Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • SKMBT 50114102813370

    Uploaded by

    Iulian Pst
    4 views39 pages
    SKMBT_50114102813370

    Original Title

    SKMBT_50114102813370

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    SKMBT_50114102813370

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    4 views39 pages

    SKMBT 50114102813370

    Uploaded by

    Iulian Pst
    SKMBT_50114102813370

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 39
    INTRODUCERE Evolutia stiintei si teh in secolul XX, a condus la crearea de produse industriale variate si complexe, dar si functionale (utile) si estetice in acelasi timp. Datorita aparitiei mecatronicii — stiinta proiectarii integrate a produselor cu luarea in considerare a mecanicii, electronicii, informaticii si tehnologillor de varf si esteticii industriale — preocuparea pentru aspectul placut al produselor — in activitatea de realizare a produselor industriale functionale gi estetice se foloseste termenul de DESIGN. 1.1. Terminologie. Definirea DESIGNULUI Din latinescul disignatia, au derivat cuvintele: - disegnare (italiana) = a trasa, a ordona, a indica; - disegno (italiana) = desen, proiect, idee creatoare. in limba francez& exist& cuvintele dessin (desen) si dessein (proiect, plan, scop). 7 in limba englez4 cea mai veche mentionare a cuvantului design dateaza din sec. XVII, dictionarul definindu-| ca scop, intentie. Termenul de design atat de utilizat astazi, are numeroase semnificatii, unele chiar contradictorii intre ele. in dictionare cuvantul design are numeroase semnificatii: plan, proiect, desen, schita, schema, conceptie, model, desen model industrial, crochiu, compozitie, idee general, inventie eic. incepand din a doua jumatate a secolului XX, termenul de design utilizat din ce in ce mai mult in numeroase tari, desemneaza atat proiectul de realizare a produsului, cat si produsul insusi fabricat precum gi aspectul sau estetic. Pentru eliminarea confuziei generata de multiplele sensuri, autorii anglo- saxoni prefera sintagma industrial design care presupune: ,Conceperea, proiectarea si realizarea produselor functionale, utile si estetice in acelasi timp in cadrul productiei de serie industriala.” Definitii ale designului: 1) Thomas Munro (1949): ,Designul industrial este arta de a produce sau planifica productia de obiecte, in majoritate tridimensionale, astfel incat sa le fac potrivite pentru scopuri practice, utilitare si de asemenea, satisfacdtoare din punct de vedere estetic, sub aspect vizual si sub alte aspecte” 2) L. Moholy Nagy — scoala Bauhaus — (1947): ,Designul este organizarea intr-un echilibru armonios a materialelor, procedeelor gi tuturor elementelor care tin de o anumita functie. El integreaza la fel de bine nevoile tehnologice, sociale si economice precum si necesitatile biologice sau efectele psihologice ale materialelor, forma, culoarea, volumul, spatiul.” 3) 1.C.S.L.D. (Consifiul International al Societatilor de Design Industrial) — propus de T. Maldonado: ,Designul este o activitate creatoare care consta in determinarea proprietatilor de forma ale obiectelor ce se produc industrial. Prin proprietati de forma ale obiectelor a nu se intelege numai caracteristicile exterioare ci si toate relatiile structurale care fac dintr-un obiect sau sistem de obiecte o unitate coerenta atat din punct de vedere al producatorului cat si consumatorului’. 4) Cea mai ampli definitie in limba romana, fi apartine lui lonel Achim (Dictionar de esteticd general, Editura Politica, 1972). .Designul este 0 teorie si o practica a interventiei_metodice asupra obiectului, menité s& realizeze o unitate armonioasa intre realizarea superioara a funcfiei utile (eficient si economicitate) si forma vizualaé a obiectului tehnic (produc industrial in serie), in urma careia se realizeazA acea productie dupa legile frumosului, cand frumosul si utilul fac corp comun indivizibil”. 5) DEX — 1998; DESIGN — domeniul muttidisciplinar interesat de ansamblul factorilor social-economici, tehnici ergonomici, estetici etc., care contribuie la aspectul si calitatea produsului de mare serie. 6) Jacques Viénot — 1953 -—,Estetica industriala este stiinta frumosului ‘in domeniui productiei industriale. Doreniu! sau este cel al locului si ambiantei muncii, al mijloacelor de productie gi al produselor.” 7) UF.D.1. (Union Francaise des Designer Industriels). ,Design-erul industrial este profesia creatorului industrial care are ca sarcina dupa analiza tehnologica, economica gsi estetica exhaustivé de a crea forme, materi, culori, structuri ce permit ameliorarea tuturor aspectelor mediului (traiului) uman, conditionate de productia industriala, concretizata in: o design de produse © design grafic © design ambiental” Evolutia semnificatiei termenului de design in timp este sugerata in figura 1.1. acceptie destul de raspndité dar complet eronata a termenului de design este aceea de aspect exterior frumos gi atragator pentru un produs. Faptul cd designul este integrat in produs si nu doar un element estetic atagat, a fost afirmat in 1951 de Etienne Souriau - ,Designul nu este arta aplicata ci arta implicata”. DESIGN Conceptie, Proiectare, Realizare Realizarea practica Idee, Tel |p! grafica (desen) Lp! (produs). Fig. 1.1. 4.2. Factori ai aparitiei si dezvoltarii designului a) Factori de ordin economic Anterior revolutiei industriale, produsele necesare erau realizate de mestesugari specializati, cu eforturi considerabile pentru obtinerea acestora. Descoperirea forte aburului care a marcat nasterea masini, aparitia unor material surse de energie si tehnologii noi au facut ca produsele sa fie fabricate in cantitati peste strictul necesar si cu costuri mai mici. In consecinta s-au creat premisele productiei de masa si s-au intensificat schimburile comerciale. La produsele de acelasi tip, livrate de diverse intreprinderi industriale, cumparatorul il prefera pe cel mai ,bun’” gi mai ,frumos’. b) Factori de ordin tehnologic Pentru productia de bunuri, omul a utilizat mai intai unealta si apoi masina. Unealta (ciocan, cleste, foarfece, menghina etc.) este utilizata in prelungirea sau completarea mainii umane in anumite actiuni. Masina conceputd intr-o prima faza ca purt&toare de unelte, apoi ca o structuré complexa care primeste energie si produce diverse efecte (deplasari relative, forte de presiune, modificri ale formei gi structurii materialelor etc), a contribuit la aparitia mecanizari. Daca uneliele ramaneau inerte neactionate de om, masginile pareau ca functioneaz& singure, actionate de forfe nevazute si uneori incontrolabile. Reactiile psihologice ale omului au aparut firesc la primele contacte cu masinile sau mecanismele mai complexe. Fiecare inventie in domeniul tehnic marea prapastia psihologica dintre om si masind, iar independenta din ce in ce mai mare a masinilor a indus sentimentul de teama. Singura modalitate de apropiere a omului de magina si produsele sale a fost acfiunea in domeniul esteticii si designul ‘intr-o prima etapa, pentru a se obtine efecte estetice, peste forma utila s-au suprapus ornamente si decoratiuni. Astfel cosul primei locomotive Stephenson (1829), consideraté simbolul Revolutiei Industriale avea forma unei coloane cu capitel ionic, doric sau corintic (fig. 1.2). ig. 1. Pentru automobil, inainte de a se ajunge la forma aerodinamica, astazi deja consacrat’, s-a adoptat forma trsurii cu cai, specifica locomotiei din acea perioada (fig.1.3). 1923 1927 Fig. 1.3. en Fae 6 195 Fond Fit, 9 Fig. 1.3. ©) Factori de ordin stiintific Evolutia designului a fost putemic influentata tn secolul XX de studiile teoretice si curentele artistice ale timpului. Miscarile artistice Art Nouveau” — Franta, Jugendstil” - Germania, ,Modem Style” — Anglia, ,Sezessian” — Austria au contributii importante in arta dar si noi orientari privind designul (dinamismul gi forta de sugestie a liniei, tendinta geometrica spre unghiuri drepte, functionalitatea obiectului de design). Miscarea ,Art and Crafts” situata la granita dintre arta si design, promoveaza leg&tura dintre artistic si social prin educarea gustului publicului si reforma productiei in sensu! mecanizarii si reducerii costurilor. Scoala Bauhaus (1919-1933) a marcat cel mai puternic designul si arhitectura contemporand. Bauhaus-ul promoveaza simplitatea si evita folosirea ornamentelor, propune aparitia conceptului de standard in locul celui de unicat, calitatea produsului find bine exprimata de relatia intre functia si forma acestuia. Este momentul cand actul creator devine implicat social in productia industriala, creatia este profesionalitate si nu inspiratie sau revelatie iar designul se desparte de arte si devine o stiinta. Stiintele fundamentale (matematica, fizica, chimia etc) si cele tehnice (mecanica, electrotehnica, rezistenta etc) au dus la descoperiri de noi materiale (materiale plastice, materiale compozite etc), la micsorarea coeficientilor de siguranta prin calcule riguroase, au avut si au gi astazi un rol important in dezvoltarea designutui industrial. De asemenea, proieciarea asistaté de calculator, sistemele integrate de masgini-unelte cu comanda automata, robotii industriali etc., sunt cateva din mutatiile actuale ale productiei industriale care influenteaza puternic designul. Industrializarea rapid’, productia obiectelor in serie prin tehnologii rodeme, dezvoltarea societatii de consum, au dus la dezvoltarea designului dar si la aparitia unor probleme de mediu (reciclarea produselor uzate, depozitarea deseurilor, diminuarea noxelor etc). In acest context, temele recentelor Congrese Internationale de Design (Incepand din anii 80) insisté pe cercetarea ameliorarii mediului precum si pe crearea de produse nepoluante, ambalaje biodegradabile etc. Problema ecologica are un impact deosebit in zilele noastre, de ea depinzAnd insdsi viata. Proiectarea ,produselor ecologice” incepand cu marile industrii, utilaje si masini nepoluante gi terminand cu cel mai simplu obiect destinat consumului, duc fa cresterea rolului designului in prezent, prin disciplina in creatie, comunicare, integrare, cooperare stiintifica, alinierea la standardele de mediu. 1.3. Domeniile designului a) Designul de produse - este cel mai amplu domeniu si cuprinde totalitatea activitatilor desfasurate pentru crearea produselor care satisfac o trebuintd, respectand principiile productiei de serie. In aceasta categorie se regasesc: masini, aparate si unelte de lucru, obiecte de uz casnic (fig. 1.4), mijloacele de transport, aparatura medicala, aparatura audio-video etc. Fig. 1.4. — Aspiratorul Sanyo — Mode! 1999 b) Designul ambiental - consta in amenajarea eficienta, rationala si estetica @ Spatillor interioare sau exterioare, pentru a crea o atmosfera placuta (fig. 1.5). Fig.1.5. Design de interior Ampiasarea si sistematizarea zonelor industriale, administrative, comerciale, de locuit, de odihna fac de asemenea obiectul designului ambiental. 10 c) Designul grafic - include produsele destinate comunicarii vizuale. Grafica publicitara (afisul, eticheta, reclama, etc) comunica un mesaj clar (fig. 16) Es is { PPA bey AUTORA DIO Fig. 1.6. Grafica de carte cuprinde formatul, coperta, relatia text-ilustratie (fig. 1.7). DESIGN REPERE ISTORICE CAUZE CAUZE INDIRECTE DIRECTE Migc&ni ai si Arhitectura intelectuale 1769 | Masina cu abur J. Watt | | | 1771 | Sensul actual al | cuvantutui | | industrie” j 794) ~~ rearea sooli | | Politehnice sia | | celei de Arte si meserii — Franta 1 1796 : J Watt perfectionea- 24 magina cu abur 1810 Fondarea uzinei de masini-unelte Anglia 1824 Primal pod suspendat pe Rhone EEEEEet 1827 Locomotiva cu aburi ~ Stephenson 1830 Masina de cusut Thimonnier - Franta Stik neoantic, Revolverul S. de design - neogotic, Colt Anglia neoegiptean 1848 Prima magina de scris 1849 | |Revista de design” H. Cole - Anglia 1851 | Expozifia J. Paxton Masina de universala Crystal Palace | cusut Industrie si arta” | Singer” Londra oi 1852 Primul ascensor E.G. Otis New York 1854 H. Labrouste Biblioteca 7 | National 1859 | Scaune in serie din bare curbate M. Thonet — Germania 1861 | Debutul migc&ri_| Stilul Baroc Arts and Crafts Anglia 1864 Metroul - Londra 12 1870 Impresionismul C. Gamier — Constructia | Operei PEE 1875 | Societatea Arte Frigiderul cu Decorative” ~ compresie Fintanda_ 1877 Telefonul — 7 : G. Bell 1879 Becul - a Edison 1887 Simbolismul 1889 | Expozitie Art Nouveau Eiffel - universala Tumul Barcelona (1888) 1895 Ginematograt- ul Fratit Lumiere = 1897 Telegrafia 188 fir - Marconi 7900 | Marea Expozitie Paris 1901 | Departament de Primul design — Colegiul aspirator Regal de Arte Londra 71904 P. Souriau — ,La beauté a rationnelle” 1908 | Crearea Scolii de Prima masina Arte decorative la populara Weimar — Vander FORD Velde 1909 W. Gropius- | Biériot Uzinele traverseazi FAGUS. Canalul Manecii 1910 | Atelierul lui P. Résina Behrens cu Le sintetica Corbusier, W. | Bachelita Gropius 1914 | Expozitia de Debutul produse - productiei de Cologne celofan 1916 Teoria relativi Einstein 1917 | Miscarea ,De “| Sti’ - Olanda 1919 | .Bauhaus* — W. Gropius Weimar - Germania 1920 Le Corbusier Revista ,Spirit nou” 1923 | Salonul Artelor menajere — Paris_| 1924 ‘Suprarealismul Motorul 7 7 Diesel 1927 Traversarea Atlanticutui - _ - Lindberg 1929 | Crearea muttiplicatorului Gestetner R. Loewy 1932 Expozitia Plexigiasul international de arhitectura — New York 1933 | Inchiderea Primele »Bauhaus” de ceasuri cu Gestapo cuart 1936 Case in Fibre cascada F.L. | sintetice, Wright Nylon 1937 | Noul ,Bauhaus” Chicago 1939 | Scoala de Pavilionul Design- Chicago cimentului — ___ | Zurich 7 1940 Emisiuni regulate T.V. 1942 Muzeul de Arta Moderna” - Paris 1945 Primul cuptor cu microunde i -SUA 1948 Le Corbusier — | Tranzistorul — Ansamblu de | S.U.A. locui 14 Osaka 1949 | institutul de Design Illinois Createa formetor futile 7 1951 | Primul Congres Primele International de inregistrari Estetica video: Industriala _| LONDRA 7 a 1953 | Al doilea congres Calculator International de BM. 704 Estetica Primut zbor industrial Bazele Boeing 707 LC S1D.— Consiliul Intemational al Societatilor de Design Industrial 1956 | Inaugurare Curs T_V-in culori de Estetica SECAM Industrialé - Paris | 1958 Pod din beton precomprimat 1960 ‘Structuri pentru statii auto —New York inaugurare Brasilia 1963 | Expozitia Forme ‘Supermarket industriale” in uri Carrefour artele decorative - Paris 1965 | Congres LC.S.L.D. - Viena ee 1967 | Expozitia Proiectul universala APOLLO Montreal SUA. 1969 | Congres Primul om pe. LC.S.LD. - Luna Londra Sticla de plastic 1970 | Expozitie | .Socul vittorulul™ universalé- | A. Toffler 1973 | Congres Podul L.C.S.LD. - Tokyo: suspendat peste Bosfor Postmoderis- rout 1975 | Congres Primele LC.S.1D.- zboruni Moscova : Concorde 4977 | Congres inaugurarea Telefon prin 1.C.S.1.D. - Dublin | Centrului National fibre optice de Arta si Cultura - G. Pompidou 1979 | Congres Aparitie P.C. LC.S1D.- Mexico A 1980 | Primii ingineri- Fotocopiator designeri laser |.B.M 4981 | Congres Trenul de LC.S.LD. - mare viteza Helsinki TGV. 1983 | Congres Concernul i.C.S.LD. - Milan Swatch 1985 | Programul | european EUREKA crearea centre CADICAM 7986 | Motiune asupra ecologiei - 1LC.S.LD. 1987 | Congres Dezvoltarea LC.S..D. - materialelor Amsterdam compozite 1989 | Congres Expozitia — LC.S.LD. — Design 3 decenii Nagoya - Paris 4992 | Congres 1993 | 1.C.S.LD. — La Congresele 1.C.S.1.D. din anii 1995 (Taipei - Taivan), 1997 (Toronto - Canada), 1999 (Sydney - Australia), 2001 (Seul - Korea), 2003 (Hanovra/Berlin - Germania) se pune accentul pe latura umana a Designului (agez&ri omenesti mai prietenoase, servicii imbundtatite pentru utilizatori etc.) 16 Ultimut deceniu al secolului XX se remarca prin explozia telecomunicatiilor in general, a telefoniei mobile in special. 1.4. Functiile designutui a) Functia economica. Un produs de calitate isi face singur reclama, se vinde foarte bine, aduce beneficii care duc la o crestere economica. Produsul respectiv este rodul unei activitati de design (conceptie, proiectare, tehnologie, productie, esteticd etc) corecte, utile i profitabile. Un produs care nu respecté principille de bazi ale designului (functionalitatea, utilitatea, estetica) sau care se produce cu materiale si tehnologii ieftine, nu se vinde, nu este economic. Datorita cresterii consumului, standardizarea si tipizarea produselor s-a impus in mod necesar, designul avand in acest sens rolul de a crea produse estetice, atragatoare. b) Functia socialé. Diversitatea mare de produse din aceeagi gama, cu un anumit design, il face pe utilizator s4 se incadreze intr-o anumita categorie social. Designul este obligat s se racordeze la multitudinea cerintelor sociale (obiecte de larg consum, obiecte de lux, obiecte — simbol etc). Standardizarea are roiul benefic, dar dusa la extrem conduce la uniformitate, monotonie, alienare. Functia educativ — esteticd. Designul, prin componenta sa estetica are rolul de a apropia omul de frumos gi de a4 indeparta de Kitsch, de aga- zise ,produse noi” care exagereaz4 aspectul exterior in dauna calitatiior tehnice. Produsele de firma, cu design consacrat influenteazd in mod benefic latura educativa gi estetica a utilizatorilor. ¢) 2. FORMA — ELEMENT DE BAZA AL DESIGNULUI 2.1, Notiuni introductive in majoritatea definitilor designului din capitolul 1 se regaseste direct sau indirect notiunea de forma. Acest lucru nu este intémplator deoarece obiectele sunt perceptibile prin vaz si se impun privitorilor in primul rand ca forme. Forma trebuie privita atat in sensul de ceva concret — un contur plan sau spatial, o forma literara, o melodie, dar si in sens ideatic, filozofic. Estetica evidentiaza cinci sensuri ale forme. A) Forma ca alcdtuire a partilor (fig. 2.1.). Contrariul acesteia sunt partile componente (cilindri si trunchiul de con). B) Forma ca limita sau contur al obiectului (fig. 2.2.). Contrariul corelat al acesteia este materialul (materia). C) Forma ca element ai simturilor (fig. 2.3.). Contrariul si corelatul acesteia este continutul Formei C ji apartine desenul gi culoarea, formei B numai desenul. Forma D — esenta national a unui obiect si forma E — aportul intelectului in raport cu obiectul au semnificatii mai mult filozofice, abstracte decat fizice, reale. in figura 2.1., se observa structura geometrica a obiectului si alcdtuirea partilor (forma A). in figura 2.2. forma B este perceput& ca un singur contur al structurii geometrice iar in figura 2.3. forma C este puternic receptata de simturi, lumina si culoarea completeazé desenul, reprezentarea Formele pot fi: a) naturale: forma reliefului terestru cu ondularile scoartei observate frecvent in natura inconjuratoare, forma mineralelor (poliedrala), formele vegetale cu geometrii originale sau imbinari volumetrice singulare (plantele si diversele tipuri de frunze ale acestora), formele cosmice (galaxii, stele, planete, sateliti etc), acestea din urma avand organizani in spiralé (Calea Lactee cu Sistemul Solar), eliptice, circulare sau sferice. b) _ artificiale, create de om printr-o activitate constienta. Formele artificiaie pot fi: forme artistice - caracteristice obiectelor originale cu forme expresive, tealizate manual si care au caracter de unicat (picturile, sculpturile, bijuteriille etc.); forme artizanale - caracteristice obiectelor utilitare realizate manual prin tehni le artei populare cu materiale si decoratiuni tra nale (ex. obiecte ceramice); forme industriale - se obtin prin prelucrarea materialelor cu ajutorul uneltelor gi masinilor (ex. nitul). Caracteristica formelor artistice este in primul rand contemplarea (ex. Coloana infinituiui - Constantin Brancusi) iar a celor industriale este utilitatea. Formele unor produse industriale consacrate astzi au fost inspirate din lumea animala sau vegetala: avioanele de la pasari, vasele plutitoare de la pesti, robotii pasitori de ia miriapozi etc. 2.2. Forma geometrica — resursa creativa Traind in mijlocul naturii, omul a observat ce se intampla in jurul sau, in special ceea ce i se opune sau il fascina: vartejul de apa, tromba taifunului ce se inguruba, panza de paianjen, constructia scoicii si a propriei urechi, Toate acestea au ceva comun in ele si anume elicea si spirala care erau cunoscute inca din neolitic, Arhimede (287-212 1.H.) doar a demonstrat teoremele legate de spirala ce-i poarta numele gsi a gasit utilizarea lor in constructia pompelor de apa, miscarea mecanismelor etc. in zilele noastre, elicea si spirala sunt utilizate in numeroase constructii tehnice: came, arcuri, filete, melci transportori, scule agchietoare, scéri elicoidale in arhitectura si constructii etc. Acest exemplu, este unui din multitudinea de exemple intalnite in industrie, care ilustreazd cat se poate de elocvent inepuizabila resurs& oferité de o foarte veche dar nu invechita stiinté si anume Geometria. Parte a matematicii, dar nu in contradictie cu Analiza matematica si Algebra ci in stransa corelatie cu acestea, Geometria detine in tehnica si arta puterea de sinteza si de creatie. Ea pune la dispozitie informatii privind figurile plane si spatiale cunoscute, relatiile dintre acestea, transformarile geometrice ale acestora, structurile plane si spatiale ce se pot construi cu aceste figuri, proprietitile si posibilitatile oferite de ele Geometria descriptiva, ca parte a Geometriei, este baza_proiectarii ingineresti, este limbajul universal al procesului de creatie tehnicd. Ea dezvolta intuitia si imaginatia spatiala si constituie baza stiintifica a desenului tehnic. De asemenea, Geometria este un element de baza al Graficii prin informatille teoretice pe care i le ofera. Desenul artistic, desenul tehnic, grafica clasica, grafica computerizata, Impreuna ou tehnicile de umbrire, colorare si animatie sunt astazi mijloace de vizualizare si comunicare in diverse domenii de activitate: stiinta, tehnica, arta, medicina etc. Un exemplu care araté calea de la forma geometricd la aplicatia practicé imediata este prezentat in figura 2.4. \e/cosa ven Fig. 2.4. 4) Sectiunea plana cu planul de capat [P] in cilindrul de rotatie din figura 2.4. este o elipsa. 2) Transformata prin desfasurare a elipsei este o sinusoida. Demonstratie: 1) Ecuatia cilindrului este ite yt =k? z=2 20 Ecuatia planului de capat [P] este: 2=x-tva (a =constant) jin sisternul de axe Ox, y, z, ecuatia elipsei in spatiu este: ferry = |e=xlga © rotatie cu unghiul « fn jurul axei y a sistemului xyz conduce la ecuatia elipsei in plan: x = x/ 08a nay => yi +z, cosa)’ = RB? 2,=0 2) Coordonatele lui M, de pe desfasurata sunt: x, = RO, z, = RsinO-Igar = mRsin&, (m= tga =constant). jin final se obtine ecuatia sinusoidei din figura 2.4.: => 2, = mRsin “2 R Avand ecuatia sinusoidei, pot fi precizate cu exactivitate punctele de extrem ale acesteia precum si punctele de inflexiune (marcate cu doua cerculete). Aplicatii a) Sabloane eliptice de diverse marimi prin decupare dintr-o bara cilindrica; capace eliptice pentru constructii din tabla. b) Racordarea conductelor cu diametri egali, coturi plane (fig. 2.5.b.) sau spatiale (fig. 2.5.c). Daca din conducta din figura 2.5.a se taie tronsoanele T si se rotesc succesiv cu 180°, se poate realiza cotul plan din figura 2.5.b sau o portiune toroidala aproximativa. Pentru realizarea cotului spatial din figura 2.5.c, elipsele de legatura dintre tronsoane nu mai sunt in oglinda (simetrice) ci rotite cu un unghi ¢, astfel spus inainte de a taia conducta dupa elipsa E>, aceasta se roteste cu unghiul v. c) Decuparea exact dupa sinusoida a tablelor de grosime mica (0,2...0,5 mm) folosite in racordari, tubulaturi etc. d) Realizarea de acoperiri plane cu forme sinusoidale diverse si intr-o gama de culori dorita, prin cuplarea tronsoanelor cilindrice si rularea acestora pe o suprafaté plana (fig. 2.6.); in exemplul prezentat mai sus, s-au folosit notiuni de Geometrie pian si in spafiu, Geometrie analiticd (relatiile de calcul), Geometrie descriptiva (proiectii, rabateri, rotatii), de Graficd (desenul cotului, cote) si s-au stabilit relatille intre tronsoane, structura lor etc. Toate acestea, impreuna cu tehnologia de fabricatie (taierea tronsoanelor, tesirea, sudarea sau lipirea acestora, constituie o activitate de DESIGN (proiectare si realizare) a produsului (racord, cot etc.). Ce L tL Day IAAL Fig. 2.6. 2.2.1. Forme (figuri) geometrice plane A. Punctul este elementul de baza al figurilor geometrice plane si spatiale, desi el nu are dimensiuni, este infinit de mic, teoretic este invizibil. Practic, punctul poate avea 0 infinitate de dimensiuni si forme (fig. 27) + O a a — intersectia a doud drepte 5 - punctul de origine b a c c—orag pe harta Fig. 2.7. © anumita ordonare a punctelor in plan sau spatiu sugereazd migcarea, traiectoria (fig. 2.8.). Migcarea unui punct sub actiunea unei forte, poate duce la generarea formelor plane si spatiale. Fig. 2.8. In design, punctul este rezultatul intersectiei liniilor sau a trei plane neparalele. Punctul simbolizeaz& localizarea, referinta, concentrarea, conciziunea, marcarea. B. _LINIA este rezultatul unui punct in migcare sub actiunea unor forte care actioneaza simultan, alternativ sau haotic. Ea poate fi dreapté sau curba, plana sau spatiala. B1. Linia dreapté rezutta in urma aplic&rii unei singure forle asupra unui punct. Linia dreapta este drumul cel mai scurt intre doud puncte. Din punct de vedere geometric, linia dreapté are o singura dimensiune — lungimea. in reprezentarile grafice, liniei i se asociaz’ diverse grosimi. Linia dreapta este des intainita la generarea suprafetelor plane sau spatiale (fig. 2.9. a,b). Generatoarea G, se deplaseaza paralela cu ea insdgi si se sprijina pe directoarea (/'). fr) In practica, suprafetele plane se pot genera prin diverse procedee: agchiere (rabotare, frezare, rectificare), mattitare, turnare, infagurare etc. In figura 2.10., generatoarea G ~ linie dreapta — rezulta prin deplasarea varfului cutitului (punct) sub actiunea fortei de aschiere, cu viteza de aschiere »,,. Prin deplasarea generatoarei G in lungul directoarei (|) cu viteza de avans intermitent v,,, rezult o suprafata plana obfinuta prin rabotare. in figura 2.11., generatoarea G ~ linie dreapta — este materializata de taisul sculei aschietoare (freza). Prin combinarea miscarii de rotatie a sculei (turatiei de aschiere - 7) cu miscarea de avans - v,~- in tungul directoarei (/), se genereaza suprafata plana prin frezare. Fig. 2.11. ) Fig. 2.12. Fig. 2.13. La strunjirea unei piese cilindrice (fig. 2.12.), generatoarea G este realizata cinematic prin depiasarea varfului cutitului cu viteza de avans v,, iar directoarea circularé ([) prin rotirea piesei cu turatia de agchiere n,. In reprezentarea ortogonala din figura 2.13., generatoarea G este linie de contur iar directoarea (1) - cerc intr-un pian de profil — este muchie reala. 20 in raport cu un sistem de referinta, liniile drepte au diverse pozitii (orizontale, verticale, oblice sau diagonale) si sensuri (orient€ri). Liniilor drepte li se pot asocia diverse simboluri si cutori: - orizontala simbolizeaza calmul, repaosul, recele sii se asociaz’ negrul. - verticala simbolizeaza ascensiunea, elevatia, caldul si i se asociaza albul. - oblica (diagonala) este un joc rece-cald gi i se asociaz culoarea rosie, verde sau gri jin design, linia dreapta este folosita sub denurmirea de contur aparent pentru delimitarea formelor (figurilor) geometrice plane sau spatiale, sau de muchil (intersectia a doua plane, a unui plan cu un corp geometric etc.). B2. Linia franté este rezultatul unui punct in migcare sub actiunea a doua forte succesive, de directii diferite (fig. 2.14.). A ' So N so Co i \ ~ / 4 EEE NS a b c Fig. 2.14. Fig. 2.15. Liniile frante plane, pot face intre ele unghiuri ascutite (fig. 2.15.a); drepte (fig. 2.15.b) sau obtuze (fig.2.15.c). In perceptia vizuala, efectul penetrant al varfului (tensiunea angulara) si efectul de cuprindere a planului (tensiunea centrara) sunt diferite. Pentru unghiul ascutit, tensiunea angulara este foarte puternica, unghiul drept realizeaz’ un echilibru tntre tensiunea angulara si centrara (este un unghi static) iar la unghiul obtuz tensiunea centrard este mai puternica decat cea de penetrare (angulara). Unghiul ascutit este cel mai activ gi ar corespunde culorii galben, unghiul drept este rece si ar corespunde culorii gri iar cel obtuz este pasiv si ar corespunde albastrului. in design, linia franté este utilizatA pentru reprezentarea elementelor repetitive ale formelor geometrice: profilele filetelor, dantura sculelor etc. (fig. 2.16.a), pentru reprezentarea elementelor de filtrare (site), retelelor din sarma etc (fig.2.16.b). Reteaua din figura 2.16.b, este 0 combinatie de lini frante cu acelasi ritm (linia frant& groasa) dar poate fi consideratd si o combinatie de linii drepte paralele cu directiile AB si CD. 21 SVL) Fig. 2.16. B3. Linia curba este rezultatul a doua forte ce actioneaza asupra unui punct: una constant — c - care descrie linia si una variabila — v - care influenteaza raza de curbura (fig. 2.17.). oe ot Fig. 2.17. Linia curb& sugereaz& vivacitatea, migcarea, cresterea si se intalneste frecvent in regnul vegetal si animal. in tehnica, se intaineste linia curba tip ,sinusoidala” (fig. 2.18.) cu alternant& uniforma (amplitudine si frecventa constanta), linia curb’ tip .valuri libere” (fig. 2.19.), linii curbe inchise (cerc, oval, elips’, etc.), linii curbe deschise (parabola, hiperbola, spirala, cicloida, evolventa, elicea etc), eee ar eae Fig. 2.18. Fig. 2.19. in design, linia curba plana (fig. 2.20) sau spatiala (fig.2.21) este rezultatul intersectiei suprafetelor de rotatie (con, cilindru, sfera etc). 22 Linie_curba * inte_curba o) | spatiala plana(cerc) Fig. 2.20. Fig. 2.21 aaa Aa Fig. 2.22. Fig. 2.23 Combinatii de linii drepte, frante si curbe, realizeaz diverse trasee plane (fig. 2.22.) sau spatiale (fig. 2.23.) frecvent intainite in designul industrial. C. POLIGOANE Liniile frante inchise dau nastere la figuri geometrice numite poligoane. Poligoanele pot fi: concave (fig. 2.24) daca preiungirea unei laturi intersecteaza o latur’ neadiacent& acesteia si convexe (fig. 2.25) in caz contrar. LA Fig. 2.24. Fig. 2.25. Trebuie facuta precizarea ca un poligon poate fi privit in doua sensuri: 1) caun traseu inchis format din linii frante — tip ,sarma”; 2) ca 0 forma geometric plana ce include suprafata (aria) din interiorul poligonului. Triunghiul este poligonul plan cu cel mai mic numar de laturi. in figura 2.26. sunt prezentate: a) triunghiul isoscel — are o singura axa de simetrie, care este mediana, inaltime, bisectoare si mediatoarea bazei in acelasi timp. 23 Cc Fig. 2.26. b) triunghiul dreptunghic poate fi: triunghi dreptunghic oarecare, triunghi dreptunghic isoscel, triunghiul lui Pitagora sau alte triunghiuri dreptunghice cu catetele in diverse rapoarte. ¢) dreptunghiul este format din dou triunghiuri dreptunghice identice. Dreptunghiul cu laturile @ si b (fig. 2.27) care satisfac relatiile: a/b=1/ /2 gi ab=1m’, reprezint formatul de baza in standardizarea formatelor de desen. Ff ° | | 4 2, 6 Fig. 2.27. Formatul AO cu suprafata de 1m?, conform relatillor de mai sus are dimensiunile 841x1189. Prin injumatatiri succesive se obtin formatele derivate: A1(594x841); A2(420x594); A3(297x420); A4(210x297) etc. Dreptunghiul are doud axe de simetrie — mediatoarele faturilor, si un centru de simetrie - intersectia diagonalelor. d) paralelogramul este patrulaterul cu laturile opuse paralele si egale. Are centrul de simetrie situat la intersectia diagonalelor. Paralelogramul cu un unghi drept este dreptunghi. ) rombul este paralelogramul cu laturile adiacente egale, (este compus din doua triunghiuri isoscele identice). Diagonalele rombului sunt axe de simetrie si sunt perpendiculare iar intersectia lor este centrul de simetrie al rombului. in design, formele geometrice poligonale prezentate mai sus se intalnesc la: e fetele plane ale corpurilor (pieselor) poliedrale: prism dreapta, paralelipiped, piramida, etc., e piese simple din tabla de genul: aparatori, usi, capace (fig. 2.28) etc ce pot fi rigidizate prin cutare, * constructia suprafetelor combinate: reductii, racordari (fig. 2.29) etc. 24 Fig. 2.28. Fig. 2.29. C.1. Poligoane regulate Poligoanele regulate au toate laturile egale intre ele si toate unghiurile dintre laturi egale intre ele. Pot fi inscrise si circumscrise cercurilor cu acelasi centru. Triunghiul echilateral are tensiunile angulare egale gi trei axe de simetrie (fig. 2.30.a). Fig. 2.30. in figurile 2.30., b, c, d, sunt prezentate trei descompuneri ale triunghiului echilateral bazate pe simetria axiala. Latura triunghiului echilateral inscris in cerc este /, = R3. Triunghiul echilateral simbolizeazd armonia, proportia si corespunde p&mantului, Triunghiul isoscel ar corespunde focului, cel dreptunghic apei iar cel scalen aerului. Patratul poate fi definit geometric ca rombul cu un unghi drept sau dreptunghiul cu toate laturile egale. oN H , , r TT] | Z| d e ZL 25 P&tratul are 4 axe de simetrie: doud sunt mediatoarele laturilor iar alte doua sunt diagonalele (fig. 2.31.a). jin figurile 2.31.b, c, d, e sunt prezentate 4 din nurmeroasele descompuneri armonice ale patratului Latura patratului inscris in cere este/, = RV? P&tratul simbolizeazé stagnarea, stabilitatea, echilibrul; in raport cu cerul patratul simbolizeaza pamantul Pentagonul regulat (fig. 2.32.a) Fig. 2.32. op=ne=K, BA, = BD; A,D=A,A, A30. intersecteaza cercul in Ajo 4,Ay = hy (latura decagonului regulat) Pentagonul stelat (fig. 2.32.b) se obtine prin trasarea diagonalelor pentagonului convex A;A2/\.1¢45. Laturile pentagonului stelat, se intersecteaza In puncte care sunt varfurile altui pentagon convex etc. Pentagonul convex si stelat au utilizare mai mare in arta, mai putin in tehnica. Hexagonul regulat (fig. 2.33) este compus din 6 triunghiuri echilaterale alaturate cu latura Ig=R. Ay Ar= A Ay = As Ay= 0 = |= R A, As=AsAs =A5A1= ly ArAr2 = he Fig. 2.33. 26 Forma hexagonal este des intalnité in tehnica: piulite hexagonale, capul hexagonal al suruburilor de uz general, bare cu profil hexagonal etc. Toate formele poligonale prezentate mai sus, cu excepfia pentagonului, acopera complet planul. Acoperitea planului inseamna dispunerea de forme (figuri) geometrice materializate (faiante, gresii, vitralli etc) pe o suprafaté plana cat si trasarea de figuri geometrice (poligoane) in scop decorativ. L In figura 2.34.a, este prezentat cazul ce! mai simplu de acoperire a planului cu patrate, valabil si in cazul acoperirii cu dreptunghiuri. Desi este o acoperire care induce monotonie, ea este utilé in diverse cazuri (caiete de matematica pentru scolari, diverse retele, grile etc). Acoperirea din figura 2.34.b se realizeaz4 prin deplasarea (decalarea) randurilor de patrate cu un anumit pas. Decalarea randurilor este posibila si la acoperirea cu triunghiuri (fig.2.34.c) si dreptunghiuri. in figura 2.34.c este sugerata si acoperirea cu hexagoane regulate gi romburi (vezi linii groase). Acoperirea planului cu hexagoane regulate este o structura rigid deoarece nu se pot decala randurile. Preocupari pentru atribuirea de valori estetice formelor au existat intotdeauna. Pentru formele poligonale, Birkhoff propune scara de valori estetice din fig.2.35., scaré de valori discutabila, deoarece frumusetea nu poate fi eS TAQ OM 15 1,25 1,00 1,00 0,90 Ow O X 0.90 0,75 0,62 0,353 0.29 Fig. 2.36. 27 D. CURBE PLANE D1. Cercul este locul geometric al punctelor din pian egal departate (cu distanta R=raza cercului) de un punet fix (centrul cercului) — fig.2.36. Fig. 2.36. Aproape ca nu exist@ domeniu tehnic tn care cercul (,eterna roata’) s4 nu fie prezent. Piesele de rotatie (arbori, axe, osii, bolturi etc. ) conductele, tevile, flansele, capacele etc. au legatura cu forma circulara. Trebuie facuté precizarea ca desi se studiazA formele plane in prezentul paragraf, este aproape imposibil si nu se faca legatura si cu formele spatiale (un cilindru are baza circulara, cubul are fetele patrate etc.). in figura 2.37. este construit ovalul cu 4 centre din arce de cere iar in figura 2.38. este construit ovoidul (oul). Cercul nu acoperd in totalitate planul ins poate fi folosit la decorarea sau omamentatia unui pian deja materializat. in figura 2.39. este reprezentat modu! de balotare a conductelor lungi @6 m) ~ in structuraé hexagonal rigida - ce urmeaza a fi transportate pe distante mari. anda Fig. 2.39. D2. Elipsa este locul geometric al punctelor din plan, pentru care suma distantelor la doua puncte fixe (focare) este constant (fig. 2.40.a). 28 Fig. 2.40. Ecuatia elipsei cu semiaxele a gi b, cu centrul in origine este: ey? oe Ecuatiile parametrice ale elipsei: x=acost; y=bsint. In figura 2.40.b. este prezentaté constructia elipsei cand se cunosc semiaxele a si b. Elipsa poate fi obtinut& prin proiectia ortogonalé a unui cerc pe un plan neparalel cu planul cercului sau ca sectiune intr-un cilindru de rotatie cu un plan neparalel cu cercul de baza (vezi demonstratia de Ia fig. 2.4.). intr-un elipsoid cu suprafata interioara oglinda, razele ce pornesc dintr-un focar se reunesc in cel de-al doilea focar. Aceasta proprietate este utilizaté pentru focalizarea luminii, sunetului, undelor. Concentrarea luminii intr-un punct F, se poate realiza cu 4 elipsoizi cu focar de concentrare unic (fig. 2.41). Fig. 2.41. Fig, 2.42. Razele care pleaca din focarele F,, F2, Fs, F, se reunesc tn focarul comun F celor 4 elipsoizi (vezi egalitatea unghiurilor dintre raza incidenta respectiv reflectata cu tangenta in punctul de incidenta). Prin angrenarea a doua roti dintate eliptice egale (fig. 2.42) raportul de transmitere gi deci vitezele de rotatie precum si fortele (momentele) sunt variabile. 29 Aceasta proprictate isi gAseste aplicatii in industria textilé, la mecanismele de actionare a bicicletelor velomobilelor. Pe proprietatile clipsei ca proiectie a cercului, se bazeaza prelucrarea arborilor eliptici (fig. 2.43) si a alezajelor eliptice (fig. 2.44) in special in industria mobilei si in industria alimentara. Fig. 2.43. Fig. 2.44. D3. Parabola este locul geometric al punctelor egal departate de un punct fix (focar) — F si o dreapta fix (directoare) - D (fig. 2.45). Fig. 2.45. 30 Ecuatia parabolei cu varful in origine este: y= 2px £: = parametrul parabolei Parabola poate fi obtinuté ca sectiune plana intr-un con de rotate. Matematicianut belgian Pierre Dandelin a fost primul care a demonstrat ca elipsa, parabola si hiperbola pot fi oblinute ca sectiuni plane intr-un con de rotatie (fig. 2.46). z Fig. 2.46. - Daca planul de sectiune (plan de capat) face cu planul orizontal (planul bazei conului) un unghi a, 0

    You might also like