Sisteme informational A401.2014 a CURS 12 BONITAREA CADASTRALA Cuvantul bonitare derivé din expresia latin’ bonitas, care inseamnd evaluare, prefuire, deci aprecierea calitativa a bunurilor imobile, din punct de vedere economic. 1. Aspectul calitativ al cadastrului Prin latura calitativé a cadastrului se realizeaz§ partea economicd-a cadastrului, care consti in cunoasterea, evidenta si inventarierea fondului agricol, silvic, al apelor, al c&ilor de comunicafii, al fondurilor urban si rural etc., sub aspectul lor calitativ. Astfel, cadastrul general furnizeaza si elemente necesare determina valorii economice a bunurilor imobile, in vederea stabiliii Corecte a obligatiilor fiscale. Aceste elemente sunt furnizate in urma aplicatii unor metodologii si tehnici de evaluare specifice, cunoscute sub numele de bonitare cadastrala si cuprinde bonitarea terenurilor, bonitarea categoriilor de folosinté, bonitarea cladirilor, bonitarea c&ilor de comunicatii, bonitarea padurilor ete. 1.1, Aspectul calitativ pentru fondul agricol Aspectul calitativ pentru fondul agricol se refer la bonitarea cadastrala a terenurilor si a categoriilor de folosingS, care se face in scopul cunoasterii potengialului producti al terenurilor, determinirii gradului de productivitate a solurilor, in functie de fertilitatea lor natural si de tehnologiile de lucru. dentificarea categoriilor de folosinta se realizeazi concomitent cu executarea lucrarilor de cadastru general sau cele de actualizare a planurilor cadastrale sau de descifrare a fotogramelor $i reprezinté unul din elementele care trebuie respectate obligatoriu de cadastrele de specialitate. Identificarea si consemnarea categoriei de folosinta se face pentru fiecare parcel de teren din cadrul bunurilor imobile (din intravilan si din extravilan). Pentru identificarea corecta a categoriei de folosinti 4 terenului, trebuie si se posede suficiente cunostinte despre culturile de cémp, plantatile viticole si pomicole, pasuni, fanefe etc. Parcelele de teren care, din diferite motive, nu au mai fost cultivate de mai mult timp, iar la data introducerii cadastrului apar ca pisune, fineata sau cu tuffrisuri, depozit de gunoaie sau teren viran, se ttec la categoria arabil sau, dacd au 0 constructie pe ele, se trec la categoria curti constructii, dacd se gisese in intravilan. Categoria de folosiné se identific& prin parcurgerea terenului, la data introducerii cadastrului si nu se admite preluarea acestora dupa documente vechi. Categoria de folosinti se inregistreaz in fisa bunului imobil prin simbolul sdu. Elemente calitative privitoare la categoria de 1folosinfé se mai adaug’ in urma executérii operatiunii de bonitare, cfind se pun in evident elementele legate de fertilitate, volum de productie, valoare nutritiva pentru animale ete. In afara lucrarilor de bonitare cadastral, aspectul calitativ al fondului agricol se completeaz§ cu date privind stadiul de degradare a terenurilor agricole, precum si cele privind terenurile amengjate prin lucrarile de imbundtatiri funciare (irigati, indiguiri, desecari, lucrdti de combatere a eroziunii solurilor etc.). Prin bonitarea cadastrala a terenurilor agricole se infelege activitatea organizati. pentru determinarea si aprecierea calitifilor tehnice ale acestora sia capacititii lor de productie, prin intermediul unui sistem de indici tehnici si note de bonitare. Bonitarea pune in evident& diferentierea capacititii de productie a terenurilor, aratand de cfte ori un teren este mai bun sau mai slab decat altul, jn functie de complexul condifiilor de fertilitate, care conditioneazA cheltuielile de muncd si de ijloace de productie pe unitatea de produs. Fertiitatea solurilor este capacitatea acestora de a asigura plantelor cantitiile necesare de elemente nutritive, apa si aer, pe toatd perioada de vegetatie. Bonitarea cadastrali a terenurilor se realizeaz pe baza lucririlor tehnice cadastrale, a studiilor $i cartarilor pedologice, efectuate pe planuri la scdri mici (de obicei la 1:25000 sau 1:50000), precum si a cartogramei pantelor, la scara /:25000. Cartarea pedologic& se transpune pe planuri cadastrale la scara J: 10000, pe care se delimiteaz8 unitajile de teren omogene ca tip de sol, relief, hidrologie si conditii climatice. Se planimetreaza apoi suprafefele pe categorii de folosinta si pe unititi de teritoriu omogen, dupa care se aplic& indicii tehnici si notele de bonitare. Pentru executarea corectt bonitarii este necesara o colaborare strdns& intre specialistii din domeniul cadastrului si cei din domeniul agricol. A. Principiile bonitirii cadastrale J. Primul principiu consti in aprecierea calitétii terenurilor in functie de capacitatea lor de a fi utilizate ca mijloc de producti de con biochimice ale solurilor si care, in totalitatea lor, exprima potenfialul de productie pentru agricultura al . Se apreciaza insusirile intrinseci ale terenurilor, care sunt date lle de relief, roci, hidrologie, precum si de insusirile morfologice, fizico-chimice si terenurilor. 2. Al doilea principiu consta in aprecierea calitatii solurilor. Un sol este cu atét mai bun cu eat el ofer8 condifii mai bune pentru cultivarea unui numar cét mai mare de plante. Pe de alta parte, solurile degradate prin procese de eroziune, sirdturare, alunecdiri etc, sunt mai putin prielnice pentru culturile agricole cu cat un teren are un grad mai avansat de degradare, cu atit este mai putin apreciat pentru agricultura. Conform acestui principiu, pentru incadrarea solurilor in clase de bonitare, trebuie si se tind seama de urmato1 ~ grosimea profilului de sol;~ grosimea orizontului de humus; + textura solului; ~ gradul de sdraturare, mlastinizare si eroziune a lui; ~ existenfa alunecdilor de teren, a inundatiilor, formele de relief, insusirile rocilor mama, adancimea si compozitia chimic& a apelor freatice, ete. 3. Al treilea principiu are in vedere cd, pe terenurile favorabile tuturor culturilor, zonele climatice limiteaz& arealul de cultivare a unor plante, iar in cazul unei zone climatice interesele economice sunt hotartoare in stabilirea categoriilor de folosinta si a plantelor care urmeaz& si se caltive. Toate aceste elemente se iau in considerare in determinarea gradului de fertlitate sau a clasei de calitate, in strinsa interdependent’ si reciprocitate. Bonitarea cadastrala nu se limiteazi numai la aprecierea fertilitijii solului si a conditiilor pedoclimatice, ci cauti si puna in evidenfa si in ce masurd productiile, starea generald a culturilor, reflect sau corespund gradului de fertilitate a solurilor, deoarece sunt numeroase situatiile end pe soluri foarte fertile se obtin productii scdzute (pajistile de pe cemoziomurile de stepa si silvostepa) sau find pe soluri cu fertilitate redusi se obtin producti ridicate (vile plantate pe nisipuri sau pe pantele erodate). In cazul unor anumite folosinfe, clasa de calitate a terenurilor nu corespunde intotdeauna cu clasa de productie a folosinfei. Pentru aceasta, reglementatile legale in vigoare stabilesc pentru aceste folosinte si trei clase de productie. Desi aceste precizari se referd in principal la plant le de vii si Pomi, totusi la efectuarea lucrarilor de bonitare se stabilesc clase de productie si pentru pajistile naturale (pasuni, fnefe), precum si pentru culturile perene de pe terenurile arable, incadrate in subcategoria pajisti cultivate si c&psundtii. Bonitarea cadastrala in cadrul fondului agricol consti atat in bonitarea solurilor, cat si in bonitarea folosingelor perene. Astfel, toate terenurile se apreciaza si se incadreaza in clase de calitate, iar pentru folosinfele perene se analizeaza si se stabilesc, plus, si clasele de productie. Clasele de calitate se consemneazai, in mod conventional, cu cifte romane (de laf la VI), iar clasele de producfie cu literele majuscule A, B, C. B. Incadrarea solurilor in clase de calitate si criteriile de ineadrare - se {ine seama de modul de indeplinire a unor criteri principale. Clasa I-a cuprinde terenurile de bund calitate, care au o foarte bund fertilitate si indeplinese urmatoarele criterii principale: = auun orizont de humus foarte dezvoltat (40-50 cm grosime) si un profil de sol profund (in jur de 150 em); + terenul este practic orizontal sau usor inclinat (campii, lunci, terase, platouri, vai largi coluvionale, cumpene largi etc.);