FOATA pentru > WINER, AMUMA SI LITERATUR. “Nr, 8. MERCURIU, 22, FEBRUARIE 1856, SCIENTIELE LA ROMANI?) 1. Poesi’ Cea de antania cale Ia cultur’a romanilorn in acientie a asternuto poesi’a si mai de antanin poesi’a dramateca, Teatrulu a fostu de tempnrin forte cunoseuta la romani, Elu a fostu adusu de in Etruria, si introdusn cé unu midiloew impacatorin de diel, atuuci candu dupa mortea Tui Camiln, civm'a secera intr’ unu modu infforatoria in Roma. ‘Inge acestu teatrn la incepota a fostu tare ihiserabil, Ein costa numai de intr'una felin de pantomime, intre cari se cantan nesce viersuri imprbvisate ce contienan bata-jocuri asupra anora Persone, Sceste.viersuri se numiau Fescenin é autorintu lorw era twotratistulu-histrio-insw apa acesta teatru primitiva a urmata altnlu costitoriu de in nescari poesie ce avean feliurite cuprensuri, in form’a unui quodlibet de astadi, si se numié satya. Ascmenea acestuia a fostn mai tardie comedia seau fabul'a attelana numita, ‘oun feliv ‘de séena mascata, in ‘care se produceau nesce bucatisatirjce de unij juni romani in vechi'a limba osciga, Asta forma de teatrn a tienutu la romani multy, si moj tardiu inea’ se pro- ducea intre spatia-le biieatiloru regulate. Aci vene de a igsemni, cumu ¢& cea do: antaniy bugata tea- walies regulata a scris'o M. Livin Andronicu. Bu- catile. cele regulate e’an numita apoi.dialogi, diverbia, pre intre carise emestecau cantica, de unde producatorii s'au numiti, cantores, Dupa Liviu epoi av escelatn mai multi intra-scrie- rea atatu a comedieloru, catu si a tragedicloru '*)"Probe de tithba ‘dupa Gramitee'a i orto- fa-Deldi' T.-CSparih: ti pr. Cn, Nevin, Maret Pacuviu. Liciniu, Ceciliny etc, pre cari toti-se vedu ai fi intrecutu umbriee aulu M. Acciu Plauta, si cartagineannlu P. Teren- tin, carele a morita in anulu urbei 600. Naratinnea poetica au capetatu unu enltivatorin activa. pre C. Valeriu Catulu contempuranuln Ini Cicero, nascutn in Verona. Acestu maiestru alu unei simplicitati elegaute = scrisu mai multe naratinni poetice in-cea mai frumosa etate de-aurn, Lai kan urmatu cu prestantia P. Ovidin Naso, de in ale earui numerosa opuri, aci se tiene metamorfosea, alu carei pre tiv © cunosenta, Lui Ovidiu contempuranu si competitoria in atestu feliu de poesia ia fosta Cornelia Severu, dela care aremase poesia Aetna, si mai multe -fragtente, intre cari emi- nena: mortea Ini Cicero, Aci’se ndinéra si autoril oratlunitora panegirice ed 'Messalam si ad Pisonom. Totu pre acésta eale’a mai pasita inea Claudiu Claedianu, aprope de apuneréa pockiei latine, pré tempuln Ini C. Teodosin si a fitiloru Jui, ala carui opu: Raptulu Prosetpinei @ mai de frume ete. ‘Poesia didactica, precumm se spune, a wvdtu onu poeta brava pre Q. Baniu. Celu mai veéehin inse poet in “genalu acest'a a fostu F, Lueretiu Caru, ale carai 6 cérti de natura rerum lea indereptatn Cicero, carele inca sa esércitatu in’ aedsta specie de poesia. Ci cu multa mai insemnate pentru noi sunt ‘de “intr’ aceste georgica lui Virgifin si doctrina Inui Oratii de arte poetica. Pvesi'a satirica,'carea a fosta © proprietate a Romei a avutu mat ntulti autoris Fea in a, 0, 620 2 seriou C. Lueftid dnu eqite (ésvalero) ‘romann ‘mai multe aitire, ale carort fiigmedite te’ bfxmu"intre opurite celora ‘tat -véckt peti danti- Totre serictorit wstirélorn: sé ‘sti ' ‘ 4i Cato Consorina, preeama si M. Terentia Varo, cesta de in urma a acrisu o specie do a: pria, in care a mostecata versuri cu pros Mai tore inse a redicatu acesta arte Horatiu Flacu, atatu pre in desteritatea sala intorsaturi ai alusiani, eatn si pre in eleganti'a cea ne maiestritace a sci iutn se de opurilora sale. A. Persia a acti mai piscatoriu si mai oscuru, dupa cumu cerea tirani’a tempului seu suptu Tiberiu; 88 aceea sa. tirele lui abié 60 pota lege fora comentariu. Tocm’a asia de intunecosu, ci mai pucinu eleganta a acriea Petroniu Arbitru cunoscutalu seu satyricon, in care ou nume de Trimalohio descrie nebunile imperatului Claudin si ale Mesalinei lui, preserate eu cea mai iute si mai piscatoria sare. Ala troile Toeu fa euprende Decimu Iuniu fuvenale, care a traitu dela Nero pana la Traianu, ci atilulu acestuia ecu multu mai de dioau cé alu coloru de antaniu, Aci se tiene si pootie’a Sulpicia, care si a scriau eclog’a ei pro tempulu candu Domitianu esilé filosofi din Roma cam pre Ia a. 90 dupa Chr. Romani ne arata o muitime de poot Bobiu, Stetiu Pa- pinianu, Vestritiv Spurina, Septimiu Severu. Inse numai doi sunt ale caroru opari le potemu judecd, calu au tatu ei in acestu gena de poesia Valeria CatalusiOratia-Flaceu, Acestude in urma merita acitota Iuarea a minte, ea-ci odete luj improuna sublimitatea si viosimea cu cca mai mare spresiuniloru si o.puritate alesandrinica, Si, si atunci candn poctalu se tingusiesce inca 60 avata maretiu, ai, i bucatile cele aruncatei arate pleeares intra alegerea planului seu celui finu, Elegia. Dupa poesi'a lirica; ¢ cea elegi reste tote poftesce mai multa clogantia. Si acest’ inca fi cultivate de catra Romani in cola ma; fnaltu gradu, facandui inceputulu Catulu au con. tinuatu mai multi aeoste cariera, pr. Ca. Cornelia alu, Albin Tibulu, Sesta Aurelin Propertiu, si P, Ovidin Naso. Ovidiu oi Propertiu au mai ada: Ja aceasta poesia Eroidea, ca unt ramu alu Pro cart totu in acesta ramu i-au ur inv contempuranulu tui Ovidiu, elo, si fabulele esopice. ructeriulu ei geniulu poctica alu scrictoritoru ro- mani so manifestadestalu pro in framosoti’s la care ajunse pocsi'a ologiaca, cultivate do insli. Acclasi ee manifestesa in toem'a «i prin exltivarca poosiel- leca bucolica, si « fabulelore csopico. Ambe acoste 26 genuri inse convenn mai multa cu naivita cea maiestrita a grecilora, de catu cu infrumuse! rea cu care romauii erau dedati asi imbraea opt rile sale. Bucolicele lui Virgilia se asémena m multu celoru alalte opuri ale Ini de cata opurito grecésci de acésta calitate. Fedru dede fabuleloral esopice totu ce se astepté dela tempulu colu de, aura alu scientieloru ce domnia eub Augustu it ratulu romaniloru, Ci elu avé prea pueini bé nece cetimu undeva cumu ca acestu fel ae fin fostu romaniloru prea placuta. te. sec, IV. fece Sestu Rufu Avienu a traducere « fabateloru acestor'a; si se dice ca ar fi mai facut ina si altimaly imperatu Romulu Auguatula mai tardiu una asemenea in metru. Epigram'a, Glumele cele spirituose si Je erau forte placute romaniloru. De © multime de serietori romani, cuprendienduse ea compunerea loru. pr. Valeriu Catulu, Mascenas, V. Martiale, imperatula Arianu, si Ausonin. Intré cart inge a escelatu mai care Valeriu Martiale ispanu de nasearé si amicu. alu lui Pliniu celui-teneru, dele care si avemu 14 carti de epigrame. Ale celora mai multi au peritu,/anele se afla de uu li-se. eel autori, Unu geumura (eumulus) de epigrame afla in nesee colectiuni anumite suptu numie de’ colecta Virgilii, Ovidii ete, si. ouptu priapeia, precumu ai pre intre opurile altoru poeti mai miel din colectiunea intreprenaa de Petru Burmann. Dupa P. B. si M. (Va urme) : KSBBNTSA DOMNSAS) SBIMINL Pocrits aa gnmopmeatapes i loan Boinecas ve eas osuers 4n Mapicy 40 gintipimess Hep. a0 Hea. wUpexsms ogi agi sszirs, domnii mei, D. Boinecas, xondses ax mopmsurs do o 4ndoirs soase, ecupims dopings ux psmauigess care me piroape e eie mpancnoprare as Tapics mi npie agnrpimipen ami merasnre caxps ea pan miciosa soci mam wAseacra sine de axogo, a+ eiexape Poses apo dose nerpit: gnvsi Pomsnia, m’ angi Dpansia. eepeia oxme eax rsarsseurre, eeap ancasudses, ocre nent ge|. fPle'mi dap ieprars, ua panes oni xa ‘amias, cv dav ti ex satimsa omayis axecrsi mop- eons. »Es us ns vols nopsi de sasirtyise avessy ge eas usnpinde An cingas ces, e428 os KBNOCKSTS j mai msayi dinrpe demneasoacrps ti aeaps era, nami norea advoye nimizy aa xesio- geae se ogi aozirs. Kas gui issi catpia ca ama de meas, wap ei spsrs cu rpsiaces menrps danea qn opi “se Amnpeyispspi, imi mpe onli cei wens as siegti mi a cimrimentisops csesereati asi Boi- ‘voces. nl es ams weauars ne ageas abinenTs nara aa eciaarsasi, se ess o's erste a's penodea, — mi ape nape damnesoacrps domnisop "a segi nedea. — Axéers Pomsnie, ama de epsmoacs mi ama de menopotirs, ea ecre acemenca oaxsisasi nape 0 gnpispeazs. — ine as susts din anere case 08 -eo mal dave: spas vas eocts emists xs emani- ‘sie do ne momenrss ei, rpeesio ox moaps. — Ee. ams msnocnsrs uvsins issirs ope aseacrs cope andensprars a gepei mese, nepscirs an mnimao- wer napnapitops, wanoers: pomans ase Kupsia a0 Bende ea av nacrpats, mi cape mectpoazs ne din. too de Kapnagi enipirsa mi padigiixe Ppansiei Ama cocrs eags sa xinspize cose dene v0 a8 ‘ars sn moments tpismesa ces, ams nemepars aa_ apimeae mi panese caso; ance rors odars, ame warere were enepyie, nore prs i Renoie; uss denoramsnrs aii mai apedings ape ea. Kern wenrps v ®% nopsi deenpe aise gn ayectsi ‘opments, at erpirs din adsness depepei iu’ ane- Pepiaops moze de pos warps avery ye Ra ce BB ‘ie punirs mentps rors deasna: »Penocazs gn mand” exesere pomsnaeas” poingese tase co sops amuaini npexsms c'as 40~ Bulnire noingese Taso sede do ue spam mea. Ja dpenrare werpe Boineens mi Buaseces .. . « agndpenecar a Din Creoa Dsoxpsi- Peupodsce die ,,Zimaps- Arve asanors casi Bocoti ce mal ging as anders ‘eleisne wi wnese eareso pemaceps ue sles ga 7 aveaisd. — Cas mai asnaizars mi coxorenis sovdl” secepisi pomsnemri din xanirasa [apied, upessat NOAIDOPS UI MAPIANA. (D. Aasion.) Pons sea de opims néps Heere uazinnspi ocsaa, Ql 'o npenzensasas de céps Mil de eaopi co pecosye, Bo xamnia ponepziry Morsaa din wands pn xands © sanrape persmirs Tpespaisas rpemspands, A warspel deconrape Bpands cx recte ainimrlyl, Res doi sinepi aa npimsanpe Miorpe apuspi aneaopigi, Koao'e suse xe repacs, Ax icsops ei ce onpecss, Bade-odars Pai mspacs ‘Amops weqoixs wi epsyeces- Daopiverpse posare De-aae icnopsasi nesraps Denspte upin coanirare Bep ve rpiye ai amsps, isomiaa mai de vase. Din prcons' niropecss, Hs-as cos eusnTens pnyepeces Aounnragi neere mecsps De was pas xa ins cispaePm, “Tinepii do nov co asps jo aa sepsasi assps.Mopiana maavidps Pmapesns div o.opi, ili ae-apsnns yn avasidpr. Ce nusreacks a cspopi- Gnda anei ae cscyine, Eae nére dens naans; Dap’ An nase se 20 sine? Gua Maara ce decoans. Konisiga xs depepe Crpire cxamnsasi isnirs: DE2BTB. KH-O o.s6pe nepe, Deus ve ca deenspyirs 2 kare, noso'n seea pase Zice rinepsas doiocs, C’ops Bni ne aaTs Kase, Finrp’sns s0%8 mi mai opsmocs!> Kere dé, rpei asinre, Pecnixate 15 ms.ats oons, de gins sonisa ’n minre, Koyerands decs waveas sons. Mleacs 4 ia 1pexspp ine crineps a'as xinmars, Cx iea nopre ws npausps Aa-sns pecsois pnopixomars, Exe ws rpex ce decipyemre De xoniaa, »'a isnirs, Rope naanye wi'as msaemre Din minsreas va nopnirs. Cépa wands ne veps ansne Paza cépessi opsmocs, Bepce nopii naoic, ane, Ea ne deass caurepne mocs. Uli xs yenese cxnadare Bo cseninspi xe amaps FPas amreanrs sa wens epate Din pecsoisas veas napnaps. Becsezits na no es6pe, Rope rémna'o-a spsmars, “Wa ce sens ne nividpe De namnes msars mi de oorars. Pedanrops pecnsnzsropis IAKOBS MBPBUNLANS: 28 Mpentarnds, x» 0 cm mops, Ce veps nexonrenirs, Ce o dawn aa asasiops, nde .,eaopea a uepire.* Awoao de cxmepape, Ea ne maag a seminars, ‘ uueps npin cypsrape, . De sieays o-a exnuars. Hioes pn asnsa sea epsméc : sla iesops.as ns doi te Cour o smsps pexopses Dopme ‘n uave xopnsas ei. — Dens werena szni sine Desa éere-aa ei issirs, Uli ‘orpe asnte xx cscnine, Pri dv csosersas ponirs. — Acreeais, deawn xpsda eépre anice ape mumanrs, Ears, wv'i snenrte-o mopre Jin opsgeensss sops mopmanre. Bibliografia. sla Aispapsa Joh. Urban Kern, 4m Bpecsas a emirs de xapsnds spmurépese cxpiepi imnopranne nentpy npinainare, a ae D. J. 1’. Neugebauer, eocrt genepas-Kones.as aa Epsciei an Mosdos: OTINGUTATEAE DEN'BPEL Crige adsare de xenpines icropino crarietins no airins. DIE DONAU-FURSTENTHUMER Gesammelte Skitzen geschichtlich- chen Inhaits. seh-poli »Moado pomsnii eds pomanii mi npo- Te Rroparsas puce crs. »Die Moldau-Walachen oder Romanen und der Tussiache Schutz. »Decspiepea Moadonei wi Basaxici edigisnea a IL »Beschreibung der Moldan und’ Walachei, Zweite Ausgabe. Keigianes wi tinapisas asi IOANE rorr.