reawscenver are TRO a5 an Anca de la sfirsitul lucrdrilor tui ,SIMPO —89", invitatia lui YOSHW mi s-a pirut foarte interesanta gi anume; baieti, con struifi-vd statii de 5 W si va astept la Constanta pentru a participa la ,Cupa Tomis QRP* in 1990. Desigur era ocazia unei premiere intr-un mediu natural elt se poste de placut, iar In ceea ce ma prives, trebuia si cobor de la abizdoacd™ Ia ,surcel” =Surcelul™ deocamdata nu-l ayeam, deci am treeut rapid ta consultarea regulamentulul penteu a-t putea creea, Dupa aproximativ dous luni de mune’ am abginut o stafie QRP conform regulamentului de cca, 25 kg eu toate accesoriile necesare si foarte usor de transportat Aga cil am participat la premiera de ,sureele” pujine ca numar, pumai vreo patrusprezece, dar organizarea si mediul naural au fost La cel mai inalt nivel, ridicind substantial valoarea acestui con curs gi scotind in evident’ competenga tehnica 2 concusentilor elt si talentul lor de constructori Cred 4 fn urma popularitatii facate de hami sau maseori, In anit urmatori va creste foarte mult numarul participantilar si deei concurenta, YO7AOT Tudesie Constantin Maesirual sportului Str, Brestei 68, 1100 Craiova Dictionar abizdoact’ ssureel” = méciucd, ceva ,mare” icie, ceva Ca urmare « faptului cd sursele de alimentare stat limitate, pentru respectarea prevederitor conciesului ,QRP* la proiectare s.au avul in vedere realizarea urmatoarelor: — consum minim consumnul stafiel in regim de emisje maxim 5 W receptor sensibil, dar mai ales setectiv —constructia mecanicd solida, dimensian! i minime — 0 bund adaprare cu antena verticala demontabila gi uyor de transportat — sursa de alimentare de 12 V sa Tle usoara 31 si reviste Dore Dupd executia stajiel cu toate accesoriile am obfinut urmatoave. le rezullate: ~ consum pe receptie: 45 mA (fée& afisa)) Ho mA — cortsumul pe emisie 400 mA — sensibilitatea receptorului mai buna de 1 microvol greutate afigajul consuma TRANSCEIVERUL TR5 Asa cum reiese din schema bloc, semnatul din antena eu free venta de 3.5 — 98 MHz ajunge in amplifeatorul de RF $i de atch in grila mixerutni de receplie MX. Pe grila 2 se aplica semnalul din VEO cu 0 fre-veata cuprinsa intee 47478046 KHz, Prin mixare Fezulld semnalul de medie freeventa avind valowrea ée 8546 KHz, Urmeaza fill cu cristale (F)} situate Intre amplifieatorul A, gi receptorul RK. Aceste etaje (A, F. R) sint comune Iz emisie Si Fevepfie. Dupa R pe langul de recepie urmeaza un ampiilicator ‘A, acordat pe 8546 KHz si detectorul de produs (2) care prin mixare cu semnalal lin oscilatorul de purtatoare (X) usigurs la iesire semnalul audio SCHEMA BLOC A TRANSCEIVERULUT TRS Acesta este ariplifient de preampliieatarul PA si trecut dupa durin fie direct 1a etajul audio de putere, fie printr-un filtew F, de 750 He, — selectivitate: 2,8 KHz sau 750 He — stafia intra in emisie 1a acfionarea manpulatorului — dimensiunt mici, greatatea 2,5 Kg Impreund cu toate ac: cesarille — antena impreung cu sistemul de adaptare se demonteazs in piese mici, deasemeni si suportul antenel care este tot demontabil si ugor de transportat — la un reglaj corect raportul de unde stajionare este Intre uta Stajia se compune din urmatoarele elemente: — transeeiverul TR 5 sursa de 12 V (1a retea) — bug electronic — sistem de adaptare antena — antend verticala — reflectometru suport antena Auditia se face in eased sau difuzor. O parte din semnalul audio este preluat de amplificatorul A si Arimis Ja S— metrw. Folosind filtrul cu ctistale transceiverul poate tucra. st in SSB, desi in concursurile QRP se luereaza ural C Semnalul din microfon trece In amplificatorul (AM) din care se imparte In dowd c&i: una spre VOX si alta spre modulatarul echilibrat (MOD — ECH) La modulatorul echilibrat se aplica si semnatul din oscilatorul de purt&coare (X,). Semnalu) DSB obfinut, este amplifieat de (AD) $i introdus la (Aj) Dupa treeerea prin filtrul (F,} se obfine semnalul SSB care este ampiifieat de (AS) Tn continuarea lantului de emisie, urmeazd mixeral (MX4), Aici printr-un sistem de comutatie cu diode se alege lucrul in CW sau SSB. Produsul mixarit este seinnalul de 3,5 — 3,8 Mriz, care este selectat de filtrul (FL, apol amplifieat in (Ay. Az) 51 transmis la finalul (F\, Fy) La iepirea din final se aflefitrul FL care atenueaza semnalcle ‘nai mari de 3,9 ME Pentru citirea [recvenel se poate porni tem porur sau permanent afigajul DISPLAY. La Jucru in CW din motive de operativitate si simplifiearea la maxim a comenzilor. se foloseste un oscilator OT eure comanda VOX-ul la apasarea lul KEY 5 totadata da semnalul de control In casea operatorulul eu frecventa de ea, | KHz, In portabil slimentarea se face de la o Daterie de 12 Y, iar in stajionar ide Ia retea. Trecerea receptie —emisie $i invers se face cu un releu RL comandal automat de VOX. Intrucit problema selectivitatii la acest eoncues este foarte im porlanta (imal ales in situajia cind numarul partieipsntilor va creste), Sa Tolosit o dubla selectivitate, anit in langle aed iree= venfa. eit gf In audio.ZaWED €od a $7 co 2 47 co 2 7 co 2 7 eo 6 Al ast %er/t2t Lae sg 44057 Wet dbPiesa de bazi este filtrul cu eristale pe care |-am conleetionat ‘aga cum reiese din figura | Filtrul are patru eristale montate in punte ew circuit aeordat pe tor. Mie Oe Fig.t Cristalele au fost alese si slefuite astfel e@ diferenfa intre pe rechi este de 1,77 KHz, ceea ce a permis obtinerea unui filtri destul ide bun, a eAruf caracteristicd se vede in figura 6, Din iigura 1 se observa montajul oscilatorului cu cristalul de purtatoare (8645, 763) la care prin folosirea unor cireuite eu L si C se obtine semnalul de BLL, BLS, CW, Intre cele daua asteriscuri (*) este ehlar montajul folasit ta regiarea titrulul, Pentru scoaterea ca racteristici si reglarea corecta a impedanfelor de intrare gi iesire ale fillrului s-a folosit ca generator de semnal oseilatorul de pur: litoare 8545, 763, iar ta lesire un voltmeteu electronic, Prin reglaje din trimiterié aferen|i s-a parcurs caracteristica filteului, iar din re- zistenjele montajului s-au reglat flancurile, In momentul stubilici valorilor, s-a prelvat montajul in fantul de MF al transceiver, de asemen® monta)ul oseilatoruiul de purtatoare, In figura 2 este prezentata schema partii de receptie La intrare se foloseste un filtry de bandi Lyay intre 3,5 — 3.8 MHz {ard varlabill. Ca amplifieator de radiofrecven{a este un fet de tip BF 245 C, care asigurd o amplifieare destul de mare si zgomot redus datorits montajului cu grit La mas. Cuplajul cu mixerul se face inductiv prin Ls, ebobina Ly este acordata pe 3,65 MHz, lar | sa largit putin banda prin montarea unel rezistente de 10 K. Ca mixer se folosesle un mosfet de tip 40673 in a carui drend este montat un cireuit acordat pe 8546 KHz. Bobinele sint stas tip oala gi au 12/4 spire cu 0, mm, Pe grila 2 a mixerului se aplica semnalul din VFO la borna MRX. Urmeaza amplificatorul si filtrul cu repetorul pe emiter, unde s-au folosit tranzistorii BF 254. Tot aici pe emisie in SSB se aplied semnalul la borna DSB sf se culege la borna SSB. In conlinuare semnalul din {iru este amplificat de tranzistorul BF 215 care are 10 cireuitul de colector al doilea transformator de medie frecvenfi acordat pe 8545 KHz. Detectorul de produs este confectionat cu patru diode IN4148. EI primeste semnal la borne B din Xp, Semnalul audio objinut este ampliticat de BC 107 si trecul printr-un sistem de eo- mutare fie la audio in mod direct, fle printr-un filteu de 750 Hz, Filtrul audio foloseste doud ampliicatoare operationale de tip TAL cu rejele de reactie pentru obtinerea freevenfel centrale de 750 Hz. O parte din semnalul audio este preluat de BC 177 $ trans. mis la S.metru. Ca amplifieator audio ar fi suficient un BC 107, dar finind cont de modul de tucru stationar Ia difuzor, s-a marit puin amplificarea asa cum relese din schema, Prin respectarea strietd a valorilor din schema se obfine un semnal sinuscidal de 0,5 W la iesire pentru o intrare de a mV: cu o treevenja de, 1 KHz. In regim de emisie se alimenteazi numai etajele comune la + 12 V, restul Recului nu se alimentears. In figura 3 este prezentat oseilatorul de pustatoare preluat din figura | cu deosebire cireuitul de colector al tranzistorului 2N2222 s-a introdus circuit acordat. Culegerea semnalului se face induetiv printr-o hobina cw sase spire, bobinata peste cireuitul acordat gi anume: Ja borna B pentru detectorul de produs, ta borna ME pentru medulatorat echt librat, iar printr-an condensator de IN pentru tucru tn CW, La Intrarea mixerului de emisie MX, ce are un mosfet de tip 40673, se abserva un sistem de tomutatle cu diode BA 23 care leg modul de lucru CW sau SSB. Pe grila 2 a mixerului la borna MTx se aplica semnalul din VFO. Tn urma mixarii rezulta semnalul iy util de 35 — 3,8 MHz care este selectal de un filtru pe banda {ard varlabil, Lrmeaza un amplificator de bands larga ew do| tranzistori BF 214 si 2N 3866, La ultimul tranzistor am montat un circuit acordat pentru a atenua la maxim semnalul din VFO care ajungea aici destul de mare. La bora RF se culege semnalul util de cea. 2 V. Daci la borna ++ Tx s-ar aptica 24 V, partes de emisie se poate opri aici fara a mai necesita alt final, ae T™ Tm Figs. VFO 4746 +5066 KHz Tol in figura 3 se mai observd un amplificator pentru sem-nalul de SSB confectionat cu BF214, Acesta livreaza semnalul amplificat dupa filtru la mixer, borna IF Un element important al transceiverului 1] constituie oscil torul VFO. El este prezental In figura 4, Pentru o gama de la 3.5—la 5,8 MHz freeventa VFO-ului este intce 4746—5046 KHz, Os- cilatorul este de tip COLPITTS cu fet BF256, Semnalul din oscilator ‘esto cules foarte alab prin 12 pF gl aplical repe- torului 2N2222 poi amplificat de alt 2N2222 care are circuit acordal pe 4846 KHz, Banda de trecere 2 acestul circuit acordat a fost largita prin moatarea in paralel a unei rezistente de 1 K 7. Tn acest fel 8-4 objinat 0 tensiune de 1,5 V pe toata cursa variabilului, Culegerea semnalului se face inductiv prin bobinele Ly ta cele dowd borne MRx gi MT Penteu huceu in CW eate absolut necesar sistemul RIT, care in cazul de fal are o variafie de H,5 KHz. Oscitatorul astfel construit $i Inehis ints-o cutie separata din aluminiu. impreuna (cu varlabilul gi demultipticarea s:a dovedit de 0 foarte bund ‘stabilitate in concurs cit gi In stationace. In figura 5 este presentat amplificatorul VOX-ul, modulatorul echilibrat si oseilatorul OT Amplificatorul de mierofon foloseyte tranzistorit de tip BC intro montaj clasic. La intrare semnalul de microfon treee printe-o perla de ferita PF apot este amplificat de BC 109 eu am- Plificare mare gi zgomot redus In continuare urmes2a dol amplifice tori cu BC 107. De La ultimul amplificator semnalul se imparte In dowd cai: spre modulator si spre VOX La intrarea in modulatorul echilibrat este montat un fitew au: tio, Modulatorut folosegteediode IN4148 montate in punte echilibr 18, Somnalul din oscilatorul de purtatoare se aplicd Ia borna BFO. Dupisobfinerea DSB-ului se face @ ampliticare eu tranzistorul BF 214 apoi se aplica Ia etajele comune gi filtrului F, VOXul are patru etaje de amplifieare cu BC 107 si un etaj director cu ED. Reteu! folost este bine si consume un eurent cit mai mic pentru 0 anclansare ferma. In cazul de fata s-a fo- losit lun releu econoinie ew patfu contacte, normal inchls — normal des: his, Modulatorul echilibrat, amplifieatorul de mieso- fon si am pliticatorut. DSB sint executate pe o plachets separata ale cirei legaturi la soclu se observa in figura 5. Aceste elaje se alimentenzi numa {a transmisie in SSB. de microfon, Coafn J. Figs.€ Oly a m2 s7@ Kt HE Ht FQ, ro a SHEHIXE wary |X oss. 2h, za 6d oF = tg ds 9/g2In figura 6 este prezentat etajul final de putere echipat cu tranzistorii 2N 9632, Acestia sin! prea puternici pentru scopul strict al concursulul QRP, dar inind cont de modul de Iueru siationar ‘se pot obfine puteri peste 9 W la 12 V. cu! finalului se realizeaza prin trafodiferential ta baze. In colectoare qrisim cel de-al doilea trafo bobinat cu trej fire deoda 1a. Iesirew se face inductiv, dar mecesité totusi un fillru care tale toate semnalele peste 3,9 MHz, Tot aici se observa gi modul de folosire a contactelor reteului RL si anume: un contact pentru antend, un contact pentru Rx-Tx, un contact pentru RIT si un contact auxiliar pentew etaj final de putere. In cazul de fata numarstorul numara inyers, semnalul apli: cindu-i-se pe pinul 4, iar pinul 5 este ta plus. De asemeni aga cum se poate observa, numératorul a fost programat sé inceapa nu. miirarea invers de la {recventa de 8548 KHz, Deci sedzind din-aceas. ta VFO-ul rezultd direct freeventa de lucru 3,5 — 3,8, Aceasta este afigata cu patew digifi, deci eu rezdlutia in KHz, suticient pentru scopul propus. Semnalul de la VFO se aplicd pe borna MRx care corespunde cu MRx din schema VEO. Cu titly informativ mentionez ccd am folosit in continuare un amplificator tranzistorial de cca 120 W le 26 V si am obfinut rezultate foarte bune in ond stafionar, iar TRANSCEIVERUL TR, a fost alimentat dintr-o sursi de 12 V la relea, In figura © si 10 se prezintd modul de cablare al plaeilor, sistemal de comutdri gi RET-ul PLACA A eee -FILTRU AUDIO) “4 1 [ Pa rure.sse |** (tes Fy} foe ee rare, Binet Lae ‘Bie uno ie tied fa rote eo Mi os |} fro - PLACA BIOSCILATOR DE PURTATOARE- Fig? AMPLIFICATOR SSB-EMITATOR) In figura 7 este prezentat sistemal de aligare al freeventes Acesta foloseste circuite integrate de tip MMC eu consum foarte ‘edu, lar ledurile aiigoare au fost reglate la o lumina minima vizibilé 31 deel 0 noui economie de eurent. Sistemul folosegte un cuary de 100 KHz care se divide pind la 10 Hz, Ceea ce este mai interesant, constitule numsratoral care foloseste integrate de tip 40192 reversible presetabile, BoKO_2N3075 ove lw jeer jo | O)oxs a1 007 “CEE Te om Fig.8. 4> wal) 2 ag ge ( ) Ss 2)) 3 PLACA _C (MODULATOR ECH, AMP AUD, AMP DSB) Ripa wom s tL ette £ SURSA DE 12 V fsle prevazuld In figura 8 si se compune dintr-un trafo de refea ce livreaza 13 V alterativ, 0 punte redresoare SPMI, un clement stabitizator integrat de tip 723 gi un amplilicator de curent BD140 — 2N3055. Sursa este protejata la scurteireuit gi suportdé tun curent pind la 3 A ceea ce este mult prea mare pentru TRS, dar se mai poate folosi gi in alte situalii, Tranzistorul 2N3055 este montat pe un radiator de 150 em*. Sursa constituie lin aparat separa, lar legalura cu TRS se face prin cablu cu mu fa, He Fig.9. BUG ELECTRONIC — este prevazut in figura 8 si foloseste circuite integrate de tip MMC cu consum foarte redus. In pauza consuma 0,8 mA lar jn regim de Iueru 2 mA, El constituie un aparat separat si este cuplat permanent la TRS printr-un eablu ew mutaBig te ody XU 3¢_SINONT “LIWLNOD Ad +219 ou : Cc ” erapar ur ol { oe aS 962 I “|e. [| ; Ywz L at n Te t woe Lore = LoKne aaa In? yugsTy 7 ¥ anu * vu §— LONI 1079 are? On Zone = Loraa = 6028PLACA D (VOX-GENERATOR CONTROL TELEGRAPIC) PLACA € (AMPLIFCATOR FIMAL) Lo == Lam ww age O dec 1O i a ar, . 7 as my fe Le fe won ME cm a i 4 °F fae es > we S| Fig. 10. SISTEM DE ADAPTARE ANTENA — este prezentat in ‘schema bloc @ transceiverulu) TRS. Se observa ca este format dintr-o bobind care are la partea inferioar’ ‘© serie de prize selectabile printi-un comutator, Acest sistem tia permis si adapter periect iegicea transceiverului TRS la bobina de antend, © alt problema # fost adaptarea antenel propriu-zise la bobind. Am incercat mai multe variante si meam oprit lac din schenvé adicd intercalarea unui variabil de capacitate mare fntre fantena de 3990 mm si bobini. Pentru un acord bun le un cimp maxim am observat cd in cazul de fafa cerea o capacitate anten’—bobind de cca. 280—300 pl. In aceasta formulé am mers la concurs si am luat legatura cu toate stafille valide, Fig. SCHEMA REFLECTOMETRULUI REFLECTOMETRU este prezentat in figura 11 sise compune dintr-o linie dubla Jn juru) unui conductor central prin care circuld semnalul de ta iesirea lui TRS, Tensiumea din RF culeasi de linia dubla, direct 3i invers este detectat de dous diode RFD apoi aplicata sub forma Nik de tensiune continua pe doa microampermetre. In acest fel se face citirea directa a undel active si a reflectatei. Cu ajutorul acestui aparat se gaseste rapid priza de adaptare optima intre TRS si bobina de anton, prin rotires-comulatorului. Deasemeni se stabileste adap {area corectd Intee antena verticala gi bobina prin reglarea variabilw lui la un raport minim de unde reflectate. ANTENA VERTICALA — este formata din trel tronsoane de cite 1300 mm, canfectiona- te din feava de cupru si aluminiu. Primut tronson are @ de 8 mm — cupru, al doilea @ 8 — aluminiu si ultimul @ 6 din duralumi niu, Tronsoanele au piese de legatura gi se pot monta sau demonta, Antena montata se fixeazd de rotorul variabilului printr-o piesa de legaturd, facind contact electric cu acesta, SUPORT ANTENA este coniectionat din lemn cu trei picioare terminate eu tije de metal, Aceasta ajuta la fixarea in sol si au o bund rezisten{a contra vintulul - Tntreg suportul se poate demonta in vederea transportulul. Ta partea superioara are o masua pe care se fixeaza hobina eu ajutorul tune! menghini In pactea superioard a bobinei se ficeaza condensate rul variabil printr-o piesa de textolil, iar contactul intre bobina yi statorul condensatorulul se face printe-un cablu flat eu papuc g Pater AY Cv ocazia Cupei Feroviarulul sia etapel de Calificari a Cam pionatului National de Radiogoniometrie am cunoscut colectivul Ra tioctubului YOBKZA din Cimpulung Maldovenese. Degi apartine de Asociajia Sportiva ,Exploarici* a Tntreprinde. Fli de Prospectiuni si Exploriri Geologice, radioclubul poate fi con siderat ca un adevirat Radioclub Oragenese Aisi inttInim pe ling’ Mircea Popol (YOSRAA) o serie de ra: loainator! pasionati ce tucreazd Ja diferite intreprinderi din frag, ca de exemplu: Nelu Lrsache (YO8RGR); V. Bucy (YOBRER); Tr. Tudoran (YOBRTT); Silviv Damian (YOBRTS) pre cum gi peste 25 de SW Cusprijinul conduceril IPEG si A. Sportive, radioelubul a primit tun apartament ew trel camere ta etajul § intr-unul din blocurile turn ale oragului si a fost dotat eu mobilierul recesar Folosind un A 412 moditicat si 0 serie. de receptoare pretuate de la MAp.N. (R-250, AMUR ete}, inimosii radioamatori de la YOBKZA au realizat o serie de prezenje In concursutile interne gi Internationale din anii trecuti Rezullate bune au objinut radioamatorii de la YOSKZA si la Camp. National de Creatie §t. gi Tehnica, la concursurite de UUS 31 Radiogoniometrie de amator. Colaborarea bund eu A. Sportiva = prin dl, Dan Lucas — precum gi cu Asocia{ie Bueovina Tinara prin dl, Ciabanu: Romeo — a permis radioclubului 0 dotare de. osebita cu aparaturd de misura, aparaturd ce permite reglares gi lestarea montajelor realizaie de tinerii din localitate. Planuri de viitor? — Da, realizarea unui transceivor compet tiv, participarea la coneursuri internalionale importante de pe Rariu, obfinerea de autorizalii de emisie pentru cei mai bunt dintre ra dioamatorii receptori ee activenza la radioclub, YOuAPG