EDUCATIA

CONTINUUL IN VIATA UMANA INCEPE DIN DIVERSELE FAZELE ALE

VIETII PRENATALE, FOLOSIND METODE SI LECTII POTRIVITE PENTRU
FIECARE ETAPA SUCCESIVA.
Viata umana ar trebui a !ie "#ni$erata un in$i%i&ibi' "#ntinuum , in "are t#ate ta$ii'e
$e $e&%#'tare unt 'a !e' $e im(#rtante i nu (#t !i e(arate.
Intr)un aemenea "#ntinuum, in$i%i$u' re(re&inta # entitate in$i%i&ibi'a, "are in"'u$e
t#ate !un"tii'e (r#(riu'ui #r*anim 'a ni%e' !i&i#'#*i", bi#"+imi", en$#"rin#'#*i" i
(i+#'#*i".
Nu ete (#ibi' a e(aram #ri"are $intre ta$ii'e $e&%#'tarii umane $e "#ntinuumu'
%ietii in$i%i$u'ui. C#ntinuumu' %ietii re(re&inta una $intre ne%#i'e $e ba&a a'e %ietii
umane, mentine e"+i'ibru' intre $i%ere'e !un"tii.
Im(#rtanta it#riei (r#(riei !ami'ii a !ie"arui in$i%i$ a $e%enit $in "e in "e mai e%i$enta.
De !a(t, %iata in$i%i$u'ui in"e(e in "aa trabuni'#r, in "aa buni"i'#r "are au tranmi)
au nu au tranmi , !ii'#r '#r -a"tua'i'#r %iit#ri (arinti. %a'#ri'e $e ba&a a'e eti"ii, a'e
em(atiei, a' re(e"tu'ui !ata $e %iata, a'e *ratitu$inii, !ii "e %#r tranmite , au nu %#r
tranmite) aemenea %a'#ri "#(ii'#r '#r inainte "a a"etia a !ie "#n"e(tuti, in tim(u'
"#n"e(tie i $u(a "#n"e(tie.
C#ntinuumu' %ietii in"e(e $e/a inainte $e natere, i ar trebui +ranit "u a"eeai $ra*#te
i tan$rete in t#ate eta(e'e u""ei%e.
A"eta ineamna "a, $an$ un ma0imum $e *ri/a i atentie "#n"e(tiei, *ra%i$itatii, naterii
i a'a(tarii ete # $at#rie $e %reme "e, a"um "an$ $at#rita a "ee "e ne (une tiinta i
(i+#'#*ia, tim "are unt bene!ii"i'e 'a t#ate ni%e'uri'e (entru mama i "#(i', $ar a"eata
re(re&inta $#ar un (un"t $e (#rnire "are trebuie a "#ntinue $u(a natere "#ntinuan$ "u
(eria#$a in!anti'a, "#(i'aria, a$#'e"enta i $u(a a"eea, (ana "an$ in$i%i$u' %a !i in
maura a e inte*re&e in*ur in #"ietate "u $emnitate *ratie in%ataturi'#r (rimite $e 'a
(arintii ai.
E0er"itarea !un"tiei $e (arinte intr)un m#$ natura' ineamna $e aemenea a inu!'a
em(atia (rintr)# $i"i('inare (#&iti%a, n#n %i#'enta. 1ebe'uii i "#(ii ar trebui tratati i
e$u"ati in m#$ re(e"tu#, re(e"tan$u)i (e ei aa "um %)ati ate(ta a %a re(e"te ei (e
%#i. C#(ii %#trii e uita 'a %#i "a 'a un e0em('u i au ne%#ie $e %#i (entru a u(ra%ietui 2
a"eata ineamna "a trebuie a !iti (uterni"i i "#n%in*at#ri, $ar !'e0ibi'i in a"e'ai tim(.
Ne a'armea&a a %e$em $itanta "are e "reea&a intre 'umea "#(ii'#r i 'umea a$u'ti'#r.
Da"a $#rim
-Pre'uat $e (e itu' 333.atta"+ment(arentin*.eu.
In a"ete &i'e, ete in "#ntinua e0(aniune #bi"eiu' $e a tine "#(ii (ermanent 'an*a
Mame, &i i n#a(te (ana "an$ #ete %remea in "are inai "#(i'u' ii e0(riam $#rinta4
ne%#ia $e a e mi"a mai 'iber. O $ata "u a(aritia (rimu' emn $e in$e(en$enta, ete
m#mentu' in "are in"e(e ar"ina n#atra $e a *+i$a "#(i'u' in t#t "eea "e $#rete e' a
!a"a, nu "u %#rbe e%ere, "i e0('i"an$u)i mereu $e "e une'e 'u"ruri 'e (#ate au nu 'e
(#ate !a"e, i "um a (r#"e$e&e !ara a ii !a"a rau.
In a"e !e' (utem a ne initiem mi"utu' in mu'te $intre a(e"te'e %ietii, inu!'an$u)i %a'#ri
"um ar !i re(e"tu' (entru Mama i Tata, (entru t#ti #amenii, (entru ambientu' "are i'
in"#n/#ara, (entru man"are, (entru anima'e, (entru ('ante, (entru natura in *enera',
a(r#ban$u)' mereu in 'u"ruri'e "are 'e !a"e bine.
Ar !i !rum# a (utem e0('i"a !ie"arui "#(i' "a t#tu' trebuie re(e"tat $e#are"e, intr)un
anume !e', !ie"are #bie"t, a(arent tati", are %iata ta, are # emni!i"atie. Lu"ruri'e (#t !i
a(re"iate $e "atre "ine%a !ie (entru "a unt !rum#ae, !ie (entru "a unt !#'#it#are au
(#ate (entru "a unt un "a$#u (rimit $e 'a "ine%a i ne amintete $e # (er#ana $ra*a
n#ua, au $e #ri"are a'ta (er#ana.
De aemenea ete eentia' a ii in%atam (e "#(ii re*u'i, re*u'i "are trebuie" tranmie
tinan$ "#nt $e "ara"teru' "#(i'u'ui. A"et ti( $e e$u"atie *enerea&a in"re$erea in (arinti,
$e#are"e "#(i'u' e imte in$rumat in m#$u' "e' mai (#tri%it.
Ete im(#rtant $e aemenea, a ii in%atam (e "#(ii a !ie re"un#"at#ri (entru t#ate
'u"ruri'e (rimite, re"un#tiinta "e %a *enera em(atie.
Ete $e 'a ine inte'e "a trebuie a ii 'aam "#(i'u'ui $e #ri"e %arta 'ibertatea $e('ina $e
a e mi"a i $e a e0(erimenta t#tu'. C#ntran*erea nu trebuie a e0ite 2 a"eata (#ate !i
e'iminata $an$u)i "#(i'u'ui e0('i"atii im('e $ar "#n%in*at#are. Si atun"i "an$ "#(i'u'
(er"e(e "a, "eea "e i e (une ete $#ar (entru bine'e au, a"u'ta.
Dei*ur "a, e$u"atia nu e 'imitea&a $#ar 'a "eea "e a !#t menti#nat anteri#r. Ete
ar"ina (er#anei "are are *ri/a (ermanenta $e "#(i' a)' inte'ea*a i a e a$a(te&e
"#ntant 'a ne%#i'e "#(i'u'ui.

In !ina', #ri"e baiete' au !etita ar trebui a e bu"ure $e 'ibertatea $e('ina in a"tiune, in
*an$uri, in imtire, $ar int#t$eauna ub u(ra%e*+erea ('ina $e $ra*#te, (entru a)i (utea
!a"e a inte'ea*a "a e0ita t#tui i 'imite. A"etea unt ne"eare (entru a $e%eni (er#ane
e"+i'ibrate, "are nu !a" rau ni"i a't#r (er#ane, ni"i 'u"ruri'#r (entru "a au in%atat a
rati#ne&e in maniera anat#aa 4 "#re"ta i re(e"tu#aa.
D#ar (r#"e$an$ in a"et !e', %#m a$u"e "rete "#(ii $e "are a"eata 'umea are atata
ne%#ie. Nu ete u!i"ient a $am im(#tanta !#arte mare !a&ei "are (re"e$e naterea.
A"eata ete ba&a 2 $e(re a"eata (uteti *ai mai mu'te !aturi (e a"et 3ebite.
Da"a
D#ar ba&an$u)ne (e # e$u"atie inte'ea(ta i ('ina $e $ra*#te ne (utem in$re(ta (re #
'ume mai buna.