Facaori gi procese pedogenetice din zona temperati Vol. V, Iasi, 1999 SOLURILE RAMEI DELUROASE NORDICE A CAMPIEL MOLDOVEI Iftiuca Ioan - Liceul teoretic Darabani Mihaila Dumitru - $c.Gen. Bajura-Darabani Prelungirea spre ENE a Pintenului Ibanestilor (parte component’ a Podisului Sucevei) rama deluroasi nordic’ a Campiei Moldovei nu este 0 subunitate de sine statatoare, ci partea extrem’ de NNE a Campiei mai sus amintite, limita dintre acestea dou fiind sub forma unei fasii de tranzifie. Personalitatea acestei regiuni este data de inaltimile cu putin mai mari (inalfimea max.285m - Dealul Cet&fuia), si fragmentarea mai accentuata fafa de zona din sudul ei, de aliniamentul de cueste orientat NNV, marcat aproape in intregime de abrupturi puternice, de versanti in majoritatea afectafi de procese geomorfologice actuale si de nuanfa climaticd reflectati in hidrografia i, in inveligurile vegetal si de sol. Suprafata in studiu este de aproximativ 300 km? limitele de N si NE find albia raului Prut, de V cea a Bascului Superior, limita spre Campia Moldovei propriu-zis’ find data pe alocuri de cursurile superioare ale Baseului, Podrigii, Sigminifei si Volovijului, cat si de sectoare cu o limit aleast conventional, dar in general urmirindu-se inseuarile de la nivelul interfluviilor Factori pedogenetici Rocile de suprafatd pe seama c&rora s-a format invelisul pedologic sunt alc&tuite din marne, argile, depozite loessoide, nisipuri si mai rar pietrisuri. Alc&tuirea granulometric’ si compozisia chimico-mineralogicé a rocilor determin’ ritmul solificarii, grosimea profilului, proprietatile fizice-chimice a solurilor. Depozitele loessoide datorita valorii medii, in ceea ce priveste alcituirea granulometric’. si geochimismul, inclusiv confinutul in carbonafi sunt considerate ca materiale parentale de referingi, iar solurile formate pe ele ca138 I. Iftiues D. Mihaila etalon pentru zona biocliimaticd in care se inscrie si rama deluroasa nordica a Campiei Moldovei. Pe roci cu texturd fina (argiloas4), greu permeabile si cu consinut slab pan la mijlociu de carbonafi, ritmul de solificare este ingreunat de drenajul vertical lent si de franarea debazificarii, favorizind in schimb procesul de bioacumulare, incat se formeaza soluri bogate in humus si substante nutritive, dar mai intarziate ca stadiu de evolufie genetica si proprietagi hidrofizice mai pufin favorabile, decit in cazul tipului zonal de pe depozite texturare mijlocii. in zonele forestiere, pe anumite portiuni, argilozitatea si drenajul vertical imperfect conduc la excese temporare de umiditate in sol care determina pseudogleizarea unor tipuri zonale (St. Puiu si colab., 1983). Prezenta argilelor montmonrilonitice gonflante imprimé solurilor zonale (molisoluri, aryiiuvisoluri) caractere vertice la nivel de subtip, sau determina formarea tipului de vertisol cu areale frecvente in bazinele superioare ale Podrigai si Volovafului Pe rocile bogate in sdruri solubile, pe marnele salifere sarmatiene, pe sedimentele imbibate secundar cu saruri solubile, ca si prin concentrarea acestora din apele freatice mineralizate, cantonate la adancimea criticd se formeaza solurile intrazonale halomorfe de tipul solonceacurilor si soloneturilor. Pe rocile cu textura grosiera (nisipoasi, pietroas’), permeabile si sérace in minerale alterabile, ritmul de solificare este accelerat de Jevigarea intensa si bioacumularea slab, rezultand soluri slab humifere si sarace in baze si elemente nutritive, a cdror stadiu de evolufie este mai avansat decat al solurilor zonale de pe loessoidete invecinate. Relieful. Se impune ca unul din cei mai importante - adesea chiar decisivi - factori in geneza, evolugia si distributia solurilor din nordul CAmpiei Moldovei. El confer’ pedogenezei condigii net diferite, prin cele doui componente principale ale sale: platourile interfluviale si versanfi Platourile interfluviale plane, slab inclinate sau larg valurite, ca si culmile interfluviale larg rotunjite favorizeazi un invelis pedologic gros cu o pronunjaté stabilitate si vechime, in alcdtuirea caruia solurile zonale, molisolurile si argiluvisolurile, sunt dominante. Versanfii, in schimb, supusi unei denudari intense, favorizati pe Langa unghiul de panta si de pretabilitatea litologica, adeseori si de intervenyia nerafionald a omului in trecut - prin defrisari si desjeleniri fra a fi insofite de masvri antierozionale, agrotehnica si wtilizdri necorespunzatoare - se caracterizeazi printr-un invelis subtire de sol, in care pondetea principali 0 au regosolurile, erodisolurile si solurile de evolugie spre solul zonai. Microrelieful versantilor - rezultat prin eroziune,Solurile ramei deluroase nordice a Campiei Moldovei 189 surpari, aluneciri, teras&ri, folosinje, etc. - diversificd si mai mult grosimea, tipologia si proprietitile invelisului de sol incat teritoriile pedologic omogene sunt de dimensiuni mici si cu cerinfe variate de ameliorare si utilizare. in lungul sesurilor iau nastere soluri aluviale. Conditiile bioclimatice. Factorul climatic si factorul biotic se interfera intim in exercitarea proceselor elementare $i dirijarea proceselor de pedogenez, tealizand acel strans paralelism bio-pedo-climatic. Pentru rama deluroasd nordici a Campiei Moldovei, aflata la contactul dintre zonele bioclimatice de silvostepa si padure de foioase, solurile cele mai rispandite sunt molisolurile (cernoziomul, cernoziomul cambic, cernoziomul argiloiluvial, solurile cenusii) si argiluvisolurile (in special solurile brune luvice). Formarea molisolurilor cernoziomice este consecinja continentalismului accentuat al climatului reflectat in mediile anuale ale temperaturilor (8°-9°C), ale amplitudinilor termicé (24°-26°C), ale evapotranspirajiei potentiale (peste 600mm), ale frecvenfei si duratei secetelor, ca si valorilor medii ale precipitafiilor anuale (in jur de 550mm) - ce determina o slabi alterare a mineralelor primare, 0 slaba debazificare si neoformare de argila in partea superioara a profilului. Procesul de eluviere are o manifestare redusd in condifiile regimului hidric predominant netranspercolativ de aici, limitandu-se la levigarea adanca, pana la totald a carbonatilor greu solubili (de calciu si magneziu) din partea superioara a profilului si mai rar (cazul cernoziomului argiloiluvial) a unei parfi din orizontul superior gi cel intermediar. in general ins, continutul in baze mereu improspatat si remanenfa sdrurilor mai greu solubile asiguri solului un grad ridicat de saturafie in baze si o reacfie predominant neutra. Cat priveste componentul organic, aceleasi condifii climatice favorizeazi dezvoltarea, cu precddere a vegetafiei ierboase care aprovizioneazi solul cu cantitiji importante de resturi organice intens transformate in humus fin, predominant huminic, saturat in baze si elemente nutritive, acumulat in orizontul superior al solului, cdéruia ii conferd o culoare inchisa. Pe langa humificare intensitatea reacfiilor biochimice si a activitagii microbiologice contribuie la o bund nitrificare, amoniacare etc. si la un intens circuit al elementelor intre sol si plante. Aceste procese asigur& molisolurilor de stepa o fertilitate potentiala ridicata. La aceste soluri, mai mult decat la altele se remarca rolul pedogenetic important al faunei in afanarea si aerisirea solului, in structura coprolitic’ a solului, in geneza unor neoformafii cum ar fi crotovinele $i cervotocinele, in regradarea solului prin amestecul materialelor din diverse orizonturi °190 I. Iftiuex_ D. Mihaila Datorita interferenjei zonei de silvostepa cu cea de paduri de foioase (foioasele acopera aproximativ 5% din suprafaf) in regiune se intalnesc si soluri caractetistice padurilor, cel mai frecvent fiind solul brun luvic din clasa argiluvisolurilor. Conditiile din zona padurilor favorizeaz o alterare mai intens4 a mineralelor, cu 0 bogat’ neoformare de argila, sescvioxizi, silice si baze (ultimile fiind reluate in circuitul biologic sau indepartate prin levigare. Resturile organice, provenite in principal din parfile aeriene ale arborilor, sunt mai lent humificate si mineralizate, datorit’ numarului mai redus de microorganisme, temperaturilor mai sc4zute si substangelor organice mai rezistente la descompunere incat circuitul biologic al elementelor nutritive este mai incetinit. in aceste condifii incepe si apari un humus grosier, nespecific, dar predomina inci humusul propriu-zis de tip mull. Produsele de alterare minerald si cele rezultate din transformarile organice se sorteaza pe vertical sub influenta curentilor descendenti ai apei de infiltragie, in functie de gradul mobilitatii si solubilit’jii lor, ducind la o diferentiere mai complexa a profilului de sol. Esenfa procesului de solificare, const deci in eluvierea accentuati a produselor alterarii si descompunerii din partea superioara a solului - care se acidifiazd si sraceste in baze si substange de nutritie, imbogasindu-se in particule reziduale si compusi insolubili - si iluvierea coloizilor si sdrurilor mai greu solubile in partea mijlocie si respectiv inferioara a acesteia. Masele de aer de origini diferite, cu proprietaji fizice si directii de deplasare diverse influenfeaza distributia solurilor, Marea extindere a molisolurilor cernoziomice si prezenta solurilor |, predominarea subtipurilor vermic, salinizat, alcalizat in cadrul molisolurilor cernoziomice, sau manifestarea unor caracteristici in morfogeneza lor (continut mare de humus, \evigare redusa, uneori prezenta sulfagilor i in baza profilului), ca si asocierea unor soluri intrazonale (licovisti, solonceacuri, solonefuri) constituie reflectarea in pedogenez’ a aridit climatului est- european si a vegetatiei de silvostepé. R&spandirea argiluvisolurilor brune luvice precum si pseudogleizarea solurilor cenusii molice sunt consecinge ale influenjelor maselor de aer din NV continentului. Influenfa climatului boreal din nordul Europei se manifesta printr-o tendingi de argiloiluviere destul de accentuati. {ns solurite nm sunt unilateral conditionate de climat ci pot deveni cauze locale ale modificArii vegetafiei si climatului. in plus relafiile bio-pedo-climatice sunt multiplu diversificate de detaliile reliefului (fragmemtare, orientare,Solurile ramei deluroase nordice a Campiei Maldovei 191 expozitie, declivitate, etc.), alcdtuirea geologic’, condifiile hidrogeologice, modul de utilizare 5.a. ‘Apa este luati in considerare sub dou aspecte: a) -apa provenit’ din precipitafiile atmosferice cu rol deosebit in procesele elementare normale de solificare (dezagregare-alterare, eluviere-iluviere, bioacumulare) si deci in procesul general de formare al solurilor; b) -apa care umezeste in mod permanent sau periodic profilul de sol sau o parte a acestuia, determinand procese fizico-chimice si biochimice deosebite de cele caracteristice solurilor normale (neafectate de apa in exces). Excesul de umezeali se datoreste fie existengei panzei freatice la mic adancime, fie stagnarii apei deasupra unui strat sau orizont al solului greu permeabil. Supraumezirea freatic’ este caracteristic& sesurilor Prutului, Baseului si Podrigai. Efectul pedogenetic general al supraumezirii il reprezintd gleizarea unor orizonturi sau chiar a intregului profil al solului Un grad pronungat de mineralizare al apei freatice asociat cu o circulagie lateral deficientd determina sdrdturarea solurilor din bazinul superior al Volovagului si a unor parti din bazinele Podrigdi si Sismanigei. Supraumezirea prin api stagnant se produce periodic pe sesul Prutului in zonele Teioasa, Baranca, Paltinis si Horodistea. Timpul considerat ca factor pedogenetic deoarece de durata fenomenelor care au loc in cadrul acestor procese depinzand in bund masura insusirile solului. in principiu, durata procesului de solificare exprima varsta absoluta a solului. Nu intotdeauna varsta absoluta a solurilor corespunde cu varsta procesului de pedogeneza. Varsta absoluta a solurilor se poate determina cu precizie numai pe terenuti cu suprafafd orizontali sau cvasiorizontald pe care actiunea factorilor pedogenetici s-a manifestat nestingherit si neintrerupt. Varsta solurilor ramei deluroase nordice a Campiei Moldovei este, in general, mai mici decat a depozitelor pe care s-au format ca urmare a degradirii si denudafiei care a inlaturat cantitati mari din depozitele suprafefei initiale. Solurile acestei zone apartin categoriilor de soluri actuale (postgiaciare) si fosile (izolate de procesele pedogenetice actuale prin sedimente mai noi). in zona sesului Prutului se gsesc soluri ingropate (de varst4 postglaciar’) caracterizate prin imaturitatea profilului lor genetic. Omul prin activitatea sa a exercitat si exercita o influenta puternicd asupra evolufiei solurilor, prin inlaturarea vegetafiei naturale inigiale gi inlocuirea ei prin pajisti si piante de cultura, prin diverse masuri agrochimice sau prin diverse lucrari de desecare, drenaj, irigare sau indiguire; toate aceste actiuni modificand pe alocuri pregnant calitigile fizico-chimice si biologice ale192, 1. Iftiuct D. Mibaila cuverturii pedologice. Tipurile de sol in identificarea solurilor ramei deluroase nordice a Campiei Moldovei s-a folosit ,Sistemul roman de clasificare al solurilor”, elaborat de 1.C.P.A in anul 1980, cate a pus la baza clasificarii caracterele intrinseci ale solurilor, accentul ciz4nd pe insusirile cuantificabile ale acestora; solurile sunt distinse si clasificate pe baza proprietitilor profilului de sol, folosindu-se orizonturile diagnostice si alte propriet&ti care pot fi m&surate (deasemenea, gruparea taxonomica se face pe baza criteriilor de diagnoza precizate cantitativ) Molisolurile. La aceste soluri orizontul diagnostic este orizontul Am, relativ bogat in humus calcic, aproape exclusiv sau predominant huminic, de culoare inchis&, care patrunde si in orizontul subjacent. Molisolurile prezinta insusiri fizice, chimice si biochimice favorabile, care le confer un potential ridicat de fertilitate, valorificat pe scara larga in agricultura, indeosebi pentru cultura cerealelor. in cadrul ramei deluroase nordice a Campiei Moldovei intalnim din cadrul molisolurilor, tipurile: cernoziom, cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial si sol cenusiu. Cernoziomul apare in areale bandiforme, discontinui pe interfluvii 51 pe versanfii slab si moderat inclinai. Conditii bioclimatice de formare: Tm:8- 9°C, Pm in jur de 550mm, ET 600mm (deci regim hidric deficitar, numai periodic transpercolativ), vegetatie de silvostep in mare parte intocmiti prin culturi. Alterarea si levigarea sunt pronunjate, exprimate prin neoformare de argili in partea superioari, prin indepirtarea sarurilor solubile din intreg profilul si prin levigare totala, sau aproape total a carbonatilor din orizontul superior, ceea ce duce la o usoara desaturare a complexului coloidal si la o slabire a reacfiei alcaline din acest orizont. Bogijia,de resturi organice, ca gi formarea si mineralizarea echilibrata a humusului, fac ca acesta si se acumuleze in cantitati si pe grosimi apreciabile ducand {a dezvoltarea unui A molic consistent. Profilul tipic cernoziomului: Am-AC-C sau Cca, la care Am are © grosime de 40-50cm si o culoare brun inchisd sau negricioasa, Ac este de 1 20cm, brun sau prin cenusiu cu pseudomicelii si eflorescente de carbonagi, iar Cea de regula prezent, are 40-80cm grosime si culori brumgaibui, cu eflorescente vine si concretiuni albicioase de carbonafi. in lungul profilului apar si frecvente neoformatiuni biogene (coprolite, cornevine, crotovine si cervotocine). Textura este predominant mijlocie si nediferentiaté pe profil stcuctura glomerular sau griuntoasi medie si cu bund stabilitate a agregatelor, moderati afanare si permeabilitate, ridicata capacitate pentru apd si aer, continutSolurile ramei deluroase nordice a Campiei Moldovei 193 relativ bogat in humus (3-6%) si de bund calitate, grad ridicat de saturagie in baze (V=90-100%), reactie slab alcalina pana la neutra (pH=7-7,5), apreciabila capacitate de schimb cationic (20-40 m.e./100g sol), intensa activitate biologic’, bund aprovizionare cu substanfe nutritive (de N, P, K etc.). Fertilitatea natural potenfiala este foarte ridicaté. Cernoziomul tipic, in regiunea in studiu, se intdlneste pe interfluviile dealurilor Maldeata, Movila Latd, Pustoaia, La Movile si Concesti. Cernoziomul cambic reprezint4 impreun’ cu cernoziomul argiloiluvial solul zonal al silvostepei. Ocup’ areale importante pe podurile interfluviale Grae, Lucovija, Covata, Prosia, Movila Lata, Maldeata, Pustoaia, La Movile, Ivancauti, etc. in continuitatea celor de cernoziom tipic. Conditiile de pedogenez4 aseminatoare ca la cernoziomul tipic, ins apar si diferentieri. Alterarea este mai avansati, cu 0 mai accentuati formare a argilei de solificare in A si in B, ins fara migrarea ei din A in B, sau aceast& migrare este slaba, nesemnificativa. Precipitafiile pufin mai bogate, fac ca levigarea si fie mai intens&, carbonafii deplasandu-se la o mai mare adancime, cu diferenfierea unui orizont By, prin debazificarea mai accentuati a complexului mineral si un inceput de acidifiere a reactiei sohului. Formarea humusului si mineralizarea lui sunt inca echilibrate, ducand la acumularea unei cantitifi importante de humus intr-un A molic bine dezvoltat. Morfologia cernoziomului cambic este de tipul Am-Bv-C sau Cea, in. care Am are 30-45cm, culoare brun-inchis’, structura graunfoasa, Bv are 20- 60cm grosime, culoare brun deschisa, structura uniform’ sau prismatica, Cca - ce rareori lipseste, este brun-galbui sau gilbui brun si cu numeroase acumulari cenusiu albicioase de carbonati. Neoformafiuniele biogene sunt bine reprezentate si in profilul acestui sol. Proprietatile fizice, chimice si biologice nu difera mult de cele ale cernoziomurilor si corelate cu cantitatea sporiti de precipitaii, explicd productivitatea ridicati si mai constant decat la cernoziom. Cernoziomul argiloiluvial. Format in partea mai umedi a silvostepei si mai bogat’ in vegetatie lemnoasa. Procesul de solificare se intensivizeazd. Morfologia profilului definitd sintetic prin Am-Bt-C sau Cea. Orizontul Am este de 30-40cm grosime, mai s’rac in humus (2,8-3,8%). in alc&tuirea humusului desi predominangi sunt acizii huminici, o participare mai evident o au si acizii fulvici. Alterarea, mai pronuntati, este insofita si de o mai bogat neoformare de argila in A si B, conducand la formarea unui Bt cu o grosime de 50-100cm de culori mai deschise. Neoformatiile zoogene au o frecven{4 mai redusi pe profil.194 I. Iftiuc’ D. Mihaila Asistim la o mai clara diferengiere textural pe profil, a diferengierilor de structura, a valorilor ceva mai scazute ale saturatiei in baze (V=78-85%), si ale pH-ului (6-6,8), care nu modificd ins& esengial aspectele de fertilitate si favorabilitate. Cernoziomul argiloiluvial, are o rispandire mai redusi decat cernoziomul tipic si cel cambic, si se intalneste in cadrul ramei deluroase nordice a CAmpiei Moldovei, mai mult in partea nordic pe interfluviile dealurilor Balan, Ivancduti, Cuzlau, Esanca, Covata etc. Solul cenusiu prezinté ataét caractere de molisol (Am), cat si de argiluvisol (Bt) ficdnd tranzifia intre solurile silvostepei si solurile zonei forestiere propriu-zise. Frecvenfa mai mare o are in partea de vest a regiunii deluroase in studiu, in zona dealurilor mai inalte: Stejarelul, Movila Bortoasa, Bajura, Horodistea, Covati etc. Valorile parametrilor climatici sunt aceleasi ca si pentru solurile cernoziomice. Vegetaia spontani este formata din piduri de foioase rarefiate, si poienite cu aspecte de tranzigie de la siivostep& la pdurea incheiaté. Procesul de pedogenezi este caracterizat printr-o alterare si levigare ansati decat in silvostep’, cu neoformare si migrare moderata de argil’. huminici din alcdtuirea humusului, au inci o usoari predominare fafa de cei fulvici. intregul proces bioacumulativ explic’ formarea unui A molic cu caractere normale in partea superioara si mai accentuat eluvial in partea inferioard, unde se detaseazi un Ame. Morfologia profilului solului cenusiu este de tip Am-Ame-Bt-C sau Cca in care Am are 15-25cm grosime si o culoare brun-cenusie inchis’ Ame de 10- 20cm, brun cenusiu sau cenusiu inchis, Bt de 50-120cm, brun gilbui cu pete Toscate sau bobovine iar Cca, de regula prezent, este bine evidengiat prin acumulari carbonatoiluviale. Neoformafiile zoogene sunt limitate aproape numai la orizontul A si au o participare redusa, iar cele minerale sunt reprezentate prin granule izolate reziduale, fara pelicule coloidale in Ame, pelicule de argila si pete de oxizi de fier sau bobovine in Bt, acumullri de carbonati in Cca. Textura este frecvent mijlocie, cu indicile de diferentiere texturala de 1,2-1,5, structurd graunjoas’ sau mic poliedric’. in A si prismaticd sau columnoid prismatica in B, humus (3-4%), grad de saturafie in baze (75-85%), pH 5,8-6,8, iar activitatea biologica si aprovizionarea cu substante nutritive inc& bune fara si atingi nivelul de la cernoziomul cambic sau argiloiluvial. Fertilitatea acestui tip este buna, la aceasta contribuind si suficienta apei din precipitagii. Solului cenusiu tipic i se adaug’ in zond subtipurile: soluri cenusii pseudogleizate si soluri cenusii molicepseudogleizate.Solurile ramei deluroase nordice a Campiei Moldovei 195 Solu! brun luvic prezent in cadrul ramei deluroase nordice a Campiei Moldovei reprezinté 0 expresie tipic& a condijiilor bioclimatice central europene in Campia Moldovei. in condifiile unei Tm=8°C, a ET=550-650mm si a unei cantitafi crescute de precipitatii Pm=600mm, regimul hidric continuu transpercolativ, dirijeazi solficarea in direcfia eluvierii bazelor, coloizilor de argilé si sescvioxizilor din partea superioara, care se acidifiazi si se imbogafeste in silice si produse reziduale grosiere, spre adancime, unde coloizii se acumuleazi intr-un orizont B argiloiluvial cu texturi evident mai find (indicele de diferensiere textural are frecvent valori intre 1,5-2). Morfologia profilului solului brun luvic este de tipul Ao-EI-Bt-C, in « care Ao este scurt, sub 20cm, brun deschs, cu confinut relativ redus de humus (2-3%) si in alcatuirea c&ruia acizii fulvici egaleaz% sau chiar depiigesc pe cei huminici, textura este mijlocie sau mijlocie grosiera si incomplet structurare grdunfoasa sau mic poliedrica cu reacyie acida (pH 5,5-6), slaba saturafie in baze (V=60-70%) si in substange de nutritie; El de 10-20cm, mai deschis la culoare nestructurat sau slab poledric, cu textura mijlocie-grosiera, cu confinut redusde humus (1-2%), ste orizontul cel mai sdrac in argila si sescvioxizi, cel mai acid (pH 5-5-5), cel mai sdrac in baze (V=50-60%) si in substanfe nutritive; Bt are 80-120cm grosime, de culoare brun galbuie, sau galbuie-brunie-roscata, bine diferengiat prin textura sa mai find si structura columnoid prismatic’, adesea cu regim aerohidric defectuos datoritd rejinerii pana la exces a apei de precipitatie - fapt ce duce la pseudogleizare. Areale cu soluri brune luvice din zona noastri se intind pe interfluviile Buleandra, Esanca, Bajura si La Movile. Solul brun eu- mezobazic, din calsa cambisolurilor, se intalneste in cateva puncte din partea de vest, a ramei deluroase nordice a Campiei Moldovei, acoperit’ de paduri de foioase (Aiba, Baranca, Movila Bortoasa). Solurile brune eumezobazice, sunt relativ pufin evoluate, stadiu indicat side prezenta orizontului B cambic. Faptul se explica prin predominarea rocilor consolidate compacte, care opun rezistenti la solificare, iar pe de alt parte, prin relieful mai accidentat care favorizeazi denudafia si franeazi pedogeneza, solul menfinandu-se intr-un stadiu moderat de evolutie. Putin reprezentativ ca pondere in cadrul zonei, dar avand proprietafi fizice, chimice si biochimice relativ bune, solul brun eumezobazic {Ao-Bv-C(R)}, este bine valorificat de paduri. Solurile hidromorfe. Ocupi suprafefe disjuncte acolo unde exist un exces temporar, prelungit sau permanent de api. Asa este cazul cu sesurile Prutului (la Baranca, Teioasa, Horodistea i Ridauti-Prut), Baseului, Podrigai,196 1. Sfiiuea_D. Mihaila Sismanijei, Volovatului. . Lacovistile sunt Soluri freatic hidromorfe, formate pe sesurile aluviale slab drenate, cu apa freaticd la mic4 adancime si slab mineralizata, dar bogata in bicarbonat de calciu. Procesele pedogenetice esentiale sub influenja apei freatice sunt: gleizarea p&rjii inferioare cu formarea orizontului G si bioacumularea de humus calcic in partea superioara a solului cu formarea orizontului Am. Consecinf& a acestor procese este morfologia profilului de tip Am-AG-Gr, cu Am de 30-50cm, de culoare brun inchis’ pina spre neagri, AGo de 20-40cm, marmorat cu pete vinefii-verzui de reducere si galbui roscate de oxidare si Gr pana la stratul acvifer, cu culorit vinefiu-verzui uniform sau predominant. Textura find sau mijlocie-fin, relativ uniforma pe profil; structura, predominant griunjoasi in Am si AGo, lipseste in rest; aerafie defectoasa in adancime (ceea ce favorizeaz anaerobioza si reducerea), continutul ridicat in humus (5-15%) predominant huminic, grad ridicat de saturatie in baze (V=70- 100%) si reactie de la slab acidi la moderat alcalina’ (pH=6,5-8); bund aprovizionare in substanfe nutritive $i moderata activitate biologica. Potengialul chimic si trofic ridicat de fertilitate, este anihilat de proprietafile fizice defavorabile (aeratie defectuoasi, exces de umiditate). Soluri halomorfe. Geneza, evolufia si proprietasile acestora au fost si sunt influenjate de sarurile usor solubile prezente pe anumite suprafefe. Acestea apar in areale insulare de diferite dimensiuni (in general mici), diseminate pe sesurile Volovafului sau Baseului si se datoresc acumulariler treptate a sarurilor solubile din stratele acvifere mineralizate si apropiate de suprafaa, in condifiile bioclimatice de silvostep. La suprafafa sau in apropierea ei apa se evapora iar s&rurile solubile se precipita si se acumuleaza in timp, diferentiind orizonturile diagnostice sa (salic) sau na (natric) asociate altor orizonturi genetice. Saracia in humus, bogifia in sruri solubile, lipsa substanfelor de nutrifie, lipsa de structura, adesea gleizarea fac ca fertilitatea solonceacului si fie foarte slaba, iar fertilitatea naturala a solonetului si fie scazuta. Din clasa vertisolurilor in regiunea studiata avem un singur tip de sol: vertisolul, localizat in bazinele superioare ale Volovajului si Lismanigei. Un rol important in formarea vertisolului i! are materialul parental argilos, predominant gonflant, structura masiva a solului si variajiile de umiditate. in anotimpul uscat, materialul argilos crapd puternic, formand ~crevase” largi si adanci si numeroase fisuri. in perioadele ploioase apa pitrunde in aceste cripaturi, umezind inegal solul, prin umezire solul gonfleazi, astfel cd fisurile se astupa si in continuare apa nu mai patrunde in sol, umezindSolurile ramei deluroase nordice a Campiei Moldovei 197 suprafata solului sau scurgandu-se lipsa structurii determina o aerafie deficitara in starea umed4, astfel ci au loc procese de reducere. Humusul rezultat din transformarea resturilor organice incorporate in sol, in condifiile mentionae, formeaz4 cu argila si oxizii de fier compusii ‘organo-minerali, care dau solului un colorit specific negru cenusiu, chiar de la conyinuturi reduse de humus. Stratul superficial se sfaramieaz4 usor in agregate colfuroase, care antrenate in crapituri de apa care pitrunde in sol, determina coloritul inchis al solului pe mare grosime (uneori peste 1m). Materialul de sol patruns prin crapaturi, gonfleaza prin umezire, impingand masa solului in sus, dand nastere unui microrelief specific. Acest amestec este cauza nediferenjierii materialului pe profilul solului. insusirile fizice nefavorabile, legate de argilozitatea ridicata si de lipsa unei structuri, fac ca vertisolurile s& fie soluri dificile in practica agricola. in cadrul ramei deluroase nordice a Campiei Moldovei, au o larg’ rispandire in zonele dealurilor Pustoaia, Cuza Voda, Epiriei s.a Solurile neevoluate, trunchiate sau desfundate. inglobeazi 0 mare varietate tipologicd de soluri cu proprietifi si conditii de pedogeneza speciale, motiv pentru care nu pot fi incadrate in celelalte clase. Protosolul aluvial reprezentat prin depozite de aluviuni tinere, foarte slab si superficial solificate, este intalnit sub forma de fasii inguste, in vecinatatea albiei minore a Prutului, unde viiturile sunt frecvente. Protosolul tipic, prezint& un profil Ao-C, in care Ao este vag conturat si subsire (10- 20cm), normat de materialul aluvial, C, ce-si pastreaz intacte caracterele de depunere. ESte un sol in general nestructurat, iar textura, porozitatea, permeabilitatea, saturafia in baze etc., variazd intre limite foarte largi. Confinutul in humus, in jur de 1-2% si cel in substante nutritive ii confera o fertilitate mijlocie. Solul aluvial raspandit pe sesurile Baseului, Podrig’i, Lismanitei, Volovatului, Pustoaiei, Paraului Negru si Prutului, se formeaz4 pe suprafefele mai rar inundabile ale acestora. Se formeaza tot pe depozite de aluviuni, dar, datorita faptului cd au iesit de sub influenta inundatiilor obisnuite, reprezintd un stadiu mai evoluat decat al protozolului aluvial, fir ca evolufia si fie totusi prea avansati. Prezinté wn profil tipic Ao-C, la care orizontul Ao este mai gros (20-30cm), si mai bine evidengiat, urmat de material parental aluvial. Gradu] slab de saturare, textura cu o largi variafie (de la argilo-lutoas’, la nisipo-pietroas4), continutul mai redus de humus (2-3%) si de substanse nutritive, variabilitatea mare 4 gradului de saturatie in baze si a reactiei , sunt principalele proprietafi ale acestui sol care determina o fertilitate mai ridicatd198 1, Iftiue’_D. Mihaila decat a protosolului-aluvial. Erodisolul provine dintr-un sol bine diferentiat, dar care a fost atat de intens decapitat prin eroziune accelerata de ctre activitatea omului, incat partea bazala rimasi din profil nu mai permite atribuirea lui la tipul de origine. Acest tip de sol se intélneste frecvent in bazinele Volovajului, Lismanigei, Isnovatului si Ghirenilor. Pe lng’ aceste tipuri de soluri bine conturate pe rama deluroasa nordic& a Campiei Moldovei, exista inca doua tipuri de asociajii de soluri destul de des intalnite: a) asociatii de soluri in zone de alunecari cu eroziune moderata si puternic’ (des intalnite in N si V zonei); b) asociatii de soburi in zone cu alunecari si alcalizdri moderate si puternice (cea mai mare rispandire o au in bazinul hidrografic al Volovaului).Solurile ramei deluroase nordice a Campiei Moldovei 199 RAMA DELUROASA NORDICA A CAMPIEI MOLDOVE! ASEZARE GEOGRAFICA