Fizica Radiatiilor: Notiuni de Structura Atomului

Prof.Dr.S.A.
Sfrangeu
U.M.F.Cluj
Catedra de Radiologie
Fizica
radiatiilor
02/24/10
Copyright: prof.dr.S.A.Sfrangeu
Notiuni de structura atomului
1901 W. C. Roentgen in Physics for the discovery of x-rays.
Premii NOBEL
1914 M. von Laue in Physics for x-ray diffraction from crystals

1915 W. H. Bragg and W. L. Bragg in Physics for crystal structure derived from x-ray diffraction
1917 C. G. Barkla in Physics for characteristic radiation of elements
1924 K. M. G. Siegbahn in Physics for x-ray spectroscopy
1927 A. H. Compton in Physics for scattering of x-rays by electrons
1936 P. Debye in Chemistry for diffraction of x-rays and electrons in gases
1962 M. Perutz and J. Kendrew in Chemistry for the structure of hemoglobin
1962 J. Watson, M. Wilkins, and F. Crick in Medicine for the structure of DNA.
1979 A. McLeod Cormack and G. Newbold Hounsfield in Medicine for computed axial tomography
1981 K. M. Siegbahn in Physics for high resolution electron spectroscopy
1985 H. Hauptman and J. Karle in Chemistry for direct methods to determine x-ray structures
1988 J. Deisenhofer, R. Huber, and H. Michel in Chemistry for the structures of proteins that are crucial
to photosynthesis.
1903 Henri Bequerel, Pierre Curie, Marie Curie ; Descoperirea radioactivitatii spontane
1911 Marie Sklodowska Curie ; Desoperirea radiului si poloniului
1944 Josef G. Hevesy; Utilizarea izotopilor radioactivi ca indicator in studiul proceselor chimicobiologice
1946 Hermann J.Muller; Producerea mutatiilor prin radiatii X
1956 Werner T.Forsman Cateterismul cardiac; Utilizarea substantelor de contrast in explorarea

inimii si vaselor
02/24/10
1977 Rosalynd Yallow; Dozarea radioimunologica
DESCOPERITORII RADIATIEI
NATURALE
C
E
R
C
E
T
A
T
O
R
I
D
E
SC
O
P
E
R
IR
I
A
N
I
W
illiam
R
oentgen
R
azeleX
1895
H
enriB
equerel
Substanteleradioactive
1896
M
arieC
urie,P
eterC
urie
P
roprietatileradioactivitatii 1896-1910
02/24/10
T
hom
asE
dison
F
luoroscopia
1896
E
rnestR
utherford
T
ipurideem
isii
radioactive:
alfa,beta,gam
m
a
1903
02/24/10
02/24/10
Structura materiei
Atomul
definitie
pastreaza
toate caracteristicile
elementului
indivizibil prin metode chimice
A
Z
02/24/10
caracteristici
nr.
atomic Z = sarcini electrice

nr. de masa A= particule din
nucleu
ATOMUL-DEFINIRI
DEMOCRIT (460-370 IDC)-atomul=ultima particica

indivizibila constituenta a materiei
RUTHERFORD(1911)
toata masa
incarcare
-atomul= mic sistem planetar;
-nucleul = sambure central greu

care concentreaza
atomului avand
pozitiva
-electronul = particule de
greutate infima care
graviteaza in jurul
nucleului;
02/24/10
- are incarcare negativa- sarcina

elementara
- electronii tuturor elementelor
sunt asemanatori - au masa si
7
sarcina identica;
Structura atomului
Modelul Rutherford
(1911)
Nucleu in centru
concentreaza sarcinile + (protonii) si particulele
neutre electric (neutronii) - masa atomului
diam.nucl/diam.atom = 10-4
electroni pe orbite, la periferie = nor e concentreaza sarcinile -, masa neglijabila
sarcina e- = p+
nucleu/ atom = 10-4
Valoarea sarcinii elementare a e-= sarcina elementara= 1.6x10-19C
Sarcina proton (in val abs)=sarcina e-=unitatea atomica de masa=
=1/12 din masa izotop de C12= 1.66x10-27 kg
Masa e-=1/1820u=9.109x10-31 kg
02/24/10
Masa proton=1.00759u=1.66x10-27 kg
Energia de legatura
m <m
nucleu
nucleoni
Diferenta dintre
masa nucleului si cea a nucleonilor
poate fi convertita in energie cu ajutorul
ecuatiei lui Einstein W = energie de legatura a nucleului
W=(Zmp+9A-Z)mn-M(A,Z))c2
E=mc2
(Einstein)
=energia necesara pt a desface nucleul in nucleoni

02/24/10
Energia de legatura a electronilor

pentru cativa atomi importanti in
radiodiagnostic (keV)
W=(Zmp)=(A-Z)mn-M(A,Z) c2
02/24/10
10
FORTE NUCLEARE
Proprietatile fortelor nucleare:

fortele de atractie sunt mult mai mari decat fortele electrostatice din
interiorul nucleului, impiedicand descompunerea nucleului;
sunt toate centrale,directia fortei coincide cu linia ce uneste cele doua
particule in interactiune;
intensitatea fortelor depinde de distanta dintre particule:
-la distante mici ele se comporta diferit fata
de cele electrostatice (atractie);
02/24/10
-de atractie
-de respingere
-la distante foarte mici devin forte de respingere, astfel

incat protonii si neutronii nu se intrepatrund
nu depind de sarcina nucleonilor care interactioneaza, fiind aceleasi
intre orice perechi de nucleoni (n-n, n-p, p-p);
independenta de sarcina - nucleonul = aceeasi particula cu doua stari
distincte.
11
STRUCTURA ATOMULUI -DEFINITII

Electronul (e-):
-graviteaza pe orbite circulare in jurul atomului,care

are o structura bine definita
energia de legatura = energie ce determina
mentinerea unui electron pe o orbita data
fiecare orbita (k,l,m,n) are un numar limitat de
electroni care variaza functie de orbita
Valoarea sarcinii electrice(e)=sarcina elementara= =1.6
10-19 C = sarcina protonului = unitate atomica de masa
()=12C ; 1u=1.66 10-27 kg
Numarul atomic (Z): = numarul electronilor sau al protonilor

- indica locul elementului
respectiv in sistemul periodic

back
02/24/10
Masa atomica (A) = suma protonilor si a

neutronilor, deoarece masa electronilor poate fi neglijata;
12
STRUCTURA ATOMULUI-DEFINITII
IONUL = atom care a pierdut sau a castigat unul

sau mai multi electroni
ion pozitiv- prin pierdere de elctroni
ion negativ- prin castig de electroni
-pot lua nastere prin:

-actiunea radiatiilor asupra materiei
-disocierea moleculelor unor acizi
-ciocnirea dintre atomii unui corp cu slaba
coeziune
02/24/10
13
STRUCTURA ATOMULUI - DEFINITII
Electron-cea mai mica particula atomica elementara,

incarcata negativ-sarcina elementara
Proton- particula atomica nucleara a carei masa este egala

cu aceea a nucleului de hidrogen si a carei sarcina
electrica este egala cu aceea a electronului dar de
semn contrar.
Neutron -particula atomica nucleara care are o masa egala

cu cea a protonului dar nu poseda sarcina electrica
Pozitron- descoperit de Anderson in 1933 in razele cosmice

are un pozitron care nu exista in nucleul stabil
are masa si sarcina egala cu a electronului dar
incarcare pozitiva
Mezon- corpuscul de masa intermediara intre electron si

proton
-au pana la 200 mase electronice sau mai mari;
-pot sa-si schimbe masa;
02/24/10
14
STRUCTURA ATOMULUI-DEFINITII
NUCLID= specie nucleara cu un numar de pozitroni Z si un numar de N
dat;
IZOTOPI= nuclizii cu acelasi Z dar cu N diferit
IZOTONI= nuclizii cu acelasi N dar cu Z diferit
IZOBARI= nuclizii cu acelasi N si cu A=Z+N

IZOMERI= nuclizi cu acelasi Z si N dar cu proprietati fizice diferite
NUCLEONI= denumire generica pentru elementele constituente ale
nucleelor
MASA IZOTOPICA, NUCLIDICA= masa relativa exacta a nuclidului cu
un Z dat
MASA CHIMICA= masa relativa cu valoare medie a amesteculuinatural
de izotopi ai nuclidului cu Z dat
02/24/10
15
Modele atomice
MODELUL BOHR
Probleme:
e- se misca; au sarcini electrice ar
trebui sa emita energie + sa piarda energie
cinetica, sa cada pe nucleu atomi
instabili FALS!
AVANTAJE:
-demonstreaza stabilitatea atomului (electronii se

invart fara emisie sau absorbtie de energie)
-explica interactiunea dintre particule;
-explica emisia si absorbtia de energieale atomului
sub forma de cuante;
DEZAVANTAJE:
-nu explica structura fina si intensitatea liniilor
stationare;
-nu se aplica decat la atomul de hidrogen;
-nu explica realizarea si dirijarea legaturilor chimice in
spatiu. prof.dr.S.A.Sfrangeu
Copyright:
16
02/24/10
verte
Postulatele lui Bohr
1. e- se misca pe orbite circulare, bine

determinate (orbite stationare), fara a
castiga sau pierde energie
2. trecerea de pe o orbita pe alta se face

prin emisia sau absorbtia de energie sub
forma de cuante
02/24/10
E=h
h = constanta Planck
= frecventa radiatiei emise sau
absorbite
17
Energia de ionizare
In stare fundamentala: electronul

se mentine pe orbita cu energie
minima
In urma unei excitatii: trece pe o
orbita superioara
Daca E cedata e- e foarte mare el
paraseste atomul =>ion (potential
de ionizare ( se masoara in eV)
1eV=0.1602x10-18 J
02/24/10
18
TEORIA CUANTELOR
Sta la baza intelegerii fizicii atomice si nucleare

conform teoriei cuantelor energia radianta
nu se emite si se absoarbe in mod continuu ci discontinuu sub forma
de fragmente de energie = cuante
cuantele sunt caracteristice fiecarei radiatii

energia cuantei este direct proportionalacu frecventa radiatiei pe care
o constituie
marimea cuantei este caracterizata de energia si frecventa ei
relatia dintre energia si frecventa cuantei este data de relatia:
E=h
02/24/10
19
Straturi electronice
02/24/10
Notate cu litere K,L,M,

Substraturi intr-un strat, difera nr.
magnetic sau de spin, sunt notate
cu 1,2,3...
20
NUMERE CUANTICE
n - numar cuantic principal-nr stratului pe care e situat e-
-valoarea n=1,2,3,(numere naturale fara 0)

-numarul total de configuratii posibile ale
orbitei=n patrat
l - numar cuantic secundar (azimutal)

-determina forma orbitei
-valori= de la 0 lan-1
- numar cuantic magnetic

-cuantifica pozitia orbitelor electronicein campuri
magnetice
exterioare
-valorea= -l0+l
s - numar cuantic de spin
-caracterizeaza sensul de rotatie al electronului fata de

axa in raport cu sensul de rotatie in jurul nucleului
-valori= + - coincid cu sensul miscarii pe orbita
- nu coincid
02/24/10
21
RELATIA DINTRE STRUCTURA

ORBITELOR ELECTRONICE SI
TABLOULPERIODIC
DENUMIREA ORBITEI:
NUMAR CUANTIC PRINCIPAL n:
NUMARUL MAXIM DE ELECTRONI
PE ORBITA PRIN RESPECTAREA
PRINCIPIULUI DE EXCLUZIUNE A LUI
PAULI ESTE DE:
PRINCIPIULUI DE EXCLUZIUNE A LUI PAULI
pe una si aceeasi orbita,niciodata nu existadoi electroni

identici si deosebindu-se cel putin prin una din
urmatoarele caracteristici: spin, numar cuantic orbital
sau moment giromagnetic.
02/24/10
k,
1,
l,
2,
2, 18,
m,
3,
n,
4,
o,
5,
p,
6,
32,
50, 72, 98
q
7
22
CAMPUL MAGNETIC
02/24/10
- campul magnetic depinde de sarcina electrica a

particulei si viteza de deplasare
- lungimea de unda = spatiul parcurs de o unda

progresiva in timpul unei perioade
- perioada T = timpul in care se produce o oscilatie

completa
- frecventa = numarul de oscilatii pe secunda
23
TEORIA MECANICII ONDULATORII

(LOUIS DE BROGLIE)
02/24/10
Fiecare particula atomica cu sarcina electricaeste

centrul unui grup de unde electromagnetice
radiatiile electromagnetice sunt in legatura cu

particulele atomice cu sarcina electrica
orice particula atomica poate fi considerata si ca

un fenomen oscilator
proprietatile ondulatorii se manifesta in

fenomenelede propagare (reflexie, refractie,
interferenta)
proprietatile corpusculare se manifesta in

fenomenele de emisie si absorbtie, efect
fotoelectric, efect Compton.
24
Dualitatea unda corpuscul

Principiul De Broglie
(1924)
02/24/10
E = h
=c/
E = hc /
E = mc2 = hc /
= h / mc
Intensitatea undei lui

de Broglie intr-un punct
din spatiu arbitrar ales
este proportionala cu
probabilitatea de a gasi
o particula in acel punct
=invers proportionala cu masa

particulei => particule cu masa >
au asociata unda neglijabila
25
Oricarui corp
material i se
poate asocia o
unda
E=h
=c
E=hc/
TEORIA PLANK-EINSTEIN
Energia nu se pierde, nu se poate anihila, ci se

transforma in alte forme de miscare ale materiei
energia radiatiei corpusculare se poate transforma in

energie electromagnetica
energia cinetica ( mv2) a unei radiatii electromagnetice

se poate transforma in radiatie electromagnetica si
invers
mv2=h marimea cuantelor obtinute depinde de

energia cinetica a radiatiei corpusculare ce se transforma
in energie electromagnetica si invers
E=mc2= hc/
mv2=h
=h/mc=mv
02/24/10
=invers prop cu masa corpului
-pt corpurile cu masa mare, devine nesemificativa
26
RADIOACTIVITATEA
02/24/10
NUCLEE STABILE - energia de legatura>0

-pentru a fi stabile,nucleele trebuie sa aiba un
numar egal de p si n
-la cele grele
n>p
NUCLEE INSTABILE - energia de legatura<0
-instabilitatea se manifesta prin transformarea lor
spontana in alte nuclee ca urmare a eliminarii sau
transferarii unei parti din nucleu;
-aceste nuclee se numesc radioactivesi pot emite
radiatii alfa, beta, gamma, etc.
27
RADIATII CORPUSCULARE
-fascicule formate din particule atomice animate de o

mare viteza si care cu exceptia razelor neutronice, poarta
sarcini electrice
CLASIFICARE:
-dupa tipul de radiatii
-catodice,
-beta,
-protonice,
-alfa,
-neutronice,
-cosmice
-dupa constitutie:
-electroni,
-protoni,
-helioni,
-neutroni,
-pozitroni
Copyright:
prof.dr.S.A.Sfrangeu
-electroni.
02/24/10
28
Dezintegrare (alfa)
X
A-4 A + 4
Y
He
Z
Z-2
2
224
88
02/24/10
Ra
222
86
Rn
+ 4 He
2
29
Dezintegrare (beta)
A
Z
A
Y
Z+1
A
Y
Z-1
+
+ e +
+
e
A
Z
239
92
02/24/10
239
93
e- + 30
Dezintegrare (gamma)
A *
ZX
02/24/10
A
+
Y
Z
31
Radiatiile
electromagnetice
E
1,5
IR
24k
02/24/10
3eV
Vizibil
Radio
0,5
8k
Energie - keV
lungime de unda - unitati metrice
0,12keV
10
102
103
Diagnostic
RX +
UV
Terapie
4k
100
10
0,1
104
Cosmic
0,01 0,001
32
Noiuni generale despre radiaii
-2-
Dup lungimea de und radiaiile se mpart n:

o
o
o
o
o
razele cosmice
razele gamma
razele Rontgen
razele ultraviolete
razele luminoase
o
o
o
o
razele infraroii
undele scurte i
ultrascurte
undele hertziene
undele electrice
Spectrul radiaiilor
electromagnetice
02/24/10
33
Radiatiile X
Radiatii electromagnetice
dual - corpuscul (foton) + unda
dupa energie:
02/24/10
MOI - = 1-5 , energie si penetratie <

DURE - = 0,01, energie si penetratie >
descoperite 1895 Wilhelm Conrad Rntgen
34
Emisia de fotoni de
fluorescenta
02/24/10
35
Diagrama de emisie de
fluorescenta a
tungstenului
02/24/10
36
Producerea Rx
Radiatiile de franare
radiatiile caracteristice
captura electronului K
X
02/24/10
37
Radiatiile de franare
02/24/10
Electronul incident e1
trecand prin apropierea
unui nucleu Ze este
supus unei acceleratii
centripete prin atractie
electrostatica, emitand
un foton a carui energieE
este prelevata din
energia cinetica a
electronului e1.
Energia E a fotonului
emis va fi cu atat mai
mare cu cat accelerarea
e mai intensa, adica cu
cat distanta (d) fata de
nucleu este mai mica.
38
PRODUCEREA RADIATIILOR
CARACTERISTICE
02/24/10
Conditii:
Atomi cu Z mare
Tensiunea de acceleratie sa depaseasca o
anumita valoare critica
Ciocniri neelastice cu electronii tintei:
Excitare sau ionizare atomica
Proiectarea electronilor de pe orbitele
interioare (energie>) pe altele superioare sau
in exteriorul atomului
Locul vacant e ocupat de un electron de pe
un strat exterior (Bohr)
Se elibereaza o cuanta de energie egala cu
diferenta energiilor caracteristice ale nivelelor
39
energetice intre care s-a facut tranzitia.
Interactiunea RX cu
materia
Atenuare = scaderea intesitatii fasciculului. RX

cu distanta la propagarea printr-un mediu
material
mecanismele de interactiune
efect Thomson
efect Compton
efect fotoelectric
generarea de perechi
02/24/10
40
Interactiunea RX cu
materia
Efectul Thompson
Efectul Compton
02/24/10
ciocnirea elastica, radiatii moi, oscilatii e.

care emite energie de aceeasi frecv. Ca
si RX = imprastiere coerenta
RX dure, ciocnire neelastica e., >>> RX

mai moi + e. accelerat (Compton), emise
in unghiuri divergente
41
Efectul Compton
02/24/10
Prin ciocnirea neelastica

a fotonului incident h
cu electronul e rezulta un
foton hv de mai mica
energie difuzat in spatiu
sub un unghi de
imprastiere si un
electron Compton e
accelerat difuzat in
spatiu sub un unghi de
imprastiere .
42
Interactiunea RX cu
materia
02/24/10
Compton + fotoelectric == ionizare

direct si datorita e. secundari
efect chimic == radioliza apei,
radicali liberi
efect fotochimic == ruperea
legaturi din molecula de bromura
de Ag
43
Interactiunea RX cu
materia
Efect fotoelectric
ciocnire RX cu e., preia toata energie RX,

expulzat din atom, locul liber ocupat de e.
periferic, cu emisie de E in domeniul
luminos
02/24/10
fluorescenta = dureaza numai in timpul

actiunii RX >>> radioscopie
fosforescenta = dureaza si dupa incetarea
actiunii RX >>> radiografie
Generarea de perechi - RX f. dure,

langa nucleu, scindeaza in e+ si eCopyright: prof.dr.S.A.Sfrangeu
44
Efectul fotoelectric
Proces de interactiune a
radiatiei X cu electronii
legati de atom in care
electronul preia intreaga
energie a radiatiilor X
In acest mod electronul
este aruncat in afara
limitelor atomului cu
energia cinetica :
T=Ex-Ii
Ex=energia rad.X
Ii= potentialul de
ionizare al stratului I
din atom
02/24/10
Determina numai
fluorescenta
Caracteristic
Copyright: prof.dr.S.A.Sfrangeu substantelor cu Z <
45
Formarea de perechi
02/24/10
46
Concluzie
02/24/10
47
Domenii de folosire a
radiatiilorX
02/24/10
48
Imaginea radiologica
Prof.dr.S.A.Sfrangeu
UMF Iuliu Hatieganu
Cluj-Napoca
02/24/10
49
II.
PARTICULARITATILE
IMAGINII RADIOLOGICE
Mediile de contrast radiologice

02/24/10
50
Proprietatile razelor
X
02/24/10
1. Se raspandesc sferic de la
punctul de origine = legea
divergentei
2. Se propaga in linie dreapta
3. Se propaga cu viteza de
300.000 km/sec
4. Intensitatea scade cu patratul
distantei
5. Penetrabilitate invers
proportionala
cu = duritate
51
Proprietatile radiatiilor
X
02/24/10
6.Se absorb si se emit in cuante

caracteristice fiecarui element
7. Sunt absorbite de corpurile pa
care le strabat
8. Determina fenomene de
luminiscenta
9. Determina efect fotosensibil
10. Determina efect de ionizare
11. Determina efecte biologice
52
Absorbtia RX
Depinde de:
compozitia obiectului = nr. atomic Z al elementelor

din obiect
absorbtia RX este invers proportionala cu
densitatea obiectului strabatut
grosimea obiectului g
timpul de actiune a RX t
Legea Bragg - Pierce

absorbtia
02/24/10
= Z4 3gt
53
Densitati de referinta in
radiologie
Aer
adipos
0.92
02/24/10
apa+viscere
1
os
1,85
54
Factori care influenteaza

imaginea radiologica
02/24/10
Miliamperaj = intensitatea Rx =
luminozitatea imaginii
Kilovoltaj = penetrabilitatea RX =
invers contrastului imaginii
Distanta = scade intensitatea
Efectul Heel = raze mai intense
spre catod si mai slabe spre anod
(fata de Rc)
55
Particularitatile imaginii
radiologice
Imaginea radiologica este
reprezentarea pe un plan a
structurilor dintr-un volum strabatut
de catre RX
02/24/10
56
02/24/10
57
radiologice
1. Proiectia conica
distanta o-e >
imaginea o >,
contururi sterse
focar <
imagine clara, contur
net
distanta f - o >
imaginea o <,
contur net
Fascicul oblic imagine marita si
deformata
paralaxa = imaginea si sursa de
58
RX se misca in sensuri opuse
02/24/10
radiologice
2. Legea incidentelor tangentiale
3. Suprapunerile
02/24/10
daca RX ating tangent suprafata

unui obiect, pe imagine se obtine
contur net
sumatie si substractie
59
-3Dependena efectului
de mrire de distana
obiect-surs i obiectfilm
Mrirea imaginii
radiologice n
raport cu
distana obiectplan de proiecie
Imaginea obiectului este de
mrime apropiat de mrimea
real, prin creterea distanei
focar-obiect i micorarea
distanei obiect-plan de proiecie
02/24/10
60
-4Ilustrarea legii incidenelor

tangeniale
Ilustrarea efectului de sumaie ca

rezultat al nsumrii imaginilor
diferitelor elemente structurale
02/24/10
ale regiunii de examinat
61
Conditii pentru o
imagine RX buna
Focar <
distanta f - o >
Rc perpendiculara pe film
planul corpului paralel cu filmul
Radiatii secundare - grila antidifuzoare

Bucky
02/24/10
62
Imagine RX
Radioscopie
Radiografie
contrast
netitate
detaliu
02/24/10
63
Radiografia (imagine analogica)
Ag- Br+ + h
Ag2S + 2e
Ag- + Br + e-
= Ag2S--
(nucleu de sensibilitate)
Developarea
(hidrochinona)
Spalarea
Fixarea Na2S2O3 +2AgBr
Ag2S2O3 + 2NaBr
Tiosulfat de sodiu
Na2S2O3 + Ag2S2O3
Tiosulfat de sodiu
Tiosulfat de argint
AgBr +2Na2S2O3
02/24/10
Tiosulfat de argint
2NaAgS2O3
Tiosulfat de sodiu si argint
Na2[Ag(S2O3)2] + NaBr
Ditiosulfato-argentat de sodiu
64
Radiologie
Sursa = Rx
constructie - absorbtia Rx
format - reprezentare plana
orientare - filmul privit ca si pacientul din

fata
02/24/10
doar in plan frontal sau sagital, NU

transversal
dreapta pacientului se afla la stanga

examinatorului
opacitate - transparenta
retrospectiv
(Rscopie = timp real)
65
Planul de examinare a
unei imagini radiologice
Examen clinic
Tehnica de examinare
regiunea
pozitia + proiectia
punerea in pozitie
controlul corectitudinii tehnice
pozitiei
calitatea imaginii
pregatirea bolnavului, cauze de erori
02/24/10
66
Planul de examinare al
unei imagini radiologice
Examinarea imaginii - aspecte anormale
natura
localizare
numar
forma
dimensiuni
contur
structura
intensitatea
raporturi
starea functionala
aspecte particulare
Formularea diagnosticului radiologic
02/24/10
67
Substantele de
contrast in
radiologie
02/24/10
68
Categorii de substante
de contrast
Negativ
Aer
Alte gaze
Pozitiv
Bariu (NUMAI oral)
Substante iodate
02/24/10
69
Angiografie
02/24/10
70
Bronhografie
02/24/10
71
Substantele iodate
Hidrosolubile
Nr.atomi I
/molecula
Osmolalitate
Biiodate
Triiodate
Hiperosmolare
Osmolalitate
joasa
(izoosmolare)
Sarcina ionica
Ionice
neionice
Liposolubile
(bronhografie,
sialografie,
mielografie,
histerosalpingografie)
02/24/10
72
Substantele iodate iesite din uzul

curent
Ionice
Hiperosmolare
Triiodate
02/24/10
(Odiston)
73
Substantele iodate actuale
Osmolaritate
joasa
Neionice
Triiodate
02/24/10
(Ultravist,
Iopamiro,
Omnipaque
Optiray)
74
Moduri de utilizare
Injectare intravenoasa
Injectare intraarteriala
Arteriografie
Alte aplicatii
02/24/10
Urografie
Angiografie cu substractie digitala
Flebografie
Contrast visceral pentru CT, etc.
Mielografie (!)
Artrografie
Fistulografie
Pielografie,
etc.
75
Substante iodate pentru

uz oral
02/24/10
Gastrografin
76
Complicatii ale utilizarii

substantelor de contrast
iodate
Usoare
Stare
de rau
Greata
Transpiratii
Inrosirea tegumentelor
Eruptii (urticarie)
Tahicardie
Incidenta
02/24/10
<1%
77

iodate
Grave
Alterarea starii generale

Varsaturi
Diaree
Hipotensiune
Colaps
Pierderea constientei
Edem glotic (dispnee)
Spasm bronsic
Frecventa < 1/1000
02/24/10
78

iodate
Foarte grave
Soc
Convulsii
Stop
cardio-respirator
Coma
Incidenta
02/24/10
< 1/100000
79
Contraindicatii ale
utilizarii substantelor de
contrast iodate
Absolute
Insuficienta hepato-renala
Intoleranta la iod +
02/24/10
Insuficienta renala
Insuficienta hepatica
Stari septice
Unele urgente medico-chirurgicale
(soc, arsi)
Stari terminale
80
Contraindicatii ale
utilizarii substantelor de
contrast iodate
Relative (temporare)
Intoleranta
la iod
Boli alergice (astm, eczeme, alergii
cunoscute la antibiotice, polen, etc)
Hipertiroidism (b. Basedow)
Insuficienta cardio-circulatorie
Femeile
gravide (contraindicatia
iradierii)
02/24/10
81
Profilaxie
Cunoasterea contraindicatiilor
Tratament preventiv
Anxiosi seara ante ex.

sedative/hipnotice
Teren alergic/intoleranta cunoscuta
2-3 zile
Antihistaminic (Claritin) +
Cortizonic (Prednison 6 tb./zi)
Ad hoc
Mialgin 100mg + Clordelazin 25 mg +
anhistaminic 25 mg +
Hemisuccinat HC 100 mg
02/24/10
Anti H2 cu o ora inainte de exam.
82
Tratamentul curativ
Accidente usoare
Expectativa
Antiemetice
Sedative
02/24/10
83
Tratamentul curativ
Accidente severe
Resuscitare cardio-respiratorie
Masaj
cardiac
Respiratie artificiala/asistata
Intubare traheala
Asigurarea rapida si mentinerea unei cai de
acces venos
Pozitie antisoc
Reducerea patului vascular
Efedrina/noratrinal/adrenalina
02/24/10
84
Tratamentul curativ
Reducerea efectului mediatorilor

anafilactoizi
Antihistaminice/
Medicatie
antiinflamatorie+antialergica
injectabil
02/24/10
antienzime
HHC pana la 200 mg/24 h
Alcalinizare cu NaHCO3
85
Sfarsit
02/24/10
86
Sfarsit
02/24/10
87

Fizica Radiatiilor: Notiuni de Structura Atomului

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Fizica Radiatiilor: Notiuni de Structura Atomului

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Prof.Dr.S.A.

Notiuni de structura atomului

1901 W. C. Roentgen in Physics for the discovery of x-rays.

1914 M. von Laue in Physics for x-ray diffraction from crystals

1956 Werner T.Forsman Cateterismul cardiac; Utilizarea substantelor de contrast in explorarea

atomic Z = sarcini electrice

DEMOCRIT (460-370 IDC)-atomul=ultima particica

-atomul= mic sistem planetar;

-nucleul = sambure central greu

- are incarcare negativa- sarcina

=energia necesara pt a desface nucleul in nucleoni

Energia de legatura a electronilor

Proprietatile fortelor nucleare:

-la distante foarte mici devin forte de respingere, astfel

STRUCTURA ATOMULUI -DEFINITII

-graviteaza pe orbite circulare in jurul atomului,care

Numarul atomic (Z): = numarul electronilor sau al protonilor

respectiv in sistemul periodic

Masa atomica (A) = suma protonilor si a

IONUL = atom care a pierdut sau a castigat unul

-pot lua nastere prin:

STRUCTURA ATOMULUI - DEFINITII

Electron-cea mai mica particula atomica elementara,

Proton- particula atomica nucleara a carei masa este egala

Neutron -particula atomica nucleara care are o masa egala

Pozitron- descoperit de Anderson in 1933 in razele cosmice

Mezon- corpuscul de masa intermediara intre electron si

IZOBARI= nuclizii cu acelasi N si cu A=Z+N

-demonstreaza stabilitatea atomului (electronii se

Postulatele lui Bohr

1. e- se misca pe orbite circulare, bine

2. trecerea de pe o orbita pe alta se face

In stare fundamentala: electronul

Sta la baza intelegerii fizicii atomice si nucleare

cuantele sunt caracteristice fiecarei radiatii

Notate cu litere K,L,M,

n - numar cuantic principal-nr stratului pe care e situat e-

-valoarea n=1,2,3,(numere naturale fara 0)

l - numar cuantic secundar (azimutal)

- numar cuantic magnetic

s - numar cuantic de spin

-caracterizeaza sensul de rotatie al electronului fata de

RELATIA DINTRE STRUCTURA

PRINCIPIULUI DE EXCLUZIUNE A LUI PAULI

pe una si aceeasi orbita,niciodata nu existadoi electroni

- campul magnetic depinde de sarcina electrica a

- lungimea de unda = spatiul parcurs de o unda

- perioada T = timpul in care se produce o oscilatie

- frecventa = numarul de oscilatii pe secunda

TEORIA MECANICII ONDULATORII

Fiecare particula atomica cu sarcina electricaeste

radiatiile electromagnetice sunt in legatura cu

orice particula atomica poate fi considerata si ca

proprietatile ondulatorii se manifesta in

proprietatile corpusculare se manifesta in

Dualitatea unda corpuscul

Intensitatea undei lui

=invers proportionala cu masa

Energia nu se pierde, nu se poate anihila, ci se

energia radiatiei corpusculare se poate transforma in

energia cinetica ( mv2) a unei radiatii electromagnetice

mv2=h marimea cuantelor obtinute depinde de

-pt corpurile cu masa mare, devine nesemificativa