriPert-
Pe lincl fenomencle n]ecanice, care sint
predoninante, in cadrul implo-
riei mai aiar fenomene termice, datorate mai ates comp mirii aerului din
.-a'iilti si-chimice,
datorate {ormidi unor substatie corozive.
iri domeniut mccanicii navei, {cnomenul de cavitatie estc iniilnii h.
:1u{lnn eiicei.
].2. ELETIE\TI' I]E CINEIIATIC,\ I-ICHIDF:LOR
7.2.1. DEtr\rlII
DEfiritid 7.7. Cilemati.a este parte conponent:L a lidromccanicij
!i
su'lid/; mif,rrra h.hidl.r. lir:
';n.r4"r-r'' 'x1,,'lor
'ar
o
!odrr,
r
rtrulr.riFI" .inen'arL:i
.
nt !"l,Lil". d1i' in carut
ri.l id-lor
rd)Jlp, , dre
errclud actiunea eforturilor tnitare tangenlial., cit
ti
in iiazul lichidelor realc
in
.rudiul
mi-..;rii unur lii lriii 6r]^a rr i,,r' r' ,z- \it,r,l -: or siu-
nil. in dircrir"l' pu-.r"
'l:n
md.r
'.'trrr..rri
;l.n"liil ,i/j.11.
/; \''rn{lP
i estc \.eciord de pozilie al unui p nci cLlrent, iar 1, timpul.
I)dp: citeriul variatiei h iimP x celor doi
Paramctri,
migcirilc liclti
delor pot {i: n..Pethr&nent., sen'ilttmdnentc
\.i fetmq'rnle.
. DtJinilia 7.8. Misrarea nepennancnti a unui lichid cste area mi$arlr,
caracterizati prin
yariatia
in ti
P
a vectoruiui vitezi
$i
presiunii E
D,.linilia 7.9. Nisearea semipermanerti a ului lichid este a.,fd migcare,
caracte zatl prin pistrarea diiecli.i vectoiL,lui vitezai
9i
*r,ri:rlia i11 ljmp
nurlrir r mirimii r'
stsn.ul ri
".i
tui' I
D,h t,a
,.tn. \1i-.rreJ p rr'. n nri ,'rr-i lilrro
'
r-
J
'J
,r:, Jr
.Jra. r';izrr: rrr.n ,nr .rirn1
, ir. rin.1 a r"' Lorutui rlr.' r
t
iu-.' c
Un caz particulxr a1 mit.:rrii
P.rmanentc '.ste
niyatta lltrilbtnn
nefi.Iilia 7.1 1. I1;carea tniformi csti' ni;carea pern1:,reni;I, caracici.i-
zat:] prin Yitczc dc aceea5i mn . in toatc puictclc lichidului r
in conti rare, sint prez-'ntate principahle clfnt'Jnte
ti
lroiiuDl, c:rrt
:nt,rrir
rn
"tu.liul
nr'lr.,ii li hici lnr.
D:jrtitia 7.12.-fraiectoria unci particlc de lichici cstc locri
Seo
citi.
al punitelor prin care tre.e centrul de
J<teutaio
al a(steia pe tinrpul rnit-
c;rii A
Dfikilia 7.13. Linia d curetlt r:ste o r:urbir C, iangcnii ]a l'ectorii rilczi
ai pariiculelor, care seglsescla un molncnl dai:in pnnctele ?i e C (fig.
'-
'1,
d) !
Pcntru stabilirca ecurliei liniei de cureni, se condder:' P, 1", doui
Puncte
inlinil \.,in
.t l', T'-.,fil.'.1 0). Ii d7, v" torur^-'r n Jr' r. un-r|
cclc,lou.i nunlr".r ri. r..r
'r'rl
rit^/. rinl".r'l^ t
it 1
n
^
:ni
,l
curcnt, <lai,-r \eciolii dl
;i
rj sint coliniari,-dcci daciL:
{7.16)
25
:r- El a aritat ca1 natura
:-r.e. depindc dc mirmea
(7.1.1)
'::a
ritezei lichiduLli
in
ritaiea cinemriic:.
=i
corespunde
nuln:ruI
l
-
.-oaduite. Re,,
: 2 320.
:.::$rr Re ::. Re",., turbu-
corp solid, se definette
(r. i5)
.?.pe.tii
o lun8irnr, crrac-
::<siunea lu! la tr moncnt
:. se prod|ce
Yp9.i'3ll:,
: ra;Gre uncr buie denu
r. a.cslor 1'u1c gizoa:e in
:- ,lc xbsorbin
x
:tzc.ror^ot'
:':niru cazu] Partrc
iar clno
atmos{eridL ti
icmlerairri!
:.::rte 11ri.i, rlPrezmt'I
crrLi
..i,'a
",i.i
Pr-rti.nl'
sotidt
: , .rrPoLrril
lr.lriduhi si
:'.i
;,
aiun8 5: culnnd'z
rn
[.:
-'rn"ti
p;t li tansPortai"'
E.- ie recondenscazi 91
se reol-
Ea;i1 de rPxriiir
nnar.
Prellrnl
L i:t .azul Prtdu'
eLtt tmPLozr"t
it: ;suPra
a e'tuia S'niett:trLe
Fir.
uboie.tli,
3 Dr.rtifLLLrlur
rlrr
I' LIi^a-:u.
:r!!r5fi.!:rra-
Fd*'.
5 a:Lri:_ri
_?(
:vcos(!,,^:ii. Pr\n S trece, in intervalul de timp dl;:i'dlirritul d
I
(110
!.
|::::l! l:"'',-11
) + At,dr
r. dl)n
: 0.
e tsbirr de tirredt, a
(
qd,t
-
t!'.i!
+:A.
(:t.ti)
:.,.rri:: ,ri:.r,, r:
'l
: :::: .'
'.J,
riniire de ir:reht se sctririitl
sai :coincid cu
rtraiebtiriile
definiti de liniile de cu-
Considerind
mcdie, a lichidului ce irece
li r,) . :.:t ,
,
(r.23)
'27
Rezulti:
Q.
-daoi
.\ -r"d.4
\
rtid,l
,{N '
t7.251
-l.r
J.,
und^:
|
-.r.
rr
IrtaL^a :p"citi.e a lithidulL,i in kN m'
Dace lichidul estc omogen, deci
1:
constant, se considri rii''
ti
se
tir,
"ont
d. (-.221. alun,i,'.25r d.'ine
8":',?' lkN^l.
(r.26)
-.
.,2, ECUATTA
(
ONTINUTTTTII
c.
.onsidF : rolumul de lichio I (1). dn inleriorul unui lub dF-' rrcnt,
hmiraL dp sp., iunilp s, de inrrare. dc arie,4'
ti
S" dc iF$ire de i ie'4, {Iis 7 r)'
Ld un rnom"nr /. in inrFriorul rubu'ui d.,uIcni se
8;'e:lP
o m"sa d. lr' hr(l
.rt
-
\_.
F
d |. D!(i .c pl suPun' .i. in
jrrFrvalul
d' rimp dr' o^n"it"t"r lichi'
rlului,'intr ,rn punct oarecare, crette cu ,p d'/'1, atunci masa lichidului crette
cu:
dtJ:\:id/dv.
)v
at
\1.21)
\'arjdii.r {1.11, dara de (- 2-J s. oalorFdzF itrfrului
"
in sccldri in ervdl
d" timp oi, prin Sr pirrunde o ma.i dF li.lid n'ai nrsre d rl
prin S', deci:
(7.28)
!ig. ?,7
se ob!ine
,(ualid (onlinuil;tii p'ntru mil
I
f.r*ir i:l Tr
d, i? @4. n$" {
GEH&EhI(
l:
=rs-:e
c'=e
I
I
_
=;-
-iil;eirr
i..
"
:ElE .r , -r. !=
6: ::1.:a::: r-i c:r
-j
E{f-{Trrr-E
>. .onsid::A La ,
nr:i:: S, de an: ,l-
!Ez:: ioltele: iEasic:
e:eF. 14 con:b.J
J..t;tilia 7.21. Fa
:trc-i
(sraritafional,
m:,-iqlui de lici:id,
i..jpra unui \ olx a-rr
:
(i,,a';",
ae,
-
l,,',*,uo")
u,
tur,-
d,4r
-
5r"
@.:
Ir
esie for.ta u
i:tgrind ir.j2),
Dtln ('7.21j,
\7
.28),
\1.23),
carea ncpemanenta:
\,k,*:\",
Pzu\,d.4,: Qn
-
Q
",,.
172q)
i.:iiniliai.22. F
.E--:::- asupra lichid
ri. ::-re Iichidul ditr
.l.f.lpra unli sup:
r& ; este versorul
rE
dinrnici dati
:3
Dir f?.?9) rezultn can.l\lzid
'1.2
{i{
LkNFr,
(7.25)
(7.28)
Codt zia 7:2. Varialia in unitata de tidp, a masei .le lichid intr un
-
ce curent,
este date de drJ.r'enla dintr" d"bitulmasic intr:rr
;i
debitul
-d.
iesit din tubul de curent r
In ir\carea permanenfi, aplrt
:
0
ti
(7.29) devine:
\^.e,'",a'e,:\"",,"is
dr, :
?v .
(7.10)
in cazul lichidelor omogene p1 : p"
-
p
-
constant
ii
din (7.3o), (.1.24).
F22)
se obline:
(
,,.., or,
-(
t,,,da, -e,..A.,.,,.
.-.3rr
J:' ),'
Couluzia 7.J. ln mi+crrer permruFrr;
"
unui li,hi,1. d"Li,rl rolunic
cste (onsrant prin orirp
"ncritn
r lubului d( , uren r
7.3. ECUATIILE MI$CiRII LAMINARE ALE LICI'IDELOR RE.{IE
Se consided un domeniu lichid r, dc votun r, limitat prin suprafala
iFh,.;.5, de
"'".1 l*l]"
dom"niui,ii J" li.hid. afla, in mi:.ar". a.tro-
na"; IorrFl": masic; FM, dF pre.iun" dinan-i,
'
F,,..lc in"rt: F,
:,
d
'i.
cozitateF,. In contimrare sint date deiiniliile
ti
relaliile d calcul aie acestor
Iorte.
Delidlia 7.2t. Foria md.i.; Fo.
".r.
g"np111; d" , impurr d" Iortc
q.rr
rioarF (Bravirdlional. I-1a8neti,.
Flecrfl.
"t..)
fi
.s
"
pr.l^rtionrli , r mr-a
domeniului de lichid, asupra ceruia se exerciti r
Asupra unui volum elementar de lichid dI/ e I', aclioneazl fo4a nusicnl
dF-:j",dt'r: pf" dv
, \1.32)
unde: l. este forla masicl unita i
ti
are lorma unei acceleraiii.
Integrind (7.32), pe volumul I/ al dolreniului considerat, se obtine:
FM:
t vPtM
dv. (7.33)
D'linilia7.22. Forla d"
nrr.iun-
dinamici F,a. .sre toria cdr. s.
exerciri asupra lichidulni din inreriorul domeniulrri ijmi'rt de supralala S
de cirre lichidul din exterior I
,{$lpra un:i suprafete cLm.qtare dSeS, de arie d,4, actioa.azi! {orta
d3 pr.siune:
d.FN:
-paii
da, (7.34)
unde
'i
este rersorul normalei exterioarc la :up!"fr1r Fl"lnentari, :dL pd
nre
siuoe" dinamid dati de relalid:
f":!+P'.
(i.35)
N,,n".
,
se consideri t,,.
li
se
\1.26).
I unui tub de curent,
de iesire, de arie ,4! (fig 7.7),
se
ernsette
o masn de lichid
de timp dl. densitatea lichi-
atunci masa lichidului crelte
17.21)
Ctului
ci in acelali interval
roai mat decit
d.r,) &.
.:a*,-0*.
(7.2e)
29
opeiattirril
hii
:
'nr;*
*! rd:
riE!I;fl:::-i-...-:.:
a.
tEf!:e.rCj-:
e
iE rc :=?
=---1r:
eq::: ..:I-i:: dr
:": - ilr-
-
, .=-'-ra c: .
re::.I-, :-:: d- : ai
Ie.:- r-,1ll, sc
'.--...:..-' ':2
i"!-= r-::=a
=-.
,
;,\,, &, tsr
?:-:--f
-
-
:-:
-i-::r.Y:
j
Y
Pd
dv,
(r.36)
(r.37)
!r
D,ltaitia;.2,!. l-orld de \i-ozirrr" lc-. e"r" lor!:8Frr'rdr'
de eforLuril'
"",'$:;l:J'.",1'#,';;J",'J;,;ii:.:';"ii , Aii"ii'"'""'il.I;:i:l',"'.*,,0*.
il'j;j f.D it*, 5:lll!:i:"
lHi*
g'r;*;
;?J I 1l;:e
'1.fr;?
::
30
(7.36)
hii Hhnllltotrl'..'
:.
a care se
I
oPune m$cirii
in timp. I
i barticulelor iare trec'prin
iiezei particulei, prin inter-
:t la altul.
. af,tioneard foi$d de inerlie :
(7.37)
d'i lir,hiq, selgbti::,:
i ,
:ilate in mi$care I
i de
,viscioaiiite; se consideri
,r!' iif,lensdl: axei O&' cu
:Ili;ti in fig. 7.8. Fie dY
:
.I
Relalia
2i_ - di
'j'dratn
=fiat:.
ta.ss)
de
,1'lscozitatd
id-F; are componenti
(7.4s)
31
Prin
ohtine:
intcgrarea relaliei (7.45) pe volumul l/, al domeniului lichid, se
(1.46t,
Condilia de echiiibru a domeniului de liclid aiiat in mitcare este:
F*+F""+F'+
F,-0.
\7.47l,
ru 7.\1/.
\-.1b,,
r-.38r, rr.46r
ti
r;
l2', r'lttir l-4-l lF\in"
$ [,,;,-
rr,
,
'^tldr 6
g,ldl,
l,t t I JYdt
de unde lezulti I
f^,
1
v1,, -7,ta
"-
aalat
p
11.481
\c.Lo ul tir'z;
ql"o
lu.1,
li
J':D"lln ii
ii|p a'li;-'r'- \':i)J"i
dr' o1 ?ii t
'rf
.ii. irr rC"ti, r- 4q) s' podl' s'r'^ sub lorrrn:
7,
-
Lrn
+
'La
:
uil2t + 6v)
1i.
(74e)
p
(1.a9) este ecualia lectoriali, de m$carc lalrinarn a liclidelor reale
(Nayier-stoks), in carc:l',,
I97",
'Ln:i,,
adiaL (dV)i sint respectiv {or-
?
tele
uniiar: masici, de presiune, de viscozitate, tocali dc inertie;i corvec-
ti\': de inettie.
Daci sa pmiecteazi (1.'19), pe axeie de coordonatc O', Ol', ot, se obfie:
,
|
.bf
-.,1a'r'-
,'1
"-+'',,..\::,..-
,.iu' ,,,,:', 1
,,-:";
p ?
(6''
bJ'z a'z) ?r
-iL ':J
?2
,"';.",'i'(',",i*;,, *+)-,,','
",:-""'i,',,11'
,
|
.
l:- ..(?\t, ).zv- *;,!,\=du.. .,.lL ,,,,,.!'- ,.-,,
.
p .
\t,"
b), ,', 1 bt
-
tt
t.'
,n.ro,
].{. RELATIA IUI BDRNOULII IENTRU MI$CARD,{
PERMANENTA A LICHIDELOR
D lili!'a
7.2;. R"ialia Irri Berroulli r.P
"/:n
i
:n
"5^rli
l"8F
'ons"r-
vArii
i
tra-d-ormarii
'ner8iFi
in
'//ul '1ii'-.rI
l'n raal l hd^rorredr'
I
rt a 1.f
rcl6..r^ I
32
:rLjr ft dFL
LE!
llErrli
'5a :ssrr*: ::rn
nJfl,, b
=s:
rr .E i
dGDd iE-.a hed
tmld dar:::::r r ij
_,:t
It :a:,
-:.:
-;
a
,&rder: A:, s:,* :L=C
,Eg* 1.:E :g:, :i i: :=
s1. :i :
l:!:
;^ _
,:
L! rfeE: a:rr :s:: c;.'-
lni}
--
=::
l--.-.l
-
,qrsn
.. i: :.--: cr:'.?:
s*::r d::ie ;,l.:=ir
:l
lln-,r, r -r.
--
;.r: tj
',
al domeniuiui lichid, se
P:46'l
allat in mi$are este:
0.
(7.47)
Iia. \'7.41)
t *u,,
itdr.
(7.18)
iimp, adice t(r,l, z, l), deci
rte s.de sub torma:
(,'.4e)
larninarl a licbidelor reale
Zrilr,,
(iv)i sirt resPectlr tot-
,
tocali de inerlie
ti
convec-
-.ff.
,,!..ff,
-,"*+.*+.2
ar a)' Az'
',G*+,*n'.*'
' (1.s0)
-{1.
I9!l_{l!-lq!
aERNourLr
pf\rRu
rtr$c^nEA
PERrlANENTA A LICEIDELOR RLALE
-'i."',;:i:':?/ft"iJ'.'fl
.;',i::#
$;:t!l;: tt*xil# lT',iX$
::"1:
ffi1r'*"ff;l'"'i''fxl"lt""'
:l'.';i"#li't ;P"6J::"r"
(? Ai,''; i;;
7,,dr.
'
vl",rr
.=,a; .{at
;a;.
n caJe:
7,:,at si
i
-
diid1.
In continuar.e, se calculeaze produsele scahrc din (7_5j).
i,,a;
: (t","i
+ t*j 4
y*,i1 .
laxi a
ar-i
1,t,i1
:
_
f\t,d' + fM'
d,.r
+ lM'dz
: dLn, _ _
dE,,
(7.s1)
17.s2)
=dF:
dZM
'"J"
lu rul
q"rrnir plem"nrar.
prodnq d, forta ,r.,.:,, r,.1;Ldnl,
"'""5'"
"6al
si d^ spcrr.,o;rrr.rr'.u
energid porp-liali ai,, p.,r,-1"t.
vnat
(l;
'i
+i
r!:".E).,d,i d),i d?i,.
:pa,1lay..?*_ur,,
dx .J
-
ir
;n carei dy'd estc dilerenliala totald a presiunii dinamice.
icid:
@,7 +
u]
a
",11
.
@u,i +
au"V
+
au,i)
-
:
Au. +
1.!!du,
+ ud,u.: d,(urlz).
7.a,:u,:
al\"7,a,1,
L." l
(7.53)
(7.s4)
ande dll este luclul mecanic elmentar, dat de forla unitari de ftecare,
etal gi de senrn contmr cu enrgia de trecare notaia a
f("
7,a;1,
i", ,,
9i
,"
:;'rl distantelc masur"l. dn.a lunsll tinhi a".,*"t. af iL
punltut
d...r"-
fln'; 0, apa(irind 3,
"sreia.
pinii la originFa si re.p^, riv rirfirl vccroruluidi.
a,r r s2,. .7
51, {7 54,,
\?.55t,
r, talir (7.5tt d"vinn:
-a(r,
1 61 e 4
u"121
\"
i
o;):.
Integrind
{7.s6),
se obl;ne:
(7.56)
\7.s7}
E,
+ ?,I
p
+,clz+
\",7,
ai :
c,.
Variatia cncrSiei potenliale, a particulei lichide de loium unitar, corcs-
pLU,. itodf- d-ph.iri:-lFmFn d:
.rP:
d-EJ, : g d: (7.5s)
(r.5e)
Irtcsrird (7.s8), se obline:
E,: gz
+
Cr.
4tt ttne
'b
cu.e;\
\
rre
e
Ftg J.'
DacA se i,ltroduce (1.59) ill (7.51)
ti
se inmullegte cr p, rzultl relaiia
lui tscrnoulli pentru mi;carea permannt: a lichidelor reale:
f,2
-
pll"iz
r l"-l
pez+p\,i/"dt:C, (r.60)
. i's
-"
._.
in . are p,; 2.
/d.
p8
ri
p\,
/,disinr
r"'p".'i\
"ncrsi
I"unittlF:.iueti,-.,o
tentiali dc presiune,
lotdlialn
dc pozilie
;i
de frccare, iar C : p(CL C')
.este
o conslanti-
Inrerpr'rr"a
(reiip,i.J d rclatiilui B.mo'rlli (l;3
-a)
sF ta,c
-riind
7.00 i, p..n.r.l" P,
ii
P-, rpaLlrnind lini^i JF rurPnI:
puilz
+ 1,, +
pszt: p
3lz + be +
ps:,
+
tL,l
z:
c (7.61)
unde:
(1.62)
r',,
"
:
r(,\^ i
"
ar
-
l;
7".,
reprezint! pierderile de energie prin {recare intre cele doui puncte.
7.1.2. IIELATTA LUI BERNOULLI PEr_TRU MI$CAREA PERMA:{ENTi
A LICIIIDELOR IDEALE
In cazul lichidetor
jdeale
l"
: 0
;i l':
0, deci din (7.3s) re:.1lltiL
fa: !
-1,
inind cont dc aceste condilii,
(751) cievme:
JMdi-,
vpdi
-inn.
(7.61)
34
tu[if&E-r
'frFffi
T
J-
ri
r
I
[r, tmr:n:=r
-
:
fi
a, r-::-: :* r:t
ir.r'r r:ft1i
-
i-=r. n
:j. Frfrr
c
ET{]t|
-J.r rErdr{
frMitriE -.- -:n{r
Er
tu&r
rhtlrdt
e.!i:!E
'i8,'fu
t'dE
td
-
r
lrefiEr raEd*6 &
'ry..*
i.iE*-
++
&r&lm*r.
N{gea$$ ,--$ :ri
telfdl
'rn
ar4E3a
--tr
lithide de volum unitar, corcs-
(r.53)
(7.se)
-*",'g}1:lli'J,:Tif,'Jiti',;1,':,;:,:r""ii,iroduse,e/nrli.i,r,icuva-
(1.64\}
::ndteite cll p, rezLdtn rehiia
,nhidelor reale:
:=,
di
-
c, (7.60)
tsergiile unitare: cinetice, po-
FiA. 7.10
.ln,orr
i|rar"
"-
I,ro,pdeaz;,.ta S
-.4.tri
.
obtn^r-ldrial.ri ts,.mo Jti
pu,iz
+ ? +
?cr
-
C'.
(7.6si
:i
:r e-s-r,zr in,rl,erarer { r,Fr.!,
:.. r
r,lrli-r lLi B rnoutLi
rtis.-.10)
r: l"r"
..riind l-.6.j
ir'nou.. purnre-p,;i
r.,,p;,1;i"a it", i .i" 1.,",,r,
ttli
2.- p.
st-,
. ptl2
f"
p1.z, |
'. .'orl
7.5. TE^OREMA C.AMITATII DE MISCARE
$I
TEORE]ITA
MOMENTULUI
CIN'ETIC
7.5.I, CONSIDERA?II
GENERALE
R zolrrr-, uror p"obl"m" {rc ojnon,i.. n"r". inrpun" qlrned1.r.".
1..-
orL11ui fo4elor exrcitate de un tichid in migcare, asupra corpudtor solialc
.n care acesta vine in coDtact. In astlel de silualii, se recom;d,: folosirea
roremei
cantit5lii de migcare, respectiv a momcntului
cinetic. In conti_
iuare, se definesc citeya Doliuni utitizate in enunlul;i denonstrarea
celor
Definilia 1.26. Sisicmul lichid ste o cantitaie de lichi.l {onnata tot
timpLl !lrn ...FJPa:i
farri,
ut- r
{i. frecare, iar C
:
plcr -- Ct)
aol]lli (fig. 1.9) se {ace sc ind
-
?g:,+
hr-z: C (7.61)
\1.62)
doui punctc.
i;'a1
: rEe cele
PER}IANENT-I
,I
a<ri din (7.35) rezult:,
rd-i.
-d(E,+
ltp +
',12):
o.
(7.63)
3t
thJtnli0 7.27. C.nrirdr"r d m't re ,li prnrru un eLen.Fnr
il6
md(:
dM
ti
volum dtrl al sistemului lichid, care se rnitci cu viteza i, este definitl
de p'ollu.ur dMi
-
pi dv d
DeJ|4ilir 7.28. Moment l cineiic dfio, in raport cll originea axelor dc
coordonate, pentru un element de mas:t,U si volum dI/, care se mitci cu
!il",,J i. e.re delinit dc p'odu"ul 7, dH .
j,d,tli
-i-pidVr
ranr'rar"a
dc mjs(arp
Si
nromertul . in.ri. la lln momp'r' 1 drr 1 nl'l
mi-.. rii ,:1u: si"tem lichid. silll dJle dp relaliile:
Se
'cipii:
r/ -\ pridt : K6
\
; pr'dv,
'-.o
)
.vlt\ .vttl
f(r) este volumul sisternului lichid la momentul , considcrat.
stie
ci{, in mecanica fluidelor {unclioneaz:{ urmetoarele doui prin-
P|btcilirl 7.1 . Detivala,
unoi sistem lichid este egah
sistemului,
in rrpo-i , r L:rpul. x r"Rt:til:i q,
'n
i,-'-
'
cu sJma lorlelor
F\r_f,oarc
e\6r'llrtc .supl
,
*:*\,',,nu":
"4.,'
(7.68)
rzport cu timp.l, a nromentului .in.r"
"l
mimentul rezultant al fortelor exterio..re
.
Priflcifiul 7.2. Derivaia, in
a1nui sisteo lichirl este egaii cu
xercitaie xslpra sistemului,
*
=
$i",,,
n,
ro
u v : tv
",,><F ".,
a
(7.6e)
in relaliile (7.68), (7.69) s-a notai cu F",,, o fo4a extcrioare ce aclii-
neazi asupla sistenului, iar cu 7",,, vectorul de pozilie al punclului s: de
aplicalie.
Dttinilia 7.:a.
\uDr-frtt
i-d,i. S d'ar'',4,
'xre
InirRineslp !n \'.-
,'m Iri d. Icl.id. aflai ir miqr"r..
75./,TEoRElra c.r\Irl.ttu DL \DSTARE
$t
llotIEyTUIt l clNErr{ lt
XIISC.{REA PERMANENT-{ A UNUI LICHID.
Teoremd. 7.1.ln migcarea pernanenti, cantitatea de mitcare ce trece
.rirrtr o suDralata de contlol in uniLarea de Iimp e.i"
_Rali
,u srr-a
I
'1^to.
"*et.i,"r-
a"upra lichrd'lur p drc rcFJsrd-il mirBiney'.,
(r.70)
Pntru demonstratie, se consideri ur sistem lichid, mirginit de srpra{ala
de control S, de arie l, apa4idnd unui lichid aliat in n
$arc
pemanenl:
36
!,
r;{n-;i)a-r
:
:F,''r
d'- r- !, L:
EEGii re ;Ei
iiiib TE?
-.
=
'
!@ ri. i+:
= ---i
l:
-+ .!d : ;-:
-
]'...Gi
@?:, S: c!:r:e:
Ir*:-'i1::aa ..
i
--:.:\
\
'-:
c*,::-
=
!4:c_l_
fiE c-.
=
-':,
-4
t'@. i
--:rr;=;
ra Ir
i
]*
::-<-;a :c==lt
:< i f . T.l'-: d
aatru un element de masii
ici cu viteza ;, este definit;
:?''ort cu orieinea axelor de
i r;rum dll, dre se migci cu
_.-d1i?-:iePidv.
r b un mohent i, dirl timl,
(1.61)
ItrS- 7.ll). Fip I-,11, l(t
I
44, votum.i" ocup-te de lirt,id ta nlomenrctc r.
ll+echv 1
-
A/. Jn {i8ur, pori!:r .iqiemutui de lichid lJ momenlul 1 c"t;
rqrezFntat: prin linie ,onrinu:, iar la i Al prin
linie inrleruDr;.
penrru
Faitia
jniliala.
S 5..ompunp din S, suprata{a de tnrra,. a"
"rie,l,
.i S-
.radeiFsifcdF"r:^,4,. Din,i6.7.II.eobs.rricj:
yt[)
_ /r t.3$j tit
l-
L momentul , considerat.
e"za urmatoarele doui
Prin-
a cantitllii de mi;care a
erterioare exercitate asupta
:F.,,r
(7.68)
inpul, a momentliui cinetic al
r:i,rltant aI fo4elor exterioare
suprafali de control I
\IOUENTOLUI cll\EIIC IN
:i.,,xF".'.
(7.6e)
--..
o forte exterjoar; ce a':!iG
, de poziEie aI
Punctului
stu de
:rie l, care mirgltl.ette n vo-
@ntitatea
de mitcare ce trce
r tilap este egalS cu sun1a lor-
a il onrginqte,
(r.70)
Fjs. 7.11
+
L!),- V" /-...C-L Lrlind Lleri\"ta .antira!ii de mil.Jre, ppnlru sistFmul
tonsrdefat, se obtrnc:
Af
=1(
"oor:rim^i.
.. t,r-
^1)
rt,r,
di -dlJ,,r'""' -oj'ti r -
i,T.--
--Ar
::,1*
*fi",,.^,,'o
o'
-\,,,,,nu4'
Integralele:din (7.71) se mai scriu
;i
sub forma:
1".^"'a
u'
-
\'"'aar
+
1""
ed
ar;'
!,
ea
aru :
i,,
e;
ar,
+
\
,
ea
arl.
Jinlnd
cont de (7.12), (1.13), relatia (?.71) devinei
f
l*
i,(i",'u"'' -
i",';
onJ'
(7.7 r)
\'/.121
(1.'t3)l,
ln continua.",
"P
rran.[oIm: int.Sralcle din ('.74) in
jnteeralc
de 5u-
Falrli.
Fi" dSFS,. o sutrafdl: elemen{rra, prin care lichiLlul ie mt,i,u
yi1eza,.{.ia1g.nt:h
Iinja d"curmr
(v.Jig..7.ll). ProiF.tjr vecrorutui
vilczi
rr, pe orfcclrJ nonnsrpr cxterroare ,t ra cl), e,te t^ _,r,o<a,
unde a_
:+(i,t\. \'orumul de lichjd dll, ce tre(e prin dS in ini, n.atul de riorp
(7.'75'
:m Iichid mirginit dc suPrafrla
id aliat in nrr;carc
Permxnenla
dV
: dQv Lt
:
u" dA Lt : u cos a M Lt :
iii dA At.
Utilizindu-se
(7.75), se
Poate
sc e:
(
,,;
n''-- rt[
,;';;,a.t.
Jt"
- -u
cos adALt
:
-Ai
aAN
,
deci:
(
p;i ar,' :
Ar\ e;;(ii)a-r.
J/' Jrl
Introducind
(1.16), (1.18) in (r'?4), calculind limiia
;i
?rincipiul
7.1, rezulti:
d4=(
o;r
,,, J.l
(
r,i',;tr
dr '
i ,,,,;;,
o r rr
r-
-o
dr
.1,,,
Jr
1rnde ,4 :,11
+
i, cste aria supra{!i de coDirol
Tearema 7.2. ln miqcarea permanent:r' momeniul cineiic care irete
prinh o supra{a,tl de control in unitatea de timP este e8al cu suma momen-
telor fo4elor exter'ioare, care aclioneaz: asuPra lichidului, calculate h ra-
port c acela;i punct,
Dace dSSl
(v. fig. :11), prinir-un ratioiament sinilar se obtnle:
dI/: d0'll: r, d.4^l: ,r cos (n
-
d)d'{Al:
\'7
.ii
)
(7.i6)
tinind
cont dr
I
i x pi\riri1 dA
: \i,",x]'1",,t
Pentru demonstralic, se 4oteaz[:
V xii
:6 (1.8 i)
1i
(7.69) devine:
01.'=
1.\ o"ar'
'2i.,, i..,. (-.'2
OI oI
.itrr
ln continuare, se procedeazi ca gi la teorema 71, iar in linal se obline:
:n T
o^o
=\
pi(rr)il.' .:,,.,, i:,.,. (-.s.{r
ot
,!
Dacn, in (7.83), se inlocuiette d cu valoarca dati dc (7si), sc ajuryc
la (7.80).
38
(7.80)
n-l:L
-{PI-ICALEA Iq
YOHENTULUI (
PRI\-[R Ull Ttt
FE u tub d curer
da:
-
spraJala transr
-
sdFafala tran$.
-
$prafala laterat
i
^F,
Prin S, nu sc prodr:
nteriorul
ti
exteriol
-
F,,, F,", F",.
Teorema 7.1, aplica
i
,a1;,;1
a.a: (
,;r
u
JA1
Prodr:sul scalar di
pentru integala
pentru integrala
Cu acestea, (7.8a) ,
\ ea*a-t
Diftcliile normalelo
a cele ale vectorilor \.i
i{ din tubui de cure
r-id4.
\'7.16)
(?.ri)
(7.7s)
t similar se
limita
ti iinind
cont de
=ol.
='dentul
cinetic care trecr
est e8al cu
lirhidului, calculatc ir ra-
F-,t (7.80)
"'l:"llli1+:i$"Ti:fifiTiftiDEpM'c4lENs.EoREi\rEr
*JlJl
*t de curent (Iit 7 12), a cnrui supraraln'dc
conrror, .s, se com
::i:,i i: iJ"T,'#="t
i". ,:;;.;T,':",;:':1,",,,;"
'
-
suprafala
tatenln
a tubuiui
Si, a"
"ri"-.1,1-
-.,,
Fic. 7.1?
..
Prin S/ nu sn produ.e
nici un tct d,
din inreriorul
gi
e*'re.iorui
,ror,"'
'"':l'iml'
rJ"
larri"ul", inir" lirhidu!
Dlrectiile
normalelor
e)iterjoare,,
r
cu r"re
are vecroriro*i,*r
-*.o"",r;l-,"..
rcspecriv
Io Sr
ri
s:, ,oin,id
.r, ia ain
_r "r,",
a. ., ;;
-";
;
;^J"ll'i::i:,:'
j"
ff."
:i'jT,
li:$",'
j
ne ,b pr. Fp2. F,r
Teorema
7.1, aplicati pentru
sistemul
lichid ctin tubut de
cureni, di:
f"
\,euruntaa
-
)^,e,i,a'i,at
.\,"ei,;,;, ,te .
.
t
"
F,,.
F,", F,,.
Proddsul
scalar
ii se expdmi
astfet:
Q.s4h
ppnlru
irr"gr"la
pe A,: ii _
,
..os
180... ,;
^
pnrrlr
rnle8rata
p. ,4,: tii
- x.,o\0 -. .,.
t u r.p\iqa, ('.84)
devine.
Io,,or- | oa,a"e - a
F..
J', "
tF'
Ll:-
i"
{-'sI
\ ;tLrin
a-1 : )r,
t. \'
t')
7,1, iar in
(7.81)
(r.82)
final se obline:
F,n_ (7.83)
cat: de (7.31), sc ajungc
30
Dd.a
jn
(7.85), se
consider; p
-
consranr si \iteretF mFdii ,i.",. /;_,.
{orc:punziroara spctiunjlor 5r, S!, .rrunci r"zulfa :
punzAzitu'
-
gu,,,A,n^,: F,
a
F,,
+
r',"
+
F,,. (7.86)
.
Tinind ront de 11.22\, 17.24t.
(r.1ll.
in t7.86/.
qF
oL!ine ieoremr ,"rF
ri1;lii dF miicJfe, apli.afe mitcarii pcrmrnenic ., lichidului
in
rubllI d- .u.por:
Qutj."
.i^)
-
F"
-F",-
i,,a i",-2i,,,
l7.81j
Un ralionament similar conduce 1a teorema momentului cinetic. aDli-
{ate migcdrii permanente a lichidului in tubul de curent:
Qftli,xi^\
-
ila-,) :
i,xF,+ i,xF^+ i,xF,"
+
+ v,,xn,,
-
ti,,,xF",i, (7.s8)
in 6are: 71, V,,io,io1sirt vectorii de pozitie, corespunzitori punctelor de
aplicatie ale vectorilor i?,, A", F",, F,1, F", F,,
1''.
tig. t.tz;.
7.6. CRITERIILE DD SI ILITUD]NE ATE I DRODINAMICII
Dd'orird .ompl \ir;!i; f"nomenpior
q:
di.i,ulritilor," ap,r la r,rut.
v-rpd Lcualiilor d. nit.ar in hidrodina.l1i,J .F toto"pq", in niod
r".
renr
'rretode
exp"rirrprLrlc d..-r,-rir". E{peri-nt-1. por
i:
"t".ru.,e,lirecr
D-
proiolip sau pe rnodeh. Din morive..;ran,.". eip.rim.nririt- p" moC.t"
u , ip;,rt o r-spirdir" mai I rer.
Pintru .a re2r.rlr
'r"1"
er,p"rri .. r,tui oe mod.l s, IiF .ir mai apropi
dle d? ,
"Ie
1l ,.zulr' r-il. traLru:.i r-rp^ rdrF unclc condiL,i. d"numire
criterii de sinilitudine.
Deftnilis 7.30. Criteriile de similiiudine slnt niste numere. exorimate
pin rapoarte adimcnsionale inire mirimilc fizice cire intervin in'descri-
Frea fanom"n,rlui
.ru,liir
I
Caracteristic criteiiilor de similitudine este Iaptul ci, in cazul fenome-
nelor asemenea, cle au aceleagi valori numerice, atit pe model, cit
ti
pe prc-
roup,
Criraiilc J".irn:lirrd:ne po' fi srdbil:rF prin difPrite mprod". t n3 din
lre_cie con"r'r in spli.drea e.urriei LJe mis"rrn a lirhidului r^"1. dco:rer-,;"
snii.:-nr d.
!.ne.Jli li
la .rabi ir.a ei
""iri)-
mirimilor fizice nu au a,.ut
nici un Jel de iniuentn.
.
Definitili 7.J/. Raporiul dintre mirimea |i,zicl real6
li
cea coresprn-
/:1oare pe Inod(l
'e
Dunesie s,3-; t
In continu.r^, sF \or srabili. p in m.rod1 l]minti:; m"i tnainr". crireriile
de similitudine utilizate in studiul dinamicii navei. ln aces scop, se definesc
drmitoareJe sciri:
sclrJ lortelor na"i,
"
hv-
lv,
lv"
-
scar.r den\itililor t,: p^i?^:
-t0
-.<ri
proiectie, dul
-
scara p,resi[nn
-
s6r"a viscozici
-
scara \,-itezelor
-
scara timpuld
-
s@ra lungiBil
P8tm stabilires
r.E Ena diotre proier
_.r--'- T
Y
t-:-
P
ar
lr,r
Dad fiecirui terl
o@e:
A
h
:k.
ht
Pentm ca ecuatii
model
9i
pentru prbt
se lealizeazl claci
9i
Din girul de egal
hidrodinarnicl.
1) Criteriul de si
DeJinilia 7.32. Cr
definit de propo4ioDa
Prin urmare, eg:
conduce la detemind
Dacn h (7.92) x
Seneral
I
2) Criteriul de s
Defd,,i!.id 7.33_ c'
delinit de proporliorr
mai
*rittzele
medii i,1, A-r,
-
srcara presiunilor k,
.
f"th_ l"Jp"":
-
scala vtscozttildor .in"matic- i, _ !, v.j
..-
scara vltezelor hs: knlud;
-
scara timpului t!
-
ri/t,;
.- scara Llngimilor ,6/: l"/i..
Pentru stabilirea criteriilor de similitudine,
este suficient str se cxemi_
Ge ona dintre proiectiile ecualiei a" n:tsc-" rz.roj. a.iiiiiri"i# ,"-"i.iTi"
@st:
?roieclie,
dupn axa Or;lf
!!
^
-+
tli,,(k
*
u,ut
*,,#):
+,
,j4+,,*
+",*'
o\ d.y az
(7.89)
Daci Iiecirui temen din
(7.89).
i se
dtine:
h"h,-+
L d!^
+!&,(!!:+a'zh, +a'zu,l-
kgt p a.y Ai
\
ay, Ay" a,"
)
:!" .
a2* ti
1,,.au '.
au" rx.\
I,
bt
'
h,\'' ai- 'q
ay
F
r'
:)
(7 eo)
.Penlru
ca
ncu-tiite
i7.c9J
,i
{7.90).
*t*, i:i;, u
*r*l_il :,j:l#'
: .'l:l':",: ff ll,''un;:
o'{*:f;
ka :
holheh._
\h"lhi
:
h"lh. _ hil (7.e1)
hi*3ufr"Slil.
u"
".ritdti
(7.e1), se vor stabili patru criterii de similitudine
1) Criteliul de simititudine Reyoolds
, ,.
Dplitlilia 7.J2. CrirFriul d" similirudine ReynolLt. .e norcaz: Re si este
]l]fll,9e-lronon
ronatrtatca d'nlrF lortete de viscozirare si a (elor
de inerlie
convecllve I
Pri|l urmar.. e8dj italea:
n,*"1i,i ; aX1*, sa.a n,i,1*" :
i', p.sz1
concluce Ia delerminarer num;rL ui Re.
Dace h (7.92) se inlocuiesc sc6rile, rezultl:
{1.e3]'
(1.e4),
(7.86)
lq, s obtine teorema can-
EditElui in tubul de curent:
F,,:tF,., (7.87)
cinetic, apli- momentului
de curent:
:'ti+
/r<t,4+
(7.88)
rc.ipunzatori punctelor de
asociazi scara corespunzltoare se
!-F.
Iig. 7.12).
ce apar la rezol-
i. Iolosesc, in mod Jrecvent,
pot fi electuate direct pe
esperimentirile pe modele
EIDRODI]TAMICII
:l si {i cii mai apropi-
u*ele condilii, denuflite
nitte fu.mere, expimate
care lntetvn m
(lescrl-
deptd c[, in cazul ferome-
itit pe model, cit qi pe pro-
=irimilor
fizice rru au-avut
rEintiti mai inainte, cdte ile
definesc
:r rliferite metode. trna dln-
: tidridului real, deoarece e3te
rnai geneml:
KeD
-"{,iltrlli':
thl-fu-: Re_.
xe : ,t/v_- constant,'
f,aiii reali qi cea corespun-
i- ln aces scop, se
2) Crite ul de siDrilitudine Fro{d
".'iffi
*ii:';'x'i'"'i':lyiiitr""l',t*;*"T1"::i"t'isr:
{1
conduce la determinarea numirului Fr.
La scderea relaliei (7.95), s-au avut in vedre primrl
Si
ultimul raport
din (7.91)
$i
s.a substituit h* at ho- g,lg^.
Dace in (7.95) se inlocuisc scirile, rezultii
Prin urmar n,
eBalitar"a:
hc: hllht s^\t hiiacht:- 1,
k,lktkt: hllht sau f,/lel; : I,
Rt": u.Xle"I":
4!s^t^:
Ft^,
mai general:
Fr
-
rr,,/gl :
constant sau Fr :
4Jg7:
constant.
3) Criteriul de similitudine Euler
D(.finqitz 7.34. Criteriul de similiiudinc Euler se Doteaz:
definit de proporlionalitatca dintre forlele de presiune
ti
cclc
P.in urmare, egalitatea:
:.7,
EFORTURI
Uigcarea turbulen
lidonrl statisticii m;
rriabilelor aleatoare .
iEielor vectorulai rit
Ldeta, sirlt date de
1 lt 17'
n-: \ ri-r
&le T estc tinpul
Daci se noteazi cl
esiderai, atunci Yal,
|t.: n
Ca urmare a p;Is:
(d.
intre straturile a
aestec genereazi eJo
r2re, se va stabili fo
Eie u,,
ii
t1,2. u,1
l*
fi
invecinate /
Si
l
sise realizeazi o interD
Se considern punctul i
tiat prin viteza med
{rsponentei 14, prin
i=p dJ, asa eiemen
mai
Seneral
mai general :
(7.s6)
(7.e7)
Eu
ti
cstc
de tucrlic
(7.98)
(r.ee)
(7.100)
Sh
ti
este
de inertie
(7.es)
(7.10r)
(7.102)
(r.1oi)
conduce la determinarea numdrului Eu.
Inlocuind in (?.98) sc:rile, rezulu:
e14'zlz
,4)
Cdteriul de similitudine Strouhal
Definilia 7.35. Criteriul de similitudine Strouhal se notazi
definit de proporJionalitatea dintrc fo4ele de inerfie local
ti
cele
convective I
Prin urmare. e{<alirarea:
h"lh': hilh sar. h"h,lh': t,
conduce la determinarea numnrdui Sh.
Dacn in (7.101) se inlocuiesc scer e, rezdte:
En" :
?,,t
p
^1t:
:
!
^l
pnk'z^
: Ex.,
Eu ://pr,
-
constant sau Ell-
Sh"
:
"1"p":
ltrttulld: Sh-,
i
0,
Proieclia pe Ot
&sminati de action,
. (7.e5)
Fimul ii
ultimul raport
7.7. EFORTURI
UNITARE
TURBULEME
--.-o_i:.T.:..ll.Fr*ri.
corecpu'1d.
dFrrnrrei
-.6
ii
poare fi srudiai!
cu
ffifl*'::'ii::*'la'Jx'i::;.ll'lfil$'r''i'-'::l
*'ie *torii' mea;i ii
*t n,lf:f l[;;,,
;.";,'; i;i J;ii;i:,
:i f;:l:"ili:""]t"l,S,jliJ,"""lff
-
nesiue ;i
L*le de in.rtic
i':T\,
u"dt:
a,:
|1,.'
,.a,. (i.to4)
dtr :
Pdt 4t
dt.
(7.106)
.
rig. 7.lj
:11l1j'-'_-d:
mirare. eerp.pua2al6are
masci dy,
componpnrFr ,: a virezpi dF puLarip c:re:
dII": dtlu:: pla,,)uil dA dJ,
\j.llj)
a.
-
V-\,
u, ,1t
:
:
constant.
11.91)
se roteazi Eu
$i
este
{i.e8)
(7.e6)
.,
(7.q9)
:
constant.
(7.100)
rotle f esrr
rinrput de mediere.
-"",:*",,'"^1i"i:?'"'""#.f;
llli:{i:,*'1tr1',i5,1ilix1#*i*:i
tlxlj*,,
a.: 11. -l u:: u,=u!+u,!:
u":i,+
:.
(7.105)
-"
!i,ilii;:,:,i:'':;ltl;l,l.l"'.'1"";
::'l*
un t'himb nFin rprupr dc pa'i
*;;::iu:i,;iii:*ft
;rxnr'l:*ir::'ffJ,i,li:'i*'i;
Ar,i:
i:l$!t,ii:fi
;d,
ir*,'.,.,
ii
i#'sii
mxtit:x,,*
#i]"in:.'#: I il"r.,,?ii,,:"lti".f
s,,"1:' ir, l;:ii*i*
j*idh"#
ffiiilj]:T:.i'
"H'St::lla''!a
ds= P d" ari" d 1'-";'r"'l"i",i"r,T
i"
(7. r 01)
se noteazd Sh gi este
locale gi cele dc inertie
(7:102)
(7.103)
Proiecfia pe
O* a
determinati
dd acf iunea
de unde, conform principiului 7.1, rezult!+;
i
j
dI,,: dg.ldt :1.pu:i,!;t
M. (7.106I
ln (7.108J, s-a noiat cu dF,' merjmer forlci FtFmenrare,l^
vjsrozitarc,
ce se manifesti pe dS
ti
aie direclia lui rri. Considerind valorile medii in timp
ale pulsaliiJor ai, r,l
9i
impirlind (7.108) prin d,4, se obline efonul uniral
tangpniial suplimentar, .arF ia Daltera din (auza amestecului rurbulenl:
\_
_
Pt'iui, lNl'l]l, 17.r09,
parti.ul3 i;i p:slreaze componenra dupi rxr
unde ,rbil este
yaloalea
medie in timp a produsului componertelor vitezei
-Obsemalia
7.5. Semrul minus din (7.109) ara$ ci, la o dilatare a stratului
in selrs longitudinal, ,ri > 0, corespuDde o contractarc ln sens tnnsversAl,
{4 < 0, deoarece masa totali a liehidului nu variazi I
-
Din punct de vedere practic, este impoltanti expdmarca eiortului lnitar
tangenlial
",,
in lunctie de valo le medii a1e elemmtelor care caracterizeazin
mitcarea
li
de anumite constante. Existi mai multe metode, care permit
dererminarea valorii rjr,j din (7.109). DinlrF a(estca se va prezmrr
ill ccnri.
ruare, teoria lungimii de amestec el-borall de L frandtl .are, pe iinR; fdptDl
c:L esle sjmpli,.oDduce la rezuhare apropiale d. cel. reale in loari. mulr,
cazuri. Pentru aceasta, se
presupune
ce o
p"r1i,uli
.lin lichidul aflal in nr--
.are turbulen{e unidimerisionale,.[t,
-
d;l))t i,- t 0-, proveni(: din
stratul yr I, ae vireza r,(yr
-
l)
9i
se depla"eazi pe )ungirnei I in orr.c
tran"versale (fig. 7.14). Lungimea / este mirimea .rre caracterizeazi' miicd'
stratul yr I, ae vireza r,(yr
-
l)
9i
se depla"eazi pe lungilnei I in orrFct'e
rran"versale (fis. 7.14). Luneimea / este mirimea .rre caracterizeaza miicdrea
trurgime de anela.
ransveFara (r, /.1{). LunErEca, esrc maumea care caracterrzeaza mricale&
lurbuln1e a lichidului real
si
rcprezinta distanla
parcusi
de
parri.uiii
luL
influenla litezei de putsatie. Ace;std marjme d losr denumiti de I'fundrt
trunsime de anelec. Deoarece
particula
lsi Distreazi comDonenta duDi axa
O, a cantitetii de migcare, ea va avea iir st.atul
J.,r
o viGzx mai miin dcrit
particulele inconjuletoare. DiiereDla de viteze este:
Lu?r:8,(y) a,(!L- t\ : Ildii,ld,t)n,
Q.rn}
unde d"fu"'t
-
l), s-a dezvoltat in se e Taylor
ti
eu lost re!inuli Dumai prinii doi l"rmeni
{lunti
mea de amestec fiind-considerati mici).
Ana&g, o partidrli care viae in stratul
1,
din yr
+
r, are d vjteze mai mare si rczulti:
Lu.,: E"(h
+
l.j
-
a"(trll:.4d\.ldy),,.
(?.1i 1)
In primul caz ,rj > 0, iar in a1 doilca caz
'ui, < 0.
Dilerenlele de vilez:. daioral" mit.irii i13rsversalF. poL 1i inrFlprpl.tre
Drin fluL'urtiilc
vitezei lonRitudi"ale d'n
.trarul y'.
Prin urmrre. n".lia
i'rlorii absolute a {luclualiei de virezE longitrrdirali esLe:
.a:l
--1
t
tu,,
-
,L,t,,) -t.tJa,ldltntl.
11.1tzl
44
Fig. t.1,{
Se hte ipoteza c
rd. -*i R-
In expresia eforl
-cste
Bativ, deo
G*
4
mai micn
Si
r@l1cu'l<0a
A {:.ie ,62 R.
Dad in
{7.1!a),
* L : hth2.
Itrtoducid (7-Il
r.x:ii formula lui I
irtflrcit r,
9i
(dt,
6#:ii\., su} forma:
& r-: rezulti
;i
se
Elortul unitar so
drat Ia efortul un
l$*n,r:, Deci, itr mi
ftra!
tangential este
: 8. NOT,IUM DE
r.8.1. CONSIDER{T!
D,Ih,ili& 7.36. vl
tEodlse
lntr-un lichid
Caracteristic valll
t-riectorii cirorlare lr]
5e abservi, este iloii
Cauzefe principalr
ca \intului, fo4de
iil
{r.
r08}
Se face ipoteza
ci 14 este
Fopo4ionali cu ri,., deci:
dl
:
h, ,N.l :
hLtl(da,ldy)u,t,
Gd ,q c R.
u-"u;
-. -h.nl
t4t,
in care Az eR.
.
Dace in (7.114),
se tine conr de (7.112), (7.113),
"'l"ti
- -
hl'(dn'ld!)1r'
..: ,l
''
-
.
|
-.:
!.4!,ldr + ?tr(d|,td,!1,,
/ 8. NOTIUNI DE TEORIA VALURTLOR
din i .:? Lezultj
;i
srmnul lui :,.1
Efortul uniiar suplimeniar
trrrbuler
a_,riur1r.ra^oforrur
uni{:r..rar a" tp"",},'r.fi"t,"d,i,JJ''l:l;:]i
l;,',lli:iJ:
LfiiiJl'";ffi';
:'.;;1-ar"1
'L'burP-nra
phna. dup! a;'".';' a"'i o"-.rJiL,l
i dtumtare de \iscoitaie-
Ltud la.lorile medii in tirnp
d.i, se obtbe efortut unitd;
amestecului hlrbuleilt:
{7.109)
com?oncrtelor
vitezei
d, la o dilatare a stratului
Tn. eypresia
elortului unitar tanSenliat (?.109). intervine predusul
ili
de.este negdtiv. deoaree particuJele
ci vir io ir*i,rt y,-"" i,; i"o,'J,i".-riijJi
Eedie_ ,r; mai rnid
9i
provoaci
deci, o fluctuali"
"1
o.-",iua,1",
""fl ""
uin ii
5ti?hrl yr cu ui <0 ar1:
mi fiare gi provoace
?l; pozitiv:. Rezsltl:
(7.113)
(7.118)
trpnrDarea
efodului unitar
in sens transversal,
I
telor care caracterizeazl
r/.rr1/
/t r rr\
iea se va
Eezmta in conti-
Pra-ndd ca;e, pe Iingi faptul
e .de reale in foarte multe
aulte metode,
care
?ermit
iost denumiti de Prandtl
fi interyretatq
(1.\12'
.JE.ldi,Ll.
zi componenta dupJ axa
r', o vitezi mai mici d6ril
-
t) :
4dn,ldy),1,
(i.trcj
dezvoltat i$ serie Tavlor s;
i primii doi termeni (jonei-
d considerate mice).
-
care vine in stmtil yr
mar mare gi rezdte i
tt
-
a.(r
L)1:
"l(da,ldy)
v,.
(1.111l
{i > 0, iar in al doilea cr.z
'er$le, pot
y1, Prin
lode h : hrh".
Introilucind i7.ll5).
in i'.10q)
Si
inqlobind /.jr tuaSirnpa d- dm"srec,,
rezurri fora)uld lui Prandri]
(7.116) rj din lichidul allat in m\-
+:
t,:01, proveniti din
\:
pt
@d,ldt),A lNl',.9.
ri pe lun8imea I in direclie
.:are calacterizeazi miicarea
:_parcursi
de particuii sub
.#llT1lf,ll#3/dy),,
au acelaei semn. formr a rri
pranitfl
se scrie, ir
1:
pI,
l(d,it"l.1y)hi
(dr,/djr)q
LNlIn,l,
\7.1r',l)
-.8
L CO\STDERATII CEUERALE
nHi+***:-i}i[r'i'ffi
idi{i,:li'"
x=...ffi
:il;
,,"""':,x1"ii",11;','1,:'"J.:11:.9;""n'hillll'i";*ilil";,iilli'.".i111,.x.,*ti
15
1|:t;i,,111;;;;1
*'olttle vulcanice gi deplasarea p n apr a unor corpuri i,,'crse
"",'J'i"Ti1;:d'X;:;'Hlil",',,?:t
in mod deosebit varurile de vint' hula
ti
| ,Dpli]titia
7. i7. Valurile
de vinL sjnr misciri os, ila{orii generdre
de to.,
.l .
ce rr"car..d in i rc
.aerut
aflat in mi5lare
$i
p.rri,ulFle
a. li .rpi.frl,
"p"ii
! arunle dp r rnl :a propa8S dLpe dire!!id Je deplrssr. a aerului.
.
D'J ilio 7..1d. Hula .sre generatA
de l]lir(arit; o..ilrrorii, r;mase duDi
;?
liili,'::lii;l'':.'.',';,:
1"'**'
;n"rri"i ni"eror ;;
"pr
p'"" i"
''ri,'.i"'
Hula reprezinte
cazul tipic de valu rcgulate.
",",
?":j'-ll"f.,?ji,.xiiilli*:,x"?J,'fi:1,1*xilfl.'::Il,fil,rl:*:,1"
ValurilF din apropiFrea malurjlo, sir ,.ri...rilJl.
L,rinrr o in:ttare c;._
i"iii!fii'i"r,"i.!? iffl,.i:i:'k
:: li::';l::,;l;;, ::,;,;i,rl;:,lll,ll:i
dFasupra suprateiei apei I'nistir".
,
Pentru d.finiea
"tFmpnrFlor 6pom,
rr', F .i
rnirinrilor I'zir, rt. r..Iutui
sF lolosPfte prore(trd
3_!-Ju,J
pn un plan l."nsrersal. Ax" ralului
coincjde.u
&il]'iliir"o*''"'
,rherc a r"hidului neprrru
'.a r^
pr2nul ,rdnsv"r.Jr
D."litai!ia 7.10 .r-dclr
d. \"1 .qre
lo"ul
B"onr.,ji,
<lns rL rle parr.culcle
i3iii. i.]1,,,,1"ilil'.i"l,r::?:l'J,',;:ll''.-
"ll1i:,li,l,i';r;,""s""ai""t
oi
"'
D.pI:,u!M 7Jt. Col ,l dF vJl c.r.
to(_l
!eojn,rri.
o,".r; d. odflrcul(lc
.are ra un mornpr r dai apd
\in d.eluidri plan rcrr;.r1, IoneiLu,linul :i au
corere mrnlnc tali dp
(upratdra
tiberi a apni tini;li.e
I
DeJ; ilid 7.45- |
-gaCe
ii
este dejinit
.?lElui
r
.
D(ftt'ilia 7.46. I
=;a
I
Defihilia ?.fi. '
i:.ista sau golul
d
Delinilia 7.43. t
Fit-.Is,
in unitata
a:Ltii in miscare cu,
Definilia 7.19.
Enl1j punct, de pe sl
de cntre raza vcitoar
al
cu 2t!
I
ConIom definiti
ry*;tiL
7.13. !
F
ltrtical:i. de Ia si
otoil
ia dasta sau
t.>6enalia
7.6.
',
&_i:
-.uprafaia
lib
D.finilia 7.,u.
[f;
'erticali,
i:rtre r
-{\ind in reder
?.8,2, i\IODELUL D
In studiul calitt
at valului de f.int si
acestui modei.
1) Yatul arc car
geometrice de-a luDl
2) Miscarea apei
ant'ior.
3) Fierare particr
o rotatie completi i!
4) Amplitudina
.5) Pariiculele de
Trticali, sint in fa"j
Fie OJr, un sista
srprafelei libere a ap
Fig. 7.tJ
IIIiB.-ll .inl
r"prezenr"re proi".1i,]". r""r, i
"i
r".pF,1;\'RotutuidFvrt
p. pianur rrall:\'Fr<ar
aj a,p.iuia;i
"ar-
3par,ub form. unor or,n.re.
.
I)FI;.,tittd 7.J2.- tung;mra \'atutui. i, e.r" di.rrnra m;sur-1,.
jn
merri. r,c
or'1on 3la. rnlrc dou; ,ro..-
sJu
holuri
de rrl <u,,e-lre
I
46
-t
a @ corpuri imc.sc
r.at[ile
de vjnt, hula
,i
Hffi
!i.{:ft*$ji'f
*,$#**fu
ni,"g.i*;l#itii:nilT;fii:
*
i'
":::i{ti&!
f,,!,c :"[?il'.?i :31,'fl'i.'i'ii":ii:ti:".X*,il1i"J'""':i
_- P:!!"i!:, .7.t,1.
Inattinea valutui. D. esrp di"ranla 6o.u,o1;.;n ln",,,
*'il'.,;il;
"""'i:,"'iJ;;iii,.'!5"1:f
;i:1.$::i:i.;:T*
"
.
(7.11e)
,D,l;ailia
7.4.j..U^ghiut
de panra. a. al vatulLri. se m;.odra in r.diani,au
-Tj:i"i
j*
dehnrr dc ian8cnla
ri
orizonlala duse inrr_un pun,r la profitul
,rr^TrOl|o
7.1d, Frontul valutui, t., este lungimea in metri a cresrei aces,
l).tini!ii 7..'J.7..Vire4d ap enr" a rdt|ll-i. ,. ,src
diqlant-
DJr,urci dc
.r.irra sau gorul
dc rrt in nllaLFa d- timp .i
."
m;soar, in m/sr
D,tir-i!id 7..48.
pujsalia
sau virezd unehi;lj;;,
.. .-"li"r,i",i. i""r,i,r
par(ur:.
rn unrtdrc de iimp d., rrra raza \.ectodra
, p.rLiculei
de l"ichid
.rrculrri
$r
J, nS.oarj in rad
"
I
-
n.rri!ia 7.19. Perio"J.r vatutui,
i. e,te durar, depla.a.ii apar"rre a
unui. pun, t. dF pe suprdfa{r
-.e"rui3. pl.o distanti i
"au
dur"r, par.urg"rii
*i,]., i,,.,L'".*"
a parri"ulei
aflai. in mis",ri ro,ariondii.
"
i;;l;;$i
Conform definiliei 7.-{9, perioada valului este dati de:
T
-
z^1.:i1"
7"1.
\7.1201
7.8.2. TTODELUT DE VAL DI]i D'NAMICA
NAVEI
ln studiul calitililor dinamice ale n
.r..aiiiii"ii"i,ri,x'
ii'i5;,T:H':"ffi
*181, ;i,"i*,j*?.:i*:i..j,
j:ffi
li:
**,"'l'Yil"lJi"r':.11i'ii"X*i;,."dt"
se negrijeazi'ada{ia
rormet6r rui
^n,"2.)
ffilc.r". al"i
"ste
re8ulati
9i
sta}ilizatd, fiecare vat fiind identic
celui
3) f iccare padiculi de apn s mirci dupe o traiectorie
circutari, electuinil
o rotatie completi intr-un intenal de timp egal cu perioada f, a valutui.
" ".ll
,l,Intt,"Otn""
""lului,
q,,
este micn in comiaralie cu i""gr-",
i
'\", ,:l,I::llillls,T:,":JJl;ri."
.cnrrer"olraie.roriiror (i-.uhr"
pe a, ecati
Fie O;:, un sistem de axe de cooidor
suFarelei ribre a apei rinirtire. ."
"",,,.,111i'rl,'iilffi,'a;i:li1"t
Lt*:]
rr| gmerate
de fortelc
& la suprafa{a
apJir
a aerului.
Gcilatprii,
rimase dupi
: oe api puse in niqcare
trorrn
din valurile de
Ete printu
o in:ltare cxa_
i d, adincimea
limitati
raia decit in:Itjmca
1or r
Elare pade a traiectoriei
milor lizicc elc latutui,
-lxa r-aluluj
coincide crr
pe planul ,transversal
ic desc s dc
Dart;culele
ical; longiludinal
9i
au
c descris de particulete
id, longitudinat
9i
au
el
-:;
rspectiv
Sotului
de \.a1,
FEa
,rnor
puncte,
I
n;surau,
in m. etri, pe
vel
47
.
toriilol circulare a1e unei paticule de 1a suprafaJa valului
$i
respegtiv de la
adircimea Z. Pe*r\1
!c:
ycz, particulele sint in Iaze, adici ungliurile de
rothe ale nzelor lor vectoarc lndeplinesc conditia : e".
I.ig, 7.16 Fig. 7,!7
6) Razele traiectoriilor cuculare ale particulelor, descresc cu adincimca
(v. fig. 7.16). dupe o lege exponentihli de foma:
\'7.t21)'
' Yv
-'r'v -
ct: Z':
G'
Dace in (7.123)
se obtiDe ecuatra su
de coordonate:
iB care s-a utilizat I
denumitS:pJsatia i
ln cazul in care
pe aceea$i verticali
atunci
4'
:
0
Si
(?.
8) !ryhiul de p:
in port au
ry.
Rezultl:
tg
Intrucit, in prJ
se face aProximarsa
uDde:
este valoarea ma-\ifi
sin (n:r1y
-
or) : r.
Daca originea,O,
vertiaalicuP$s.
'r":0
Si
(7.128) d
fig)
Repartizarea
Obsematia 7.7- 1
impingerii Arhime*
verticald, ci perpor
vDservalra /./
rente rezultati ditr ca
asupra particulei ai
71 Erualia suprafetei Iibere a apei, se s{abil\1e a.ceptind ipoleTd.:,
prolilul
valuiui
"sie
descris de o
(unitie
co"inusoidaib.
Se considera doua sistem" de are d. coordoBale: Ott tix
si
O'r', nobil.
.are executi o mi$care de translatie odat: cu ralul lfig. 7.l7). ln rirooentui
initial, .ele doub sislm. dF axF sinl suprapusn. Sistemul O'iz s^ dnpl.eazl,
dupe direclia axei O1, cu vlteza aparenti ci valului, parcurlind in i-niervalul
de l
jmp
1 spaliul./. Fie P. un puncl dc pe protilul valului. ale cirui coordonsr-
ld momcnlul l sinr 7/, r' fali de Ort(
Si
Zt.
yv
la.\i de O']2. Din tit.'.t ,
se observa ci:
\
t-.1zzl
.
Se pr.supur r.
.l"gea
de tariaiip a rol^i Zr, in funtlie rl" ordonata Y",
de iorme .osinuosidalai
z, :T.a coEz-"Ytii),
\1.123)
care rFspe(ri cordjliilc la l:rnira:
yy
- 0, Z,
-T^;
Y,
-i
Z, Z,
-
- i^|
y?-^,
zv- hA.
48
srhlui
Si
respectiv de h
firl, adic: unghiurile de
Fig, ?.17
descresc cu adincimeil
\7.tzt)
e acceptind ipoteza ca,
*
"r?i,,?"illl,l1',1;$",i'1,'*::
j';]",,?*l;r"*.?i.':xTJi,.,.il"g"'?g;
Zo : Vn cos
llt1,
_
ut)
,
itr care s-a utilizat notatia:
K: 2ti
Ln-11.
a
:
a, sirla/
lradl.
f:9)
kpartizarea presiunii
hidrodinamice in val se
?.: fo +
'((z
-
z)
lNln'l.
unde:
este,l aloared,maxjma
sau anrpliludinea unghiului de paDre, obtinuft pentru
srt1 (^lr oi): I.
.Da.a
originea O, a sislemului tix de axe de coordonare, se alle
pe
aceeasi
;:'i.6',,iir.fdj :ce*eela5eari
in pt,n o';zoniii-oa.ix"i,i'"i|,i!.
'ir,liii
\1.12s)
I
-t
denomit5:puisalia
lormei vatului.
ndr;l.UeA
d,i:;,""?
efr :'."J",{ii'fi
*' ffi J":i":li?1"::'
;:"fl :1
Zv: hacos dt
lml.
.-
_^8)-Unghi,rldepanii
al valului se obline prin derivarel
rn raport
cu
Iy.
Rezultl:
tg a
-
dz,ldry
-
_Ei,^
sin (1147 _
or).
"-
"-llry-":I
.,:l
practic[ vtoare_a.maxime.
a ungtiului d nu dep[reite 20o,
se race aproxlmarea tgd=o,,i (7.127)
devrne:
d: dl sin (l{?r,{ ,i4,
\1.1261
e*presiei (?.121)
(7.128)
(7.130)
Ja.,i lupi relalia:
( t- .1ZZ\
{unclie de ordonata Y/,
\7.123)
tf :^tz,
z': nt.
,^^,?!:::^t::i!:"1:
(ondirijte
a.iiunii prps;unii
ddre de
(7
r3r), direclia
rmpmgern Arhrmede, exercijarj
asupra parriculei
de lithid, nu rrai esLe
verlicali, .i perpendiculare
pe supralala \atutui
I
ubservalia_7.?
esle valabile
si
p"nLru
direc{ia de a,
liLrne a Rreultrii dDa_
rent'F rezullal i djn cornpuner-"a forrei gravilaTi*"f".i
a" Ir",,i".
lri
"
," ._.ril
asupra particulei
aflate in mircare
rotationali.
{9
l0) lnke dihritele mbrimi g"omFrrice
lr
ljzie ate
toarele relatii de Iegituri:
.r :
v.trg
:s-' ,
valului exista urmi-
(7.133)
(7.134)
2
8
{.1
Oce.n!e: Atiartic, Indiar
9i
Pacilic de la Ol aDrilie
Dinn la 30 .ctomlrrie'
Ocanele: Atlariic Indian
ii
P&itjc de la 01 noiem-
b.i pi^n, la 30 rDartic
10,8
4,2
3i
74
12
5
274
.rl
85
50
T' : 2"1^ : z"1le :l/r;ts:
o.s/i
rq,
3,,ff
jf
i,1"li,'';'",1i,'J,i1i:il:i#"J;",-rf
"n'Ji'i'ii"fi":i:i:lT
inil{imii
cplui mai m:r^ val, p1".,,
-"r"
dq"hr,i, in funrriedet"""irr",l..
'j
r prac ,'c' apre( iere" m:ri mii v, ,",
i:::,.;. ii:i:i, lll:l';i:, iili r'Jl:l;
i::rn::,'"'1'""ffi
L:;,:":i:,:.Ti:l:
:ill: l;",ili,ii11
j11,T:.';111i:::x'i: ::ill#::,?,:",t'J:'::i;
Tabetut 7,4. Vzlorile
a\aia: at. len:nlclor princip
e pcntru vatu.jre ilin dif.rite bazi,.
.: iri:ilo,a[i:
t.rr[i
s.1.1,
, 0,17i./o
l_1.
{7.13s)
{l
8,2
8,2
I
t.
I
l
I
Obsenali.a7.8.l
gradului dc agitatie r
Dependenta ele!
de gradul de agitalie
t
|
,. .n
_l_
'j10
I
9 tl...rl
r..hlod er.isti urm[- ?a6,lrl 7.J, scara stn.ii m4rii ra hla ln functi. itc forla vtntului
Slfrafata aloi netedi ca ogtinda
Valnri mici fire stlma
2..3
(7.132)
(7.133)
(7.134)
(7.135)
i. l
plane
d,lltoare,
S
permite
calculul
tuclie de lungimea sa.
tucfie de fo4a vintu,
i maritim. Pentru
E;ti Cu o aproximare
t
proiectare
navali
7,4
I1,5
10,8
3,0._.5,0
5,0...10,0
***
valuri scurte, creste care se rb,s
\-al!ri lnngi c! brbeci dir Loc in
,oc
l olnii dezroltate cu lerbeci a1!i
lnc+"t"! iornilii raluri'or tnari,
iar cre*el aibe inldrate o.rpi
Y4hrilc s. ingrrhtuiesc, iar splma
de pe cresteestc spullerati de ritt
inallimea
si luginea valnhi estc
nerita snniitor, iar sprma sprlbc
.a1A dc
"iDt
lormeaTn litil d.se pe
IaLu.i nralte in lorm6 de nunfi .r
creste lungi care se rutj stum&
este spulberati da .int irili9ii desc
ri latej snpralata nlrii' se alLite
dc s!nm6
|
_
lnillioca:ahlui est atit de na.e,
lnair navelc s pierd ?remelnic dnr
Yederej 4ara este acopeiil!, de
slumA in dircctia Tiatllnij strolii
slnlbrtrli din creste d crtre wint
hictoreazn ?izibilitatea'
I
,2
3
4,2
lr,9
Obseritalia 7.8. Valorile in
limilor
7, prezentate'in tabelut 7.4, corespunal
gradului de agitalic maximn (v. tabetul ?.5), intitnit in mirite respecrive .
Dcpcn!q612 elpm.ntFtor valului i
iiI,
p.nrru i, i-J ...
11
, in r'rn,ii.
de gradul de agitatic al mnr
,
este prezentati in di?grama propus:i de L. F.
51
,"-r-i#i"*:{t$ftH;-r;[d"{ri,ti"i,^'4tfr
,i,ll"li
x2a
h:0,42^!z*
Lml,
| - o.tz z.
t_
2,65,/?;
tml,
in caxe: 2,,, este adincimea
nedie a bazinului,
Fig. 7.l3
il*';l,:tlf i""T",.#.:l::
T"#J,,yijilf#:T
;:i,.fui,#H,"tJi;
deapt: a zonei djn sectorut punctat.
".,"
on;3*tti"'f
1?"ffi"ii?z##*"\*Ji;i,
ri
vft eza vinrurui',!,
* r,
"+,S,1T.,11"::"11,r
r"...,'*: 7.20 cLrprinJe
sricele funclinor (i1,
^"'
*lfil'il. f;"#fl;ffii#,"1i""1
aPrecierea
caracteristicilor
valurilor'
11,,,"# *j:ffi lJl:,';"tf.-fi
ili:"'".i'"".1?[
J,X' #iTJ;, JJ
;ill""f"xll';
,,
',"I,:r'l'ff
;,i:;-11:c,T, 1",:1'Jil':1
"?:i;lt
"""x1Tfi
.8",,Tf,',"';16'i:'"'#f
l.l
i25 x
r!)
lo*
(7.136)
(7.t3ij
t a5
f,-iEi=:)iordonati
.!I ::_r i 2Lt, 1,115,
t&:=:
iD zone
i!e::l
acii,rnii
s
[B& SI: ;:iabile
n x;l::r--niru
Fn Za:din:
-.136)
-.137)
fiA, 7.20
27
25
25
t9t
/iJ
,5"!l
'J;:
,
-l'
9t
8.1. OSCILATIILE NAVEI
8.1. CONSIDERATII GENBRALE
D(li ilia S.l. OscilaliilF silr mit.iriie pP"ioJi"" D, crre n-vr ,on"id-'
rat: ca un corD rieid. l"
poat"
elp.lua
pp
apl linirtiri sdu pe talur;
I
P" api li;r5ti;. n"va o"ciLe.rzi dair e"r. .rois; din pizilia dc .cl i-
libru de citre lo4ele exte oare a clror actiune inteteazi ulterior (forfele
determirate de ac!tunea vintului sau de deplasarea unor greutili Ia bord,
fortle de inertie etc.).
P valuri, nava oscileazd srb acliunea forlelor datorate maseiol de
api aflate in mipcare. \ralurile, care determini miiclrile oscilatorii, pot {i
A;ner.l.,
uneo,i
ti
prin nali8d\ir in.omun l nrvelor. in tlirer"" torm"rii.
. .
Dupj moduL de ele.tuarp ! mi:-irii.
(-
dpos.bes"
Pdlru
ripuri d o"^i
l. Oscilatiile transve$ale sau ile ruli
,
adicn niidrile periodice de ro-
tar.
jn
iurrl unci
"r"
loneirudinaln
2. Oacihli'le longituditrile sau de langaj. rdrc: mir.;r e p.rrodice o.
rotatie in
iurul
urei axe transversale.
3. Osdletiile verticale, adici milcirile periodice de translalie dupn o
directie verticall.
,i.
Oscilafiite generate, adici rrbcirile peliodice complexe, rezultate din
(ombinared primelor tr.i ripuri. Os' ilaliiie generdl. iniilnir. fr'\ventinprdc-
ti; sint tt; srpldl-x' ti.;!c. toug;l' t;nal-j)eti.nl",i lrc srercal lott":hd'i't|I-
NiscjriLc oscildrorii sinr ,.ra.retizdlF
prin inl"rmediuL a doi por"m.tri:
aiorile a,".ror pdra'nel ri. o.cil"liile
ftm?ttluauten
1t
ptltlao1n. rn lunclre oe \
navcl pot 11:
-
line, caracterizate
prin amplitudine mici
ti
perioadi mare;
-
dure, canctedzate prin amplitudine mare qi perioadi mici.
In practicl, se urm:reite obtinerea unor oscilalii clt mai lire. Deci,
oscilatiile navei nu constituia o calitate nautic[. Se va considera drept cali
taic nautici,
lrcPrietatea
alei de d efectue ascild!'ii line.
t4
Oscilafiile detcm
dintre care cele Itrai
-
risturnzrea tr
timpul ruliului;
-
.tis+r!!ocri dm
'oord,
ca urmare a al
-
inundarea put
flit:ili a nal'ei sub 1
ingreunarea s;
din cauza aparitiei l
'
r educerca dtr
:i
inriiut:tirii condili
-
solicitarea la
a palelor elicelor ;
,
-
aparliE rau]!
Studiul oscilaliilt
nicii navei
Si
a cirorn
ioare, torrnule emptr
Ii studiul oscila
raic: unul
lr 9i
cel
Sistcnul fix de :
-l1aere
a ipei linittite
-{xa.oE,
are sensul p(
Sistemul mobil
Srentate
G, al navei
spre prova, G1 spre 1
Abaterea naver ,
:impul oscilatiilor, co
.ie axe de coordonai
Se consider: ci
o.dlaliile armonice.
Dfitlilia 82- O
abaterea in timp a
E:ii prin intemed
r@:!de-
&r
* ahi-
tu rFrt_ete
b bord,
& ro-
_
,
Oscila{iilc detcrmini o seric de conr
drntrc care cere mai importante
n",
fi
"Tiil1li,li"*",jiH;tuneori.
catastrofale,
ih,p;:*llilii"'
navei'
ca urmare a pierderii stabilitnlii trans*enale pe
'",0
.l''"1#*"ill STilll;":"i:*i:1".*:f.".,,tJrui
ruwi si in'rararijror de ra
,,
',^,'
."::[l',1B1l.tii
ru api din rauza inr'lrii unui bord sau urrpi errre-
dt" :"#fl$::i::i:$r':ii#'i#ti"*'"'tr'::i'"c-tionirii
instatariilor
de la bord,
.
-
r'cou.ereJ rlezcr
nater, cd unnrre a eresterii
rezisienr"i Lr inaLnLare
Sr
)nr.rurdl ll.r.r, ond.rl rrlor de
-lun(
tiooar. d propulsoarelor
;
(oDcrrar.a
lJ oboscate a stnrciurii de rpzjsipnla a.orpului nave;
ti
. p^le)or cli,
"1or:
-
aparitia r;.ului de mare la membrii echipaiului.
SrddiLl oqilaliilor tacp pdn" din
"ategoria
piobt.m"lor
difhite alc m".a_
:'l:i""":jl.l^.,^:1,:::orrz,e
pra{ 1i!: implicJ uririzar -a uror iDorerc simplirica_
emprflce
,cr clate statisti.e.
,","]';lilYl
;:':'fi!i:ii
f;,;;
iiJ'tli;i"''oui
sisteme ae axe de coordo-
..,
Si.t n uLlr\ dc arcdn coordonareOy,(,
are orisine: in ptanul
suDraferei
ro.f. d JpFr trnrstrtc
rr
pc r,.i rri
,..
i.Jti cu c.ntrut de
eredtaLe C, ai navi,i.
Axa u"r. are s6n\ul pozrtrv spf( prova, OI sprn
bordul rribord si O( spre rhiti.
Sisiemul. nobil de axe de coordonate C:r1.r, are or.iginea ilr centrul de
cr(uiateC,dln-\.i
si :.milc; clddra.u a.ea<ra. Ar,a Gi ar" sensui Doziriv
spr- pford. c v
.pr"
bo'dul rribord
,i
G? .pre , hild.
AbJrp.ca na\.ei dF la poziria iniliaii dF ecbilibru, ta un moment dat. in
:ii$n":;il::;:Tdur"
ra modi{icarea pozirri ,a,rt"e a i"ro, o.,i srJre*L
^.
.,, i.;,:*._'j-1",
, , inJ:l-r nr d"ripul tor, osri)aliile na\ei sinr apropjarc de
oqc
jI
'P
drnonr.(.
de
dcpr o
din
h- Deci,
iH cali-
z \g
8.1
.
D.t,h.ilid.B.:. Os"ildtia a.rnonhi esrc farornenul periodi
.
penrru
carc
,;:ill;l'i J'lll",:d;il'Tfjir|;
l?
I"X1li'.,htiari
de-ech'ihru- est" exprr
]
:
.4 sin (.0t
+
p)
sau
,
: .4 cos (o,
+ l3),
(8.1)
t-
L
t_-' .
it.
li,
-
"9
: e,.
;
Eg
li!
li
,_
.99 _.6 i
I E i I E'l
_l
I',ag
r-
>.9
I te.?t
l-
I for-
ale se
raPort
IE-lmetrii
'c gen,
ale navei,
de re-
longi-
E, I
el
;l
6
.Eil
ae
a
'rl
i al
il
;l
5
EI
l
8.2. 1. OSCMTIIIE
TRANSVERSAIE
il.i
"iJ'ffi
i:.:"#JiJi]iii:l"#
J.'""
:;$'i*:Tl,r'ilrl:J:"r"
un'",.-+li3l*kjf,u"r#
jt"lxi:""'J*i,1"y#;":'X."'"ii?il
":-?ffi'FtE'rl1;tffi
jtiilifli,:i,fi{aea':-'r
'
'j
n are in ., rd u,
fin,f;hi:;l;;ix.il""ii;.xl
',llilillll'l'i"ff.',1fl,',lll,#"l,JI.;
,'.llr
., r
1/3',iif
$/;ffii;:,i,":Tj"'j'.:il,,i'rioncar.
asupra navei,rebuie
l*"ffi
i
"r,'qe-t'#t#fli{r"fr
;f
d,
}:#r
#: il#h'3t
:,*'?tr?
iTl}{""}'.'J:;ft1':"?i'::'i::6fi1i;;;'
..-'""""'",'-
r""rttii1ili".tn"t"'u
conduce la excluderea posibilitnlli
apariliei
osciraliilor
8.2.1.1. Determinarea
ecuatiei iliferentiale
a miscerii
*. :itiilif'e
.ffi
#-r*:f,rhri.{k
r",.#
s. ii:
Fig, S.2
noqlenjul perturba.lor
crre icoare nava din pozilia iniliata dF .chijibru,
proctuctndu-i
o inclinare
transve$ale.
D:
i.re derinird a"
"'"sr,iJ
;,-,
ii",'J;;riiii:,j"
jl
T:Ii*:,i;
lil$r,t:XTi
inceteaze acfiuna
sa]e, Intrncit in di
Faiala
libre a aI
ramet i q,
{, i,
c
glijind actiunea m(
navei se vor repeta
Ecualia di{erer
la rnomentul l, adi(
In cazul oscla
naver a4roneazi ur
-
momentul st
calculeazi cu forml
unde: A este m:rir
centrici trans.!'e6al
in radiani;
-
rnomentut
-i
raport cu axa de m1
in care: 1", cste mo
iar ,1t
acceleralia un
-
momentul l,
miscare odat: c,r na
termini cu fo.mula:
in .alc: i'1,, este d
fati de ra c.r, iD tn
Toate celc toei n
contrar mitcirii iEi!
Introducind in
ordodnd termenii, !
neamortizate pe aF
in care 1,.i : 1..
+
de api antrenate io
! r&driL
Derio-
e nerhcaa in
a sta-
ch de6!ir6
iihiae itr studiul
di f, < 15.),
inceteazi
acliunea fr6, atunci nava in1
r;;T.;ill Tl$n:::j'.'
j"',,.;i"1'r":*
;j:'.'T1lx"l:lil:l:'.":
r:Ter.rii
e,,;,, *,
"o,""po,,a
*i;ii-;i"-;*i'ili'i:"::?li',ffi
::'Hl
$:-
gliiind
acliunea momentelor
forfelor de
rcpe{r .u aceea$i,.r,n-o,,l'ii'fllj"ji.d"
fr+drF oi;ra!i;h
,, *"1,.1Ji,:]r:T;:',r;
a rnr.c;r;i se ob1in" punrrrr
condiri: d" ecrriribru
:fi_ rr.
In cazul oscilaliilor
transversale
neamortizate
na\ ei a.tionedz: urmirodrele
momenre:
.",J.TTI
:*:t"*lt.:ff
"*,""J:*;iii,,,",",lji".lipotezei81,se
i7,: tdl1,ei
ikN--1, (8.3)
.rl": sr,.,ii
Br-t,
{8.5)
i:,;"j:,,:1,:;.:.:TT_tur
de inerfie ar masei de api antrenate in mircar{r,
tatn de ana c', in tm,.
ulle:
-A
este mirimea Jorlei de deplasament
i" kN, cE, inillimea n1eta_
;:j:'j,Xj',-***'o
inifiaril in m' iar
e
urghiul de inciinarc
;;";ii
-
-
-
momenrd t,,,. at_ Iort"tor d^ inerrie
ate mas-i nav.i lt"ular
in
raport cu axa de rotatie G.r
,i
care se determine
cu Iormrll
,7,-
-
r",i.i
tr.N'n],
(.4)
i:l?:;J;.:.1',1ffi:1,':l,$;',T:l/:iei.
iari de a.a ci, in hnc,
*, .--'":..1"',1
V,,, al.forlelor
d"
jnFrri"
alF rrx",i dp dp.r dr,,endri in
ilXiii ::"['jil:i*,
carc'iat in rapolr
co rxa a"
-o1i"
i" .i;,..
.J#
\8.2)
pe api linigtiti,
asupra
raEei trebuie
'rl.G6te
ne,
iEclatidor
& grnete
G,
#qit
r_I,
yE-
Fr rl-,,
le atrilibru,
cH niScarea
m$iErari ,i,
*", I,1",.'_[ii':,i'!t,I;i:"i;;
il:1"J T,]
"#:l,i,l'
t; ;
"
;
"'', *"
",'
"
^ ', "
:f*;[jilT:
;i];fi""::lll
nT:l"."H,'"i"i"',ii;i:,'i,i;.i';l,t
1.-1i
+
Ac..tl"e:
o,
(s.6)
l,X :ff k;,'J i J"|k';':"ilff
i:i.*,',":l',iJ
JT;;:;;
"
-"*;
59
8.2.1.2. Rezolvarea ecuatiei diferentiale a mi$irii.
_.E.ualia
diJ"ren{idlj a lni}.)rii, (8.0), esle de ordinul doi, omosenb. cu
coehcren{r ronsian{j, de lorma
jncompleia
(lips$te termenul .ores;unztrfor
oefl\rter de ordrnur inlii). Se impa
"
(8.6) prin,f/,r
ti
se obtine:
-
unile s-a ficut notajia:
i+^Xe=0,
Crr (8.14), solu!
h c"re:
I
este elongat;
9,
este amplib
dbtiie, datn de (8.1
oe este pursali
date de
{8.8) ti
se tr
P"
este faza ir
linittite, datn de (8.
Utilizind relati;
prioadei oscilali or
8.2.1.3. Discutar
Conclud
ti
expla
In discutarea s(
trei cazuri
,care
pot
C^z\I 1. Vilat
Daci ln mome,
la'liile (8.15), (8.16)
Reprezentarea
I
lui ,, pentru care tE
9i
de valoare nu15. .i
adiciL a.at
: hr, h:
1J 2; 3 j .,.; co. P!
6et
: (2h
-
r) El2,
: (2h
-
r) Tel4, h
Punctele detrr
a soluJiei (8.r9) (fu
6,-V^{nrlr"",
F1)
(8.8)
- .Obspma!ia.8.?.
Dac;, in Lrma reroLverii ecuatiFi diterenria.le (8."1,
se
obline o solutie de torma
\8.1).
in care G\ are rotut pulsagiei
oscilariitor riani
rarsale neamortizare pe ap.i lini:ti{:, arunci se poate
utiliza tormula i8.8)
pFntru delFImjnarea valorii acesrei pulsafii
I
Ecuaria caracLeristica pcntnr r8:?) cste:
'+
(0g:0
$i
are r:de.inue:
(8.7)
(8.e)
Solulia ecualiei diferenJiale (8.7) este de forma:
e
:tc' e"'
+ic"
e"' :,c',e'de'
+
c" e-\de'
Dace tn (s.9), se fac notaliile C,:+e,+C"h, C,:;p,-C,li)
''P.
unde:
60
'
o
I
r":,
.fu
+P. I
o
ii
sF
lin"
cont, de fapld ce,
e'"e' I
e
r"e1lz
.
.os oe/, (er6e'
-
e-'!'rzi _
:
srn o.f, rezuta:
I
:
Cl cos
(oet
+
C, sin tDcr,
unde C,,
as
sint constanle de integrare
ti
se derermine din .ondiriile initiale.
ln acest caz, se pun urmitodrele coodiln inigiale:
,:0;:iq_qo
Si
,:0;
+:po.
Din prima condi9ie rezulti:
Ct:
9a.
Deivild (8.10), in raport cu tinpul, se obfine: .
iQ
- -Croe
sin o,t
+
Crro, cos o,t,
de unde, daci sF pune a dour cond:tie inilial.i,
rczn\l't:
G:i"/'".
(8.12)
finind
conr de (8.11), (8.12) .c
obt;ne in
definitiv solutia ecualiej diferenliale:
9:90
cos
(),l1 &sin (,)nt.
(S.13)
In continuare, se fac notaliile (v.Iig.8.3):
Fic,6.3
90
-
er
cos
Pe; +o/6Je
:
9,
sin pe, (8.11)
e,:JeiTGJ4F;
(s.ls)
ts po:
io/eo6,e.
(8.16)
(8.10)
{8.11)
rhtEe,
cu
(8.7)
(8.8)
8E-i.
(8.8)
(3.e)
-!
{,
-c,ti\
t-
Cu (8.11), solutia (8.13) are fo.ma finali:
9
-
pr cos (oe,
_ p?)
lradl, (8. r 7)
I
este elongatia oscilaliilor transveFate Deanortizate pe api tinigtitl;
ej
este amplitudinea oscilaliilor transve$ale neamortizate pe api l!
nigiitn, datl de (8.15)
9i
carc se mSsoari in radiani;
oe ste pulsalia osciiatiilor transversale namortizate pe api liri;tit1,
datn dc (8.8)
9i
se misoad in ladi,s;
fo
.rt" laza iniliale a oscilajiilor transveNale neamortizate pe ap5
liniititi, dati de (8.16)
ii
care se masoarl in radiani.
Utilizind relafia de definilie
9i
(8.8), se stabilerte fcrmr:Ia rte catcul a
peioadei oscilaliilor transv$ale ale navei pe apn liniitiu I
.1t-.-=
Te : 2nl6e :
2El /,,r/rc.lt
f.i.
(8.10)
iqitiare.
aj. (8.r 3)
i!-E .r-
fu.
8.3):
8.2.1.3. Discutarea solufiei ecuatiei difeienfiale a miscerii,
Concluzii.Sj indica!ii utile in proiectarea,
constiuclia
$ exDloaBrea navelor
ln discutarea solutiei (8.17), a ecuatiei di{erentiate (8.6),
se au ln vedere
trei cazuri
,care
pot Ii irtilnite ln practica expLoailiii naveior.
Cazul 1. Vdteta &ngh,iul.ald dnit;atrd nuld.
Daci in momentul lnceperii migcdrii os.ilatorii q0:0, atunci din re-
laiijle
{8.15),
(3.16) rczultd
9r:
po
9i P+
:0, iar solutia (8.17) devine:
p :
9o
cos orl
[rad].
(8.18)
(8.1e) (s.11)
'*t iDifialn.
(q.12)
L
-
o5:Lire ln
Reprezentarea graficl presupune determrnarea in prealabil a valorilor
lui t, pmtru care functia (8.19) admite puncte de extrem (maxime gi minime)
9i
de valoare nu15. Astfel, punctele de extrem se obtin pentru
cos ool
:
+
1,
adiceoet: Ar, h:0:1:Z:3:
-.;
co, de unde t: hrl<,:o: hT.l2, A:o;
I j 2j 3t ... I
co. Pun.iele de va.loare nuli
"e
obtjn penfru
cos o"/
-
0, adi.:
@ot :
\2h
-
tJlrlz, k- t: 21 3:...: co. de rrnde 1-
lLh-
t)n 2u"
-
-
(zh t) 7.14. A
-
l
;
2; 3; ...
;
co.
Punctele determinate (tabeld 8.1) siit ntile in reprezentarea
erafic:
a soluliei (8.19) (fig. 8..1).
.qrs i,
(8.1a)
(8.1s)
(8.16)
i"::,, i: :, ::_
h a
s
h i \ ! a, n i,1 i
|
;
a I a
ra,
i |, 1 n.
,,,*f
*rT
jitr,:1,,
n:"1J
i.a;f l,illrr::r.
i:
>? 0._atuncj
djn
re_
1".1,/ ilr pistreaz!
ln continuac,
enfa rorrnei di4r
are penoadeL,
I.iA.8.l
'..
k';,,1'""::illirl,
$drhur f-,r.,iei
.18.r-, ,r
ris
8.4, p,p,in,;
unn._
'H$ii'+-#fi;*
gli#ilhi'';"*1';''''
*'"'
,
, ,1::',
ii, l:l;1,1,:;:.:i',:t1"L;,,il,i,,18
?,,
d:i,#
,,., .,i"
u".,,..:iri,*Ti,,l"
." .J,-,:filli',1"t;]",.i:1,;,
***,.'.,",,j:.::l
,*,":.::i{i:,f,j"riiifl;"::.;;.;;,1,..,.-
".
_,.,,0,;
.;";,,.
,-,i.i;"i:,;;'
1,r;ll
*:,iri::l;.,0-
*.','Joi,ii,
.u
d s a,,,a
Htrf
$ildi
;;r'ffiri:ffi
ili$*h+i
: : {r,
"1li:Trnsnrir,tryl,;'i'ii"iJ,::ffi
{,ilI_}fft*f
I
'J2
.
-
S consideri p
rnrrexrune pe raml!
diagramei de tant6
:
Crlt, deci ,51 :
tnlii initiale. Fie ?.
statice. Intrucit,
rE
decit in 7 lc-V-L
tilii ini1iui.. ;n d.[.
cul6l perioadei
cd
peritoare (pedoada ,
Daci diagrallta
crescitoare
{fi&
8.5,
tGM,),
> GM,. Fdr
tia dilerentiali a Ei
laliilor trairsversate,
obtinuti este mai I
Con.luzia 8_2. I
mrti aproxima,tie a
tiUL, pentru
unshiG
8.1 ;umai daa dL
inci.care, nu are
F
Dupi cum se ot
deci intre oscilatiile r
cuiind aceasti legitl
In coltinuarc, se va
trrezenta o
enga {onnei diagrarnei stabititnlii
discufie,
carc pune in
srauce asupm acestor--
evidenln ;nfk-
&-ata I :
r8.20)
1E-: si:noli-
Ji.
8,1, per-
Iriq. \:
,
-
S".otr"id"re pentru inceprt, diagrama stal,ilitilii statice {i{i
Dunctde
rntexrunc pe mmura cresc:toare (fig. 8.5, d).
punciLrl
/, de a"spri"a.i"
o
rliagramni,dc r,"ngerra tusj la er in orj8i|l..,ne ulrimul in."r"iC.V,,
-
|,.u,. oe.r t..t -c.wtq
ii
c.tF vatdbijj
lormuta ,uer",-nrri...
r :ldbili-
ririi initiJlF. Fl" 2. un pun.r apalinind por;iurr:i /J/ r d:dpr"rnp:..drritirarii
sra .e. rnrrJ, . panra rrnSeniei
la Jia8rrmi. in punrul)..1"
m.i mi.i
dr.'i i,) /, 1r;.1t.\"
.C.)1,.
deci utitizareJ formutci In.ra"e rri
p
a stabili
r;nr,1nrrare.,)n ccualra drtcrpn{ial; J mjt.;rii
ti
a relJtipi (8.t8), ppnirx
Ldl
.uluL pelrodoer
o:.rtr-lrdor lran.\eijdtF, du,e l3 obrinFrFa ,uor ir.ori .co_
perl_oa-e
'pcnocdx
obrrnutl es{. nai mic. de.ir ("r
rerl;r.
Daci diagrama stabiti$tii statice arc punct de inflexiune pe ranura
cls_ citoarefgg. 8.s, l), punctului 2, aparlinind porfiunii fr, ii corespunde
\9M)3 -
C.V.,. l:olo.i, Fa
forrnuiej mFta.enrrice ? srabiliri!ii iniridtF in cda-
tia.-drhr"ntial; a.mi;cirii
5i
0 retatiej r8.18), p*,- ,a."rJ
f.ri""j.i
"r.,_
ral ro- lmnsversrte, du.c la obirnarAr uno- valori dcs. operiloa," (p"rioadd
oDtrnur'.:rn m, mJr- dp(il ..d
redLl.
.
.rat
1u:.in 5'l. Formula 18.t8r poar" fi uritizdt; la det^rmindrea (u rnu_
m'm afrox||nJLi'..d
['.rrordp]
os,rldlirlor rr:n.vpr<alp alr nar.ei p.
ap; linis_
nr-' penrru unFhrun dF inclrnarp mai mari deci- c"l" aril:re lr cbncluzia
E.l. numai da.. diagrama
qrdbiti,;lii
.rari.a.
,ore-punzitodr"
,;i;il.
in.nrcare. nu rr.
fun.t.
Jp rn Frrrne pc ramura ei .r"..;toafe
I
Dup,, rL,rn se obspr\i. rela{i,
(8.18,
r"prezinr; teeaturd inrr" f)
,i
c.l/r,
d.ci inlre o,cildliile de ruliu
ti
srahilirrrpr injridla rrJnsv.rsJl.
n nlr.i. t_,ii_
currnd x,FrrlJ leg;lur;. trpbuipsc a!ute in \.d-re rlei siruar
{r
:{g liniiiiti
a dia-
:ba vala-
!::: s? yfl.
6!Ez:: ale pe-
6S
*+f-i,p*".ffi-i***1ii;#;-::+lss*
,
,ii
i,,ffi
;{#-i*ni5triiill'-".-il,#$di'i:*!,ti$,;"qii
,i6g{,tt.l*$;g}ffi
h}"tfr ilfr i',',-'J."q,Flt
j:'li,'f
l;{*:rrill"i;'r**"**jh,fl*1{Hi':^j'rl$d
xt-'i*'l?H"+ii{{i::k$t$:is'1,1*il'r""
j'$i":ii'il"?"#
Relat!{
l!4
anor elemente o
tilor,
soprastruci
mulei apror.imati'
delinii de: ,,.,11o*:"*t
de inerfie I,,, al masei ravei, fatd de axa de ,ot"ti"
C",
".t"
r,4: r,,
+
5/,,
ltmll.
r,":\_e,att :\_t!,
+
z,) dtt
trm,t,
(8.21)
(8.22|
in carc: zr" este r
truclie
Si
l:timea
at invelitului ext
-
pmtru iIIl
""r"_"u"'-
a*j
sau:
unde: ,r,'este m
Ia cuptele teoretic
fine'fe al supraf4e
Dentru inll
in care: /rr
ii
B-
iai m, masa acesl
Calculul 1-, r
(tabelul 8.2).
^-"-,..,
I
"",.;.
,1"
l;"ii::;,fr,:il:1ii.l
il'::*,ni
k.",tff;i
Jff
".#.
1i;!i.,"U*;i
"l;-
Peniru electuarea
calculelor pra.tice,
relatia (S.22) se pune
sub lorrEa:
/,, _
,I
t(KZ
_
a), T
j?. m.
_
,i
i,,
L*.t. (8.23)
:,:i::'in'"".;;T.,*;"ff:il
*.:"';'3":.urui
i, apa4inrnd
navei;
v, ei
#:;,*
ftirn*i.rtyl
#ri,.;..dj;#:ffi
":#
#;::f
*:lX',1e,.f1-KTfste
distanla..tn
'',
a" r" ;-""iJi"
e.;ii"
l: SJ.{'l
'..,,
i _
Tln se faqe iporeza 8.4.
g*frtl,f
f
""1;i:,irJ::fiilfl
"H:i,$',"1'#,ii,.il:l:t
jrL:;,XxT,,*;
ormenstuntte
Oir ,r
I
In b"za ipotczei B.,t sF Doate s.ricl
64
t,.t:
nt(b?
+
h?)ltz, i:1, n y11,,21.
\8.24)
ih.i metacen-
pEetou
oscilafii,
i studiat in
dG-ul tansve.sal.
d
i8.18) rezutti
F+-rhir;
pentru
i, - iiolul :).
seu,
Poate
I tuula (8.18)
lfft: Aansve$ali
3 b
Factici :i
F iD fila1 atit
de tipul
'i
fansvelsale
& r:.ici_1r
momen-
(8.21)
oiie Ga, este
. zl navei. ln
(8.22)
a masei ele-
lz ata dc ro-
mrei; y,
9i
I
I
(8.25)
in care: zr," este masa lnvelitutui exterior in t; ,
ti
B,tint lniltimea de cons-
tructie
;i
letimea navei in m; z!. ste distanla, in m, de 1a centrul de
$eutate
al inveli;ului exterior, pini la planut de baz!;
-
pentra invelitul punliior sau platformetor, presupunind
c[ masa lor
pst-
uniform disrribuild pe suprdfa{i:
;
-
S.r /l\--.
n',L.Y;L
"
,2-
Je'
tm'z' {8.26)
i,"e: B\CwehUitl,a
Vllll2),
(8.2j j
t@
snb forma:
(8.23)
.a
I
undp: ,r, estp masa invelisului in | :
-y,r,
i 0. n sinr
"enil;rin.il.
pun(ii,
la cuplele ieoretice al plarului de Iorme, in m, iar Cp, este coeficienlul cle
fic"t- al sulrrfFTPi acesleia i
p.nrru invelitul reugii:
;-,
-
n'lhi B!-,,t t2 m, ,8.28).
itr care: ,,
$i
8.,,! sint in:itimea respecti\' t:tjmea maiimn a teugii tn m.
iar ,,r, masa a'esr.ia in L
Catculul 1,., cu fomule (8.23), (S.24), se efectueazd sub folml tabelari.
(tabelul 8.2).
Tab.tst 8.2.
(^teul[t
r,, ti- _ m)
d dtuentului
i,
I,r este mo-
centrali
de greutate
taiiorm dis-
&eotoaghi
cu
l*,
'
(3.2.r)
Tob4ul 8,2 (co|ti\\arc)
I
,''";
l
;
I
rxII'+xrvl
lt-
!aEn,4t
tx\
r
respectiv de para
teati cu relaiine
(&,
.rf + rit
',
lInG
-"").
+)i","
in care: C,, C" s
8.7), p este densit
Cu o precizie
in care: C3: 0,2
1"- qi 3f
..
c
introduc in
{8.21)
se obtine pe.joa&
Lheori, se cat
rimativi de {orE
unde:
-iI
este mas
inerfie a masi !a
Cu (8.37)
:i il
unde: C:0.:-l
Iatorle coe6ci
penhu s1rti
ia sugrrJala
^i
E
)x
-
ld +
t'i\
/'r-!\I1
T X
\\'I: ,. tm:
:',,',i,T#;j,r,,.:ffi
*#h,+:l*,1"',':.?ili,.+j:,T*:":::i
lJs:'ii'll"i',,0,.'#
;:ij;iilt
tl*',il',rli:'"*l'i
ri
-".
""",
pl
""ii:
L, lI'B t
; tl.4aD -r D. 12)
llmll, (8.29)
il,*ij1""'t-"^3a::-larei
in t, C,, toeficientul.de finele al suprafefei ptu_
roelri.ltul de finelF bloc rl car-nei.
2) Formulr
hri c.E.
pavtc;ko:
r",:
jr(4,
+D\lt6 Lrt
,),
(8.30)
3) Formula lui Doy6re, consideri corpul navei de iorma unui parateli_
piped
cu baza un dleptunghi,
avind dimensiunile
A,
$ZEi:
1,. _ .II'ft 4AZ,r i2 irnl,,
rs.tlr
und.:,Kc
^te.ora.cntrl
Ui dp g]euiate al nrvei in m.
.,.,.il::fi
:'1.":"i;'J
;,li;"
""1
tr;:i "i;,i".,:i:l.J",j;
ll_HiliJ: d$li
;ii: Ji:ll;illl"'^.eem"nL
d" inerriF
"e
pot
iar'ura.,i
"i;l;i';r
;;'i;;-
31-: (01,,1
+
3r,,,)lz
lrl.',i, (8.32)
unde: 81,.r
ti
31,-, sint momentelc de inerlie ale masei de api antrenate ln
m$carea de rotalie, de citre o navi a cdrei
"r.".i "r"
fr.;i d;-;i!p.;i;;i
66
FrC, 56
rccpf.tiv dc paralelii iped. \'alorile cclor doui momenre JF incrli" se cai(u-
raazt.u rtdt r e
Lr
,
3/,,,
- t;2
pL,ntB.TtB:,
i
afr)
lrm,t.
{8.3J)
a
31,,,
-
-8.;3 P..,J,zBi itm,t,
(8.31)
jn
taf": 4.. r, sint .oeficiFnti adi:nen-ionati
si
.leDind
d. B. f
(Iie.
S.b
8.:l ,sle densilalea apei in 1 m3. iar 1,,,,. 8,. I dim,n.i-rnili n:r.eii.r m.
(u
o pr..iziF mai mi.:. 3,1.. se
!oar" ""1,
uld
;i
{ fornula:
in eat.:
("-
0,25...035.
3l-
-'31''
r
2'
(8 15)
. {
ti
E.l-". .al.ulate.cu aiurorul Jornulplor prazpnrJrp mdi inainrF. se
uitrodu. i- /8.21)
dprerminindu se /.
r.
.dre
""
i1,li4"az; apoi in r8.t8)
'i
se obiine perioada
I^.
Un"ori. s. calculiaz, dirFcr momen,ul de ir."r!,F /..,. (u o r"ldrj"
dpro-
]ima,i!5 dF lor ma I
I,i: MKa,1:
^Jr;,/s
itm,l,
(8.36),
LndF: :lI
p.rp
masa nave;
jn
r, A depla:am"nrul in lN
rrr
,(
|
Fsr.,azr
de
rn'rtle a mrscr na\Fr
St
ap.r anlren4,c i1 lri..dr-
qi
sn dFje-miF, ,
u reldl;a:
de formule
thie, care au
d. {o.Ioa unei
(8.2e)
+ltulei
plu-
:
(8.30)
(8.31)
ni;c?re
odati
.:-z, pnn rn- under C
-
0,7 ... 0,87 sm-l/,.
K,^: CB"iz
ltr,).
Cu (8.37)
9i
(8.36), lormula (8.18) devine
1I::
T;: cB,l
I Gitr.
llsl,
. Fiq q.6
i8.37)
(8.38)
O.ien-
(8.32)
4li
aibenate ir
\ralorilb coelicieDtului C, rezutti din date statistice, astfel:
-
pentru navele de pasageri, C:0,8...0,87 sm
r/r.
-
pentru nrrelp de_ transporr m;rturi
8,
nerat. C _ 0,8t :m
r.:;
-
penrru navele miljlare, a
-
0.-l ...0,'5 srn-.!;
pentru submadne, C:0,35 sm
1/,
la ime$iune
si C:0 75 sm-vz
lr.uDraldte.
a d,- elipsoid
ti
87
.
Obstmalia 8.1, Formula (8.38) poare fi urilS personalului
care exDloa-
fFaz: navele, pcotru dFterninarea i,"lorii aprovimlaLive a p"r;o"a.i
oJ.ifi
:ii".j,,iHi.J..il:#,morr.rare
pe ap: rinirtita.
corespunzitoare direriieror
, .limirele
de vrriatie ile perioadFi
7,. rezultat. din starisri.il" itcute
ra crleva flpurr reprezenta,r!.e dF nave. sint datF in tabelul 8.3.
?ar,lzl4.3. V.loril
!.rioadi oscitafiilo. tu.nsversate qi longltudilste al6 navei
!e
ald linirriri
tr{omentul st
in care ,r este br
stabilitdlii statice
ts: llt: tl
l0 000...30 000
5 000.., t0 000
slergatoare de ghcaie
10...1{
7.:.IO
6...8
i
i...,
_t-
Din asem:na
23"'3": ...: 1-,
t L tVl
unde s-au Iecut
h _^
l"''
I
I
l,t
I fJ.
"Kt
"Pt
8.2.1.4. Calculul perioadei
oscilafiilot transversale treemo izate ale
lavei pe apd linigtiti in cazul amplitrrdiailor mari
.
Ddci pe rimpul os(ilariilor rrdnsversale, unghiul de inrlinar" depa5e5r"
oomFnrul (orc:puoriior por{iunii
de suDraDunere a djasramei srabiliritir
slrli'F cu li-ngenra.ld
-ea
in o.igine, pr.;izi; der.rminnrii perioadei
1",, eu
rormula (5.1b', scade, U mFtod: care .ondu.e la inldrurarea a(estui inconve.
enr s. hazFdz: pe utilizarea didgramei sLabijitalii :rafice, (orpspunz;toarF
srtuahpr clc in.ir.are a nave. Tn continuare, se va deduce formila de.J.
cul. a perioadei
Te, prin metoda amintite mai inainte.
:c
(on"ideri
diagrdma srabil:t5rii statice (tis.
8.8) si un
puncr.
r. aoar_
tlnind
".csfeia.
fi"
I.
unehiul de ruliu core.DLrnzitor
punciLrlui
"
neir,"
car' u'rneaz: .j se
calcul"ze perioada. S" dur?, raneenrj in or;eine. la a
Srama.s'dbilirilii
srdtice
ti
sp DoLeaz; .u do. unghiul-seu dc pant-5.
Tdnsenra
In u
i._dragrama
:c suprapun pe porfiunea O/, cireia ii cor;spunde un-h.ul
roo. 5" dure tdSpnia in /, la diaeramj
Si
se noreazd (u a,, unphiul sau de;an
1i. Arasli Iangenti sF^supr"pune
cu diagrama pe po4iun.a /2. careia ir
(ore<ptrnd.
unBhrul
9r.
ronlmuind
.onJruclia. din aproape in aprodDe. se
ajunSc ld un, punct /
.
/
(n"li8urar
p- desen), p"nrru cari tangerira la dia_
gram3 rn.[r4e pun.rul /.
68
]lomcntul stabilir:iii transrprsal., .orpspunz,ror
n4, : Ats,
9
de.:incli-
in
.care-
lr este. bratul stabilitSjii statice
;i
care se deierminn din
stabilit:lii statice (r'. {ig.8.8), penrru pdnctul
/:
ls ;,
-lr'.22
F3J,r...+n'-t:.
lDi., I,s/ 3+
. 31
,.
18.40)
unthiului
: n-ti
ri -!
-t0
|
5-.-I0
l-a.
i
':-'l
tr_.. i
(8.3e)
diagrama
(8.4r)
d-?i;es"te
qahilitilii
de cal-
Fg
r;
-pntru
@i ra d1a-
Targenta
[nBhiuI
lsi! de pan-
L:, careia ii
^-,,,Din
aseminare-a trionghiurilor: 017,,$i01,,,1,,; 722'
,j.
12,,,2,,:2J3,
"'3": ...; r-7 n'
9i
r-l r"'t", reznftal
I
1-
hote Mt\o9t sis,- ,t,,cM,),
e
j
D?.,-a,,cnlr)29....
8rs, :
[,,(c
").
10.
unde s-au Ii(ut notaliile:
lo-qolqt
\-9tt9i
hz-92,p:
...1 h,
1-q,.tlp
(8.42)
,
{roaPe,
se
IFEia Ia dia-
'Introducind (8.41), in (8..10) se objin:
ls
.40{Gvr)o
-
.4rrcl I
t\t +
h,\G tt1,\J
+... +
e..r(c lZ.r.
,,
q
-
It
1
1
:lX a,t-,rz.l,le
t*1.
Crr (8.a3), relatia (8.39) devine
.v"
-
a jI r,rc-v"r,lc r.v,,.
.
(8.43)
I
Aceastl ipot
Obseruli; 8-:
teza unshiudlor l
de tangaj nu depa
acest tip de oscii,
rpede-
.32.2.1. Det6
Se consideri
degreutatec:,
eclilibru,- producj
ca1lr se oDpne ca
In cazul oscil
tul t considerat, :
momentul
metdcentice a sl
unde: Gl1, esie
un8hi1]l de irdi!
(8.4{)
In
bil !!ii
s
8.2.1.2
utiiiira momentul sta-
ecuatii se face ca la
(8.4s)
Utilizarea Jormulei (8.45)
este Drecedatd de urmetoarele oDratiuni:
, .. -
s", .rabile5tc.
,pe
diagr,-na ;rabil;r;{ii srarice, pozilir
'punirului
r,
oellnlrd op undnLuL cle ruIU
a,
tmpuq.
se duc o.izont,tele
ti
trnS nlel. lr dirgrama siabilil;(ii
"Ldri.e,
in
punctele i:
t,,-1,
de desprindere a acesteia de tantentele anterioarc;
se mesoari qL, i :
W-l
(v. fig. S.S)
9i,
se calculeazi coeficienlii
ht, i:0, r 1, cu {ormuble
18.42).
-
utilizind propdeiatea 5.9, a diagramei stabilititii statice, se deter-
min:
iC)I").,
r' 0, /-l (v. fiq. 8.8\.
8.2.2- OSCTLATIILE LOr_ei{rrDrNALE
DcJi]1i!ia 8.5. Oj"ilali:l lonBirudinale sau de tangaj sinl mi!.ari1e pF
r:odice de rotrlie pe care nara. con:iderati cr un co-p rigid, le efectueJzi
tn jurul axei transJersale centrale de inertie a masei sale f
Pozi!ia navei. p" t:mprl elccru.'Lrii os-ilcliiloc de tcngaj. e,te dFfiniri
prin unghiul dF i'1clirlr. lorgitudi.lald 0. Tn convcfllja dF s.m4", 0 ro .on-
sideri pozitiv Ia aprorarea n,rer.
Oscilaliile longihrdinale p|lre funclioneazi in p.ezenla ipotez)lor simpli-
Ibotez& 8,5. Re/,Iltatta Iortelor ce actioneazi asuDra navei, trebuie s:
fie ndt pe lrrtreaga perioad5 a mi;cirii r
Acea'sti ipoteZn exclude posibilitatea apariliei oscitagiilor verticale
ti
pre$rpune inclin:ri loigitudiule izocatqne, care se ob{in numai prin dis-
pun.rFr
cFnirului de
Rreutat.
C, rl narei, in cenrrul F, al plulifi
drepte
initid.
trxa
d- ro
"ii:.
CJ, toincide ru dr"apr, d. in'er.-.iie a plur'rilor
Ipoleza 8.6. Momentele ce aclioneaze asupra lavei iu'componente ne-
nute n.rmai in pLJn lonsitudinal E
78
e{ualia diJeren}ia1i a mi5cirii oscilato i se va
statice calculat cu (3..1.{). Rezolvarea acestei
ii
se obtire in final:
I__,
;j- lsl.
A
I
,i(crr.r,),
-
momentul
cu axa de rotaiie
rn care: lr, ste t
(8.,13)
(8.44)
-
face ca la
-Eentul
sta-
F
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
A.easli
jporpzi.
cx.lu-de posit-ititdrcd
aparilipi o".irdliilor 1-ans!Frqaie.
.
ua<ctra!ta. d.J..ln_studrut
o"c rJiitor lonSirddinajc
nu esre
p,
csar, ioo_
;f:"ffi"1"J'dbTdl""ii:i'
I
*
o'"'''"
a'pcs'o csta indepriniii (unPfi
i'l'r
ln: roJ ob,"nLir os, iJariile lo girudin"le
Jpd.r.p- ldjuri. t- apj lini;rij.,.
ili..t
lin
d"..,ilrsti apare numri in...u,id-o;bii"
si
'" ""-i,;i",r
i;",i"
8.2.2.1. Deiermimrea :eenagei
aiferenliaie a migcirii
'
,.
t
,
S",on.ideri n-va, r^prezenrarx p.in e.;iur
-
sa in
plr,
arird r".rrul
d.,
$eul-ie
C
.
,f
ljig. 8.q). \tomn.rul prprurL"ror, i1",,
,
=
oar" nar" a. ,
iiiii'?.';";l"fll'li"r'All'J";J;,iT:#i;lr;-tru"lir
<r
'jprFn{idlJ
a rri,'
:.il, ._ o.
,8.40,
Tn,-z-l os iJatii)or longir L,tiinri
.
n".r,or I
ir,r" p.
rnt liri,rii: L momen
rul I .onsr4.rdt.
a.upra navei J,,ionF"zi urn, roa.;le
hom-n
"
,r.
IiB. S.a/:
momeliul stabilitilii tongitudinate
.lTs6,-care se catcuieazt cu firmja
me'ar' nrri,: a stabi.ir,rii initrJ.:
(8.4s)
qE atiuni:
Iuctului
/,
se deter-
a9drile pe-
ie efectueazE
: definiti
6 se con-
:!or simpli-
tebuie sd
M.o
-
adv,0 i k\rn
.
unde: GX-, Fs,.
jnalrimea
meLarenrri-; tonqjrJdinar;
init;dle
unShrut de inrlinarc lontitudinrl; in rad-ni:
---+;
fr,M: t
,,,b;
,n ,"r-: ,!", (s1F
momcnjur de iner,i. ar Jlll:","
rar 0 a.,.lerr{:d ungbiulari a m,)c:rii tn rad/.,.
,Eg
--.:-------,Epa
------!%d
,
Fig.89
-
momF1lur.l1,N0,
at lor,etor J. in rliedlemrsei na\.i, .al(Lrlat
in rdDort
3x,r a4 rorrlrF (,J,
.arp se d.fFmin: iu fonnuia:
(8.48)
fati de axa 61,, in tmr,
in m, iar 0
I
I
Mrs:
h
s-*,:
'
0 6te etotrta
0/ este a-md
Eni'titi, se cahn,
.'
.:\
Fte
pursa
se calcutaza crl I
p. este faz-a ir
leazi din rela_tia (
DiD relatia de
oscilaliilor longit!
8.2.2.2, Rezolvatea.
Se:lmparte (8.50)
3.2.2.3. Discd
Conc!
fle4
Discrtarea sol
prezentate la
!
8.i
caard puse in dis{
y4lorile parametd
.
Perioada.Iu.
c
Intordeauna
G.l-lz -
ecuatiei
(8.5.1)
unde s-a llcut notalia:
.
oe
i=
ri
lGMtlI,i
Ls-|.
Obs?mdlia 8.6. Daci, in urma rezolvarii ;cu'itiei dil
re solutia de folma
(8.1).
in care o" are rohtl
pulsatiei
tt-::-
oe
-
t' AGl4zlId
Ls-1
(8.52)
urma rezolverii ecualiei difer.n!iale (8.51,, s.
in care o. are rolul pulsaliei oscilaliilof longitu-
obtine solLrtia d" formr (8.1). in .ar..,
","
tolu,
Pulsdthi
os'iid!iilof lonSiftr
dinale neamorri7ar" pe apa linirtiri. alunci se poale utilizJ i8.52)
penlru cal- dinale neamortizate pe ape linigtitn, atunci se poate u
culul valorii acestei pulsalii I
Procedind ca la
l-8,2:t.2,
se obline solulia ecuatiei (8.51) sub forma:
0
: Ca cos 6)0,
+
Ca sin
(nl),, (8 s3)
unde C";i Ca slnt constante de integrare
9i
se determinX ain conaipife inigiale:
t:0, O: Oo
ii
,:0, 0
:
00, car in definitiv au valo lei
c,: o.; c.t: 6o/G)s,'
(8.54)
Inlroducind in (8.53). constantele Ca, C4, date de {8.5a) ti
facind notatiile:
0o:0, cos pe | 6"/",
:
0, .i'
P,.
undei
rezdtA
(8.s1):
(8.55)
(8.s61
(8.57)
s,:l/o;+rrl,t"l:,
ts
Po
:
0o/0ooo,
forma armonici a soluliei ecuatiei
0 : 0, cos (tal
-
9s)
Ca.lculul oeric
(8.59), impura det,
cunoscut faptul c:
aareratd in
dE 5e deter-
(8.4e) pe apr
qe esle pulsaliJ osrilatiilor longitudinate n-amorrizaie p-
apt linistiri.
se rar.ur.dzi cu tomula (8.52)
gi se mesoar; in rads;
.
90
"ste
lara inilirtt a o.r ilaliiJor n"amortizale pe
dp; tinistir:. se calcu-
lead din rclrria (8.5-)
5i se mi;oaf; in radiani.
'
.Din
r.la(ia.de definiiie
ri
{8.52r.sesrabiLcsteformulader:Liul: perioadei
os.udlrrlor longrrudrnrlc neamort'izare ale navpi pe ap: linir.irJ:
Ts:2ft16s
-
2n
V
ry!l/A-M,
tsl.
ln (8.ss,:
0 este elongalia oscilaliilor longitudhat" p"
"pl
tinigtiti;
.. 9,
esr" a_mpliludinea osciJa{iitor longitudinaJF
neamo izare
lln'+lr1;. 5e calculF"zi (u r"ldtir ,8.5b1
gi so masoara in rrdiani;
Fia. 8. t0
- -C,lculul
perioadei oscitatiilor longi{udinal" neamortizaLe
ale
(8.5q), i mpun.
.d"tcrmina
rea preaLbill a momenrului de iner!ie
cunoscut taptul ra:
r,^_ r,u
+
3r",
ltttj,l.
r=care, lali
. i-{8). (8.49)
r loogitudinale
(8.50)
nir,rb C v.
(8.51)
(8.s2)
{8.s1),
se
(8.5.i)
firiril ootaliile :
(8.ss)
(8.s6)
(8.57)
(8.ss)
longitu-
rlt.'lr prtru cal-
;r sub forma:
(8.s3)
,n&.6ne inifiale :
I
I
I
I
8.2.2.3. Discutarea sohtfiei ecuatiei diferentiale e miscdrii.
Concluzii,$i
indicatii utile io proiectarea,
consbuctia
tr
exptoa&uea navebr
Discularpa_.oluli"i i8.58r,
a c.ualici
dileren!;ate (8.50). Fjr" similarr .elei
prczmrarp rd
S
6.1.t.J. ln reprerentirile grafi, e rfig. 8.t0J p"nrru.ete trei
:.ii^Il^p::"-ll,
d-::'li. r0;
0; 0; - 0 oo < 0r. se modif,ci doar norariil"
,i
varonre psramPtfttol.
Periorda fr, cdlrulati (u
fomL d {8..5c) are numai varori re"l", deoarece
intotd"auna
cll
L
_
B't,t
L
_
a
_
o tE.\,t
L>a'.
(8.se)
1,,1. Estc
(8.60)
l{omentul de
min: cu relalia:
'..
tanla de
ine4ie .I,,, al masei navei, fati de axa de rotalie cj,,'se deter-
i851)
a
l-
la re
6
";,
|jg. E.ll
In relalia (s.6
fr".
asm:nitoare celor
trIomentul de ir
i^'';:ir
Lzu.j. lrorn"nrulde L,'rer\ie.I,y sc Lleiermin. cu ajuLorul gr,licului func-
ti"i n
I'\\,.",n
J,iin..l. r"parli,iJ m"rlor u,)ira"" p. lursim^J ndv"i
{fig.
8.11). Aria $prafetei delimitate de graficul funcliei a
:
I\r:),
axa:yt
9i
dreptelc, : ro, r :
r" reprezint: masa totaft, M; a navei. F\c i, i
-
0, n,
cupl"l"r"or,ri.al" phn.rlui d" Iorm".i n,i,0.r. ma.e'e uniL:re ,orcs-
purrzarod
b
a,e.-ord. \\r
'ra,r"\p1J,
,"r,ral" d^ iner1l",6y.
""re
-:ri..;
la disianlJ
,Irti
d" x| \.dlij;nddi
rrfa
J m"..i
"l"n"n
d'^ {31" d Cy
si apliclnd teorema lLri Sieiner, se
poate
scrre:
rnlegiLrcl (6.h,
onde s-a ficut noi
S h.ri' : l-
*
n.:
asemlnetoare celei
ln .al.Dtul rir
, tn .\-
xt:t-_tt^,1:
Ia
[t,
in car ],
:
.
Cu (8.65)
ii
(s.l
rq.
Ob\nuit, calcul:
(tabeld 8.4).
Dad nu se c,r
a momentllui de ir
Iuu: Ir.
-
Mt]
lt]nll,
(8.62)
und': /" ..
^
mom n :l d" in"ni^ al ma.ei nd,ei. Idla de
!t.
in Lrrr.
ln (8.62), sint necesare r. si -fn.
ln coirtinuar, se prezinti calculul acestor
doui rnirimi. trIomentul static ME(M.), al masei navei, fa'!e de
!1,
este dat de:
'. t'LcnL|2
11,.01) : Mtt:)
,._,,"r,'u't
(8.63)
unde: r F
t- di-tanla d. Ia s".t i|nea Lran.r -rsale rurcntx a na{ei, pin- la
6
Tl ,, /t 6{\ rP?,.lri
1 cLcrLl2
,^ :-|
J L.ert,
(3.6.{)
Tnr giind prin nr-1odd l rpezplo
;i -
ilizind in ar".r
".op
(tig.
s.tl).
se obtine:
M-{Lf) ).' "
- -
r E-{: fml. i8.65)
"
M v,"o
74
nde: 1i, este momer
.alculat in ipoteza 8
IfotezL 8.7. C','r
ste proporlionali c
deter-
(s.61)
E Englmea narer
-: I@),
a,\a ox
-
(8.62)
q' i; t"'".
fu calculul acestor
& E,
este dat de:
C_!, este sitnst:
re, faln de Cy
(8.63)
unitare cores-
(8.6.1)
scop (Iig.-8.11),
(8.6s)
ln relalia (s.65) s-a ficut notatia:
i
n .,;
-
1
12,
-
z,)
-
('j.
.,)
rr, r
-
Err
r... F
r,n".+,
_
"^
,,
-
+ i
tz"
-
-J
r,
... (s.6b)
aseminetoare celor intilnite ln
11.5.2.1,c ti
4.?.1.
Momenhrl de ine4ie, 1d, este dat de:
tL.erl,
' J LceLl,
Intesrind
id.67),
prin metoda trapezelor, s obline:
/s
-
rs
I
u.);'
,rmi.
unde +a
f:cur nora!ia:
,4n'"."
-(i)'m.
I
n",
+(:
-
')'r'.-, ',r
+
",.
,)
-
] 11)',2"
- a.;
1,
. .
z\zl
aseminilodre ("Lei inrilnirc la
!4.5.2.1,r.
In calcrnul integralelor din (3.64)
9i
(3.67) s-au utilizat distanlete
,l
-
(
: ')1..
i .. O, ,, de la cuplole teorerice al. plsnutrri de forme. pine
la
X,
in care I
: Lc||Lltu.
Cu
/8.0r)
;i
18.68), rdalia
(8.62)
de\in":
r,,-),.1+',,1'-I(i',,*1'l
1,*...
(8.70)
"'
l':.
'
.l/
\.-{ I J
Obignuit, calculul1,!, cu formula (8.70), se efectueaze sub {ormi tabelari
(tablut 8.4).
Da.i nu.e r unoa;te graficul lun(lhi n-/(.r),
';dloarex
aproxinrarivi
a momentului de inrr1i.. /,,. sc po3rp cakula,u ajutoruJ forirulei:
Itu: I;"
+
6oL
xLL?cvl
lnn J,
(8.71)
unde:
4,
este momentul de inerlie al masei navei, hll de a;.a de rotafie cy,
calculai ln ipoteza 8.7.
Ifohza 8.7. Curba de repar{ilie a maselor unitrr., pe lungi'n-a nrvei.
esle proporlionalS .Lr cta a rriitor serliunilor traesversale im"ise r
(8.67)
(8.68)
(8.6e)
x
n
ra
i
|:
I
I
rE-
t"
tE"
I
+
IF
E
I
T
IE
I
IE
+1
Confonrr ipoir
r:.
l, aria sectiunii r
de la volumul ele
Introducind 1
1",:
Obseflali& 3.7.
posibile, datoratA
,t,,, t : o, n, rczr
se cunosc ariile s
Obserl)al i.i 3.8.
mas:l a naver este
in anunite zone I
Calculul analil
in miicare odati
simpiificatoare, ca
de api antrenate
insemnali, incit d:
mai apropiaie de (
se recomandi lbn
Fomula I-or,I
m$care, corespun7
oblinut: pe cate
in care: p este de:
seSmentului consid
versaie imelse, iar
onal al curentului
rt
IE
,-.:-r
t
I
E
d
a
7
IE
I
u5
t:
I
'ir
sl lr'
E
-.
a
I
d
e
t:
I
E
rs
I
Conlorm ipotezei 8.7, se poate scrie:
r",
-
h
-
M'a
-
Pf\l_,,,",^.r'
""
-
in care: f; est momentri de ine4ie at masei navei M: pll, faln de
I[,
.4" aria sectiunii transversale imerse curente, I/ volumul carenei, ,, distanta
de la rolumul .lprl.nrar
dt/ ,4 . dr. l.
@,
i,r p
den.itrtpa apei.
Inrrodurind (8.-2)
jn
(8.lr s" oblin"
T
A.x'" d,r vbA .a",luot]
t.-"t.
(8.73)
Obseftalia8.7. Termenul,l{,{-i,1"/60, din (8.71), reprzinti eroarea maximi
posibil.l, datorati ipotezei 8.7 !
Integrala din (8.73) se poate calcula prin metoda trapezelor utilizind
4.., i:o,n, rezultate din scara Bonjean sau prin metoda CebiSev, dact
"e
.Iro-" ar:il. s.cliunilor dc inLcgr,r. ,4
,,
i
-
Al ,+.
Otserl)a!,ia 3.3. Fomula (8.73) d:. rezultate satisficitoare, daci lntreasa
ma.'r a narei
".1.
di:rrjbujr., p. lL'nSim., c:. adi.) nu prezinr.i cor.enrriri
in anumite zone I
Calcutul aualitic al momeDtlllui de ine4ie
4,,
a1 masei de apt antrenate
in mifcare odati cu nava, est dificil, el presupunind utiiizarea unor ipoteze
"il.lplili,
aroar", ( dr-" indpp;rte.lzd r-zulral-l.de
c"lF redln. I rflucnta masej
d. api anrr,n,l. in migcarc.
""upra
o".italiilor longirudindl-. e.re atir de
insemnattr, incit daci este Iuati in consideralie
$i
orientativ se obtin rezultate
mAi aplopiate de cele realc, decit in cazul neglijirii ei. ln calcutile practice,
se recomandi iomulete stabilite de Lock$,.ood-Taylor
si
pavlenko.
.
Formula Lor\wood-Taylor Lle ,alcul al ma."i de apa m., antr"nar; in
m$care, corespunz:toare unui semgent din navi de lungime unitari, a fost
o_bfinutn pe cale teoretico-experimentau,
ti
are forma:
m":2phc"t,
ltlll''],
(8.14)
in care: p estc densitatea apei in t,/m3, y semilitimea in m, Ia Cll2, in zona
seSmeniului considrat, C,: AJ2y'f coelicientlrt de {inete al sectiunii trane
v.rsale imFrs.. idr 4 cctp.o.ti i.'lrul d" core.lie pen.tu
Ldrd.terul rridimensi_
onal aI curcntului de licl.id
$i
depinde de raporiuJ Zcpl B, (rabFlut 8.5)
Tabelul 4.5. V^lorire coeficitrtului i
,"A1,
$l2l
i-g
:g
'Ir
Pl\
0,671
1f.
.
Considerind 6y drept ax; d'in"rlic
:i
peotru mrsa de !p; anrrcnatrlin
niqcare, prin alralogie cu
(8.62) se poate scrie:
31,!: 31It
-
Drrar;
ltrnl,
(8.7s)
unde: 3i11 este masa de api antrenate in ni;care, iar 3& momentul de ine{ie
al acesteia, frti de
Xt,
ln tm'z.
trIonentul de inerlie 81", se determini cu relatia:
'-
rrcn
/r'?
s/,.\ tv,
"JY
.t L.*L|z
sau, daci se
line
coni de (8.i4) :
tLctulz
8/o zp4\
'"
r.,'1r26".
J L.tt.12
Dacd se integreazi cu ajulorul meiodei trapezelor, se obtinc:
31.:2ph.3
!
C,,xE, j,?
trnl,
(8.76)
(8.77)
(8.78)
-(+)"
tm,l.
(8,81)
(3.80)
(8.82)
unde sa fecut notafia:
1c.,.rtt:(i)'c.,rE+(:,,)',"'t
*
...
t
1"c-p-ile
,t
(4
,f .
!
r.C.Ir
|.];. ,
'
lz
_'J
.'" .,0
'
-'
l'l
(c,r,;.!..J1)
lm,.
t
\z )
Integdnd (8.77), cu meioda Cebiqev, sc objine:
sln:zpkt,c(Lc,,
Llz)' !
c,,:vi'11"
3m'1,
in care s-a {icut notatia:
'
-ti,' "
iic,-ii
.2l
(-,Y,Ji':
ric/-vi
+
rit-!rr
'r-
lla$ d. apa 3.1I, dnrrenx'.1 in mircare, cc'e dala de:
trLtrLl-
5.r/
- \
n",L,
)-r.",",.
sau, daci se
tine
cont de(8.7{)r
31/ 2Plr\.
S'
d,
)-1"""1,
*
(8.7e)
Integrind (8.83i,
I
unde s-a ficut noralia
X
c.ri
: c*"i
:
Integrnl.l (8,t31,
I
in
caie s a i.1cut nora
\- . ..:
Introducind (8.1S)
dac:. sa integrrt duF
3I
u!:2 ?h'!.
daci, s-a intcgrat dup
ln fon rlele
(8.s(
sint numerul int efl
'al'l
seclttnilor Cebigev.
Formula lui Pavle
coresprnzitoare
unur
in c..re:
y este semil:li
de raportul 2tl?
9i
cor
dia:zona segmentulai
se ia C=l
;i
(8.90)
in continuare,
se
9i
se otrJin relali e n
(8.83)
{'i
atrenatqin
Intgrind (8.83), pin meioda trapezetror, se gblinei
3r/
-
2pr),
i,,,rl L''.
18.84)
'rn
unde s-a ficut notalia:
S. .,
,|,",,r.
,
4vt t
( .rvr. ...
-
l
.,\;
;-tC
o.3
-.
, ir fm,..
{s.85)
IntegrinC (s.83),
rprLn mitoda Celjigev, se irtrline:
.
3rr4,:- 2p,4[
I
c..ri
-it],
(8.86)
..|
rn
{. f^
=r
;,
ur notrlia:
I
I
C v:.. r
iji.
.,
., C.].. mz,.
(q.Rl)
{8.7s)
de inerJie
(8.76)
(8.77)
(8.78)
(s.8s)
(8.e0)
ri
{8.7e)
.+(
daci s-a integrat dup: iratoda tiapezelor pi:
I!r'l
3/. 2.h1,ltL.-,tztt\, r..r':r'-rsI a, r.l im. rqRol
""
't
"'
-,.?" -.''
I '
daci s-a intcgmt dupn meioda l;i Cbitev.
ln lormr elc (8.s6), (8.87),
l.:LcwLhr;
^c-
Lyrl.nc, unde n
9i
r"
sint numirul inteNalelor de integrare din planut de fonne
ti
respectir. numtrul
secliunilor Cebbev.
Fomula lui Pavlenko de calcul a masei de apn fr,, antrenate-ln mitcare,
corespunz5toare unui segment din navt de lungime. unitiri; este:
m.: o,sj
I
pa:,!
lt/ml,
ln care:
Jr
este semilirimca, in m, la CnZ, iar C esteun coeficie$t, care depinde
de raportul 2j,/7
ii
coelicientul de finele C, al suprafelei transversale ime$e
,din:zona
segmentuhi de navi considerat (fig. 8.12). in calculele estimative,
se ia C=l
9i
(8.90) devine:
n. -. 1.\6)2 t.rj.
(8.9t)
. In continuare, se procedeaze
ca in cazui lonnulei lui Lockrvood-Taylor
ii
se oblin relafiile folosite in calculele practice:
79
t
1-
l
T
(8.80)
(8.81)
(8.82)
(8.83)
-
pentnr n1asa ile ape antrnate in migaare:
6,1/ o,ss
':
"),:
.,.vi
lr-
l,B 81.
d.rci s-o inregrar dup; n_eroJd lraPezPlor:i:
'
\1 .,t lrl
3,i11
:0,85
-
p).q
daci s-a integrat dupe metoda Cebi;ev;
pentru momentul de i4eriie al masei de api
-t:
8/,-
-o.ss+
pl[]"
I'.,;')' -'',I
(8.e2)
D-ltt:2pll>l_l
8]1/ : 0,85,:
iij
(8.e3)
(8.e{) C.r9|
in
sr,,- 0,85+ pL[(r"
,"121"'fr,c,,i17
-
rz
i
o,rtf
tt.3]
(s.es)
io cazul aplicirii metodei Cebigev de integrare aproximativi'
C"l.ulul 3lt
Si
8I,,, cu forrnul"le {8 8aJ, {8 92) .au
(8
8b). i8 93) respectiv
{8.88),
(8.94) s"u (8.8q1, (8.c5). sc ef".rucazi sub forrnj iabebr: (tdb'le-
lc 8.6,8.7).
8o
I :'x
c"T.
.
I
>x
Srrr:2pnrfl:
Srrr:o,s5air-
,,n1
441
1,5'
'1,1
4,2
t[
E,rt: 2FntE vu
-
.., t
8n:085 .)t\'ir'
l'vrr sar
x,vrr
IYrr
sau
:
Vrt,
ft-1
(8.93)
(8.e4)
(8.es)
612)'cdt1 ("12)scl|'i
-(ai2 -
1)
(nl2
-
rrc.,!! (n12
-
1)1c{i
,
(8.91) respectiv
tabehd (tabele-
31r, : 2pArAlX x- 13: \irrl
=
... rmr
trr,
=
o,ss 1p1h"5yg,-,Btvrr,l:.
tn!
1
)
I
lo
:
>x sau
:x,
81
-
Y
a
l
x
*
I
9
Iar.lzl 8.7
{coltlirare)
rc
=
Lc\Lit1c: ..-m: p=...tln\l:
Obsemalia 8.9. lt cz
coloanele I. . ., \iI, TII,'
VII, X T
Obsen,alia 3.10. lD
coloanete
I, ..-, VL l I
sumele coloanelor
III',
ObsN1)alia. 8.11 . C"lc'n
pe calculator deoarece, ;
D eterninarea orielt
formule
Si
mai simde.
1) formulele lui Pa
3-il1
: 0,-\5
61r,
:
o,l
in carc: C,, stc cceiide
e densitatea apei in t Br
ia
plutirea dtplini in.:
-
2) Formulele lui !I
S-11:.r--;
!I1dc: .1 estc coeliciarE!
de mportul BJZcn!
+
.z cste coeficierrii
raportul
--i',i
B.9i se Cet
'i
cr
ri.
lr-
"'"
>r'
]
6M:2titct vrI * ,., t sau: 311=o,35Iplctvtt,:...1
}t!u
: 2?hi,cllLctrLl2r
2\
-
1;111!
=
... th- sau:
8r!,
-
0,s5 : p),.l(1cr'l-/2)':
:
x'
-
';
t
vlr'l
=
... td,.
82
Obsemalia 3.9, ln cazul apticlrii fcrmulei Lockrvood-Tar'lor se utilizeazi
coloanele I, ..., VI, VII, VIII, lX, X, din tabelele 8.6, 8.7
ii
strmele coioanelor
vtl, x !
Obsen, alia 8.10. in cazul aplicnrii iornulci lui
coloanele I,...,VJ, VI', VI", III', TIII, IX, X'
sumele coloanelor VII', X'l
Pavlenko se utilizeazi
din iabelele 8.6, 8.7
9i
(8.e6)
(8.e7)
(8.e8)
(8.ee)
Obr r0lia 8.1 L C?lcul"l"cup(in..in rabcl"l" 8.6. 8.- por fi u5orprogr,marn
pF
"Jl,
uldror deo"rere. algo'itmur
ti
.chpma
lo!''": rc.-s.rre sinr eridp.1L- r
D"terminrre: orienldtivd d d-ll
i
3I , s^ poare td
a,u
,jutorul unor
fonnulc si mai simDle. astfel:
1) Formulele lui Pavlenko:
(3
-
2c,j
)
(3 c/)
in carc: C,,. estc coelicicntul de linele al supraletei plutirii dc plinl incircare,
p dclNitatea apei in ti'ma, iar 1.,,, B" sint lungimea
ii
respectil hfimea na1ei,
la plutirea de plini lucircare, iu m.
-a!
8-t1
-0,s:
,
pz.rrts;.
*
31,,
:
0,0sspQ1asBi
cT
2) Formulele lui [I. D. I{aschind:
3.1/ .Iz
;-L".Bi,..'-
rl
a r
i rn.
3r!,:c(,lPi-Ltt
LB:1._7Lp
1,
.'
r,,',1'
unde: c1 csic coeficicntul de coreclie datorat in{lun!ei tungimii finite, depind
de Gportul B,lL.,r"
9i
se detemiri din gralicul prezenaat in fig. 8.13;
c, este coeficientul de coreclie datorat influen!i pescajului, depinde
raportul Z/4,;i se deicmini din
Sraficul
prezentat in Iig. 8.14;
83
.e este coeficientul de corectie
navei
Si
se deiermine din
Sraficul
datomt influenlei inclinlrii
prezentat ln fig. 8.15.
ln (8.101): C"" es
iar ? pescajd narei i
Limitele dc varia,ti
citeva tipud reprezent:
8.2.3- OSCTLATm-E r
Dcfinilia 3.6. O*1
Pe
care nava, consideri
axe verticale I
Pozi{ia nalei, pe ti
dedeplasareaZacenr
considcrn pozitiv la dr
axei oE (v.
S
8.1).
Apadiia oscilaFilo
acestora inpune folosi
Ipateta 8.8. DeplL
suplimntad a lo4ei {
cuit 3t", de {olme pri
I,otcza 3.9. Toare
acela$i plan longitudio
Aceastl ipotezi el
.
Ibohxa 8.10. Toat\
acelagi pian iranslerE
Aceasti ipotezi er
8.2.3.1. Determinat
a migclrii
Se consideri nava
W-L, d.earicA,(tig.1
Inarnre oe Incepelea m
rGz coincide cu cel fix
din pozilia ini'fiale de
axeiO(. Dace h ur mor
vlteza z accereralra z
turbatoare, atunci na!
(\'. fig. 8.16) s-a men
in sens contnr acli11Dii
teii sistemului de Lre
!
;i
de Jrecate, oscilatiil
Ecla1ia diferenlial
p, a fundului
in care ra= 1.
In practici este mai comod str se detelmine valoarea aproxirnativi a
pedoadei oscilaliilor longitudinale neamoftizate pe apn linigtitn cu Iormula:
Fig, E.l5
Ct o precizie mai mici, 31,, se poate calcula
ti
cu formula:
31,v: drlvl
ltm'zl,
(8.100)
To: 2,4,lCyJ
ls',,.
oblinutn din (8.59), pe baza umitoarelci consialeralii:
(s.10 r)
3I,u=1tu, decl, I!!\: ZIw:

I,!
=0
,0'T
C
v
M LhrL :
0,07 C,,
:
_
L?s,,;
a
GM
":
BII" a= BM"=CilLZv,l\4C
oT )
Fis. 8.1{
n
9i
a fundului
(8.100)
aFo\imativi a
. .ln
(S.l0l,: C,..esle.oFliriFniul de finele vFrlicaI prism"lic at car"nei,
rar I pes.atul na\Pi in lr.
.
Limitele d. variatie ale perio.d"i fo Iezul{.ie din narisri,ite ficur" Ia
(rrr\.a
trpufl rpfr"zFnld{i1e dc nave, .illt drt- in rabelul 8.:r
8,'
I.
OS( ILATIILE YERTICALE
D.Jiai!;a 36. Os,ild{iil. verti,Jc sinr -1irc;ritp periodi,
e d" rrdnctrriF
fe
rJr" navr. conqiJFrar: ca un,orp rigid
1e
ete,
tuciz; dupt direni- u;.i
, ,Pozitia
narci. pe rinrpuJ nlecrueril
oscila iilor vcnh3le. Fs,.
detprminari
oe acprasdrca_z J ccntrulur 5;u de gr, utJ c In conr.enlia dc semnF. Z :p
'oncid.r; lozrtrv
lr deplasa.ea .enlru.Iui
d- greurare in sell.]ll no.mJl dl
axi o( (\'.
\ 8.1).
,Apari!ia oriJalii'or \F hale pur"
ri
apti,rrFa tporiei tin-r. in
.
u.iul
rcesrora rmpunc lolor'rFa unor rDolcre simpliti, drox-".
,Ipol,za
8.8. D.plaslrile n"rFi pe \prri("1;
"inr
rri.i, d".i .omDonpnt r
suprrrr.nia.rA
_a
lorf"j dc pr,.iune hidrosLari,d, Jparline unui rotuni d"zto_
curr ?r/, de lorma prlsmairc:
I
.Ipol ..o
3.a."1o"_L- forl.le .are a,rioneaz; asupra navci
.:nr
siiuare in
a,eralr plan tongrludrnrl. dp regul; in PD I
Aceast:i ipotezi exclude posibilitatea
apa
tiei
oscilatiilor transversale.
.lpol.
o 6.1A- 1oarp lorrele .are a,lionerzl asupra na\Fisint si{uate in
acerair Dtan tmnsvelsat I
Ace;stn ipoteze exclude posibilitatea apariliei oscilaJiilor longitudinale.
8.2.3 l Determinarea e(uaF'ei diferentiale
a migcdrii
Sc ionsider: nava reprezentar, in
pD,
avind plurir(a injrLtA
drFaDte
W
.
L. de ar'r A
nt
ti8. 8. I 6)..Pentru simptiJi*'", ." pil"" .onailiiCi
llii-'Z i
rnarnre de rn' eperer mri(, r oscuatorll, lrstemut mobil de axp de coordonaie
fcz coincide cu cl fix
q0(.
Fie
4.,,
forla perturbatoare,
care scoate nal:a
din.p^o-ziria iDitiald de F"bilibru producindu-i
o depla.are v"rtical; in s.n"J
axer uq, rJa.a ra un momenr I, crnd rrug.area ,
ste cara.terjza tie de d.plasarea Z.
liteza Z
ti
acnl"ra{iJ Z a , mrrului d" gcut"te. in.nreazj dctiunFd Iortei Der_
lurbalosrc alun.L nrvd in.epp .i eleclurze osrilalii verricale. in de.en
(v. rr8.6.10) s-a mmtrnut nava Iix:
ti
s-rd"plasarsuprafrtdlibaarap-i
ln sens contrar acliunii fo4ei perturbatoare.
trItuif]ne Z,
Z,2 coresound aba_
ic, ij sisl.mului dF axF.-NO\, tati d"
)Cr.
N, grijind rr
liun;
forlFr", a.'r-irt""
ia
gr oF lrecare, ocLrral||te naver se vor rppefa.u a.eeati perioada.
Icl]atia diferenliau a miicdrii se oujne punlnd
condi{ia de echilibru:
(s.r 0r)
i(8.102)
,85
>F: o.
;
In cazul oscilaliilor verticale neamortizate pe api linittitl, asupra navei
aclioneaz:" urmitoarele ro4e :
*
forta de
Sreutate
F;, aplicatn in G, avind direclia
ii
sensrd axei O:,
de.i:
4: +aB it!,
(s.ro3)
und.: A eslc dpplds.m"nrul narei in k\:
FiS, 8.16
-
componnta principall F,, a forlei de presiune hidrostatice, aplicati
in centftL de cateDi B, avind direclia axei 0!
;i
sens contlar acesteia, deci:
F _
-Tll
fL'N-
(8.10.1)
in ,
ar":
..
/
p.r-
i-lninj.r.r \rlrimpde
-.ompo1"n1a
sutljm"1,"r- 3F, r fo-;"i Jppre.i 11
rid.o.,arh,l.
JJi-
, ,1
'
rr .
f.". 0J. a'ind dire"rid r\": 0:
):
:"as ,onrr.r z."srei". i r rn tdza
ipotezei 8.8:
o-i-, :
-.1^4,oZA
lkNl,
timpul cscilatiilor \Trti!
aplicalie in IIJ
ti
dirci
Ca,clLt:iu 3.4. IpcL4
lizali nunai Ia naiele si
de grutate t
Ohserltlitl 3.12. Pe
a{toprcpu1sate, care an
centrul dc grcutate, asci
oscilalii longitudiiaie I
Intloducind in
{E.1(
(8.106), (8.10?),
linind
,
ol1hc ccuatia ciifrene
n$ti1il
in care il/1 :l}Iid--11
Se imparle
{s.i05!-
undc s-a Iicut noiala:
Obs.'/t)alia 8.1.' D"
se obtine o solulic de f.:
ticale neamortizaie
:.
calculul valorii aces:ei
I
Procedind ca la
\
5
unde C5
;i
Cd si$t ccBsi
ir,ilia]t:t:0,2:Za:
Tntroducind in
,S-1
Si
ficind notatiiie:
7
zj
'ig
rezultS forma armooi.i
Z
(s.105)
undc:.,4d e"rF rri'
.uprrf"rei
pluLir,i iniriie JreFL. i-) m1
fi T
gr"u
jiea
sp cith; r api in k\ m";
. -
iorla ,0,., de inerlie a masei nare;, aplicatl in G, afind direclia a{ei Oi
sr
snns , onrr,rr
.
F,-:
-,uz;
tkNl,
(8.106)
in care: -I1 este masa navei in t, iarZ acccleraJia migcnrii in m/s'9;
-
forta F,", Ce inriie a masi de api antrena#r ln nligcare odatl cu nava,
aplicatn in r'(:;,0), avind direclia axei 0q
ti
sens contrar acesteia, alecir
F," :
-
3,iZ;
tkNl,
unde: 3-11 este masa de api antrerati in miicarc, in t.
Din cl:l prezentate mai inaintc, readti concluziile 8.3, 8.{.
86
(8.107)
strl alei Of,
(s.103)
tici, aplicat;
acesteia, deci:
(8.10.1)
ililrostatic:. cpli-
.
du..it c..J.
inrrriL to-le for',!e. rarn a!lionnd/i
"(Lprd
nar(:
L-
l imnul oscilarirlor r'4'r r icrle nprior izrre p"
*pt- li;isiiii. ;;'
";".j;i
5"
dplrcr.( :n PD
ii
dire.tiij. ver,i!"le
".re
ind.p-tinir; :porFzJ 8.,
B
r,,,
j''.1
#"', iY
:i""Ttr"i;ll
;,
j
"*'jllj:i
;
j:llli
.
",:;,,il."
i'
"i,
;,
op
qr'
Itate |l
Obsertalia 8.12. Pc baza concluziei 8.4 se poate
mentiona ci 1a nar,le
propuliate,
carc au corpul asimetric {a!n di planul trlnsversai ce inctude
auiopropul.ale, .rre au
"orpul
a.imcl:j- taf; d; ptanul
1rrn.,.r."i c. inctud.
..alrul d.
6rcu'rr..
os. ildlirl- \.p-ii.ai" :i;L in.olit" in,oide.unJ i de u.oare
..ar,rul d"6rcu'rr..,os.ndtijt-\.p-ii.aj"=i"i;n"otlt"in,otde"unr.i;:;;;"i;
osL;latji lo;Situdinale
.
alll lonRlludrrala
.
Introduaind in (8.102),
expresiile {ortelor date c
6), {8.107). tinind cont de faDhrl .; \
- 'Z
datede (8.103),
18-104),
(8.105),
(8..r0o
rb. 0-,.,'in;nd.rorr dc t.r,ut,;.
-\
.,
ii
.iJ"";,J i-*-,ii.-.'. /. ,tr'rrro
.ont oc rrfru'
'r,
L
) !L ordonird termenii. .
ollrn"
p..atir
diter"rliJlj a o".;1,'i.lor \.fli.dle n'eamorti.ar. p, ap: li
nigtit:'r:
Ml
+,iAeZ
-
0, (8.10s)
in,J," l/ l/
-
3.1/
".te
ma.d 1a!ci.; a
(t"i
d-trenr,^ in rii.a,ea -.
3.2.3.2. Rezolvarca ecuatiei diferentiale a mitcdrii
Sc imparte (8.108), pdn Lfl
ti
rezulti:
z:_;_0.
unoesx1trc[tnotrlta:
o,:J...4"fi
;s-r;.
: (s.109)
/S I IO\
ia, iai in baza
(8.10s)
ti
y
Sreutatea
.
(8.106)
. in m/s';
Ob" :rr:'n
d 1t. Dd .i rn urrra rezol\;rii
"ruari"i
d:l"rFnriat. {8.t09,
s' oblin. o
coluiic
dF lorma (8.t/,
jn
cpr. c, are rotut ouls:riei o..itari:lor rer.
lirdlc r,,eamortizale p. rp' lirirrir;,
"runci.^
poari utiliza (8.i0) p"ntru
(alcuruL
vatorlr acester Dulsatn t
.
Proccdind ca la giB.Z.t.2.,
8.2.2.2, sc otiine sotulia ecualiei (3.109) sub
arestia, deci:
I
i
I
I
I
I
I
I
!
Z: Cicos6tt
+
Csslnah (8.111)
unde C5
;i
C6 sint constallteie de integraft, care se iletemine din condiliite
i\i|ialett-0,2:ZoSit:0,
Z-2o qt au I'alorile
.i'
'
CE:ZI) C6:Z"|.rr
.
.
(8.112)
.
.-ln
rodu,ind in 18.lll). con"ldntel" d^ irreSrarr C".
as
drrp de (c.ll2l
tr
rlL rno noLal l .:
"
Zo: Zacos p,:
zol.r,
-
Za sin pz. (8.i13)
z":'V t",
+ Wry,
rs pz: ZJZo.rz,
rezdte Iorma arnonice a soluliei ecualiei di{erentiaie (g.109):
z
-
z^cos(ezt
-
p)
lll..).
(8.107)
(e.111)
(8.115)
(8.116)
87
Z este elongatia oscitaliilor verticale neamottizate pe apd linittit5;
Z,.sr" rnolirudinea os.ilaliilor
verticalc nPdmorlizdLe
pP apl liniiliti
,,."-1" ."i."r"Jrl ,u r"la!,a
'8
114\
:i
se m;soar: in m:
G"
".te
pulca!id os!ilatiilor verticale ne'mortizalF
pe aPi Iinirlil:
'are'
".
. #U""r:'"', rormula (8 110)
ti
se m:.oar; in lad
':
3, este faza initiali a oscilatiitor verticale neamortizate
pe api linigtitl
.^'",'ie.iicolear: c; rehtia
(8 i15)
9i
se misoari in radiani'
Din
-.larra
de detinili.5i
I E.I
'
0r sp sl abilF LF tontul.. de ,
"l
ul a p'rioedei
o.cii-liilor v.rli.dle neamorrizaie ale narcr
F
'Pt
lrnt; t1:
ln (8.116):
acest capitol
calc leazi cr
In practici es-i Ea;
perioadei oscilaliflor r=ri
oblhutn din (3.11-r
-fa
!
AIl
,!a
C.,
In (8. i i9): C/' 6-e
iar T
pcscaiul navei itr t
Lotltturta d,t, romF
oscilaJiilor longitudinale :
simnlian (v. observalia E
8,3. STUDIUL O$N
PE APA LL\-I9
Definilia 3.7. Oscilzl
finen fortele prezentate ir
hidrodinamice de reziste!
-{cliunea
{or,telor de
amortizarea
.in
timp a E
ln contlnuale, va Ir
dinale
li
verticale amo:I
8.3.1. OSCILATTITI TRI
ln studiul oscilatilo
r:min valabile, definita
8.3.1.1. DetrmiDaftz
Ecuatia diferentizli
In cazul oscilatiior
momentele definite de td
de rezistenle
(v. fig. 6
unde : -d7.1 este moBen'
ap1
9i
corpul navei;
lt
t
ll
I
u
I
I
r":2"1,t":
znl ri,hI"
is:,
Asunra calculului
masei -il'J, a navei, nu se mai insiste
considerind
suficiente elementele prezentate i$
5
4 4
Masa de api 3M, antrena$ in migcare odati cu nava'
retaliite
is.sal
;au (8.86); (8.92) sau (8.93); (8 96) ;
(8 98)'
88
(8.1r7)
8.2.3.3. Discutarea solufiei ecuafiei diferenliale a mitoirii.
concluzii
i
indicaiii utile in proiectarea, construcla
$i
exPloatarea navelor
Discutarea soiutiei
(8.116), a ecqariei diJerentiale
(8 108)' este similari
..1".
;;;;;i;i"
i'
d
s.z.l.s, s z.z.: in gra{ice1e (fis 61r),
.corespunz:toare
celor irei cazuri in discuiie
(-Z, : 0 Zo> O, 2o < 0), se modifici doar nota-
iiile,
valorite
Fi
unitnlile de mesurn ale
Parametilor'
t rilirar"r tormulFi (8.11-/, lt ralculul uerioadei o"' ilaliilor r''rticale
ncamonizxL!.
rmpLrn" .'ei'rnina
""
preaLbl' I rd'Pr
1/ Eslt ru.1arLur
laptul ce:
'
.itfr: -u +
811
(8 113)
Fig. 6.U
[E
aIE linittitn
_!e
api iinbtite
a perioadei
(8.117)
este similari
i!
$respunzatoare
I
I
I
I
I
ln practici esie mai comod sA se detemine valoarea arror.imativl a
perioadei oscilaliilor ve icale pe apn linittitl cu formula:
T,=z.Alcvpr
,sl
(8.lts/
oblinuta din (5.117) pe baza nrm:toarelor consideralii:
3M=M, d.eci. Mr:2M.,
X:t : Llg
-
TVlg
:'iCuLcrLB,Tlg;
cw _ ctslcw.
.
ln (8.119): C/,.este coef cieotul de
lar l p:scaluL
finele vertical prismatic al carenei,
Conctruzid 3.5. Compa nd (8.101)
cu (8.119) se
orc,latiilor lonqirudinrle' si vpfli, alc neamoriizaie pe
.jmulrrn
(v. observr!ia 8.12J sjnt egale r
8.3. STUDIUL OSCILATIILOR SIMPTE AMORTIZATE
PE APA LTMSTITA
DeJi'tilia 3.7. Os.ilatiilF amorliz"te sint mirctrilp
p"riodice
ia c.re. oe
Iingi, iorl.le prp?enrJre in
S
8.2, mai parricip.
5i
ro4ete ae frcrarr rpsf"rr'iv
hrdrodrnam r.c de rezl:l,nli I
Arliunea {orlelor de Trecare
;i
hidiodirramice de rezistenle determin:
amortizarea in timp a rniqcirii olcilatorrr.
In .on'inu"f., va Ii prFzenr-l studiul osrilatiilor lrans,
-rsllF.Iorsiru
Jinalp
)i
v"rti,dle: norrizaie p. ap.i lini;rill.
li.J.I. OSCILA'],'IILE TRANSVERSALE
tn siu,Jiul ostila!iilor lrdnslersdle rmoriirdle 3lF navei pe
api lini.rita
r:min !,alabil. d"finiria 8.4
si
ipotFz"lp 8.1, 8.2. 8.3.
8.3.1.1. Determitrarea ecualiei diferenliale a mi;cerii
Ecua{ia diferenJialn a mitcirii s objine din condilia de ectilibru (8.2).
In cazul oscilaliilor transve$ale amortizate, asupra navei. actioneazi
mompnrele dcf;nire de rFlaliile t8.3), {8.4). r8.5J
)i
momenrut lin, ,t forlelor
de rezisten!5 (v. {ig. 8.2):
ft,,:[i*ait*1ti,", (s.120)
unde:..f..
pste
momentul lort.lor de rerLrFnta. dd{oratp fre.;rii .linrre
apa
sr
corpur navel:
constatl c[, perioadele
ape lini$tite, produse
verticale
-if-- Este cunoscut
(8.118)
acest capitol
cald eazi cu
89
r1/,r -.r( n.onl"nlul lorl.lor htdrodtn"mt.^ d, rczl:L n{;, Ldlor.rn .Ju.
rilor create de navi pe timpul mitcxrii oscilatorii;
r't7," este rnomentul Iortelor hidrodinamice de rezistenfn, datorate lirte-
jurilol
crcate de navir pe timpul migcirii oscilatorii.
Din obscrvaliile {icute pe diferite nave maritime si modelele acestcra a
rezuliat d, depeDdenta dintre Mi
ti
viteza unghidad
i
se poate e]rprima,
.u d -tLl
'\r,ri'"r",
sub forma:
,d,,:
1zr',E
-p llr,4,1;-
1tN-1,
(3.121)
urdc: 2\ cstc factorul de proportionalitate al momentldrli io4elcr de iezis
tenli, cr viteza 1lnghilllali, in tm'/s;
Il; est {a.torul dc proporlionalitate a1 uromentului {o{eior de rezis-
terl:r, cu
tltmtul
vitezei unghiulare, in t
'.
1bsurc.!i,1 3.11. Proporfionalitatea momentdui -iux, cu
+,
este lalabiLi
pentrL! rDgliuri mici, iar cu (,r pentru unghiuri mari de inclinare s.
D.rtoritn dificultililor, care apar la iDtegrarea ecualici difcrenlialc a 1ni;-
cirii, nr sc utilizcazn ambii termeni ai expresiei (8.121), ci unul dinlre ei,
ales in Iunclie de valoarea unghiului, pc baza observaliei 8.14, In cazul de
fali este valabili
jpoteza
8.1
ti:
,1,i. : zr,;4, i'
;rx-].
(8. r22I
Inircducind in
{8.2),
expresiile mo enteior', date de (8.3), (8.4). (3.5),
r8.22
i:
ordoniiJ I.rm.nii
..o51in F,,r^,i"J:l-r"nlial.r.os,ilrtiiloL,..,r'
\-r'rl ?nloiLiLale pF api liniitira:
(8.123)
Ecralia difcrenliatl a migcirii (8.123), este de ordinul doi, omogenn,
cu coeficienli conslanli, {orma complct:. Sc imparte (3.i23) prin 1.,1
ti
se
ob{in":
in care, +a fricut notalia:
(8.12.{)
(8.125)
EcuaJia caracteristici, pbnht (8.121), este ,r'+ 2ve, -F.r;
-
0
;i
are
rddd.iqile r',
,
-
"-
iJ6,:
4
v, -r i-e,. unde:
6@f :vor'-!;
is
.].
(8. r26)
.
Obseflel,ia 8.75. Daci ln urma rezolv:rii ecualiei diferen'(iare (e.12.1)
sF obl'r. o soluli. d" forma r8.l). in .ar. re, arF rolul nul.Jt:e: o.clJl:rlor
tmn<v, rssle rmorriz"rF pc af- li.it it
i. arui"i se po: le uril:r" {ormula (8.126)
pentru calcuiul valorii acestei pulsalii I
90
r,"re
+
zv*,],
+,\Gitl.q
: 0.
8.1.i.2 nezolvared erua!iei dif(ren!iale a mit.irii
Soiulia ecua,tiei d=r
^
-
a'.'s
Daca in (8.12;l s. i":
ii
se cont de faprf,l
-
: sin coe,l, rezulti:
nde C7, Cs sint consraa=
J:0 j.9: qo
9i
t:.0;
i
!)1n p ma conorgi
Derivind (8.128), i. r
,i,:,!ee
tj(a-
co
+
Csoer cos
(');ii,
in care, dacl se pune a
lnclocuind in (S.128
.
{8.i30),sol,rtia
ecuatiei
Se Dot*Lzl:
90
:
?l'
cG
c:-
i:1
Cu (8.132), solulia i
e:
e-"'q!, co'
.'
lrnde:
?
esie clongtrt- c!
07': e
'o:'
!':
aD1 linistiti. descr.lt? r:
alre se calcureazJ cu r31?
o"" este pulszi:
se calculeazn cu relatia
'i
n F<re J1" 1 ini:iri:
se calcuieazl din relai!"
l
e+2ve++o;?:0,
%:
N,/r-'
ls
'1.
laodelele acesiofa a
e !e poate elprina,
datorate 1i.te-
(8.121)
i Io4elcr de iezis-
i io4elor de rezis-
4c i,
este ]t'alaLili
itrdinarc Ei
r;. datorale i'alu-
dbi, omogenn,
Solulia ecualiei diierenfial (8.12,1), este de forma:
e
-
Ci{'t
+
Cil"t : e-"ei(c;et%r
l-
cle-i.et1.
1a.nty
D"c; in (c.l2l, se fac norariilc: Ci
-
]
,
\',
C*i) C;
-
2
(r1 Csl,
.'i
:. .onr d" faplul ,;: iei',
-e
i-e,'J.
2
-
(os oe,/, {e'e, e
r'ert
2i-
cln
60,t, rezutla:
o : e-"e'(C, cos oo,f
f
C, sin or,,t),
unde Ci, Cs sint constante de integrare
Fi
se determinS din
,:0: q:90
9i
t:0;
+:i,0.
Din prima conditi" rezult;:
Ct:
e.
in care, <iac5 se pune a doua conditie la limitd, rezdte:
cs: (Qo
+
v,eorcr,,.
(8.128)
condiliile iniliale:
(8.129)
.
(8 132)
(8.133)
(8.134)
:i diferen{iale a mi9-
! 3-14, In .aznl de
.
(8.122)
-&
{8.3),
(8.{), (8.5),
: a oscilaliilor tr:als-
(8.123)
Derivind (8.128), in raport cu timpul, se obllne:
,ir
-,ee'*
(
?.o5b.,/
Cs"ix o.
r +
o-r? 1
.
C?6e.cinoo
/
r
+ Csoe, cos.oe,l),
(8.130)
Inclocuind in (8.128), constantele de integrare, cu valorile date de (8.129),
(6 rJ0/ .solrli"
".u,lhi
dihr"n'i.1. d"\'ine
e
: e-"'(,ro cos c.,"'i
+
*''
*,,
(8.131)
Se noieazn:
p0: <r:" cos p?.; (90
+
!e%)/.re":
el.
sin pe,,
,?i,:n
ei+
(to
+
v,e-Jopt'.
rs
P*.
- rio v,pu)
eoo,.
(8.112), soluiia (8.131) este adusi la foma final::
rp: e-"ergi, cos (oo,l
-
pe,)
-
?a,
cos ((oe,,
-
pe,)
lradl,
(8.13s)
rnde:
9
este elongalia oscilatiilor tramversale amorti"ate pe apl linigtiti;
?t
: e-"e'Ci, este amplitudinea oscilaliilor transversale ,nortizate pe
ap.i lini;rii;. Jp- r"irp
'n
Li-np JJror:r; r, rmenuiui F '", d pind- d. oi-.
cir"." ralculeaz:
cu relrljl r8.lJ.{r .-i s. masorr: in r-di:ri:
@o, e,rF pul5d{iJ o".ilaliilnr rrdns\.rsdle
-molizdl-
pe rpi Iin:.riU,
sp,.r1.-leJzi.u r"lrfid (8.120J
i'se
m;sorra in rad/s;
0,, c"r- IJZa inr!ial; ao. ihlrlorrrdn"veL"aleamortiza oppapj liricii'j,
sc
-1.
uleui djn relxl'J (8.lJa,
;i
"F
m;"oar.i in rrdir.ti.
,!-i23)
(8.125)
l,r', -i- o; :
0
ti
are
(8.124)
(8.126i
diJerenliale (8.124)
pirlsaliei oscilaf iilor
Cn
liliza lormula (8.116)
91
Utilizind relalia dr d"tinilie
5i
(8.120) se
'tabil"rte
formula de
'al'
ul
Derjoadei o"cilatiitor
lransversiLe imorrir ,t" ale nrvei pe ap; lini:lil;:
.r,,:zglo,e,: zrll;e-
i_:
2nioc!/1
-
('q/.!)t:
: tal,tr- (ve/de)'
LSt.
inlrucit v,(t0,, deci (.r,/.')n)!=0
5i
(8.136) devine:
T !'r- fcl
Din (8.137) rez te concluzia 8.6.
(8.136)
(s.137)
Cancl,nzia 8.6. Perioada oscilatiilor transve$ale amortizate ale navci
pe api liniitit: se poate determina-cu fomulele (8.18), (8 45) r
8.1.1 3. Discutarea solutiei ecualiei diferenliale a miscirii'
Concluzii ti
indicagii utile ln proieclarea, coDslruclia
ti
exploatarea navelor
Se consideri inilial
Q0:0,
caz in care (8 131), (8 133), (8 13a) devin:
e -"-"'eo(coso,/
*.t*4'
ql, : ,p" Jt
+ G-/-.I,
ts per : ve/oe,.
ReDrp/.n1rrc'r sraticd,
a soluliei ecuagiei dihr.nrial"
prP p
rF C i'r '
mlnar.o preolahili i valorilor lui l.
Pentru
'a-'
ea admire
p rr' Ll' '\rf-m'
Prin urmare:
i.-
.
b'e"'(";
+
ol'r o,, sino*./--0
(8.14r)
Condiria t8.l4lr e.re ind.plinitd da.e
"in
o'./
-
0. dJi':
("e,1 fi
k--o:1:i;...:
co,d. unde t-: hnl-e, -hfe,Z=hTq2'h
-0
lr2r":o1
Inlrodu"ind in (S.135), vaLorjle lui
r,
p'nlnl,t -0rl;2 ;:r'rlr",
r"rulr; amplirudlnil
.
orP spunzJ lo,lre pun' tPlor d'
'!
xtrpm r-5pFclrvb
p,=o :
9i,
cos
P',;
. ,7,'q,_0|
9,-tct.:
-q),
e
e e' (os
Pe,
:
-e
Y v
9r.te.-
L?i,e e e
.o5 pr.
-- Fe
e YY.-o
:
agj,
e "cr"oi' cos
Po,
:
-1- s-"er"o
/'1g,=.
;
Raportul dintre mo(
ie
Daci se logaritmea":
tn ?,=
din care rezulti concluzir
Concluyb 8.7. tn cai
ampliiudinea descre$te i
{actorul ve?e/2 se numq
Cu (8.18), decremenl
1lnd notalia:
poartir denumirea de
It,
linittiti.
Obse4alia E.16. Discl
t.
-
o
;i +o
<o esle sir
delra;at e sPre oreapLr !a
Obserltalid 8.17. Facr
dfiine neschimbat
..i
=
Daci in (8.1{6j,
-
(8.138)
(8.13e)
(8.110)
(8.142)
..
-ql,e'o' "c''.o.B
qv,o
Valoarea factorulti d
mentali pdn:
-
incerdri pe mod
inregistrarea oscl
linigtite a unei na.i'e prc
92
hula de calcul a
EE 4A
fnittitn:
(8.136)
Raportul dintre modulele a doui amplihrdini succesive
t^ | lt^
l?-,rc,l
'
'|l-1-,.rei
l-
e,-+'.
Daci s" logarirmeaz; (8.14J1
se obline:
ln
q,.,rel-
ln 9,-., 11*a
-v,I,'2,
'
(8.143)
i(8.144)
(8.14s)
(8.1{6)
(8.147)
eortizate
(3.137)
ale navei
din.rrF rezull: concluzia 8.7-
t.oa lbria 8.7. In razul o"cilaliilor amo(irarn ale narei pe
aDj tinistiri.
:mptrtudm..a
^Jescretle
in timp dupA o tege Io8arilmi.a (i,. fii] 8.18J. iar
ra.roYur r_/c z s numeltc cle.remFDt togdrjfmi.,
I
CJ (r l8\, de.rempntul logafilmic derinF:
eeTclz: z,::vet,
F+
:
%/o+
poal tA denumirea d,e
factor
cte arko izale al oscil&liil.or tlansuersale pe a?d
Lini-\titd.
Obspndl;e 8. t6. Discurarea loluliei ecuali^i dilerenriate a mLc:rii. oenrru
qo 0
ri 4,0
0. ectF similara cazuiui go 0, obtinindu-sF in iinaler'rticete
dnptait..prF d^rerpta sau sprp. stinga. avind alte va]ori alc alnpurudinilor r
. .trowma[I,a.
d.t /. r'acloru] dF amorlrzare
lrv,
in cazurile
io
> 0
ri i0-0.
ranrlnp nec.nlmorr
ir
este datrnll de relatja
(8.146)
|
Da.i in
/8.i46r.
sF irtrodu. r8.l25t (8.8i sp obfine:
133), (s.13a) dvin:
I
It.{5) r
(8.138)
(8.13e)
(8.140)
pre:upu1e detef-
PUnCre
de ext(cm.
(8.141)
(8.1{2)
o, adici to,,I: }a,
2.h: O: l:2: ...: .a.
l:1:2;...i',i
+
l: ...,
resPecti\,e:
,\
alo,rea lacrorului de proportionxlirrte.
Ne. sF determins p- . rtc
expFri-
fnentalf, pl]n:
-
in,erciri pF modplul na!"i dc pfoiFcrrti
,.
. -.inregisrrrrea
o$ ilatiilor dmortitt., oblinute Id balansarea pe apa
nnrirrti d uner na\e prolorip.
ue:
x;/I.,,oo: Nei
[
^GnI"r.,,.
93
Obserl)atia 8.18.lntrucit la balansarea navelor in mefime naturali se
obtjn osciialii de amplitudini mi.i, darele expet im.nral. rczultate
=inr
valsLil'
penrru deL"rminar.o ldcrorului Ne, core"punzitor a.P.rui
8"n
dc os.ildLii r
Valorile factorilor -N'/e,
r,.e,
poi fi calculate
5i
cu ajutorul unor {ormlrle
aprcximative sau rezultate din date statistice
1) Formula lui V. V. Suleikin, tatabili pentru oscilaliile navei in regim
static:
| | ta-
-
T2 I
N-
j:'l.l'
K,'';;
'
'
A:Iol
:lm'z's'.
/q
IlA)
)a
I
^:
I
in.rr": Kr. A, sint roefirien!i cJr" por ti -rl ulari cu tonnuiel.
P".lpiriL'pro-
puse de S. P. Levcnho|
u;fr;* r,r''' "rr'"t
(3.14e)
K2: hrbss;
(3 1:0)
/""r c"lr mornenlrl d" inerlie al masei nat,i:i nras"i d"
lp:
antr?r'tt;
in m$rz-r. calculat in ,aport cu aj\a Cn
ti
se m:sodri in lm:i
/{,, ..to raza de inerqie a mNei ndlei in m
LceL, 8,, T sint dinnsiunile principale a1e navei in m;
Y este volumul carcnei in m3;
9;,:
0,5...0,6 rad ste anplitudinea oscilaliilor trans{ersale in momell-
tul inilial;
r-.-. csLe rolumul d. aDbL. dFDla"rr din o"jil"lui em"r., in
"d
jrn.r'.
lr
'n.linii..
na'"i cu unghiLl g", cire. .^,,lcule.'
"
'Lupe
planu1 d" ror'r"
:i
se mesoari in m3j
S este suprafala udate a n:veitisepoate calcuta cu formula aproxinaiil':
propus:i de Semekai
S: LcnLlLT
+
r,31(CB- 0,21a) B,)
irltz);
(s lst)
L.
^sr"
bralul m"diu al
"Lrprlhlei
uda:. (dtrall\d m"Jr",l la .rr Cc
pini la suprafalr udat:) in rn:
t1 este coeficientul de frecare, a c5tui valoare poate fi siabjliti pe cale
expe menta-I1;
Cu estc coelicientul de finete bloc al carenei
2) Formula lui N. A. Nicolaev, \'alabili peDtn oscilafiile navei in rPsim
o-:
r*
:
i, L.,,Bn
o,.,,
''
1.,p, 2 M\Bi+D1
'
(8. r52)
unale: lcntru navcle otismrite factorul ,{1:0,055 0,060 t/m3; anplitu-
Jin.a cbrpspunzaroare momenlului iniiisl qi, - 0.5 06 rad: ilI esrP mrsr
nav.i in r;i.n,, B,.D sinr lun8imed, lalim.ali inal1im"a de
'onsrrlltlie
inm
t\:
z
3) DupI G, E.
.Pavle
4) Dupd G. E. FiEo'
1a ravele fi.ri chile de
Ia';a!ele iu ciile de ra
)J rn resm drnatruc
lrarsre$ale se mirqie-
Ji elaluati, pentru oiear
(lig. 8.19). ln aceasti il
-
pe aDscrs.l $trt l!r5
Fr
: r/Jtz;, unde
'

-L.rr runglll
pe ordonat;. sitrt
j<i
,!, feprezinti fa.tqn
de rzistentn, corespunzit
Factorul de
Plopo4il
re8im..-J dinamic al naie
in care
iNa" -\;)j-\.
re
min:, plin ura dir Beaol
8,.1.2. OSClL,lrIalE LO
rn sruolur os.uaFrrlc
Inmin valabile, defirilia
f
i
,
1+
I
r,0i
i
L
o
EE
de oscilatii I
Enor formule
raiei in legim
. (8.r.{8)
naturali se
sint valabile
3) Dupn G, E..Pavlenko peniru oscilaliite navei in regim static:
pe :
0,025 ... 0,05. (8.153)
4, Dupd c. E. Eirsov pe tnr os.;latiile navei in regim srari":
F?
-
0.015 ... 0 05 (t. tj{)
la r:rr.ele {iLri chile de rutiu
ii:
pe
-
0,0j5 ...0,07,
13. na|ele cu chile dc rtrliu.
x*,
-
11 +
(-\',.
-
r"y-\-el r-,
iiln,/sl,
5) ln regim diflamic (cind nava este in ma$), rezistenla la osciiatiilc
iran:r rwl- 5F m. r,(r-. Crp,ter-a
td,-oiului J- proportionali,.L
\1. poar"
,i er.aluati,
-pentru
o entare, cr ajutorul diagr.amci propusn de l{. E. iazar
'fig.
t
1q1 1r r""".tt dia8rrn .:
-
I ^
dbsri-; sint ins. iseralorilpnrmdruluil'roudF
calcujd 1e crl tormlla :
fr I JSl*. unLe u esre rnpz. n,v"i ir m.. c acc"l.ra!iJ
8r3v:rd,ional:
in rn
rsz,
iar /-",u,, lungimea 1a plutirea de plinn incnrcarc in m;
-
pe ordonati sint lnscrise valorile corectiei (N,, Ne)/\, unde
\
fi
,\, reprezintn factorii de proporlionalitate
liniaid ai,iromentutui fortetor
d r,zi-cnt- ror- punzllor:r,Eimutui ,rJri..-lnar,itidFmis.de,cu\.it"z.,i.
Factorul de proportionalitate al momentului fo4elor de rezistenli pentm
reginul Cinamic al navei, orespunz:tor litezei,, se dtermini cu r.elatia:
(8.154)
(8.149)
(s. ii0)
antrenati
&EDla apoximati\ a
-salc
in lllomen-
$aur
de foLnre
5i
1:
(s 151)
r:die de la ara Gr
F ,<tabilite pe cale
navei in regim
i de apn
rtr' :n: j
(8.ls2)
r'160 t/m3; amplitu-
rad; ,ll4 este masa
de construcfie in m
(8.155)
in care (X',, l';)/Ire rezrttn din fig. 8.19, in funclie de Fr, iar \t se deier_
ili'i piin una din metodele prezentate rnai iraint.
Fls. 3.19
8.3.2. OSCII,ATTILE L On* cIllil)INATE
In studid oscilaliilor longitudinale amortizulte ate navei pe api tini?titl
remin valal-.ilc, definilia 8.5, ipotczele 8.5,8.6
ii,otr.ervatia
8.5.
.95
I
8.3.2.1. Delerminarea ensfiei
(tiferentiate e mitca.di
Ecuatia diferentiall a mis.;rii s" obtine din condilia d" F.hiljbru (S a6).
ln cazul oscilairilor longitudinale amortizare, asupla na\ei_ar!ioneaze
momentele date de relatiite
18.47),
(&48), (8.19)
ii
momentul .iU!0, al for-
telor
de rezistentS (v. fig. 8.9), dat de relalia:
n7* : (zNno
+t%6)i ltx-1,
(8.1s6)
in (are fd.rorii zNa
$i
l,I/a sinr sjmil"ri ru 2.\,, tfe, prereFtali in | 8 J.l.l.
Dac; se ru in veder. obsnrlatrile 8.5
ii
8 i4, dpli,"li penrru in' Iin;rile
longitudinah, (8.ls6) devine:
',
.. .t
_k\m,.
rc.ls7,
Introducind in (8.46) xpresiile monentelor, dat de (8.47), (8.48), (8.{9),
{8.1s?) 9i
ordodnd termenii, se obtile ecuatia diterenliali a oscihliilor longi
tudinale amoi'lizate pe api liniititn:
1!,10+2Ng0+AGM,0:0.
. 8.3.22. Rezolvarea
Sb imparte (8.1s8),
ecuatiei diferntiale a mi9cerii
prin
4u ti
se obline:
(8.158)
{8.1s9}
(3.160)
?,,
+
2,/
+
(o;:
o
9i
are
unde s a notat:
(8.162)
(3.163)
(8.164)
{8"16s)
CE (8.163), soluiia
0:e "r01, c
unde: 0 este elongalj?
0,.- e 'e01, este :
ap! linittite, se masoai
'o'
ti
depinde de 6i,. (
.')or estc pulsatia o:
se misoari in rud:s
r<i
90,
este iaza Lritiali
se rn:rsoare in ndiani
Si
Utilizind relafia de
perioadei oscilatiilor lon
Ta':2=
'
Intrucit vo4oo, dec!
Din (8.168), rezult:
Concluzia 8.8. Peio
pe api liui;tita. se poai
(8.s9) t
8.3.2.3. Discrtarea s
Cotrcluzii si
qi exptoadn
Discutarea solutiei I
celei prezentate la
S
8.i.1
notatiile
9i
valorile pa|ar
Decrementr logarit
poarti denumirea de Jat
li'ittitd.
Dacl in (8.170), se i
in carc s-a Iicut rotalia:
v+zloo+o;o:u.
!o
-
\/1!,i ls-11.
Ecualia cara, terisli.;, pFnrru {8 l5ol.
.stF
ddici$ile ,,r,,:
-vo+iJo]== -ue
*
i,:e,,
'oe:
\r arii
-
lii
ls-r]'
(8.161)
Obserr&lia 8.19. Daci in urma rczohi i ecualiei diferentiale
{8.159)
se
obtine o solutie de forma (8.1), tn care co& are rotul pulsatiei oscilatiilor longi
tudinale amodizate pe api linbtitt, atunci se poate uiiliza formula (8.161)
penlru .rl.ulul valorii a"psii i pul'atii.r
-
ln continuare, se procedeaza cn h
$
8.3.1.2
ti
se oblinc solulia ecualiei
di{erenliale (8.1sq) sub {orma:
o
-
"-"'(0,
-.
,,;
a
S:!:'4
";,'
",,7)
Se Iac notafiiie:
oo : 01, cos
Pe, ;
(do
+
vo0o)io6, : 01, sh
Ps,,
rI-------_-
0;r: l/ ots
+ l(00 + rooo)i.'s.]1
r8
lror
:
(oo
-f !s%ro0o6..
36
-
Gcnnibm
{8,a6).
Cu (8.163), solulia (8.162) este adus;,ta iorma linali:
0 -
e-
06;
.os rtua,r po.t
0,, cos ro,, pe
I lra,l
(8.r6oJ
unde: 0 cste elongalia oscitaliilor longitudinale amortizate pe api linigtita;
p-
"
"a'e^, e5t^
"mplirudinpa
os.itariilor IonR;rudinalF
anlortizare De
-li,lrnr$tit:. se m:so,rrj in rrdiani, dcs, rF"r" irr ri-mp daroriri r.rmenufur
"
"0'
ii
depindp dp 0',,, .dre sp.1l.ul"rze ru relalia r8.l04):
('0,
esr. pul.dlia osrilal:ilor longirudinalc d-nortizdrp p.
apa linisliti.
.'
m.soara in rad s
ii
sF cal, ulcaz.] , u rFl"lia (8.tbrJ
p0. FsleiJzJi
ilialb a oq.ilar:ilor tongirudinrl"omorrizar"pc
ar,;linttira-
.-
rn;so"ri rn rddirni
Si
se cairuleaza .u relalia (8.tb5/.
T-rilizind.r.l.llir.l.
d.l;nifi"
ri
r8.t6lt. sa srabite5|F
ro.mula d" c:lcrrl a
p.fl^aocr
os.rla{ tor ton$iudrnatp dmoriizdre dl. na\Fi
fe
api liniiriti:
'r
o,
: 2n
I
os,: zft
l
l ]4 Tr: 2nlosja-li,/,,t, :
r
/1,ir l%/oJ,
mei acFonearn
!tsEl .ltxo, al ior-
(8.156)
(8.158)
(8.r5e)
{s.160)
.are
(8.16r)
,:::ear!iale
{8.159)
se
a*{ oscjlaliilcr longi-
.rliza formula (8.161)
solutia ecuatiei
{8.162)
i3.163)
(8.16{}
i8.155)
pst.u ircl;*:rrile
in
$
8.3.1.1.
(s.rsr)
+.t:o
Intrucit vo<oo, deci (vo/oo),
s
Din /8.t6c), rezulti concturia 8.8.
Caa..l.uzi.i. b.3. Perioadr os, ildriilor lon8irudin"le
"mor
lizdr. dtp navFi
l,is;f.r,','"
',r.
.e poatr derennina. in rondilijl" mFntionar.. rrr rormula
tsl.
0
9i
(8.167) devine:
(8. r67l
(8.168)
8.3.2.3. fiiscutarea solutiei ecuatii difeletrtiale'a
Conduzii si indicati^i utile ln proiectarea,
sr exploalarea navelor
mrtcarrr.
_
..Di".ulir"a.olutiFi
i8.tb-6r. a c-ualoi
dif-rpnrialp
{8.t58J ^sr. sirniiari
'elFI["FzFnlrtela!8.t.1.3.
Tn
SrJtiul
rFzu]rar (tiS.8.20), s- mo.titi.a duir
notallll"
ir
vdLorrlp prr"meir lor.
DccrementuL losaritmic pentru acest caz este:
(8.16e.),
(8.170)
,lffid.nu*ir.a
d.e
facta/
de amortiiare at ascittiliita/ IotNgitudinAtre pe &fn
Dd.a in t8.t70'. se in{roduc (8.t60),
{8.52) s^ ob+i:1e:
(8.17t)
97
"Ln
:
]-nlr,,,a"
-
i,ull LG.1r.1",,
-t3g-9:1"yill.:.
."ato,
ii factoruriri de prcprotionalire,
Ii, se recomandi
experimenrarca
modFtului $u
"
p-., ip,r";'".',"i'a.
iilil,.ili.
un-m^tal rv, /Vg sc portc
cal. ulr
?i,u
djuiorul formulclor
lrczcnrare
jn
-C-E,
Par-leolr
ilr care:
:'
csre
Srmt?
zria suprafetei
drtni
aoplitudini mici
-ii
.:
s.-r..1. oscIL{TrrLE
ln stu.hrrt od.ia
I:min falabile: de6n
8.3.3.1. DetermiE
Ecuatia dilerenqa
ln civ ul osc[aFrx
tele
definite de reladi
adaugn fo4a de lezi<
ijnde: 2-\
z
eie racrcr
in t;s, iar IIz clr
F
Daci s au in r(
=i;<-a;ea
pe venical:
Introducind ir 18-
rE.l06),
(8.101), (8_r-!
c{ilalnlor vertiGre a
8.3.3.2. Rezolrarer
Se imparte 1S.l E0
:: c.rt
-a
{5cEa !oaa!
(8. t72)
l*1"k;:':ri:H"iiTl*:r*fj'i
ar suprafelei prutirii' in raport cu o a\i,
." *fliJr
t
:r".
oe propo4ionalitate,
se misoad in t/m!s
,i
se calculeazl
Fig.8,20
1. Formula lui Var-der-Fleet:
No
-
0,s/?,1G,
ltlnlAl,
A, _ 0.002
.e.8r
"f""",'u"
,,
^+,.
penlru oscildliile navei in retim s{dtic
Ai:
t,: 0,03.9,81"
lt/m,sl,
pentru oscilaliile navei aflate in mircare.
Referitor la utilizarea coeficientului A!:
*
I.A. Simanski recomandi pentru
calcule:
,tr:0,15
.9,81
t/m's,
-
I.G. Bubnov adopti pentru nave mari:
r**.*:lfr:g
j{[$:]""J:"Ti Ji"lTt'ili.,"is'ni"",iT$:*L"i,
(8.17.1)
(8.173)
(8.17s)
(8.176)
Ecualia caractsr:
:siicinile
4 3:
-.'=
A,
-
0,18
.9,81
t/m's;
i -\,
serccomandi
FntraL
-
G.E. Pavlenko recomandi relatia.
h": zq'l'tvll"
lrlrr"sl,
(8.1?7)
in L.re:'i
.qi.
ereurrl".
:p.,ili,i a apFi in kN/mt. M masa navei in t. ,4'
"ri,
.rrpril"t.i
ituri'i'
in m'. iar ro"licientul adimen.ional rs
-
0.1,
Penrru
ampiitidini;ici
ti
cs:0,225, pe[tru amplittdini mari.
8.].3. OSCILATIILE VERTICALE
ln studiui oscitatiilor verticale amortizate ale navei pe apn lini;titn
rimin valabile: definitia 8.6
Si
ipotezele 8.8, 8.9, 810
8.3.3.1. Determinarea ecuatiei diferentiale a mitcirii
Ecualia diferenliatl a lnigcnriise obline din conditia de echiliba (8-102).
ln cazul oscilatiilor verticale amodizate, asupra navei actioncazi {or-
tere
deiinite de relitiile (8.103), (8.10.{), (8.105), (8.106), (8.107), la carc se
adaug:r forla de rezistenti Fr (v. {ig. 8.16) date de:
i^
-
t2\,2 L
tt'22'\T ,k\.
(8 178)
unde: 2N, cste factorul de propo4ionatiiate al {o4ei de rezistenli cu viteza
in tls, iai It'" cu pntratut vitezei in t/rn.
Dac: se au in ledere ipoteza 8.8
si
observatia 8.14, transpusi pentru
mi;carea pe !'ertical.: a naiei, atunci (8.178) devinc:
F": 2Ntzi
lkNt.
(8.17e)
Inrrodu' ind in (8.r02r, expr"siilc forlelor, dar" de (8.103), (8.104), (8.105)
(q. 0b/, (8.10-t. (8.1'a/
ti
ordonind rerm"nji r'Fzuhi
F.ualia difprenliali a
o.,iLriiror r"rriale rnorr;rare pe rpI lini:rir5:
prezeniat in
(8.r72)
in raport cu o ax:r
.-
{8.
L 73)
(8.1i4)
(8.175)
(8.176)
co*
9i
se calculeazi
pe timpul oscila-
Ir'., B" lungimea
Si
IIQ
+
2Nzz
+'(ANZ =
0.
8.i.1.2. Rezolvarea ecualiei diferentiale a mitcirii
\c
imlarrp {8.1^0i. prin l/'
5i
s. obline:
2+z,"it+.22:0,
{8.180)
(s.1sr)
i
(arF
sa ldcur nolali":
'z:
NzlLIt
ls-L). {8.182)
E udlid .dra.r^ri.r:ci. penrru (8.1811.
""te
ut
-2vzu l
o; - 0
fi
are
rldlcinile rq.,
: r,J.i,1;2--
-r,1ia",,
unde s-a notat:
dt: !6; ei
lt
')..
(8.183)
s9
Obsetlialia E.20. Dac! in ulma rezolvnrii ecualiei diferenliale (8.181)
sF obtinF o solulie de foLmd {8.1). i|| Jr" o,,
-,-
rolul pulsatiFi o"cilaliilor
1erli,,]e
-mor{izaL-
pe api l:nr;rili, rt|rn,isp podr" ulili/r formuls (8.1831
pentru - cJcuhd
.valorii acestei pulsalii r
In coEtinuare, se procedeazi
ca la
g
8.3.1.2, 3.3.2.2
si
se obtine soirltia
cuatiei dilerenliale (8.181) sub fonna:
zo: zi, ros pz,:
lz, +
vzz)ia", :
zL sitt
?",,
z,;,:V z,;
+ nz.. + 'rzaG,",
ts
9v
:
Qo +
)zzo)lzoav.
Cu (8.18s), solutia
{8.181)
esie adusi la forma finali:
Z:
"
""'ziclsl.l',,t
-
,sz,)
: 2,, cos
\oy,t
pz,)
iml,
(8.18s)
rnde: Z este elongaiia oscilatiilor. verticale amortizate pe apl liniptitn;
Z,c
-
d-\'zi, este amplitudinea oscilaliilor verticale amortizate pe api
linittiti, se misoad in m, descreite in timp datodtn termenului e
%'
si de-
findc
dc Z;". care :F .r'l.ul.azi .u r"laliJ
(8.186i;
62.
".te
pulsat a o.,ilaliilor veLri.alc amorrizrrc p_ dp: linitlil.'. s"
misoarn in rad/s qi se calculeazi cu relalia (8.183)
;
pz, este faza inifiald a oscilaliilor verticale amortizate pe apl linittitii,
ii rnisodri in radi.:ni pi s..al.ul"az:,u r.ldlia (8.18r).
I rilizirrd relalia d" definili-
ri
(8.183) sp srabiletrp Jormulr d".il-LI ,
perioadei oscilatiilor verticale amortizate ale navei pe apl linittite:
1'z,
-
z'l,l,z,:2n1,1;tt
-
\i
-
znlrz.,lT
-1r"1;;:
:
r"|lr-GJ^,Y
tst.
(8.r89)
' lntrucit v,4o,, deci (u"la")'z= 0:$i (8.189) devine:
(8.18,1)
(8.185)
(8.186)
(8.187)
D:.r@eltril 1"r
r't'srti denumirea di nr
Daci iD (8.1921, i
Pentru determ;n"r
!-ornaDdi erprimentan
Orienratir, \z
-
I ForEEIa toi Ta
-.;;;
r
-re
,;2 a,
;:: :re un {actor c
l.-:7: cu fomala :
n-.'i.u os{
jia:iile
rzf :i
a3tru
o:.:ra_a!re :a!.!
in
(8.195), r5.196,:
:a!irlo.lenicalehm:.
R.-feritor la facrot
I.-\. Sinans5 r
(8.190)
Din (8.190) rezultl concluzia 8.9.
Concluzia 8.9. Perioada ostilatiilor verticale amortizate, ale ravei pe
apn liniifiti, se poate determina cu formula (8.117) r
8.3.3.3. Discutarea soluliei ecuxiiei diferentiale a mi$cerii.
Concluzii
9i
indicatii utile in proiectarea coNtrucFa
ti
exploalarea navelor
Disdta.ea solutiei (8.188) se face ca la | 8.3.1.1, 8.3.2.3, in reprezen-
tarea graficii (fig. 8.21) modificindu-se numai simboludle, valorile
ti
unit'd-
tile de mnsur: ale parametrilor.
100
t...
S
se obline solulia
(8.184)
(8.185)
(8.186)
(8.187)
F
apa linittita j
E :.mofiizate pe ap:
Lf iml,
(8.188)
ui e
!z'
li
de,
pe apn linigtiti,
!E
apn tnittirn, se
tumula de calcul a
qa tinittifi:
q,.",F:
(8.r8e)
(8.190)
te, ale na\.ei pc
.itcirii.
rE*rrctia
13-2-3, in reprezen-
le, r'alorile qi uniti-
Decrementul logaritmic, corespunzitor acestui caz, este:.
uT,l2::Ln:vzd,
/h ror i
,.rl:I
Il to)t
poarti denumirea de
/actor
de amolizarc al, oscilaliilol uettical,e
!,c
apd linirtitd.
in (8.192), se
v"
-
N"la,a": N
"l,hAi[,.
(8.1e3]
Pentru determina.ea valorii Iactorului de proporlionalitate Nz, se re,
romandi e\perimenlarea modelului sau a proloripqlui
navei de
piroie.rat.
OrientatiL,.\-z 5e
|oar.
cal.ula
5i cu rjurorui formrrtotor prezi,nrrr" in
l) Formula lui
pentru oscilaliile navei
in m,j
in t/m'zs
ii
(8.194)
(8.195)
10t
-
I.G. Bubnov ddoptir, pentru Davele 1|ari, i;: i:
ti
a cirui valoerl:'
este dati de
(8.176):
C.n- iavtenko recomandi
'd, -
't, ;i
a cilui latoare se deter.r|jnl
cu relafia (8.177)
8,4. STUDTIJL OSCILATNLOR
TRA\SVER\AL
VERIICALE
PE VALURI
Dlisilia 8R. Oritdliile rrrn'$er'al-verLi"JI'
p' \ rlurr
.sinr
mii.;Lil"
$lHi:".:'*li'l";'
T1*in'fi":il,':'
it';.il tJ,'ll.J;l pl"l:l:'"":::
;;;'il;;"ir
";';;
.oip rigrd. ) eiecr* iz;
'uoa,tiun"
ro'!'lor)i momFni"ror
periurbaloare provo' ate de valuri r
*.,oj;fr11{,J;'?1",:il'ix'Jl':.,:';:iliJiii::::i:il'x'lli";i':Y";l');il:'
i.oariti, unor con-e' inle n'Salive
Srar" Printre.
tare
ti
rrslurndrFl
ll;,"J"j." :'1lI:.'"JJ,:j,'":ll;,,rll'l':l""lS"::r'';.lf.li'if
.?"'i$""i:i"
Iliii.ii,:
p"
'"i*',
p*.,.
si
I m;'uriror prcv'nrive c't.t'uie:' atu'P in
veder. pcntnt achv(.rl'a
prrrncJ
Fig 8 22
in scopul usuririi inl'le8'rii sensului irzi Jl I"nomen"lor
(e in"o!-"
os.itqiir"
rian*i'."i-uc,ri al.- p' taluri n srud ul rcoreliL al r'Psrord :P
vor
parcur8e doun claPe:
-
prima ctapl, cuprinde oscilaliile trrnsversal verti'alc intr-o lormi
simolificati;
-
a doua etapi, cuprinde
os.ilafiile trrrsversal verti'rie in {orma
cornpleti.
'M
3--i_ !. osfL.atrrlE Tl
sL\Fr.lFIC.{T.i
Studiul osilalilor
pn=upune
considerarea
I?oteti 8.17 . Se tri
a masi de apd antrma
iie axa longitudhala cer
Ifotera 8.12- I:ryt\
3
9i
dephsnr e Z se
Aceasti ipotezl
I
tmriei liniare si studiul
oscilaf iilor trarisver::le
Ibotera 3.t3.Inljm;
luprafala valului s co
:a e{ectueazi milcfi o,!
.lalie pc vertic"fi
.ri
d
transversal, descise d
ifig. 8.23) r
Obsenalie 8.22. \V
pune sisiemelc fixe de
irate, utilizaie Ia deduci
lutui (v.
!
7.8.2)
;i
in s
1or, situat: pe aceq-:i \-
-.eMi
in ptan orizontal
8.4.1.1. Determinar
Pe baza ipotezei 8.
lie.arc migcare.
Ecuatia difercnlial
.lin condi{ia de echilibn
!
j
*;
Pentru aceasia, :e c
..ntnl de greutate C lfk
:i-
1,*C. Pcntru a dc:
+
3 dr1ri raloarc
se detemrinI
r (r. f. 8.22) r
r- gi resturnalea
Febuiesc avute in
intr-o formi
8,4.I, OSCILAT'ILE TRA\SVERSAL.VERIiCALE PE VALVRI TN FORMA
SI\IPLIFI(ATA
Studiul oscilaliilor transversal-verticule pe valuri in foima simplificatn
presupune
considerarea unor iDoteze.
lfot.-a 8.11. Se neglijeaz;- actiur lfot-a 8.11. S. nFglijear; a.liLrnea for!.lor dF r"zisrcnti
ri
de ;neiie
3 masei.de ap;..anrrenala in mircxre, prpcum qi a momentelor acestora faltr
Ei
a momentelor acestora fa1tr
J" rxa longitudinali.enrrali de inergie r naver r
Ifotezd 3.12. Ungtriurilc de inclinare
9 li
deplasSrile Z sl} consideri mici r
Aceasti ipotezt permite aplicarea
teoriei liniare qi studiul independent al
oscilafiilor transversale
$i
verticale.
Iboteza 8.73.ln limiiele tifimii nar.ei,
\uprafala valu)ui se consideri planA
Si
er e{ectueazar mj;cari oscilatorii, de trrn,
slaJie pe verticall
Si
de rotatie in plan
tnnsvusal, descrise de (7.126), (7.130)
(fis. 8.23) r
Obs a.tlia 8.22. Ipoteza 8.13 presu-
pune sistemele fire de axe de coordo-
naie, utilizate la deduceria ecua naie, utilizate la deducerea ecuatiei va-
lurui (v.
$
?.8.2)
9i
in studiul oscilaliilor Iulur rv
\
782) si in siudiul os.'rdljilor (r.
!
8.t), suprapuse, iar orisinea
lor, siLuar; pe
aceeali verricaii.u ccn!rulcJF srFula6 dt navei. se diDla
. az; in plarr orironlal odxri , u .'cpa"tr. adi";')t
.1v
- O I
(.'.
8.4. 1.1. Detrminarea ecuatiilor diferentiale ale migcdrii
Pp bazd ipoi.zFi 8.12, (,ualrl.
diter.riial-.c ror scrir sep
-ar
pentru
..
Ecualia diferenliali,
.corespunzitoare
oscilaliitor verticale, sc obline
din'condilia dc cchilibru (8.102).
Fig.3.2,{
Pentru aceasta, se consideli sectiunea transversali a navei care include
,"nrruldFgraularFCif:g r24\ lI pn/i1ia inirial; /. nava are plulirca d(eapii
Il /.8C,. Prnrrr.,. s,-i" r,i hin. ni;,ar"., s. presupu"e c;. origi;rea
l.ig. 8 23
I03
.i.rcnrulur motil d. a\p de.o^rdonare
F't" in !^ltrur F al plutirii inlli,t'
ll
-
/, ,drc vJ o.,ila odat.i ,u nava. in Fom nlJl inilial F .oin.id"
'u
oriein.a O a si'rrmului {ir de are d" coordon.L-, dll,r in phnut.LrPrdf"l"i
Libirp a ap"i. ln'ru.ir, F
Pqlc , onsiLJPIal lc5at d'navi
'r
\ | par uIee D
rimDul o..il.i,ilor t"rricrl", arel,>i drum ca -i 4. In J.Fsii.ondilii, ld .n
mo;cnL ddr i. abar.rca nav"i d'
ja
pozi:ir in
lidl,
J"
'chiliL,ru
p
te
'l
{rt'iL
orjn modili,ar,.
,li.ranlai, po ! riiaalx. dinrr.
'i.. "nr"l^
y[:
;i 40-l
D.'r
in zona in car-
.F
rrl; nJr;. se lorm"xzJ ur'gol J" ra1
"riprafate
libct
'
r
apei roboari aiunsind, I
'
momenrul /, in
|,ozilia
l4 l.
"itLrar;
l, dtrdrrl
Z', ta ; di ll t. \a\r
- d-z-.1 ;litrre",,;
ri
rn.Pp'
'i.oboa,
diurr8ird
la monrpnt,rlr, in
rcTilis
/ L l rp""r"r nav"i d^ la poziiia l la //
"'le
insolit'i
dF d.pldia,ca
.cni,uiui ,i"
8r'ut,tF
f si r"
tturil
puncltrlui F pF disrrn'J
Le
.- F F'
. Z. Lr mom, nLUl I.
Poz'lja
r.l3iii.i-J'i'Lem,lor
de arp de,o'r
dondrc
\ F
5i 1O:
este d.r.rtrina'i d". 2, Z
.ln. .contliliilc
imw
r d' rpo
lpzple 8.11,
R.l.\ dsuprx nrv.r allJli rn
Porrtra
//. rclronedr'' urnrrrorrer'
iort. (!. li8. 8.2aJ:
for!, de gr.ulxLp
L.
rpli.rti in C ,l3t, d'(8 l0i):
lorra
.le pl jiunp,orali /;,.
.or.,punr;ro,re pluririi.ll'r
-L'.
ap'i
.ui; in Pr.
-'in,l
dir"'li3 J\.; O:
"i
s"n''ontrd' r.psiF'.r. de'r:
i,,:
-1r,,8:
t.iv
-
1A,.lz,
-
z))ir
lftNl,
(8.1e8)
ur,a" r' *1. volumui d" JP. oFzLo.qir d^
'orl'ul.
n."cr pin; la ll-,-L'.
/ volumul , ,rF-ei
'
o' espdnr:itor plulrrr, r'1rlrrl" 1r L
Pcnrru
ir
pozrtis / sau plutirii Il/'-2,
Penrru Porrt'x
//
-
fortr ,l, inerLi. f
r,.
I rnds(i nd!.: .rplicarr in r," ddr" d' rc l0J'
Inrroducin.l in i8.102t,
rrpre'iilp lorflor riar" d" (8 l0Ji r8 lgl)
(8 l0bl
ri rinin.l
."nr d. (7.12b)
"
nL1in" ua'.ir'li{r^nliali d o"'ilstiilor \"rri'Jl
;e val in fcrma simplilicatl:
..
.t.
MZ
+ tA&
:'dt.|t, ,. .
(8 lee)
'
.Se ioiisidcr: seqll'l
al navei (Iig. 8.25). Ia p
irr sistemul Iix de axe c
conventie, se consided
qi.supra{e}ei.valuhi mi
mr;qarea osc atone, la l
f:L
rt-L,, deanitn de
cluce la apa
lla
momer
t[tii kansvers-ate), care
ungliul o. In figura
jn
sens conftar, plutirc:
pozifia definiti de ungl
axe
]Cr,
cu unghiul ;z
tului stabilitiIii trans\1
inclinare a, cu laLoar
de axe de coordonate rt
navei actioreazi urmff
-
momentul de in(
carea oscilatorie
Si
este
nnde A este mifimea f,
trian transversah initia
-
momcntul stabil
latorii,qi este dat de (l
-
momcntul .lIr\,
nripirii
9i
estc delinit ,
Introducind in (81
sj tinlnd
cont de (7.13{
iali: pe val in forma sir
l
xIZ
+ i
A
vZ
: yl
rT,.os
cnt.
(8.1e9')
Ob\et.r!ta
\.2J. lerm.r Ji urn nrembrul drePI dl c' ur!i<i
.
diler nlial"
lE.l99, re.Dpcliv
(b.rg0') rcr'r.zinl: mirirnea ,omponPrrr'I prrn' rpale (',.
"
for1"i peit,rb"roor".
P"nlri
o."ild\iitP v'rrical" alc nr! i
I'P
lrl
'tc'lu
rrF
,n
.
^ndiliile
ifol.zFi c.l3l
pe
h"zr ohsFrrJlrei 8.2\ .r poate scrie:
Q
"
-
.r7,,2,
-- 1luTu
cos at
:
Q , ,L
cos .Dt
tkNl,
0.,: Y,4';., lkNl,
(8.20o)
(8.201)
ste ampli{udinea componmtei
principale a {ortei perturbatoare
Ecua{ia diierenliah coresPunz:rtoare orcilaliilor iransversatre se oblinc
dirr condilir de cchilibrrr
/c.ll
104
J
flutirii
nritiale
ii F coincide cu
-iF:
si
"dt:
Ilaci
*pr;?aii tlter:i a
*at: la distanla
!\r,
'.
(8.19s)
pina la rl'v--a.r,
a {Fcitatiilor vcrticale
!\5t{u
Dava aflatii
;. dati de (8. 105
).
r*i', (8.i98), (8.106)
C s.b"-"
"jr"si',.],
:;,.
J.
-..-
i raJr, este ,nio!rt2.
i F pe distanla
-impuse
dc ipo
ll'n'1o,
"n
'
d deci'.,
(8.1ee')
-i.atiei diferenliale
:ei principale
P,,
:: p \ al. efcctu]tc
(8.200)
{8.20r)
Eln'ersale se obline
je
ron.ideri
jectiuned
translcrjJ;. .arp Includc ."nrrul dc cr"urote G
al navei
lfig.
8.25). ln pozilid inirial:, nava are
pluriroa
dffarf,i"W L*C.
iar sisremul fi\ dr dxa dF,uordonare rO: e5re paralpl cu,el rnobil yG:. Prin
convpn!jp. sp ,on"idera
|ozilivc.
un8hiuriln de in.linare rlF plutirii
/-L
ti
supra{etei valului mnsurate in seniir} acelor de teasr
.Se
preiupune cn, in
mLc"rea o.cilrlorie. Ia un mor"n'ddl I. suDrd["ta valului a
"iun.
in oori
\i:a
tvv L,. J"finitr dp unghiul r Moditirurea form"i volumului raienei,
duce ta aparitia momentului tt,
{de
natur: similarl momentului stabili-
Ialii tran:\"r.alJ ,'lre d"trrmin; inclinarea navei sprF bordul bdbord .u
un8hiul
;.
Tr fig',r; (r. fis.8.25). sJ menlinur nava Iira
ri
s-a in,linar.
in sens .onrrdr. plurir.a U/ /. ca:e. la momFnrul I. d
ivine
lt, l. arlnd
pozilia definitn de unghiul -f9. Odati cu t;tt I se rotefte
ii
sistemul de
axe j"G;, cu unghir
+9.
In felul,acesta,.Se punerin
evidenti aparitia momen-
tului siab itelii transversale, care se opune inclinirii; redrcind unghiul de
inclinare c, cu valoarea
+?.
I-a momentul ,, pozi'lia relativi a sistemelor
de ax.,1..o*6on"t" tGr pi
10(
esre derc-rninar.i de unqhiuL
9
a
ii
r,uprr
narFl ar
Itoncaz
3 urr4lroarclc mompnle:
-
momentul de inclinare clat de vat ]ff,", care produce
ii
intretine i+ii;
,^rFa oscildtori.
ti
.sl. dat JF rcldtia:
rnde A este mirimea Iorlci dc deplasament in hN, Cl1" iniltimea metacen-
rrici
-ranc.
rsdli initidl; in
p1.
iar r urrghiuL de Danr:, !l \'dlului ir r"diani:
-
momcnruL ,tabilirilii rran"!rr.ale.11.. .!r-:F oplrnp m:; irii osci-
latorii,gi estc dat dc (8.3);
-
momentul rl/i*, aI lo4elor de inertie ale masei na|ei, care se opune
mbcnii
ii
esle dcfinit de (8.4).
'
fr,
-
rlffi.*i
|txm].
/'8.202)
Ii8 s ri
Introducind in (8.2), cxpresiile momentelor date de (8.202), (8.3), (8.a)
5i tinind
cont de (7.130), se obline ecuafia diferentiah a oscilaliilor transver-
.nle
pq \.al in forma simplificat.i:
I,,Q
I
LCM,9
-
LCM,a
r!:9
+
r(rnraq : A(l'-ur., sru or.
-r<
(8.203)
(8.203',)
105
Obsetnlia 8.2.1. Tcrmenul din membrul drcpt at ecuatiei dilerentiale
(8.203) r.sp.ctir'
/8.203'),
rcprrzinll mlrime, , omponentei prinripale .tr{r.
a momenlului
fFrlurlator I"nlru
Lscilaliile transversalF ale navei pe val,
in corrdiliile iporezFi 8.13 I
P< baza obserr'a1iei 8.24, :e poate scrie:
J,rr: ]\Jry]
a4,
j(i\ln]
este anplitudinca componeniei principalc a
8.4.1.2. Rezolvarea cc$tiilor difereniiale
ale migcarii
M
t.
: L6.ll1ld : LGM,a." sln at
: 11,." sin (D,
lkNml,
(8.204)
(8.20s)
momentuhi perturbator.
Pentru eremplificare, sc va rezolva numai ecuatia . di{eren,tiall .ores-
punziloare oscilaliilor tmnsrersale, care prezini5 un interes mai mrre io
Practir:.
Ecualia diierenJiall a migcini (8.203), este de ordinul doi, neomogeni,
cu coeficienti constanfi, lorma incompleti. Se imparte (8.201), prin /.,
9i
?+u)9-o;drsmor'
o,!:|/
^c.u,/1".
is:rl
rnde:
este pulsalia oscilatiilor transversale neamo izate pe ap:i linittid,
nea momentului fortelor d inerlie ale maselor de api antrenate
Solulia ecuafici difcrenliale (8.206) este de {orma:
9
.s ros oJl
I
C1o sin ojl
.
q",
in ca.e
?p
este o solulie particulad rezultati din neomogenitatca ecuatiei.
Se adopti pentrr
9n,
o {uncjie armoniel de Iolma membrului drept
al ecualiei (8.206):
'
9"
: oP' srn
'nt'
unde:
9/,!
este anplitudinea soluliei palticulare, iar
(,)
Derivatele de ordnrul intii
9i
doi, in raport cu timpul,
9.
: qD d cos dr,
p.:,9,josin.or.
Anplitudinea
9/,,,
se detennini punind condilia
sil satisfaci ecualia (3.206). Deci, se introduc (8.209),
9rA
-
6e atl\6:
-
af)'
106
.
(8.206)
(s.207)
Inrn acliu-
(8.208)
(8.2o9)
pulsafia valului.
ale
9?,
sint:
(8.210)
(8.2r)
ca solulia particulafii
(8.211), in (8.206)
ti
(s.2r2)
I
I
i
CD .i-Zlzr. dtr{ia (
::F: s. intmdqce in
(E,:
?:
Ctc'
PniTtr determiDare
?@
.dditiil idtial : /
Iesr este in potlie de i
Din prina condi$.
.
Diri\ind (8213), i!
+:
-c'o:si
6 care, daci se pune a
z:d:
Substituind in {E,2
.s2I{)
ii
(8.215). soltrtir
wde:
pulsatia relativa a r
fu cazul oscilaliilo
D=r dord prioade:
-
perioada proprie
T:
perioada rardui:
T.
6,1.1.3. Ilisdutatea I
CondlEii
$
Si
elPloetar
la discutarea sohl
s.d.re doui cazun,
(
(a.z\rl
l. P,lsalia lrl lxi rch eBald
(u
rca a nal)pi.
DaLr 6. 61, rezulri.rj I
ti
7- T;. lD aceasr; siluatie, niva inrri
in rezonanli cl1 \ralul, iar solutia (8.216)
se transformi. intr-o nedcterminere
de tipul0/0. Le8ed de mit.are a navei, dari de (8.2r6), va purea
fi reDrezen.
tat:..Arafic dup.I inlaturarea
_nedererminuii,
apli.ind in icejr s.op reguh
lui I'Hospital In (8.216), se fac notatiile,
F(r;)
:
ct(sin 6,;r;,
-
.r; sin o;r), (8.220)
i8.22s)
(8.227)
flelti'
(8.228)
Co ch:ia 8.i0. L
pe ial in fo.ma siJtrplil
rea d9, :
o-;,/2, pini
aLz'tl2. Pulsalia na
Dacn ro
:
or,j
;
3c
ioarte rnult, cind scad
Se poate stabili o p'(
src.sivc (v. {ig. 8.27), ,
Obsefl.Llia 8.25. ln
ri
o : oj
:E
3oj, carc
I,N
t'" .
l
I
t1
tl
o*
I
I
1.1.2. COEFTCTENJtr Dr
PE:{TRU OSSILI
Relatiile (8.201), (
rriDcipate alc fo4ei
;i
salulii de ta suprafal:, ii
F',lx;J
-
dF\,,;)ldxi: d,(6r;r cos d;r;,
-
s,n o;,) (8-22 r)
$i:
(
Utilizind (8.221)
ti
(8.223), se aplicn regula lui l'Hospital
ti
rezultt:
?':
|
-
lim F'tx:.i'tY;l
-
lj
rsin o;/
-
o;i co' o;i
)
18
22a)
ln conrinuar" s" repr.zinra grafic (8.224). Se caula punctele dc ex(rem
anulind deri\ ata de ordinul intii
Deoarece
E,-. ,
.
I
(o;.os
tujl @; ,os o;! a;'zt sin6i!)
-
:?'r'1"'n';':0,
d,
ti
o; sint
9,a:'
-o;
10
dEa$e, nava intr:
G{ nedeterminarc
fr
Frea
li rePlezsn-
fo
-est
scop regula
' 't.o
clu-ia 8./0.
-ta
rezonanri, ampliLudin-r osrita!iilor rrxnivprqJtp
pe vdr rn iorma crmplrlr.af5
I retlF la fie.arp jum;tdrF
dp pFriodd6
cu v.rlor_
rFa d?, ozjEl2. pin: ld raitunrarpa nrui (!. fig. 8.2b, r
-
!19..uo
t^znl 2. Putrsalio ralului d.iJeld
lritutr-o
lraloare
foaie
nicd de cea a nIrei.
i)acn o
-
ol
1-
8oJ, atunci inclinirile periodice ale navei, cind cresc
Ioxr{e rnulr. cind .rad pin; aproape se amortiz.dzJ ifi8. 8.27).
S. po,re srabili o peiio-d, i',."-. r uprinsi inlre doui amplitrLdini marime
succesivc (v. iis. 8.27), date de relafia:
ri,^.,: ztlsal
ls't.
(8.22e)
practici, se recomandir ;vitarea siiualiilor o
:
t:!
pot duce la rlstrnrarea-navei I
(8.220)
(8.221)
fE6pital
ti
rezdtn:
<6 oJr).
:
(8.22a)
(8.225)
(8.22r)
i.,1t)
(8.226)
e Ende: r:nnlo; !r,
t:Z:...;
i; i +.
L;,...t
Obseruqtia 3.25, lrt
;i
o
-
oJ
:E
8o;, care
Tr
1
jo'.'
se obti-
simDli-
.:
(8.228)
!.4.2. COEFICIEMII DE CORECTIE At FORTEI
'I
MOIITENTUI-UI PERTVRBATOR
P'NTRU OSCILATIILE TRANSVERSALVERTICALE PE VALURT
.Rlatiile
(8.201), (8,205) dau mnrimile amplitudinilor coFponentelo{
principal" al" forlei qi momentului perlurbator, dererminat. de actiunca
vslului de Ia supra{ata. in rondifiilF."rrite de ipoLerele 8.12.8.1J. UrilizareJ
Fig.8.26
109
in praciic:i a acestol formule, f;r:r a fi alectat:r prea mult precizia rezolta-
telol, este . recomaDdai n numai la navele ale ceror dimensiuni transvrsale
T
;i
,, stut foarte mici in comparatie cu lungimea i a valului.
-
La navele maritime actuaie, T
9i
B, au valod comparabile cu i
r7.
I. 6...
tO
) B. 4...5)
rie.ie
necFsar. id in srudi[l osciialiiLor tran-
vcr""l-r crr i.alc p. r al. si se urilizeze amplirudinih rcdl"
Q.a,.
.\I p^,. dle to4pi
si momeniului pFrturbrror. Penrr! dcl"rrinar"a
Q,,,, ltl".,.p oor foloji
rela!iil( (8.2011 (8.20s), cLr conditia Je a li se apliu dou; .dre4ii ii anum.:
-
corclia datl de variaJia presiunii hidrodinamice din val, ca urmare
a modilicdrii caractensticilor arestuia in {unctie de adincimc. in limitele
fs.ajulu:
na\ Pi'
-
coreclia dati de varialia presiunii hidrodinanice din Yal, ca urnare
a Iorm"i ,urheasuprafeleia,e.tuia in limitcl" li,!il|ri; navci.
Tn continuare, s. pr.zinra modul de ralrul aL,o"lni"nrilor dF core,Li.
pentru Iorta
ti
momentul pedurbator.
8.4.2.1. Calculul coeficientilor de corectie ai forlei perturbatoare
Se considere secliunea transve.sali a navei, car inciude centrul de grcu-
tate C (lig. 8.28). Fie IVj Lr, j : o,
'r,
pluti le drepte din planul de {orme,
iar
AB1, j:0,n, ariile suprafelelor corespunzitoa.e acestora. Iyn-I,,,
.
Fig.4.28
coincide cu axa valului de la supraiafl qi delinette pozitia navei ia plinn incir-
care, pe apl tinittiln. In rnod similar, Wt:Lr', j :4,
nr 1, coincid cu axgle
valurilor format6la adincim\le 2,, j
-6,i
-1
faln de
Ia,, a,. Se n6icat!
.110
<a K,, In, j :
U-
d* rerticale narime
b 2dnlcnnfle ZJ. t
: 0,
l4i r--I2r), se pot d6
.a=g[--tzitoare pludri
0"4.
mde -{rrJ, r
:
O,
'r-
sin
Otaena,tia 8. . Re
b tinitete E
,'. i
: 0,
'
-l\ind
in redere cd
teio:e reale, corectatr
rde 7,"" reprezinti coe6
ri
eFprimi influenta da
Daci se ia in corsi
Etinii navei (ig. 8.29),
tu4ei perturbatoare ral
4".
de
"2,
este denumit (
ilatosre
Si
e\prim: inflE
.r Wr, Ler j
-
0, ra, suprafet"h pldne or;zonral.
'
orespunziioare abxrc-
rifor !cffi.ale maxime /,,. j 0,n, alc parli, utdor din vaturilc form.r,p
laidin.imileZ.l
0. r,r. lnrrucir, i^"tariaz; n funcgie de adinLime
1r.
re-
lclia
?.121),
sr pot defini ampliiudiniF fortei perrurb:roar" ppnjru rdl'rrilc
corespunzetoarc plutirilor j : 0,,,r:
oscilaliilor trans-
a,,
: -).
te,, +
e,*)
n",,
j :
o. ;", (8.230)
Fturbatoare
idude centrul de greu-
din planul de forme,
ilol de coreclie
acestora. II, 1,,
navei la plin: lncir
undp/l',,
1
0.;t sint ariil. suprafelelor W,, Ln.j o.n.
Obvtralta 8.26. Relarid i8.230) nu ia in consid"r"Lie bordurile Ieflr J..
in limitelc lrrr,7:0,7r, iar valurile care intervin resDect:r ipoteza 8.13 I
Avind in vedere ."lF pr"zentate mdi inainte. amplirudin"a rorlpi p"flllr'-
batoare reale, corectate ilup! pescaj, este:
und. x,r reprezinr,l , o"ficirnrul de roreclie dup, pes(rj a toriFi penurbrroar<
ii
(\n;imi
inrlu.nrr d.,ri de larjrria r;z.i
';luiui
i; fun.ii" de !,tin,im".
fi8.8.29
naci se ia in consiJcfalh si forma , urb; a
.up-afelei
vatJlui in limirele
lSlimii nav"i {fie. 8.29), arun.i inler\inc."a de-a d6ua.orecrie. AmDtitudinea
forti
i
perrurbaroarc r.dl.. .ore.raLe dupa pe5-dj
ti
lilim.. are forma'gene-at;:
Otu
-
,zBQlk:
bf,Atu,
aL*
:
zna-, (8.231)
(8.232)
unde xzs.qte denumir .oericieniul
de corFclie dupi );lim. al fo
"i
D-rrur_
baroar.
ti
.rpfim; influen!a ro,m"i curbe a ratut;i in limir-t- l.rimii'nJrei
,t- l; coincid cu axele
td lL.- L^. Se notei2ii
111
O",,
po"te fi e\primai; $i- l}rin
.iniermediul
arnPlitrrdinii
'rcale
?; '
(,. ,i;i ii. r".;:';"r;;r;
ii a,pi p.l'titi,t
valurui dc ra
'oo'ut"tt
""""
,r.rr,,
Q"* -
"nv;^"
-*:
in rare prin.z,"
s
\ine
ronl-de
modi{icarea
I a rarl
Frisr icilor
Spomeirr'e
dl'
oro{ilulLri
1.alului cu adincrmea
--.
t'"^i"".,t"i;J
r8 2l1r' in 8 232r'
'e
obtnre:
aii
"^A'"
18 214)
Co^li.i<nrul
toral de , or'' li'-
',
rl torf i perturbrloJr" n'
nrru oi ila'
tiilF
nalei
P'
\al rezul(I
drn lazlr):
ln Lonrinuare.
'e
prFrintx cal'ulul
"orri
icntilo z''
ri
z-"'
1) Calculul
coeficinhlui
de. coreclre r''z?
Din
(8.231), rezult[:
^^:-ab-"p"'
v tj-
.irr|n'a'
;.,i,ix':L:ti'{l{ll:irr"'i{r"r*}ilfftfr fi$-;'ffi
*'"."t.ia"ii
*i'
"upiit"qei
aeli"ite
-.
0q licul
(un'
1i'i Q/ r{21
"\a
f
ir
ni: ;:.-o
lt
i i' imPan" la t-
r'; ,, '
\'r
""
a
18 218'
tnde:
r8.216)
(3.23r)
I)acir se
de gra-
dreptelc
rca{ti:
FiB. lj:10
(8.23e)
(8,4q)
112
IntegriDd 18,2{0
Q'".*
{1.-,i..{,,,)e'
+
.+ (-lo
In (8.2a3). (8.2a1
de folnle.
Se introduc {8,;
umitoarele etap :
-
cunoasjerea e
diagrama de carene ,
-
deteminarea
plutirilor din plard
j:o,n';
, qt.nilirF)
11A
dc forme, cu ajutor
- stabilirea p'.:
j: o, nr ale Ialur*
j:0,rn:
--
determinarea
din graficul Iunctiei
determinare'a
Sc recomandi
(talelul 8.8).
z) Calculul coef
Din relalia (8-2
utde
0.,!
este dati d
reale, calculatl pc p
(8.234)
pentru oqcila-
(8,235)
, is,?36)
(8.23r)
graficul {l11tctiei
:FQpr (Ii8. 8.30). Dat:i se
r:Fa{etei d$tnrta de
sra-
.i(z), ixa F:
Ei
drePt'"tc
re impartc Ia I ,
fezurra:
30), rcris:, Pentru Plrtirea
situetl la adincimea
Z
,t,1,t,,,1e-tz,
(8.23e)
Errii drepte
Si
valuluiJormat
I l,
in care sia
1iqut,
coni .c1e
(8.&4q)
d:
ikNl.,
113
Integrtud (8.240)
,dupl metoda trapezelor, se obtine:
-:i.
4
0;*
i;Ir..i",-1."t.rd
r
k\
in care s,au ficut notaliile:
4,,(
!{.lnr-,r,,"r. ""'-'
{U",
|
.t,r,ore
r''r
tArt. A,rt"-^"
-
rl',.
-
l,
,A,'o
'
Ju.,o' e-*-'
1-
.
+
(A,,^
+
.{,,.,.) e
ffir}
:nt,
t|'j4z}
zt:lnt
i)t,
j:o,nt
lrl', (8.243)
T: nt
ln..).
_
(8.244)
, _in
(S.213), (8.2.{4), I este distanla dintre doue ptut;ri succesi\,:e ale planului
de fornle.
Se introduc (8.241),
{8.237),
in (8.236)
$i
rezutta:
'.
{i,r,
.,"",,"
""''j
u,',,,,
i821s,
In definitiv, calculul coeficientului zz", cu fomula (S.2a5), cuprinde
limitoarele etape:
-
cunoatterea elementelor
fi
datelor inifiate: planul de forme at ravei,
diagr';na d" .are
p
drppre, , iracrFrisricije ralului i, si i:
- determinarca rarilor tdlurilor, formare l; adincimilp {or,.punz)rnar.
oluririlor din plrnul dr forme
'.u
riuroruI rormuls:; ;,,,
-i,"
*,
(8.241)
(8.246)
stabilirea pescajelor plutirilor drepte W'-Lr, j
-0,n,
dnr planIJ
C^ form^...1-
"iurotul
rcLdlhi: r
-.it.
j..n.;
slabrlrre.,
l"s.Jjelor
, arp definpcc poziliil"
"|lprdfetplor
It'.
, 1,
j 0,,,
"t"
ralurilor, urilizind ie r-=1 5,oO tormut.: ,r-,, I
.
n,,,'.
' determinarea driilor,.l,,r.
ii
A,.,.i-.O,n. duDi DIdnut ,le lorme .au
din grali,ul fun.ti i ,,1u.
..4,r-).
apdtioind diabrdm.i d. ,
arene drepre;
-
oer,rmrna,ea coerrcr, rrtutLr 7rr, ru aiutorul {orrnLrL..i lb.2at).
Jc rF.omanoa ca a.est cal,rt 5i.e cle.tupzp .uL
forda labclar,i
(tabeld 8.8). :
2)
(alculul
coeficien{ului de corectie 2,"
Din relalia (8.234), rezdtn:
v.""
-
0';*1a",.
unde
0r,
esle dati de (8-.2-3?), iar pi!,
este amptitudinea forlei perti*batoare
reale, calculatl pe prolilul valului de la suprafati.
.E
I
'ii.i i
l
ri
l;1;
rl
.!l
z
i.-
7
I
s
s
3
t
?
3
f
^
Peltru calculu
pectiv in planul tn
(fig.8.31). Pozitia
Fie
WI-Lr;*, Wz)
la distantele
-7,
:
ln crestei
5i
golriiu
mentului elementa
H/r{lf .t*,, respec
5e noteaz,, cu
transversale suplim
5i
rIl!,f, zl{, resl
4mplitudinile
Ior!
corespunzetoare cr
avea mirimile:
dQ'*l
-.dyld)
intruclt dQlll),
rczultate cit mai :
media lor aritmetic
dQL.,:
sau
tinind
cont de
I
.,,,,
lVPh== \(
P.;;:
unde s-a ficut not:
7
Integrind relai
i
LNL:Z,
+
LcrJ2
v P1.
:
',
Obselialia 8.27-
relatia (8.251),
core.
finit la
!
4.1r
cu (8.237)
9i
(8.;
t
--
"1--
in care 1,,, este ala
Pentru determitr
unea transvqsal5 a
tiei
1,1
-
,!(o) (v.
!
iE
I
T
n
'l
?<-
I
s
:
.LL
I
':
I
E
ii
:
5
':r
e i
t-,
I
ili
n
t
I
I
114
Pcniru calculul
Qilr,
se consider! doui secliuni ale navei, in P,
Fi
res-
pectiv ln planul transve$al al unui compartiment elementar, de luntime d,
(1i8. 8.31). Pozitia initiala a nav.i csie dcfinitidFplutireadr"apr: !v.-L..
Fi; tvi; Ltt^ wttr L;11.
nlulirile
drepre. situa'e
'
x
n
n
la distantele
--7^ si
y7, fa{e de lr- 1.. Profi-
lul crestei
9i
golului de val, din zona comparti-
mentului elementar. este reDrezentat Drin liniile
rvr*- Ll}k, respectiv r.r4,il- I,11L.
Sc noteazn cu ,4!l.L
Si
,41':*, ariile supralelelor
transvelsale suplimentare, cuprinse irtre W^ L,"
;i
lr!,11. t$L, respecti.t w^ L,,
i.
Wf)^ Ll'),".
Amplitudinile {or,tei perturbatoare elementare,
corespunzetoarc cresiei
ti
golului de val, ror
avca mirimile:
d0;;. .,.,4.:...1r': do;;: . ,l
i.dy.
,8.24-)
lnuurir duii)*dO;1..
pentru
obLrnFra u,,ol
r"/ulra'p cir mai apropiare d. ,.1. rFdre sp ra
media lor aritmetici :
d01;, :
;
i,t0;9] +.101!3h
(8.248)
sau
linind
cont de (8.247):
I
.,,.,
dQin,
t
rlA..--
.1.',," dx
.A,.dx,
(8.2aq)
nnde s-a licut notatiai
.q .-
l
,{. 4
'
... (R.250)
Inte.srind retatia (8.249), pe intervalul
t--Lcn.Llz,
+
Lc,.Llzl, se ab\ine:
lt cr 11'z
0i,' r\
4
".
dr' 18 2rl)
J L.$,12
Obsel1)&lia 8.27. Limitele de inte.grare din
relalia (8.251), corespund sistemului dc axc de-
Iinit la
{
4.1t
Cu (8.237)
9i
(8.2si), lormula (8.246), devine:
|
(Lcrrtz
.
,l.
\
,r .,. J.'. /8.252)
Aendl
J L.n,t2
ir r:are,4"". estc da$ de (8.250).
Pcntru detemlinarea ariei .4!i!, necesarn ln (8.2s0), se
un,d irdnsversJl; a comnarlim"nlului el^mrntar (fig. 8..121.
ti"i
J.r /r{O)
(r.
S
{.6.2.'). Fie IIl- -L.. plulirFa drcirpr;
consideri secli-
gi gralicul {unc-
corespunzetoare
115
pJzitrpi initialF d navei, rdi
i.F.
s'stemul d" arie de coordonare {'u orrgrner
_in
centrul. F at acesteia.
'I/-
t. reprezinti
9i
a1a vahrlui de la strpralati
Utilizlnd relatia (7.123), se traseazd profilul vahlui ttlt*-ft*, pentru
y'
c
|-i/{,;/al,
astfel incit punctul s:.u ma-\im ,o!, si se
Siseasce
pe axa t}
giFbot: I,. Tangenta ta piofilul l'alului, in bt1), este ttli}- Zll,l'. Se noteaze
8.3?
cu, ,
ti
d(lr,-drr, punctele de ioterceclie ale. ly--L., respectiv ltlt* ZtL
cu liniile bordurilor. Prin ao), co), se traseazi orizontala
1-Z;.
Nomalele
in .r(1), c{r), Ia tlL-Lk, intersecteaza W^-L^ in punctele g
ti
d. L:limife
pi pescajele, corespunzdtoare
plutirilor fi/*-z.
Si
fi';- L;, stnt 8,., 8;-,
f.. 7j.. S" fa" notaliile:
aa,g._ c\1)d :
4]t:
d^: B,^lz; ai": Bi,^12. (8.253)
Dir fig. 8.32' se observl cA:
.
,{lll
=
,'l,trr,or.rr+: .'1;*
-
,1.-
+
a.{!l},^, (8.2s4)
arla suprare{er oerLnlrr oe
-i;.,
,,i,. sint ari
dor Itl-tl. r.-l
uade lj,-,
-{,,.,
rer
8-4t?, este aria s
Dlrpe cum se \'(
Utilizind (7.121).
-l
-4.1r1,1r;.11)n,:
i,
ral:
A"Ltt,ttt.: Bi-
cu (8.257), (8.25{
Se introduc
{8.25
-4!lI
: 2(-{iu
.
r4;;:
Pentnr determirD
comparliffentului eler
{ 4.6.2.1). Fie lt'.
na1 ei, iar
J,'F.,
sistemul
9i
axa valului dela supr
pentru Y,, e
[Jl+,
J
pe
^xa
Fz
ii
Fb('z) : h1
Se notcazd cu
/,
e
;i
d
lt/t$ rl), cu liniile t
Normalele in d(4, .{!t,
Lntimile
9i
pescaiele,
B-,, B:,,,, T-, T"^. Se
'i.t
,n"(r),11)nr).r este
ll6
cu ongmea
i & la suprafaln.
t':F:-Ll*. pentru
g=easce pe axa F:
Zi!,|. Se noteazi
=+ctiv
tr!},, 41.1,
q':-I;.
Normalete
:.le g
ti
d. Ln;imile
Li., sint 8,,, B',-,
(8.2s3)
(8.2s4)
-te attt, b(1t, ct\t
,
e,
f
'
.4;,, 4,,^ sint ariilc
."r!iunii
translersale imers", core:punriroare
ptult
t.Iot W:, 1:". 14
"
L.
1i
sc i aiculpdz; cu formulele (r.
t
;
6 2.5):
A:-
-2.4
b'
L
ai,T:'
-4-,- 2Aa" a.t, (82s5/
unde ,4:r",, ,41,,, rezulG din graficul {uncfiei ,4,r: r,(O) (v.
\
4.6.2:1);
6afl)^ csre aria supraferci ddiiit; de pun.tcl. n:, . ,, . r,
Dupi cuII1 se vede din
fig,
8.32:
,
8,4!|l : 1"1,1,61"qr1", _
-,l.r1"rr;,r
(8.256)
Utilizind (7.123), se poate scrie:
-
(E;t,
_ i i
^
rj".r.
.4..t6t l-
' ,rt)_s.
,,.os(2-.vrll)
dYr
,': "in
I2rY' rr
O..-'
^n^
- n;t
ni
iar:
-4,0)"0),,
: 81",:j,l).
cu
(8.2s7), (q.2s8t, r.lalia r8.2s6t d"\ine:
4.1,,".-.i r, sin
^
B'. B'..r]'-
Se introduc (8.255)
Si
(8.2.59), in (8.254)
ii
rezdtn:
-4!lt
.:_1,4;1,,
-i
..1.
^)
+
(,1;i'
i^
d."J
+*t, sq+
% -..
'
-
Bl.'"ilL''
tlll?l
- (8 260)
"
_
'f :
_. _i
Pentru determinarea
tariei
,{!?;l se.: consfier*..' sealiunea transve$ale a
compartimentului clcmentar (fig. 8.33)
Si
gralicul Iuncliei l,1: t,(O) (v.
\
4.6.2.1). Fie Ir'--2., plrtnea dreapt6 ce define*e pozilia initiard a
n3\,ei, iar
lF?
sisternul de axe de coordonate considemt. I{--L. va rePrezeirta
;i
axa valutui de Ia suprafate. Cu (7.123), se trisi:a2e profilui valului I/!J,-tl"'1"
pentrt tl' e
tJ/r,
-'5/41,
ast{el-incit punctul siu de minim b(1), si se giseasci
pe axa -F;
9i
Fao :7,. Ta;s;i;1a proi ur valutui, in D@ este IIlt?-Zt?,.
Se noteazi cu
/,
e
;i,
at')
,
ctzt
,
punctele de interseclie ale llt
--
L^
9i
respectiv
lfr+,-Lrli, cn liniile borduilor. Pdn 4(r,.c(2), se traseaza orizcntala lti, Li,.
Normalele
in ac), Cr,\aIl'-L'
,
intersecteazl W^-L^ in p$ct;le g'
,ai
d'-
rnthile
ii.p.erc4iele,
corcspunzEtoare plutirilor ltl. -L.
ti
I{{,
4,
.t"t
B ,,, 8.", 1,., f,'". S- fac notaliile:
. (8.261)
1L7
(s.2s7)
1r.r$;
\8.2s9)
a2's,= ,',d'- zi!: a,,
.
B
^,2,
a;:. ,8","12.
Din fig.8.33, se obser!:1 ce:
Af\^: A"tzt,tzt,tzv: A-
-
ll. +
3/!il',
in care:
A"2.,,,t.1 este aria.uprafetei dererminal; de punctPle n! b'!
''
e
Ji
,4:,, ,4,^ sjnr ariile s.cliunii transversale imerse corespunziiorre
pl'rtr-
inor Iri,-L|, W,,-t.
9i
se calculeazn ct lormulele
(v
$
{ 6 2 5):
A:^:z/lin +
aiTi,: A,--zA1*+
tt^T^,
(8263)
in c:are A'j,-,.1"1., rezulti din graficul {un'Jiii !.1
: tz(O) (v
!
{ 6 2 1);
3,4!'; este ada supra(etei definit!.de punctele 41'|1,
'(s),
c(D'
Dupe cum se vde din {ig d.33:
i'
8A9),, : A
"Lzt"Lzt.t't.",
-
A
a.t.tzu,.
Cu (8.265), (8.266
I
Sc introduc
i8.263
AX)^ : 2(A4-.
Cu (8.260), (8.268),
A,"-: (A;, A'.\-
+
r
r, lsin _li
2E
\ ).
Integrala din (8.25
utiliz,ind r. sectiuni t|a
I'i-'-:-r
/l,h:
\'
''2
1
2
Calculul practic aI (
-
cunoalterea elemr
,rnilor
transversale Cebt
i :F: i, AP., l'. ;, L
-.' trasarea profilulr
llutifea It.-2.
si
)', ' i/4. -i-;/'4t (v. {
(8.262)
(8.264)
Fig 8lti
Utilizind
(?.123), se
Poate
scrie:
A.,',,,,"*,,,".:1^\::/,
cos
p'v"/;) dv"
:
-1't'
"i"+B;'
A"1.a,ta,,'
:
$i^2fi).t '
(8.26s)
(8.266)
lar:
1lB
(8.262)
toare pluti
Cu (8.26s), (8.266), relalia (8.264) devine:
d-llj., ,/ sin
i
B:_
_
Al_r,":.
t9.26j,
S introduc (8.263)
;i
(8.26?),
in (8.262)
,i
rezulta:
Ai" . zlA4-- A:i
- ta-T^ aln)
+ ^
',
sin:. B;
_
-
Ii:*z?t
llrll.
Cu (8.260), (8.268), rclatia (8.250) devine:
1
,^,
.t .a,1.4,,.,_ A"n^t -zta^t:, a;T:,\+
i},(.r
:-";-.*
i"r)
j Bi^4.r B:^",:
_m!t
{8.26e}
lnr.g,ala din
{8.252). se .atculedzd prin metoda Cebitev (v.
!
a.s.2.3)-
utilizind ,,. secliuni transveEate de integrare,
oblinlndu-se in final:
rjo) (r
,ft;81,,
(8.263)
,s
4.6.2.1);
(8.264)
x"",
i= |
.q.,,^.
A
t\ttt )-tl
,
.4,"t^ :
A,,y^
+
A,"r*
D._ i
...
*
l_".
lm,l ;
.4,,.- . (A:i-
- .{1,;^)
- .
(ai^Tk
ai.T;^l
z
7-/
r
;
,/r,lsin
=
r1.," .in
-:
-"
,
\
^
^
"^^)-
I
--:
, Bi.z1;l
F a;.,lnl. i- fin
-m'l:
2
^c
-
Lce!.lnc
3n).
\8.2101
(8.2?l)
(8.265)
(8.266)
,.^,.!:t:ll$f*""
ar coeficientului v'zB' 6 rctalia (8 270)' cup nde urmn-
..
-
cunoaiterea elemmtelor
li
datelor initiale: desenele la Scari ale secJi_
unilof lnnsvprsale Cebitev
de integrare
Ei
graficele tuncliilor A,t, _ tz,\@).
t tt
,
h. Atn.. hA,
^,
L.vL, tt,. tc
-
L.NLln.i
, .-
trasarea
_profilul.ui
-valului,
pe secliunile Cebigev, Ioloind ca ax5
f,l''"".- l;-j:
ei
.ordonatcle
-calcuhre
.u relaria (7.r23). penrro
Yr.
-l
4 1 41 1\.. {i8. 8.32, 8.Jj)l
\8.272'
119
-
lr"sJrcr pluliritor lV:. Li. tt;"
.L:
. i
-
1.I
ri
d.l.rxli,1rrPl
.l'.,,^. A".,,^. din graficele lun,riilor .1.r. - 1..rO). ;
-
f' i:
-
detcrminarea, pe cile giafic5, a vatorilor elementelor gcomctrice:
BL,,
4,.,
r;^, ri- zill.
4:),
i
--.liih;
-
deteFninarea a!,", a:,,,, i
-
/d i, cu forrnulele (s.253), (8.261)
;
-
detemtioarca valo'-ii coeficientului.zz,, cu ajutorul idrmulei (3 270)
Se recomarldi ca a.est calcr si se efectueze sul {ormi tabelarn (tabe-
lLd'8.e).
Valorile coeficientilor xz"
9i
zz,, rezultatc din tabetele 8-8, 8 9, se introduc
in relalia (8.235)
ii
se obtine rz.
Orientati\. coeficienlii de corecJie z,',,
1oftl diagramelor reprezertate in fi(- 8.31,
malrve :
'.
1
zzj, se pot ditermina
;i
cu ajLr-
8.35 sru a {ormulclor aprorii-
_
c,"
60 2Et,
(1r")3. (s.273)
\8.274)
il
..5
I
E
Ep
I
t
i
,!,
^n:
I cv,\^r)
+
-!4
s:r1.
2\4 t
rp)
E
E
i
.*
'.
:
.: r{
x,s..! 1 1,73Cr(B.Ds,
in care:
(
esie pulsatia formei valului definitn de
C,", C', sint coeficientii de iinale ai sLrprafetei
itatic al carcnei;
8.. f sinr l;llmea
5i
pes."jul nar.i itt m:
i este lungimea valului in m.
De asemena, pentru determinarea orientativ: a coeficietltului de corec-
lie
total z?, se recomandn {ormlda aPfoximativl:
./
-.1t3,\8,.8..r;-
I
l,rF. B. rt -8r'u.B. tt. 1827sr
cn
unde .8, este lnlimea relaiil,n a navei defiuitn de rel4ia t":
'B'li'
iar
3,lE', B"lT), a: tJ, rezutta din diagramete rePrezcntate in iig 836,
s.1',8.J8.
relalia (7.12s);
plutirii gi vertical pris-
8.4.2.2. Calculul coeficienlilor de corectie ai mometrtului
pe urbator
56 consialeri sectiunea iransversali a navei, care include centrul de
Sreu-
rrt. G rlie.8.lql. Fie ltl
-
lj, i 0, n, plutirile dr.pre din planul de form"
lil.- -l-."coincid" cu axa valulli de Ia
=uprafatl
5i
definegte pozitil navei la
plinu incirc:r".
Ilc
rp; lini$till. tn mod
'imilar'
It/r t,
j - 0
'n-
I
(
oin^id
cu axele valurilor formate ia adincimile Zr,
j :6:i=-r la\iL de W^- L^
r20
Eti
ET
r
... J
..:
R]IR
i
:
formrlei (8.210).
I
J:J.ni tabelarn (tabe-
t-E, 8.9, se introduc
daernina
;i
cu alu-
r tb.muleLor apror.i-
r]]-(Aj)1, (8.271)
!l
r;
(8.274)
(7.12s);
,.
B,l1
).
(8.zli)
B.:
"B,ii,
,
'
te in fig. 8.36,
bdtrde centrr de
Srerr-
din planul de fotme
ftte poz$a naver ra
j: 0, t'?- I, coincid
q
'-;
a
1
i
il
!
"e.fi
,ati'
I
E
E
:
tii
EL
,.t ..
3
?{.
:
li
$l
I
i.rl
E
g
s
-l
la!: de I'1.- I'.
:
l
*
tl
';
?*l,t
.t
+
slr3
i
I
.!
f:-3.at
j
i:e
tn
i;
:'
122
s ...$'t
.i
'i
"?s.
3. 3 \- 3- 3- 3
. 3
:-
s
F-
123
ssse R
-a
!
s5
!:
t-;
clRre
p
3 E
s-qB"csgsF. li.B e.3. R: s3
|q
125
I
Se noteaz[ cu W,1 L4,
j
-
o, y;ttpra{efIe
plane coresPunzitoare uqhiu-
rilor d panti maximc dAJ,
j:
o' m, alc ialurilor {ormate la adincimile Zr'
J
- o. ; I"\i dp lJ-.- t4.
Din relaliile (1 .129), (7 l2l), rcznlti\ cn, panta valului descrelte cu adin-
cimca, in limitele pescajului navei.
Ayind in vdere cele prezentate mai inainte, amplitudinea momentului
perturbator real, corcctati dupn pescaj, esic:
Mp/,, poate li e
calculati pe profilul
in carc, prin xe", se
1
prolilului valului, cu
Iniroducind (8.2
Coeficientut total
oscilaliile t.ansversal
In continuare, v
J) Calculul coefi,
Din (8.276), rezr
unde J1P, esie defin
;i
care,
'linind
cont t
iar M;,a, reprezinti 3
unde ze" este cocficientul dc corectie, dupn pescaj, al momentului
Pertur-
tratorqi exprimii hfluenla datide.variaiia razei valului, in funclie de aditcime'
Iis 8.'10
Dac[ se ia in considera]ie
qi lorma culbir a supiaJelei valt ui, in limiiele
hlimii nalei (fig. 8.40), atunci amplitudinea momentului pertdrbator !eal,
corectat dupS pescaj
5i
lnlime, are lorma
Senerali;
(8.276)
(8.211)
u
tu,
:
'eB\Ila,
-
ve*,N
t A,
unde
&!
este denumit coeficientul
de coreclic, dupl titime,
4
.9-:"t9ll
perturbator
;i
expriml influen{a Iormei curbc a vafufui, in limitele lilimii
navei.
126
Pentru calculul
-1
in ra?ort cu sistemul d,
toare unghiu-
la adincimile Zy,
i descrelte cu adin-
nr^, :
u,Mi.,
,lfp,
..poate
fi er.T'rimat gi prin intemediul amplitudinii rcate ML'.,
calcuiatt pe profilul valului de la suprdfati, astfel:
momentului
\8.276)
(8.278)
in eare, prin
&",
se
line
cont de modificarea caractrjsticilor geometricc ale
prolilului valului, cu aallncimea.
Introduclnd (8.278), in (8.277), se obtine:
Mit,: a,'xI"n (8.27e)
Coelicienlul
tolal dF corFcliF r", al momFnlului p.rrurbaror. penlru
oscilaliile transversale ale navei pe val, rezulti din (8.277):
xe
-
.ll pa .ltr.
-
"nyeT
{8.280)
ln continuare, se prezinti calculul coeficienjilor x"., x,5.
1) Calculul coeficietrtului ile coreclie ,e"
Din (8.2?6). rezult6:
h,
:
M'p',|M,', (8.281)
unde ,llIf, este definit de
lelafia
(8.205), scrisn pentru plutirea Itl- L.
$i
care,
]inind
cont de (7.129), devine:
M,.,
.
K L-tctr
) -i,
-
-6t'.tG.tt
i.7^. \8.282)
iar -lui,!, reprezinti amplitudinea medie, dupi pescaj, a momentului per-
tuabator.
.l momentului pertur-
ia funrtie de adintime.
valului, ln limitele
i perturbator real,
litime, al'momentului
(8.277)
Fig. 8,{1
Pentru calculul Mi,,,, se-consideii gralicul funcfiei Mpak), zel0,Tl,
in ra?ort cu sistemul de axe de coordonate rFifrt (fig. 8.41). Daci se consideri
i, in lturitele lntimii
127
?rid
:uprafFlei d"{inir. J"
Brali
ul funclipi
z: ?
9i
se i parte prin T, rezdte:
M",(z). axa -rz
li
dreptele z
-
0,
in (8.283) cste
transl'ersali a navei
1tr
-u;i,:-\
M.i? di.
tJo
neccsar lttp.az. Pentru aceasta,
(fig. 8.42)
9i
dreapta inclinatS
(8.283)
se co4sidere sectiunea
W," L;", corespunzi'
,
Fii: 8.12 '
l
ro:rF ungl,iului d" p"nti ma\im a,,. a valuJui lormdl la adincimea Z flli
t1' pluLirea dre"pr; ty. -L.,. Amplitudinca morlonrulrri p.rlurbrtor. rl
vdlului de lr supralali. a losL exprimdri prin inrcrmPdiul forrul"i m"la-
, entri.p a slaLilir;rii rn\iale. :'n r
"re
s a sub"rilLrir
9
cu a, (\. relalia 8.2051.
Dac[ se utilizeazl cele doui componente ale {ormulei metancetrice a stabili-
tnlii iniliale
h'. \
5.2.5.1), atunci pentru yalql
1olmat la adincimca Z, se poate
sc e:
)I
PAz:
tI
PAzr +
M
Pjzs,
ltndp .ll pl,r
".te
anplitudinea momenlului perrurbaror dc fonn;. s^ dJto
reaza roririi suprat"r"i vah ui ru unghiul a,, (v. fig.8.'12)
)i
.c.alcul.ar.
cu fomula:
II
a6
: ^1o,g""g1" :
.1V
"\tu[,J "
a,":
(8.284)
(8,285)
Mprz, este amplitudinea momentului perhrbator de greutate, se dato-
reazi cuplului de {orfc A-
9i ill-,
care sint aplicate in G
ti
B
Fi
aclioneazl
dupi o direclie norm_ali pe lfyz-Lvz
lv.
fig. 8.42), deci: .
. Ir
".n2":
-":Y*BA = -11/,,aa""
G?86)
128
ln (8.2s5), (8.2s6):
Dlutirilor dreDte I/" a.
i ersala pentri plut-ne.a ii
din (8.286), a]atit ce Mp,
tate C, situat deasupE c
tate C, situat sub centn
Se
jntloduc
(8.285),
)1,
Relalia (7.129), scrn
sau
linind
cont de (7.1
Cu (8.289), relatia (
Introdllcind (8.290),
'''fi/i'
-'l l,:
T
Utilizind ptutirile
l.
prin metoda tmpezelor,
M',",:-(fr,
unde s-ar ficut noialiile
U,lv,@nr;,
+ lvl@M!)t,
v-
I
_ :
{Iv,,(BM"l^
r-_a-
z-'
Tinind
cont d (8.28,
^er:
--=;.
rnlde Il
;i
(Efu;J, j :a
transve$ale, corespunz:t
calculeazn dupl planul <ie
\11tot
V:
l,(4,
BLi!:.
Calculul coc{icientulu
de olicei sub lomn tah
.k;idreptele::0,
:
(8.283)
la adincimea Z, se poate
i pertutbator, al
formulei meta-
cu d, (v. relalia 8.20s).
i metan.etri.e a stabili-
ln (8.235), (8,286): Vz;i I/- sint volumele de careni corespunzitoar
plutirilor drepte W,-Lz
li
W*- L^, I,Btrl")z este raza metacentici tmns-
versale pmiru pturi"a It,-L,, Lr a dis,-nr, dintre 6
;i
B. S.mnul n'inus,
din (8.28o). aft1i .e Mpaz,
pstp
con{rar ]ui ,\-r/r,/
ti
a > 0 (.eninn dc
Sreu-
tate G, situat deasupra centrului de cateDi-B). Daci d < 0 (centml de greu-
tate G, situat sub centrul de careni B), XI pat, este pozitir.
Se
jntroduc
(8.285), (8.286), in (8.284)
li
rezulu:
MpAz:'$izlvABMr)z - It,,al. (3.28r-)
Rela'fia (7.129), scris:r pentm valul fomat la adincimea Z, devine:
s,z
: fr"" (s.288)
s?u
ljnind
conl de
(7
l2lr, {7.125J:
. dlz: IiiAe
82.
(s.28e)
ru r8.280), r"lrlia r8.2871 drvine:
'. xI paz-
=
.tKi
!Lv,(nti,)
"
,
v^ale:Bz. (8.2e0)
Introducind (8.290), in (8.283), rezultl:
-.1:L lt
rrtij.
.
'';l\ ,t .\EV)"
-
I...r <
A'dz
kNm . ,8.:er)
.
Utilizind plutirile;- o.,r..ate plinuiui i" fom1.
?i
inrFS.i-d,8.2q1).
PT'n
m.lodr lrap' zclor, se oLLrn":
-.ta
n
M",.
-
!::", S
/,,Bli. ,
i.a
r-t
. r,
Un- .
/8.2q?.
n
'3'"-
'',
unde s-au ficut noialiile (8.213), (8.244)
ti:
:-
t,V,t
B nt,,,
-
ll
-a.
r-K'.4r
-'
V
at
&U
r\r
tr/"a) e
r.
.l
Vt(&\)t vb.'aRntt. .. - v-t
B\,,1
t\,
.
vna)..ro,
t-
-
',
{.vorau,to-
v,^a ,-r"
'v"
El.t,,-
r'na-
c-*ol
-mr
. r8lc.l/
Tinind
conr d- r8.282)
ii
r8.2aJt, in ralaria
\8.281),
r"zula:
ntt
n\G)tt?)n t:a
unde I/r
9i \-BM,), i
-
O, ,n, sint \,olumle de carene
ti
razele met4cntrice
iran.verdl.. ,orpspunz;roare pluririJor dr,pt. It . 1.,
j-
0,'r, ,. r.
.e
calculeazS dup:
llanul
de forme sau s. dpterminir.u ajutorul g,afi.elor lun.-
\itlor V
-
I'k), Bl4, - t;t t aoaninjnd drrer:m.i de cdrpne dr"orc.
cat.ulil co, {i, i.d{ului'dc c<ire'qi" n.,. ,i tormrLJu
{8.2s4).
se ifecluea. i
de obicei sub folmi tabelari (tabelut 8.10).
(8.28.1)
de formi, se dato-
8.{2)
;i
se calculeaz!
(8.285)
' de
qreutate, se dato-
in G
si
B
ti
aclioneaze
129
2) Calculul coeficia
Din relalia (8.279),
und: tlptr este dat de (t
bator real, calculat pe
Pentru calculul -l$,
include centrul de greut?
prolilul valului real de l
chiar in G. Centrul de car
de coordonate
Jr'h
: 0
t
coordonate yu",.
9i
(ll-
9i t,I/D,
apticate in c fts
lVh Lv*, corespv\zito2
Dupi cum se obseri'i di
in carc bratul l/,, pdn
se poatc calcula cu forn
E'
s
G
IF
i
s
i
s
I
L3
::
i
^
i
i
tl
:- s
E
i
tl
I
-E
: .c
'^+
6
n
!'
I
6
.-
s
I
!"
F
:.-
E
l:
-;^
:.' E
:s
x{
I
A
r.
n
It
tr
LE
;-r
l!l
s ..
.-
E
E:
iL
r' r6'
'6"
l_
t-
130
2) Calculul coeficientului rte coreclie re!
Din
relalia (8.279), rezdtll
x*": Mit,lMce,
8.29s)
.9
I
tr
n
I
G
r:!
L
""
-e
? ll
unde: Mpl esiF dat de (8.282), iar M;.tr, est" ;mptitudiner momentului De ur-
bator r.al, .alcular pc prolilul vrlului de la iuprataqr.
M?a, :
L-lr,: "(r/-h,, (8.296)
in care bralul lr,, prin analogie. cu bralui stabilitnlii statice (v.
S5.3.1.2)
.. poate
calcul, ru lormula:
r.
-
.t.. tn 04
_
a .tn d^,
\8.297)
131
,
Fi. 8.41
Ppntrr c"lculrrl rr';/,. .e
con-ider; sF^!iune" rrans\.pr.ala a na\.i. ."r"
includ centrul de greutate c ({ig. 8.43\. Ire IVhb- Lh.^, cur}a care descrie
profilul valului real de Ia suptalara. arinJ prn^tul dF panr; ma\imi
.itu,,
, \iar
inC. t^enrrul
de carFra penrru plulirrd rniridti drcapr t W. - L_ es-" B
,
dp .oordonaip
J6- -
Ojl {/lB).. iar p.n,ru plulirea tr//,_ - t
,
".
Bh_ J-
coordonate yr,,r,
Si
(KE),,... Mi,, este determinat de cuplul fortelor A.
gi
i,/-,
aplicate in G respectiv 8,,,,
Si
anind direcliile nomale pe dreapta
lvv^-Lv^,
coresFntzi\toare unghiului de panti maximn d, (v. observalia 7.7).
Dup[ cum se observ.e din fig. 8.431
A
t
.:/
'' ''
(8.298)
tonditra vi,^: Vl
+ A,^. deci Vi,^
*
Ve
verticali a axei valului, J
pentru care este indeplir
(8.297), se {ace pentru I
rn conunuare, se \'l
rea poziliei reale a valul
si coresounde suorafetei
(iis. 8.r3). siturti 1a disr
distanlele mnsurate pe I
respertiv slinR. ADro-r.im
bordurilor. cu (4'
+
,'),,
' 34*"'
unde 3?.este corectia de
Din:(8.303), (8.304),
I lLct4'1
'^^",
i .\-',:",,,,M,,tA-,.\
ax
'8zee,
*.f;;"i'at';l *:$ind'
T::.Tft1:li*':f
11$,.*"-
?::1':ii:"'$11";
r. l-orr cu xxa C.
Si
rFsp".tiv linia dp bazd LB '
'
C,r
{8.29bJ. :i \8.28)i;
Iormulx
'3.2q5)
d'virre:
'
"":
Iv,lt<G-M;,,'i^ ,
(8 300)
P..lrr cxtludcrea d"p'laslrii
pc r'rti"al; I n';v'i,'a urmare
'r
modifc:' ii-
1
,rr'i ralu)ui. rrebuie ind.plinir: concilia:
. v*^: v^.
(8 301)
,,
'':lHl,.
".:"il'*'
i;:,1 iy'"f:$iliT
fj'lli"""hi'i
liiliii"i'l;
3.I:
Iig 8 44
lv;,, /;- (lig.84q) se cal'ulcdzi
\ol'rrru1
prLiilrl.'li
--7.
i
u'v
-
L'v,- cu tplaliile'
ln caxe :Ak^ esie aria si
ftii lri,6-L;n (v- hs- I
c$enei, V-
9i
Vi,n,.
ALr^ dk.
pentlu
(8.302)
Condifia
yi.-
-Y,,.
|
, iopljc.
ii
Ai,--A,-. Dace 1,.,-+
/
4,", deci Vi,^ +
Vv,-
-
/,. e.te nF.e.ar sa sn .o.ecrpze
Dozili.L D4
\.r1i.?l1 aarei valrlui.Iardderea pr.supu.: iiitiJ, oblinindu.se Vi,,,,. L,;^,
ppntru care,"rp ind"plinir: condilid /8.301). Cal.ulul brat,Jui/,., cu tormula
(8.297), se face peniru noua pozilie colectati a valulul
lr continuare. se vd d.r-r,iina ror"rlia
Ce peseai, care
lermite srabili.
roa poziliei r".le a valulu:. in r. pofl .u r1\r. U|oarca'car- rri.6uis g1;r;rr1;
este:
ttt,
(8.zee)
afe s':pra{ePi tra.ns -
h
-
ar'-, calculate in
,
(8.300)
3 rrmar a modi{cirii_
: '
(8.301)
,-t- ii
se loteaza
Pro'
r.anirnl a profilului cu
9i
I/i.,., pentru
'A,v,^:
A'n,^ A.^ -
(3.30:l)
.. .EA;,,^:
e(a'.+.b'),::6T(a'f D')o,,cosra.,,
unde ST.este corecfia de pescaj (r! fig. 8.45).
Din
(8.30J).
ib.304,. reruLti:
,
3r : (A;,,-
-
A,,,Jik!'
+
b'),,, cos aa,
si tore"pu,,dp sup'ar4"i ,upl"i .upiins.-i)ri^tini'tFW;^-L:,"siW,,.-Io,*
(l'S. 8.45),.i1uJiF lJ d;s{Jn1a e u-J Iaii d.... lalr.]. sF nolpazi.u 4:- si ,'-.
dis,anr"le m-.rr"l
t"
U
i- Li-. d lJ purLrut O, Lr :inia borduiui drepr,
rcsoecl.iv sii.rg.. AproximinJ di. ranra. rrjsurdi;
Ire
lV;_- L;*, iorre lin:rl"
Dorouruor, .u
\a +
D
)..n,
:p
noare
s. ,
(8.304)
(8.305)
Fig. 8.,t5
in rare A',7* estF aria suprafetei transversale
jmerse.
_corcsDunzeroare
Dlu-
tirn Wl"a L;^ (v. fig. s.aa)
Si
poaie ti scrisa sub forma:
'
(8.306)
183
-rl*-dx.
(8.302)
A',.r,^: A"
* lAi,n
-
IA|"V"I.
1n (8.l0or:
',41,rr
.
l,.l:,p!
sinr modulele ariilor trarsversalp supli-
menrare
ruprinse inrre ltrl.
-
L,;i,lVi.^ L',-,Ln5ordul.tribord
iirespe.t;v
b,ruord
Cu (8.306); relalia (8.30s) devine:
3"! (f,4;,n
-
\Ai,"n )l(a' +
b')v- cos v.a.
Dupi cum se vede din fig. 8.44:
Ai,,t .- Ad.,
l tAi"
.
Dacn se
line
cont de (7.123):
(8.307)
(8.308)
=',+[
-''"i(*
-)l'
\A,,,",
:
lA{,n".i
-
to,,,,".t:\!',*n:,*,*ti^
cos(znv"li) dv,
-
-
i
aa'";:\{'^*(}
*
"".)
-
.*:
ta.- +
z(ra;r}-
-
ltto;,t,
Daci se
_1,"1r sin':
|
,'
_
B,,ll;
i8.I3)
znl r\2 lJ
Adh.e,- .A.h,\..,,.r"
.\:-t" "r7,.o.iznY'rirdv"'
'
^
4 tr'/')
-
I
,*,r,,-
Ti-'1
'.
2,3b'; .'";
(l
-
u,f]- j ,*,;.;
(8.314)
nnde
\Ad7cl
este aria Aaf'g', zviribaza
f\'
: (Sb)i, qi lnXllimea
ft
-
zi'
.134
t
n
",
"
t
:
l\!',-
^'
? I
"-"
1r"o''ar
u""
|
:
il' n * u^,
"r'
cos
{znv o ii)
dY, :
(8.30e)
(8.310)
ln care
1,4.d,,,1
este aria Ac'l',r', avlrl
'baza"77:
(sa)i
9i
in5limea rJ c : :;
Cu (8.309)
ii
(8.310), retalia (8.308) devhe:
.. i),t.
, r
il1,rr--
{:ll
..os-
[8,-'2{8l,';]l
';{84r;?; (8Jll\
zir
t
^
t
z
Dupa ,u'n :e vede dir lig 8.41:
Cu (8.313)
ti
(8.3
Se introduc (8.31t
I
(a'
+
b'),,
-
(30)j.l
sin
La trasarea pozitiei
valabili pentru
ioati s
Dac: se iniegre3ze
in care rr. este numind I
I3",,
\a' i
i')'
-
(34);l sjn
Calculul corectiei de
lorme tablar: (tabelul
Obsefrctict 8. . L\a
cu 8T-,d, IaF de cea id
3I."d < 0 t.
Tinind
cont de obse
ptofll!] trY,,^ L,,-, a1
,
situatla distanta 3?-d, f
de panti maximi I7,--
statice M
"(A,v,;,
MB@
transversale supli-
_tribord 9i
respectiv
cos..,r.
(8.307)
/R lNR\
Ir co6 (znYyli) dYy
:
/R 100\
c6(2'!Yzli) dY,
-
Dace se
Cu (8.313)
$i
(8.311), relalia (8.312) devine:
t'.,,,,
- ?lt
.o. i. r," 21a,1;]+
I 1ra1;,;.
(s.rs)
2ft1 1.
)
2
Se introduc (8.311)
ii
(8.31s), ln (s.307)
ti
se obline:
3i ' l' I,si' "
'
(a a'1".cosa,l-
j-rt 6r'i rddrn -
{8rri. sinlrs/r;:
r;r)'" .1.-rvial-rSari",;}
---.
r- ?'
--l
.,
(8.316)
l-a lrasdrpd pozili"i reale r valului. ." urJ,z*z; .or.(tia de pes.ai m"die,
valabil; pFnrru roale sei
1iunil.
rran5\'ercale. d"rl d" relalia:
1 |t c$L|z
3?.d::\ 3T dr. (s.317)
integreazi (8.317), prin metoda Cebl;ev, rezulti":
+r(s-H)-
(8.310)
ti
iodllimea d'c'
: zi.
(8.312)
loot,;
(8.3r1)
I, .o-"
(2lrY''7r) aY'
-
(8.313)
v//i) dY/
-
(8.314)
)i.
9i
in;l|imea
/
a : zi.
'
ar.,:
(j.
arJ/".
i.r.
.
(8.318)
in care rc este numirul secliunilor CebiFev dc integrare
Si
s au ficut notaliilel
S!r
)J
ott .ot"
t
o/
rr
... 8f{ m:
sr,-,,--l
{l;
,": 8.,- -\Eq:^-
(4
I
'
)Pr,,
cos ,,1 i l
,o'o,;..in
1-rad);t,|r)-,-
I 11v1.,
-
1ta;;.;-|.
^2)
i
-
.a J
lml:
(8.320)
j,"-
L"*,,,r,. m.
-
CalcrlL,l ,orp.ripi de p.srai 3I.3. cu rplrlia (8 ll8), .F efcctuFaz:
"ub
forma tabe-lari ltabelul 8 l1)
Obse'ualia 8)8. Ara valuiui, in pozitia
reah, esre dcDlasare oe verri.ali
cu 8f-.d, fdlu de cea inilrali. sprc ,lili da.; 8f*a
.0
;i
spre punre da"I
8T-d < 0 r.
Jinind
conr de obsFrvalid 8.28, .. t.aseaz; pe
s".tiunea trrn.vFr.ali
piolilul IIly,. 1,,,, al raJului in pozilia
reatd
(fie.
8.40). Prin DLrn.rul O.
"ituar
lr disrania I /
-
".
Id!; d^ It
-
-
2". rr., : ar a v-alutui W_,
.
L_, dreapta
de pan'; mayime W?^-Lv.
1i
G . In ,onrinuare, s" dptprmina momentele
,
stati.ce M,(A,r,^), MLBlA"v,;.
135
Din fiA. 8-46, s
-
r)[
"(A*,
Deoarece supral
arii |f,,"-Z-. a valr
ti
(8.321) devine:
in care: -U.(lla,rr), -
supraf etelor transvers
I\te W^"- L*
ti
Utiliztnd (7.123),
Y/ e
10,
i/21 (fis. 8.it
),/4, fati de or(
$i
pn
suplimeniare din boni
*
e
I
,
a

s.
E
i*'l
?
lryi'l
E
"1
I
I
Flrd
:
Iil
sl
il
I
-t
a9
a
I
e
s
?
a
.t
g
,E
t9
+
g
il
=
+
d
.t
l'
E
:
:
tl
f
e
-t*
i
B
a
3
3
a
e
Avind in vedere
M,( a,m
M"(i.
unde:
tl
-tl
'{
1...t
-":
'*l
l.-{
-t
ta9
;i
l3
146
'
t-.'
Din {ig. 8.16, se observe ci: ,
XI tA.v,
)
.tt,tA
,.t
)
-U,t
A,,t
)
-
-11"1 A."vzl). (3.321)
Deoarece suprafata transversali imerstr, de arie .4"-", corespunzltoaxe
.ci W,,,-L^" a valului,. este simetrici fatn e axa G?, rczultl M,(A"-"\ :
0
ti
(8.321) denine:
M.(A{,,,)
-
u"( A,"v1)" M
'|A,","t),
a
:9
n
Y
H
,i
wn /-v+
-@"
a G
Fffi#-
F-n
Fig.8.16
;ncare: tf,( A.,vt). 1r.,(.A,"t,) sini Inom"n'eie.rari.e, faIS dc axa c:, ale
suprafetelor transversale supLimentar" dir borduril" f-ibord
5i
babord, cuprinse
inlrp lI,
- t^,
i
w,.^- L,._.
Utilizind (7.123), se repre?inti ptofil l,t*^- Lv,., a1 valului, pentru
Y/
10,
i/21 (fig. 8.47). Punctul O, de pantn maximi, este situat la distarta
)./,1, fatn de Or(
9i
prin el trece axa G/. lIodulul ariei $rprafetei transversale
suplimentare din bordul tribord, se Doate scrie sub {orma:
\4,",,1:
4",""
: '.Ao-
-
\Ad.
Avind in vedere (8.323):
und:
M"(iA,"n) : M,( Ao*) : xr,llAc"d)
-
M,(\A1"D,
I
M,ttA,d. \
2-
/8n\. ?..18
"
,2
F
2/;r), J .
(8.322\
(8.323)
(8.32.1)
(8.32s)
1e7
.F
I
9
Pentru calculul momentului M,(lAo"d\), se considera $prafdla elemen-
tart, de arip dA
-
Z,dYv (v. fi8. 8.{l). situaii la distanta.y' - ) 4 tati
de axa G^. llomentul stati. al modulului acesfei supralPtP
FlFmenlar' laIJ
Fjg- 8:47
Dac[ se integreaz: (8 326), pe intervalul
ti/a,
i/a
+
8,,'"/2 +
(s')']'
rezdte:
i [;,4
3.^d,-{s"r.
i v
M,lAadt-
1r,\r.
-
'
(v'' r/4)cos(zrvl/^)
oY'l
Co (8.32:t)."
I
M.|A,nD
=
Modultl a*
se poate scrie $l
Avlnd itr Yd
M'(l'
in carei
Pentru cald
da
:
zv dY, (6e
tul static a1 Eod
uu. :
-\^/i -
r
-t,{!;:,.^.,&,.Yu
cos(2'!Y'li)d}''
-
i
(t'
"o,
(2"v"n) dY")'
I
)'ita 8,".t2
,3'
* t
Dupa calculul in(egrrlelor din
18.327),
se obline:
M,t A",i
-Y^{ ]'i'
1
1r,., -
zo'r"t
-
zn
\zt
-
lB'.lz
+ (8a).1 cos 3'a'*
L
'z(&)'l)
$B
(s.i27i
(8.328)
: :::alaia Ccme11-
:- fi ii 4, ia!:
:lemcniar., 1ala
i
dY, .
1r.326)
i,),),1'
(s.32r)
(8.328)
Cn (8.32s), (8.328), rclalia (8.32a) devine:
.r/,(..1
.., /
-
i'l^^
.i"
.
B
".
2(8,'r"
-
tn
ttn
-
8,.2r
1ao)..o.
1n,
.
z1la1,1}-
^l
l
-.,
(3a1,
"
8. ,
2
-
2(3,).'l-.
\lodulul arici suprafelei transversale suplimentare din
poatc scdc sub forma:
)A.","
-1A",.:
Ao!"
+
[tu,t..
Avlnd tn vedere (8.330) |
1'r.(A,,,2)
:
xr'( Aa",)
-
M"\\Aar,\
*
MJ An")' (8.331)
M,\ Aa.
)
- -
|
Qr)*
",rn"^,tz
-
z!a)-tt). (8.332)
^/2
(8.329)
bordul batord,
(8.330)
l--
'8,,,,12+
-l
l1- -
7.) dy,
-
r.
h
*
,(&),J]
Fis.3.'18
Pcntru calculul x1"( Ao1.t), sc considern suprafala etemcntar:, dc a e
.1A
-1, dV, (tig.8.4q/. :i',rc1" ld d'.. nf it
y/
f.
l:derxa6.,\lomen-
tn1 static al modulului accstci sulrafele elementare, Jali de axa G", este:
'Jtr,:
(Tl4
y)lhdyt
:-0,/4-
y,
7!cos(zrvzl).)dv,. (s.333)
139
LA
!.4
i/+
DacS se integreazd (s.333),: pe:irititvalut'
[i{'-
(ll,'"/2::- (sr).), t/4],
Procedind eseo:
|
!'
L3\^4n)
unde ilt,u(l*); es
lmelse, corespunz:lo
{v. S
d.6.2.5):
r,rLB{4,*)
=
in care: Mn.". tezirli
.
tr
b|.4,,!1\.
]rL
ale suprateteLor tran
ciltrihse intre t/-. -
,Avind in vedere
'}..'
\
.
Mr"(lA'-l1
1
Pentru calculul
dA : z, dYr (v. fE
tr{onentul static aI c
dM
Ls: tT;,
Daci se intree
rezulti:
ItI
L,(AR
I
.
+-i
')
h continuare se
'
MLu(|Ad.t:.
+jr",l&
4t
rezultl:
t- f;4
tt"llA"h)
- -
h^\ (i/l
-
Y"t.os (zav, ir dv/)
I .'i"-lr-'t a".t
-
tf;..
-- -i,l\-
-|co'
(2"Y"rir dY"
"
l ir r-"/t_3rr'
'
rl/a
-
I
t," i ;')?;.-r,;/,-
6, -{r
eos
(2"v'l)')
dv'l
.,:
'
.,
,Dupn calculul interalelot din
(8234), se obtine:
M.t'Aot,) -
-
Y'{'1
.t
-"-.4."" -
ztr4.,
z1t
\zr
^
-
lB"^"12- \trt)^l
cos LtB'."-2(sb)-l)'
:-, .. ,' . . ..,'1 '
.,r'..
Crl (s.33s)
ii
(8.332), relalia (8.331) devine:
M.\,A,,,,) --{'l l:;" 1-,r,..
,r'ar..
-
tftlzE
,
-
lB,-.lz -
(8D).1cos 3te,..
-
ztsDl'l)-
ll
-
-r
1ra1'."1e.' 12 -
zisl)i'3-'
2
Se inhoaluc
{8.329),
(8.336), in (8 322)
ti
rezultl:
M,(A','^):
(3.334)
(8.3Js)
(8.336)
(sb).),;,/41,
"i)
dv")
-
r(sb)*)l-
(3.334)
(8.33s)
(8.336)
TT
LBU"^")
-1:
M'^(A.,) -
-(84)ad(r"
L^
3r'
(8J41)
2
Pentru cafcufd ,12,,(1e,.,
j,
."
"ott"id".X
suprafala elementarl, ile arie
dA
-
2,, dV"
(v.
Jie. S.a7J,
airdari
la di+rnta T-. Zr
t2,
fate de IB.
\irrr.e.riul
"riric
al nodLrlrlu: d"e"r' i supr.i lel c elorn ntdre Isli deZB e.re:
dtl
LB
:
\'r^q+ tzvllz)
2,. .LYti,
-
T^T^"lcas
\21$'iX)
dY,)
+
+ -:riLcosl (ztyylr.) dYv
z
Daci se intesreaze (8.342), pe interavlui
ii/4,
i/1+ B"-"12 +
(sti-1,
lezulti:
^ttBt
A,,,"
)
-;,r"\l' cos{zEYr',i,dYv r
J ;.t, E-n 2t\tja)d
I :. f;/a+3-"/2
'd.r.
+.
,;
\
.o5z
12'v,
i1 ar"
(8 343)
L
-t,.t1
ln continuare se obline:
i7-r
)- I
IItBt Aadt
-
I.":'-''{ L- cos:'-8,./2
|
(8d).
1F
Ln\
^
t
+
'
r:
lta,,"/z +
(1"t,'
-
l.i"
1l-4,..p - ra"r'
l
{8r44)
4f4E).i
&tt:
(q.31e)
(8.342)
CIorlr
_
(s6).tl
(8.349)
(8.3s0)
Se introduc (8
M.""\4*):,
-(0r).1sin
, .r 8",r.
4 2rc
|
_,
-r'*
(cu (a;:3|
9i.'{
oase
ti
din aceaste
%c. sctiani. tansY(
,in care, s-a
$inut
i
L
lj,i\'Jv
61
:
l
L
lr
LE'\n J"tr|
:
.
trl
!1,,\n
tvtinJ
:
-;l
1
L
iM.
(3.3s1)
z\ib)d:
[iiri";"|2+1r,v-1-
:
z"l3\: (8,345)
Ad),
(8.346)
tara, de aie
Se introduc (8.339),-(8.34s) qi (8.3s1), tn relatia (8.338)
ti
rezulie:
tfi
_rr, "'",sin
:.14,,, (3a).
_
-t36r-l
sin I f(8d). F
(sb)"]
-
'
i,lB,.,l (sa).
-
(s6).
-
),4
-
'- . "i i
sin +lB,^, , l3o).
-
(56).r .cs
'-i{Ed)
"
(8r).,
.
42tl).
I
-
-,- . . I
-.^
I,
r(Ea);, I
(86),:;
.
.
't^);i
-
(8b)"::"
fm'-.
(8.3s2)
{Cu 18.137) si
(8.J521, iniesralele din 18.298)
respectiv
(8.299)
devin labori-
oa.e
Ei
din aceisia eauzS se reiurSe la metoda aprorim,iiv: Cebjiev, utilizind
,rc
sectioni
.tnnsve$ale
de intm.re
ti
se olttin:
v,",^- ,;': I '11.i('1
,,,')'
(8 3s3'
\Kb,." :: I.1t,"(1,,,,J.
(8.35{)
in ,a)c. s a finut .on{ de {8.301)
ti
s-au ficut notali e:
\
rrd@,,,h): rI,,.(A,v,k.*)
+...+
M,o@,,d
*...!
M*\A",*^\
lm"):
(8 3s5)
\
11
LB.(A { n-)
: M
1,.,.(A.,
".
^)
+,,. +
M
" ^(A.'io
\ +.
.
+
M
L*\A d/ e-) Vfil :
:
(8.3s6)
v,r,r.".,.)
-ilj]l lsin i
r8,,". 2(84)i.r
-
sin
+i8,,".-
2(8r),",1-
2n
12ft[
]. ].
I
-*
ra.,..
.2,ro,,,-.q.
I
p,,."
1
zlao',"--
z\
I
--
I l
-
-2
lB"h.
-2(36),.'cos :.8,,".
-
z(Eb).-r.l+
-
llsb),'^2"'
B't*'2 '
-
2(sD)i-l31
-
\sa)h,t,tlB,h,l2
+
z\sa)
^ls)j,
; : F,E
[m3]
(8.3s7)
ta\6, de LB.
de aB, este:
i) d&t
-
(8.348)
-
r8b)."i. ),"/41.
{!.34e)
)-
(rr).r1. (8.3s0)
,B-"12-
(sh)
^)-
".lt\
(s.3sl)
, 143
M^,\A';,,^):,,^*"*
*
8".^,T?.., I,""
asin
+-8.,*r
(34)."
-
-
{Db),.l sin
.:
'{&),"
r
,r,,,f
-
j
i:
'8.,".
.
(E4)," -
(Dr),..l
-
r it-r ). 2r
-.
-
;';;.*
ijB .,
I
{&),
-
{8Dl,,l cos I (dd)+,
I
rd'b)i,
rl
-
'2
th;lsal,-z.tL (Eb,,.n,.-
6.,d,,),,-;,
'{8,,,.?ll. i' .t"A'm3': '8Js8)
).c: LffiLlltc
l':A)
l^oordor'll"le, enrrului de car"ne
J s/,.,
rKEto,.. .'lcuLr.,u rPl"liile
18.353). 18.3541. .e introdu. in i8
2q?)
si
.e dFletmine 1'.
'
C;icldul cbeticientului d" cor.tie r.s. cu {ormula (8 3o0) cuprinde ufm:
toarele etaDe:
,
-.unia5r"rea
elementelor si
datelor hiliale: desenele la s'ari ale sFrti-
unilor rrdnsv;rsale cebirev de inr.8rur"
ri
graficele funrliilor 14. /,.{O),
,'rl",
-
^t,{9),
V4:
-
r,,(o). i
-
4i i s.t: n. T.,
\GM t\-,
V. rKBt, o t,'
-^'-lr"::;."
plLrririi drepre lv. l" pe d"'"n"le
'upl'lor
irnns'r rale
CebiS"v i
--
F't
ti
plasarea originiiO, a sistemului de are de.oordonaL"
J0z
la iulnltatea
litimii acesteia i
'
-
trasarea ie sectiunile tmnsversale, ta sca(a acestola, a
Profilulti
1alu-
lni de la suora{it5. in Dozilir initial; lti,, -L;,-
(cu a\d suprrPus"t
Pe'r'
llz. t,"
;i fun,
rul rJ" panti maxima in O)
(\
'
tig 8 44) utiliTind in
""-"
-oP
(7.123) j
'calcxlul
.orF.!iei n'edii de pes..'i 3f'," dupa modelul
Prez'olafi1
tabelul 8.11;
-
tlasaier
pe
sectir,nile rrdns\ eI'alF la :'rra acenora a profilului IJulu;
de fa
"uDratafa;
in polilia core,ldl:.
lvr,- 1v," cu ajuforrrl ldI b/''d
lr
{ 7.1231 {i. lig..8.4b qi obseflo1ia,828):.
-
determin.rea valorii. toeficiFnlului z(,
'u
ajulorul forrnul"i
's
3n0)
pus: sub form; rabehri (labelul 5121.
_
Valorilr numefi." alp coefi.lenlilor rir li ),qr. rerultal' rn labelcl'\ lu,
8.12, se in(roduc in r"lalia (8 280)
;;
se ob{ine x.
-
Oriintatjv. .o-licjenlii d. cor"'tie ai momenlulur perlurb6lor se por
d-lermina
ti
cu ajulorLl diagrdmelor pr'zenrrre in fi8 8 4q 8 50 lau lor-
mul"lor anroximdlive:
6("',
_, r rt
-
1 5'I.
(K
t ,
'n'
-'-
(r
'
C,;',1 ,
r.*1''"-
'z
r
,,t l2a',""'
'
Ci!
,.
-\".
-
3(r
--c,;Xr -
(.yt
r"
'
t
144
F..i
F
{
(8.35e)
(8.360)
y,"':
|
-
.te;,@.lrt".
*(5a)'*
-
+(&)l.l-
;r im'l;
(8.358)
tir cu relaliile
,:
; drprinde urmn-
IR
.J.-
d
!t<i
+
la'scafi ale se4i-
ilor ,4,1i
: t*(O),
Y-, (KB)", d, nc,
tlans!e|ja'le
de coordonate 'yoz,
a profilului Yalu-
?usi Pestc
ln acest scop
prezentat in
a prolilului valului
.torul lui 8I',,"d
li
Iormulci (s.300),
(8.35e)
(8.360)
te in ttrbelelc S 10,
)erturbator se pot
49, 8.50 sau a for-
+
3
I
i/
e
5

:
-j*
=
9
I
-t-
st
nl
j1
"s'i
!9
s.
B
s-
6
9
I
du
il
a
.5
s
*
i
!
E
:
'
I'
i"'
l.
rl
a
-i.
,
],
nl
.ri
!
;
j
s
a
n' g!i
"
i
oi
t
..'.
4
;.'1,
;{:
s
l'l'
:
1
s'l,ril'
I
xl
!l
:
si 5
'it'
a
s
;
x
E
e
T
.=
d
I
-l
.T
s
E
s
lr_
:
;E
g
i
f-
6
.!
a
\_
i
s
I
ela
at
I
","
E

e
*i,.
a
I
E
d
Hhk
*i.
'*-
-!"
E
?
a!
ts-? d
,4.

.!
r$
3
I
-t*
a9
a
':[-
8
I
B
d
k
lr:
.e
I
d
-I*
I
e
I
.F
d
tslx
I
s
e
I
d

s
ri
I
8
&
d
,!i
!
-E
E
t:
"E
?
! a
':
A
t
1s
E
:
d
?
1..
tl f
E
d
r.l?-*
I
-ll-
?
6
?
g
I

3
s
): Jts
I
s
n
a
d
'i
B
!9
d
E
5
d
al
e,
c
a9
I
I
j
I
d
E
6'
a9
z
I
r.[k
-
I
5
*1"
6
:9
I
x
ri
I
a
:
+
ri
s
a
j
:
6-
'I
-a
-t
3
":-
6
I
s
-1"
I
Ii
148
;
+
;
a9
ell<
149
I
E
5
l.:
.i
l-
i
F
F
I
I
B
;
c
E
F.
e
.;
6
s
a9
I
.F
e
i
F
I
?4
'd
Fi
's-
:9
.!llk
e
I
,3
?
I
-{
g
Fi<
6
e
.5i
iil
r
6
E
a1
lu
.E
:
13
I
g
R
l?*
"E-
9
?
+
{
Elt^
i
I
+
a
s
'?
<)
I
): lF
s
H
ll*
,tr
I
i
'
a
!
-tr
,
'i
a
E
'.]
+
a
=
t'

d
*tb
i
.
E
a
ls
rg
i
r;
t:
is
li-
rl
F
I
'H
{50
;
s
o
6
-E
i
e
+
-d
,i
Ir
r:i' *
*i.
6
I
a
,5 ?*
+
a
s
5l<
*1.
a
t9
E
s:e
T
+i
E
16'
"[.
.E,
E
8

a9
,5
Ll.
".
3'
9
+
g
,:1" F
I

t*" e
-E
3
s
!
rf
=t
ili
:
3
,:
E
9
+

:
.i
"t".
a9
.:
s
a
s
I
s
?
g
:.1
i6t
F.
I
G
in care: K este pulsatia
..6,,.
C"" sini coefici
manc a| ciLrenel;
_r,,
T sint Elimea
r. este lungimea tal
9bsenalia 3.29. D:utr
l8
4.2. t, 8.a.2 2,
leDtm
se pot elabora cri ugurir
8.,1.j_ OSILATILEIL4
Ih studiul oscilatiitor
Iemin valabile ipoteza 8.1
'8.4,8.1. Determinara
ale mi$ced
,
Ye baza rpotezei 8.11
lecare mrgcare.
Ecuatia diferentiali,
forma.completi, se obtftri
coleclrr.
Daci se
tine
cotrt de
cazul prezentat in
g8..i,1,
antrenati in mitcare, atu
tazd cu tennenii 21"2,
'
lntrucit ipoteza 8.13
fo4ei perturbatoa:re,
din r
p n intemediul coe{icierl
Q*:
z,Q" :
i;
undb:
repteziI't| rdza, corectatd a
.
In cazul oscilafiilor p
componenta de rzi
-
componenta de io6
$i
care vor completa meml
I
.{.
d
9
x
F
.:_,
e
g
9
l-
e
I
-q
z
F
-E
!9
:
f
l^\
'
G
r<
s
E
:
?
.E
T
E
X,
:,
L]
ln care: K este pulsatia formei valului, definite de relalia (7.125);
,.qn,
Crz sint coeficienlii de iinele ai supmielei plutirii
;i
vertical pris-
malrc al carener;
Jt.. ? .rnr lat;mea si p"s,ajrl r,arej in m:
^
este lunsimea valuiui ln m.
Ot,. !,)ai:a 8.2a. Dupa rabplele 8.8. 8.S. 8.t0, 8.U, 8.t2, propu"e in
s8,r
2 | 8..1 2 2. p"1rp raltu'u),oeti irnliJor de cor".!iF 2,,.,,".
".r.
U",
se pot elatora cu u9unnl: programe pe calculator r
i
8 4.3. OSCTLATIIrE TR{NSVERSAL VERTICALE
pE
VALURI lN FOR}rA lCOitprETA
ln studiut oscilaiiitor transve$al-verticqle pe vatud in {olma completi
rimin valabjle ipoteza 8.12, obseNalia 8.22
9i
si exclud ipotezele 8.11, i.1J-
'8.4.3. 1. Detetminarea ecuatiilor dilerenliale
ale mi$carii
.
Pe baza
jDol"zei
8.2 e"u"1iil^ dil"r.nrial.:^ vor s,rie s"pdr p. tru
necare mr$cafe,
EcuaJia diferenliah, corespunzitoare oscilatiilor vedicale pe valuri in
fortna.completi, se oblinc din (8.199),
cnreia i sc aduc unele aompletiri
ti
D-.b se
!ine.ont
de taptul (6. a-up-a ndvei a.lion-az; in plus, fafi de
,dzul prerenlat in
S8.1.1,
{or!.lp dF rezi-ren!1
;i
d, ir"rti- a masFi de dpi
antrenat[ in miscale, atunci membrul stlng al edatiei (8.199) se comple,
ffi1e
t".-mi lN,z,3iIZ qi el descrie oscilatiile neamortizate pe api
'lnrrr,ir
ipoterr 8.lJ nu nlri lun.l:oneaz,i, .onroon.ntJ princioala
a
fortei p"rrurbj,oJr.. din mpmbrul dr"pr al
".ual;"i
il.rooy
i,e
.ore.t".z,
pdn intemediut coeficientului zz (v.
!8.{.2.1),
ast{et:
Qp,:
).zQp:
\AnrzZu
: yAnx"hncos a,t: y,lr,--" cos or, (8.361).
undt I
'i,
..
",i,.
{8.362)
rcplc.lin; tard .9a.tqti a ulti i
(r"
h .up/aldt).
.
ln .:z.rl o., il.'iilor pc valuri in forma ,omphr:. for:a perrurbrroar.
componenta de rezistenli realn, datn de retalia:
Q,^,
'
^r2,
componenta de inerlie rea15, definiti de relatia:
0"":
c'"t,'
ii
care vor complcta memlrul drept al ecuatiei (8.199).
i8.363)
(8.364)
151
in (8.303)
)i
(8.36a):
2',2,,reprezint: vitcza
;i
at.elerrqir pe rerfi'alj a suprat'l"i valului
si s" determin;
prin d"rivarea fdn,liei
(1.126), in rrport cu limPuL:
'
/
nz
estc faiio-ul d" proPonionalirate Jl comPonentei d' rezistenti a
Jortei Derturbatoare. cu /,;
'
ar; e"rF trctorul d" prof\orf;onali'are, rl componentei
de inciie a fo-l'i
perturbaroare. cu Zy.
Expeimental, s-a stabilit ci:
!
I
N
',
.Deoarece
in acest (
ponenta principale a ln]
(8.203), sc corecteazl
?r
LIr,: u,Mp: LGll.:
in care:
rertr?zinti. uhghi l de
lt
In cazul oscilaliilor
-
comPonenta Ce
componnta d
carc
-se
adauge h men
In (8.375), (8.376):
i, i, reprezinti 1i
se dtermini p 4 deri!
Cia este factorul
(
momentului
Perturbator
Cre este lactorul d(
mentului perturbator, (
Experimental, s a s
DacA se
Fne
co$t dl
Itcind in (8.203), ,
obtine:
1,,{; -i 34,{i
+
ZN,i
+
rn memDrul drept
face noialia 1,"1 : 1.,
1,,,\,i x,a) +
zN.(i
,
Deril'ata de ordino
Cnz
=?Nz'zt
Cp
=
3Mx".
Daci se
line
cont de (8.365), relatiile (8.363), (8 364) devin:
Qpr, --
2.\,x,zt.
Q"h
-
bttr,.zz;.
(8.365)
(8.366)
(8.367)
Fncind, in (8.199), completirile
5i
corecfiile menlionate mai ilaiute se
b!ille:
MZ
+
sMZ
+
zN"Z
+:.4r2
: sMzzjiv +
2N"v"2u
+ vA,xzz,.
(8 368)
In membrul &ept aI ecuatiei
{8368),
se a.lunn
1i
se scade Mx2Zv, se
{a.e notrlia,M1
-
M I EII
$i
r"zulLi:
v\\Z-,,2,\
LzNzi
+2,\
-y';A,,'z z'2,\-
-Mx,z,
(8J6qr
Derivlnd
(1.126), se obtine :
2n :
-i^az
cos ut.
(8 370)
Dacn in (8.!69), se
line
cont de (3 370), (8.362)
ti
se face substitulia:
z : z
-
x."2,
r'
(8 3?1)
se obline:
xIi
+
zN,Z
+
.d*Z : .dd,:.to' cos t:r
(8.372)
i aceasta este ecuatia diferential5 a oscilafiilor verlicale ale navei pe valuri,
in forma comoleti, in coordonate
relative.
'' ''di"itiiiii
a.t;' Elonsdlia misc; ii o.cilatorii. de'"ris" de
(83?2).e''c
{lare de aDalFr"a Z a.
"ai.i,1"
un momenL drr' ta!: de
Pozilia
pe\"rlrcrLii
'core.LaId, a
<uprdl.lPi vdlului !
' '
e.riti. oii"i"ntirt; ,.on.punrlloare
o.'ila!iilor l13nc\Prsalc pP \dluri
in iormr conpl"i, se obrin' oin
(8 203) c:rPja I sF adu' unFlF
'omplctxlr
-
--D;;t.'1in-.oat
de taprul
(a asuprd nav"i
'ction'az:
in p1u5-,lale dP
Lrzul
prczenirl in
18
4 1. momcnrelP in rdport
'u
axr lonslruornsrJ.oe ro_
tatie ate torl"lor J. rez;.renli
\i dP ine'tie a mascr sF ana znlrenala rn mri-
care, alun.i m"mbrul
'Lirg
3i e'ud
ie; /8201-)
qe
'onpletea''; 'u
ter".1pnrr
2V-i,, 3/,,9
9i
d d".crie os.ildriilp
lrrnsIFr:ate r'a$o.rzate
pe 3pl nnr5-
lita.
152
ne4ie a . forfei
(8.36s)
(8.366)
(s.367)
mai lnainte se
-
74s'zvZy.
(8.368)
j se scade Mxzzr, se
(s.369)
(8.370)
;i
se face substitofia:
(8.371)
at
(8.312)
a s{praJe}ei valului
de rezistentl a
ale navei pe valu ,
srris de (8.3?2), este
ie pozilia pe verticaH,
ila.nsversale pe valuri
aduc unele completlri
?zi in rlus, {at: de
longitudina.u de ro-
api antrenate in m$-
n;eteazi cu temenii
t
Deoarece in acest caz ipoteza 8.13 nu mai furclioneazi, atunci compo-
pon"nra principala a momentului perturo.,ror. din nrpmbrul drepl al ecurliFi
(8.203) s.,orFcleariprininrerm"diul"oFfi.ientrlui ,o/v.S8.4.2.2).d"venind:
llp, - t:ltp- LG14,x-a
-
AGi/,:r,a,
';n
ot
-
AG.V/d/..ino'. (3.371)
(8.371)
!"grezi^'e un:tihl d"
,iq!;
naxin.i, caftclrl, al lal)rlt'i d. Ia sttbrclali.
'
ln cazul bscilaliitor pe raluri in tofrna .or"pletb, mompntul perrurbator
mai cuprinde:
-
componenta de rezistenle reaii, definitd de relalia:
Mptu: CRea:
..
(8.375)
-
componenta de inerlie reald, delinitl de relatia:
rrlt,., -
.
G, (S.l7o)
care
-se
adaug6 la membrul drept al ecualiei (8.203).
In (8.375), (8.376):
;, t, Letr.zin i vireza
5i
a...l"ra1ia u'rghiul:rE a supratclei valdlui
ti
st der"rminiorin d"rirar,a Iun.!iei
(7.130),
in raporr cu rimpul;
/,, Frl' fa(rorul de propor!ionaUl,t", al compo"enl.i de rczLlenli 3
momntului Derturbator, cu a;
r. esre iartorul d" proportionalitar(.
mentului pedurbator, cu &.
Expe mental, s-a stabfit ce:
CRe
=
2Naxa: C;e
=
31,,xe.
Dace se
fne
cont de (8.377), relaiiile (8.375), (8 316) de!'in:
Mpo,:ZN*u,a,
(8.378)
IIn,: }I,,vqa.
(8.379)
Fncind in (8.203), completirilc qi corecfiile menlionate rnai lriainte, se
ob!ine:
| .;
,
;t,? -r 2-v'i AG.U-,q
-
dl, v-a ' 2.\;z1t
I
AC i{.vea {8.380r
ln memhrul drepr d
. urliei r8.]80,. .. dduni yi se s."de 1,.2'a, se
fJ." nolalld 1,.'-t,
.3I ,'i
r.zult!:
I-t\,i
-
x.+a)
+
zN,(e
-
xo6')
+
AGru"
{e
-
v.!q) :
-I,",.eit
(8.381)
Derivata de ordinul doi, ln raport clr. timprl, a funciiei (7 130), este:
(8.382)
153
al componentei de inertie a mo-
(8.377)
izate, pe apl Iinil
d :
-c,c,:,
sin of.
Dxce in (8.381), sc
{jne
.ont de (8 J82)
/8.3?4)
'
'p:q"uo
se obline: '.
r*'e
4
zN;i
1
LGM44
-
l,,'x.A"."' sirl,
'nt,
(8'381)
care este ecuatia di{erentiali a oscilalii1or transve$ale ale navei pe valuri,
in iorma co'npleti, in ioordonare rel- i'c
bt^,,,)tti's.ii Flongalid mjrcarii os,ildrorii ciescnse de r8 r84r'
p"rP
dara de ab4lcrrd !nal iLrlarS a naver. ia un mo{nPnr oal, lata o' poz'Ira
inclinate, corectate, ; suprafetgi vaiulgi r
8.4.3.2. Rezolvarea ecuafiitor diferentiale ale mbcarii
a) Rezolvarea ecuatiei ilferentiale
"
oscit-t.tiilor transversali
'
icuatia diierentiall
(8 384), este de oidinul doi, neomogeni, cu
.coefi-
cienli con'stanti, foma cohpleia. Se impade (8,3Ea), prin 1d
ti
se obfine:
.
F +
z"'O
+
"11
:
lt
-.t)
"^"a's;n ^L
unde: o,
9i
v* sirit dehnite de retaliile (8 8), (8.12s), iarr
q, - 3t, I
'.
Solutia ecuatiei diierenliale
(s 3s5) esie de {orma:
q : g*cr (C7cos oe"l -f Cssin oh',) + F.,
in care: o.. este dati de
(8.126), iar
*r
reprezintl solu]ia particu] i' rezul-
(8.388)
unde <r,,, 8.
<in1 consr-nlF dF inlcgratc leprezenrind totodarS anpliLrrdin"r
si Lzi liiitiata a o..ilaliilor des.ri. d' solulia plrttculale
'
D"rivar?le dc ordinul inrii
ti
doi in rrport
'u
limPul Jc fun(liPi
0P'
slnt:
(8.3se)
.
J8.3e0)
AmDlirudir"a a" 5i
laza inil;ati 3, se d"relmini
pdnind
-'ondiiia-'r
solutia'naniculara ii
'ali:f",:'
c.ualia 1838r) De(i 5e rnlrodu' ruJIruJ
(8.389t,-(8.390), in
(8
385\
si
r.zulie:
eal(o3
-o'z)sin
((,)l- s,)f2v'o cos (t'/- 8")l: (1- qe)d!'(r'sin
('' (83e1)
154
tattr din neomogenitatea ecuat1el.
Se consideri
Ep,
de {orma:
9'
'
Pt t'in
tut 6')
9": 9"io
cos
\or
-
del.
ii":
-e.,o'sin
(a,,
-
3').
ii
se face subititulia:
(8.383)
(8.385)
(s.386)
(8.387)
Solulia particEren
lui or. Se aleg ErEii
o,: r/2, pentm
(0t
-
0, pentru
'
Iltrcducind pe rir
ecdalii:
I
YF'\ue
t
-E,,(.i -
Ridiclnd la pitrat
v10i
Din a doua ecu4ir
te3":.
In (8.3es), (8.3e6).
laliil transversale gi e
iar
ire
este lactorul de
Absemelia 3.32. D
oscilatiile navei se des
bator
ti
sint descrise
(
Pe baza obsenatir
scisa $rb Iorma:
in
icare:
o este pulsaF
tudinii qi iazei iniliale :
b) Rezolvarea ec{a
Ecuatia diferential
ficienti coNtanti, forM
Gre substitulia:
(8.383)
(8.181)
iEr {aJ5. dc pozitia
:ra aavei pe valuri,
i:e de (3.384), este
- .
SoluJia particdare satisfare ecuatia. diferenliale
?entru
orice valod ale
lui or. Se aleg umitoareie doud valor,.
,ot:
nl|, perltru care: sin (o, 8,) :
cos te; cos (o,
-
3e) : sin 3e:
sin 6/ . l,
{8.392,
,"1 -0.
pentru care: sin ro'- |@r. s;n 3" cos (61 E{) -- cos 8e;
sin c.rt: 0. (8.393)
Introducind pe nnd (8.392)
ii
(8.393), in (8.391), se obline sistemul de
I
,:,.,,-,
-
.'',o' s. 2v*e",- ,in 3e
-
{l
.
q.)a,.63.
{8 J94l
t
-0-(,3
oz) sin 3e
f
2v*r2,,o cos |,:0.
Ridicind la pitrat
9i
aduntnd ecualiile sistemului (8.394), rezdtn:
(t
-
q,)a*a'
\t
qp)da.xA
.
(8.3e5)
(8.385)
(8.366)
.
(8.387)
particularl, rezul-
(3.388)
tn, amplitudinea
ale Juncliei
+,
(s.339)
(8.390)
psnind conditia ca
: introduc (8.388),
i, cu coefi-
I,a gi se obline:
Din a doua ecualie a sistemului (8 394), se obline:
rg l, :
-ll:9 . = .21?'*
;
s"-arctg -34:h
.
18.396)
oa-o'
ln {8.3s51.
(8.3q6)..ye
reprezrrta putsalid r"lativ) a valului,
fentru
os.i-
lalijle transvefsale
ti
este daia d:
xe:614q:111e.
'
ffi]-a"F
'il
-ltt--lE{'
(8.397)
(8.3e8)
in cxrp: o e.rF pul.atia vdiului, iar
9.,.
3, sint \Jlorile relative ale d.npli-
r dinii
ti
{"rei inilidle J mit';rii. defini'F dF (8.J0s). (8 Jq6).
b) Rezolvarea ecuafiei diferenfiale a oscilatiilor verticale
Ecuatia diferenliali (8.372), esie de ordir,ul doi. neomogeni, cu coe-
ficienti constenli, {orma complete. Se imparte (3.372)t
?rin
M1
9i
se ob}he:
j-
z
+
z\zz
+
6:iz :
\t
,
q") kn"a, cos Llr, (8.399)
iar
i&
este factorul de amortizare al oscilatiilor transve$ale, dat de (8.146).
Obrytulia 8.J2. Dup; dn intervdl de timp s(urt d.la in.eperea mi$carii.
oscila;iilF navFi se desfa]orr; dup: l.g"a imprimari d" lnom"Dlul p.flur-
bator gi slnt descxise de solulia particdare a ecuatiei difernttule r
Pe baza observaliei 8.32
Ei
a relatiei (8.388), solutia (8:387) podte {i
sc sd $rb forma:
F
:
e,
:
F.,
sin (a,r
-
r,),..
t/z: olt
ltrt I
sint definite de relaliile (8.110), (s.1s2), rar:
r,.o'sin col. (8.391)
SotuJia ecualiei di{erenlial (8.399) este de Iorma':
._
Z _ a, -
(
,,
.o"
-,,t
L. ,
Lsin
6r,t\ | ZF,
ln care: o,, este datd de relalia (s.183), iar Z" reprezintn solulia
iezuttaii din neomogenitatea ecualiei.
Se considerd Zp, d.e iofin?:
Zp: Zptcos (.nl
-
3'),
un.le 2",, 3, .inr conslanrp J" in1"Br'.re r.pf, zcnrind, totoJ ! r;, oFplitu lin"a
i'
*ff"j:ilf], ar" o.-irJ!,ilor ,l^:ri'' d soh'1id
narri',l3ri
(s.4c3)
i,:
-2"^^"
ror
1o*
-
t"1. .
{s
401)
{mplirudinea Z,^
J
Ian iririil:, 32. s'd,r rmine punind (ondilil
'1
solutia ir"ni.ulara
sa.dri:fa.i
F.uxlid (83q9/ D..i,'e inrrodu. {8'{02r'
r8.40J),-(8.a0a).
in (8.3ss)
$i
rrzull;:
2
""1\<;'L-
r,') cos (at-s,)-2v,. sin
1,ri'
r,11 : (1-42)7,,"0' cos c,r. (8 405)
. Introddcind pe rind (s.392)
;i
(8.393), in (1i.405), se obline sistemul de
ecuatii:
I
Z,.l^Z
-
a,) sln3"
-
2r"Z"na cos.6":0,
,_
(s.106)
| 2,
^(6'2
-
(''j
.os 3,
+
2r
"Z
o
p; sin 3
"
: (r
-
q") h'"a'.
Ridiclnd Ia petrat
;i
adunind ecualiilc sistemului (8.406), rezultil
(1
t.ri:
"
a'z
(t
-
q,)I'"i
J@L -
6.-t 4", c, ltt
-
4\, 1
4p.Z)'
Din prida ecuatie a sistemului
i3-406)
se obline:
tc s"
:
#
^"=
++
;
3z
: arcrg
3!2\.
ln (8.a0?), (S.a08), t2 reprezintl pulsa{ia relativi a valului,
Pentru
oscilaliile verticale gi este definitd de relafia:
xz
- 'l'lt",
-
f
lTz,
(3 409r
idr !r, este factorul de amortizar. al oscilatiiior velricaie, deijnit d'
(8.192)
'Fe
baza observaqi.i 8.32
ii
relaihi (8 402), solulia
(8 401) poa{e Ii s'ris:
sub Ioma:
2 : Z.: Z,"cos (tt
-
3"1,
in carc: 2"^,82 sint valorile relative ale amplitudinii
migcerii, definite de (8.a02), (8.408).
(8.40ii
parliculari,
(8.407)
(8..{0s)
(8.410)
ti
fazei irLitiale ale
8.4.3.3. Discutaree
Co*cluzii si
Si
exploatar
. I:r activitatea prar
faza inilial! a oscilatii
parametn.
a. Discutaree solut
Pentru a face unele oh
(8.395) se scrie sub lom
4
ti
.-<e va reprezenta
tl"t
valon caractenstlce
?ex
1) Pentn re:0,
caz, ideal pentru oscil:
-
dacn co
:
0, a{i
-
dac! <,r' : , s
sau l,.r : 1,;
+
31,, :
Canduzia 8.11 . Pru
{qald}"
-
0), numai p
tr
maser.aper antrenate- r
guoscoprce sau tancun
2) Pentru re: 1, s
inexjsienta momentuld
ienomenului de rezonan!
liihuenla factorulni
rre, sc stabilegie studij&
(8.411) se dicl la pitra
li
rezulti.:
Purctele de ertrcc,
d!
.1"'
adici:
z\r
-
q;4,t0
-
(1
-
3.4.3.3. Discutarea solsliilor ecuxliilor difere
tiale ?le
migcirii.
Concluzii gi indicajii utile in proiectarea, constructia
li
cxploatarea navelor
14 activilatea practicd, interes$zi in rnod deosebit amplitudinea
ti
laza inifiall a oscilaliilor. Disculiile care urmeazi, se vor referi la acegti
a. Oiscutarea soltliei ecuafiei diferenfale a oscilatiilor tnnsversale.
P"n|fL a Ia'e uncl" ob.erlatii
".uprd
amp]irudinii
?",,
in prealrbil, relatir
(5 195) se s.rje sub fonna'
{8.402)
amplitudina
(s..r03)
(8.401)
?Bind canditia ca
; tutroduc
(3..{02).
sx), rezultn:
:
coa ot. (8.40J)
*!ne sistemul de
i8.106)
.i0
-7{r
+ t4xa
ii
se va reprezerta gralia a,ceast: funclie. In aiest scop, se considere citeva
\dlori .rra.r.ri5ric" penrr L
y).
l) Ppnrru .e
-
0. r"zu ta
9r*'a,-
0. Din (8.i97) rerulti ci a"est
.3,,. id al
lFn,nr
o""il.'tii ,s'- posibil in urm:{oar.le dou.l .iiuali::
-
daci o:0, adjcn'iii'lipsa valurilor;
daci .de: .o, cea cc pres.rpune, conlorm rclatiei (8.8), CM"
-
co
sau 1"1
-
1,r
+
)1," : 0.
@
-1".')'
:
t' ;
"i:
u
Ei
rezultS:
(t
-
q)"4
Caticl&zitl 3.11. Pmctic, oscilaiiile transversale pe valuri pot fi c:.cluse
\,+"tlu-
-
a), numai prin anularea momentului de inerlie al masei navei
Si
masei apei antrcnate in m\care. In acest scop, se pot uiiliza stabilizatoare
gircscopice sau ta$curi de r,riiu I
2) Pentlu r* : 1, se obline
-qprld,"
: (t
-
q)lZvn de und'e rczulti c5,
inexjstnta mooentului {o4elor de lezistenti ar putea
conduce la aparitia
ter:onr.nului d r.zonan ._.
'
Iiilluenla factordui de anortizare pe, asupra valorii de rezonanl: a lui
';..
sLabiletie
"rJdiind,yrrp'I1pl.
Iuncrj"i (s.all). Ppnrru d.cdsra, rFlalid
(8.4 | l)
".
rjdrcj 11 pilrdt
ti
"e
la" noraliile:
,p,,1".',
-
It
-
s;,)
(r
-,-)'+
!.6 ,.
Punct.le de exuem, ale {un"ti i
t,/.
) sF obfin din ,ondilir:
2(1
-
q")\,1(1
-rel!+
4triz;)
-
(l
-
q,),N;t-2(1
-:e)
+
4p'g,1
(8.{11)
(8.413)
(8.407)
ti
a.tt
(8.408)
e valului, pentru
(8.409)
d&ii de (8.192).
.f
l) poate fi scrisi
(8.410)
$
hzei nriliale ale
t\r-z+)z+a&rej'
0
q;,a\$Ize-zxp+2):a. (8.414)
L'i'
ll
Rpzolvind aceaste Fcualie, s{ obtin:
zcr:0: zez: tl(,|
-
zp\),
care introduse ln (8.{12), determinn:
*q:0;
"e,
=
tllT=Zi?e.
se obseni c:. tunitia
slx{)
alp un puncr d" minim in
punctul ale maxim la rezonanli pentru r?,: llll Z&> t.
(8.41s)
(8.416)
origine
ti
I
I
{
I
I
f
,
..
Corcluzia 8 13. A
nrea naser de api, ar
utilizeazi chilele de n
Pentru reprez:-'nta
(8.396),
considenhd p(
1) Pniru r?:0,
2) Pentru ,e: l,
3) Pentru
j.a
> I,
valod negative, deci 3;
In continuare, se
b. Discutarea soluti
cedeazi ca la punctul :
taie in tig. 8.51, 8.52,
2"n1i,.. t". x", p.,.
8.4.3.4. .Transcriere,
in sistemol
Dupi cum s-a prt
iimpul oscilaliilor trans
sistem de coordonaie r
consided pozilia navei,
a valului, aflati
9i
ea i
In practici, interes
latiilor tEnsversal-1.ertil
pozitii initiale i se atasr
derat absolDt.
ln scopul simplifici
tiile
dilereniiale aft mi
(8.398)
$i
(8.410). i4 co
mul absolut de coordone
-l
-l
I
,r
oL
Conctr zitl 3.12. Acliunea momenttlui Iorielor de rezistenti transformi
,ondilir d" r.zonanll db .yq,. I ir r{,."($,)
-
I. dcliniri d" relatia
(8.a16). rmpliludi
"a
calcu indu <e pFnuu accrsra v.loarp I
3, P.nrru xe
'm.
se oltine i;n,
'e//
d,.j
-
l-
9",
de.i g:alitul luncri.i
admite ca asimptoti orizontah, dreapta
9"!/d,-
i.,onLinurr.,.^ |frczi1,.
$ati.
lun.tL
.e"
,rol (lig. 8.51). Dupl
rum.eobsenisi din fiBU1. , u , ir
*.
,1e5 -. prn.lul a. r",onuo1 , -" a"p,r-
1.dz! dc re l;i
"mplirudin":
a.p.1uia s.ade. Penlru
Vq-
t
rlprn,rul
de rezonJn'5 s. dFplasF"/;
qprc
inlinil. iar rrnplirudin"a Jce"{ui" d"r'inc
Influenta {actorului de arnodizare pe, asupra amplitudinii oscilatiilor
transversale. pe valuli, se manifesii mai puternic pentru re10,5j 1,41.
.
Obseyt&|,il 8.33. Obi;nuit, in proiectare, se consider: re..r .: I si
@,"1
"A,r
:,
@
"
I
"',)
*=,2
Amplitudinea oscilatiilor transversale este diiect propo4ionail cu fac-
| 1- q, (r'. relatia 8.411)
si
ea poate li redusi prin
mnrirca valorii lui
rorul 1 q. r\. retrlir 8.411,
ti
pd
poaLe li r Ju"; p.
0.. Din
(8.J8b).
sp olser\d ci acerr lurru esle Doiibil r ge. Din (8:386), se obserl'e ci acest lircru este posibii priD crqterea momcn:l
tului de inerlie 3I.,, deci implicit a masei de api antr;nate in miqcare.
>1.
adrritl
(8.415)
(8.4 r 6)
in origine
;i
ti lransforme
de relafia
,
-Concluzia
8 73. Atenuara oscilatiilor transversale se rerlizeazi
pri:r
m:-
rirea nasei dr api, antrenate ln m\carc oCati cu nava; in acesi scop se
utilizeaz: chilele de ruliu I
Ppnrru reprczFn.Jred
Eralh;
d tun rhi 8,(.y,J, s- ulilrzeazi r-ldriil-
{8.:96). ron'id"rird ppnrru /e .ilela ralori cararreristice.
1) Pentru r":0, rezulti tg 8e:0
;i
EE:0.
2) Pentru re: 1, rezultn tg De: or
Si
3E :
'i2.
3) Pentru ,e > 1, se obtine tg3? <0. Dacn ,e-co, tgSe+O, p n
1'alori negative, deci 3* * n.
ln continuare, se reprezint: grafic funclia Se(re) ca in (fig. S.52).
Fig. E.52
b. Discutarea soluliei ecualiei d;fereotiale a o"cilatiilor verlicale, Se pro-
ce.l,a^ ra la
lunrtul
".
oblrnindu-. i,r ri' al
$ali.(
srmilare , lor preien-
t3tc in {ig. 8.51, 8.52, ujrde iotaliite
{",/d,",
5e, re,
rb
sint inlocuite cu
Z paihr", 62, tz, p,z.
8.4.3.4. Transcrierea solufiilor ecualiilor diferenfiale ale migcirii
ln sistemul absolut de coordonate
D,ro: .u,n s-d
purur vedFa din E8.4.3.1 ...8.a.3.J. I-1isc;rile navei oe
rimpul u..ilaliii,Jf nanq\prsdL-\-flica1. p v"l..u fo,r r"pfFrFnrale inlr-un
si.t"rn de roordon'i. r"l"-iv". P-in ronvenri^ a
"st
sisrim d".oordorar"
consid,r, pa'ilia navp:. ld un nompnl drr, r"po'ldld l, sLrprald!r cofe..lrr;
d ral-ului.-afl,Li
ti
eJ in mi-."r-
iv.
ol,"-rvajia r
j9,
In practici, intereseaz: abaterile navei, tn difcrite momente ale osci-
latiilor tmnsversaL verticale, raportate la pczilia sa iniliali dreapti. A.estei
pozitii iniliate i se atageazi, prin conventie, un sistea de corrdonrte cD:rsi-
ln scopul simplific5rii studiului problemei, s,ar scr$
Si
lezolvat ecua-
riil" difFrentiale alF mi;c;rii in coordonare relarive. oblinuindu-. soluliilF
(8.1S8)
ti
i8.110). In conrinuare, s" va [ar- tr"cerea a,e-ror solutii in siste
mul absolut de coordonate.
I
:l
ie-.i gra{icul f unc.tiei
-e.ranln
sc deplr-
-,
: l/lz, punctul
a. 8.s1). Dupi
imdirii oscila{iilor
!
=

10,5;
1,41.
=:rirea
valorii lui
150
a) Transcrielea solutiei
Din (8.383), se obline:
ecuaiiei diferenlial a osilatiilor trausvrsale
a:o+v^d.
(8.398), se mat poate scde
i
sub forha:
o
-
o,
"
rsln di.os dI
.co:tu1srn?i,).
Dac[ se
line
cont de (7.130)
ti
(8.374), atunci:
.
zpd: d,{. s1ll .Jt.
Cu (8.a18), (8.419), relatia (8.417) devme:
9
-
(o,
r.{
cos 8"
+
d,") sio o,
-
Pp,{
sin 8e cos ol.
In
{8.a20),
se fac notaliile (v.
Ss.2.1.2):
Frtr
cos 8e
+
d,i, : qjy cos
po7;
Q",
sin 3. :
9i'
sin per,
in care:
Solufia
(8.417)
(8.418)
(8.41e)
(8.420)
t.E,.4211
le.4z2l
Obseftalia 8.35. lD
latiilor tlansversate
De
adicl la rezonanli gi
b) Transcrirea stol
Din (8.371), se or
Solulia (8.410),
n
v_
Daca se
line
seaEa
cu (8.429), (8..{30)
L :
\Lpa
In (8.{31),
se fac
Z"^ccx8";i
.1,
.'7:
I
tel",:;
2''
LPrCO
Si
in final, rczulti solutia
s{risi in sistemul absolD
i
unde: Z este elongalia a
2,, este amplitudir
se calculeazd
cu relatia i
(8.408), (8.362)j
pzr
este faza initiaE
Fi
rezulte din relatia (8
(8..108), (8.362).
.
Obsem&liq 8J6. 1^tn
mai rar
Sr este mai Dut
navei in umpul oscilaii i
calculati
cu formula (8..
Obs.r,vttlia 8.37. Atit
nate de gadul
de asiial
pulsa!iiloi
relative .rp] .t,
e"',,.: 1"1" 'ti""t,,z
lradl'
(8 426)
e.,,",:
(r q; da"lzv_q
lrad). ' l8.1z1l
e,"
:
J(e', cd5;;/"f +
(e," sin sd1
Epr
sn 3o
; Pe',:arcts
--4Jr
1s.iz1
9P'
COS de
+
4i.
Fpr
cos 3e
+
d,t,
Ei
ln final, rezdtn solutia edaliei diferen{iale a oscila}iilot transversale pe
valuri, scrisi. in sistemul absolut de coordonate:
9
:
97y
sin (ol
-
Pc',) [rad],
(8..124)
unde: o e.te elona"lia o..il-liilor 1_ansv^rsale
pe val;
p,y Fsle amp"liludinel os. ilaliiJor rlansv.rsale
Pe
\n]. s" nisoar.l i r
radirni gi s" cal, Ll-"2-, (u rel
'ja
(8.422), in rare
!pn,
Ee
ti
a,. sinr drt" d"
(8.19s), (8.396), (8.374):.
.
^
<" c... puLrlia ralulrri in rrC.s
ti
r"zull; din formula {?.120):
p!y estn ldza iniliali 1o-cil"liilor rrrns|Frsal pF lal. s( m:soJr, ;n
raduni yi r' zuli. din relalia
(8.42j),
in rare
9,,,
3?
ii
d,. sint drrF d" lq
lq5),
(8.196), (8.374).
La rpzonan!e, dxr; sF considers 1?,.
-
I,
(8.424)
dFvire:
9. ,
- 9.y, .
sin (6/
-
p',.,) iad'. (8.425)
in care
p/y,",
;i Pe',,,,
se ollin din (8.422). (8.a23), punind condilia (3'),*=1 :
unde:
aceasti valoare I
'160
OL'e,1dlM 3.J4.lr,, . , onsidFr: \ dloarea reale a pulsdliFi reld,ivPla
rezona;.i:l, x*:ll"l1 --
44
> t,
"t""ci
qav*"
li PEv*,
se !'or calcula:pentiu
kansversale
(8.417)
(8.418)
(8.119)
(8.420)
i6.121)
,^.,.,O-!:::t:!
8.J. ln pracricd_, veriricare I comportanr navei, in rimpul os(i_
'"1'.',"1""?:'Tff,,t
ff
'l';"""'.tiii,oS'H,cazui
ca.mai d"tavorab;t'rosilii
b). Transcdera solufiei ecuetiei difereDriale
a oscilaliilor verticale
Din (8.371),
se obtine:
.:Lfk,z,
Solulia (8.410),
mai poate fi sc s[
,i
sub forma:
2
-
Z
n^ kos
at cos Dz
+
sin o, sin 8z).
DacI se
line
seama de (?.126)
;i
(8.362),
atunci:
' ,tzzv IL.os G!.
Cu (8.429), (8.430),
relalia (8.{28)
devine:
Z : (2
.,
cos t"
1
i,") cos ol
+
Zpr sin o, sin tz.
In (3.431), se fac lotatiite:
(8.4281
(8.429)
(8.{30)
(8.431)
i!4
\8.422],
(8.423)
Z,^ cos 3"
1 fi"
: Z
,o
cos p",
;
Z,rsintz:Zavsjrrpzv,
(8.432)
2,,-
| Q""
cos 8,
1D,.yz1@,AsII sz),,
Z,^sn3"
tansversale
fe
0-120);
se m:soari in
2., cos 3"
lTp
::,1t"13:ff:*$
:i'*ii,"::i:1$*:i:i'u" " "scilaliilor
verticare pe va1ud.
z : zn cos (trt
-
pm)
l'Jl, (e.l:5)
tE
Fzv
:
2,^ sin 32
(8.433)
.
(8.434) 9z':
arctg
rEI. se misoari in
;i
z:" sint dxte de
{trt date de (8.395),
(8.42s)
'diJia
(3?),!=; :
(8.426)
' (8.427)
EElsaliei
relativc la
;Er calcula
'pentru
unde: Z este elongalia
oscilaliilor vexticale pe
val:
Zr, Fste
amplirudin"a
oscilatiilor verti.;h pe vat, sF mi"oarb
jn
m si
il;;il'ifi'.irt:
relaris 18 {33), in care z,^. 3,
eiT,
sini dare de {a.rorr
.
p., eslc taza
jniriat;
a oscitaliilor vFrtirale pe vat, s. m:soard in railidni
iil8'rlj'irSl,l,l""i,,
/8a3r) in rare 2,,. 3,.
i
r-r sinr dare de,q.40r,.
.
Obsennlia 8.3d. Intrucit, in acest c
$iliiiid;T,#*''rilfr
';'fif$itq*H};lr{.}*I"h"**ffi
;ffi1ji"'#rlir;lt'fjil:rir*gj:if
f3i#i{fu i;"i':r'*
jn
161
!,n.:
9 .r
e*;s"sI.l
ll-E
iF
ilf Erl 9l
-.:
:
i3;.lEiEal
:io"
:.il." ! I
,:3
::ii;j5 lj;:
l
-----r
.
E
';
72
et
E?;
3ti
:3
!i; l
q,.!-
I :
t.: 3 l
=-
i.
3;
t:! i.1
;E!;=
,i"
s :
,--r ! i :
; EF i
:t! ;; ?
'J.)
e
4 iE a
'
6,! E
ni l4 3
E:o6 --
:E.
. e
4!
,-
:
.!3. i :
:i>t P
3!
-J !:
E
h l _.
,-E
=. i es!.: !j
rl
:
;;;i tt
: ;l:
;ili E.:;
5
!:
}
i:t:
i;
i i.;
ui;'i
::
i;::i!;;iii
-
d-> : *t;l'
r
=
;:
I
ii;!;
*r
:
:{ i
r;;i;
+s
;
51
g
!.:g;3 Ie";
*
3i f
rrf
i*
=?
: ; r 6
"'\c;
*
i c
i ?!
iiE',gi
!i
t :?sd,lj!E -+
; ;+5::*lE: ;j
E eB* ili!! :;
:
i;;;!
gil;i
:i
i
i
:t;F
eEu :t
: !rse:isE YYI r
I
i'c
9-i";"g1,i]Eg;;
; {iri;+;iqEi{:?r
-
: eiigEl;{:qE:
'
'g"E'i
gE
i: a
i* E
'5E
E;
't
;
E
.i
E.
..
9E
16
-"
s:i :1
z
i
162
;
fldE sec
;Ei;*EF
9\
;.d-
66!
;:3!
--=.\!
- i o
EIE !.e
f;
:i
'E
,,
t
' :'?
rrE;l
ee::t
!:
i,,'l
; 3l
s
"l
,pF
?
5
-C!j..5>:t-
3*-j
q*_E
!
E;:ltg"
:i' i: .:'=
i<il:EFi-E
Ci;lL e;li
,b
E:
-gq
gi
j
j
.:
i .. ii
aL
'r!
6
:
,,
iEtrd
3
r5
3t I
3f
$
ala9
r63
-t
i
I
l=
=E.:
i=E:
t-
'| F
t-
l"
?
1F
26
; rt
E5!e
5Er
i: e!;:F
r';r.Ei;sf,
L:;:'ri
"*i
E
"a
'
3.t* :! E-:P E:
93-:: t
c-.i
EEf;E
Ii
.-tl
l
ll - -'-
i
*E!i:6 ,' .i
--
;ls,:
r
ti ;'Ii
E
oL:
i..\ir;
:ts
itr
.; a----
E'1 E
:i?E:
",E'i
I ie ii ii
,:!
dE r
3
:i e E a
Fl
,5?
3r-B e
^,
? eE
?te i
/F.:Fi Ri
; .r, ,
?;:r
Es: E
1$;-=i ".
as-;
;
ri:1
t: -iE
'::,
;E-:
"E+
t ;;
!.1 :51 ; Li Rt
"ei
*d
E -;..5,;
=
r+El3:!
",i;?vd
||;:
:E
;!:
ll
,+
,jEg<rE
i
g
lr
s
t6
E3
1,5
li
i
ti
q
r{
fr
F6_
E]
99
I
164
:i=,'li:
'!-.'5-i
4ti-E!:i
3 iE 3E;*a
EE: !
"49.d
SEEe
>1969
a^. -:
P; i._:
I
oi :-:
a_:
i
i.";
e
:i'3 i
"i&
"i
; iz
j
llc
X
:.E.:9
'i;d.t3
I :
'
il *
|
- ---
.
_r-!E:*n
:
--j,:;'
aJ
("
:{rj
>i.
jFt
-r
i\
:i e.,
".
r-='iE:EEi:
;ipE
t
t_
ia
.ri.
'F
ll J1
*lr; , ii r
Ltsld r'* F ii
r
!
r"; i. i
.rd
:-:\';:q
E .i-r r
: : 1l-'
$
sl,rrl*;
il
s,i
z2 z
": ":
-: -: -:
165
;
j1i3
E
.9q4Eil
;
E'aE an
!
:.ii
-8.93
:ui3
e
3
Etsd
.qi!
s
"'E.p
3 9
i1!
_*" E,;
q 3
3*-
3,.4r
g
Es E
I
l:
iE
A:
::*x
6xg
j
".
?.#
x
-
g
E s---':
3 ;.i;:
.
F 5!g;
F : a 6..:*
d 6r^
;efr5Ei
i
a;:
e;rtr
AU;;.!
le;
l,t3;
t';*6
l?!?
;9a
o
?
,_-
lpE
l^,
"li
l-.*
ctlS isp* ;' l=uls ,-l
3!
d*-
llql!
l:!ll l-!li it;:
.
'
.'.t>:c:
q:6
I
i*
5 F:-
.6:
!;:
"!i
I
rE
.;
:E
ta
3e
9E
> ! i--:
3
166
5A
b,5
>eF
.i
a3s
i
Adi!
3:.efl
Sr.r8j
;,Pg--i I
:"!:"!"!
-i E FX
n -6
.l: E
i:-S
";FX:
{4936
.jn
IE
r
s!E.
?
3
.9t9Ei
I
gs
P 3.3
ti
:E
5l<
: is
i | ;isE:
i :l Et::E
..sl i a: +i;
i=lF;riE:
:E;83
S ii.! leE.
*lg:;;gg
E::9EEE,:i
lF:
r"1"""
N--
t^
,6 ll
s
; ;i,'+
ii i
ia
d
i
a.E
I
t.
t:
E
i::.:a
'ie
S.? !
n eie&
t87..
I
-pd
2ita
t9n-
r! 9;;
aa
E]
*t r:
-.9
!
.E:
:,i?.e
E:a
.9
c:
'
:.=
Egd-t=,
F 9i.:i ;
"
;:>ig;b.-:
!E:i5El:
:
:
is
"l-
l.
E.
?.9
l-
".P
d
q,l
* H.s
> a"t E E
!
t-E
*lY
:!
59
dPti"j
c.9?&.:!
i i E..1
i,i?Exa
er
,,:
!
.9b
7
l:
I""
1:
lPe
L'
E
atL
p';!9
ri!
P
!
!
Fi
1f8j
ig.:.;
I o;\i
i; *.:
s=
a;
.
! E i;:
*A'4F
1
":
:r:
rF. .e
l.l
R;i
uE6
I
a:9
E i *,-.
!&
!f
e "; d .d
6
sii$l $i;
^t;t:
i
'9a.
:s*E
iaIE
d
& s, 5.
. -., !
:;i;:a
1al;i;
sBf s"=r :EE5!
l.
ir
ii
,J;
s
f
lF
d
d
{
[ ,[6
-.
9a
i: 03
$
t6t
E;ri
>-LP
"e
EES
3
':f.-
*sj
glni
ri:<
deFe
'\'
t:
-E
oi
=
IE F ;J i
lt
^;i
o-
=.
!...,
fi f.: sE ;
;, 9e
3 EAi:
_! 9s'-!
,5+5E E-e
"t
P
o.9
n
;;91
lig;r;i
liigei,
iEii.5
Bs!;:
;!:;t:
E: i
>": ii:
I
I
z-l-
;. :l
| ;l-l
0.ilg6le
/:<
!
>iJ a
^.-9 "" :,EE:
.965:;;
5
E
s.
;
i
I
!,1
5
tu
.:" *, I
. r'{
1.. ,, Cl
I
P "el
:
s: f lgf :L
99?E
iigiee
:
il
B
E
!a.t
t-,;:
i
|l
:; I
ilseisiiiil e*eiand
t79
EE:
> E et
s:; I
="!i:i
i: I
q-i:;
ii: l!Ei3;
:E: .;;.i-.-!
I ,; I
EEei
,,r,:E'sl i:tii
:
q3
!
"r*'!
x
s |gE
*X
sn
l6
'S
le-
r*!ll+
Tt tl
l=
;39
I f.i]:- 6
'ii
E
?*\,9
-d-
I
n-.!
d! I :5'
:.a :l .-R;j
,,
i*. I ile+
s ;f{l
"r3^-
cr* i dl SdEt
ia
d
:
I
d
:,;
!e
';r-
r{;
3
i
)
i!
g
!i$.
d$24
J.9pl
EE;i e
8.e i E.3
17t
'ni':
I r:it
5.1
grj
e
i_i
.6
8.r.r. !{DICATtr PAna
oscrLAIrLOR 1
Dupi cum rezulti
ale navei pe val est de
legerii teoriei
;i
conduce
tematizare, menitl sEaitr
calea acestei teo i.
In continuare, se pn
lerticale pe val, urma[ d
8.4.4.1. Modelul ile
transvrsal-r
Calculul urmiregte d
de legile (8.42{), (8.435)
Obseft&lia 8.38. Pe
existi. mai multe posibi
ma1 Dne ce irlebr rmp
Obsemalh. 8.39. DaE
nea de suprapunere a di
gine, se recomanall det(
S
8.2.1.4 qi reluarea caft
maFr succeslve, vor ra
Obsemalia 8.40. DaE
rindul 4, aI tatelului 8.
valodle elementelor calo
At valoile Z
",
9.,
tt
=
se traseazi noud pozitii
unei pedoade, procedindr
-
se alege o scad a
tru na!a;
se tnseazd profh
(de reguld, intre d6ui g
ti
considerind propag"ra
-
se noteaza cu z,
la planul plutidi iniliale
sub, deasupra sau itr
d
-
se traseazi axa (
cea reau
ti
se inscriu
F
4:0,'7:
-
pdn punctele O.,
-
se construiEte la
Sureazi
centrul de
treok
-
pe O!(!, se masoa
,?i
i
s;ii-l
lig:
,*i;[!;
!l
r
(nl*
s
I
t
;H
a
1
n E!
-3!
d;
r'!.!Eg
*sde:
is;el
s" E rr 6.-3
t'|2
l-
8,'.-1. INDIC{TU P&IYI{D DFEqIUAREA CALCULELOR T{ STLDIUL
OSCILATIILOR TRANSVEASALVERTICATE PE VAL
Dtpi cum rezultd din
!
8.4.3, studid oscilaliilor transversal-verticale
alc navei p. val este destul de laborio"
5i
(omplicrr. Pentru usurarea inr.-
lc8crii leorici
;i
.onducerea
corect; a.alculelor; se considere indicatj o sis.
tematizare, meniti s*-lnl6ture eventualele confuzii gi greteli posibile in apli
carca acestei teo i.
In contiouare, se prezintd modelul pentru studiul oscilatiilor tnnsversal-
verticale
pe
val, urmai de un exemplu iruruenc.
8.4.4.1. Modehl ile calcul a m&imilor ce intervin h shrdiul oscilatiilor
traffiversal-ve icale p val
Cal.ulul umereste aleterminarea parametrilor
mi!c:rii o.citatorii. descrise
de leSile (8.424), (8.a35),
9i
cuprinde mai multe etipe (v. tabelul 8.13).
Obserltalda 8.38. Pentru determinarea unor mirimi din tabelul 8.13,
existe mai multe posibilititi. Se ale acea varia-nti, carc corespunde cel
mai bine cerinleloi impuse prin tema de proiectare
I
OLs"nalia 3.Jo. Dr.e
9jr
{v. rabclul 8.13, rindul Ia). d"prseire poriiu-
n.a dF luprapunere a diagramei srabilitif| slari.e.u rangenra Ia ea in ori-
girr" se ricohandj ddermina-eJ perioadei Iu prin meioda prerentata Ia
\
8.2.1.a
;i
rel[area calculului oscilatiilor transvelsale. Dupa citeva aproxi-
matii succesive, vor rezulta valorile ?e, p/r, apropiate de cele reale I
Obtetl)alia 8.40. Daci se
line
cont de observaliile 8.35, 8.31, atun.j in
rindul 4, aI taLFluiui 8.13. s^ ia Tc
-
i
modiJicindu*" corFspunzltor
si
valo le elementelor calculate in rlndurile: 6, 12, 13,14,15,16a
Ct valorile 2", q,, u : 0,8, oblinute ln coloanele VI, IX, ale tabelului 8. t {,
se trasaz: noun pozitii succesive pe care le ocup,. nava pe val ln timpul
t}nei Derioade. Drocedindu-se astfel:
I
se alege-o scari de reprezentare, aceeagi, atit pentru val, cit gi pen-
se lrrserzi pro{ilul valului la scari. corespunz;tor inrervalului
10,
i-
(de reSuil. inrre dou;
Boturi
de val succe.ive; (fig. 8.51), utilizind (7.123/
ti
con-iderind propagarFd dc la stinga la dreapta:
-
se noteazi cu 2,, distanta de la centrul de greutate G al navei, ptnl
la planut plutirii initiale drepte (2,
?
0 sau z, : 0, dupi cum G ste dispus
sub, deasupra sau in planul plutirii drepte iniliat);
.
se tmseazi axa corectati a valului, situatl la distanta zo, IaI6. de
cea reaE
ti
se inscriu pe ea punctele O,, u :
L8, astlel inctt OA*1 :;/8,
u:0,7',
prin punctele O-
":
US, se duc axele verticale O,(,;
-
se conshuie$te la scar:!, gablonul secliunii navei in q pe care se fi-
eDredzi
cenlrut de greutate C
;i
axa Gz:
-
pe O,(,, se lJr.iLsoar' O"G"
:
Z!, rt
:
0,8:
ll'
^L^^
rirll
!!l!, I
I
I
'a
l
3
I
^t^
?t?
3le
319
'dt
4
I
3
.3
I
I
d.
I
;
I
s-
I
I
g
3
A.
I
3
I
A
I
I
I
I
I
s
a
I
'6
?
l
"i
'''
-
-
se fixeaze gat
coincidi cu punctele
se traseaza conturul (l
Obsellalia 8.41. Pr
proiectarea sisiemelor
Obsetualia 8.42. I)
vedere destinajia na!
8.4.{.2. Exemplu
verticale
t
Si se efectueze s1
mineralier de 55 000 ti
?,: 13 Nd, dupa o d
Rezal,Dale. Se ntfiz)
prezeniate sub forme f:
sint inscdse elemmtel
diului cerut.
.
Intru-cit
9,r
:
J-l
roare mrca, nu se mar
Cu elementele calc
'traseazi
poziliile succes
Obsemalia 8.43. Ca)
calculator (v. anexa 8.
{
8.4.4.2, vor fi verifi.a
a
,l
a
rl
3tg
rl.
i;
.Is ;
?tr
I
s
I
?.
I
-l.i-
-r-t"
's
l:
91
rg r5.
1V4
' '
-
se lixeaz5
Sabtonul
navei
coincidi cu punctele c!, stabilite
se traseaza conturul (v. fig. 8.53).
p3.tzu!
99u@9pE9l@L!--
Fis.8.51
Obs(,,)a:ia 6.11. Pozil le sucr""ive ale nav"i p- vdl sinr n"cesdre opn{ru
proiL. iJrpr sis'"melor dF atnnua-F al
.
os(.lrliiloi r
,Obrruatia
8..,12. La. ai"8"rea rio.rtui
.i.r^mului
de arenrrare. se are in
vPo. .
4Fqtrrs!tr llavi I I
8.4.4.2. Eremplu de .tudiu al oscilaliitor traDsversal
verncarc pe val
_
Si.se cfectueze studid oscilatiilor transl,eisal-verticale,
ale unei nave
minrelier de 55 000 idw,
lentru
navigatia in Marea Medit;rani. cu viteza
,: 13 Nd, dupi o direc{ie par.aleli
iu ftontul vahrilor.
Rezah,ale. Se nlillzeaze modelul matematic de la \ 8.4.{.i, calculele fiind
prezentate sub formi fabchre (tabelete
8.15,...,8.21). lnlcaput tabetului 8.15
sint inscise clmentele gi datele initiale, ale navei
si valului, necesare str_
diului cer ut.
lnrrucir p," 5 t5t.o. r.zuhar in rird, ta, din labFIul 8.15 arF vJ.
lodfp mr.5. nu .- m"i
lin..ont
de oL..erlariJ 8 tg.
Cu elementele calculate iD coloanele VI
ii
lX, ate tabelutui 8.21 se
traseaz: poziJiile succesive ale navei pe val, dupd indicatiite date in
{ 8.4.4.1.
Ob. tuatia 8.4J. {al,ulet. prFzerrrr" in
98.4.4.r.
ru to.r pro8rrmare pe
calculator (v. anexa 8.1). Rzdtatele obtinute in exemptut de caicul din
!
8.a.4.2. lor ti vaili,d.- cu ajurorul
"."sLui
program I
astfl, lnclt punctul G, figurat pe el,
mai inainte, iar
jl,Gz
-
9",
u: r\8
\-
A
i
,73
?]ab.ul 815 Stliliul oscilaliilot t!'6v'r6'l-v'tti6L F
vil' tl' !'v'i
"
''Y::""::::ii",:":':'i;.":",i*:,"
-
'
".
T de3encre
'ja
**i,1:.":prr'-'Ti::t'i;l:
',
;,_''i""fj"lii{n:"*,i:';l;j':';,,11
*j'};.':,i:lTl:T'jril:f}:'S'=',i';
:,T,*::*''; lfi;; :l: ;l'i i:.';'i;'
i:'^:
"'l'"';
"
:
ur.lni:r
"'"'
"=-gt#:lifJil;:*;ll,l,t:'"*;'':1-,,i';:ili,i?"ii,;",'*1";lii,,';-
-
t'"t
T;,".,"r,",
u,o"hice:
':
13 Nd:6 6E2 n/s'
"t "'y71;^;j;i,^{!$i! :':"(l;';,^".,
:,0.055,.N/n'
j
_.ara.reristicire varurni
.e r.
_sup.rarr:8i
=Ji,I,.r;!t#;
l;."ir.rtrT;:!"f
-
o'"-
u'"1uJi;, f;,:
jig;ilir"'f":-; tll'1
trfomenttl
de
l
inert,ie, al na-
I
(s.2t)
!4resi.
'nafticr
I rchtici s'!
'odlci
de cir:ur
A. osc
4nb
tralsYEal
-(#"*#)
1:,,t
I
31.,t:2 PLc
LB'118"
+
a?"):
v*":
{fta1",',"n!
-r76
din.t.li. d. JJ lmo tdr, l!
Cebltev
ti
gralicele luftfiil
(v.
S 4.5.2.2);
^6:
(^615
=
D,rri d
td
: I{G *
XB
-
9,942
-
6,
tabernr 7.4), iA : itz:2
M :64050,Q4t,
:0,47: cB
=
T:12,4m
t.,:7 553831,1
6r,,
: 1553 144
680i
12191
' 12,{
? 5ji I
T-12,1m,
D- L7o
lPlot i
i
9
--
Vt
-
66 392,3\2 mt'
t:68 050,t8
t;
!
{di!
Ii8. ,25),
'-
r,5 n, ,
=
10,8 n/,
{dio
: ii^: o,oa486 ' 2,25
:
irf6 eu Iodrlei de dkd
Tl4 +4r')i
lind.lt.rdc 5J 0{0 trlw, h @niltlrUc hldronet orclogi.. .1. Mi.ii M!dtt.i*
clbitev
ti laJioore
functii.rd A*.-rrt@), Mat
- !AQ),
Mhr:rr.lq,i:3',2',1,,0,1,2,3
(v.
|
4.5.2.2)l
Vb
- l-KB)b:6,a32tu
(<rin ris. i.251, a : aE :1r'5:
10,0j5,66 392,312: 667 574,7 !N,
:
t<G
-
KB:9,942
-6,432:3,5r
n, cMr
= lcMr,)5
-
{tMr)
-
a : 6,738
_
3,51 :
r,u"rur r.r,, n-, ;2-2.2r*.j o,8Ji=n.8\-_a o.8srs o-2;.7:2.
r.t4l6,88r
Fdnr ntndici a rerr,i.i sau ronllei de catcul
M
-
6A 050,428 t,
T:12,4m
68050,428.1
--- --
+-i:1.
| 1t,4 0,79.2 ta
l
.219
426,09
+
2 e56 86t ,9) 12
6r,",
-
o.!41
1.625
.211.1 .
3'.2
.
38'2
,12,4\32,22+1
12,12),
o'r,J?
:
-l
1,025
.211,;1 .
J2,2a
? 553 831,1
1 55.1 llt
: 249 426,09
=
2 856 861,9
1,.:7 553 831,1
SIrr=7553L44
7 553831,1+ 1553 llt
9 106 9?J,l
177
5
6
arabelul 3.15
lbntinndrc)
,
.178
(r.
$ 8.3.1.3)
|
I-
(8.18) r.4:
g
1ir6 s75,1
:3,224 s,
le,.pututul a),
8r.. : 1 553 r14 (E.3E6)
lJ5l
6,861/ (8.397) 7:6,881
"
(dio
(8.1{7)
{8.155)
l.8.
t52)
Np, *
11 +
(r+!
-
NetlvelNe,
^-
thJch LBEG ei,
MIBZ + D') re
GM-r
-
3,228 tu,
a : 667 57{,7 t N,
trV
-
68 0J0,{28 r
: 0,8{61 (din
tr:
"1lgL;L:
:_-q,182/n/e,8
I
.
*
211,3 : 0,1{68);
.9
106
tldul 3)i cn&:
:3,228 6,
a
: 667 574,7 tN
.. ,.,r li
o tount"
| 661 571,7.3,224
8r,,: \553 t44 \ 553 \4419"106 97 5, r
7: o,rsr
"
(ai"
= 12,91 s (din
dll ,)
6,88V12,91
lLtlt,
A
-
667 5?4,7 kN,
nlr : 68 050,128 t
?a :
12,91 s,
tu
-
4.l+LNL:
:9,g'z/J'31
*.2
,3
-
0,1468);
t
: o:o:l q13'
.,1 6irfr 4i;r,zn i-bFfr
1
t
Ne, : (l r.
0,8461)
.
177 897,26,
,,
r 14.0,058,2
,J. Jt,24
68 0J0,{28. (32,2r
+ l7').12,91
.9
106 975,1.0,55.
328416,13
lrc
;'1,
:
i.5; ;l'J'
I
(v.
S
8.3.1.3)
I
179
t2,9r
0,170J
0,0711.1,
-
324 416,13
=
177 897,26
rl
9
10
lt
1E0
Tarr,, 3.rJ
{continuae)
Y
I
I
rirlrvvt.
{8.29{)
Relatia este pusn Nb fomi tabeldi (v. ta-
bdul 8:10J
Rlafia este pus6sub iotuA tabelar{ (r, t+
belul 8,12). Ca]culul
lroprir-zis,
este piee
dat de corecti!! medie d pesj, dat! dere-
latia
(8.318), pusi sub lodd taberdE (v. tt
blul E.l1).
(r
-
qe)arcr'e
i(1-=;F;144
I
fiile
din
58,{.2-2.
ti
e ditr
S 8.{,2.2.
(8.:r00)
_9Ptr
0,3:
(8.395)
J(',.,G&+A;t+1F,
6;i'
qe : 0,1705,
11).
d,. :0.0678t6cd,1
./rd
?Pa:0,02219 Hd,1
,
{
i(r
i"""
artrsa
,3
d,. :0.0678t6cd,1
./rd
oPr:
0.02219 rad
I
'_
le
: 0,10992
tiile
din
$8-1.2.2-
0,4724
fiile
diD
g
8,4.2.2,
(v. tarelele E,17, 8,18)
0,75121
0,4?28.0,7i|4 0,35519
0,35519.0,19093
(1
-
0,1?05). 0,067Et6. 0,53i2
l-
qa :0,fi4s:
11).
Jii,
o,533iP1, 0,533if
f
1
.
o,ori lJ,
.
o
2.0,07113.0,5:13
6 FA
: o,02219 nd,l
80
: 0,10992 |
tud: 6,29A7" I
(0,02219 ..os6,2987"+
0,067816).
+
0,089905
J,1JtJ'
*ilo,ozrtt.
"i"
6:rs4"
t81
Tarerl, 8.15 (continuare)
rl m.l Iv
l
l5
l6
_l_
{8.123)
/L8.424)
dcts
--ll4:gl-L
9!,,
cos de + 4r.
erlsin
(o'!
-
Ppr),
tu:!i8,4:0,8.
Relatia este pns6 sri lornn bblar,
{v,
ta-
o,a5
t pLc^LBt
"w
.
4 l+Crr
M+EM
Pev -
0,02647
rindurne i4, l5):
f
-6,881
s (di!
-
zalT
-2.
.3,1116,881:
E. Oscll.!ile rnicale
8M (8.96)
o,s5.a
1
0,o
(8. r L8)
z",Jtt,ttz".
M: 68 050,428 t
3,\t : 60 648,573 t
lr : 5 918,812mt
68 050,rt
(8.r17)
, l,lr
l
Mt : Pa 699,001,
:182
: 6,2981.
13).
0,02219
.cos
6,298?' +
0,06?816
4,02647
1,5167'
Pev
:0,02647
7: o,sst .
1ai"
"ii:'i+
l; ."
=
.3,1,1/6,881 :
(,
a.. :.!:1. 1 025 2ll 3. 32 22.
'I
,
0,87'
,
1 +
0,87
60 648,573
M
-
68 050
,424
t
8t/
-
60 618,573 f
Qa 699,40r 68 050,428
+
60 6{8,573
2 3,r4
ll
I
128 699,001
10,055. 5918,8t2
ML
=
128 699,00\
t8a
a4rrtd 8,ri (cotrtinuare)
20 8M
-
60 61E,573t,
,[tr : 126 699,00I
60 618
(8.{09) 7lrz. ?:o,ssr"(aia
:9,235
s (din
: 128 699,001 r
6,881J9
iia'o=
(8.193)
(8.191)
(8.245)
N"llt*ttt,,
Relafia est pDsn stb lomrtab.larA (v t&
Relalia este pnsi sub lomd tabelad (v. tr_
(8.235)
4.4.2,1.
a,\2.1,
,z?:0,58ti
10,58t.0
(8.270)
21j.
- Ett
I
I
Nlt : 60 6{8,573t,
.[tl
=
l?8 699,0011
60 644,57 3l Qa 69t,00 t:
?: o,arr s (aio 6,881/9,235
lr:5 918,8i2dr,
: t28 699,001 t
7 759,5625
Jror,-.
.-t
t8,8 --iZt6tt Jdl
Nz :0,5,2,622.
3 9la,A\2,
4:
0,04
. g,al
6,642.
8.1.2.1,
rlb lonn tabelarl (v. ta-
4.4.2.t.
0,5E1
.0
,7872
21).
0,17 t2
0,08866J,
:1 7 59, rtz
i5: 2,622
I
0,581
0,7472
0,45736
tt5
"or.lel
8.15 (continuare)
I-
: 0,15736 (di!
dn1 25).
pz:0,088663;
Tk
-
1,O2gr
^
22,26).
p? : 0,088663
hk: 1,0291 m,
3z
=
0,28871
28).
28
. z.
1@VAt
.+
{o-F
|
-
o:Y?.,
30
hA. : 1,0291 n,
8z
=
0,288?1
dnnle 26,27,24).
pzr :0,086733
rindurile 29, 30J j
r
=
6,881 s (din
.3,1{/6,681
:
-
52,295'ls,
(8.433)
(8.{14
(8.435) zav cos
1.,t,
-
p.v)
,
!nde: to : ails,
":
q8.
'
. .
Relatia este pusn sub lomi tabelal (Y. ta-
belul 8,14).
rlp9
ir:z,zs m
qait
i,t"
-
t,ozgr m
0,45736
.2,25
1,0291
ll
-
0 47 12). I 029r' 0,7.151: 0,4444
r/al:at!51,F;l.o,o-i6663,-q-74-j1,
22,261.
pz : 0,088663
2
.
0,088661 0,?151
0,2887 |
16,5130
/.;': 1,0291 n,
3z:0,28871
za).
/(olta
G G;ar +- lprrl)
1,{606
+
(0,4411 sin 16,5'{3")e.
:
(Zprsirtij'.
=b
lorme tabelen (v ta-
8z
=
0,28871
0,1{14 cos l6,5t3o
+ 1,0291
0,066733
4,969Eo
pz, : 0,0867:13
rlndurle 29, 30) j
f- 6,881 s (din
pulcrul9 j
' 3,1416,881:
:52,295"1s.
8.21.
f87
b
I rl;l
h | :li I
?^
I ?l;el i
i fr | .:
xt
I
re. l'' I
? L I
a itl
:
tsS
I x l.
?v |
;
;{t: r
n
|*-l ," I'
a-l
I
i^l
9;a | ;
-
l-
:11
'
'l'
ri
|
?
?
l'
?"=-lt i
R; i-
-jE
|
=
i l-
-
l I
>"1:
- r I
"l';
I'
r"s
| ,
:d l';' ,sl;
F
I a'-
d
I l:="i
;'i l-l !: l-
I 1
"",
1 !:, ,
i! l:l:ii_
"
l.: l:El
i la'i;;,'
lsei-
E l;r"liil:
"
l- l:il-
: t,! t::l
\ lte l'=-l:
-:
t-:-----
E I i!9-
r-
F tr;
:
g
i
i;-..
slo:
.:
d.
;
ij
r
--d..
Il:
i.;.
\ I;3
E
q6
dh i
3 Er> i
i
S;
Lr- I
*i"ik
g_-
s3;
rr e-'
g
r3;
ir:
-i
:':J t<
E
:
..1
F
.[T
-t"l'1't"
3ll
Iat
,
n
R
$
-;
:
3-9
ii'
s
?
J
I
I
N
x
',]
*l'l'
*1.
F
I
""t"
-i-
r^|-._^-^
'it'i
"-F
I
l616
ll
3
I
t; *
u
||
n
I
3.
6^
"t"r"t"
-ll
3S
a
! ;! i
n
lt
:T
)*'l
"
R
sl"
189
"l-l'1"-"1
; i.F.
-
9l>
',"ti
l
I
I
,l
-l
a
/*
lS
!
**ita
I
=
+,rtF ll [i F li l
:l:l; |
-F,
;r
jf
ritil
ilG.-i'l-=rl-r-r
, i r , I
i;'it,i l-i"
:l =
-l"i"l-
"l*l
":ii:
l"\l
rl"r!T=
"Fl
;i55i | ..
'l
:
"- " " "
=I
;i't;1_l
:"t'l *
"1"
:l
i:il;il .--ll
irel
.ri.'i*.:l
=.'
'l:;
;l; ;1'
:l
i,
j,:t*.F
I
."
i;rl,
=l
-
-l
:,':ir:,11."
;:::''i' I
i
i
;
i
+
I
;
]
;
i
=
|
. o,:aY I
: ::
| '
I
I
;l;':.1*'l;;
:l :]l l'lll: r ll
:;!+.s l
-1
i,
'l: i i-'l
:
=l
i=!:*.3
1-
,;
'l
.
: :l:1^ I
I
j
; l;-;:1:
' '1"
-1"
'l
;
l;:l ;;.1
i
- -
. .
"',1
I
l;:.
61,
=l tlll,
i ;"
; ;l
: l-lE
.i
'
.
--r"
I
t-
!t
,rl:
190
d
:-
1
9n
,;
r.i
!
B
:t,
a
{ lr
l*
l:-
l
3
"l$
"1"1"
d
f
s
9
-s
"ls
! t!
I
I
I
:
.
tx
.1"
j"
I
!r
1"
-l.
l$
: 9
:l
19r'
-"1"
{"+, rJ
iiniS;x
JiITIIT ?
s!ill11
g
Et
?.1 ' .i
el*-
. t;
'li
I
i
F
-t
il
TI
r"" l. !
.9.
n ? l!
i li
.lr
l-
t5
13
t^
-t-
.rl.t
I
l
t

tE
i1
192
I
.E
F
I
s
ri lR-
t:.li
E^ :
x
E
u
I
/,
n
';
^.]
I f-
- ---
il"1"l"l"i"ll
q
3
3
:ri
a
4"+, ,l I
Fi=:i;! | 5
;iii;ii
r
l!
sTiTl'ft
I
^
! t"
e
i
dE il
3e
n
ix
3X
L.l - n
?-"i
"
lr

s3
Els
l-g
it +-
rs
I
3a-
:l
'r-
5
ti
:.^
Cr*.
2
a
--1"
aFiiS
-
1.
i
i
E.i
:
E
$
l.
l+
qi
I
:
']
b
e*;
ia
F
I
I
s-1"T"
t-
3
a:
t94
a
R
-1
-i
-i*
;
e
E
E!
ir
3;-
1.^
u.
lxlrlxle
lpllpli
:
.ti'
iZ E
'nr
j
.195
l
;_
-9
, ?!:
; ..
33
r3
3
:
t-
*
R
n!
xp
n
E
t;
*
a
I
I
?
I
!5
g
I,
.!'t\t6l!td
"l--t-
3
j=
t:
a
JS6
797
I i-ilF[Is lE
e o
-'
^ir"il.l,i
;-
I
:.
F:.
l_
ii-
^!
i5
'.i|
b
l
:
t-
*
n
t{
L
I
I I
I
I
I
I
I
I
5
l,.
IP
;.
l-
G
I
I
'1,
l
i
t
*lu
*lu
'lt
!T
lsl
L3I
t.
:o
t
*
lu
I
.. ntir
lllIEI
lfiItll
tRltll
l.liltt
llt c4t a
It tal
.0 tD3
lll IlI.!.i
{ t4la
tc tl
.l!or[ 6c|l lrllm lMrs]Ens[-,ltffltlu tl
ri4l
dt r$vE! nr|EnltraR E r$00 m n ct{,|l l!
llsorcEmootcE lll tt i! ttDrrEfirf
J, stlDlu,Ar!dl5o,t{rr'tAoul
iflt Lol,kt8r(,K0iA8,uo,lt!,i.tiItr,fi IIt uFtJf Ltf tv,tc,lll
art M,n,(f l,rlt,Ltrf ,rit,R,tl,itI
D0llstm ?t{t0)rltt9},tI(9J,I(9}
PtD{lr)3, ll{ll(l), l,l, 10,
I FGttAIU0t2)
It4'1tl]t2)Lg^,tt,t,D,tca*,rc$i,a,uq,n
..
rt&u(6, t|}, ts,{1?,0,!!a,i0
Em{,05, {}Al,
y,
&,r$}i, vl I
iE(rn,Xn)tt{,$vf,c, ?urst,l,atfll
t0 Fgiril{ts|,2,t1.1,F5.3,}7.5}
mirE(10i,']I
*i t!tur,t0)t
:198
, stlEo0,?6)tf
tRt tt{i0,27)ltt
lftrl!lB,23)
!0i4 lflillTlgl,?*|*;**rrsr*iirsfs:*rs**r*HRn*r#rHr*n,)
?00? F&tA(u,,4
ft
6 t$rsl,pr, a
sl|]ottr, {Ft ILAi r Il n n r6,!tR!{ -.En
tcr{ 4 v4 I
.r
2001
.i*rA
//,5t, Rrn INIrI,ra
'fri4,4\r,,
.----. .. ...-..-.,
7 fgiMt( l5x,,Ltmtlf E*EIttA:Lq{r!F6,a,? i,/)
t rmr$t{lSl,'LrIllf IEa{fIIC*9IJ,F6.2,, ti,/J
9 Fttittll {t5l,P!f4&,F6.:,
I
K'l)
l0 FrX]$(ltlr,Ililtllll 0 oitisttl{tE A! ii.t,, Vh
ll t0hi1l
(
t5t,,crlA ctltlRtlirl E crf,0,s!issairJ,l7.3,,
n,/j
l2 FmMl( l5I,,CoIA etiiuut l
'F
LrIAtEi(|)0Anr,Ft.e, i,l)
l3 F niAl l l5l,,ittf,ffllAl tA 0fiAv!1At\t*1.atrJ.:i6,2,, t|9rr2, L
l+ $RiAl{ l9l,,Lrr0ll{ lAtlLl|)'JAr',ti.?,, tfl,
l, f lesr 1l"l,,t!Cl lfl F*I AL $n4fi fl
p(JItnIIrCt,f
T.t'
l7 ilrMlrl5I, r)rftalE{I tlE'( 3r,F/,t,
l3 tallllat
(
t5I,.0EFIclalfl \,tR clt mt$aTIc A| a$fmt!t1]p./,t7.t/l
I ? rrt8{4
(
lJl,
,(iEuIAiEl
9rcrF t$i fA,q:, fi,t,
,
fl/t*r31
$ foRlAl(l$,'EAllAlF l+,f trF{.,,11,a,' ttt**91,
2l rA9Mtlltl,'MIA tUtlltEl{t ftllnltrAlt,F10.3,, lf,/)
22 ftftlATtl5r,.Jt[uU- c]jlll;lu
irlo.g? |'I3,/,
:3 frRlAltltl,/FAIA lfI {tttlStlji Tn $WXiALtrMiBtiJ,flO,}? f/)
rj m6$l { l5X,'llllt?A lli DtPtIsAldtl|\.titO,3,' ttt9t',
2J FjIMnltt,'lullw|[
4
stclli9ll t!8tserr'{J,l,t,
2/ ln-[,al(l5x,,td]I{llif alultRtlm Dn twr{ ai fttn[r|lc,,tiat,
D5 rjmMl{lst,'! AIilEl VALII!lItUN',f a,a,. t, t )
t5d f SrATlr$,'nA?A VALUtllrl.lAVAL.,,lla, il,/,
fi/ FrtAIt l5l,,vl ItzA tFlI!ta a
Lrltij)Jtta.ft.r'
i1!s/h
153 FOi,lAI { l1L'tt(,i!1!A \;ALIUI) r i t&.,,f6-3,t S,t)
f5t tmr$i( lXlt
,ftfSAIlA
UALIUI:D[041
tFa.S,, Ftuti'tt
,*J IU{l{l I l5I,,tttSAIlA ! amllAtL=,,F1.a.' lln tl
:.$l rfil$I(Is|,'Alftlru!fifA UB tU.Ut E PidtArt$M.?,fS.t, Rtg/)
23 t($'14'r',l ,t5r,0,n t{dclrntt,r rdhEr '/15r,4-
-____,_
r}ft.t, l4l5tt
ttrr1D{44!rv
11lC.I/El
l.7I{1,
Dt I01llt,fl4lt3,u,tr,l
ll2 | It{41'{
(31*r24Ur12)/
{ I l. aiCtrlD*r!/t?,
1!3 llI4r{(3Ii}AD*r!1/16)
.@rux)
lll I rli$*{Dtri2r{4681f.r4} t/12
50 I.lZ(2)
199
t-
I
t
I
i
I
1
60 tt 02t,t22t,!
l2t Er!lt06.dr )ct,at
6t ld{tllfd.o
I[n&(?m{c|.|dstt,tl,l
0lrrt=(Cl|l0!||-Clt$|rlrGt*2rBlE2, J/3,.2
tlltFllltll{,lll2l,?
nIlE{t03,t)flrc?
t rm{AIn5r,'Cli',n;V/ltt,'C2.,rf 7.1/,
d, t0 5l
ia ft& o5.d2tc3
0lll.a3rltl
wEI16,'3)A
93 toht tS&,c!,,f l.t/,
5l Ifil=fiIrDlXI
el.IIlI/(on8NrtrlFLo,
I|l:rv[/ri
l.ll{3)
g|
t0{t ,|ar13,r!D,t
_Br tG{D06!63'tC,33,FIA&vtt&
43 FfitAt(tflo,t,
XXIItsITIT$
3{C[{ftI ,37rO3{.tl)$n
xl=lllf Ir'Jf lritP*l,{gtrttml.Trl)* n*r,
|rlallnrrl){Lo{l{lt(11{lllrt Kllll}rQ:ltlt
''
fttsr/s{Rrttr*ll)|'ltilirlll|]
tt t&gl{|'r!,16J,Ft0,{l}
96 tslAlosr,'gF"f lo,tr.
tl fqftrt6r.'Frri!"f 10;l/t
163 Ftlfi Io'rr,'Wtll"'f l0,l/,
00 r0 52
6r ffrt/tt(46,{,
i!l<xl{uil*u(rxtdll$/o ror4l{Drl)),
$rftu00,{JNl
,l flkMr(l5I,1l1,tl0.v,
yJ
t6rAtt!5t,,f Itfi
r,rl0,l/)
om!
sd r@!ai{f6.{)
o FNt r ,.t1Ftr,flo,t/) i
i3t [f AD( lN,65l(l, M,li{l
MI.tUiPlrltd-tX{rltr||il l*lAft,dr{lDtr+DrlrrDl,
tFt,
l.n
rit!
N|.
3t Rn
rt t6
7? En
al
1I Ctt
dtt
II2 ED
t|l!
II FN
IT
$ r.4
.|t
r5l fll
tat
154It
sr tlf
ttr
tr'a
lr
fla
E
l.U
al
16l {tl
al
t&]l
56 |l{
t.'
aa!
t7t lL
5r*
B{
!.U
atl
13ta
542 ta
!'d
.ol
i32 G{
al
ts tH
|'t
l8t tt{
53El
F
300
l Ft4f tv/9&t(!.Itlofi l8Anrlln,
t* E{00.01}(l
t*rE 00.t t(fl
0t Ftotlr(lit,.t
'iFl.t/)
! f0ltlAl I l5l,'fll8=',f7.r/l
!' F06t$l(lJr,'Pf l.if /J/)
7? l.l1lt)
{0IQtl{,t,,1
1l ta! cfiavrA,D,fiItAt,l|0c,{,ttFta,
lt2 Elluoc,67,x02
mnE 0,8t)$2
$ Fm.$I(!rr,K&r,f 10.t,
lltttFl-Gr01,P*3{2rD/t I lrcl,P){t}tcilD,rtt.*cliPr8it(02i$?*
rlrl)/ (|{1t1{1rr-(c!tr(@xrji*3r{3(3-2rorrr(!{tr,
i3 I'li(i)
dl iol l3l, trQ,, t
151 C{.LAAtu0! t,tiA\4[,tq{,tf,,!,0t1tat)n {t,{},t,l{fD)
i0n!l
tt2 l4f I&lsl0$rlrvllrtn)rx2
f PAlAfcl
(-of
r )r'afaA[rrFl]tFo/9
(l-$t*tr1
]Httrrrl!{f &t
ft{ftt
Llf I+!{{l(2$tn4Fl)/{l-tf rrrfl))
FlauffI((FPASlfrds{trIfDr^falo}:rl|P|3Anrfl tf tFDlr*a
rrIEAI{i( urA&!8.$|||t tf l,r/1F'lqn$6(trIutrluts)]
tllr\6t
161 Ctu 9llr(!lr@,|I,i0,
q.$)
mTo56
t6ir nni.o.FrirrPyt)$oit0tr8l{rrtfi |qtrurct)
56lllr$n"fi
l.lii7,
m r0(tt,t7r,,t
l7l tr4eus{ir(|lvtGAA{lD
tt 0,1'tri ll
I'II(3,
60 10{Bl,ts2,ttt,t9
,l
G0 l0 5a
@t058
ituitt/sont(qiilAlMril)
:Dl'
..i.
t'lI(tl
m I0ll9lrlt2t,l
tel ral djN6t{ir, fi|c, tNIl,
mT059
tt2 IAuI.l"$P*{Trtct/Pr({I)rr2}/i2rl2-Ctf ) t-(c1,Prffi ,*A/(}t}ar
,{1t,
5r t.lr{0r
m l0l|lot, @),t
t0,
'llt
tta(ic,Li0dt,r1ru{,lloc,llt,IA[t)
of0{t
llO lllJl3.l. l.7id*lBvlllr\i4,[2
|lAc],AInl/ATI{T
?PllAfi.t ||4]'|||tcl,irrurtD/5*l l
(
t-ti}Ii)Ic{rt1|l*mlt,
u-rl'lr|xrr?|{!|lr|lrrt-nrrnt
tr$ smt
(11?tlN4sld-ll,{lLi,{ rr}l{rlP ran$nullr}rrt
ltlAtt+IN(ltPAtMrSIil(0,ttitillAsAfi{s(q.Ii)4rac t,,
tlrlxl
lt tm$Jl
1? flfill
13 rdri r
E oql
'loitl isd{
ml.l
SlFl:
1, Sla.o
m|'i
s3(|,1
t7 slrr*
lalIE(|
2I ;t$$t
IflET
*TEt
NIEI
,LtEi
ti ,:l.tll
|r|ar
iEllJf
3n'
t!rF
r|ola
,ant
2 Ff,ryl
SllEO
glf,{t
xiltlt
ntEal
o3J
33 {rri{
lllltt
rant
&
!0 56 I'i,,
J.I-l
!E )4,t6*J
:
t I | | )+htrsufi@t.cr t, -8Ir tv)rst.1
l{l'.l V{!310@l{tll}-l$l }
$
cri ux
tdrEri&,lrlJ
rfo foilAll,r1?Br,,ficuim ttMli t?Br,\
--- ---:.
J
tt
nlulo,a6)
mIlE(Ior5lt)
$nE( 1!a.3003)
ktE 00,tn&)
trlrE 06,2{05,
2001 F{rd{/'l(t3r"*s*iisrr$r*xb}nr******rsr4*}*Y,
l0r)5 SoFital{ t3l.,r
1!l
$i0$rnrlq rruSr^ru r?,
ltul{slttRsrtA
r'}
t*IEu@,1{46,
sa FsiiiAtitr,L'{
"tl,3r,l|2,s,3rf
!1.t,n,!*1t
tio calttNn
thftll$,200t)
l{l FfldlAT( t3t,,r N.fia
ac!{ t$Ma(l3Lr mnl|r
2007 ruriato3t,,r
J't-t
ntE(14,542)J,t!ll),I(1,
202
$$nflttr Srll lke&\kl,sl ll)
lEtt lil M),ll( l0),1&'3all
Dllft6:(|1 I(lo),Y(lo),9(10J,!A{10),13(,0)
ttAo(105, lr(ll(J',tJ:l,lll
l? t(lMlT(/1f3.2)
ff AD{105; l3r{l1Jr!J:l;11}
t3 aur$r vlifr.2,
!fao( l0s, l$
(Yld,J,l,l0
fmiflF,l3littJ),,ts1;tl)
i!c)l106,i${ll(Jt,,J.l,l0
sl2:0
F ld t.l,l
sr(r)=((r(6tant-?{l)rrf2+Y{llr}2ri!10}
|?4An(li
td 516*0
00 |7 t.t,tl
sBlI);$l(I'll2rllill*2{lO)*2)
li st|x+l?tst6
IRI If( 108, Iu
lA rS?A1( tsl,'MSr'il
(Dr'l
l*il{10,21t)ll{{Ill'l,li,
?l r!6:9I { llr,'c0IA ctnmtll
lnl Ii(,18,20)(!11,, l.l,ll)
ia tE(ta4,2r)
iAst*u
(rli',
?r F0&1A1{r5t,',mo}AiA ttrllftfllt lllsloYllr')'
BllIEtlas.2CJ(Y(l), l.l,[,
-l8llEirffr,27)
r'i iafitit t,sr,'LAtllEl\ ffolE tlal t1-goll[ul lt ltl||l"
,(i)')
ntTt(l(9,20it3{I), Fl,li,
ialtiti
E'D
3ls(r]llNr $s2iqM,uil s1r stF2Jr!lL?,n,Iiu-lia
tf,l 12
Dllt|istot w{o,$lmD{6,,ELl(dJ,trlG',113{6)
M2J{BTI
i6Atit06, t)(v0t.J),.tst,rcl
i flinMl({48,2}
Elo(1c6,2) tEfl m!{J,F',U?)
r2 rrxiArllst,'&1ll&)(,r1'l)
||{t!uts, l3]{BI1TF!(Ji,,!l,lle)
r|{slmtlLl
t0 foiltAl{ l5l,.vol rr,)
l(lIE(t(',|l)(vD{J,,}1,1112,
II t|jRtlAtlltt,{ir8,2,21D
ttrr},o
']
3t ,Ft, e
Fr l(J)'-l|(2*iitc?r1Ll?:J))
riLll, +f(ar
(JD
113l JrrlW{ J)*llTglDlJ)-l2rl2}|EL2IJ,
dngt14,t(13(t)re3{rlp,,
Id'f lI?'{
grl}{&$r(ft
l*li?re[BA@l
a0
g$fiqrtt
slD3t!ND!{Lt,M!}rt,|(}rLl,NCl,Vl,6{lACl,lotLl,!uM,,
$lrraFISu
if}[ Ni,!n
tf lI uiwAri, Lo]L r,(9rA,r',llvrllclT), iial7)Nll-B(t)'tl14,losnv
,rrxnr 8ff oJ,[rlil(rJ,crm7,, rl(D,lc{r,Itf {iJ,2x7'
!196rfl 123{7',t2{O),l25OJ,E26O),iEA,,taO).!QO) .
0ll{Nlot a:lt{7),i3?o},asor,3(r,E?3or,lci{7r,F417},
Dlf rlsror E3ro),t{o(/,a|li7),!t2o),[{7r,t4!o}.ri9),lLo)
0ll6tol E{/17},e$o},{?(7)
tllAo{106, !)
(3IXC(I
}, t.t,llc! i
I FDE1AI(7F3.2) :-
ito(106,')
gLrMll),
!tl,tlll)
1610(lOl,l)(t(l&t(IJ, I.l,l{l)
IG401105, t){lA1l I, l.!,Nel)
8ftD 05!l)ac(D, l:l,lil,
frtADll05,l) lfiC(Ir,I.l,XCl)
rda0{ 105/ !) 0f ttr{ | }, 14, tu,
r*fit(0, llJ
(8rlf,
{D.l.l,ll)
iItt{t03,I2)
l$li00e, ll)ltrral(D, I'l,mll
titE 0,lt) ltrI3f0ltl1,;J|'
t*IlE(iiB,t6,
Nilr008,t!)aA(|), t.t,tfl ,
inlIE 0,r3'
nIIE(16, ll)(ta(lt,l.l,l1,
$tIE(lG,?OJ
Blq{mq,ll)(Dril,,l.l,tlt
tltltl t08,22t
tlllt(103, llJlnYlli(1,,1-l,ltl,
t0 F6tt4t1l5t,.8llf {lh'/)
Frtll\iu5l t6l0.?,
t2 flstal( t$,,trTd!( l,r'l)
II FmnAtlr5l'trlnl(lJ!'/l
l3 F!6 r{l5l,,lcil)r'l,
20 f&talIl5t,,tI{{t!'/t
a F0tuiarr It,,fi $ttlr!1,
.;jri
j.,z!
t
(!)*ltr
D{3t(fl
t351 l )'u lti, DI( O ){3ilj
{3r. ltr1lJA
i r$Al/}fl)/DlPl
IUArl(:l+36rtri*(I) t3o t t
,17{t).lXlf, rt)riuin
)
(iI
8331 I J.2rll iltt{ | )r0.33rtrat
{!rrt)' rPi/I,!wau)4t(o
ll0(,r.iiltl/LlDVtr1 )r(4tB
l2l I ):tLlSVAllrU6VA l$tiit
f, t?( IJ.lri(I)rt4|t)rr2u)
14 i I )'10, etr{IOVA tritt!/ralr
ta6{t).tLtw t l{taual&{t
l110d,?5r4!(lJrt6(,
f l8{t J4,5t,jt(I)xt[Tfi ur{
64t(I){, rd3}(trt41(IJruc(ttj
t{yD{g0ln$(Ir4l{oH
wf :Y6!3[]i0!1,UMl
)t(t*!
IAIFISld rrrt/ 0 rlllt!*t:tfi
.
||
m t9 l=l,tt0t
A{ l).(Upl /LllWAllJr(8rit(lJ 1A!.IAlll | }}
E?ll l).{lrlPl/lrl{ivtll )r(8llf,
(l
r-2}trl$1H) }
825{D40lGA(D)
E?6 )d {1a2l0l )
r{)*1t231t))
t40)s1t2a(D)
Ai !)=llliltAll/toflJ rG2a(l) r26( IJ t
G30t!)4,5t(4tcit)r2rtrt$0))|[r?(r)
fl t{!)4.tloltf u}-2,[.tg{o)r4(lr
t3Pl l).DrM{l I /2-?rDllqliI 13
3( r.3 t( r r2.2*trtat{ l/3
204
i
I
i
I
]jtiiri'.
tll)r?A(){3:lt,
q6111't{1Afi
itlrtr lt)4Bu)
rl{ 4 r}/a t.urva lJ.0?t
nr1}lil
Li(6+iF2!ri)
t30 r E3t(t']lo..,r(E4ll){3sr )
.17il).&r|f , I rf[rM
) trrprfl i
[331] J.?rtlilllC(|)r0.33rtXt$(Itlit(|)*2
aStrl).lriPi/1,!W4t)437(O
l4ti l,.ii!]i l /LlOyAtt ): ltLtA ,rutBtlI)t
:t?t i ).($-iva, $tAvALt15tN{Etou, r/t}pt
{3():1}t(I)4ll Jrf ta ,
:i4 i l ).t0,?ljliltDva l Bt4yA|!*2rt9or/qpl
tl6( l r.(llllvAr lriJAV{t t*2rCO6{ rtOt D, rlry,I
frr( o{,.-srE15( D l3l D
t130)4.slir1iit)r{trt{lu}|lcfl
,+It T$0rrtA(DJ
Ett(|){,l&r f IM(o{c(D!*!-&T (D*lAfi
){}!'
RsUr{S(r )}tl3(ti4t0){{7(r){l9
)-n9 t
9fi36.Cr{Xr'ilMn )
YBVS'.,Lhd/VlJ $tn3!
l$.YAJOiv:LL(AL:MI)|lktlMg{8Pl8l)}ttIOJMI),AI|:jtNiCJMt)
rirrFrst{w( i{fi B1l tHAv[u
tl
9mt0E ealu@t,rcl,mt,d,nt,
nf|l usl,xtT!
Dlm6lill trorrY(r,t(t,,croJ,ffnD(n
.80(106,lJ{MOt,l.,l*l,.tl7t
I F&$
FtCl)
ino(16,?iltll,!l=r,ntl
tlADllot;Xlll),l.l,ltt,
ro I l.llsl
qlOcMlt/aY(l)rrU,
I DltLttE
trll1'2*i0tr*ul{rftlld
t*!IEu@,tt
mrl.ll@,all$tD.t.r,|l,
lfiltt{t0,7}
mtE(103,l)(Y(!,,1'l,ml,
l*lrE(f(,9)
lSII{trB,6)(I(It lrl,lf, l,
mtEl10,ll,t(ll
ll f msl(l5r,{t?F,,Fto.t/,
60
sm0tIf, t46(M2,Kr,lr{ct,t*rlt
ollf ,61{ll rlldtlw{6r,ELr{6Jtf uotd),t!?t6l
I$1.||Qrt
nfl0lloa, taAll{I)rI.l,llll)
EnDll05,1)
(lJlVtI
), I=lill )
m E OC,6J
lilllll@,5)(All/1I),l.I,Ml)
mllt{lm,}) IlI4,u )
a 3 I't,rfit
l!3{l}c-{KIrl}fl Clr{|l{-I))
lollt=lMlLrA\/i!l)ntlllll
ctlcT9r.5rlLl0{ t )+aLt0{[il) )
IAllll:lgtB+tFJl8) /Gt$*Al0dl Jt
205
Sraqirts
qr6lrll,uo\,{-l,lx\,tt,ltsl,ltl,tlJltl,
lroEur iiinii,rzuar,rrnor,!2n{r,,rrri(rr,unor,Iui{tt.I'l
r(t),All(rLeMt,A2O{t},e2t(7l,a.22ltt.&A(7,,lEltlt,
Elqo6, t
'lArfii
t,, t4,',
I FwllrTft;0t
i.rl(tol,lrG2xro,,l'1,7J
3A!rtot,3l)|tl {lr,l{,7,
Fmt16,3,021l(1,,1.1,7,
EOrto6,!)rll,lil,,Fl,tl
8tlDO63,ll2lill,'l'1,t,
fEltu06rJ(llBtr,I'1,7t
illiu!6.3,tlltlltt Ft,7,
qPtd.?31l
iJtAH
m t.l=Uil
E r|tl:gln{t,ruflt-u,[l
.lt(oqi(i JrlrP!IJs!/l-l
Er20(l)4lwl)42no)
arltir{.5rGttrll)rlltut2*sllDrrt(!tl,
E'?r t ),troJx ialavurGliG.u(1, t*utd.l5ll tr@l
, earo4,$(0lnolr?ll(!rr!cn{Dr& l),
ArsfirI){?ollrill2l{!rilt22tlr{rarl, .
flrQr4)olrltstt(
lt
9lllrlllf
lltrlrr{fi lr{lllf, l/tfi !l
unltll@'l' llAlUU),1.1,7J
nr{l(16,to-
*lllil@rtll{to!lllll=1,7)
. {ntEita,t|,
{rlrE(l08,ltttf ll0};!.1,7)
aRltl{10615}19lllll,.l=t'7)
!
u
I
d
!
I
u
c
d
a
a
I
t
!
-!
t
n
is
lFllf{1ts,15)O1l11l}, t'l'7,
ralL(la,tslllr,(l r,ll,7)
ntE(!0e,??t
r{illu03,r5lrrl,11),F,,7]
!nlEi loa;2lt
idrlf ll00,t5,t!li(lll.,,7t
Ftft1Atit5r,?{ll,0,2Iil,
|5 nt' nsl;nFl.l,2lD
!, Rnqt(rst,
/&$l(
l)t,l
le taAtt$t;'lllu h')
ollr
206
r sllllt tFflut rh n$Nt$sl[-r,rR'I|cttE E ut r
OAIS IIIIIIAS IXI8AT
Um$f tlfttlCArLga.zl L3! il
tltlF lttlxcr'Bt. 32.?itl
t|srlr|Gr E co6rn lE,D: i.6;i:' '
]
(0tr
CA{RUII 0( Cl6tl9rk33Anr 6,in I
{otA aEfruu [. elrAii$!|n ,.9t2lt
.tlta.tMllA dd\llIAIlO tl't! t.sl ttlsrra ...
::j
l-Ulollf VltrLfnqA" 7t,00 i
CGICISiI & SrAA$t ttlltnttrL:Ir .a/00'j
{{!tIClE{ &crtt .7120
llEfll l VE\IIr,l|r Pfil5|iAIIC A NA&l*lrLVt., .9101
otuurd *rrii i$, r$*ii,l'.oiit, i;d**
|.'l6llAltl Attrrio. 1.02i0 ttrA,
r.
llilA SfiWllfl llUllkll:lt. 5tl3,Sl2 lf
lltllll.! Clf,fltuV. !6t2,313 d*t
AIU |fIAIfn(lq{ l|lf61t8r*artnftrF 6.7i8 ll
IIEZA E lEfrltAilt i,6ae i/s
.uAlr$Li
vru!,rt'tua4,to i
iAll uAtltut rMVn:2,2t
!lrlart ttAfdlllA A VAIIfUITBTO.S llls
firnl0ion veu JlIIuat= c33r 3
m6al$ vtt|rLut !ltf$! ,12d0 RA!/g
i[,iAtl^ F fr*t$i(. .0013! lA
,r'nUull|tr Uq U-Ul E Pr l^:ltH6. Jt093 MU
lfilird{ E
gtcltl,Nl
|:itA1l}f,. 7
llliAtilrl tluillrllot ltN atAllt{ tl F0{0ti.r t. . I
"
20r.
laE c{lctEitSlrcE tit&l|f r
Cl. ,q147
a2. L0ooo
"1r
l(l. .610
tqft' ,8ttl
E{Hti.t':
t'' r.oo0 3t,{460 t6.'/15/ t0.,1o0 3.?910 6.r$a
,00 !tt5.{0 2tt97.t3 333tr,52 5?0id,t6 46392,31
.
BI]iIIJT
lt,io 32.t0 3?,nr 3r.20 32.?0 32,?0
ETM(l)l
'
1.9! ,oo ,00 .00 .00 .00
I(lA(l)l
7,16 .On .00 .00 .0i .n0
r.t2 2,r5 2.t5 2,t5 2.t5 2,t5
lc ):
t,7o 2.tt 2,lt ?,t5 e.l5 l.ls
lm(lJl
r2,t0 rr.t0 12.t0 t2,t0 12,t0 t2.t0
tIYIE(l)!
20,00 36i,4{ a33,3 4d,66 t{6.di 4d,ta
4110,r0 52i0,00 s?ir,m !J50.00
18t0.00 d?!0,00
{!l'.n {lt?,87 t33t,sl 54t5,50 ..,618,16 t'|&81
llxrir)l
0. 3r, to!. 106. t0{, l0{, {?.
* ir.nAff utgllt4iiq Etaltl|: c
r P0lllta DtuNw lFlnr]tal
x liabJrRs{ A
8.4.4,3. Metode atm
haDwcrsab
Studiul oscilatiilor I
in
Q
8.4.4.1, este l;borid
mente iniJiale, unele ditr
sau cliar dupE constru4
Pentru unele catqo
pasagerilor qi mirfuriloi I
hidrografice, este reces:n
incit s[ se asigure o and
la un
erad inpus de api
bilitatea efect;Xrii sttr&
narea paramet lor acstt
In continuare, se rr
mative, a amplitudiDii o
de proiectare
a navei
Valoarea aproximati
pentnr navele cu gurDa
r
calcula cu formuli:
unde:
910
este amplitsdio
9i
pescai A,/T: 2,4
$i
I
A&/", i.B siDt cofici
de faptul cd, nava care sl
Amplitudinea
9,o,
ae
lie-
:.t
in care: CMr este inilti!
teoretici a navei, iar
t
^Relalia
(8.43?) tli rea
ti 4%:3...9
m, putiEd
reprczentatea sa granci
f
Din (8.38), rezultii:
unde: C este un coeficiol
Pentru navele cu caxat
qi relalia (8..{38) devine:
.30
l.5t
1.42
r2.ro
!.
74.
DltI(l)r
h,2 !,2
32Xli{t)l
9,3 t2,2
Tl
(l)r
ll,a t ,9
l$ )r
t0.3 !,t
ilnll)r
1,6 .5
tJ,(ot
2.t .t
?t.z 3?.? 32.2
Q,2 ?2,2 37,2
t2., lz,i l?,9
1,9 l',9 1r.9
t6. 3?.
12,X lt,6
32,2 l7,t
t?,9 t3.t
ll,9 10,8
.5 1,5
,t369 -r.11i6
r 5 -3.t1tit -1,8t?
.5 .5 .5 .t t,6
8.4.,{.3. Metode apioximativ de calcul a caracterislicilor oscilatiitror
hatrsversale pe val, in faza idliati de proiectare
a navei
^ ^
Studiul oscilaliilor translersale pe val. dupi moilelul teorFlic
nrFzenrat
rn
S
6.4.,1.t,-esrp labo os
tr
necFsrta un numer relaliv mare de dai. si ele_
menle lnrtra.le, unelF ctrntre acestea fijnd cunoscute nunai dupn proieitar"a
sau chiar duDa constructia navei-
Penlru unele_categorii de na_vF (um <rn1: .ele desLinare transportului
!asageflbr fr
maduruor spe( rale, de ccrrctare
SrijntiJicS, de urm;rire aosmi.i
hrdrosratr.e..este nF.asalj aligerea darelor preliminarc
de proie, rar", asuci
ln.rr sa se_as,grue o amptrtudrne
9idn.
maximj adrnisd, a oscilatiilor de ruliu.
Ia.un
Srad_rmpus_de
a8rtalie al mirii. Tn asilel de siruatii, neerisrind posi.
brlrtater e1e(1uar studjului .omplci
.rl oscijarjilor, se rerurrp la deterrni
narea parametrdor aceslora prin metode aprorimativF.
.In
ronrinuare,.se.prezinr:.unelp FlemenF
dF .alcri, prin metode aproxi_
mauvn, a ampr)ruorn oscrlal or transrersale pF \at, ulile in Iazd i;iliala
o Dloiectare a nawer
'Valoarna
aproximariviL a amplirudinrr mecl,i, a oscilrliilor dF rutiu.
ryll:ll
""r:,"
cu,suma rotundi, Iundul dr"pl
ri
t;ri chir5 masi!:. se pnarp
catcuh cu lorlnula:
eA-
-
enhB4&cB L"l,
undp: q,0 Fsle
amplirudinFd medie, in grade, a navri.u rJportul inlre li{ime
si
ppscai B-lT
-2j
si coef;.iFntul d; rin"t" bto. al ,
-rinei C^ 0,t;
, .h":t,
h:" sint cocti.ienlii de (orpclie
ai anptitudinii medij dFrermi.)ali
oF raprur ca, nrva .arF sF prorecreara are B,lT
7
2.4.i C,
7
0,1.
Amplitudinea
9,0,
necesare in (8.{36), sc detminn cu retatia:
r;e""
-,(sgV
et,
I
e"
-
z)@"n, r)
r1,
(8.{37)
in .arc: CMr
"sie
inaltimca mera.entrir: tranq\.ersJh
inilLli,
B, Ulimea
ieoretici a navei, iar r3." iniillimnd valutui .Lr o eroare de Joo, roric in Ul.
Tela,tia (8.43?) de rezuttate bune penrru
t[
Cdl U.
: o,oto ...o,oro .,-',,
,i.
hs%:3...9 m, putind_.fi utilizati, atit sub lormi analiticj, cit
ii
prin
reprezentarea sa grafica (fig. 8.54).
Din (8.38), rezultS:
(8.436)
1L _ I
v
cMql B,:clre, (8.438i
undc: C este un coeficient, iar ?, perioada oscilatiilor transvercale ln s.
.
Peniru-na-v-eln .u{aracterisririlp
Beomriric.
r-inlirc mai inajnr., C
=
0,8
5L
reratla (d.gjdl devrne:
(8.43e)
209
:0{l2I .tv!2
r-!{121
-t,Hll
-.t32:
1t':l
I
GXIrl B,:0,81Te.
Pe baza relatiei (8
bilesc datele initiate de
De regula, se imDrme !
al m6;i)
;i
atun;i (s.ai
\ralorile r
:
0,55...0,66,
Daci se intrcjdrce (8.a39i, in (8.a37); rezul:
e,o
G-lre 2.(r3",
.
I (E.440)
(8.441)
Cu (8.1a0)
$i
(8.4{l), relatia (3.436).dvine:
q j^
-
(11
|
T
e
2)'
i4"/,
-
1)
.
\t,ss
-
o,z2 B.l r)
.
10,34 +
c,)
(r,JJ,
q
@
n. {8.142)
Din analiza
sralicr
(v.
fig. 8.55), se pot
st:
Si
Ca, in conditiile dai
,minate
de dreptete
B,/:
(8.143)
9 ]r,..,
: 2,11a/,,
-
2,r1(,4',t1I, 2).i/,3.;
-
l).(1,5s
-
0,2ZB]T). (.0,34 J.
C,).
I'iC 8'51
.
RelatiJ r8.442) pefmjle.irbiiirea drtelor initirl( de proiF,tare .a
p
"d
t.igure obiine-"a unei valori impuse
a amplirudinii m"dii de r,rtiu,
i,enru
un
"numir
grad de agiLalie a) marii.
Tn praclicd. daiorira n.ree..laritjlii \dlurilor, probaL:tiraie!
obtinprii
amtliruLljnii m.dii e=te in
jur
d.
.16,5%.
DFci ta arp!FrFJ darptor iniriat" ,l-
proi.clarF nu trebuie si sF aiba
jn
vedere limirarea arc.t"i ampli,udini. ci
x an pli'rdinii maximF posiuile. p"nrr! un anumir (Ydd al mjrji, la \aioJ.
r"a inpr.SL d. (ondiliile
dp lucru ale na'"i. Din
.lud,le
ef,cruare d- \.N.
K, ilo-r,
rF-ul1d_.:._rxforlrl dinrr. ampli.nJin.. mtrx:m., po.ib:lj
<1" Joo
ri
arnpli'udjnna mpdi"
"."
e;" e",-2...2t.i.r
rJvetF.u
e,rrj
roiundi. tl.nd-l dr.Dr.:I:r-:r cl,lL ma,i,i:
6
.a
tht=2
L
Dacn in (8.a{3), se
tine
cont de (8.4{2), rezdte:
intre axa absci.edr
Foblemei
(ZRP|), ud
Desc
_p
n alegerea ratli
Intre axa mdanatd
Foblemei
(ZRPJ, ulld
nesc, nu numai prin alq
?,rea sisternelor de an!
Dupi c.1m se obser
lerioada 9i
aproape q
Concluzia 8.14. lla
i
Cs e
10,55;
0,66_,
?6
amplitudire mai mare
-i
zoarelor de ruliu r
Pe misure ce
IEiE
dtspare r:minird numai
21Q:
(8.144)
(8..140)
ni
Ca:
(8.411)
. .,
Pe, baza re.ldti"i (8.44a)
!i
x \.dlorii n)a)iime admi.^ ucnrru
?.1,_. se sta_
D)resc oarere rnrfrale de proipcia'e IB11
\i
a
i;i
soluriila elc mil-iorririte.
R",i!?Xl,"i,Sllf,iii'a*;f[;
n""'" 4
b m
'srrdur
6
-deagiralie
tt 5\ 0.228 lt
)
.
to.J4 .
Rt
o
q
i
4l
lTa
2
18..{15}
,,,i i ilil ::Sl':iy,i', i:nj'j;,S:'l:}:;,i;,::
l.."i$il ;J,i,i. :'i", 1'
;r., s.
In condrljilc dalF. Fic.lre din .urbelp
/", ilTparro .upr,rara deicr_
illf.*",:::*,,,.
B.tr-2,a:i 3 J - lb,ecpe.1i\jr
n 0,rsi
.s_.0-,r
pig.8.5r
.Jntrn
zrr rbsri:plor
ii
'rrba
fe,."
-fli zonr d- re,,oli"r" po,;bit5 2
probl"l]lFi
{Z/lP,) unde con,,iLiile impr.e ampti,rrdjnii rul,ului
=1,
inrt"pti
nes.
-Pfln
alpgercJ rat onalA a rdporiultri B J:i a.o.fi.renruluj dF finefe a-.
lnlr" ri\a ordona'"lor,r,u"l-d fo, ,"
"fl.
zo.rJ d" r.zo'rrrc posibila
"a
probl r.pt
(ZRP2\,
urJe,ondiriil" imp,.. appl;.r,1;n;; dp I li,r.: ind.pti
zarea sisternlor dc amortizare
Dupii cum se observir din fig.8.55, ZR\ se reduce pe misuri ce scade
perioada
6i
aproape disparc, la Tp
=
14 s dminind namai ZRp".
Concl.uzia 8.14. Dace Te < 14 s, alegerea ralo:i,lor B.lTelL,6; 3,41
;i
C,10,55; 0,561, peniru
care este \'alabith {o rula (8.,{44),
determinn o
amplitudiae 1]lai mare dcit cea impus! si cste neces:lre utitizarea amort!
zoarelor oe rul1u E
Pe mlsuri ce perioada crett, ZftPs se reduce, iar ta f+
-
16 s, aproape
dispare riminind numai ZnPr.
!: c!)
l't.
r: proiectare,
bilitatea obline i
datelor initiale de
sei amplituCini, ci
al mnrii, ia valoa-
:rsibili
cu o eroare
L navele cu guni
efectuate de A.N
(8."1.13)
r3. ?) (0,31
+
C,).
211
Concl zia 8.15. DacS ?e >16
q, alegerea \a.torilot
,B,IT
e12,6:3,4)
$
C,a-6,55 0,661, penlru care este valabil, iormuls (84a4), detcrmini
o ampliludine maj mi;a dejt .ea impusi, nemaifiind necesare utilirarea
aEorrizoarelor de ruliu I
Concluzia 8.16. Pentru 14 s < Tq < 16 s,
?unctul
corespunzitor valo-
rilor B./f
$i
C! ales" e.rp siruaL in una dio zoa.de ZRPj ZRP|, pozir,ia a.es
luia (onditionind
si
solulix .are irebuie adoptate in proie.larea navei I
lntru.it. A,/r .aractFrizeard stabililarea. iar
.,
c;liiilile de marq. Ia
Droieclrrea nav.ior 1rebui.s, Jrrre in vFdere
si
siiualiile in care,
ppDtru
iatisfaeerea a.eslor calitali. s" impune utilzarea sistemelor de amo;tizarc
a osrilaliilor.
Sistemele de amoitizare a oscilatiilor trebuiesc proiectate, ast{el
incit si se asigure un coeiicient de amoftlzate ko -qns'alqn*-. D.
asemenea, valoarea relative a in:ltimii metacenttice GMrlB, carc are rolul
deierminant in alegerea caracte sticilor de proiectare ale navei trebuie
majorati cu 0,01 ...0,03, in scopul compensirii influenlei suprafelelor li-
bere dlll tancu le de ft]iu a$rpra stabilitltii.
La siabilirea caiacte sticilor de
Foieitare
ale tipurilor de nave menlio-
rate in cadrut acestui paragraf, nu trebuie sciPat: dh vedere acliunea fizio-
logi.e a o..ilaliilor. aiupro- oreani"mului uman. Presupunind c5 \aloarea
li6il: a supr..areinii. ci apar; daioriri os.ilatiei, scmdioreazd .u 0,1
s,
ampliludin., ma\im: admiljbila. in rondiljile actiunii fiziolosic" a oscili-
liilar
asupra echipajului, sF calculeare cu formula:
I?oteza 8.74. Alate
liaE
de echilibru, resp
se considere mici, cea
Ilotera 8.15. it\ lin
tordulile sint considm
eidn
< 5,7 38\r
alznYQlB,\ L")
sau dac: se
line
cont d (8.438):
1.83
ei.d.
<
;+---
r'.
IJIUI
I IJJJ
(8.{16)
(8.447)
Iiotera E.16. crtle
oscihtorii, sc (onsideri
Nz.
8.5,1. STABILIRa{ EO
NAVDI
8.5.1.1. ForF de
F
a) Forta de p.ei6- t
exercrtate asuDra nai.er
Pentm stabiii;a ei, se cr
care, la un moment da
pozilia determinati de a
donate rcz, fain de sil
initiali dreapti I/ l'
Wo"- L"".
Fie un compartim
Iali de planul transreE
compartimentul eleEenl
7
I ii e i
ffide: dlz este volunnl
calculeazi cu relatia:
8.5. STUDIUL OSCILATIILOR LONGITUDINAL-VERTICALE
PE VALURI
D./inilie
La. Os.il.tiitF lonRitudinal v"rri.ale pe rrluri sinr migciuile
periodice combjnatp. de rotatie in jurul:rxei transv;rsale centrale de ine4ie
3i
trarBlatie dupl o direc]ie verticaE, pe care nava, consideratl ca un corp
;igid, le efectueazn sub acliunea Io4elor
ii
momentelor perturbatoare provo-
cate de valun I
Obseraalia 8.U. Oicilaliile tongitudinal-verticale pure, se obiin n1imai
daci planui diametral a1 navei eite perpendicular pe crestele vahuilor
lv. fis. 8.56) r
'
In studiuf teoretic al oscilatiilor longitudina.l-verticale ale navei pe va-
luri, se fac unele ipoteze simpliJicatoare.
212
|.B,ITep,6:3,4J
(8.{&), determine
necesari utilizarea
corespunzetor valo-
ZRP2, pc,zi|ia.
^ces-
proictarea navei I
czlititile de mar$, la
rfil, e in, care, peniru
:aelor Cte rrmofilzare
e proiectate, astlel
t-> pn"xlEn.u* D.
r13,
care are rolul
ale navei trebuie
supra{e!elor li-
de nave menlio-
redere ac{iunea fizio-
mind cd valoarea
Ipal.za 8.1,1. AbaterilF unehiulare
si
Uniare ale navei. de la oozirir ini-
tial;
de e.hil:bru, respecriv \.irFrele
fi
ac.elerrtiilF corespunz;roare acestora
se corsider; mici. ceFa fe permjrc aplicaj-ea tebr;e; Iiniare I
Ipoteza 8.15. ln timitele de variatie a pescajului;i
unghiului de tangaj,
borduiile sint considerate verticale r
Iig.6..t6
..lPat?za
B.t6. Curger^a
lichjdului in jurLrJ
corpului, pe
rirnpul misL;rii
os.rlaroru. sF,onsid"ri ptani, roatF for\el^ ac!ioirind in ptann par rlct- cu
tcz
I
Eajorcaze cu 0,1 g,
fziologice a oscila-
(8.{46)
*i siat rniqcSrile
b_ceotnle de ine4ie
3.5.1.1. Forla de presiune gi momelrtul for;ei de
Fesiune
a) Forla de presiune.
ce
daror"dz.l presrunij
hidro,tarice si a valuldi
exer.it'ate.asuprd nJvpi ia
.un
moment riar din ti,npul miicdrii os(itarorii.
rcnrru slaD rrea.r. sF (onsrdFr;
ndv". repr.znltati
Drin se.tiunea sa in ,P,
rdr...L un momenr dat din rimput os;ijJti:tor toie:tudinal.verricate.
arp
fozr{ra
detFrminar5 d. abatFril^ Z
ii
0 lte s,sr"mului mobil de rx" dccoor.
!oliL"
"c,
faln d. s:st(mul ti\EO( (lie. 8.5',. se Dresuoune L;. Dlurirea
rnrlrdli drcdpr: W L - G
ri
se rotFiz5 prof,lul core6rir at vrLlui ,!l
-
Iic un conprrlimeDl elerlrentar, de lunAime d.r, sirual la Ll cf.nta x
lali dc planul frrn.vFrsal care
jn,lude
rxa G . \'otumul de apa d.zlo.uii de
compartiri'rentul eledentar ste:
B_-
)
8.5.1. STABI-LIREA FORTELOR
;I
MOMENTDLOR CARE ACTIONEAZI ASUPR .
NA!'EI
_ .,i[i
dv. dv+d1t,
:19:i,9I ^'" )olunul
FtFmenrrr
cuprins intre Jinir cl
ei
qi w,L
ti
se
cJrcureaza cu relatE:
(8.449)
2li
Filrbatoa.e
provo-
ca un corp
se oblin numai
(8.448)
oestele valurilor
ale navei pe va-
':
Fig.8.5i
Drp: crm se observ! djn fig, 8.57:
z
-
oF
=
^{C
a
CV
-
7E,
,. (s..151)
ndci
.lC Ztcos0:l:i .180:.y0. AF -2,,o.0:2".- (8.{52)
Cu (8.a52), relafia (8.4s1) devine:
..
. ;.= z
+
xo 2,,. (8.4i3)
OLser,'a!ia 3.45. lnrru ir, unehiut d" laneai, 0, rpspecit ioolezJ 8.14.
in rela{iil(
_/8.{52)
$i
re.pe h- {8.t51)
.
au
(:.ur
aprorim;rile: cos0 : t.
1gU=s)ntr:01
, . T:9JS
prcfilului yalului (7.12{), transcrise in sistemu! de axe de coor-
donate
l@
iste:
:. Obsamalia 8.4d- 7t t
rca valului in sensul a-a,
Se {ac urmitoarle
-
?entru
a
llne
cor
in furclie de adincimq s
1a
!
8.1i2.1
ii
se a$ in
-
(p i. <p"c'n ;a
-n
-
se rirporteazl prc
iar pentru valoi:ile rnici
Pe baza consideralii
rectat al vaiului:
2""
Se introduce (8.455),
Cu (8.a56), relalia ({
dI,
-
2,!i
Introducind (8.{49),
dv' :
1,4.
+
I-orta de presirm, G
O!;:-\ aY R,: 'I
tl
:-11A.+4lz+zo
IL
Intesrincl (8.459). p
analitici a forgei de ple
F',:
,^tlv
+
A"z
+
^1
in ca(e s-au Jicut notatii
(8.454)
4-.
b'o
= zv
-
ht-: o.lK
E-t
:.,/)
-
',
cos
/2'r,.'). E
tut).
214
at-r.
-
I,tu
li
se calcu-
a, in zona .omparti-
i
(8.150)
Obs.nolia 3 46. ln r"ilria 8.,114),
"p
ia <"mnut rnimts D.ntru DroDa..a-
lFa \alulu: in s.rsul dxFi
n:
yi s"mnut
J,lu.
in
q.'rq
(onLra; ,..srei^ i
-
Se fa, urr''rorr.lp,on.iderlii:
-
pentru a
line
cont de redistrihlirea presiunii
hidrodinamice din vai
in { r.}ie d. rdin.im" s. in,rodu,p.oFli.i"niut
de.orn.ri" z, _x,..
dprinir
la
!
8.4 2 |
:i
sp ,rp in v^dp,F relJli" (8.t62
-
se ia sensul dc propxgar al \.alu1ui, contrar axei OE;
5c rdDlrrpdza pfotilul v,iJui. la sis' m rl d^ ar- d. .oor lonar" rG.
iJr peniru !. lo :1" mi.i al. ,rnFliului 0 s. 3..^pt. E - .r.
fp h.zr."on.id^rariilor de nr"i irainr",.e obr;ne ^ ur!id proftiull: .o
axei Or, intre
1 .
.xzZr
i
,o. 2=' ; ,",,.
S" r:rro-u,e 18.{5rl in
/3.4i3
1
rezulr;.
?-Z
,b
-i
.o,z-.
L'
-1.
Cu (8..1s6), relalia (8.a50) dedr!:
du 2. z
),
i.Lr t,.,o. t2_,^_-l dr.
(8.455)
(8.,156)
(s.457i
(s.451)
t=2v.. (8.152)
,
(8.4.53)
boteza_
8.1,1,
,': cos ll
=
I,
& a-xe de coor-
Introducind (8.44e),
{8.45r),
ir1 (8.448), se obline I
dv'
:
{A. +
zylz
+
ro
-
lA. cos (2ftxlx
+
6t)l\ d,r. (s.4.58)
F-orla de prsiune, care actioneaz: asupra compartimentului elementar,
estc:
aF;: y dI| A--
-
\[A, +
zr
lz +
to
-
it" cos (zrrlf+ .o4
] ]dr;
:
..-.'[,t, ,,lz-
'6
i,f,".'/]:"..,"r
.i,.2I-!.,n,.illl a,;.
r.'.,.q,
I I \ T \
JN
-Intesrind
(8..159), pe intdvalui
t--Lcvrlz,
LceLlzl, se. obiinc expresia
analitid a forlci de presiune care aclioneaz: asupra navci:
i',: ^[v
+
Aoz
+
AB.6t)"0
-
a:uiu, cos ot
1b/t.o"sin
o!]i, (8.160)
jn
J," s du li, ut no d,irl":
.Lcet.tz
,'1r,lr.nc
:
21
1.,,,1,'rn\
irTtx):
a;:2\
b;:2\
;t.
(8.461)
(8.462)
/i !6 rt
(8.454)
215
,
(+)9,
giq (8.4611 reprezinri rbsrisa cmtrului suprafelei plutirii iniliale
4rePre, !a16, de axa Gl.
Obscmalia 8.47. Domeniul de inreerafe
I I"-,/2, Z.-,/21. esre scris
in raport cu sistemul de axe ce coordonite dclinit it I r.t; uiiliiarea lui in
rehtine (8.461), (8.162), (8.463), presupune
substirulia r
-
x'_ r-. unde
x'
ti
xc sint distanlele de la secliunea transversalS considerattr. r;sDecriv
de la cFntrul de
Breutale
at navei, pini la
fi r
^. ^Daclrse
calculedze inregralele din {8.46t), (8.462), (3.{6.]), prin metoda
r eor$ev
fl
se
lrne cont de obsenalid 8.{7, rezult::
Av@FJe: z^e
!
(rf- *Jy1
im3l,
(8.464)
in care:
.r2rA.{xi
.16
)1.
-
(x;. - rd)l;
-
fri.r..-
x;J
Nt.
L
..
L
(.y;
-
rJyr
lm,ll
(8.{6s)
ai):z^ct ytcoslzft(x;-
'r,DJ
t*"1,
(8.466)
'unde:
)J,.osfz,t(r;-.rJ/i--Ji cos:2'(ri.- .rc)n'
+J *_,,.cos t2,,fx i,,.
.x6yD
t...
...
+
yk cos
12ft(,;"
-
'.)ii)
l^l:
b[ : 2^cr)Jt sit\
lzft("i
-
rc\
li UIII,
in care:
I v, sini2-(xl
'J
il-r-sinr2E{rl.-}':'
Jll^l +J *_ L',
srn
lzrp(r_D,
xaj,ll
1
...
...
+
y& sin
l2r(';
-
'd)/il
[In].
este:Momentul
fale de G.
dtrak:
-x
dF';:
Inteerind
{8.470)- Dl
analitici a momentuiui'{
fuh:.16xav
+
AE1r,)o
unde s-au {[cut notafiile
1d!, reFezintl mcm6
fali de axa Gy.
Pentru deterEharea
ftle consideratii:
-
inifial, centrul d,e I
verticale c' c O( (v. 6S- i
(8.467)
(8.468)
(8.46e)
. .In
sumele de mai inainte, x;,
!-
Fah, r"prezinte ilistanlele ale la sec-
ill".:j,l;::
oe rnretrare
Pine
laEsi se calculeaz: ca Ia
$
4 5 2.3, iar
- _.
b) Momenhtl forlei de presiune. Este dererminat de fortele de presiune
delDrtc.mai.inainfF
Fr
actionFazi in pla.nul .rG:, deci are componenta numai
.auPa
ofeclla axer Gy.
216
-
ln urrna inclinlrii I
de O(, iar centrul de car6i
de Ol:
-
impingerea Arhimo
{ia
O( qi in sms contrar
ei plutirii iniiiale
2, Lcn/Lpl, este s$is
I
,{.1
; utilizarea lui ln
iz t: x'
-
tce, nnde
considerat5, rispectiv
,
(8.463), prin metoda
(8.46.1)
oru,*o-"n,t
t# U" G, al fortei de presiune eleDentare dF], datdde (3.459),
dii;,
- -ydrsi
rl.e, +
r,,[,
F.ro -
i,.tos2]I.os
.1
-
-"r.i9.-",)])aa
-
Inr"Srind
{8.470), pe irterralul
I
L,rLtZ, LcwLZ-,.e obtin"
analitici a mommtului lorlei tordle d"
pr..'onc:
(8.470)
expresia
--+
(4,
-
'ta\yx
lm,1;
(8.465)
(8.466)
tl;o
-
\ls\sv +
An(xF).Z
+ h,o
-
A"(di
cos o,
-
Di sin (' tlV,
E
g.411)
unde s-au ficut notatiile:
fLcuLlz
Io": z
\
x2y dx
;mal;
)'t"""rz
d
:,\:::"
","
"!
*"
z{
a,
;^"1,
bi
-
r\u"" ,u.in
1a,
1n,'.1.
)-t"""tz
'
.---
1,.,. reprezinu momentul de inFrtie al suprafetei plutirii iniliale drFpte
Peniru derprminarea distanr"i lrs, np.e<ari in (8.d711. se fac urmatoa-
.-_initial,
centrul de greuraie
G
:i
centrul de (.,rpnl
B se afli pe rccea;i
\erticali Cz c O( (v. frs. 4.58) |
Flg,8.58
-
rn urma rnclrnirir lonsitudinatF. a-xa c, se
de Of. iar cenlrul de carend B, carc se afl6 pe C:,
de O(;
.
^--
impingerer Arhimede "ylz, este aplicata in
Ira
uq tn sens contrar acesteia;
\8.4'tZ)
(8.473)
(8.414)
*,L,,'-
'c"lli!
+...
(8.{67)
{8.468)
'F-.'i.',.-""]/il+...
(8.469)
ifi*anlele de Ia sec-
a la
S
4.5.2.3, iar
lrlele de presiune
@ponenut numai
roteite cu lnghiul 0 Iattr
ajunge la distania Ef,3 Jati
B, aclioneazi dupd direc-
'
-
biatul momentului tuhpingerii Arhimede:este
triunghiul dreptunghic CB,4 :
'xo:
3,4
: d sin:o
=
a0
lml.
Da(r sF inte8rFaz; {8.412r, r8.4731.
{8.4-4r,
prir,
cont de obsrYatia 8.4'1,:reznlt!:
.
ra,
-
2)4>:
k't
,
'J?j,i
,imal,
8*, gi se obtine din
(8.475)
metoda CebiFv
rsi
se
(8.476)
viteza i,, a acestuia fati .
plutirii initiale. Deci:.
unde A3 este factorut de
Se deri'eazt
,(8.156).
d.r;: 24ylz
+
'6
I
.
-
{.
+o,l"[=
Intesrlnd (8.481),
E
a alitj.a 3 fo(ei de rezj
F;:
-k"lA"Z
+
'
'
b) Momentul forfi I
tent:i, definite mai inabie
nunai dup: direciia e5d
Momcntul, fati de C
de relaiia (8.483),
s-.e:
d.]?i' : r drd--
InteSrind (8.a85).
FG
rnahtrc; a momentuld I
ii',,:*"re-t'"i.
8.5.1.3. ForF d. iE
,
de i!e4i e r
a) Forta de ioe4i a r
antrenat:r odau Cxr neF.
Forla de inerJie a ra
tilnentul, eiement;ir ccil
unde U." este masa d: ad
nav5, de lungime unir-ari;
(8.e0), (8.91).
line
in
s
unde:
l1.ri
.r"1;,cos
2n1v' ,,);.
--
('i ,..)r,. os 2r,.,i ..-r i
.
* lxi ty
-
rclt,i
r).
cos
{z.{.rit 1t,
-
r"l,q}
+
...
JJ.
,o' 2x( l- ra r.l m?- (s.4-9j
,; -2).
I
(r;
-.i.r.,-ir
-2,u;-.,")
il
'n.., (8.480/
I
('j
-
re)J,j sin
|zft(xi
-
xc)li): (x:,.
-
x.) y,,, sin
Lzn(xi
-
xc.\li
+
* t,i,
'r.
-
'c},{L1),
sin
{2'!lrir-
;-
'"l,Ai
+
...
...
+ @:k,
xcJlks\n?,!(,; Jrc)El
lm,l.
8.5.1.2. Forta de rczisterli gi Eomentul forlei de rczistenfd
.
a).Forta de rezistenlA, Se J"torFaz; rezi.lpnl.i opuse de rp; pc,i'np1,l
ml$carrl osc atoflr a naveL,
'Prin
analogie pu
cele prezentate Ia
$
8.3.3; se considerd Jo4a de rezis-
tenl!, ce actioneazl asupra compartinentului elementar; proporFonaH cu
278
(8.48r)
3.:"
ii
se obiile din
(6.47s)
$etoda Cbite\'
,ci
se
viteza i, a a,eduia lat; dn val
ri
cuaria el-mpnrdr; d,1,,. 2J.dr a,uprahl"i
Prunnr
rnrlr<!p. uc, r:
dFh: 2k"1.2 dxi, (8.{82)
unde A3 este factorul d proporlionalitate
definit ta
S
8.3.3.3.
Sc deril eazn
.(8.1s6),
se introduce apoi in (8.a82)
ti
se obiine:
^
l' t2r)
ui,. ,
tL'
ru.. /,u.''t
,'
.,)1a.,,
-
1t..,.1/
-.,0
+
n
",(.-
3-" .;
1
... 3.r" .,)] a,; (s.4s3)
,fn..Rrind
{8.483r. pe inr"rvalul .
L
rt.2,
L.1t2.5e obline e\pr.sid
anlrrl' a tor'^r
'ta
rpzr:tcnt r. .ar. a.!roneaz: d.utrr r.r\.-i:
F;: h"lA,,,z
+
A*(,.)"0
+ i,,.{,i si* .r
+
,; cos o4l;. (s.4e4)
L) Momentul forlei de rezistenh, i-.r. tlnr"rni'rrr dp furrctc L ,eri...
'"r,t..
dFfinile rnai in,irtF si r-rionaazi in pl.nul G:. rle iel :rr,ompon"nr:
numJi dup: dircciia rrel G1.
.
]1,,:r :rrrl. {"', ,Je,,.
o1 fo,\,i ,.1"n,-nr"r-,r-I.r..,
nl J/-,,. d"tinir.
d' rehiir (8.qRJ). sre:
di;,
- -
x dF'i
-
zksxyl.
+
'b
14". {"i"
tj
*,.i1
.t \ )'
Zrr ,l
ri 61ll J t/. (s.dsJ,
^
)l
.
TnrFS-ind (8..85,.
t-
inrervaluj
,L
,, 2. LI
L
2,. 5^ obtine c\pr
"ia
J:rdrIlr.
'
d norrcntulul tor!.r fotrt/ d. r"zr,tenl::
'
ti:",:
Ufe,,g"l.Z +
r.,i -.
i.o(al sin.or
+
;i cos.4lr: (8.486)
8.5.1.1. Forta ile inertie a apei
$i
momentul forrei
de inertic a apei
a) Forla de ine4ic a apei. Se datoreaz:i inertiei masi de ap:., carc sste
antrenat:'L oalat! cu nava in miqcarea osciiatorie.
Po4a.de inerlie a nasei de api, antrenat:r in mi$care de citre compar-
iim.niul Flpm^nr3r .on(il"r3r, e",.:
aF;.: n^n ctuF, (8..187)
unde Z,
psle
rn:.a J" ap;
-nrr"nar, in mi. .r-
,l- ,
.rro
un se(nrFnr .l:n
&1i1,'ir';ilr"
uni'"rn
ri
se
|orr"J'ur1
cu uni dinlorrnrr;1": 8-4)
(8.176)
...+i-ti ,'.r)
r,* [m3];
(8.177)
(8.478)
(8.180)
.-("":
-
,"ll;t --
-
rezistenli
de ap! pe timp'rt
iiai lor{a de rezis-
proporlionai:r cu
219
D1ci in (8.487), se introduce denvata a doua, in raport cu tioput, a
functiei (8.456). atunci se obline:
dit" .
-n"fz '
,6
'i,..,,"'
{2:: I
"i)la,l
-
[ \^ ./]
-
^"1,
'-0
.
t, .'
(.".
?:*
cos r,:r sin
2I{
.- .r)]a,; (s.4s8)
Inlegnnd (8.488),
pe inlervald
L-L..8t12.
L.wLI2-,
"e
obtine e\presia
analitirj a fortei de inerlie. .orespunzitoare masei de ap: antrenati in mi'-
carea oscilato e de cetre nai:!:
Fi.:
-
ttu2 +
u.,(sM)ii
+
tr.6),(a; cos or
-
,; sin &,41t, (s.4se)
in core s-au f:cut nolaliile:
tLcuLlt
Mc,(3M) :
\
n.x d.'r
l&nl:
J Ldn1.!z
fLc|rl, >-r
'i
:
) ."".,,
-"'o'
T
u'
Ltl
'
,"
(1c",1,
_ 2r:t .
0o:\ masrn _or
Ltl..
J-Lcs L
nac,1}M), dat de retatia (8.490), reprezinti momentul static al masei
de ap! antrenate ln miicare, {ali de a-xa Gy.
Obseftal,;a. 8.43. Masa de apl 3M, a4trenat6 in miqcare de citre-navx,
se calculeaz[ dup: indicatiile date la
$
8.2.2,3 r
Daci se r aLuleazi inrcSr"l"le din (8.4soJ, (8.49t), (8.4c2), prin mFtoda
Cebi;ev
;i
se iin. conl de obs"rvalir 8.47, rerulri:
-
in cazul exprimirii lui m. prin (8.7a):
M..t3.yt
-
2p.&r"I C..t.r;
-
x.)r:
frml, i8.4s3)
'"'-l_
unde:
,I,.c.,t,;
-
,d)?
.,,bI
".).ri
r
c.
*-,, ,,t.,,.
-
xa.r?.-,.*...
, (8.{90)
(8:491)
(8.4e2)
(8.494)
in care:
,L,Y
nYi cos
L'L\t
+
Cqt-rr?E-l). cos
{2tr1'il1
bir : 2Ph^
unile:
-:
.f*.c',ri 'i"
tz-1'
*
C,,*-o y?*-'r, sin
{2'r.r/r'-
-
in cazul exprim:rii
Ma"(8tt:
q:
o.?s_
b; :
o'85
a
Sumele din (8,{99), (
numai pdn faptul cn, C-.
b) Momenh fortsi rb
!ie,
definite mai inaiate
Si
trumai dupe dircctia arei
Mornentul, fati de G,
retalia (8.a88), este:
afi;, :
-*
ar;i:n.,p
Integrtnd relatia (8-5(
expresia analitice a momer
Eiscare:
iti,o :
la""$tqZ
ao
-
zpR^r
L.r ),ti cos.z:t(xi
_
,rc)/7.r
Lrl,
(8.,t95)
220
:! raport cu timpuL, a
4'i,ldra :
.,r)la,a (s.488)
?,, s obline cxpresia
aq'A antrenatl ln mit-
-
6; sh o4li, (8.{8e)
, (8.490)
(8:491)
(8.4e2)
in care:
.1
^
,L
(
.;t: cos
lzr(n;
-.rcttl:C.*
vi. cos
[2r\l.
_
x),i
L
rC,.,
r,yl*,,
cos{2'!lr:p-j,.
-
x"..it
F
...
+
C,, vi cos
l2n(r;
-
r"tij
t;: ,rn^"y, c.,yi ,inlznlr,t
,
r;li,l
ltl,
unde:
,L
.
.),i
rin
[2,!(r;
-
.rc) r _
C,,
J:.
si1 2-rri. rJTi
_
{
c,,6n.1f*-1. sin
!znlx',uu.
-
'cllii
+
...+ c"*ri sin yz"1r;
-
""11;1
-
in cazul expdm:rii lui u" pia (8.90):
{8.4e6)
(8.4e7)
[m'];
(8.4e8)
static al masei
Me,$M) :
o,Is; p^cj c,1";
_
""1y3
p*],
(8..1ee)
,,;
-
0.8s
;
pr.
I
c,yl cos
_2E(i:
-
x6)/il
Lrlr
(8.5001
b;
-
o,ss
+
p^"
i,c,y?
sin
[2?rk;
-,o)A]
ttl.
(s.sOr)
Srrmele din (8.4ee), (8.s00), (&s01),
diferi de (8.4e4), (s.496) (s.498)
numai prin faptd cn, C,s, i :
h5, se intocuiesc cu Ct, i :
ki.
'
.
b)'Momentul forlei de inerp-e a apei. Este determinr{ d. forlele de in.r.
llc,
oFrrnrle mar rnarnie si ,4ionpa/e in planuJ .rGr. d" i el are conponcnti
numar dupi direclia axei C'.
a"#'-6"}j!l
fal:
.de
G, ar ro4ei elemntare de inerJie df,i", definite de
afr;",:
-*
ar;"i
^,,12
.'5-t.,,(,o,i]'-.
",
.in3.;",r)l o,i:
| \ ). I
l)
(8.s02)
"*".:*"gil'1,,:?t'kJ-:l?LJi#::'#i'"
h kr/,,;,.#?1;i,:"":?jT;
it:,,
-
la,,$tt)Z +
s1,,0
+
t
"6,,(41
cos or
-
al sin
")4l
i
(s.s03)
221
--lcr.e de citre-nav5,
i8-{92), prin metoda
(8.4e3)
-
tnlfi*
r' *
.
(8.4e4)
F_r,
(s.4e5)
rttrLl2
',
_
\
iv,.y
cos
=
dy rm :
i r.ctttt I
fLc \ )l:
6i
\
ri,r sin 1-dy rm.
I
Ob't,ali^ t.!t. \4omenrut
d. inFr,iF;t,", al masei de aDi anrrenarc in
n
$.arF,
detjnir de (8.504).
se !.,lcuicaz: dupa indrcaiijtp dar; L E 8.2 2.3 r
DJ.i sp calculFaz: integrdt. t" din r8.s05r, r8.500i. prin m"rod" C"biicv
rr
sp
linc
.on( dc obserlalid I 41, rpzllti
in cazd ertrim:rii lui zi, prin (8:4):
: }l
a': _ z.b)-f..!{ , . ,:.os
-2ft(r;
.r."}/i. rm . (8.50t)
urdc:
L
,4(
,rr'
r")yiro" 2rl:i 16)
^
-..(rr;.
).)Jt..oq 2rr,;. \ I i_
+
C.,*
l'lxi_D.
rdl,,,?a-l). cos
[zni\it t)._,"]/i] +
...
in care s au f:cut otaliile:
lL.vL12
41,,:
\
mnx2 d,t
J-Lc"-r.t2
fim' : /R rnc\
8.5.L4. Forta de gn
oe gteut4t
a) forta de greutat
'b)
Monenttl
forfei
are punctul
de aplicatie
8.5.1.5. Forfa d ine!
a maser
Da
a) forta de i&4ie .
'b)
Mometrtut
foiFi |L
.
8.5.2, DE TERMTN.{RFA J
Echilibrul navei. la n
deteturinat
de condiliiie
Daca in (8.514),
se i
{8.l0l), (8.106),
respa:ris I
(s.rh)
:i
s-"
the
cont de G
renliale ale mi*nr4
crrr:sp
M{
+
hsA$z
+ iA-Z +
-
i,"113a;
-
p""66
-4y
.
I!^O
+
h,Icv,
+
-t@y
+I
: l",koi A3ori
-
ori,
8.5 3. REZOLVARFA aii
La un intenaf de liq
sinr c acterizate de sotd
cons(ere ci aceste sd{,ti s
z
tr
care ef ident trebuie s: sali
le lui .n
Se introduc aaeste s.[d
cu timpul. in ecuagine difd
(s.s05)
(8.506)
+
c"ri.r;
-
rc) cos
tzr{,;
-
J'c)/i,l
imsl
.
b';
-
2 pht
c
,U)h,C
,t(t:
-
;")yi sin
i2r(rj
-
,")Al
it-l ,
ln care:
\.,,,,;
r"li:s'n 2r,y; r"r.i
-
r.
','
,.,y:.sin
zn.,i ,,ir,.
...
+
C,.<r,r.l\i,,1r
-
r'.t-;?L_,). sh
{2'l'; ,r.
-
';l
fr}
+
,..
...: .
,t,:
-
r"',1.in 2_-r,j
_.
r",7 m,-:
r..5t0r
h cazui e:pdnirii lui m",
Frln
(8.90):
o
-
0.85
'-
p7,
I..r
,: r.,Jrj.o, 2,,.,;
'",
i
-,r1
, ,qrir/
,l- 085
f,
i1.,
t,.(,:
-:";f
sin 2r1vi ).))-l rm. {8.sr2)
L
,-i
-qum:1"
lir
/8 5lr, ,8 rt2,.
difFrj d, r8:I!, ,8.5,0 numJi
frin
r3prul
ci, C.;, i
-
h',
^r
se inlocuiesc c,t C1, i: k, h.
222
(8.508
(8.50e)
{8.s0.1)
; (s.505)
(8.506)
irr de api antrenaic irl
a. date la
S
8.2.2.3 I
prin mciod.r Cebigev
8.5.1.4. forta de greutate
a navci gi momentul forlei
de greutate
.a)
t'or.ta de greutate
a navei. Este definitn de retalia (8.103).
b) Momentul for{ei de greulate.
DpoarFc., tor,r de
Fr-urate a navei
arc pun.tuL d^ apUcatie (]riar in L, relulr!:
.r/,0 _
0.
.q
5|])
8.5.1.5. ForJa de. inerFe a masei navei si momentut fortpi de inerfic
a masei navei
.a)
Forta de inerlie a masei navi. Este definite de rela,tia (8.106).)
b) Mometrtul forlei de inertie a masei nayei; Este deiinit de retaJia (8.18).
6.5.2. DETERMINAREA ECUATIILOR DIFERE\-TIAIE ALE MI$CiRI'
.
Echilibrul na|ei, ta un monent dat din timpul milcirii oscilato:.ii, este
d.r.'-rninar Jt ,o dj1:rl.
>i-
o;
>-ir
:
o.
r,
itn1l,
(8.507)
.:G
2;(r;,
-r.)/il+
,l
;-.i
+
...
:': (8.508
i.
1'"1,
(8.50e)
i (8.510)
.nrt; (!.51 r)
-.-1.
(8.512)
e=rai prill laptril
(8.511)
^
_ !".- l,l
/\5t.ar.
s, irlrol_. tor\el- Jar. J"
\8.,1601,
(8.48{,, (8.48q).
/8
t0l\ /q
t0b,
..sp.,riv
momFnreteJrrpde (8{-L),
rs.qlor,,s.Soii. is.ji-}i.
(d.ed).!r sn
1r.'(
(ont
de
/
i.ll). /8.118).
{8.b0), (8.475J. r.zutld e,uatiiie dile-
(enlrxi.
cre
'nrr'
.ru. !orespunlilorr" oqcil"tiilor longirudinaL \.nicale pF vdl:
M
J +
hsA,,Z
+ \
A,tz
+
)r
a,Gtr)
0
+
h"A,,(,"). 6
+ fi ,,(
x")
"
o :
:T,"f;';-
A3oe; odi) cosor V""ebL
+
h".al .i:r;) sindr; (s.srs)
I"!,6
,
h.Ic,o
+.(fuv +
rc!)o
+
Mc"\rr,4 Z
+ Av&t)a2
+.aAw6r)cz:
: T'-k'',
46bi - 6,a';) cos.6t T""11rt;1 n".|ti- (,,6i)
sin or. (8.j16)
8.r.1 REzoLvARLA ccuAl|tLoF DIFERDi\tIALc .\LE
lt,ralRtt
Lr Ln iar"f!.1 d. rimp Ioa
"
s"..rt dc ta
ln,
"pe|ea
m; 1ri, o.cilariite
srnr
,'rr.
l"ri ,ie,l
.sol.u'iiL-
par-,ul.r'dl
",rallrlo-
(8.rr5J. (\.rt6,. S.
. r(l -otulrL
5rni d-
rorr)d:
Z: A cos at
+ B si^ 6jt (s.517)
i. r,o"ol I
'nc, r8.it8)
:i:",:,i'*i,
lrer:uie si satisfaci ecuafinc (s.515), (8.i16) pentru toate l.aro_
S.ilrodu, a.-sr .olulii
;i
dorir'. ret" tor Je or"J
.rut
inrii s; doi i,,,dDo-r
(u
lr11pul ir -.u" iil d'"rpnrialp /s
11s,,
,i r16,.
\ pu:
f.
rinJ.o-di iite:
t t:0, 6l : rl2
ti
rea tA sistemul:
cireia ii corespundb pd
. ,Abseroalia
8-5A. Sen
deplasar:ea navei in sens
tru deplasarea narei ir
Considennd
acum E
valului (8.454),
se modfo
Obse/xajia 8.51 . Stud
flava aflati in reein dni
toarele specificalii: o se.
se
tine cont de vit"-i r
8.5.1. TNDICATU PRIt-Lra
oSCILATI[LOR rO
Dup: cum rezutte di
dinal-verticale
ale tra\.ei
r
inlelegerii teoriei qi
ccnd;
sistematizare,
mditi se i
aplicarea acestei teorii-
ln continuare, se
pre
tudinal-verticaie pe r.al. r
8.5.4.1. Modelul rb
q
oscilaliilsr L
CalcuIuI urmdreste ib
de lesile (8.s17), (s.5ts)
si
0bsefnaji.a 8.52. Pe tr
existi mai rnulte p6'tr-ll.:l
cerintetor
jmpuse
prin tQ
. , .C^u^r'alorile
2,, 0., I,
rurur 6,14, se trasea?i, trf,i
iII timpul unei perioade,
I
-
se afege o scari dc!
nal'a
l
I
KLLA
+
KL,B
+
R:oo
+
Kl.P: Kn,
I
K,tA
+
K,,B
+
K.4'd
)
R2as
-
Ir\.
I
n,,r
a
n"r -1- K$,'
+
Krap: K?6,
I
K&A
+
K,,B
+
K44
+
Kl,al: Kai,
(8,5r9)
ln care s arl ficut notatiile:
K,1:1A.- a2Ml
lkN/ml;
11": Al,o
[kN/m];
K1":.1A'\x,).-
-
Mcs$M).'2
lkNl
j ?l1a
-
A3lr('.)n r,r
tkNl;
Irr: frr.ftai
--
heb's
-
-
o'd6)
LkNl;
K,r : r,"
BN/ml;
r,,:-r1r
lkN/fl1;
K,3 : Kla
lkNl;
Ku:,K,"
tkNl ;
.
lr,s : tr"(./b6
+'"hsi'l,&i,
-
6),bi,)
tkNli
Ii31
-Ir13
FNlj
rg,: lr,r: /r,r
[kN]; &s:.((av +
I
.lJl-
1,,*),
[kNm];
r*=
:l,I",o
fkNml;
K",: l^Qa't
-
4<rb',
-
a,ai)
[kNm];
Ka : r,{
LkNI
K4a
-:Kz4 - -
K,.
lkNl;
.4:a3 ::(3{
[kNo] ;
X44 :
-
K$
[kNm];
K46: i,l"kbi
+
h".rai-o,Dl)
LkNml.
(8.520)
aflat
Rezolvarea sistemului
(8.519)
conduce la determinarea constantelor de
integnre l, B, d, p, necesare in solutiile (8.517), (8.518). Sistemul de ecualii
18.51q) poaiF fi r.zolvat u:or ap.lind la un proSram dc bibliol"ci
"ru
o r"zol-
vare.omod; csre oferitl dF mFloda apro\imaliilor succes-Lve,.arF presupune
ufinitoarele etape:
- se considere it,I pdmS aproximalie d: 0,
P
-
0, care, introduse in
pimele dou5. ecuatii ale sistemului, determinS valorile necunoscutelor ,4 qi
B in prim: Jproximdti-;
-
valorili,4
$i
i, din prima aproximalie, se introd{c in ultimele doue
ecuafii ale sistenLu.lui, d.term'nindu-se d
ti
p in (ea de a doua aproximdlie:
rrloril" a.;i p. dir a dora apro\ima!ie. .F inlroduc in prinFle dou;
rcualii alc:islemulLri. dFrerminirdu.." ,4
Si
B in a dour apro\imdliF:
calculul se continue, pini cind rezultatele uiiimei aproximatii sint
egale sau foarte apropiate de cele a1e aproximaliei precedente.
ln cele mai multe cazuri, a treia aproximalie di rczultate acceptabile.
Odati calculate, corstantele de integrare A, B,t/.,p, se intrcduc in
soluliile (8.5i7), (8.s18)
;i
se determinl deplasarea verticall Z
ti
unghiul
de tangaj 0, care definesc
?ozitia
navei, in raport cu valul, la momentui,
In teoria oscilaliilor longitudinal-verticale, prezentati mai ilainte s a
pfesrpus nava ln reglm slauc.
'
daci insi, navi se deplaseazi cu viteza z, atunci un observator
la bord sesizeazl perioaala aparenti a valului, date de rlafia:
224
7,: i(" +,) t"t.
(8.s21)
ctrrFia ii corespunde pulsalia
aparenrd:
.n": 2i,lT":
zn(c
+
?),f,
ls_l.
.
.
4
:lA
cos (znlvli
! .,,t).
l;r'f':'i#3*?"i'ii
#;ii',{f:,J#r
l;,siiil;
r';ii'rr;i:r.Tr:
'"';:",il.Tf
,1#.1,i#ii'lt,*:I
de
'8
s2rI' I8
522) ecua1ia proriru)ui
(8.5re)
: K..!:
rAv?;c
-
,: i",lt"[
:
n*ai
-
I
I
I
I
.
..
(8.5?.2)
(8.s23)
r(", :
&n lkNl;
_
n,-r,,
FNI;
fi,,:
,;
X41
-
]{1!
LkNI
-
r3s
lkliml;
(8.s20)
a constantelor de
Sistemul de ecualii
li)tecd sau o rezol:
.zre, introduse in
"^,::;i:i:'"{"?;"1-tJi:'iH,;1;"1i"1'.1r
ronsirudinar-ve,r:.dre
pe lar. penfru
*;fli'*li;;,ji,:".".,
I
j:l,i:l?fl
f :::l'i,i:,i"i".,-{t}11:t,l:l;"*,i:ll;
8
'
{. IN'DI'ATIT PRIVIND EFECTVAREA
CAL(ULELOR
TI\ STI'DI('L
OSCILATTILOR
TONGTIUDINAI.VERTICALE
PE VAL
,.
Dupi. (um
rzutte din
S
8.5.1, 8.j
ilu'""'**':1";::i#)1.:*irt':'ir*liil'::'[:ll]11'Jii#l;
;i'r*:::i,i'lll3:;;ii'
:":l;'
.i"r:il':5lil; i"'i ";:'i'ii:
;:i'13:'';
,"0'i:" i.:lf,lif
h'i"l:i'*lL H' :',".i:*;ii'ffi11,1:,
oscilaiii,or,onsi-
8.5.4. L Modetul ile catrul a man-milor ce intervin in stuiliul
oscilaliilor lo[gitudinal_verticale
pe val
. -
Ca_lL r-lul urmireyre
deierminarFa
Dal
*,L,jllj
1;ll'l 11
s r11
1
.,4,*a" ;" ;T;l ii?i,Tf lT'H:ih:Tl!,11fi;:
:Hi#r#$::'i:if',#'
ffi
;*gn'
*"il:;''l.T. :xl"*'I,';il';
l..]..,CJ, )d_olil.
2,,
9".
,
-
b.8..ob1inute
in coloanFte \IIr, Xt, dlF rabe_
ii"ii,,i;'"l,ii
"1';Tiil.li!1."'.";#L
;t:"::n,r',
a* J e orun'; ;;
";
;.'
i;,
navi;
se are8e o scad de reprezentare,
aceeati atit pntru val, cit gi pentru
rresunoscutelor ,4 si
i! ultimele doul
hc in primele doul
aproximalie;
doua aproxima!ie;
aprodmalii slnt
tate ac.eptaL,ilc.
t.
!,
se iniroduc in
Z
ii
unghiul
.rabl,
la momcniul ,
mai inainte s-a
rm obseNator aflat
:daiia:
(8.52i)
-se
irdseari proliluL lalului. Ia scari, pe inttTvalul 0,i (flg. 8.59).
utilizlnd in acest scop (7.123), in care se substituie
ry
cu Er,
iar
Fropagarea
s9 consideri de la dreapta spre stingai
s^ no,eazi (u ?,, di.ranlx de la tentrul d. gr"ulale G al na\?i pin,
la planul plutirii iniliale dr"pt" f:! ) 0 sa z,
-
0, dupa cum C esre dispus
sub, dea.uprd sau in planul plUlirii dreplc inilia]e);
5e5ul
't'
ProFo@F
ol wt u
'
Fig 859
-
sp tra.e-zj r\d
'o
^-'d
; J ralului. sirudli Ia distaDta .:". fali. de
cea reali
ti
se inscdu pe ea punctele O,,, a:0,8, astfel incit, o"oqr: il8,
u:0,'7 :
-
pin p-dnctele O,,,
"
:
US,
se duc axele vertical O,<,,;
-
ie constrliegte, la scari,
Fblonul
secliunii navei ln Pr,
Pe
care se
IiBr,r"Jza.Fr(n-ul d" a\e rC
rl
-p:
O,(,, se miqorri OaG,:Z', ?r:,o,8;: l
'.. ti\""zi
iabLonul
d.,.el in.it. G=G'. ar
d("C
-0,,
tt 0.rri
se llJ.pdzi .onrurL] r.a!ei (v. li8. 8.54)i
- da.)
.sre.d/ul. s. (onrinu- consiru,lir profilului valului la e\rra
mit:ti
penlru .J acesta s; s" in,rnda pe toatt ]ungim:a ndlei
Ous;f,talid 3.iJ. DarFnplF.u ,plF noui pozilii succesive se dspun unul
sub dltul r
Obseruafi,l 8.51. Dacn ). < Lse1, valorilE at'aterilor 2", 0,, Nt:0,8'
r"rulrrte din
.al.ule, cior
lod
F mici in comparafie cu di'nersiunij" prin(i.
palc ale nxvei
-si
vrlulur
"i
alun,i
.e poarF r"nunta la consrruclia Llesenului
(tr
PoziliilP
su., esive t
Obspndtia
8.5i. PFnrru .omoditarF, se ia i
-
26",. consiJerinilu-."
acest caz, ca Iiind cel mai nefavorabil pentru oscilafile longitudinal_ver-
ticale I
226
*^s]
t 3 !.
: .9 6
-E
,i i"'
=
::
fi":
i 2; llY
.. !
:
Lt
E ,_s. i!
!
e
e
a-
! !
"
r:
Tsi :i:j'
;
_*
r :
I
3
;i"l
r:li
:
:
s
"! i:
:
;'I;!":
._ ;qa;1 .:
i E
-a.
i:5
:
'
:i
a'irr
d !;E
:-_r!r<
r -a;,: .!:,y
i ;::
r.0.<
i s!E,,rr4-;=
r ;3-.-i:=
i
2:";'
iVl; iU
E
;
;: t:?-: ,
:
=
5:
=
--::
E:t{F +;J!:r
+
-:
":
.:
F.;
.
'i
:
:.!..
;j: t,
i' j
E
jlli
;3<!.9r
=
:!.=b55 E-
= -ii:
? .!;r.5 ;-:!::.:
;
* ! : l;+ I i
il
+
::
-t f +!
l; I:i i
6
-!-.:
:iF=!_-
: I r lH":!ii:i l
.t- *'"le55 i:E i
-
lrFrErr
-lLi
{
r- I
';:
i
a .= I \: i
f ;:"qBE!;i4"!:
.td--r::63n!.
."-iii!!i;jtI
* Ei ;,
, .b
g E,' ;-EF
s
iE ir
i.:
* I
E irE ll."
e ;
i*
+l ,
F
i,i g
,*l,3;
: ; t
"i:
i,i:,":
!
n a
!, . r,;
!
9.:
"':
iE;
a lg; ;i;;
ji;!
;
;i:1
.i l:
5':
i:.
iE,t!;lE r;i l+
i ig; i'i: f,;;;
! t:5f.34
uici
: ;c5;.:l !Erj
i
;Ei
ri:l; 1,ri?
.: :t::i:!*:
,!r;;+
;
:c:
!i+ii
::'r::-1
s.:;;
g:u;r.i;li:'s5
a
iggq iitiS!tiE'i=:
ii;;t
,ji:s!!;il:j:
E
r;z;
=*; ;:
:'E
,;,.:
i
iii;;i:;r;isffi;i;
:i:iEgiisiEl
riEj
-$
"c:"J;
i
gEto'
a : : r\J
a eE:
:Lr-:-q i]
1rig.
s.:01,
cr
:.,,
lar proPagarca
e5
t.2'
C al narei. pinn
nEit, O"O,,+r
-
)./8,
aEr C este dispus
&-ta-oia .-. fata dc
attEf i
!
; ?-.! t: e'l
!d--*i;3d
"Er::O^
;;; r r.r :
i in PD, pe care se
?, : 0,8
ii
i saltlui la extre-
o.(.;
se dispun unul
F
2,, 0", u: O,8,
d:[ensiunile princi-
{ia
desenului
coDsiderindu-s e
lotrgitudinal-ver-
;i i:! I-
f ii.i, i>
-,-
i-
227
Ee6*;
;.:Et& I
i!;.985
|
i-!r;
i! E
E
F,E;
:EEE
9 EEg
2Fg,a
0{ts3
.; G,
iSig
5 3 i s-;
9gc?:
aiE='
3E2!1
i Ee4
.9e -51
'41,E
i is
7-iE;
li{ 9X
.o':":
etlE
=:i
!E4*
i.E
i t-
iE:1:
,,i?z_ |
g
ef'
n 8 rE
-.-
B.-
6 E! o
,:lii;-rin
I
'9,6Z
9i
iEE
f 5 F;
I
l,g'
.
-s i
-
;
EE" zEia
E::-P:;:
eSF;FE
i:;;'iAG
n:a a
d*-i
-E.E6
-
*
:-3i
:Ei FI
a
Ft. :-
I
t-
NB
iEEf
2t ae
;tT
! EE ,! s
"d
3 -"1 r=
fis?H.-si?
iEr.: ;
"i
EE".p?',2
t:* ! o::
3:!.;:6-
E
EdiEE
t i;; e:iG
| ,-.E
I n'9
I tlle
(6
?z
l.'
,E
^:
EEX
f .! Er'
.99n
r
E 6e
: , _93
6
I
9: !
=:9q
EiiqE
> i i?
.'
*
s'-* -:
:Ertlli
j*58-^x
s?i:.3.EP
I' LE
i!8
--: E-
o i:" i
e!RE
d.-ttr
5::4,i
F.;
g;
:i?E5
.E i,n
;a
;g
::ie
E
.i:tE
qdE
-i d.
l"r!e
b 6 ;.s;
igSE:
i
H t6
; tl
"F
19
FI?
O]E
t
E
.b
;
E
z
,99
t-
l!^+";l::
jitE;ls-a
ia
;:
l;:!
:6 -
I l i*
::qi
t'Ec
(b.g
a=
.!6P
i-E;ii
F! ii
;- -*
E i-ae
.iig
tna
i
L
I
I
,...1
f_i
$lHlilxrl
'r aq
',ri
Fi
!
j.r
I
!f'FF
i=iI
Siaa
i;::
j gq:
I
"94?:
;*r E
iarx
d,9x
.e
E"9 a
trZ*E
a
c
E"
3:
CE
'a
E
I
EEas
EF^:i
?P:!
!:-
5 I3
-:
|'-
-
l-
15A
l:
F
e
l- I- t"
240
;-!.
> t i,E
i 5trrl i;!
lEt:f ;i"
i F-': -l 4ir J
lE3;.El;3.FE-
+
E.
tE
a=2";
:i;
,i I
o?3.: ;
I
I
.31its;
;;,9."
.9a
B
E'.!
-g:
EEE
;\
.-!
"s
9
E
E:5-E
9>
it
ax ...
i r' l
6u ,
i
l----t
--r
r]-
aai;.-:a:::-
! I e,.Fl9:;
ts.;l,ei:
eJ
"_) ",'"=l
ee; el .;
"
l:
e
"'3.
'a E-
"l;
'i
E:IY-
-
-E
-)
:
"-ral
r3 il-'
- J ll
lcrjL;
l'r
I
i
!
I
i
A ]SFF
': l
-:':
i
-t-"-
.1.
"t""
E El E
I
toi
"E
E-
tri6.
231
E::
aEr
iEiji;
;E,E E ;
I
I
3-
!ir
t6!
e3!
t"E!
=
ii
!:
tt
f
I
i
'j
{
l.l
tt
li^
: L
---Lq
;t
-t3
F]r.r
t
q
:_
E
a e
z
I
E
.l
f
J*
:e
a:-\
5:
,t
Bdd
.;b!a'
.e3:n
3 99e
l=.
li
*lol
j
I
:
r
.:l
9-gl r
5
|
.!a
s6,
]-l
!34
s E+i'
*i'! 93:
'3;
Jl_'-*:.
! e
;+: ldi
EE;
Fi!
* f; li i
l3.ii", es
g;SE
E E:;
;E;E.;gEiA
:E E'=:
t3E93
EgarsE
t
i
I
.:lti
3*
ldl
i.t I
rl
3-i
f n"l
ic!'ll
=
+:
e
=:*
s
. Jl
:j::
J.A;
if E =
!
q..5 -.
.: ! ,i
,!e
';
ri-{
\ !- 3:r! .i !
tzii.=
F!E;Ei
:. J
a .-"*
!!;-EEr
EE;E:.!:
J
,{ !!;
Jiitu.:!:
5.
;'i Fl,,
\+:
id;.!
E.:
gg
I
3-
.il
EIE i
alV
le
*.1-
I
;l
233
Ftr
l+l=
lr*
l=l=
lrirr
l;
=j'lj
,i
=[,*il*=
1=l
srE
l*
u
1
;=
-ei
.3
I
i
/,
i!
c\
E
E
:
R
a
2
E
):
A
,rl
J
q
Y
e
il
E
t-..
AS
F
il
e>
q
<9
.;
-
3'
:;
:E
it
*
{!_E
i-
'l
'
"
'1,
E
E:
:
E
9Q
^d
:
tsj^r
t.
E
:u
E
il.
a
-.1
t?,
t-
.L il
;et f
'a
I
I
lx
l-{^
j
I
.z
?
I
A1-
G
I
&?*
ld
g
t"
I
I
t,
Bli l
E
s
.E
It
ilr<
J
l'
:t
s.
I
s
"il?*
{
I
,{j i*
5
r,u
23J.
3
5
"ilt*
I
I
t'*.
lsl.
a-
E
s
I
5
ii-
?
I
J
rlr^
9
3
o'
ir.
c'
s
I
5
il?*
i
f
.l
lj
I
3
I
I
I
;llsl
? ...
? ...
t
lsli
li
I
r11*
1
E
L
l1
a!
zl/h
.Ll
il
:fl
$l
t
5
.tI*
3
d
d
lr'
'a
5
,$
Ll*
3
,
i
n
i
A
s
I
::
6
I
_f:
t.
5
I
3
I
Sl-
i.1*
I
3
o'
236
v
t=
a
i
I
3
n,
fi
',i1
t'
I
:t
I
fi-
':
e
\r
i
I
3
+
I
?
JI
.5
'5
i
It
I
l
=
t.
iii lt^
I
I
I
G
,1,-
.:
H
I
:
d
I
X
A
a
n
.8.5.4.2. Eremplir
verticale
Si se efectueze's
mineralier de 55 000 I
u : 13 Nd, dup:a o il
Rezobare. Se rli
Iiind prezentate sub l
tabelului 8.25 slnt ins
dirtlui cerut.
Abate le tinin;
corespurd o-bservaliei
Din studiul prezr
ColNcluzia 3.17. \
pamlie cu lurgimea r
uioare gi nu necesiti I
paramet Lof acestom-
tine
f ibrariiie generdr
plex I
8.6. INFLI]EI{T, A
-
ASUPRA P4.
Fie 11,4,
;i QB,.
reni,clrviteza;(fi9.3
Se consideri o
-trariL
z
vitezei de marq a nar'6,
Viteza aparntl.i
aavei, este dati de r
b care semoul minrri,
dus..io
caz_. cpqd.
ln condrlur oe {
Fceputn
de obseiral
F
A
& or|de rezulti:
I
I
I
I
I
I
:l
=
1...
-.=
j-
i
:l
i;
=r
I
;"
I
I
Jl<
I
I
a
N
li
.8.5.4.2. Exemplu de stirdiu al oscilatiilo! longitudinal-
verticale pe val
.
SL_se e{ectuze studiul oscila}iilbr longitudioal-verticale, ale unei nave
nii FrJlicr
de 55000 tdw, p"nrru navigaliiin Varp" NlFdiLeran;. .u virezd
z' . 13 Nd. dupi o dirccfie normal: p" Irontul vdluilor.
Rezoluar. 5^ utiliz"azd mod"lul m:r"mati. cl" la {8.5.4.t.
(atcutete
iiind pr"z"nral^ .ub Iormi r.belar; (rabel.le 8.25...8.2i, 8.tqr. in capul
t_abeiului 8.25 sint inscrise datele iniliale ale navei
;i
valului, necesare stu-
di'iui.ertrt.
AbarFrile liniai--
-ci
unshiuldr, rerul{drc in tabdut 8.2-, sinr m:.i
ti
, or"spund ob<ervaripi b 5a.
Di,r srudiul pfe,,cnlrr m"i indinte rezuli; ron"luzja 8.|].
Ca (tt'2ia
b.17. \"viga1ia p laluri a r;ror lunsime e<tn miri in rom-
paralie cu lurrgim"a navFi,."1" insolira de o,.ilalii lonsitudinal verricale
uqoare
9i
nu necesiti luarea unor misuri speciale pentru reducerea valorilor
parametrilor acestora. Valu le dc lungime nic!,
iot
insi produce
si intre-
fin
vibraliile generale ale corpului navei, privit ia un sisiem elasiic com-
plFr
I
8.6. INFLUENTA DIRECTIEI
$I
VITEZEI DE MAR$ A NAVEI
ASUPRA PARAMETRILOR OSCILATIILOR PE VAL
Fie ,41,4s
ii
BrBr, doui creste ale val srccesive, care se deplaseazt apa-
rent, cu viteza i ({ig. 8.60). Perioada reali a valului este datl de relatia (7.1i0).
Se.on,ider; o ndv.. af]arj in mi"!ar-. (u
viteza i
ri
al cdr"i PD torm"azi
cu r\d carF indira sen.ul de prop:s-re
ai ldiului, unehiul {. Comoonenri
vii"zpi de mal
t
a nxvFi, dupa ara srniLrlui de propagare J valului. e.Le o cos, a
Yiteza aparent: a valului, sesizatn de un observator aflat la bordui
navei, este dati de relatia:
in ca:.
"-mnul
minLrs, sc;a da.. I os; ar
"cplaii
<ens
cu c, iar
"emnul
plus. in caz cotrtrar.
ln candiliile de rnai iqainte, se definqte perioada aparente a valului,
perceputS de observatorul de Ia bord:
t
t
:
^lta:
/./(r
+
u cos q)
LsI
1)ros9:(
+
l.l1a,
(8.525)
(8.526)
23?
de unde rczultil
e
NE
NS
ri
3
?
l'l
E
l
3
I
E
E
7
s
:
T
':
EZ
t.
t3.. l.
";==:
tr
?. E' I
2- i
iz:
i.: ,! :- .=
q:
t;
-=
zr a:.
E.
i *.i
.l
;
-t
r!
:
.l
l
l
I
-l
)-l
l
--n
I
z
:i
';
,
k*;
+::=
::_er
-!
!
=
|
'lR
^l
I
-l
rS
,38
-----;;l-
.^l-
-1"

JE

l:r.ir:
J!iib.:l
!!*!'.
'i!
""-
::>!:!
j
16
-;!
li!:!:
'!7
":.:
.d"..i:E
'la
.i
e
"i!
^rs
lni
:
.3
:.:9
; xR
: a-
.d ?i
't
-r-
:
i.
d,
.E. -: 'il
-rl
a
-
i;
B'
:
g t'
i s lE
i:6
--
<^-'
'ae
t" 1{
'' \ .n;
.. -
-
9
!
"j
- lb
i ;: *
r {-- ! l:
I i:;-
qllk
':::!::.a
":.
!i :
Iri
S
-
--3-i.!
I i
=gi::
'-
E
;
=
,?r; on
: ..:
- :
-
, :::: i=
! -: :-"-
-!
- -- _- 4E izt
=
'.C
E:E
i ,-i, ,6r
::
:i
: :;
'-s
E i: i.
> e;;2
E!i"-7
E'332
:;-
!' ,tI
r:6;l
A
-.
L
a!;
-t-
ii !:1
!r ;; !;
*r
;9s l::;;
iq.P?; lEEt;i
5;;;-id-l !
i.::
Y= ! r
""
=l ';-r!
i5=::El i !;i-'
2
i3
'=
r..
l:l
r
:.9 !:
raEE-F
:
I lt,<
Eii
il
l5
.qi
lf
t-
E
E
23.9
",t^l
3 l"i l
r_l
ll
ll
?d
;
i!: I
? i;
"31
JE.!'EI
3.di:
i-.g:
E3=7
gE
ii6
.{iaixi
"i
l*i
to
1-
240
t-
I l*-
d tR
3n
: t,
-1
;E s
t E 36
F;:S
:36:
6 ii !-
9Ee;
rE:i . I 9'E.E:-
'! ll |
-
EJ;t
;aiiE
ii?i?i
a
I
a3d;
iEET
I E
;n
* i ; r 93
-!r
i E
:
*.9
>;?E
i l.q E:
EZ3,Z
Ei=..!
:Eei':
i:;'iE'j
-t^
d; E-
ltE z
d a!.3
iEsis
EEE-q
E"E;E-
g
,l r'g:l
-;Ee!51
E 6'I !l
fr
,*
! i.P.9
3EE'i
!
o;
:;5 E
3
5
; 3:R l,
cd2=E
ri aEt !
7
a
-.--l!.il
: E:eel
SsBta:l
+
tl
I
I
I
9-
6_-.
t
.t4,r-
:
,j
: {
:ifE-:i;; i
E
EqEEi+.: 3
q
EssE;Eii
:fi
-"
ll I s 5E i -;'l
=',
!
{r
5
:93
;ii;
s iit:a
I
5
3
:
!:;;-
;P.Z
;!
.;,l
c
.1," A I
,l
",Bl
g:l
.9
r
E
n
ir:f
rd
";
i f
{
:
1
{
;
i:;ii
1! 1l
-t-l
"l.t
't'l
'1" lli-l
?-i
"l.i'l
4
1"
l3
?
I
'l*
211
t-
3
!t: -.j
Ez +ii;
.9'S ,i
.t-_
aa;6
::
g:
;)
!-;d!e
:!;:r
'I.eiii : iE:
*
t
I
I
1
I
;;r _
3,2- :
-::
!;- F
F;dFAi
l? r:- r:
".
I
a
I
I
1 .--a.j 5! i,;
EE;E?:Sii:r-;,o_
!ssRilliScc';s:s
eE;EqEtiiSii[it:
Eu
j
,=r
"$
:!.:L ! l-.:L.l!
.j.;
atE;
I
.|;.
a1?-s
l*;

rl
.I{
.9.
I
+
lll-
9t
.1
9l P
ie
il
n,!
3:r?
|
6
ir: -:
^:
_
5.
r
E

f *] * f
a
=
E
,l
x1
2+Z
_l
I
a
I
B
I
I
;;i::!-
: , ,'i,"i
:
r
{ E ar
-.
:.ip
! a; *-
:-:i
.:a3
:: r:- :
:;
.it
.:f
e
t:l
.-t i -
r
Ei;-
"i3.:
f
E 3! i::
--
:!"
:: ::
[;
:
"
.,t!i
?
i rar:,*::f:;:
. tJ :'l: ;
il'
-:
lr.*-
:: i
i?ir:
il E l:i!
1.,l
.6e
E!gE
I":
rE!I
E
lr\u
*]*
242
t:
EG ?
9!Jir
t:
;.
'-
a
6
E
E
I
a
i
F
I
t
I
I
I
;
!
z
G
a!g
sl
a*
!
!
E! .
q
t
^ ^
-.: i
sRgE:
'9:F;
l,
r_:.* r
1- ld
:l
|i 9r';
8[eg,; E
q.-^i:n
E *
reEe ;
,
*
Ho 6
6iF
. i
I f .++
E
I
f .'d E :.' i
;6-; E- cr.: i;t
seeF;QE ::-
-::
!;e iJJ
Hl
c
::
loi.:
BgFS : ts E F iE
s
:5F-a.aig-5!h3:
E6fi$ 1! 6 F
se
e i
:9sF::91:,-S
++r+:++*-jii
dl;9 ; d + -:F;
o
g!96-ia:?:?E.::
.irrd I n F :.Yb F +
eiiR
;
e
R ? CE e;
| |
,i
|
:ir ?
:.r
:
E*-ri*
':
\q
* *\ :
.
o:
."
i 35 I
^: "
-o=
3*
g
3
!&?
J!P
{
b
-E
.6-
9"
E
,l,,
i E!
;;!
E
{isil;=:
'
B" ;alE:*: !rf
#ii:,,r:lTiEi
t iAi E E:!3 f? I
.,("
"t!-a!
ti=1*

d.'
.;
5.E
-"
11g E
-*
e?: t;;i:
t:.
E
3
.'244
..
q:
t^
;.E;
.ae
:
:
c
=i
-
!
G
::
":
:",
; r.
--
.t r-
,
:\
2Q
+1 i 1- a .
E ;
B i "C
;FE EEfl .iE; :i
E-: i**
.:':
=r:
b.
1,
- 5_q .i
r
3e
:
a F 3! 3I : r c
q
9s
i 3
g p
; n ! E
d
E
g
E
tt E
j
-
d
o--
::: it
j
rj-i 9
p6-
,':*?gu3:-igi
ii;F
i
^i
E
++
i
^i
liE
!
+ *
^-l
I i
+ + e-$lE'
t !r .^E'!-
-
:. \ \ :'r-: LL
d CE F,, FC s' BE PE".^.r
i a I E E
r
h
E E
a s s
"::
-
t:R.;+
F'.3.'a ir
?:il
!.
'i'
;:' \i'.-i
r + j.o- _
:.:
*
_::I;
i ,!
"=
si ii;q
i g ?: iE!?

s!
s:
i-E'l
.l
EF !t E"5.!:
i'
:s;l
.:r
-
I i3 s:'
x
:F
a:
:
'-! g:)
.--l
;5
g
I
I
t-
i
::F
;:
al
l-, :
..;
,'- 9
-
:
::
:s?-is
:];-E
-
; ,r-:a *
P
=1:-
3 -.
'-.: ;
-
t
x::t;r-
r"*
e
; e> i \. E
.i:
o 6la
di-.-Io' d
li
i
.3
','l'
F]
l
l
-ti
::F
9,.j'
I
19ga
t
E:.
a
216
I
K
r 15
r^ li
r t"
,,
]'
.i
,lF
i
I
:1
22_
ga
I
r 1-
-
:99
N^ld- d:
*.
:l
il
;
,]:
i:*
j?
'
-t"
3t-
L-
.r
{i:
FgSPj-
e;93
t--
r:5PA
rJ
,r
rt
rc
,i;"4:
l ull
l
E IE
"i
't *
I
3.
I +iu
g;
t.l
Fl
ilI
I I
t
I
I
l
i-
I
I
l;
=l;
ll
I
u,
l,
l"
I
i
l'
lrr
lf-
l;r
|
*,,.
lu
I
:;"[
lr-
| |q-lls
l'' I
t-_-l
l;'l'l
ll;l;l
t"tl
t-tl
I
i'
loi
;_
5
i':
+
nF-
ii- 5-
ii
i:e
';r:E:l
^-Fci;<:
::!';:.j
3
=";^
5.
i"!t:5
j
'
Hl.
^_*
4-"'-
.,
;
-:^i
F
iia9
;.a:i-"E
)..'
rl
-.,i--:*
----t:r:.r
'll
+l3
l
247
':
-;
'i.it
rt
e
F..
?;
Jg
E
..

5
+
.99
4.1
35::
I AE
E5i;
J9
--:
rrah
;qi9:
33;;
IlsB
I
I
I
I
I
R
J
T
I
I
3
I
I
I
R
I
,.i
I
D
a
i
a-
v
L
eln
1l
I
I
fl
r
a?
F
I
j
I
I
I
I
I
I
E
I
3
:
I
I
R
I
I
F
I
:. l,.
-l
I
'a*..
,g
TA
7
:
a
I
-l.l
CE
J L?
:.-
3 3
5+::
I rAs
=!ta
:-:-:+-
llll
ll
eanLl
.l | | ll
-t--t-l--t-l-l-
R R
245
In practici, pot si aparl doue situatii care trebui-"sc evitate.
rl Daci f" - l*. nava intri ln rezonanti cu valul la oscilatii trans_
rersale. A,adsl: r'turlie
apare numdi oa.; unihiut
0
qu
".+
/o"ri. aoro_
prat dp 0 5au d- 180", deri cind ,c,15". t6s6t.
..
br Dani f-a l0 nava itrri in rezonanld cu valol la o:cilatii lonqitu,
ornare.
q,paqtil
rrru"lre apJrp numai dd.; unghiul ,,
nu..rF foart. aDro-Diar
da
i)0"
$. 2-0" dai ,ind ie 0..
-5.
I
tor.. t80"1.
.
P-r.onalu.l n"'igmt poate folo.i diagram le propusp dp.irre \.C. \'lrsov,
rn v.oFr)r sraD rflr uno. \.jtor. pot \iie p-ntru u,i
{..rre
.; .\,ludi
aDr_
ri{ia ienomenului de rezonanti Ia
oscilaiii transvcrsale si ionsitLLdinale.
ln practici, se utilizeazi iai mutt
tiput de dia$?mi \-lasov prezental in
li8. 8.6i
ii
crre se .on'truieste ast{el.
se
. colEideri directia 'crestElor
de i'al verticali qi scnsul deptasnrii
accstora de la drcapta, spre stinga;
sP consrruiqte, La scari, !.*_
mertDl orizonial
ffr
:
i, i t"
I'
daci se repeti co
leafi substiiulii (f, :
T
cati cu haquri oblice;
in cele doua wri
suprafele, care se mal(
Obserl)alia 3.56. Por
zinti zonele pedculoase
Obsen)a.lia 8.57. ..Pa
reprezinil zonele pair
Obserwlia 8.58. D
pu$zitoare lui tl e
10",
l
pectiv
t

175",
105'l
F
Dace h anutrtarea
tiilor
reale de mart, d(
loase (v. fig. 8.61), ator
nava de efectele nega
Pomind de la situr
una dintre posibilitl@
Obsemalid 8.59. kj
tlu navigatia in l{area
prezentate ln
S
8.4.4.i
Fitatea lungimii lui se marclCjzn
centrul O. a1 diaPlamei: centrul O, a1 diaSlamei;
-
se reDrezintt dir( se repr ai.ec1U" posifrif"
de mars ale navei, prin
semjdreDte
r.ciirh. , arc
nl.dc.
di O
5i
lorm"lzr
(u O,l unghiurilF LL - 0 .
Ir'.
l0'. ...
...,380' (v. fig. 8.61);
.
s". r"pFzin,a .alorile ri"zn
navel, prm semrcercurl concent .o cu
originea in O (scala de reprezentare se alege astiel incit; d;arnetrul sernic1.-
.ului .orespunz:ror virFzFi ia\irne -; li",l-rl
_
in relalia (3.526), conside nd pentm inceput semnul minusj sc face
1'"
:
T,
9i.
se determinl prodnsd (? cos
+)i"
"q,
care r:mine constant;
-impurind
o anumiti di-.tie d.'r"rt,.d:.i 0 .{,,, .-
derernino
1,/ r?
co: L! l).
. ,
o',
o"
+,
:
-
se. figureaze pe diagraml. punctul ,4, la inte$ectia dreptei pe care
este insc sl valoarea unghiului Ll, cu semicercul 1ui ,tr;
-
pdn l, se duce o verlicaii, aare va include punctele corespunzitoare
apari$ei {enomenului d rezonanle la oseilajiile tisversale;
-
inrrucir. pericolul oblin"rii dc os"ilrrii trdns\Fr.dl" dure rpare dd,;
i"e 0.7i.: Lif. , s" repeti con51rr,1ia grc[ici dFs, ri:; n-ai inain,"
f"n-
iru /-" 0.7fe
ii
f"--1,3f.:
-
suprafcla- din dia8rJm:, .uprinca
jn,r-e
v rri":iele rr
'sarc
peniru
T..-0.1Te
ii
r" - IJIe,." mar"h rzi ,uhJturi obli."'
,50
Fi8. 8 60
I!: este {oarte apra-
: ? oscilafii lcngitu
'->:-e
loarte apfopiat
Ia oscilatii frans-
.5ire V.C. \ilasov,
--. :i xcludi apa
,: rczo4anli la
:
-.i
longitrdinalc.
-
da.:! se rel)etl construclia, luind in (8.526) semnul plus
ti
{icind ace-
lpd.i subsrirulii r.f, f": 0.-/e.
I.\f.r
"-
ob{inF o d Joud suprrfJ!i. mar.
rara cu naturl oblLce
-
in cele dou5. variante ale relatiei (8.526), se fac inlocuirile f": ?0,
T.:o,7To,n- 1,3'to, se procedeazi
ca rnai inainre
si se obtin inci do]16
supralele, carc se marcheaze cu ha;uri odzontale.
Obserlaltu 3.56. Porfiunile din diasram: marcate cuhasu oblice. reDre-
zinti zonele periculoase pentru oscilaiiite transversate r
Fis.6.6t
Obsefl)alitl 8.57. Portiunilc din diaArami marcat! co hasriri orizontalc.
rcprezinti zonele periculoase pentru ;scilaliile loneitudinal; r
Obserl)&lia 8.58. Din zonele pcriculoase sint excluse suprafetete cores-
punz:toale lui
+i0",
l5"l u
f16s",
180"1 pentru oscilatiile transveisate, res-
pectiv 0 e
175',
10s'j pentru oscilaliile longitudinale !
Daci la anunlarea fudunii, parametrii ril
$i {Lr,
corespunzltori condi-
liilor
real J nrr;. d^r.rnrin
I.-
rul r/ .:luJ.
i . u."
.lir
zcn.I, npricu
lo.r." lv. L3- Lo ) arun. i.e impun. s.d' il r"J rni.u
:tor.,"-nrr,
-
prb,-;-2"
nava de electele negative ale oscilafiilor.
Porni-d de ld
.iLU
',ia
,or-r t. d" r \ig-li-. ,o'r,nd,nrLrl
no
rp nlilizl
uIa dirtfc po.ibil:ririlF nra,irp .r-
diJSrara Vlr,ov (... rig. 8.t,t/.
Ob' . rl a 6.-,o. 1n tiSurJ 8.bl e-rp rnpr.r6,1L.rL d:-err r" \t:.or, pen-
rru
"d!;SJrir 'n
\l"r^a \l,direrdn; a n,":l
-in"r
tir,iin,t .,r,,
"ri.r'i,il.
pr. renrJr. in [ 8.4.4.2, b.5.4.2 !
r-=::zi nai mult
=:sul
deplasirii
:-ctiile posil,ile
:::tr semrdreDte
:- O si forneiz:i
:o"
15",30.,...
=loriie
l itezei
ft-T::
consiant;
s: deteiminn
=:rafe
daca
iahte pcn-
=:e
Denttu
251
Rezultanta trtd.
este aDlicati ia crtn
deplasire un orgb,i or
'
Defi|,i!;a 9.2. Rd
dupl ar.a Gt, a railj
toipului narei, ta dep
Obtinerea utror c.
proiectar*l:foimelor I
axDloatare impL.e, si
-
Rezistenti la iD.:
dintre cate cei rnar in
-
regi4d de cDr
caie este detemhat ,
arad de corozione,'dt
-
-
adincinea la t
fati, la micl sau l+
-
viteze d drpt
diu
ii
asietei;
-
caractedsticile
-
sitaalia
_de
ibr
asupra
?escaFrur,.
esl
-
lacto uzra:(}r
vinturilor, r'alEriLr,
Avind in vedere c
la inaintare este f(m
diverse
Fi
care interar
In st[diul tetreti
tezele9.l,9.2.
I boteza Lt
-
Se I
oiut ietersibilfta$iG
+ migd, in.setri-co
Detrtru
presltrnl, Etl
'
i
t;tera
9-t Cd
si se neglijead iqt!
9.2. FOBTELE I
AFIATI S
LA ft{.{Il-T]
91 t. POEIET-E t
rgs.|nD
-A-<opra
nar-ei cE
ugEiioarde f.guii
-
Io4te de
8ro
rii si
studiati la
I
9, REZISTENTA LA iNAINTARE
q
I CONSIDERATN GENERALE
fig 9l
Sistemul tle axe ile coordonate
(fig. 9 1), adoptat in studiul {enommului
a$rntit mai iDainte, are:
-
originea ln centrul G, de greutate al flavei;
-
axa Gx, cu sensdl poziliv spre prova:
-.*.
C-", * sensul
loziriv
sdre bordul iribord:
-
a-ra Gz, cu smsul
pozitiv sprP puntea navel'
252
f
exploatdrii
:zre codere Davei
'rc<nmuri
de putere
de forJele hidro
* opun deplas:rii
nE este un fenomen
i:i a problemelor
cazu:ilo!. prin
Rezultanta fortelor hidro
$i
aerodinamice, carc actioneazt asupra navei,
este aplicaj: in.entrul de pr.siune al corpului
ii
formea^ cu dirc.lid dP
oPDla<are un unanr oarccare,
'
D.lihilia 9.2. R?zislenla totale la
jnaintare,
Rr, este dati de .omponenta.
drip: axa G.t, a re/ultaniei forldor bidro
ii
aerodinamjre exelcilal. a:upra
,oipului navei, l" depla.area a.esruir cu o anumire vjleze I
'Obtiner.a
unor calitati d. mars super;oare
presupunF,
in mod deos.bit,
proi".lJrea formelor hidrodinamhe ale'"ar.nei ?.tfel in,it, in condi{iile da
i:,ploatare impuse, s: r.zulte o rezislenli Ia inaintar minimr.
R.zistenr, la inrintar.a nivpi..l^ inlluenlali de o serie dp fa,lori,
dirire care cei mai importanti sintj
rps;muL d'(urpere al ap'i in
iurul
,drenei (lamindr sau iulbulenlJ,
."r. e<re"determinar d'F vije/a na\'"i
;i
starea sup,afe\ei udai" (ruSozjtate,
Rrad
d. coroziun' depLrnerile d" algc
ii
vic!uiroare marine);
-
adin.imea la cire ar" loc.mi5.ar.a,poziii. dp nrvi8rlje: la sdpra-
fati, 1r mici sau la mare imcrsiune);
-
vir"za d" depla.ar" a nalei, ,arc influen!flzi asupra pe.cajuiui ne-
diu !i asiei"i:
caraclertricil"
senalulri
nr.vigabil utilizar ladincimc. lilimF
"r"
) :
-
situalid de incarLrre a narci, cu implicaliile pp care rcFasto le are
arLroro
pescaiului,
asi"tei ii
poziliei lran.virsal":
-
'
Iactorii lizitoclirratici ai zonei de nati8a!i. (caracrerisri.il. apri,
vintorilor. vahuilor etc.).
Ar'ind ln vedere cele mentionate mai inainte, se poate spune ci, rezistenla
la inaintare este formati din mai multe comPonente, determinate de cauze
div-rc. 5i farp inirracl:on"a7; inLrp
ale
intr un mod romplicat.
In sludiul reorFli,o-cj\perimenlrl ri rezi'lenl"i la inainlare s" fa' ipG
tezele 9.1, 9.2.
!bate a 9.1. S. nesliiFdz;
pa'rdo\ul lri d'r Brrar, .onsiderin.l princi-
nirrl r.vcr.ib;lir;iii mi"iiiri t, rp.rlmenrarea
p" un modet in
iu-rl
(aruia
ie nrirc;. in senc ronlrar depla"irii rrormale,
n"rli.ulele
de li.hidJ \'slabil
pcnrru
Dresiuni,
virer., forte hidrodinsm;q",
en.rgii polenlialF
ti
.inFLjce r
'
tb;t" a 9.2.
componml.le reziclFnlpi l3 in..inlare se
.turlid7;
separaf
si
.e
ireglij^az: intnrai!iun'te dinrr- acesrea I
'
9.2. FORTELE HIDRODINAMICE EXERCITATE ASUPRA NAVEI
AFLATI IN MI$CARE. COMPONENTELE REZISTEMEI
LA TNAINIARE PRINCIPALE
.:...
FORTEIE HIDRODINAVICE EXERCITATE A\UPRA !AV[I AiLATA II
IIII9CARE
A.uprd na\"i, cc se depl.s'azi
lrin
aP;
'u
o anlrmir: vi{"r; a'!iolFczi
urnri.lod;el. cateSorii d. tollF:
-
forfele de greutate, a ciror rezuitant: Fo, de mirime A, a lost defi-
ritd qi studiat: la
S
{.2.1;
sdiul Ienommulur
253
-pn
I0 r!
supralata de ade. dS,
Dacn se iniegreaze-
Iorta }iqodinamicl to
Fo4a fid, are trei
1 Componenta duF
iidrodinamicl qi are r
F,a.=
La navele de supr:
impingerii Arhimede.
i
Dacn se are in set
zitoare regimului dinar
1rnde 7' < I/.
Dup:' cum se obser
lidrodinamice conditio
C{adul de participare !
careDct
t1
l rteza cl d?
se recomanoa urrnzre,
rezultate arati depead(
du![ volum:
Se disting trei sil
aJ Resituutr
ftlti,ii
rondilia plutirii (9.5) d,
static. Acest regim esie :
de o mici varialie a oes
modilicirii presiunii pe
b) Regilnal tran.itot
jat5,
V' < I/
Ei
condiln
lor mici, de fitezi
Si
st.
x) Regihul, de glist
corpul navei iese din a1
conditia plutirii de\in
de viteze
Fi
ale ciror for
2. Componeota dq):
derivi qi are. expresia:
i*:
p'a
+;.
: ,i
Forla hidrodinamic[ elementarl, exercitata
Pe
cste:
254
dF,, :/; ds : (-r''t
+
?) ds. (9:2)
: in mitcare. deter-
::-un capitol viitor;
:r\'lor autopropul-
:telor remorcate)
ti
,ilerdici), aflati
.in
--
parucule se ce-
: ,=renei, iar d.S .9
rlsbirrile i;, i),
:ti F", de merime
bi&odi namic :
(e.1)
de arie d5,
Daci sc intepfedze
(o.2), pe
arir S d sLipl"{"rei udate a.arPn"i se ob!inp
forla hidrodindm'i e toLal:. ;" r(l:on"az;
-a'up;d
nrvei arlai; in mitcare:
(
t'rt +
i) ils. (e.l)
Forra /r, ar. Lre: .omponenlp. .rr. vor li prerpntale i.1 ronlinuarr.
I Componenta dupi axa G: a fortei hidroditramice. Se numqte impingere
hidrodinamici
9i
are expresia
(e.4)
(e.5)
I-a na|elc de supra{all este orientat! in sens11l axei G?, adiugindu se
irn
"nR"ri,
A hr'11cd .
-
l)aci sc are ir vedere acfiunea Frd., atunci condilia pl tirii, corcspun-
zitoare regimului dinar,Tic al navei, se scrie sub forna
-
t- f
F,d
:
\./i,
ds :
\5
r,.,:
\.
r-l'
-.tfit
+
r cos (4))r ds.
:: nornal
-y'',t
;i
presiunii dina
ir c.ruentul de
presiunii hidro-
';
ar:l: :isiemulrri
tnde l'"' < I/.
DrDl cu1n se obscrvn din
(9.5), \'aloarea componentei verticale a forlei
t,l.! o.t,;l"n-i, e co:,di ;o'r",rj reaimul d"
plurir"
dl rdvri-flale in mi:.3rc
L,r,'dut de
p-rricipJr" !l f",-, l; .on.lili" pl. ri-ii
1o
r;, u"pinde J' roJtrmur
ra'en. i >i
rjL"za J" .l,pl..ar" d n'\":. Perlru xlL" ;F-Fd -Sitrurui
d
PluriLP
i. rpcomdnd. urilizar., r.zurt:relor
"rp"rim
nlirLlol lui P;rlenko A.'.te
r.zulr ,r'
-1"
d"p"r'd-nlJ r girnulL'i pl'rririi din rri- J' num:,r.rl froudP
du'-r:r voluml
-\:
-
I"
+
i:rd,,
rr,
-
z/rtgi{E
(e.6)
(e.7)
253
Sc distine tri situatii
a.) Rezimtl, bl ti/ii |iberc. Dacir Fr" < 1, atunci F,d.!O, l"3I/
$i
.onlrri. oiu,irii iq.:r.lerin"
lY.l , r"
"'r"
srmil"ri ,el"i d lJ fFs:"nul
.rdri..
A,;-r
regirr
".tr.pecil
c nor
lo_
r
'ri
J" r'3n.porl
fi
F-iP In'olir loturi
de o mi ; rar;;!ip a p"siiuLur m'd:u -i asiprFr. de FJul; apro\are dsto'"1:
modrl';rii pr.siurrii pe o porliun'i'rq'mnar-, din.'pr"fdrJ rd,li
b) Reeimul tfinzitoriu.'Daci I < Fr, < 3, atunci.a'd, nu poate Ii negli-
iaro. /
y
ii
.ondi!ir piurrrii ramin- (9.5) A.esl Lcsim
FS F
'pP':'i'
n"v^-
lor mi.i J" vir"r:r
ri
e.t" r"solir d" o \.1ria\i" in.Fmnrra a p"' rjulur
):
"'iFrFi.
tt R"p;atl d" tli\o,"
lta.; Fr, l, rlLrn(i. d-loliId .rcS-Frii \i'Pl"i
cornul nau i i.se din apl alunp.ind n"
srpralara a.e.l.i". d1t
'Ir':0.
Lr
coiditia
plutidi devin; A:,Fn,,. Aiest iegim este specilic navelor mici,
de \:iieznii ale ciror lorme geodletricc permit dezvoltarea unor forie verticale
2. Componnta dupd axa Gy a fortei hidrodinamice' Se numelte forte de
derir;
ti
:rc exp-
"
r:
(e.2)
r,,,:
i,r
t'
.* r,i, r +
r.os (iv)l ds
Obsemalia 9.2 Forla de derivi Frd,. este nde in cazul deplasirii normale
e navei deoarece. cureeiea arei in iunrl corpului este simetlici faln de PD.
FM,lo, in timpul elecutiiii manew"lor de srhimbare a direcli"i de mil
caie I
J. ComDonentr duDA axe C{ a fortei hirlrodinamice. Este denurnil:il
rezi"t.nla la inaintare
irincipal:,
se noteaza, l.L R
si
are expresia:
ds. (9.8)
Dcfinilia 9.J. R.zistenla la irraintarF princiaple. R reprerinlS o fr3'tiune
din rezistenla lotale la inainlare
li
e.le definili de compotLentr dDpa
-axa -G.r'
a rezullantei forlelor hjdrodinamice exercitat" asupra rd-rener nude {lara
apendi.il. la deplasarea acesrei. .u o anumite lir"ze io apd linittiri r
9,2.2. COMPONENTELE REZTSTENTET L{ INAINTARE PRINCIPALE
Dupi cum se obserr'1 din relatia (9 8), rezistenla la lnaintare principali
are dou; componFniP
a) Rezistf,ota de frecare
Dcfi'1ilia.g.4. Rezist.n la d e fr.care R. repfzinra,olracliunedinrezistenla
la inair{rare
principal6
si
F"te definitd de.omponenra duPe ana C'r'a.rezultan-
tei fortelor d-e hecire exFrcilale de aP: pe suPrrlala udaii a cdrcnet nude I
Rezistenta de frecare este dat: de:
n" :
\""
cos
1i))
as. le.e,
Dacd se inmullesc
$i
se impart ambii membri ai relatiei (9.9)
'
cn guzSl2
se oblinel
'
R,: C!
IKN],
(e.r0)
Rezistenla d pft
Dace se inmultes(
rezulti:
unde Cr este coeficien
n :a,, :j
i-l'
-s
(A')
+
"cos(A)l
z
Distribulia presiu
aarenet nuoe, are dor
formarea raltr
-
lormarea di.ei
tului limiti de $pral
In aceste con&*
doul componelte:
'
-
rezistenta Ce r
-
rezisteAta de
F
unde: o este ilmsitatLa aEei in l/m3, rviteza navei in m/s S aria suprafelei
udate i raren"i nude in nlt,
jar
aF este.oPficientul rezistentei de fre'are dat
de reialia:
ds,
b) Rezistenfa ale plesiutte
Deli
,ilia
9.5. Rezisienla de pte'iune sau rezidud Rp reprezinr: o fla'-
tiune din rizistenla la inaintare principali
ii
este definiiide componenls dupe
rxa Gr, a r.zuLrantei fo4elor hidrodinamire ale.presrunrr suplrmPntxre exer-
citdt" d" ape pc suprafata udati d .arener nude I
256
.":+i.
t cos (i))
?!"12
(9-11)
Cp
ti
Cp,, dia r&
de
.tal,
respectiv rez.1
Deli /ttir 9.6. R(z,
de presiune si ste alef
:aluilor
de dtre Da'
Delinitia 9.7.F.a.\
r frictitrne a rezisted
qtrre m4drn datoritji
Obsemeria 9.3. d
-R:', ale rezistetrtei de
Obsematia 9.4. D6
i fGmarea Yirteiolild
i bidrodinami;e sal
:zisietrla la inaintare
:=re de presiune ilan
:imetlice tale d.e PD.
de mii a dircctiei
Este denumiti
er.presra:
.arnei nude (f5.ri
api riaittitl r
TIFICTPALE
i6e din rezisten!a
ilqias.trii normale
a carelei nude I
Rezistenla de presiune ester
n, :
-
l,r'-'
{,7}t
as.
\9.tz)
,"r&!
""
itr-nlt"r"
9i
se impart ambii membrn ai relariei (9.12), cu pr'1s,/2,
:eEezinti o ftactiune
rcdenta dupe axi Gr,
R?: cP:_ s
lkNl,
z
unde C" este coeficintul rezistenlei de presiun dat de
(e.1r)
ds. (e.14)
:5a Gr, a rezultan-
Di"ribulia pre"iunii oinami.e .uplimenrarc y'
le
"upratala
udru a
.areneL nude, are clour consecmte:
formarea valurilor h nriS,area .orpLlui prin ap!.
. .-.toFnarea
dirFi dF virtejuri d" ta pupa, ,a urmari a de.prinderii srra
rJIui limili de .upra{a1a uLlar.] a earejrr.
,
In ace"tc.onditii,.. poarF cpune.r.
rezist,nla d. presiune arc
ti
"a
(oua
colnponente:
-
rezistenla de val, definit: de relalia:
i?r: CP
r:
I ikNl; (9 ls)
-
rczistenta. de prsiune datoratn viscozitetii (iurbionari: sau de forml):
i
te.e),
S aria suprafe{ei
i de frecare dat
(9.r1)
(e.e)
(e.10i
nir: c/r
L
s
lkNl.
C,u
9i
C,", din relaliile de mai inainte, reprezinti coeficientut- rezistentei
d" \'al. rcspe, tiv rczisrFnt": d. pr"',un" oa-or"t , I iscoziraliJ.
D"liailia 9.6. Reri,lpta de \ar, R., r-pr"rinr; o rrd.riuna a rFztrcnrpi
dF.presiunc
5i.sle
dpliniU de forta, .are s" opurre miicdrji datorirJ tormi,rii
valu lor de citre navi t
DcliailiaoT.Rpzistem a d- pr'-siune dcrorar. \r."o,,itirii,tu,,,r"pr.c/,nji
n
frdcliun" d r./:,r"nlci de pr^,iur" .i
psra
dFlinit; d. ioita. iare ,.
opune mi$cerii datoriti virtejuiilor create de citre navl r
Obs"natia Lt. clafiile
(q.t5). (q.lb), d. definitie a .omponFnte)or
p,,.
R
f.
ale rpzi:tentei de prc.iunp,
"-au
srabilir prin rrratogiF iu 1o.1j, a
Obsel1)alia 9.4. Desp nderea stdtului limitt, de suprafata udati a carcnei
li
{omarea vlrtejurilor este determjnatn de moCificarea aistributiei ,resi
unii hi&odinarnice b influenla viscozitntii lichidului. Din aceit niotiv,
rezistenta la inaintare turbionari este cunoicutt gi sub denumirea de rezis-
te4ll de presiune datorate viscozitntii r
(e. r6)
e o frac-
ta dupl
1 f I'cos tfi)
S.ls pt2i2
257
unde R, esre rertlenlr rotald de vi.cozitatF.
D oarece, R,, injr;. atii in (o t-J..it;i in lg
lSr' atun'i pFnlru inl{tu-
rarea oricjrci ambieuiUli sF {d,. ipoteza 93.
IDole2a
g.t.
R.l. se ron.iderd ir .ompon'nta lui R", dar \is.ozirar'a
este i;Dlicxtir ai.i n"mai ce Lrn fPlonen, .;r. delFTind modifi'Jrca disiri-
buliei plesiuqii. Partea de ftecare propriu-zisi este incluse in Rr I
Avin.1 ln vedere iDoteza 9.3. se Doate scfle:
R:Rr+RP:R.+Rn,+Rr,:Cn tkNl,
(9.1e)
CR:CF+(t:C!+C,r+CPl
(e.20)
Pe baza observaliei 9.{ se pot scrie relatiile:
R/- Rr
t
R''
R. -.R.,
.
R
,.
zona a III-a, a direi de virtejun.
stratrlui limitd, de pe suprafala udate a
258
(e.17)
(e.18)
care apare dato t[ desP nderii
corpului.
z
Fenomenele, care
in zona II-a, ceea a
Defittili1. 9.8. Stt
unui lichid real in
ir}rt
viteza particulelor va
migcirii ideale, se nt
ln aazut llcnrourr
este tangent la supE
lichidulni ideal, in lun
curbn de forma 1(Q
rffilei P!, vltezan,, a)
care tinde asimptoti4
Defitutlia 9.9. GR
onali
ti
reprezinti dis
viteza particulelor d
: (0,99 ...0,99s) ?. I
Deiinilia 9.10. S
pad curgerea reali &
aE, se numeite grad
tului limitl r
Stratul
]imiti
pr
titi deosebit de imF
Prottieta.tea 9.1 .
straiul limite, apa4id
la suFalata udat:L a
(
unea este co4stante r
rentului de lichid exi
Curentul de licl
zonei 1, reprezentate
Pra,rieta.tea 9.2.
presiunea curentului
In studiul teoreti
.qtp .o"ti.ienrul relisrpnlpi ld inJinrdr. prin.ipalp
Din rFbl::le (s.lq). (9.20r. rerulre concluzia
q
l
rortuzii
g.t.
Cai.uluI i.zi.r"ntei lx indinraLF prin.ipdl., Dre'upun-
(L1o.rs1 rea valorii co"fi.iPnlului
/
n
Dererminar"a lui pe crle t"or"ti'; estF
(omuli, al5 {v.
relatiil"
q.LI
:
q
l4) r
9.3, CONSIDERATII TEORETICE REFERITOARE
LA COMPONEN-
TELE REZISTENTEI LA INAINTARE PRINCIPALE
O I I REZT5IENTA DE TRE(ARE
R.zirtcnla dF lrecar", are d"finilid 9a
ti
s" ial'ulPrze cu {q i0\' Srudiul
'eoretic
dl tPzislFniei d" tfe.ar. iii
ProPunF
se
'labdeaqca
unPlF rDooarrrall
de
(leterminare a coe{jcientulu;
(-r'
-- -ni"l
i"'."* eurent dr lichid rPrl alc t:rui-parii"ule
s" deplaseazi cu
\ il
pza
r..,te fi\J ti o nJva (fi8.
q
3). d' un.i in ju-ul corpulur a'"'lera apar rr"r
zone distincte:
-- -
-n"
/, a lichidului oeperrurbar' in care nu
"
srmle influenla-'orpului
nav.i, a.upra re8imului dP curge-e ri
in con:ecrnt, l rtezd
Partlculelor
rrmlnF ?J :
- rci" a Il-a, a stritului limile in cate rFgimul d' curgerc suferd inllu-
enla fo-telor de irF.rrP dinrre li"hid
ti
.orp
iL
in conse'rnti v(ezFle partrcu
Ielor sutpra modili' 6ri .ubstantiale:
\9
11)
(e.18)
::ci pentru inliiu-
in R. r
ri., dar vrscozitatea
ioCi{icarea distri-
Fenomenele, care star la baza apa
tiei
rezistenlei de frecare, se produc
in zona. II a., ceea a stratului limir;.
Deli ilia 9.8. Stratut lormat in \.p.indratea (orpului na!Fi, la miF.area
unui liclid rcdl in jurul s,u
ti
in, are. Jdtorir; ill prin.ipal lor1e)or de lre, are.
Lilera parti.ulelor-\'ariazd d" la raloar"a o la viloareo t,. corF.punreroar"
rnircirii idc,le, :rrlr lim:,i I
+I
r
^
^^
-t-d-,--
T}
}\l,
(e.le)
(e.20)
.!sale, prsupune
:?]e teoretice estc
Ll IOMPONEN.
-{LE
=
{9.10). Studiul
sle modautali
:
=
deplaseazi cu
i steia apar trei
!f1.:n1a-corpurui
suferi influ-
!ig.9.3
In cazul lichidului ideal 1'ectoml liteze i1", a particutelor in punctul P,
esle tanepnr la .upr-fu1a rd;1a. De a:prneied lerea de rarirtie a riLezei
lichiduluiideal. in )ungrl nonri.le P.v. l.
=up,'ata
"udJra
.s1Fd;scrH d" o
"u.ba
d. Iorma I (liR.
q.d)
S a .on"ralar
"rrFrimen -l
c:. in lunpul nor.
malei Pl,, \-irFzd
'i,
dli"hiduluire-|.laria/rdL,ii,olpAedF.'ri5ldecirball,
care tinde asimptotic citre 1.
De.finilia 9.9. Crosimca 3, a stlatulur
onaln
9i
reprezintn distan'la de ta suprafata
\.ilnzd parri.ul.lor de li. iJ
"sr"
,j,
_
==
(0,99 ...0.995) t, r
Dejituili& 9.10. Supralala
>,
care se
pard curgerea reali de cea considenti ide-
ald, se numeite
$anita
exter;oad a stra,
tului limitd I
Srrarul lir1:re prFrinrj doui prop-i
rrfi /14^<4}|ir
'14
i-n^*'-+-
Prokrietatea 9.1. In toate punctele, din
silatul 1imit5, apa4inind
;i
nomalei, in P,
la
"uprafa1..,
udar; a .orp-lui n r\'ei, p:e.i
unea este constantS
Fi
egali cu cea a cu
rentului de lichid exterior I
curenrul dr lirhid ctleior rlarline
?^nci r rPn'p?enrtr+5 in {is 0 r
Pro?rietalea 9.2. Priq intermediul stratului
presiunea curentului exter or asupra corpului
In studiul teoretic al rezistenfei de {recare,
iimitl, este o nofiune convenfi-
corpului, pini la punciul in care
limit: se transmite intgml
navel I
se adopti ipoieza 9.4.
desprinderii
255
Iboteza 9.4. Supralata udati a carenei se cons-tdelt ca o placi plane
neieda, de arie echivaleritn, de lungime Zru I
Utilizind teo a stmtului limiie, initial se detemine coe{iciertul Ctu,
al plicii netede echivalentc.care, apoi se co.ecteaze pentm a se lua in consi-
deratie curbura supra{eti udate
ii
ruSozitatea.
9.3.1.1. Ecualia integali a stratdui limiti format ln
jurul
unei pl6ci
plare (Ecuatia lui Kam6tr)
Con.id.rind rurgerea pldn;
5i
n.gtiiind lorrFlF mriiL'. in ecu"liile lui
N^\i"r-stoles
1v
r.tariito i.So1, Ludwig Prandrl a ob!inLr c,u"tiil" stritului
limir: corespun,/eroare misc;'ii laminJre. A."srF ecual:i prezinta in"t, diti
cultiti de tegrare chiar
ti
pentru corpurile cele mai simple.
Dep[9irea di{ic teFlor de ca}cul amintite mai inainte, este posibili
prh utilizarea ecuatiei integrate a stratului limit[ stab iti deTh. von KarmAn
ln continuare, se va dedrce aceastl ecuatie. Se consided stratul limiti format
pe supra{a}a unei pEci plane, de lungime infinitt
;i
li}irne unitari, dispusi
intr-un curant de lichid ale ctrui particule se deplaseazl cu viteza t Fie dt
;i
3, lungimea respecttv grosimea medie a onui element a1 stratului limitd,
cuprin. intre
-ctiunil"
,4 A. CD, raponat l" si.r"mul d" ax" .rqv (fiS. 9.5).
ln prelungire, ,4-8-. se con'ider; 8,4 adhl iucit, ,4 A
-
EJ - CD \ itezel"
particulelor de lichid sint: ,,b,) pentru secliunea de arie ,4-8 1
ti
, pentnl
..criunea dc arie EA l.
Corfom prop etSlii 9.1, pe supraJala de arie BE' I se exercitl presiunea
y'. i"r pe suprafata dc arie CIt.l pr,,iunea
l-
aulra,
260
P n suprafala de
iar
?rin
supra{ata de r
n*^un,
Q.-
> (
a stratului limite, iBl
Q"n: Q,
Daci se admite E
debitul
0,p
traverseaz
Asupra tichidului d
^r\i
sirlt AB 1,
-AD.t,
-
forla de Irecarc,
se opune migcirii si ar,
-
rezultanta lo4el
F": pEB-
in care s-a considerat
-
forta de inertie,
de iichid, se opune ml
Teorema cantititii r
considerat, di:
Dacd in (9.27), se ir
fac calculele neci:sare, r,
zitoare regimului nepan
(o
o!aau*l
)oara
ln regimul permanr
ar
-\
po:
ca o
lhce
Jlani
coeJicientul C!o,
a se lua ln consi-
ia
jurd
unei pldci
Prin suprafala de arie .48.1, pStrunde debitul masic:
^16
?";
\
P"'
l d.r'
Jo
cilaliile stntului
Fezinte
insx, difi-
in ecuafiile hri
, este posibib
i.rr prin suprafala de ari" ar'r. ics. clpbirul masi..
^
fd
'
A tf\ \
?-.
-
].
e,
'''dv lt00 ?!,'t'dy)dy.
te.zzl
Deoarece,
?,-
>
?,,-,
_conform
ecuatiei continuit).tii, pin granita ]{ D
a stratrrlui limire, inlre debilul masi.:
e"* -e,.a- v",;-..^
li"
p+
.
I
.
dr'l d.y.
re.?l)
/n
\. 1
Dace se admite E, ca liind o linie de curent, atunci este evident ci
debitul
0",,
rravericazi mai inrii sul rdtdla de arie f,4. L u vit.zd lJ.
Asupra lichitului din domeniul merginit de placi
Si
suprafetelc ale ceror
arii sint 1-. 1,
-AD
l, DC.1, aclio11eaze urmitoatele fo4e exterioare:
-
Iorla d" Ire.are. exer.it"ti dc pla!i
le "uprafdlr
d" arie B-4.1. rar-
se opune mitcSrii
9i
are expresia:
( 9.2 r)
(e.21)
(e.28)
(e.2e)
.ie Th. von Karmin.
sratsl limit! format
unitarE, dispusi
6 viteza l]. Fie di
d s-tuatului limite,
ae djl (fig. 9.5).
tl : L lr. Vrtezele
F':
-rdx
' 1;
-
rezultanta {o4elor de presiune:
r
ti
/ pentru
/ 2A \ th
F,-
fEB.t
-lt -
-r,o,1ro.t -8-
dr. r. ,e.25r
in care sa considerat tB:ar=3;
. - -
Jorta de inertie,. determinati de variatia in timp a vitezei particuielor
de lichid, se opune migcnrii
ti
are expresia I
F,:-d'(" p9.t.ay.
\s.26)
.Ja
2t
Teorcma cantidtii de mitcare (v.
$
7.5.2), sc s[ pentru domeniul lichid
,
onsideral, d:,:
Q.-r.-',Q";"o. i Q"o-u)
: F,
+
F,
+
F,
le.27l
Da,.r in (9.27). 5e inrrodu" (q.21). (q.22). (9.23). (c.2a). (9.2s), (9.27)$is.
fac calulele necFsare. rezulti ecuatja integT3la a slralulu limirS, corpcpun-
zltoare regimului nepermeanent de curgere al lichidului in jurul plicii plane:
['r.']:0, 3['p,:dr,-1,:
('p,;ay- .r91
-".
l,
at ar
I
0x.\' 0x
In regimul permanent, Au,lAt:O
li
(9.28) devine:
ati
"
ati _db
fu\"
P';dJ-l'j-\, PrrtTi- -
?t
-x-a'
Presrunea
261
E.uJlia
(9.28),
respecriv
(9.29), permite delerminxrea etorlului unirdr
iangeatial ., , or.ipor,r':tot arnbe)or hgimuri
(laminar
r.sp.ciiv rurbulenrr
de cursere a lichidului in inlerlorul stratului limil:.
Pentru integrarea ecualiei lui Kamdn, se adopte curba de distribulie
a \irezFlor, in inlrriorul stratului limil.l. sub torma rinui polinom de un gad
oarecare. coeficientii necunoscutei deLemLnindu'se din conditiile la limili
9.3.12. Determbarer coeficienlului rezisteflli de frecare al pllcii netde
echivalente la cazul stratulur limiti laminer
Se considerl o placl plan: netedi, de dimnsiuni tr,, h, avlnd aria echi-
\,?Iente cu aria ,S a iupraielei udate a caienei navei (fig. 9.6), dispusl intr-un
curent de lichid, ale carui particule se migcl permarent cu viteza t Dace
lichidul ar fi ideal, atunci ioate
particulet6 apartinlnd sectiunii normale pe
ptanul plncii,
care include puncta P(r, o), vor i.r'ea viteza, ({iS. 9.7). In
cazuL, lichidului rcal.
stmtul limit[ in inter
une la a1ta. Legea de
P(r,o), pentru mitcr
Fie dS eS, aria
distanta r iatn de ei
frecare, corespunz:to
vabares lul f, se
presiunii pe dista4a ,
ti
se noteazi cu 3r gr
!
d
Se aproximeazi L
Pauu
ae rorma:
ln (9.32), se pur
\d|,,ldyh=st:
0,
\dLa
Prin rezolvarea r
: z1,l3i, aa:Itlq,
'
Efortu1 mitar -,
Jormula lui Ne$totr (i
Dacl se introduc (
Fig. 9.6
Prin int%rarea o
IiB. t.?
262
elortului unitar
cazul, Iichiduld
.
real, ln apropierea suprafelei udate a plicii, se forroeazS
stratul limiti ln interiorul ciruia, distdbutia vitezelor .variazd de Ia o secti-
une la aita. Legea de distribulie a vitezelor in sectiunea care include
?unctul
P(.r.0). penrru mit.area reaiir,
Fsie
r prez.nr"ra in fig.
4.7
Fie d5 S. aria suprafel"i elem.nrarc. dF dimensiuni d.{, ,, siruari lJ
distrnrd x far; dc .\r'emitrrFa rrovd a
nl:.ii
lv. l;e. 9.b). Rezi<t"nlr dp
flecare. .orespunr;toare aripi dS. e,l .
respectiv turbulent)
|Irba de distrihrlie
FJinom
de un grad
.otrditiile la limite,
al plicii netede
I, avind ada echi-
-6), ilispusa intr-un
c! viteza ,. Dace
+iudi
normale pe
za r (1I8.
y.r.
rn
{R}6:tdS=lrcdr.
(9.30)
Valoar"a lui :. se d"rFrmin.i inl.gr:nd (C.2q). Dd'a s. neglijcazl udalia
presiunii pF di"l.nla ,t.y, sn rranstormh deri\arelF parlialF iid;ivare 1orat"
si se noteaze cu
\
grosimea stGtului limiti laninar, ecualia
{9.29)
devine:
dfi,", dft
;Jo
P';o)-!dy\o P"ov:
t' (e.31)
Se aproximeaze legea de distribulie a vitezei, cu un polinom de gradul
1),: aJ
+
a,t,
+
a3y'
+
aata. (9.32)
In lq.12),
""
pun
"on,1i1iile
la limir::
\d?"
d\,),. o
-
o, (2.),
r,
-
z.
(dz.d]y".
",.
0. (d7a d]').-". - 0
,.i
se oblinF si,r"mul:
( ,n, :0,
I
8,d1
+
37d,
+
3?a3
+
31a!: ?, (e.33)
I
at
+
23fi,
+
38?d,
+
43?di : 0,
|
2&z
+
68/1"
+
l237ar
=
o.
Prin rplolvarea sist"mului tq.3t). Lcluha: zI.
-
21)18,, az- 0, ae-
: 2!13?, aa:al'l, care introduse in (9.32) determine:
1),
: alzi
I \
-
2(r/3j)3
+
(r,/3r){. (e.3{)
' Efo4ul unitar ., se narifesti pe.suprafata phcii, deci se calculeaze cu
{ormula lui Newton (7.11)
Si
care aplicate in acest caz d1:
a :
v.(du"ldr)!:o
:2t'vl|r (e.35)
Dac5. se intrcduc (9.34), (9.35), in (9.31)
ti
se calculeazi integralele, rezultd:
sau:
37 d3, u.
630 d,, 3,
37
o,,3, d3.
-
r a*.
b30
Prin integrarea ecuatiei diferenliale (9.37), se obtine:
"
pa3! - uvl C,.
1 260
(e.36)
(e.37)
(e.38)
264
de
ln ,(9.38) ,
se pure conditia. la. limite t
:.
0,r 3i : 0
ti
rezulti
'i'aloarea
con-
stantei de integrare :
.
.
.C,:o.
.
(9.39)
Cu (9.39) qi (7.12), ecualia (9.38) deitne:
-a
zl?:
"",
(9 40)
1 260
unde rezult::
iq care s-a notat:
Reo
: 'nrlr.
Relatia (9.41), dA o leprezentare matematicd a gladlei stBtului'limitd
laminar. De lunsima Dlbcii.
Sc irirroduc-e (q.ai) in (q.J5)
ti
se obline relatir de calcul 3 e(orrului
unitar tangnlial:
(9..{3)
Cr (9.43,. relalia (q.30) devin":
dRto
:
0}$ k I
ilr
d'l'li.
'
Rezistenla de frecare,
perltm intreaga p1aci, se obtine inte8rlnd
pe intervalul
[0,
Zrr]:
Ri,
:
0.343 r,
/ptF!r"'Y-:
o,aun l;;t;*".
..
Dac[lse inmutlette
ti
se imparte (9 a5),
Fdn
Tpl,r"t'
91
ie
tine
cont de
(7.12), se obline:
9.3.1.3. Dtermh.
chiYalent{
Migcarea turbut@l
niti in interiorxl stratr
ln cazul regimului
Iimiti efectueazi miicj
nate, sint impiedicatr
se lotmeazi un str}Ft1
Elortul unitar tar
turbulent, situat la dis
Iicind 1l" : ,,
li
, :
.ln
figura 9.8, sint
seclrune oarecare a stral
cale experimentali. Di
liali
viteza are o cre
laminari.
Efortul unitar tar
erierciti la suDrafata xL
conditii, (e.4i) derde
.::
io care dr, d!, reprezidc
ficele de varia.tie ale
f. e.8).
Din (s.s0). rezult
Contluzie 9.2.Ef.t'
care se exerciti pe $
st mai mare itr c
hnbulent, decit in cazr
Pentru calcultrl ff
stabilit relatia stmim
.:o,orr8F
'(.r-J
Determinarea cod
! {ace dupn meto&
l9-3,1,2.
Expe.im@ti
riEde hidtodirioicr,
i r.3da!a ritzi, itrtr
c{.ad
FiD
elpcard
(9.41)
\9.42)
(e.44)
\e.44),
(9.{s)
-.
1.312 o!2
^ -.
F
2
^ '
J_-(io-r
--
{Re 2
in care S : lwr.i, reprezinte ada suprafelei udate,
LKN],
.
(e.46)
ctro +. r,312ld-Re
(9.47)
este coeficientul rezistenlei de frecare, a1 pllcii plane netede echivalente, in
cazul curgeni laminare.
"---N;;;
Retnolds, utilizat in fo nuli (9.47), este dat de relafia:
Re
--
zlo.'u,
(9.48
'
in care
,/ este viscozitatea cinematicS a apei in m'z/s gi rezult! din ta_
\8e 1.2, 7.3.
,?6!
r:alti 1'aloarea con
I
I
9.3.1.3. Determinarea coeficienhrlui rezistentei de frecere al
plicii
ftlede
echivalente iD cazul strahrlui limita turbuletrt
.
\Iiq.arFd
turbulent; a-lichidejor ar- defini!ia 7.6
ti
esre frecvent iolil_
nn;t rn rnLeflorur stratulur
Umrt5, .F jo
formeaz: la supralar,
Dl;cilor Dlane_
,.
tn cazul rc8imului rurbutanl. parri, ul-le de lichid din inreriorul strltului
irmnx Frpclucaza 11rt.:n
derordonate. A{e.re parricule,.u miic)r; dezordo_
narp. sror lmpredrcdrp In rmFdrata vpcin:rare
I suprafcr"i
Dljcii, uDdF
5^ rormadz; un :ubstral ta-1inar dparunind slrarului limile rurbulenr.
.
Lrorrut unrtar
!:jnS"niiat
inrr-un puncr din inreriorul stralului limii:
rurDurent. srrudl ladr:tdntd
J,
lJte d. rupralata pla.ii, se obtine din t-. 8)
Iacrr)o ,/J : rr
sr 1 :
1'
(e.3e)
(e.40)
(e.41)
::'.
(e.45)
(e.42)
stratului limite
calcul a efortului
(e.43)
(e.44)
nriegrind (9.aa),
!:r+-!:i,9*rr,|.41'
or
\dv./
. Fig
(e.4e)
(e.s0)
9.8
poale n repre-
:
1n..r1
265
.ln
ti8.l|la
q.8, jn.
reprezenrare
6ralicel.
de vJriatie ate vir.relor dintr o
se.rruneoarecarpa
qrratLlLri
l:niti Iaminrr
ti
respe(tiv Lurbulent. oLlinure De
calp
pr'pFrimenrali.
Di.l analirJ a,Lstor grrfi-"
"rezulr!
..i, p.
Do-li;oed i;i_
lrala vrlcza arp o .resrpr. mai r:pidr in mi9car.. rurbul.nr;
deciL in cea
Eforrul urir:r IJnSpn!ial. nere5ar in siudiut reri5r.nr,ide lrecare_ se
c),er,jrila
suprata:a
pl)cii.
adic; i.1 subsl-anrl taminar, unde r. _0. ln aceste
conditii, (e.a0l devi;e:
r':
l$(d,,/dy),:ol,
:
Ftsd.
>
Ftsd,,
=
.
fine
cont de
(e.46)
\9.41)
e.hvalente, in
e relalia:
ficele de
Concluzia 9.2. Etortnhnitar tangcnfial,
(are s. Fxer,iii p. suprafald plaeii plan",
e.'p mai marF ln cazr,l srrar'ului iimira
tlrbulent, decit in cazul celui laminar r
Pentru calculul efortului
,r'.
Karmirr a
stabilit retalia semiempiric: :
lN/msl.
(e.5i)
dr. rpprczinl, urghiurilc de prnrS
rle irnFpntelor in oripine. Ia
pra-
variaLie ale vitezclor. penrru mii! ,
-a t;mirar;
ri
tur:butcnra-(v.
Din (9.50), rezulti conchzia
/., \r/r
r' :0,0228
er,(-
J
D.r"rrrinar
"a "oplirienrutui
de frerat
se face dup5 metodolo$a prezeDtate 1a
S
9.3.1.2. Experimcndrite e{eituate ln ba-
zinele hidrodinamice, au evidentiat faDlul
(9..{8)
zmete hrclrodinamice, au evidentiat faDlul
ci, varialiavitczei, tntr-o secliune; stntfuui limite turbutent,
-zentat:r
pfln exponenliala:.
_
z' - L'(r/8,)r
"/
,
tt
*
r*otie din ta-
I
Dace se consider6 ,1
-
?, atunci
(9.52)
devine:
u':1t\Jtl3)t/7.
.
ln ecualia diferenliir:
1s.St;;
s" substituie t cu i,
(S.5l), rg.53J
ti
rezulta:
E cu
-8a
(9.s3)
se introduc
Se intodtce (9.60
unrtar tangenrial:
. .
r' :
0,0228
?1
Cu (9.61), relatia
I
carc, integrati pe hte
R;o
-
o,ozs3 hoo'f,
t
Din (9.63), rea ti
EIde Re este definit
Obsettulia 9.5. C1\
{9-64), dd rczultate bu
Din compararea rt
Coflcl ,zia 9.4. IA
Edt mai mare, decit
Dace se procedad
Obserralia 9-6. Cal
!i
(9.65), dn rezultarc
Cercet5rile efectual
dd{nst|at valabilitet
dF lrecare al plicii
nets
cirrie, pentro
distribu
lid
Fezentate
cite\-a I
E-!_aL
rt Fdanla ld Sd
'-i. echivalente. rE
o2!2tJ
Ydn eIdc.,d
,
!t
f--L U n
c*:
unde L este erosimea
siratului limi'a
turbulenl
DupI .alc"ulul intcsralFlor, {954)
devPre:
','
?
.4!.:
o o2z8 /rl\""
72 dlt \
r3,/
saLl:
D;;'ds, -- o o22s
72(:)r"
dx
DupA ehcluarea crlculelor. rcrult):
-) / v \r'4
:
b:.
-
o,o2?8';l-l '^ ,
r,
:
J
,
\J,/
ln (9.51),.se pune co$ditia la limit5" *:0, E,:0
ti
constantei de
jntegrare:
er- o.
cu rccasta, (9.57) dFvin(:
4
s"
-
0.0228
3
(-'-1",
5
7\',/
(e.55)
(e.s6)
. (e.s7)
,
(e.s8)
(e.se)
de unde rezdte:
s,
- . o,r
(l)"
".
'
- .0.1., (q.60)
'
\,1
Reo'1
in care Re, este dat de (9.42).
'Relati19.60),
constituie o descriere
qateniatica a granilei stratului limitl
turbnlent,
pe lungimea
Plicii
Colnoahnd
(9.41),
"r;
(q.60), rezull .oncluzia 9.J
Corciuzia
9.3. In lungul plrcii plane,
Srosimea
stralului lirnit: iurbulent
crelte mat repede, decit a celui laminar I
266
(e.s3)
i cu 3,, se introduc
(e.s4)
(e.56)
:
(s 57)
i
Igzdte vabarea
,.-,,"t. lll-1:i:.(n
o0r. in r0.5rr .i s" obrin. retaria de cal.ul a efortutui
unrraf rangnrrrl i
r 0,0r,s??,|/')r{|/l;e:')'
{
0,02eip,.ir")''r,,..
\'/ \03-r./
l'/
(9.61), relalia (9.30), transpuse pentru oi$carea turbulenri,
an;o. o ozo.r r',,,( ')
",
'
.d,.
care, integrati pe intervalul
10,
LoLl, de:
n;" - o.ozo.l i,r,'
lrl1""['"
,
,'o'.
00-2
eu'z,
.cl.
p"s
rkr,lr.
\,,r J" Reo, 2
'2
'1n.ua;
Din (9.63), rezult: relaJia de calol a coeficientului rezistenlei de {recare:
Cu
(e.61)
devine:
\9.62)
(e.66)
9.1.
(9.6?)
267
i
I
t
1
Cto :0,0721Reo,
(e.64)
1lnde Re este definit de 19.48).
ob;;n;t;;;i. t
't.;i"r'
f"."ri.+" t'r" i rpristenrei de frecare. cu relatia
(9.6a), d; rezul{Jlp bune p.nrrLr
R . I06 r
D;n (omparrrea
reLiiilor {9.41J.
r9.ot).
rez-lre concluzia
q.{.
.Conct.uzia
9.4..La. numere Re],nolds ind"ntice, frocarea tDrbuLenre es{e
mulr mai mare, declt ca tamrnarl I
DacS se procedeazi in modul descris mai inainie, I5cind in (9.52)
jt :
g,
Clo :
0,04s Re
1/6.
{9.65)
.
Obseraalia 9.d. Calcufuf coelicientului rezistenlei de frecare, cu rela-
tia
(9.65), dn rczultate bune pentru 106
< Re < 1d3 r
Cc(.er;rile
efpcruatp in bazinel. d" incFrcri_ri, D" modele de nave. au
demonstrrr vdlabiliraler fo mulelor dp c"tcul. ate ioelicientutui 1-"risr;niei
de fre, are aI placii nctede e(hiv,lpnie. oblinute prin
utifuarea unor leei loea.
rirmi,F. pentru dLrribulia vitezei, in srra,ul limir: turbul.nr. 1n.oniin"i..
-int pr"zpnrrre
citeva dinire lormul.le d" a(F"t tip. consacrate domcniului
a) Formula lui Scboenherr. Cocli.i"ntul r"zis.entei de frecdre. al Dl5cii
netFd.
n.hivalenr.,
rezulri din ecuaqia io8arirmi!;:
(e.s8)
(e.se)
(e.60)
i stratului liniti
0,z42l,le6 :
h
(Cia.Re), Rell0', 10101.
\ llorile lui air,
obtinuLe din rg.boj. sinr prpzearare ;n tabelul
LJ Formula lui PrandLt-Schlichting
Cj,o :
0,4s5/(1s Re)"3, Re
1106,
10,1.
i Fmite turbulnt
T.n.kl
g,1.
v^roiile ceficicntului
retst'ltei de f!care Pentru
ac! pbnn neted{' calculile
cu forEtrla lul tcfio'lhPrr
-lr.4-l
,"t a-@-l
'''0,..* | ''o 'n"
|
''"'.'0
"
r,r.ro,
]
r,ozz ro-"_l r,r'ro' .
:.zoz ro-
ll::. l::*
1 0
.
t00 4,4t0. 1c
':
''
lilli-"
r
r' ro" r 2{-!
lll
'
?2 0' '4
nr'r0
r2 r0o
i
1r58.r0-
l,3 lod {,193. tr
t,?
,
loi 3,990
.
rF
3,918 l0_
3,909
.
10-
2,0 l0o
I
3,878
-
l0-
2.2
.
103
3,838
,
1tt
r,aoi
.
ro-
3,50{
.
lo:
2,3
.
t06 3,773. tu'
3,715 l0
]|6r:' lo'
1,668
.
r(r
J,644 t0'.
3,622
.
tA'
3,600
-
10-
3,580 1trr
3,560- 101
3,542 t0-
-r5.rh6
2,8
10!
2,9 ton
1,0 rotr
3,1 100
j,2
106
3i
.
10"
..",'"t l^1.r,," 4E28 ln3 9J I0
I44'2
10_l
s,a77 .
16
"
I
o,r ' ro,
4,813. 10
' |
9,1 10' {,.J63 l0
l
rrfi.o, l o5.ln6 |
4.98.10-3
l
9r'r0' s
.154
I0-3
J,4
.t0s
o.o.rot
I
4'8r'to-'q
ao l0r
I
4''l5 l('-r
3,447
.
rca
3,3. 10{
3.1 i06
5,7, 100
a,8 10.
3,9 103
1,0
,
loc
3.455. l'.Jl
3,, ,r"
3,439
.
rA-
5,321, 10
3
6,9
.
10s | 4,?10
,
10-, 9,9 106 I 4,418. l0
3
3,423
.
IC<
daln
netdn, carcd3tt
Tdbetul 9.1
l@ntiNeeJ
4,616 10
r
.1,i94 .
10_r
,
r,563 10
3
{,i?li l0
3
,1,6s8
10-1
l6l!! :-
4,652
.
1li
r
'
t,161 10
3
4,i40 10
I
{,5i0
.
l0
,!,520
10_r
.
: ,0 r0-3
{J51
-
10
r
r-{r5 .
l0-r
I
t?
.
r0_3
t,3 10r
._l,t
.
106
_
r,5 tod
r,6
.
lot
_t,t
'l*
1,9.100
_ 1q11
r0'
_
3,9{8 10
i
4,7 100
,1,8
106
7,',1 t,t
?,8 100
'7,9
103
8,0. 106
8,1. 103
8,2
.
100
9,5. 10tr
t,6
.
100
9,8
.
los
9,9
,
103
l,1 to1
1,2 101
3,090 loa
3,083 10-r
3,069 10_
r
3,062
.
10
3
2,944
.
l0
t
2,939 I0-3
3,108 10
3
7,2 t0,
3,394 10-z 7,3. 106
I160 t0s 1,4. fir
l, 193
.
10r 3,1166
.
10_3
J,135 10-r 3,353
.
10-3
r:r
lfit
lIIF'
4,083 10
3
1,311 10_r
2,!
.
106
?,,2 10t
2,3 103
3,909
.
10_j 5,0
.
100
3,878 10-t .1,1 100
:1.813. 10
c
5,2 106
3,804
,
10
3 j,3
100
3,173 rcn
3,719 10
3
3,329
.
10-3 3,056. l0_,
J,u{l l0-3
3,037
-
10
'
3,031. 10'r
8,{
.
100
1,025 l0
3
3,019. 10
3
8,7 103
8,8. 106
3,002
.
10
3
8,5 106 3,013 10_r
5,5 rcs
5,6
.
10b
8,6 10.
1,69U
-
10
3
2,996
.
10-x
1,668.l0-3 5,8.106
|
l2t2.Lor 2,t91 10
3
2,8 100 I6rr
.
t0
r
5.9 r00 J.20r l0_. 90 106 2,986 10
3
6,0 10. :1,193
-
10-l 2,980 10
3
3,622
.
10-3 9,1
-
100
1,600. roi 6,1, t0!
I
J 184 10
r
2,975. 10-s
,rr- .-
]
"-,
-,*
|
,Jt,
-".
2,969 10i
3,560,10
.
6,3. t03 2,964
.
to-x
l,I 106 35t.103 3,159. l0r 2,9J9. 10
r
:,6
.
103
3.6 106
1,0 t06
3,1 i06
3,523 t0-3 3,151
.
10r 2,9i{. 10-3
1,5. 10d 3,501 t0
3
3,11r
-
10
3
6,1
-
103
6,5. 100
3,487
.
10
'
3,t35
.
10-3
3,171 10-3 :1,127 l0_r
38 100
6,8- 100
:t,120 10
3
2.91t
.
10_,
3,!39 10_r 3,112 lO
3
2,889. 10
3
2,849. 10
?
r,o
.
ro"
I
r,rro
.
ro
,
t,305. l0-l
3,294 1t1
i1,283. t0-3
3,212 lJ
5
3,2ii1
-
10
r
-
3,251
.
10-t
3,241 n4
3,231 10-'
1::3. l0-r
3,i23
,
10
3
3,101
,
l0_r
289
ra6./", 9.t (continude)
1,3 101
l,{ 10r
1,5 10r
1,6
,
10?
1,9 10J
2,O lA1
3,8 10i
{,0 10.
4,1. t0?
2,813. 10_3 2,332. 10-x 7,5. fi1 2,159
.
10
1
2,?80 1r3 2,324
.
tO-s
2,72t l0
t
2,749 t0
r
2JL7' L(]
J
1,1
.
101 2,150
.
l0
5
1,8. 103
i
l,qll. 10-'
2,310
.
10
3
7,4 rc1 2,146 10
3
1,9,10r
I
1,897.10-.
2,2. 106 1,860
.
tor
2,282
.
t'-x
2,13\
.
10-t
2r.los
I
t,8{9 toj.
2,215. \O
t
2,t21 10
3 ?,1
,
103 1,8:18. 103
2,266 t0-t
2,124. \O-2
2.5
.
103
|
t,828. lO{
2.b
.
lo; 1,819
.
lor
4,8 10? 2,303 l0-3 7,9 tO1 2,142 l0-' 2,0
.
l0! 1,881
.
r0_3
4,9 101 2,296. l0
x
8,0 10? 2,138
.
10
3 2,t ro3
|
1,812. rO
t
2,649
.
10
z
5,0
.
10t 2,289 10
3
.8,1, 10? 2,135 10
3
2,555 1r3
2,257
.
10
I
8,6 lot 2,1t6
.
10
s
2,5:19 10_r
2,25\ '
l0
r
8,? 10r 2,11i l0_1
2,i1 103 1,801 -
r0r
2 52{ lo-a 5i7
,
10r 2,110
.
tQ
:
8,8
.
10?
8,9 10? 2,509 10_r 5,8 10t 2,210 lo
3
2,106. 10-t t,0
.
103
2,235
.
l0_r
s,o. ro.
I
z,ro: ro
,
3,1,tos 1,776
,
lO
t
2,229
.
10
2
9,r. t0?
I 2,100
.
L0
l
3,:. 103
:
'l 1,?6e. 10:
2,223
.
tO
'
9,2 tor 2,097 tr3
3,3 10t 2,435
.
10-s 2,208 10
x
9,5 107
I
2,087 l0
I
6,4
.
10?
6,5. 101 2,4t4 10-3 2,203
.
10-r ,j. 1,1'
9,7.101
9,8 l0?
9,9 10:
1,0
.
l0r
1,1. 103
1,2
.
103
1,3
.
103
7,6 10r L215{.to-r t.?. t03
I
t,9.26, lO
.
t,6
.
103 !,942 -
trt-z
,,
-.-
l-r--
2,9. tAB 1,192, 10t
2,696
.
10-.
2,612. 10-x
2,t. 101
2,2
.
101
2,4. 101
2,5
.
t01
2,6 10?
2,7 101
2,8 10r
2,9
.
.lai
3,0 10? ,
3,1. l0?
3,4. 10?
3,5- 10t
3,6
.
10?
3,7
.
101
J,l 10r
5,2 n1
6,1. 10?
6,2 t0?
6,:l tol
8,2 10?
8,:l l0?
8,1
.
10?
8,5 t0?
2,624
.
rc-3
2,609 l0
z
2,590. 10_3 5,3 10?
5,1
.
l0?
5,5 10?
5,6. 10t
2,263
.
\0
z
2,2ta fi
2
3,2
-
101
2,213. to_r
9,3 10r 2,09{. 10 !
i.]
.
10,
]
'.755
.
ro
.
9,4 101 2,090. 10
5 t.5. 10,
I
t ?48. r0r
1,74)
.
lO4
2,081
.
10
?
2,081 10_3
l? 10,
I
L?16.lfr
3.8. 103 1,730
.
IO-.
2,07a
.
l0
x 4,9. 10r 1,124
.
to<
2,075 10
3
t,718
.
10r
2,A12 10-x 1,713. 10.
2,045
.
10
3
2,020 tO
t
{.:
.
10s l,?08
-
10r
1,70J to_r
,.-i
.
I03
,,J. 10!
,3::. 19
,"
2,483
.
10
3
2,470 t0
3
2,413. 10-s
2,103. l0-,
2,39t 10
'
2,196
.
l0
3
2,194. 1A:
2,189
,
10
3
6,9 101 2,383. 10
3
2,18{
.
lo-s
3,9, 10? 2,314. 10-x 7,0
.
101 2,179 t0
3
2,365 l0
s
2,175 tA
t
7,L. 101
1,2
.
101
,
7,3 10t
2,356 10-j 2,t71. l'-x
2,348 10
3
2,t61
.
I0-\ 1,9?3 t0
3
1,959, 10_'
270
2,163 10
0 t,688 t0
t
7 dbetut. 9. 1.
lcannr\arc)
1,635
.
t0_.
1,632 10
0
r628.1o3
1,622. 10-t
1,619 10
3
1,616. 10-3
1,610
.
10-3
t"-
-
t0?
I
.. rrn. ,o*
L."1..-
:8r.10.3 7.8,103 1,579, 10
i
r,42o
l0r
.8,t03
|
r.o-o.ror
"o,
tos t5-o.tn3
2,150
,
10
i
t.8 loi ti||.l", l9.lor ro-j.jO-3 l8O.l0"
2,146
.
10
x
8t.j03 l5r2.l0r
2,142 10-x .,.0 r03
l__ljd{
i0r
lrr'rn' ] ltg
r., 8i.ros ,JDo
ror
2,138
.
10-r 2,r.r0B t,872.10,
I
5,2.10!
|
1,662.10-
l&3.10,
2,t35 lo
) 2l rf
|.c6n,
r0 3 r.1.Inc
,o5'r.lo.3 8{.10s
2,131.10
3
lE4o I',
, r
4. 03 Lora, ,0
I I c 5. ios t
rD2.
tn
3
2,121
,
10
t t.0s r.*18. t0.
I
i.\
t00
I t,J0.toq so.ro" I rrnn ro,
2,124
.
10
t 2,5. 100 rs2c.r0s
irn.ln! | loo.to: 87.t0"
2,120
.
tO-'
2,6. ro"
1
14!e
.
ILi
5.7
.
ro' 1.6!2 10
3
I
8.8. to8
I
t,556. t0
t
2,116 10
x 2,t,10s
_
1,810,10r 5,8.103
I
1,6.18.10' 8,9.10s 1,553
-
10-'
2.113. 10-t 2,t:,0! | 301 10-r
I
5,9
.
r0r
9,0 t03 r,551
,
10
,
z,lla IQ
1 2,9
.
1o3
|
1,792. 10-r
I
6,0
.
103 ot.r0,
|
1,j49.r0,
2,106
.
10
r r,?84. L0'
|6,1.103 9,2 ne 1,5!?
,
l0-,
i 2,103. 10r
9,3. 103 1,545. 10
6
9,,r
.
103
I 1,543
.
10
3
1,762. 10-3 6,4
,
10,
9.5
.
t03 1,t41
.
t0-3
2,094 10
x
2,090 lrl
=
..
-
E
rF
a5
f
If,
I
IF
IF
I I. tfq
I
1,755. L0
3
I 6,5. t03
9,6 10r 1,539. 10
t
__r5.t03
1718. Loi
166
tos
9,7.103
J
1,537.10-3
2,087
.
t0
3 l.n,t03
trt.t0-3 67.lnr
9,8. 10!
I
1,535, 10
3
2,08t 10
:
17.!0q r.7J6.10
r
]
6.8,r03
1,533 10
3
2,081. 10-l
3.8. 103
|
r,7r0
.
10r
|
6,e
.
103
t;0 10! 1,J31. 10i
2,018 1A
1
1,124. 1u
s
|
7,o.nB
1191_19 L|
r,r. ro"
I
r,sr:r. ro.
"
2,0?i
.
10
, t,0
.
103 1,718
.
10-s 7,1. 1or r,.r98
.
10-l 1,2. 10'
I
1,{97. 10-3
2,012 10-3
{,r. rc8 1,713
,
10
I
7,2
.
1or 1,595. 10_3 1,3. 10' 7,4A2
.
10
3
2,0.1i
.
10
3 42 luq 1.708.r
,
7l.lo3
I r
.
10, t,46s t0
3
2.020
.
10
r
rJ98
.
10
l
4,.1 103
-l!
'q'_
1,5
.
10r
1,70.3
.
10_r
I
7,4. 103
r,698
.
10-3
|
7,5, 103
t,601
jo_r
7,6. t03
r,t89
.
10-3
| r,j. to8 1,457
.
10
t
1,416 10
i
1,426
.
t0-3
. 1,973 L0
'
1,688.104
J
7,7,103
271
,,rru.rot
|,,u
ro"
2,0
.
10e 11408.10-3 l,l7l t0
r
1,212. \0
z
2, t Lot 1,100
-
10
e
1,272 l0_3 ?,5 ios 1,210 tO
t
2,2
.
tos 1,392 10-3 1,269 10-3 7,6 10t 1,208 10
'
1,9 10!
2,5 10e
2,6
.
10e
2,8 ltf
2,9
.
tli
3,1
.
10s
3,2 10,
3,3. 10s
3,7
.
10"
3,3
-
10,
3,9. 10"
4,2 70,
1,371. 10-3
1,365 l0_r
5,0 tL
J,1 10u
J,3
.
10' 1,258
.
t0-3 1,201
,
lo-J
\274
$
z
1,213. l0-' 7,3. 10e
1,266. r0
3
1,206 10
r
?,8. loe
1,255.10:'
|
8,1.10r 1,200 10-,
8,2
.
10t
8,4, 10,
1,252. tq-L
1,250
.
10
x
1,196. 10
r
1,193 l0
3
rab.l,l 9.1
\?ntjnure)
c) Formula adoDtat
din 1957 (ITIC-54-:
Valorile Cfr, oblinr
:
0 ... 500 m, ln api s5r
graficn (fig. 9.9). I{od,n
-
se fixeaze Dun;h
scarE, lungimea I-. a
.
-
prin ,4', se duce
curbr corespunzitoa{e
.
dorite, se interyoleezl.
-
prin ,4, se duce
punctul .4";
-
segmentul OIt,
Pentru determinq.
plicii netede echivatente,
pentru ambele regimuri
ln care: g este acceleratie
Coeficientul de fretar
unde: , este temperatura
9i
se determinS cu rela!
'fi+
:
in care I,r, este lungimr
9-3.1.4 Determharea c
echivalente in
Def,nilia 9.11. Stlatl
tan[, laminad
$i
turbut!
suFa{ata plicii
r
Se consider:,
placr
rI
curent de lichid, ale cirui
S-a constatat experimenl
in general laminar in veci
de liclid in miqcare, dar r
distant! aa de O. Strf,ttrl
2,4 l8 1,378. 10-. I,261 roi 1,20{ 10-r
1,2C0.lo_s
|
7,9.LOo 1,203 l0_r J,2 10'
1,0 10, l,1tJ,t0s
|
5,7.lot 1,195 10
r
2,1
,
tV 1,359
.
10
!
J,4 l(P
5,5 10r
5,6
,
10r
r.t13.to-!
I
5,8.ror
1,t33.l0_3 1
5,9.10!
t, 0, l0-3 |
6,4. t0,
r,106 ro-,
I
o,5 lnt 1,229 10
3
t,lo2.lo, J 6,6.too 1,227 10
3
3,4
.
10r 1,323
.
lo-t 6,1, 10'
3,5
-
l0r 1,J19.10s
J
6,2.r0'
t,lt5. to_"
I
6,l. lo,
1,1E9. 10
3
1,128
.
l0-, 6,0 10, 1,240
.
10
z
8,5. 10"
8,6 10r 1.242. tA-x 1,1q2
.
10
3
8,? 10!
8,8 10r
8,9 10,
9,0. l0r
9, t. t0"
9,2
.
10!
9,3 10"
9,1 10"
4,0.10"
I
1,299 10"
]
6,?.100 1,225 10-3
4,\, lAn
J
t,295. 10
s
| 6,8
,
10, 1,223. 10
z
9,5 10"
1,291 to-r 1,22\ '
lts
1,219 |o-t
9,6 10'
9,?. 10'
9,8 10',
1,180
,
10
1
l,l?9 10_r
1,178 10
3
I,t?6. 10-r
1,1?5 10_3
1,238 10
3
1,281 10
3
7,1 10,
{,5 10,
9,9
.
10" 1,1?3. 1r3
272
1,2A1 lO
t
1,2l.t lo-s
1,t'12. t0-t
t" i|#t$"a-11j|'td
de conferinla rtriehetionale a Bazi'elor deTucfiune
Clo
=
0,075/(lg R
-
2),.
'1,213.
rca
1,212 ln
3
1,210 10
3
1,208 10
:
1,20,{
.
10
r
1,20J L0
l
j,201
l0
r
1,200 l0
I
1,19E
,
10-r
1,196. l0
l
1,195. l0-,
1,r93 10-1
r,192.10
3
i
1,189. 1o-l
! r,rlr ' ro-"
1,186 l0_r
1,181
,
10_r
I,183 l0-l
r,18l 10
I
_
t,179 to'r
| 1,178 10
3
| 1,176 10
r
:, r,tti. 10_r
|
:,17.1 10
tr
Valorile afo,
oblinute .u (0.68), penrru z .0. I ... Z0 m s
$i
Io.,
-
-
0 ... 500 m. iE ap5 sirari la temperarura de l5'C. sinr prcrFnratF:ub forme
graficn (fig. 9.9). lfodul de utilizare al acestui grafic esie urmdtorul:
-
sF f xea pun.tul I' pe a.bcisi, a.lfel in, ir O,4 s) sepr"zinte, la
scarl, lungimea I"" a navei;
-
prin r4', se duce o dreaptr. verticali, care intersecteazi in punctul ,4.
cErb:r corespunzetoare vitezei navei (daci nu existi cuibi penttu viteza
doriri. se inl.rpolpaz; tirriar)'
prin ,4, se du.e o orizoniJl;, ,are int.rsecrcaz: axa ordo.1arelor ip
punctul4"
;
-
segmentul F, reprezinte coclicieirtul Clo, la scara ordonatei.
Pentlu determinarea valorii coeficientului rczistentei de frecare, al
pla.ij netede .".hivalFnte, sc poate utiliza
:i
fo-mul r propusi dF Froud". valabili
lPnrru
rmDPl. rPglmurl aF
'
urRPre:
c,":
Lnon.
'
500
(e.68I
(e.69)
in care: g este acceleratia gravitationall in m/s,, iaru este viteza navei in m/s.
Coelicientul de Irecare/, care inteffine ta (9.69), se calculeazi cu formula:
(e 70)
urde: I este temperatura apei in"C, iarir. este coeficientul de frecare la 15"C
si se determinl cu relatia:
.i5.
:
10,1392 +
0,2581\2.68
+
I.tL)1,
in care IM este lungimea navei la plutue in m.
9.3.1.4 Determinarea meficientirlui rzistentei de frecare al Dlicii netede
ecbivalente ln cazul srralului limita mixl
Dejinili,t 9.11. Stratul limiti mixt est determhat de cllrgerea silllul-
tanl, taminad
ti
turbulente, a particulelor de lichid pe porliuni distincte din
supra{ala pllcii r
S. consid..i pla^t pLJni nFledd. reprezpnlJra in li8.r).6. dispu.; inr un
, urenr de lich:d, ale.;rui paflicule ie mi;c.l pprmane.rt
'
u vi'erd , (lig. 9.10t.
s-d .onsrdlar cxperimenral .;, srratul lil]lil;,Iorlat pesuprrfxla plarii, .sl.
in general lamina-r in vecinitatca punclului O. dc prim conlrcl .u parri.ulcle
d. lichid in mi9.rre. dar d.vinF lulbulcnl in se.liuncJ f..ituatelaoanumiti
J:qrant; Lr de O. Strarul rurbLrlpn', format dupe se.liunea I, includ. in
/:i5,11 +
0,0043(1s
-
41,
(e.7r)
I
t
!,172 10-3
27&
i
vecinetatea
supraf etei
pe mis1lli ci inaiite
In teoria curge.ii
regimul laminar, 6 cel
,l
I
t
F
OK
F
L_
t-
Studiul stratului li
pomind
d la retalia d
caz ln care, Rer- ! 24
Deoarece, grosimea
plicate,
care lnsreuneaz.i
la altul, se renunt: la
Re.,6
[105,
2.106], el fiir
de ru-gozila tea suprafele
sectiunea T, nu mr
a cel tur}ulent. Existi
sectiunile ?, T', in car,
turbulentA
Stabilirea relatiei
trcare al pEcii
netede
condi{iile Iunclio:ririi i
I|aleza 9.5. Si.IatI.
Ifoteza 9.6. ln strr
se produc
ca in cazul
Avind in vedere cr
de frecare Rpo, exercita.
expryna sub forma :
in care; Rio este rcziste
iD cazol stratului limiti
vecin:tatea suprafelei plicii, un substrat laminar a cerui grosime 8i, descregte
pe Eesure .e inainteaza (v. fig.
q.i0l.
In teoria rurgerii li,hiddor prin condu.rc. s-r st.bilit., rre.erea de la
regimul
laminar, la ceL turbulent, egrespunde numarului R"" : 2 320 . . . 2 400
"
Studiul stratului limiti mirt, format in
jurul plncii plane, se poate face
pornind de la relalia de deJinilie a numirului Re)'nolds, scrisa sub Ioma:
Re
-
'r8/v, (e.12)
caz ln care, Re6.,
=
2400.
Deoar-pcc, groqinrea 3, a slrarului limir:, \'ariaz: dupi lcgi deslul d".om
Dlicate. careinsreu_.Jz.
p;s:red poziliei
sp'liunii /_. de tre.ere delaun reRinr
ia altul. se re;nt: la (t72l
ri
i" inrrpbujnl"azi (c.48t. ln a.e.'. condjlii.
Re,, e
[105,
2.i06], el fiind in{luentat
9i
de gradul de turbulen,ta al curentului,
de rugozir:i""
- uprr hrai pli.ii
ti
dF r.pai I izarea pr Fsiunii
de a lun8ul acesteia.
S.'liunea f, nu mor,h.az: {recer, r bru"c;. de lx srrarul limil, laminar
a cel turbulent. Existi o anumiti Dortiu{e a stratului limitd, cuprins5 intre
se.liunile T, T', in care se lntilneite itit miicarea laminare, cit
ti
miicarea
turbulentA
Stabilirea relatiei analitice dc calcul, a coeficientului rezistenlei de
frecare al
plicii
netede echivalente, in cazul stratului limitd mixt, selacein
(ondiliilp iun(!ion;rii iporFzeLor 9.5.
q.L'.
Ilotea 9.5. Srratul limirl lurbulent. ,p"re bnisc in s.(liunea f I
Ibotp?a 9.b. In rtralul l:mild lurbulent, \ar:aliile marimilor: 3,, r', ,r,
se produc.a irr t"zut lorn:rji d!esruid pc ro"r; Iungim"a pla.ii r
Avin.l in Yedere cetc dou:. zone dLrin, te
"lc
str-tul.ri limiti. rezi.lFLjJ
d, Ir..rr" nf.- FxFrcilJra
ne
sufrafj!3 plicii '-rede
"rhiralpnrc.
se poar"
expflma suD Torrr a :
Ry": R,,, (n;,),
, +
(Rlr,*. (e.73)
in carc:Il.i.o este rezistenla de frecare, exercitata pe toati suprafata pucii,
in cazul stmtului limiti turb[lcnt
Si
se calculeazi cu relalia:
\9.7
4l
275
Rj6
:
Ct'.6Qa'12) L"'h;
(li$r)o-a esie rezistenla de fiecar, exercitati pe supraJaF:pltuii,
cuf\rinsaintrFsFcliunileOri f.in(azul .lratdlui limiti ru-rbulFnt
$iseralcu-
reilz cu reraLra:
.r
(R;r"_. :
cto\e!!lz) L"k; (e.7s)
(Rio)o
"
este rezistenla de {recare, xercitati pe supralala plncii,
ctprinsi lntre secliunile O
9i
T, in cazul strat,llui limiti laminar
ii
se calculeazi
lRk)" ,
:
clor,*'zlz) t,h. (e.16)
q.3.1.5
InflueRts c
de frcarc
Se consided supra
intr-un plan orizontal
ticEle se deplaseazl cu
Introducind (9.14), (9.15), (9.?6),i tn (9.73), se obtine:
RF":
tc',o
-
(cio
-
cid
QalL|| L)j
(pu,lz) LvLk: cHoGt,12) s. (e.17)
.de unde rcz,rlti: C&,: Cho
-
Qio
-
CId
@
L$,). (e.78)
Daci se inmullette
ti
se imparte (9.78), prin ri'v, se o}tine;
cF": ctro (cl, c;,) (Rcr/R4,
\9.19)
llnde Re. :
!2"/!, este numirul Reynolds corespunzitor secfiuni i de trecere I
Din relatia (9.79), rezdte concluzia 9.5.
Concluzi& 9.5, Coeficientul rezistentei de {recare, a plicii
netede echiva-
1eDte, in cazul stratului limite mixt, elte cu atit mai iiic, cir cit poriiunea
laminar; esle mri extin,i.
Ir cazul pldcilor netede, pentru numere Re cu valori medii, s-a stabilit
.expdmental
c!, Cj,o
-
Cl,:0,0035
ti
Rei,:485 000, iar (9.79) devine:
CFo z Cbo
-
1.700lRe. (9.80)
PFnlru .rl.Lrlul Cio. ne.esar in (q.80r. .p vor folosi formulelc slabiljr"
la
So.3
I3
Utilizarea corect5 a relaliilor de calcul, ale coeficientului rezistenlei de
trrecare, siabilite in
S
9.3.1.2, 9.3.1,3, 9.3. 1.4, impune cunoatterea prealabil[
a legimului de curgere din inreriorul srrarului limir;
S a slrbilir .xperim"nidl
ca li.hidul din interiorulstrdrului limir:r, formdr
in jurul plicilor netede. are regim de curg.re:
-
laminar pentru Re : 10t ... 9
.
106'
-
turbulent pentru Re:2
.
106... 1010'
-
mirt pentru Re
:2 .
tos...9
.
103.
Card.teristicile geometricc
;i
vitezele de deplasar- ale navelor acrual"
admit ipotFza
q ?
in .rl.rrlul .opficientului rezistenlei de frecarF.
I
lotpza
9.7. CnryTea licbidului. in interionrl :rrarului timitS. se Lol.:idera
lurbulenli pe toat-t lLrngimet ple(ii netede echivalenlF I
Calculul coefientduilezisteitei de ftecare, ln iondiliile ipotezei 9.7, este
aLopenlor,
Ob"eflalia 9.7. Indi.il superiori: l,I, m, carc apat in notaliile rezistenlei
de fre.are a pl5(ii n"rede echivalenle
ti
coelicienlilor acesteia. semnifict
rpRimul de curgere
(Laminar, rurbulenl, mixr) din inleriorul srratului limitr.
ln coniinuar., se renun!a la acpasri indiciere, adoprindu se notaliilegenerale
Rpo, aro, valabilepeniru roate cazudle, cu condilia de a .e utiliza formulelp
de .al.ul corespunzetoare specilicului curgerii din stratul limite r
274
Iig. 9.ll
La curgerea reali a
are aceea$i valoare in tr
este egali cu viteza (1r
Dace fchidul curge
dculelor Ia granila stra
corespunz:toare a
?rsir
lttngd granilei stratltui !
patru curgerea ideali.
Prezentintind gratrd
Ia suprafall udata, s ct
rdt pentru curgerea ide
itaLi viteza descrette
(
g{'ra{etei
+1date a ard
IEzenla
corpului. La cl
lisitii, de la ,c : 0, pin
F
sEprafata phcii,
EEt lnt
$i
se calcr-
(e.75)
sopra{aga plicii,
;i
se calculeazi
\9.16)
Se consideri, suprafata udata
intr-un plan orizontai, dispusl
ticule se deplaseazi cu viteza r
9.3.1.5 Influeflla curburii supraf4ei rdate a carenei esuprarzisteBlei
oe r recare
';,trr'lz)s.
(e.7r)
a
(JrenFi.
rpprer"niali prin ie,liunea sa
ir curentul de iichid ale clrui par-
(fig.9.11).
Dupi cum s-a vnzut in
$
9.3.1.2,
la curgelea lichidului ideat, in jurut
unei plici plane, viteza i$i pistreaze
valoarea initiali tr, intoate punctele de
pe suprafala placii.
La r rrg rea lirhidului ideal, in
jurul .up-rf"r'i ud-l- a , drpnei, \ irFzd
particulelor se modilici astfel
{v.
fis.9.11):
.
pr po.,iun-d 4a. , retl. r!.
conJuzia 7.3
ti
retatia 7.-11);
-
rn plrnc r L, are valoalea
maxma tc :
?rr!, > 0'
pe porFunea rr. oescre;rc.
l,. es1" punc'ul d" n:rxim a[ se
c{iunii supm{efei udate.
llodifi.;r' , virpz"i, d" alungui
.upratetei udztc a crrcn-i, del rmin:
o r.dtir ibu:r- a prpsiunii. .arr.tFri-
zJU
tri,.rr.o
mi
lorrre
p. porliune'.
,,rL o cretrre pc LZ.
Gr!ln"l" .li. rrib'r!hr !:r"2, i. res.
pF' tiv
fres
ur" li,l'idului iJ"al. d -a-
runBul suprahlFi udatc, sint car; in
(9.78)
(e.7e)
i de trecere T
,licii retede echiva-
(e.80)
ii S.rmulele stabilite
rezistenlei de
rea prealabil:r
ctr cit portiunea
i Eedii, s a siabilit
: (9.79) devine:
i limiti, {ormat
iti, se consi,leri
r& Eavelor actuale,
ft.are.
I
fi{:.9.11.
La curser"a real5 a l,hidLrlu', in
jurul pla.ii pl"ne viieza pdrri,ulFlor
21e,e""a5i"raloare in roatp pun,rplp ap.rlinind granrl.i
'rrdtulii
limir;
ri
cste esau cu viteza curentului exte or
Daci lichidul curge real, in jurul supraielei udate a carenei, viteza par-
li.ulplor lr
Fl,nit"
.lfarului limil; vrri3z5, Iiind insolili de o re.-ribuiLe
.orespurz;ro;re a pr".iunii. L"gilF de dntributi-:l- ritezei
ri
preqiunii. in
lLrngdl granilei
'rr.
ului t:mir.,"inl asemanaroxr".elor prFzpnrdlP in li8 s.l|,
Dentru curPerea ideali.
'
Pr"zeni;nrind graficul dp varjalie al \il"zpi, dup. normala in punclul C
la suprJlati ud-r::s.
(onstanie ca a.e.la dilera lila de.azul p15tii plane.
drir
penrru
cureprFa id."li. cii
$i
peniru r.a real5. AstIcl. penlru,urBerer
id.ali rjreu- dFrrpstc de Ia raloarea inrFgj<trati la nivelul
supralelFi udare a (drenei, pin; la valoarea ?, a (urentului nepFrturbat de
prizeni" corpului. Lr , urg"rea reaiij, \it.zd ,r"sr. in interiorul
''rriului
lirn;te, dFla rc- 0, pine lx \aloarea r'+ !\,1 . r, (orespunretodrF pun(-
ipotezei 9.7, este
*{iie rezistentei
.eia, semnificn
-.i:-rtului
limitn.
datiile generale
,fr_ti,a
formulele
tuii r
277
rului situar pe
Branira
slrdlului limira. dupd.are descregre ca ld ruigerer
idFala pin, lr 1/ (v. fig.
q
Ll).
Elortul unilar ran8pnrial, .rr" a.rionFaz; pp .uprJfala ud.rtX a crrFnei,
pcte
sensibil'inllu-nlai d, aist-iUu1i, \ir"/ei
"prrri;ulelor
in mitcare dupi
'direclia
normaLei (v. relatia 9.50). El are o valoare mai mare decit in. casul
pt[cii plane. Agadar, la curgerea lichidului in jurul unei supra{ete curbe,
are loc o redistdbuire a eforturilor unitare tangedtiale, insoliti de modifi-
aarea grcsimii stratului lijite. lntre prova gi z--ona centmE
Brosimea
stm-
tului limite este mai mici decit in cazul phcii plane, iar intre zona centrali
5r
pupa mar mare.
Din cele
prezentate
mai inainte, rezulti concluzia 9.6.
Collcltuzi& 9.6. Curbura suprafetei rdate, m:reSte rezistenta de Irecare I
Influenta curbudi suprafetei udate, asupra rezistenlei de frecare, se
exprimi prin intermediul coeficientului de corectie:
hc: c'FlcFa,
in care: Ci" este coeficientul rezisientei de ftecare pentru suprafala netede
lcurbi, iar Cr.o pentru placa netede eclivalenii.
Formele geometrice complexe ale supraletei udate a carenei, face difi-
'cil[
detemintrea teoretice a-valorii coeficientidui de corec]ie ]c. Diq acest
rnotiv, in activitatea de proiectare, se recurge la utilizarea datelor oblinute
pe cale expe mentali. Se recomandi rezultatele oblinute de l-a\.Tentiev
ltabelul
9.2), care a stabilit dependenla valorii coelicientului de coreclie
oenrru.urbur;, f", in funcri. de raporLul I.'/8.,.
'
Ob'e/talia 9.& tnrru"it, influ.ita curbu;ii
.uprafel.i uda{e a car"nei
dsuprr rFzisrenlei de lrecare.
Fste
relati\. mi"i (v. tabelul 9.2). uneori se
poate neglija r
Tdbelkl 9.2. Vtlorile coeficiqtlrli d. corectie al rzistenli d. fcdrc p.ntrtr
cubura suprrCelei udatr Ic
"",""" I
I
d;
c'r: hcc|a.
(9.82)
9.3.1.6. Inftuenla rugoziHlii suprafefei urlale a carenei asupra
rezistenki de frecare
ln
$q.1.1.2,
g
L1.3,
q.3.14. q.3.
.\. au fo"i prFZFnlsre principalFlF as-
DA,l. retentoxre Id apariLiJ ii
d"rermin-re; rezistPRfFi d" frecarc. considE
iindu-..
"upralata
udard a cdr"nei perle.r neredd. Pracri(a a d.monstrat
insi c1, oricit de avansate ar fi tehnologiile aplicate ln procesul de fabri
-l
(e.81)
ftecare pentru supn{ata
cate al navei, rezultx o'l
care se accentueazi pe
de pitura,
corozjunii,-de
La nar-e se disting r
a) Rugozitatea geft
si se datoreaz5: neuDifo
invelisul carenei, ncunif(
de aige
9i
vieluitoare lni
uniform pe toati suprEl
b) Rugozitatea local
nave
Si
se datoreazi ni:
corpului (capete de niti
Obsemalia 9.9. Grad
mlsure, de tehnolosiile
La navele cu invefi
zinti" ondulafii, care au
Rusozitatea suDra{
dului din stratul limiti,
mai.pronuntati, daci n
Fomulele siabilite l
supra{elelor considerate
mea nereSuladtitilor ml
Daci se
line
cont ,
atrmci coelicientul rezis
sau substituind C;, pin
in care Cln este coefui
Pe baza datelor stati
cazurile intilnite mai de!
Din (9.81), rezult:. coeficientul rezisteniei
rretede a carenei:
\a?e cr corpnl sldat sn ri
-
Bve rapide cn lone g!
-
mwe cu vitez, mici
ti
I
!.a* c! cqpul.exItat !.
-:-aolEl,
mrdoane <le sEd
F.L in'retisltni etc.)
.2rB
ExperimentSri mai i
fti'ntul adilional de rq
ca la curgerea
Srosimea
stra-
=r.e
zola centrale
Edati a carenei,
i! Digcare dupi
rare decit ln cazul
.i supra{ele curbe,
Esoliti de modifi-
rrre al navpi, r"zulle o suprafa!: a cdrenei (u un anumir grad
de rueoriraic,
.arF.5. ac.enrueazar.pFrimpul.F\ploararii,.c
dlstruSeriiatrarului
oF Drrura. .orozlunlt_ defur-eruor dp,-tgF
lt
!telulloarp marinF.
La nar.:F dr"t.rg doui iipuri de ruSorirat..
a, Rugozitatea generala. E.rF caracl;riqiic; ruturor .aleRoriilor
dc nrvc
.i
qL
ddtoredzi:n-uriforrriralii suprarprFlor lablplor din .ari ..r- , orsrruir
invcli-r,l ca?n.i, n.,rniformirir:r:i g,anujxLiei pirutii. coroziu:ii. d"pun"ritor
op..tg.
qr
\r6!ur'odr- mllrnc. A..asti ru8ozrtJfF. se
j-pdjlizear:
"proxin
a,iv
uniform pe
toati supra{ata udxtj.
b) Rugazitatea lbcald. E3te duacteristici numai anumitor catesorii rle
n-\..i -. ddtoresri ni; lor sru
fro"rninenl.lo..
prer-nr" in unac zone ala
,orpului (,aper"
d" nituri. rordoan" d"
.udujj,
suprrpuneri d. ldbl. .r. r.
Ob,.nolia La. Cr!dul dc ru8ozilare
B-n,rrt; :ilo;at.]
d"pind", in marc
misur;. d" , h,1ologiil" aplr(. r" in con"
'u,!i"
, orpului nr\;r E
Lr nd\c'p cu i .vFli:!r ,on. ruir di,r ,abta .Lbi,-, qur
ratrjr uddI Drc
/,:nrd" onJ .l,lii. , a F
au inrju.r, .imild,e,u
'"s")i,i'"^'"=,;;i
i"r.i.:t"r
Rutozilated suprrlcl.i udare aduce noi perrurLatii
jn
mis.3r"a Ii.hi
dului din srrJrul liri ! m:rind r.zi.ten!a de ir.,aLe. A,"".ra i;fl_F,{. e.re
mai.pronuntati, dacn neregularitelile sutruflei depngesc grosimca sibstra_
IormJ.lp.rrbilite in par"grat.le an,Friorr., por ti aplicdte
5i in (drut
.uprrfprFlo- .on.iderar" n, rnd6 oin puncr J" vFdere rchnic, carp au inalti-
med neiPsulari,:lilor m"i mi,, Ll"rir
Rro.in-Fd
.ub"rr"tului
ldminar.
Ddci ..
line.ont
de innu.nrr rugorir,rii supralel.i udarn a cdr.npi-
a{un.i ,opfi.ienLul r"zt1..hi dF trerarr.p rlerermini iu rclalia:
t.5.
(e.81)
r ilpmJata retedl
a
=renei,
face difi-
e-i- e Ac. Dil1 acest
:a datelor oblinute
de Lavrentiev
lElui de coreclie
trdate a carenei,
9.2), nneoi se
de frecare
de frecare,
I
cr: c'F
+
ca"
sau substituind C;, prin (9.82):
CF:hCCFO+CAR,
(e.83)
(e.84)
in care Cln este coeficientul aditional de ftsozilate.
Pe baza dafclor stalrslrre. s-au srabilir limit;le de variatie alc.,", Deniru
cazurile inlilnir" mai de" in prd.ri.a r{rb^lul 9.3r.
rar"l.,l
o.r.
Valorr. coefi,ietrt ui,dilionat dr rugoziral" ./!
Iintru
suprafala
(e.82)
NaTe cn corprl sndat sau nitnit, executat co!ct:
-
rave rapide .u tofre gcometrice fire
-
@ye cu vi1zi mic6
9i
nedie cu loine geonctric
Prine
(0,3...0,5) .
10r
(0,5...0,7) .
10+
\-rve.u (orpul px"cuLr
n-linDr t.dpdrcle arruritor
pr,g'oparc
,ordoaDe d"
.udure
Dro"minpnr. ondlta.
neincropale, aordoan; de
fii ale lnwelisului ctc.l
proemirerto, ondula,
tii
ale rnwelisului ctc.) Fincipalele
as-
Aecaib, conside-
ia a demonstrat au pus.in Fviden!;
d"p-ndenfa dinrr. coe
(/A
lungrmea nave' la pluttre Lrz. va.
E@tr1 de lab -
Experimmtiri mai recente,
ficientul adilional de rugozitate
275
'llorile
lui Cis,
.,recolnandate in
tabelul
9.4, au in vedere
pe lingi aceasti de'
pelldenJn
9i
efectul de sc.are.
Iabelta.4 varorilr coerjci.ntulni aduioml d. ruEo-
zitotr c.4; ln funtJle ile lsaimed svei
ta
durir.
Znz
-0,1.
10
5
9.3.2.1. Cotrsideralii generale
-corpurut navel p4n apa,
..
:280
Rezisrenta de vdl arp deiinitia 9.6
$i
s" calculeaz: cu relalis
(q.15).
Ed
ap"r. in cazul mis.irii .orDului la suprafala ap"i sau la imersiune rnici
'
con.idFra!iile
i.
".m"uia
sa se f,;; aqupra-rezistenl.i de \al. vor
\ine
conr de iooteza 9.8.
Ipoieia LS. Xli5"ar"6
"o'ou1u;
navei are loc inir-un lirhid ideal
9i
in
conseiinle, se neglijeazl influ;nta vlscozit[lii in procesul de lormare al va-
ldri .
Pe rimprl nii.arii .orpului, pdfri.ulelc de lichid
"int
scoace din pozitia
initirl.i d" i'.hiLiriu
=i
"hlue"z.i
oscilatii verticalo. sub a.liunPa {611"lor
eravirationale si de inFrti',onvF.rivc. Supralarr lib"ri a li,l-idului Iiind
'deloffrabil;, orihliil. verLicJle ale parli.ulelor determin) modificarea pe-
riodici a poziri"i ."c".pir, fFnomen ,are dlr.e la aparifia valurilor' Modili'
carea distdbutiei presiunii, pe suprafata udatd a cauenei, ca urmare a for-
Gjrii vrlrrilor, ,on.riruie ciuza
-apantiei
r.zisrenfei d" val.
In continuae. se va expii.a ienomeoul generdrii v:luriLor Ia mii.area
Se consideri nava,
5i
Pr, dispusi lntr-lnr c
.nent
cu viteza i (fig.
9.I:
Cori.Lutia 9.7. Coelicientul rezistentei de frecate C!, este o funclie de
mumirlll Reynolds
9i
-se
detelmind cir lornuLa (9.84), care a {ost deduse in
.ondiiiile ipotezPi 9.4 r
-"
-dia;rAi;
s.io. R",i.'*f" ale fre.are. .alculdri cu rela!ia (s.10), in
.ondiriile imDLrse de conciuzia 9.-, corcspunde momentului intririi natei in
erploatare. La fie.arF dou:zeci
ii
patrLr dF or., rezi.tenla de tr.carc (rette
cu
(0,2...0.5)%
r
Arind ir vi'i.r" observrlir 9.10. se recomand) andocarea
periodi.:
-
navei, pentru iirdeplrtarei depunerilor gi efictirhrea lucririlor de lntrelinere
ld corp.
L.,.1.
Rtzl5l uN
lA
uu vAL
turul na'rei in planul plul
de ma lati de corp, as
nu influentez asupra
yit
doui extrtjm nfi ile cm
situate in punctele l, I
zitori. Se proiecteaze ac(
;i
se scde ecualia lui Bs
PIJ\,lz + ?A + Pez2
:
PfD.lz +
j
ln continuare, se Ia,
planul orizontal d
s.rn-ta:
?.^:
*
curbura supraf4e
ln continuare, dupi
A doua relatie (9.8!
duzia 7.3
9i
relatia 7.3
pe lingi aceastd de-
.
Se consideri nrvd. reprezenrard prin secriunile sdt" in
Dlanut Dlutirii
Sr
rrr. drspui: inlr.un.urpnr dF lichid, ale c:rui pJrricule
se misca ;erma_
npnl I u 1 ireza i lt g. 9.1 2t. F ie A Bt D E. o linie dF curFnr, car. urmea;:L con_
r,
este o functie de
a lost dedusa in
relalia (9.10), in
i intririi navei in
de frecare crcste
a periodici a
.da.tia (9.1s). Ea
It imersiune mici.
Fig, 9,12
turul n.rpi in planul plur:rii. Punrr I l, E, sinr siruarFla disranre suficient
de ra,ri fali de rorp. a:rlel in,ii prezpnrd a.e.rLid in,ur.nrut d; lichid si
nu InlluenlpzF asupla vilpz.i parii"ul-lor. Pun"'.le B, D. sint siruare l.r cete
dou:.x-lrcmiieli aln rorpului, iar a in zona crplutui maesrru.
parricut"tor
-,tuaiF i1p'rnctpl. A. B, C. D, l,
1i
"e
arase-i: ve.Lorii virFza coresDun-
z:fori. SF proip.rp.aa a.c.re vitez". pe d:Leclir miyirii inigiate a
panicjclor
)r
ce
sLrip ..uatia
lui Bernoulli 6. r.lrr: I
'.b5r
d*a l,rn$ut liniei de.urear:
pLi,lz+fA+ psza: plr,s.lz
tk,+
?c;R:
prLl2+fc+ pszc:
i de val, vor
tine
fdi<I ideal
_Fi
in
G din pozitia
tlieea fortelor
r-&tlor. I{odifi-
F Eniare a for-
r Echiddri fiind
@dificarea pe-
In continuare, dupi cum se observ:
ti
din figura 9.12:
t,Ax: u'.
-
L
-|);
ttu:
lic l:
lc > r.
: prlD.lz
+ ?r, +
pezL:
?r'n.lz + ?,
-l- pcz, :
C'. (e.85)
ln continuare, se Iac urmitoafele consideralii:
. -
planul orizontal de rcferinli ?R, coincide cu cel al ptutirii
li
ln con-
zj: zz: o, (9.s6)
P^
:
?'
-
f"
:
f"
:
f"
:
!";
(e.87)
-
-
"urbura
suprahrpi Ldare, rF:p..tiv a tin:ei d",ur"nl are o
".rfet
dF
foriDi, incit t,
a
t, t,
I i, dcci:
(e.88)
(e.8e)
cluzia 9:Jit'",tii',:"(t;iil,:te
jusiiricatl
de ecualia contimdtslii rv con-
la mi;carea
281
Cu (e.86), (9.87)' (e.88), (9.8e), relalia1e 8s) devine:
*:12:.
ps;B: ptclz
+
pczc: pgz"::4'lz-C:,
zs: zb: t'Pg >.O
zc:(!2-11,)l?s <0.
(9.e0)
Valurile divergente, d
tudle tor fomind {ngbiul
adincimea irpei este mare,
cu ungliul de ascutime a
Dreapta care unEt
cu Pr, unghiut
pd,":
r
Valurile transversale,
detemlini unghiu le 29d,.
:
90". Pe misura dep:rt
versale crite, iar in6lti!
Obse/lali& 9.12. L^
'l
valurile divergente. La v
cu atit mai pronunlate, (
Obserualio 9.73. Pe n
se mic;oreazi lislnd loc c
9.3.2.2. InterfereDts
create de n?
Definilid 9.12. Fetlon
sale de prova
$i
pupa, in
n1lme$te intederenti I
Indiferent de viteze
tereazl'.
Dupi cum reies din
sale depind de viteza nal
Se considere valurile
ali d viteza de propagan
.ont de (7.132)
ti
(7.125)
Cu (q.86),
la.ql),
(9.92/, se rFprerintd
grdfi. formd saliLlii suorrl'l'i
aoei. in PD. rnrre iun.telF,4
"i
t(v. Iiq CIz) Dup: .utl se obsPr(; du)
lipure. in DUnc,ele B si D s. Ioim"azi
.-..re de tal iar in drprul
PLrnttului
Cl eol de u-t. A..s uip".' al .!prsfelei ljbee a ap"i core'Punde di38r'rnei
de
-dLrributh
a pre"iutiii dinami;e 5uplimcntar'- rerulrar: din pIplentd
'or-
oului n"vei in curentul lhhid.
'
In realijare. a5Decrul suDl.lelpi libere a apei
Ps1. difelr-' dF, I rFlulldt
pe r:lcreoreri.a. Ciosrele de v,ldela
'xlrc-i1;1i
nusinl anutitP riroLun-
iire. DaLorira inerL,"i
paniculelor, (reasra vrlului dLn pro\
'
nu dpare.hrar la
6trav;.
(i dcnlds"r:
pirtin in pupa a,-srFia L"
FLrali undp preriuncd drna
miti
.uplimentala
-r.
o raloai. ridi.ar; 5e creaza o sufrJfdl;
'u
dr"ronl.rnui-
latc sub formr unei parlz" de pdrri,ula d L;rei
"larirre
P:lF proportrondlr cu
viteza navei.
obs aliag ll' Da'; Iorm'a supraf.rei udar. respe'iiv.a lin:i.i de- c'lrerri
nu feqDFcra conditie
(9.88), atun.i .omponPnlelF
vtlPzctot 1t
s
t
D.
oupa orrec-
tir de'miscare. vor duce la n odiJii"rPa valorilor finalc ale
'olplor
?s >D ;"-
fecttl
..vilurilor r[rninind in principiu acelagi !
-
d_e unde rezuld cotele supralelei apei, faF de PR, in dreptul
Punctelor
B,
C, D:
(e.e1)
(e.e2)
lig 91l
Valurile
penerare
d. roiscarea navelor, a c;ror corp pr'zint: o portiune
cilindrir; aluieitS, se impart in dous
Srupe
(li8
9l3):
a) Grupa ialurilot de prova
l^uprind' dou, tipuri: tlitetge l'
lt
ltans'
b) Grupa valudlor de pupa' CuPrinde doul tipuri: dtuergehle
,i
'retrs-
ocrsalP,
2a2
rD rearttale, larul ot
==a
etravei, iar valul din
I
Ilit.n,ta aF, dintre cr61d
E.
=.c-tiunii
suprafetci
:: sc observi din
=
dreptul punctului
:.:Ia-pundc diagramei
(e.e1)
le.ez)
: din prezenla cor-
Iiidit de cel rczr tat
E irrufjte Li rntun-
-=
Du apare chiar Ia
mde presiunea dina-
6sari cu discontinui-
.L<:
propo4ionah cu
a liDiei de curent
h i.. d,, dupl direc
Ct aotelor zr, ,r, as-
/o onJ
:repid punctelot B,
FEriod
o po4iune
tbs'g te
,i.
lrans-
heette
,i
tratts-
Valurile diveente, de prova
$i
pupa, sinL dispuse in giruri separate, fron-
tuile tor fomind rnghiul cdrr:30'...40', cu planul diametral al navei. Dace
adincimea apei este mare, adi, nu depinde de viteza navei
ii
va azi Ioarte pulin
cu unghiul de ascuJime al plutirii Ia prora.
Drapta care unegte mijloacele fronturilor valurilor divergente IormeazS
cu PD, unghiur
9""
-
a",lz.
Yalurile transversale, de prova
9i
de pupa, sint dispuse intre dreptele care
detern nl unghiurile 2 pu1,, iar fronturile 1or formeazn cu Pr, unghiul d,,",", :
-
90'. Pe m[sura depirtirii de centrul de formare, Irontul valurilor t{ans-
vefiale creste, iar lniltimea lor scade.
Obseruali& 9.12. La viteze mici de deplasare ale navei, se disting nurnai
valurile dive{gente. La viteze mari, apar
;i
valuril transversale, care sint
cu atit mai pronunlate, cu cit deplasarea este mai rapide r
Obsetualia 9.13. Pe mtuula lndepirt5rii lor de navi, valurile divergente
se micsoreaze l[sind loc celor transversale I
9.3.2.2. Interferenta valu lor tmnsversale
qeate
de nav;
Definilia 9.12. Fenomenul rezultat din intilnirea dintre
yalurile
transver-
sale de prova
Si
pupa, ln urma ciruia rezulti un val cu caracte stici noi se
numste interferenti I
I;diferent de viteza navei, valurile divergente p(ova gi pupa nu inter-
lereazi.
Dupi cum reiese din observajia 9.12, caractedsticile valu lor transver-
sale depind de viteza navei.
Se consided valurile transversalc, create de
qave,
de formd cosinusoidali,
avind viteza de propagare r. Dacn in relafia (7.120) se pune c:,
ti
se
tine
cont de (7.132)
$i
(7.125), se obline:
T: zn,1g. (9.93)
Fig 9.1.1
ln realitate, vah drn prova inccpe intotdeauna cu o creasti, situati ln
urma etravei, iar valul din pupa cu un go1, situat inainta etamboului (fig. 9.14).
Dislania t7, dintre cresiele valului proYa
;i
pupa se rumegte lungimefde for-
283
mare a valurilor. Ir dE)inde de lungimea ia plutire lpr,'viteza t
ti
de formele
geonetiice ale naveii
Notind cir rr, numerul lungimilor de val
: LtlLwL, se
Poate
sdie:
i, cuprinse in ar
ti
cu ,,:
pentru valul d;n pror.a
pentru valul din pupa-
In
{e.e?),
(e.es): t'r
pectiv pupa,iar r puba!
se calculeazi cu (9.93).
Pe misura
_deplas5r
se mrctoreaza, deoarece
renla,, amptitudinea pri:
unde .o, este un coficie
Expresia
Fofilild
insumind (9.e9), (9.98):
zv,:Qv;d+zb,
2,,:
k"i,"" +.n ,,
Se fac notaliile:
,J
L, : nl'
: c"1n
"'
S- inrroduc"
\9.911.
in lq.a4)
5i
rzulli:
'
,t: c
LLw Ll
t'
: c
Llzn
Ftz,
unde ,
z
- . 1, l5 ... 1. 20, iar:
Fr -, JPt-
(e.e4)
(e.9s)
(e.96)
reprezintd numlrr:l Froude, scris pentru miicalea navei (v rclatia 7.97)
Din rel,riilc {a.93r, /q.c5). rezdlr::
-
la vitezc mici de deplasare, tr este ic, iaft este mare;
-
la viteze mari de deplasare, ), este mare, ral 1, este mrc'
Din cele de mai inainte, rezuttl concluzia 9 8'
Concl zia
g.8.
Intederenta valurilor tmnsversale din prova, cu cele din
ouoa. deoind. de lunKimea )i
\ircza na\Pi I
' '\ali
rezultat Ia iup,,
ir urma inrerfP-pnrei d'lFrm:na modificarPa
di. ribulipi ore.iunii
hrciroilin.mi"e suplimPntale {presiunea la prova este mai
marp dFcir ia pupa). In aceste.ondilii. apar" o.lorli de
PrpsrunF
orrcnlcri
de Iu orovr iDre DuD3,
.3re nu e"fe aitcc\d oP'lL rczlqrPnla oe vaL
lir r"rliliLe,'se inlilre.c doua cazuri de inrFricleniS'
Cazul /. luterfprenla r.zultal; din suPrapJnLr.a
golului talu)ui pupa
cu crcasLa ralului
prot r. Valul rezulr,1r arp o inirllim" n"irscmnali
Cazul 2. Inr.rier"nt" reztrlirla din 5uprrPunerFJ
golului valului pup1,
cu
polul
v"lului
prova Colul de vdl ezullaL
'.1'
maro'
ln ,.atl 2. clit.r"nla diniLe pr"siunra hidrodinami':r
protd
ri
pLP L'
"
mai mare.,lc unde rFzult) o re)i.t-nli dc v,l mai mar"
'
-
bt'" iat; a s. t s.
(
rzul 2 d. inte.{' renl; estc c'l mai n'lavo abil
$i
condu'e
la o rFzLl, nli de ral marimS. De a.FPa. se rmpune
(a rn a'rrvrlaiea oe pro.
iFclar.e si
Fxploatare a navFi. si se
8;se3n5
solutule
'el'
mar porr)\-rr' crr' sa
duca la diriiluarea
ii
chiar la evitarea lui I
In continuare, s; vor determina caracteristicile
valului rezultat in urma
intederentei. Pentru aceasta, in reprezentfuile care umeaze se aleSe sistemul
de axe tO: avind:
--
.
oriein.a O, in pl"nul supraftei Iibere o apei
.n'p'rturbaLel
- axiO.,. in planul supra{ef i libere a rpei lrnrltrte
(rr sensul
Po'zrtr\'
spre prpa'
' '
ira Oz. cu ..n.ul poziriv spre punte, aparlinF dreplPi erticale ce trec"
prin punrrul de naxim J cr'stei primulur val drn prova
...
'
Ambele
vdluri (prova
$i
pupa), se prsuPunP
(i au prol coslnusoloat
Rclalia
(1.123), s( ri5; pmtru .azurile respeclrve, devrne:
ln care:
hr:'tlcJ
a
ts9.:(i
9i
relalia (9.101) derine
In (9.105), 1,2, repre
cu (9.103).
9.3.2.3. Calculul rezi
Dupi culn s-a aretat
la suprafala apei,.dau tra;
cu vrleza ,, cle m$care a
cantitate de energie, car
Dacd se cunosc cara(
determinati. Astfel, in fie(
284
Zrn"
: ii,o, cos Rxn,
(e.e7)
riteza r si de folmcle
iai modi{icarea
la prova este mai
lresillle,
orientatn
itr Zy
9i
cu ,,:
(e.91)
(e.e5)
(e.e6)
rclatia 7.97).
ralului
diat in urma
zlege sistemul
;@ lasul pozitiv
lde ce trece
<cinusoidal.
lrora,
cu cele din
de vat.
rihlui prli)4,
pupa,
pupa cste
Ebil gi conduce
pentru valul din prov.r
9i:
2,,,- i", cos Ktrv
-
Lpt,
t9.98)
Dentr u \alul din pupr.
In (9.97), (9.98): Tn,., Tno,, reprezintl' semilnitgimjle valurilor.prova res-
pectiv pupa,iar r pulsalia lormei valului, date de (7.125)
9i
in care lgimeal.
se calculeazn cu (9.93).
Pe ma.urd d"pldsarii spre pupa. amplitudinea vxlului lrrns\prsdl
lrova
s. mi.;orFar-,1. dFoare.e.retrp fiortul .:u. In loeul unCn s" produce inlnr{e-
renla-, amplitudinea primului val prova este ../,,,,, iar
49.97)
se trans-
(e.ee)
se obfine
(e.100)
\1, !.),.
" ,
,Lh a..
cos K t/
unde .a, este un coelicient de atemare, subunitar.
Exprcsia profilului valului, rezultat ir urma iDterferentei,
insumind (e.e9), (e.e8):
Zt-.- Vv,\^,tZt,p
-..r1,,.oq/(''
l.r,".os I{(r, L,)
zi
--
t,sLnA..
+.nr!,.os
t\Ltt.o. rifv: tta sl(\ /!.Lr<tn llxv, (q.l0l)
S" fr. noraliilF'
c.fi",,
-i,,,
cos I;r,:7,, cos p,;
r, p sln ALv - /lrr srn b.,
n,,
-
l;j..,j t\-;,.o"
KL,t"
-E,D
sins K Lv
-
-.tatu-i4;*1;3;;*,*;
ts p,
-
\'i; Ape
sir' K LvJ
I G.J A,, +
i
Aee
cos KL)
pi relalia (9.101) devinc:
zh
-
hA'.os (KIv
_ p).
." (;.'iJii]o'),
En, rcprezinr| semilnillimea valului rezultat gi se calculeazr
9.3.2.3. Calculul rezistentei de val
.
Dupi.!m s-a.rri1d1 in
$9.3.2..1.
p"rlurbaliile produ.. dp n i:carea navei
rJ
luPraralr dpcri
'rdu
rlatterF ra \alufl. A.cslFr ru \aieza de propaRarp eqal;
cu vir"zJ D. de miqcare r na\.i (da,r mit.drFr esrp unilormi)
si
iranspori: o
.anliLal- dc energie care se manifF,tj prin
apari!ia rczir.nrei de;"1 R,,..
Da.i se cunoi".dra.iefi.ticiLF vJuriior prdd.rsi,
"run,i
R-
poatpliusor
det.rminai,. Asr fel. in fi"carn unirare d- rimp, nner5ia
valurilor L,,
.pore5r.
iu:
\9.102)
(9.103)
(9.104)
(e.105)
(e.106)
285
Eyf : !.r-i|tt,It
lkJt.l,
le.e1)
unde:vestegreutateasoP.jli.eaapPiink\/n3
1,,.'miin:llime'r valului rezul-
tat in m. I., irontul valirlui rezLrltit in m,, viieza navei in m/s, iar I timpul
de Drooaeafe ln s,
'Juina-rate
din energia unirarl definili prin rq.l0b). adi'5:
\Evlzt),:
!^a1,Lo
lkJ ls)
esle transporlatl de ralurit. fornate antPrior' Cealall:
jun;tdte provinc din
energia pe cae o (edeaz:.orpLrl.
Pentru
d invingP rcristcnla de v R,' d"'i:
(Evlir)t!: Rvr,
lkJAl
1n brlanlul enersetrc:
\Evlt.\
-
(Evl2
+
(Evlzr)
se introduc (9.10'J. (9.108);j rezult5:
l+". I
-.
-^ \h",l,It
-'
-'(hi,l,u
I
Rt,,
de und.." obline:
R"
-
'
yil'../,
-kNl.
(9
llrl
4
Cu (9.!03), retalia (9.111) devine:
R,
--
!1.
t'i",
.c3, .
r'i,,,iT,,..,, .
2,",q-n,ooin,,t
"os
KL,l. /q.Ll2)
Semiin:llim"a 7,",. a vdlului din
pro\a, rFpr.zinla
.u aproximali chiar
cota 2,. a supraf"lei ii6ere, definir: de'r.lrlia {0 91) Pe bdza a'e.rFi,onside-
ralii, se poate scrie relalia de legdtud intte fi
ou,gi
vileza x
,
a navei, sub lorma i
T*,: c*azlg,
(e.113)
unde c,, este un coeficient de proporlionalitate, al semiinillimii valulri din
"'""ffr.r' i^ ii.',2,. se Lntroducp (o Il3), s' inmulrc'c
ii
"'
impart amb;i
membri aj relatiei o!!in!{.
prjn pu's L'znLlZ
li
"F
Iine.onl de lqqo) rezulti
e:\presid
Epnprdl;
de ralcrLl-a r"risienl"i de vrl:
BF - Fra(.I,/
F
N cos KL9II' S
-.'"
;
lS
(e.107)
(e.r08)
(e.10e)
(9.110)
r,1,, ale valurilor creet
laborioasd, complicati
;i
i
C, prin incercnri pe mo
Obserl)dtia 9.15. Cnefi
merul Fr
iv.
rafatia 9.11
valorii sale, vor avea 1a
9.3.2.4. Zore\e vLtezr
Din cele prezentate
al valurilor transversale d
rezistenlei de val. Rear
de lungimea lor, iar aceal
In practica proiecterii n
D.fin;tie 9.13.
littez
valului din prova cu cel il
vitezl optimi r
Defir'ilia 9.14. Yitez
a valului din prova ca cr
me;te vitezd neoptrm-I r
Asadar, pentru a aYe
rea unei viteze optime d
.Daci viteza de exptr
se obline pdn stabiliFa u
La proiectarea llnei
recoma}rdi ca, dupi stabi
fice dacS lungimea la plt
transversale prova
;1
po!
ratii referitoare la aceast:
Interferenta favorabi
condi{ia de minim a ftr
minime prnlru iet,rr?ndl
:
-1,
de uDde r:aiti;
K14
..
In (9.118), se introdE
rrcare a runglmn nar-er:
L
Obset,alia 9.16. Dad
Deniru , intreq si
poziti\
-
in (s.Ile). s-l c;osidr
nomai de l',,, deci preci
ln care s-au idcut notaliile:
M
Jl,L?*
Li?,, lc'*
i
:!
&, I
i;
",n
.
,, I.
L'*
!
ci"c"]t
,, Jnt\
.
re.rLb)
,"---s
r
pr'"
, C,": Fl(M +
N cos Kar).
(9 117)
Obsentalia 9.14 Calcubl coeficientului rezistenlei de val C", cu:ela-
tia
(9.11?), presupune cunoatterea camctensticilor:
1,, co., c6,h1o., htee,
286
(e.1r4)
(9.11s)
a in m/s, iar , timpul
ea 1'alului rezul-
(e.107)
=itate
provine din
&,2,, ale valuilor create de navi. Deoarece, stabilirea 1or
prin
calcul este
labqio,sr. rom-plhar;
Si
imprc.i-i. ," re, omdndd deLerminarea .oet;.ienrutui
/
r,
prir in.pr.iii pe modele ld bJzir-le hidrodrnamic" r
Obsefatli& 9.15. Coeficientul rezistentei de vat C,", este o {unctie de nn-
mirul Fr (v. rclalia 9.11'7), deci incercirile pe model, pentru det6rminarea
valorii safe, vor avea la bazn cdteriul de similit[dine Froude (v. g 7.6) r
9.3.2.1. Zor\ele vitezelor optime
Si
treoptime
Din cele prezentate la
S
9.3.2.2, rezulti ci fenomenul de intederent:,
al ,alurilor rranqv"rsalp. in p o\ |
ri
pupa, inlluFrr"JZ; in mod dir"ct a.uora
rpz:srnn--i d- v,l. Rezrlr,iul:nr"-I.r-'\r"i valuiilor rranqr"r.al" d"oiide
de lungimea 1or, iar aceasta este o ful1clie de viteza navei (\'. retalia 9.93).
In practica proiectlrii navelor se utilizeazi noliudle de litezd oftimd.
9i,
Delinilid 9.13. Vitezl navei, care asiguri o intederenti favorabih, a
valului din prova cu cel din p,rpa (cazul l, prezcntat Ia g 9.3.2.2), se numeste
vitezd oDtimi r
Di;tritia 9.14. Vitezx navei, care asigud o intederenti nefavorab n,
a \,'alulri din prova cu ce1 din pupa (cazul Z,
rtrezerrtat
la
g
9-3.2.2), se nu-
mette vitezi neoptimi I
Aiadar, pentru a avea o rczistenli de val minimi, este necesari stabili-
r"- unni \irpze oolime de etDodldle r llare:.
Daci viteza de exploatare este impusi, atunci interferenta favonbili
se oblinc prin stabilirea rnci valori potrivite pentru lungimea navei la pl,.rtire.
La proiectarea 11nei nave, cireia i se irnpune viteza de exploatare, se
recomande ca, dupi stabilirea iniJial! a dimensiunilor pdncipale, si se \.eri-
lice daci lungimea la plutire^ corespunde interferenlei favorabile a valurilot
transversale prova
Si
pupa. In continuare, sint prezeDtate citeva conside-
rd,;i rpfprioare d a.arsr.! \.prifi.dr-
Interferenta favorabili, a valrrilor prova
$i
pupa, se obline punind
condi'lia de minim a luncliei (9.111). Aceastn condilie
Fesupune
valori
minimc prntrLl tcrdrlnul M
+
N cos lLr, care se oblin dacn: cos llZo
:
:
-1.
de ulde rezulti:
KLv:
\2n+
t)n, t1:0, cD. (e.118)
ln (9.118), se introduc (7.125), (9.93), (9.9{)
9i
se obline rela}ia dc veri-
ficare a lungimii navei:
2n\
+
1lz) Lt
L""
=ta
de val R,,,, deci:
(e.108)
(e.10e)
(e.110)
(e.111)
.:.=li.']. (e.112)
,= aproximalie chiar
_Eza
acestei conside-
r . E Davei, snb foma i
(9.1r3)
ii valului din
i
-
impart ambii
at (9.96),
rezdtn
(e.114)
(9.11s)
(e.116)
(9.117)
.tE
Obsetl)aria 9./d. Dacn lungimea t,u, alcasS, nu veriJici relatia (9.119),
l
nrru r irtleg
ti
poziriv..- vo, l-J m."uri dc mod:li,rrF a valorjr ei
r
Tn(a. lq).5 a.on-id-rdt.i. un8imF, lr .d^form,r.: vrLurilor, d"pinde
numai de 1,,,", deci precizia verificirii cu ajutorul ei este destul de redusi.
(e.11e)
: r?1 Cr, cu rela-
..;-1
287
^
Tn.real'tate, Zy depinde de: LtL, 1t
ti
Iormete geomFfii.e al" carenci.
u re_lalre. .are s: oxprirne legAtura dinrrc aretri paramFiri,
a fosr srabitit;
de KFnt pe baza rezullatelor oblinure in urma unui numar mare de exDeri
meniSri pe model.. In ionrinuare, este
prFrnnrdj;
formlh lui Kcnr_
Fie o navi; reprezentati prin sec{iunea sa in
pr,
avind lungimea Ia
plurire Lpi r{i8 9. tj). S. norFazJ. (u a, pun.rut siruar Ia disranla iiiin pupa
care, introdusi in (9.1.
0bseluali& 9.17. Di
pmtnr
r intreg, se vor
trei mirimi .
9.:1.3. REZTSTENTA Dl
Reristenta de presi
culeaz[ cu
(9.16).
Ei ar
cit
;i fir
imersiune.
Api
ornamrce rn,lungu
sup
1n care se mrtca nava.
rn conDnuare. se r
lia ti
calcutul rezistentl
se leprezintd jumState (
dr:ent de lichid, ale cdr
Fie 8,,
Fi
C, punctel
respecnv ln zona cuDlr
ideai, dc-alungul sDpii
siunile hjdrodinamiae
s
:
plltz
-
uillz. rcz:t,rill
in cordiliile mentioDare
.
^/2
*------__------l-
VT\' | ./,.
rr.sfei dF val prova
ii
iu 6. pun.lul siruat la disranla i/2 in prova
crFsrei Je
val pupr (v. ii8
a
I5) In a.e.le condili:. lungimca L7, de formarn a vajurrtor,
se Doate eYDrima sub lorma:
.
(9.120) Lv: ab
+
^14
+
^12
-
ab
+
344.
.a"1Di"i
F*I".'u'"o
'ezultatelor
erP mentdrilor pe modelc, Kent a stabilit
(e.tzr)
in
care Czr este coeficientul de linefe tongitudinal pdsmatic al carenei (v.
!2.{.2)
Se irtrodu," (q.l2l), in (4.120), sF impartF r.l0tia oblinura nrin ).2.
se
tin".ont
in rnernb.ui drFpr d, r0qJ/
ti-rczulr;'
zkl;,: tlcL.,..
/ +
3lz,
\s.tzz)
unde s-a {lclrt nota]ia:
1lcZ,,,
r
: LeLCLFel2tdt'. (0. rz:)
,
Din la.l23, sp obllne formula.opfi.ipntului ct..,.
r..are,xp'in
i.leppn.
oenla L), d.. Lrrr, :
tl
rorm.re gcomettlcA die nJvFl:
ltE ,
-
tl2"
cL.'.r
-
ll
=-
.
-:=-:
tr
l/ _
r arp r'ELtrr I Lt"
t-l
ll
[]
rl
pentru mi$carea ideali a
.uplimentare p',(-v. fia.
.orel suprareler lbere a
oarecare de lichid, aflati
sale in ponctul
B, ,p,:
(e. Lzl)
folo5ette Din condilia de rninirn
(7.12s), rezultS:
2AB
a rezistentei de val (9.118), dacl se
zLvl),: zti
+
1,
ale carenei.
a fost stabilitii
mare de experi-
ld Kent.
rind lungimea la
dnietrta
tl
tn pupa
care, introdusE in (9.122), determid con.tilia de verificare:
llci,
t, r
_
l4n_
r)14.
Ob'"nalifl o.17.
Dr
-:
I,.,, I
;i
.,,
dtps" nu \arifi.j -Fhrir
{q.lz5).
Denrru rnir.g. sc vor tur rr"..rri d" Toditi d-" ,uli,ror _lor
rrFr m- r,:n I
penrrr nisL-i-: ided:i r l.l.idutui. o tit:tribulie a pre.i-rrii
hidrodinamice
.uplrmer
tarr y'
/v.
tie.
o.l6l.
, u a.teclul
.il]litar
Srdiictrtui
da variath al
0rFr :rprztFtcr trbFfc d apFL prpzeniai ir Ii8
o
t2
(
onsd" nit o
pariiculi
odrcc-rr. de lrchrd. arrali in mit({rF. se obs r\- ,r, in mompnrul;i,rnAerii
.r'rp
rn pun.rul
B.'t, 0. Dif-r-nta d:nrra pre"iunca d,n prrn"tul
B
.i"d,n
9.].]. REZISTENTA DE PRESIUNE D.{IORATi VISCOZIT-iI.TII
ITURBIONARiI
,
Rezsr, nta dp_prri rr- ,l"turar; vrs ozi,.i ir Jre aF,i,.:ria
o.7
>i
rc
.Jl
.JreozP ,u re. or L/ ap4r-p.
"i.t
rn.",ul Inii^.r' rn-puJui t,
"uoralara
ro,i.
,.rr
:. In rmer\runp Aparilia R,r. s" d3loLcJr;
j"di<r;ibuirii
rr.liunii hidro.
dr:ramr.e rn lunqul 5uf'ralL{ai udrr(. d.rerrnindri d-
,i-"ozir"te.r
Iichidului
'I ,
arF sn m'5.; nrvr.
.
trn contilruare, se vor face.citeva
consideratii teoretice ieeate,de aDad_
riJ
ii
.xl.ulul r"zisl"n!ride pr""iurr" darorrri ri"rozirrrii.
pX,rr
ru a.ea.ra
r r, prezrnl.;
lum:lale
din.e.riunea |ld.c: i p,anul pluririi. d:spu"j inlr_u.l
, u?nr dp richrll. ala .Arur prrtirutp .e
ri-ci
un lufln, L \ ilezJ ; (rig.
rl
to).
r.' a.t)
\t.
pun(terc.ltuale po.a'ri'rnea
co .i,l-rara. la oro,a.iuoa si
l1.paI|\
rn zold ..nll,rui rn:p.rru. D"ra p"ni.uhr"
d li(hid !.a; ;i..;
rdrrl.d,- ungu]:uprdtF{c-r udate atun.. in ! sr. oun.l, s4r er,.rcira pre_
!run .^
lrlflrodlnr'rnr' - 5uptrrentarF:
la li
-
?e,
_ pu, 2;
f:-_
pp.,
-
..
.1,'
-,ri.\
I, r-rul1-ta d.n
p
Jrrir lui B"roulli (v.
rclxri..
a.S0).
aDjiiar;
r:).or:dr1.L,
-
-nliur-rp . St,.1.2.t.nin"ou-id1driiln
Iem-i indinr". r;zutr;.
tl
I
[]
I
valurilor,
i9.
r20)
f,ent a stabilit
(e.121)
,n-dei
{v. $2.a.2)
drnEla prin ; 2.
\9.tzzl
19.t23l
i .tePm-
(,9.tz{)
foloseste
289
'cl,lJlrc
pun' lc ,p,,riirir I norrii,nii fr-
',.
t.g. c.lo,, obliSl parricuJa
'i
alun.re. d" lall-oia.pre
1'lul
oa".--r. in lungul suptafel;i udar". Der.
pF porliunFd A' rnir ar'.
..
d
'
'lpr'
a?;. prrTicula acumulind enertiP ,ia.-
ilc;. oifer.nl, dintlF
rrr.
-iun ! din prnLtul l]
ti
din c.lelalte puncte aprr-
tinind
portiunii C, (1'. Iig. 9.16), {rineazi m\carea particulei de-alungul
suprafetei udate. Deci, pe porlnnea iD m$carca particulei este incetiniti.
in cazul lichidului ideal, energia cinetic:a acumulati de
ParticuE
pinn
inf rn"rul C
"sigu-;
invinelr"a fortplor Je pr."iun inrilnil"
P- Porliunea
C/r
A.rfal. ca \a .j,,ngp in
nLn
rul D, und-
',D.--
0.
ln,azul li.hi,lului
"al,
pe.upral;ta udari d corpului:' tormFari ilra
rul limir;. Spe,,rul h:drodin:.nic rl mir,arji parli, ul;lor. i$ inlPriorut.rra-
tului limiti (;. fig. 9.16), este diferit de'cel a1-curgerii ideale. In cazut ticli-
dului real. la dpplas,rFr pdrli,ulF: pe porliuned B', o part. din energi,
,in.lica acumuldlil sp .on(rml p"nLru invirS"r.d
ttP".rrii
3<tt"l
^in.it
e!
riunse ld o vi1"r:, ma\imd intr un
puncr I', cirlrJr
indinted lui
'.
Tn con i-
ruar-e,.e
"on.'rm-
pnprsir
cinpri(i
p"nrnr inving"r.: Ire, arii
1i
prnsirrnii.
Ca urmrr^ a consumului d-
Fncrgi- (lncli.5, penlru inrinsFr"a
_IrF.6tii.
par-
L,rulJ va aiunsp lr virera nul6 ir pun,lul D,
ciluat jrrarnl.a
lur l-r.
Pxrti,ulel; de li.hid oprjr" in D .c ingramld.c
ri
formeJze o m'"j
.u \irpz" nul: fal: d'.orp. lntru.iL
l, t;,
p' porriun"r D'D ia nt' t'
o zonu de
'unrraiur"nl. ';r"'LerizalA
prinrr o dLrrrbuli' n"8dri\! ! vif'rei
Ddrti. ulelor {\. Ii!
q.lbr.
In
"racLiur.,
din re
p-rti"ulel" .ontra"urenrului
il
-t..-r.
sr"en,iz; in pur' rul D', are dr.pr uinldrp d"Pl3q"r.a a e.rora :n
/on,r ritp/pl^r- Doziriv
-
Ll""i d"sprindered .rratului limil" de sJPratala
rdati a carenei
i;
tormarea direi d; virtejuri de la pupa. In zona direi de
\irlpiuri.Dr-siun-as.,d".\lod:lj,areadi"rribuliei
pr.siunii p^ porliunea n'D
..Lc'evidenrioti in lie.
q.,o
prin
rurha /, .or",pu.z; oa| rogimului )ami
nar in strdlul limiri;i 1/. r%imului turbul."r' A,ea'r; modifi'arc du'" ld
rn.,rilia unei torle d" presiun" ori.nratl de la prota
'p'"
pupa ,JrP nu
el,,-" alt.er'. de.iL r"zi.rcnra ,1" nr.siun- datorar; viiozt;Lii
Definitia
g.75.
Por{iunea de curent cuprinsi intre cele dotl, lanluri
de virleiuri. LdrF r"zul," l"
puDa, In borduril( fr' BD
'd
urmarF J de:prrn-
derii sriaruiui limirl dp ruprdL
'
uJdr; r cxrcnei,
qe
numF\rP difi d" \it'
"1" o"lronUoo r.7d. Distanta dintre tanturile de virtejuri, Iornllte ir cele
dou; bordrrri. :p nume)L'l-,!im-a dirFi de virt.iuri r
I-;limea dirci d. virteiuri d" la Dupa,ondi!ion"dzi
L/loJrPa R-/. Cu
cit dira d" rirL juri ..r' ni"i lar,. ,,i aiit
Fn'rgia !ir'"iurilor formaL( Ie'.
De.riv rezLr^nla de or"siun" datordl; \'is,o/il:Iii erlr maL n'Lr' LJ rrndrL
'au,
U1i*eo di-i de virrPjuri d'pinde d" pozitia
PuncLului^D
,J'de"prin-
o"re a .tratului linit!. D"pia.:rea spre
P-o\a
a pun'tulut /' du'F ra
'rec-
terea ldlimii direi d'rineiuri. iar spre
Pupa
l3 mr-ro-a.ed r'pqrFra
S-a con"rotat e\Derim^nlal .i, pnzitia puncful'rr ile JcsprrndprF a
<Lrd_
tuluilimiri depinde de {orm"le g.om"rri.e at" car"nei si d" regimul d"
'urger'
290
al lichidului.
In ca
depindc foarte putir
La navele cu la
lupa,
iar la cele cr
_
rn cazul rcgid
determin;
un tmnsl
rnterbr.
Avind u s
dci prnctul
de desl
srl1nea exercitati in
micn (v. curba Jl, fi
Din ceie prezen
Con.].u!ia 9.9. )
mici la navele cu fo
Contlltzra.9-10.
nlidr in cazd stnrr
nnnar
t
Pentru derermir
experin:ientarea
mode
tarea
Fesupune
sep:
rezistenta de ral.
-{c
nare a modeldui
car
nuln). Peniru detend
gerii apei r'n
iurul car
cel corespunz:tor
mi:
model dublu, simetr
Calculul aproim
propusi
de Ptpmet:
in care: ..ly esie a.ia
n carener nr nll, iar I
9.3.4. CALCULI I.
-{r
Din prezentarea
,
criar in d 9.2.2, rezulr
udate- Se impure de.l
i ormeie geometri(
guros matematr,
nu
I
poate stabili totu$i, o i
rer, pentru
un segmmt
unde: I reprezint:
lun,
Dlt transversale
de bai
.,Itjge pafticda se
*r*l:tlt}ii"t;",**t"ft'.'"tl"ut
regio rJe curgere. pozilia acestni punct
o,o"*'J','J'LfJ. f
'ilLt:
;'ii';"'L.'
"
d''prind"r
"
e'r' roa'l t" I proPir'l
de
mr'55$'d'fltfi,i':fl
fl ilfl ,ffi
';;,',".iii5:[:rli,
ru;
ffi ffi l#,:3';i*iifr11'#:ti
t:'ni
:
;-:ttii
irl:ffi,-,,#'-'iffi
".iir.i*illl
;:i este incetiniti.
4ei
udate. Deci,
puncte apar-
i de-alungul
le particuh pidn
pe po4iunea I l).
.* tomeazi stra-
fo. mteriorul stra
in cazul lichi-
te din energia
a$fel in.it ea
hi C. In conti-
:'i:r:li:drl::i,*:"'1
ii:T*.t..:t
jj#
::a*l fi ; ijiiiji:;"
l!
91
pre$unn.
e lrecirii, par-
hr D.
l.il:T'llj l:1.
4.e., ;
-p"rar
.. .
,J.iiii,
o,;i".:jli^,.,
j""
#,1;"ll
l:lij.fl:':t":;
""^Yl1r"
:'r:l:r,:r. 9;
p'"r:;;
;;;;;; I
i; Ji;; ;i:
[1,;
",;?l;
i :'i:Jil::
o:,
t',] l.1 ;; :", :::l :
":
: :l:
;i:;
:"::. ::i. i:,_"
D? ia nagtcre
r,.dlp d /
p,
Fsra
n-.,.rr.a, .perrrul .cui
'ul
lr".l:rii
la irnprcid,,F.
s; ire idenri ,,,
isd a vitezei
:. i':Jtj;J;,11:T'
;1.:t; $ il'"l,i,li;i:, :..", ::;1.:i:::r.:L ili'i
ji
,Elirddlrentului
tr
de supralata
i,':"T"Tl;,1i":ilfn:'ijl,"il",;liJi
?l;,;i:
4 ;,nDu..
u, ri,"'*,nu'
, l roresilunz;tor mitcarii
planul plutirii.
: Jl",l-,r
j""11^,;1,,
'
at , o.ii"i"n"i,i 7- .
ic po
.,e
rd..
;,
.u ro.,,.ura
propu* de Papmet:
l:*::^9^".t-lll,:..:eiicGntuhi
c"r, necesar in (e.16), sc recomandi
c,, :
o,oe
+
y .!
A,,,t21,",
\9.126)'
ds :
2t. dr,
trn ona diri de
itr cele
Rp,.. Cu
i #:"r.i,r*?t
?:'." ;:,:'ttiJ"*ff
*:..'ffffi ;1, kf,"ti;xt';'d::.:
9.3.1. CALCUTUL ARIEI SUPRAFETEI
UDATE A CARENEI
..
q:n
"p,lii:n'
'.,
ompon-nr,lor
r-rtrp'1r.i
ja
i.1ainr.r. prin.ipat".
I;
;il
:
"i
\i i
j
j;"'.'ix'.i
;",
:,',1:ll:,
:'.',
"',,
j.p
.d d; ;i,-.: ; J;i
"r
;
:;
,,,"1'"1T,'l;..;:-;';'";,..;,']"J".:,'i,ii'J
i
ji,;,:i j;;,1:i:l'i'f;:::
l:
i-::';";il l"l, l
":::::
"'.
Ii'l'"
"'li
:*i:'i;# l ;.
"""'
iTTl
:
:;
iJ]
ij
:
ii"'
^
;:
F*,te
res-
l-a rindul
despdn-
le cres-
c|fgere
251
Dacl se inteeraz!
{9.12;),
pc intervalul
s=-z\'"""'ra'
I LdvLl2
i[ care: C, :2.
Dr
Iorme
fine
; C,: r.
mde:
Cr este coefic
Obsemotia
9-19-
la plina
bcarcare.
da
ditia introduce.ii
E
coelicientilor
de trnt
.
Obsefl4iz
g_n.
.
rrrce speciale
la
DuB
t9.132), (9.tJa),
ccoal
zrea relatiilor (9.12!
. .Obsenial;a
9j. E
rler
udate, caLulari
supraJetei
ac6to.a.
_l
de cavaleti. aria sur
late pentru
care[a n-x,
9.4. DETERTL\'I
PRncF.Y
9.' 1 }IETODELE
I;
L{ L1s.1I\A]u
RezL.enia la iEaj
metode.
a) DGtoda a[a&til
\ edere pariicd:ri.iB:fi
gonetrice
complerJ a
rrce nguroase,
utilizan
matematic.
recesi:i mi
de mai: Dir
"ceste
E
b) fte toda e{6i!i
.onstructia. la o a.ts
narea iezstelttei la ioai
cmdilii siinilare
ce cd
cr ajutorul teGiei simi
roltatele
buoe, ca se
:ta:tentei la iraiuarc
c) Metorfa f@rfd
r.6t itr stadiEl prelimiD
:1 dragrame, rczultaie {
I'
L&Llz, L;wLlz),
l-'1.
se obtine:
(9.128)
Calcuiind integrala, prin meioda trapezelor, rezult:r:
f
n
l
s
-
2l.lll.
-
{1.
i
1,)/21
_m".
L-.t
(e.133)
in care: rl :
ilr. reprezint;. cuplele teoretice din planul
de
forme, ).
-
1.,u,_111
distanla lntre do]]l cuple teoretice succesive in m, iar lr, i : 0, ,, lrlngimile
pirfilor inrerse ale cuplelor teoretife in t4.
Daci se calculeazi inte$ala din (9.128), prin metoda Cebitev, se obtine:
s:2r,"2).r,
1m,1,
(e.130)
!|ndet i
=-
h
,
h reprezint:L cuplele Cebigev de integrare,
^c:
LcnLltuc dis-
tanla
medie intre dou! cuple Cebi$ev succesire in n-r, ,r, i
=
&l A.lunghnilc
pe4ibr inerse a1e cuplelor Cebigev in m, iar r" numirul cuplelor Cebilev
tudinaD a supn{tei udate, considerindu-se Iungimile suprafetelor, cuprinse
intre-(uplpl. teorfli,F.aLr C.bitev. eg,l. cu )., re"ppciiv 7.c r
In siadiul preliminar dc proiectare, ada suprafelei udatn se poatn d"
termina cu ajutorul unor formule mpirice stabilite pentru diferite tipuri
de nave. Astfel:
-
pentru navele cu formc fine
,i
LNLIB. marc, se recomandi formula
lui Muraghin:
s
:
r,c
LT\1,36 +
l,r3caB,l't)
i'l]'lr,
Obspt dlia 9.18.ln lormulele (q.i2c). {9.130) s.a neglijdt curbura longr-
(9.131)
tn care: L|,bB,, ?, sint dimensiunile priacipale ale navei in m, iar C, coe-
ficientul de finete bloc al carenei:
^
:
pentru iavele maritime, c]r forme pline, se recomandi fomula lui
s : LcwizT
+
1,31(Cts
,:
0,27 4) B
1
lrns)'
(9.r32J
propulsie proprie se recomandi relatir
-
peniru navele {Iuviale, frr5.
lui Karpov:
s: (0,074Lcv,lT
4-
5,1 0,.1C,) Y!/3 imgl,
in care: I/ este volumul carenei in m3i
-
pentru navele cu sau fere propulsie propde, avind ILLndul plat (tancui
petrotiere,
tlepud
etc.), se recomandi Iormula:
2V2
S-LcwL(CtT+c,BJ
lmzl,
iq,Z/21
,
se oblhe :
il,i'J"i,$
z,':',T';Jlil:'",s.|;'*1""
x,r?;
"?ii
i;ir
pentru navelc cu
(s.128)
\9.129)
:Eme,
^
: Lcer.ln
tr:0,r luryimilc
Cilitev, se obtin:
(e.130)
'.:-keLlnc
dls
j:
;', i lunginilc
6.Dlelor Cebite\
**o[;;,fi];;1;1,
;:;*fiJ i:l; il
suo aG
"i
pru
:rii
r"
nrin;
in, i.^F..
i;:fi:fl
,:'ffi
;i*fii-'t,.;*ii"",':;:;'*'"r":;ihT'iif
;;ili
g':f.,",:jf
ffi
,..;
".,11xij#l*{rjii*:""##xilrri*"rii.,,r
$,-tt"':rt'rild,iilff
iT:#*$ii;#::rilir::rr,T;
,li.T:xl?t,.:',aj:i.i;f!i'.'is1'"Ti"jlil*,{?f,';"1,1,",'',*:"%::;,,_q"l;
s.4. DETERMINAREA
REZISTENTET
lA INAINTARE
PRINCIPALE
9.{. 1. IIIETODILE UTILIZATE pENtRU
DE'f ERIIINAREa
ROZISTENTEi
LA II\ {I\TARE PRIN( IPALE
,",,J,.1'-,..,-
l, indin, ,- prin,iprL ..
,o,, d.
..'nin- p
in nr rnuJ
p
):9:i{
$:::lx,it,fl,i"i
,j*:e1"1"",j_n,::":11".1'i:t:f"i:tj::',:',ffi"','l
i,{i.}lii' ;t:*{!:,
:;*'ill',*lllr'
.#il
iti fl}i{,
:1r:::!:l'_:::fi
;lfltil::'i::,r.TliJ"fi,
l"i,i:11 i"
i[ii:li
.i,.:ii,H
si, il"tfl'# i{}];l rt rj*ir li :.'* *: :l *t::.lilill
f
.T-
sp ub.rn_,u Lt.1,uiet. r.l)liv mi i.,r.rod1
dFr-nrin;lii
rn-arn,dre pfl.r In..r,;ri pe modpt F.r...a
mri uriUzarj
.(.,
rueroca tonnutjor aproximative si a diagramclor.
<.
folo"*re {re._
\enr rn sradrut prelrmrn_dr d. proi-, idr, (:
rrc a b, /; tom.ute aproiim-iivc
sr ora8r4m. r.zullJlp
,lrn
d.'.
"idLi-.i,p "a.r
ir urma exp.
rimeniarilur efec.
(e.135)
curbura longi-
cupnnse
folnrula
(9.131)
ir &. iar C! coe
se poaie dc-
'iiferite
tipuri
formula lrli
(9.r3zJ
rela!ia
(9.133)
!d:.lrancud
r9.t3{)
2Cg,
tuate pentrd dive$e tipuri de nave. Cu anumite coreclii, aceste Idlmule
Fi
diagrame, permit deteminarea valorilor aproximative ale componentelor
rezistentei 1a inaintare principale. Gradul de precizie al metodei depinde
de asemenarea
Beomctdci
dintre nava de proiectat si cea pentru care au
fo'r stdbilite torrulel- s"u did8r.mel".
d) Metoda lncercfuilor p n remorcaj a nevei in hirime natuiald. Pre-
.upune
oroi.crorca 5i
(onstru,
tia unei navc prororip, prin rFmorcarea c:r.ia
.e'deieri.rini
r"loalea r.ala
"
r.r;.1.rrei la inainraie;i s. po1 srabili masu-
file ce trebuiesc luate in vederea imbunit:tirii calititilor de nare. Pe baza
rezultatclor obiinute, pin remorcarea prototipuLui, se trece Ia reprciectarea
sedei navelor de acelagi tip, care trmeizi a ii construite, Deii este metoda
cu gradul de precizie iel mai ridicat, se utilizeazi {oarte rar
;i
aceasta deoa-
rece necesiti cheltuieli mari, care nu se justi{ic5.
eoncidpra!iilc reorelicc. prcz"nLat" in
99.3
au IoLo.ii. in marc pat|'.
clcm.nte al" n1.r^d,i dnalili,", d. dprermi.arp a r"ri-rent"i 1d inflintar"
pilncipale. in continuarc, se vor prezenta:
-
metoda experimentirii pe model in bazinele hidrodinamice;
metoda formulelor apro:.imative
$i
a diaglamelor.
9.1.2. DDIBRIVIINANEA REZISTENTET'A INAINTARE PRINCIPALE PRIII METODA
EXPERIMENTiRII PE MODE! IN BAZTNELE'Db INCERC,IRI
9.4.2.1. Consideratii
generale. Bazine ale incerciri. Modele de lrave
Primele incerciri c modele de nave'la scarS au {ost cfectuate de Leo-
nardo da Yinci (1,{52-1519), care a studiat diferite variante dc er.tremitlli
prova
9r
pupa.
Primele incrclri sistematice intr un bazin, construit special in acest
sLoD si Dr.vjruL tu .'ruci^r penru
ra.tarca mod.l.lor, du fo.t ele.tuate in
,n.it iSit, in AnRlix. d-.;rr; $'illirm Froude. Lucr)ril. lLri Froude au fmt
continuate de D.W. Taylor, la indicalia ciruia se coDstruieite, in anul 1894,
balinul din Washingtor.
La sfirsitul secotului al XIXlea, in lume fuactionau cinci bazine de
incerciri, iar la miilocut secolului al XX lea, numirrul acestora era mai mare
de
,a sute. In tapa actualii, bazinele de incerctui sint considerate ca un in-
strument important al industr-.iei navale in toate
lirile
cu deschidere la mare-
Invetlmintul
si
industria navah romaneasd.r s-au implinit
ti
p.in con'
strutea unor moderne laboratoare de hidrodinamici, in cadrul U iversitetii
si
ICEPRONAV Galati, dotate c instalaliile
ti
aparatura necesare deter:-
minirii rezistcntei 1a inaintare.
Definitia 9.17. Bazinul d incercid este un laborator lidrodinamic pre-
vizut cu: eanal hidnulic, instalatie pentru tractarea modelelor, generator
de vturi.$i aparatura necesari pentru misurarea parameirilor care definesc
calit;tile dc navipabilitate r
:s4
Experimeni:rile
rezolve lm:toarcle
- oetermrnarea
asigurarea dif eritelor
-
determinarea
asupra {rnction:rii
studiut influe
-
studiul oscilat
-
studiul influe
lelor de navigalie,
,
trasarea
curbr
determinarea
1n contrnuare, sr
la inaintare. Mirimil,
a modetului
Si
\.itez"
,Dupe
procedeul r
bazine dc inc
-
bazine de incr
a) Bazinut de itr
de bazin este {aptut
care se deptaseaz: pe
.lotoaretor poate
fi
r
'|.iteze de deplasare :
mnsur:
$i
o platform
rile. I)e asemn, m?
narca. asidtei si ftmol
carnclor, modet sr
grstrarea
valorilor .ezil
Canalur hidraulic,
siunile relativ mad.
:4...
12 m; adincime
:{ste formule si
r,le componentetdr
;i
=etodei
depinde
'i:i
pntru
care -u
traturala. Pr-
laorcarea cireia
;n
stabili mesu-
,de
marg. Pe baza
la reproiectarea
Dti este metoda
..,","?1?'ffi'j::i'"";[fi*e.
pe modcre de nave, in baziDcrc de incerciri,
.
determinarea'rezistenfei
la inaintare
Fi
a puteii, necesare pentn
dsisurare, diferilFlor viicz, dp clcpliqar" at- na\.i pe
"p;
Iinir,iu
si
p. i,"i";l
,
dFrerminarea
r-oe{ici"rril<ir d"
:nlruFnri
"i
"";p,i;:
l.i"j
-:l'.;,ri;;:j:
asupra lunctionirii elicei;
srudiul intlu"n.lFi vajurjlor. r rpr I unor , i lir ili d" nr\ irabiliLale
sruorui os.,tdrrlo, nar.r. p-
"p:
li'lirlili ."u pe,d,rri:
'
'.,"
d:'X:i;Jl:i:f","""1i:1T:'^',"'''il'
,'"';::,:p'ooie
ii
f'
r"irnr ,;nd-
-
tmsarea cur.belor de funclionare alc eticetor in ani :
,
.iFt(rmindrc.,
, ara. crtr:cilor
Sira!:e:
fr\ -i
-
In (onrrnudr.. .r
\.or I",. reteri,i numJr ..upi- dccrmin;iii r"zisrenr i
ta inaintare. tr{iirimite ce se m:soari in accst cJz .1"i,-};;i;'.;;
;;;;;;
a modlului
ii
riteza acestuia.
." oL:lf"lJ:."u".r
de renrorcare al rnoderutui,i
tiput aparatudi de Disuri
-
lazine de inccr.ciri dinarnometrire;
bazinc de incerciri gmvitationate
a) Bazinul d incercdri dinamomet c |,fig. 9.17). Specjlic acestui tjD
d, L,azin.
"'t
laoru1,;. p66.1"1. .jn,,-r-o,.^"^,"
"i";.
i,i""-,-.;;.;;:
, . re .e d.plasF-.,i
_p,
iir,"
L nd a,
,ion-r
d" .r
., .,"..;,";;.
i;;:,i,
"i;:,;'
nroroarPror.poale Ir ra
.t;. asisurin,lu_5c
in d.c"t rod o Fim; l.lrpi dc
\rrFre dc d.pra-are a rnodctctor. Pe ,aju,ior
,src in.r.Lati,parrruil
do
misdr:
ii
o platformi, destinat: personalutui
care etectueazi
":,."*t-""u,
I.iA 9.\'7
nlp D. zqemeneJ, mai sinr prer-zrr, di.po,,i.. -nF,r1l., p-ntru
d.?Frmi_
narea .qFiFr
ti
renor.nr"x modFL-lor la rupr"r"!3 si in im^rsiune. lnrre
,;ru.ior
si model e.r. rnr.ial!r. o insrdtdrh,tin mo,-lprri. J pcnrru iarp
il.lrar',
\alorilor r.zi.r,nl.i L in"irrtar..,or'<.punziroarr rir,.zi,lor imouse
. .r "ndlul
hid,auli.. di'r.a'lr,l b.rin"lo, d- rip rinamom,rir ar.diin,n
5r-nrl< reli{rv nra .
".ttil:
runSimm
/, t00... I000 m; hrimpn a"_
-
4... lZ rr.: adincim,a 1o 3 ..8 m. A.^.r. d:'r"nsi,rni
Dermir coxsrr;ria
secial in acest
1fust efectuate in
Froode au fost
. in anul 1894,
PRIN UETODA
'&^!uate
de Leo
dr extremii5li
:inci bazine de
iilere la mare.
e
ii
prin con-
i I:niversitilii
pre-
,
genemtor
6e definesc
295
{).lelijior la scad lnic:'r qi dtplasarea 1or cu vlteze relativ nraii. ill asl{cl
{te condilii, in mod Iiresc, se reduc erorile de niiurare din timput incer-
cirilor.
br Bazinul de incerceri gravilalional
\fig.
4.rs,.
Sp^-ilic acesrui rip
dc brzin
"srF
fat,Jl .1.
nrod.lel. sir- remor.dL^
trin
inr-rmediuj un'ri
-1,1,:,
fnrlz rle rraLliurr- liind proJu"; prin .ider,J liiirii z un.i
Br.ur:r;.
5pr1 ul
_
--
Pentru a se a$u
rc Dar agrtaci. atit
lrEESzote ca getrsat
-
qt@tazi
la u_ml (
lat. cE ctrindri erce
Indiferent
de tir
aarrlor se conJectiol'i
ceai de albine.
care
(dectiorate
aumai a
Ilrtrucit,
codecs
r" . realizzi.
de n
.-Ii incadrere
cu E:
sare. Pentru obriaiea
d scare potrifiia.
catt
canaltlld hibault
a
iteza modelohi 116
interiorul st|atEld lin
:DpEs nis:rii modf!
cBrseii dh strrhrt lEt
zitir.e de turbEliz:.*e,
''
9.4.2.2. lret'.dek
erFir
Problemele preza
:einiare
prbciFle
d
-
densrtata
;,
a
uteza r. de xoi
formete
e.':ne:
=iorea
riniara
f.:
-
l.rscozrta.a
din
-
accelerada
erar
- -presinnea
dial
rata udati a caftne
Alind ia
yd
rezistenla
la inairraie
h continuare,
se
Rzistnta
!a idai,
Iftrdusul dintre m-as: s
de raporhn dhtre lone
Dmsitatea,
:, sei
rindf,l siu, poate 6 rell
Viteza,
,, se a.pri0
Lun8imea
navei L
.
Ftg. 9.1
':
parcurs de greutrtc in clde.ea f.ibcr:, treb ie si {ie egal cu distanla
!c
c:lre
sp dcpir:crzi mo lcLui
rr
p.r
' i-rlizar i'rLr un pu1 di-puc lr uuul diI .ape-
lel l,,rinul!i. llod"lul s fi),(ar (
de un .rbllL lir, Jir"i! rniin" rntre Jou;,
rori aon.'1" lJ ..n-e|"."n1
-lui
l-i.l i.. I
"a
linrF,oii sF rfl' p- a,a
lati ax cu un tambur de infiturar! a cabluliii ia cap:rtul cnrLlia atirnl gru,
t:.!ile- Prin ciderca liber:r a greut:rtilor se desf:soari cablul de pe tambur,
punindu-se
in miscare sisteElnl dc rcmorcarc al modelului.
In bazineie dc tip gravitationarl se pres{pune cunoscuti dinainte rezis
tenta la inaintarr, materializati prin forla gra.vitationau. a greutilii care
iad..
t.
c, nri.oa-i vir^/.d mod4Ului.
Dimensiunile carelului hidraulic sint conditionate de adincirnea pufu,ui
care asiguri spatiril d: cndere ai
Sreutililor,
deci au valori rnai mici, astfel:
lungimea l'
,: 25 ... 50 m; Utimea &u
-
3 ..- 6 m; adincima l,' : 2 ... 4 m.
In aceste conditii, cresc sctuile modelelol qi implicit erorile de misurare.
La erorile de scar: se adaug:r ceie datodte irediilof dintre cabluri
ii
scri-
peli, a clror apreciere est: destrd dc dificih.
Obsetrati,l 9.22. Calititile supcrioarc alc bazinctor de incerciri dinamo-
metrice au .on[erit J"".torr un ro] priorirar iu ."r."rir;1" .xperimentale
dFsrinar" ;ndu.rripi nrrale. Il-z nele grrviralional- iqi
I,is"s.
ulililatea in
cadrul iltv?itlmintului naval, unde nu se prne problema determinirilor carii
tativc exacle Jlr d errtelor miriui a
.
.{ndustria
fi
hvntimintul naval rdFanes., dispr:n de douS bazine dina-
mametrice de 120 x4 X3 m, respectiv 280 X12,X6 m, in cadrul ICEPRONAV
9i.!nul
giravitalional de ,3,5 ){1x3,5 m, la llnirersitxiea din Galati.
2C6
: :rari. ln astlel
!:eric acestui tip
==ediul
unui cabhr,
j
fcD+i ri
qr,r+i!l
:t-rji-::':!i.i:
"lii'i.:firit,':il:h",J:i:i:"?it',?
.ju
t,t;i";,,,ffij,,itl
h?T1#f ,{i:':':il"ii",i:'""",,,.i'ii,.'
"'
il:ll1,
llil;}:iu"i
jyl
.,,"il,"$';:,"..1
Jl:ll,'jiliy,""'1,'1,:;"."T:'i
lyi,l.;1' ;
""0",","
:;li:-fi
;":l: xt;"": i"i#il
":t
;ih.ji;,i1",::n;.;;l;i:ftli;*l;l:i't
:u;xir:.
j;
ji*g:
j:?:'1jlljl,",'r",t:=r*
j*:'m*li:::l
rla''l'+*ll;.**"t'#:*1:l
{ilfltl*it':i$j}$
iilr.'",fr
':,l,-lJi"lTHfi.:.'f:":t*:ili,
J:,1,'m
::1,:.:'il:
lifx ;l
:r$:';lii*:l*,*l$tJ
::f : ili
"i:i;."*:i.fl
.grlr;::i:nl'.$r+*
o..1.2.2.
Particulalirelile_ apti.irii teoric; simililrdjnii
i'l sludiul
experrmcnrat al rezistenlei la inaintare
'*'IIlStillillofi""?'1"?"i1".1,ni'.""X.l*"azn
depcnden!a rczistenrei
ra
rl-n.rlried,,,.
a li,hidutui in rJr.
c-.fe i
i.d/..
nr
I.J.6d.
' - r'|lnzl u, dc mlscare f, nevci,
.,"";ii*?".r;::-"tiice
a1e r,arenei. carc pot ii reprezenrate prin dimen,
-:::'ffi'"i:"-::'iii:lr'p'
a Iichiddui in carc se cre'tueazi nr;carea;
r"t";d',"0"1T1,"1#*ici
suplimentarii y'"
exercitat:'r de lichid pe s'pra-
,",,,*iilo,i",,'lu*iii"
?:13;":lgiil.q;.i3tifj,,;;1,"
*r*".*.
r distanl,a
Pe
care
! unul dh cape-
: intins intre douil
.ril, se xfli! pe ace-
_:Jura
atirni grcu-
:I.,1
/tc nF r rnl,,.-
r-:ia dinainte rezis
: . o.Pnli+ii
'ri.,
adincnnca putuluj
i :: 3rai mici, astfell
.--;ib:2...4m.
..:..ie de m:s1lmrc.
-:e
cabluri scri-
:t:?rminlrilor carii-
: iou: bazine dina-
'::&u1
ICEPRONA\.
R
::p^!6LwLvd{,f'r
.
(e.136)
".",ij,,r.:l'$:",i","ilI;:
T.',;R1frT;":T:
i tll tl : I
_;";,'j:
,
,.
l'.':,'#,:iiii
ff Y"Ji"i:,:J;;X;,;tit;t,'i1'r;t
1'
o,'"''
r i'"r"'i-i"ii
,,"a#=.x.llii,'^i",i,
iioi:*li 5: :"illl;;l
$,; ;
T-
.,
.,
'i),r, "-
,
'
Viteza, ,, se exprimi prin r.aporrrrl dintre iunsi-. qi ti,"p, a""t,'
1r;
:,27r.
Lungimea navei la ptrrire, 1_1,,,, se exprini
"rr,
i"._"
|{,1
:
l, .
iin Calafi.
297
Din relatia (7.11
marea dimensionali. a liscozit:tii dinamice este de lorma
LFI:
I?,x
,
L:
v1tr. x:: ) Ll.
LIT
PrP.iunea.
i.
r'prezinr; o forla pe unitar"a dP suPratali
ti
c' cxPIim,
\t I lr2
dimen.iondl
cul' rorma
l' -'-:'-'
- lI I tz
Introducin.l in (9.136) e.-{pr:"aiite diminsionale stabilite mai inainte sc
obtine:
trL.I,
=
(1,1lL3). (Ltrf (L)"
ltIlLry
(Lir,). (tIiLr,)r. (s.137)
Ecurliil<
.\poncnrilo nririmiloi tLndamcntale
l/ /,7 J;n r9 l3-,
form.az; .i.r^mui:
I
-. 3a
,
, , - d '
'
' |
-
| . /c lrq)
l-
h- d-ze-?f
:
-2,,
din.ar"
'c
d,i.rmini nc.unos, urFle a.D,r, in tun.liF de d, ./:
a:r-d.
.f:
b-2-d 2e-zf: c:2-d+t (9 139t
cu (e.139), rclalia (e.136) devine:
R
?1
d
v'zd
Y
"rL?,t'
"vdg\'
in care s-a notat I
Din (9.1{2), rezulti:
298
/o r/)\
lo r41\
sau, avind in !'eden
.
,,Din
(9.1{5).
..a
unde:
Respectarea
crite
sau, avind in vederc
Din (9.1a9).
rc"nj
. -
Satisfacerea
siEri
rErocurrea
raportolni r
\
uDd s-a
tinut
coat d(
Din (9.151).
rearl
{:oncl
zia 9_12- Se)
+
Re].nolds implice t
dnematici, v-,
-hebui,
ln (q.140) :e au in v'der,:
-
propo4ionalitatea ariei S, a suprafelei
-
retaliil (7.12), (9.a8),
{9.96) 9i
(7.100),
qi a cu r gi se obtine:
n -
pr,r.s Re
d
Fr
,'Eur
.2Rr
dFr'?"Eu'..''
.S .anl:r. {').r'lli
C';
: 2Re
aFr !'
Eut.
Cr
:
_/(Re,
Fr, Eu).
-
Fl,Li
j.\ prL,
Lt
p.)i(ltl.lit;,)-,"Qlp!\t (e.r40)
udate a carenei, cu lL';
in cde se substituie y' cr
1'
obtinc
ir
: rdl,ld",
MLIT'
-L'T. Atunci, expri-
M
rirma
Lpi
= '
. .-
)<
LT)
*{*g;i.i'j,5;iffi"ff{ii"ii:#:+"H1,*i'3il;#,1},.,:r,:x
.,,{i$il"j;tq"':.l,.l".'.,-:rif-x
n *rtxi::
"i: ffi
,{{,l
sP \or lua
"rirerirte
Fr <i
Re
r{espe!lrrpa .r;rFriului
de simijirudine
Fr
prF.uDrne:
.Fh.tituie p cu
1
. (9- 1371
din (9.13r)
(9.138)
!-,'1
,
I
!
e. (9.1:i9t
(e.110i
i. tt Li,,:
Fr' :
Itr"
sau, avind in r.edere retafiile de delinilie (v.
retalia 7.96),
1,,,t.t
iL;L_
: t
"t.t
iE;,,.
Din (9.145),
rezuttii
1,,,t 1'. _
1 L;;E;_ : .i h-,,
/..
- Lu,JL',,
-.
Re'pc. rar,a rrirnriului
dc similirudinp
Re pr*upun-:
Re,
.
Re,,
sau, avind in vedere relatiile de definilie (r. retalia 7.93),
l_L,,"^lr_:
!^L,,",4.
(9. i19i
Drn rq 1 44.. r.rulr;:
9, l" l
;:;
':-,
(e:lso)
.,
Satisfd.cfea 5imutran; a crirpriilor
d-.i.nilirudinp
Fr
ri
Re impuno
'nrocurr-a
rrportutur virFz"ro-
din
{s.1s0,, .u !atoar.a a",J a; p.itoj.-j;.i,
!." -,i"*V!"-
-
k,,n,
p,z
vd
lL"tn I
L^.Ln
urd s-a
tinut
cont de (9.1.{7).
Din (9.151),
rezulti:
(e.151)
(e.141)
aplicaie acestui
(e.1{5)
(9.146)
(e.147)
(9.148)
aplicate acestui
(e.1s2)
(e.141)
(9,112)
(e.143)
Cottcluzitt 9.12. Satisfacrea simultani a criteriilor de similitudin Froude
ri
Reynolds implici rrac1ar.., modelului inrr-un nria, , .J" i
-rii.")i,
"i.
.mernatr.a, vn. trebui. si indeplin iq.; retdlia
{9.tj2)
r
2SS
Obs n)aliq
g.2J.
Arird in vedFre scarr':le / r'l3ri\
.]1ln
la (rr' sc otr
"rrui".c
nrcdpl"le de n,v...onditi3 impusi d" cnncluzra
012 csrc inrPo.ihil
,j" indeplini' in pra,ti.i. d"ci prin rcspc, rar.a
.imullan:
a
'rlter':lor
Fl
si Re -a
aiuns la o contradrttre I
''
--i."i'Lr'i"tit"'"r"a
dificdtatilor, cteate de imposibititatea execuiirii
ti
FxD.rimenrarii mod"lului na'ei, actf"l in.it
'i
se .atisfa'l .i..,ltan
""1^
rr;i crirprii op.imilirudinF
(\'. rclxria c.l4l). 5p dFc.ompune rezist"r,. l"
inainrare
principala ir
'.lTnonenl.1.
dFs.ri|e in
ds2z
FiecarF dinrre t"er
Don"nr"
; d.r;rnriri s"p.iat. r'e.pp iindu-'r . ricriul d" simililudin' - o
Luind in .on.idera!:, posrbiliratex
.xrrdpoL;rir rPzulra',lor rn5 trrilL'
rilor. de De mod'l la n,r, in rnelime nalurali, FrouLlc z fo't prinrttl rar
,t ."t*urcit necsitatea descompuneii rezistentei la inaintare pdncipnle in
!. ,rj" , i
pr..iune" !lin:mi.i 'udirn"ntari l"
c,r' Je.'rm 1rr'1
c''
dc o Ddt( d< mi.carer 'olpului
in li.hidul i,l"al. i1r pe d alr' parr' d
't'
ruL riscozir;,ir {\.obfl\"iiaq r
Ffp,tul \rioriri!ii r'rrp r prriun: Jr:'''
mi,e ruulimenldrF. .F,on.id(ri uprins in (oeficienrrrl rezi t'n1"i de lr
"r
r
r
.. .ar.j"L".'z,t
prin inr'rm.drul num:rului Re v
|'r
J.lr Et(rrul lrt
'.1rii
,rlrpulrri rn li. h;iul
'dedl.
ds',pr" presiuni' inami.'
"uPlirn'ni3r"
^"
.onii
d.ri cunrin. in .o"'ici.nrul rpzr.tenler d. pretun,
r
'
(
'
I
/7.
L'.di'
pon,-l"rei o a, rir. r
|
.
'
dr' leriar prin in-termFJi.rl.nr'n-rulLi,Fr
1\
Sq)l
ln a.esrp,ondilii
-. rFlLnt; la.rrterrul de
crmurluorn/
o lunciie dc Re ri
Fr, iar relalia (91143) se tnnsformi r'n:
-
se
.respectE
cr
{eea ce aslgur:, pe dl
formulei (9.1a6t;
.-
a a suprafet(
maDme naturah
si
,
Cu consideratiit
de unde rezuiti:
Din relatia (9.11
Cn
: f(Re, Fr)
c,: cF
1-
cp:
JlFie) +./,(F4.
s:|; dac:i se
fine
cont
. Obse/wlia 9.2!.
rezFtenta dc val, e:{f
tra numai pe baza cr
9.4.2.3. TraDsFne
la traya i
Fentru detcrmina
iatelor oblimte h ffr
sc
-rcomand:
algorirn
a) Se constnriste
de dimensiun e ca:nal
b) Se tracteazi n
'.'iteza modelului rezo,
rnde x, reprezintt sii
c) 5e misoari rz
d) Se catcdazi r
r-.op relatia :
:.: .:are: C,- se detem
rsespunz.dtor vitezei dr
..are al supraf4ei u(
(o
1":)
(s. i 5r)
E\D"rimFr rL s, (on{ar.l ,i e
RA-aR,,
d,oa,nc rtu
c^
lor
r.f-r.
simu)rai crir"riile ue srlTilirudin. Re
ri
Fr
(v. .on.lu/r.,
u r1
'
n''.
:r"
9.2]r. P.r' ru iFl6rurdlea
'"rs-or
dili.rrlla\i caracl-rrcrr" r) r' Inr d
':
"
rlli Froude d Dropui der"r'ninarFa
'n"
r:llcl:
'
-
coelicienrul'r"zisrFnIei
d' lr.rrre, C.". al ndv'i in t.l
''i'n
n"r rr l
'
." .dlc;1"^2, in lun'ria dP numirrrl Re tu formulPl'
"rdbilllc
lJ
s
9 r'l:
,oFlh:,ntul r\zicior{e' dp ples'un.,
I.,. al n,rer
rn
rall s'oblrne
prin pr'lu.r"r," IczullaLclor.xPenrn.rrtir'l^f Pc.m
d
r''
Da,i s".pii,; f9.tl'. la
.r'', in mirirnc na(urdl; .'"p''tv l o'"1
;i -
la. r.poiLul ,.Lor ooua t.zhlenlc la irriniarc oblinul" r^rulli
..
rl", C'"(p"1)'"lz) S"
R,- c p,,\p^1)?,lz) s^
Se fac umitoarele colsideralii:
-- nala
;i
modelll se dePiaseaze
300
in ape cu aceea;i densitate, aAiin
-.atea
executirii
ii
simultan aele
rezisten!ri'la
F;care dintre aont-
':i similitudine ce o
iarelor mi!urito
-
se_resp..i; i rircriul de similirudine Froud" (r.
relatiile 9.t44. 9 t451
r-die
asrSur;. pe d" o pa c CP,
-
Cp". iar p" J" atrt pa e lalabilirat-a
romrnier (9.140);
.
- aria suprafe{ei uda
^
se scrie .ub formr 5,- LAh penrru n"!d in
nrrtrlne naturalr
$r-
JE . L;h, penfru modei.
(u (onqro-rll
te dc rnar inrinte. r"latir
{S.t55, dcvinc:
Rp"lRp^:L
"rLilL_-
hi,
dc urlde rezulti:
R"": hiR,,".
Din relatia (9.13), aplicati pentru nava in mlrime naturali,
^
R,^
'-
?!is"lz
ser daci se
line
cont de (9.157):
r
Rixr^
P14s"l2
.Obsa,)a!ia
!:1 1n eazul
.ubmrrinetor sau aripitnr
Dorranrc. dilDarr
r"/is{,nti.d^ val. c{F.ur.,r.r si .yperimenrarcr
modelutui'purindu_s^
-jf.c-
rua nu11Jr p. bdzd c leri|llui d. similirudinF
Re]noid. I
4.4.2
l. Transpune.ea rzultatelor obiinulc in urma incercirilor pe model
ta nava in mirime natuEld
r-n!ru
J-t^rmin.Lr"a r.zi.r"nlei l" inairrrare, p-;n
transDun-rca rezul_
l.'1.lor oblinul.;n u.n-a
:n...,Jrilor
pp moJpt, Ii i..a in nr;rime naru-at,.
r )-lomanda ,l8orifmul pr^nu5 d" Froude. A.ecr JlSori,m cupr'nd^ mr:
.r) S..on"rr'r:"ire m^d l\l n1'.i Ia .carr /,
1r. rctatia
q.t{7,
imDus:
rl. dim"nsiunil"
"anJutui
hi4r,ruLi. at l,rzinului a" i".Ji.;.i.
,,.
b) S.
,rrd.rcr/e
modFtut rrpe.rind ,rir"r;ul d" simitiLudine Froud-.
lreza mooeLutur rczult; dln (9.1{6):
r:. :
r,/l[ pils],
(e.160)
nde.r,. reprezintn viteza implsi navei, in mF.
c) S" n)-soari r,/isr.nld ld_inainrrr" principal;,
R., a mod-lulur.
o)
.5e_.Jtc
rt^d/, rozlclenta dF trecrrF a mod"lu|ri, urilizind in acesr
scop relalia:
/n-:cr.'-r;1s.
tkNl,
(e.161)
ln
'rr":
...."
dpr.rmioi.u formut" (9.8{J. ir tLri.!F de nurn;rul Re.
' "resfunzator
vriczai dp lra.tdrF 2,,". rdpo,rul Ln.t.. BtL,,
1i
gradul d" prelu_
.rarF nl suprafelei uda'e a modelutui,
: Iosi plimul, rrrc
-tare
pincipaL- in
(9.r56)
(9.157)
se obtinc
(9.158)
(9.159)
aiti partc de ,rle,i-
nra presiunii Jila-
stentei de lri.. rre 5tenlei de lrc.ire
Efectul mi;r..:!{ii
i:entarc, sc fotuii-
: 4,,
+
C,/, unde
::':i Fr (v.
$
tr.l.2i.
!-,{cr, care divirlc
(9. Li;ll
(9.l5r)
r: .. pot rcsFcfta
I l2
ii
obserr .tiia
i r:\.clor de s,.tirr:!
=anme
natulr1:r,
s:atiliie la
S
9,i.1
j
r mirime n:riu
a:. pc odrlf.
::::)ectiv la modei
:., rezult5,:
(e.lss)
301
s-
"e
(al,uleazt
'u
/o mulele
indicate in
$q-34
-aPlicare
a'eslui r-a7-
0b,*laha 9.25. Obirnu:1. d.r"rminarra .oPlrcrentulut
(
rn
sc tace 1rr,
luarea in cJnsidealie
^
io'"i1iito.
pentru curbura
ti lrngozitatea
$lpra{elci
udate a rnodelului r
e) Se determini rczistenta de presiune a modelrilui, cu fotniultr
R"-: R-
-
Rr.
|kN],
'
(s.162)
in care: R. ar.e valoarea misurati plin remorcarea modelului, iar
&-
se
calculeazl cu relatia (9.161)
fl Se calcureain rezisterila de presitne, R,,, a navei in mirine natu-
raE, utilizind
in acest scop IoFula (9.157).
""'*'ei'S"
;1""1"""n rezist'enla de {ricare, a navci in mirirne nat rali,
cu ajutorul relaliei:
n.,: c.,
!48
s,
1tr],
ika
FnciFle
a.ti
Fin
intermn
c&: ,-lr- esie ari
=r
L.i-ersale a cana
arind in r eder
(
Pent.u determi
Ior
Etiliza doui met
l) Metoda Fro.
Coficienrul Cd
tro .aiena nudi (fir
ratia (9.169). Semnil
calculul varornor ao
Coeficientul CF
in care: R, este rez
sanlentul naki itr k
rnde: ,, este \.iteza
'
SravitationaE
in m..!
C,. este cofid
temperatula t a aFi
in care: R. este rezi
tura I de experimmtr
iar i coeficientul d.
C,r, este cofrc
tia,
(9.168). In ca.E
Co- este coefi&
dc experimentare
Si
c,
in eare: t cste temp
(e.163)
!
I
incare:
.*
sF d(tF'rrIn) cu formula
qb4)
in runcti" de.n- m'ln'l Re
'or',
punz;lor iitF,,ei r. a narei. raporrul a'l' Br'. ir 8r'dul
oP
prFlutrJlp Jr
inora{etei udale a carene.;
'"''
.-'s.
..1.u1"",
.u formulcle indiea,' irr
S
c-3'l aPli'ate at esttti Laz
hf :e derermina rPz:\LenIa la inainl"r' prrn(ipJla a ndvPr ln m!rrlrP
naturali. cu {ormaia:
n,: Rn"
*
R",: R.,
*
aiRtu: nM
+
t?(R- Rr'")
LkNl'
(e164)
in care: Ro", n.- ." a"t".-ina cu (9.163), (o'16l), ia! n", se misoari prin
tractarca modelului.
'' ' 'Oi,,,r"i;i
o.Jb.
^rsor,,.,t
d. rranspure," a r.zr'Lent.i la in.intnr'
Drin(iDalF,
propus Je FIo.rd- qi pr"zenlat Indrrnarnl
F5r^ ulllrzir oe malo-
i.ir't"" torin"io' de inrerr;ri r
""
bir,,iiji. ii, . ,a'.ur r,n,inao, r^ in.F1:ri nu .( r,,, rF,zi , u ,ezisrFnre'-
Ia in"rni"r.
Pln,ip,lP
ale rrod'Lului ri
r':pr'r'! naver'
"dinen.ion"i
di a.".rora
RFldlid,c.l04r
"rai p03te {is,risi )r:rL
lornrs:
,
,,
oj
'
,, -,
,.
';..
r.".,,
," '
*'tu\|
s-.
's
rb5/
Se imparte
(9.165), prin p"-.'is',i2
ti
rezultl relalia dR legaturl intle
-qoefl-
cienti:
'
ctu= cF" +
(c".- c"],,)'(p,'/p')
-(e:1661
Daci in bazin se utilizeazl apl din marea in care na!'jgl nava' atuncr
p.: p"
9i
(9.166) devine:
cn,: c^,
-
(cF- cF").
(e 16r)
i hidraulc ar bazinului
d' incer"ri
Pete!ii laierali
ii
fundxi canalulu
influnrleaz:r.
in
-nurrrir"
'iruatii
asupra \.alorii
'o't
'icr!rului
rPzisrentet
lr
.
ga2
I
\9.162],
anelului, iar R',, se
.4icate acesiui caz.
ixi C.. se face fil:
itatea suprafe!ci
in mlrimc natu-
i ldrime naturali,
(e.163)
{f, Dumerul Re, col cs-
=l
de pr elutrare a]
aplicate aceshri caz.
a navei in lllidmc
inaintare principate a modelului tractat. Aceastt irlfluentn este lusi in ev;,
de!!i prin intermediul coefiaientului aditional deblocaj i bazinului, dat dc:
c
aR'^
-
AvnlArb, (9.168)
-r-,1 lkNl,
(e.164)
.L s misoar:r prin
irJ s
rei
la inaintarc
-*
utilizat dc majo-
a cu r-ezistgnlele
iarura intrc Locti-
(e.166)
E;gi nava, itunci
(9.16r)
i de i4cerciri
i reistenlei la
und": ,4".. cJp aria.p.tiunii ma,.rr- a mod"tului, iar ,l,,.rit sc"!iuri;
Irn.rr.rl .'
"rnalrrlui
hrd'auli, dl bdrinuLri.
Avind in |edere acest cocficient, relalia (9-167) se transform! in:
c
^"
-
(c
",^
+
c
A,j,,)
_
(c",, c",). (e.16e)
]"er.rLU dFtermraJr.a ,o.ficipftrului a,^, cU .,iuroflrt r.l,ri(i
(S
rocr. s"
r or utilizJ dou; m.,oJc: FroudF:ii R.vnolda
1) Metoda Froude
ao-lhi"ntul .
,,..
"l
rFai'l.nlpi ld inainldrp prn,ipal",.. d"rFrminil ppa
,ru,"r
nd nudt /fir; ap"ndi, ir a nrr"i la
pmp"ra
ur. appi dc Is"C,,Li rr
lxrid /a.l60).
c"rnnifiraria
r"rm"nilo-
$i
fFlar::l- propus. de Iro,rde. p.nrr.
calculul valodlor aceston sint prezeniate in conlinuare.
Coeficicntui C," cstr. dclinit de rclatia:
cr,,,: 1 000R,,/a"ie. (9.110)
R, e"-" r"zi,trnt. la intinrarc pr'n,iDxti
d n.1r'ei in k-\. A" deDld.
nJ\"r in k\, i.rr' |
-.," un coifici-nr dar de:
o:f,an,
{9.
r7l)
nnde: ,, este vitcza n-avei in m/s, l', vo\rmul carenci iD m3, iar g acceleralia
graviiationali in m/s?.
C!,, este coeficientul rezistenfei la inaintare principale a modelului, la
temperatura I a apei de clperimentare
Si
se catcul;azi c,r formula:
cr,,
- 1oooR,,/1,,,t,, (9.r1z)
i-
"are:
,k...rp -.2:.L.nra l: inainrarp prinripat;
r mod-lutu;. la remDeraL-
Iurd
/
J/
crpri--nra.c
-lx,urar i in kV. I, d;ptdsdm"niul modelului
;; (\,
iar A coeficientul dat de (9.171).
. l,-
*t".o"t:,i^n'J aditionJl d- blo.aj dl baznului, drrinir de reta-
tir
(c.168).
Tn (dzul
bd/inFlo-
'nari.
r
,,.
-_ 0.
Ci.. este cocficientul rezisterltei de frecare a modek{ui. la temDefatura t
de experimentare
ii
se calculeazn cu formula:
C,.,i :
rt
+
0,0024(59 t)l
i,,S
L,,oiw", (e.173)
in eare: I este tenperatura apei de experimentare in
"F,
dati de:
,t"rl:32
+:rt.cl;
303
f-
este coelicientul de frecarc Froude, dintre mo.lel
9i
api,. dat de relelia:
:
.
:2
d
ie
;-:
.:-j
{;
-a-:
{i
i: iE
?t
t--
r
qr
i
*.:
i;
h:
!
E
i
i
95
!,
i,
t:
I
7
!'
j
;
:I
:5
!
1.r.,
::!
:'
iI
fis
l-:
t2,i 6
f-lo,xq7
5 LnL-,
uid:
/-
estc coeficieniul de frecare al modelului, calculat cu Iormula:
(q t?4)
(e.1rs)
(e 176i
(9.1r9)
/,,:0,00871 +
0,016t'7112,685 +
LNL;'
iar a..,, lutgimea modelului Ia
Plutire,
ln m;
^*
3'!3t,' . %i'J"iiii'
"Ji-.'l'i.,'Ja,
a supraielei udate a carenei na'ei
sau modelului, definiti de:
'
s: s"FYr'
unde: S- rcDr(z;1'; :upr"r."a udau a (alenPi na\''i in m'!'
2.",-'e're ,o"f cienrid numarului Froude. oaI d(:
L,."
-
|,:3ar,"ll4b, \9.r't'7')
la Diutire, in m.
lre&re.a navei, Ia temperatura cle
(e.176)
unde: Zrrr, llprezjnu lungimea navei
C"" este coelicrentul rezrstenler de
l5'C
;r
se determrne Lu {omula:
in care:1,, r"prezint! coeficientul
de ftcare ai navei, -a
ieazi formula:
c
,,,
:
i
"8
L;'t"' ,
in ."t.. 1"
osre .oerrci, ntul dF lre,are Fruud". dintr' nd\a
5i
dPa
.* te.p"rituk de I5"C, definjt prirl rPlalis:
i":
r3't
l'19
'08ts
LY
'"
15'C
li
se calcu-
Obsptva!n A.27.ln practi.;. .e delermin.l Joeficj'ntir
'r,'i,
I - I q
penrru un
(lomeniu de \it"r^ ?".. i '
I rl e"ta rn'ludr sL \rle/a rmpura
Prrn
tema de
prole(tare
,l
'--
Se reiomandi prezentarea calcuielor sub Jorm: tabelarl (talelul 9 5)
?l Mtoda Relnolds
Sj
pr,n
a,
_d.!e
melod; :. urm;r.ctP d(t'rminJt"a'.(rr
ijulorll reli '
riei aq.1b9r, a .oplicienrului Iezi'ten1"i la inainlale
prrncrPdlc a (drcn(t
nude. in aDa la ter-1pel"1Lrra de I5'f TPtnrrnii
(arr illienrn ln {it loe) sc
rol, uleaz: .u lormulela
PrFzenlate
in .onl:nuar'
roeft.:enrul r-,, s" calr ul"azi .u lon.ula:
/,
: 0,00871 +
O,or6r't
l(2,68s +
Lvb)'
C
tu=
?R"lp,tl9", {9.18r )
in ,are: R"
"s
e r"zisr'n\d ld inaintare princrpai'.a n3\ei in Jp:,de rnare la
rpmoeraLu d ilc l5'a
"l
sF masoa"-L in k\'
t'
dcnsxnled apFl oF rnare,
';r
l5'C_, :n r m3. r' rireza nalei in m s iar S' aria cuPraletFr ucl'te 3
'dr'cr'er
in m'z.
BO4
.:
R
!'- n,
lia
ls

6
'll
rI
-
t til
?
?
?:
.
,!
F
:
ll
;
F
:
l
:r
i.5
:g
t;
:e
E
rl
's
l
?<
2a
JE
:B
iE
i
'a
9'
?;
i.l
ii
t;
i.s
E
*rl
-s

EE
^.c
r;'
rE
Jr
3t
i3
!.
'i
13,
E
{.
E
.n
i
:
',i
i!
b
E
'\
E
t.
s:
r'!
,!
E
E
g
E
.a
.:
_a
:
+i
b,
{
9i
;l
9E
i:
:it'
:i
:? i
igt
It ;
3
:r
a2
t;
:9
E9
;s
a
E
e
;
e
T
F=
,:-
'4"
5E
a9
i
!
l"
l"
ta
! I !.-i
-
il
l'e;r+
F: I:gEi
EE;
IEE
3tl SE3;-
T
l;rs
t'
.
l^
;
la
i
:
:
3
:
t
| :i l;; l;
| 1; I
q:r1;
I ;j
ir-!lr
|
"i
I
:t:l=
I r:i I
iitii
I r=E
-.&!
-
|
--..:i
._.i115
I .:q i
_-
|
'iil
l
I !:+
-
l*
| :iir' l;
:,; ii
":
"ei:l
: l=
:.: 6_l d .:
tl^
' li lq
1
_ -T.
'"
r
lF lF
ii
i."
i:
ll
6
:ir
:c
B
r:
:
ll
n
I
1;:
r!-igi-
?",. clr ajutorul rela-
irmcDare
a c4renel
:a{en'in iD (9.169} se
305
iat cu formula:
(9.17r)
(e. t7t
(e 176)
\9.r11)
(9.178)
::\e
ii
apa de mare,
(e.1re)
calcu-
(e.130)
Ei]lar: (tabelu1 9.5).
(e.l8l)
iD 3p:r. de mdre la
aper de mare, ra
Coclicientul rczis
tFa t a apei de e+x
Ende: R- reprezinri r
iE-atura
,, mesurat:
?, \iteza modeluld ir
In cazul bazinek
Coeficientul rezGt
aEneDtare, sc calcriea-
acestui caz deline:
In (e.183):
uDde: ?n este viteza r
in m, iar !, \.iscozitai
e\perimentare, in mt/
Pentru calcuhll c(
ratum de 15"C, s rti
aplicatn accstui caz, a
1n (e. r85):
uDdc: ?r, estc \'iieza na
Iiscozitatea cinematicS
Obserualia 9.27 e
calculele fiind preznt
Obsettalia 9.23. Da
coeficientului adilional
se utilizeazi in loc de
deter1nini cu formula
i
li:::
.!_-=>;:
ti: H ig
. Y
! ir,;
:r::rxe
6' 3;:,9
l'.r ; s
:. is
;;
a*t
iii
s:r*ii
.:1-i
-'
'*t:.
q
!
1,"
li
ls
l,i
.^iE.g L ;
i
i:'3
I !i:'
li:r
lEi
Lt!
lctl;i:Eji
.: t:
-=
al
,"-
i : !.8
ri9r:
::6 -
!
"-c:!
i
a!--.93
9i
i:t
'i
:
!:
l-
I E: ir
!:eE'
d .18 i:
J ! lfi
tt
g!
t:
o-t
,*;
rl,
;:f; :e:_-i
;iEa"l
llEis
'-':i;l
i.:ii:
,:p!!: E:E'i e ,
il+.: El J,e r:Ft
I
I
-
in care: Crx,, reprezint
de relajia
{9.168);
r,.,. i
lormula (9.160); g accr
hi&aulic aI bazimlni i
Cu valorile Co;, i .
calcula rezistentele Ia
-m,
c\presia genenli (9.19)
l
i^ t^
t-
t-
306
-
lJ
Cocfi, i"ntul rertr.n!t i ia
in.in,Jr,
prin.ipJl" r rnod-tnlui. ta remDera
lura 1a
"nFi
d" c\p riTent.rp, :" c:l.uleari;u rorrnuta:
c
a-
:
zR_l
?*4,s ,,,
(e. r82)
unde: Rr reprezint:r rezislenta 1a inaintare pdncipatn a modetului, la tem-
p.r'dlur" /. m5:urdtr in k\ p,,. den.rrar"" apei ae .\perimcnlarF
in rmJ.
r., rrfeza modnlulu; in rn.. iar
c..
drir suprtte!, i ucaie a modeuiui i^'m".
ln cazul bazinelor mari Ctr,,"
=
0.
Coeiicientul rezistenlei de fteca1e a modclului, la te peratura
t de exDe-
nmntare! se calculeazir cu lormula ITTC-57 (v. relatia 9.68), care apliciti
acestui caz dcvine:
i
=i=:;
.:!t3;t
--rs- ! ^ i
d R"r::
s; t
e:
E-
!:e?
In (e.183):
unde: v..,
p5rp
vireza r-otjrlului ir) In.. ajrh lunRim"a modFlului ll DIulir"
in m,. i.r
',,
viscozirat.a .inpmrLj.i a ap.i din bizin la t"trp,-rarurd / de
.\perlmenrare, rn m1s,
navei, la tempe-
(v. relalia 9.68)
cr,,, :
0,075i (lg Re,,
-
2)?.
Re,,: 1r,,LvL^rn,
Pentru calculul coe{icientului lezistentei de frecar a
ratura dc 15'C, se rtilizaz: de ase enea Iormula ITTC-57
rplrc-la arcsLui .Jz. rdi.x:
C.,
:
0,07-5/(19 Re,, Z)".
ln (e.185):
Rc" _ I,1,..,
.^,.
(9.183)
(9.18{)
(e.18s)
(e.186)
:. !*
1,5
L-
I
t^
Lnd : r, este\ir'zi .r.r ir n.s I!., lungimeanar,itr pr,rir. inm iar!"
riscozitatea cincmaticn a apei, la tempent a de 15'C, tu n], .
Ohcart,lix
qz-
p.tF
!dl-bi a:i ir, .ard apli.ar:i
,n"rod,i
R"\nold..
f.L' ul"l. fijnd pre/enrore .ub IormJ rdbehr; riabelul c.b1.
Ob..'udl;a
o
28 Dr.! s."rx rodelului e,r" n-i,;:i nu
permirc
neslirrlca
co"liciFnrului ad,iiondl .t. blo.rj al Lazinutui, d.uiLi in'rdbel"i.
q:5:
9.6
.,^ urilizedzj in loc de u,.,.. i' tl. riLeza ,orecrrli
-
nrodelului, car
.-
oeteflnlntr ctr lormula:
.,
|
.,,o..
,,-.
chd
, ,-
-
,
r_. /- t,/ m-, r9.t8-t
I zt,
a,n
_
D;,tgnb
in care: Cr,,, replezinti coeficientul adilional de blocaj al bazinului, definit
de relalia (9.168)j !.,, i :
\
tt, viteza de incercare a modelului, calculati cu
lormula
{q,lo0)
.
E,acr,l.rariagravirarionaii
in m.s:: /,"
adincim.r canatLlui
nrorautL. at Ddrrnulul 1n
Fn
I
Cu ralorile.n"r. i
-
r,1 rezult:r" rn rab"lul
q.5.
rFsp., riv
g.6,
se por
.di.Lla rezisr"llt.l"l- inainrar"prin, iDale R, , i 1. r, urilrzind in acF"r :cop
e{presia
eenera]l
(S.19).
'307
ii
ls
lr
!t
.5;:
) _-
:::
-::
-i
.:Fs:
a;: ai
l;
r-"
t_t __
I its- 5 ui:
iiii ti r*
li?.x;
l
"E3.
f*"i:
+.r:i
il
t
s
g!
:t.;
E-;
=:
i
rt E!.!
-
q
*.9E
ii .:,
^E
j;
il
ir
i:r
!!
'.: '_2
=
c; {ei
;!
ir
q!.
..4
*-=
4s
:; E:; ]
i: r:
-.
ji
E:-
E
E
E I tfr
r s;.q:
!.= ir";i
!a
ai-L
:3< 3 E
r"
"f
i!::
'--n..t!!
s
=.
! i i::
-! !;
::5;
.. ri: r"! il
::.-o i:df
g
{E: {::.
.: a:;3::d
! !E
.;ia
E
."'!.
n: !
d-9
*
.=-
P
r" .4
.i t
.e2 4z
.- Er{ !
'sa3Et
,J:X
Y.9 >
'ia3
v!
at
.:i
a
6aI
>.: n
-Ec
6
'1$'
$-
!3
:
I
'i!
E:
3"
i:
;
i
:
E
"
3-'
;*;;
.8,!T4;
6 i._.:
i
diE r:
.9E
t- t.^
t-
t"
308
ij ls
s d
:
s
;
lr is l;
/ii;:s/
;*
/$xl
f 8.ss
5.E d1;
tts
F.;
.2*:^
d.9;;
.B
ni4
d9;J
i!,:"q
I
i
it
-.-
a*'n
a
.
;
ii
1*
i:
,"i
it
:t
i.
I
!1,
-l
_l'
i
,.?
::
; NE
.!.t
r"::6f
-l:
-E
.!ii!
.J<
t:
a; r-';
309^
,5
nii
iE r.
E ;.
-::
- E E,J
ii:5:
l
.:rti
gia4i
d!g !:
l+
t.
e.1.3. DEIER,,rrN-{R{
RiSli*";"{rl,t
lt
rt-i []iRt
prRrNcrpALE
pRIr"
irEroD\
in ulrima
'r.m"
au rP;rur
nur. rodsF
rrii d.P JirS'ame r;
torm-ul"
::nm'l'1,,9:l
::".'l':,1,,r*11;1
*j*liinll *j
j jx*uit:,
if;
siune, al c;rui lalcul teoretic
este destuL
t"
o:'.H;i'"""ii..,
$i.b0.
obrinu,c'l
,";::l;l,or'l.Jl;,,lil"r'!i.
o,"nu,,
-
seriile
A.
T
\r' LaPP obtinute
I
.
seria >\' Ax Hdrvald:
- s"rid iaPonez;
.,
"iri:u{::**:,i
FILT,H::
ff;:$"';""3::iryl:i'ii;i1i:'r*
ii'i"p.".,i.
."^'a-i'd
"..
*".r*
",
*';"'
j'#,
ff
i' ::l;'::'il"l,"'C;;
irii"
ti
c.ra.rernricilor .dinam1""
dr^
'ma tim actuale
9.4.3.1.
Determinarea
-rezistellei
la inaintate
principale
Prin
metoda Harvaltr
L nel" b,zrn" hidro,linami'
- drr. lumP arr
PLt'li'ar
r"zult"t^le
inc"rcr-
1f :
i:t
i#:li;."i..:l;+*..#inl*"'
?*j.i::.","1i1:,:_":r
:i;:
l]T,",,,.J
.f,l
.:;,*ff":l;im,t:1,;":,:lI';.i;..'i::t:T",;;:i:"i:,"i:
t""-ifitll:$g?["tor.
{olosite la intocmirea
diasmmelor
tlar'ald' a avui
'"
"f"[,'li*ii"i:"["1;.liil"o,'*'-',
a mod'r']or
incer'ar(
a
'|osr
de'rr-
'"'":
"l,x,,lllTJii
li.l'li'i*ry*'"
ro in-in''r"
prin'ipah'
mod'rur'i
"
''l
:;:illxl,:i
.'""131:'^,!l'i.'' *"-*"-
.-r d''|e'ninJ'I
'u
rera!;d:
.
(9
188)
Lp-Ltn-\!rw
'in
care: coeficientul
C.., al rezistenlei
de lrecare
a modetului'
s a calcrdat
'"
(njl3li""**
cn, al rezistentei
de presiune'
a {ost exPnmat ca o ftlnc-
' l"'='iifrltrii: ::i'"-*;ll:.*J:t::.
d" rapo. ur Ln'
',''.
si
de nlrm,lIlll
Er
: aligl^*:
"*'e:iii*ittl-;l::':lj'illl:::'":::;iiJ'"fl
'.1;
,
'.?,;.taJ;d curbere
rezuliate
din
-
diaSramele
,,",il*i$ilix,si, l:i"il,i';:;iili'
";;;;,",..::
:,:l"ll;;' ;,"r1::i
l!J,il',i.,:':"iii'i,:t
T.:::iJ"*:i';""'#!,'l1:^
T"i,,i:"1:ii:.p#,,:il1
0,,*,Tff5'i:';':
;J:"lih
lli ::,;{i":lt;.i"iil'.f
f iJfl lrT"":Jii?l;
:lli$i"$*$"1;' T:i.$:ff;';;",:
;iii";;i'.i*1"'a,
i" ton"li"
de numrrur
??L\CTPALE PRI\ itETOD{
:: diagrame
9i
formule
!a inaintare
PrmcrPare
E ltul rezistentei de
Pre-
i
=e\act
(\'.
$
9 3.2, 9 3.3)'
L $ashinston;
1:iageningei din Olanda ;
ative. ale determlnarc
de diagrame
Harlvad
i bine Iormelor
geome-
: navelor de transport
-;cat
rezultattle
incercl-
ii' larsi de {orme
teome-
--ror
iezLdtate,
Sv: Aa'
dP diaFrame,
care
Poale
-r"rminirea rezistentei
la
Har!ald,
it f,vrt
: iocercate,
a fost detcr-
principale
a modehlur
reialia:
(9 18s)
. modelului,
s-l calculat
: lost exPrimat
ca o Junc_
-Frtul
ZF,/YI?3 Ei
coefl-
!_arener;
ilrd drbele
rezultate
d1n
:2,5 al navei standatd
.: materializat Pdn-.serla
-r deteminarea
coelrclen-
A'
0,4 0 ha/,,Fi;
,., ir t"n4i"
dc num:rui
Fis. 9.19
.r'1.n"
I
Ja
2f0.
2 t6i
:.aa]
?
!iB. 9 20
a25' aaq
frvlid
h.,lffi
1A
6 t04
54.
J4a
2A.
q/5
a.6'
'1{'
2.fi.
0
fft v/'/it.-,1
xp'l
I
,l
t0o-l
s 6',
J lcr
:16
".to-,
c/5
317
n.tt!9\,
qt'
J
a+a
r,.t'6i
q$
425 ,
qu
(
Fig. 9.2?
t:
Fr si coelicientul de finele longiiudinal
prismatic C,n' penttu diferitc valoti
i:!W{'!,',=t:rffi
aTg:,:rl,}'sttiT5,"tltTi,E:"Hs;
o'''
or.oil7 l"t"o,iu"r. xl diasrar'1or de bazi Harvdla esr':.
-_'l'"*:""";f;:**':l'":ir"'11":ir,r.'"Ji'fl'?''Jrl'1\"
9"',::iiti'.1'i
:: i,i:*:"'"',-llll'lll xj,
;l'liT'i!'.,ii;'i01i"..,""'
inJ in,., r.' rp,
;;-r-*1"#l;l;iJ';r{*'*i*-,"H+;H"},:l:':if
t'i#3"r."'.';xi
t'"t-.ttliil..t
"
du e o dreaptx o'izorral' .ar" intPrsecleal:
ara ordom'e-
;l':'fiiiift
ffi
{5i,kl,i,-*J+l.nll*s':e*+'ls
"",ll*.l:-ti
;:li, ::,i:ltr;ffi
f:T:i1,,::;;,?ltT;'ll'::i',,;":l:
'*'
3i?:*'i:
:'i?i:"'J;jij;"#'""',"."Jr"'
,,. .*:"1';.";:li,';';:l'?:'ii
i'i;:.';i :,I;l'
";ixl";:"*,:"fri'",
"''li;
' " 3lbt"i:*""1:"
corricienturui *+"l.ll"'.11.
li,?'.!","",r,"-. ,.,*, o"
",",
;i;;';l'u"'";?l%i'J'lil'{I#}t
iJ
iif rt*l$i:ix i:,
ir* t+:l
-*i
ij'i'#
l.,T**i;i;r;
::"1{"::.:i'i"l:"il:}*"Jf
''"'ff,'J""'"i'::
;:'i;;:'i;'
;i ;;;i ;;;;;i;: il;
.e obqine
prtn core'tarP3
rL!r
cF
-
c pso +
ri;, +r.M,. + oc'".
(e 18e)
i:T;l:li"uur;,',;l|',"i':,,,i1
f'
sint DrezPnrdrP
ii'onrinuare
a{sl,
}"?i,,:'.^".ilisl?":,,'l#ff ;,'L'*l"":'Uli'3"';"'xo"ul
sctt: o,r2
(8,"1r,,"
-
2':51to
3' (eleo)
in care: Biz, Tr0 rcprezintl
i[limea respectil'pescajul
navci de proiectat'
la plutire, in m
320
2. Coteclia 3C pz
fen
tL
pe lunsime a centruft
=qrate
fali.d
fi. Dep
r$eze ma . varoarea opr
sadard, notat[ cu (''
r
zentatn ir fi9. 9.28. Dia
de 1'arialie ale loc(f,F&
lu..//l/3
:
5,0; 7,0. Yoi
se cal.Lieaz: (4,!
-
se lixeazi punctul
incit 01 :
Fr;
-
prin,4' se duce o
fi ctivi, corespunzitoare n
polare liniar6;
pnIseduceo
telor in ,4";
segmentul O-41' n
De regde, navele car
ln aceste-condifii, se im
rezultd din cele
?rezentai
te$ecteazl axa ordonate-
ordonatei.
dar este diferit de: 4,0;
pentru diferite 1'3lori
este valabill pentr u:
4,5;5,0;5,5;6;0;
ln punctul{,
,, al navei de proiectat
dorit, atunci se interpo_
t0
3,
inainte, Harvald a ela
In continuare, pincipale.
formula (9.84),
tabclul 9.2, iar
C", al naYei de proiectrt,
prezentate in continuqre-
iie ileterminatn de faftut
it dia$arnlle Harvald.
(e.i9o)
jul navei de proiectat,
321
M('Ei;/r||)e
t/"1
z. Core4io 3C!z
fenlru fozilia
centru'lui d.e .arend
te
Lungihxe. Pozi-
tia
pe tungime a centtului de carene este definitd de abscjsa acestuia tlr,,
ma:urdre fri; dF
E. DppFndpnla .oefi,:entului r-,,
de -ys,,,
psre
evidenli la
virez. mari. Vaioarea oprinrl a
"bvi""i
,"ntrulrri d" .dren5. penlru navr
standard, notati cu (roj.. se poaie determina gralic cijn diagrama pre-
q/5
42o
q25 qfr
Fig.9.2a
zentatn in fig. 9.28. Diagrama cuprinde doui drepte, reprezentind gralicele
dc variatie ale rl}(rEkLlL
L\sd
in
o/o,
ln func'fie de numerul Fr, pentru
L,,, V'" ' 5.0r 7.0. \1odu] Je utilizar"
psr.
urnr;1orul:
s" crtd:leaz; (tnrl |
| 3r,
ii
Fr (v. r"lalia
q.q6)
f
n,ru rara de
1:ro
-
se fixeazd punctul ,4', pe ana abscGelor di:granei (v. lig. 9.28), asifer
incit O,,t
:
Fr:
-
prin ,4' se duce o verticau, care inte$ecteazl in punctul ], dreapta
fictivd, corespunzdtoa.e raportului
lL,,,,l|'t\,,
cu pozilia stabilti prin inter-
polare liniad;
prin ,4 se duce o dreapti orizontali, carc iirtersecteazi axx ordona'
ietor in ,4";
-
segmentul OA" reqezintta 100(xa*LlL$Lj'6 in
oL.
.
De re8xli, ravele carc se proiFdeaz; au I00r,n, Lnr,1 100(rs,',/ar,r),d.
In acFsto.ondi!ii, se impune in,rodu.prea corp.liei 3C,..ar.. dupi rum
rezulu din cele prezentate mai tnainte, este o lunctie de Fr.
ln tara proie, LuJur p ri rlr']dr s :'ro1d' z; d.'l l:
rlac: Iir < 0lS. .,1..r, , . i'
Bt,je-ze
cor.ctia EC",:
. .^
-
da.; Fr 0.18. ,Lu.r :
_ i, r, Lrn
(olndPr.rea core'lrrr dr
I! tr
penlr I
cdlculul
Fi )p r". om'nd:' fof rl rl
':
qp
mula
(9.96);
-
se Iixeazi
Frnctul
/',
Pe
axa
-Fr
(v. f9.9.29);
322
0,xJ
se poate determina
ii
c L
astfcl:
de ploiclat, utilizind for-
prin ,4' se duce
&eapta corespunzetoar
idaci nu existi dreaDt?
poleazi liniar) j
-
prin ,:l sc duce
eiagramei in punctul
corsPunzitor p
de unde rezulti:
in care: 3(,r,r,/4i..) e:
Obsem&lN& 9.31. Cot
iri de caren: Efz, al na.
aI navei standard. Daca
jeaza
s
,
\. Cot^lid sCts
f.t
de Jrptul (: nala star
:rin.l formele geometdl
in carc: 3C;a rcprezinii
Deiri.e ale scliunilor
Corectia o'C; dep n
tionalitale Taylor peni
arrll. seclrunrlor trans'\_e
fil acestei coreclii sint I
0 05
_a0,1
.
roj
0,10 l +0.: ro-
Pentf! 8C;. se rea
c) Calculul coeficien
Coeficientul 4", al r
fomnda (9.20). Valorile c,
contorD indica!iilor pr(z
8CF,: a(l,l5iFr
-
0,6) 8\x,r'LlLti'.\ 10
3,
unde:
s(,rdr,/.r)
: n0rE*
t.l
t',,
L
-
100(",,./ttrr)..d
!9/or,
iar a rezdtn din tabelul 9 ?.
o,?i
I
r,,o
]
{oo
a
a5
n'"
a410r
a1t04
0,2 LA4
(9.1l i l
(9.11lt
q4a"
0
a,
Fig. 92,
Valoarea aDroximativi a coe{icientului 8Cr,
diacramo
prez"irrot; in 1i8.
q
2q
Pro'edindu
c"
-
-
"e
i"l.,rleazi nun-:rul Fr' pPntru nr!d
absciselor diagrarnei, astfel incit oil :
lIeI i
_ -
prin,,1'se du(c o drerpr; rerri,ala .arp inrerseclFad in punclul /,
i1re"p'a
core:punz:ioare,o"iicientului d. finele C,", a) nl!ti dc Droiectat
{Ja,; nu e)iiqi; dreapr: p"rrrru coefi.ienrul d^ lin.l; dorir,
"run.i
ie
inrer.
rol.ari Iiniarl:
,.
Prin.
,4 sF du.c
_o
dre.rpte ori onral6. (are
jnt.r.e, r"az;
ordonara
o asramer rr1 Lun.tul I :
-.oresDu;zitor
Dunctului ,,1" se obtine:-
clrectiei 8Cr,
ti Pentf
I
(9.1, i r 10
3,
.)-.. t%r.
de rnde rezulti:
in care: 8(r,r./a,rz) esie cel definit dc relalia (9.192).
Obsemaln LJl..ore,lia 34,, se
"pl:,;
nurai in cazul di"Dun.rii cen{ru.
I idp,,renj 8, ,. J na\.i deprbipclat.inprora,pnrrutui ap iar"niiBnJ.a.
"i
na\,i s'andard. D:.i Bd,
"qtc
d'spu. in pupa ,8.,
r
",
cor".lia se negli-
lazi
I
3. Carcclia SCrr
?.nt/u fotna
corPlllui. ].easl, coreclie ste detelminatl
'"
Lp'ul ,i npvJ .iardard a fo51 dJoprar) ,u
rro\a
,lasi.a), rara bulb
ri
.rind foiFele p"omcri(F d;ferile dp,pl; in I sju \. R,lalia
een"rali
de
8CA:8C;|r+3C;3, (s.195)
in carei 3C;3 rcprezi li ccrectia
lentru
bulb, iar lcir, pentru forrnele gee
merd.e ale secliunilor transversale de la extr(miteij.
Corclia
'C;
dep nde de num:rul Fr qi de coeficientul de propor-
';onrlirar"
Tdvlor p"nt-u bulb /,r ,4s, 1o Lnd" ,4Fr. 4v reprezlnte
riil s", rit,n"or r-Jnsrp,srlF im"'. al" bull ujui
ti
(uplului mr^rru. Valo-
rll acesiei corectii sint date ln iabelul 9.8.
7 ,rtnl ,.5. Valorile ci(4ki pcnLru bulb 6a;.r
f n'ru
y;.
e
-',o'n"nd;
ralorilp in.,risc in rabelul
o.a.
c) Calculul coeficientului rzistentei la inaintare pritrcipale
Coeficientul Cn, al rezistentei la inaintare principalc,
se calculeaze cr1
fo.mul" ,9.20). \rlorile.oelici"niilor...
C". nF,;5Jr- in
19.20y
sn der"rmin;
'onlor- ind:.ali:or pf.r.n'.,rp ld pur(tel. r.b. drn
fr-rFnr,,l
p"rdgral
3c
Pl}(r
"1,
Ll
L"
L)
:
dA"
,
8c
t,:
0A"- 3(,s,1LlL$L),
{e.1e3)
(9.194)
be
poate detrmlna
tr
c I
estfcl:
de proieciat, utiljzind for-
Bramei,
astlel incit 0',{'
:
0,05
+0,1
.
r0-r 0 0,r
.
l0r
,,'"
-lt
o. o
4 .r'-1
0,2. lo
r
i -0,2
1or. o,r ' 10-
-,,..r
,-
--,
j.--.
I
-q,
.1".
323
L.,i, 3
:":
r Ei
9,"
ee
e"
i
t!ieiel.rEEE'l
aEE!":c!EeEe,
fr tx
6l
l
;isri;;ii:iii;
Eiiiiiiiiiriiii
rtE;i;tr $i:i;:
iiitii:iiilfi;
i;i;liiitiigii
*
Eir:ii;;ii;iii
i,. :i-:*; :e i: i+ l
i$:,,ir'!;
l-;.i i!:l
-'ii;a'ia;;;;i
.,8
E
-.9
,'.r E X
'-_ a >
IE
d
5
d
ls

.:i-
-
*
l;!6"
:;83.i
E ;
!;E:
i 3z-"6x
- i.-E!-'
Ei"iit
:l
.a oi
3.;
: - 5 rii
i!g:
r=9!_s
t:F -r2
. id ,,]
i i>;
!;: !
; gd
9d a
t*r9 $,1
I
I
| ,69
t-
r
IL
I
l;
i,i
lg
r
e
:3i se
E';
g.P
*
t- ;1iall-
324
a
.,9
3
3
;i;iitu:{:$i,
;. r
s.F:.6
.E;
i-*
n
a.E
!;";;-.9
i 3 E:.x3.
dg33..ir
6
,{
j
o" ,i
5 I s
s ::1!
: EE 1'.
-" .
E Eio&d
:
;
r;; e;.q*
c :'i R 9','i.E
!P3.rd
"gi'r9
*E .^ i
l::!!
! r- 53
o't-3&;E
A:!!
la9
!-'.:
! X
r
--
:
:,cl;
.".
b, ;
:;:;o:f
in--6^:
u'?;E:::.
I
-.1
ss!+!
>
.-
E;3!-9-
t,
r-:--
l.F
- * t---'
I :3
d
| .A!.8;
Jl [!
:;5;
iE
*
=
"i
lt*
'. ll
-
i
-
Eli
;
i 5
';!'"i
l-_
l
l
l
ln-
*:
I
6
6
t
ln
!
q,!
:+e
"3
:;Pf;
325
'6=:r+
tc;.-
@r(1.ur/?.rr,)
00i
zl7 t1l7 4a r
t
g
it
li
-,r --fr
taa
.:
g
ld
]r'
i
BI
I
l3
t;
ir'
,errr r7 /.r4r)oor
]
,,,,'rl,*,,*
l$-' -i
l__ .
--'
* t=
2.2 |
r iig r
. - n
\.:
{::;a!
i * 3;x.E
iE
.l E.5iE
rilii-'l
! !- i
ai
'-
' 7;,
.=
iSRd:J
-
-
E 9=
,:,t
I
!
E
E
i:=:;:.:
-=:l:"1j
j
!:.r;i;8,
; ll:!:=!i
:=-9;a
;:i !=!
:::-:t=
:r*::';
: ;:: :-!
E
li=r{3
; ,c:;
h .-.E.E i
-.
E
r::ii:
i 3 t-;:
i 3s:9::
!
t
'S-
'(-+E
; L
,:'
ri!t
."',zrE
i!c!
.
:r*:r
'j
: k-l-
*^:
;
i
Fc.r:.iEI
9
ii
l;
'}26
l1
L-
e';
"
a>
o-.!i 3
l
j
..,{
d
{
t-;:^i
a
L-_SN
t4
ts3=*
..EA'.
d!".9.;
;,aA E r.e
j
"-
.= t
.Ae".
3::.
_i. 9.j
n?
d:
-
^
tl it
r:
!J
-
a.E iE
ij*?
-
l$-" : i
.-:-i.:
,!=:g.e9
v:-t:;i
i !z E
r !;:3"i
\,+!cx.:
"
rEp*
!
.-!;
r-
r.
-.!.:i6
i,i!!:":;
t i.,i
",v
,
iIEF,;::-
i
1_
:+
:-
.{l.
ui
Y [-
L
ira
g+
Li
ed
o*I
: : 1:
327
d) Calculul rezistenfei la irairlare pdncipxl
Sr utiliz"ara relalia (q lar, in care
aF
"sle
cel cal.ulat l pun.tut . dl
prpzpntului prrrgrdf, iar aria
s. a suprafelei udato a carenei, sc detetmin:
cu formulele indicate in
q
9.3.'1.
Tdbe161 9.9. V^lori,re co..ctli lcnlitr
forEr.
scclillilor t..nsYers.le 8c;!
Bazinele hi&odinam
modele de nave, aparlir
s-au ficut in urmitoire
-
caracteristicile
F
:0,jj
...0.8At LwLIB;L
rezrsrenta pfltrcrD
determinati pentir Fr=
-
rezistenta de prs
(9.162), in care R,- i fo6
Jomula Iui Schoenherr
-
coeficientul rezist'
-
test:rile au fost e
Ia pline incar(are, la iu-c
Cu rezultatele obtinn
determinarea coelicieitirtr
cale amintite mai ina:nte
grame
corespunzitoate n
situalie este speci{icl mr
p noe:
diaRramele
Dentn
de presiuni C!, al nar.ei
:i
C
B
e
10,11 : 0,8{:, coft:
O,r9
:
0,20
; 0,21_, 0,22 (l
-
olaeramete DeIltrI
de presiuni C1,, ar iar.ei
{i
C,
l0
77: 0.841, corcs
0,19i 0,20, 0,21; O,ZL
)
Fiecarc dia8rami arr
rtumlrului Fr. \ralorile c
sub forma unor grafice
c
Lcn/,18., ca" axl a absc
Nfodul dc utilizare al
-
se calculeaz: ariir
fomura (9.96)j
-
se alege diagran
-
se calculeazi 16
-
se fixazi plmctd
asnel i^cit OA'
-
LCEJI
-
se fixeazi punctnl
verticala dus: pri
tu1 .4 i
valoarea inscrisi !
ficientuL rezistentei de pn
una din curb se interpol
'\
-0,1.
r0
r
+0,1.10
,
Abseflalid 9.32. ln practicl se determini rezistentele principale la
inaintare Rr, i: i: l:q, corespunzetoare unui domeniu de vfteze !t, 'i:
-
l,;, care inciude viLeza impLse prin lFma de
Pioiectare
cdlcLrlPlP :c
prezjnrS .isicmatizat .db forme labelaLl
GabPlul
c l0) r
D rp: valodrea numirukii Fr. navel. de
(ransport
s" clasili'd i1 trei
cateso i:
"-
de vitezi mici sau lente, camcteizate
prin Fr
:
0 .. 0,22
-
de viteze melie sau semirapide, caracterizate
prin Fr:0,22.. 0,35;
*
de vitez[ mare sau flpid, caracterizaie
prin Fr > 0,35.
Maioritatea tipurilor de nave destinate transportului de mirlui se
lncadreizi ln primele doud cate8orii e$lionate mai inainte.
Por.ind de la aceastd clasificare
9i
de la caracteristicile se ei de dia-
grame prezentate in paragraful de {a1n, rezult! concluzia 9.13'
Conctr zia.
g.l3.Metoda
Harvald, de determinare a rczistentei la inain-
tdrc DnnciDale. ie D^ara apli.a i1 bun' Loodiliuni nav'lor
"en
i'aPide J"r
.'r mi"; citind"re ii don.iiile,l- riLezc al" ."lorlrlje doira .dtetorii (lFote
9i
rapide) r
9.4.3.2 Determinarea rezistellei la ineintare
principale
prin metoda seriei
iaponeze
Una alintre tendintele industdei navale actuale, caracteristici in'leo-
spbi TrponiFi,
eire reprereulari
prin constru'lia navnlor cu capa'iiale mare
d. iri.jrc,re (p..rolierc. ninprrliere. \ rachiFr")., r-drp a(!r; sporrrer elr-
cienr.i e.onomi.F, in.ord:liLla unor !rlez" de deDlJqare rplarlv mlcr' A'.esre
ripufi d. nrvp.
r.ra,lail3t" prin dim'n'iuri mrrr, lorme. geomel rr'e
.lLrne
DorLiure
(iLrnd.i"i prFlungiL: dj<pus5-in zona
'enlIJt
9r
vrtezemr'r' srnt
i"ui uior ,l
-"rltd: din puncr d; r"d"r' tehnologi'
328
punctul c. al tla
Bazinele hidrodinamice
iaponeze
ar cfectuat incerctri sistematice cu
modele de nave, aparlinind idtegoriei menlionate mai inainte. lncercirite
s-au ficut in urmitoarele .on.litii:
-
caracteristicile geometrice ale modelelor testate
-
au fost: C
"
:
-
0 77...0,84 j LwllBqL- 6,2...7,6: BwtlTwL,2,461 z.i6l
-
rezirenta prin.ipal: R.. la inaintarex rnodelului inccr.at. r ro:i
delcrminar: pentru Fr-0,14; 0.16;0,17; 0,18; 0,1'l; 0,20; 0,2'.022:
.rezisten!a
dF presiune RF,. a modFlului, s-a determinar (u llJli/
19.lo2). in care R.. a fost cxLculat; .u {9.J6,). uDda penlru a.a yr
urilirdi
formula lui Schoenherr
1v.
rpldlii 9.60):
-
coeficientul rezistenlei de presiune s-a calclat cu formula:
Cp- R p,"lpu'-Vlt. (q.te6)
r-sl;rilc au fo:r efF.ruale ppnrru
trei situalii dn narisarie.i anume;
lr
!,lin;
in";r.are, la
jumardle
ini;r.are
5i
in bali.t.
au
rpzuhatele oblinufe
"-a'r
construir Irei serii de diasrxme. carF o rmit
<le'terninarca coFfi.ipnrr.dui rezislenlei dp presiune, pFntru"situariil.
d" in.Ar.
(arp iminrir. mai inanrF. ln Iucrar.a d.lari, vr tj
prczentata ,eri: Je dia.
grame corespunz:toare navkatiei la plini iiriircare,' conside.ind ci aceast:
sitnalie este specifici majoritnFi cazurilor, intllnite in practicl- Seria cu,
diiSrrmel" ppnrru d"lpininarFa vrlorilor .oeli.i-ntului rpznr.nlei
de presiune Ci, al navei c,r B.lT:2,46, in functie de LcNLlB.eL6,2;'1,61
,i
C,eLO,'7'1:0,8.1_1, corespunzitoare numerelor Fr:0,14; 0:16 0,11 0,18:
O,lq: 0.20: 0.21 : 0,22 (li8.
q.J0...
s.37 .
-diagramele
pentru deteminarea valorilor coelicientului rezistentei
d- pr'"iun..;, a1 ndv"icu 8..7
-2,-6,
infunrliede Lcu.LtB,clh 2'1.h
i.B.
D.-1:0,84. corespunzlroare num"relor Fr
-0,14:0,1ct0.
-
0,!s:
'0,19; o,2o; o,21: 0,22. (tig. 9.38...9.4-5).
Fi",are diagrdmi are ins.risl valorrea mporrului A-lf ii re"pFrlir a
num;r,rlui Fr. ValorilF .oFlicipnlilor rezlsr.nl.i d. pre"iune C.. c,. apar
sub forma unor grafice care, sint raportate ta;istemulde coordonate aviid:
Lrrl B. ea 6-xa a abs, iselor
ti
ar,
cd ordonata.
Vodul dp uLilizare al diagrimelor din r"rid jdpon.z; ,.1.:
se calculazi num6ru1 Fr,, corespunzitor navei de proiectat, cr!
to:mrdJ (4 oo,
-se
alege diagrama ce arc inscris: pe ea Fr:Frrj
.
.- ..1, ut"Jz; 1.,,//6 |
se fixcazi punctul .4' pe axa absci:elor diagramei a1se mai inainie,
ast{el incit O,4'- ZcrzlB, (\'. Iig. 9.30);
-
se fixeazi punctul .4", pe odrdonate, asifei iniit O,4"
:
C,;
verticala dusi pdn I' lntitneste orizontala dusi prin 1", in punc-
iuL4;
-
valoarea inscdsi pe curba care trece prin punctul .4, reprezirt: coe-
ficienid crLr"nlFi de pLe"iunc
r".
r"s1e, riv ,
;
{dr ; / nu ..te :iruar pe
principale la
de \tileze vt, i
-
Calcr ele se
s clasifici in trei
tr
:0 ...o,Zz
Erb Fi
: 0,22 ... 0,35;
10) r
Fr > 0,35.
dGi categorii
(lente
de mirluri se
de dia-
9.t3.
a ftzistntei ia inarn-
nttor sen:irapide,
dar
car:cteristici
indee
lilr cu capacitate
mare
i .ignr;- sporirea eIt-
rlatlv mici. Acesie
fue Feometrice ?line,
!!Ii
Si
viteze mici, sint
325
46
a'6p
70
0,64
q8i
482
a6l
ae
479
q/6
07/.
it2
0,89
aa2
a,6l
q8a
0,7s
0,b
8p z0
liF.9.al
-'
6z'
330
6U AU 7A Z2
Fig 9.42
ft=O,la
a6 70
7,2
a,
/r.2,46
4
/r=
1t6
0,64
q8J
0.82
q0l
qe
qB
9r
rj
4,84
aa2
a8l
q80
0,79
q76
D7/
4
331
a8+
,Q8J
0,82
q4l
q60
o,/9
Q/3
8,./r=2.46
a'/r'2,46
q84
o,&t
qa2
opt
480
AN
o,b
0,n
52 5,t
484
0,e2
opl
q80
q79
q7a
62. 5.4 t6
a,8t
0,6J
4,82
0,4/
66 7,0
Fis.9.14
460
0,79
0,7a
332
"
6,2 6.4
6.2
6+
0,00t0
0,0060
0,0055
qe+
Q8J
q02
opl
q80
QE
o,7a
qn
0p2
alt
q60
q79
q78
4,77
62
z0 z2
Iig.9.16
6E Z0 7,2
Fig. r.37
6,2
333
p,a4
465
qe
q8l
,o,tn
q79
qE
qll
a,
i.4/6 0,8+
0,6J
46t
o,ar'
q60
q/9
0,8
a,/r'2,76
a+
6'
7+ I6
66
6.6
l0 Z2
fr.qt6
a,a4
t,a+
o,aJ
4,62
a,El
0,60
0,t6
0,/7
980
479
4,78
4,77
68 7,0 Z2 6,2 6,4 6p 74 76
62 6,t
B./i"2,7t
qc4
q6a
q7e
ats
477
ll,a+
a,aJ
a,8z
0,81
0,40
q/9
0,/6
atI
4n
-2,1t
335
6,lr.2,76
0,4+
o,6a
qa2
a,al
0,8t
0,82
q80
a/e
478
4,60
q79
a,7E
6,2
q+
Oil
t-
'62
q82
q6l
480
qle
q73
q/7
q84
a6J
0,a2
4.8-/
aa0
0,79
Q18
q77
6,8 70 12
Fie.9.43
q+
66
C"
rr-0,2t
8, f-276
B,/r.2,73
0.84
0,63
a,a2
o,8l
qE0
478
Qil !
Ct8+
463
0p/
0,eo
0,/9
qR
q/7
,
--
f-.
ls
:
ls
uE
ri:::
"-::3
-
iie 6 -:
*.
r
.
ot
Z
]*-
P1;3
;;:*dl-
338
srft;::s
",
!,:
!at!
lg
s
d
E
..i
E P d
...r
1
!3 5 ;.fl
- n= ,F
$t 3J
:,s
t-
t
5
3
!:i+i
!+!s
E i ."n
&:1-i
13i
I l
] *a;
5;EEI
it:ja
: !;g
gt
::liiE
.:;.! r i
31r
i.-i'
:-^:n[.8
E{3 a e
i;ai?:
!:.,"6.,
:
jqiei
i{.9
!::
\
!.t;;t
9r.,'Jn
E
'e
'6
E;
".i;
, -n.
;It ! i
qn:.9
*.
9i?
?
E.J
-.'.: u
-ei
E
>"5.E
! !.!
,.1
Z
IE i.
:!&
l:
J
2n
||.FHq:.
.4 E -t:
:If!ni:
;- !; E te
.aE :;
a;-
=:
":ri,'1
=
5";j-a:jf,
A: E:i;.:
=j':
.:
:
r i:!:
^"fi.-I
{r!
-
I
s :it
rrEEi..
_t: 15r
!:;=3:
.
I
ls
:
i{
i:-
ELI
:F
;c l*
:E:.s
!g r :."'
Gi.
),6
,:i;
339
t-
tl:.i
,
;
s
r,-.-t!;!a
:: a:
a.:ri
Ztzyi
;I?:
E
..-
-"!
!
Ei
-.!-
I
b
e
340
l*'
Obserbalia 9.33. Dad.
0,17; 0,18; 0,19; o,Z0:
(
interpolind liniar rezultate
.are delimiteazi a.est ca
In continuare, se pre
rezistenlei la inaintare pr
a) Calculul rezistenti
Coelicientul rezistentr
in care: C& se determin:,
herr (v. tabelul 9.1), ier C
Pentru calculul rzistr
in care se introduce valor
Ielei udate a carenei, neo
in care: I/ este volumul ca
navi la plini incircare,
b) Detrmiaarea reds
Coefiaiertul rezistent{
-
cunoscind L/aiorile:
tat; se aleg diagra$ele
Fot
{v.
fig. 9.30) se determin2
-
sc calculeaz: difrrr
-
se determina cof
A,i T
af navei de proiecta
Rezisten,ta de presisD
in care: Cp este cel calcDl
t viteza navei in m/s, iar
c) Calculul rezistenFi
Se utilizeazi relatia
punctele a, b din acest
l
Observatia 9.32, rimi!
neze, carcdele fiind pnz
earacteristicile diagr-r
concluzia 9.14.
Concluzia 9.14. Metci
a iDaintare principale, se
!
,i
l
i7 i
!g*9
E!34
I*?;;
lt I9;
." a!F
'd!5-
l.o ld
t"
l!
i=
t.:
L
n
+

-r
I
l:-
\l-
.i
6
ll
e{
;5e
Es!
Ei.a
6 3!
n
t..
ObsetMlia 9.33. Daci Fr,10,14;0,221, dar este diferit de: 0,14; 0,16;
0,17i 0,18j 0,19; 0,20:0,21;0,22, atunci C;, respectiv Cl:, se deteminn
interlolind liniar rezullalFl" obpnute prin ulilizarea celor doua diagramF.
care-delimiteazi a.est caz I
ln continuare, se prezinti etapele ce trbdesc parcu$e pentru calculul
rezisienlei 1a inaintare pdncipale, p n metoda seiei japoneze.
a) Calculul rezistentei de frecare
Coeficientul rezistenlei de frecare se calculeazl cu rclatia:
cr:cFa+cjn,
in care: C1. se determine, in iunclie de numnrrt Re, cu {ormula lui Schoen-
herl (v. tabelul 9.1), iar C,n, ln funclie de lungimea ravei, din tabelul 9.4.
Pentru calcutul rezistenlei de frecare se utilizazi relalia genraln (9.10),
in care se introduce valoarea coeficientului C., dati de (9.197). Ada supra-
Ielei udate a carenei, necesari in (9.10), se detemj!! cu formula:
S: r,8r Lc||LT
+
VIT
lrn'],
(e.197)
(9.198)
in care: I/ cstc volumul carcnei in m3, iar lc,j.,
Si
T sint lungima
Si
pescajul
b) Determinarea rezisierlei de prsiune
Coeficieltul rezistentei de presiune se deteimin[ astfel:
cunoscind valorile: B\, LcwLlB., Cr, corespunzetoare navei de proiec-
tat; se aleg diagramele potrivite
$i
pe baza indicaliilor prezentate mai inainte
(v. {is. 9.30) se detcImini C;, Cl., pentru
B,lT
=2,46;2,'76,
se calculeaza diferenta djntre coeficienlii C;
ii
C;:
\Cp-C';-C;; (e.1ee)
-
se detemjni coeficientul rezistenlei de presiune corectat, pentru
B"lT al na,|ei de proiectat, utilizind in acest scop relalia:
CP:C;+3CP
rB"iT
,2,46
(9.200)
\9.20r)
0,3
Rezistenla de piesfune sc calculeazi cu formula:
R,: C
PP1)zV2t3,
=?
izi
in care: Co estc cel calculat cu (9.200), p reprezintn densitatea:apei in tim3,
, viteza navei in m/s, iar
y
volumul carenei in m3.
c) Calculul rezisreDlei ta lnainlare priDriFale
qe
u{iLiz"azi rFhlia
/q.19). in care Rr
ti
Rr au l.dlorile.alculalp la
punctele a, b din acest paragraf.
Observatia 9.32, dn'fne vilabitd
9i
in cazul aplicdrii mctodei seriei
japo-
neze, calculele fiind piezentate tub foIml tabelar[ (tabetul 9.11).
Caracteristicile diagrametor, prezentate in paragra{ul de ta}e, sugereaze
con"luzia
q.
14.
aonrluzia
9.14. luetoda s"riei
japoneze.
de d.termurare a r.ztlentei
a inajnla,p
nrin.ipalF,
.n poal" aplica nor.lor mari cu lorm" pline
ii
lente !
j:6:
=i
i E
l
34i
9.5, REZISTEI\TA TA INAINTARE SUPTIMENTARA A NAVEI
O.i.I. { ONSIDERATII CC\ERALE
Dupi cum rezulti din delinifia 9.3, rezistenla la tnaintare pincipali,
prezentati in
g
9.3, 9.4, sc referi la acliunea fo4etor hidrodinamice, asupra
car"nei nude pe rimpul orircirii rarei in apJ lin:)rir;.
_
In realitate, navele sint pevtzute cu o serii, de apendici, amplasali in
afara suprafetei udat, care abat liniile de curent de la directia lor;bisnuitn.
modificlnd spectrul hidrodinamic din jurul
corpului. De asbmenea, ln'multe
sit alii reale, suprafala libere a apei prezinti vaturi, care influenteazi rezis-
tenla la inaintare a navei. Partea emers: a coryului s deplaseazi p n aer.
Interactiunea dintre aff si navi determini, atit-in atmosfe;i calmn, cit mei
ales in conditii de vint, modilicarea rezistentei la inaintare.
Factorii descd;i mai inainte, conduc la aparitia r.ezistentei Ia inaintare
suplimentari (secundari).
.
Definilia 9.78. Rezistenta la inaintare suptimentara, Rs, reprezinti o
ftactiune din rezistenla la inaintare totati
ii
este determinatl de intelac-
liunea
dintrc api
ri
apFndhi, de arliunea |ajurilor marii r"specii\ a aerului
almo"leric d.ufra (orpului
navei h dFpldsarea a(e..cir,u o rn rmir; vitez; t
Pe baza deliniJiei 9.18 se poate scde:
R": n",
*
R'.,
+
rRr!
lkNt, \9.2oZ)
9.5,2. DETERMINARE.I\
SUPIIMENTARE
9.5-2.1. RezistetrF Ir
.
Djinilid 92. Apen{
l)lut1lrr 5r care res ln ara
-
Pririire apendicii ma
ai arelor port-dice; arel
cirmele de ruliu; apiri
acustice
9i
briieie de ac,
Rezistenla la inainta
atingc uneori valori cup
principaii.
'
Proie.tarea {orarelor
acesiora pe suprafafa tdr
hidrodinamic al cueii li
.onditii se urmlregte cb1
ln p ncrplu, rezrster
comDcnenlc: de ftetarc S
'Obsctt,ilifl
935. lni
!al, r.zjsicnla
8ira1:
a
(onsideraie rlle I
Pe baza cclcr meni.
inlare a ul1 i apendice d
Rr,':
lR
Lndc: / rcFrezinln nrm:
Itczistnla la inatnta
R-,:in
Dllrir loiul pc care il
.iasii cn .t1 dotn .algori
a/ Apndici :rut1i. S
'ca!alcf
rL .rc :,rs[rncrc a!
sondci aclst ce ctc.) In
mare o detine rezistenta d{
ii ncsliiati.
b)'..\oendici lunsi. S
(ibilei.
ctc ruliu, briiale de
lor corccic, ]a acez$a ca
rczjstenla de frecare, cea <
Cirmc.le sint incluse itr cat
ri {ormelor hidroCinanict
Rezistenla la inainta!
ie dcterain:! cel mai bin
urde: ,R!, reprezint: rezistenla la inaintare datorati apendicilor, Ru. rezis-
tenla la inaintare generatl de valurile mnrii, iar Rtrtr rezistenta la inaintare
datorati aerului-
Dertniga 9.19. Rezistenta la inaintafe datorat:, apendicitor, R,., repre
zinti o fracfiune din rezistenta la inaintare suplimentare gi este dat: de c;m-
ponenta dupi axa Gr a rezultanteil forlelor hidrodinamicc, care apar la
inieractiunea dinirc apl qi apcndici I
Defituilia 9.20 Rezistenla la inajnfare generat: de valurile mdrii, R"",,
rcpr.zinli o lractirn din rezist.nta Ia inainrar".uplimenrari
;i
cs{e dari d-
compon.nia Jupi axr G.y a razulranrci forlelor hid-rodinamice suptimenrare,
Jrercitate de valurile mirii asupra navei I
Obse/ualia 9.3,1. Rezistenla la inaintare generaii de valurile mddi apare
rru'nai la dpplasarea n,vei prin ap; agiLaib r
Definilia 9.21. Rezistenta 1a lnaintare datorat[ aerului, R1,, reprezintn
o fracliune din rezisteata la inajntare suplimentari;i este dati de.om-.
ponenta dupi axa Gx a rezultantei fortelor aerodinamice. exercitate Dc
supmfd!r Frncrsi
r corpului navci I
342
-{
liAvEr
principalar,
9.J-2. DETERIIINAREA OIIPONENTEiOR REZISTENTEI LA INAINIARE
SUPLIMENTARE
9.5.2.1. Rezistenta la ihaintare datorati apendicilor
D
finilia
o
2 Ap"ndicir sinr .l,menle
cons{r!, rive
"irudi,
srb plrn,rl
llut:rii ti
carc ie. in ala a sup{Jetei udare a corpului r:avei I
Prinrre apeldirii lrrdi importdnli sp men!ionezi: <avalerii de suslincr"
ai ari"lor
tort eli.ei axele
porr-,1itc; panralonii
a)'"lor
porF"l'Le:
cirm"l":
,imele di ruliut at.lr;rorilr rirmeloi; chit.l. d. ruliu; r ibrarorul sondei
d.usri,^
ri
bri:Ple d. a.oslare
RezisteDla la inaintare datorati apendicilor are definitia 9.19
Si
poaic
atinge uncori valori cuprinse irtre 15%
Si
25%, din rezistenta Ia inaintare
nrin(iDdli.
Proieciarea formclor apendicilor
ti
alegerea locului de dispunere al
'i'sro.a
rp supraf-ld udali a ,dr"r.ei. se fu," avindu-s. in vpdere spe,rrul
lridro, ina'rric al ,urgaii li.hidului in
iLrul
.orpului. Pr'n respe.tarea a"esl,,
condjlii sc urmeregte obtinerea unei rezistenle la inaintare minime.
In principiu, rezistenla la inajntare a unui apetdice prin apa are doue.
cor.p.nente: de
JrecaTe 9i
de
bresiLtne
dala tld I)iscozitdli,i
Obserralia 9.35. Intrucit, apendicii sint corpuri imelse, rezistenta dc
!al,.r(zjrtnla gncrai:. de valurile nririi gi rezistenla datorate aerului sir1.
ccnsrclralc aule I
se poate scrie rezjstenla la ina-
liczislent:l la inainiare totali a apendicilor existenti la o navi, este:
.
n"":DR*,:D(R,.).+D(R,,)""
tkNl. \e.2a4)
t:r
Dutii rol'r1 pe care i1 au in sporirea rezistentei la inaintare, aperdic'ii sc.
L1; ii r;
,I trur.i
'
atneo-ii,
a) Apndi':i scurti. Se extind pe o po4iune m'ce din lungimea navei
icalellii de sljstinere
-ai
axelor port-elice, ap:ritoarele clmelor, vibraiorul
sond.i acust'ce cic.). In cazui acestei categorii de apendici, ponderea mai
luare o defin rezistenta dc prcsiune datorati viscoziti'lii, cea d frecare putind
ii rcslijati.
b) ,pendici lungi. Se extind pe o po4iune marc din lungimea na\'?i:
(chilclc dc ruliu, briiele de acostare, axeie port iice etc.). In cazul amplasirii
lor corectc, ]a aceasl: catc8orie de apendici, pouderea mai mare o detinc
rezistcnla de frecare, cea de presiune datoraia viscoziielii putind fi neglijaii.
Cirmele sint incluse in categoria apendicilor lungi, nu datorite dimensiunilor,
ci formelor hidrodinamice favorabile neglijirii rezistentei de presiune.
Rzistenta la inaintare datoratl apendicilor, R!", data de relalia (9.204),
i,: dcicriilini ccl mai bine prin metoda incercirrilor pe modele ln bazinele
ia lor obignuiti,
menea, in multe
:dhrenleaze rezis
amplasati in
calmi, cit mai
ei la inaintare
R", reprezinti o
de interar-
!6pctiv a aerului
,r anmit: v:tezi !
Pp I.zd L l' r
t'eniionarp
rn"i inainr.
iniare a unui apendjce de ind ce
,:
R
.
(R,,
),
(R,,.),,
undc: / rcirczinin nrm;rul apnd:cilor.
I
ta
(9.203)
\9.202)
RvM rezis-
inainiare
:r:ilor, Rrp, repre,
*
ste date de com-
care apar la
Si
este dati de
enla
rriFile
marji, Ryu,
-e suplimentare,
-nlsrile
mnrii apare
!i R,,, reprezinti
este dati de com-
34&
hidrodinamim. Pcnt.ru.a.ed5ra.
s- tracrcaz; modelul navc;,,u
Si
t;ri ap.n_
drcr, rrc,nclu-sF apoL drterenta rezis{cntelor
ja
inainrare mesurate. ALe:sr,i
metodl Drezinti dou: dezavantaie:
n"cesit'i .uooatrerea FxrLLa
a tormelor apcndi.ilor
ii
rmpidserii
{cesrora pp.supralatd
u0dti, ronditie .- s" indeplinFiie grFu in tara ini-
uala ce Drorectafe:
, ,.
pi,timpul .xperimentirilor,
_nu
se poare asigura regimul criri. d. .ureF-
IP arerrfn-ro(xur ln.lurul.apehctrcrlor, lapt.are impune inrrodu.erea unor.orFclii.
In rdza rnrtldla dc prorp.tare, se re(omdndS apreci.rea rczisrenrei Ir
inaintdrc dJtordj! appndir ilor. cu ajurorut
(ormuteloi
rpro,,imarive si psip
prpru.rared_
odtelor s1a1r"t!ce. In iontinuJr. ror fi prez"nrat. rirera torrirul^
9i
date utile activitetii practice.
..__R,":j:,.."1,
Ia
jnriniar..
coresp!nzaroare panrrton:lor
a\Ftor porr .li.p.
fFpre/rr1l:
10,02...0 03) 1(. pi nt ru na velc de rransport ru formH plinF
5i virezl micl :
----l00f
..0.05) n. pentru nrvele de rransoorr .u_tor're
mri fin-
t;
(0,06 ... 0,07),R, pentru ndvele de transiort cu fome fine, rapide gi
.u pupr dp ru! rt"lor:
i0,1...0,12) R,
pentru
navele ioarte raDide:
-
(0,04...0,07) R,- pentru
navele fluviale-.
_
Newuril" dc su:rinerF ale bu,
tei
cavaterului dxutui
lorr-cticn
:e dispun,
anlel rn.lr sJ io:mezc (u oruonlalt un unpli de:
In calculele aproxir
in care: .S, este aria sr
in Nd, iar tr":0,18.1
pentru
Drofile de tioul
-
Chilele de ruriu'vor
-
directia lor de od
de arnplasar,';
-
nu se extind iE
in:ltimea lor nu
DacA s respectl c(
n
nnde: S"i reprezintl aI;
ste coelicientul rezisten
rn ciLzur clllelor o
rezistenlei de frecare, d3
viscozidtii, care se poa
I
in carr d.,..ste unghrul:
rn
8raoe,
z| l'rreza nasl
Pe baza datelor stat
1or de rulin, in cazul Ei
Rezistenla la inaid
acesteia, se ia: 0,015 R,
I
cele fluviale.
in faza illilia-ln de
dimensiunile, formeie gi
udatn, rezistenla la iEir
in care: .S este aria
t/m3, o viteza navei
valo le din tabelul
9.5.2.2. Rczistents L
D;n expedmentirile
in timpul navigatiei dilr
pe valud, rezislenla la io
cregtere este datorati ft
.
10',..pentru navele de transport
cu rorme prlie;
-
15"...20', perrru navFle dn lran"Dorr
cu forme fine
>i
pupa de crucj:cior:
"
-40"...50',
pentnr naveie cu fcrme
roafte rle,
OriFnrarea nerrufilor ile
.u(rinere.
rn
modul prezeDtat mailnainte, se Iace in scoDul
redurerii r"zLr"nre' ir in,irLdr. r ,.ral.ru-
lLi. In r.eldii s.op.- adopra, Dentr r nFr\u-
rrra d. suslin
.r;.
s".riini ilidrooin,.rr,
-
avind axa de simetde in lunsul liniilor de
curent. Exista doui tipud de sectiuni bidre
dinamice Jolosite in construcfia nerr,.urilor
F,8 a
'6 de suslinero
ilig.
q.4O):
/, .dracrerizar prin
D
/1.
-
l/j
ii
.1/, carJcrpri/ar
prin
6",1 _
I 5.
PFniru Re -6.r01...2 i0', r"ztr-nla la indintdre I unui caraLet
avlnd prolil I iCrodinamic. sF.dl.ulerz: cu rormula:
lkNl,
in care:.L
ii
&. sint dimen.iunil- principalF Je protilului iv. fig.
q.46/
in mr
t
pslp
\rr.za naver in m/:. p den,iialea apei
jn
r/m1, i:r eoe{irienrul
rezisten_
tei
plofilului C"
-
0,07 ...0,08s.
344
suP
inr
9.t2
t""
(e.205)
Fr8. La6
ln calculele aproximative se poate utiliza gi:relalia:
R"
:
f"S"u''
LkNl,
i4 or
ti.
amplasirii
greu rn raza mL
critl de curge-
ierea rezisteniei h
::-.o:rimative
ti
prin
:atc citevd formule
arelor port-elicf,
,: piine gi vitezi micl:
:: {orme mai fin
ti
imre fine, rapide
9i
lort-elice
se dispun,
rErele de transport
:rlele de tnnsport
: nal eie cu ibrne
de susfinere, in
die, se face in scopul
:_-']!iare a cavaletu-
3i?ii,
lentm
nrvu'
:r:ni hidrodinamice
E ldrgut liniilor de
tG:
de sectiuni hidro-
rs.-ractia icrvudlot
i. caracterizat p n
z:rl{:Jdb"ll.: rl5.
(9.20s)
r. it. 9.a6) in Inr
,:sdcientul rezisten-
in rare: ,S" este aria supra{etei udate a cavalctului in mx, n' viteza navei
nr \d, irr K
. 0.18. l0
,.
penrru profila de riprrl I
ti
K. - 0.0s8. l0-,
penhu profile de tipul 11.
Chilele de ruliu vor avea rezistenti 1a inaintare minimi dacS:
, -
direcfia lor de orientare coircide cu cea a liniilo.de curent din zona
-
nu se extind iD zona de formare a valurilor prova;
-
in;lrirned lor 1,u dep:)eri"
8-oqimed
.lrJrului timir;.
Dara s" rp"f"ct; condiliil^ d" m,i inrinre. atun, i:
n,b=(n.,),. : C.13:s.'
lkNl,
udei S"' rcprezinti aria suprafelei udate a chilelor de ruliu in m'9, iar C.
este
-coeficientul
rezistentei de frecare a1 navei, calculat cu (9.8'1).
ln cazul chilelor de ruliu inclinale {ati de diletia liniilor de curent,
rezistcnlci de ftecare, dat: de (9.207), i se adaugi cea de presiune datorat:
liscozititii, care se poate calcula cu formula empiricl:
(.ll
tr)rr:
-L.,";s"dr'':
lkNl,
ie.206)
(e.207\
(e.208)
in care: a,o este unghiul Iormat intre direclia chilei
ti
cea a liniilor de curent
in gnde, ,' viteza navei in Nd, iar fi,1=0,0i
i
10-'?.
Pe bazr JalFor
qtdtisri.c.
apr" iaz. ,;. 'pzF'pn- | la inainrr. a, hile
lor d" rulirr. rn,rzul nd\'elor dp r"nsporl ndririr-1. rcprazirLr 0.0J R.
Rezistenla la inaintare suplimentarl, introdllsi de cirmi
ii
etamboul
acesteia, se iar 0,0.15 R, pentru naveic de tansport maritim;i 0,02 1i, pentru
.cle {h1.iale.
In Iaza initiah de proiectare, neavind date srdiciente rele toare Ia
di ensiunile, formcie geometrice
Si
amplasarea apendicilor pe supratala
ndati, rczistenla la lnaintare totah a acestora se dtermin:a cu rclalia:
R-{r:CrPr S
lkNj,
(9.209)
ln cnfc: .S este aria suprafetei udate a carenei in m,, p densitatea apei in
t/n3, , viteza llavei ill mF, iar C/p coeficienlrl rezistenlei ap:ndicilor
ti
are
valorile din tabelul 9.12.
9.5.2.2. Rezistetrfa la inaintare generat;. de valurile mfuii
Drn experimcnt:rile efectuate pe modele
ii
din datele statistice, culese
in timpul navi8atiei diferitelor navc, a rczrltat faptd c:i, in timpul mart lui
pe valuri, rezislenl3 la lnaintare inrgistreazi o crettere apreciabili. Aceasii
creltre este datorati rezistenlei suplimentare gererati rle valuriie mnrii,
345
Tabetul 9,12. Valo.tL .oeficintrld rezistentei ap.n.licilor C,rp
delinitn ir
99.5.1
(v. dfinitia 9.20). ln majoritatea cazurilor, aparilia
9i
mpnfincrca stirii de agitatie a mlrii se datoreazi vintului. Cadrul natural
nu oferd posibilitatea iepirSrii rezistentei ta lnaintare generata de valurile
merii, de iea datorati aerului. Separarei celor doud componente ale rezisten-
tei la inaintare suDlimentale se realizeazi ln bazinele de incerclri, unde valu-
iile sirt create pi cale artiliciah.
Pe bala
F\pprim"nrarilor e{e'tuarp in bazinul de incerc5ri. David.on
o propus. pentru cal"r.lu1 rczislFnlej la in,intar'.
tcneral;
de ralurjle nir:i
.realp de \'ini, lormula:
R,",:
?lo] 4".BJ
(t cosr,)
[kN],
(e.210)
in.are. p e=r" d.nsilJl a ap"i in I m3. l] \irPrd na\.pi inm< c \ileza aPa-
r"nre a valului (v. dcl.niri..
-.4:l
in m ., 6, l;limca nav, i in nr, fiin;llim"a
valLlui
rv.
d-fi iti.r 7.{a) in nr, idr ip e.te.cniLr'gl.iul deinr.ai'/\.fi8.q.4-)
in Prade.
D"lni!ia 9.2J. S, ni:nshlr.rJ d" inrrar. rs,
."re ditinit dF r.ngeni"l"--13
.1l
L
i\
PD.
Ia extremitatea prova. r
Obselualia 9.36. Formula lui Davidson,
de calcul a rezistentei la inaintare generate
de valurile mirii, este valabili pentru nave-
le n1aritime de transport a ciror amplitudine dc tangaj este moderati a
ln cazul navelor destinate navigatiei pe aPe interioare
li
care nu au
oscilalii de langaj, se recomand5 Iormuia 1ui Ratner:
In faza
jnitial:
de x
mlrii se poate determii
Valorile
coef cientcl
al mirii, in tabelul 9.1:
FD,
Obs e n'alia 9..i7. L rttj
decit cele realc, catcl]tul
9.5-2.3. liezistetrF
li
Rezistenta la inaintar
atii pe timpul navtaiiei
In lpotezr urrei atmo
lui e.te relativ mi(:i. Ea l
9i
se determini
cu relali
Rl
in care: dnsitatea
aerut
m/s. ,4,o aria proiectiej
s
cupluluL maestru, in m:, ia
rimental ln iunele aerodi
Valorile
coeficientului
in exploatare
sint date
Obse/val.id 9.38. Lintr
in tabelul 9.14, corcspund
pu$ti-ln
consoln
ti
atte
' coryurur
r
Obsemalia 9.39. Li'lDi
ii iabelul 9.14, corespu
R''M: 0,036
YB,r'z
sin'? t'
lkNl,
in care
T
este
Sreutalea '.PeciIici
a apei nr kN/m3
346
Nzve maritime c! o elice
9i
a-
pendicii corect proiectati,
Nave m.ritime cn dori elice
ti
arrndicii colect ploictali.
NaYc maritime cn aFrdici mari
NaYe llurial cu o elice.
Nave lheial cu do!r, elice.
(e.211)
I
valuril0
\9.212)
agita!ie
_._,lr.u:,
inirirr;
d" pl'oiF.r,re.
r.zisrenta ld inaintdr-
spnFrr;
da
rt.rr se poate determjn I cu relatia:
ftrM
-
.'
\'-!: S
-kNJ.
.
Valoril",o-rcienrutui.rv
sinl d,.c, in tuncti. d"
6radul
d-
il n.;r'i. in r-r.elut
9.I].
'tabctut
9,13. Urtotir. coefictdn,tu rezistcnri val{-
rllor @ttji Cr.u
lncerciri, Davidson
,
aparilia
9i
CadruI natural
ti de valurile
te a1e rezisten-
unde valu-
: de valurile mirii
\1, (9.210)
m/s, c viteza apa-
i itr m, tinsllimea
intcire (v. fig. 9.al)
de intrare is,
CII'L
$.
PD,
I'ii Davidsorl,
inaintare geneiatl
)il! pentru nave-
este moderati I
d,,'lb::':'"!::f":;,xiiT'?i:1':i1:L,1'",1'3)
conduce ra rezu,tate mai nari
9.5.2.3. Rezistenfa la iDaintare
daforala aerului
"'',;i'it'i;1,1
'lliil:i,it",'.1;t.jjj::ilit
,::,*ll'iil.;"1'
"';:.,T,:::?:,:i
ln ipoteza une, armoslere
calme rez
y
.f
["*i*it.,":i'x','ii'*i,lil;;"'
ilil;:l','J
#l
i l,:il,:!::; ;"T.
n,, : r-... !q4
e,
"
rr..rl,
(9.2 LJ)
il,J"a^oJ,:";[1".',::i':;n:nr",n;il.;
'o'8
ms. a e-r. virFzJ ra!"i in
:l*l',:'*"ifl"*
*:";1"';-
;; :;:;11:"" fi l;:':':Jiii':,
ffil;l:';i,: I
''
'X$;jL",iT"ii'Tjl'l'i"'u;3'"1'il,l""'iprrcre
IiPDri r{' navc rn'|iLlir?
'^'
"1'"i'#i1ii'.i:;.ilTi'
"":":':l':f
T
are'l oeti'ien{urui'-'
p'
"r
iz r'"
n";,
i,
"";.;L'
;i
5;t'"#il;y:
::#i:1i'##:f[rj8"".1..?i,fii,i;
ii'l,,i
,, ,::;'J"ii": :1.;"y;il:i';"J1r:t':it:"il:.i,xll*lji'x,r
ir:,"$li'i";.,I
(0,1,..0,2)10 3
(9.211)
34?
Tab.ht 9,14. v.luiL ccficientului cs'
n,8... l,ll
Navc mi*e
$
de m[d!
0,7 ... t,2
0,7 ... 1,0 Nav rapide ri
de linie
Nave flilitare rapide 0,,1... 0,6
N6ve lluYiale dc pasage-
ri c! suPrastrucruri obit-
0,6...0,9
Nave lluwiole de pasa_
aeri
cn snlrastfrcturr
0,4 .. n,5
ln
practici sc considere:
(;..
- 0,8...0.s, pentru na\ele n':aritimp cu supla5rluLturi obi$
nuitp, .oncpntrJ
p
inrr un singur 1oc:
-
C",, : a,4...0,5, pentru navele maritime cu suprastructuri aerodi-
Introducind in (9.213): p"4:9,81 10-s/8 t/m'9i C."':0,8, se obline:
Rj!=0,5. 10-'
-r'l'q
[kN].
(e.2 L4)
navj8atiei p.e vreme rea,
a !1ntulur, ln cont[uar
Se considere nava.
(Ii8.
9.a8). Fie t
$i
tn, v'
modtlu.I egal cu moduluJ
tlr
___.1_
2
de
(v.
for
{e_;
Rezistenla 1a inaintare datorat5 aerului se mai poate calcula
;i
cu lor_
mula generala:
R:,:0,s.10-1
Rezultatele iDcercsri
au aritat ci, valoarea r
corespunde unghiului
;.
amptrrrctnd relatia
{9.22,
R,A: 1,1
Din egalitatea relatit
cientului rezistentei la ina
c4=
Obsel alie 9.40. \Ltez
belul 5..{3) r
. Abser,talia. 9.41. \a7.x
$i
respectiv (9.2221,
si,it
la determinarea rezistot,
R/,
: C/iL S
lkl'll,
(e.2ls)
in care:
p .sre den.iialm apei in r/mr. S aria suPra{elei udate a carenei in
mN. iar C,, .o.fi"ientul rezis(enlc-r aerulur.
Eg"lirid r"l-1ril" rs.2l4),
(s.2ls) s^ obLine:
CaApSlz:0,s'r0
3
Avja. (e. z r6)
de unale apoi, rezultl formula de calcul a coe{icientslui reziste$lei la inain'
tare datoraG a"rului:
C,.a: I0-' A'tulps.
\9.2t1',
Deoarece li.3 S, rezistenla la inaintare
-
datonte aenlui pe. vreme
calmS esle foarie mici, in comparatic flr cea ddtorala appr' LxperlmcnLdl
ea dotpdit
.5, pe vrpmc ,alma Rre - (0,015 0 0J) R.
Dc c.l" mai multe ori, vinlul .on.tiLuie un obslacol serios la inaintarx
flavei. Calculul rezistentei Ia inaintare datorat! aemlui, corespunzitoar
348
Fig.9.{8
nav,Satiei pt weme rca, prpsupunc
cunoagrerea virezei si dirFcriei dc aLl une
a rrnrutur. ln (ontlnuare,
vor li pretentaie eiteva aspe.te Ae ac.srui calcul.
Je .onsloer) nava. reDrezentat; nrin. secriun"a sa in planul pluririi
(fig.
9..a8). Fi" i
si in, vF.lo;i vjtez:, a;erului penrru
drDro.Ieri calm;iarina
moourur e8al .u modutul vpciorului
\ i{cz; al navei, dar d" sens .ontrar ace._
ru;a/
ti
r.spccriv a vinrulDi. bir."tiile.;ior doi vectori,
ocr|nAsc unghrul y3. Din compunerns
i
;i
iR rezull;
I1.,"..11 ,,"q,,.
care formeaza
cu
pD
un8hiul
./",.
(v. i'9. e 4E)
5L
are modulul:
"JR
-
2!ls.o.G
-.(R)
:
Jt,-Tr&-J-trxios
rh.
(9.218)
Relalia (9.2 t8) sugereaz: urmitoarea discutie:
-
dai: \inLd bar" din prora
1"_0'.
iar r^,, ,
,
daci vintul bate din pupa
./.:
180.
,i
?r",, _
,
C"le
dou; srruarii po{
ji
Je"cris" printr-o
"inBuri
tormuD i
l,*,:|,+Jn
lm,sl.
tructuri obig-
st uctud aerodi-
ln (9.214) se
{9.219) 9i_rezdtn
cu vint de prova :0,8,
se obline:
(e.214)
calcuia
li
cu for-
adete a carenei in
(9.2\6t
la inain
\s:,2n\
crului pe , vilme
i- Ex?erimr1.al
-rirs
la inainliiea
ir ocuiette , cu ,..,, dat .le relatia
tomrula de calcul a rez;stentei ta in-
aerului, valabil! pentru navigalia
sau oe pupa:
\e.219)
\9.221)
(e.222)
.
Ril _
0,5. to
3uf;,.A,.:
0,5
.
10i('
+
?,ix,1r,
lkNl.
(s.220)
T
J,','i":f'":;iq"i:i'*i":*'T',:i,i*i".f'fj",111",'"tui"t*"# jlo.,ilil
:ffitil*: *lflj&l,lrr:"?,'
; ;l'.;,ff;i," ::1
".t",*"il;
;;;.fr';;;;
Raa: r,4 ltia: 0,'t
.
10i(u
+
?n), ,{ptr
lkNl.
.
D.in e8dlita,-r rplrtiilor ro.2tj,,
t9 22t). rezulrj formuta de,ajrut r copfi.
.iFniului
reris,pnlpi ld indinrare d"rora.. a"rutui, p*,* n""ig"fi,
;J","."
r
r4
l0
3 (r
1
r|t, A?D
p/3S
o"rrlur'.:{iit;f
n oo'viteza vintului, z'r, se obtine din scara Beaurort (v. ta-
r:":{:ffi :11j4{,J''j$'*\*ffit*ii*1"lih:,",',:'**"lit;iili
Fig.9.48
corcspunz:.toare
349
Prntru aprecierea rezi"renlei la indinrare dalomr; apruiui,
jn
iaza iui-
1i"1"
de proieclarc, se rei omandd lormula aproximariva:
R,, :
ie,R
lkNl,
P[,t) ).1 ;
='E:l!iPF
!: \ li: Y
=
a::: r-
d
;.!=E;E;
=
C": d ii; ..
;!-E
j
3l r
:!g- :; r
;t
i; n!,r;
i;3!
q:r_
el
-i=
::i;
'r
i: !;;;!
;
:::.
:; i:
!
ri'Bd;-:
E
q-.2
EFt-
" _:9"::r,=j
s
a
I6!;;::
i .i,i*::e,
i !s:.qr"'+=
: .:;;i
-!=-*'
.- 3.lEE;.i:
.:?- !FduE,:.:
I E-:5: ..e;
_i;:::;,J'.3
! :si '-!-a
I ;;adiE:
i
"-r;-i=:
:
,r
-tti
E!-=:
I
o;
:: fl:;:
.;
::
P;:
-
"\
! Ei
!:
-i
i:FE!
E'E.; ; ;!.
F*l!i< Q.
o
-:i;;-E_"
i;;.E iil r
i:t I ;; E!
>:=; Fr .:
oa':
>i
-
IE* E! ii
in,!re: R reprczinte rFrLrenta la inainraro principali in k\ iar
4..
un
coellclent adrmensronal
Ialorilc
coelicipntului
,1... .orespunzaroare vinrului de forta I
pp
scara
Beruforl, pFr.rru prin( ipal.l. caic6orii de nrv.. sint prezenra{. in rahjlul
q
ts.
Tabel,l 9.15.
yalorjle
cocficicntulli ,\ar
0,01 0,03
Na'e pentru transpodul
\9.223)
\9.224)
Navc
tentru
lranspoful
o,f)t ..0,0.1
Componentele ?d. l?". qi R!r, prezentate in
|
9.5.2.1, 9.5.2.2,9.5.2.3,
se introduc in relalia (9.202)
ti
rezrdtn valoarea rezistentei la inaintare supli-
Obserualia 9..12 Obitnuit, se deiermin: rezistentele lainaintare supli-
mentare R,,, i: 1,4, pentru un dcmeniu de viteze ai, i: t,q, care include
viteza impusi pdn tcma de proiectare
ti
calculcle se prezintn sistemaiizat
sub for11i lJl"l.ri ltab-lul
g.l6)
|
9,6. REZISTENTA TA TNAINTARE TOTAL,{
$I
PUTEREA
INSTALATIEI DE PROPULSIE A NAVEI
'.L. I. CO\SIDLRATII TEORETICL
Rezistnla la inaintare totali a navei ale definilia 9.2
ti
se determini
cu relalia:
-R'r
:R+n5
lkNl'
E:
in care: Il reprezinti rezist enta ia inaintare principald, definitn de relalia (9.19);
Rs reprezinti rezistenla la inaintare suplimentarS, definiti de (9.202).
Deplasarea navei prin apd, c1l o anumite viteze co1rstanti,, se realizeazi
cu ajutonl instalaliei de propDisie care,
Fin
forta ce o dezvolt[, trebuie si
invi"g;. r"/id"nrr lr in. irll-c lorrlh.
350
'-
i ,: .n
g
in faza ini-
(9.223)
iE kN, iar i"", un
: de Iorfa 3 pe scara
=latc
in tabelul 9. t5.
[:i
].a inaintare su?li-
la inaintare supii-
r: t,q, care include
;ruinta
sistemaiizat
{:
-.i
se deterl1}inl
te
I i t-
| fi t;
l'l
I
tt:
t:
l; l-
l.: t
|
'
l-
I l;
li l-
I a: i
| ,! ii
I S
3n
I
g!s
lg'
il
t-f l
|
:,
I I
| :; I'l
| :,, I
t!
il
lEat.l
|
2!:
I
l-l
.r
I
li-E
=l
l"ll
I i
=l
lftll
I ui
.l
I i, I
I ir I
l-l
l:e::;
-l
t i3x' i,: *
::
ili 5l
r:-q:;!:
;!-E;
-{l
:
i;
E; rr :.'-
1.93 ef ri
i:i: :
: aI:
.
EE"-=-rj
i
;e;
E
.l;.:
!
";e'S+E:
9 :e:.'tr3!
E
El'6:::;!
:
':"F.,.. ,z !c2 -,q
3 t!:d ti
ii.
:
5_::i
.!.E*i
.- 9EAP; :;
:. eP^i@E :!
; i.;t E:;!
:n
::,-> iu c
:
: ;j! ':sF
; n:cdaa
i
=-:-i.4".
'
..i;F!58.'
:
c:
';
!t-..
'r
i'ed*-!
3 i:'"i !
r.l
-,\:
E::E
::.: :qi!
EEii r*e::
;i*:!?< a n
a
-_-
i;
":: :-:
-;
!a:
-
:;:A:;^EH
-.: 5.!-
_: E: i
A.:;;
i?
;"1
rs-! i',;^9
e:i
E_i i:_
!3
'zn
:
...:,Et
l*E i
t;
z
i
i i!
a
:
t
rDti de llalia
(9.19);
6=nfte de (9.202).
,
se r:ealizeaz!
'IHti,
trebuie sl
:
Dertnqid 9.24. h)te
lealizat de aceasta, in lx
tare totali. I
In generat, instala(
prjnripate (fi8. 9.{e):
1
-
clicea sau alt t;
2
-
ax.ul,
?or[-elicej
3, disrozitilul dt
'
a fttasiuu
bl inti bl
Frecdrui element 6r
pulsie, ii va corespurd! r
a) Puterea de rmoft
in care: I?1 este rezisteat
bl, Puterea la Iice-
unde: PD reprezirte putr
Din (9 226), rezurti
Inkoducind (9.22,1,
5
d
t:
*:
g;-!
i.E F.i
3
rj
l
jgj
_!.:
e Ei
tr
n
+
.s
{!i:Si
*! 9; _-
'&^./i
;:: :a
iE.:E
"i
lr.-
!;EF,E!i
'
:.r'.':
.i i: :,:
-!_*oiE:i
c) Puterea la axul
IE
unde: Ps reprezinta pute
rnversare sl sensului de r
---1.
..:-4 <
i
-!-!
.
,".,,?:!';::,:,:":,,1""-i,l:;;lii;,*.3:::j,:',
il;,tl:;"11;;,,'Jl::i,l
Fjg 9..j9
:
,,r$"t:%::t;'l;illatia
de propursie
a navei
cLlpdnde pit,ri
etedrente
1 tttea \d ak tif de
|rc?"t\ot;
z
_
a.f..t
Do,t-. t.
.:
i i:":!,:;'Ti,l;r'#1t'/s'ae
it se's'ittli de r,tdlit
si
rauurt d ti,aliei;
r"r.;l;'ri',ili i[l;i"
'l]'"li,l'
jl,'i;:'''"-'"
,'|in', r"ri id.
,io
d) Pulerer dc r.mor.are. F:"re
f.od,rsi
dc ti
^..:
,.
rtJ,.qr d_J"f;nil;":
b)
"it":::"
;"';iLTri"
:x*na '.i,"x,iii
:.il:i":J"
";Ki:il.::if
^
",o:
pnlpo,
0.226)
rr'.:.P
r,prcz rrl.i pur-r". pr:mira
d. -ti,
.
Li- l. . \,rt po,,_-li e
i,itr tt).226),
r"zrlti puteiea
Ia cliLe
P!: R"r
3$f
P.: 1,36n"r,
iCPj,
ls.z25)
. . .
(9.225')
(9.22'7)
formulele:
.le.228)
(q:iz8)
1? 22e)
Ia djspottii.rl de
po
_
p,|n.
Introducind
19.225).
rcspecti\.(s.22-j,),
in (9.227), se obtin
1,,
== R?.r/t,
ikt!
.
P- . I tbnr.'
4,
Cp
Puterea la axut port
lice. Rano3rn.n
.t lini"i J,i"l..re:
t. -J,P.
rnd":
A r.przin,; p
.rer
prjniLj d- a,ul pon
"ti, ",
J-
rn\cr..a-e
dt s^nsului
d^ ror"-ic
5i reJuc. L"
-
iurali :.
'
Din (e.22e), rezdtn
lntroducind (9.228),
-,,rp,a"
I" .w-! n^rr-pli^o
respecti\'(9.228'), in (9.230), se oblin
P, : I?,a/1,1"
lkWl;
(9.230)
lormulele:
(9.231)
{9.231',)
Ps
: 1,36R"2'la,rs
lCPl.
d) Puterel efcctivi la flaDsa matinii principale. Randamentul dispozi-
tivului de hversare al sensului de rotalie gi reducere a tutaliei este:
unde: P, repre/;nr; puterea prirnita dc di:pozitivul d. invPrsdr. al s"n"ului
de rolarie
;i
r"Juteria tL,ra1i.i. de lJ flani ma;inii
Principalc.
Din (9.2121. r.zulti puterea eie.ti'; la fldnir maginii prin"ipale:
\9.232)
\9.233)
Iormulele:
\9.234)
3
!
3
Introducind (9.231), rcspectir
{9.231'),
in (9.233), se obtin
P3
:
R.r/1,1."16
lkWl ;
P,: 1,36 Rr,/r,rr'aa
LCPI.
e) Puterea indicati a mali i principale. Randamentul mecanic
linii
principalc este:
r'v: P'!P'
arnde: P' reprezinu putrea indicai5 a maginii principale.
Din
(9.235), rezulti puterea indicati:
P' - P",,t".
(9,234'.]'
al ma-
(9.23s)
\9.236)
tntrorlucind (9.23{), respectiv (9.21a'), in (9.236), s obtin formulele:
P1
:
R,alq7'"r1"n": R",/ap
lkwl;
(9 23i)
f;
1
36 R,u11,1"t."'4v -
I 36R.z
4'
CP rq zJ? r
in care: r1" denumil randament al propulsiei este dat de relatia:
(e.238)
l2
IF
l---
--
liSi l-
I i.=n t-
t'-=l
l-E: I
l--: ,
--::__
-l
E:
| |
Ei
=
|
'E9
I I
E: I I
unde:n^ -
0,3...0,7;1. 0.qo...0,98|tt, -0.c4..098:
t,v - 0.-5 0.S5
Obiitatia
q.,tJ.
Obiqnuir. s. de{ rmin; rezLrFnlel' lr
jndinirlP
rorrl"
R,,. t -.I,q .i puteril. dFrpmorca* Pp, i
-
I,q, ,olespunzJlosre unr,i
domeniu de \itezc !t,i:1,4, care include viteza impuse prin tema de
proiectare. Calculele se prezinti sistematizat sub {ormi tabelar:! (tabe-
lul 9.1?) r
Cu valorile obtinute in rindudle 3,4, coloanele VIII . . XI, din tabe-
.lul 9.17, se trasea;i graficele functiitor Ra:/r(,), P,:/,(tt) ({is ss0).
I lr
tl
i-
| : lx
tz I
!-
sl
t!
_d.!|
E? | I
.s!
|
'i.la
| |
t,;
tl
:s I
; il
-l
!n | |
2i i>l
-
-lF
3-3 t
3E
A
l;
g;9
'6
:
ll
9t
"*
:!
(9.230)
oblin Jormulele:
(e.231)
\9.231')
l
-;i
;g.e;
'-a>
5! ri
s33E
:.-
Y{
";l
! F
F=
i:E' i**
16Ed_:
*o;
;iEx;i;E;l
-?eJ!5
-!
d*
d:ir
c:;5 !
-\
l
f
\9.233)
obtio formulele:
(9.234)
\9.234',1
\9.232)
al sensului
rnic
al ma-
(e.235)
.
\9.236)
'ti4ir
{ormulle:
(9.23 t-\
\9.237',)'
(e.238)
:0,,'5
... 0,95.
iE@tare totale
tema de
5
lrrb&ri (tab-
S, dirr tab'
E
!
!! i
.91
-l
'!
F:g
Fi
Obsen&!ia L4.1.
9.17 se pot clabora
trebdie s:. detini in
(v.
S
9.a.3.1, 9.a.3.2)
In {aza inilia1:L prorectare, pulcrea
Dup; modelcl prezentate in tabelcie 9.10, 9.11, 9.16,
programe pc calculabor. Pentru aceasta, calculatorul
bibliote.a sa elementelc diagramelol care se utilizeazi :i
t
--i
.E \13
; ir--
s ;; "q
1.,':
!
!'i
I
dc
Ii8 9 J0
A, este un co{icient, care
line
valo ler
de remorcarc poate fi calculati
cu ajutorui unor {ormule aproxi
Pentru navele de transpo.t
miduri uscate se reconandi
formula lui Papmel:
P":
:"
"
(r
+
r.") J+
tcP'
(e.23e)
in care: M este masa navei in t;
a.n, este lungimea na-
vei in m;
r,' este viteza naveiin Nd ;
'-I
este un coelicient de
corectic, care depinde de lungimca
navei
$i
are valorile: ).: 1, pentru
LcwL > 1OO m
Fi
). : 0,7
+
+
0,3 1'Z;;710b,
pentru zd'r <
< 100 m;
serma de influenta apendicilor
ti
ar.
0, pntru navele cu o linie axiali;
0,05, pentru navele cu doul linii a{iale;
0,075, pentru navele cu trei linii axiale;
0,1, pentru navelc cu patru linii axiale;
{
este rn cocficient, care
line
cont de formele navei gi se calculeaztr cu
formula:
'],:
lDB"C'llcwz, und -B,
reprezint! lilimea navei in m, iar C,
(oelic;-n1Ll J. tiner. blo dl (rr.n.i.
c est un coeficient, care se determini din diagrama Papmel ({ig. 9.51),
in funclie de
,.f,
,i
1t'\
-
r'
.l'TjLctn.
Putpr.a J r^mor rr" a narelor ppLrolipr., arind lld
-
l5 000 ...
...500000 tdw, se poate detennina cu o eroare de 10... lll; utdizind for-
mula:
"l
"-l
!!
2t
956
PE
-
ut"iC
lcP),
(e.240)
-
I
..i5-
Iormr:le aprori
de transpori
fr
+,,)J{- lcP!.
(e.23e)
ste lurdimea na
!n;
ritezanaveiin Nd ;
+
se calculeaztr cu
leri in m, iar C!
?aFrel ({iS.9.51),
r-'!e2sta, calculatorul
9.10,9.11,9.16,
care se utilizeazi
glate {i calculati
-1f..
: 15 000 ...
rr_o utLLtzLno Ior
irn coeficient de
rinde de lungimea
le:l:l,pentru
+
).:0,7+
_r,n,
pentru Id;z <
(e.240)
,-=,
.;F,E
,95
;{-
".
'ni
H
"
or
.zErr'o
|
"
or
.;r
Fot
.t891'o
I r-ot. al
*-!t.oootol"or'6i
,-or'zaoo
l
"ol
.ei
, o,
.oono
o
J
,-0,
.
r,
i'
E', a
!a:5
En6:-
EA"A;
l?.
!-t
fc
r0I 88I!l L r98r',989
I
ztoz 0
I
e:ol 8918 t
]
For 'ozzr't
c-01 8620 I 6rzz Lzg atot'o
i d0i.6F1at
"-ol
.
s6ar'r I Lws oL,
\
908r'o
I
e Ol Otzg't r 0l otz! t
FOI SIEr'l s69t'o
I
r or
.oacz
r
I
FOI $t9f'I Ilet 0 c-01
.
EOCZ T
I
l8
{"i?.
!Z::i
sE?i
x
",
_r'
;!:
?'_a
ld.
JE9 t
e.i
-s--.l
a
j-
t'.
t?
r;
5
3
i
t,a
:t
E:
:+d-
21i 3
-
F,Ezi"
E9 4
l:
t6 I^
E;
.i::
,91
e ol :9L9a'a
H .o'-!-
I:'.i:g
eE9?
; EE
r-Ol
.
?gt?'O {01
.
zt:Z6 l 66ea ltL
) z9rc L6z|
s-ol
.c891
0 I Fot t8fllt lggc'rce
I co8E.oqo t
e0l 6Zt9Cl ta6s
qtr
roat 988
6tel cbl,
t rga'6Lz
t6,8 9t,9
-.F.:
l
I
I
le
f
l:-
359
r!
I
.-fi 0zzl !'
c-Oi
.
6t1a t
r0I
.otz!t
s-0I Zofe'a
c-01 90aZ a
=.:.ro
J:
E:;9
t:": !
;ii

-E
i,!
';*iE!E
i{3.eE;
.e E Fl
e
i:
E1:i;-"i
t;.j1"ii*
r
E;;.
:
: i ed
Faa_
io care: 11 este r11rsa iravci in t, "r'viteza navci in Nd, iar:
C
:.
973rr?.
+
919Fri-
-
3.i5Fry
+
55,
:ia I r- l-
'-;
I it l;
li? |
-
I
'r5
| t,
'EJ | .
-
(! t !
!. I
.
t__
{: l i l:
rt
i
;. |
>
l-
!.. I
*E
I i
,* I :
'-
| !i:
I
I
tti- |
:" I !: l=l
.;
| !": l.l
-z
| !:: I
ttil
-.t-l
.-
_: I I
,.: I
L
I
!"i | |
.!= I ", I I
:4
1;! |
?: I i' l;l
F- | :; I
:,]- | :: I
:t I
qr
I i!=-: l>l
!'l
:!:
i I
='-
l-i
-:-
-l
-:
| :.! . t
:j-
I:"i l=l
,i
| ; I
":*
M:l
!r
I t | |
...: | .=_- l
*9 | !? I I
:" I i.i | |
.:e
| :: l-l
'I ir t-l
A; | !! I I
unde: Frv ropi'rinr. rumarul Frou.l" dup, voh,m drr de rntaria (cb/
9.6.2 ExExtptlr DE ctrLcdl AL REzIsTnNTEt LA lNirNTARE ToTALE gt
PUTERII DE REMORCARE A NAVEI
S5._ se calculeze rezistcnta ta inaintare totxtl
$i
puterea de remorcarc a
-avp:
dp lip rn,r-;li"- Lrr ."ra, orisricilop-z--,drre..al,ulJ..
Iaq4.5.2.2
;T";?;,lit-,.
Lr-pr,.i' i.u ri^2., -r6
Nd, pn m"rp de gradul rr,i
064/0,8 0.9 fi t,t t2 tJ r'.r 4,546tl tn t,gm
Fis 9.51
Rezolual(.. Se alcge inte
'alul
dc
'iteze
1,'el14j18l Nd, care include
liteza impusi prin te :r.
Avind in r.edcre caracteristicile gcomctrice ale carenei
5i
nurnerele Fr,
corespunz:,toare intervalului de vitezc ales, este indicati metoda seriei ia-
poneze pentru determinarea rezistentei 1a inainiare
Fincipale
(v. tab-
lul 9.11).
Rezisterla la inaintarc supiimentarn, respectil' rezistenta la inaintarc
totaE
Si
puterea de reri'rocare se calculeazl dupi modelele prezentate ir1
rb.lPIP 9.16,
g.I-.
Calculetc sint prezent:rte ln tabelcle 9.18,9.19,9.20.
380
E
tr
\9.241)
:e rela.lia (e.6).
TOTALE
'I
s:l;u
rtl
',=::::,:
; l
'
l-,1
---.--
-:j--
l:
: .
,i I
.
1:l
:
-'1,
-,,
-l"--.,;
rdg
| !
:1ate ]a g
4.5.2.2,
de gradul
.trei
:f ?! 2.d
,9
J0
i
";
lj;: I'l I
ll/'/'i.Flii-
'.-_-i-
i E)
-
l
i:l
!;l i ld ^
;;ii:;l,l'ull;-:
::= l,i l:i,';'
..
_ ,.
.:ll
l'-)'-
..:l l:il:
'
-
i il
:-:1,-
l--''----
r';l:;;
-l
:
:
u r,
E@erele
Fr,
siei
ia-
i9 | :1
fla]ffi
l:'; EllG
lii;c
liii iji
le LlaiDtare
IT=latate
n1
I
Cll valodle Rt.
$i
coloanele VIII ... XII. :
(fis.9,s2).
9.?. PARTICULARI
LA INANT-{R
9.7,1. CONSIDER{Ttr
DcJinilia 9. . Czn
{lnviale caractrizate pl
tf08't6t I
|
0026 628 tl
L
8al,'8 I
ooor'zor.or
I
o99z'LLli tr
I
rzz's |
9902'oro r 8oq9'rEE 8 i
ocze rc9 tt
I
olL'L 68at 6a8
I
9E6o't8l
g
96oo'czz
; I ;i ;;t: I ?:
_l
=
no,
-
,qbu lo. rne* eorE
i
zr.s
--r.
-
,T E -. r*.
: I
';
ti:
|
l;
0169 808 8r
!;
.E
-s
t |
-" -d--
Ylx
=
I 5-r :; 5 tq.!
rE: r-
i--;
It-t i
t::
e?t
ii::l
i:=
-d I
i
"x:-
I
:
i1c.;
/
lil,io
'iE
I
r3:l
:::
:'l i
"ir
|
-r
Is
il i
,;'
|
;*1* ?l
-
|
::JF
I
ar"i:st
;43
',i
-r
--
--
--
-
i-
i:l=
l,=
,,
: e6 I - I
_
'I'-
l r
.i { ,.
s- l i s
;! ;
-
,
i
I
;-
;: o
e
I
e
?:e:
222
;
s
'E
.
l!
t::
I Ph.:
|
fiEc
td
0169 808 8r
,
Cu.va-lorilo k,r-ii Pu,, t
.
I.s, rezulate in trbelul t.20.
rii)duril s.
;i:*l"l:,u',,...
\u. se trascaz:
Braticpte
funcliilor R,._It\1tt.
pE
-
t2,v\
ogsz'lli rl
09zE'rt9 rt
F,uq
I nttwl
I 540
./
340
t5 000
t3000
t2 000
I toq
CN
0a0
7 000
9N0
"
tn/O
v'[NdJ
9.7. PARTICULARITATI
IIRIVIND REZI STLI\TT.{
LA INAINTARE A NAVELOR
PE CAI NAVIGABILE
LIMITATE
9,7. 1. CONSII|ERATII
GENE&{LE
,
D.clinilia 9.2t. C;iln navigabitc limrrar( rint ctnrmurit. rtaririm" sau
flu\/rare caracrFfiralF pfln adin.imi
$i
l;Iimi mic; I
Fe cnile navigabiie lirnitate aPar unele fenomne, astfel:
cre$terea fitezei de curgere a apei in
jurut
carenei, detennim,tii' dc
redrrcerea ariei sectiunii transversale a curentului; : ;
-
modificarea caracteist;cilor sistemului de valuti create de nav:l'
sub influenta adincimii timitate;
modificarea condiliilor de nrtedcrenln a l'aturilor create de navr-r,
r.flc,j;rii,'Fstord o..jtre pq.lii .Jnalulur.
Fenom"n"l. -minrir"
ndi rndinle. dclcrmir'b .rqtPr.a relrsten:"r la
in!inr-r". A"edsli,rerief. e:tF.,u dlil mai p'onuntati. cu rt lrm' i a
drm"nsiunilnr ,; nruedbil^
"src
mai.e\.r;.
InIluenta sectitniii transversale limitate a canal lui navigabil, a$prr
rezistentei li ir,ai;tarc, este denumiti ,/ec, de blacei
,i
se pune in cviderl:,
mai ales, ]a incercarea modeleteor in bazinele hidrodinamice
influenla lr:ndului canalului nali8abil, asupra rezistenlei la inaintarc'
est" o.numira elat,'t ad'/citx;. I hital".
>rudi,rL lenom"nelor l"Rale de indinlarex navelor
flin
t.rn l ru Llitn I '
siuni limir-r". a fosL in,'pir inc.l din anul l8l9 dF rirrc StorL Rr
'''ll
Tn
ciuda efortuiui depus de riumerosi cercetitori din intreaga lumc, se consideri
cA nu s-a gisit inii o rezolvare sdtis{dcitoare a acstei probleEe. Au aparut
o serie de'metode serniemPirlce, ba4ate pe ipoteze simpiilicatoare, carc duc
il,I Iinal la rezoh'tr-ri mai.tnuli sau ai pulin eronate.
lL (e.242), (e.243)
v;tez cle depiasare au
Dad se face rap
\'lJiorirarea cpr.el!rilor,
privind .lectLl adin.irrri limirar" au I r
'
i
teoria l;i Schtichtins. Aceasti'teo e se refeli la influenta exeraitati de aprc
pi"'ca fundului raii natigabiJe. dsuPra ri'"zFide nrirarc r nd !i
'I
r"r r'
i modifi, irii rezicrFrlFi il. \al.
Fie tI. adincimei apei in care se deplaseazS na\:a. Din teorix vahrilor
.ilitoare intr-un iiuid de adintime mici este cunoscuti relatia de cal.\rl a
9-7.2, EFECTUL ADINCIi\II LIVITATE
nrp:r clrm sc ob6er
,c.vind in lcdcre
(9
Din (9.246).
rezulr
t:o
cluzia 9.15. l.z
proiluce sclderca r.itez
entare a
Considerind ci r.al
adir: ., : ., atunci lun
devin:
Avind in \.edere ca
(9.2!?), (9.2.{8), derinel
rl rndc rezulti :
'DacX in (9.250), se
'Relatia
(s.251)
$Se
vitezei de propagarc:
tl-;
-
,"H
crl:,,-= yg tn-'
I.
zr
l9'Z4Z\
unde: xa. und":z,,.repre7inr: \irFza de d.plr5are a.n,wi in apa ,.t,din'jm"3 i1 i. l'1
grmca vdlulul, tar e t...lFlal'a
SravlLallo-lard
a v"tului, ia' p r...lFralia
BraviLalio.1al;
craii.ul r"ngenrei hipprbolic; Jii lq.242r est r.prFz.rL)t i
'
Ii..
! 51.
DuD; cum sF obser\a oir
'iAUrl,
penLt! vrlori mari al. rapor'ului 2ril I
ranlenra hilerbolic;
'ind"
acimDio.ri. aalrP dreapLa ,arc rpPrt in a
11,(2FHF): 1. ..
,, .
: .r: ,
r
,l
in .azul apci.u rdin, im" r.l;nirrrj, H o.,.^acelac".atht2aq I
: l, iar (9.2a2) devinc:
r J-
l.i2'. .f241'
.,,.'a", r ..t" liteza de:deplasale a. navei, (v, relalia-gjg3i ,
'.
:
s81
a :sermina.it,di:
','"i:tf'i"11i"""{
j.i'l"ii,:1*#iii$"',."d:.,,,;:T:-"'
r:t?bri,
airprn
I'r: :i e\rctelii,
.:zistcnfei
ta
:: :ir Luritrca
:r :: i1e;rt:rfc,
:"--
KDsii,lt. In
:r ia r,:r'r:i
---=.e de iav:1.
rat,:r.iior
c:I.11 a
]rig,9.Jj
Irupr .Ir. ..ob{r\i
(tjn
til. a.51.
ir;
n.rrt:
rt.,2rH
i
\\;-.r
i, J.,r.. ., ,
.,;'i:i";:. '
/q2{5,
ill ,-
a.ai p"d,F
s"rie
ti
.jL,
lofir)":
,1,j.
j:rl:.,:.,,:zyr,.
^:.,,;,':', ,;
*'
,
"
{q 2,0,
,"-i,
....;
ir,1;-r'::'il"li."'";l,.y.l:;_
l.::t""i,ne"
r;mi,a,:
:c
.,u,,
t.""il-'",t,rarurir.
...prupr;;:.
"
'"'-
''z'senre
dn \3r (upri-
.i.ii,
., u.,iruuj,i,.d.r,,r,",.rial,;,ii',1,',:;i:,ii
"TI;,.;i:j.llj
,xt:l
\t.htt.ttht2xH,i*
)
_r.
T'n
-
n'a,rli;:
,.tt'12'an
"1'
se
lrne cont de (9.2{5),
atun.i
se
i",i>
r sau:
i"> i
(e.217)
(e.248)
vitezelor,
defirlite
de
.9
2.13)
de l]ndc
rczLttraLi
t-
lrac:r in (9.2j0),
le.219)
(e.250)
(9.251)
365
,,,/" _
,,t, :l,the"nir
Rlalia (e.zj
t) soSrreazJ
conrjrrzja
q
16.
Ca"ctltzi& 9.16. Dac:!, la trecrea navei ilrtr o zorn cu adincimea limi
rJli, n p;:rr.az:' rirezx inilidU dF dFplasar.. lunBimcJ valurilor, respe.liv
flr.raiG ;.F\rora rrp\rc \l'rtincr',r nes.hinrbar; a rirpz.i presupune un
..r sirm
.uDlimenlar
Llc rurere t
tr{lrirea vitezei rarci, in caarl deplasirii
prin api cu adincime iimiiati, este insolili
de o cregtere a lungimii valului. Tentru ).).'I'
.. poare fz.. aprorimarcd th(2111 r. \ - zf,
1).,,.
iar (9.Zal) se transform: in:
\9.252)
are o,acliunc progresisi
menDr oe suclJune a (
fundti plat, daci ,rylT
5-a constatat expe
disparc riminind numa
Fis.9.51
care deiineste viteza critici.
D,h,tiha 9.26.
\ i,eza dr c'plasal xna\.Fi in aPi
'u
adin!in'c l;mirall
""tl.',,;*.
se obtine o trloar" rnrxin:
"
I ngir'rii d' v"l
'c
numo;r !itc/'
iriticS I
Ot)serlrdl'ia 9.115. \iitezei c tice, ii corespunde o lezistcnti de va1 maxi
maI
Jl pra,ticr. l- deplaiarPa navei ru o ritez' rr'r'opirr" J"
''r
'r;'i
-'
p, lin8i-.rcitered lungmii ralului se con-tai: rr-o
modrlr'arF a.iormct lul
\Jul Li rnodili,li
prohlul .o.;nu'oidal .iPiirrtd rspc'tul uner urntrirturl
rlie. 9.s4r, rarc se ridicl mulr o.dsupm ap'i nFnPrrurbaL- A'"1 pIoLIl rnJr
{ic;r (.u .rexste. d"r Iar; r,lPa) csre denumi ,4/
qo/i/''
--'D"ca
iniltim.a val.rlui .oll .r d"\ir).
FgJa cu:din,inrca il
' 'P"
t '
pFrlurbarc, drunci
.re""ra lui s" di.l]'ugc rormindu-s" o u'1ll;iuri sP'-rnoa I
i"
pi""ti"l, timiia superioare a vitezei navei, care conduce la aparilia valu-
ior solitarc este ,-
.cen.mmul de lo'rnarF
ri
propagJrc trl ralurilol.olirrr'
P
PZir)r' unel(
Drrr i' 1rl .r il i!i.
'' i, acpfi"o*, nlci cu o !irLz; J<01r- f'nom"nul d' Iorrr"!e.31
ralurrlor nu s, deo"cb"r'e d. iei
"or..punz;ior
rravrtatrer )x JpJ (r snrn
cimea
neiimitati
h' $932)
'-F*,t"
0.4!", r 0.-5:
s (on..rrt; o ,-.r.r" Jprcci. brl; r,;n:l-
rini; !i luuAin ii \'"lu'ilor l-ansrersdlc Unelrrrrl d' dP5L hrrl'_c xl \rruflior
;;'.,".ni.
ie m:r.:-' pjn: la ao, 60
-j"
rbr
'-':r'
J"'ior' c- rn
curbi
"rind
,onr'ri rr-a ori"nta.
'p
'
na{:
".'Or,a
, O.-Sr.,. 4,,".c.-rPIoPie d'
q0'ri
taluril' L'rn -r'le
':
Ci\"r
cenLF.F.orrpLn
r.z,rlrir,d un val roli{.,r m-r' !lrspu5 rn zonJ Frrajer srrl
iainr.a a,,-
"ia
.are'" depl",rz: od-r:
'u
na\J Lr
rr)e lLrr"
"
j,,
:
g0",
*, inal-tidea val:L ui solitar deline maximi'
Pr",,"nId \dlul,ri soliTd- Id pro\x dtr"1n:1r apuJ' rr: na,rni chticul
unpl^iuhri de apupar" con'idPral
'r
o tlrn'1' d"
"r
-'J
''rc
q
rf,l a!3r: rr'
".i1"
,1" raloarl
' "14\ima
pcnrru u/u.'
- l.
ln cazul adincimilor
mici, datoriti {ormirrii valului soljtar dh prola
""t"i.'"itJ"f
apei coloari sub cel oli$nuit Acest fenomen este insolit de
:":r,"
"1.':"i,'a.,i
d" mi.rolar.a Ji.ranlei din r'' .aren.r
..i
fundrl )Pci
Prin redu,
"r"a
s".1iLnii de,ur8er., \ir"/r
"Der
're:lc
pr'!runec stucn
'eFl
cF derFrmin; dn?ri,it i"norn"nLlui dp.rrrtiLnc a
'orpulur
na\er' ru'1'kr:ea
366
planul diametral un u[r
Rezistorla la inaintari
Dac^
-t
;' 1,2 tr-, d
se rntnline, dar in locr
Parametrii ce carzci
mportri dintre ;
Dumirul Froud.
o
Relalia de letu:i
,1lectul adrn.lmr lx
clor R
:
i(1,),
R, :,
pa1e, .orespunzitoare d
niincimea
limi-
trh;Ior,
respectiv
i!'3 iFrsiupune un
=.el
deplas:irii
i 6te insoliti
aPentrli>H
-,.1=znv
li,,
\9.252)
*tr.,*;i'n**t+r*g+j::'.:"il:
f
E. 9.j
HiT:l"l',:"
ii':l,T
:lf'l"l:;
I*:I"".::,iJ",rni5c,rca
navei in
"pd
a4in-i
..
r*;n
*j*;llit:irifujl*,"T*i,;"
1i::::il,:r
ff:."**
; ; n:Il;;,1]; ll
il;,.#f
;,"t.i T":::i,*],'
a d i n i m e' im i, a, i
.
i n r :
{e lar mai-
limitat:!,
& {ga criticir,
toil modi
rF a apei nc-
q,a
valu-
r tumei lLri.
re'
Enflnturi
#
c- aJin-
'.,lrelc
na=:re al
a i'n:l-
el r{rilor
i:\'in
I
I
I
(9.253)
(9.2s.{)
,
compararea gra{i-
La Lnatntare prlnci_
,- :.ir! r;,
G:a.i.cul
&:: ci,
da p-or a.
tue4tt de
3?e'.
tig.9.j6
r(.rrlra de truituri inl[e Fr s; Fr! csLe:
rr:rro.l Fit*;.
FtE:vl,it11-.
$"tr-"ea ,
E{ectul- adincimii timitate este pus
in evidenJA prin
Lclo, R
/3/r).
RH
-
la(u) \lis.9.5b1, ar- r"7r,tcnt.ro.
p,rrr1
orFrDunriioare .plor
dou;
"irudrii
d rrarigal:e.
967
D rDi S, hlichr nR, er"ft,
uI fu 1(
!iei
R" 'J"t
l'"
poat' obline,
'uapru\F
nati" de.tul dF bun;. din A -- t3,rr, prin dplicarea urm:torrFloL dou:. o-
re.rii d" riteza. :,..
"r
Prima corectie de vileza. 5e daror"azi modificlrii
(Jr_Licr''tr' loI
sisterriuluidevaluricreatdenar'i;i,estedatndeIeld1ia:,
tt":lr-t,':ti(1
-
r',/u)
lm/sr,
(9 2s5)
in
'are:
,.e
d"LeFnin; cu
,02a2'
u'd'i
e:re dal d'-(as3i'
31r' s. Doal^
inlo,
ui
prruL" o .or(.ri" a rerislFrlci de lra.rre mor rr:o'
d" urilizar.'Lz
-r.."rea
'i"v"i,
dir apa.L xdin'im" t'limjtau in 3Pi
'u
J;,.i-" ii*it.te, datoritn apariJiei iezistenlei de val suplimertarc, vitcza
ei se va reduce cu 8L' devenind:
a'-t-btt'.
(9.256)
l^u
apro\imal:", S,hlicl-tin8 pre:upun".! rerisrrn{r d' IF'arP \xrirr''L
.u p,'raiul riLpzei lq a""sre.ondil:; ',
poare.'rre:
R'Fl RF
: 1)''lx'
,
de unde rezutti rezistnia de {rpcare, corespunzitoare
vitezei ?':
.
R;: Rr.,)211),.
(9:25E
. Prin reducerea vitezi la valoarea,', rezistenla de frecare scade cu:
tRr: R.
-
R;: Rr
-
Riu'Nl''': ltfi
-
L''l{')
(e 259)
Cu (9.256), relalia (9.259) devine:
3R1: nrll
-
(1
-
8u?)l
lkNl
ur A doua coreclie de vitezi. Apropi"rea lundulri
'anJiului
d".
'l
al
na{.r,
cchimb:
curgcrca
potenlialj a ape; din
iutul
corpulur'.
\ ne/a I oDll
nur; .Jup; rpli, arei primFi tore,1i" se r'd1r'
'
d3'orii: drFstur
'Fnomen c'!1
nind:
1)" :v'i 31)". 19.26t)
(9.260)
llirimer 8r",
"P
CeiFrrrinal
"xptrlm
nral.
lrin
in"r'rri
!'
moJPl'
:i;'#.I:i: f,
"?f:,:
;,,,:: Ii';,tri":l /$i:ll
T"'"'lf
J*.
I'
.
I [l'i,
"'.,i
de Lrhlizare al diagramj cste urmatorul
-
se calculeazi
fl/?;
-
"".J."t""r:
f'", ;u
(9.253), pentru viteza
',
ccrespunzitoarc
nali-
3aliei
in apa cu adincrtne nelimitati
"p
1i\Fdl;
punttul 4 .
p^ abs.i.: a'rt'l incit i.rF rr,,^{v lig s i;r
- Drin.4'se
du." o d-"apl; varticdl: c-r' Ini'r:e'1' rrx rn prrnr_uL i.
curbr cire.punzlroare
rrporlului H, f
'
al'ulal anler'or
(dac'
nu errsl I i ufol
o"nii"-iipdt'rt
4o'', r'xnri ." inlFrPolFdz; linidr)
'
-
or*
,4 se cluce o dreapti orizontall' care intc$ecteaz: axa ordouA
relor in ouncLul
l' :
'
-
."!.".*r u.F r
fr"zinr.-
6r'' r' d( un l' |r" O l I
s6f
0bscndlia 9.J6. Pr
frecare, iar cea de a d(
i. ,
^"ri"".,"
." ,
carca celor doui corec
-
se tmseaze
Brali
galix iD api cu adinci!
-1'
I
I
o'o
l
F-
r-
rl_
ll
_l l4=6
ol
I
tt
Y
I
il* ftecare, nrai utor
iaftati, in aln cu
lrplin1cntarc, \'iteza
.;lL.n
".t'
(e.256)
lej257)
.nezri t':
.
(9.25s)
: Aecare scade cu:
"=",).
(e.259)
(e.260)
,,",1!:'{:{!:Lo1!;5;ifr:..?i:,ji:,i:i;t
Jijfi:,,Jluo'."...
rezjsien'ei de
+f;f,
I
o,t4
)
o,fi
I at2
0,t0
0,49
a,u
0,47
4,06
0.05
O,0Il
a,03
0,02
o,a
n
- --r@
-a|a+
05
A6 0.7
N AC tA lt
t2
tJ
,"
v
/
vgtl
Fig.9.57
in , ontinuarc. se prezjnrii
conshucli
,",,a c-ro, uouJ .o,.'1ii s..ri(1.i8.
.."o,o"l1T"J:'
"11.',
{
r, pfi.. lrri
c!I:2
4:"
/"-X. . \
f s/r'
6
,=nalu1ui, de cel al
iri Titeza r', obli-
si]i fenomen de';e-
(e.26 i)
F:dri pe madele.
! f-il, in care sint
I: 1,5 -..8. Mod l
-
frE (v. iig. 9.5t);
i in punctul ,4,
ro existi rulbi{
.
sc trascazi gra{icele
Salra
ln api cu adincimea
9JS
l
{i.:/^'(-,).
ri
^/
:/'(u),
pentru
aa!i-
(rig.
y.JUt;
Flg
{unc}iilor'
nelilnitat;.
-
se lixeazi pe abscisi
?unctul
7, ast{el incit O/: r;
-
prin 7 se duce o verticale, care intersecteaze graficele {unctiilor ftr
S-r
-R in
?unctele
2, i;
_ -
dreapta vertictli trasatl mai inainle, definette smeotele: z: l?.,
2J
-
RP. ti. R..
-se
calculeazi 8Rr, cu relalia (9,260);
.pe
verricala t 2 se fixeazi puncrul l, a.rfel incit 2J -- 3Rr;
-
prin I se duce o dreapt!. orizontale, caxe intersecteazi gra{ior1 func-
-tiei
Rr in punctul 5;
-
se determine a doua corectie de vitezi 5u", din fig. 9.57, confom
indicaliilor prezentate ln acest.paragaf,. punctul 6;
- pe orizontala 4 5 se tixeazi punctul. astfel inrjt i6 3r' l
- pe vFrti.ala dusa prin 6 se fixeaz; punctul 7. asitel incit d7
-
2 ) - Rt :
-
punctul 7 aparfine galicului functiei R .
Construciia descrisd. mai inainte se {ace pentru mai multe viteze x,i,
z
:
Il, oblinindu-se in final punctele 7,, i :
\ S,
piin care trec graficul
fun,
riei
R" -
/r(v).
9-7,3, EFECTUT, DE BLOCAJ
Dupi culri reiese din
$
9.7.1, efectul de blocaj apare in cazul milcnrii
rravei prin
canale.
In principiu, {enomenele ce insotsc rn\carea navei prin canale sint
asemrntrtoare celor studiaie Ia
$
9.7.2. Obisnuit, sectiunea tmnsversall a
canalelor na'"'rsabile estF dreprunRhiuldrl s3u rrapezoidali
Parametrii ce cdrarterizeazd mi5carea navei prin canale cu :P.tiun e
transvrsale dreDhrnshiulari slnt :
-
coeficient;t adtiorar de blocaj, dat de reia{ia:
de ape, ceise dcplasa
Iutui'apei de la
drpa t
rea
.valu
lor divergml
rrnar apupare-a naver.
apel neperturbate;r a
-r1
:L
CAA: ANIAA,
ajutorul ecuatiei lui B
situat pe supraJala liber
situat pe supra{ata lib(
drii navei, i se a&inG
: 1,
+
r,'. Fie PR,
plar
coborite si ,,
:
,,
:
,
conollll. c.uatE llrr lrf
de unde se obtine:
Diierenla de coi: l
Frecarea cdretrtultri
navei, de perelii
canaft
rezistenta la inaintare p
in cazul adincimii limil
rezistentei la fuailliarc
callalului este mai mi.i
nat nav8aliei. pe caral
tru a se asigura depdSin
cele fxnctiijor R
:t(r
tiazS
particuladtitile
tt
situalii de navigatie-
Valurile solitare si
iilor
latemli ai canalil;i
s impune limitarea
yite
pericqloase-. Astfel, p!
navete taploe, c:rre atr o
piD {iteza cliiici; se a
ll cazul migcfii u
hidrodinamic al culgern
\9.262)
in care: ,4.
ti.,{
"
.reprezintl
aria secliunii transversale maestre a navel, res-
Dectrv a canalulur I
'
-
viteza (riliia
ii
respectiv numinrl Froude dupa adincinc, care ."
determin, cu relaliile (9.252), (9.2531 (pentru crnalele
.u se.liune lransvrr'
"al;
d. forma trdpezoidali, in acesle form le sF inlocuieste Il cu H..a . l, b,
runde 6 reprezinti lelimed canalului la nivelul aPFi).
Dac: viteza de migcare a navei prin canal se apropic de 2.,. apar. valul
solitar, fapt ce deiermin; o crestere brusci a rezistenlei la indinlare. Dalo_
rira
prez.ntoi p-relilor larerali. vitza Ia (are se formeaze valul solitar esrp
mai ;1ici decii in cazul naviealiei prin apl numai cu adinc;mea limirati.
Cure.rea curentului de aDi in iurul carenei,
prezinti unele particulariiil;
[" irovr
'.
deplaseaz; v:lu] solitar, iar in uima tui s" obsFir'i o coborire
a nivelului suoraletei libere sub cel normal. In zona de coborire se fomreaz:
un curent de aDe, clrF se deplaseaza spre
pupa, unde inrilnette masele de
apa antrpnare ii miqcare de citr. nav:.-tntFracliunea dinire cele dou: nrase
270
frmliilor .11"
l#":$i*qfttdq$,'*;'#..,iafiiir#fritffi
Fig. 9.J9
:lu:,',"
!liili., ili,3i' :i'ji,,'.;:*,:tll: ryncleh
/
ri
r rn pun, rLr,. /
.i'i
:
fi i^#li5
rr;iri'
*
*,
=ilii,ruti
*::ll'
::llil;l
-li;,
, i;,:J,lli,,';i''i.
;:l'.;,iil:"
i;':;d,: ;::ffJi,il"ii",.igii
(e,263I
\9.264]i
.1)-n
gnficul func-
!lj7, conform
-4.
D
lrer graficrd
tazol migcirii
!ri!
canale sint
t'ans\'ersal.i r
r,/(zs)
+ sx
-
@ +
1)l),les),
de unde sc obgine:
3z:
A'' +
Iuu.)llzg
ili,l.
\e.262)
.".",|ii"*"*
dc cor: nrai depinde qi de .4M, t.
;i
formele
seomet
ce ale
;i+,;',1;E;'*ig;1$dfr
3;;,iif,l,",".,*il.A;,i"il;'jlx
l-",UtJi[itf*it$i*'i;#llr?rir""r'1*.'':',0ili,h":
h*;lit',r*:,,Jffi
fi s;;m*e"';#ffi
,
,",]'.",i;li"i'llif,'J::f,ltl,ff
,i%,,{",il"i:i:iffl1.,"r+;xl*':,1",,,,i";
il{,",':"F]#J'r-rJ;**${t,i;,,'i'r'rrff
"'i*?,?;;o'rr
htd."1l":";xi'
fr
'::i;;,i";il
1i
jif,ff::h:i:j"i.ii:,:,il:fl
r'$:';trf
::,H
sH*r: A,!lb,
epare valul
soUtar este
limitati.
;rticufaritnli.
Dato-
masele de
doui Erase
s {omreazi
377
aparitia unei Iorte tmnsversale. Aceasti lo4l atnge nava spre per-ete daci
,<?.i
$i
o indepdrteazl dace.r>1)",. Apropierea perelilor .mireste rezis-
renld da prpsrunP.
prin canale, sc
calculate pentru
(e.2oi)
a) Influcnta vitezei
caiea navei in apele sti
teza acestuia. Navele flr
calcul a rezistentei la iD
Fie ,, viteza navei fat;
reper fix. Atunci,
.i'it;z.
fluviului, se detemir;
Din (9.266), rezriltj
Obsertalil, 9.117. lL t
Davci in aval, iar seEfi
b) Influenla pantei I
toare, supra{a}a liberi a
o zontal
D.finilia 9.27. Pa\u
tangenta t gonometrici
apei cu un plan orizmta
Pania topoqralici D
gabil se detemini
cu ri
ln care: 3: reprezinti dif
Fis 9'50
Graficui ft":./,(1), a1 rezistenlei la inaintarea navci
nb\inF din R -
/r1a;
considerind ci. !
'rorilp
n.. i.' i
1.
",,
l:14, corespund vitezelor corectate:
1 CAs- !?tsH
,,;r.hnl-
r-ZCas-t?l|H
9.S, PARTICULARITATI PRWIND REZISTENTA L,{ INAINTARE
A NAVELOR FLUVIALE
Datofit: eficientei eionomice ridicate, transportul {luvial de mlrftri
"i
da pasdeeri e"r" p;acticrl in toatc
terile,
c"rp beneli.iszd Je.ondilii n3,u-
i,t" ad""uire (tLu;i. riuri, lacuri, ranale navigabile). Adincimea linritarl a
sendlului navipabil a {i"uL ca dim"nsiunile
prin.ipale
Si
formelp geonletri,.
ale navelor {lu-vidl" si dilFre mult. de."le aie navelor maritim". \avele flu-
viale se caracterizeazi prin valoi mari a1e Gpottului B,/T
Si
a! prova in {orme
der linsuri, sanie, fier de dlcat, ascutite etc. Dvident, la deteminarea
rezistentei la inaintar a navei trebuiesc avute in vedere aceste
?articu-
larireli.
C.a mai s;mpli 5i
sisure metoda d" dFrprminsre a rFzFlFnlei la inain-
lare r;min" pi in caiul nav.loc tluviale esperim.ntarea DA modele Penlru
Iaza iniriala il"
proiecrore,
se re.omrnd; ut:lizarea formulelor anro\imaiire.
obrinute De baz; incercrriLot Dc modelF sru daLelor sratistic" culesc de la
nai,ele,iiate deia in exo)oataie. in ambeln rarianre trebuips. r\.rr" in \".
.dere:
viteza de curgere a apei
ti
panta topografici a albiei fluviului.
272
<l
\ava poate Ii consir
inclinai (fis. 9.6r). ComD
tudiLrali a plamiui ;ncrii
8R :
+.I
sin
under senntl plrrs corsrpr
rye
perete
daci
::::ii:i:li:"tb:tir;,i:"r:i';
;,.:,',i'
"'#lJtj:":t'f
":"d?ffi't?ti:,
;:,li:l:?ir:i,lf !
ji:\:li
:",:rl,i;,ii;'i
:l:ll*iillt"
il,ril:*:
;'"J$;';r:lilii;li':1!;fu
;1,1,;"""';*'l*lu:r'rilu"li*""ril
s..
ra.26o.l
Dh (9.266),
rezdtti f.iteza navei tali de apt:
.
x _ Dt+
l]JJls).
@.26.1\
.. .
^?2:r:!.t'i
|
'7
ln r"r-,i., re.26-,
se.ia s"mrul n inus. p nrr d.pra"-,-,
;?,H,,:11rf;
#styg{r:f:i'*i:,i",1.,*:i;"rii,:"s;us:,
:;xl#*f#i#*ii1ry;r;till
i;.i:l''i:'iiri:'i6.:i"t'rr*.,;,1
*otilJt&,tln;itiT'iiu.3fflj:
o po'tion"'
de tunsime
1-, a
$enarurui
navi-
IE=
canale, se
.:-:-:l te pelrirLr
(9.265)
i
-
tg d ,* d: 3zlL,
k$-r..LRE
in car e: J.:.reprezint:r
difrenta.le
nivel, intre punctele
extrcme aleporfiunii
Fj6.. 9 61
.
,
\.\d. poar. ti ,.or.irl"rarrl
rr
un (orp
iara .e d.pLJ:".r; p" ui pt3n
rnrrrnaf (fig.9.61). componenta
forti d(
'udindi
a planutui r".iil'"i
"r",
""'
v< deplasamFnr'
d rpi dir;'ri: lo;8i
3R :
+A sin a
=
+A ts a
=
aAa
=
a;6
1L1,;1,
de mnrfur i
srditii nair-
limitatt a
Seomet
c
\avele flu-
in forni
cslese de l:r
lf, d.ierminarea
i la inein-
-}i-re-
Pentru
@to\imati\'e.
(e.269)
i.haiui.
unCe: semDut plus corespunde deplasnrii in amonte, iar minus tn aval.
373
ln aceste conJilii, tclaiia
Bcneral;
d" calcui a r"zisteniei la inaintrr'
principale. navelor fluvial" capir: forma:
I
R
: n'+ 3R
lkNl,
i9.zio\
.R,
:
0,0017sr1,3a + EC,;Mlrl,r+4rr tkNl
unde: R' reprezintl rezistenta la inaintare prirciPsli, coresPuDzitoare ilis-
cirii navei pe albia fluviulti f*n pantd, iar dR coreclia datoratn pantei
toposraficc, dFIin't.. de (c.26e).
'
Se stie.e. sl.ouril. sint cele mdi rispindite nave fluviale La baza de,lu'
cerii formulelor ai,roximative de cal.ul a rezistentei la inarnrare principalc
R'. stau incerciriie elertudtc
pe
slepuri
in marime naturaU
ti
p. modPlele
acestora. ln
gen
rul, a'eqre formul" se compun din doi rermeni:
-primrl
tFrm.n r' prFrinu. r'zistenla de frecare. car" e5t' propor
tioraliiu
aria suprafetel udat-
9i
ru virez: )a pur-r-a A<2:
-
al doilea tFrmen reprezint: rezistenta de preslune, care este propor-
{ionalS cu aria sectiunii m;estre imPr.e
!i
cu vit"za la puterea t
'
2
ln.ontinuare, slnt prezFntate un"l" formule aproximative ulile in
Pro'
iectare sau in unele studii in folosul
FxPlort;rii.
Pentru navelc ltuviale m"trli.' auropropulsate,
Tn"titurul d- Proi.ctiri
Fluvrale din L-ningrrd a stabilit urmito;rea Iormuli:
in.are:,
"sr.
virezr data de (9.Zol), S aria suPrafet.i udrtc calculati c,r
(c.113),
,l- arir ma".lre imcrs; in m!.
.s
coefici;niul n. tinPl. bloc , r
renei. iar E un coeficipnL adim.nsional raP rezuh e din:
0,t77 mC'xrs
(9.21t)
\9.212)
unde: ,cy,, B, reprezinti lungimea
ti
lilimea navei, iar:
-
I
I.0, pentru nav'l' crrtoPropulsdtF cu elice normall :
"'
I
t.z. p.n,- na\ele JuloProPuliatc cu elice in tunel.
In cazul navelor fluviale I[r[ propulsie proprie, cu o > 1 m/s, se reco-
mafldi formula lui Karapetov:
R':/str
+ 9,4/' LkNj,
in cfe
.f,h,p,n,
rezulti din tabelele 9.21 ...9.23
(9.273)
Q-cvLl6B"Y +
z
Iabirnl 9.11. Valori'. c@ricirblllo' /
A
Na.re cn Fo"a in fode I
Nave cn
]r.o7a
mult lans
\avc c! lorm p1ine, ier!
NaYc c.mplet tipsite d L
l'entru navele fluij
tc utiliza
ti
fomula h
in carc:.t rezulti din t
\&. nretnlic. su din l@,
D rcsuli,
ilepurile
morcare. Rezistenta La il
rul de
flepu si
de m4
or,q"";t, l-,.
=2
Acest lucru se datorca?
Spectrul hidrodjnamic a
dc cei corespunzitor na,
constatat. d rezistetrla l
rar a cet11r drr1
Pupa
corlr
!tirtici
1o. izolate.
h aaintare
r9.270)
lF#'-are
]nit-
,ctu:i
panri
: f,nncip3le
fl, F
modelele
Tdel'n 9.22, Vatorilc c@aicisntului
9
t..
tn
lt\a,e
cn prowa
h rorhi.i. rinqur.
fi.n c,:0.8
-
_1_
".:1rr,
\_ay. cr pro?a mntt lansara
9i cn C, < 0,95
rlavo iorne
,rrhe.
ri.a pn*" u,"oenn ,n
nopulJlJJJ,,fl-
1
o'05
''os
i\a,e cn prowa
h forh5,.i. tinqura si.n Cr: !,J
i": :aza dedu-
\a/, .u
ttro7a nutr lansari sr cu Ca
< O,r5
:i-.
Propor-
6te propor-
?>2,
!s:le in pro-
:= Proicctnri
(9.271)
=lculaii
cLr
bloc dl ca-
,"
".li'?l:'!"?'*",#lil"rl:'i3i:0t""
propric'
cu u: 1 6 m/s. s poa-
n' :/S,ra3
+ :C,/Mr1.?+0.;' ikNl,
in carc:.t rczllti dirl rabelul 9.21, iar
t din tabelut 9.2{.
't:ab.hd
9.21. v.lotite
.oeficienrultri
E
(e.27 4l
1.9.212)
(e.213)
i 0,05
] .!t
rr'#r*;fi
$j:*:11"i:r1*s?ri.:"::{lrrrr*t':"'l'tri
obigntit, n",,, <f,
&,
oua",,.p."zioti
numirul de;lcpuri
din convoi.
frr:'ri+lliilSiil''ruii:Tji
:i".',::'fri-f
.il"':#ri:r';"
,: :' :1il
;1,;;:i1*lnl"l';i11":,:i":}:t,t,,t:jl*.,';?*:_:i:ll
375"
Rezistenla la inaintare principal:r, a convoiului de
ilepuri,
se detemin:l
n"",.
:
.,*; n,
;r.r1,
(e.zri)
in car": R,. t . l, / reprezin . rpzLr'pnrple ld inainrare prinripel"
rlc .lnru
rilor compo'1p-rp .rIul"r .'r rq.2-0r. irr,., e.r" ,o"ii"ienl: ,1. 1.5;,r rr-.
\aloarF, ,oeli.iFnrului ,." ,l ornd- d": rnodul d"
voiuLui: disrarl, dinrrp .l puri; lormnlp
s-om.lri.n
,1"
5lepurlor; ljri-"?
1i
ddin.imFa
;enalulrri
navigrbi):Jun;imeicablului de r moi.i I ilabil)Lare,
de &1lm. Din elperimenterile efectuate, a rezultat rir,:0,6 1,0 \'aloa-
rea maximi corespunde unei disianfe d remorcare reprezertird 0,6 din
runermFd
irepurrLor.
Obserudlie 9.'18. Rezistenla la inaintare a convoeielor impinse cste m:ri
micn decit a celor remorcat: E
ObselMlia 9.49. D:lci in anumite situaiii navele maritime sint obligatc
si navige pe flLrviu, atunci, pentru calcuiul rezistentei lor Ia inaintare, se
1'or utiliza rcom4ndirile ficute in
S
9.7, avindu-ss iq ledere viteza relati\'i
datn de retalia (9.267) 6
Obsel1)alid 9.50. Particuladtnlile plezentate in
S9.7,
9.8, se refed la
rezistenla la inaintare principali. Pentru calculul lfzisteniei Ia inaintare
suplimentare, rimin valabile rccomandirile din
$9.i
I
S,9. PARTICUL.ARITATI PRIVIT{D
A NAVELOR CATAMARAN
REZISTENTA IA INAINTARE
Sectiunia
irarNversa
urmetoarele
dimensiuni (
pescijd
r
si iDil
Iitimca tedretici
-
clirensul C. aarb e
bordu lor invecinate ate
.
-
dlstanta C;, dintl
{l}9 a1. cltamaranului:
':
-
litimca teorcticd
.!
lilimea maximi i
l,-mponenteie
rezisr
aqcleaqi ia la navcle
cu
'
La vitezc mici de d
{tecare. Catama-ranul
are
Fentul echivalent,
f ormar
teDlq lti de
frcare este
_
In cazul vitezelor m:
ra catarnaranxl
cu corpul
nava cu. deptasamentul
e
se consrderi ci, rezistmta
rntcraclloneazd
intre cle
rczrstenta de val a co.puri
minatn de intemclidea
rezrstenta cte \'at a Dodflr
poate sl Iic mai mare sao
nalrSaper uolate a corDr
fonnelor hidroJinamice
ii
obgine o retluc*e ma; acc
tentei de frclar. Lrilizare
qecr
?vantajul unor rezist
navere ob$nurte.
Din motivele
des.ri*
naval, au rcluat problema
siera de utilizare_a
acesto
.
Calculul rezistentei la i
ror oDr$nurte, pe
rezultatel
hidrodinamice.
Coelicientut
nului in mirime naturah.
s
c2,
- .
ln relatjite (9.2?6), (e
rnarntarc principale
a mdd
rru
8radul
de iDrbutenti
a
Ltu slnt Locficieniii
rczistcn
Fi{.9.62
Deli'lilia 9,23. Na\.a catamalan este o constructie
dutitoarc
?ulsati
{ornati din doui corpuri paralele, cu pro{il hidrodinamic
sau asimetric, legate intre ele printr-un pod rigid (fig. 9.62)r
?76
simetric
le.215)
qri:rcipaie alc ,s1epu
a.ientul de lesituri
' m.,nnn-rP ,l ,^r
,
g?unlor;
Utinea
:
-o!cA;
stabilitater
:
l),6... 1,0. \'alor-
-.::ezentind
0,6 din
:-ne sint obligrie
:: ra rnalntare, se
=--i
liteza lclatil:i
se rIeL"L la
la inaintarc
".'"i;;:i;t:;;l:t:t:;;Til.
ii:";l;) :
rar.ma.anurui
^
Lr , ,J
,F'i7"i
p,in
,l?#::,,":,
:1,:i
I :";'',f.i, i:i;':,",",
b.,djl"l:il:ll
1,;'."'i::'j"l':;li't#sur.'i
in pr"nuj
ph tirii in,-c riniir-
,,.
","lili#,,,;"Linrr"
prdnur
di,mc;rrr
aj rrnrri roro
si prdDui ,rc ;lr*
,
;,'.+*,*"#li*ifff4i;1,,',j,1
"',
n,.nn-.,
"n,
*
ii$*..[*
fl
ffi
i*,,''g
*i:,i,
yi,;x,
-
tj1;
i*i'il,i;;i,,1
i";
i,i'ru}:
i**il
r,,,
jf
Ti;tl'$*#l,
irt*dc
:i::*:, :
,
m li+1, *i;;il[;ir*n
:. jali;f
i,,',
y5,i
flj
! 1'l:
i,:l;"J
"lr::r:l':
"
I I l;: i;' i:l:
Jl
;.
;1
i
i
;=;1,t
nll
l'i;
l*:?r:*lL"ri':f:i*:
;*1"'.llllJ
i,
:::l1.ixil"iF;"1**f,':;
:i".i"*ti,.j
}s*|$ttil*il*J|i4:frfr
t[lr,:,i",...##
il*:{T"il?L{.
3 i\.q.INTARE
eAt:r.raiL,,,
l9.z'76)
simetric
r..o
.t
,"
ap..
ta.tr-
9 2--
t
. .
In relaiiite (9.276),
te.27t\: . ."
in-u;t"."
p,;niip,r--""#.0:i,',i,,1
ai,x;*l),o,i,",l,l"lXlrl
r.#'r
rczisrenr"i
rd
i.:,
.'nii:'"
fi ,luill.J:l:i;i"i,j:'ill:
J:i,ll;lt,.,ti*,
;lf *:iiTii]:
377
rau
Si
respectiv modelului, calculati cu Iomula Prandil-Schlicbting {v.
re-
latia 9.67).
Dace. mod,ldi este inrprcar la diferile ! alori ale vilezei. respctind cri-
leriul de .imilitudin. Froude
9i
se
PrFlu.reaz:
rezultarele cu aj-trtorul
-for-
mulei
(9.277), se obliqe, pentru catamaranul in mnrime naturah,
Sralicul
functiei C"
: g(Fr).
ln razul narelor caramalan,
(ercercrca expelimentala! a r"zistenlei de
Dre.iLrnF imDli.;,
pF line; paramerrii formPi corpului: Ln,lBdr' BpLJT..'
i"
'i
o caricr.risiica specifici, denumiti
.lirens relativ Aceas(i .aracte-
rGtii; adirn"n.ionata da indicalii ref. itoare Ia
Pozilia
re.iprcc5 a corpunlor
catamaranului
ti
este datn de raportul:
Posibititliile de mi(
intermediul iezistentei d
ci, rezrstenla de frecare a
fl
rugozttatea acesteia (v
carenei, {:r1 schimbarea
cere a ariei suprafelei ud-
care, prm vanalra curbu
RedDcerea rezistentei de I
care depinde de:
sradul
calitatea pituriior, modu.t
P{urare
etc.
Rezistenta de presi!
pavele cu forme pline gi
rlente, este necesar sl s
pozilia pxnciului de des
carenei
9i
l:Ftga direi d,
o atentie deosebit: la sl
apendicilor.
Rezistenta de val der
nei
9i
de valorile rapoarti
Din cele prezentate
estc
,componenta,.
pnn in
crenra a geometrLel
careo
e1iistt o infinitate de fo.
riavei, se realizeaze mai E
la lnaintare minimi.
9.10,?. IN4UEN-IA DII
REZISTE\TE! L
DuDe stibilira de*
detemi;irii dimensiunio
calinlilor de marg pi
celo
{ei
la inaintare miniine. ir
Aerist, dimensiune are in
s-a aritat dependenta ra
de calcul (v. formula 9.9
L@L). Dect, prin intenne
nat! de valoarea Zcrr_.
Reducerca rezisteofei
F, ceea ce presuputre
o
condirii, deplasara navei
de putere.
De resula, cer..t;rilc
Fxperimentale
Pe
scrii de modele se {inalizeaz'
Drin rrei aruDe de diagrame, rFzuhate din funcfii, care permit detcrmrnarea
i,alorii
paitial. a coefici.ntului rzislenlei d. presiune in raport cu para-
metrii: tRrlB*r, Betl'ftL
iit
C,. Funcliile al' c5ror
Sralice
sini ruprrnse
in cele rrci grupe dp diagramF sint:
e : cl2B,.
(9.278)
CtP
-
sL(LsLlF'L\
ta (Fr, Bn"lT',",C',e)
:
constant i
.|p '
l.2lB*,.TvLt
la lFt' LnlBvL cu, f)
-
constanr:
cp
:
s3
(C') ra
\Br,
Ln1lB",p Ba.LlTwL,q
-
constant.
Coeficientul rezistenlei de presiune se calculeazi cu relalia:
, Cp: CS)8Clt3cS),
(e.280)
in care:
f! cste co.tiiienrul rezistenlei de prc.iune determinat-din. diagrana
grxpFi fn; aF,l 6ai'gr..o, ficientul de inf]uente al taDortulur u't t
wt'
as\t-
Dra rezrslFnfer dF
presruna, diagram, grupei B"!.i'trl 8ryt
iopf:cienrul de in{luente al ro.ticientului dP lin4e
(
!
asuPra rPzrstenlet de
prcsiLrne. determinat din diagrama grupei C3
9.10. INFLUENTd DIMENSIUMLOR
PRINCIPALE
$I
FORMELOR
CARENEI ASUPRA REZISTENTEI
'LA
INAIMARE]
o.l
'
i.
(oNsmER.{TII CENIR{LE
Proicctar"a nJvelor cir
.dlit;1i dF marl supcrioare pr.supune in
Prill.ul
rind. aleserea unor
(arenP ale reror dimmsiuni
prm"rpale
5r
lorme
Seomerrr'e
asigur,, d rezistenti la inaintare roinifi: La p-roieclalna lormelor.oPlrme are
carinei se are ln vedere una dintre coflponenlFle
rPzrslenlel Ia Inalnrare
Prul-
'ipale.
dc reguli cea pLcpouLl(r"ni:
378
(v-
re-
,i
;**
{,.*Hr, :.'!;w ffi
jrr;,
$ :,'::."l*C}l
:r:* :
j:ru;Ir,?:,
:l
".*:li:l'g,tffm;{:F:f::,,,:ffi
:.i1,:f
tr:i*ri,
l*fl.tl-'l*',t+ffiffi
rs;en-ei$*Hrmi$ffi
".,,iLr
j
j:I$:
jii"T';#:;r,;
:",,," !x,T:
$:
l?iil;;
g_..,""
"
"
.","
g#ptr#1iril,:d#nrt$itt*,:*.#
"
t"#ii.il$r?tJi.vuuronunnrvcrnare
ALE NAvEr
AsupRA
*ftffi$*l*n*ffi$ffiffi
;#,:l
;..,';x,i;:
fti:x'ffii::*til
rH?
jL
#
g.aficul
ntei de
B.,lT;',
corpuritror
f6ali,fazl
&dmi4area.
-
opiinse
(9 27e\
(e.260)
tEgrima
11;
SCY'
379
concluzia 9.17-
nava cu lhngimea
O.I(],I
IAFLUENTA TORMTLOR CARENEI ASUPRA REZISTENTEI
rA INATNTARE
Influenta
keometri(
este 'determinati,
atit d
la extremitilile navei), r
9.10.3.1. Influenta
.ln alari de luneimr
pinde
9i
de Iormele-ert
La navelc de vited
de. actiunea valului din
gime (pini la a doua sar
presiunii valului, l?r ace
de api in Iorml de S (l
presiune suplimentari ali
ln cazul navelor de
tiune
mare din luneime
rducerea ef ectuiui s"uFa
adoptarea liniilor de ;p:
asuraoreoucereacotr
Dir consideratiile d(
mlui Fr, utilizarea IorE
navele rapide, Iiniile de
ca.re genereazi asa-numit
de val, doar prin
ascuril
inlrucit,duc6hocrgi
area
9r
rezrstenta gener
Iig. 9.6j
operatiune se plstreazi de
9i
'espectiv
rpartilia volr
mictoreazt coef icientul d
b) Deplasarea unui
y
spre etrava. Prin aceasti
m*-.**ff*ffi
*,ru*t*p*nrurLt*ffi
9.10.3-1. fnfiuenJa
aspectului planului
de forme
'o,;;
"
I Lo"i
,t'o
:;J'#{,1ffi1'::il,j:,,"';'i,i,il.,1:
. .Tn
-tdri de tungimeJ
lForerici I-....
inde
ri
dc
.lorn"l"
ir,i".;'aiii",i "rv'
a navei
Fzi"t'rr:d
"
\.1 ml d^.
punz;roare
r
"',',"-iri
--"
"""
rond
ponbo//ct
a'plu".'.a
s-1i'nii
;;l.o#"?i"
pli
',
i'l'1ll'i'.li,"8.lTll l-1-::: lsPre
pupa
li*+t;if:"'ffi'**!
H+i$HilTi.:y,i#}"[hl
:li'J::":,::-p-:"1':,1-"',r".,-."'*",tq*1.'
jti!t:t"'iif,H
*,ilHil
.Tl,'#lltu':i"fr*[
:iTff',.1il;#;;,;:"#'li'
::i l-'o'
i]
.," lL*?'T:'f ",HJ.l;:it-,:il:ti,:gil::l':1.:#
.:11,."[it,rru,
fo4inri
datoritl
i dre cotr-
381
!lne].-a1
."p=tt", piuririi
ti
a d"pl3samenrului, in schimb se moditicl,
Rr.r.
lrcul.lur(lrer
-{,
-.r{.y).
r<5peLriv reparri{ia volumului carpnei pe )ungimea
,i AdauSarea uaui volum de carena suplimentar, ln zotra elravei. sore
chili, Piin a,ed.td op.rrliunc sF pastrFdz;
,i
atod re.
..oetiL
ienl rlLri de lin;te
" a1 supiafetei plutidi, dar se modiJic! di-
pi3samr niul, graficul funniei ,,,,
-g,(n)
p,
ti
rppariilia volumului carpn.i pe Iuryi.
, I
mea navei.
"t
]
Bulbul se poare realira drc;.la prova.
_ ![
linine d-
"p;
au form; dc S. Rolul bul
h
Vrlui e"t. d. a crea un val ldts in.intca
W
rl"d\
pi
Di^;nterf"r.nra a.F,iuia,.u . reas-
-lF
ra.valului.prova., produs dF mi5carea na-
'
f'
vei,sFobtineodisiribulipa presiunii
supli-
l
'e.
n'4
nentrrp, in o.ea.ra zonr asipraleteiudite.
h\or.rbil; micsorbrii :ezistenroi de val.
('
r,cr.irilp I ir:Ja efectuale d. Tdytor, Braae, Eeeefl. Lilldbtad Inui
ru indi ar"fi.r"n a i]i,,:fiibulbutui tanav,hcuFi-d,-zs...o,.ts.
Uir.rior.
-
indreapti liniile d
rezistenlei de presiune
:
-
asura o mane!'|a
-
asigurl o rezistml
Formcle JIal er sint n
lor cu Fr
..
0,1.
9.10.3.2. InflueDF por
Po4iunea cilindrici s
9i
F < 0,25. Prin variati:
raport cu extlemite le ft
valurilor transversale pror
Dace se mireste lulrpi
tului de linele lo;gitudin-r
gimea porfir.rnii cilindrice, r
se impune o modificare a
mod, este deplasat o parte
centraH, {eli ca deolasan
taids intrucit, se oti6a rc
rezktenlei de val
$i
se re(
La navele de viteze r
aleasS, lncit, corelati cu i
de Yal minimi. Prezenia
I
siderabil rezisten{a de
-rai
ln proiectare,
luneimt
bile$te
te
baza rezdt;tek
9,10.3.3. Influents cod
el cereoei
Prin valoarea sa. coel
zeazi, atit capacitatea de i
tia. Datele statistice. Dre:
valtnile C,
9i
destinalia iav
s a ajuns la. conciuzia ce,_ bulbul, corect proiectat
ii
amptasat, poate aduie
avantaje
$i
in cazul navelor cu Fr < 0,25.
Ceometria bulbului este cararteriz:ite prin intennediul a doi pammatri:
- . .
roefici"n.ul d" proportionalirar" l aylor p.nrm bulbut provr. de-
..
f"1,:
A"lA*, (e.281)
in rr-:.1,.. 4r r-pr./inri aria.pc'iunii rra-s\.arsate a butLului la
pernen-
di ulara prora
t\. lit.
q6{r
ii,
respe.rir. aria ma"srra imef.^ a n.v;i;
,oe{icienrul
drr.i lo.rgiludinalp a bulbului provr. JeIiniI dp relatil
t", ,
A
",
L,,.
,
f,
{c.282)
in ( a r.: ,4,. repFzin'; dr ir proiecliFi pc f, J suprdtc!ei butbului (v. tig. 9.64).
tat L.i.L t si1.' lungrmea teorpttci sr, r:pF.tiv, pes.aiul nJvpi
Dimensiunile bulbului cresc odattr cu viteza..Pentru viteze mad. d!
mensiunile bulbutui cresc. atit de mult, incii utilizarea lui dezavantaiiazn
alit rezistenta la. inaiotare cit
li
celelalte caliteli nautice.
T1 Lrma sludiilof
ii
erpcrimF'r-irilor pracric",. ef.cruare
^supra
care
nelor. \lavcr a -ropu< cirava
_forrne
jp-.ilice.
Form"l. Ildt-rirl8.0.b5) pre_
zrnla urmaroJrele axt r lculrntall:
.uplFlp
reorcri." sin. apro\imdriv p.r rte e irrr" Ftc
,.i
in.tinar" sub
acelagi unghi, lalii de PD:
'
-
extremitifile
flova ;i
pupa sint simetrice.
.
Particularitiilc prezentate mai inainte conferelormeior ]ta],er ulmito;-
rFrF a\.anlll':
.
mi.lor.aza aria supr-ietci uJatc cu aproriTariv 7oo, de.i reduc rc-
zrstenla cle IrF.dre.l
482
Fig, 9 6l
& aodilicn gra-
F
lungirnea
.-q trrvei, spre
ll1i de finete
rd nodifici
de-
_ _._,-
indr.apli.liniil"
de rurcnr
der-rm;nind.
pri.L rcn,.ra,
o redur-re a
rcz'slmlFr
dc pr.5iuna
Jsr$ra o mdnevrabjlirate
ridicalii
;
-
asrgrui o rezistentn mai bun: la oscilarii, pe rl]are asitat:r.
Fts.9.6j
t."
:""H1"
\lajer
sinr re om:nda'. pFn,ru nJv,l. mi!i d,.
.ipul
lraul.r..
9.10.3.2. Influenta porfiunii cilindrice
a corpului navei
?"#:::l;ffi
'l:["\i'i],:I';"'J::ff
iii]lr#;ifi
i*:ri-:
J"r6"i;llr'ff i+H'J,:::ffi
flidilil,'if#T$l:;:ij:il,r}*
"j^Tpi.". ,o
modiiicarp
a tormelor navei Id exrr"miuri.,
il i,p,. rrr ,1"i,
gi.*
?" rriffi
iii ri' * *-r .fr t,**tm**
**fr l*'i::.*;i:i:rr"i,"'r**,::n*!i"l.it"*.:;xitiij
lt:i*,,l,tX;i,lj",;$;iii'*'':ilfJ"#liJ
i#;,;'',+','i:':,."Ii,i':'
::l:
.*f
J"'"i?"'i?,',iiffi :;,"f:,'1j,"".1",T:"3,,LT:'J*i":oTj;fi
::
"" "'*
9,10.3.3. Influenta.
coeficieotului
de fiDere bloc
""*",':1,,':j;l:i,ff;
;3:*l1l:::
i""jil-:''
!':;'{
ar carene; tur rreri.
in,""'s:,itiilr:,ili,in$;Lti";'*l,,:*i.,lil+:,,,#.,-il*riilii
ot-s
--.1,
: gr(1)
|er pe tungr-
a 3ra, la prova,
!e S. Rolil bul
--:
I;]l ioaintea
& :cr;carea na,
.rF=siunii
suplj,
eiudate,
de vatr.
liCblad, Inui,
"l.li. Ulter;or,
roate aducc
Ld5;r-
de relatia.
{e
28?\
--:i
la perpen-
'r
{ig.9.6a),
t'.r=: mari, di-
d:zarantajeazi
i--.9.65)
pre-
s
=-_:inate
sub
,iid
redtrq
383
Tdbtht 9.25, $roriile c@{icicntului de final oc al carenei. C,
Slepnri
de witzi micn (F. < 0,15)
_ojl
.0s
0,80...0,85 Na,r d" fransp.rt de vitez; ni.i (Fr
-
0,.12)
Pentru o ravi iu..anllmite
{imensiuni,principale,
miiirce C, are drept
urmare cretterea
yolumultli
aarenei
9i
il1 mod implicit a rezistentei la inain-
tare. Din acest motiv, se impunc stabiiirea valorii coeficientului de Jinete
C,, in {unclie de viieza impusi, chiar din faza initialS de proiectare. In urma
cercetirilor f:cute s-au stabilit {ormr.rle aproximative, c1l ajutorul clrola se
poate aprecia r;aloatea
Cu, in funclie de nu1nxrul fr- Dintre rcestea,'mai
(9.2E4r
Dup[ cum rezultA di
rii (oeficientutui
C.r, pi
zarc mai uniformi a \.ol
coelicientul de finele Cr,
ceea ce rnseatnna
o con(
qJ5
Fis. 9.66
'|.olumul carenei este mai
luc nd statistie datele u
Telfer a construit o diaR.ar
Studiind aspectul aceste
.oe{iLientutui
C., :
0,57,
coeficientul de finle Io
mar pronuntatl
Dentm.
\-'atorile ma
'
ale C,,
la baza atege i sale nu;
nime, ci repartizarea cir
scopul sporirii capacitelii
renrru a se crea.ot
cu Fr > 0,45, se impure
utilizate sint:
.",ae*
*r*r," lui Alexandr, valabiH pentru navele cu Fr <0,3
CB-n-1,58:Fr,
'
dr. r' | 06... | 061
.r nd\ ele de lonnuLa l l tlPkscncr, rilaDlla pentn
0,5!5
li
o linie
(e.283)
.r.!
'0,J16
Cea mai clari reprezentare grafici a Eodului de repartizare al volumului
carenei, pe ]ungimea navei, este transversalul planului de {orrpe. Din trans-
versal se obliie gralicul functiei A,:
e1Q).
Coeficientul de finete al supra-
rpt.i in:rrL-
"rrb
gralicul
-a.
estei luntlii esLe..r,
ti
.Ia' ter'leaz; 11 binF
(orm"le
, rr, n,i. d.(ic as. In rdatia d. ddrniti.
-
, oelicjentului
r,, (v.
rela-
{la
2.1'). sint.,up-in.p rapoarr"le LdttlB :\ B f. rdr..Jrd,rcrizeaz; re-
zr:reniJ la,narnrare.
ti8ll
:{a?e dc lnnslorr d. aiteze hedie
lQ,22
< F. < 0,35
0,55..0,655
0.5J...0,96
D.80 _..0,8t
rr 65...0,75
! -,<5...0,655
aj are drept
[t.l*=]ui de finet e
pre-.are.
ln urnia
e :n=E-dl
drola sc
'Ikr-
:restea; mai
c,.
," ,
*i:il1;',lT:'l',1'LJ:1?:,j
j"1l,i):j:.lry,
s
-
.ons,an,,.re,,.rea
varo
:T'j,
ix\y:H:,
j,rr:.Jt*l
:;:::i{i riii
;.:"J:::U.:i:'Tri#'f
::T
#i,ti?H,* ;,:i*1#r:::r:i:.i:1J$;jT:;:
g::.",i
;Tfll:
::J ::"#l"l-
lt'l",it
":,,,#l;l:,
ili:ri:''Hi.l",:::,'-:'i,':,:i::.1:
cpor .F in.".rnn;
o , oii, *,,"i.-"-i:"ri,,i
,
",:11,.,:,-"1:l
in zonu
renrrari
ii
io
;1,fl r l'ru ;:ff ixl.'lffi
i:",ffiT,ri
rezEtcntei
de vat
-
\"-- :::dii:!i
j:'i":i;;iir.';i,il;
\,,
suptjn_-nr"r"
"
*r"r,r.l"
.il,"ilil
#-
-_
=-
i*i
t",.ndilr::f:uri;ii
tr F:
"l
l'.-,f;,."'.::"'$,
f ii*:i"T:l:
& <0,3
ti
o linie
(e.283)
9.26.
*ffiil*+rffi+r*m
i1'friiiiil'il:i:i:4
jif,if
i-l.ft
H:lrrini{rit*ir;
,
"
.i"l'i'.,.'
;: i;i, ;:11";
1:'1.;L',.)"
ii:,
t";
.1,,.",111.
i:?.,, 1:
*,*
al volumului
d!!ae. Din trans-
ltu 6nete .rl supra
mai bine
erri C,, (v.
rela-
385
t
10.2. PRINCIPIUL
D
HIDRAI'LIC
R
Se consideri
o na\'.,
a1 cirei etamt'ou se all:'
In punctul .4, de
Pe Punt(
10. PROPULSOARE NAVALE
10. 1, CONSIDERATIIgGENERALE
Eyidentierea calit:ililor de mart a1e navei implici utilizarea propul-
Dejinili& 1A.1. Propulsoarele navaie sint dispozitivele, care preiau enr-
gia mecanid-a maginilor plincipale
ti
o translormi in {or}a de impingere
iecesari invingerii rezistentei l; tnaintare a na1'ei, asigurird deptasarea
acF,ilFid !u o .nrmiri vil.zi, impu"ar
Calitatea propulsorului este pusi in eviderln prin intermediul randa-
mentului ,i., definit prin (9 226). Limitele largi de varialie a1e lui
1"
(v.
{
9.6.1) aratd cl, o part importanti din puterea rnaginii principale se pierde
1a nivelul propulsorului. Iat: de ce; proiectarea
Propulsoarelor
cu
landament
ridicat constituie o conditie de bazA in oblinerea aalititilor de marl superioare
Dupi modul in care esle realizatl lorla de impiagere, propulsoarele
Ae irnpart in doui .^teloril: acthte
,i
r&cti1)e.
tn cazut propulsoarelor active, for,ta de impin8ere cste produsi prin
acli nea directi a vintului. Aceasti catego e de propulsoare cuplindc:
vela
ti
rotoarele Ficttner.
Prcptlsoarele reactive, prodtc forla de impingere prin reaclia masei
de ape, care este obligati se se deplaseze in sens contrar miqcitii na1'ei. E1c
sint de doua tipuri:
-
cu pale: rama, roata cu zbaturi, propulsorul clr aripioare, elicea;
hidrofuge: propulsorul cu
jet,
cu con reactil'
9i
hidromotorul.
Obisnuit, la navele ach1al, se utilizeazn propulsoarele rcactive, aclio
nate de maFinile rotative. ln ultimul decenit, legat de criza energetici, a
reap:aiut ideea utilizirii velelor care, in conbinatie cu propulsoarle reacfive,
ar putea asi8ura o crestere a elicienlei navelor de transport
386
cu o cang,
aPtcnrdt-i
f
F.-:
-F1,,,
care se tr
oinului 9i
punte Sub act
h intervalul
de timp t,
(
Daci se noteazi co
pozitiei 11 a navei, atul
gat sl efectuze
dePbsr
Dile inciltammtel sl Pur
s'', sc detirmini cu rela
Lucrul mecanic uti
detefinine cu rela-tia:
ln aceste condirii,
l-ie acum nava' ar
de un corp
Plutitor
C,
(
aclioneaze
asuPn corp
-
nava, sub acF!
viieza i efectuintl
in
pr opul-
a* iapingere
i J:plasarea
dG ::j
r,
(\
iinie se pierde
10,2, PRINCIPIUL DE ACTIONARE AL PROPULSORULUI
EIDR,{ULIC REACTI\I
:. con,id.r: o nr\';, repreren dl;
n'n
sa riun.a .L .r f, (fr8. l0 l).
dl .:r.i
.
dmbo.r.^ Jfi;, in-po/ilia:rilial: 1, l" di'ld-l- I Itli JF,h rr'
In prnctut,4, de pe punte, se
lasettc
un om. Accsta aclioneaz: as pra cheulti
cu o cange, apLicindu i forla F;i. Cheul dspunde aceslei aclitrri, prir lorla
F"",- Fi,,, care se transn le navei datoriti frecirii .lintre inc
temintra
o,rlului
ei
punte, Sub actiunea fo4ei
i,,,
nava se milci cu liteza i e{ectuiird,
in inierlalLr1 de timp l, deplasarea
i : it.
,(10 ])
Da,a s" no,"
,.,u.1.
purr,,ul d d:'p-np xl orLlui ,or!'ou',/:to'
,oziei
Ila n. v"i. ar rnri
t";1-urm.11i1;lFgiLlur.,r,."u1,-l
eJ"oNi
s3t s:' fc.,tueze cleolasarea la
: .i': i. Nesliiind frecarea dinire iil-
;ile
inciiltimintei
ti'punte,
luc l mecanic consum:l dc om,
Pin
deplasarca
j
J dPlcrn.;ni
'u
re'ari":
Lc: Fi.,F'
-
F",ft.
110
4
Lucrul ne.anic utii, produs dc cheu, pentru deplasalea 3, a nalei, se
'
'.
n.:nt , I rrldlid:
Ld
-
F,.,,s: F""t.
.,, 1i9.3)
ll aceste condilii, r'andameDtul omutui, carc indeplinettc ro1ul dc pro
t,: L6lL"- I. (10.4)
=,,,-.<tulsoareh
.xpindc:
F--']:se
pdn
F'ie acum nava, avind pozitia 1, cu elamboul situat la distanta ,'fatn
(i
un corp ptutitor C, de rnasir M (lig. 10.2). Daci! omul, allat in punctul l,
actioneaze asupra corpuh.d C, cu for{a lti",, atunci se constati c:i:
n"\.J .uL d,,iun"a ror\"i d" r"..tiunF F., r: .." Lir. .u
.:"r,
'
,l
"rurnJ
in in'erralLIl d. imp 1 o.pl"
'rrd
:.
d.
'
d
/ln.l)'
387
- corpr f, sub actiunea forlei Fi,,. se mi$ci in sens contrrr na\.ei.
'iJ:;frj,io"',:'i,:i::,"T"'ti:ili:T:
:".:'ilf,,ii l'gl";ii::
,"; JIJ: ,i.;iji
sensurile vectorilor F;.,, n coincid, ," io^t"
"..r",
Fld:
^1
:t.
Definili& 70.2. PraV\
duce {orfa de impirgere,
deplasarea navei d1 o an
care o lesDrngl
In teririi propuisorol
unitatea de tirnp, adici:
Dacn ir retalia
{10.5)
rezdte:
Din relaliile (10.13),
Corlcluzia 70.7. En
I
masa de api ,r, resPris:
acesteul
Dintre propulsoarde
mai bi$e cerintelor ttu
Iati se vor prezenta crt
tii de propulsor hidrau
10.3.. GEOMETSI{
10.3..1, CONSIDERATIT
(10.s)
C
T
I
I
f:.
-7
w
\/
'\'r'4-
-i
--
!r'
L.
l"
L rl.
Fig. 10.2
,
Pcn{nr dprerminarea moJulului deplasdrii .orpului a
s. apli; reorrmJ
::,J"il[l;li
j::Ifi^\sriaria
enFsiei cineri,e
;i
lucrur mecini. ,f.ruar
(r0.6)
st: Nttlz.
(10.7)
.
In_condiliile ex;.lenlri .eior doue mi$c;r; (a-nrvei
:i, respccriv. a tor-
purur (.),.pentru
a.m.nline-lFglturr
cu corpul a.
omul es(e o5tiRrr se efe,
_
ruer. oePr4sarca, dR moctuL:
A'A"
-
{ : s
+ \:
(x
+
142)t,
consudlind lucrul mecanic:
(r0.8)
Lc: F,""F' :
F,",t(t
t_
ltlz\t. (10.9)
'"
u:#:#lr::,-1!dttif
produs de corpur c' pentru deplasarea 3' a navei'
F,,,p,: IIurlZ.
Se introduce (10.5), ln (10.6)
ti
rczdte:
Lo:F""ts:F,,ntt.
Randamentul omului, care indeplinegte rolul de propulsor, este:
.Lt
'
L,,
(10.r0)
(10.1r)
F:.t1,1)
+
ulz) t
Din .onsidcraliile
fa"ute nrai inainr","zuhe .a iort.r de orooutsie o
nav.i est. dai) de lorta de r"acliun" a corpului pluritor rcspins.
. .
In mod ob;tnuil. la natF. se urijizcazi proputioarelc hidrauti.". Ar"srca
inlocuies. corpul pluliror .oli4 prinrr o r antii"ta din Ii.hidul in , dre s. mi:c.i
Se coDsided
doi cil
rereuilor de bazi ,, n
cercutui de baze cu diat
mare, o mitcare combin
388
lE-cmtrar
navei,
=
-Jr
(r-.
fjs. r0.2).
o rederi
faptul
(10.s)
-7
D.ti't;lia 10.2. Propulsorul hidrautir r"a.riv.","
DroDUtsoruI
(arp
Dro
duc- Jor{r de impingcrc, r)"cesara invingFrii rerjs{.nr;i ti
jnrinr"re
pcitru
depla5arFa na!.i cu o anumiri vilFzj. impuca. prin rea,lia m,sei d. ipd pe
car.
,o
re.pins"t
.
In teoria propulsorului hidrautic se va utiljza masa de api respinsit in
unitatea de timp, adice:
n
:
LIlt
ltlsl.
(i0.12)
.Dace
in relalia (10.s), se
line
cont de (10.12)
9i
de taptd ci] F',,,:1;",1,
rezulu:
'tr
F ap[c;
teoLcma
F",,
-
,l1?,
lkNl.
(10.13)
Din r"la1iil. /10.131.
(l0.llJ. r"zulr; .on.luria
'0.r.
(
a
'lur:a
l0 /. I n propulsor Irldrauli( F.re,
L Jrir mai bLn, ru cir .rFsre
ma:a.de api ,/, rc.pins: i unitarea dr ri-p
;i
.c-de vir"zd l't imprimat:
acestelal
Dinrre propulsorrple rracriv..
pnLrmerar.
la
{ 10.t, .ti.e.
ri"pund" rel
rndi bine ."rinl.lor
rcl.nirii narale aLruJe. ln conrinuarer caDiiotului de
ldli,+ \or prplenld, cireva ispc(lF rporeri(o-apli,-tire
relrriroarp Ia
",.c"t
rrP o^ prolut.or nroraun. reJ.ll\'.
IO,]. GEOMETRIA ELT(EI
j.,
,1. CONsTDERATII PRIVI\D cLI\ERARL.c SUpRATETILOR ELtr otDALE
Fig. 10.3
5p.on:rderl doi
'ilindri.oaxilti
avind a,Ferii in.itrime
p
si diamerr(ic
..r.urilor de bazb D. r'espe.tiv d (fig. I0.3.a,. Fh ,4 un
punci
anarrinind
cer.ului dF bazi .u diam.irul ,. Da.i / etccrucrze, pe
"uri.a{ara
cilind,ulr.'
mare, o mitcare combinati: de rotalie cu viteza unghiularii (n
9i
de transla_
(10.6)
(r0.7)
oblkat
S; efec-
(10.8)
(10.9)
s, a navei,
(10.10)
ite:
(10.11)
d propulsje
a
a,
a
A
ft
b)
to care se miioi!
389
tie, d$p:j. direclia generatoarci, cu viieza liniari u, atunci descrie curba
ttimbi A.At.
Dplini!to t0.J. linia ,trirnbi
Spnerat'
de pun,rul ;. cJrn se depldseaza
pe un rilindr". .h.1uind o mi", rr. . mbinar: rezulrxri dinlr o rorarie
ti
o translatie. se numeste linie elicoidalir
fipJ,nitia
lo I. DisrJll\d Jxi'L:i. misurdri inrrp doubt pun, t. .onse(uriva
dr inrFrce
1ie
alF liniei
pli,oidJ"
cu a ee.';i genera'o"r- a cilindrulur d" inf:,
Qurare,
poarti denumirea de pas germetric al liniei elicoidale
li
se noteazi
cu P
(v.
{ia. l0.l)t
ln fun,1i. d. modul in care:p cl-.rueaz; ,"1" dou; mi;-;ri {dF rorati"
$i
de translatie), pasul geomet c poate ti. canst.oLt
,i
va/iabil.
Daci ambclc mi;ciri sint Iniforme (o: constant, ?/: constant), linia
elicoida1i ,,1C,1r, generati de punctul ,{, ar pasul geometdc P, constant.
Dest:qurirrJ c,linJrul in pldn .p obline dreprunghi,rl ,4,1 ,4,,4i. cu Iatur -
VA'-
"O
,r
,4 al ,. P
\ri8
l0I. br. Dideonala .,,,a, a d'Fplunshiului.
jeprp,/inra dp-l;rurdlr liniei nlicoid"l" .l.,lr.
-
Delinitit 7r.5. Unghi,rl O, dintre deslnturata liniei elicoidale
ti
orizontab,
se n i,r!tu1P rnShi Ll. pa'l
DuDa . um se ol'sprrr din lie. 10.3, D:
Isa : PinD: Pl2iR, ( i0. r,1)
-14, in lungul
gmeratoa
OO' (v. fig. 10 4)
Daci segmentul d
carea combinati:
de ro
translatie duDi directia
nitaie ile linii elicoidalt
-{C;,8,Et,1
cu Rene!
:.r"i poai. ti generata d
-
un segment oe
de 90';
-
un arc de cdrtd
DeJinilia 10.6. \lt
segrnent dintr_o draPr
efa.tueazn simulta I d0
tiv. duD: axr OO', del
ln-cazul in care t
metric, rezultat din t!
suprafali elcoidali cu
Daci toate
Punct
P-.d (\'. fis. 10.a), re,
(aceea$i pentru toate
P
bil axial
.li
constant Ia
ln srtualra rl car
pa;i geometrici diJeril
u sint
(onsiante. clar t
o supra{ate elcoidal: ,
baci
punctele de
difedti (v. fis. l0.a), l
ciri
(diferitl dc la un
rariallil axial
;i
radial
10.3.2. FORVAREA ]
DeJinilia. 10.7 Er
forfa de impingerc
Pn
Eiementul constru
reDrezinti o Portiune
-
Solidd n-sid nurn
confectionai i elicea de
Cosul palei.
D.finili'L 14.8. F^
ciri, la mari iflamte, I
rrofil
ii
curentul de ii
Dtittilit 10.9- D<
Obsemalia 10.1. F
==praJa,ti
elicoidali o
ei.Jal. cu
pas la:iati
Lrnd" /i D 2 "ptt.zint:' fuza .ncului J" bJzi .l c;lind,ului inf;$ur;ror
Fiea.um un pun,r I aparrinind ."r, ului d. bazd
'udidm{1tu]
d.Da'i
lj e{ectueaz:, pc supralata cilindrului mic, mi$carea combinati descisii
mai inainte, cu o: constant
;i
i0': constant, atunci el genereazn linia eli
coidall BEB., caractedzati prin acela;i pas P (v. iig. 10.3, l1). Desfigurind
cilindrul rnic in plan se obtine dreptunghiul BB'BrBi, de iaturi 3t':;d
,i
BBi: P (v. Iig. 10.3,b). Diagonala EE1, a dreptunghiului, reprezinl:a
desl:$urata liniei elicoidale BEtr. Dup:r cum se poate obseNa 01 > O.
\
Dad una dintre cele doui nigciri sau amindou: sin! ncuniforme, atunci
desfiqurata liniei elicoidale este o curb! (v. fig. 10.4), al clrei unghi de pas,
O. varixz;. DF rsemenFa. pasul rariazl axial. PcDlru d.Fsl tip de linie eli-
roidal5 s" dclin.sr"
pa.ul
m.diu 1,.,. c.rre."t- dis,rnra pdr.llr* dF punctu]
390
w{
,H
7\.
?
&&ului de inli-
E:!e se deplaseazi
.
-
r-o r;tatie
$i
i (de rotafie
d. Da.clt
desc si
tinia elr
descrie
curba
.1. Desfis rind
Dac: s"smenlul d- dreapt, ,4 B, dFnumil
BcnFraroarp.
.fe.rueaz5 mil
, .nmhii-rrr: de roraric in iuml arei OO cu viteza unphiul,ra
-.
.i
dc
ti
se noteaz.i
carea combinlti: de rotatie in
jurul
axei OO'cu, viteza unglidare o,
;i
de
rrdnslajiF duo: dir"ctia OO, .u vir"zJ 1r, atur),; pun.rnl. lui descriu o inii
niraLe de linii elicoiddl^. Mul!imed a. e.jor linii d.iineste
"rprafala "licoidrli
trdnslaliF duO: drrpcUa UU, .u vrl.zJ 12, atul)'
'
pun.lnl. lul cescllu o lnrl
nitaL. de linii eli.oiddl^. Multimed 3. e.ior linii d.linelte
"Lprafara "licoidrli
4.q\81EBA.u genrraroarp drFaptd rr. fig. I0.3,d). Suprdfal, di.oi,l"l.'
.4. Ct$EBA .u
Benrraroarp
drFaprd rr. fig. I0.3, d).
mai
ioate
l; g"""'ita de:
1r
&,eptunghiului,
gi orizontali,
( i0.1.1)
infnturetor.
-
-
'-""
""i-"nt
de dreaptl
,13, care formeazir cr OO'u. ungbi diferit
dF 90" |
.--
-
un arc de curbi ,48.
i,
D'tt'"i!ia t0.0. Vullimpr liniilor .rrimbc. de..risF de punrte)" rrnui
seemeni dintr-o drprpr;
jdtr
cUrb5. cu ori"Frar" oare.dre i1 .pa!iu care
"[;.tueaz:
.rmu]ra I d;ui mii.ari, d" roiali'ti trrnJrli" in
iurui Si
re"p'c-
ri\. duoi a\:.0O', de{inerrc suprdtdia i licoidalar
in razul in carp roaie punirele de pc gencrrroare orr
"c"L;i
pas eeo
metri., rerultat din mis(;ri de rolali"
r;
lransla!ie uniiorm" .c ob!inc o
.upralale elicoidali .u pas
cJnsrdnl
"xial
'i
radial
--'
ilil i;;i. p".tal a. pe gene(-rod,p au ac"lati pas
B"ornerric
nediu
l-., tv. IiR. I0.4), r.zullai din neunilotmiialed dn i:l
'du
ambelor rmlcarr
r"fi.,si
p"otr" loatF punclele).
."
ob!ine o suPrafalJ clicoidali cu pas vsria-
bil a\ial 5i ron.ranr radidl.
ln .iiuaria in (are
Dun.tFlP
de po
rener"loai.
de.crru linii elicoidalc,u
Dasi seomerrici dileriti, dar Iezrnrar. ilin mj$cari unilormc (vilezFle tu
ri
i tini
"onsranr",
dar ru aLr a,eleapi valori p"nrru Io!r'Punct.leJ se oblin"
o suoraf:ta elicoidal;
(u pas consranL axidl
ri
uriJbjL radial
bacl ouncr.le dF DF eeneraloare
dFs' riu linii
"li.oidrLc.u
paii medii
dilcdti {v. iie. 10a,. r;zuli"ri din n"uniformrtatea un'io
"au
ambelor mir
.)r: (;iferiu?e l. un pun,r h alrulT,
'e
ohli,) o.uDrdlali cli'oida!,1 cL!
Pr5
r ar iaL,il arial
;i
radial.
10,3.2. FORMAREA PALELOR ELICEI
Delii;li0 10.7. Eli.pl1 esLF propLi"orul l,i,haulie rpa,rit rlrc prndu'
tortr Ll. imDinR.r. uLir
in$urubxr"
jn
api r
Elem.niul con.iruc iv prin'ip'-rl al
"l:rei
eqre prl, Fard a"1ivi a
Pale;
r'Drezin'; o
portirrne dinLro sunrrfalS .li"oidali (fiJ l05 d)
>ol'duJ rigid numit pdl:
".
obline d.punind n'^aleriJl.rl din
'are
'.r'
confectionate ;licea de o iingurn parie a let;i aclive. In acest mod, se creazi
dosul
palei.
[;nn4tia t0
'.
]JLr a, lr\
''
a n'l"i
e"r. .upralal
'
J'ulrd (ireia .e
'x'r
, ir:. la'mars inairlp, torlPle
'tc
pri"iun tl"r','ninrr" d" iiit.rd':iun'ir din'r"
Drofil si curartul de lichid !
'
D;finrtia 70.9. Dosul palei este suprafala opusl felei active r
Ob'.naln1".t. Fala u, {iv; a pJl': -srP rPDPz'n]- J d" re8uli. printr-o
.upraf"t, elicoidal;.,r p,.
'onsranr.
iar closul palri prinrr-o suprdlrr;
Fli
coidaln cu
pas
var iabil a:rial
ri
radiai r
i BB'-*d
loi, reprezintn
Gefl'a bl > o.
, atunci
de gas,
de linie eli-
de punctul
391
Elicea esle formatd Llintr-un numer Z
-
2...9
palc,
care se fi\eazl De
9n
cilindru soli{. .u diamerrul do
5i
iespectiv r^za
\
, ttolZ, denumit butuc.
ln fig. 10.6 i-a rcprezenrrt o pali firata de butuc.
FiA. 10.5
D..finilid 10.10. Partea palei care este firati de tutuc poarti denumirea
de r:d)"ind
pal"i (v. {is. 10.6) !
DcIiki!i; l0.t]. Punctul /, c.l mai indeplrtat de buru"..e nume;re
virJul
p,lei (v.
IiR. l0.o) !
D'|ailia..t0.lr..Cp..r]l d""cris de vlrf'rl palplor, la o roralie .omplet;.
sn numcitn discul elicei
(fig.
10.7, r
Dcft;i a l0.l.J. PLanul"normrl
p(
ayul elicei ri care include punc{ul d"
intersF;!;e al generdroarei sulrJf"i i eli.oidale, cu J"est ax. podrre d"Dumire.!
dr
plcnul
discului elicei I
Definitid 10.14, Diamet.ul ,, al cercului descris de virful palelor, la o
rotatie-completi, este derumit diametrul elicei, ler R : Dlz, taza acesteial
Aria supraietei discutui elicei se calculeazi cu fordula:
Defihilia 10.15. Dtsl
virlul ei, se numette lur
Ddinilia 10.16- 7ni.
dir-uratl dupe directia :
Y
I
Ao: nD'la
L#1.
. Daci. se sectioreaz:
I
un proTrr nrorodrnrmLc. l;
feluri de profile: sagr'"'d
Srii,
la elicete navelor de
avind conturul definit de
de fugi; .'
-
intradosul :
Legat de elementel!
rnuchia de intrare
9i
resl
Definilia 70.17. \lv
contu.ul palei
coresprtrzj
10.6) r
Dtfinili& 10.18. \!aC
turul palei corespuDzito:
In reprezertarea geo:
la raza 7, se {oloies: or
-
coarda c, a profil
pas, intre brrdul de at:
-
Srosimea
i, a pm
extrados, dupi o directi
-
Srosimea
maxim:
itrtre intrados
;i
extraalo
oe
Pas;
-
grosimea relati\'i
-
grosimea ml\imi
-
ordonata htradc
-
ordonata xfrailo!
-
oralonata relati\d
-
ordoaata relativi
(10.15)
t
I
I
I
I
I
la.7
I
D.tirrilia 10.t5. Disran{a I, misurate
virfDl ei. sp numetre lungimea palei
r
DcJi,,itid 70.16. Iniltimea palei
esr(
misuratd dupa directia axului elicei t
pe raz:, de Ia redicinl, pini la
dimensiunea m:rxim{ a acesteia,
ihumirea
Fig. 10.8
Dad se
qeclioncdz;
pald .u
ci.lindrul de razi r, prin
desfdsurare
"e
obtine
un protil hidroJin tmh. La constructia eLir elor navale se oot uriliza mii m;tre
fcluri de profilc: seBn'"t, dublu srgz'rl qi de a,ria!ie
ti.
tis. 10.5, r). De re-
Sult.
la elicele navelor de transpon, s" ufilizeazi prolite
de;viatie {fie. t0.S}.
avind conturul dFfinit dF urmttorrple linii: /
-
bordul de atac: 2
-"bordui
de I!g[;
"t
-
intradosul sau lata activi; I
-
extradosul.
L"gdt dF FlemFnrele profilului, prezcotare
mai lnainle. se d-finesre
mucbia dc inlrare qi r".peciiv de i.9ir; a patei (v. tie. 10.6).
D".fixilia 70.17. llu, hia d" inrrarF sau dc ara", I, c.rc portiunea
din
conlurul pdlei
coresDuozllo:rre intr:rii.urFrrului d- lichid in eli.e (v. IiS,
t0 6i I
D.Iiniliu l0.l8. \luchia
de i"rire sau d- fug;, E. este porliun"a din.on-
luruL patei cor"spunz;toar" iei:fii .urentului
di licbid dii cli.e r
ln reprez"irrrroa geom:tri.i
a
prolilulLri
hidrolinamicatortei {v.Iis. t0-8r
ta razr z, s- folo.e;i urmiroareli caracteristici:
-
coarda d,. a profih ui, adic: distanfa, misufat5. p3 linia teoretici de
pas, intre brrdul de atac
Si
cel de fuge;
-
grosim?a /.
a profilului, adici disrantr, masurrti inrre inirallos
si
cxirddos, dupi o dire.lie p:rp:ndicul;ra pe lini: teoreLi-i de pa,:
-
grosimea maximi 1,,., a prolilului adic: disranla maximd, m;surate
intre inrradot
li
extrados. dup: o d:re.tie pFrp"ndi"ulari pe linia r"orerici
oe pas
;
-
grosimea relativ! a profilului t,/r.,
-
grosimea m:ximi relativi a profilului ,_",,/c,;
-
ordonata intradosului
1,,
fali de linia teoietici de pasj
-
ordonrta extrddoiului
.rd,.
f3ra d" linir tFJcFtici de pas:
-
ordonata ielativi a intradosului
J,,../t*";
-
ordorata relativi a extEdosnlui yd,/r,*,;
lao
deral
(r0.1s)
393
-
distanta 4,, a bordului de ataa, fa!: de secliunea de grosime maxilrtit;
'
distanla a, a borduhi de fu8[; iati de secliunea de
Srosime
ma]itu
;
-
distanta relativi a bordului de atac, fall de seciiunea de grosime
ma\inr: D,/., :
-
distanta relativi a bodului de {ugi, fatn de secliunea de grosime
DcJi ,l;a t0.t9. Lirid rForFri.: dF pa. r.pr.zinri lirrir cliroiJaii ar"
rrpic prin."le,loui muchii ale p;alei, la razr / r
Delinina 10.2a. Lo,ul eeomntri. al
pun.telor de mrxim xl. crrrrdoiF
rilor profihlor. .ore"punziioarc diferirpior raz' /cflo. R-, dpfinF:r^ lr,\ix
srosrm or maxlme I
Definitia. 10.21. Pa*tl P, al liniei elicoidie care trece prin cele dou:r
margini a1e palei, sc nume$te pas de margine r
Defimilia 7().22- Suprafala elicoidall care trece
Prin
ceie doun mergini
aie
paiei se numette suprafati elicoidah nominah r
Obse alia t0.2.
r-oarda r,. a prolilului. rcpr"rinri
ii
lilimca
Palci
or"-
Dunzilodre rarei / L)rimea marim.l a palPi. c,.,, s" objine dc I'gul; la
; - 0.6 R !
Elicea al .;rei pas de mdrgin. are arecali valoare penlrJ r-f,0. n.
^.re
ru Das conslJnr. Dica
pasul dCmalgine lariad pc direclia rrrFi eli,ed est(
ru bas variabil radial. ln d.esr caz,
penrru.rlculelc dc proiccrrrF .' rdopi.'r
o ialoar" medie a pasului. corespunzdtodrP rrzei /' 0
7R.
Defi ilia 10.23. Raportul P/D, dintre pas
9i
diametru, eltc dennmit
raport dF paq I
Raportul de pas este o caracte.istict de bazi a clicei.
O ah; , ar"cr.ri'ri.a impo'1anr; a eli.ci
.sle censul
dF rolalir, .aIe
fodt.
s; ri": dreapra
cau.ringr.
Daca privind din
fup3
s" ved' muchia din'p'"
Fjg lo e
bordul ?6 inainte, iar cea ilinspre B, inapoi, atunci eiicea are sens de rotalic
dreaora tr'. lilr. l0.c dl. F.li.a are s.niul dF Ior?ri^ stinga dari pririn'i
din pupa, se lid. mu, hi, 4ir.p.e bor'lul Bb inrinr". iar cea drnspre f6 in"poi
(v. {ig. 10.9, r).
394
10.3.3. REPREZE\-I]
Datorite formelol
care provin, palele eli(
Si.
desfd.gwaL Acesron
,i
diagla a
Elos;nih1
10.3.3.1. Reprezei
al pale
Delivilia 10.2,t. I
delimiteazi proieclia f
Suprafala proiect
conlurul proiectat
+
i
Se consideri cont
Fie /r, raza butucului
proiectat al palei in p
se obserii ci:
E
Dad se noteaz: ,
1', respectiv -6'
Si
cer
Comparind (10.16
Se considerS o fi
nind suFafclei proie{
Fig. 10.10
SupraJata itrdrqt
tat
;i
are aria:
FE
:ae malimir;
lqGiae
maJrim:r;
de grosime
de grosime
IO.I.I. REPREZENTAREA GEOTIEIRICi A PALELOR DLICEI
Dato tA formelor geomet ce complexe ale suprafelelor eticoidale ditr
eare provjn, pal"1. eli.i.. r-prezinia prrn
rr.i .onrururi:
broit.tat. i]1dftbta!
i
dp'l,irun!. A,psLora li se addugi: proie{liile tat'nln. o,i.o' otd pre;um
,i
lliagrama grosimilor maxiwe.
10.3.3.1. Reprezetrtarea conturului
Foiectat 9i
in&eptat
al pale
D.littitir 10.21.
corrurul
proi,.Lat al pal"i e"r- detini, d. linid .are
deliDiteaze proieclia fetei active a acesteia, pe un plan nor al la axul eliceir
Supralata proiectatn sau normau a palei est sup.afala limitati de
conturul
Foie.tat ti
are aria ld.
sp.onsidFr; ronLurrrl pro:ertat
al
pal"i (tie. rr,.l0r
un.i ,lice de r,zd R.
l.r,
r'o.
rdzx butr.r ri
pli;i
Ar,ul de ceLc de"rrra, inrp'se, leara'on Lrrul
froiF;rar
al pal"i ir ou.1.rpl. /
?i
E'{v. lig. 10.5 a
?i
t0.10, D:n liB. 10.5. b
se olservi ci!:
(10.r6)
punctele
(ro.16J
(r0.l7)
:tnnqte Iinia
r-! cele rlo'rii
,xie lori margini
di reguli la
-ro,
ftl cstc
,
se adopti
E'I'
:
EI'
:
EI cos @
-
c, coslt.
Ilacl se roieazi cu r,, unghiul format d dreptele ce irec prin
11, respectiv ,'
ti
centrul O al butucului (v. fis. 10.10), atunci:
E'I': r,f .
Compariid (10.16'), cu (10.16) se obline:
Se colsideri o {i9ie elementari, de lungine J1'1'
ti
li}ime d/, aparli
nind suprafelei proicctaic a palei. Ada acestei supraietc clementare este:
dA,,: E'J'dr : c,cos @ &. (10.18)
mchia dinsprc
Integrind (10.18J, pe inter{alul
I/,),
l?r, se obfine
relatia de calcul pentru aria suprafelei proiectatc a palei:
,r",:
\.
.,
-"
o a,
s-'1
(10.1e)
De-fikilid 10.25. Conturul indreptat al paiei este
definit de liDia care delimiteazi lata active a acesteia
adusi la o lormi plane t|
si de rotiitie
(10.20)
396
S!1prafala indreptate a
?alei
este suFafata limitatn d"" conturul indrlF
are alta:
lk
4,r ' ,1,,/ os'l' -
\
.,d/ n".
ft inaDoi
Dupi cum s-a vdzut in
$
10.3.1, supra{ala elicoidatl poate avea
9i
o
generatoare obtici. Daci se noteaze cu
1.,
unghiul l:cut de genemtoarea
suFafelei elicoidale cu
planul discului, atutci:
,r",:fri".,a'
r*r
(rozr)
In fie. 10.11 este reprezentat conturul
pro:ec-
tat alltiei ptin curba-tare.trece piin princtele
l;, I'
,
V
, L', Ei, iar cel indr.pra{. prin curba carc
trece prin punctele Io,I, V, E, Eo.
Conturui indreptat aI palei se poate obtine
din cel inoiectat ti
invers. Pentru aceasta, se con:
siderj
prohclia profilului pal"i
la raza t,rerrc/eq'
tata p;in a;cul /'CE. ivind cFntrul in O (v.
fig. 10.11). Pe perpendiculara iir O; pe OC, se ia
OX
-
P,2-, und" P
"sle
pasul .orespunz:ior
lazei /. Sp unetre
-y
6u
r
9i
""
lede ca.
<.\'aO
este tocmai unghiul de pas corespunzStor ra7,ei'l"
dat der
rga : oNloc
:
Piz\l.
cind metoda descrisl m
conturului proiectat si.
-
se Iixeaze pozit
.
-
se traseazi dres
pun
Pe OC
crele Ii,
Din (10.16) se
de raze /, cu verticala
-
prin
4 ti
E! se
in punctele Ii, Ei;
se traseazi arcul(
Ei
Cl'
:
CIi, obtiniodD
al palei;
-
se repeti opra!
se obtin punctele
4 t
deteminl conturul pro
Legitura itrtre dif
iDdreptat ar palei, s p
zinte distanla de la li
axnl elicei, pentru r.r:
Aria supraie(ei ind
ir care: Z este n1'mi.r
paie, calculate cu relal
Defikilia 10.26. R
cea a discului dicei, s
-Lvind ir vedere n
se iau pun.tele /;, E:, astfel incir
r(
tl's; Cr; - if'. a..i
.
_Orizontdlele
6u5e.prin /i
ti
E; inlFrse(teazi dreapta .YC in
ti, In a.esre
(ondlllli
\20.221
(r0.23)
EiIi,: E'Iilcosa
:
E'I'lcos@.
EI:EI'lcos@-c,.
Comparind (10.23), cu (10.24), rezultl:
Pe orizontala care trece prin C se iau punctele 1ii E, astfltn;it: t/,:
-Ct
-.'t'1: ,,,.-ft --aT| unde rr /,.. .r/. sdu rolar di.tantele ,le
la mu.hiil. dc i,rrrarp si rcsD"ctiv
j"qire
olc conrurului iodreptai al palei,
plni la veriicala oC, ci tre,i prin axul elicei, pentru raza i consid6rate.
Repetind operalia disc simai lnainte, penfi.u diferite :aze t., i:O,tt,
astfel incit /i 6
f/c;
Rl,,se otr{in punctele 11
,i
Et, i
-
0, care, unite printr-o
curb: continui, determinl clniurul irdreptat al palei.
Obspt'ra!ia t0.3. D" re$Ia. .aLaciertticii.
B.ornetrice
ale modelelor de
elite tpstdlF iI .,dru1 laboratoar.lor hiCroJin,mi"e, iinr date pcntru con-
turul indreDtat al Dalei r
Pe baza ol,'ervatiei 10.1. rn Draclica Droiecl;rii clicelor navale, se con_
stftiesre inrii conrurril indreptat. irn .are se obtine conturul proie.rat, apl!
396
obtine:
. I (10.2s)
Doate avea sr o
se generatoxrea
i. ro'1. (10.24
rE: onturul proiec-
lirice pdn punctele
[*:_FlIl
curba care
=
poate obtine
r'a 7, reprezin-
cind meloda descrisi mai in/inte
f'arcur.;
in ordinF inversi. Erapels 11rsdt;;
conlurutut Drolecrat srnt I
-
s. lixeaza pozi!ia puncrului
.V {\.. fip. l0.ll):
-
qe
traseari dreapta Aa rpunclul .,
iezulr: din intcrsp.tia .er(rLlui
dc raze /, .ur-rli.ala
dusr prin O/, pe .df. sF ii\erzt 5eg6"n1ele: CIi -
-ai:
x,,. c-4:-r: r,,:
-
p{n
{
9i
Ei se drc doui orizontale, carc intersecteazl .treapta OC
iD punctele 1i, E|;
._
se traseazi arcul de cerc t'C1' aviod centml in O, astfel lncit 5F
:
CEi
rl
O.:.1'=. ohrinindu-c pun(rpl. /', t', .e aparlin
:conrun
ui proi,crrr
al
Paler
I
.
se repeti ope.alia, pentm diferlte nze ft, i
:
O,i ctt r1 e
lr.,
Rl
5i
sr obtin pun.tFh l:
i
E:. i .- o. )t cdr.. unirc prinlr-o c[fb; conrinui,
dtermini conturul proiectat al palei.
Leg;lura intrF dif.rirFle elem.ntc geometri.e.
nFcesare lra5:rji
"onLLrrulrri
rndreplat al pnlci. se poate \edea in fig. 10.12. ln aceasr; tigur;,.r.,. repre.
zrntji di:tantr dc la linia
Srosimilor
ma\ime. pin5 la verricaja dusi prin
axul elici, pentru raza r ionsiderat5.
Ada suprafetei indreptate a elicei se calculazl cu fornula:
A,
-
ZA
l'.n'l,
(10.26)
in e"re: Z eg" numarul palclor, iar A,, aria.uDrafet"i indreota-c d unci
pale, .al(ular: .u rFla!ia (10.20)
'au
1th.zt;.
Dli.n4ia
.t0.26.
Raportul ,4p,.10. din{re aria supraf,l.i indrFprarc si
fpa a clscujur e|lcet. se numF:te rdporf dc dts. I
Avind in vedere relatiile (10.26), (10.t5) se poate scrie:
{t0.21)
397
r*trni in O
{v.
to O. p OC, sc ia
z:de
cr. g ;VCO
tor ftz;i i,
(20.22)
(10.23)
(10.24)
(10.25)
esiderati.
;-
pjntLo
dst&tele de
al palei,
de
rig. 10.12
aplF
A,l,1o:4Z,1E,lnD'
Y
$
I
sau:
n"'
-
"D\4:lA')
6'1''
-'
42
Dtlihilia 14.27. Letimea medie .-, a palei, este
dintre aria suprafetei indrepiate
$
lungimea acesteial
Pe baza definitiei 10.27
;i
rclaliei (10.28) se poat
definitn de
(10.28)
raportul
Pe baza conciuziei
fig. t0.l4), dupn urm.ta
-
sc .onsiderA cufl
:-
se ia scgmentd a
discului clicei;
-
prin punctd C r
care determini pe tjonl:
- pe oizontal?. du
'-'t"
t-r"nt, ,f.."t
.
elipsa desfi,curlr
-
sc construreste :
din 1'
9i
E' .c c
cliDsa ,4C,4' iD
punctcl
'
Obserualia ltt.l in
prhs in limitele htimii
I
in punctul .S rezultai
(
(\-. iis. 10.14) r
Repetind consiruct
: 0l?, astfel incit t'
rnite printr-o curb:, coi
10.3.3.3. Reprezetrtr
9i
diagrad
Proieclia laterali. :
care lrece pnn anur ellc'
Sc consialeri coitr
Fie ro, raza butucdui
j
l-1,
(10.29)
nD\A"lA.)
42t
unde I replezint: lungimea palei'carb, con{orm de{ini{iei 10.1s, are vatoa-
rea tr: R ro.
10.J.1.2. Reprezenlarea conturului desfa5urat al palei
DeJillilia. 10.28. Conturul desfi;urat al palei este defiDit de linia carc
delimiteazi desfis.urata fetei active a acestcia r
SuDratata elicoidal5. iiind cu dubh curburi nu se Doate desfisura in
plan {1'rn d;folmati| Din acest motiv, tnsarea conturului deslniirat al
palei se lacc numai aproximativ. Se consideJi linia elicoidali,
.
cor-eqrun
z:toare unui cilindru de mzi / ({ig. 10.13). Fie
EC1, un segment din aceastSlinie elicoidaln. Tan-
genta in C, Ia linia elicoidaH ste in planul care
intersecteaz: cilindrul dupn elipsa ,4C,4'C'. Per-
pendiculalele din 1
9i
-D, pe planul elipsei, deter-
mini punctele t
li
,. Pniru scopuri practice,
sesmcntul ci poate fi consider.at al liniei elicoidale
.a- si
.egrrenrul fl. Pt"\izi.' x.e5r.i sur^iil|riii
'
.r-
cu .,lil mdi bun ,. .r ' ir p.ld F.rF m
':in8usrd.
Irtersectia ilindrului eu un plan orizontal
care trece prin C, deterinin:i cercul Ba.. Proiectia
"-sr'lenlului
d.
"lip.,
.r. p. pLnLl
""r.'rlui
8.f.
este .L'1'. Dup! cum sc poatc obseNa din fig. Ja.l3:
OC
-
t si OA
:
rlcos@ sint cclc clou:r senriixc
al-,lips;i ,Jr /r'
R;tind elipsa ,4Cl'C', cu unghiul o, in
jurut
axei CC', planui siu va coincide cu cel al cerdllui
BCF. S e8lneniui de elipsi E" C 1"
,
obtinut in urma
,'c.'t-i roral:i. rFprp/;"ti dF.l.:urar! xpfoxim I - Fig. 10.13
tiv! a liniei elicoidale EC1. Dupe rotafia planului
elipsei, proiec{iile E',I', ale punctelor ,, ,, pe plaDul cercuhi BCF, vor avea
deplasnrile E'2", I'1", normale pe axa de rotatie CC'. Din cele prezentate
mai inainte, rezulti concluzia 10.2.
Canclur.ia 10.2. Prnctele ,", I'', de pe contu l desfnturat al
Palci,
rezulti din inte$eclia elipsei iotite, cu normalele dusc la axa de rotalic
din p nctele E', 1', apartinind conturului prciectat I
398
110.28)
rE :<to.t l
ii.zl))
,'r. i':'li'i#l:l:ffi1"1,K;;.1?X1",
"^"
conturur desrisurat ar parei (v
.r ,oo.idnra , unosrur (on{urul
proiF(rar
-l
pJei /;t,t! t, I
,,..-u,,,,'l,ll"i,*"'","I
uI t.
te
aJid \prli.dli ," rr-.. prin .enrrul L./,t
.",";"iJll,,'"|,"i,'"""f;;:,.ifi.:i*::'Jil:i:i""".{l';e1'.
o, a'ind mza .',
,-
p oriontal:r dusi prin O se {ir.eazn punctul Ir, astfel incit rl\, .:
sc' traseaz:1 drapta a,fi, care formeazl
cu OC unghiLrl <D;
'],P" rnql,)rr.
.pnr:-xel-
4, , r I
y.^-.n.
,,,
"
#;i' i
3.;,
;:i
r:
j
;:: i" i, ;;l',:"'::;:'
"
;l:.":,":,;r:*-:,
ob ..;.!!to
tt; | | i,. zut ;1,"-, .u prl_ :r-u.r". -eSmFnrul
Je Ftip.i,,r_
ut'; l:'iil.I' ;)x!'i l',i ;l' i T:::
l";
"l?";,'-llll'',
:x;tllr liii;
. li
lv. ir8. 10. i4)
!
Repetind constructia descis:L lnai inairlte, pcntru .lifeite
ftze !r, i _
, ,,1- ,,'"'
' ':iij
',,;
;l,f ,.; ;lli .#l,ji,,"1;",'i
,
",
1.i",
"-
t0 t.i.l. Rppreze'riaira projecriei
larFrate, .onlurujui
de sabarit
sr dragrarnei grorimilor
ma(ime
alc palei
.","i1"."':.iiltr,t:1"i":i..Pa1.i
se reprezintn in
Ptanul
ronsitudinal
\'errical
,.," ,i:.:::"iX,,ffil\'f1'..",,';i:*ii*S"lt';".*i6,,,,'jf
,'.;"*$i ,ll T;ll;
t*-slat
ai
=!iertia
''
=
:urol
'E:_:ioa
la
ll."::,ilui
309
de cerc de^raze r.intersecteazE conlurul proiectat al palei
9i
\.erticata duse
prin a\ul O al eliroi in
luncrptp
l'. t:.C.
pe
orizonrilc dusa pr.in O.e
i;
puD.rul A, astfel incit OA
-
P,2r. S. lrrseari drcapra a.V. .ar. formcazi
cu OC unghiul O. Pe drapta OC se consideri segrnentele-d{ :
67,A1:G,
sala care include
Punctu
Orizontala
dusa
Prin
(
girea muciiei de int|ar
iccteze in acelaqi
Punc
pozitia lui i; a {ost bin
i6 (v. Iis. lo.ls,?)..
rl
rspectarea
(onclrPer E
lar,
punind conditia
de
de razi ll Q'i
este raza
tul c6)
ti
respectiv
Pr
palei (v. fi8. 10.15, a)'
Ridircina Palei
ir
curbn ,kotu
ti
-A6Co4-
Conturul
Prciectid
felei e.licoidale notr1laa
dc gabait, care coreq
hidrodinamic
indr?ta
tinind
conlurului
de
!
sesnertele 7
-
7gi
10.15,6). Punctele
1i
" Lungimea
butulrr
pala.
Pe desnu!
Pro:(
axi e ale
Palei
(!. {i
se utilizeaze ca axi t
palei in trei sectiuni cl
10.3.3-4. Rtre"E
Ptoieclia orizonia
care trece,
Prin
a:ul e
este ptezintate ia d
Sub.proieclia
latr
elicei. Fie .', proiectia
pe axa elicei. PriD c s.
palalele este inteEecl
r"" care apa4n pror
rsteciiv ,"', Ia ara
prolectia transsersati
raze t,
i : o, tr, asti
6re, unite
Pitrtr-o
(
Obsgaolia 10-5- 1
s otiizeaze razele t
'
c)
'
Iig. 10.15
ol,linindu
-
pun, Lel. /j
ri
,E;. Orizon'dl"le du." p:jn
acesrp Dunc{e inrer.
sctFare dreapta
-\-a
in i
i ;i.
rFspefli\. E:.
Pe axa oiirontau a el;c.i, Ia'o distania (onvenabili, se roprezinri
Dunc.
iul o lli8. i0.15 ,) prin caro s" dure dreapra rerricali 6. D"ci
e.neratbarea
"upralerei
"li,oiddl-
dir ,are provinn FIicpa
esrc inclindte. a1u-nci prio
o.
s. dL,e dreaptr Gy., carc formFaz} rLr C unghiul y,. Proicctiite punct;tor atr
t;
a.
?"
dreapra-Gy, slL,'. .. Pe dreapta ,C, se iau puncrere i
Ei
a, a,rtei
hcit ?c : 1i4
9i
c : EiE;. l:erticalele duse prin i si e intersecteazi
orizon-
rr1d..du.e prir /'ii E. in pun(relF r'. c'. care apa4in (ontLrrului
proiecl;ci
rarerdP a parer.
Je repet: consiruclia descrisi mai i4tinte, pentru dile te :,aze
h
i :
- 0,
'/,
cu ,, c Io, R oblinindu-se punctale ii, ri, i
.
0,
'r
car". unilp ori tr-
o curL,: ,onlinua. dererminj eontuiul proiectiei lateralr a Dalei.
Poziliile puni tclor i;, E;
ii
i;. ri se derermlni prin in;Frc;ri. Sp consi
dern o pozilie
jnilial).
aproximarivtr. a puncrutui ri. ln secriunea transver-
400
rEticala
du56
giq O se
ia
<re fomeazi
sal).rreinclullepurr(uli;consider"t,burucul!ad!t3raza16(\"{iS
I0 l5,6).
Orizontala du'i
prin ii, arcul de cer. de ldz;
';,
.u cenlrul in O
$i
prelun-
Firea
rnuchiei dc inirare a,onrurului proiettar al palei ircbuie sa se inter-
iecrcue in a.elasi Duncl. Dac: * t"aliztaz; (ondilja de m-i in"inl", atunii
pozitia lui il a iosi bin. aleas:r, iar punrlul de in1.r...li. ob!inul esr. chiar
i; t':. tie. tir.tS,or. 1n
"az
.onrrar. s. rep,ri in.eI(:ril" pini se ajung" la
r"sre.L"i.a ,ondiiiti impuse Po/iliile pur"r"lor ri
Si
[;:e da"nnjn; sirni-
lar ounnrd tondiria d. inr' r..ctie a orizont.dei du.e
prin
p;,
cu an ul dc c.rc
J" r;z; /l ('; *rF
tara L,uru, ului i|l 'e !iun"a
rrrn'\"i'11. tar. inrfi-de
Punr
ruI ril
;i
n'petiv pr.lun8ir'd m,,,l,iei d. i"sir, a prorilulLi proiF.lrt
"l
palei (!. IiS. 10. r5, d).
R:dncina
palci in cele doui proieclii este detrminate piin arcele de
(
url i /;"0i6
ri
E;CoI;.
Conturnl
proiectiei laterale, construit ca mai i}1aiDte, corespuEde supra-
fetei elicoidalc nominale
(1.. de{inilia 10.22). Pentru construclia conturului
de gabarii, care corespunde proiecliei lateralc a palei, se va utiliza
Profilul
lidrodinamic indreptat al acesteia (v Iis. 10 15, /r). Punctele i", d", apar-
linin.i
,onturului d.
rabarir.
."
oblin airlel. pc {ir"pr,le t'.1 . .5' se i3u
sism,rrlcle r'l ' 7J;
'i;t"
r;4; (in dredpla
tun(,"ror
t
''
I! ,;9.
10.15, r). Punctele -I;
ii
Ei se stabilesc ca in fit. 10.15, a
Lungimea butucului se siabilelte pe desen, in aga fel, incit sl incapa
paia.
Pe desenul proiecliei lalerale se n1ai reprezinti
ti
diaSrama grosimilor
malinrp al. palci
O
. Ii6. ,0.15. ,). De obic.i. penrru tra'area acr:tei dia8rame
ce
Lrtilizeazi .a ax; d- ref"rin!)
8Pr1,
raloarFa G. tespecriv CY. 5i
grosiril"
palei in trei sciliuni camctedstice gi anume la: /
-
0,2R; 0,6R; /1.
10.3.3.4. Rcprezntara
Ptoiecliei
o zotrtale a palei
Proi,,lid orizonLali -
pdl"i sc r"pr'zinl; in
Planul
tongilLdinal-orizonral
.urs 11c,r
prirr ai'ul eli..i. consljU,lid,(n1urului pI, ic,liei o'izonldle a pJ"i
.'rn pr"zint,-; in conrinuarp {1i6. l0 l5
J
Sult:proieclia laierale a pali, 1a o distanln convenabili, se traseazl axa
e.licei. FiJc', proiecJia
lunctului
c, aparl,inind
t;neratoari
Gi" (\' {ig. 10 15, 6),
pe axa elicei. Prin c' se duce o paralellla &eapta CN (v fig 10 15,
'?).
Aceaste
paraleli este htersctai: de verticalele coborite dilr ?:'ti r', in punctele ?:"',
,"', care aparlin proiecliei orizontale. Pentru rerificare, distanlele d la r"',
respectiv r"', 1a axa elicei trebuie sA lie egale cu.I?i, respectiv t t.i din
proieclia transversal[ (v. iig. 10.15, a). Se repeti construc]ia, pentru diferite
$2. /t, i :-oJL aslfel incit /.
i/0,
Rl
ii
se oblin punctele ;i', ei'
,
i : o,1r
care, unite pdntr-o curbi cantinui, deter$ini proieclia orizontale a palei
Obsetuslia 10.5. Pentru reprezntarea geometricl a palei elicej, obitnuit,
se uiilizeazi nzele / :
0,2ft; 0,3ft j o,{ft; 0,5R; 0,6n ;
0,7R; 0,8R;0,9n ;
Rr
ti punc-
teaeratoafta
&ci prin
o,
Ftrctelor
Co
t
+
r, astfel
Eoit prirtr-
1t01
10-3.3.5. Desnul lici
Dcspnul eli(ci (fig. l0 l6) in"umeaz; (onsrructiitn
Rrdfi(c
prFzenrate
in
S
10.1.3.1 ... 10.3.3.4. Erapele elaboririi despnului eliceiiinr:
alegerea sclrii de ieprezentare
;
-
trasarca .onrurului indreptar al palei
;i
protile)or a(esleix lr razFtF
recomanda{p prin obsprvalir 10.5 (fjg. l0.to dl ntitizina ln rcFst scop
ptF-
menicle geometricc ale modelului dp refF.int5, transpuse pentrrr eliLea pro-
iectate;
trasarpa , onturului indreptar ((arF :F repera),
proiFcial
si dpsfi-
;urar -l
palei
{tig. 10.16, br. pF bdzJ indi.a!iilor pr.z"nraie ;n
S
lO
:.1 t,
r0.3.3.2:
-
reprezeniarea proic"tiei
larerale, conturului de pabari{.
diJsremei
grosimilo; mayime Je prl"i
9i
bu,ucului (fi8. I0.16,.).
linind,ont
d; indj-
.atiile de la A 10.3.3.3:
e)
Fig. 10.16
-
rpprpzenrared proie.riei orizonrdle a pdlei
{tig.
r0
t0,,lt. in rnodul
.xPus ra
I
ru,l.J.{'
rcprez.nrarea rriungl.iului d" lormare (tis. t0. t6, /) (et"m.nrFte q.o-
mFrr;.o ins.ri.e pe dFsFn sinr cunosrurp. mai pulin rrza cercului d. torfrare
R' R 3R. und": 3R. - I00... I50 ,nrn);
402
-
reprczentarea del
ile oalei
(fis. 10.16,
n.
bbwnialia 10.6. Se:
cu cbtele conturului ind
in dig. 10.16, al
10,4. ELEI'ENIE I
-
Definilid.10.29. Prl
de pale
$r
drmensrunea
lichid lipsit de viscozita
In teoia propDlson
. ,Iboteza 10.1 . La o
rului,-liniile de curent r
Ibotezar 10-2. ln sel
bntia-vitezetor este unif'
'.Ifoleza
10.3. Pe sa
acpune a propursoru l,
dului inconjuritor r
Iloteza 10.4. Se ne
B
r.t4
Fia. r0- 17
sulicicnt de mare, \it
ipotezei 10.3, presiunea
I 1', adicl
,.
Pentru determinare
de migcare, aplicata la :
Prezentate
in
- r.prc^nlarca d^ralirilLi asupra lhfului diaSrrmt i grosimilor maxime
ale
palei (iie. i0.16,
/).
'Obs?nalia
10.0. Se rccomdnde
ra pe desenul elicei se se pun; un tabel
elr rotpl" coniLrruLui indrFprar dl palFi
li
profilelor hidrodinamic. construitc
in {ig. 10.16, ar
i0.4, ELEMENTE DE TEORIA PROPULSORULUI IDEAL
D.lii,ilia to.29. Propulsorui ideal
".r"
o elice, a\ind un numar iDfinit
de pal!
9i
dimensiunea pe direclie axiaE nul5, care functioneazS intr-ur
liLhid lipsit d. r'isco,,itaie I
ln ieoria orooulsorului idPdl ., urilir"dri unele ipofezP.
.lbotp?a 10.1.'La o disranle aprp.i3bil5. in IJta;j in sPatPl" propulse
ruluj, tiniile dc curenr. alc lichidului sint paIalPl" r
Iboteza 10.2. ln sectiunile trarriversale ale aurentuhi de lichid, distri-
butia-vitezelor este uniforE! r
Ibaa.a 70.J. Pc supraf"Lr dom"nidui li.hid, ,e delimireari zona dc
",
qiuri. a propulsoruJui,
fresiunea
are s.PPasi valoare. egala;u cea a li.chi-
aului in.onjuri ror r
tbot?ra 10.4. Se nreliieaza mis(area de r!sucirP a
';inei
dp ljchid din
'
'p.tele
proputorului r
PFnlru uqurinlr inlr legerii,
.e
pre.upun"
(i
nropul.orul
ideal str!ionFaza liber (fer:
Lo$ul nav.;1. iar ma.el. de lichid se depla-
a.6teia la razele
fo acest scop le-
IEtru
elicca pro-
Etat
ti
desi;-
le in
S
10.3.3.1,
diagrrmei
i
(ont
de indi-
a+F
qa,
2F
modul
geo-
o,.|,==ffi-::ii,,''#:;,i;''":r:JLtlifti:ili{";
p
--4{
lv^
a.F'tuia. cu vil.za 1.. ti,
esre d"numira
viteza de avans a elicei). In aceste conditii,
se con.idFr; un
propulsor ide.l fix, dispu.
nrrr-un dom.niu l;l'id aflal in mi5rare,limi'
, tat la prova de sectiunea 1,4'
5i
la pupa
d" BB'{fie. 10.17). fiF 1
ri
//. planulile
I lransrersale. rarF includ cele dou; fFle ale
-
propulsorului ideal. in."ctiune,,4,4', Iichidul
, ire-vitez, i, siDresiunea, {v
iporezPle 10.2
l0.l). Tre, ind
p;in propulioi misele de lichid
i5i mare.c ri iza. bai: sr. noreaza ru,ii,.
Fis. 10.17 viteza axiali induse; atunci in sectiunea BB',
situati ln spatele
propulsorului la o distanti
suficient dc mar. viteza
particulelor de lichid itevine 7,
+
A.a. Conform
ipoiezei 10.3, presiunea lichidului in secliunea BB' este aceeati cu cea din
-l r'. adici I.
P"nrru d.r"rrrinarea forlFi d" impjng"re
""
uriliz.aza l.or.md.dnri15!ii
dc miirr-e. iflicara Id n'ircar" r pen-nan"nra printr un lub de curent (v te-
403
lalia 7.87)..In cazul tubului de curFnr. corespunzitor domeniului licbid con_
sroerat In trg. ttr.l/, aceasti tForemi
sF poate scrie sub foImi scalarii, astfel:
,nl(vt
+ tt^\
-
ai :
ixut:
",
(10.30)
unde: r, est_e masa de ap: ce trece in unitatea ale timp prin discul propulso_
rului (v.
relatia 10.12).-
_
DacA se noteazi cu 2,.,, modulul.vitezei lichidului in discul propulsorulsi,
atuncl
',
se
poate
calcula cu relatia:
.
.
(10.31)
aria $prafeiei discului
Randamentul propu
\ot
:
Din formula coeficr
rezultl:
Introducind (10.{3),
sc ob'line ecualia:
(,
Solulia poziti\': a
. Cu (10.a5), relai;a
,tt
-
pAoirD
.ltls),
in car-e: p.este densitatea lichidului in t/m3, iar ,4o
prcpulsorului
in m,.
'
htioducind (10.31) in (10.30). se obiine:
T:
?Aat,dua.
p4l2+t: pt"nlz
Itu;
p(IrA
+
uA),lz
+
p
-
{)',lz +
p!1,
Cu (10.36), relatia (10.33) devine:
t
-
P.to atuat
ualz).
(10.32)
Merimea T, a lorlei de-impingere, se poate determina qi cu rela{ia:
T
:
}pAa,
(10.33)
r]r car:: o'4 este \rridlia dF presiune.p apare intre {egele I gi 1,1 ale discului
propursoruur.
.
-Aplicind
ecuagia lui Bernoulli
h. relalia 7.65),
jntre
secliunile,l,{'
_
I
,r
nb
-
rt, t?zuLtei
(10.3.4)
(10.3s)
Dir (10.46) rczulu
Conctruzia 1o.3. Rat
pinde de viteza de avan
gerea ale acestuia I
Daci se analizeazi
randamentul ptopulsorEl
-
mirirea vitezei d
-
micjorarea aitzl
-
mictolarea impfo
-
mdrirea anei lc
Teoria propulsortilu
calitativi a feBolllenelo
toare la proiectarea
;i
cr
Kandamentur rr, ?
lnai mic decit 1to&.r, di
lllri;,l.,
i.,
reprezintd presiunile pe cele doui fle ate discutui proput-
Se scade (10.34), din (10.35)
ti
se obline:
Ef
-p,,-p,:
pn.lxA+ ual2).
(10.3?)
, .
Din compararea r,elaliitor (10..}2).
{t0.3r)
rezulre modulul vitezei lichidu_
lur pfln ori.ul propulsorutui:
t)D
-
ttt
I atz. {10.38)
Prin anajogie cu (10.9),
"-
poate exprima lucrul ure.anic consumat dp
propursorul lcreal sub torTna:
Lc@d: TtDt :'l(!,
+
ajlz)t.
Prin analogie cu (10.10),
se poate exprima lucrlrl mecanic util sub
(r0.3e)
forma:
(10.40)
unde .r este ;fi;
+
depinde de caractff!
104
i lichid
con-
(10.32)
ste dat de'
I *alari, astfel:
(10.30)
Gcul proprlso-
D.opulsorului,
(10.3 r)
disculrri
Randamentul propulsorului ideal in apn lberi relalia:
|
+
u,p|)a
.
T.
,
!
:
:;_n;,
T
-
CrpAalPalz.
fntroducind (10.a3), in (10.37)
ii
inmullind expresia rezultati
se oblrne ecuatra:
\u tla aj, +
2k1Al t,
)
-
c
"
:
o.
L,,^,
L",^'
'!a
+
'\12
Din formula coeficintului de incircare al propulsorului :
(r0.41)
l1o.4z)
rezuit!:
@:elatia:
(10.33)
! lf ale discrnui
Solulia pozitivi a ecualiei 110.44) este
' 11)^:
rt
+
C! 1'
C,r (10.45/. I.lat;" (10.41)
qc
llanslormi in
(10.43)
(10.44)
-.t
a' r
(10.31)
(10.35)
Propul-
(10.36)
(10.37)
i lichidu-
00.38)
de
(r0.3e)
{orma:
u0.40)
' n-"",':21\1 * til
t
Cr). (10.{6)
Din (10.46) rezulti concluzia 10.3.
.o
.lu-ia 10.1. Randal]lcnrul propulsorului ideal esie subunilar si de
pinde de vireza dp a|an. zj. diameirul D rplin interm.diul lui,,to)
ti
impin-
Screa
'I
ale acestuia E
Da.; se analizexTj r.lx!:ile (l0.al). (10.a6)
5i
(10.42)
:e,onsidti .;
randamenrul propulsorului ideal, re;tr oda ri .u:
-
mirirea vitezei de avans r,r, dcci qi a vitezei de :nigcare a navei;
-
mictoorea vitezi axiale iDduse 1,,{;
-
mictorarea impinge i 7;
m:rirea ariei lo, a supralelei discului, deci a diametrului acestuia.
Tcoria p'opulsorului ideal
nre?enLate, roate
jn
evidenl; numai litura
calitalra a f"nom,nelor, tbua ; da rb:-puns unor probl.Te prr,ri.c, rcfcri-
toare la proicctarea
ti
consiructia eiicei.
.
Randamcntrrl
1.,
aJ propul.orrlui rcal in ap! libei.,. este iniotdcaLnr
mar mrc oecrr r;ord,./. oecr:
no
-
lptpti*b
unq.
Ep
este toeiicjcnlul de.aliiate al proprnsorului, are \rloarp
cubunitari
ti
depinde dc cararteristirjle conslrucrive ale acpsluia.
405
Pe baza datelor experimentale, se apreciazi ci:
Ap
-
0,7...0,8. Delen-
denta randam"nlelor
\a,d-, no.
dc coeficientr de in.;rcale ar ecte prezen-
tatS in fig. 10.18. DiJF(Fnta dintrp m:rimil" c"lor doui ranLl tm"nre se podr.
reduce prin:
'-
L*,
r
2 c,
Fis. 10.18
10,5.2-, I'ORT,ELE
lr '
Se consideri un
infinit de pale, care 3
Fie /
ti
d/, raza
ti
resl
i odulul vitezei de irec
masa liclidului rc{ulal
cu relaliai
1n sectiunile 7, -L
se aonsideri elemetrt
r/> /> /'
9i
lilimile
particdelor de licbid c(
iar clle iangenliale o !
In conlmuare, se
randamentui elemenro
Peniru detemrna
de niicare intrc secltu
dT:
Introducind (10.41
Pentru calcuid m
n1er1tului cinetic in noi
san daci se
line
cont
(
Vitezele induse, r
Pentru stabjlirca relad
Setic
al el:mentdlui d(
-
utilizara in construclia palelor, a unor
profile hidrodinanice cu suprafelele prelucrate
lngrijit, ceea ce du.e la o mic$orare a rezisten
Jei
de profil;
-
rtilizarea energiei consumate pentru
torsionarea vinei de lichid, prin instalarea tnor
elice gi cirme hidrodinamice in culentul din
spatele propulsorul{i.
10,5. ELEMENTE DE TEORIA ELICEI
10.5.1, PARTICU'ARIIITILE SCURCERII APEI IN
JURUL
I'LICEI
lnaintea elicei, la o distanl:, suficient de are, particulele de api se
deplaseazi cu vileza i;, avind traiectoriile paralde. La trecerea p n discul
elicei, particulelor de lichid li se imp mi gi o miqcare de rotatie. In aceslc
condilii, migcarea curentului de lichid din spatele elicei capiti un caracter
turbionar. Viteza indusi, t, are pe lingi componenta axiall i71, specificl
orirlrui propursor hidraulic re;ctiv
ti
o.onrpouenri rangenlidl) tr. .\ceJS'1
componFnri mlr")-. phrd"rilF dp
"n"r8i".
.unos.urF din teoria propulso
ruhd ideal, {apt care determinl o micsorare a randa entului elicei.
Bazele teoriei turbionare a elicei
'au
iost puse de N.E.
Jukovski.
Exa-
minind fotografiile curentului de apl din spatele elicei,
Jukovski
a afi.tat
cl liniile elicoidale, care pleacl de la virfurile palelor
Fecum $i
cele de Ia
butuc, reprezint:L nuclee de formare a turbiganelo.. Sistemul turbionar,
cp ra nd;rcrc in rimpul mif;rii de roralie a pal.i, c<re analog celui de la aripa
de anleisur; finili_cu circuldtic constdnr;. Aceasli reorie ." ron.tirui. inir-
un indr;ar sigur pentru calculul practic al impingerii, momentului
9i
ran
damentului elicelor.
In teoria turbionare a etcei se fac unele ipoteze simplificatoare-
Ilote.a 10.5. Componpnrcle r,
ei
rir. .rle'vir"zei induse, sint uniform
distribuirF pe cirrumferint.l, dar \driazi dupi rard r.
.
Ifateza- 10.6. ln punctele situate la o disiangl sulicient de mare in iala
i tn spaiele discului elicei.
presiunea
are aceeasi valoare, eaall cu cea a lichi
;i
tn spaiele discului elicei, presiunea are aceeati valoare, egall cu cea a lichi
dului in.oniurntor r inconjudtor I
Obsematie 10.7. Ipoteza 10.6 este cu atit mai apropia iat5 de realitat,
cu cit viteza langentialt rezultati este mai mici I
-
Elicele la care i, <
li^
< i^ sint considemte cu incircare slabi.
In cazul acestor elice, dimensiunile radiale ale curentului de api ce iiece
prin disc variazi foarte putin de-a lungul axei.
406
-o,8.
Depen-
e$e
Ptezen-
.
1O.5.2.I.FORTETE
II
VIIEZEIE CE APAR IMR,VN ELDiUENI DE EIICE
5
(ollSideri
un elemFnr inel.r.
-pa'linind dis,ului eli,ei ru num)r
inlinit de pale, care se migci intr un lichid idear (firn Irecare) (fig. 10.19)-
Fie r qi dz, raza
li
respectiv litimea acestui element. Dace se noteazi cu 1),,
Fis. 10.19
odulul vitezei de trecere a particulelor p n elementul inelar de elice, atunci
masa lichidului re{ulat de aiesta, in unitatca de timp, se
Poate
detennina
d r:2ntp"trdr.
(10.48)
C,Q',*,,
-
2nr,pw,(to
I
u^12) dr.
(10.51i
(10.s2)
Vitezele induse, uA
,i
u!, nt sint independmte una lali de cealalti.
Pentru stabilirea relatiei de legiturl intre aceste vitcze, sc {ace bilan}ul ener-
gctic al clnentului de elice.
'catul din
XELtor,
a unor
se poate
Felu.rate
Penrru
t.rg
.:
h
=':ste
T"-6.a
il scctiunile 1, 11, care limiteazl domeoiul de lichid ce include elicea,
s- .or.idFrl ,lernpntel" inplare .orespondente. card,lcrizatF prin tazFl'
t,' t' t,, si lirimiie d/, dt ,, l\. Iie l0.lcJ. Virezele axiale, ale
rjarticul"l6rd"lichid
re trir prin a.eii" A.menr" in.lare, sint it\i;/T
n^.
irr Lele taneentiale 0 5i
ti-".
in coniinLiar", s" roi d.rermina: impinger"a. momenrul d. rorrtie
)i
r.roampnrul
pl"m.nlului
in"ldr de eli.e
Peniru dcteminarea valorii impingerii, se aplicd tcorema cantititii
de m\care intre sectiunile 1, 11:
ATa.
: (lktl(lt
+
1)
-
tal: drnuA.
i10.{9)
Irltrodr]cinrl (10.a8), in (10.49)
ti linind
cont de (10.38), se obline:
dTied
-
zltt pltA(!
a +
ltAlz) dr. (10 s0)
Pentru calculul mirimii momentului de rotatie, se aplice torema mo-
rnentului cinetic in migcarea permanente
1v. relalia 7.88), de urde tezulti:
dQl,t
"L
: dtuur
:1u.J . s
tir.
cor'r dc ll0.{81
;i
/10.18):
EE-
r*rr
dr }a
!+F
flE-
,_==;?--
r* i(ftu* t
*{iK".
407
pentru a imprima lichidului vitezele induse:in
ii
,ir.
Biianlul energetic ptesupune:
dE:dEr+d-E,.
l^u (10.54r. r10.55). rFldlia r10.56) d'vine:
ttr\. 1112\ -- ,k,4
'iAlz)
de unde rezulti:
i 10:53)
(10.51)
(lo.ss)
(10.s6)
(10.s7)
1.1:74, i^, cea taagoi
se.obtine Yectorul vitezi i
siilicient de mare in fala d
.arC {ixmeaz6 cu r,', ungh
Dactr lichidul este imr
relor de llchlcl t ttezete llx
tangengiali i?. :
fi, de
culei in seciiunca 11 (v. fr
in spatele discului elicei
viteza indusi rezultant: .
lie F, mijlocul segme
in triunghiul dreptunglic
ti
Fl
I
DC, atunci:Ffi:
de dreapti Fe folmeazi co
rezulia:
,
rei
. Dace se
,ine
cont de (
ur
=
vA
+
ualz
.: (10.58)
11A ut' u1l2
SeIllul liric aI rela!iei
(1058) rczulta dirr triungbiurile virezFlor rorcs-
Dunzeloare elemenlului inelar de eli". (fig. 10.20). Penrru o mai utodi inte-
jepere
a con'iructiei srafic",
se consider: dtcul
"licei
imobil culenrul de
lic-hid deolaindu-.. sp"re el cr viieza axiali r',
"fectuind
in acelai rimp
ti
o mis:ar; de rotarie in iurul ax'i orizontale, cLl viterd ungbiuhle
(n
Sensul
d. r;(atie al , ur.ntului do lichid este .onlrar .elui pe care I dr aler elicea
Iig l0 20
dacl nu ar fi .onsiderrrd inobiu. Drc; punclul ,4 apartinind cer'rrlui dc
rrzd r. al
.l mentului in"lar de elic-, ar fi situxt in planul se.lrrnrL I
{v.
hg.
l0.lq;. atunri in a"est pun't \iLezd a) iali a particrdplor de lichid ar fi
408
l
Din fig. 10.20 s obsr
1)1+ lrrl| :
,
6f &tlz:
Avind in vedere (10.60)
relalie ce rezulH
;i
din tr
Din cele prezentate m
cs -{C este 0,. deci lF I i
Ve.torot !l: l'{ se nt
nentul de elice gi are erp
Pe aceeagi liguri se p:
Ild.i se neglijeazi frecarea,
u+liie"z: pier-
ioefar in uni-
(10.53)
{10.i1)
{10.55)
lr ;,ff , r,.,:ll Jil9:'ltJir"i;
""fl;""'l.nl$x.l:':
lr.,'j*
::j,;.'il,'_r;Jfi
in faradis.urui
adi.i i
-
,;,
.
r,
_Zi
(v. fis. r0.20r.
Da.i lichidul e,re ihobil
ti
elicca.e rorF${c, a.eaj{a imprime
Darricu_
lelm de lichjd rirFzelF induse: a-riali d, _
Di avind scnsul
"i,"r.;
;,
oi
l"i"1"i,l'1'":
ril,'";
i? ,
j"d:";,:l;l':iJJl;'ij
:";,.JiliT:'J:i:;i
i H:'J;
in. spatele discului eticei este ii--:A,4t,,ai,:Ei,
undes_a norat
!;rcza indu,;.rFzuhdnri
.u i/
.i,
yn"_1V.
,-
-11"
1: T'j]".,t
seBmenrului s/
si
c. proiec!ia acesruia pe,4e. Da.:r.
,l
i,':3il1T:
"H'.
H ;,:"#"-H':
#
l,;jftlil;"fi
de dreaptl IC formeare ." aC ."giii"i
!,.
Oin trio',ghid d.:;i;rJil;;,
Ee,:#=m:\L
{rose)
l!o.56)
{10.57)
11o,53)
itrle-
rd de
F
tiry
ti
,.Daci
se
Jinc
cont de (10.58), relalja (10.59) devine:
EB,-b'aA+
llz.
. uj <nr
-
rl2
Din fis. 10.20 sc observ) ,,1:
1)1
+
ltAl2 :
)
i j
1
+
' aalz
:
:
nC;
+
ca _Tc:
at-utz
.jr
i,2 AE
-BG..aG:
Avind in veJere rl0.bOl. (10.611.
(10.6.t1:
tc
P,
-
F:GIIC,
rela{iF..F rezulr; pi dir triunghirl dr.prunghi, ,4FC.
.u_rn
,cle pr-zenrdie
m-i. inainie s. dcduce
c.t unghiul formar d" ,4F,
cu ,4-c este p,, deci TFICE
9i
triunghiul ICE este isoscel, aaicl
1;
j:
_
^-
li"l"^,,-l,1l ,E
se numffre virFzi rpdra de.urse.e a lirhidului pc c)e.
menrut oe elrce
ir
are expresja:
-l
lt _ 1t -.ot
I li" I
i,j.
tr0.b4)
-
Pe a""
"ri
Iieur; + pJarF,on.rrui
r;
rr'uDRhi-t lortetor {v. Iis. t0_20r.
Da(i
.^
nnslijFar; fr",,rea. arun.i ;" p,""r,r f
-ri"""i,i,
r"li" ?.ri";ii'.
(10.60)
(10.61)
(10.62)
(i0.63)
5a-*l
S.ea.
409
dFi**,,
c AKN
o"
"B1i;:,?uio:?i f''"'ll*f; rorma, de vec,orij vi,ezi reale ri
1i
rang'n-
Liaril-. .. nur"ste unibi d; avans indu'tiv al elicei r
- '
D?:ti
4ia
/o.Ji. Unghid
p, formar de \ectoni vitpzi n
o lr
,'. se.nu-
meste lnehi de avans al elicei I
'''-''n.f
"i;G
li o.sol,
(10.52) au fost st-abilite
peniru elemeniul inelar apar-
'nr',i
.ifuiii,
""#i
iJi"it a" pa.. ln cazuf eli.elor reale cu Dumar finit
i;;;h.';;;";-;fi
intr-un lichid ideal. impingerea 5i
momenrul de rola-
ri"'vor ave, valori mai mici decit cele ralculat" cu ajuiorul a.e"tor lormurc,
ileci:
dTa,",
-
x dT',a"r,
-
zvpxu^(a"
!
u'12)dt;
(10 67)
aQ,a,,t - taQ',a^t'zlt',Pa !\t^-
utt4&
(1068)
unde: z reDrezinte un
(oeficiFnt de corecqie 63ls depinde de,.P'
,2
i 4\'
V,loril; ,oelicientului de rorecti" x sc pol delermrnd oln oragramPre
Drezentate
jn
fis l0 2l .. 10.2't
'"'oii'iiia iis Teoria pr"zentati in
$
l0 s 2 nu ia in (on'ideralie {rc-
.area dintre Dalele
elicei
ii
aPi r
lo.r ). TEORIA ELEMENTULUT De PALA
10.5.3.L lmDiDgerea, momentul
9i
randameotul
elementului de
Pde
DuDe
(um se cunoasiF dirl
S
l0 3 2 profllul oblinut
prin se'tionarea
nalei cLi un cilindru dc raza / are {orm5 d' ariP: porlrntA hre un.elpmenl
i" arip!', de lalime c
ti
anvergrrd d/, r"zultJl clin se'tronared palPl (u oor
.;ii"a.I-..'."*'i.l
"ui"d
rrrie /
$i
/+d/ Sc rcprezinr: a'est
-Plemeot
Drin spcliunca rorPspunz)roare tazei r
(tig l0 25) L" rolalra elrcPl elempnlul
i'hcru""): o mis.ai. cara"tprizara
dF vilera axral'-t,/:'
lxnS.entrala.o/'
Din compuncrer
acestor doi vectori rezulli vtt.za h
-
ca'e lormeaza
(u
J)
"""-Ll"i
d.-i"
Js.ri aic"i panicul'lor d' li'tid Ii .' imprimi vitezele
indusei axiali tirl2
ti
rangenliala ii,/2 prin compuner'd rtrora sF oDlme
n,'2-
410
10 10 5Ut
Fig. l0l
.
$0.6J)
dP'-i:
.12
/,0
aa
46
4+
:$.
'
t!e.66)
420Ja105060
iig 10 2l
l0 J0 60
f
.-g*
lo*ne
:Fr-
fitrit
Iig 10.22
t0mt045060
,8it l
Fig. l0 2t
da rota-
tusre,
a10-67)
ilo.68)
I
lo
ad
0,6
44
X
*
'rn.
liErea
i <q doi
-}..rrF
t
ri.zre
obttue
20 JA +0 50 60
!i3. I0 23
Fig. 10.25
411
!:::,,T:,:",1!!-
lir::cil in {is. r0.2s.ps,n
rFp-nTaniar; mj*arca Frc_
mentului dp pale.in rapon (u apa, ;e. rorii ,./2, ,r
m1$c5rn parti.ulFlor
li.hid- fafA ilc un sisrh ,1. ,"h
i
rl2.
i,l2
i
.!
rlz,
corespunz:rori
(re
reierlnta tlx, au sensul contrar
iiiil::I],T;;:,,t',i:,;l
i:fl iJ: ;'i,'3: ;";"l;il';r:iii,Irfl1
l::*fi:#l:jj
celui din fig. 10.20r
lj.,--:*:.-:: "^"j1"'ll!I,1:
ri
i//2. r.zulr; vireza rcar) ,i. de mifare
palei in raport cu apa respinsi.
trs, Lr rdpoit cu aDa lesDrnsa.
lnreractiunea..lintrJ
-et"-Jii'i
a" patl
ii
api consriiuie rauza apa
.r.e
a doui forte (v. fig. 10.25):
.rcaz:. inirc intradosul
Si
eyrradosul profilului:
Ior!d porlanr:
iF_ l, derrrninard dF diJerenra
:i-inirc intradosul si cyrnd^c,n
^.
rir,,r-i.
de
; lorla
d- r"zist.nia dR
I
i, derermrnaii
suprara!a proxlulr'.
ape
de ftecarea dintre
.
.Eupd cum se vedr
'1
mommtutul, coreqrr
'' dTr:dPcosg
dF,r :
dP sin
9,
dQ,
-
,dF,,:
rdP
lrde s-a utilizat notaf
Din relatiile de m:
Concl,utia 10.4. Fa
de rezistenp d{ a pr
Cancluzid 10.5. Alj
ticipi la producerea f,
se opune rotafiei elicei
Randamentul elem
in apl libcri, este da
Daci in (10.76), se
SF,nolFa/i .u: c.
_unghiul
de drac lorrrar de I Lu roarda hidrodinamici
,
fli,lil,'l'''-i;H,,I,ij,]",xi:i':..::ilj,
:,,J:.JHll[1,i
.eaos.o'""ii," -,
,,
"
.o
ili,l
l" {.,'!,K ; [:":lL"Tlu ;ff; :i.
;,jiq,',1,:,
es,- d,Fap, a .dr.
npI4i.tit tA.,. foarda
lridrodinami
r.
(h (v.
!ig. r0.2j), esrc dr.dDra
;',; ?"lt'cu
dleclia de miicare aa,:rii. .e det'nrinr
"
f;i p;;;i'i;
,
D4iIi!ia.|0.34.
Supralara de cat"ul a etprnnnrului de arip; esr" definiri
.:.I'il:f.i'i
ru,. pp pranul
,normal-
pe sp.liunna rrxnivefsat. a proriidui
;i
cale rncLuce .oJrda
hldrodinamici !
.,
Prin analogie^cu
relatia
{9.19), sc por scriF formutFle de,alcut rte m;ri_
mrror celor doul lortc cp apar pe
plelrentut
dc paj;:
dP
-
Cppud.F12:
dR: CopudFlz,
(r0.6e)
(10.70)
(1o.1zl
in.cgre: Cr, Cx reprezintl
coeficienfii lorlelor portante
9i
cle rezistentx ale
ar1Pn.
-:
_ 9dlil.lliie
hidrodinamite.ale
etFmenlurui de rripi pot Ii Lara.rerizare
ll Prrn
rntermdrut raportutuj:
e-dRld.P-cAlcP.
{10.71)
"
_;,il:^
elicea coqvenlionatd se poate aalopta in primi aproximafie
.
Valoril" coefici"nlilor C.. C" depind d" ripul profilujui elFmFnrului de
iiln..:.JT;,J,""#ilur
de arac'a
ii
""
aer",kni ;_F*,;;"i'i;-;;;;.
,
Penrru protilelc
6doprrte ta .onsrruc{ir
elicelor, in{r. valorile oDtime
pxr5ti
urmitoarpr relalie de le8druri:
C p"et :
0,ogd",t ,uui a"",: ttiCo"o,,
in care: a,,, se mlsoad in
8rade.
412
.
Din fig. 10.25 se v
Cu (10.78), relalia
unde:
poarti denumilea de ,
Tdnilar cnt cahstructix d
pry-area
ele-
birodinarnic!
gEmhici
.r
dreapta
care
(10.6e)
(10.70)
rzistenln
ale
fr caracterizate
(10.71)
aFoximafie
dflentului
de
in tunele
tele e optime
. .
Din fig. 10.25 se
unde:
poart: denumirea dc
,",:
*12(,Lr :!c
P,)
-.
o'(t
+ Ets
p,)
ts
B,
vede ci:
ts3 l-.ts3-
4":tsft
Gt;;:ro"re-
rtct,
-
ts plts pr,
la dam&t iniluclio iar,
l-tsB.
I
+
./ts pi
p,
-
dR sin
13,
: dp
11
-
kuqdp)
rs p,l
cos p. :
dp(r
_
ts pJ
cos pij
(10.13)
d,lr,r .
d
p
sin p,
+
dR .os p, ,,lp_t .{dk.dp)crg13,
sin
B,
_
:
dp(l
+
. ct8
B,)
sin p, : dp(1
+
e/ts pJ
sin pi; (10.r.{)
dOr: /dF,r: /dp(1
+
e cts p, sin p, _
/dp(l
+
ats p,) sin pi, (10.i5)
unde s-a utilizat notaiia (10.71).
.
Din rclaliile de mai inaintc, rezulti doue conctuzii.
Conclkzia 1L4. Forfa portanti,
aF,
-"
re impingerea
@,
iar {or!a
de rezistenle dft, a profilului, o diminueazi
I
Conctuzia 10.5. Atit forta portant, dfl cit
9i
cea de rezistenti EE par-
ll.il_i li
n,."qy,.*i9
forlei ran8enfial.. .are derprmina rl,o*""r"1 dd,."
sr opune roraFer elrcer I
Randamenrul elementului de Ddt;. L
rn apa tiber.i esrc dar de r-la!ia:
orFspunzitor
''zei
/ car' sF mis'l
yo,
-
dL,ldL.: d,T,tntldQ,at.
Dacn in (10.76),
se introduc (10.73)
ti
(10.7s),
se obline:
(10.76)
tsP:
i,
lll(!V
:!^lar.
CB (10.78), relalia (10.77) devine:
0.1',I)
(10.78)
(r0.79)
(10.80)
(10.81)
(10.12)
Tanrlaw?nt ca sttuctit al elementului de pali.
413
Daci se
line
cont de (10.60)
ti
(10.78),. atunci (1080), care defins$te
randamentul inductiv, se mai poate sc e
9i
sub forma:
uj at urlz
n"":
,,
+
,,lz' .,
Obsenalid t0.t(). Randameniul inducriv, indi.a
piPrdFrile drrorate
'ransferului de
pn.rsiF
cineiir; dp la olemenrul dP pale, ld lichidul incon
jurator.
Primul rapoir din (10.82). indi.e pierderil" provocate de vitcza a\i3la
indusa, iar al doil"a raporr cele
provocdte dp \.ileza
-dngenlirLa
indusl r
Obse nati,l t 0. 1 1. Rindamenir-rl constru.ti\. indici
Pierderilc
daloralr
cdraclefl5ricilor hidrodinamice ale plofilului elPmenrului de pala
)i
Fs{c
cu
arir mai mdr., ru.ii cstemrimir. In .azul id.al E -- 0
ii
rezulra
tu,
-
II
in conrinuare, sp vor stabili tclaliile de.alcul ale drmensiunilor optimc
ale pJ"i. A.i" .upratelei d" cJ.uI a elem"nrului de
Pali
{r' de{iniria 10 3{)
.. Lal.ulFaz;
.u lormula:
(10.82)
(10.83)
(10.87)
(10.88)
rela!iilc (10.87)
d.F : c dr,
in carel . reprezint; lrlimed
Godrdd),
iar dr, lungim'a elemcuruiui
Inrrodutind
,l08lr,
in { 0.bgr:p obtin^:
dP -- C pat'2c &lz.
.: (t0,4{)
(10.8t
(10.86)
l.1mUl ;nd {10.35) si
(10.80), .u 1, sF o1,rin valoril^: infirrgP ii
ti
mo$*r'
tului. Lore.punza oar.:lpmcnlelor de arini
'iluar"
la raza I p' loalP prlel"
elicei. care ie misci intr-ua lichid real:
rlI : C,.
!
1122" 6111
*
ts p, cos
Pi;
dQ
r'
?
'':7'
4"t
'
e rB
Bir
sin ]'
Dacl migcarea sc prcducc intr'-un iichid ideal, e
: 0 qi
(10.88) devii:
dT
,o"',
: C
,'
!
w"Zc cos
8'
:
,lQ.*,: C
"
P
uNZrc dr sil:t
Pt
cJT,: C,! sz6 6111- e tg
BJ
cos
Pi;
dU: C
" tuhc
d(t
+.
its
P,)
sh
Pi.
(10.8e)
(10.90)
Dupi cum se poat
care irtrodusi in (10.6?)
d1
Din compam.rea relt
Cunosclnd vitezele
se pot calcula: randamer
Pentru obtinerea ur
se se aleaga un prolil hi
dai de (10.?2). Dacl se,
lhtimea optimi .,,,. a p
Pcntru profilelc utili
coarda hidrodinamici
9i
in carc: coeficientul Co
profilul aripi de avion;
iv.
Iis. 10.26), in
;t"
e
par:ileli cu aceasta, tatr
jos (v. fis. 10.26), iar c
Unghiul do, se mai
in care: z gi 7l repreziDi
merd de pale,
P ti P,
giade, x coeficientul
de
Cunoscind
P',
(\'. tig. 10.25):
Iig. 10 26
@ d6.ae9te
Dupi cum se poate observa din fig. 10.25:
tA
+
uttz _ u sin pt,
inirodus! in (10.67) deterrninn:
dT
s,6
: 2rr pt dru,u sin p,.
Din codpararea retaliilor
{10.89),
(10.92),
rezulr:L:
.
Pc
-
4ttlxy4s
Pt
do: caulc
+
t^k)
l-:.
&ilol incon-
rireza axiab
indusl r
(10.82)
(10.85)
(r0.86)
(10.91)
(10.92)
(r0.e3)
rtlde datorate
oEE J
este"cu
F-'".':
I
r
nldrrrr
optime
6;aia i0.31)
(10.83)
((0.8{)
funoscind
virezele induse r, ri". , orFspunz;1oare v:r./"lnr ,--
ii
/o
sc
for
cakulr: rdndamcnlul rndu, i rv zo,,
iirejpFc.iv
vdloarcJ
FrodusuLLri C"(.
Penfru
ohlin-rpd unui randa.'renr indrrcriv ,it m:i mai" .sre
ue...a,
si s. Jpaga un p'ofti hidrodinrmic. c"rp s; .oresp!no:, ,o,ficiFnrutui ...",
d-dl de'J0.'21. Dac.-t s" ronsid. r., f,,., arun.i.u 0.9il !p poare d.r.miirii
lStlmpa oplimi ."d. a palpi, la raza t.
P"nrru prolilein urilizrle in con.rru"lil Fti.plo-
natrtF, unshiul ,., dint,e
rorrda hr.lrodrnrmi,i
ii
.cr
B.omerr'.i.
se porl^ del.rmina ru r"la!i":
(i0.e4)
in (are .o.li iFnrr r
o
t00 pFnrru profijul
""8m"rr.
ri
ao
q0,
penrru
Prolrlul
arrfa de dr''or: / esl.:Sgeara liliei d".urLurj medie I Drofiill,i
Ir. lig, 10.261. in m : l. e.r" di"lanla in m, inr re.oarda geom.rr:.a
5i dr"aola
paral"ll
cu a,p.qta. rJngenla la ronrurul protilului
in-DUnctul cel nai de
ios
rv
tig. 10.20) idr . lxlimea cl"mcnrutui
dn
pali jn
m.
I n8hiul a!,
"F
m1i poa'F ,alrula
5i
, r tormula:
4o:
\1,a6rftlRz.)
.
(p- p)sin p,
n.
(10.e5)
in-,are:, r
;i.k
reprp/inli rdzd_ ele-nenrului
ti
re.pe,ri! a ,li..i
in
m. 1nu
marur oe parF. 1sr p" unghrul de avans;r rcspecriv de avdns:ndu.li\.in
grrdc, r..oFtxr,nrUl ,tp,ure.lie prczenrar i1 f:R. t0.2r... t0.2{.
(10.87)
(10.88)
d"line (10.81)
(r0.8e)
(10.90)
Fig. 10 26
Cunoscind p;,
o,,,
{\'.
fig. 10.25):
.
Pentru calculul unShiului d,,, se poate folosi
d. :
Cpo
L'),
(10.e6)
in car: d0 se detemini cu (10.9,1) sau (10.95), iar:
o
c,:3(4n- 0,5),+ 1+0,3(4R)a+
+
0,2(6
-
Z)lZ
+
0,3(Atl.4a 0,5), (10.e7)
und-: 4, Ao reprrzinL; r"poltrl d" djsc
"l
cli."i
)'
rr. se podtF detcrminJ u gliul d" p.s oprim
(10.e8)
415
@"r,: pt
+
d"e! do
l"l
l-
P"F.:znrI8it"et l1I'),
tazer f.
10.5.3.2. Cavitafa elementuftri de pde
As$iria lorlei D^rlantc,
dP,
F'le deter
rinrtJ d. disr riDLl ri
|I
e'iunii I ri&od ind ni
"
pe
"uprdhra
ehrn"nrului d, p1t::
!:
-::ll,
Ji,ler;'urr elcmenr dF p"lj pla'JL in cur' nlt'l
nisri ,u rireza r;
\fis
l0.2J l re 4
Si
B
de lichi,t ale
(;ru; parri.ule
"e
mi;Li
'u
rireza ri lfig
.
,:....-:
-^;-
^-..,i'-i",1
ti"i"i .lc .,rrcnt oescris; dc mi
;;";
il-:i:
'"p,lriii"I
i'"i"i-a" 1,111t.
1's"ris;
dc"mi5r"r'a
parri'urdo
;;li.iiJ i" Idngul extradosului
profitului
l" p"n.tul i, situat inaintea
l'oflu1.i,.l:t-:1l"p#':{*iili,,?i;l:
*'j;'$iJi::r',ti
i1";.f
ri'"ii'd:ri{i, lii3"y,
:iii'$"J,'*J
.:.Jii
;;" ,Y,";i
il;i;.;
[ia,oJin"*;"; b;
.p'..5"-]ill" l:l1l:l
iJi$:,J;""'fii"ik,;
i'til'"Lll?#ilif"'Ti'i?i'il'ii:;#i;#
;
,
;
;i^.;
.i;iil"
'
gi pasul optim:
ambele coresptnzitoar
e
!
I Pu'lz: P'
't
Pu''lz'
de unde rezulti:
3b-. b
.b,.
P
1,r
ttl
-
?'''
,,i,,." L
'22
Cu notatia:
':
\u'tt '-
1,
relalia
(10.101) devine:
3!-'!-P':x?'12'
de urd. Iezul"'t:
(l o. r 00l
(10. r01)
(r0.102)
(10 1o3)
(10.104)
denumiti
DiIergnla
de
PresiuDe,
dir
apariliei
fodei
Portante
Dac:,
Print'-un
Pro
Duncte
apartinind celor d
iicele de variatie al coef
I
i
l
Fig. 10 28
Iilele segment, care au
S
condiliile
oblinerii
unor
Se presuPune c: rit
inciL
plesiuna in zona
I
In a;st raz. lichidDl
d
fenomenul de calitade
vaporizare
a aPei de rr
lempeEtura
acesten ll:
Iitatie se nuncste
ii
P'12
irimea
'
este derlumitl coeJicient de nrcfierc
sa't defrcsiune trotali'
Relatiile
(10.102), (i0 103) sugereazn urmitoarea
discutie:
-
daci, ui > u, atunci t > 0, deci 8y' > 0, iar
!'
<
f"
-
dacit u' < u, atunci t < 0, deci 3P < 0
Si ,'
>
?'
Supra{ata e\iradosuhri
profilului elcmentului
de
Pali "sLc
atpjania, \ar c.a a inlradosului,
/Prilaxld
*iq+t.t""***i
"ri[,rffj$r#s'[:l#"*]|i#}f
i::
416
DaLi
in relalil
(I0
Iia. 10.27
de rri.it nunir
de tu
dn--ruioi
de pald
dP, este detcr-
iiG tidrodinamice
(10.99)
i de pali.
Se con
este Aj: i,
E&liat
iIr crrentul
i&jr1- Fie .1
ti
.4,
iEita
partrcdlelor
n taiCului incotr-
'-
Se scrie relalia
4 a
ti
sc ob,tine:
(10.100)
(r0.101)
(10.102)
(r0.103)
(10.104)
<l:
-9-
6te derumitir
Pe
suPrarala
tapi care deter-
dennmit tw?ltiitt. de caLilalie.
417
DiJerenla de presiune, dintre supralata refulante
,i
cea aspiranti, este cauza
apaitiei fo4ei portante dfl pe elcmentut de pat:.
Dace, printr-un procedeu oarecare, se mesoad presiunile in diferite
pun.lF.apxrrinjnd
c.lor dou; t"re dle
ptcmp-iutui
dF arip; s. por lrasJ
E.r.
{i.plp d" v.rjdlie alF ,oef:, i"nrului d. dcpr".i .ne Lo.at'j , rtjg. t0.2s), .o;Fs_
punzttoare unglirlui de atac d, dar. Forla portantn,
.F apari p6
pt.menrLLt
da p"t-,. e.r, prop;r!ionJl,
,u Jaa sup.alarer ._o rs" i.1,re..t- dou-. grafi, F.
In'r--n
nun,t
/.
ap! rininJ .upraJ",.i
aspirJnle.
p-Fc'ur"a nrdro'lrn. r.r. a afrng. vJtorr, J minim:r
fh: Pi,b,
iar caeticientrl de depfsiunc locah dcvine
,d,:--
"--.
(10.10s)
'
t^o,richnrut
r", droirqe de: ungt,:ul d- ara,
rs,'ild
d.,o-1.,r.'1rut fo
.ipo
Jnt. .,.gro"im-",,
Iormr
prolil lui p"t"i s: ,orr.r".ar Frp:rimpnrd
ci pro_
ld.lp scsmpqr_ ,dre au
tros:
--J
m"\im.. id aiilo, rt lun8i;ii co,-d"i ., or"ra
coridrlrle obLrnp
:
u o' \alo :
"
inima pen|'L ,.,-.
.
Sc presuprne
ci viteza curentului tic]ljd pe extrados cr$te atit {te mutt,
incit presiunea_ ln zona punctului C scade pinn ta valoarea
f;,
de vaporizare.
ln a,.cr caz. lirh:dul din zorJ
lrun,trt.ri
;
rn."pn-..
.rroo,;rere
5i aDare
Ienom-nul d","\ild i- Je". i. r
S-
|
i
r, Drnfri.rarea
-.:,.
e..=irn"l a"
'laporrzare
a apci de mare, mcdi11 in care {uDctioneazi
elicea. depinde de
'errpFraiura
a.c\ -:. 1r ,L l. t0.i,. \i^za la rar" i"c"pn hromFnul d, ,a_
utatre se nme5ic \ itcz: oiLi.1.
'l'
G
Daci in relalia (10.105) se inlocuielte
l;i"
cu y',, se ob.!ine:
(10.106)
Tab.lul 1a.1. va1otlle pes:tunii dc EFrizar a aller
'
PFnlru o anumita adin.ime
/r.. a elicei. pre.iunea hidrostati(a se caltu
lcdze ru r-latia {J.14i,
tare inrrodusl in (l0 l0b) dd:
-
_
i" I'th" P,.
"
Ptt'212
10,5,4. IMPINGEREA'
ELICEA CU PN
Daci se integre3zj
c,btin expresjile
geneGl
cu n,rme; finrt d; pale,
(10.10?)
unde:
ro
reprezinte presiunea atmosfeice in kN/mg, iar
Y
greutatea specific;
a apei in kN/ms.
Relaliile (10.10s)
9i
(10.106), respectiv (10.107)
unde:
,o
daci:
T,
suqereazl urmitoarea discutie:
da(a.
,D- a\ P",
"lun,
i .f-, o 5i
nu aPare
lenomenul oe cavttatre;
-
dace
b*r"<b,
ettllc\ 1t-.">6
9i
apare feno-
menul d cavitatie.
ln Dractice.'este
de dodt ca fenomenul de cavi-
tatie se'nu apad, fapt care se realizeazx numai
a
Calculul int%ralelc
lor de distribulie,
duPa
tia1e. Indilerent de lcr!
exDrim:
Ies:rtura dintr
_
Pentru propr:lsorul
randamentul
inductiv:
4or
: t
unde s-a notat: o
: Z
Rerati e (8.80) res
tului inductiv al elem
deci. si se seseasd.
o tr
tiv ;ptim a.l intregii di
induse. Pentru acasl
pe discul elicei. Legit
atabili construind tri
apartinind elemeutoln
DacS fenomenul de cavitatie apare, atunci el
-
cuorinde doul faze
t is lo29
'
Prima faza in.Fpe ld numSrul dc
'avilaljF
d
-
(10.108i
-
.r,--.i
.<Lc
'
ara.tirirat, in ac".t
'az
prin aparilia
brnelor de a.r yi vapori numii in pun'lul C d" r.,' rv fig L02a) Ddc'
d< n-".. zona de formar" a bulclor
cF extindp pe por{iunea
''C"
i'-.!i
3Par9
.rrroii'i.-", er"ri."rui
de va-iati' al
'oef'ci'nrrnui
l adica arcul dP curbi
"'"r;;
a"..i"" c'c"". Acest fenomen inftuenleazt regimd de curgere al lichidu-
lui in iurul
Flementului de aripi DP|L. la prtma vedere
-ar
p:rea r; forta
portania .e mic>orFaza,
valoa ea coeticientului
r"
al ac"stpia r;mrnp- apro-
li."ii'
"on*.ni:,.
Bulele de v"pori imping masele d ape sPrP bordul
de fue!. unde DrFsiunea
"ste
mai ridi"t;
ti
se
'ondmsFrz;
vresruDer
*rolinientar, modiJic; Prdti.ul
de varialie al
(oeficienrului
'Y
cor$punzitor
portiunii i'D-, adicl arcul de curbl ,'d deviae c'd'd Aria suprafelei de{initi
ie .ont.rrul .'d'dc .ompFnseaz;
PierdPrilF
d" pre.rune d-in zonr.de
'"vita!F
reprezenlalF prin aria deliniri de.onlurul ccr"'. Apa drl].lurul bul'r con
deB$r" Ditrunde cu
vitez: foarlP mare in sprl.iul o'upat inarntP clc vaporr
qi lovegre purerni.'uprafdtd aipir?nU a ariPii LoviturilF repelate duc lr
distruperea- maL.rialului din.dre esle (on'rruiti pala'
Fiza a doua a
'avitaliei
coresPunde cilrFi de caVrtalre d< I
''
z toat I
suprafdra aspLnnl: , utipii
"re
'onlino"
a'oporiti
'u
vapori
'af
o izoleaz5
de cur"ntul
jichid.
ln a.".t .az, condensarea
vdporilor {decr SocufllP
hrord.u-
lice) nu sF produ'e p" suPraldta aripii ci in curmlul
dLn spdtPIF a(e:lera
i.ute"tea li.hidttt"i in
iurul
elemeniutui de aripi arc un drpe'I rulbulFnt
cont;uu,
pre"iuned pe iupralala rspLranti dFvine
egal: cu
,t
iar
Portan"la
scadF, redu.indu-)P
-in
rPlul ..'sa LrLitiiilF hidrodinarDi'e
ale arrprr' ln
zona de cavilalie a
palei se recom,ndd LrrilizarPd prolllttlur seSmenl'
"z
418
(10.107)
+ecifice
{10.107)
de cav!
ffillt
apanlra
, g apare
t tiiidu-
d forla
aprG
bordul
llesiunea
(10.108)
{onci el
-].;tnri
rfirau-
10,5.I- h'IPINGEREA, MOMENIUL
fl
RANDAMENTUL TOTAL AL ET,ICEI-
ELICEA CU PIERDERT INDUC1IVE IIINIME
Da(i s. inrFgrp"z.t rFlaliile (10.b-J, (t0.0E,, pc inrervdlul
f/.. R 5c
oblin
nrpr".iile
gFneralp alF impinterii
ri
mom"ntului roiJ, ppntru eti"Fa
cu numdr finit de pale,
care se misci intr-un liclid ideal:
{10.10e)
(10.110)
Cal.ulul i'1r"Sralelor din (l0.l0s) (l0.lt0) prp"upun. runoasrprna
teei-
lor dc di.uibulie. d'rpi r"z;, al. m;rimilor virpz;tor iirdu". axiz1.5i rans;r-
1:a1..
Tndiferenr d",lofrJ a,e,ror IeBi. rjn ine \rldbrl.t r"laria tt0.o0J, iarc
expnma legarura omrre rr
51
,7,
,P.nirr
propulsorul .drp s. mi.,.
jnrr
un li.hid ideJ. .e d.lin+i" numai
nd
:
!
Ar id.alaQ td."t
-
IJ
AT a,"tl2nnQd",, (10. r l l)
unde s-a notat: 6
: 2n
,
n reprezentind turatia elicei in rotativs.
Relaliile (8.80) respectiv (8.82)
sint valabile pentru deiinirea mndamen
tnlui inductiv al lementului de pali, corspunritor razei /. Este necesar
deci, si se glseasci o formuli, care si permiiS
calcrlul randamentului induc-
tiv optim al intregii elice, avindu-se in vedere varialia dupi razi a vitAzelor
AE
Fig. 10.10
induse. Pentru aceasta, se consideri impingerea ?'ii,,1 uni{orm distribuitl
p-.di:,ul eli,ni Legile dF di.rriburip. dut; r;zr. al" ; cz"tor induse sa pol
stabili,on"rruind rrjunghiu.il" !irezplor
rorF.punraloare unui
pun.r',4,
apdflinind ehnenrului dp paja rt:9. 10.30). Pfln virtrl E at vnctoiului i..,
r,"..,
: 2l:
e\'
./,tu,(1),
+
1t
atz)
&:
F
Iru apare
qree feno-
,'".^'
: *,\:.rvu
!\,, a +
u
at2).r:
lici con-
& rapori
&c la
Toati
419
I
se thce o pamlele la,4F, care inte$ecteaza dreapta B' in putrctul R Vecto-
,u|7i -
ii, denumir vir"ri indu<d. prPzinr; avarrajul de a \ea acelaii
rn"af
p*r- toatc
"l"m"nrele
palci Dreapra
"lf
inrersecjFazS
'D
inpunt-
tnt S, iar vectorul C!:alp Dupi crun se poate veda din ii6 1030:
6t
: Ai cos
$,
\at.
uA: ur cos
fu:
ul cos'Pa', \10
llZ)
16
-
ur sit\
pi :
',;
sin
p, cos
pi (10 113)
Relaliile {10'12),
(l0 Jt3/ reprpzinl; I"gilc disttibu!iei oprimc duPi
rdz5, ile vitFrelor indu.e Din triung\iurile
vilezelor se ob!rn:
te p:1)A16r; .r8 pt
-
lA
+;rtz
.
Dace se introduce 1
a ti:
a-
Relaliile
(10.114)
F
AYt11d ln vedere (rl
Se integreaze
(10-12
senerale
ale imPjngeru
ae
pale, care se mi5ci i
r:('(r-"tsP,
J,"
o:("('+4teP'l
J,"
Pentru calculul
mi
elicei de raz: R
Si
u!
d,Ao
: zfl&
,
arra sltpfi
Pe baza consideratiilor
flcute mai inainte, se poate determina nda-
mentul inductiv oPtim:
rcp-.
I
. (lo.Lls)
t'
'g
p.: ,^Tiz
-
t
t
,: zu^
Relalia (10 115) dA rardamentul
inductiv total al elicei cu pierderi
inductive minime.
'^^'-i""tt"'i..*t"tirarea
retimului de lucru al elicei se utilizeazi noliunea
de dvans liniar constructiv *
"b,ti*tii-ia.:i
irunur
p"r.ur. dc eli'e in d:re' lie
axiala la o
compleil, se numeste avans liniar constructrv I
--.'-'C"*l*i"a-
*etii"ea vitezei de avans
'a
li
hrralia
'?'
ale elicei'
liniar constructiv,
lr", se poate calcula cu formula:
hP : lAltu
lln)
ln oractici s^ utiliz"aza mdi roulr avJnsul relariv
b,fiiiii n.sa. ii""rul relativ
/
est" d"li-nir de rrPortui dintre avdn-
sul linilr constructiv
i"
9i
diametrul , aI elicei t
--
,q."tna i" vedere definilia 10.36
9i
retalia
(10 116), se poate scrle:
I
: o'l!D.
(10 117)
ln cazul elicelor cu pierderi inductive minime se definette
;i
noliunea
de aeans i duclfu relatit:
t..-
!^
L
urlz
-
on
I
ui
.."n .1-
- 11t s
u',12,t,t.
(r0. 8r
"' nD nD 2 ,tD lA
Comparlnd raportul
JlJt,
rez:ullat din (10 118), cr (10 115) se constati
(10.111)
rotalie
avansul
(10.116)
&
F
!\s 1o.3l
E E
Momentul
elementrrl[l
da
unde s-a ficut notalia i
a0
(10.11e)
b
lEctul
R. Vecto-
iid&aaveaacela;i
Dac! se introduce (10.119), in (10 111)
9i
se
line
cont de (10.117), re
zulti:
Q
"d,^t
: r
e",J,D lzn
: r
u.dl.R ln
Relatiile (10.1i1) pot fi sc se
ti
sub forma:
-. )p
I R
t,4 u'.1) 2R L R
teB,-
)n]1t D It I
Avlnd in vedere (10.89), (10.90), relaliite (10 87), (10.88), devin:
d?-
: d"a"",(1
-
ts
B,),
(10.123)
dQ: dQft"'fl
+ 4rs P). \10124)
ce
inrFsrerri {l0.l2l). (10.124,. De in'cr\alul
l/o
Rl
ri
rezulti
F).Presiile
pen,rJl"
al. ilpinFerii :i
rno|.1.n'ulur lotdl pFnllu
Flr"a (u numar nrr
ie pal", .aL" .t nii"; in'1-un l:'hid 'eal:
.
[,'
-E18p,rdr"..,-
r.,.",1r-r. r".,
\'rse,,ar'.",1'
P-ntrL ,al.uiul in''S-al"lor din rlO I25' rl0 l2bIP , onsid"rl-di..ul
'li.ei
d" r.za R
ri
ur
plpm"nt
inpl"r aParl ntnd d(p'lura Il18
l0rl) rrF
dA"- 2n . a:id 5uPrr,.:"i.'lpmenL-lui
ir^lr,r'
1lnf|n8:l:'
-!:]1'P_'."14,t-':.'j
unititii de snprafatn a elcei, care {unclionead tutr-tn
li.liJ
jd.al
cs-.: df
,",,d1"
- dTu",2fthlt. Dacia
-
Drcs,rpun.
rnpinR rFd tolsla u_i{oLm ralsrlrraii
p- ii-rt Ai"i. atun, I
"a
.. poar'.al.ulJ ,u lormltl,t:
Ta""t:
@Ta""lzt
C'r) nR'z (10.127)
Din (10.127) rezultn:
lEdia din {ig. 10.30:
Cr, in punc-
(r0.t12)
(10.113)
(10.i 14)
&ermina randa-
(10.r 20)
(10.121)
l1o.r2z)
(10.11s)
$c,ei cu pierderi
dzeazi notiunea
s*li, la o rotalie
rtrE elicei, avarsul
(10.116)
dintre avan-
Iete
scne:
(10.11?)
ti
noliunea
(10.118)
t
se constatd
dTa",,
: zT,a""'(rlR') dv.
(10.125)
o:!'tr +
etts
p.) dQa"",:
Q.d"",
['
+;t+0".',1\- ttl** o'tu4.".,]'
(10.126)
Momentul elementului inelar aI discului elicei are valoarea:
dQ-..,: t dFd"a
-
t dT,,., tg
P"
unde s-a f:cut notaria didd,"r
: d?id,", tg
lli
(r" {i9 10'20)'
(10.128)
(10.12e)
421
Iis. 10.31
f
g
(10.1r9)
Dace se introduce (10.128), ln (10.129)
$i
se
,ine
cont de (10.120), re-
zult::
Se fac notaJiile:
".:i.'
a0,..", :2"q,.".,
*.89
a,. (10.130)
Cu (10.122), (10.128), (l0.ll0), cat{ ulul inre$dlclor din Il0.l25). {l0.IZ6)
e.te posibil. Pentru simpiifi.arp, se admile /0
--
0
si
se obfin relatiilF lmale:
T
-
r
n^'(r
-
2ellr)
tkNl,
Q
:
Q"."'(1+
zuel3/i)
lkNml.
Introducind
1""I
{
10.13r
(10.131)
(10.132)
Randamentul total in apn tbern, aI elicei, se determina cu relatia:
,. 4:
:^''!* 1.
. ,"I'!:
--r",r"".
(ro r3r,
6v znt1v.d.,t l
tznetrJl
in care:
Io!
reprezintd randamentul inductiv total, definit de (10.111),
iar
Io,,
randamentul cofutructiv tota-l, definit de relalia:
|
,2eltln
(10.134)
|
+
2n
l3J.
Obseflalia 10.t2. RFlatiilp (l0.l3l), (10.1321. (10.133) e'(pime impin-
eered. momenlul de rolaLie si raoddmenrul
"li.ei
cu
phrderi indu, tive m|
iime. EIe oor fi urilizrlF intruc:r
permir
obrinerea
-unor
rczullare loarle
apropiate di cele corespunz6toare 6lcelor optime realer
10.5,5. CAR.ACTERISTICTLE DINAMICE ADIMENSIONALE
ALE DLICEI
Prin in{egrarea rela!iilor 110.871. (10.88J. pe intervalul
[/o,
R'. se oblin
expresiiJ e. gen eral. d" .-d"9
lh
imping.rii
ei
momentului de rotalie. penLru
ercea reara cu un numai z
(re
Dale:
MSrimile adimensior
sint denmite coerdztF
Avind in vedere (r(
sub foma:
Cu (10.1a1), (10.14:
de relatia (10-133). dev
r
: af,"c
"",z"tr
-
e tg p)
.
(cos p) dr
tkNl,
O
-
lf,.c,""z*tr
+
s/ts p,;
.(sin
pi)d/
[kNm].
(10.135)
(10.136)
Obseflalia 10.13. C
functie de avansul reli
ale elicei
5i
permit a1
In cazul funclion:n
se trans{ormi
in:
unde:
',(",d.ar,
^odar
s
tichidut ideal. dtermrn
Daci se introduc
in relaliile
(10 131)
ti
TnrJr'alllte c! Dan2lDanz
9i
respecti,r D'n2lDEn', relatiile (10.135), (10.136)
devin:
r
eu*\r,,c"('o)'.2r.'ort
"'se"r.k*p,rH,kN.:
(r0.r37)
o ea*\-,.c"(,")"
t,
'o
L,''elrsl3')
(sinp)*
rkN*
unde expresrile de sirb integrale sint adimensionare.
(10 138)
422
Concl&zia 10.6. Co
mic decit ln lichidul id
Concl,uzia 70.7. Cs
real este mai mare de
(r0.130)
{1o.126)
Srale:
{r0.131)
(1o.132)
(ro.r34)
00.r33)
(r0.111),
Se fac notatiile:
",:\:.,.(#l
Z.;r'
".so,r.r.*o,r{,
(1013e)
":\:.,"(h)'
+ i.
j
rr++tso,r.r"i"o,r$
(10.140)
Introduclnd (10.139), (10.140), in (10.137), (10.138), rezultd:
(10. r41)
lr0.r42\
?: Il"prarz
lkNl;
0:
lia prtl
lkNml.
Uerimile adimensionale Ko qi.(0, definite de re.laliile
(10.139)
ii
(10.140),
sint dedumite coeficienlii imfineetii
ti
molnentului elicei.
Avind in vedere (10.142), se
poate exprima puterea necesari rotirii elicei
-hpt".-
L
PD: .rQ
-zrnQ:z-reer6,3
lkwl.
Cu
(10.1a1), (10.142), randamentut total al elicei ln apd
de relatia
(10.133), devine:
v,T u,K" aDat''z I
K,
'"
60 znnKapDsn2 h Ka
Oblnatia lA.t ,. CoFliienlii ,(r. do
ei
rardam"ntul
Io,
erplim"t in
lun.lie de dvJnsul rFlariv
/.
po"I'r Jpnumi?a dP c"rarlcri.li(' dirami.e
al,
.lic, i
ii
p. rmir apre, ien d efi, d.i ;lii a."srFia r
ln cazul IuncJionirii elicei intr un lichid ideal, fomulele (10.141), (10.142)
se trans{onni in:
Tn"
:
K"td."rpDa,tr
lkNl;
(10 14s)
Qn"d:
K
aa""nD'n'
lkN'J.),
(10 146)
und.: K..,.". Ko.,..,.int
.oefici"nli: imPinge,ii
ri
momentulLri
elic"i in
Ii.hidul idedl, derennins!i cu
(10.1})). (10.140). purund.ondr(ra E iJ
Daci se introduc
(10.111)
9i
(10 11s), respectiv
(10 142) qi (10.146),
in reta'liile
(10.131)
ti
(10.132), rezulta:
x,
-
K,a^'(r
-
zeltlrl:
(10 147)
Ka
-
Ka
'N(t
+
2ft431).
(10.148)
Catucluria
10.6. Coeficientul
impingerii eiicei in lichidul real este mai
mic decit in lichidut ideal r
Cancluzia. 10.7. Coe{icientul momentului de rota}ie al elicei in lichidul
real este mai mare decit in lichidut idealr
(10.143)
libere, definit
(ro.144)
foalte
I
se oblin
Fq
pentru
(r0.13s)
(r0.136)
(r0.136)
(10-137)
(r0.138)
10.5,6- PARTICULARITATILE API.ICIRI' TEORIEI SIMILTIUDINI
lN sTUDIt L ExpERTITENTAL AL FUNCTToNARII ELtcEt
Drrorire eficientei ecoDomicF
si eradu.lui de Dre.izie ridicat metoda
experinmtirii pe modFIF a c;pirar o
-lar8;
u_rilizare in pracrha proiecririi
Frrcpror
navara, r ranspunerea rpzulrarelor, obftnute rn urma incficirilor
pe model, la elicea ir m5rime natum1l se face pe baza teo ei simititudinii.
Doue elice au.aracleristi.i fur.lional" as"menea, dact indeplinpsc
conditiil. de simililudinF:
Seom.tri(:.
cinFmarice
9i
dinamice.
Simili{udin"r
Bpometric;
sp realiz""zA prin p:srrarFa proportioDalirdtii
dintra caracteristi.ite
Seomet,i.e
ale dis.ului .liai, .onruri ui
ri
prcfitului
hidrodinamic al pJlpi. Conditia de simjliludin..inemali.; a.licei ei{e repr.-
zenrar; prin critFritd Strou}ldl (v. g
7.6r. Daca in relalia
t7.102)
s. ir o.ui;sc:
rezultd condilia dp sinilif udiae cinematicd sub fofma:
tnln"D": |u^ln.P* sau:
l": l*
qad sirt tndeplitrit,
dezvoltati de model este
T.
: K,pDitf,,
Dupe cqm se olseft
dine Reynolds implic5 un
conditie nu poate li ind!
Obserl)alia 70.14. E
telor, obtinute pe model,
mere Re diferite, cu c(m
: (3,5 ... 4)105 r
Observatia 10.14 estl
in care: c. reprezinti ti1
Obsema.tia 10.15. Daa
decit Re.,, menlionat in o
relativ
/,
vor avea valor
tu,
identice r
Obserl)Lria 1 0.1 6. E orj
tural, viteza reali t-, de
CorNiderarea vitezf-i 4- a
au Iost evitate Ddn xE
,,, corespunzetoiare
Yir:fo
Obset alio 10.17. h
eaze lncercdn sist@ati,o
de Drezenzare
pentnr fofl
derilie a impilcaliilor <
10,5.7. DIAGRAIOETE I
tr
MoMENTOr.lt
Valorile coeficieo$o
liberl
to
dephd de alar
Din relaliile
(10.121
determine o cre9tere a!
O:_pi+.!-d0:cons|
pundeolnlc$orarearrl
C
"
: 0
,09
d. (v. retaua 10
(1b.140) scSderea vatorii
qi Xo ai elicei.
Concluzia 10.8. Grt
terea avansului rclativ
.
Relatia
(10.144) aral
coeficientilor
/l"
fi
Ko)
Similitudin.a dinarics presupme asignrurer une valori .o'1sllnle
raporlului dintre fortele ce a.lioneazi a.upra elicei in m;rime ndrurata
modelului. ln cazul generat, acFasfl .ondilie
"p "crie
sub Iorma:
P"L\E'J
T1)
(10.149)
(r0.151)
(10.152)
(10.1s3)
ii
F, M"o, p"Ll,(L,l4J
F. M*a.* p*t:,(L-lT'-) pLz^\L'_lT'^)
Da.a lD {10.150) se inlotuiesc: L".L-, tD". D^: v,,u^.u t,,
.a^R"-
: n'1.D", 1)r- a-R-
-
nn-D.
ti
F,. -F- cu impingefile f,. I., rezulr::
Tl p"Dini :
T^lp*Dk1lh
sau daci se
line
cont de (10.1,{1):
K"":K!tu_Kr.
ln acelaqi mod se poate areta ci:
Q"lPp|ni
_
Q^l P^Di"n?^
sau dace se
line
cont de (10.142):
Kq": Ka-: K..
Asigxrarea aceluiati regim de curger" al Iichidutui in
iurul
patej, pre-
supune reqpectaraa crir"riului dF.imilirudine Re)..nolds (v.
$7b).
Dacd in
r"laf
;r.
{7.93)^se inlocuies. I aa.,t
n.!
i)
r, - u"R
^
ft t,,D
".
u
t -
-.
^R ^
.
"n ^D^
lr
ta, tb cltr Dn, D^, re^tltll
Din"l\: DIN,,l.r*. (10.1ss)
Admilind c;, arit .licea in marima narural;, cit si modejul tJncrioneazi
in.atelali iichid. adica v,
-
v., din 0.155) se obline Luraria de exferimen-
424
w.: n"(D"lD.)2. (10.156)
ddicat, metoda
ica
Foiectdrii
Ea incercldlor
d similitudinii.
.i.ci indeplinesc
F[Portjonaliteiii
*i
;i
profilului
*ri esle repre-
El se inlocuiesc:
iL L cu D", D.,
(r0.1{9)
Daturali
- (10.150)
Da.d sini indeplinire .ondjtijle
il0.L52l. it0.l56), atunci imping.rex
dezvollai5 de model-esre id.nrici cu cFJ a clicFi in mSrime narurali:
-
T-
-
K,pDini: K,pDtnnl@JD*)4 :
KrpDlnS: Tt (10.1s7)
Dup; .um se observ: din (10.156\. r"spe. rdrea .rileriului de sil1tiIiu-
dine ReJ,nolds implj.a un numar de ruralii foJrte mare penrru mod(I. Ateasta
condilie mr poate fi indplinitn ln practicn.
Obserl).qi& 10.14. Experimental s-a constatat cl, transpunerea rearlta-
rFlor, oblinute pe model. la eliced in m5rime narural: esra posibili
ti
la nu-
mere Re diferiLe. cu condilia .d a.esrea sa dep;tcasca valoarea Re*
-
:
{3.5 ... 4)105 r
Obsewatia 10.14 este valabili Dent.u Re calculat cu formula:
Re:v,c^lr:rnDc^lv, (10.1s8)
9r
in cdrF: .. reprezinii Ldiimea medie a palei da15 de r10.29).
Ob'ena:ia 10.15. Ddcz num;rul Re. calculat cu (10.158). este mai mare
decit Re",, menlionat ln observalia 10.14, atunci doui elice, cu acelagi avans
relativ
J,
vor dvea valorile coeficieniilor dinamici K', Ko qi randamentului
Obsel"ualilt 10.76. Formula (10.158) ar fi trebuit se cuprind5, in mod na-
tura-l, viteza reali 1lu, de dlrgere a lichidului ln zona litimii medii c- a palei.
Considerarea vitezei ,r- aducea compticaln dc nature toretici, ins5. acestea
ar Iost evitate pdn expimarea efectului ei cu ajutorul vitezei tantenliale
uz, corespunzetoar:e vir-fului palei !
Obsetl)a'l.ia. 70.17. In catlrul laboratoarelor hidrodinamice, caxe efectu-
eaze incerr;ri sislemati.e pe mod.le d. eli.e, se pot stabilj
9i
alle lorme
dF
prcren:are p"ntnr lormula de .al.ul a num:rului Re., .u luar"a in con"i-
derali a impiicalijlor ce intrvin !
10,5,7. DL{GRAMDI,E DE FUNCTIONARE ALE Ef,JCEI. AVANSUL IMPINGERII
SI
MOMENTULUI NUL. ALUNECAREA REI.ATIV,I
Valorile coe{icienJilor dinamici Xo, Ko gi a randarnentului elicei in api
fibere
Io
depird de avansul relativ
,f.
Din relaliile (l0.l2l), (I0.lzz) rezult5 cA mirirea avansului relativ
J
dpjFrmiDe o .restere a unghiurilor dF avans p
|i
p,. Dac; unghiul de pa.
O -
gi d
-
%
-
, oostant
,(v.
rFlatia I0.q8). cr"trFrii lui pi ii va corFs-
purde o mi.$rdre a luj a. In ar".tp condilii,.ocfi.ienrul forlei porlanre,
D" -- O,oqa
(v. relatir 10.72). s.ade. Tntrueir, C, intcrvine in relalii.le (l0.l3q).
(10.140) sciderea valorii sale determin: reducerea coeficientilor dinamici K2
ti
/le ai elicei.
Conctr&zia 10.8. Coeficienlii dinamici K" qi Ko, ai elicei, scad cu cret-
terea avarsului relativ
/
r
Relatia
(10.1aa) aEt5. dependenla direct:
ti
indirecti (prin intermediul
coelicientilor Ko qi. K) a randamentului elicei tb, d avansul relativ
Jf.
q'
?-, rezulti:
(10.1s1)
(10.152)
(10.153)
palei pre-
Dac[ ln
(10.155)
tuclioneazi
clperunen-
00.156)
425
ln fig. 10.\2 esre Drezentat aspe,rul eraficelor
fun4iilor: Kr -sr(/).
Xo-e,tj)
ti
'r"
-e'iJl.
p"nr'"
--y','.4o
-
Lonst,nr' P.D.-.onqrant
si
Z: .on.ianr.
.ai. repr.zinra diaptaw4 d?
lurcliofue
a .li,pi.
Exisl; o \ aloare
/"".
a a'ansulqi relativ. penrru rare coefi.ienruJ impin'
g"rii d"vine Kr
-
0 (v. ii8. 10.32). Tn a,es1 caz eli.ea
Pnn
rotir-e se dFpla-
\i
Fig. 10.32
impingire nutr
/"0.
e+e definit d lapor-
tr:I dintre i.',0
li
drametrlrl
Flrlet ,,
adici:
l^:
h,,,lD r (10.lse)
Obsel1)&lia 10.13. r""o mai este denu-
mit:i prs al impitgrii nule. iar
/"o
raport
de pas il irnpingerji nute r
Existi o valoare
/oo,
a avansul i
: d&
-
dRr : 0, deoare
{ortelor portante
si de r
a elemeniului de pard.
lnt
de inaintare, adici dzl.
necesar si se aplice o fc
corespunde coeiicientului
De.finil.ia 10.39. Dn
timpul unei rotatii com!
liniar de moment nul i
Dfikitid 70.40. Avat
.dintre }"oo
Si
diametrul i
-
obsetltala t0.19. hp.
Joo
raport d pas al m,
Obserlra!.i.a 1 0.m. Pea
creeze impingere pozitiv:
Definilid 10.41 . Dite
gi avansul constructir s
Impingerea realizati
Defin;,tia 10.42. Rap
impingere nul:, se numl
ste dat de:
in(10.161) saavut
nuli este identic cu cd
Aluneca-rea relaiive a
relative:
Relalia (10.162) su8r
Dentru .S": 0. ft
Iis. 10.i2)
;
-
Dentnt S": l- rl
Iig. 10.32).
Diagrama reDrezenta
Junctionirii eticei:
In zona I-a, corespnn
ca propulsor, adicn prime5
Zona a II-a, denuml
el"L",lal. In aceasti zor
sFaza in lu']gd ax.i sal., ca
ti
(um s-ar insuruba in lich-rd FFnomenul
Pste
poJbil pcntru unghiuri de ata. loarte mrLr y pozrtrve lll8,
^r('
rr^) u'n rrr'
irnehiul to't"lor
(v. fig t0.3l) se observ6
(a dt1' dP' -oK':u oFoarece
Jpl .;C,, ona"
-,'u
"t,'
cu dP,.
!R. Proie'riilP
foltelor portanrF
?i
dP
rezisten!i elemen aIe,
pe ax,
.li.ci. Inlrucir' Iortd fan8Fntr"l; Pl rrenlar'
eslc
(onrrar; s.n.ului d" rola!ie. adica dF, 0 r"zulf:
':
Penlru
r'alrza-
rea inrpingFrii nule esle ne.esar sa +
1P]r.e
un mo'n'nt dF rorrlre
'ate,
pen
i," i"ti""ft"
plice,
va rorespunde
.o'tiai"nt-ului 8K-o
/v.
Ii8- I0 321-
D.linilia 1o.J7. Drumul l.,o par.utq de elrcF rn drle'
lIe
arraid pe rrm-
out unli :Liutii ,ompl(le, la r.[irnul de impingere nul; sp numFsle avans
iiniar d" impineere iul; s"u avan' hidrodinJmic r
Defitlilitt l03S Avansul relativ de
Fig. 10 34 relativ,
pentru care coeficientul
momerF
tului elaei devine -Ko
:0 (v fis l0 32)'
ln ac.st caz.lh.a .p dcplaseazb prin aPa rolindu-s-" libFr'
(ir),d
{i nevoic
sa i se aDli.e momenl molor' Fenompnd eslF pts'bll
.Dentru
un8!lurr ocarac
Ioarte nii.i >i
nFRalive (lig l0 J4), ceea
'e
detFrmrnt aparrlra unFr rorie
pi"'ir^,"
";sJii""."b;
r'iuilliut tort.to' ru. Ii8 r0 J4r sF obser!r
';
dFr!
-
Fis l0 ll
426
. K, : g,U),
-RD,: constant
$i
Inomenul este
10.33). Din tri-
=
0, deoar:ece
te
ti
de
",$i.',
;*f",",:
i"?T"[,iii,# f,r Jt".,".:#j
gTi
itlifi{;fli."l,.:l'I
:.'ifi illi:l i:,8"; l:'jf :';:nii:*:i,"",,,
d rFa, iza momentu, nu, esre
fff:ff
":i.
%3'1l'f"i hl""i":"d'?fJl1ff
.,ji'"'
p"nt'" int'""g;-.Ji,'
;'
m##.x'f
fu lryt.,r,3"-,T[:T;,'+ir:;',,i:1ri""Jr*,R:
u^rIWT,1""f;*J"H*':l*i
"d;
moment nd'
Jre''
este dat
're
raportur
iili elementare
p.rtru realiza-
ddatl- e car:e, pen-
roi2).
zriali, pe tim-
F rrEne$e avans
,
Ob.c'uatt,a l0.19..hpao ll.lai
e5tF denunit
ri
pas rl momentului nul, iar
Jou
raport dp pas rl momenrutui nut I
Ol,sc'Mtia 10.20. P.nlm ia Fli.ea
s; funclionp,7e.a proputsor.
adict s:
crFezp imping.rF pozitiv;, F"tc
n.cesar c, ip < t,"" h".i t
.
Dcl'ntlia l0.ll. Diferenla h,,o h,. dinr re avansul d.'impinqer" nula
:r
avansu ,onstrurirv. se numFtfe alunecare liniar; I
'
Impingerea realizatn de elice este proporlional5
cu alunecarea liniari.
^
.Deliailn.70.42.
Rdporrul Sa dinrre alunecdrFd )inrarE si avansut de
Lli!'T"T"oJ,tt
se numF:re atunecare retaiiv., reculut
"au
.[pur
"ii.e;
5i
Sr
-
(kno- k;lhho: |
_
hplhno: |
_
ualnp. (10.161)
.
1n {10.16,r."-a avut in r.ed"re 0.lr6l
}i
f.ptri.j. pJsul de impinRere
nura esle rdenrrc cu cpl de n arSrnc (v dcfinilia t0.21), adica h\t_
p.
rda-Alunecarea
relativd a elicei poate li exprimati
$i
cu ajutorul avansurilor
s":
um- Illm:
|
-
lll,o.
Jao:
hPoolD
. (10.160)
(1o.162)
Retatia (10.162)
sugereaz: ulmitoarea discutie:
.,_ ," [Tlj*
sR
-
0. rezult;
I - ln.
d..i se oblin- impinsFre nul: (v.
rrg. ru.rrJ:
rt* io.Siij'"
sa:1' rezulti
/:0 ti
se obiine lmpinsere maximi (v.
,rr.l;i*u'.il.3r;?r"r"rtati
in fig. 10.32 cuprinde trei zone, caracte stice
In zona I-a, corespunzetoare avansutui relatir
J
el},
Loj,
elicea lucreazi
ca propulsor, adid pdmette moment de rotarie de la ax
;i
produce impingere.
-
Zo.a r"II-a. dpnumitj de pardtizi.. core.pundc a\dnsujui retdfiv
J/

e'J,".J"0.In
".edsl;
zona, elicea nu lucrears ni.i ca propulsor
;i
niti dupa
el retativ de
iSnit de rapor-
trrul elicei D,
r
i10.ls9)
-ai
este denu-
iar
/fo
raport
I
ts-
fig. 10.32).
k a fi nevoie
rdiEri de atac
unei lorie
ci dF,' :
427,
principiul turbinei. Valoarea relativ: a zonei de paralizie se exprimi prin
Iapodul:
(10.163)
(10.164)
10.5.8: INFLUEN-FA PARAMETRILOR GEOMETRICI AI ELTCDI
$I
IMERSIUNII
ASVPRA DIAGRAMELOR EI IIE FUNqIIONARD
Dupl .um s-d vizut in
$
10.5.7. dirgr:mele de lun.lionare
(v. ti8 I0 32)
s.rv".c la cal.ulul
.oeficientilor d;namiri K". Ko
ti
randdmenrului
tu
pen-
tru drltrire reeimuri de lrrcru aLe elicei. Pe baza incFrclrilor sistemarica ale
modelelor de ;tce, caracterizlte p n difedte valoi ale raportului d disc
.4^/,4". raDollulnj dF
pac
P, .r num:rului dp pJp Z, se oblin sPrii de dia-
grim. d. Iunnionari. urile in proi.crarea
$i-e\ploararea
eli.elor ndvrle.
Pmtru lrdsarca aLF5ror s.rii de diagram. e:lp ne.esar: cunotterca rntheD-
lei
diferi;ilor pa13'nerri gpomFtri(i ai eli.eior, a.uPra
tralhPlor
lun.tiilor
K,:
lJI,
K": g{l),
\':ls\l).'
Gnficeie acestor functii sint inJluenlate in mod pregnart de: raportul
de disc, raportul de pas, num{nrl de pale
9i
imersiunea la care {unclioneazS'
elicea.
10.5.8.1. Influenta nportului ile disc
In practici se ia AEIA,:0,2 ...1,2. Daci se mentine constant raportul
depasPDri nriazl Az Ao. in limirPlF menlionare mai in"inrP arun,iavan-
suil" reldli\p
ln l.rL"I!dr1
n"- himbale. Din
(102q) in c"rP." consider;
I z Dlz, rczdtiLl
In fis. 10.35 sint r
x.:
e'li),
K.
-
c"a
corespunzitoare rapoart
"
-
u",- l^)ll^,
det\]ndit
!
er al&tr eli c ei.
in zona a III-a, .orespunz;iorrp a\ansului relariv
J ln.
elnea lu-
fleaze dupe pri.1.ipiul lur6inei. adi,a prin deplasarea
.i
jn
,p; produce
moment de rotatie.
Fie, 10.35
(v. relalia 10.98) se dat
lui de avans d determi
: 0,09 a (v. relalia 10-7
intelvine (v. relali e ll
zona avansu:rilor rclatir
Concluzie 10.10. P.
terea raportului de
Pas
Ko gi micgorarea (in z
avansurilor relativ tn:
A,lAa:
\zzlnJ. k-lD).
Dupl cum se poate observa din (10.16a), per:.li\l Z: constant, cr$-
terea lui ,4,/,4o prdupune miiirea raporturui c./D, respectiv a coeficientjlor
di.1a'ni.i fi., K;, ia cal,ulul
in'ervin" (\ relsliile l0 l3q.
I0.l!0). 1n
",Fla:i
1imp. rretrerea raporrului.., d.r"nnini o
--ldere J
randamentului ,o (v. relatia 10.1a1).
(oaclu?ia
10.a. Pe'rrru o anumir'] valoar.
/,
a dqa.1sului rdrti\,.rPr-
lerea rJf,orrului d" d\"" A"lAo detFrrrini lr:rirer coelicie'rilor dinamici
K!, Ka
Si
mictorarea randamentului
Io
r
Obsenalia 10.21. Mic$orarea randamentulur
Io
se datoreazi faptului ci,
la mirirea raportului c^lD, crelterca coelicientului -(e este mai mare decit
cea a coelicientului 1{" r
428
In Iig. 10.36 sirt
K, :
e,0),
Ko:
e,U,
coresPunzatoate
raPo:u
se expimi prin
Tn fig. I0.35 sint reprerFnrrte, pFnJru
comDara!ie. eraficele tun(tiilor:
K!-E.Ut. Ka .
B.t lt.-t".-sltJt
ri 4-sltit.
K;:B;!Jt, r)b_si,tlt.
corFspunrJloare rapoJrleror de dls.
\ALlAo)
.,
(A.lA")
-
I
>
1"",
a in apa
g
DIERSIUNII
tuncjiilor
{r.
fig. 10.32)
EtEtul 1lo pen-
sinematice ale
de disc
de dia-
idluen-
(10.163)
elicea lu-
produce
de: raportul
tonclioneaze
Iaportul
se consider!
(r0.r64)
10.5.8.2. Inflrcnia rapo*ulur de pas
ln practi.l se ia P/,
-
0,s... 2.0. Da,a
se mentine constant raportul de disc lB/lo
ii
\'"riar1 P/D, in limfel- m"nljondr" mai
irairr" 61un,; avancuriie rdarivc
/.., /oo
se modili.; in mod , or.spunz;tor. Ciei;eiea
raportuJri P/D dFrFrmin; marirea unphiuLui
de pa. rD
1v. reldlia l0.l!). Da.;
J
-
con-
siant, atunci avansul inductiv
/1,
dat de
(10.118)
$i
unghiul de avans inductiv pi,
Fig. 10.35
(v. reta1ia 10.98) se datoreazn
ddr dp {10.122r, Lare nu depind ce P/D.
r:mi1 .onslanl.. Tn d.este .ond
!i:.
rezulli
cn, mnrirea unghiului de pas O : pi
+
d- ao
cregterii lui a. La rlndul siu, mirirca unghiu-
lui de avans d deterrrini o cregtere a coeficientului fo4ei portante Cp:
:
0,09 d (v. rcIalia 10.'72), deci
9i
a valorilor 11,,, -<o, la calculd c6xora acesta
intervine (v. relatiile 10.i39, 10.140). Rezultt cI randamentul
lo
scade ln
zona avansurilor relative mici
Si creste in zona avansurilor relative mari.
Cancluzia 70.70. Pentru o anumiti valoare
,I,
a avansului rlaiiv, cres-
terea raportului de pas PID detrmin! mndrea coeficientilor dinamici -K",
Ko
Si
mictorarea (in zona avansurilor relative mici) sau mirirea (in zona
avansurilor relative mari) a randamentului
tu
t
lilor
r0.139,
dinamici
E{'idui d,
Iig, 10.36
In lig. 10.36 slnt reprezentate, pentru comparali,
x,
-
s'UJ,
Ka:
s(l), r,
:
cJ-/) ei
Ki :
cJl),
KA
corespunzdtoare rapoartelor de pas (PID) < (PlD)'.
graficele funcliilor:
:e:"0,,b:c:"0,
GIe decit
125
10.5.8.3. IDItuetrta numirului de pale
La elicele navale actuale se utilizeaztr w nnrr:dr Z:2...9 pale. In-
fLnen
,ta
lri Z
,
asupra diagramelor de Iunclionare, este relativ reduse. Pentru
o anumit:. valoare
/,
a avansutui relativ, m[rirea num:rutui de pale deter-
min[ creiterea coeficientilor dinamici K,,
-(a. Randamentul,
Io,
creste in
zona avansurilor relative mici
Si
scade in zona avansurilor relative mari.
Obsertatia 10.22. Pentru un raport de disc dat, mirirea numirului de
pale conduce la micaorarea Ulimii
ti
cre$terea grosimii relative a acestora,
solulie care este nefavorat, e din punct de vedere al cavitaliei I
10.5.8.4. Influenta ime$iutrii
Pe baza cerceterilor experimentale
9i
a rezultatelor oblinute in pnctica
xploatirii navelor, se pot face unele consideElii refedtoare la influenta
imersiunii elicei asupra diagramelor de functionare. Pentru caractedzarca
acestei influenle, se utilizeaz: umitorii doi parametd:
-
irnersiunea relativd a axei elicei h.lD, unde ,. reprezintl distania
mesura$ pe verticali de la supraJata apei pind la axa elicei, iar D diametrul
num:rul Froude duDS diametru. calculat cu formula;
:
e'll)
Ko:
azT
xi.:
eiU).
RL :
dU,
(h"lD)"
< 0,5.
10,6, ACTIUNEA R
10.6.1. CONSIDERATTT
In
$
10.5 aE fo6t p
func{ionarea elicei io ap
Dace se consideri
'
rend se stabilette o leg:
Legitura mecanici
caracteristici :
-
vitezele de d+la
sint identice ;
-
vitezele uryhiula
-
momentul de rot
rezistent al elicei;
-
Iorta de impin8
pin intermediul ctziDel
Legetura li&odinal
plexn decit cea mecanic;
create de co4ul navei
t
liile
de lunclionare ale
damentul acesteia.
Modificirile hidndi
fJenei siajul, su,tliLrez I
datoyard.
brczenled
co4d
E r
"
:
u,
I
FgD
: nnD
l.'l O
:,'1D. (ro.164')
in care: z'" reprezinta viteza tangenliah a virlului palei in m/t iar ,, tura-
lia
elicei ln rotatii/s.
Din constattuil practice se apreciazi ce, pentnt k"lD > 1, influenla
imersiunii asupra diagramelor de {unc{ionare ale elicei este negiijabih. Pen-
*n k"lD < 1, la acelati ava.ns relativ
,/ 9i
la sciderea imersiunii, coe{icientii
dinamici .(,, Iio
ti
randamentul
&
se mictoreaze. Aceste modific:ri se dato-
reazl u.m:toarelor doui cauze:
-
Iunctionarea elicei la mice imeniune accentueaze procesul de for-
mare al valurilor, deci un consum suplmentar de energie gi o reducere cores_
punz[toare a mArimilor 1(", -Ko gi
to;
-
apari{ia fenomenului de sucliune a aerului de la $prafala apei, care
lavotlzeazz aparitia
$
dezvolta.rea cavitatiei insotitn de reducerea mlri
milor r", ro qi
Io.
Micaorarea coeficie[filor dinamici
$
Endamentului este cu atit mai
accentuatl, cu cit numirul FrD, respectiv tva\ia n
^
elicei slnt mai mari.
ln {ig. 10.3? sint reprezentate, pentru compaBlie, graficele functiilor: I(.:
430
.edusi. Pentru
i de pale deter-
, crette in
Elative ma -
iue unmnrului de
:2.,,
9 pale. In-
${r!rl'{;5u{Ii'i'itii:n!t,;r;{'ui;:::r;'!:tEf
"9,,i:
Fig. l0 37
ro.o. lcTruNee REcrpRocA DTNTRE ELICE gr
coRpul NAvEt
10.6. I. CONSIIIERATII GENERALE
ln { lO.5 du fo.r prpTcnraie principatel.
aspe.rc tcoretice rpfpritoare la
Iun.lionared eli.Fi in api libF-i, fa,a a consid.ra corpul navei in apropierea
Da,: s" { onsidFra
plicpa
ioslaldta in pupa navei,
-tu1,iintre ed si ca-
ren::F sr"b1pr,c o lcg;rura nFcani,;
ii
un; h:drodinami.i
Legdtun mecanici dintre elice
ti
corpul navei prezinti umitoarele
.
vitezele de deplasare ale navei
ti
elicei, raportate ta acetagi reper fix,
vitezele unghiulare ale axului portetice gi elicei slnt egale;
-
momentd de rotalie transmis de axul portelice este egal cu momentul
rezistent al elicei;
-
forla de lmpingere produsi de eiice este transmis5 corputui navei,
prin intermediul cuzinetului de impingere.
Legitura hidrodinamid dintre elice
9i
corput navei este mult mai com-
plexn decit cea mecanici. Ea se datoreazi suprapunerii cimpurilor de viteze
create de corpd navei qi de elice. Cimpul de viteze rezultant schimbi condi-
Jiile
de funclionare ale elicei, deci impingerea, momentut de rotagie
ti
ran-
damentul acesteia.
Modificirile hidrodinamice slnt deteminate, in principal, de trei feno-
'J]ene:
siaj&tr, sucliunea
ri
neunifon tted curektutrui de lichid
le
d.iscul etrice;,
datolatd
Prezeklei
colpukai navei.
la influenta
distanta
E D diametrul
aPel, care
miri-
(10.164',)
rr5 rar
',
tura-
> I, influenta
i se dato-
de for-
I
in practica
.r atit mai
431
10,6.2. SIAJaTL
Din Drezentar.a {enomenelor legaie d" aparitia rezislentei de presiulle
datorat; vi.cozitatii (v.
$9.3.3)
reieie faPtul c:. in zona direi de-virtejuri
Iormati la pupa apara un contrarurPnt,
.are se dPPlaseaza tn sensut de mrt_
- -
o"ttiit;o 10.43. c$ef.l\i de lichid din pupa, care se deplaseaz[ odate
.u naua. in sensul de miscare al acesleiJ se numetle siaj I
Viteza medi. a siaiului, ce
ce manifesla asupra drscului elicei arF pro-
iectia p. directia do mjscare a navei:
ao
:i[,4,a;. :'
-
r,,
[m/s],
Daci suprafala
lil
coeficientul local al sa
gi devin:
Obsetualia 10.23.
nllmai mi$carea
Poten
Relatia
(10 172)
-(
(10.172), se poate s{x(
in care I
unde: E,r reDrpzinl; m;rimea
proiecliei virczei siajutui, din$un puncl al
discului elicei,
pc djreclia de oriyare a navei, ,4s aria suprdfelFi indLepfate
a oalelor. t moaulul viiezei novej, Jar a" moduJul vitez"i de intrar" a aper ln
diicul eticei
(viteza de avans a elicei)
-
D'h;ilia 70.4'1. Co"ficien'ut dc sjai. @ este valoarea raporruliri dintre
proie.tiile vitezei m.dii a sidjului
$i
na\ ei, pe direclia de mjt'are a a(estPral
(10.16s)
(10.166)
se obline:
(10.168)
(10.169)
(10.170)
,.:L\^.*u
Coefi, i.ntul oe
"iaj.
o, are rrei
(omponcnte P'ntIu
'videnti'tea
lor'
se con.ider: nava renr"z"nldl;
prin s"rliuned
"a
rntr-uD plan onzofiar
qr
pun.lut ,4, aparlininil
.upralelei udate din zona pupa {fiS
.1O3.8)
tre
'"
irosimea
.rrairLlui Iimita. in interioru] ,;rui3 prorPclrd vrlerer rrcnrourur
PP
dir"ctia de mi:.are a na\ei variar; de Ia valoarea 0 lJ rs Da(_ 5e nolPaza
ru ,"1 p.oie.ti, pe a,..a;i dire.lie a vir"zci particulei siluaLe lr distanlJ
1
lal6, de A, atunci se poate scne:
3t:1)
-1),-
(z-16)
{
(v6
-
tr,)
:3rp
}3uv
(10 167)
d: Srlt: (t
-
tt'Jlu: t
-
tt^lt.
ln (10.1671: 3J, r"prezint:
proiPclia pF dirergia de milcare z
.virezei
siaiului .lin ahra srratului limi15, unde curgerca. esle.potPnirdta
lar
.o'I
'
proje(
lid
\jte/er srajulur orn.rnterrorur.srra'
irt.ri titnit:, und. se m,nilesi; a'!iun"a
Jorlelor de {recare,
lmpirlind (10.16))
Prin
I
1!
:1!)p
+
aJ,
w,: (u
-
ts)11]
:
31)e11,,
Di{icdtn}ik intin
butie ale coeficientilor
aeize mrnt udlizaiea
Valoarea corecta
Drrn interpretarea rca
'
Pentru faza initia
aproximative
obtinotr
-
In cazul navdm t
a coeficientului
de si
s: s.12 1 -1!
(7-r
in cate:. L"n', 8,, T
coeficientii
de linete r
etice. Iate de
Planul
t
parei. iat: de
Planut
navele cu etamDou
$
Pentru navele de
recomandi fofirula:
dad axele port dice
dac6 axele port-elice s
In relaliile
(lo.ti
al carenei,
iar d* ung
ln grade.
unde:
reprezinti coeficientul
tocal al siajului potenlial, iar:
@r:(1)s-!)l1r:3
t'
coeficientul local al siajului de ftecare
432
Daci suprafala liber5 a apei este a8itat5, (10.168) se completeazt clt
coeficientul local af siajului de vaf:
&i de
-virtejuri
d sn51u oe mrg-
i de presiune
.hr,eeaze
odatt
I
eficei, are pro-
a:0,12+
(10.167)
a vitezei
(10.169)
(10.170)
(10.171)
\t0.r72)
00.173)'
ti
devine:
a,:(1)"-rilx:}r,,lu
u:a'+w,:we+1v,+wt.
Obsel1)atie 10.23. In exprimarea coeficlentului ?r, s-a avut in vedere
nurnai mis.are,
poi"ntia.la
a apFi
jn
val I
Rela{i; (lO.l72) d"lin"{e aa.fnipnLul loMI de siaj 'r'. Prin analogie cu,
(10.172), se poale scrie exp;psia coeficientLrlui mediu de siaj:
1ro.re.)
r oizontal
ii
10.38). Fie 8,
Punct
al
irdreptate
dintre
a acesteiat
(10.r66)
ril-fierea
lor,
a apei in
,, :
i"\^"*,
*
"',,
:
j"\^"', a-a
",,,
:
]*\^,',,1e
".
@:Dei@,*@t,
(7 o Cir.(2.8
-
l,8C,J
4,5 CVPC
LP@'ILWL)
.i(I-?.-^),
(10.17s)
liiidului pe
la distanja y
110.1'74]'
DiJicdtnule lntimpinate la exp marea matematici a legilor de distd-
butie ale coeficientilor locdi u,, u'", roy, pe suprafaJa palelor elicei, ingreu-
neaze mdt utitizarea relatiei
(10.173) la determinarea lui D.
Valoarea corecti a coe{icientului de siai
poate
fi determinate numai
Drin interpr.tarea rcrultarelor
.xperrmentir:l6r'la bszinele de in.er.dri.
-
Pentiu Iaza id iJIi de otoie.Jar., .e rF, omande utilizrFa unor formul.
aproximatire obiinure Drin
prelucrar.a dar.lor , xp"rimentalp.
'
in cazul navelor de tr"niporr ru o singur! elice valoarea rpro\imali\a
a coeficientutui de siai se poate calcula cu Ionnula:
Gorul stra-
in carc L,.1,8,, ? sint dimensiunile principale ale navei in nr, Crp, CLp
coefi.ienlii de {in"re vFniral
ti
longirudinal p-isma'it.
.
.ot. axLrlui porr'
elicp, lJ(i de
planul de bdza, io m,
.r.
unRhiul d" inclinare aI
SeneraroarPi
palei,
Ial, de planul verriral, in radiani. iar .oefi.ientul
4r-
0,3, p"ntru
iravele .u etambou
9i 4r -
0,5 ... 0,6, p"nl-u navel" t u pupd f:r:
Prambou
Penrru n.v.l. dp lransport .u doLri Fli.e.
cc sp rolpsc spre
F\f.rror,
"e
recomandi lonnula:
(10.176)
(r0.r71).
r se obline:
(10.168)
@ :2cis(r
-
C;
+
0,2 cos'(3d.,12J
-
0,o2,
dace axele port-elice nu sint previzute cu cavaleli
ti:
a:zc|(-cJ+0,04,
daci a-{ele porl-elice sint
Fev:zute
cu cavaleli.
In relatiile {t0.l7b). {10.177):
I
"
rFDr"zinrl coFficienlul de firete bloc
al c,r.nci, i;r o", unehiul ae in.)inar-e aJ arelor portelirp, fale de orizontalS,
in grade.
Dupa Tallor. valoarp" aproximalivl a coefi.ientului
delermina , u r"ldliiie:
ro: V,) l'
-
U,I,
@ :0,5
cs
-
0,16,
pentru navele cu o elice gi:
de siaj se poate
lui Bemouli (v.
S
7.4),
mlcsoralea
preslunx ac
apaiitiei un;i fo4e de
clrii, care m[reSte rc
Delihilia 10.U. I
de apa din- pupa navei
tare este denumlt soc
Din consideraliile
asigr-rre o lmpingere 7
tala R", cit
ti
forta c
Din (10.182) se o
Defittilia 10.45. 1
lmpingerea T, a elicei
s1v pentru rN-lngerca
Delinilia 10.46. R
a elicei, se numes,te
(
Daci se
lrne
conl
Cu (10.184), relal
de unde rezulti:
Teoretic
ti
exPri
$i
cel de siaj o exisg
-
la navele de t
unde: q,: o,?. 0,9,
penttu nave cu drllr]
-
-
l. navele de
daci a-xele port-elice
daci axele port_elice
(10.178)
(10. r79)
pentru navete cu doue elice.
Pentru navele maritime de diferite tipuri, a cepetat o laxgi utilizare
formula lui Papmel:
rl::
o :
0.16s civ
l
vlD
-
3@, (10.180)
(10.181)
in carc: r I. pentru na\ele prev;zure,u o
plicp
dispusa rentral
ii
x- 2.
penlru
.laveie
prev;zure cu doui eli.e dispusF in borduri:
y
esle volumul
careneiirr m, Ddiam"truleli,.i in m,
f,,oeficientuJ definFleblo. dl .arenei.
6D coreclia determinate de inlluenta numS.rului Fr asupra coeficientului
'de siaj. Pentru Fr<0,2, 8D=0, iar pentru Fr> 0,2;
30 : 0,1 (Fr
-
0,2),
nde: Fr se calculeaze cu relalia (9.96)
ra navete rapiae cu r,;:25... io nf
1r'>
0,35)
ti
pupa oglindl, t,:0.
10.6.3. SUCTIUNEA
Se considere nava, reprezentate prin secliunea sa ln planul diametral,
avlnd elicea dispusn h pufa (fig. 10.39). Fie 7, curba
de varialie a presiunii
curentului de lichid, corespunzitor funcjionS.rii libere a elicei (in absenla
corpului) (v.
S
10.4). Curba 2 prezintl variatia presiunii in lungd corpului
navei firi elice (v.
$
9.3.3). Din suprapunerea curbelor 7
$i
2 reznTte 3, carc
indicl o micsorare a presiunilor i zor.a I II dispusS in prova elicei.
Aclionind ln pupa navei, elicea aspiri apa din fata sa n:rindu-i viteza.
Dace se admits cl migcarea apei este neturbulentS. atunci, in baza relaliei
434
(10.178)
lui Bprnouili {v.
q-.4),
marirea viiezei
'urentului
din pup; n:v.l derFlmini
micsorar.a pr""iunii a.e*ria \'li,
to-area
presru:ii din pupa ronsriluiP
'ruza
"oaritici
unei Iorre d
p e.iun" suplim' n1ar., orientat; in sen'.ontrar mr$'
c;Lrii .are mir.sie rpzi'tenta h l-airr"re . nar.i.
Definitia 10.114. Fenomenr:l de aspiratie, de citre elice, a curentului
dc ap;'<Jin pupa dr"pl ,on'"!irl{^
qporilx
rFzis'enl"i la in"in-
tare cstc denumit suctiune r
O'. ,on"'U"'0,:i'^ de r:i inairt". rezulli ItPrul , i .1i.Pr rr"buie s;
dsisur. o imDine"r" f.,,patila ..1 irring" ari rPzi.le.1ld l- in!inf-re to
ral: /1.. .i
ei
iorl r d" pj.'iune
"upl'-enrall
lf J,toIdl; 'u"liunii:
(10. r79)
r
j-::
utilizare
l':1(r,+AI.
(10. r82)
(10.180)
Din (10.182) se obline {orJa dc propulsie sa]r lmpingerea utiu:
:-.ii.ntului
110.181)
::;r,"tral,
: ::esiunii
L'.:,.enta
de unde rczult.:i:
T"-'l\r-t),
r:7,(r-4
lkNl.
T":R":T-LT.
(10.183)
Deti,lilia ttt.li. in Dinq"r.r util" f,-, F-r ddli de dif renlr dintre
impinsFrpr f, a cl:
"i
.i
iorta -upl:r-nrd,i d'su.r:un" Ar
)i
"enFire
p\'lu'
.rv r,e-nLru irrins,r", r"/i" nt-i la i.1,rnrdrc ror-l- R" r
D.l;a;lia t0.to. R.ro-. .r
,l'nr,'
'orlt
.lF
'u.!iun-
Ar
ir
irrpingPrad ?
,.li,"i,." nun"-t",o.lici"r'r
'1".1,:i
,n
;i
:F nor"a,,,.u / I
Daci sc
tine
cont de definitia 10.16
;i
rclalia (10 182)l
(10.184)
(10.185)
(10.186)
Teorctic si exDcrimentat s-a stabilit ci, intre coe{icientul
de sucliune t
si cel de siai
'a
exjst: anumite relalii de lcgntud. Astiel:
'
-
la navcle de transport cu o singur: elice:
(10.187)
undei
4s:0,7...0,9,
pentru lave cu cirni hidrodinamicn
9i
q,:0,9
"
1,5
Dntru nave cu cirnle Plate;
'
-
ia navele de transport cr doui elice:
t:LTlr:\T_&)lT.
Cu (10.18a), relalia (10.183) devine:
t: 0,25D +
0,r4,
daci axele port-elice nu sint prcvlzute ct cavaleli
9i:
t:0,1 E
+
0,06,
dacii anele port-elicc sint previzute cu cavaleti.
(10.188)
(10.189)
435
Obs.vlrdlia 10.2,1. Formuleie ir0.t87). (t0.188),
penlru lunecarea relativ; a el:cei .Sa 0.3. Dacj
de suclrune corectat se calculeazi cu relaria:
t' : o,3
4s^,
(10.189) sint valabite
St t 0,3, coeficientut
(10.190)
iar Str reprezinti
(10.191)
(to.r9z)
(10.193)
(r0.19{)
\r0.r44)
lA
(10.195)
Introducind ln (10-l
ti
corectate conform ot
sau daci se
line
cort d
ID:
unde:
repr-ezinti coelicientul
Relalia
(10.19r-) m,
unde:
ft
este randaraen
coeficientul
de influent
10.?. CATCI'LIJL !
Datoriti formelor
aceasta este suPug in
exact al rezistentei mec
zeaz: unele metode aPr
Ast{el, in practica
metoda elaborati de T
cele cu ,4,/,4o < 0,8,
I
dublu se$nent sau arll
rnuleic lui Taylor dau
Metoda lui Ta]lor,
simpli{icatoare
prezent
Iloteza 10.7. Pa13
tucul de razi /0, suPn
axiale
si
tangentiale
'
Iloteza 10 R. Di.tr
Iiniari. Cir(ulatia liclii
plingeii este propo4i(
in carer t este cel determinat cu formulele de mai inainte,
Iunecarea
relativi real: a elicei (v. rclatia 10.162) |
Peniru navele rapide (Fr
> 0,35) ,:-0,1 ...0,12.
10.6,4, NEUNIFORMITAIDA CURENAU'UI DE LICHID PE DISCITL DLTCEI
DATORATA PREZEN1EI CORPULVI NAVEI
Prezenla corpului navei inaintea elicei perturbi curentul de lichid ce
'recF
prin dic.ul acesrpia
fi
in.onsFcinle inilucnrpazS r<upra co"li.i"ntilor
impingerii
$i
mompntulLri de roralie, care ,crfpl devin:
Ki: i,K,: KL: iaKa,
unde: i!,. r.a.sint coeficienfii.de inlluenli ai neuni{ormitiJii curentutui, asupra
rmprngm
tr
momenruru eDcer.
Vrloril" roetirienrilor ir
ri
io sF detFrmind pe raLe
"xp-rimenla1i.
ln
."lcul"l" p a"tie. s" r"romJ.1d;
-valorile:
j.
d,95... t,05, perrru
nar"l"
cLr e elice:.i..
- 0.s5.. O.qq, pentru na\el" cu dol,j Aic.
Si
ro
I
r.OO...
I,05,
pentru ambele trp rl de nave,
Obsentalia 10.25. Avind in vedere consideraliile de mai inainte, ln reta-
liile
(10.1,11), (10.14X), (10.144) se vor utiliza coeficienlii dinamici (10.191)!
10,6,5. RANDAMENTUL PROPULSIV AL ELICEI
Din relatia (10.165) se obline:
"-t
6t
Cu (10.166), retalia (10.192) devine:
tte: a\l D)
'
unde rezult:i
Ii:t,al\r_@).
Randamenlul propdqiv
tD,
aI eli(ei. sF ob!inF injocuind io
,. datd dp (l0.lsa)
ti
I cu
e,
dar; de (10.185):
r,^
7"-1-t.",T.
6a I-a zftnQ
de
436
i:: \'alabile
:r-:iicicntnl
r 10.190)
:
::rrezinti
k ::iid ce
::t:::i:n!ilor
\r0.1121
(10.1e6)
Introdrcind in (10.195), vaiodle r
;i 0,
date de rela1iile (10.111),
9i
corcclate conform obseNajiej 10.25, se obline I
,,._
'_ , rt l{;tDt'2 |
-t .K'. .
"n
'-
1-tu zrn K;?D'n2 1 a K'a 2rnD
sau daci sc
linc
cont de (10.191)
9i
(10.117):
ia 1,t
JKr .r-t JKr
\D:-
-,-:--:t:-_
_
|
b t6l\o I u tnlta
(10.1e7)
(10.198)
asupra
(lo.199)
(r0.200)
r 0.I91)
:Jupra
l': . 1,05,
:-:.192)
- I :93)
;rlliillr:: : ,
:r.l:!j,
rcprezintl coef icientul
randamentului.
Relalia (10.197) mai poate {i scris:
ti
sub Iorma:
7r: !,4o'
!nde:
4o
estc randamntut elicei in ap: libern, iar:
nE:
N\I
-
t)l\\
),
coeficientul de iniluentn al corpului.
10.]. C,{LCTTLUL DE REZISTENTA AL PALEIOR EI,ICDI
de iniluenle a1 neunilormitnlii curentului
Datorit: {ormelor compler.e a1e elii:ei
9i
caracierului sarcinilor la carc
accasta este supusi in tinrpul funclion:irii, nu se poate efectua un calcul
eract al rezisteniei mecanicc a palctor. Dir acest motir., in practid, se utiii-
zeazl unel mctodc aproimaiive, care se bazeazi pe ipoteze simplificatoare.
Ast{el, in practica pioiecti,rii
eiicelor naval, o utilizare mai larei are
mctoda laboritt de T;ylor. Aceastn nctod: este recomandatn pcntir cl!
rr)c.u 4rlAa 0,8, ,l^..-ro-
-'rl.
":
rorLr-ruL.lpric
"i
p.o.i]-l
.-em"nr.
Ju'lu
-gn"n
"a
| 3,it" a-
"
'on.
ln
"a,u.
^1i..l"L
"u
,a,
,o
0
i
tor
nrul-l lu' Tarlnr d"u r.lori r - ."n.iun'lor , ,
\r0...
r/o. rri mi, i J -ir
Xlletoda lui Taylor, dc calcuL a rezistenlei palclor, se bazeazi pe ipotezele
.imtlii
-
o.
-.
pr. r.n drF ) i .or'rr,r.u- .
I?atert 10.7. Pala se considcri ca o grindii ln consoli, incastrati in bu-
ttcul de raz{ /0,
.supusi
Ia incovoiere sub acliunea forlelor hidrodinamice
axhre
$1
tangcnlrale I
Itot.
'
10.o. D'. iburia irpre-ri: in s"n. radi:rl sp l,.p du!i olFBe
lini!r.1. ai ..1" i, li. iduru in lin8Ul p. l"i
p-L-
'on:
Jnr;,
i"r
v"iirr,, ii-
prnScrr esre proporFonaLd.u raza a
437
I,otcza 10.9. For!a langenliala, rezultare din momentul de rotalie al
cli.ai,
este uniform di.rribuiti in lunsrrl Dalei r
.
Ipokza 10.10. SF neglijeaz; rcliunea lorlclor dinamicF darorare neuni-
lormif:lii .urenrului
ti
se ddoprl o incirc"re medie s{rricj a palei
r
Fig, 10,40
I,oteza 10.17. Pentru caiculul modulului de rezistenti se Iolosesc profi-
lpla hidrodinarriee ale conlurului indrepr.r al prlei, ,o?spunr)roarc ,;c{iu-
nrlor ce se verrirce I
Iqoteta 70.12. Tensiunile maxime apar in secliunea de la ridicina palei,
situati la /o
:
0,2R I
-
in timpul lunctiondrii
pli"Fi.
unei prl" ii r.vinF impin8prea 1",
-
r/Z
Conform iporFz"i I0.8. a.eds', inping.;. s. vd rcprFzpnta.-r1rre axul eli.ei
:i
viitul pdl"i. pr;nrr un rriunghi
{fig. 10.40r. Da.d se consideri ci intrerga
sari,n; F.Le preluala dF pala propriu /isa, ,uprins; inrre /o
tr
R. d1un.i fr
se poate inlocui c1l aria trapezului ce are bazele dl, c:)
Si
in;ltimea R
-
/.
(v. fig. 10.40), deci:
I,-TZ-!a,R-10,,^ -t Raat
-
a,r^la,R).
{10.201r
)- 2
'
2
-
10.{0),
(r0.202)
Se noteazi cu
{.,
impingerea distribuit: pe unitatea de lungime a palei,
ta distanla z {a!5 de a\a elicei. Din asemenarea triunghiurilor, care au ca
baze q!
;i.
ltz (v. Iis. 10.40), rezultn:
,"rrrDrn
aseminarea triunghiurilor, care au bazele a,
9i
a, (v. fig.
&11a2_ rolR.
T'
.rz _ qaRlz.
Daci se introduc relatiile (10.202)
ti
(10.203), in
ZmTz
"'
zLr
-
QrlRYl
Rz
(10.203)
(10.201) se obline:
Narc ce naTtgi
SrS.Antoart de
Impingerea coresPu
d
iar momentul inco.i'olet'
la distanla r, fatn de ,
drr'
InteRrind
(10.206)'
'incovoietor
Produs
in sr
elicei i
)Ir
de unde tezulti:
'-,
-
z t
Momentul
de rota!
cste 0,
:
0/Z 5i
detern
esie distrib iti unilorD
Dace se noteaze cu
4E
de tungime a
Palei,
la
cuit:j. cu aia drePtung
aceste condilii,
momn
I
O.:OlZ:-qh
z
de lrnde rezult::
lfl c$et tL are semnifi
(10.204)
tnde: m este un coeficient de corecfie, care
iine
seama de conditiile de func
{ionare
ale elicei la difedte tipuri de nave
;i
are valodle prezentate ln ta-
belul 10.2.
438
!
L : :lei
loialie al
rii.r-ie secliu-
a palej,
10.203)
!0.204)
Tabrhn 10-2. \t^lotite coefi.ierturui n
NaYe maritimc ou)lnite
Nare de dese.Yire portDar,
Nar-- .e na,jgt
rrin Shealn
sra.U
Sfnrgltoare de
Alealn
Impingerea corespunz1toare unui element de paln, dc lungime d:, este:
2nT\lz
, (10.205)
zlr (rolRFt R,
iar momentul incovoietor pc carc aceasta il produce intr-o sectiune situatd
la distanla r, fafl de axa elicei, se caLculeazn cu rclafia:
dur
-
c,rt(z r) :
2,,rT\zz z/) dz
1,15
150
,a
z
w.*
, ::rlz.
[r@i: ::{u1 elicei
[n!ii
--: :ntreaga
F -i
=:unci
-l'l
R-ro
10.201)
F
---,
i0.40),
to.20z)
zlt
\talR)'lR,
Tnt"nind 10.20b\ p rn
"nJl
.l F .
.-
ub1 n" \"lo"re. .nom,
nlLlui
ir,oro.tor produs i- --,ii"n"" or6lr,nz. rodf. rtt i , J-,,rr-jm!:n8 rpd
licei:
)tjr
de undc rzulii:
2m,T
zl1 (/o/n),]n,
L
\2,
"y)
az (10.207)
(10.206)
(10.210)
r/.
2"T
['
'.'+'l"]'l
r,rr," rr0208r
z
(.'oll:t,lL \ t t( b\^,/l
\lom.n r_l J. rol ,l:" ."
rp,inp un"i pJlF 1 rirL,.l ru I or',rii etr .i
e.r'
?, ?,1 ):dpr.rm,ni
lo- J rlnB .lii t.r
conlor-r
ipo.-,p' tuq. J.l
e., d,.l-ib,,:r. rnilorm p- I nsim"r p,l
:
up in.. irrf-
h.i
R
\l;.
0 4iJ
D'." sF 1(],p",,d ..r,r.
""n. "nr.
rdrt.' ,a,!
-,:..11 di"r'il; r. p
"-nir3r.-
d"l' ,si n. J
lilFi.'.
,li,rr"rJ
t'r!dpd\^ei.:dr-1,if,, po.r. i i.o
,ui .
ru ,' | ,lreDrunSJ i lJi d" nin -- iuni g,.
:i
A ,"
1u.
,'s. to.r
;
ir,
aceste conditii, rnomntul de rotafie cc revine palei poate {i er?rin1at sLlb
lorm":
ll
Q' Q
7
2
t,,(R 'o\./n
,0.
,9t.tt,
1 to R," 0.20q.
de unde rezult.i:
2,Q
"
zlr
lrolRn
R,
in carci
',
are semnilicatia prezentati 1a relalia (10.20a)
439
Forla tangeoliald corespunzltoare
elementului de.lungirne dz
2nO dz
dF,,:q",d,:Zi-_ktRf
)Ri
(r0.211)
(ro.zlz)
mdmentului
cltre fo4a
(10.213)
Inlocuind ln (10-21:
trig- 10 {I
i:' f;?n"fi')i l:!9'3'i:T,':,i"T'"
(i:",ff
't.ril1i"""11ffi
,"J"j;.,ffi
";ill"'
dMv,- dF,,\z
-
r)
-
ffifi!1y',*
lnreerind
(10.2'2), p"
jnl'flalul / Rl s" obtin"
vJloar"a
incovoiel"or
produ. in .e' liunea
'orFiPrrnz:toare
tazet t oe
tangentiall:
\r^. -
z'o
("
t- - ,
a..
'''
z\t
\+lR)"t
R")'
Dupd rezolvarea integralei, relalia (10213) devine:
-",:
^4,*l+-;.+(;)'l
n"*'
(1021{)
",.
.::"i:l,:l:i:;,.,',";';"-[1",i1':':J,1'Tf;li,i,:dn":";:
':'Sf;
":"1'Ji:
;t.;;
-;;,il
;--;
:;':p=:'":-:,I"l:l:"1j"*,ft:iij,,""tl;lifi
lilil;
it:ii#,ri'j"r'..;#;-;,!liss,';,i.r
.. .*" .""t,.,i
de in"rrie: ov
iy*,il*:]f
*t:*tll.l.l'u**:ll"'i"?,1*'3'i"i';'i-;,1$:?il;
raport cu axele O,
ti
Ol sint:
M'
: M. cos O
+
M"' sin @;
(10 215)
M!: M", sin o
-
M'. cos O
(10 216)
440
unde s-ar flcut notaliile
f1
1/'\,
x,:lj-t(R/-
tl
1l'l\,
x':
ll-t(nj-
SuFapunerea ef.t
la cele mai mai soliciiSr
intinse respectiv compr
Tensiunea normali
I este:
Tensiunea normalS
punctului C esie:
in relaliile (10.22I
introduse in kNm; I/,,
d? este:
(10.211)
=4i[tre
situati.
@ rclalia:
(10.215), (10.216), momen
zmT R
x,
zlr (,JR)")
zmT R
xz
zlt (dR)")
tele Mr,
lkNml;
lkNml,
obtin:
\r0.2t7)
(10.218)
Mi,, se
M"
lu,
Iig. 10_42
undc s-au Iacut nor-liil":
fl
l//\,l//\31
, OfI | | tttzl
x'-1.-1l.lf
;l--llcosq,
+:Dl
. -
^-F
-l -llsrnal
(10.219)
":[+-;(*).+(;l]"'.
-
\r0.220)
, _Suprapurerea
efectelor momentelor incovoietoare M,
si -Il{, conduce
la cel"- mai mari solhitiiri in puncfeie,4
si C {v. fig. 10.42, D/. und;pata esre
intinsi respectiv comprimate.
.
Tensiunea normaH. maximi, in fibra intinsi, corespunzetoare punctului
I este:
M.M
'" -
*
*,
+
--ill
-N/mm'
lo 2zl)
Tensiunea normali maximi, in Iibra comprimati, corespunzetoare
punctului C este;
-M, ac:.10-L
lN/trun,l.
(1o.zzz)
.
ln relaliiJe- tl0.ZZ1t._,1t0.222|
ruorrenrpte in,ovoieroatr M,, M, ljnl
rnrroousn rn k_\m: r4l,/, Wrc reptezll]'t'a rnodu'"le de reztrpnl; ale se;liunji
441
qli
d)
& cnhe fo4a
(10.213)
(r0.2r4)
rO.42, d),
+
tr $o-
Fb,
aplicate
!
produse
. lro.zt4)
vrtle: Ox,
10.42, b).
ar.nllte
in
(r0.212)
momentului
00.21s)
00.216)
*[j-;.
j(;i]"-.
Valorile tensiunilor
nofl
cafe este construitl
e[ca (
Iaii de ara Or' p'nrru.oun'lel''4-ii-'
in mtl
llr'/
"r'
lloduldl
de rezis-
[11
i: *il;''jj'::ii:.u;,1
T.,'"',
"o;ul'1"
ll'i' i
] i' L ;'e' a r'ur ca zl
cu lormulel
:
rtr,r
',r,h,.
ms '10221'
I.I/,c
:
r.2ctk",
ltr's);
(to zz4'\
Illa:
"txc't-" V\\3')'
(10 225)
in .-re:
.
:i
1-,- r"p,-zinli
l;rrq""
I
T.lll'i
8d:
t;:"liiil;d:,1#.
i"
"'.
rtu*"'
.o,lr"pun,il?11",.i"
ii'.1.,,1i ,o :,
lie
pentru
forma
promuLuL rv
!4!!'q'
T'
lnmuitind
relaliiJe
(l
faptul
ci in
: D' rc^']ti
unde s-au fedt notaliile:
.'^)r-, l0218, {1022\l
lnr.odu,
ird- rprJllrrP
.L
ru
4 rl,l''-i",.erifi,ar"
rr^ )tr\ /lo 7zz) sl Dunmu
rurLuL\'_' '
ZnlR4"
-,
"'a -
105 zcr:^""
ZwlRk ,_
"'
lot z.t'.,,
unde s-dlr
lir ul nold
riil':
b
l0t/'lt
L
fzc'I'd Jf::- i
''
E ll
r"o
'('1"
10'91,
^'-
E'fl-
(/o/n)'?]
P"nrru
cli,
"l" "u .P,D ,^o
'
2 0
cp pol Lrlil;ra
laloril-
1., A.
Prezentaie
jn
tabeLur
irr'r'
?ar,l,,
10! Valoril
coefi'ienlild:
li i'
(L0.2za).
(10 225). in
a rezistnlej
rezuLta:
(10.226)
(10.zz'7)
(10.22E)
11.0.22.9)
coe{icien!ilor
Dacl
se noteaz: cu
se poate scrie relalia
gen
.are Ptezintd
leg:Ltura
-d
drep!;t
al
Palel ii PJotir
In toal iolrnulele
la rezistenti
ale
Palei
(
turatie mare mai sht s
part;a de
Pal[
situati in
in secliune,
tensru
norr
mici in raport c11 ccle.P
seama de ele este su c
normale
cu 10% mai n
Dace se imPune
9i
rezistenlei Pa]ei,.
atuncr
ficiri. Pentru
evrdentrer
prin diagrama
Srosrxro
442
e calculcazi
(1o.zz3)
(r0.zz4)
(r0.225)
a palei,
de rezis-
ii de corec-
i rezulti:
fro.22s), in
Valorile tensiunilor normale admisibile o...6.", d"pind de
.dre este conslruiri ,li. Fa
(\. rdbFlul t0 5).
Tabeltl 10.5. Varorile:6.a, aB
"ffi,
I
Otel aliat
.
lnmu\ind rFlariiie. rr0.226t I t0.22ir.
cu I0rrl.,
;i
avind in ved"r"
iaptul !n 2ft: r, rezulti:
clD>
\lu_,,1c)zts:
.lD> A.l\ttu,lc)'13,
, _
" ".itjdi1F,
.
-' "-'
I
zDc;'
^"
-o.o'
l[2:!E.
I
zD. aB
materialul din
(r0.230)
(10.231)
\t0.232)
(10.233)
(10.226)
(r0.zz'7)
(r0.228)
\10.229)
ddcienlilor
unde s-au licut notaliile:
Ddcb sp nor""zi.u,4 valoJr.a,ea
m"i marp dinlc,4,
si,4". arunci
se podre .Lrie
r.latid
B"n.rati
d- veri(ic-re a palei:
clD> Alg.",lc),13,
t10.234\
,,arc pr"ri'1r;.lFB:fura
_dinrr
cdrd.leri.ricije g"omerri.e
rle conturujui in_
orepr<lr ar paler
tr
proritutui acestera.
ln Io-f. foi mul.lp d. mai in-inlp s_au ronsiderar
nu.nai solicit;rile
ld,Fzis,enra a'e.p"tei, daror;re d,
Liunii rorl"tor hd-din";i;;. iti""r. ;;
mdr rrnt suDu,e
;r
a.liunii Jort.lor cFrrrifuR",
Dro\ocale de
parrFd.da pili srtua': in riarJ
"F"riunij
.LudLtF.
Forqele."nrriiu;e introdur
rn se.lru_- tFrs.unr no-mdl.
"Jp
rm"ntare Ace{p re.rqirni
.uplim"ntare sinr
mr.r rnr-pojt (u , ele_provo.arp d" forlFlp hidrodin.mi,e
ponrru
a
qe
rine
searnJ oF et-.s.e cut,,rent
5i
"-.onsidrr.
valorilo
ren-iunilor admisihile
normale cu 10% mai mici decit cele reale.
.
Da.;. s".impun"
.si
_.onsid"rar"a
influ"n!e: torlelor renrrit:se
a.upra
rezrsFntpr pa lel.. ar un.r lormulete
t
| 0.22 | \,
\.
0. 2 2 2), omport .] un;lc modi_
n.:fl.,.rFnr'u Fvrc-nlrerpa
3.e<tor nodifi.dr
.
"p,on.idera
palareprFzantdl;
pnn ordBrrma
Brosrfluor
md mF
(i,8.
t0.{tJ. Fond .enrriiug.].
F.. ar" di.
443
rectia nomald
pe axa
trui de
sreutati
c' al
t.,: to
+
0,3(R
-
vo)
lml,
(10.23s)
unde : ro. qi x reprezinti raza butucului
9i
respectiv
I{odulul {orlei centifuge se calculeazi cu
{orri1ula:
F"
: M,lar"')'11r",
: M'o't*
:
. :
Metq?n,)z LkNl,
\ro.236)'
in care: Mr este masa palei ln t, iax ,, turalia
clir Pi in ror/s.
Forta rentrifuea dre o duble ac\iune
ii
anumc: int'nder_
Pi
in' ovoier'
\lornentul in.oroje'ror produ. d. iorla tentrituge
e"r,:
licei, sensul spre vi ul palei gi este aplicate ln cen-
acesteia, situat la raza:
(ro.z37l
10.8. DETERMINAR]
ALE CON[I'R{
Pe baza calculelor
I
siunile: c'
9i
tnd't, /: o;
Daci se imParte rer
in care s a {5cut notatia:
undc: D. rep."rintd bratul fortei
.cnrrifuge in n adi"" dislan{a.m;$rrat:
duoe directia axei eli."i, intr. .0
rr
cenrrul
6'ometri'
ai sPc(run r pllPl
care se verifici (v. fig. 10.a3).
Avind ln vedere solicitlrile suplirnentare
introduse de acliunea forfe-i
*"!i?"!" ,-
p'"*"i.te mai inainte, relaliile (10221), (10 222) se modificl
1.4.
0.lFcb,- 0.r11lpl,6. {zin)z
rk)'Jm
.
M', FC
i$/mm'1,
103l4ic 103S,
unde:
M:,: (Mr
+
\I) cos a
+
'44,
sin O
lkNml;
]lfi : (r'u"
+
MJ sin O
-
M.. cos @
[kNm]'
iar S. reprezinti aia supraJelei sectiunii verificate a palei
se calculeaze cu formula:
(10.238)
(10.239)
(10.240)
{ro.z4t,
(v. fig. 10.a2)
9i
ln (10.24s): r rezuh
u- ,,% se Pot
detero{
Dafi l;. ils. lo.2o, lo.z
'
Introducind
(10 zaa)
unde:
reDrezinte caractarsti@
-
Legitura dintre C', I
In IiR. 10.44 este
Prezen
de av-jon utjlizat in
Proir
-
valorile coeJicien
abscist
j
-
valorile grasimii
sdise pe ordlnate ;
-
curbele P:
cor$
-
curbele
: cons1
-
curbele
t.d: c(
carea la cavitalie;
-
curbete
(c/D),,1-,
caracteristicilor
oPtme ?
ln oractici se dete
la r: 0',6R, plocedindE
-
se calculeazi Pe!
(10.232) sau.(10.233)
Si
-
se calcureaza
gn.
-80.6 |
-
se deteflDrna rn
de inte$eclie aI curbei
-
punctuloi -D
ii i
(Cp)o,a
9i
resPectiv
t.a
s,:2c,t-*,13 lrlr\.
(ro 24z)
Obsenatia 10.26. leJmFnui Fc t03S, djn rFlaliilF {10218i 11023s)
determin; ren"iunea nollnala la intinder' dalorai' acrr!1rr lorlFr ceNrr-
{og"M!.""
orl.i
M,, care intervine ln relaliile
(10236), (10237)' se poate
calcula cu lormula lui Kopee1kii
^/"
/D\Dj
,r,-
n';'.li,i" 162'
2 r0a,0rr'
4D)'r1.,/D)'
iro243)
jn
carc: o eslF dcnsitalea mrrerirlului
din
'
art
"s"
'onsLrui1i
pzla inllms:
J" I
';'i
ai.-"''a" bulucului
ii
"li'pj
in m
'..^
ir.:sili laFmFaparcrs!
g;osimea maximz a profilului ac.sleia la raza /
-
0 oK rn m'
444
Fig. 10.43
tEc?ti
in cen-
(10.235)
s
respectrv
ElcEleaza
cu
10.8. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOMETRICE
AIE CONTURULUI DESFA$URAT
$
PROFILULUI PAIEI
Pe baza calculelor hidrodinamice
ti
de rezisicnli, se stabilesc dimen-
siunile: ,"
$i
t^ab, r
-
O,ZR... R.
Daci se imparte relatia (10.93), pdn C,r, se obline:
clD :
Blcp,
\t0.2441
\10.245)
10.21 ...10.24:
elementul de
(to.246)
(r0.241)
(10.236]}
tu r turatia
in care s-a fdcut notalial
4n1"xuatg
9t
.hz
D
ln (10.2a51: x rezulr; din dL$dmel"
Dr"z-rr"re in tie
,i. ,i{. p, .c
por dFrFrminr
n"ric
din dhg%md
';t"zelor
-p"
palA (v. {r8.-10.20. 10.2s).
-
Introdrcind (r0.2a4), 1L (10.234) rezultn:
(10.237)
Eisurata
modifici
(10.238)
{10.239)
{10.240)
t10.z4tl
10-42)
ti
ii palei
fo.lei
lro.z4z)
tr0.239),
c"<
v6^.1")"t",
V:
BIA,
unde:
se poate
tr0.243)
repre_zinti ca.actedstica hidrodinamicS
ti
de rezistent5 a palei.
"
-LFB;luld
dinlrc... tt.", ct si
F
e.te prpznrratd ir diagr.rma .r-
t*,la.
ln lr8. 10.44
".i,
pr.zpnf"'; d'agr.mJ
"-.
-
(,turl.), pFnrru pro{iluL
rripj
de avion utilizar in proierrarea FIi.,lor n"valF. Ac"ast; d,asr";i .uprind.:
,
\alofilF .o"fi,
"nrulu:
Iorl.: DoLtanr". apc o.u.]...
-.
in.cii.e pe
. -
!3lorile
Srosi?ii
mayim" felari\" a palei r/.,4..) c 0.0r...0.2..
jn-
sc se pe oloonrrd
*
curbele p: constant, pentru
F10,4...41;
curbele 6: constant, pentru [0,01 ...0,2];
,
curbele n
o,:
constant, pentru r,,e e
10,08
... 11, utile pentru veriii-
carea ra cavltalrej
-
rurbejr k D\"p,...
.1t"".
r),e.h..:i ,C,L!,"..
n".esare p"ntru
"r"bilired
.ara,
6rs||,
or onlt^1p ale Drotrtutul Dotet,
.
ln pr,rri,: i"-der,rmiir;
l"tim";
ri
gyo"imea mJ\im; oprim.i r pdlei
la /- 0,6R, procedindu,se ast{el:
,-
se .alculFaz; peltru ,
-
0 6R .o"fir,"niii .40.s
li
B0 6
, u rormul.te
(J0.232) sau (10.233)
ii
(10.245);
-
sF.sl.ulpdrj
Fo.6..u
rclatia t10.247,, in car" s" urilizeazi,4oe gi
. -
se d"r"rmin,j- in diagrara
..
-
tt-"..t (v. fig. t0.44, pun.rul E.
dc
'nlFr.e!lre
J (urbei
u-
I,10.6
con:Lanr, cu graficul k D),,,:
.^ -
pun.rului.E i; \or cor""punde. pe rb.cisa
ti
pF ordonaL;. vdlorile
(Lrjo.6
tL
respect'v rdo,s/.u,.:
ir t/m3;
r
FIei 9i
445
-
din relafia (10.244), sc se pentm /:0,6R rezdti:
c-",
-
Bo6D'(.,\o 6:
(10.248)
-
rnnosrind {aloile r^*aal
^,
ti
c.... s" podte d"{ermrna /.do.&
De repulr. in
proie, tare, se ulilizFdra dideranelc d" Iun'tionare dlP
mod.l"lor d.
"li.e
srrpuse in.crcarilor sLrFmat;c" ld bazin PPnrru reprFzpn-
618 78-6-A;AAnr
qb
u ats ab aa az ai
q$
a!0 M 45
qsqa qt
40 s4 t0
FiS t0 aa
tarea conlurului indreprdr al palci Pli'ei de p'oie'r" 'e folo+w
ratartert
sti.ileeomprriceddimF;.ionale:L,,..")-:I',."'.)":|(n,.rNth:tD'ct"tt4:
\a,
c-"il^: rc-lc-",t-. v
-
U 2R .OqR lv fiS
i0
lz) dP la JcPrle-moaarp'
bin condiriile de.imilirudinc seometri';
r;zulta r"L'riiil" de
'aLcuJ
pcn{ru
r ararrcisirilc 9"66errire
ale
;lic"i d" projPt Iar :
x,,:
(x,,lc-"")-c^,,; x',: (",1c^",)* c-.': tn': (iM'lc';*c*N:
b,
: (b,lc-*)^c*";
a, :
\a'lcnaa)nch*;
c, :
k,tc-'.)^c*".,
/
:
0,21? O,eR
lml'
(r0 24e'l
in care se utilizeaze valoarea lui ,-',, catcdate cu
(102a8)
446
Valorile caracteristrc
{10.249),
permit trasa:rer
'
Din ;elatia
(10.23a)
se obline i
,(
unde ,4' se calculeazi cr
|1a.2491.
r..,., calculat cu lor
erosimilor
maxme. ra d
ieprezentarea Prof
ilul. li
ticile
geometnce aome
ale modelelor
incercat
linia srosimilor
ma'iime
de fuse r,/rr':0,1 -..
1-
relafiile de ca.lcul
Potr
!*: \]-t
in care se utilizeaz:
\':
(r0.250).
Grosjmea maxirtri a'
-
Pentru
elice din
t^'z
-
Pentru
elice din
-
Pentru
elice dia-
trebu-iesc
majori.te cu J
In
Praclra Prorect
,care stabileste
valon a'
Obseruxiia 10.n. D
.oflunicate de bazinul
si .*./r, atunci aceaslj
diaerama C"
\t*14
"
Obtenalia
10.28.
.P
simile maxrme dumar
/
: 0,2R
ti
la virf,. cu
aceste doui sectru s
1
\
-1
(10.2{8)
hmr reprezen-
\ralorile caracteristicilor Eeomet
ce determinate cu ajutorul formule-lor
{10.2rq,,
pprtril tro."r.o,onrrrului
dpstalrrJt al
prlei
Din;"lr1ia (t0234), .cr is" pcntru
ce.liun"1 corpsDunz:iloatP tdzPt t,
tA.D\3''
,,", .
'4.:
, /.0.2R...0qR m.
(102s0)
unde,4, se calculeaze cu (10232) sau (10.233), iar d,, cu ultima relaiie din
lta.249).
1-,
.,
.Jl.uld1 cu lorn"l"
rl0 Z50, .ore"PundF pun"rulLri situal pe linia
ero'inilor ma:.in_e. lJ di'Lant" / ldli dc a\-l elr.Fr (\' rrg lu rz) rPnrru
i.pr.r.nrore, proliJului in.lr.prar ol palei l, r"za ,
"e
Iolos".c iard'lFrLs
Li"it. r"om"rri.-
aJ m<n-ionlt": r,a. 1ru r'q:
tJ"
1,:.
,1..
t'
0-2R 0qR.
ale modelelor in.e
'dr.
(\' {ir' i08) ddr' pFnrru dbtdrl'lP rFlrlrrP.de.ra
Iinia ero.imilor
rrarimp:pre bordrl dc dlJ.
',/r-
0 l l
5r
spre bordul
de fuii a. .0,1 .. L Din ronditril" dc sin'ilitudin"
EFomelrica
rezulta
relaliil-F d. .dl.ul pcn ru
t,olilui
hidrodindmi, tl eli.ei de p ol"'tal:
r*:0*lt^*)^r^.,,:
Ytu
:
\telt^e )^t^"','
t :0,2R ...0,9R,
(10.251)
in care se utilizeazi valorile 1.",", r:O,zR ..o,gR, calculate cu formula
(10.2s0).
'
Gr'osimea marimi ,,"",
',
a palei 1a virf, se stabile;te dupd cdterii construc-
tive. Astlel:
pentru elice din alam5, prelucrate dupi
;ablon:
t^.,h: o,o6D(50
-
D) 10'
lmlj lt}
25z)
-
pentru elice din alami, debavurate
9i
curilate duPi tumare:
t^'.r
:
0,051D\7a
-
D) ro'.
ln\);
(10 2s3)
-
Denlru eric-din olel. \alo'ilpobrinuLe,,r forrulFlp (10252r' |025J)
rrebuiejc m,jora." , Lr ro., iJr ppntru ."lc din lon'; cu 50oo.
ln pr:.ri.a pfoie.ttrjr eii.;lor rdvdl"
'e
utilizFdz; formuL:
,.".
!
:
0,005,
lml,
(10.254)
modele.
Elol pentru
.are
!tdLiiptre taJori a,op.riro,r.
P"ntru
grosirn"d ma\imi a pal"i l3 vir{
Ooscnalo t0.27. Dd,;
pri.1iLp ."rd, tel|:lrcdp
SeomFlrr.e
adrmPnsronJc
comunicar. d. bazinu hidro.lin,'ri., p nrru modcl l in''r'ate lrSxrelz;
"i
c,*, O ,run.r ,."r"r; \aiorr" se id;d arare
$i
nu s" nJi der"Irrinj din
drrerama C"- 1.", )
(v lis l044)r
'Oo",r.,ai;a
/0.j8. Perrru cinpli-tir.rr"a .dl"uldor
"
pot derFrmjna
8ro-
simiie m-xime numar la buruc, .u formula (i02i0/ in car" se
'
on"lder;
r - 0.2R si lJ vrrj. .r una din lorrulFl" (10 252), (10 253),
(r0 254). Intre
rce.re doua
"qliunr
se pr.upunc ca
$osimFa
marims \ariaz; liniarr
(1o.2491
447,
Uneori grosimea maxime a palei la butuc {igureazi printre elementele
geornetrice ale modelelor de elice experimentate ia bazin_
ti
comunicate lo
literatara de specialitate.
10.9. VERIFICAREA ELICEI LA CAIITATIE
Valorile oprime ale l:limii
ti
grosimii maxime a pal.i, determinare dir
considerente de rezistenti, pot s[ {ie necorespunzitoare din punct de vedere
al ca\'italiei. se impun", d.ci
9i
o verjfi.arF la caviralie a palei.'Dacd sp admire
cl :u
-
(v. fig. 10.20). aiunci
(10.2s5)
(10.256)
Tnrrodu.ind (10.256). in {10.255r
ti linind
.ont de faptul ri 6
-
2ttt
$i
, : 2ft. se obfjne:
u, :
J'n
D'
+
t (znn)' : n Dz
llz +
n (tlRY).
uz:,_-:,1
+
@2r2.
Din relatia (10.117) rezu.ttsl
vn:
JnD.
VeriJicarea se fa.ce la" rlR
-
0,6, caz in care relalia
h,:h,D'(J'+3,5s).
Se introduce (10.258), in (10.107) si se objine:
"
:zl?sl,Jlb-!l .
PI'DI\J'+
3,s5)
(10.2s7) devine:
(10.2s8)
Cu ,*,/r, stabilit itr
mportul de disc care as
scop, se utilizeazi relafa
a8
a,/
Fig. 10-t5
-
se calculeaz:
{r-,
-
se stabilegte aili
considerente constnrcdve
se ia pe abscisi p
scala de reprezentare a r
-
prin ,4' se duce r
:4,':
constant, in
Fr
se interyoleazi lidar ir
-
pdn ,4 se duce o
telo. in punctul l";
-
segmentul O/":
Obsemalia 10.29. Pd
tul de disc rezultat din
cn A'lAo > 0,'75, Nt * 1
IO,10, PROIECTARE
INcERCARTLI
IO,I|].1. DIAGRAMELE :
DE DLICE
Utilizarea datelor t
pe modele, ugureaze mu
regnli, aceste date siot
';'
q4
q3
a,2
o
(10.2s7)
(10.2s9)
RFlalir (10.2s9) permit. determin,r.a cu u;urirli a cifrei de caviialie
perrru eii.ed proie.raLa. E\,ludered ap&iliei {enomenului de .avitalie pre
supune rspectarea conditiei (10.108). Valoarea ;r*,, necesare ln (10.108),
se obtine din diagrama C.
-
(,tu,/c). Diasrama se utilizeaz: astiel: r.,, are
valoarea inscrisa pe curba r*,: constant, ce trece pdn punctul E, de inter-
seclie a graficelor p :
*0.6
:
constant
ii k/r),",
(dace prin E nu trece o
anumiti curb: ,,s,: constant, atunci se interpoleaze lniar lntre cele doui
valori apropiate) (v. {ig. 10.4a). Dacd din compararea cifrei de cavitalie o,
cal.ulata cu (10.250'. r.r .oeri.i-nrul de dapre"iunp local; r,".. dFrelminar
din diagrama
r', (-",1")
".
consrdra
.; e-te indeplinile condilia ('0.108).
at.u}.'ci. c^,,/D
,ittu".j,slc.@
sint bine alese. Daci ln ulma compariii rezult:
'r<
re,, pentru ca elicea-se nu caviteze este necesari mirirea lui c-",/n
9i
mictorarea Iui t*.0.6/c.",. In acest scop, se caute pe curba p:
Fo,6
:
constant
punctul E', unde
'jrfi*<
o (v. fig. 10.44). Este evident faptd cA in cel de al
doilea caz randamentul scade. DacS punctul E', astJel stabilit, detemine o
valoare prea micx a ndamentului, atunci se recomandS evitarea primei
faze a cavitaliei, care produce djstrugeri mecanice aIe materialului
Fi
tre-
cerea elicei ln cea de-a doua lazi. In acest scop, se alege pe curba p:
$0,6:
:
constant un alt punct -E", astfel incit xi",, x 2o
\'t.
lig. 10.44).
448
'-E
elementele
li
@unicate in
&erminate din
tluct de vedere
i- Ihd se admite
(10.255)
(r0.2s6)
hdcio:2rz
:
110.25'7)
,m257)
devine:
(10.2s8)
(10.25e)
ihti de cavitalie
it ca.!-itatie pre-
i in (10.108),
E, de inter-
-rt
nu tece o
_
intre cele doui
a de cavitalie o,
determini o
'mdiria
(10.108),
@eHrii rezdte
lui c..,/D
;i
ci in cel de-al
ritarea primei
wialului
9i
tre-
!J0r{J
).
)
'7 I
// /)
/'l
77
t 2
ta
Cu c.",/r, stabilit in modul prezentat mai inainte, se poate dgtermina
raportul de chsc care asiguri evitarea fenomenului de cavitaiie. In acest
sop. sn Lrriliz"azi relalia
"pro\imariv::
q8
a,/
'i,
2A 40 A' &
q.,,
&t
Fig. 10.45
A
rjl
Ao :
10,s3-0,484\hl
R)) z
k^,.1
D).
\1o.260)
\raloarea minimi a raportului de
disc, care asiguri evitarea celqi de-al
doilea stadiu al cavitaliei, se poate de-
termina
;i-din
diagramn reprezentate in
Iig. 10.45. In aceasti dia8rami sint pre-
zentaie graficele functittor A
"
I 4 o:fkr).
pentru ,.: 1i 3; 5j 7 m. Impinge.ca
onitari critid,
4,.,
inscris: pe abscisa
diagramei, se calculeaze cu {olmula:
T
9r,:
_-_
lkN/m'z].
(10.261)
tD11
trIodul de folosire al diagramei estc
urmitorul:
-
se calcuieaz!
9",,,
c11 {ormula (10.261);
se stabilelte adincimea axului r.!,, pentru elicea de proiectat, din
considerente constructive
j
_"e
iJ p" abs, isa punctuJ ,,{'. asrl-l inci{ O,1
-
qr, /v.
Ii8. I0.45r la
scara oe leplezenrare a
4?&;
prin-,1'se du'c o dreapr; vefli"al; .are interse.l.aza curba f.
-
:1,.!":
constant, in punctul 7 (dacn pentru
4!,
nu xistn curbe, atunci
se interpoleaztr liniar intre valorile apropiate);
-
prin .4 se duce o dreapte odzontalii, care intersecteazi axa ordona-
telor in punctul ,4 "i
segm.ntd Or4
'
-
A1IAn.la scara de reprerentare a raportului ,46l40.
Obvmatia l0 29 P.nrru elimjnarea primului sradiu al caviraliFi. rdpor
tul de disc rezultat din lig. 10.45 se majoreaze cu
{50...70)%.
ta elicele
c\L AEIAo > 0,'75, nu se recomande aceast5 majoHe It
10,10. PROIECTAREA ELICEI CU AJUTORUL DIAGRAMELOR
INCERCARILOR SISTEMATICE ALE MODELELOR
10.10.T. DIAGRAMELE INCERCiRILOR SISTETIATICE AI,E IV'ODELELOR
DE ELICE
Utiiizarea datelor expedmentale, obtinute pdn incerctuile sistematice
pe modete, uqureaze mult activitatea de proiectare a elicelor navalb. De
reguli, aceste date sint prezentate sistematizat, sub forme grdfici, prin
449
intermediul diagramelor de functionare
ti
a diagramelor generalizate ale
elicelor. In definitiv, ambeie tipuri de diagrame exprim! legeturile intre
caracteristicile geometrice
;i
cele hidrodinamice ale seriilor mode-lelor lncer
cate. Dintre seriile de diagrame, utilizat ]a proiectarea clicelor navale, pot
fi mentionate celc claborate rle: Iiroude, Ta]4or, Schaffran, Gawn, Papmel,
ln continuare, se vor prezenta diagramele Troost, de tip Wageningen B,
trasate pe baza rezultatelor expedmenterilor, e{ectuate la Netherlands Ship
Model Basin din Olanda. Au fost testate 120 dc modele de e1ice, din alami
manganoase, cl1 acelati diametru D
-
O,24 m, avind num[rnl de pale, ta-
poartele de disc
;i
rapoartele de pas, va abile
{v.
tabelul 10.6). Ceneratoarea
G" (v. fig. 10.15,a), a palelor acestor modele, este lnclinat! cu unghiul
-r":15",
fatn de planul vertical. Diagramele se noteaz!.sub forma EZ
-
100
lA'lAd,
nnde Z q\ AEIA, iau valorile inscrise in tabelul 10.6 (spre
xemplificare, notatia B4-?0 corespunde elicei, din seria B, cn 4 pale
9i
raportul de disc 0,70).
Elicele de tip Wageningen B sint frecvent {olosite la propulsia navelor
de transport, ele indeplinind in condiliuni bune atii cerintele de eficient:i,
'cit
fi
cele legate de vitarea efectelor negative ale ienomenului de cavitatie.
Pentru scopuli practice, in lucrarea de {ali, vor Ii date elementele nec_e
stre proiectirii elicelor cu 4
ii
5 pale din seria menlionati mai inainie. In
fig. 10.46 sint prezentate planufile generale ale acestor elice, care descdu
formele geometrice ale: butuctlui, diagramei grosimilor maxime, ionturuiui
desf!.qurat al palei
ti
respectiv profilelor lidrodinamice Ia diferiie raze
'(v.
$
10.1.3). Dup: cum se poate vedea din {igure:
-in
sectiunile apropiate de butuc (7/ft :
0,2 ... 0,6), profilul hidro
dinrmi. al prl"i rr" Iorm: dp arip; d" a\ion
-
in sectiunile de la virfut palei (r/1i > 0,6), unde Ienomenul de cati-
tatie este mai pronunlat, prolilul hidrodinamic are formi de segment;
reducerea grosimii profilului spre vilf este insotii: de o crttere a
tiiimii palei, astfel incit si fie asigurate conditiile de rezistentn;
-
pasul elicelor cu 4 pale variaz[
Pe
intervalul
10,2.R;0,6R]
de la0,8P
la P, dupi care se menline constant (v. t4. 10.46,a):
pasul elicelor cu 5 pale este constant de la butuc, pini la virf (r'.
fig. 10.a6. b).
Etementele geometrice (v. {ig. 10.12), necesare trasirii conturulti des
Jeiurat al patei qi diagramei grosimilor maxime, sint prezentate in tabelelc
10.7, 10.8.
Elementele geometrice (v. {ig. 10.8), necesare trasirii formelor profilelot
hidrodinamice, corespunzitoare diferitelor secliuni ale palei sinf prezentate
l+ tabelul 10.9.
Pe baza rezultatelor obtinute in urma idcercirilor sistematice ale ode-
lelor de elice, avind geometda prezentati mai inainte, s-au elaborat dia-
450
*lllll+ffi
dff#ffiY
ffiffiftrH
##ffil
l#x{ffiffi-l
#rffi4q$Ft
#/l/#ffi
ssss$E$E$%
aIe
iDtre
aarale, pot
Papmel,
i.&n B,
Sh ip
& alarni
fnte,
ra-
d utrthiul
inte. In
descriu
dilrtlui
10-6 (spre
{ pafe
si
6cient:.
.iritatie.
BZ-
i des-
*.r (".
bhelele
45t
dia-
a
s
E
:.
93,
|
.
= =i=1. =l
:
l,.r=r,rl
z
llli
lllrEl
,l ,l
i
I ,[l=]lI;f l E
I
r r*L r_l
E
I l:l
I
:l

l-;al
'I;i;l '!
fl
l-"rui li
g
|
,ilsf
l3l
:
lls-["
,i
I
|i--|
I rl I
s rlrl
!*
| |
-L
| | .i
[M-l ;
i:l
=l
I
i
I I |
,l
i I I'
l-[Efff I ;]
I
l=l
I I I
I ;g.
l=l il I
Es
l"l"!-:I! :
I I Ll :
i,\ t-i
I
\- 9; I
^\
E-i i
i:
-e
I
:a Lt,3l
el3.
|
=r
:l
r,
-c
I
i:-il
----T---
;l
-ul
..1
3.1
;-=l
i 5 :l
!"
---T
l
i
----r;!
al
I ftl
i HI
l*L I
,E
.
I
lE-
--
I
i.; ; I
l! . lAl
ltE!
F:l
Cs- .:l
e,l !El
9!Et .E'l
ieSl :;l
3! li i-C
:-e:]E!:
;Er \F:
F.: So a
:5n?=.:
i:5r"fi
,l
ir-
- -aT6
i----16 e
------i-----Ei---
gl
;t
lill l
Et
i
i E.
-
: E!
-g
: i r.:1
(
3
'6
!
"6
E
152
,'L
E;
a---
'i
d:.

E
'i
-.
_E+
-?..
Ed
1;ti,:*
!c'n-jl-.-
.
n:
:sf
.'
!:
;:1r;
or 5 si
j'!:iE:;
s=
it
i
slrl
3
j
E
t e
e.i 21
s.e
ar
!i
E]
r-l
!"
EZ
a>
{
453'
gramele de funclioMr
diagrame sint valab{e a
Cu ajutorut diagra
probleme (v.
S
10.10.2)
pentru care ele au los
Obsel alia 10.30. C)
(v. fig. 10.4? ... 10.55)
loKa
$i to
! _
frm prelucrarea ar
rare, au fost trasate
indicate pentru rezolva:
t0
a9
qE
a7
ot
4J
0
4t
o|
tl
l0
It9
q6
0,1
a5
q+
0,1
QI
o
-l
F
:
-L
^t-l
el el eL cl xr
R-l G.
!l
F.i ?.
"'1"=
al
'l-t-
-t-t
a
E
!
;
f, El al ?
"'t"
:i
s R
el 3 fi s.l s
3. 3.1 3-
el '-l cl e
3t i Ft
rl
"t-i-
s
sl
s
fr
E
:.,
ii
E
E
.E
ti
:.1
c
I
3
i(
-
I
^t
:
i.l
-1
J
;L
:l
-t
e.l
.t
..1
a sl
I
;-J,
tt Fl
-;t
r
g3
"l'l
I
'l'l
I
l
^l
r
I
"ttllll
al
,J
'
I
, rl I
"Lil,l
-t-t
E l.l
'1 '1 ' '
trl
tl
!l
cl :
'l'l-llll
---ttt
Rl
!l
E
,l
'l 'L
"'lrtt
-t-t.t.t---
ol oL o iJ oL oL o
e
P
6
n
qt
42
q
4,, 0l
Srdmelp
d. fun.tionare ffr Ko
J
tttg. 10.41 ... t0
i5) pFnrru
acFsrF
ordgrame srnr valrbrlF conrrd, ratiilp ti.urp ld
q
l0 5
-,
I0.5.8
.1"
"iytorut
diJBramelor d" lun.tiona'", poi fi r.zolvarc num.roJs.le
problemc Iv. g
I0.10.2).c apar in proiecrarea .au anatiza elicctor din
"eria penrru
carc ete au tost intocmjte.
Fig. 10,41
q0
a7
0t
0,+
q2
0
l
I
I
I
Ob'ena!ia 10.,A. Cirrelc insrrte in ordonaret( diae-amptor K, r<^_ t
/v.-,fi8. 10.47... 10.5r) .emnilic; vdlorilp simultJn. a rrei parim.rrii ri,
10,(o
Si
)b r
Prin preJuirarca analiri,e I datelor rerulrar" din diagramele de Iunc{io-
nare. ru fosi rrasare diagrrmele gen"ralizare:
B, 3. B,
-
3
5i
g
-
r,
indrcal p.nlru re/oharpd unor ripuri de probl"m. mdi des inrilnir; in praL
t2
tl
a9
a5
a1t
0,1
a2
al
Qt 0,2 a,J 0t a6 0/ 0t 0! t0
45t
4t
q0)
K.: nr.;a
a
q45
ta
t,a
4,2
t0
a9
qa
0,/
a6
ql
a9
0t
0,/
02
al
l1
t,2
0,c
a
4J
t2
tt I,t l5 1,6
at 42
a.1 0l oJ A6 At a6 oe
4,5
0,J
0,2
a
46
0,5
4,2
al
0 0ta2a
450
t,a
1,2
q9
t;t,l
:t
;itf
a'2
|
':l
o,t q
2 a.l
4t 4s
o 6 u-A;;ii;i;ti
ri6. l0 J I
Iie. trr r2
4.6
4,6
'A
oz as q*
oiGiirFiijfr:i,t.
ot
ar at ot a,i1jf,fiffi.fi,
,ffi|
1,2
q/
q2
-
:
Cele mai utilizate
rea principalelor problt
intervin coeficientii: B
ficalie se prezintA iD c
Coeficientul
B" se I
lcazi cu formula:
i
in carei N este tuEtia
de la ax. in cai Dutere
tulut de lichid
;rin di!
: 1 Mm/h :
0;514 m,
.
Pnterea P,
ti
resT
rela{rrle:
0
4t
0zQJQ"A.a6A Abagt0tt
tttJ lrl!lt
Iigr 10,1{
iD care: P, rcprezinti
I
., viteza navei in \d. il
Coeficientul de rii
unde: D este diametn
Dia8ramele B, 2
pale, sint prezentate in
-
valo.ile coeficien
-
valorile raporrul
familiile de curtr
la sistemul de are de r
. -
curba D",,, ud
aslguri randamente I[
In principiu, er.ist:
Daci se cere proier
cedeazi astfell:
-
se calculear: co
,
-
se pune pe absci
-
pin I'se duce o
orizontala dus: p
c!ruia se citeste
yaloan
-
valodle inscrGe
pnn punctul l, indid
r
nu trec anumite curbe
liniar intre valorile insa
I5
t,tl
IJ
t2
4,7
a,5
!),t
0tr
q2
c.l
o
rl at c;
at
q5 q6
al 4E Ae la
458
Fig. 10 5t
,
",
;,ll ;,j:,;; i?fi
i"1' #Hi,?:'i,
"4,
-- -a -
in t ru' i,'re a'is'r;.rnzorva
;L'ii,::""J,::iij
i;?jl qr
o;;'ii
;:;o'"i,1:T:1:'fl'::.,*:'i;J;'.ffi
n:
r",rrtiit'fjil,'Ji"l'"" '"i"ir
r"
lqt"*'-p'i*rtr ae
"ii.e
de ra ax
;i
se carcu-
'
lt0.z62l
,/
-
v(l
-
?/)
lNdl,
i:
ti*,
p,
reprFzinr,i purcrea moLorului in r^p
r," r;ndamenrul Iiniei axiale
lJ vrteza navei in Nd. iar rs coFficiFnrr
dF siaj.
Coelicientul
de vitezi A esie dat ale:
in mre: .V esr" rurarid nli.ei.
in ror
-nin. p,
esre purerea
lr;mira
de elice
ffi
tl
j;)ilT;{'ri'ff ti':i,::1 lJ,l.Ii;
l;'"i,1 i'1,:j,.1" L,j;il
."*l
,"+l[t""'P,
9i
respeitiv viteza 1,,, necesare in (10.262),
se deiermini
cu
P,:1,013p!.as
lHpl
j
(10.263)
d: ND/0,305,r.
uniie: D este diametrul iicei in m.
.10.264)
(10.26s)
0","
o.1xffi
l" fli ; i, i,* i ;:J,:
"l
; f; :
"..:'j,,yl-""xi:[L",
:""
;#.:
- valorilp
coericienrului dc purere,
Bp11 ...200 . insirise p. abscisa;
-
],ri1jl1
,.r*r,t'i d. pa..
p/D.106..
I.al ins,rise
o.
",;."",;;
," .^'"11il' al'"1"'.'ii":i,o
J:i'"'?l:,:i ilPd
i'
-t'n,.
-n"*'"
p-o
t
"
*n;'l*i"jAA
*Itr
.
pcntru determinarea
vatorilor diametreior 'care
Ir principiu. exi.ft doui modalire!i de utij;za,e dlc diaerdmei R, A
,.a"J?.i.ili."'.
prorecrareJ
unei eli,. (u
diam"trul oprim."orUnri .e
pro
-
sF calcutpdla .oeficiFntul
Br, .u reJalia (t0.202,;
I
;'nlT:.::::::'$"iiliil';,," ili J,:g;.]3;11,;,i,"Ji"ljlli.
3!^,;p;,,
"*,"
."J'i',+ili Sffi
l"'i",jo::,';ifr l:
i:.".gr":i,l*ll,iJ';i;;ii
i
|:.i 3-l;ii.'l!, liTlI,il.l,r"l$.,1,
;
;1p,;:r,::,,.p,
",:.",T,;l;"
j,,,;Tx
il,iJl,1:1Tf
,ff I:1",i;
ii".'Jiil,.i;;
"'..;;"i,
r;r';;i.;'-iLiil.i;i"j
{5S
3
s
,5-
c
E
R
E
e
B
c
a
s
a
:
i
: S-
.--
fig. lo-ji
B 3-ts3
i
.i3:::.3:B
\ 3
Fir.. 10.56 Fis, lO 5?
tR
IE
t:
s
s'
E
s
3
t
s
s
a
ls
90
s
3
s
e

a
t
.*
I
e
e
E
c
&
s:s.3
10.i8
.F
Fia
461
e
s
rs! F
a
R
s
a
a
a
J
:-:3-s\s
Fis. 10.61
s ett :
3
-a 3- S 3.
.
!i5- 10 60
\ -. :1 g
Fig 10.(
* e.t
R
_a
Q
R
s
s
:
s
e
F
5
R
P
e
R
R
R
s
a
\
Q
a
s
a
ol'
I
d
l
3
3. \ 3. * :R:.
:
s
B. 3., \
-1
. 10,62 r'i8. 10,63
{
&
I
in relalia (10.265) se introdu-
ce 3, determinat.mai inainte gi re-
z1it5. Daer
Daci se cere proiectarea lrtrei
elice cu un diamtru impus, atunci
se procedeaze astfel:
-
se calculeazi coeficienlii B,
9i
8, cu relatiile (10.262), (10.265):
-
se pune pe abscisi punctul
.4' (v. Iig. 10.57), ast{el lncit B,:
:
o,4.'
;
-
verticala dusi p n,4'inter-
secteazl in punctul .4 curba 8 :
constant, care are inscris[ pe ea
valoarea coeficientului I, calculatl
mai inainte (dace lui 3 calculat, nu
i se potdvette una dintre curbele
3
-
constant, atunci se interpoleazi
Iiniar lntre valorile apropiate care
rt rnclucl) :
-
in continuare, se determini
pentru punctut ,4, valoril P/,
$i
1]o, procedind ca la cazul anteriol.
IO.]O,2.PROBLEMELE ELICSLOR
sl
SoLUTIoNAREA
ILOR
CV
AJUTORUL DIA GRAMEI,OR
Numeroasele
probleme de pro-
iectare si exDloatare, care
pot
fi
soluqionite cir a jutoml diagrimelor
prezentate in
$
10 10 1, se grupeazA
astfel:
-
prciectarca elicelor cu catac
teristici optime;
. -
Foiectarea
elicelor cu carac-
teflstrcl rmpuse;
-
proiectarea elicelor care asi
guri viteza maximS;
folosirea unei elice existente;
-
trasarea curbei tracliunii la
cirlis,
pentru remotclere;
i
ploba tracfiunii la punct fix.
!ig. 10.6{
In continuare, s
rerolvare al unor pmb
meTate mar rnalnt.
a) Proiectarea dil
Problena 1. Se ca
Sc cere proiectarea
or
Problema se rezo
-
se aleg mai mr
piu, conditiila oferite
-
se calcldeaze ar
fiecirei vatori
,l
un punct ,4,, i :F,
rz
damentul maxim
%
-
-
punctelor lr, i
5i
?{o1, r': l, nr, citite
-
se calculeazi T,
cu valorile D,,
prezentat mai inainte, s
\o-e: IJT).
ddl\ carc
elementele ciutate: ,
Ptoblena 2. Se cu
;i
hfatia',. Se cde p
Prcblema se rezoh
deul este cel indicat la
cez ln care se procede
in loc de ,.i
,,
j
-
se calculeazi P
se tmseazi gra
:
f;(Pbj,
dn carc rea
mentele c:utate: ,,F,
Probl,ema 3. Se cna
Se cere proiectarea un
Problema se rezoh
-
si ateg mai mu
te! e instalatiei de pr
-
se calculeaz: a'
-
fiecirei !-alori
/,
un punct ,,11,
j :
-l
(
damentul maxim
b&
-
punctelor
-{', i=
j: 1, q, ciiite din dia
-
se calcul"z: ]l
-
cu valoile nr, (
zentat mai inainte, se
:- 3
e:_
i
464
ln continuare,
se vor
rerolvare
al unor probleme
merate
mai inainte.
prezenrd .ire!a
:ndica!ii
rFf.,iloarp ta nodul d"
3parrrnrnd primplor
rrei
caleSorii, din
cele
enrr
al
lloieclajel
elice)or cu earacrerisrjci
opriDe
ptobtcna
t. 5e cuno.c: imDinppr"a
I viriz, de avJns r,
i:luratiJ
,..
5" cpre- proie.tarea
un"i elicn ,u'diarr(rruj
oDlrmr
rroDreoa
se rezotvi .u
aiuroruj
.liagra;elor
Kr
_
Ka
_
J.
a*fp-:
*,,ljg
m2i.muhp
di2rnelre
D
. i
_.t.
11,
. ,".p". i i.au_-.. i. p,;n,,:
pru.,ondrlirle
oferire d"
rorp pentru
ampjdcarcJ
elrcr:
-se
cdlculpdza
a\an"ur:tF
r"ldti\p
J".
i .
ti..u
lormula
(t0.|7):
-
fiecirei vatori
_/,,
t-17,
ii va
corespunde in diagrama K, Ko
'
j
llf,*i
,1, i. T.dt,. ti8.
r0.4-r, .iruar
pe.urba
ro,J,
,,*
".ig,,j,""
oamenrur
mJxrm
nh..t,,i:
I,n,
-
punctelor
A,, i: 1- m, le vor
corespunde
.valorile:
(plD),,
ry*",,
Ei
l{'1, i :
l, ,r-, citite din diaglama j
,
se
calculeazi T, i :
ti,
utilizind in acest scop lormula (10.141);
-ru
valorile
D:. tp
Dt,. r,.*,.. 1.. i r, ,r,
<l.t"rmina," rn modul
lndrnie,
sp lrJmJr: gralh"t(
Iun.
ljitor
n
f,\
r).
p
D
_
t,IIt.
,,9*
/.rrl
l, crn .arc
fezulti peatru
i. irnplc prin
iemr a. p-oi..iar.
elementele
ctu-tate: It.o1.
p1D.'
4o,.,.
j.
(unos.:
putpr.J
primiL;
oe
pli.e p,,
rireza rl" avan. r,
:r
l,rralri. ,r.
J. cerF proF,idrFa
unri
plice
eu
diamet,u
oorimr
s^ rerotvj mar u;or ,
r ajurorut dias,rm"loi
B" D.
proce.
a.ur.csrc.cr
rndr.a. ta
N
10.t0.t.
sa por
uiiliza
ri
dldRrJmet"
/{._fi- t
se prorFdna/,_,d
la
b,obl.na i, cu urm;roar"l"pairicut.-ririrj:
rn lo. op
^,r.
t 1.
m,p vnr riri din
di.gram;
Ko., i L,,r:
-
se calculeazi
p".t,
!:
t,i,
cu ajutorul
to.lnut"t
irO.
t r:l
:
i t.r-cJz:
erali.eL- tun, r;iln,
.,
li.,pDt.
p
D t;tpDt.
r.o.,.
*Jiir-,).
a'n-,are
rczuLrr^p."nr,u
p,.
impu. prir
r"ma a,
-proi..tar",
"r".
menrere
_rJurare:-rqi,
?lD
,i
tb*1
.
I.tobtena J.5p. nost:imfin8erea
f. riteza d" d\"ns r. si diarn.rrul
D.
Je rerF plorectared
unct elxe .u turdti.
oDrimd
r
rroDLema
se rpzoh: .u
ajutoftl
dh8ramelor
,(, Ka
/.
a.rf"l:
.. .se
al,S mai rnull^
jurrrij
r,
j-
t-, q,
avindus-
in-v.d"r" pocibrli
t:iile instalaliei
de proputsie'
-se
cJl.ulpaz;
avdnquritc
r-laLir^
J
.
j,
t,t.
cu formula
(t0.,'t:
-
liecerei.valoli,
I
:
I,
4,
ii la
coresptnde in diagrama /la
_
r.
j
un pun.
t. '{
.
r'
-
L g /\'.
f,B. tO 48r, :ituar pc . urL,"
ro{/r
.dr^
""igr.j
r";
oamntur
maxLm
\o.^,, i_
1,
q:
.
--
punctelor
-1r,
l:1, {,
te r.or corespundc vatorite (plDr,
\o_*r,
Krj,
J:
t,q,
citite din diagrami;
-
se calculeaze 7,,
j:
r-,1, utitizind in acesr scop fomula (10.141);
-
cu valoril" n t
PlDt
.
,a,",
I j t'.
q. d.L"rminar"
in modul
ore_
z.nTar nldl rnarnte.
.. fra,"rzi
Brrfi.c'e
tunctiitor ,.
S.\j ),
p
D
e,iTl,
485
no.*
-
St(T\.
din car" rezulla p.nrru /- impus prin rema d" proieclarp.
clem"nlele
.;ulale: n",r,
ptD,
u^^,-
,.Ptoblend^4.
se.unosc:.puiprea pr:mir; d"
pli.e
Pr. virFza de avans zrl
il
oralFlrul ,. se iFrd prorp.tarpa unFr
plr.c.u
turallF oprim:t
ProblFmd poJiF fi rezol\a{: (u aiulorul diaeramelor K-
-
l<^ I
prorcdirdu
(-
;a ld
fuoblend
J, , u ur'miroarele
farri.uJariraii:
-
in Ioc de K.t, j :
\
q se vor ciii din dia.F]"iaril: Kar, j : 1- q:
se calculeazi P,,, j:1g
cu folmria (10.1{3);
-ie
iraraz; g.rfi.ete func{::to- a _
e;tpr,t.
p
D _ g!r,7.
.a."" _
'8;{l,rl.
din ca'p rerulli pp.llrr PD. impuc prin r"mJ dF proi"crdre. Fle-
menr^elP rirurale:
ar.
PlD, qo4s.
In mod asemin:tor, se rezolvl problema
$
cu ajutorui diagramelor
a--3.
b) Proie.tarea eli^clor cu caracleristici impuse
Pnblpna.5. 5. , unoq\ : imp:q"rs3 /. \ irc;a de aran. r,. rur3tia n
ii
diametrul n.
Se
rere
proi."
'r"J
.li."ir
Probl"ma se r"zolvi , r ajurorul didgramei K, Ko
J
acrht:
sp .al.ulerz;
J 1i
K1.,u formuiele (l0.li7) (r0.r4rrl
-
se pun, pe abscisa qi respectiv ordonata diagramei, puncteie l', l"
/\.
tiq. t0.4q,, asrht in.ir O,J,
J ri
O4, K,:
lefli,alJ du.l prin,l', inr"r.e,L".z, orizonralJ du.i prin ,l' in
punctui I
;
-raponl
dF pds P/D. al .lic"i proh.r"t".5e.irpc'c pe curba K,U)
.-re
tr.r" prin 1 tia,i prln I nu rr.c" o anume,urba K,.'arunci.. lntei
poleazi Jiniar intr- r"loriie in\ri.e p",urbptp intr" rar. se all; pun.rul);
-
rardam.nrui clxpi proie, txrp. sF, ir.srn p. d\d o.don"ielor i; dreprul
Dirnctului ,4" /v. observatia 10.30).
'
Prcblenct b. Se c""o""'
pute'rea primiti de elice P,, viteza de avans
,i. luralia r;r diam"rrul D Se,eri pro:., rarea
"liceir
Probl"ma
." pzol\;
ma: uror .u aiurorul dLeramelor 8,
-
o. Pro,e
Jeul
".rp,el
iadi.dr ld
S
10.t0.t. Sc po u-iliza
ii
diagran-ele K" l(a
I,
caz in care se procedeazi c.. \a
lloblema
5, cu urmitoarea speci{icalie: se
suDsrllulP r1, iu Ao.
.i Proiectarea elicelor care asigura iiteza maximel
Probleqa 7. Se cunosc: puterea P, primiti de elice, turalia r, diame-
trul ,
$i
curba rezisteniei la lnaintare R.:r(r). Se cere proiectarea elicei
care asigure viteza maximlr
Problema se rezolve mai ugor cu ajutorul diagramei B, 3, astfel:
5" xjeg mai muhp virezp u, h- I. t .dre sa in.luda in domeniul lor
viteza posibiH de deplasare a navei cu ajutorul instalaliei de propulsie dati;
se determini vitezele de avans !rk, h:-IJ, ale elicei, cu ajutorui
relatiei (10.193);
sF , rlcul-az; .oFfi"ipnlii
8,,. 3r f
-
l. /1 cu (10.2b2), (10.26s,:
-
utilizind, in diagrama B" 3, coelicienlii calculati mai inaiate, se
determini, pe baza indicaliilor de la
S
10.10.1, elementele: (PlD)y
Si 1"y,
466
-
se calculeaz.d ir
mula:
rezuliat5 din
Felucrar
se calculeazi it
deplasarea corpului nar
oblinuti prin prelucra
cu vaior e fra
se traseazn graJicde
'n"
-
ht(u)
:
-
punctul de inte
: ,!(/), determina \it(
vitezei ma-.time
tuncliilor P/D
:
4(r).
10.10.:]. MODELUL DI
DLACRTL\IEL
!'iecirui tip de pr
stabili un anumit modr
Fis. t0 6:
intil1\itn problen'a 7. ln
prezentat in coatinuar
Dupa cum rezulti
16 aie tabelului 10.10.
gralice ajutitoare (fi9.
n,r,r,
..,ul"ut"r,
impin8enlF dpz\o1.rr. de
Fli.-:n
ap,r liberi,
cu for-
Ta"*
:
P"tt*lr*, h: t,t,
rezuttate din prelucrarea relatiilor
(l0.la3),
(10.1a4)
;
,
sc .J,
uiea/.i impirg"rh n"c"sa:e d li d"zvolrar. d"
"li.e
penrru
arplasarea
corpulur navei, cu lormuta:
1I.
i
:
Ir?l]
\
|
\1o.26'71
obtinut: p n prelucrarea relatiilor (10.183), (10.186);
.uvJolil"
1d,{. 1,.
\.It'D',.r,at
1\ 1,
l. /, ,txbilirp
m3i indinte,
se traseazi gaficele funcliilor Ttu,": kr(r,), r,,"": n"(r),
PID
:
h(t),
pu,rdul de in'.r.p.ti a1 grdliLelor fun";ii1or /*."
-
4r(r,,1 ,i f."."
rz(J
d,L"riina \ir"/d rdr,n1, ?."
Falizati
dp.ltrp
\i"z"i rnrxim.
L,x,.
""ttr)
dererm:n"rr ii ,or"-pund,
pe
erdficetp
lurl.l:ilor P D h\\1t. ,,o l{r, r.
\alorlp P D
;i 2
:li
Fii.ei
pr;iecr"r..
10. t0. L IoDELUL DE CALCDL ri"rrLrz.AT IN PROIECIAREA DLICET CU AJVTORUL
DIAGRAMEIOR
Fiecnrui tip de problemi, din
-cele
p.ezentate la
g
10.10.2, i
se
poate
stabili 11l,l anumit model de calcul. In activitatea de proiectare
este mai des
r.rg. l0.nj
Fig. 10.66
tn'ilni;
ftabl
an 7. \lod"l,rl
d. ,al"ui p,j|ru a,pqr rip de problem; Fst.
pr,/onier rn ,on1rrurr., :i"rpmJrjz.. .ub lornJ d" rrb"l (rabelul I0.t0).
Dupn cum rezuttn din observatiile inscrise in rindurile 4, 10, tt, lZ;i
16 ale tabelului 10.10, in modclul de calcul intervin
Ei
unete reprezentnii
grafice
ajutitoare (fig. 10.65, 10.66).
\1O.266)
I:ig. 10.65
467
!+
t!.= i
e*:=: i
-_=t.""-
* ? i_
-
:'
=
i:!1
-:
;'v
is!'
F. A3E
s
ls
;i
r l;
I t=
i.Elq | &-
-
f--
i
::f;:;il
zi4et=:
i l3"!i:is
.1 !b.E!:+":
r i i1:+?Ez
i.;i".:1:5!
+
i.,j.ii:-i;
E ;t",!!;;t
:'*;;:!::
- li;tE:":tt
i
a!tl;ii=
e
3--E;4.:!
: ;:t:; E:t
:
r."u:i::a
!" t!:;=.;e
k :F*FE.':-l
. :-r! is
q
i;;3:1::
I
i,=.;"-;i7-
;
,f-.j!-;;
i Er-..:ri
; F:;!;i=:
:
?e:f;!1;
a
T r._:;i E(
:
n (q:!;'d.e
i::i;!;i+i

;r S 1F e;::
=
-.=34:ia!,
E EE:r4";?
3
-"'EE',i:i=
;
tiEi;fi:
- :;.Fs
=ai-
: 'ia.q
-.b:
; a:isjj:;=
i;.r9i9--
]'-:
" l"'
;l;
;lt
.i!3
.:;
iq
";i
!
:!+i
E-
a,v/ .:
j'n9:
E"
'E
'L
i-
'!
l
i
i !.:
2
Fi
ls
i,,i
:1 t
t-
t-
ld r!:a9l-
468
jBtd-96
"i*E.:
!!-E-=:
5:,b:iF
9
-E
-r
j
c:dEH'-;
Fdr
s
-""
i
E'::8"."S
,.tg i E l-.-l
af ,x
E:.3i
a Bg !
:d -9
^
i EE
I
E
6i3
I
l-a
iF"t
ii:=
;E,9!
.:a;;.
6
6!
.56 P= I 6i
j
:t?*
ti-,
Bj
!it
I i{
c;it I
E;i
iI:;i
32"+
4,"
t .;"
l')
*:
-.=t
Is::; i.!!
:'l-:! | i=;E
i:
=ll*l
alj:
I.-Et::l
;';'
:==-E;!
::E:
:ri!Et
;ii:
i
l:
^
, *gE:
!s F-
F-,
iY
..
l
.:la
i ei;ii
e.aaE&!--&q-
_l-
53
l3:
9::.!
'i
t
a
.E:1:
469
t,-
?l;:Fipr:l
::;jg*:::;l
l3r;*!e Ell
I
.;
?
l
l"
> a:
3,.
d: .:
'a!6
g
t-
z a3
.i
i
: ls
470
:j*;f;:;
:Ep;&i-t^
I
';"?;-t"::
t"!EciEi*
6egtEiii:
i E:
+Fdgr
*g.l .x+
piil
;;ii*
E : * : * r * , I r 5 : .: : I : ,:
r;FiFiFi iEi{FiFlFi
idi'; i-.:l ,
i**t*i: i;
r;.,x;
-_r;-- j.i6
E'
:E;=Fl-r-;-

=::
t;i
g
a *
t-
,31 i
"6
-:-
;1e
-{
-r
.g
o 4
"'\:
'!-
i-
'
E F;.9
E2
,.2
a3
d
lz
l*
:E.v?!Fq
,=
*i'.o-:
i,ii+ i4a
.: a9 !:.q i
;t;*l ;;rl
;Er!El ,!til
g.i
i
;
i?r
g;+tBs:
E
ri;;i+i:r!
!3rtn-qsr:l
:;
>.4
5
F''
rS !
zu 5?; {
ll
i5 .r
ll
9a:.
F1
I
i-
t' )2
I
I
E
.E
z
A"
;9
r P6
eg^
SA
!
i'itr:
i i.i: a
! ;,.,
t "3* E
t:
^!3
F
j
"'lo
{ l&

4zl
l9
Obscftalia lO.3 | . Dac;
lA
p.Ad^., tezuIrat din rindul 6, coloan.ln VII | . . X
.ste
mar mi, sau e8al cu lalorrea minim: J rapo ului de disc ,4J,{-. in.
s.risl- pp seria de diagrame 8,
-
3. arunri nu rirai esle n.cos,ra aftedea a
lrer dragrarne carF.* rpsppcre condiliile pr"v;zute in rjndul 7. cotoana XI
a ldbelulur IO.l0. In a.est rar
."
va Iolosi o
cinRurd
dirname B" 5 si
dnume..ca coresprnzarroare rdporlutui d. dis. mi;im inceir ar, din carp.e
determinJ drre.i card.rFri.li.ilF npcpiar. in rinduritF Ii, r4, coloanele VIIL..
... X ale talelului, firi a mai Ii nevoie de fis. 10.65 r
Folosind,
ti
c..", in tabelele 8.7, 8.8, 8.9, se determini elementete eeo-
metrrcc ne.ecdrp tr-s:rii .oniurului irdreprar
si tormelor Drotilelor hidro_
dinami.. ale pdlei. Cu aiulorul
",".ror
etpri"nre se inrormetip desenul etieei
(v.
10.3.3.5).
Obsenalii t0.J2 Pen.ru sigurdntl. .e rp.omdnds rFriti.area h rezis-
renli a
Brosimilor
maximF /.",,, t_O.2R
ti
| _ 0.bR, rFzullare din tabFlul
10.?, respectiv 10.8. Aceasti verificare se-face cu relatia (10.234)
r
Obsetualia 10.33. Daci, matedalul din care se construieste elicea oroiec
tati, diferl de cel al modelelor testate (ahme manganoasd), grosimile riaxime
t*.,, |
:
0,2R...0,9R, se calculeaz! cu relalia (10.250), care asiguri. indepli-
nirea conditiilor de rezistenti !
IO,IO,]. EXEMPLU DE CALCUI, DE PROIECTARE AT DLICEI
CU;4JUTORi L DIAGR{YELOR
Si se proi"rtpze
"li."a
.a'e asiRur; rjlpz" ma.xim: I.r nava de rio mine-
ralier, cu cara,lerisricil" pr"zenrari pi c;1culat" la
g
4.5.2.2,
q.b.2,
in ,.ondi-
liile
uliliz;rii unui moro- cu purprea eie, rir a P, . 20100 CP-'{ 9t6.4rr kW
;
turatia N: 122 rot/min
Rezol,uare. Se stabilesc datele iniliale.
a) PuteEa primitd de lice. Din relaliile (9.230), (9.233), rezulti:
P2: P51sr. : 14926,47t
.0,91
' 0,96
-
13 900 kW : 18 904 Cp :
-
18 66r,401 HP,
unde s-du folo.ir: Ps t4 926 4Jl k\\ (dari p'in
tFma dc
proiecrarer
:
4. - 0,c7
tr
r1
-0.06
prrbiJir" .onform indi.;tiilor darc in
qq.6.t).
b) Puterea de remorcare. Rezl tn din (9.227):
?" : Pun,: 13 900
.
0,55 : 7 6,{5 kW,
und" s-au
(olo.it:
P, ll400 \W (din acest pardRrat
luncrul ar:n" 0.5j
{apreeiar , ontorm indl, aliilor dar" in
g s.6.i).
-
c) Viteza de deplasare a navei presupuse
a fi realizatd Dritr cotrsumul
puterii dare. DinSrJli.ul funrriei Pr
--lr(lljv.
fig.
q.52)
penrru i'"-t OrslW,
rezulti viteza u: 15 5 Nd.
d) Diametrul elicei
ti
aditrcimea axului. Avlnd in vedere formele geo-
metice ale carenei la pupa
{v.
fig. 2.7), se stabilesc: , :
6,6 m qi .t : 7,0 m.
472
e) Coeficientul de si
v :
0,t65 civt/t',D
in care s-au utilizai: f'
{conform
indicaliilor da
pqnctul d); 3@ : 0, de(
f) Coeficientul de sE
in care. s au folosit:
9" =
pBnctur el.
g) Coeficientul de tul
tandamentuld elici. Se
11ffle s au luat: ?' :0,9
Il continuare, calcu
{oqre tabelari (tabelul
Dup:r cum rezult: di
ak labelului 10.11, in cal
({ig. 10.67, 10.68).
44 05s
qa
Fig.l0.6i
Folosind ,
;i
r*-, in
met ce, necesare tras:rii
dinamice ale parei.
Crr ai
elicei, pe bazi indicatiiloi
e) Coeticientul de siaj. S calculeazi cu formuta (10.180):
tl
^ -
tl-
@ 0.165.,UAy
'-3@-
0.rb5.0.-921|/v6682a.86,0 - 0,3398.
in care s-au utilizat: I/ : 66 829,8 m3, Ca: o,7g| (din
$
4.5.2.2); rr
: I
(conform indicatiilor date in
$10.6.2);
D-6,6 m (din acest paragra{,
Flnotul
d); 3D
:
0, deoarcce Fr
: 0,175 < 0,2 (v.
$
10.6.2).
l) f,oeficientul de sucfiulle. Se calculeazi cu formula (10.187):
(v. (din acest paragraf,
curentulur de lichid asupra
date in
{
10.6.4).
I,eJ I
4
0,55 464
A,fr
Iig,10.67
14 15 !*, 16 0
Ilg. 10.68
Folo.ind D;i ..-. in tabel"le 8.7. 8.8. 8.9,
"e
dFrermini
plpm.ntclFseo-
mFlri.e. nFicsare lra.arii conrurului indreliat gi lormelor profilclor hjdro-
dinamice ale palei. Cu ajutorul acestor elemente se poate intocmi desenul
elicei, pe baza indicaliilor date in
$
10.3.3.5.
473
!a
':,ii
;:i:i
1la
:,i
.Eg
.!-i
!e
I
t
_g*
-
E-;
)
,ou'u I, u"rr'ur"
]
,r,, r0., rlic'ci
t,zz tl LgLO 9tZl *n*,
' |
***.
?9
E,t !;l
E3
.El
;=
E-
ll
OF
3l
=
l'
:.
>3
;13
3d
e
i.4
qf;
I
'6
E
zt99'r)l 9402 0t01 ,t9r'82, I trLL lt
I
rr.'u
]
,nuot'
gr6z'6to
I
l-
gr
-.;
E
F B !l:-
||
E ,:
q
.- EE!:
faS,Saf
. . s*::
i; ." t:;
n.Er
'.I; t
it.!
*?*.8
$ AB
I
A
E:C
3<
p
j^.:
.!
"T 9
-.9
lrE
E
,EL
q
a:
E
E!
!.!
I
"*-.
!.-;
LE
.!
3i
: *:
rq
1l
2Z.zE
-
474
E?!
:i r r
ir,i:'ic?d=
3i:^i2,i-.:a---
i;li1!ir r=
--*
::,:
3 S.:e
: .:
-:-r,:
G^ .! G-
: .\; F\.i FEF
4;
F.!.-: i.!-o ni
j
d3.
l5ri
3rr51
6f J,i
;;:
,t
! E1;i
jg.!E
E;i::l
,nro r,
"rru'uw
i
n ou u,
I
ur"r'nn"
5oi
{t
qE
Fd
!L*
422
*! H-
in9r
".
:.
g
^
J
?
z-,i
I !::l
;J
i:
itg a
cE '; i
i -:*
s*
".i E
reB il>
-o E 6-
;'5i'ii
S: ! Pi;
I
.'-l
!
azzz eez ta6r'6t
475
t^ i a!-
".9
:; Fd
g:
"':.
g.=
.i i:
:;ffiElg
;:.:
-iE
LE, r;3
3s*i:
6L9 Z9Z I R IB
a96'L6Z I
\ tr'zrr I
6/8 ete I
4"e
)E
E.g I
tr n
av
i:;
:
l
5
;
.:
LJ
t
er
gE
tr-- : .:
eE
i
E
E
!
t--
7
E3
!<
a,
l-
lz
q:i==
.:::!
s;:=r
t;-:-: !
bf
YSe
.: 5:!
!
Fg3i,
&g
"*:
=it
Ets"i
El: :s,i
nLL tt=49,
-
.: G-:i 3,;r,! 6:
\6 F
r1Y
F!:-l F.(F
g.||
rSl| l3 l5n
E
't
,F
F
^ - -ll
i i-.;-.:-.
,: :\i in"i F\F
i I
n*-- 6r-; nr-d
ui !' lf- lS|| l3
::
l:
478
-;;.j
6 Ea
sTFfB-f
i;
:i: n ae
:
;9,
iSFutE:"*!
I
I
I
619'a9Zl
896'L6Z I
9t9 Zrt I
618
(ir
I
!
!
o
-.::
!-
i; eJ!B
rg: !i
a
a
TX
i:
3"
t9
onE
{83
a*-> P.- |
;
ii
P
--3..,
! E
::! 3
tE
"+
| *
dg *; >
!;-
^.
t.:; t": i !;
n
I
":
i.:9ei,
tER!g
i, -: l- |
E.i lqEr
::d:rE
ef E d
:,.!
{;
rE
*.,:l
i 3;
!63
,:ii E
,
g,i
E."
l r-= t
;;,.s P:
.tF
I
r
:;.
EA
r,n
Ls
477
t-
I
23. M.i.., \liorcl. Ddd,*.
24.
2J,
24.
29.
30.
3t.
32_
liile
lrdwel.
I'
ard.r r!:
J
r"'",, u,.o#5ffi-t'
"r'""I1f1i,fl;l
BIBLIOGRAFIE
1. Allsanillov, K,V. ?dsaet ! pra.htitord,i. haaitarui s,tn
l' /tlat.
Leringrad, Sudostroenie
1980.
2 All.rj.v,M.ra.,AladoFltit,6.\.t,o\.,a1t,t.\aaro,o-i,nuj{?,a?ta,antt1c1tnB,ad,
SDdo>troenr" 196?.
3. Arik, V, V, P/oehti,ata"ie std.u. Lenina.ad, Sldostro.ric, 1975.
4. Bran, F. N., Ctudnovskii, A. M. Askavi t.dii sutha. Leninsrad, Sndostr.enic, 19?8.
5 Brzhorodo\, v, 6., ..a. s,z, ka q
'
hat l"tb. Lan"g'" \LLos'ro"',e,
1080.
6. BraCov6frnskii. S. N. Sp,da.ta"
ta
t-lir" d,ont"e ha,abha L"nin8nd Sudocrr6,,,,c
7. Bo.adai, L K., Nelvetaev, A, ,(a.tAa s,da" ,a Ma$hom lal\enii. Leningrad, Sldost.oenie,
1969.
Crsmina, R. A.
ia.
Htgrry She4.d Prolell*s, S\-{ME, i972, vol. 77.
Dan, Gh. Ionscu, Iillrotlwera i, hi.lrauli.d. Bn nrcsti, Edit!.a Tehnici, 1977,
Erie, Carafori
9i
v.N, Const^ntin s.\. Di,atui.a
flkidel,r
t,rontlestbil.. Bucuresli,E.tftnru
Academit, 1981.
F. N.,'fodd. P/iaciftes ol Na'al ,4r.hite.td., chaltel VII: Resind"ce and
lao?rkiah.
Nes
tork SNAME 196?.
Gluer, Morton, Rea"atrsis oJ the uisi-al tusl data
Jd
the Tattal statdard s./ies lvashinaton
7, D.C., Na?y Depaiament Th Da?id 1V. Talior Moder Basin, 1951.
Cillmr, Thomas.
jfdla
srt, .lesig,. United States Na,al Institute, Anapotis-Maryland,
Gurdhammrr. H. L. a.dlHa^ald. Sv Aa.. 1,1*. /,.r.p,J.tatjo,aa,d,tB..potdtqcr.
. ,, . copdlr 3g-i . A,
"dp
,,1 | orlas ta70.
Ivanor.4.N.Crrrd.odra,rla'tf,t1t^ria:".4\.td.tt.t"raqt"a Srdoqro-n c, toA{
Juli.ra,
Florea
"i
Vul"'ln,
p-"it.'.
'.
U at, a 1
, ,t"'a.. B,.. F.' . Ld a'a D'dd i.a sl
Pedagogica, 1979.
Lipis, V. B. Ghi.ltatliuaniha
Er.bn.la
Di"ta
fri
he.ih. s utl,a, Leainiratl
, Sndosrroenie, 1975.
Maii, Vtorei. Me@iaa
ti
aahstru.lia nat.i t.lltu I, stati.a natei. BucrreFti, Ediru.a
Tchricd, 1985.
19. Maid, violcr. I t.i,a,.a daeta4..t
.rabt|.d,
"ttt.la
tt,,'^i,tu'"a
labad""
a.ta:tital
boh u.r,dl. d
"
'a,c.
l' ,.8u.,rIu -t", ,1"
"
I\ a rruxi d- on'u'ra.:',in
fiji.e
a cadrelo. didaclic din Insitutut de marinA
,,Mi.cea cel Betrin', constanla,
1981".
20. Maier, Vrorel. Utiliza/ea coadatatelu
lala/e
nN .alcxlut de .d/eN drerte
ti
ihctihdt.. iL:
,,Brletinul celei de-a III a Conlo.nrF naliomlc a spcialirtilor in domeniul con
st.lctiilor de nave. unirersitatea Galaji, 198f.
M.ier, Viorcl. Utnitataa coardanat.lal
lolare
i, srutlitul stabil.irdlii la uhehiuli b*i .tt in.li-
,a/,. I!: ,,Buletilul @lei de-a III-a corlern4c nalionale a
$ecialiltilo.
in
domennrl constructiilo. de rave, Lltri"rsitatea Galati, 1981".
M^ie,, 9i6tet. Detttuiralea ca'Ji.ie"ftd de .ar{tie ai
Jatki
peltwbataale
f.kb,
a$ilatiit.
lettituIe al. havdi
ld
lal
!/ili
.o/etar.a a,atiti.d a cda.teriltiailar aalutst
fi
6alcuei.
In:,,Buletin celeid a X-a sesiuni de comnni.I.i stiinlilice a ca/ret . didactice
din Institntnl de narine
,,Nlircea .el Bntrin
,
Corstanla, 1986'.
25. M.ict, vio,e7.
Pznid@i
*eilaind.l6gA
,,Mirce cel Ba
26. Nicol, Gto.g. .sr+ Cox
aJ Shirs. H. s.2
Yamasaki,
I., s.., Hplrr
Yansaki, M., N.ru;, i-
and FerFreD
Price, W. c., Bisiop, R
Semdaov-Tiian s--<Hr.
Y.
Smenov Ti.D-snsr.i, V-
stoke.,
J. J,
Il'drr &@
Publishers. I96a
9lefan, I9i
;t.fu,
S, 11
Tasai, F. Th; ,,star. a;tt
,trrs- foediE
3J. Vasilescr, Al. A. .4raitz,
1969.
3l- Vda, T., Ta&ahashi, !i. c
Tok!-o, Iqrc.nati
35. voitkuskii,
L. L, s-a. St
36. W,PA., van ramod!,-l
s8rlds \.-es l_ort
ElsiDe.s. 1969-
3?. W.P.A., vd L.nu;&r. L
38.
39.
10.
ll.
t2.
lJ.
14,
1i.
17.
2t.
22.
^
vol. 1Jo.
10- Indtutudtd
tuknzrie si t
't.
ldra4 thtbb4ldnr & w
42. Ma,\hat ;!6. \ro;k.^. r
4l Matds Sl't?. ta oo. C.
1t Naxit. bons .t .hai6 1
4t. P,abtdni
,rthhn,n
pltitl
46. R,N.R, R;4u1i de .&tb
47. s,hiJJ
""d-H"J^
nu;otn
7\. Sudaslro.,i. tlai'etu!,
478
I
I
,