Dictionor medical (MANILA A MANU M, HICOUUN cela a T-acomplatté cv ost de obrevier urvale side constonte biologie cw portiiparea D, Dviznbo EDITURA CERES Bucuresti, 198Sub egida Academiei de Gtinle Medicale 7 Boeirnea vi i traduoere: Constantin Giabrielloneseu Mihai Zomyireseu Covert: ROMCARTEXIM Dictionnaire médical, Abnégés, ition MI, Maseon, Paris, 196 ISBN: 91340-4018 PRERATA Ja editia fn limba romana Pe misao angliort Glad. Gutenbg i oceesibiliéit La diverse forme de culturi superior, dioonarele au detent abut necesore in ote domenile ef eiiieate Afi formaren gi ancagleren profesional, un 101 de pri ordin revine defonarelor de Speciaitate, care feréterminologiaflosité tn formalaren corecti, precum: si Afni de refering ain vocabulorl fice stint, In fora oastrd,in ce privete medina, nvoin caistenfel unui dicionar in Limbo romin se ficon Singita ‘nmod cut, Aveasi ovedem acum implinita prin aparitia Yolumuui pee, rai cnghtapartne Andon de Sine Medias findtradueren din limba francezb a tune edit (1996), din sera ‘abrégds' de uz eurent (25000 uvint), 0 renumitului“Diefonarfraneen de Medicind si Biologie" (160000 cuvint), ‘opdrat intre anit 1970-1975 in Ecitura Masson, auori Alerandru Mnwili, Ludmila Minus C. Sour. Dorim si menfionim ct eutorul principal, dr, Alxandra Maul rset in 1900 tint medina a Feu dn Bugs ra, ade ga ten dloctoratul. A fuera opi la Tslittul de -Antropologie din Geneva, objinind cl den dora, ix niropologi, prin xin in dome genet poi. Ue sia ‘ndeptat atenjia citre leviugrfia- medial gh posi bilitGjile optime de colelare, redetare si asigurare a tronsmteit i cireloit informatio din sindtalen bli i tnfle iomedionl Tota, te print et ‘20 de membrifondator oi nueeuli de specialist are la Gene, ox deve Oxnizyin Monin «SafiM cireia, dupi 1947, i va dediea practic intreaga sa ctivitate, in caliate de Diveclor of Programulut de Informatie sanitard si bio-medical ince privege Dielionarul nostra, credem of nu are rosl sit mai revenim asupra datelor arate in prefeele redate aliturat. Am dori si addugim, ca trésdturt care ne-ow tras in mod particular, eleganfo stilulut in‘caprimare gt expresiilatea termenilor confimu, precum $t faptul - de mare ulate «c8, in majoritateo cazurilo, se preaintd si echivalentu lor in fronceci si englead, Este de remarcat, de ‘asemenea, menfionaree unor date de referinfé asupra celor core s-ou incetenit numele in medicind prin concepfile i descoperirile lor, luera care constiuie 0 trisiturd etic semnificativd, intrucdt istoria cnet slitnfe face parle integranté din domeniul siu. Pentru cele aritale mai sus, aducem mulfumirile noasire, pe deplin cuverite, autorilor Dictionarului retical, engi Biter Masson + Paris are au pri Adoni de Stine Medial patron ef de od ‘Asifel, findnd seama de valonrea stiinfified remarcabilé a Dicfionarulut medical de faa, considerim cd suntem indreplatiji sil recomandim, cu toni con- vingerea, ca material de referingé 1 folosire curenté, celor interesoji in formuléri corece gi acluale in medicina contemporand. ‘Academician STRFAN MARIUS MILCU Present al Aeademii de line Mediale Pregedinte al Comitetului pentru storia gi Filozofia Siingelor din Academia Roméind CUVANT fNAINTE laaTaeditie O data cu publicarencelei de a saptea edi, Ditionarul medical isi continua cariera sa. i Striiduindu-se sé wrmeze ritmul vertiginas al evolutiei limbajului medical, autorit saw gait tn he unel ps desebite Trebwia nu numai si refacd Dicfionaral, intro- und motile neces mpuse de progres medi dor si si adouge numerogi termeni, fird si se sacrifice ‘maniabilifatea volumului, situafie care a contribuit mult Ja suecesul edifilor precedente, Sou introdus in aceoslé 0 sapten edi noi termen, precun it, sndom POEMS, som HELL, rape ‘genic, prion, medicometrie, mediciné predictivi, hepatitd C, hepatiti D, hepatitis E, PET Uomografia tu cemisie ée poattroni), ELISA {testul saw reacfia), Helicobacter pylori, emapatie monoclonal, In total, nu mai pufin de 2656 ferment au imbogdfit Dicfionarul, 0 daté cu revigia gi ‘modernizarea ediilor a sosea gia saptea, In prefafo primei edi, in 1977, Dr. TA. Lambo, drar general adjunct al Orica Monale a Sinai, preciza ci Dicfionarul medical reproduce preseur- (at Dicfionarul francea de medicind gi biologie care, cu cei 150000 termeni definifi datrité calabordrii cu 350 eminenfi specialist din faite francoone, era “icionaral medical cel ‘mai complet care a fost publicat pind in ztlele noastre® ‘ Este important si subliniem nu numai nature difrité a celor dowi opere, dar mai ales vocafia lor, ce poate fi ‘onsiderat diametral opus. Marele dictionar, cu cele 4000 pogini ale sale, sa sirkduit si devind insofitorul cititorului vonsal. Et constituie un veritabil sistem informationalvill ccvesibil,seutind deseori specalistul cave cnuté un fermen dntro ota diseiplind decit s0, de sorcina, uneor Lung § penile, de face pel In biblioteca, SeopulDictonaralu metal et x total tl, ns tn cnumiteprvng ext la fel de ambit, Bl osprd si devin fgoftoral fel, prieenl, ghidul elor ce trebuie si se fmiliorizeze cu limbojul medical, Autorit se sgindese in primal ind la: student, fermacii, medic, sistente giall personal cuir, personalul din insltyile de sindtate public si osigurin sociale si la ziarighit preocupat. de subiete medicale Informatia pe care o poate furnian acest difonar est foul lta dec ea adres medion cu ceaperinti Shematizind, se ponte spune of et mu sunt dec roreor confruntfic cei 150000 ferment care, prin mural mare, foc comuriaarea dil cdteodati confuzd. Jn schimb, ef se ses in situafia de a sfépin un vocabular de aprorimativ 25000 termeni care aldtuiese limbajul medion! curent (adic: un mumdr de cuvinle sufent petra 0 vari ase Limbi ardne). Acestdifionar nu seam cu met 0 até Iuerare de vest gen, pentru cb esle singura inte difonarle medicale care cuprind indicf ingestie redate prin exemplificrt fn hidal petra buna flosireo limbnjului mein! (png. IX Grofie cesar indivi uuile, proclie, ugar de gist, Dicliarcl_ medical. permite ‘lit insuirea semifiatiel termenilor medical, ot si flosren cored: a Himbajul Voeasia si imitle Dicfjonarula medial find asf! preciaat, autor sperd cd au facut ce trebuia pentru a qjulo cifitort in munca lor etiian, inflegindvl interes g rispuneind ateptiior profesional care nim. Alexandra MANU PREFATA laeditia intai . Ingrijirea bollor stein preeent o munis. de echipis ae Sau specialist, osistenie. medion we oe oe de {oborator, luertor social sone a : instr Bxe ‘necesar on membri echipei si se an re riodat cent comunicre uo fx nai 2 pera cf termeni thn se inmulese, se compl adn ce i i a , an coterie, a de evoluie este fi , dar en nu este dela de 7 de necontrolat, ae ee = a bed el nu seamind cu nici 0 o rezeniaron prescurtatéabrig’) os Fae de medicint gi iologe a fost ane baie eval personal ‘medial sparemedical Seon : | ma ae a tare omni alte nib ae oo de diversittea emai In St precis, simplu, fri 9 sacri i ae u, fri sis Aen sites Fr fi insuicet plus ef a ree i beats fie transform lermenii pire ‘in mésurit si le sesiaeee mai Di : rae de medicind si biogie leiile = a 7 nie 8 compune din patra volume de : ae be posit cuprindnd 150000 teen defini pa sda so hin fri franoofone, Ee complet care a fost publicat péind acum; i ae oi jepherie tence isting, ae : veo : al " a hi foe din oun instrument de buera nol) cent a penta specail toate inel gt finflor medical A primit marvlea promi al orga Pris deerat e Acodari national de mein, Prof André Lao premil Nobel pentru nding 65, usc‘ ink adi consi emcee Manele Robert per bal gener? 0 eden ks jpn oopit fn 1983 (ase vue) 0 dare amend in 196(reivomel, Ince privege Dinard matical, eof ranbrior profesurilr medial, sub o frm conc i sraturat, dat care ti inleresnai tr mod special Progresul medicine, cxtindern sic pita instr poramedicle, oblig wn urdr ered de prot de poe arte its eu ownbulrl medi atc id esa de emeti ra eect mura medio in prez ete recesar nel fiasco din cabinet medal stole, init poraedale hin da asain odin, Ayan sini uo dt op grip spite gf otualiznre, oa inspira lucraren pe care on plcores si 0 retina mail vel inde ela celunlé flow zilic in redadorea poorer si tetlor rmvienl ce nai vere B vines umple wn gol maniist; pin eu nen a pat ‘nie asfl de lucrare Dr. T.A.LANBO Director general adju al Organiaafei Mondiale a Sa ML DICTIONAR MEDICAL Ghid pentru buna folosire a limbajului medical Ca regulé general se asteoptd de La un dinar x8 rispundl a ines‘ va itsemoe art cv” Dinara meal merge aa deat no exe una inept tere eile cg a hid por nine link ml un dina gitar alma. Tetra ait pct cn igure lint in mail, Digiraral meds ie: + ln snp, dre gue de ines, evndose pe tps anual ed teh super ~lemeal a emi elven dint ene iter car tue sb eg la sue angsone, Aun in sie in eagle american mes etic, ole do variants reat da, ofiune gl draught, ome dra) + Metiament Fed lepton al gui, radiograph, on. radio logical Tein cena i special inal ptie le rar in rads ign Frere fiin snd cunt este demerit len lg. sine ede files -anninele emer cu sens ops cut efi anal inlet § Mama rio vi se im a ‘metsholsmaai, At endebtin, ina «hide wig gral a een ie sale. tind pe infer, Ant apr sinus gate ual umes itera prit inate ea ofa de vie ial ate a ol due alegre erie, bein hie fig Vl orl i aml n ¥. p ‘mensiuaje + Wie Yoana enti, apse +e ean svi HELD pers mrs ative se da asin engl, ‘icine ma mle ‘marcat ey), marbrd* Care este Blea deifiatl in Fixe de un corp radivativ, Ex. eritnait natML dat Cr ie indie, pin ined usa medal csr. Ad final + 1) Cre ft in el fac pena pera dite pt! Bx ae ide, ed dn, 21S sae despre rain cn mad prep ee iit in Caen carn gtr, te preg ce de amu ign pic pro ne rl ew ph re parsing paren) + Cre pil paring, cae male prise B tied iih tui comune porn pti) da dt bing erie numele tat: Sal still ¢ Tip ei tit 1 ast terme, welt nas Hawa, silo american in Psa 91-885, ait sedou numernse rl ngs (ing eareeumpeteand ii ile date irene, ae init, ere ge fra cet su aati, decile de tein ale raj merle copter aoe etic casi nine, Oia Mod a Sih oni « Caeser belied Aatnecu coils reat comis dunt so ‘eusiani populare care se inkrerper ind ett pss oc dees, preva Ca presi a en sie. ing, ve it sin po rf, dar a shes ct cd el jr ees cia pre cid se whee eosin, ep sek fiat shai +(e gsi ie ed se fl gh onl fra psonalod au 8 fe dinate resect ange sucolnbar * Cav nb Ware ere mbar, Ling gia fun nein folst pete lms, acest ject este fi pnt x sens ae rata, Se gam, deeply, mi sebiar agi loser ait tr or sea i alr Sindh +1 Le pew sn cl in ea, ea tei el itor fchimi, rd de eprinar a compciicatie ici ale expo Hel, sean ig: sible esr dessert msm st il Tera eel xill et. omie punt fe pre ink Spe date de kee, nr ict dative kine trauma + Anson de ms lok re pecs i ie as oraisali Swe de semen de ‘raat ia ca wr sein gible (each, emp Ling ue inde ‘aoc ra decaf 2 ak ag a,c ex tat cea ene st mn ee. pe gua, fn (ula + (ene) Li Wy. The, Cainer ce : = it man, ing de a i, ae tA Ura Ae td es © A. ravi inc int are (rina SIDA Lig, Ait de OS la enw oe Sate i én tes atl es ue ea ws fej th ee a ie Vi sie howe meABREVIERI UTILIZATE IN DICTIONARUL MEDICAL Abr. abreviere adj. adjectiv amer. americana Ant. antonim DCI denumire comuna international engl englez’ etim. etimologic fr. franceza inv. invariabil lat. latina Lingv. nota lingvistica pl. plural rom. romana 8. substantiv Sin. sinonim SI Sistemul International v. vezi vy. verbXVI SURSE UTILIZATE IN DICTIONAR 1, Onan undid ant Clin hla intrara des Teas, 1, ps ila ts fume upon, e ti, 181, ‘Organisation mandi dea Santé hse huge ners es uneurs, °, Types slags ds (umeurs du sin, 368. ‘.Onpaiston mondial de a Santé ‘Cssiiealionitlgique ‘aernationle buen x3, Types slags ds umes ds tis mens, 168 4 Orin moni dea Sal ChsfionHitlagiue inerotone dos tues, 4, Types histogqus des umeurs del ouces ede Fropaye, ism, 6. Organisatin mudi dea Santé Clssintn hie intratire hater, 13, Ths hls ds ameurs odours, hives ef Uso cnparenles des mails, 1972 6. Organisation mute de a Santé hs hile ileratnle des tumaws, 6 Types ites es fundus 192 Onan mule dela Sut - Casini his inate sumer, 01, Types lg ds ‘nears des lanes saline 12. Orson oni dl Sat Csi isle intrinle des tama, 8 Chae degra ntl ini, 1. ta ine Se Cssfenia ilu intraoral des tuners 19, Types isles des umeurs de ais, 191. 11 Ost on de San « Clasation hit gueintrmtinal es tumers 1 hpes hiaesds ames cars ye, 12 Orin mori dea Se = Closifontinhistlague iteration esumeurs 2, Types istalagies es umeurscadones 1974 13, Ogata mondial dela Santé = Cssifatin Kel inert deste 018 Tips tus de Fagor git ii, 19a, 1H Organisation monn de a Sant = Csfenio itl ineratinoe es uneurs °1,Clasifetion hist ise toi ds nolade plus ds tus Holi pple, 1916, 15. Orgarstion mended a Santé Casio isle ineratinle des tue 15, hss ds umeusintestinales, 197, 16 Orgnstin monic Selé - Clasfonton histoliiueieratinale ces tmz 116, hess de ameur du tesa, 197. 1 Oras monde eb Sane (Closoiutionhiologque inertial hs tneurs, 17, Clg des ll salon rongynleigus 17. 1R Onna wl de Sr Clsiiionhiselggue inlerationle ste 18, hes isles es fumaurs gstriques et exphnginzs, i. 18 Orns mnie de Sa - Cast halegue irae dears 1 Tp hisses Xvll tuners di fi es ees ilies, de paras, I, 21 Organist Sit = Chat slag intornele des umes, 21, pes hii es uncarsdysne noene e,T 2 Sourets (J.C) - Dictionnaire des assurances sce, Collin de dition rains pis de mii ¢ de bide pblie sous la dita de &. ‘Manila, Masso, 1973, 23, Lent (Ph) «Dictionnaire a séndtique, Collection de dion sé cis de mde ede ig publi sous la direction de A. Manul, Masso, 1m, 2%, Castaunr (HL en claburatin ave un gouge ileal dpa, - Diane ONS, 3, Gaoure vorune OMSIS Tete framgais de R, Saws of, PH, Cou, Dida es emesis 2 ‘alge Supine, aww din 1909 des Archives des mila doer et essen 9A can ptt par ‘AWiau (B4)) + Voenifae de fn samte qu, La sant gull en Hung, Hea ginal de Ege de Trg: sain mon de a Sr, Cee, um. 21 Onganisution moni de la Santé part cn graye OWS de ches sur lserins permet! dein ede loser les inanpcts Lies fa cons ‘ation dleol. OMS Pubeations (i, 1,22 Gnd, ‘B Onpisatn mond de Sus et Chasm ds Naims Unies pour (simertaon Age. - Tm ologedeFalimeration dela Nuit, 1s. 28, OMS-CIQMS- Nomenclature inte: monle des Maladies, Vol, 11 (Bian fangs grain) ‘8 Orginistn mnie dea Ser - Trblesmenou: Gls a ui ‘h clesfratin en concordance anne fo Nei inde Chiao inter rationale des Maladies, Gnive, 18 51. Organisation mori dea Santé - Clesaton isi itratigae des umeurs 2 Types isles ‘mers in prsite 960, ‘8, Cosel neato de a langue fri. Veda dine, lachete, 1972 21, Sugunf-C)- Par un lone mite! viral, Comité ABtudes des tems rags, Pas, 34, Ministere de La Santé, Pars As minstrels des 1" janvier 1975 et 7 déumbre 1974 et Cirealare minis riled 7 ome IVR, ‘B.A -Leigu desermes ie dn, M2 ‘8, Sonne = erg des ts ss dopant, Prt, $7 Cues aids termes tbl ti Pn, 1. 4B Veeubay (Let Bune iP. Dieioaie des termes oda stood igs, Mas, 39, On (RD et ‘ig po eampree la anil pute, Hd et Hy H.2,510, I. 4 Partusso (ot Btn. ode nie, Mtn, Mas, Das, 05, Pen pera add - Reda mes a mai mle surge complementare: Princiglele periodce medicale de limba ftancezd si engleri au fast udriteregulat sau furmizato sumi considera de outa. Deciaile si reeumandrile unor organise ale cdr Lert sunt din pleate pujin accesbile corpului medical, au fist ummérite gi repreduse: Academia francead, Academia de Stine, Academia nafionalé de medicind,