Professional Documents
Culture Documents
Portofoiliu Biochimie ADRIANA
Portofoiliu Biochimie ADRIANA
sufghijklmnopqr
JJv$v$v$4$$$h%\n&$YJ)^)4))) ;<w $o%&v$ &JJ))% =
8bv$ = &&G;b Y
>
:
C UPRINS
T ema nr. 1. Metode de purificare a substancelor chimice..........................
...................2
Tema nr. 2. Proteine si aminoacizi. Surse de protein.Rol biologic& & & & & & &
.20
Tema nr. 3. Conceptul de indice glycemic. Formele de prezentare n farmacii pentru
fructoz _i glucoz& & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 24
Tema nr. 4. Importanca lipidelor n alimentacie. LDL _i HDL& & & & & & & & & 28
Tema nr. 5. Vitamine. Sursa. Rol biochimic _i fiziologic. Forme de prezentare n f
armacii (combinacii de vitamin _i contraindicacii)& & & & & & & & & & & & & .32
Tema nr. 6. Enzime digestive. Hormoni estrogeni. Prezentare n farmacii (tratamen
te de substitucie). Evaluare& & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & ..37
Tema nr. 7. Rolul enzimelor n etapele digestive (bucal, gastric. intestinal). Bolile me
tabolismului glucidic& & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & .42
Tema nr. 8. Tulburri ale metabolismului proteic _i lipidic. Cile commune de metaboliz
are a alimentelor. Calcul : - Metabolism bazal. Greutatea ideal. Indice de mas cor
poral. Numrul de calorii arse......................................................
......46
Tema nr. 9. Analiza de urin. Examenul fizic al urinei. Examenul chimic al urinei..
................................................................................
.........................................54
Tema nr. 10 Exlorarea secreciei digestive. Tehnici de ionometrie.................
...........59
T ema 1. Metode de Purificare n Chimia Organic
Recristalizarea
Substancele organice pe care le obcinem prin sintez sau cele extrase din produ_i natu
rali sunt amestecuri complexe din care izolm, de obicei, componentul care ne inter
eseaz.
P entru a avea un compus unitar, este necesar s-l separm de impuritcile ce-l nsocesc sau d
e alte substance care ne intereseaz n mod egal.Se pune problema separrii amestecului d
e substance n substance chimice individuale pure. Pentru a realiza acest aspect, av
em la ndemn dou metode de separare eficiente: recristalizarea _i distilarea.
Principii generale.
Metodele de purificare depind de starea de agregare a componentelor ce se separ di
n amestecul respectiv. Purificarea substancelor solide se face, de obicei, folosi
nd diferenca de solubilitate a substancei respective ntr-un dizolvant dat, la cald
_i la rece _i anume substanca se dizolv n cantitate mai mare la cald, iar prin rcire pre
cipit cantitativ.
U n factor esencial n recristalizare este alegerea solventului. Acesta trebuie s ndepl
ineasc o serie de condicii, ca de exemplu: s dizolve o cantitate de substanc mai mare de
substanc la cald, dect la temperatura obi_nuit.
Deoarece la dizolvarea unei substance pentru recristalizare, lichidul se nclze_te la
fierbere, la alegerea solventului trebuie avut n vedere ca punctul su de fierbere s f
ie mai cobort dect punctul de topire al suubstancei de purificat. n caz contrar, sub
stanca se poate separa sub form de ulei, ceea ce duneaz purificrii. Solvencii dfe laborato
r uzuali sunt : apa, alcoolul etilic, alcool metilic, eter etilic, benzenul, clo
roformul, sulfura de carbon, tetraclorura de carbon etc.
Modul de lucru. Metoda de lucru _i aparatura variaz dup natura dizolvantului. n genera
l se procedeaz astfel: se dizolv la cald, dac se poate pn la saturare, substanca n dizolvan
tul specific. O solucie saturat la cald ntr-un solvent organic se prepar n recipiente d
e sticl de diferite forme, prevazute cu refrigerent ascendent (refrigerent cu refl
ux). Refrigerentele servesc la condensarea vaporilor care se formeaz n timpul fierb
erii , ce revin n balon, mencinnd constant volumul de dizolvant.
Dispozitivele cele mai utilizate sunt: baloane cu fund rotund, cu fund plat, n fo
rm de par, vase conice, toate confeccionate din sticl. Forma _i capacitatea baloanelor s
au a vaselor conice ntrebuincate depind de natura dizolvantului, de solubilitatea
substancei, de cantitatea de substanc.
Refrigerentele ascendente se adapteaz la balonul respectiv, fie prin intermediul u
nui dop de plut, fie prin intermediul unui dop de sticl _lefuit, adaptat la refrigere
nt. Se poate ntrebuinca _i un dop de cauciuc, n cazul n care solventul organic nu diz
olv cauciucul. Este necesar utilizarea refrigerentelor ascendente, deoarece majorita
tea solvencilor organici sunt volatili _i inflamabili. Se mpiedic astfel, pe de o par
te pierderea solventului, iar pe de alt parte pericolul de incendiu. Refrigerentel
e ascendente sunt de dou feluri: refrigerente rcite cu ap, ce se ntrebuinceaz pentru lichi
de care fierb pn la 120 C _i care sunt de mai multe feluri: tubular, cu bule, n spiral e
tc., _i refrigerente rcite cu aer, formate dintr-un tub de sticl de dimensiuni variab
ile. (p.t. > 120C).
S ursele de nclzire variaz dup punctuld e fierbere al solventului _i anume: pentru solven
cii care fierb sub 100 C se ntrebuinceaz baia de ap nclzit cu un bec de gaz electric, iar
tru solvencii care fierb peste 100 C se ntrebuinceaz baia de aer nclzit cu un bec de gaz s
u baia de aer electric reglabil.
Cel mai simplu mod de nclzire a unei solucii const n a ntrebuinca un bec de gaz, balonul
fiind a_ezat pe o sit de azbest care se gse_te deasupra unui trepied metalic. n acest d
in urm caz, flacra becului nu trebuie s ating sita, astfel nct aceasta s fie nclzit prin i
iul unui curent de aer fierbinte.
Pentru efectuarea unei recristalizri, introducem n balon substanca care trebuie puri
ficat, adugnd _i o cantitate de solvent necesar pentru dizolvarea substancei la cald.
Se adapteaz refrigerentul _i se nclze_te treptat pn cand solventul ncepe s fiarb. Se menci
rberea pn cnd intreaga cantitate de substanc a fost dizolvat. n cazul n caresubstanca sizolvat prea repede, se ntrerupe fierberea , se rce_te balonul se scoate refrigerent
ul _i se introduce o noua cantitate de substanc. Sr continu fierberea ca la nceput. Dac s
ubstanca nu se dizolv integral, chiar dup o fierbere mai ndelungat, se adaug prin intermed
iul unei plnii mici de sticl, prin partea de sus a refrigerentului, o nou cantitate d
e solvent.
D eoarece, pe de o parte unii componenci mecanici, iar pe de alt parte unii dintre c
omponencii care nsocesc substanca nu se dizolv n condiciile artate mai sus, este necesar c
a solucia fierbinte s fie filtrat. Filtrarea soluciei saturate se face la presiune red
us. Reducerea presiunii se face cu o tromp de ap, care poate fi de sticl sau de metal. R
educerea presiunii se datore_te antrenrii aerului din instalacia de filtrare cu ajut
orul unui curent de ap. Pentru executarea filtrrii este necesar o plnie de porcelan sau
de sticl la care fundul este format dintr-o plac perforat cu numeroase orificii mici.
Peste aceast plac se a_eaz hrtie de filtru n a_a fel nct s acopere complet porciunea perf
ia de filtru trebuie s adere perfect pe fundul plniei. n timpul filtrrii nu se va nchid
e robinetul de ap nainte de a se desface legtura dintre tromp _i vasul de filtrare.
P rin rcirea soluciei filtrate, substanca dizolvat precipit sub form cristalin. Cristelele ob
cinute sunt separate de dizolvant tot prin filtrare, ele rmnnd pe filtru. Pentru puri
ficarea complet a unei substance solide, de foarte multe ori este necesar s se fac recr
istalizri repetate din acela_i solvent sau chiar din solvenci diferici.
Substanca cristalin pur, obcinut prin recristalizare, este ntotdeauna umezit cu solventul r
espectiv. ndeprtarea solventului se face prin uscare. Aceast operacie are drept scop e
liminarea complet a urmelor de solvent concinute de produs. Hrtia de filtru cu precip
itatul se dezlipe_te cu atencie de pe plnia de filtrare _i se a_eaz pe o plac poroas. Dac pr
dusul este stabil, se poate usca ntre dou bucci de hrtie de filtru, la temperatura came
rei, n aer, timp de 1-2 zile. Substancele cu puncte de topire ridicate se pot usca
rapid ntr-o etuv sau pe baie de ap. Metoda cea mai indicat _i cea mai sigur este uscarea n
exicator. Dup uscarea substancei s e r ecomnad determinarea p unctului de topire, care
ne indic daca substanca este pur. n c az contrar, se repet r ecristalizarea pn cand punctul d
e topire devine constant.
1 suport stativ; 2 s tativ; 3, 3 cleme de p rindere cu _urub; 4 sit d e a zbest; 5
bec de gaz; 6 balon d e sticl cu fund rotund; 7 refrigerent ascendent; 8 g heara
clemei de prindere
S ublimarea
P rin sublimare se ncelege transformarea unei substance din stare solid n stare de vapo
ri.Sublimarea poate avea loc att la temperatura camerei mai lent, ct _i la tempera
tur ridicat, prin nclzirea substancei mai rapid.
Unele substance solide pot fi purificate datorit proprietcilor de a se transforma dire
ct din stare de vapori n stare solid. Aceast proprietate poart numele de sublimare. Sub
stancele rezultate prin sublimare sunt foarte pure. La cele mai multe substance, p
unctul de sublimare se gse_te deasupra punctului de topire _i substanca se tope_te nain
te de a sublima. Pentru unele substance, punctul de sublimare este mai sczut dect ce
l de topire. (naftalin, iod).
n laborator, sublimarea se poate executa a_eznd substanca pe o sticl de ceas care se a
coper cu o hrtie de filtru, iar deasupra se a_eaz o plnie de sticl. Se inclze_te foarte u_o
pe sit. Substanca solid se transform n vapori care condenseaz pe perecii reci plniei sub fo
m de cristale. Impuritcile, avnd alt punct de sublimare, vor rmne pe sticla de ceas. n fel
ul acesta se poate sublima naftalina, acidul benzoic etc.
Puritatea substancei purificate prin sublimare se verific prin determinarea punctul
ui de topire, care este o constant caracteristic.
Fig. 2 Instalacie pentru sublimare
1 capsul de porcelan; 2 plnie de sticl; 3 bec de gaz; 4 trepied metalic; 5 sit de
zbest; 6 - hrtie de filtru perforat.
Extraccia cu solvenci
Extraccia este o operacie cu multiple aplicacii la purificarea substancelor solide s
au lichide. Operacia const n dizolvarea, cu ajutorul solvencilor, a uneia sau a mai m
ultor substance dintr-un amestec. Extraccia se bazeaz pe diferenca de solubilitate a
componentelor amestecului ntr-un anumit solvent. Pentru efectuarea extracciei, se
alege de obicei un solvent care s dizolve una dincomponentele amestecului, iar sol
ucia se separ de componenta insolubil cu ajutorul unei plnii de separare, prin filtrar
e, sau cu ajutorul unui aparat de extraccie.
Solvencii cei mai utilizaci pentru extraccie sunt: eterul etilic, eterul de petrol
benzenul, cloroformul, tetraclorura de carbon, etc.. Operacia are largi aplicacii n
practic, de exemplu la obcinerea unor substance naturale din regnul animal sau vege
tal.
Substancele organice pot fi concinute n cesuturile vegetale sau animale de unde urtm
eaz a fi extrase cu ajutorul solvencilor potrivici. Substancele pot exista n amestec s
au pot fi chiar amestecuri de substance organice cu substance anorganice, n care ca
z, de asemenea este necesar o separare bazat pe diferenca de solubilitate.
Aparatele folosite permit un contact ndelungat ntre substanc _i dizolvant. De cele mai
multe ori se folosesc aparatele de tip Soxhlet, unde substanca este acoperit trept
at de solventul care curge prin refrigerentul ascendent; extractul se scurge pri
ntr-un sifon n balonul n care inicial a fost introdus solventul.
Aparatul S oxhlet se compune din trei prci: un balona_ (1), un extractor (2) _i un ref
rigerent a scendent (3).
D istilarea
D istilarea fraccionat la presiune normal (atmosferic)
Distilarea este operacia de purificare a substancelor organice lichide, care se ba
zeaz pe diferenca dintre punctele de fierbere ale componentelor unui amestec.
Cnd avem un amestec de dou sau mai multe substance lichide cu presiuni de vapori dif
erite, care au puncte de puncte de fierbere diferite, le putem separa prin disti
lare fraccionat sau succesiv.
n cazul unui amestec de dou substance cu puncte de fierbere foarte ndeprtate, fierberea
incepe la o temperatur apropiat de temperatura de fierbere a componentei mai volati
le _i apoi urc pn atinge punctul de fierbere al componentei mai pucin volatile. n felul
acesta se culege o fracciune corespunztoare compusului cu punct de fierbere mai sczut
, o fracciune corespunztoare compusului cu punct de fierbere mai ridicat _i una sau
mai multe fracciuni intermediare. Acestea din urm se supun din nou distilrii, cnd iar_i s
e separ dou fracciuni intermediare, iar operacia se repet pn la obcinerea substancelor unita
e.
Aceast operacie se simplific mult prin folosirea coloanelor de fraccionare, numite _i d
eflegmatoare sau rectificatoare.Coloanele de fraccionare sunt de diferite forme,
toate se bazeaz ns pe acela_i principiu, de a realiza un contact intim ntre vaporii car
e urc n coloan _i lichidul care coboar, provenit din condensarea parcial a vaporilor n part
a de sus a coloanei.
O coloan de fraccionare constituie un sistem de dispozitive de condensare prin care
trebuie s treac vaporii nainte de a ajunge n refrigerent. Datorit mediului ambiant, mai
rece, are loc o condensare parcial a vaporilor, iar n consecinc se formeaz o ptur de conde
rin care care vor trebui s treac vaporii care vin n coloan din vasul n care fierbe amest
ecul de substance. Trecnd prin ptura de condensat, vaporii componentelor mai pucin volati
le se condenseaz, n timp ce componentele mai volatile din condensat se evapor. Fenomenul
se petrece ca _i cum n coloana de fraccionare ar avea loc mai multe distilri fracciona
te.
Modul de lucru
Amestecul se introduce ntr-un balon cu fund rotund _i cu gtul lung, la care se fixe
az coloana de fraccionare, prevzut cu un termometru al crui rezervor trebuie s se gseasc ceva
ai jos dect tubulatura lateral a coloanei.
Coloana de fraccionare se pune n legtur cu un refrigerent descendent, iar acesta cu un
vas de culegere, prin intermediul unei alonje. Se urmre_te temperatura _i se culeg
fracciunile care distil.
Fig. 4 Instalacie pentru distilarea fraccionat la presiune atmosferic (normal)
1 balon de sticl cu fund rotund; 2 coloan de fraccionare; 3 termometru cu m ercur;
4 refrigerent descendent; 5 alonj; 6 vas de colectare a fracciunilor care d istil
e n balon mai mult lichid dect jumtate din capacitatea balonului. Se introduce capil
ara astfel nct vrful ei s ajung pn aproape de fundul balonului _i se regleaz debitul de a
u ajutorul unei cleme cu _urub, adaptat prin intermediul unui tub de cauciuc la captu
l de sus al capilarei. Dup aceste verificri se nclze_te treptat balonul, pn cand lichidul
pe s fiarb lini_tit.
E tan_eitatea se realizeaz folosind dopuri _i tuburi de cauciuc de cea mai bun calitate
. Un dispozitiv n care legturile sunt fcute prin intermediul _lifurilor este mai sigur
_i mai u_or de mnuit.
Fig. 7. Instalacie pentru distilare prin antrenare cu vapori de ap
1 trepied metalic; 2 generator de vapori de ap; 3 tub de siguranc; 4,4 t uburi de
sticl curbate; 5 balon de sticl cu fund rotund; 6 refrigerent descendent; 7 sit de
azbest; 8 alonj; 9 vas de colectare; 10 becuri de gaz.
Uscarea _i calcinarea
Uscarea
U scarea este o operacie frecvent utilizat, ce are ca scop ndeprtarea umiditcii substancelo
r obcinute n laborator prin sintez, fr ca acestea s sufere transformri.Operacia de uscare se
poate face la temperatura mediului ambiant _i la cald. Uscarea la temperatur obi_nui
t se poate face utiliznd urmtoarele procedee:
a) substanca solid separat prin filtrare se ntinde n strat subcire pe o hrtie de filtru;
se rennoiesc hrtiile de filtru pn ce nu se mai umezesc.
b) hrtia de filtru cu substanca separat prin filtrare se a_eaz pe o sticl de ceas _i se la
s s se usuce la aer;
c ) substanca se ntinde n strat subcire pe o plac de porcelan poros, se preseaz cu o spatu
l de sticl sau porcelan s se las s se usuce.
Substancele higroscopice se usuc n exicator, a_ezate pe o sticl de ceas sau cristalizat
or. n exicator se introduce un agent deshidratant (acid sulfuric concentrat, clor
ur de calciu anhidr), astfel nct s nu reaccioneze cu substanca ce trebuie uscat.
Dac substanca nu este volatil la temperatura obi_nuit, pentru a accelera uscarea, se poa
te utiliza un exicator de vid, din care aerul se evacueaz cu ajutorul trompei de a
p sau pompei de vid.
U scarea la cald se efectueaz n etuve nclzite electric, prevzute cu termometru. Se utiliz
eaz etuve termoreglabilecare permit o nclzire pn la 200-250C.
Nu este permis uscarea n etuv a substancelor care concin urme de solvenci inflamabili.
Calcinarea
n analiza calitativ se face calcinarea reziduurilor, n vederea ndeprtrii srurilor de amoni
sau a distrugerii unor substance sau impuritci organice. Operacia se execut n capsule s
au creuzete de porcelan, prin nclzire direct la flacra becului de gaz. Dup rcire, reziduul
se reia cu ap sau cu o solucie acidulat, n funccie de mprejurri.
n cazul determinrilor gravimetrice, se calcineaz precipitatele pn la obcinerea unei mase
constante. Calcinarea precipitatelor se poate face la flacra unui bec de gaz sau n
cuptoare speciale de calcinare, cu temperatur reglabil.
Cuptoarele de calcinare sunt cptu_ite cu materiale refractare _i se utilizeaz, mai ale
s, pentru calcinri la temperaturi ridicate (500-1200C).
Att dup calcinare ct _i dup uscare, creuzetele se aduc n exicator, se las s se rceasc _i a
cntresc. n partea de jos a exicatorului se pun substance cu proprietci absorbante (deshi
dratanci).
S ubstancele deshidratante, dup capacitatea lor de a recine apa, se clasific n:
- substance cu capacitate absorbant ridicat (clorura de calciu anhidr, percloratul de m
agneziu, acidul sulfuric concentrat);
- substance cu capacitate absorbant moderat (clorura de calciu tehnic, oxidul de calciu
, sulfatul de calciu, sulfatul de cupru, oxidul de bariu, oxidul de magneziu, hi
droxidul de sodiu);
- substance cu capacitate absorbant sczut ( oxidul de aluminiu, pentaoxidul de fosfor,
gel de siliciu).
Determinarea punctului de topire
n cazul n care substanca de analizat are un punct de topire mai sczut de 200C, pentru
stabilirea punctului de topire se folose_te dispozitivul Thiele (fig)
Substanca solid, creia i se determin punctul de topire se mojareaz fin ntr-un mojar cu pis
til _i se introduce ntr-un tub capilar de sticl foarte subcire cu o lungime de circa
7-9 cm, nchis la un capt.
Tubu_orul cu substanc se introduce ntr-o baie de lichid greu volatil (acid sulfuric,
ulei de parafin, ulei de silicon, glicerin).A_ezarea tubu_orului cu substanc se face astf
el nct porciunea n care se afl substanca s ajung n dreptul rezervorului cu mercur al term
trului cu care se determin punctul de topire.
Se nclze_te treptat baia de acid sulfuric cu ajutorul uni bec de gaz, astfel nct tempe
ratura s creasc cu 1-2C pe minut.n momentul n care substanca se tope_te complet (atunci c
d n capilar apare un menisc), se cite_te temperatura, aceasta reprezentnd punctul d
e topire al substancei respective.
Dac substanca de analizat are un punct de topire mai mare de 200C, pentru determinar
ea lui se utilizeaz un microscop cu plac nclzitoare numit microscop Boetius.
Determinarea punctului de topire se folose_te la controlul _i verificarea puritcii su
bstancelor solide. Se fac o serie de cateva determinri succesive ale punctului de t
opire (5-6 determinri) prin metoda descris mai sus. Dac se obcine aceea_i valoare a punc
tului de topire sau acela_i interval de topire (pentru unele substance solide) la
sfr_itul determinrilor, atunci substanca analizat este pur. n cazul n care valorile punctu
ui de topire difer, atunci substanca solid purificat nc mai concine impuritci sau urme de al
substance strine si este supus din nou purificrii prin metoda aleas, pn cnd se obcine acee
valoare a punctului de topire (sau interval de valori).n acel moment substanca ana
lizat este ntr-adevr pur.
cu al substancei de analizat, nu influenceaz deloc rezultatele. De obicei impuritcile
au efect mai mic asupra punctului de fierbere dect asupra punctului de topire. Di
n aceast cauz, punctul de fierbere caracterizeaz ntr-o msur mai redus puritatea substancei,
ct punctul de topire.
er 124 130 67 132 86 61 116 70 6 77 64 0 Albumin
ser (bou) (-Lactoglo-bulin (-Globulin
ser (om) Miosin Aldolaz Insulin (-Casein Hemoglo-bin (cal) Zein Colagen Keratin (ln) Fibroin
Glicocol 24 19 56 25 75 61 38 75 - 350 76 584
Alanin 70 80 - 73 96 33 42 83 118 106 46 297
Hidroliza acid se efectueaz prin fierbere ndelungat (12-48 ore) cu acid clorhidric de 2
0% sau cu acid formic concinnd HCl. Hidroliza cu hidroxizi alcani sau cu hidroxid
de bariu are loc ntr-un timp mai scurt.
Prin hidroliz se obcine un amestec care poate s concin pn la circa 20 a-amino-acizi. Se for
eaz de asemenea amoniac prin hidroliza grupelor CONH2 ale asparaginei _i glutaminei
.
C el mai vechi procedeu de separare cantitativ a amino-acizilor, dup Emil Fischer (19
01), const n esterificarea amino-acizilor cu metanol _i distilarea fraccionat a esteril
or. n cel mai bun caz, amino-acizii dozaci nu nsumeaz dect 60-70% din azotul total con
cinut n protein.
E xaminnd rezultatele analitice (vezi tabelul de mai jos) se constat c proteinele se d
eosebesc de alci compu_i macromoleculari naturali, de exemplu de celuloz sau amidon,
prin marele numr de unitci diferite ce intr n compozicia macromoleculelor (20 de amino-a
cizii, fac de o singur monozaharid, glucoza). Afar de aceasta proteinele concin diferici am
ino-acizii n proporcii diferite. Unele proteine concin proporcii mari din anumici ami
no-acizii, de exemplu colagenul este bogat n glicocol, prolin _i hidroxiprolin, kerati
na n cistein _i hidroxiacizi.
Catenele polipeptidice sunt deci construite din unitci CH CO NH, legate cap la cap _i
se deosebesc numai prin catenele laterale R, de exemplu:
H3C CH3
H2N C = NH
(
CH
NH
(
(
CH2
CH2SH
(CH2)3
(
(
( H2N-CH-CO-NH-CH-CO-NH-CH-CO-NH-CH-CO-NH-CH-CO-NH-CH-COOH
(
(
(
CH2
CH2
(CH2)4
(
(
CH2
NH2
(
OH
COOH
leucin tirosin cistein acid glutamic ar
ginin lisin
Din cauza caracterului lor puternic polar, proteinele sunt insolubile n dizolvanci
i organici. n ap, solubilitatea este minim la punctul izoelectric _i ea cre_te att n regi
unea acid ct _i n cea bazic. Cantitci minime de electrolici neutri mresc de asemenea solubi
tatea proteinelor. Solubilitatea n ap a proteinelor se datoreaz solvatrii grupelor cu s
arcin ionic, COO( _i NH3(. Solvatarea (hidratarea) grupelor polare explic marile cantitci
de ap (30 60% din greutatea lor) concinute n proteinele pure, chiar cristalizate. P
roteinele fibrilare, cum este gelatina, sufer o puternic imbibicie nainte de dizolvare
_i formeaz la rcire geluri elastice tipice (piftii).
Proteinele existente in produsele alimentare.
Carnea _i produsele din carne sunt principalele surse de proteine de calitate sup
erioar.
C oncinutul de proteine variaz invers proporcional cu concinutul de grsime, n crnurile slab
e cantitatea de substance proteice fiind maxim (17& 22%) comparativ cu crnurile grase
. Proteinele extracelulare din tendoane, cartilagii, fascii, sunt reprezentate m
ai ales prin colagen _i elastin, lipsite de triptofan _i srace n ceilalci aminoacizi ese
nciali.
Laptele _i produsele lactate concin proteine de calitate superioar, n medie 3.5% la l
aptele de vac, cantitci ce se concentreaz de 3.5& 8 ori n brnzeturi.
Oul este singurul aliment care concine proteine _i lipide n cantitci proporcionale (13%
_i respectiv 11% pentru oul de gin).
Amestecul proteinelor albu_ului _i glbenu_ului realizeaz cea mai valoroas protein din punct
de vedere nutritiv, cu concinutul amino-acidic cel mai echilibrat, considerat prot
eina etalon pentru aprecierea valorii nutritive a altor surse alimentare de prot
eine.
Produsele cerealiere _i leguminoase contribuie _i la acoperirea necesarului de pro
teine. Concinutul n aceste componente variaz ntre 7& 12% n produsele cerealiere _i ajun
ge la 20& 34% la leguminoase. Proteinele componente sunt ns proteine de clasa a II-
a cele din cereale avnd ca aminoacid limitat lizina _i cantitci relativ mici din alci
aminoacizi esenciali.
D in punctul de vedere al valorii nutritive a proteinelor furnizate, soia ocup cel
mai bun loc, cu o pozicie intermediar ntre cereale _i produsele de origine animal, iar
porumbul concine cea mai deficitar protein (zeina). Proteinele sunt inegal distribuit
e ntre formaciunile anatomice ale boabelor, fiind concentrate mai ales n embrion _i
stratul aleuronic.
Tema 3. Conceptul de indice glicemic. Forme de prezentare in
farmacii pentru glucoza si fructoza.
Indicele glicemic este un indicator care arata cu cat creste nivelul zaharului d
in sange(glucoza) la ingestia unei cantitati dintr-un aliment, comparativ cu o c
antitate similara de glucoza in solutie sau cu painea alba. Este un indicator al
vitezei cu care un anumit tip de carbohidrat ajunge in sange sub forma de gluco
za. Cu cat se absoarbe mai usor cu atat indicele glicemic este cat este mai mare
, si invers.
Cu cat glucoza din sange creste mai mult si mai repede, cu atat corpul(pancreasu
l) este obligat sa produca mai multa insulina. Acest lucru se intampla cu cel pu
tin doua cosuturi: epuizarea pancreasului si cresterea rezistentei la insulina a
tesuturilor periferice. Pentru ca in sange avem doar cateva grame de glucoza, e
xcesul acestui nutrient esential este toxic, in special pentru sistemul nervos.
Exista si sisteme pentru depozitarea glucozei in exces, legand moleculele de glu
coza intre ele intr-o molecula mai mare: glicogenul, asemanator amidonului din p
lante. Glicogenul poate fi depozitat in muschi si ficat in anumite cantitati. In
sulina este un hormon asemuit cu cheia care deschide portile celulelor pentru ca
glucoza sa intre in ele si sa fie arsa sau transformata.
In timp, epuizarea pancreasului si rezistenta la insulina duc la sindromul metab
olic(sindromul X sau diabetul de grad II) si chiar la diabet de tip I. O serie d
e boli grave sunt puse in ziua de azi pe seama consumului exagerat de carbohidra
ti cu indice glicemic mare: obezitate, diabet, ateroscleroza, atacul vascular ce
rebral, bolile de inima si multe altele.
Practic, prin insulina corpul primeste un semnal ca este timpul sa depoziteze gr
asime. De aceea, daca vreti sa mentineti depunerile de grasime la minim(sau sa s
labiti) evitati carbohidratii in general si cei cu indice glicemic mare in speci
al.
Iata indicele glicemic al celor mai importante alimente, raportat la painea alba
: paine alba-100,paine integrala-99,paine de secara-58,orez alb-83,paste fainoas
e-66,cartofi uscati-116,cartofi fierti-81,cartofi prajiti-135,fasole boabe-60,ma
zare verde-56,mere-53,banane-79,grapefruit-36,struguri-62,portocale-66,pere-47,g
lucoza-138,zahar-86,fructoza-30,lapte degresat-46,iaurt-52,inghetata-25
Importanta este si incarcarea glicemica (glycemic load), care ne arata ce cantitat
Vitaminele, prin moleculele lor, nu elibereaza energie si nu au nici roluri plas
tice, insa sunt esentiale in generarea acesteia. Deoarece majoritatea vitaminelo
r nu pot fi sintetizate de catre organism, acesta trebuie sa le primeasca prin d
ieta (fie ca atare, fie sub forma de provitamine).
Exista 13 vitamine esentiale (lipsa lor afecteaza functionalitatea normala a org
anismului): A, C, D, E, K, tiamina (B1), riboflavina (B2), niacina (B3), acidul
pantotenic, biotina, vitamina B6, vitamina B12, acidul folic. Functiile vitamine
lor sunt complexe, incluzand aici: functie de hormoni sau hormon-like (vitamina
D), antioxidanti (vitamina E), rol in cresterea si diferentierea tisulara (vitam
ina A).
Clasificarea vitaminelor
Vitaminele sunt grupate in doua categorii (aceasta clasificare fiind utila mai m
ult din punct de vedere nutritional):
liposolubile (A, D, E, K), acestea depozitandu-se in tesuturi liposolubile si in
ficat ;
hidrosolubile (C, P, B) pe care organismul le foloseste imediat, altfel se pier
d prin urina.
Singura vitamina hidrosolubila ce poate realiza depozite este vitamina B12 (la n
ivel hepatic), aceste depozite mentinandu-se ani de zile.
Vitaminele liposolubile sunt solubile in lipide si insolubile in apa, iar utili
zarea (digestia si absorbtia lor) depinde de capacitatea organismului de a proce
sa lipidele alimentare.
Vitaminele hidrosolubile se absorb in proportii mari din tubul digestiv, insa au
nevoie de prezenta acidului clorhidric in sucul gastric. Excesul lor este elimi
nat urinar, organismul nerealizand, cu o singura exceptie, deja amintita, depozi
te (in caz de insuficiente, carentele lor apar foarte repede).
Surse alimentare de vitamine
Vitamine liposolubile
Vitamina A: oua, carne, lapte, branza, smantana, viscere (ficat, rinichi), peste
(cod), ulei de peste.
Vitamina D: branza, unt, margarina, lapte fortificat, peste, stridii, ce
reale.
Vitamina E: grau, cereale (seminte), porumb, nuci, masline spanac si alte legum
e frunze, uleiuri vegetale (din germeni de porumb, floarea soarelui, soia), pain
e neagra, fasolea uscata, mazarea.
Vitamina K: legume verzi (salata verde, spanac, ceapa verde, ierburi-marar, pat
runjel, leustean), cereale, galbenus de ou.
Vitamine hidrosolubile
Folat: legume frunze verzi, alimente suplimentate, viscere (ficat), carne, paine
neagra. Niacina: produse lactate, carne de pasare, peste si preparate din peste
, oua, legume, nuci, cereale imbogatite cu B3.
germenii de grau
laptele de vaca crud (tolerat numai de cei cu ficatul sanatos)
galbenusul de ou de gaina (crud sau preparat moale)
sucurile de legume
lucerna (care contine un numar de 8 enzime esentiale)
ouale
carnea
pestele
salata verde
sfecla rosie
semintele de soia
spanacul
usturoiul
taratele de grau,
mierea,
sucul si salata de orz verde
legumele si zarzavaturile tinere
afinele
caisele
ceapa
ciresele si visinele
coacazele negre
morcovii
prazul,
prunele
rosiile
X
n * gdfE)gd{ dhgdQgdH $a$gdu *
0
"
:
B
D
N
V
Z
\
N
V
X
j
n
f ln T $(*@ pbhQhQ0J5CJaJh
h
CJaJmHsHhH56 CJaJmHsHhHCJaJmHsH"hHhH56CJaJmHsHh3oCJaJmHsHh
CJaJmHsHh
5 6 CJaJh
h
5 6 CJaJh3oCJaJh
CJaJhQCJaJhH56CJaJ#Z\~ @ ` 4AAbHdHlH~H H H H
h.0J5jh.h 0J5UjhU\mHnHujhU\mHnHuh.CJaJ
~o`QJ
h hfE)h
^
` gd.gd.$ #dh^ ` #a$gd HHHHHH J J J J JJJ T T T T TTTTTTUV
h
h.h
h!Jh!Jh.
h h.h.CJaJ
zm`
h $Kh8 h $Kh8 5 \
|ukaWWkW
h!J5\h8 5CJ\aJ
h
h8
hw0J5
h8 0J5j h 8 h 8 0 J5UjhwU\mHnHujh!JUmHnHuh8 C JaJjhwUmHnHuh $Kh8 5 6\]h $K56\]
h $Kh8 h $K"
F t w$ ` x dh] `^ x` a$gd $K$ ` x ] `^ x` a$gd8
$ ` a$gd8
$ ` a$gd8 $a$gd8
$ L^ La$gd8 $ Edh^ Ea$gd $K$ E dh^ E` a$gd $K$ dh` a$gd $K
& H R { $ dh^ a$gd $K$ 8dh^ ` 8a$gd $K
$ dha$gd $K$ L dh^ L` a$gd $K$ Ldh^ La$gd $K
$dha$gdQ$ L d h^ L` a$gd $K$ ` x dh] `^ x` a$gdQ Z^`b$46F
hKh]hK
d Z\&*6VXZ\`
sd\sTIh]5CJ\aJ
h2h]
hKh]
F
$ ` a$gd]
$ L^ La$gd]
$ L^ La$gd]$ Edh^ Ea$gdK$ E
$dha$gdK$ dh` a$gdK
dh^ E`
a$gdK $a$gd]
J N^`bNPRl:< f
y pd`YOYGYhKh5 6
jahKh5
hKh5 h 5 h E
hK5 CJ aJ h5 5 CJ aJ hH5CJ aJ h
5 CJ aJ hK5CJ aJ hK)c5CJ aJ hKCJaJ
h]0J5j_zh]h]0J5Ujhq[ U\mHnHuhKhKCJaJh]5CJ\aJ
hKh]h]CJaJjo$h]h]CJUaJ
JLNb4
$ ` a $gdQ
$ ` a $gd5 gdK)c $a$gd]$ L dh^ L` a$gdK $a$gd]
$ ` a$gd]4PR !$%
hGhshs
hsCJh5
0000D0j0v0 000000000001
11$$ q$
2222$2*20282$
$$ 3&3,32383>3D3J3P3V3\3b3$ 4
$$
7
jh5
h5 CJ
h
gdB
$dha$gd
$ d h`
h
h5 5 6 >*CJ
h
5aJh
h
5aJ
h
CJ
j+h
h5 CJH*h
h5 CJH*
j-h
h5 CJH*h
h5 CJ\\\_ b c}df hijjkkkLl lll!mMmmm mm$ dh` a$gdB$ dh`
$ ` a$gd/
$ dha$gd
\\^_bb b&bwc cdddeff}h hjjkkkkkJlKlLlMlNl l l l l lllllllllllm m!m"m#
h/6mHsHh
$
&
F&dha$gdO$ dh` a$gd
*u,u.u0ulunu uuvvvvvvw
v'w(w8w9wxx x0xxxxxCyDyEyFyNy}y y
5B*phh1
5B*phhS h/mHsHh/mHsHh
h/mHsHh/5mHsHh
h/5mHsHh/h5 C JmHnHsH
tH
u,jh/h/CJUmHnHsH
$dha$gd"&$d-[$\$a$gd-S $d-[$\$a$gd
tH
d-[$\$gd
y yyyy* + ,
!$-DIfM
] !^ !a$gd-S $dh-D9DM
a$gd"&$
&
F"dh9Da$gdO$dh-D9DM
a$gd-S $dh[$\$a$gd"&
T U f t z XX!$ ! !d
!$-DIfM
] !^ !a$gd-S k dA$$If0
C
C
t d d62d2
244
B`
abp d dyt [ t u z XX!$ ! !d
!$-DIfM
] !^ !a$gd-S k dB$$If0
C
C
t62d2
244
B`
abpyt [ z XX!$ ! !d
!$-DIfM
] !^ !a$gd-S k d C$$If0
C
C
t62d2
244
B`
abpyt [ z XX!$ ! !d
!$-DIfM
] !^ !a$gd-S k dfD$$If0
C
C
t62d2
244
B`
abpyt"& * . }hQ:$dh-D9DM
a$gd-S $d-D9D@&M
a$gd-S $dh-D9DM
a$gdB kd8E$$I0
f
t62d2
244
`
abpyt [ J * ,
l m
h~NhQhQ)h1
h1
B*CJOJQJ^JaJph8j hifh$h5B*CJOJQJU\^JaJphjh$hUmHnHuh1
B*OJQJ^Jph!h1
h1
B*OJQJ^Jph
h-S @ j 9h _ah"&UmHnHujh-S >*UhY9h-S >*h-S jh-S UjFh _ah-S UmHnHu
hY9h-S . V s m
$dha$gd"&$ dh` a$gdB$ dh` a$gd"& $a$gdQ$(d7$8$H$Ra$gd$h
7$8$H$gd1
$dh-D9DM
a$gd"&$dh-D9DM
a$gd"&
m 4 U V l =>?V'EF\]^h!Vlmr;<=Y
st
h==hQh==hQ5h~NhQ5\h"&hB56
h"&56
hBhQ
h==hQh==hQ5 \ Vx
g K
/`dOc$
&
F
dha$gdO$
&
F
dha$gdO$
&
F
dha$gdO$
&
Fdha$gdO
$ dha$gd"&$
&
F dha$gdO1zDbcd -J : (~
hQ5h"&hH56\h "&h1
t0#6
44
l apytQ
- #
`
t0#6
44
l apytQ
$$Ifa$gdQ
- #
`
t0#6
44
l apytQ
$$Ifa$gdQ
- #
`
t0#6
44
l apytQ
$$Ifa$gdQ
&5Je
$$Ifa$gdQ
Id)*+> D }sl_XTXMF?
hBhQ
hBhzE
hzE hzE h zE
t0#6
44
l apytQ+O z W *$
&
Fdha$gdO
$dh *a$gdzE
$dha$gdzE
&
F'dhgdO dhgdzE
dh` gdzE * <Da F\p $
&
F*dha$gdO
$ dha$gd&
$ dha$gdB
&
F(dhgdO
&
F)dhgdO$
&
F(dha$gdODFX\ X "
h hQh UhB
hBhQhBhQCJaJF X
XX z z {~~
$
&
F-dha$gdO$
&
F,dha$gdO$
&
F+dha$gdO
$ dha$gdB$
&
F*dha$gdO;
multe ori n timpul ciclului menstrual ( vezi ciclul menstrual);
;ei intervin n timpul ciclului menstrual, n prima faz a acestuia, prin cre_terea _i de
zvoltarea mucoasei uterine (endometrul);
secrecia de estrogeni este stimulat de ctre hipofiz prin intermediul unor hormoni: FSH
_i LH, n timpul sarcinii nivelul estrogenilor cre_te de 10-100 de ori; din ziua a 8
-a dup concepcie placenta va secretahormonul hCG ( hormon gonadotrop) _i o cantitate
crescut de estrogeni; din acest motiv, hipofiza nu mai poate primi semnalul (cnd s
cade estrogenul) _i trebuie eliminat ovulul, deci nu mai are loc ovulacia.
Sintetici:
Etinilestradiol.
Mestranolul:
ambii hormoni sunt derivaci din estrogenul natural, endogen.
Estradiolul:
hormonul sintetic.
E tinilestradiol este o component a pilulei contraceptive sintetice, alturi de hormon
ul progesteron.Are o activitate mult mai ridicat dect hormonul natural ( Estradiol)
_i poate fi administrat pe cale oral, fr s fie dezactivat, Mestranolul are un efect simi
lar cu Etinilestradiolul, avnd n plus un grup metil n pozicia C3. El este metaboliza
t n organism _i transformat tot n Etinilestradiol - partea sa activ. Se administreaz to
t pe cale oral. Modificrile, respectiv conjugrile care se fac acestor hormoni, fac ns foa
rte dificil metabolizarea lor de ctre ficat. Doar un procent de 40-60% din hormon va
trece n snge _i va fi folosit de ctre organism,restul(40-60%) se depoziteaz n ficat.
Fixarea intens a Etinilestradiolului n ficat este responsabil de efectele metabolice
( efecte secundare importante )- ace_ti hormoni nu circul ca _i estrogenul natural l
egaci de proteine, motiv pentru care difuziunea n organism este foarte rapid dup admin
istrare pe cale oral, estrogenii sintetici, datorit modificrilor chimice din structura
lor, au o durat _i unpotencial de acciune mult mai mare dect a celor naturali, fiind m
ult mai greu metabolizaci de ctre ficat, motiv pentru care crescns mult _i efectele lor
secundare, etabolice inhib ovulacia prin suprimarea ( inhibicia) hormonilor hipofiz
ari ( FSH _i LH ).
Astfel ace_ti hormoni hipofizari nu maistimuleaz ovarul s secrete hormoni estrogeni e
ndogeni, deci ovarul este practicpus n repaus. Acela_i lucru se ntmpl de fapt _i n cazul
unei sarcini, motiv pentru care organismul este pclit _i reaccioneazasemntor ca ntr-o sar
hib implantacia embrionului n uter, prin alterarea mucoasei uterine ( vezi ciclul me
nstrual), modificri care vorduce la eliminarea embrionului, deci la avort (!), acce
lereaz transportul ovocitului prin trompa uterin
Acest lucru poate duce la distrugerea lui datorit faptului c ovocitul rezultat d
up fecundare mai rmne n mod normal pe loc cteva ore , timp n care se divizeaz. Apoi ncep
igrarealui prin tromp ctre uter. n tot acest timp el se hrne_te din secreciile de la nive
lul trompei. Dac transportul lui este foarte mult accelerat de ctre estrogenii sinte
tici, risc s nu se termine diviziunea, nu se mai hrne_te, deci va fi distrus _i eliminat
( avortat !) estrogenii sintetici stimuleaz sistemul imun, motiv pentru care un t
ratament estrogenic poate induce boli autoimmune precum Lupus Eritematos Sistemi
c, Eritem nodos precum _i reaccii autoimune ca: prurit, eczeme, etc. Estrogenii si
ntetici pot avea efecte negative asupra psihicului precum depresii, _i insomnii.
E valuare
In primul rand, substitutia hormonala nu este o masura urgenta. Femeilor la me
nopauza trebuie sa li se prezinte un sumar al beneficiilor si riscurilor. "Previ
ne fracturile de sold si vertebrale, bufeurile de caldura si HYPERLINK "http://w
ww.sfatulmedicului.ro/Cancer-colorectal-si-anal/cancerul-colorectal_764" \o "Can
cerul colorectal" cancerul de colon. Exista insa si alte masuri de preventie a sto
pului cardiac si infarctului miocardic". Femeilor fumatoare li se interzice init
ierea substitutiei hormonale. Bufeurile si alte simptome asociate sunt limitate
de obicei de o substitutie pe termen scurt, aceasta fiind recomadata a fi intre
3 si 5 ani. Nu se stie daca rezultatele acestui studiu pot fi aplicate substitut
iei hormonale cu alte preparate, dar nu a fost demonstrat contrariul.
putrefactiei actioneaza asupra reziduurilor protidice. n acest stadiu, are loc ab
sorbtia elementelor asimilabile si formarea materiilor fecale, cu o eventuala pr
oductie de gaze.
Amestecurile alimentare.
Cnd omul cavernelor pleca la vnatoare, el se hranea toata ziua cu fructele salbati
ce pe care le culegea pe parcurs. ntors la adapostul lui, consuma carnea vnatului
pe care l ucisese. n perioadele dificile sau n cazul penuriei de carne, supravietui
a mncnd anumite radacini. Daca veti observa modul n care se hranesc animalele n star
e de libertate; din snul naturii, veti putearemarca faptul ca nici ele nu amesteca
niciodata diferitele alimente pe care le consuma. Pasarile, de exemplu, mannca rm
ele si insectele ntr-un moment al zilei, iar grauntele n altul. Omul este singura
fiinta vie care consuma alimentele dupa ce le-a amestecat. Se pare ca acesta est
e unul dintre motivele esentiale pentru care sufera att de des de tulburari intes
tinale.
T ulburarile intestinale datorate unei digestii perturbate n mod constant stau- des
eori la originea unui mare numar de boli, fara ca legatura clara dintre cauza si
efect sa poata fi stabilita..
Cnd sunt asociate cu o alta hrana, fructele perturba efectiv digestia ntregului si
, cu aceeasi ocazie, si pierd proprietatile benefice (vitamine etc.) pentru care
au fost ingerate.
C ombinatia fructe-amidon
Fructul care contine fructoza (monozaharida sau zahar simplu), ramne foarte putin
n stomac, deoarece este digerat, aproape n ntregime, n intestinul subtire.
n schimb, amidonul (faina, fainoase etc.) ncepe sa fie metabolizat nca din cavitate
a bucala, unde, multumita actiunii ptialinei, enzima din saliva, se transforma m
maltoza. Apoi, sta ctva timp n stomac, pentru a fi dupa aceea "digerat" complet n
intestinul subtire. Se stie ca datorita maltazei (enzima din secretia pancreatic
a), maltoza se transforma n glucoza care este asimilata direct de snge.
Daca fructul este mncat o data cu amidonul, se produce fenomenul urmator: acidita
tea fructului va distruge ptialina care, din aceasta cauza, nu-si va mai ndeplini
rolul de catalizator pentru amidon. n loc de a trece direct n intestin, fructul v
a ramne mpreuna cu amidonul n stomac. Caldura si umiditatea de aici vor face ca fru
ctul-care contine un zahar simplu-sa nceapa safermenteze. Aceasta fermentatie va conti
nua n intestin, antrennd-o si pe cea a amidonului, care, n ciuda actiunii amilazei
(alta enzima din secretia pancreatica), nu se va transforma dect foarte putin n ma
ltoza (si apoi n glucoza). Amidonul neprelucrat va ncepe, la rndul sau, sa fermente
ze pna n colon.
C onsecintele tuturor acestor fenomene:balonare,gaze,iritatia intestinelor,deteri
orarea vitaminelor din fruct,risc de constipatie etc.
Combinatia fructe-proteine (carne, peste)
Prima faza a digestiei proteinelor are loc n stomac, datorita rolului activ al en
zimei numitapepsina,care se dezvolta n mediul acid creat de sucurile gastrice.
D aca pepsina nu se dezvolta dect n mediul acid, atunci ingestia fructelor acide ar
trebui sa fie n armonic cu proteinele. Ei bine, nu este deloc asa! Pentru ca, d
e, ndata ce aciditatea proprie fructului se dezvolta n cavitatea bucala, se petrec
e o perturbare a conditiilor de elaborare a pepsinei, a carei secretie este opri
ta.
n consecinta, daca fructele si proteinele sunt ingerate mpreuna, fructul (ca si n p
rimul exemplu) va fi imobilizat-si mai mult timp dect cu amidonul-n stomac, unde va fe
rmenta. n absenta pepsinei, stomacul nu va ncepe digerarea proteinelor si, ca urma
re a acestei insuficiente metabolizari, ele vor intra-o data ajunse n intestinul gr
os-ntr-o putrefactie anormala, ale carei reziduuri toxice vor trebui sa fie elimin
ate de catre organism.
Una dintre regulile de baza ale metodei de alimentatie expuse n cartea de fata (a
l carei obiectiv este pierderea kilogramelor excedentare si pastrarea pentru tot
deauna a greutatii ideale) este aceasta: evitati sa mncati glucidele rele mpreuna
cu carnea
Abuzul de grasimi
C nd mncarea patrunde n stomac, orificul sau de iesire, pilorul, se nchide pentru a-i
lasa digestiei timp sa se desfasoare n liniste. Deschiderea pilorului va avea lo
c cu att mai trziu, cu ct masa a fost mai bogata n lipide. Astfel, uneori va fi nevo
ie de 5-7ore pentru ca o mncare prea bogata n grasimi sa fie digerata, ceea ce poat
e genera o senzatie de greutate neplacuta.
Iata un motiv n plus pentru ca sa nu ne coplesim alimentatia cu grasimi inutile.
De aceea, va trebui sa alegem ct mai des posibil modurile de preparare care nu ne
cesita un aport de grasimi. Putem pregati alimentele fara a utiliza sistematic u
leiul sau margarina. Ct despre unt, sa ne reamintim ca nu trebuie niciodata ncins,
deoarece se formeaza rapid acroleina, o substanta cancerigena.
A-ti alege glucidele nu nseamna sa le compensezi cu un consum excesiv de lipide;
trebuie sa folositi alternativa pe care o constituie fibrele.
Este necesar sa fiti constienti ca multe alimente contin grasimi ascunse (pesmet
i, prajituri, biscuiti etc.) care, asociate cu glucidele rele, nu cer altceva de
ct sa fie stocate.
Tema 8. Tulburari ale metabolismului protein si lipidic.
Calcul metabolism bazal, greutatea ideala, indice masa
corporala, numarul de calorii arse.
Tulburari in metabolismul proteinelor
Proteinele constituie un grup de substante organice, care indeplinesc ro
luri multiple in cadrul organismului animal:
rol plastic, intrand in constitutia tesuturilor organismului;
rol de transportator plasmatic al unor hormoni, lipide (lipoproteine), vitamine
etc.
rol de biocatalizator (enzime);
rol in apararea specifica (imunoglobuline) si nespecifica (complementul);
rol in mentinerea echilibrului acido-bazic (prin gruparile amino si carboxil);
rol hidropexic, de retinere a apei (genereaza presiunea oncotica) ;
rol detoxifiant (conjugarea cu aminoacizi a toxicului, la nivel hepatic) ;
rol energetic, prin utilizarea aminoacizilor: in sens energogenic si in sens neo
glucogenic sau lipogenic;
Organismul procura aminoacizii, indispensabili biosintezei proteinelor proprii d
in doua surse:
h rana, care furnizeaza proteine, digerate succesiv sub influenta enzimelor prote
olitice din sucurile gastric (pepsina si gelatinaza), pancreatic (tripsina, chim
otripsina, elastaza si carboxipeptidazele) si intestinal (enterochinazele, amino
peptidazele tri si dipeptidazele);
biosinteza in organism a aminoacizilor neesentiali;
Digestia, absorbtia si metabolismul proteinelor se deruleaza prin implicarea urm
atorilor factori:
e nzimatici, precum: pepsina, gelatinaza, tripsina, chimotripsina, elastaza, carb
oxipeptidazele, enterochinazele, aminopeptidazele, tri si dipeptidazele, implica
te in procesele de digestie a proteinelor din ratie ;
hormonali, implicati in reglarea nivelului metabolismului proteinelor, precum:
insulina, STH, hormonii tiroidieni iodati (tiroxina) si hormonii sexuali, care a
rol de sursa de apa metabolica, utilizabila in conditii de deshidratare si inani
tie hidrica;
rol de materii prime utilizate in scopul biosintezei unor substante liposolubile
biologic active (hormoni steroizi).
Organismul isi procura acizii grasi, glicerolul si colesterolul, indispensabili
biosintezei lipidelor proprii din doua surse:
hrana, care furnizeaza:
trigliceride, digerate succesiv sub influenta lipazei gastrice si a celei pancre
atice, in glicerol si acizi grasi ;
fosfolipide, digerate sub influenta fosfolipazelor pancreatica si intestinala in
glicerol, acizi grasi, colina si radicali fosfat;
colesterol esterificat, digerat sub influenta colesterolesterazei pancreatice in
colesterol si acizi grasi .
biosinteza la nivel hepatic a trigliceridelor, folosind ca materie prima glucide
si proteine.
Digestia, absorbtia si metabolismul lipidelor se deruleaza prin implicarea urma
torilor factori:
e nzimatici, precum:
lipazele gastrica si pancreatica;
fosfolipazele pancreatica si intestinala si colesterolesteraza pancreatica, impl
icate in procesele de digestie a lipidelor din ratie;
secretia biliara, raspunzatoare (prin sarurile biliare) de emulsionarea lipidelo
r din ratia alimentara si facilitarea digestiei si absorbtiei acestora.
hormonali, implicati in reglarea nivelului metabolismului proteinelor, precum:
insulina, care amplifica anabolismul lipidelor ;
catecolaminele;
S TH;
hormonii tiroidieni iodati (tiroxina);
hormonii sexuali, glucagonul si hormonii glucocorticoizi, care amplifica catabol
ismul ;
p rezenta in ratie a factorilor lipotropi (colina, inozitolul, acidul folic, vita
minele B6 si B12, metionina, proteinele), care se opun depunerii lipidelor in di
verse tesuturi (ficat).
nervosi, reprezentati de hipotalamus, care se implica in:
calitate sa de centru de reglare a ingestiei de hrana;
calitatea sa de releu neuroendocrin, in sinteza unor hormoni implicati direct (S
TH) sau indirect (TSH , ACTH , FSH ) in metabolismul lipidelor.
genetici, care pot predispune organismul la dezechilibre metabolice, manifestate
fie prin prevalenta anabolismului (tendinta de ingrasare), fie prin cea a catab
olismului lipidic (tendinta de mentinere la un nivel scazut a depozitelor lipidi
ce corporale).
I n consecinta, orice disfunctie in derularea actiunilor specifice factorilor enu
merati mai sus are darul de a induce tulburari ale metabolismului lipidelor.
Tulburarile metabolismului lipidelor, intra in categoria lipidozelor si
se manifesta la nivelul:
metabolismului lipidelor neuter;
metabolismului lipidelor complexe.
Tulburarile metabolismului lipidelor neutre
Tulburarile metabolismului lipidelor neutre se grupeaza in doua categorii:
tulburari prin aport redus de lipide ;
tulburari prin aport crescut de lipide.
Aportul inadecvat de lipide
Aportul crescut de acizi grasi saturati si acizi grasi polinesaturati forma tran
s duc la aparitia dislipidemiilor, care se asociaza cu risc crescut de boli card
iovasculare aterosclerotice.
Aportul de lipide ce depaseste 35% din ratia caloric, se asociaza cu cresterea a
portului de grasimi saturate si cu cresterea aportului caloric, favorizand surpl
usul ponderal/obezitatea.
Aportul sau sinteza n exces a colesterolului contribuie la dezvoltarea placilor d
e aterom sau a depozitelor extravasculare de colesterol: xantoame, xantelasme, a
rc cornean.
R educerea aportului de lipide sub 20% din ratia caloric, duce la un aport inadec
vat de vitamina E si de acizi grasi esentiali, precum si la nivele scazute ale H
DL-colesterolului.
D eficienta de acizi grasi esentiali se manifesta prin leziuni ale pielii si ecze
me cauzate de cresterea permeabilitatii, ce conduc la distrugerea membranelor n nt
reg organismul. Sunt de asemenea posibile inflamatii ale tesutului epitelial si
cresterea susceptibilitatii la infectii n ntregul organism.
Deficienta n acizi grasi esentiali -6 are implicatii clinice, incluzand tulburari d
e crestere, leziuni ale pielii, tulburari ale sistemului de reproducere, steatoz
a hepatica. Dietele fara grasimi pot conduce la deficienta n acizi grasi esential
i si eventual la deces daca lipsa nutrientului nu este corectata.
Asigurarea energiei organismului uman este o functie vitala, fara de car
e respiratia, activitatea inimii, a creierului, a ficatului, excretia, activitat
ea musculara, cresterea si reproducerea nu ar fi posibile. Energia organismului
uman este asigurata prin metabolizarea (arderea) substantelor calorigene (monoza
haride, acizi grasi si aminoacizi). Producerea de energie se realizeaza in spec
ial pe seama glucidelor si lipidelor, proteinele avand rol deosebit in crestere
si in repararea tesuturilor. Neutilizarea totala a energiei furnizate duce la de
pozitarea glucidelor si lipidelor in tesutul adipos, ficat si muschi. Excesul al
imentar si sedentarismul creeaza premisele obezitatii. Cand nevoile energetice n
u sunt acoperite prin aport alimentar, timp indelungat, apare denutritia. Pentru
mentinerea functiilor sale vitale, organismul are nevoie de o cantitate de ener
gie caloric minima.
Acesta este metabolismul bazal, care se defineste astfel: energia necesa
ra unui individ aflat in stare de veghe, in repaus fizic si psihic, de cel 12 or
e dupa ultima masa si la cel putin 24 de ore dupa ingestie de proteine, in condi
tii de neutralitate termica (la o temperatura a mediului ambiant de 20-21oC). De
ci, chiar in repaus complet, are loc o cheltuiala minima de energie, un consum d
e alimente necesar functionarii inimii, plamanilor, circulatiei, etc. Valoarea m
etabolismului bazal variaza cu greutatea individului, suprafata sa corporala, di
ferite stari fiziologice (sarcina, alapatare, adolescent etc.). Astfel, hipertir
oidismul il mareste, iar hipotiroidismul il reduce.
Calculul metabolismului bazal se face tinand seama ca adultul are nevoie
de o kilocalorie pentru fiecare kg corp greutate ideala pe ora. Nevoile energet
ice bazale sunt mai crescute la copil si scad odata cu varsta.
Formule pentru calcularea metabolismului bazal
Varsta Barbati (cal/zi) Femei (cal/zi) 10 - 18 16,6P + 77T +572 7,4P + 482T + 2
17 18 - 30 15,4P 27T + 717 13,3P + 334T + 35 30 - 60 11,3P + 16T + 901 8,7P
25T + 865 > 60 8,8P + 1128T 1071 9,2P + 637T 321 unde P = greutatea (kg)
si T = talia (m).
T ipurile de activitati profesionale in functie de cheltuiala energetica:
activitati fizice usoare (30-35cal/kg/zi): functionari, avocati, doctori, profes
ori, informaticieni, arhitecti;
activitati fizice medii (36-40cal/kg/zi): studenti, comercianti, militari, munci
tori in industria usoara;
activitati fizice mari (41-45cal/kg/zi):sporturi de performanta, dansatori, munc
i agricole nemecanizate, mineri, otelari;
activitati fizice exceptionale (> 45cal/kg/zi): sporturi de performanta ca: mara
ton, box, canotaj; pietrari, taietori de lemne.
Alti autori calculeaza surplusul de calorii peste necesarul metabolismului bazal
, in functie de diferitele activitati astfel:
pentru viata sedentara 800-900 kcalorii;
pentru activitate fizica usoara 900-1 400 kcalorii;
pentru activitate moderata 1 400-1 800 kcalorii;
pentru munca grea 1 800-4 500 kcalorii.
Exista mai multe mijloace pentru a estima greutatea ideala, fie cu ajuto
rul tabelelor, fie cu al formulelor. Cele mai cunoscute sunt determinarea indice
lui de masa corporala (IMC) si formula lui Lorenz.
IMC (indicele de masa corporala) este raportul dintre greutate si inaltimea la p
atrat (kg/m2). Este considerat normal IMC-ul cuprins intre 18,5 si 25 kg/m2. Sup
ragreutatea corespunde unui IMC intre 25 si 29,5. Valorile peste 30 definesc obe
zitatea in diferite grade, dupa cum urmeaza:
intre 30 si 34,9 obezitate de gradul I;
intre 35 si 39,9 obezitate de gradul II;
peste 40 obezitate grad III.
Formula lui Lorenz :
G i = T - 100 - (T - 150) / N,
unde Gi = greutatea ideala, T = inaltimea (in cm), N = 2 pentru femei si 4 pe
ntru barbati.
O persoana este considerata supraponderala, daca greutatea reala depaseste cu ma
i mult de 10% greutatea ideala si obeza daca depaseste cu 20% greutatea ideala.
In realitate, masa corporala ideala este data si de tipul constitutional
. Astfel, la acelasi aspect exterior, o persoana cu un schelet puternic si masiv
va avea pe cantar o greutate mai mare decat una cu un schelet mai gracil. La ma
se corporale egale, persoana cu scheletul subtire poate fi obeza, in timp ce per
soana cu scheletul puternic poate fi normoponderala sau chiar cu deficit adipos.
De aceea, in aprecierea masei corporale ideale se iau in consideratie indicator
ii antropometrici. Antropometria este un sistem de masurare diferentiat pe difer
ite parti ale corpului. Rezultatele acestor masuratori ofera date valoroase in c
eea ce priveste starea de nutritie a organismului.
Tema 9. Analiza de urin. Examenul fizic al urinei. Examenul chimic al urinei.
P rimul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unui diagnostic a fo
st urina. Inca de acum 3000 de ani, medicii din antichtate stiau sa examineze ur
ina si pe baza caracterelor sale fizice (cantitate, culoare, limpezime, sange, c
heaguri, spuma, sediment) stabileau diagnosticul si chiar prognosticul bolilor.
In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina care puneau diagn
osticul tuturor bolilor numai pe baza examenului vizual al urinii. Uroscopistii
aveau si ajutoare, "curieri de urina" care transportau urina de la bolnavi in "l
aboratorul" uroscopistilor. Urina este produsa de rinichi atat prin filtrarea sa
ngelui (urina primara) cat si prin retinerea (reabsorbtia) din urina primara num
ai a acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa, zahar, minerale, e
tc.). Ceea ce mai ramane neretinut din urina primara (o parte din apa minerala,
reziduuri toxice rezultate din arderea alimentelor in organism) constituie urina
finala care se elimina prin caile urinare. In urina se elimina astfel peste 150
de substante chimice, minerale si organice, dar in mod curent pentru diagnostic
ul bolilor se analizeaza numai cateva componete principale.
1.Examenul fizic al urinei
Cantitatea
Cantitatea de urina emisa in 24 ore depinde de ingestia de lichide, de pierderil
e de apa prin transpiratie si de functionalitatea aparatului urinar.
Valori normale
A dulti si copii peste 14 ani: 1000-1600 ml
Copii intre 8-14 ani: 800-1400 ml
i de bazinet si vezica urinara, precum si de procesele inflamatorii ale cailor u
rinare (pielite, uretrite, cistite).
-proteinuriile renale sunt consecinta afectarii nefronului sau a unor boli extra
renale, dar cu interesarea secundara a nefronului:
- Glomerulo - nefrita acuta si cronica
- Glomerulo nefroza (lipoidica, amiloidica, lupica si diabetica)
- Tubulopatii produse prin intoxicatii exogene (arsenic, chinina, bismut
), galactozemie, sindrom Toni Debre Fanconi, rinichi de soc, pielonefrite
-Afectiuni extrarenale cu interesare renala, insuficienta cardiaca, tro
mboza venei renale, feocromocitom, hemoragii si traumatisme cerebrale.
2.3. Glucoza
In mod normal urina nu contine decat cantitati foarte mici de glucide (glucoza =
100 300 mg la mie).
In mod patologic, glucoza poate aparea in cantitati apreciabile, prezenta ei fii
nd cunoscuta sub numele de glicozurie.
Glicozuriile pot fi fiziologice (ingestie alimentara crescuta de dulciuri, efort
uri fizice mari) si patologice (diabet zaharat, diabet renal, hepatopatii, hiper
tiroidism, acromegalie, bola Cushing, sindromul Toni - Debre Fanconi.
2.4. Compusi cetonici
I n urina normala pot exista cantitati mici de compusi cetonici (acetona fiind pr
odusul principal).
C antitatea lor in urina creste apreciabil in afectiunile care cresc cetogeneza h
epatica sau scad utlizarea compusilor cetonici in tesuturile extrahepatice (tesu
t muscular, rinichi), si anume :
-efort muscular stresant
-inanitie sau regim alimentar dezechilibrat (bogat in lipide si proteine, sarac
in glucide)
- tulburari gastro-intestinale acute sau cronice mai ales la copii (dispepsia acu
ta, toxicoza)
- varsaturi accentuate (sarcina)
-diabet zaharat
2 .5. Pigmenti urinari
I n conditii fiziologice, culoarea este data de pigmentii si cromogenii existenti
in urina (urobilinogenul, urobilina, urocromii, etc).
Patologic, in urina pot fi gasiti pigmenti sanguini, pigmenti biliari si acizi b
iliari (saruri biliare). Prezenta acestora indica existenta unui icter obstructi
v (extrahepatic sau intrahepatic), fie a unui icter parenchimatos hepatic.
Bolile care dau ictere prin obstructie biliara sunt:
-calculi canaliculari sau biliari
-ascarizi canaliculari
-neoplasm biliar
-inflamatii ale cailor biliare
-aderente si tumori ale regiunii subhepatice
-neoplasm renal drepr
- pancreatita cronica
Afectiunile care produc ictere parenchimatoase:
-hepatita epidemica
-septicemii
- pneumonii
-febra tifoida
- mononucleoza infectioasa
-lues secundar
- hepatite toxice (intoxicatii cu plumb , fosfor, saruri de aur si bismut, intoxi
catii cu ciuperci)
- hepatite alergice
- ciroze hepatice
In icterele hemolitice, bilirubinuria lipseste, fiind prezent urobilinogenul.
A fectiunile care produc icterele hemolitice sunt:
-icter hemolitic congenital
-icter hemolitic dobandit (toxic, infectios)
.
Valori normale :15- 30 mEq/ h (debit secretor gastric = 200- 250 ml / h).
e) virf acid maximal (VAM) : reprezinta cea mai mare valoare a HCl prezenta in u
nul din cele 4 esantioane de suc gastric recoltate dupa administrarea excitantul
ui.
f) virf acid orar (peak acid horaire- PAH): rezulta prin inmultirea cu 2 a celor
doua esantioane consecutive ale secretiei stimulate care au debitul acid cel ma
i mare.
Valori normale : 20- 35 mEq/ h.
Parametrii obtinuti pot fi utilizati in vederea realizarii unor buletine de anal
iza a secretiei gastrice:
Buletin de analiza a chimismului gastric -Utilitate clinica : diagnosticarea uno
r variate stari de patologie digestiva care evolueaza cu modificarea cantitativa
a secretiei acide gastrice.
Diagnostic Debit bazal DAB Debit stimulat DAM Normal 60 ml / h 2 +/_ 2 (
mEq/ h) 250 (ml/ h) 18 +/_ (mEq/ l) Ulcer gastric 60 1, 2 +/_ 1, 5 240 1
4 +/_ 10 Ulcer duodenal 80 4 +/_ 4 330 34 +/_ 13 Sdr. Zollinger 200 34
, 5 +/_ 30 360 47 +/_ 20 Cancer gastric 45 0, 3 +/_ 1 240 2, 5 +/_ 5
Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medic
ului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestin
ului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si flexibil, pr
evazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Acest tip de endoscop e
ste introdus prin cavitatea bucala si inainteaza usor la nivelul gatului, pana a
junge la nivelul esofagului, stomacului si apoi a duodenului. Aceasta investigat
ie poarta uneori numele de esofago-gastro-duodenoscopie deoarece intregul tract
digestiv superior este examinat prin intermediul ei. Cu ajutorul endoscopiei med
ic ul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangeraril
e de la nivelul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi (biopsie),
pot fi indepartati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubu
lui digestiv. Endoscopia poate dezvalui probleme ce nu sunt descoperite cu ajuto
rul radiologiei si uneori poate fi de ajutor in a elimina necesitatea unei inter
ventii chirurgicale exploratorii.
O endoscopie digestiva superioara poate fi facuta pentru:
detectarea inflamatiei de la nivelul esofagului (esofagita) sau a complicatiilor
bolii de reflux gastro-esofagian. Complicatiile pot include stricturile esofag
iene sau esofagul Barrett (definita ca metaplazia intestinala a epiteliului esof
agian), afectiune ce creste riscul dezvoltarii cancerului esofagian.
detectarea herniei hiatale, a ulcerului gastric si esofagian, a inflamatiilor, t
umorilor sau a altor probleme de la nivelul tractului digestiv superior. Aceste
probleme pot fi depistate initial la examenul radiologic sau la alte examinari p
entru tractul digestiv superior iar endoscopia este facuta pentru o evaluare ult
erioara a modificarilor descoperite .
determinarea cauzei hematemezei (voma cu sange de origine digestiva) .
determinarea cauzei persistentei durerii in abdomenul superior sau a senzatiei d
e balonare, a cauzei disfagiei (senzatie de jena sau de blocare in timpul deglut
itiei), a cauzei varsaturilor si a pierderii inexplicabile in greutate.
diagnosticul infectiilor esofagiene cauzate de diferite bacterii, fungi sau viru
suri .
verificarea vindecarii ulcerului gastric .
examinarea stomacului si a duodenului dupa o interventie chirurgicala .
a determina daca exista un blocaj intre stomac si duoden (obstructie la nivelul
pilorului) .
Endoscopia mai poate fi utilizata in urmatoarele situatii:
pentru obtinerea unui diagnostic de urgenta in privinta leziunilor esofagiene da
torita ingestiei de substante chimice, otravitoare .
prelevarea de tesuturi (biopsie) pentru a putea fi examinate in laborator. In ti
mpul endoscopiei o biopsie poate fi facuta pentru a ajuta in detectarea esofagul
ui Barrett .
diagnosticul infectiei cu un anumit tip de bacterie, numita helicobacter pylori,
care se crede ca este cauza principala a ulcerului gastric.
indepartarea polipilor gastro-intestinali .
tratarea hemoragiilor gastro-intestinale, inclusiv a sangerarilor cauzate de var
icele esofagiene (dilatarea venelor esofagului inferior, determinata de hiperten
siunea portala) .
e xtragerea obiectelor straine ce pot fi inghitite .
Examinarile tractului digestiv superior cuprind o serie de investigatii ce utili
zeaza tehnicile radiologice, substante de contrast si fluoroscopia pentru a inve
stiga partea superioara si de mijloc a tractului digestiv. Inaintea examinarii t
rebuie ca pacientul sa inghita o solutie de bariu (o substanta de contrast). Bar
iul este de multe ori combinat cu o substanta anestezica.
Examinarile tractului digestiv superior sunt folosite pentru urmatoarele situati
i:
determinarea cauzelor simptomelor gastrointestinale cum ar fi: dificultatile la
inghitire, varsaturile, regurgitarea alimentelor sau durerile abdominale (inclus
iv arsurile gastrice sau durerile chinuitoare epigastrice). Aceste simptome pot
fi date de o serie de afectiuni printre care si hernia hiatala (tip de hernie di
afragmatica care apare la nivelul orificiului esofagian al diafragmului si care
consta in hernierea unei portiuni a stomacului intratoracic) ;
determinarea prezentei stricturilor, ulceratiilor, tumorilor, polipilor sau a st
enozelor pilorice ;
detectarea zonelor de inflamatie intestinala, depistarea sindromului de malabsor
btie sau a tulburarilor de motilitate intestinala ;
evaluarea simptomelor de genul pierdere inexplicabila in greutate sau persistent
a diareei ;
d etectarea corpurilor straine inghitite accidental.
Datorita caracterului acid (suc gastric) si alcalin (suc intestinal) al secretii
lor digestive, pH- ul acetor secretii poate fi utilizat ca parametru specific de
bilant functional digestiv.
Determinarea pH- ului secretiilor digestive se realizeaza in clinica prin tehnic
i electrochimice de ionometrie/ pH- metrie, care masoara diferenta de potential
generata la introducerea unui electrod metalic intr- o solutie apoasa care conti
ne o sare a acelui metal. Tehnica presupune utilizarea unei celule electrochimic
e, formate din 2 electrozi (unul sensibil la ion si altul de referinta) conectat
i prin fire de Ag/ AgCl la bornele unui galvanometru (vezi Parametrii fizico - c
himici ). Diferenta de potential culeasa este proportionala cu concentratia (act
ivitatea electrochimica) a acelui ion in solutie, in conformitate cu legile elec
trochimice ( legea Nernst ):
R T
E = E 0 + --------- ln c,
z F
unde: E - este potentialul generat de celula electrochimica (si masurat de voltm
etru);
E 0 - este constanta specifica fiecarei celule electrochimice;
R, F- sint constantele fizico- chimice cunoscute;
T- este temperatura absoluta;
z, c - sint valenta, respectiv concentratia ionului investigat.
Dupa amplificarea si filtrarea corespunzatoare, semnalul este convertit numeric
si afisat in unitati conventionale de pH sau in mV.
Valori normale:
pH esofagian = 7- 7, 5
pH gastric = 1, 2- 2, 5
Utilitate clinica:
Tehnicile de pH - metrie esofagiana pot fi utilizate in clinica pentru identific
area si cuantificarea refluxului acid gastro - esofagian ( GERD = Gastro- Esopha
geal Reflux Disease ), aceasta investigatie reprezentind o metoda de electie pen
tru diagnosticul pozitiv si / sau diferential al afectiunii ( cardiopatie ischem
PAGE
PAGE 51
5
6
7
8
1
4
3
2
3
2
4
3
5
1
6
6
5
2
7
3
4
1
3
1
6
2
5
4
5
8
7
6
3
4
1
2
9
8
6
7
5
4
4
3
1
2
1 0
4
7
6
5
3
2
1
3
2
1
4
T ema 5. Vitamine. Surse. Rol biochimic
si fiziologic.Forme de prezentare in farmacii ( combinatii de vitamine si contr
aindicatii)
V itaminele reprezinta un grup de substante organice naturale, necesare organismu
lui (desi in cantitati mici), pentru realizarea in conditii optime a unor proces
e metabolice esentiale.
& t l h . * @ n
$dha$gd $ dh` a$gd&
$ dha$gd $ dh` a$gd $
&
F.dha$gdO$
&
F/dha$gdO$
&
F-dha$gdOt j l j l j j l P R > @ b d f , .
sH0hhhh5CJ aJ fHmHq
sH*hH5CJ aJ fHmHq
sH
h?hQh hQ56
hEhhh& h E5\
h]h]5PJ\h& h]PJ
h9PJ
h& PJh]h]PJI&4t vZ r tv.$
&
Fdha$gdO$ hdh^ ha$gd& $
&
Fdha$gdO$
&
Fdha$gdO
$dha$gd]P4
B
2v R$
&
Fdha$gdO$
&
Fdha$gdO$
&
Fdha$gdO$
&
Fdha$gdO
$dha$gd]
$
&
Fa$gdO
@
B
r t~ (*l HJ*,JLLN 4hj*'>.b. 0 005
$$Ifa$gd]
$ dha$gd]$
&
FdhK-DM
a$gdO$dhK-DM
a$gd]$
&
F7$8$H$a$gdO05 55554666F6R6T6 6 6666666
772747>7@7D7F7 7
9
$$Ifa$gd] k de$$If l
t6
F}
g Ag
g
44
l Ba]pyt+ 4 666F6j6 6 ttt
$$Ifa$gd] k d f$$If l
t6
F }Ag
g
g
44
l Ba]pyt+ 6 6666 ttt
$$Ifa$gd] k dhg$$If l
t6
F }Ag
g
g
44
l Ba]pyt+ 6667>7 t tt
$$Ifa$gd] k d1h$$If l
t6
F }Ag
g
g
44
l Ba]pyt+ > 7@7B7D7 ww
t6
$ Ifgd] kdh$$If l
F
}Ag g
g
44
l Ba]pyt+ D 7F7 7,8.899:;<< llll $
&
Fd7$8$H$a$gdO
$7$8$H$a$gd]
$ dha$gd]gkdi$$If l 0AgPg
t644
lBa]pyt+
<(= ==B>?BhBBB&C,ClCnC&D(DhEJJ $dh7$8$H$a$gd]
$7$8$H$a$gd]$
&
F7$8$H$a$gdO$ hdh7$8$H$` ha$gd& $dh7$8$H$a$gd& $
&
F7$8$H$a$gdOB2C4ClC|C CJJJJlKnKpKTTV<VWXxX X`ZrZ\\\,]
_0_h` `Vbbcc qq$uPu yy. N $ F H J L
hbs%h#yh#yCJ$OJQJaJ$h#yh#y5CJaJhsC85CJaJhH5CJaJ
h#yPJ
h ]PJ h]h]H*PJ h]h]PJ h]h]5H*PJ h]h]5PJ 2JJJJJJJJnKpKMTTTV<V VV
_0__`$`h` `aHaraaVbbcc
dd@e e$ dh` a$gd#y effg@gng ghhHii(jljjk.m4n n$oXp qqjrX
$7$8$H$a$gdC
hC5 \
hCh+
hCh]hCB*phhCh]B*phhCh]5B*\ph)h]h+ B *CJOJQJ^JaJph#hChC5B*CJ\aJph#hCh]5B*CJ\aJphhH5B
$dha$gdC$ dh` a$gdCgdC
$dha$gdC$dh7$8$H$a$gdC$
&
F2dh7$8$H$a$gdO
H L
$ 6
(&d 024^
hjAoCJaJh+ 56CJ
hC5 \
h
phU@)hU@)CJaJhU@)5CJ\aJh
phCh+ 5 \
hChChC
hCh+ ;<
@ fP >n dRn
$dha$gd
pgdU@)$ dh` a$gd
p
$ dha$gdC$
&
F5dha$gdOnz~ $
&
F6dha$gdO
$ dha$gd
pgdH $a$gdU@) dhgd
p
dh` gd
p > < &,V *NR
phH0J5CJaJmHsH
hf 5 6
h
p56h
ph
p56h
phH56 \ ]
h
phH
h
ph
phH5 CJ\aJhU@)hH5CJ\aJh95 CJ\aJh
p5CJ\aJh
p( X<r
LNPbdf~h
] hgd\`
&`#$gd\`$a$gd
p$
&
F6dha$gdO
DFHJPR^`bfhtvz|~ (*,.02FLNvZ
h& 0Jjh& 0JUjh& UmHnHu *h~k mHnHu*h& jh& Ujhl Uhl +~
$&gd!J&*,02468:<>@BDFJLPRVX\^b
#h
phH0J5CJaJmHsHhl h&
9
P
0Dd
-Bj0
#
=O k/D@=c/hW
& X7 wL W
?O
bmyi\/y nmgcG>`MlCS
G?t[.@npFc.p]~ -c p=
qL{ '
. <U [3b8|z1
?~O=:MY'+?g
S4L@QNQ!GJ{9gNie0u
&P
Ym\ > q,
t }gG5e? r_ A Se&: xW XWGh%{K j{?6v u;e hm {6 ?
CG={" 3 Y ECZ >
[ jhz ^ be5p9 3 7O >BX_Yi q /d a1 ) F
vOV.E=S : _'3[ - X :T.? 9!6 :
a
)_~K{~B Kp9o[m Ok0S
cA[ V BC 6 f c![m
{j >&\ qhi+K1q-
8 T
ak +v a*m&mc E) |
I? _^c |h- tHX9m# k b11n 8GS_
SHG {?|EA6whw Z j \XsQ\ K~ H4 H
Iy~(v8 O \y*>
e+bdO _bp9\ao F O
v-~I/9\ {iz&ik[iqg#F~L. =X u.5^OI #4z X0qaO2qg -Zx
t. bMZe}.k[~ gj?xs : ]}~ s. #X %x }_y4W
Zk K +{%yr W yG0 c qV N=\{v.t
{ u<x[[b|bU
r
u?w~ K{ I 4p K
/gMs{DZ Y #\w 6/Qo/u Y
+ ~f
z 5Es/ ^Ru
U.3 ^R| #46Z%P}m
|/ pb -\y Fo= rg}g_ k VX
u_o% >/ dc16.:xpMJj ' 5. ?0 }U 4T[{ Q\ f El
K X2~ F5kSvKWb@` c wj>
g aCR >a+ My/?
a /7[%Q2r8ES{ +l -mw.{ZgT 5
-\b ] >
t o}D?Ycb=]? 6^Rf vq 5~^l Fr%
k y veS} ?>N
gpoI [ |g#V_ b+Txusx>R+V .PcG . %]9L
7 G K =l vf _Bs
$ } ; -
sdg?k<o_? =iegn \s} ?< kGk? yU y K19D{_
YbsM
WW%..
m\M^IC6
|w}%['x]kc ./e| E4 +% / Q\. $m/%.WZg-{}:8c
O^ Y|K
KsG-mMaNO2
$F _y& >'a[ o WI !K1X k^bZ g . giz: X0kM| eg|\ w 9:
}[{@ * ksLrrO=Zwg[bkub Q6^cd \. W:C, =\'/~z.q
)5$ ^u{|V
ylx[sQ & ^
hr9 mi=9?? 3+siK w l, ee|p9\ e _F{ g i =_ -
N
_[g[ nl w <k | W[O ]S/N [ %\ go -+O ai %ND
~O
g];}9o" w mCnu, 5g =
bJ:mh ]y-wx y; (M g| mU :?9rA;"'QG?B rdWn edw 11\ ! C 2z
u%rSmk I9R\b , G e/ 9Bhi 6Z
g_7Z1Cw@t Q #/F NUWs eos[a]8v-. >^ +
*n"g3sx@9C^ n# "2z@=GS) mq{OM|J3>H c G/
2w~Cv"AfE $l![ ; -S > #x. E W?N G 9V AyQN d &=~l\ w
kAV(nBv-O> [; }FKT=b=lt>#d ;H ~5o6G*M ]-;9{;y'Y2mSs
<}ux}
k gU;* h ;~??: C#_})2\"$a{ .u XZ
M^[ J s] oS !o; `m:^ >C. Q0Y{5VY 72M
(kKI%vVp u; {= i K;RR]1 Kz~Ef+ l{<2 rgq | m> F#{m ]S z3d 7@kw G-Vw_H m y\q
s; ojAj3 :
b,}\ ?[
Jd} #Ky~c"km
Z>x 1e1th~ lbi ?! 3X'{ o=itEtZVcOi
n
> ^ onOz w 3: ~]b z iE Cz Ps?;,=f}QU]$-{
k9<KS -y _<w |h =9# 4 [f< 8On;Xxz Vhe<3 kW_(
/NgA =9DGc 38iNru| t{ ;|^[4V@[; 4`&j!ijlzy&DYbJi ] Fb$h \
|axk[R [:
q#u
Q$ 4 h.*%6 *dA %.^x m ~ k ?C:6o4y >} Ba:g#1*
P]vV{s z*w> RZ%_ F8 S#%O>z &] 9vmn+^s /'{{ A;T
- 6kh&alS[{QE> v z 9'J9w TZ =PR 6}X<3uq\ jW + &
7f v]).
"}2?>dSJop]
e1 z3+%k,M c|D0=$v*=M& vU YqL{, [
Oq
5 }_ 4Q ]M>?}
:s*qpu3?tDw`7G/l y
4 ;G] = vx@?S<9G `|d ?+~5VcgB3#
}GyQ uNLshl
p>\{sg-``{
G kT=7t wo\
7 'wB,s K L E # eKa~Y = cx8}= k \G[ 5 0 jG =2enUx
Yz@ %ZI.89 [c v[=
^ .b'w s z&:L 5 > `8Qji Ae xGu0W{:-l<
~,LhMF /B >>z~sF~%
7 mi |y/: 9 g rl>xG
"
VWG
1Y H S B} r ~ Q N % $ m I> dc gv$b K k[ & [
6
=| uW[WA}hXWV8sgL]N K
NdI;#?: w]c 9 w u g
3W7v<iK:2I mU}@ Ar0Tu-9<&< }gYF=Z McN 6 Q) z
) 1rp
HP7> zLBMR~
{}[;rG
W o 'c (w^z 7K
~mN= 2 [b2h |^Sa{rz5;6>zk} }
h auz3=vulF| yoeWuUW X< [|W|z {U Uzp+ s
9b
^ ?7XzU}321>)g: /s& -Eyh.M w1zOtt
G)<P " $0 D]plzb5 $~jS ,'Y
7e>R4 :x $uh36(
Z98X
1}L
16w[x ]
=k)3Q `
-i y9
b'
h M
f!+vV| [ 2r k ?5c _ VB?}ue xBb .o
v'6Q vjK|{}s9Vs]
y>-O N o9
?W Ko W5bfb 5x,}Wg9{v ^9yK ":T3>y<G
M W _~s GbgK(t
uU@ghg^
`bx`<`_V \ ~
f +FW$fy~+y F9
<p 7ve"
fF uyl(oS-v o[9jq 8 ; } E7I:, Ff 1
$ @xTsZm 3OG @`O 5x/ G )
zo w V =Jtxx< fvgLx){ =p6@ s= g{'l-= =h 1 = vx
; 9Lo >
R }b&g{=cFf x
=_ c
>bzK-} = #
[;F +f
On '
3V yF -y ADrO9sr+
!pS < Zxson< 3Sx <'
/ ;2
& ?=<*Ogy&9 [ xup7fv M0t1o9<h ]%lyM
0
#
+ 2 bb+A (Qbl
v(s 4& F ;a w yO s |
bWx + a D >\
g 5u:grOhY K g sy9x%s<_ 6:O|\ 9^J|A+e Ym_'q7
Qy & R^Cq{a #
QKs\K_a 1s =(z
^RGWco%a 4s 9 ^ Kxm1/aK^|}t
e y /A#lu] z f6 S? q
s/y~G X2OA ,s }<.{ < ?{ M? <'Fgp :ws >
Yw| {== 9 0| M;/ ) ot Y i6 1w 2~>xn S w=OZ{
P[G ;qZ
A @yaQ h;8z 9];o ^^Wk ^<
s . h 8 9qz
n $} /{d7kS!g|h h0> +>t
s Zp4: o %4 Fy)|
{ }<
~%v&xM;
<zrqo(l
/ d _ fQ?
<yW zA /59n
@ S1 Q s:Z
n i}z upZ_W7[q x;=~ w}5~[] h( yA5M { !r
zr hs~
&
: 'm_-SA{O=A//_ {]g~M}
;/a} 2A8 y _y~mGg>#9 }>!9f
R m^=: |
Q\ |~AcAtH `v~
a1
c3HGm& (O e:Xh%89< I^h
g /EL X ){Z )s
i]4_'.Q COXA~g| 2FOg0= i i|O:s (O
s R~ os> ={
= Mw \'q0{3>Xom} %|O i\d`g
;/9yNq
. M N |O{9k%<9 9/3R Fp a
/Kt Ky g 3IzF{;a y #5m / s q~>
& 3
#>i
$y C[ Y/
&8$VzXi
N[gxn-s T/ 81i=[ vvZ?y8 S =Zk=s W @/Of, '8G )N{
&HXF : ^7 ^ ~
v T/~nO $.u 6BR/ gy^
; / `~
N Dz)
G ZC[.:3<q Qm2'mx?Zs
5 /
3 ]Ym h6 gAl dZGW; 1kt| m
\?a$. MDA;( | 2 W; b{ S( 8j : ^D?
[h - z _F7g = Ke ;c<NYN`k\am?u:a| |)G$ t s(
s 5
,q8\ ~;
{_pyi~ Mm;1wc rkGh n h{n
v sT# xd=
n~ O m 8 S$
F c. oz5eo7 a & F[g6K{e )x/77
8;79*3Y K. o.s(0
9_nU?@R cT?V Gu,L~ k1q h0X i{[6t x>s
^ZoUg z
d
T/ tp^ vE}V/a }m90z^ zo]pM][] KWn_d|3!A Esot^
) 8 0
#
A " {9(`%k W9 @=O9(`%k GM /e09x ug@0 V ld xH(62
E7p0 ")# > bUwU3@Ouw=GO > G $ }
s< :T7! =mKB)k*_Z [ n * CL{k
!X f _@ ] oE~L9Pe 4
zwbZ r#K>!k T= %LD9
~Vc-zvc s|/8W]3>N{76?rho ^nk 8m
rto\ I7jG:e sp kC 9!
s I/R
9 4
\ p
^ ="}e6 1 _ /W y O 5ir|X185 i-W '~ Kx 1`
` O do 47 z >Yev
~c:ley 0 +}
8 # } 0Eq^K2
# o2?
`kcZ G 1`
I
HFa8C\^ e kc@Yk> 72 {? I1kaT
G o # ' d c b D 14> sf
d,8 1`
4#t1`
1N|$k0
zPi c`4
{
w|WL} u cp_k=Z 18 Otm( o;>sSG E m0R
4Mc)!5X
?;S H;SyX qF
;cl\bm$
m;Ng x nn1'} tg 0
`@XvE >1sa
= W:q/ tGqh0
0>9{vo[O| B<G}h[9 x/Ln_#C c~4 R<
5j~<W ,84F@ @ G
o m CcaD
}=p# 8KLQGLs 1`
x p p8 o@~:m?u
Kb 8mW_ `@>a7*x$E m0R
_68
4| hgN'~,z f/9H' ~lGS2ang ll*GV/wo3 + Y Us~pF] dp
smU1(t/; q M*KG1\N'6w o
? {/e
\ 3F}
N' G0
9^yDt5i + gGq /<kondw;Zo[ u Sic: s8 G H @ ~z }
cGGr}4' u, wbr9[ H, 3=r6p | #dN}
? Dfc? w ^11vT - |G =QouuS 6< H9= 5vtg e{<# zR u
v]o?O^ [g-ve-[s Q 79 , eN %: n sN o4 X
_ l #W Od 6v-v.id k jo r @ gEqu<"sq +N[/
^ Ez(I peLC{>_ /d
R}? EA KIB\sr=l
M8^ sb Er
|W C ssH D'W i^{[ > c}=zv#=s ~ut [`@g ) o?wnQD
- s zyK1d
.r|N
b 14}l 3)cZfZv
r?j-L2G<sN
v r
j/P)
~D% Qdi x
o evm '#~q{
B~Ky%
E s
JxPI= hS [ o
S:?DZ5- l
kq"52~ \ * ri?8N`
'"]
Mbp 8W C8Rp4|4WR
yR |HdE sL:
KS 5F @:t 40\ mc3zr\jpbm9p4 ChvVG#}sBa 1>h-m/e
# 15 #r#/y E%/2Ou i?Tv(v #Q X {c
s g|!\
'
<7~* 'h=/GM<5
E = s
J!?GEM <) :x(=:( v+ n
;a 5 maSn 2
;#^ v 6=Sn 7N g 2 % ; 99-'/de GY
=GnJ6\# /M U: z=x_/n8 s,_*mF AKa L \
i;s g8GG% [L T
Ay )=e8 > ClV9Xyg" NFv mE9s lM2&^ k) B[:ND;9]<y ) 4"y
L
j Jk{clG; vw` G_ LE6K : ^ wdj } g
y2d8e < c
{^VN"|#q| Kr 9 ^iuY_7_ Qw3 Cz ;J b 4WKZy i3~ x k
d
c#
\[$xnZ ( t K~
G{j
, 2 _ *
s>dz
H k^eh
? CZ}
uHkZQN? g
x sb ? =k20 } L
=.&z{ ig.6 c gx}/ h
n x&
7 3m1o } 6Goi;0
`?h
n x+
9`L
;
JY} R
{ r>cg
:= =@3C& 3.
Z G}4s sy|X2
+`4 Wh Oa
L^ 6&F
yxo~//
uk
q14 4yiX
'
(7|c~`
#/e
gF?z|= ~m1_}GG[jYv@/4?Suh
Lag\ wSygl`L{4
__ W.q/Dd
[0
#
A " .1N @zJ9k&z?.@=.1N @zJ9k&z? P0} .x;-# 6 ! "+q" Rv&:PL qS:t
};:uQkzh1 FU'oo _ y{ wo??y6 }<o
@a0P(
\ _j-
cceiNWw _|~~ ~G;~ _|?i3a k5 ~ - ~
c@,w ?|tG S~FkSc>+]~ |_)Oyk3
w| u1; wzSeq i+ {-(q@al; k {G + = p oXrk _
. s{T?^v\k F O h+b FM'G ;d~zE[W _ {8= 5>$; N~dT
Ux~T{t{}e - umK ] |7 []v+ Q
{=[5-k o
k_\q9^= ;i-<Ww=/~{V
S w nNH
9qT=>;[ {H h?| |n g6 W=9d Fc %Zefgqk =<0Z=
hl *g4
7 = L6 cGz } ;9 s>G^q1j <
[s ~Obl m V\l = mZ{-o W Aw9;NIsiC /|v
y 9{m5$. 41^yfwW;K|'<sq`aC
loj dWLo+n/3u
]R!
w.?|i ]
k~l"n T ] [st 5#| <y2<uk+}<_ ; _}? iNg tz
g4ft
^ rh
h yTG?3NB ~ f +<V{H;Yx|| ; L, < XC]<6ot1
a\ar-: Hs ?Z sYl< :bs
0 1 FtT]W}vV ?n Ou<
fgK#e : it6yn= 46gG1.qgVRw)'kg6k* 3Lq ^;+w
w*{skuU88Hpsbbv;|k Az_jg4bNo<w), U3h`q |8c>` ;7 P
3a(1leF
XEj- WO|Enm
[eT \4( 4~j\> c8}Wl7 7kAm >GlIg }1h[%? \[%W [4<v
-O+cc W,
^+3 /img0.FG4 `|= }5 [p s x\+Hp y
w
p c| ?|M Yq
F _kN< & %}!O]o-,:}{ |l whJ> {_\B geKd; ?` G}
w{G' ]p [I
L ?% xP p^ l aD M;$}9b-.aDZ{(W<_ Ub w~?>: G pT-)Kp
6 bkR 6M\?vm_ wtK v
kq.x2Zge>+
xC< [1+Vi9C q: g M
?A kG{4by|V|go<f6v
=cb\T
k s*z;pW(
<3
o> o
d/ Isa0P(
| i}o 7] v* M
,, CaC
tg* >UlR(
3 n
KR
W
/ W
k=3_YsGQBa`Ns Yt Ka1
<?| +9
; 1
dg(<fd0
on<+
c Y M1 ~ @ P{[8
> Yy
_a:
wpu0P._
\
6>;
wa`;m|4'-
YaZ;}
/E4gq0P1_.
k]~F
z zg+
Z}.
Wd?yf/z: ~
o M60C 0sE
1iN Q}.(
F0`<=%#V Xa0pU
0X(
zy{_=\
y|
f0
#
\+)Dd
A " (\$q c\W ( @={(\$q c\W0# |I(x?-Wu D( Q Er QRP
4 @c1h
4 @c1h
4 @c1h
4 @c1h
4 n 1h
x-
rj0<3-# 1
/u9
p_xd/ * 5
Gp}4^a ^ 5 M_K:?j^/Qe \
3\ O2 K}D / FSg6 }Q|C0z[1vI _ cc/ gc "G7=' y-
yg ]
J =6N8Fq|6, >g =g
[jb:V
nqoJ ># ky.8u4k =dn-?:c uK, e s1 D/ %
/Ml +- lUx]L U'
, n1Q2J pcl\ oL 6N- 2
[< Y\R/ sOn$]mvcN^; Sw+ ^ |$kd |l8h ?Y ?}^ qY8 L
G* 9maKZ<:R Ong{ s9;[l\T3U l C ni >72%wdy ;~@ 15FF
g{\
g x<| 8rxm]?oJ zV\* f
SkT&O
syol,a l~gu
r
/ T } Ys*(7^N P_ _X >p 'mu GW\Kb9z
}n^ _ ?=w cx}x6w.M\kor="6|b[4>@x9%:N[
|'x;W ~qg1b _/
Z ?qxg
@c1h
4 @c1h
A " lUd
YcG9 HU$@=@Ud
YcG9 sG
80p`
80p`
| o[?1
gw W
w; !{
| }
?p '//z
xK
%T3o? }Gxs
j W!/;{g?3y~:9b SPUu?s
uzw w=% ^R/ P o/,^ /xmM^ Xf r?n#
L9w N
u5v
b?-u q:m u o K[ _
k|fXP? >
<
ymV:
Za
brS a'7 t7Y _lYsM p >di|]{ e | pvK9 UxX~ 6
~]lkr~Wo -
i |I / < %gMOwr/k.P\1 ZcM
^!vIGAn
O`>,
w7j
k-J}p \:{V3 ={ rwb NxoLnm m_OdSV
P=}OY51jS 9]L y#q5o: S {
1 &1N ue'`93V Nm
+ :okW/^m K7GAk?^a->a
N{r k7 pDlO|s- C _=^m) r
o|" 9
EC
[ k^Y] ]W[6f
/d{Qo; g
/xpb6: W] {.8 aqk\/beZ
{l M |fk = ]2<BcS Y.zf?" 8Zr\p y
LM{mh^ '->1W
O ;W-#^qFz5l}$>6
]
| s^w8e ir > #\O_ 'oGr_%-k5V'T?Z
N=b 'j?7 Z
gMs
/d2?{ g [
aX gnk}
= wk os oac 9p? T} | c | 1"Qr
:@33W8 / y| 8 G uqc~_r#?z& _ ' Mr=yq<?|9s|
-:aV] ,e y rOS5y {9n {r#Yp Ub:>Z uv
OfR^4G9 \ _v /Zl ? ei_m 1+KL .qv |mW <oO_1n< x
g~ <}q;/*l06y9.s i u
7~> Nj^r} zZ\cRxQ a L q$}: C \8=p]=w x3v d
nS} 1<NjIu 6 uXN3<u]xvLqcq# 3 \W> IYX#Q// {
}tc {
asoj {
D
`^<9 =C { |:qP,I zh@
\M>^ 3M
"75flm=Nny|> Gau ?9 T<`CGx<p ?
R %g ~$C
{v}z
2N->V# c> m
[ ly G, r R[N W rk?01cU7/W<jy_Y0':~ F.p ep4 G)
]
^v
R
z 25L1cj}G( [OO c p
U>
cF"_L y {Ro gX bgo ~#) o_}k_} } &e@[A_pi]
g N_ >6 O | ~ uMF>{wG#~,TS >h<Q G(>7y =
8 G;0J z csO9m*e)k o x b
|>1 + Pn yt \
G=N; $ 3< '+ Cw Q 7 c9 w qt}\a_\ `k 566
q\`
o .-^ e _p cz ky_8 s g 7 #1
}9(}P#} wcil3XBn\ [b.}$ Ge
S #O]Wx
">Xb?
[.ph
GMErq
bj{X W =
30
#
o-kZ'`=qv~
j z q cT 5^ n 59 '} jL{ oabp
V OX'/5C/ct)
41
M bAL aS-91I{h~rtO$2cU< wc:n:+ o _u ] u3z^gv6 }
QciS/ /
AYOc a
p| u|L_
zv 16s
{ L6,tx _6:*4 0x3 ] 77~k / N{'FP|Sut=qSf s {/wZ S x
/ vw5v
f! `zr7!=S
5 e^m |t=m$# o
n K O Kb 2e B/.s {1G',Wf7vmq 8 S" < =kIjk R~+
_0gW# 3 }Lap l6 An} N. +q-DN
EbC[
1` Gq%oj}? /9I|*{:zB Ib 6c r9
-'> X
|f&}?*O
Y ?`%9 veb ; E^ G{5 Y 13 g>qEve_ /\<u g]~:m 5}
7J{565
O& s8tl=y e> w Nz<Xz~ N1d?_9 kT sO ?Z>y*1m
'y al /o /cg c^t=vL , }ls A(>Bg YhplbI-^ #&=\+y}rk[6
{^jb
1
(z `w I(u W> :
[^mr.l >WxCE
+ 1 {.
9b
g3y/<-/]~L MN
`+ K d; RO3~'g3J7 6|AF~^TQ
Y/ V I9kG :oR S}|p;?FZC dN?Y_O
I>x
9U<{R
V,s$g
L + < nyk9z} oGC , q5.sr!w. =
+OJggwZ;OUkOo)[1- r j 0pb C!'z&Ckhgq?` I =`1
g\rZ
K g }
eOn.~w?E9$
c{O2 39w C Z\
T+t k S
v||;i[;_sF P` 9 ;c y ;ic~(;q{ r+9 FEC)bsob . d=;F
w Wc] 9`p>9{_ w >1= 1 c gN| xs
rOt )L K h&f K\r&=Fc9
r= ? 7y_GFgl
'|~X+:~M[q
6
r Id
= Kk}
M {Pwaog J s
/>2
5 w &~%;vE@p
/\( _Fk
n;id
}
\+ G}3A p<1 ~Y`m} G ?+Yvh
' K~ ~XN>r} \fy
J.{iwM
%}W } G9l]yp `N;y
K`-~>`z0 ,^#z^. /{Qg7}C3g Sk 7ND+
=y9y> 7 .\MN=5
{K/ Z? CY~ mV gRr4e >|80W 8qiv4 sOS ko$ KAmy c6%
> -x#Lp>}\: ^3 U { `r!5 o:/v[9egM 75/ y Lm7j
c}J Y h>8N d
eg :}_yof]8=~ cOvSGW 9 c9 h v z=X~_ hCs!w &`
g>$sWukay }g| /u
3Sv+5 "K ? .`.B? 0p y
v2w0g L8
[ / cfw + X LL-lu8N < %s n} <*7/^ BY# C
B
M
/h
= :] ze+S
B)$eVK0: N.wEK tKFf4l l=Y% dkk
|6 .| km OU | _A <o80
Kw x/L I[ ~s fe
~6_n1< .^^=ufX{`T9|v7
s o {%W?,yas\'nj-m\Sh '][@ J l~3 {s3) O 9~`t7 Z' %
6x ' ~x
kQ Mn9 = ; _hg.Gt]{W|~ 7 / ]W<oy'_~g3|f
;7 ;fa -\ t`7[\l W ? I y
)j U y zmvvnf 5\ L{>Xr
y&.vo] #j=e y =) egxCW rV'
Kt|L
GB|{1 // j[
_9m]
ycFD u#
qvG?7Vg& 7U b B
v& GgU~%
eAe 3\?
H{M| u.
@
hn 8 o} / *|y N]{$;O< 7X . |Xu"L
<^u7~= Kgd7'6F._}mV fo~=I3E9;Dmugk9Ic,`Y,S|@
?~/= x0.l^qqP^<
r 3v+]m 71
( `C:} w\wx|V%g1S ~
+L8 #G [[ N\6u~>o^m = :t<g< UxFui'0mYRX 8
L!{nl
us
6~
>\_06O
/k >J| +YO
z guzU164t+~ ?O
ut. _a~s3_C{ w
V /'*&gf3L
Kz6e|&+T m Cf+N?~Psx :9 H(7W4?Zu ?
9~u =j7
s? 'r[Sco5x U~;i-%u1 Y )
|O8 I= t4o gx1>Ob `]z
~~ |a
/ P>
a][ dM}
g>| o"
14% <;Z?
p 'fY$w::| b]
Q <3 K |,&' + 11\ U g q ,jru
k/9?Cd .?E3^2@n 3O q ~ P z]|
+;L9 |1_>G1\
bvV q+ l s | N9NON(0;w6og Q} {v S{ks$j{ %G>K#SF
{\ r'i ;`` Ze6Y ~cSc6t XT|>"*v.~ ,l:w
=^Yt
obH| y.[K;PW++0G{EzxFAo,z&G 47 K 9k l 3gJ.w~ # >#
vf\,'3FgbyA )'\u 6 0 yqy]]=\NDI>f`[ux/z
L}"< #R./ eaS + +~ 5S.G]{ CvR6 }F |,0.n?
E
2 xd<L\&'
ab(=? +;[q1 ~9 Yc
d3d} y o|^~_ A p<1^0dO\/~\ 0/ Y ]
&} >{?At?S6M?ge |^ b oSG>&&N w %V;"|3o+ zl\ qzwtYV5 Nb#}
_Rv {s < oy# XOGNHv ^bjse;3&kKK8cKc/E p#~
g{{bs
}
`ze |g X :V [
+ O\ssV)N3.d qgx 02MYe
L O 1 e>4 -f$ 1w, = )xr Z:u/ j|E ={5+gm n2
. 3; { ^Il%)p9x /l4fO'|{.:LLvu{
v
V?e Cv"MeX`@ X
u7/g0< oQ Xv
s
_
*3
Q6'& rHo % 8 tA I =C
P(5]}7l k b +fts]]O 8w1 s`R?<zN o$? W Ur
p3sT6sQk u8u/F k= K Ki; hx 7 ?| E#L c.=ov=sK
z~5 97Y
91 }G z?g
~te?JT 6 >5u oc
nL]o\zrca _ '~%5 m3 '^x}Eg;Cuk{| ` ~nns?*}q -</
GX(*8p`CA) mc Vdv x }nQu;z < ms_Q'&t ~NE= * l{
/o5w* Q Ol(=`#o
> G~ AK g '`cQ+NL c %>##\ g o]|N <f i|c= we3te
iaX6W,/& ;
TNu$
;ulZtN=OyO0B z
jg {Z`kjw )~;`s * ` r t 4e
+ )_+' yp ;{+J7|MM}0 ^bD p& [ rZ}&_* 8_7w
R & /=<4 awV|j *Nt@kZ+
7x S /:
& 7<? =3q
_I^bN:sQv|-_kN\ ;v .7!n,}N6q@ t[.o/}H<p t ~Y;SNB
: . ^tI7 y'gb G+oIV m : geuy | nG2_9O {:s,Y}_
# xu[^M , 11
\xy 5xo-&7|-f= =wv-]~Or 'N6\Z m?\ r {q$g z /: K
?:[ngj?w}>r~NA^ ] /] N %-l|}. 0= 6/LJf ) |
t k}tSe
?@ Q ! }5W i w\t^$ r=\
Kk A)Gw# wOe w= = Im]f(npj?l<ug=8*k~wxL
s f t Fr %g1;dKT[x {L< 7Qnj 9rj^ a8ZOM;
Qr <w s 6gN.d>L_;oc> V {& |ke|mGG l \>+Q|Ew|
es0 l1I xQ, y R^/ }=3( _t>?HY
s.'|L \ g daLM
|%
krl.N5%i; M$~sL:|Yl'C|* Cm
w=O n l\L
{}eA U=7 | &.a|PrNN
bAg z+W d}%}fY>s { 2 Cw kq C w =HKr bs9|d
3-
, f
s ] G
Hz; -
:g{{&v ztv>S K- ~p~ |Y R 8- < Q
O7e;%=Z5xIv
S\N~}jGx 7s"
?y .{
1j fkr QqXT 3 S >DL\XkgkS fvx!c. >a3|N
>
~= p 6G\"V KXk 2 a- [zT
Z|7ofO
W s5suUz;S:o\~Q
ha/ko
/wg < w{~>
gE, oq. eX9 w~# SOW6>m3> '/2aC?, }TRX#lI'
g >u ayc
F=5/, u 0Hc} L{^s6L E ' {"+^7 6o>;\f=,
hY C
cG gkj Mf: k< _9=1I{,~4g
7|o? qi
Y ]| <1wNYT|&2^U ,q y 4 tG CtE<R oT ^|moQS Tc fyn
G WZ1fE l:\-On'+
O F $ \G x .:q/b:T .W
#a~
s? ~RFl w WEb,|
[G+|y *a?8' x|U<[_s_a`;jV JV
jc O1~/[<} =
o=O~:7{f{vp{l> /9n} #
?\V&
<4,OSU
2 pi Y1dYT>w
z[m S.N>> _^ SkQ.{[
|_7v0qy 9g . 7
>Q
4L
\c_m^Qg L z\d c b 1
9Q #> 5 y{K1+ _>n * = 0 G
_y _;|
m\
/m4\| W * 0{t t~( {7Wkc H1/ D Y ? >u_6w
Uy 8;x t {~ #_5v D~|
yR <FU)3[T<G,_ qi
f ]~ n =
'
;
+ kNKx SwOv8? = M)M'lL;oc9gcT
C ~wMe;~|;_ y\L
Y1 W K<qqj (V g
U{ I
` /{ g|=lm ll F 2: W!*i>, 8rGrD _L
# E9c2\ .{| |y
:7Zo ] }
>? ?m|Nn T v w &j]>`Wk9'<5;:YF?ln}_U xz .a o7s
JKx_ p/\ZKS|~F 9
^' ]&q _'{
Gj o,^kg S Y \N V8 L x} S m
,?|:kO LwH8_\ # 1[ =3v 6 JyU^b9:Y ~C* = X /b. |g M>^2
{ (;8 o <t
p? - g\ gogcg}G e>}
5~ o?0s 6< - `QSXsW =T ,?~== t? ;si'gdw>tFx
;rS7.
zO ># sW8 o9 >>F33{ S sQ%?
x|{W8}[6 =qU g:vh>X`r B mU@\)3 +~
?uyc?r ?3zb&aGi.__~T xV 93 Y.7|
scML}X=T\2b
+w6& /o 9 \y
z;Y5u/>6 }Q648 _7/ unmM%- \ *v9 K W Xz ss . >
M S :
Y\7? 3q) a e
l~:g>tm c`su >YN o9r ;Tw ctys\,/bdK~O1r7}3&Bg
33Q {[\OY~ 7cN{a L<[~ um,]Zw>5 %, [g>*
pw x 9k b |
wp569 { ^j~%*m1%.*3
|).' r&7 ;#Ko^N/}
IE adb? - ls x }V?/=~ }N | /LR6 ~}5jow
oo X 'l[
596 A9Xq^u- w|in
oe3FJd 2 npsa[{ 3 lY g%U^~ oCX, | ?
wa Y9 ,S\>tFy;d;1 ) Z, p2kkbP3F
5s"= _q& # p*&mwV3 tf[~g } l? \|s ]N~Yq\n| N
:3}}v =ME: ^ \sqv@3,>o } [b 9? X '!_
Smmzv|
Bg}XB 3M\']k# K| HK[ lsF
{ w 8c6tna
U gxfto} ~GWy}
[ AaDTvhwx'c7A > Gg#)z(] h{ 6 7Y~6d[MsUit m}
#k QgMg]31`[c Y 9P] 73s?E_\-
/ \,b
x9e '`
=; qqmqqip
~ g g:
' xQ W`>c s}[? ;7[& p w-g8 ' U-fN"K s{, ?{ <
\/_
JV/[ V_| bA */8s Y2fa=]#\ <?m\7q9 f cd lCoJ _i ~U
syWy=
9;
? <.N x~i~?$s !\L\ K{:v 2L!? Vx<&C7 g<U^
: 17 s||vN9KR
[s .L>#r}
6c 'nK.
b W> ;b& ocp9c L|I8C[j j >mJNQ'jN6 <e/
s u#{.nx s<l sk M9~j Q :idb{w I>`E_gOl )6c
wbRl A 1"^~b
9%b~7N]|
/QX
{ -x
k bU){ kig9*I
Zl| &0 u#fQnflL[%c 1'
afu?02}n;+E+V<h5
/7%\7] W}S
v }=w;
UxGt p! } U Z
sWu-Q| K2QPqW|g1b X O O
5i]Nm wL CxC 9o {6 +]k][@O_v b} &| k aU7Do~:6
OWr~OY
Rn
pY5
crQyw
g dun#_5-7Q G>
d%
u \3pI?9N\ N ) INN ^ =m ]M =kOj~S 7{ ^Xw @1_ =1Wgx8 `
j o K} .c *~s?{ wbjG /
< \, ~]q wKr eq#F& ykx |
T0ox #7_cs\_c .<J_ % ?i<) J, ?f hKV''P1?c1I %
:GSqL w K5>T
K{/gl7 {>^ ?V v (|t =i j
8}
]%6fY Dy+SW3 _\c? ] /#
bxF= ~{
xQVK~e= kl :
g 3wEW
j v
3oa-Q o|y)Wgr{1
<i9w~XGN~h5^2o>GgF|
?T7 + #o
}5aMF^: ]w2 1w
gwlc6yt) } T5)d
9uu}dm}9 <*OQ~e7s5 Ir9:E0G[7 37W = d] N^ Gq=naU ;
Or
_dZ fZ';`
7(]}_u ~ %K' yPe Ec O 5< o Jfi( |l~m /3"
j
U. < ?j *K Ge"~ Z +Y : iq
p W0[ E[ .d|wDyg> r=w (mo MI ` V n"vw-= >
{ 3* hs|b 6 v G|
EcJF 9>CT-! ? r= db\8 # )
WS6^6jgRrJ v^^v]
K
MF_*//
44
rw\ ,0
\hhpa`r?
{ ) )) JuQI 9e
s^ mf}dT[km Q
Vs^{ <O]?
+ _
K w 1MyV
^e
[ /,O i{lc]
x|yONZ . a >f; O d]i-p !%_tsr' `G\=1
1 9lj M
O{
3 )~O k {|
T, 1;g y ,\.'6N\vb&
oZ
c
w2 g 3Y04ugx# }v`MY|CB )C>p Z X+ns_
$j W*^o 3
V t9
OxN C '_:7 5 kLk%Ry
i{,\.< Q b /<q0 z '< E
s<T5Lvmg: {C ;ely-p y {Q@} ?_ 3>
s xsyNlO/ * Mk GY@| E; _ gq= o@>/ ??~8
?>V , ? xn8v ?_] O 5 oo/awr
_@s M
uo <SX {m 9mvk Ke1$P1>a `w\=]0 gL?r
sX .WM_5} k?i| { v KTvGNO|?c ~ 1 6e= 1 rQ @wE>
t{=Y q$? gg l
c? { u w 3h>_/T?< -qT C #I
y'r>)'Z
<c\1U uo6 %{oE o n 6g2 s(
n+OXt /z_ 's8
x }/ x Vq@ ? }
g6:|'y^gOkY
> Y ~4<da<d &CkHT zRnJ_:mX I* cV.C ?71O|dX
x_ / y~x<
.
>tPw?{: #,<?O 2 m<sS9<7 .kxF kg|xd1S x' S
B
N^1 Nd2?O;~c gQ;p ~Qi-^
Gy&0~^ KgK ^3LLdes'`MWT
52 k].] 7tozZ? K_ \s_ G 8
3 _ 9}+i_
; tOXc c | kM_'.?"R k 9 Iq#: 6Z9vu|2F
r GZ.
mL mys,Y,9 6wt *g{]x Y i-
s,Lc
9C}b6_1okum 5 'nZ
c Q
#M ~ P o OS[G%-/~ + I
|
?2__rk Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
k Z`-X
n
w} ,} 7D $$If ! vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l4
6P 0+ )v5
I 5
5
55
Zf4ytskd $$If l4
8
N B!$O'*
*
z
z
z
z
I
z
z
5
Z
6P 0+8888 44
laf4yts$$If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zytskd $$If l
8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layts$$If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zytskd[$$If l
8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layts$$If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zytskd1$$If l
8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layts$$If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zytskd $$If l
8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layts$$If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zytskd$$If l
8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layts$$If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zytskd$$If l
8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layts$$If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zytskd $$If l
8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layts$$If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zytskd_$$If l
8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layts$$If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zytskd5$$If l 8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layts$$If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zytskd
$$If l 8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layts$$If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zytskd $$If l
8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layts$$If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l I
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zytskd
$$If l I8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layts$$If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l4
6P 0+ )v5
I 5
5
55
Zf4yt& kd $ $If l4
8
N B!$O'*
*
z
z
z
z
I
z
z
5
Z
6P 0+8888 44
laf4yt& $ $If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zyt& kdu$$If l
8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layt& $ $If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zyt& kdK$$If l
8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layt& $ $If !vh#v
#v*#v#v #z
v#v
z#v
I#v
#v
5#v
Z:V
l
6P 0+ 5
I 5
5
55
Zyt& kd!$$If l
8
N B!$O'*
* zzzzIzz5Z
6P 0+8888 44
layt& } $$If ! vh#v ":V
l0d5 "/
yt/;$$If ! vh#v$:V
l W5$yt/="Dd
)p
s
> A ? Picture 1"R
y! 8 ?
%# , #&')*)-0-(0%()(C
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
!
B !1AQa"q
2 #b3BRr$ 4t
D~
3
%[ 3
qZC8> }
F T!m9r
J+ dIwT |
^>[?:c4 k
%N@$>O}itvf} 9$Uez8\~ >; ;*k v2ls/ -<P < a+
Du\qP
_Hyb i{ F} xr BR nY "n J$\ ] X j
:WV+)g xfbN;4 @l:zce;`!y a^f $s AKm Y/ KH'" [ a
y{ a A:c wm g=+5Sk
@ 5 h 28 |I^ A
b X3zsU[ il& t
# >r Y-Vpc g F JN r +
oMz Q b 4 * Ky 6 h H
uO
Kew uace mS1 =rOWlU6 s gu V{ib1v? L R
F)
-Ar$L Pr . yr :%
sy\ryy, p ?en 9I?: y^ 9y0 W,B#8 qao~ /@ s G t
IHR;W ,:f.e
< v
U7%y& v$nO#I&l
v=
&
7xZo E
V30$36 3 \Pn0~
pG |P tG)X uy ab> D}z]2 ~PK c TSE p{5+l{ 4LZi$ )
N yr]fZ+v+e #B =hy K% OY:gU
W4_&
X& Y< *8=AKSieaWb XA# {TK {yJbf{R>]+SqgEET \
sy YKl Fy ( iE4 U -?L Y 0/P @< ERXP
X)@2; / R ]m n z hs ym t v\3N E=3J
XO \LF(Q j' `N{~U? DU)* Ry0r~u\ %;D @
] >8G7= ,z> %FA tv~ oL* 'E=Hpr jfD. ds: # E T S
'8=:
WY2(|x_B]fAd37"F9_ !AyB tSG
oK_Wn/n?c
i C8 B#'G\ pPm,q5 Df`
9J'[htl_ b B]=\VYk==kt +es m?A
R S =
J r @ /{ <Ku!P% E9I 7N ^ j! D$ 1
5m JK3&{ ,6;;# :9
)y7 B
Td Z'* N
v .$ s "]*HL
r s v5)v7d
"qos
E{ZG
u -7 p K
h?&y Q* ^ {g )T3}Yy
!0SlBM
] ~
4By0 OoS-c_I zCcj &3rp ^F/ O
w HF *iO j} l:]1b>%o^~%S. J v p 0
z
{ &,=M6 |Eq'>E
ztkl
| `IV^ 68 ;n zU^Ow, O O$hs
` Oz Q@ar } .
p >t4 i' 9HS,? t-9-&$F
}ZnI ' Sx=_ wtK >e*qH |u( ,as
G_ 0ne
[j8h#8C$G!MXU%LI sGY6W$V<
}+# Lf EQH%K UK=fE W=l -c 6,
#v:V
t d d6,5/
/
2d2
244
B`
p d dyt [ $$If !vh#v
#v:V
t6,5/
/
2d2
244
B`
pyt [ $$If !vh#v
#v:V
t6,5/
/
2d2
244
B`
pyt [ $$If !vh#v
#v:V
t6,5/
/
2d2
244
B`
pyt"&$$If !vh#v
#v:V
t6,5/
/
2d2
244
`
pyt [ DpdI
A
? colesterolul-2Picture 3colesterolul-2"
}!1AQa "q2 #BR$3br
%&'()*456789:CDEFGHIJSTUVWXYZcdefghijstuvwxyz
w!1AQ aq"2B
#3Rbr
$4%&'()*56789:CDEFGHIJSTUVWXYZcdefghijstuvwxyz
R sZG OHFFGZG
.U
\ O< <\X
,w 0q +x n 7/xj5 K/ # if6#
1 X IaxYV{u]V :J>XR)7/ =9 \)k e= }Ee? | +uz G@h
Gq9 Uh5!^^t
B ~w . j Vz yhV:TG X^]] u
' h<C
<
JW YcqfZG /]A /
2 X+ :{ W R YVqK [ri-l
?V *uJ e: Ri
xDY
g ZF
O :f8q_P|8|V X3ZEd_G Aht M` dqb ? y
";x *a
a9`/$ m_cz< Pj l xNR{ Z
NW+]Yo pY*NXW S z
W6.};[ S*RZSMf c; kkX$6^ p|J|OxH E|s 9;\] /
|-Ln3cmj
|'gG 5 ,VQVNT> 33,v6 [ ' 1PT<,e0 HS a1xlV% O0;o5s~ o- 3n D>
GnbX#8 8C g 2qM
FWu*V d~=
V>m
>H! 5;x m Ad
D'EGkl qYfp:9>U-: UiP
W | \kRNNp tC
>#[8j-O Y8|9d. U y}^ l&wV * |K2qJ .8~ +46)]
Xoky ;.G/K
IZ' ^d 2m _OITv
:\K Kgb
,c@kj3O g2x Y@ n UP2Y $_/+ n k`
dv. TT y *T% wNN.K} N$_ ua R J/-KG
xV}&R#yk - k [vuBMj
N ~WR5d u
Yi| 9+#,>0
+ m{WmGL1} o {( -/w
r-o K? s >5+bjT M$yt> .8
4i j
}k7 wx }<%z!mj -^Hu -W
~k l"y%"t
jo Q"
Q /n zceQ_I~$/s-|1x
&r
M}Z \Eg\1jNnZ(x}2|
7
c>[1 { 1Aquy q3 C Y *q 4> B9H rC< r)I5 s
, & tLRIpu
MGKh~X6,
jb%X
$I^1` :Y H. ^7
0Y6]E$<a<9[w ouE5L taDvv#&0EoT Z
<oV +7 q^
{\Z
|%7VMpxL>[(9?v <$?<
ao 8 l EQ p -N! S Ty% R UV5Y
3\ (x ,1t [
u
,oBG O`q
_ Q ?H|es;oc D i S] &*XrT
|Tb+19D&GKZdX # *Q t QQQ Gg
= <7x Qk L n`{ Y I e}gZ[X\{ew\[][MM $3D :;+v$Wh o767 I3 g>lr
=wZ<.tOM)3 K#1m (*y
?uS J+) 9/4 nN OU%$+cUi 6<C+_=
r{6=f q~c_ H z T
u G #15 1 %<5* duVtar
AzO t
a[<Y.,n.# #p7
d' -c LQ H"; >O8_ v Cx@mx_o"\ZkZ>}^c&[[*
MKT ? )u
P* QJ:S$ 5 \ h lH DX pp1x<
na D|^z~
M?l &z-1` Y"x4wqyxztN u
CQ UF"/ QgPi ?fI e
t
]u8 MSB-$ 7{ G o
b3
,'R
: [ I5ME(KT6 _ o^ :X pN< k,5xFXz J 5\eJ0r2
`fI,5
T7V:tw 7Vh $ CE
|#
ErK& R 4~e ?H3ws#@C qyFHvV )R .rJ2[[ 3:49%;J2 jJ-$
^xR _Es+F+i P
A^^ HGF
bT s`_<^$
tc |UMu8 m
f|/ cf? y'xd1*aw ``9<p= , Pn}9[<0 =gYF4ou%~^ k|?_+ I)EJ6
] Q ^ Q@Q@ Z"?@9_? <1IM5o
M( T
J ] 2_p U >-"\O h
' Xwnx * I Lxu N4G *v|
QRT Y x ST?
`TO
,]8~ M0~z/
7Vx H Z\)h32ZZ^w
Og 5 Z w [ jm+;R ul n xVK i%,m b
86.YF:43i
. k<59J*8||8a1R q 4uZN 980Mq, RK4Jim] W lh quu,$s OYpAw " yfB
)r N
?g D
.~ gEoAYZG% .
{r ]]`n D I"\
Iw
`^$BQ xJ e N7# V1N *Ko|Q 2T
S nP ~[ zJJI+>K
<dZT*q ^|Wj$SRR.[ F n ^ Dd ? &Qko <C F fKD .
g dtt
FUyjC 9&v ve5 : 85y7NM5 K]' mseg >-"M^H!}%gG QkDYszv[Eo
y7eL %$gq+ Ay
M>$Hb6VSv d|fmG\g R
rl jjW<^-KNtashQ 7 t ? _N #0rP :KR *x nGZ q Uk
X*Gxs d E oi>s R a oor _w&5MrC5]W-~ [ *m c o E~ j +
[y6 O # EI ?PS 3__Hg x
7FX _/ <py m / tg:50JTa `R<N* G W
B u-/LJm
@F3;vM|Ow- q,Z} P0
guv*OdF8 9a8 N z5pr #V\ g)F> J.Y9f>j rQ ITU)=*r
j[ [-VVH! ${i
K ;i4lZ
@Pb~*91ZD^<Z o<
t c/g&7<-SfY&3 U<.
N6Z>Lsrz\ q +sDE F F g %'".j ~z WnvH J2BnR _b'>
} w DV )27p
+)_U 9 k / bgS' 7K)LP. 3 l~U_f U ? ? <ccC |+ IK
g | @
+ |Ti.M W
,hv:Fu PU{vk9?Cj}>[Gff+_ [
#FH,}o?6N
:, &o
\R/ !J g <s[
)%X v,~[C = ^ ~* Kt
.K e
a ._\Ip~`q^__Qk
d,&!s_
P z~7
Va_K +i *SI&sQ ~N
S_x 6 i<Mu0y+ Js U'58CG:N
* 59*n{P ;5EWIl
9Y<G$Ll Kx Rm f Do= } 7
x K 8$vZ_ EWQ S L eiH 4:8( L
=Uwn Z z X>%lLq5R \G
\*qb G 2U= W
8a~Z k
3Jn NY(s> D Ya {( "b; PA+ \bo }
Vw K# s#N$g^^6 HQ k
8F :t(N ce~ [?NWT : 6IIW{X>o*@ & L; >T
2~8G4MXF Y# HL|F
{T>B1
r
U;_$q2 ;P ZZF.Wnou/;u6O
ST Hd O IL J= 8X
n W 9Nc q
oiiyn\%S.Wg/_
"Io+[zZb' 14VN
3L 7 } X|I-#B i5 K?Eya
~OE&Z[ A
r8PQu
J '
y.o T 03XZ J! ^ ZO P = Gu D ~O ?
mgS!|$SCS)| ~5 xz y t HW$
ia Q }> U bpbr# 0 L=LN'
Iu&ps `l38,ezxL
<Ro 1 Fz$l& 'R' S Z& GTE^I5 5}~s
PtU8w
.RrY gw6_z26(b /
|#z |3[izv
_x~O)W+|# M
l
*tW
J dF #^ [G
P4 jz P
WmEwmd y z
\ X'D g< m55
x^{ 2TGu[ 4*9 auy {lGi O{M u2f `5 _` 3=3Zn~x+ C s
TQ
eM9*RF?x# 1
?
]]gw/jch]D lH
77=O R F
` P0 N rQ QZy >~IKI)tW}lM TJ' :
*,)ss m=-9x )`0+/MAhI % )
| 949kKKioM /
r\ -K >
__k~ ,I ;6 wy%rO
<g8o) i4 - >5
-lux&| U ]SCknfXf
B
< +dUad vI>bN}wq
L O_
&
y : &Hn Ls 3i % nx,gxv < c >hUqOxCJ 4R{O^6%
ky 3 rN&,F2k (OO0 J]zUQ_ EPEPEPEPEP^
Bmxs>$PxV I2J
b
+ O|Gu eu1 s z I]<m_N< = lm w1l`aa*K'?Hz
k~%.%a^[O6z- H-2Iq0D !URGo/g 4kZ/ 'g ;{ dPDG o LvpCk7R
t' qq g' K B :js, : g 3r OZx&a
~,e7
5U }=pT2bB % rT E
37-y~S }/3JG OK/6< c1 wV0S kLD G 5_A o>15k O<klg
f(Ad i C 5 |[6lt
V ive }$7Q .HR x 3}
Lwl | DfQ uH2h/#<r?h+
>)R .o_Mizl^ ;n x!i
o> % `8 SUg
QZr4 i8b j`+jP#2 o <k
a[ qba U y*azXz2Ty8
}i:SUq?
<5 ~0[ |=g{-GNoKk )Kk_K[t eq Vw
n]w>u'j 4mF;6 {EFd6}, Y h .\ oxnL#YJ
ks4 + R;QmS_i64
*yEu
f+ m KDg!g7 8F CJ0ybr 9 'qv 9# f D 0 xC:N +S-J IN jR %;g
vt~U
_k 2 w uY~.&uU
9Qi$
n ZF ZFcTl6o.jy eG ;
7Ru ~D }a~dl5
W ^H fI% MpB
^xNg S] 3R -(bi$N ; 9U%[K 1 `PSw T+%j jSE83 UaV O N-5
YcB5]6 Zn ^\j , 5;..o q5a3 MA1\$ | fF/9 jn\G .}}^}+ u6
nyWRA
IsK]J~v
p$x ^ M X
IO W <xaj9I=9 fTcMF{J}NzOK
x ^@;C < G DKMH
t
1 c :zWD L|e
R:q Sc`A} 1 q g> H r
s c y=
E]2x
a-v\ht YF s0" f w\\zMEMm\ex 4 Y q3 2ONy=
?4O _
xXtS"4K $^; &% gL7>"/$+E6
&-sT8?
Q q_}tSc%x1O ^% cZ iZ6 alz> [ O- f 5|nf
p UA7^X tiF?g QP 'U_ O&l
7 2\]M$3t 8f D ftU > &`}Vy [ S,K
qq=o
.2 [
0W+:B * dZ*1 ; :&Kv:K^xw O ~- }Io/ uve 63 Cr5> '- c
R^y[_SK Ps ,Jmnx'=k6ykV'UVIi2h _C d T0~] p\<X *p KA<
IdpL]z0q U1\LWroqL 2 :E 2L` 18xy d @ g fq_Q'{
Wr rVS3r: N" IHVJ {
>-0 XUqrG\v/shd J^ a_oJS G V K~xa i wV o>gk
wu J XeH|{&Es
5k S a'Qo ~v
u[6Z2:\g ")-BB#1
yl ah |i$F )|W Z
>wP @KF?ke t } \_R WuoEe{i } Yv3R9e FbX+f @W"6R
N um 40
r` - I Z_
2j ;e[' t?
eXx{#/7dd n> kw|Qj*SP<
9V NF
4v h G$
)
G A/ z|&}NV +/. ysY )n~ ]_4K};g[+y#
_ z | x B^m=4,oK$J| 0Y$%fel W |[sxz6k?@o mu e O\[X>E - u]4~
VK wQ
> (
5 "d
VR/h=|gYm M
Xo/
OBxF ~ 6&eG K G qg*d*TUSv I+K 'X R 9)NK]~t-< x[G 5 ''
g! A|G a'ny u Z 9?C|>F?Tm 9i_EvQl? Vyy
^OXG c9 O@ Jlm-c x 5]U@w= .~ QNfm43ZX5j9I;8
&XUrX%p
E e^ j |q zo
47
; ,W H :2 9 s<e R&[W
=JUZ *nUP W 8aB [ \
V QeXgU0T:Ex
:P ) h | Qu[XGmf] y,n& $W$ x m +
~7GI _;o-4[S[44 l#bOq
q j?1mD
/.
G,,
V2Nb0f? ElU S N<& EO \) @ 1 p F?" U3X z INYA
`- tf 7r h k [ X>o} $6v 7. W 4bfF m_T; # k{t
o#2" 2 k j |k]R
W u+w ~M;HSopo|Y{2 nd {HQK\]\ M X G#o-ab4o mso4 x
% B [jz$a ` k|/ <)|> w$ i\h twgz (|4 yq& |O 8
9r5 }4
~4g AR,3B*SV RujX
2 Y$ EA~5~?9|~(k_?i?z} ;i|6 ob? bW ljFIc ?7H t;
Mi h u pkKq'%rK1$ ? 9H|1 ~ m h
x K #o`b + _{ I$(QQ ] I#V&)7 mEI6 m'x-csgG
|Es<R &
Y
DBWTxk g<y%5
vW4}NR \kz Mp \ / / Y W fyn N_^
?
UXS E^m+] ry}z ~b
fZ 7K9E?~! /F|I
/HiS|xt?>"$ _ oJ =]'
6mn-^#OKl//|?q } }/4
p r + #<}?l|A.{h o
^w!c Q{
Ey_A } g7
Gf4
L5hUB5Tfxu(T^1)) %M8^Sr z<
Z*G|SW egW
Zowl6
'g3 g8;#
`|[h {L_
FM?[ [M> QcM2oPMo< ^]
OO#,tX5 _h:d XIic m1D[3
c# #
Wcd RScu= 7I/v j
o 5{
[_ :#I G m
2[$Xn9 1_1~u__z / xc^$Okx+)g nEm&?
xMKK @9_ F8 &+5F
GV (& T ']8xpJr hE'UVvJ 3z_ JQ} ?KN
$C% k~:x F- 7} P )
d>vzCo][G] V^5
6 1 {
$q IQ 5 8S 8* ZI !13 x U|NS_6 jTxLg< ua&Rn1H|
j _m I|
c?<Y++(7Q
gR _ ViK Txz6P
+ l+ U J 9VUQjB!Z ]g Zc/ j # % GynuHEv$l# V>Z Rq k \1
X\ ,*QARkT : J pM\_%},)6 &bI-Bi:D #zq j W
=?zk 0 vI{ b ua[~[XJW A{rK "S ^> < JG?
i
^6m: k% e? [ # J A5~ o
z
urk]gXB|| G -. ' L?o
hw;F |D=J(V7-( ?Z^id? {mj xk
/i ~.?
Gc4 .al/|<e 5v6
*>y O o / |Oyw ^5 ao<Ik /MYht e~
d >x.c : z
wzs|9yox l
G<`g w
W:
"";= tR?x>)
f 8 Yf-#+ ar
q >
|t C - c[ |3i
{ux 9?)?l `qf?C]V XPw ij_e> xS x 8oj p s<N[5
:M a S A?xw@ xo6 H ,H ' ! (I$if &:?
// Vv _\[Z
I$3j w ?i ?h
7>
[ jx ]M' Zy! _>h7,5]:?P- 7VW $ + &C| f`"/
< s : & .?8U z1F J :1PN R i ZAZ4N `nO 1fRc [
.)8d_-b$
4z
nn+FF{`}?
,?'
W[x.F <Gg4-wH8g ? {-[
=Y|
3 y p Z X& c/~V~ho_ 0F< }Bc u ~ OI }+ ?dyZ
^'29 H ` 1TaW
F) xb+<0UqXz BHJJxIME Jo P
N~(h:0Bkv Rtuk qIAk
xu1" S f lY Dbf6PFs_' s!I?2|( zp 0l+ 9)J Zqs 48
R pZt)1Eb
C. . | y0U
VV{mcO'mmqe4> qI- e,w }) ; i$
u+xtp
(J#
sq q*/>_)|# nN ~
w$ oOoeN} mzW2:5 (
4WK^ {w Po$p B | # rC0a s_
c s< '^S xl*`gM5+S5%#QzA|A V
qR
dkBXz8 ELE~/ Z W l X
U8\D]+ (5V Te^ NX 2N={\ OU_] v M(;q j
q^ yw
M u . 9 ?)$ qGjG G$z
V &~ aRv\
` w< H5sj^-|)
J Q
6H9'
=x
id 8sY5C[
QEQEQEQEQEQEQEQEQEQEQEQEQEV+
G)
( = q
{?o~ ?Oxg|-t [ S
3>:( G)
( = q
{?o~ ?Oxg|-t [ S
3>:( ?
:V U ? E( ( ( ( ( ( ( ODzd
j B
A
,? ateroscleroza-230x258Picture 2http://www.colonhelp.ro/wp-content/uploads/2009/02/at
0x258.jpg"
R M l 3 |M9FM l 3 |JFIF;CREATOR: gd-jpeg v1.0 (using IJG J
C
C
"
}!1AQa "q2 #BR$3br
%&'()*456789:CDEFGHIJSTUVWXYZcdefghijstuvwxyz
w!1AQ aq"2B
#3Rbr
$4%&'()*56789:CDEFGHIJSTUVWXYZcdefghijstuvwxyz
?R 2("
2(
RD>b `H9c 9 n
]<{ndO y7 [ktY]vQ
?#^oOj-:|9 [ {eeu
%t V
|]a|%5
jD5nV4PSi#( }Yv 74s@\k ?b ^} o 7g u % ;k.O{!Q
Qk$ & l
P pkg_i~7 u='Q
; yld4s@
dE [ ]:4
& > j[
&
^i0=h
Z8 N =h
r
?? R' `
E*7 } C\(/GQFG
j2k>+' u^] o x 5Z_'
w f!';M'k F A* ~ I*GW& }
elx srVf[
h6~ w x "qd 1q
t,# k^yxl+ N[ O (s7"x?j{ bf+ [ T`zHQOS
+ U{m
[_j u]vmOu } = ,iS\H] T~6\YH Q P 2 B O)&#$ {~][?
v
Oz
g[Y`23^biY b@ 8`]x 9 b]KC
6
H ~~\
=[G#F
Vf c m
}oHYc I b
q]
g _5^.&!'
j _zT\\j ]8,a&V~|! #HvH T ?I^A) y is6
l -1'<+!u or 5h)xeTT8I%| 0?JukK' J]? |uv <7 i1
n{ G{9a Y\K HW- >Ltp Go aiyv { - A )\ +Q x: @i
x
% _
061f^ %, /h ~ < a
%M$ ,~<D $ E K
rOFM6Z P
i>42Z{Hai%| v>p?\
(. Cnk
9x![J.y
vvoc.G] >
%> 0Je~Ri~H,4
>&Mo
,m:fA;D$
xW F|5 ox F wZdN" fa_ _k Hk jL ~z ~*~ Xj ! Iv6U~ + x}& T t
rs]<[}_?/zK< G8 W,}@~9^'
Xf
T >g\E 8*}Ox ?:+?5 9
J
sI l (W K m2k8Y& *s /XU{ynm[+S1M5kX y&a*
It:eWi% #7 Qxl2k
U?9 zN , 2k;Zh [ YxrLq )/ g, ^# O1 rk
iZ`gv{W: sM/ <h m Eo'Of~ ck ~\?l>s;V #g _}+ <
kWo1_J|]~| h g]
}[ G U^6e o,| d]:{ ?!W O F M}3 (|?X7DI *|Y Q W SL{
nIu _tT?6}% _Hx af.zoU>e 7D% ~.
v
}E'> W~F/4sG4`'4
-[~k/} U A}m
x
eHv }H A ZFkvK p v$/& iV 3|6mW
{h}.CY)K G ) jo] vP2
?by<
. Ah 0
}} 5 c
jZp 4C+ In xOZe_=dc9
YRE %z > 6K{"x R
rFX v}Y
_C:f`}B4 U > 0 b
k/<U$ g.uM[E5!BK/YDc
0~!x
^ 7g7z9 ih~
/ ." Oe2 J s~& n' +x,KH~_Lx7 >Aw@xe !jC o oLW)iA9
)ewi$%(D` 6__ S` muB,@2I+i{` [[ U[ K Y " > -M/ /iWW7
U2
/ q F^d,Qtg & M LE
DP<
A p [CN
,~Tz#q^abgx5+ks)@0N?UG)-7"Q k rA y $ 3N: =b_G P zWM
Dkjeq kZ] \ @ t"uaO \8G SO +Ro~~-\fi
: ) OWvU<GY} g k[EIC$X( g `mk a
{mWwZD7<8DAI
T v ogVvj v?' ~! , 5]^DUf 8D Is+ g
~U|3 C&@K
C3|W MojmsU H ,<F9
. z y4S7W e (x
} ZUfM pQ $ ~O} EQ]~' ]'VV Bur,7 < zV g 6 2
61
hZV bIp=*}7 ! 'H" Y;;d UY0@-< i2h
?
3F}O ~(Xt
D}"EW 7 a /
E6oT 75k> ?d 1> & ZM" M{7 I]")v{ "X?zFQ W ^UF|
1 A G=[(]O ]&/:6# e}; ~ 7 l.|o
xV9}R6`0JDmE8L2q o
*dx q^ A ,?h LjuK*_ ;I~H<;4}J W
m >|
wc{Hb 8Q
_g3
QFO
Er u
_L]J\ZB\ .cG#z R R+, h{K,l]6TKxu
Ht%x{ vX>6 > NI Oqq{,$ e ]0 +0[ fa i@kCM< }H~f "] .B l
' [ MYJ$ \9{ S pO,Nv }s+ V+fH Kl$r~[?G<sj'th|?,2i
"TQ+C^]_C ' x $ *-xnk 7LO c
W? 6$
9 Ms#}+ !| =F
Y ? u ~ Kt7
m sW_
?
|" T<G d? -
JD/zm &1C
| 1$qG!Xe ,
r6r
#
A
" =
? ]G @==
? ]8{|77 x&I! B
nuqw'wwwY ]ww`qw />;33Nj::
,X4h` E
,X4h` E
,X4h` ]? $uh
_/ ?i> ?Vu NGX4h` #~ 8?q ? ~ 0|{ 9 G?
`;xl g3 O?'<?3 ?
^ s _b = < , E
=
< _j;4 cs / x^m {>/=-X4p@{68` ; /|a??}s > L
#=Slo {
/X4h`5 ?o q 1x
z: # ,E
xq8 7WL 8 + ym v.`0:?m]g |+G>
;q ?n> E^
o<'o <;x_
,5;W p..sL ]o/ O= k_+#m]gySc}4Gc
,WO~uc _Ym *y r,X4h TX W:^f z /Zmb~\WO
,X4p$fb ^ /10 Ti w> gz ' Zux wv#3 sc~v.8_ E LG
=?_6 [8m=
m v[4pT}e;Z{[`]Ei| _/_ o} _ d%wKG 1JS{19
|w#b k A=6 EEG
'> pnG!K0 g8 /1VS1 \F9i8y{& d < .FH ! = wLo -! ^ M/}
ld .G>QPVP !{e ;\Sf3 q CK }i<8 ?%j- #
<9 W@ ?Ql[#qFy
_8x zM|y <[=F <?9 SEX
'2+W0X{h`e #c.g|t v6kLZg& Q
6 y H 8 n;{77
_Us& y:nYG> .oa umo{ fm ti>}uX]s_x/m| q |
YC0 i=i] `;= }{\1E/z>w / m[ uc2 : 2 x/?es`
l~SN[iX'y_
O {#oGGurmfj` ;jw,WZyb l?> N>lV ds gz:9(6
y1PJr 7`IF|\ 7P^;|wz w #\c<W oO n:b % 9_
I -.t xG tm <{Xc}<!=F
_mvO+W h _
)
spG}
d X
=!!b sP ?`6: z/s=+8/8 DnO a x`lt~r A> G b[h7 8o
{:xoO7<ys 3= |h ^H a
a
lWy
Xv! >$C 4 r t+kx 1Y|u1 i] #}|{9U }g?3oz XL
+
4Y\ d
`!<Kgf j_ B~;`4_ da1 dY 5ie % C_1q x oFL#
| VZ? ' =]
FV{g ` oMJ_BC g 1_|vH _qh|?,5vk qKhW 8D~ V :
7 7h`_i`
{11
Ud } ktxo
@ b uo; E
[ =qj#VG
LZ
g Qyb4 evhO6gc
i~(Fiu} eooaaop{_{=c`o , Vi
tNg
;
z z br yO/(toI>K 8kl]q<
$5~[>rk /
m #k-nU Gq xo.uPbh <7vHr- sD k !=b1?] C on+
^'sg9
)
C a' m = hl6{1@] ^: wl / W{;~q_]X#yu6
z1;5'<<*_^qmhSa ,
} 7v ;w Z {&O P e
mLx-z yC?A
x b {~ uz |i 2mrv< 5zt7!^ s|OF en., V
~ Mko y
\ W
a3
?#gk
;qn
`T2-V#
#3 r
~4 Op*__ 8 {\~3Y\ 8w /75>a;: p Ih ;~/BxN8( y >R
] ! X ) u ] d.s%6$v n M avx8;S Rx~6{{| 5 _
{>OuzlwivM60].< b`;^,> p_ X
\
fv [ wa | koaVgx O| g N E O mvpc 0^1@W4+K
s~ =*wN x ^ =dGlK h _
5 l2
k1G1> +Y27_
n$#koLW<Wnn5 ky*x
= .xx r a59 3 wp_~ CLont lg v-Y_ p ?|
6 a} | /8 X . 1k;K 3 o} o{4;7:~ ^ cV k3
N?
w)w 0 ;l? O?C % rk g9 mGx_ y?~* [M . y
YNr/OL' =dXs"l +7 = x} -&A3&{ ] <yf;S ESl d(|}
K]0~' W} k?o}w]] 6:=d pH 4 } g Gu3W &{`+ Ft ];K{X/
rm x rO%mvcn.et[m a ^L.tOx7|6
I>d?09}wz. ur6r1{8l Vz7;e
`^ gca9
O^[ll;fCW[\ ;l ro4Y*?=b"uBd&%dH #^h| /O>"gJq|
O 9 {9qF_L g 9
s ~
q`?w
mY k,$Or
c\B . &L[l
]Jb+7 x['
/~w SL225 mE g C O g lD_-_n~=6%d O _~ uT_njSmk~\
fI
1W
s#x{i O
_f+K z
= J 8>
L ? = /WNR m}v
UY~
=C# | |c:8M
xMf x@x'
K S7'l7 ^ G= OshM ;'fP._jl <m@O {:}wV# t)w
<5)O % }WtYS
w7 ozgs (c [ or tW{ Jw#,WV 1{qF' !9b? 5 L;T W[} { g~
sN?
wYL[[ |d"ei}63sk 3$X s <3 E dE V ru_6 ~ >ux e
b>:K {Omr
>gy '
h.S9 ad/~ U~lGX slX_ Ky
`<L Y|* > j V fcL[{| h 6i UZi2 ? >hQ Y?/ +fS sv
<=?L;q^{ 5
#?u)m O~s> +Gk<Zq7g^ @
_p Gp^\/1f
} l <'e+ {
{r>l6gujm-
rt~`}
m_us[O;c>) < 4 :
xa.mb8q/s Zns:7{ uOY3]/ O|1BK }O[ 8{ Gk l^
W}8D k ?u l |L oc S88lx^ fhV= ;sM8x3d L 9> > n4 ?_j+
0/ ZO?
/x*n3 qS ^>c/g0B
R~ +3$w 38
H -?- o
J6 ' }k8 T>I kp]Gj=^]?^
~ 7>Ntb`y{'e6
+{
;C.#Cx
k3 `#o(E$C
BLR|/_ /eUdkr h3 mt6!~ 6<lnDlC }~k(0bf
*+ L}_DpZa=%[ 5 }B?] m 6s 6 { oi < xW}a
,?4V~w C| adONgSd> $c6_ sy/ 7? 0g 5|q w+8
,ilGo kr)+ jcq k c > ,|{K> tK8 jy: 9} |n
/O = d'{g |0?d+LV5y/}fq
. ! 8< Q~l/. ^\Y s(] F 49Upq 9tO^^XC { S
s \3 } @Mb)'}DdKr qw V1^r 3 YXxc ?{ x> ?_ wwq|?
30 k?k z |{K<?Uk yNgrg; |yy> | {6l =>W+
E~ bD9>>;
H.\1e { 7cW2 >Rg 1nK~? N b$=RA C t-. + WW[8X, [ X:% C /v
q , {ddX5Eqo=c dcS .- >ln `^{ :- 5 [%
rz
sLk > w]G [v|/g~ g3|uE~_ }oM az\ 8h\}76S^
8
a ]eWmk;2W
_r Jx Ow /# G@ .'S&'w7%y,qxTW ] Eh Ws\<
K&nI&r&+<cc{G5;?_N|+]1!\ 'ho8D g
@/t
mfc =3N34q5]X6dv N 6`
} 5 <lk?f] +(v | t` 8B7uO/|8F7 kJm d 0w,{ Gwj>
/a K t K q{u w O;}7 u
q^n Y w| 8;1a{ \ Ml nY: 3y I g xn
yo) /}s>R9 y} > p M'L<wL;
!nO]
o N NYt
x M O9 ,x M"l k
r5 ioj][C?} w@N8.*>ic +w ga | O< = YC|%y~X mp q kb
W h^ G du#Y
Lk 2k(
+t
g
S Lp7
2)< O^? n
lamvGl%^5d817= G 8toMq ] q
6~fI 3y /rv V
uv
8 .%r f g +kggR
]g
8; .a
q |
qpy< w y~W+b =( {+ Y +=
7 T :xr. O| qx3N {O:
a^ W\y2 >/ wYC 3hg) q~Q XO
^6|3z;yGN dWW [x ?+C t" q3sg0 ; {dY`} m& o
. Y
8+8
gK|y
>kp` 1gl|7Wn x< `V]c' _m ' v6 / / d2 /%/ (! `
p +L r; t / s8 -s 'sWa1Tk
s K&)
f\[+
/k wz ]o~ z [=|{| a/Lp/\LG& b. 6 z'p W
w }
|=] 8u|,L {< bw%
Y{vA8 _mFe
Y&
0 {= p /p>tMQ
&7y&:j \lbM|Ok f >tfW:f/6k#</ cck8^fC5 W n\5
d
{{ p mLq' J N>aE &l G*;ulx? d W?_ WlW oO }=
z W8{`O9 uq7 #:g ).
r{Ne}[_
K_1
?J
?y
jrs, }^]{ ? I
L >p<\t 8s aA. ga
9{c_s Q?.
J Un$N |35=ejS [66v3>^ }%\:8\_
[5 n `|0{ >8+ Z}? c&
' ~S'
x !\ p r71 qY 3|XqOd .^
W | 8 NQn=+'k \ n_ b
ha y`v|+[: >X
} =*^.?> 7 5 a N1qM'8 N l_ q> xbny 6 +B| + !9+ < G wh %:3k
!{6 ]a qwfc.[ ~! ] [ l$ +UX
gOlY~x^na_:Wf5??K) l;
y/])tC
?[ _b-{/x gX>8%gy = g}7-q kq b {} b gj3 5 # 9 S :
|% ubG5 w l ki.2 y5% 10B=Nf2 |k-3 ? /y7#L] 5$~ p<
.8s zn><Sg
~
|; U N %?E. w{5@ _>Nc / 73vt 6 _>{x |.w p"
}r M+
wg;r[
!H<F -W
>\ M >x;
}Q9 Skg
zio m' 'W 5|YLPm[R ]F 0 `; #z?#W
ml(
- ~
-4::] M}i} eh%k7 n mar Z=, ]8lr1Yzl al
\, l6 ;m7 1f=)8w. q+:k>* + s5
< uW ^
~x
j9g }XS=Bq5` grw<; ,KKW u, ^9G>D%`{ w
g 6N|<=J
lC; g l `~> .)wr
g>q
$c%J6
6G
| >bq
)w `D 9A]zU^_HSt kG x 5~ %`$,#c[rkcj0 -g6
= t o(t9od= <K %Cy {u/ u9_2&<G r {\?O 63m
+ 'k%~ o\[UG%(6U / )~(r> 6K & y: 99d| ,' :ln
wOlN\^ * = = 9t 60uo )a{C OGR?/^E\+8~ a
h/a@4Y; u^ a?ahB}@0 #y='onoICfE^/ m==h ; ;9J =4
c ? Y@7/g
%7
p_c b W nEf
K= 6 ;Zm3oz> x ~f
x Ky2w Y7
- pXj =
9==sO 't'RT?E
y <
#JZy8b:LG@y= K $Y .w, Y=: b|
z u 5y/g {X3l~ f G >%k
. G4uJ + < |iO j Okn Fl$. ?3 7
n .) ?#^,tl}
+<$K6. ] d{e { ;
0s# e
AX _lY3v>eLb6F={
%x, pY ?&
y 9Bt
W _yN ;te
^o w:E C 6 \? 9 a.[; p +9y 9 g-7 X:
7k[<s OS< @~dN C"R Ct>u C:CmI: E.
a& v3 .4 N [ gi1 "}
uUu#wo W,$L&{ S @vYnb6 v W 9 p|! paY / >rv
Ot k'Sm|{
' >C 5Px~s
l04 V> vMg:~ OL|? 5 5-C t yOMj}kK. }P ,OE
!WuWsTv }- -W/
}!o?a3v zWg
* > '
? <=zt?l295z]nv
7 ;d0 b~q7hCol9 \5
g ~/
b{IS!{`?l| h<>I v2 MFb ( &? s31`}=,,
9C cO b l]=
ig '? ]z~O9&
r{w*^' 4A ] zn :c%k)X7yN
V _}T
{
/{
t.bqq _b+pK%gK wl}}0 : e.q6 h2 \g EO 6$xgO
N
| d5e 0%> z8 8 .e4&}Qf * O CmC ;[eCtqd_| zF|)
wN 0
_VJBu }7X7 C 0W{O
u N
]g .tWo~## 9
wJp}>`R { ;1 r
cG I/z;_Rj~ e |K i?e1%y/p c.rk ~$~ q N/z& +ap ~
bx\: =$ { } s$/ z /%
8ie>>
i
Lq
YI~ -/#[o~'c
ER.,g mhm ~e~c6s" ^ t * {{f,q@c[3tX_O /=se
[p 3_
m9 .y?G5~=W Kyo Gg ]<*bG' ) NW h ;3j7!z
|~}!hc
E dEf
6 <+ G>u 7 n #?Z>bcw cq\ 1 ; (M >1N4'X t!n },kWF.
9pZ
#; a {F ]dwY FFr?m.d{+9)77 >8_ R158k Ivm3#
]t} MRne{w"fy $e3< % /X6 )> { ! 'O> V G
j}
q3^2 o }|| W }"d^d^ CUg\s N\ O%
D,8
1d^l 65_ nz 3 eK , q A>ZY\ a <k p}W
'q 6 ;j!
Kt i8 7:E|C q
>Q w[C~< oO^ x Hx} >=}H
KfZ=# [9 k WfOfR n/5; 6 -[<, 2 fs o_ fqX '
7mn
[9uFl #/f +_8 g0i. 29X VI %3 Z eKp(^kK
_K cAm %eg= }x &NWe} \ `| 'k:o Z\% q?
4q7e l c22G}_g/$v ] ?
= ceO
+:Txx8^In 8_ op2i/ -7
;+bqa m~# r$
J7n&uVN .wO^YNw 2o
[4i| K;|
:[ /'
C)B
6Ht
^Y2 J2$01M{eo3,3
Gd_C { / {z!xr_N
p $ w:#{G
c>a_ K]Rk
M> g, 3
:C Ak^u\/Wgb=4 69Npt*{%ca ~vV'%6 6 /( e 3 V` ]
, q ?
^=7x %,C
0 cMw {
pp |
L_M
= li w};7;
w< x ^w |z\ftNz ] _<y U[e\jv# 7e[A8b)
j _
29
g =e f3o0 I`
w2.p
Bs
.sur o7r
|e><v /q\ eZKzV M'OSg &|PzE $rq ruM[ S> !_UvwW>$v osx
/ O81 /&: .g X3yu s n =_ L&L4+a , g}mn 5k99}
G
r#'NfN
Hl l@? .; X
^ ~L|q8v? E$r[Y 8. ~ 0 z.q=;svH Hfc>
8^?
59yf
&Ul 2{b
v
Xr t S3 V,5 @XNq',!` 7 x oD 9W;
>> OX ' q
^ iK~}gq4c:K=d~w
e>q IF2{xQn< }x WoGo
~zN 1X1pq {o5.LfF k{zjAobZ3M/H
!;)v v
5xY =6]q5n os?_ FOq4 {-x
4 p q&nP ^H|q z>}Wf#.' _
xS X<' Yk W/r^~(}9 7; 8 /6 o 4n>8Nw
m 74GQt d
Y%rm);ap3U,b X f p ~e7
] mtE{{ :>0zX>)SY N4* ~QSa\_ (+, p~+mq8y 2 p
3 X
xs 3DvS Fo&M[ =S>uwrE.%8/O/t~9 ? Wy # |{c
S~}M ny}9@.S
})
>z9/x &} Ft
My ^ #? z N vk4I@ ]<u+-
$#==#t >
1 gb+6,fw{}w, E Co\r\R> ]O +Njl y8.) k]
8{/G>R, Aa V8g {O\\q`|Sral
] ~{ / 9> |j r6 ] W r} X ->rJ>y1> FQ{ V<y
Hq
zt M Gn-}ch_- {LYT&gr%sGGJX_8qt Q Y = /gP>G ^flRv/
3 698 q6K|0<~ `}r.| _ > .x.N .uB=TG q/
, Ur .Njx*| ]lU9svN} cMki}
qv# *7+h) Z? 3 o `=>~X
D
_ w ( @wB~:lG ~g7| =ky6W M .t s>w7& {
]+M] u_<
C - H<`;Max %mpn{ a2a3bJ a{ lj:M k~ XskJd
6n
} y u gY}/ | &;_ g8>~' %o/=
X?] S
cU zz sX zrq = ??dl) 1]B{^ q
E
} #^ 4qux
b ,wqv
| ;kd
l/I=e;^x~A `XOabyM { \K3/W v OO9mJv}
qP8
=>IN.[ dq
#sd/! $
}3
-| =~
f| A# &x/ uF_ta5==&}#\C*&mMKg O/S_t-
~:^ ]O9z<?wEl ) rtv8KH6$cF %[* e6j-m i_ [69 zs
9 ^
ay mN0; Ggq ynG_k
oZZoD < K
1L:
mb m+
f ? S w( g~7 u =e7t qYw+? : rE/:_lHR l IN % kKr mt
)N51 vns{s= ? j c o\8 t=wM} `q }^a~m q^
w^ ci~2
/j _u]
w&_'~ IoaP |_,?mt .e}'W <h* 7e4Ys bo) y
L 3vYQ?XG5 ^ysy wndM _Na]{ ? oA
~hd feR;U
j g 9m Eb!<Oq
]%Gv=Ik jw~On +
/>(kG onXyl{Y C. ~V<o7$w~Gj/h
2 xz 'oS s4K~ x+W]U2{hp
uc 4bO>K> q
`x; q7]Y= Rre9 K ~ Sx! ^~ 6 {{ #)K9nT@~
U /R6# t ~ ,We: 'oqI u~ oR r4<I kCG ~$e4+l 0
| sxg_ 2 / =S>l }$o :6 ?qNp ax^>oxA.
/ t&}& 3 '= -^}/#Gg;1] Ob$ OLD7/ e ~Y M [Wv=a
{ ,q:
cOrvNO ~; { _B
?nzm 3|h ~E !L?FG[yqVW>Z~ ~}(K S< +Wk
LKa~u1TH^.-6]nh ;XKtVZ J
3=D 4 z"`}k!vsar>-?\ 0_b 5d hkd = s "ly,
W6 w _+ F iNxTG.Oz H{ i
os+ w q{d a J8(}3 d{r H
[ |. m5 ; g t
Z wF:{^I# ' NrfNzrK aDY 7 a:=svc^ FxM Ez U
P Pw+ TIO(* tPAAP K; % P5,] gNO< Uu gYcaCz+
#gj z\3+ 5 w tc~{ !=|PY.n tqOwe+:_-C{
^zW_
57G
: VGFt@%>I0
^1/=[ ] S' 1T a > >e,v% t ](/|z8&xH^
>}"J ? }; _
`G _hW =rKyb ;9 v ] A 3>kFl - ;8
r7LO0 e v:
p ` ^a 1
os 10F6 1n _ %g'q GxWO'Nt`z5= [yR Ou} y gI|O ':
' 9
o\OSG? _ f:N c ]m \
v ] "u3 9 7 '3g G- o 90s \ Z s: %!WvsN EB .
Sm.>a^ }k?BvYV K++|KV k _|7s~, y # e
/ O w> gb 7gr v { C _ =kC 3 }cJ{ 1xdts V-n
d
riMy4n0> 1 Y.dMHr" a+v'6 {\et zt_8? Mp$ >frq
]\t@.6#8 o) {K.<
& = = r
U(}!Kjz1B7tZ>m }/j
LVj;UgKz3U} 0X[N =6v
1 CO ] k.z6/ H{m {h nkm8 M' v
n E px (M~r98 a~ (9 H C wz v !$8m0
~ rQuXjx g
Oli Mm3W/W 0=jMv| _
9
< <G 0 0 [79K>[A=
> tvtm>k^c 05}i< SNda'k-= }} ,oD?n1 ync0etm 1G z 1
{- i\Y
[=}88 mM[O]
s Z$ < I
~`I G\x*F87Q )|
gos'un
K *] #v^Wr
.9\?a}> s =;VwaEm_7pf | f0Re]=y<(|T -` a }a 5<k
lEm^5^:V ~R ;toyElG? _j 1f:7
& #~1@;??<b{iO Xf_
F^ A<f
^+ /j?u z8 {x $<Ko O k, 1x Q 5>4 }#:I&{W'
~ /X|; g 's |M0ZGHhs Oi 8:'+' y!,W
7tHN^mf
A.<
k yz| >2X9 ?O[ *P0 k}x x:gk6V' n}U=o
8 ?9 y> pQ<}s jvg
hc;XSC uq ?8
; ?Ozc;x
|P+ *PMFz0] j `~
\n?}9!,|3[ k~ uGG7qoK
' L\]~q|W~ ^ +| O5g] B~ ?o{ |7b=bM
O!o/ eOF
xw%tb
SN
y 9x /tB g -c.
w
yUj, o VJ\mopv% l /:tB+
`>7 X
X< Ozn N wMW" X
wdvN a
H|3% {(=rA\Y ! `
_ >rtj w:ow'.a y
q8 +
Y
Qakk s
c Wd%
`T Np k: s@~A{>g
eC:3W< > ,WO}* ~\ Wu = >~) l
sW [g `5Yx Oo,Mf[=wp < >|
? 758g#d"+=' 88b+&=3w >s{ko a p~`N
:V^notl=ypU~" }k. 7 Si}; ^ga `u9un,S0 >V seg { nZt'[8
0ho;0mL m3_SmlO7y8 ] 5t
z 3^ \j~
c &/o 8S ?9! xVL8 {X lR|X* 8T?X{@r ] qN o( }{: G<
c &
o1L
a_'t^ qPk
} 5 . /LV M q 8 _"r8
}~C u\= |_k 1sc~V vwXs-S~
rI>A81#8 }{JT [ g"< a
r} q\/^x olA[q ] | <GO~}$ 9YMt ?+Qlp<t{[0O
6aSW p: ;qn8'`0!8"v! tb{b0xn ^bs b}{+>O>? }
7{ } # kM ' } ?}ZS
<^<K.I kh8!=Ng#S k8&y` z3|o OMvd l{ (r^k9' B
-;} Ofw }y .}6 cN ;&4n \b uo \+|
] 9dRy7
2oD^:c~|8vp; > o?7 g ;8=o\
|
'2 wiat w[ V
C2}S %7 = ? $C<
~ } >G d , Y 7M=>@Nc
C;J~9 `U ] >i lZ m .u w uJ ; uf\Qe 8s nM$
<' qx.vREj nM 3! p")
[ 3lz ]<@V/
d bgN83
kr
2_ lNl v)]a vaoN o 1 ` ]zs;~{~s > E'.}&7= o |a6q$.&e
|< |_Z9 ^
WGQ6GON t
u:? p *18O u qY}|Az ~ > L!vw CegL
Y
| ^C0?L $W`l :ks/ p?LeKzqwc?J9m&K`dMu N
I:_ ex ~: } A` 8 ,.b7 wO|`3 ~| ?5/ ' }l]
8Lo /v =&=n&NKg
;*m 6| OyGa wN`R=-|0r#wO_tNtjl } >x k {0 4J
[Oo `|
:/ -|]w3 :d 'b\m 5 df ~yGkx k Y@v k otp7}r < | x
1v, @bk&9 ~ pY6 |6 SF{ v B_5 O+ 3ngtj>0ln,\ l@
i2v}7{x^8
y`7? O, xs72&y3> b C? ~ 0 q
;Vy + ]%|.,q: T x=_CZ>^ ^x>Zk 4>g cG t W #
pQ z`c L.e|83 d [p5 5I O@; 8 #
>
Iy e N > Ii\i.7X+Rpf po`< >a>eldoZD |GxWt @ l mn #m
IH x
[ v $ -UW`>;>W7>
ye 8HG j/ =&^op ^;Z8a0a^p }kN< g )
e3
n O TWf7|
{oaO a1y$Od ,g qBoLN V.9'C: ? 5& ?L\ x )<mY;pY sny Y7p"{h+GS
IkW 9 |v&k # ~:]s a^?dd2 g {V5eU^v- ;iz0 KAq| q
x-
SpCd
MO
_ o apGG<
p [ C6 k ?w~wVp >
+'_ S .K~
|x*
<!,7FuC[b
] 2)Oz l
6 7 o]Unke+^ 6ps6W:#vKf6xg@38
F +}t[ # D: K ~
= UoFo p^O?=8\f>S
WJK 2 e/#+rK?['C /[V N ^}qc< Sz _Mr+
2@ .x^=1. k*W )+o "M
u~~{k;|d !M:
o g:v 8
t{ )
q
%) azv+ awkvk
9{C<m&m % ul 2ine 0 %] :W&VXX>?A?1~c2
:EDc=: #k@q@q=2O ||? &[s@' w{u 7 xo+| ?#s
] K K||
?&q b=,Z6I q ;w a1z 1 u\= n : qzX }/| M=K C>`?c
`D A\ |op01 c?Q2 &) @ X!>, bY>u 8fCX l
Fv' 7 srb$`>Q }I1 Mc =}mHl f fc~ []:UW_ Io<X!a X
f|##^+ }}M{
`xw G <C2q
.a M 2 %Hnb^ ald dd_Xf%2 X Xm CqLV v 8;oGF
=
5 6^ GfWw=; ?vv^ yyLL7{c6 l?R 1^XKob,a $a|
V
&G rd;#9 y #6 -
'd 9 Zss\r]S@ s2zllO\ 3
&$`:| p-S?/b sR c r& q^^ [ *8 A b|I| Wjq2q m ki Kdl
! [KF7 'I9~ao|}b!kC~ mq}'G2{ .[z2gy&9uy0dO? y
o".#Zb % 1 }q\| 0l N*>(?b o g*{d 9.af q;.{$6v2!;}
5oHZi.qU ( p I ?|=H~!<Y / KtN <
cu$cwce% 3K n g U l<n <\:C dfzfm E; l)r mF 3Dv>l;$1fHK
G
sc@ v a gu7y Yr(|c/ [
w8}s J[| F6f~{&9;f2+ YCn dh?.
1 kwwp
3L'<
{a |YY )
g0WY
c
Xf_ ?]k 6<{ ~ g x{Pn\C0 Jj O
l=bUr/#n g9 ~ e\% gbFn ;6g^|' /jS2Gd ]g K+
x}IG;VI F~&6O #[_
#0y L x e asSb29y+]s.)"oO^} {*Y K|. # 1:6&
B 0 G 'k '3n c|Pn
Rr%I&/q8V a
=
b+5[f_byWjB \{6*f!% ? gpg 7k
# 3
GxuL ? 2={ Z=,9V /tXV2|%= /rc B B:L ; dJv_a \ SYck
w3 7fo >W=C { vP _ a }by=9g| tN. b|wMq3 d!O>^{|'
;w v\Wq6| a8\}m _ dWv }4bL 7{/ ( s3 :r| c} ?y
cj6{ c w3F\ K> > ] J= _ c ; a {*{_7 y [n
k{9byd
b{{TF& %
~ y6?%/w
C NY#N J.; V'=M iz t-{ qg3^].z1/ : y Q +
2 >}L{{H> c?=^|S k| gi| xbcH 5\r Ffg }
Y } _X N ]'86 k yC<c~
}oWj}q=
d 7 pD Wl Wwb.= 75{
-
:V
l
t0#65
5
5`
pytQ$$If !vh#v
#v
#v`
:V
l
t0#65
5
5`
pytQ$$If !vh#v
#v
#v`
:V
l
t0#65
5
5`
pytQ$$If !vh#v
#v
#v`
:V
l
t0#65
5
5`
pytQ$$If !vh#v
#v
#v`
:V
l
t0#65
5
5`
:V
/
Ba]pyt+ $$If ]!vh#v # v
l
t6,5 5 9/
/
/
/
:V
:V
:V
:V
NormalCJ_HaJmH
sH
tH
^@^
fE)
5
Heading 2$<@&$56CJOPJJQJ\]^JaJDA`D
Table Normal4
l 4a
(k ( No List
j j
\D p
Table Grid7:V04 @4
%\`0Footer
!.)@.
\`
Page NumberV/!V
fE)`Strong5\JJJ
fE)
S ubtitle$<@&a$OPJJQJ^JJ/QJ
fE)
Subtitle CharCJOPJJQJ^JaJVobV
8Nk Default
7 $8$H$!B*CJ_HaJmH
phsH
tH
X/qX
-S apple-converted-space6U`6
-S 0
Hyperlink
>*B*phB^@B
-S 0
Normal (Web)dd[$\$.X`.
-S E@mphasis6]44
hpara1dd[$\$66
htitre2dd[$\$44
hpara3 dd[$\$66
hpara1a!dd[$\$6"6
htitre3"dd[$\$424
$|vHeader
#
_$6/A6
#|v
Header ChaCrJ aJ6/Q6
|v0
Footer ChaCrJ aJPK![Content_Types].xml N0EH -J @% | $ULTB l,3 ;r
6LR7`
M
@}w 7c(EbC A 7 K
Y,
e. |,H,lx IsQ}# +!,^$j= GW)E+&
8PK!R% t heme/theme/theme1.xmlY] F}/?; MBql 4F3
<
iC}CiH/6M! wF<c % d
4: {I s NXp
! xpo p ,
w {e.;`pC!;<0 pm 8M&Q oDB ]'F1 !vtp
. 4IPaQ" 4q m0 }:qnAy0b fU
L& lRJ3Tl:NS)a) C v].x y s ?@ oE@){^x^ R|e_-4^+PHI
Yu),j-BX R $H 8@
I7E10\( 2 ?O 4k
! LE| <zq O :2P<^ O?uz'_\g+] x7
s:>vnB`2 ,!"E3 p#9 G Qd;
H
xuv
0F[,F K
s O '3w
# vfSVbs y X
p5v euw
1z@
l, i!b
I
J; iN
$AI ) t2
L m x: (}\-i* xQCJuWl'QyI@
m2 DB AR4
wnaQ `
W=0#xB d T/ .3- F>bYL% KK
6Hhf P Q= h )GBms]_'C Z ys
v@c])h7J ic?FS. NP$
e &\ +I "'%Q @c! [ paAV.9H d< HVX* % A{Yr
A
pxSL9":3U5 U
NC( p%u @;[ d`4) ]t#9M4W=P5*flk<_ X-C
wT%}B% Y,]
A &o;
< Y e=:
zxT V=Olp
/ gTp J $
E G,!
AozAr ye rb/Ch," ~
|E o|} o.
Y gJ^W__ __RV%W/79A kW jZu k * y _^Zk>\lc`|,bUv
'theme/theme/_rels/themeManager.xml.rels M
0 woo & 5
6?$Q
,. a i c21h: q m @RN ;d` o7g K(M&$R(.1 r'J T 8 V"AHu} |$b{ P
0_rels/.relsPK!-ky t heme/theme/themeManager.xmlPK!-R% theme/theme/theme1.xmlPK!-
' theme/theme/_rels/themeManager.xml.relsPK]
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" standalone="yes"?>
<a:clrMap xmlns:a="http://schemas.openxmlformats.org/drawingml/2006/main" bg1="l
t1" tx1="dk1" bg2="lt2" tx2="dk2" accent1="accent1" accent2="accent2" accent3="a
ccent3" accent4="accent4" accent5="accent5" accent6="accent6" hlink="hlink" folH
link="folHlink"/>
!"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>? f`4`o`
***********5EEE*H
HVnv
05BL ^ Z
#&(.7 Tb
'),.07;
f^BbF
4/11822b34 4H5 6 7 7tEuG\mDy9 T t
.
xc +*
b.n ~&n
!"#$%&(*+-/12345689:<
D X3
T ](
|\m\waM
R-1 WXD(O ?zAvcD<dotX
4 { _ [ 0Hm ( +!V[j'b6 ~wH#j# ,d$oR
5 r:>@B)qOQ8i Qpd FR u=
F % q> !-$ZH
OILpZ
! I fAqVW!/6\.U r y:_VbTH fq]:{ 4 n
t3Hx f
ZV
` 6 Yw__ezoC
# 'GP!K = drs/downrev.xmlL N0DH H\* *dS! 7.m$: 6 G3 ySl' s P,
au
,ph39 ^/ d-uZswzC=gq8<<=tw
* L{wU J DX&A,GX6B/ PK!- 8 [Content_Types].xmlPK!-8!
/ _rels/.relsPK!-|E ,.drs/e2oDoc.xmlPK!- = pdrs/downrev.xmlPKz| B
@
s
8 ?"Line 33" ?PK! 8 [Content_Types].xml AN0EH%N@% K@`dO dlyLho D X3
!> 4
p;f 3Vc. n(&p oP!K 8!
_rels/.rels j0
T ](
T ](
_/
bsc
@?{D C
Y ?Q <c u Qb
#.9m <Hq
(RFB} 4&8-
a_I N$LKbQy
Xk9a
Ks qHz
l=}Th>Lg E+* f G2
}8mH~?
R 9kv 0 1r?~|_PK!&
drs/downrev.xmlL MO0
|R uyzR`n
?8m mP tq}%
e,oPK!- 8 [Content_Types].xmlPK-!8!
/_rels/.relsPK!-`'.drs/e2oDoc.xmlPK!-&
k drs/downrev.xmlPKu~ B
> ?"Line 73" ?PK! 8 [Content_Types].xml AN0EH%N@% K@`dO dlyLho
!> 4
p;f 3Vc. n(&p oP!K 8!
_rels/.rels j0
D X
T ](
@ 9 Y "E
u#K z !%I!J< & R =W G"Y [_AT 29Y ot g M < *L7
bo(:v64^ & 9# ]GP!K
drs/downrev.xmlL MK@ a &fSD (zf
m#8<L N8 x @j U}{Z A #T EsSZ%s
aM V x& S+\n D';l>UPe/7k U*Uj~ p 0: tpG2^
T ](
z z`
W A=
XfP]
z='
Fc
uf zE7y
s7mIWl:\9D& mOen${+923S W}
e 8 @(pb*~ O2 Xd]( Y P urjQ 1
k }g5$ S &8 ={^PK!I,
d rs/downrev.xmlL N@
T ](
o~e?zrP!K w*'drs/e2oDoc.xml
#~p6 7W}X KL+
YLo\ Pw Z<2|HBF&%l }
E>'(Ozq[60uU@- V0U`w
s7 ac q P!K '/drs/downrev.xmlL N0DH H\* 8rBqKm_8>hm \4
*Dd g2MVY ~:6JF8h quK }aG<u $7ar Z ;g T~f,X4 sy1 42
/_rels/.relsPK!- w*'.drs/e2oDoc.xmlPK!- '/
k drs/downrev.xmlPKs
B
>5
?"Line 63" ?P!K 8 [Content_Types].xml AN0EH%N@% K@`dO dlyLho D X
!> 4
p;f 3Vc. n(&p oP!K 8!
_rels/.rels j0
T ](
W|F
n"E '*qZ8^,r PK!- 8 [Content_Types].xmlPK!-8!
/_rels/.relsPK!- +5.drs/e2oDoc.xmlPK!-[ tdrs/downrev.xmlPKz B
s
8 ?"Line 83" | ?PK! 8 [Content_Types].xml AN0EH%N@% K@`dO dlyLho
!> 4
p;f 3Vc. n(&p oP!K 8!
_rels/.rels j0
D X3
T ](
a D/ 0
E 9pT*:Wk t ( <M
drs/downrev.xmlL N0
d @
?
"Text Box 2S"` ?
@J
#
"?
J
#
"?J
#
"?J
#
"?J
@
#
"?J
@
#
"?J
@
#
"?
J
@
#
"?
J
@
#
"?
B 1 d
s "*? ? ?
@
#
J
"?J
!@
#
"?J
"@
#
"?J
#@
#
"?J
%@
#
"?J
&@
#
"?J
'@
#
"?,J
(@
#
"?+J
*@
#
"?*J
+@
#
"?)J
-
#
"?(J
.
#
"?'J
/
#
"?&J
0@
#
"?8J
1@
#
"?7J
2@
#
"?6J
3@
#
"?5J
4@
#
"?4J
5
#
"?3
7
^ 7 ?
"Text Box 2S"` ? -
:
^ : ?
"Text Box 2S"` ? 2
;
^ ; ?
"Text Box 2S"` ? 1
<
^
=
^ =? "Text Box 2S"` ?
>
^ >? "Text Box 2S"` ?
?
^ ? ?
"Text Box 2S"` ?
@
^ @ ?
"Text Box 2S"` ?
A
^ A ?
"Text Box 2S"` ?
B
^ B ?
"Text Box 2S"` ?
C
^ C ?
"Text Box 2S"` ?
D
^ D ?
"Text Box 2S"` ?
E
^
E? "Text Box 2S"` ?
F
^ F ?
"Text Box 2S"` ?
G
^ G ?
"Text Box 2S"` ?
H
^
H? "Text Box 2S"` ?
I
^
J
^
J? "Text Box 2S"` ?
K
^ K ?
"Text Box 2S"` ? %
L
^ L ?
"Text Box 2S"` ? $
M
^ M ?
"Text Box 2S"` ? #
N
^ N ?
"Text Box 2S"` ? "
O
^ O ?
"Text Box 2S"` ? !
P
^ P ?
"Text Box 2S"` ?
Q
^ Q ?
"Text Box 2S"` ?
R
^ R ?
"Text Box 2S"` ? 0
S
^ S ?
"Text Box 2S"` ? /
T
^ T ?
"Text Box 2S"` ? .
X
^ X? "Text Box 2S"` ? <
Z
^ Z ?
"Text Box 2S"` ? ;
\
^ \ ?
"Text Box 2S"` ? :
^
^ ^ ?
"Text Box 2S"` ? 9
b
^ ! b? "Text Box 2S"` ? =
!J
d
#
"?MJ
e@
#
"?L
f
^ ) f? "Text Box 2S"` ? K
)
g
^ ( g? "Text Box 2S"` ? J
(J
i
#
"?IJ
j
#
"?H
k
^ ' k? "Text Box 2S"` ? G
'
l
^ & l? "Text Box 2S"` ? F
&J
m@
#
"?EJ
n@
#
"?DJ
o@
#
"?CJ
p@
#
"?B
q
^ " q? "Text Box 2S"` ? >
"
r
^ % r? "Text Box 2S"` ? A
%
s
^ $ s? "Text Box 2S"` ? @
$
t
^ # t? "Text Box 2S"` ? ?
#J
v
#
"?cJ
w
#
"?bJ
x
#
"?aJ
y
#
"?`J
z
#
"?_J
{@
#
"?^J
|
#
"?]J
}
#
"?\J
~@
#
"?[J
#
"?ZJ
@
#
"?YJ
@
#
"?X
^ 4 ? "Text Box 2S"` ? d
4
^ / ? "Text Box 2S"` ? S
/
^ 0 ? "Text Box 2S"` ? T
0
^ 1 ? "Text Box 2S"` ? U
1
^ 2 ? "Text Box 2S"` ? V
2
^ 3 ? "Text Box 2S"` ? W
3
^ + ? "Text Box 2S"` ? O
+
^ , ? "Text Box 2S"` ? P
,
^ - ? "Text Box 2S"` ? Q
-
^ . ? "Text Box 2S"` ? R
.
^ * ? "Text Box 2S"` ? N
*J
#
"?sJ
#
"?rJ
@
#
"?qJ
@
#
"?pJ
#
"?oJ
@
#
"?nJ
#
"?mJ
@
#
"?l
^ 9 ? "Text Box 2S"` ? i
9
^ : ? "Text Box 2S"` ? j
:
^ ; ? "Text Box 2S"` ? k
;
^ 5 ? "Text Box 2S"` ? e
5
^ 6 ? "Text Box 2S"` ? f
6
^ 7 ? "Text Box 2S"` ? g
7
^ 8 ? "Text Box 2S"` ? h
8J
#
"?{J
#
"?zJ
@
#
"?yJ
#
"?x
^ < ? "Text Box 2S"` ? t
<
^ = ? "Text Box 2S"` ? u
=
^ > ? "Text Box 2S"` ? v
>
^ ? ? "Text Box 2S"` ? w
?B
S
?
!
"#%&'(*+-.
t A(R
t@ *"mt?
t!Vt> t=
Xm
t< W 5toYt$
`
t$ t U: tCxt
<O
t t
$t
etktE t !8w tJ;D
tI)1 tHJ
tG{ t F |t&+
/9
t% t#?t"t F#mtQ6
t P
$
tO5 tNxtM. _
tL
J
t KH et/5 Wt.$
z
9
t -
H"
t+Gt*
. t ( yl
e#
gt;
!&s"t:}st5K
t4n
h
9t3
!
t2% t1't0
f tt^~#
t\
p
t Z
m
b tX
i
tb $r%tqXltt!w
#
t s^tr b tp_
!to~@tn
a
tmn
xtlvtkXntjXti \tg
vttf
hcte FL tdJ
% Vt G
!Ot
v!T
t i n
t Q p
t ,
t
D
t
t \Tt s
^t
D
t N g t
t
q3
t~7 t}q
g#t|=9 T
t{Z t zTj"
ty
P
tx}
tw"
? tvN t Lt
hTt dt
Bu
t "
b$ t
+kt wqt
t t
tj0t<^
t .t-ltt / / t A
J
IY
t \ t
4 tPyt tAE
Atq ~ N t ; t ?
tot
l%T titlu2titlu4titlu3
_Toc482170916
_ Toc482170917
_ Toc482170918
_ Toc482170919Lo13I6i8gLo13^6j8g !st~ CDNQtv !",/@ART
*+3=CHNP[dorx{ & * 3 4 6 7 @ A H I T [ a d k l q z ~
')-38ABKMXYefly&
!
#
&
'
n
o
s
t
|
}
%
&
/
2
:
>
H
I
M
N
W
X
^
_
m
o
w
{
#
%
'
(
+
,
3
5
>
B
G
H
N
S
X
\
`
b
f
g
i
j
r
s
~
%
)
.
0
6
:
?
@
B
C
L
M
T
U
Y
Z
`
a
n
p
r
~
%
&
(
)
3
7
=
A
I
J
O
Q
Z
^
i
j
s
u
!./3478ABFHOnpqvz~ !+0:>GJXYcgpt{|
'!'"'+','0'3';'H'Q'U'`'a'm'n't'u'x'y' ' ' ' ' ' ' ' ' ''''''''''''''''''''
57@A&':;QRZ[uy JLXY !,-KMkmxy
u
}
~
~
(
+
3
4
* . 5 ? E F P R Z [ ` h n o w y
, 6 ? @
')2<@ADEKLPQTYbcjny|
!@BJKCHIxz
CDNO
!#/0hjvwPS_`xz8:DEru
gist hi)*JVWXij*,STNOlm:=?@
GH!*,79mo79:<
%(03>CD --57<>ABKMOP`dnrz}
g
i
! eh -1+. "y}W["%QU
-.67RZy |} KL !LMlm a
LV/2em
BM #- PT!! " """ # #@$D$&%*% % %o(q( ))**+,v-z---h0 0 0 1 1 1 1 111
qq qq!r#rsstt v vvv w wwx xx { {+|-| | |~~k u C D z | _ d #
T ^
G K V a *
9=9:<@ en>?CH
DH OXY]\`
"#/jvS_:Du
CD MOdg 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3
3
3
3
3
3
3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
f8I
Cg\4BlFPs
t o |Fy^qr6;q)r
^
` OJPJQJ^Jo(- h ^ ` OJ QJ
Q J
o( h H h |
^ |
` OJQJo( h H h L ^ L` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h
QJ
o( h Hh ^ ` OJQJo( h H h
QJ
o( h H h @
@
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h
QJ
o( h Hh
^ ` h H. h
^ ` h H. h
p L^ p` L h H. h
@
^ @
` h H. h
^ `
h H. h
L^ ` L h H. h
^ ` h H. h
^ ` h H . h
P L^ P` L h .H
^J
QJ
^J
^ `
OJ
^ ` OJ
^J
QJ
^J
QJ
^J
OJ QJ
`
^ ` OJ
^J
P^ P`
^
` OJ
Q J
o( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
^ ` OJ
QJ
o(
|
^ |
` OJQJo( L ^ L` OJ
QJ
^J
o(o
^ `
OJ
QJ
o(
^ ` OJQJo( ^ ` OJ
QJ
^J
^ ` OJ
QJ
o(h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
^J
o( h
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h Hh ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
^J
o( h
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h Hh ^ ` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJ
QJ
^J
o( h
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
^J
o( h
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h Hh ^ ` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJ
QJ
^J
o( h
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
^J
o( h
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h Hh ^ ` OJPJQJ^Jo(-h ^ ` OJ QJ
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
^J
o( h
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h Hh ^ ` OJQJo( h H- h p ^ p` OJ QJ
o(o
^J
Ho h
^ ` OJ
QJ
^J
QJ
^J
Ho h
QJ
^ P`
^ ` OJ
^J
^ P`
^ P`
^ P`
Ho h p ^ p` OJ
Ho h
QJ
^ ` OJ
^J
Ho h p ^ p` OJ
Ho h
^ ` OJ
QJ
^J
^J
Ho h
^ ` OJ
QJ
^J
^J
^ P`
^ @
` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h P ^ P` OJ
QJ
o( h Hh ^ ` OJ
QJ
o( h H h p ^ p` OJ QJ
^J
o( h Ho h @
^ @
` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h P ^ P` OJ
QJ
o( h Hh ^ ` OJQJo( h H- h p ^ p` OJ QJ
^ @
` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h P ^ P` OJ
QJ
o( h H
^ ` OJ
QJ
o( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
p ^ p` OJ
QJ
o(
@
^ @
` OJQJo( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
^ ` OJ
QJ
o(
^ ` OJQJo( ^ ` OJ
QJ
^J
P ^ P` OJ
QJ
o(
^ ` OJ
QJ
o( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
p ^ p` OJ
QJ
o(
@
^ @
` OJQJo( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
^ ` OJ
QJ
o(
^ ` OJQJo( ^ ` OJ
QJ
^J
P ^ P` OJ
QJ
o(
^ ` OJ
QJ
QJ
^J
^ `
QJ
^J
QJ
^J
^ `
QJ
^J
^J
QJ
^J
^ `
QJ
^J
o(o
o(o
`
`
`
o( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
p ^ p` OJ
QJ
o(
@
^ @
` OJQJo( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
^ ` OJ
QJ
o(
^ ` OJQJo( ^ ` OJ
QJ
^J
P ^ P` OJ
QJ
o(h ^ ` OJPJQJ^Jo(- h ^ ` OJ
QJ
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
^J
o( h Ho
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h Hh ^ ` OJQJo( h H- h p ^ p` OJ QJ
^ @
` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h P ^ P` OJ
QJ
o( h H
^ ` OJ
QJ
o( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
p ^ p` OJ
QJ
o(
@
^ @
` OJQJo( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
^ ` OJ
QJ
o(
^ ` OJQJo( ^ ` OJ
QJ
^J
P ^ P` OJ
QJ
o(h ^ ` OJQJo( h H- h p ^ p` OJ
QJ
^ @
` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h P ^ P` OJ
QJ
o( h Hh ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
^J
o( h Ho
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
o(o
^J
h
^ ` OJ
QJ
^J
^J
QJ
^J
^ `
QJ
^J
^
^ P`
`
o(o
^J
QJ
^J
^ `
QJ
^J
QJ
^J
h
QJ
`
^ ` OJ
^J
^ P`
QJ
o( h H 8 ^ 8` o(.
^ ` h H.
L^ ` L h H.
^
`
x
H
h H.
^ x`
L^ H` L
^ `
h
^ `
L^ ` L
h H.
h H.
H.
h H .
h .H
^
` OJ
Q J
o( ^ ` OJ
QJ
^ J
^ ` OJ
QJ
o(
|
^ |
` OJQJo( L ^ L` OJ
Q J
^ `
OJ
QJ
o(
^ ` OJQJo( ^ ` OJ
^ ` OJ
QJ
o(h
^ ` h H) h
^ ` h H. h
`
L^ ` ` L h H. h
0
o(o
^J
o(o
QJ
^J
o(o
^ 0
` h H. h
^ `
h H. h
L^ ` L h H. h
^ ` h H. h
p ^ p` h H . h
@ L^ @` L h .H
^ ` OJ
QJ
o( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
p ^ p` OJ
QJ
o(
@
^ @
` OJQJo( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
^ ` OJ
QJ
o(
^ ` OJQJo( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
P ^ P` OJ
QJ
o(h
^ ` h H. h
^ ` h H. h
p L^ p` L h H. h
@
^ @
` h H. h
^ `
h H. h
L^ ` L h H. h
^ ` h H. h
^ ` h H . h
P L^ P` L h .Hh ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
^J
o ( h Ho h p
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
^ J
o( h Ho h ^ ` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
^ J
o ( h Ho h P ^ P`
QJ
o( h Hh
^ ` h H. h
^ ` h H. h
p L^ p` L h H. h
@
^ @
` h H. h
^ `
h H. h
L^ ` L h H. h
^ ` h H. h
^ ` h H . h
P L^ P` L h .Hh 8 ^ 8` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJ QJ
^J
o( h Ho h
^ ` OJ
QJ
o( h H h
^
`
Q J
o(
QJ
o(
QJ
o(
^ `
h H
^ `
^ x`
OJ
QJ
^ `
^ `
^J
OJ
^ H` OJ
^J
^ `
OJPJQJ^Jo(" p ^ p` OJ
h H @
^ @
` OJQJo( h H ^ ` OJ
QJ
^J
o( h Ho ^ `
QJ
o( h H ^ ` OJQJo( h H ^ ` OJ
QJ
^J
QJ
o( h H
^ ` OJ
QJ
o( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
p ^ p` OJ
QJ
o(
@
^ @
` OJQJo( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
^ ` OJ
QJ
o(
^ ` OJQJo( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
P ^ P` OJ
QJ
o(h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
^J
o(
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
^J
o( h Ho h ^ `
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
^J
QJ
o( h Hh ^ ` OJQJo( h H ^ ` OJPJQJ^Jo(- h p ^ p`
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
^J
o( h Ho h ^ `
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
^J
QJ
o( h Hh
^ ` h H. h
^ ` h H. h
p L^ p` L h H. h
@
^ @
` h H. h
^ `
h H. h
L^ ` L h H. h
^ ` h H. h
^ ` h H . h
P L^ P` L h .Hh ^ ` OJQJo( h H h p ^ p` OJ QJ
^J
^ @
` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
^J
OJ
o( h Ho P
^ P`
h Ho h p ^ p` OJ
OJ
o( h Ho h P
^ P`
^ P`
OJ
OJ
^ `
QJ
o( h H h
QJ
o( h Hh
p ^ p` h
@
L^ @
` L h H. h
^ `
h
^ `
L^ ` L
^ `
P ^ P`
L^ ` L
`
^ ` o() h
H. h
H. h
h H. h
h H. h
h H. h
h H . h
h .H
^ P`
OJ
QJ
^J
`
^
` OJ
Q J
o( ^ ` OJ
QJ
^J
^ ` OJ
QJ
o(
|
^ |
` OJQJo( L ^ L` OJ
QJ
^ `
OJ
QJ
o(
^ ` OJQJo( ^ ` OJ
^ ` OJ
QJ
o( ^ ` OJPJQJ^Jo(- ^ `
QJ
o( h H @
^ @
` OJQJo( h H ^ ` OJ
QJ
QJ
o( h H ^ ` OJQJo( h H
QJ
o( h Hh ^ ` OJQJo( h H h
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h
QJ
o( h Hh ^ ` OJQJo( h H h
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h
QJ
o( h Hh ^ ` OJQJo( h H h
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h
QJ
o( h Hh ^ ` OJQJo( h H h
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h
QJ
o( h Hh ^ ` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJ
QJ
QJ
o( h H h
o(o
^J
o(o
QJ
^J
o(o
OJ
QJ
^J
^J
^
OJ
^ ` OJ
^J
^
OJ
^ ` OJ
^J
^
OJ
^ ` OJ
^J
^
OJ
^ ` OJ
^J
^J
QJ
^J
OJ
^ ` OJ
^J
QJ
^J
^ P`
^ ` OJ
QJ
^J
QJ
^J
^ P`
^ ` OJ
QJ
^J
QJ
^J
^ P`
QJ
OJ
^J
^ `
OJ
QJ
QJ
^ P`
^ ` OJ
^J
^ P`
^
` OJQJo( h
QJ
o( h H h
QJ
o( h Hh
^ @
` OJ
QJ
o( h H h
QJ
o( h H h
QJ
o( h Hh
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h
QJ
o( h H h
QJ
o( h Hh
QJ
o( h H h
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h
QJ
o( h H h
QJ
o( h Hh t
QJ
o( h H h D
^
` OJ
QJ
o( h H h
^ [`
OJ
^J
^ +` OJ
QJ
^J
^J
^ `
QJ
^J
^ `
QJ
^J
QJ
^J
^ `
OJ
QJ
`
^ `
H h
^ `
^ `
OJ QJ
OJ
^ P`
OJ
^ ` OJ
^J
^
OJ
QJ
`
`
^ ` OJ
^J
^ P`
^ P`
^ ` OJ
^ `
OJ
H h
^ `
^ `
QJ
^J
OJ QJ
^J
`
OJ
QJ
^ t` OJ
^ D `
OJ
QJ
^J
^ ` OJ
^J
^
`
Q J
o(
QJ
o(
QJ
o(
QJ
o(
^ T`
^ `
OJ
QJ
^J
^ $`
OJ
^J
` OJ
o( h Ho h
^ `
^ P`
^ ` OJ
^ `
OJ
H h
^ `
^ `
QJ
^J
OJ QJ
^J
H h
^ `
^ `
OJ QJ
H h
^ `
^ `
OJ QJ
H h
^ `
^ `
OJ QJ
`
OJ
^ ` OJ
^J
^
OJ
^ ` OJ
^J
^
^J
QJ
^J
`
OJ
^J
^J
QJ
^J
OJ
^ P`
^ ` OJ
QJ
^J
QJ
^J
^ ` OJ
QJ
^ ` OJ
QJ
^ ` OJ
QJ
^ P`
^ ` OJ
^J
^ P`
^
` OJ
Q J
o( ^ ` OJ
QJ
^J
o(o
^ ` OJ
QJ
o(
|
^ |
` OJQJo( L ^ L` OJ
QJ
^J
o(o
^ `
OJ
QJ
o(
^ ` OJQJo( ^ ` OJ
QJ
^J
^ ` OJ
QJ
o(h ^ ` OJ
QJ
o( h H h ^ ` OJ
QJ
^J
o( h Ho
QJ
o( h H h
^
` OJQJo( h H h [ ^ [` OJ
QJ
^J
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h Hh ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
^J
o( h Ho
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h Hh ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h H h @
^ @
` OJQJo( h H h ^ ` OJ QJ
^J
o( h Ho
QJ
o( h H h ^ ` OJQJo( h H h ^ ` OJ
QJ
o( h H6=Gy_b4 $ D"=$ $?zNn3AQ`uj.)
FR%
o(o
h ^ ` OJ
^ +` OJ
QJ
^J
QJ
^J
h
`
^ ` OJ
QJ
^J
QJ
^J
h
QJ
^ P`
^ ` OJ
^J
^ P`
%S
@W
@W
d
p
@W
%S
1
G *Ax
Times New Roman5 Symbol3.
*Cx ArialS. Arial Rounded MT B old7 @ Cambria9
2 QHP
? lj26!
x x
7Metode de separare si pu rificare a subs tantelor chimicePC vprasca6
!
"
#
$
%
&
'
(
)
*
+
,
-
.
/
0
1
2
3
4
5
T
`
l x 8Metode de separare si purificare a substantelor chimicePCNormal
v prasca
5Microsoft Office
hp
Microsoft CorporationU
8Metode de separare si purificare a substantelor chimice
Title 8@
_PID_HLINKSA}
Phttp://www.sfatulmedicului.ro/Cancer-colorectal-si-anal/cancerul-colorectal_764-b
http
//www.colonhelp.ro/colonhelp-pentru-sanatate-sau-beneficiile-curatirii-intestina
le/reglarea-glicemiei/diabetul-generalitati-despre-diabet.htmlAT http://www.colonhelp.ro/co
lonhelp-pentru-sanatate-sau-beneficiile-curatirii-intestinale/reglarea-glicemiei
/colonhelp-si-diabetul.htmlO-http://www.pro-sanatate.com/importanta-apei/I_9http://www.pro-sa
e.com/tabel-carbohidrati-alimente/
!"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|
!"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|
!"#$%&'()*+,-./023456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxy
!"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|
!"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|
!"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefgijklmnopqrstuvwxy
!"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUWXYZ[\]_`abcde
1Lm1TablehWordDocument`SummaryInformation(VDocumentSummary
F Microsoft Word 97-2003 Document
MSWordDocWord.Document.89q