Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare gi Economia Constructiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie /116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 1999 1. PRESCRIPTHU TEHNICE 1. “Normativ privind proiectarea, executia gi asigurarea calititii pardoselilor la constructii civile”, indicativ GP 037-98, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 50/N din 17 iunie 1998 ......... 2 2. “Ghid privind executarea lucrarilor de intretinere gi reparatii la cladiri si construct speciale”, indicativ GE 032-97, aprobat de MLPAT cuordinul nr. 116/N din 1 septembrie 1997 .. 118 Toate drepturile asupre acestei edijii sunt rezervate INCI permisd reproducerea integrald sau partialé a materialelor din Buletinul Construcpilor fara dmincul scris al INCERC Bucuresti C Bucuresti. Nu esteMINISTERUL LUCRARILOR PUBLI $1 AMENAJARI TERITORIULUL cE ORDIN nr. 50/N din 17.06.1998 Avand in vedere: » Avizul Consiliului Tehnico - Stiingific nr. 478/1997 » In temeiul Hotararii Guvernului nr. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului; » In conformitate cu. Hotirarea Parlamentilni nr. 12/1996 si a Decretului nr. 591/196; Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajérii Teritoriului emite urmétorul ORDIN Art. 1. - Se aprobi "Normativul privind proiectarea, execujia si asigurarea calitagii pardoselilor la construcyiile civile", indicativ GP 037/98. Art, 2. - Normativul de la art. 1 intr in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. Art. 3. - La aceeasi data isi inceteaz& valabilitatea "Normativul pentru alcStuirea si executarea pardoselilor”, indicativ C35 - 82 Art. 4. - Prezentul ordin intra in vigoare la data public&rii lui in Buletinul Constructiilor. Art. 5. - Directia Programe de Cercetare si Reglement&ri Tehnice va aduce Ja indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARI TERITORIULUL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA SI ASIGURAREA CALITATI PARDOSELILOR LA CLADIRI CIVILE INDICATIV GP037 - 98 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE iN CONSTRUCT $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR Laborator: FINISAREA SI ESTETICA CONSTRUCTILOR Dr.ing. Serban Petre - Lazir Dr.ing. Liana Manolache Dr.ing. Liana Manolache Sing. Maria Grigore Director Departament: Sef Laborator: Responsabili lucrare: Avizat de: DIRECTIA PROGRAME DE CERCETARE $I REGLEMENTARI TEHNICE Director: ing. Octavian Manoiu Responsabil lucrare: ing. Paula DragomirescuCUPRINS, CAIET I: PREVEDERI GENERALE 1, GENERALITATI ...- 0. SeEeer eee EEE 7 1.1. Obiectul si domeniul de aplicare al normativului 7 1.2. Definitii 7 1.3. Precizari 7 1.4. Clasificarea pardoselilor 7 2. PROIECTAREA PARDOSELILOR ...........222-0055 9 2.1, Principii privind proiectarea pardoselilor 9 2.2, Conditii tehnice, criterii de performangi si niveluri de performanji pentru stratul de uzuri al pardoselilor (calde, semicalde, reci) .... 10 2.3. Conditii tehnice, criterii de performanté si niveluri de performant& pentru pardoseli . . . : 21 2.4. Niveluri de performant’ dupa clasificarea UPEC 24 2.5. Principii de alcdtuire a pardoselitor 38 3. EXECUTIA PARDOSELILOR 42 3.1. Conditii tehnice care se impun executantului 42 3.2. Principii privind executarea pardoselilor . . . . a2 4. ASIGURAREA CALITATH PARDOSELILOR ......---- 50 4.1, Sistemul calitaqii .... . wees 50 4.2. Obligatile si rispunderile proiectanjilor . - - . SI 4.3, Obligatiile executantilor SI 4.4, Verificari pentru asigurarea calitatii pe parcursul executarii lucrarilor - prevederi generale 52 5. MASURI DE PROTECTIE A MUNCH SI 5! URANTA LA FOC pee eertS>) ANEXA 2.22.00 0005 PEE EEE EE CEE Ee EEE EE eer erie CAIET II: PARDOSELI CALDE. 2, PROIECTAREA PARDOSELILOR ar ++ 62 2.1. Principii de alegere a pardoselilor . : 2 2.2. Scheme de aletuire a pardoselilor calde ... . . 2 3. EXECUTIA PARDO! OR CALDE eee e eee eee ees 8 3.1. Conditii tehnice specifice pentru montarea stratului de zur al pardoselilor calde 68 3.2. Executarea stratului de uzurd din parchet cu lamba si uluc sau parchet lamelar 68 3.3. Executarea stratului de uzura din pavele de lemn 1 3.4, Executarea stratului de uzura sub forma de covor si dale din mase elastoplastice (PVC, cauciuc, fibre sintetice sau naturale, etc.) a n 4, URMARIREA SI VERIFICAREA CALITATI LUCRARILOR 5. CONDITH TEHNICE DE PROTECTIE A A MUNCH SI SIGURANTA LAFOC.... eee - 86 CAIET III: PARDOSELI SEMICALDE 1, OBIECT ..... pperenr tne nL Tryarr Seen 7 2. PROIECTAREA PARDOSELILOR ........ Peer? 2.1, Principii de alegere a pardoselilor semicalde . . . . 87 2.2. Scheme de alc&tuire a pardoselilor semicalde 87 3. EXECUTIA PARDOSELILOR SEMICALDE .......-- + a) 3.1. Conditii tehnice specifice pentru. montarea pardoselilor semicalde .... 90 3.2. Exeoutarea stratului de uzuri cu covoridale din mase plastice . . cee - 90 4. URMARIREA SI VERIFICAREA CALITATH LUCRARILOR peeeeee cee peer ereree 1 5. CONDITH TEHNICE DE NCH SESIGURANTA LA FOC ..... aera)CAIET IV: PARDOSELI RECI TORIECTROEE EEE eee Ce Error eee er rie cck 2) 2. PROIECTAREA PARDOSELILOR ...... - wee 2.1. Principii de alegere a pardoselilor .............. 92 2.2. Scheme de alcdtuire a pardoselilor rect ........... 93 3. EXECUTIA PARDOSELILOR RECI . seer es 100 3.1. Condit tehnice specifice pentru exeeutarea stratului de zur’ al pardoselilor reci : weet eens 100 3.2. Executarea stratului de uzuré.. wee 100 a) Principii generale de exccutie a stratului de uzur’ din dale de piatra natural. cece eee es 100 b) Principii generale de execujie a stratului de wzurd din mozaic roman ss 102 ©) Principii generale de execujie a stratului de uzuri din mozaic venejian 103 4) Principii generale de executie a stratului de uzura din mozaic florentin ce 104 ) Principii generale de execujie @ stratului de uzura din mozaic tumnat ... . wees 105 f) Principii generale de execujie a stratului de uzur& din beton brut turnat .. . . cee 109 g) Principii generale de executie a stratului de uauré din mortar de ciment sclivisit $i rolat 5 110 h) Principii generale de executie a stratului de uzur’ din dale mozaicate, nemozaicate ... . . se HD i) Prineipii generale de executie a straului de uzuré din placi de gresie veramica ee 14 j) Principii generale de executie a stratului de uzura din carimizi pline presate . Ba eats 4. URMARIREA SI VERIFICAREA CALITATI LUCRARILOR. . 116 5. CONDITI TEHNICE DE PROTECTIEL A MUNCIT $1 PAZA CONTRA INCENDIILOR : 116 Lista reglementirilor tehnice . . . 247 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA $1 ASIGURAREA CALI cIVILE CAIET I: Prevederi generale Comentarii: Prezentul normativ se refera numai la pardoselile traditionale Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE IN CONSTRUCTI $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR INCERC - Bucuresti r Indicativ: GPO37-98 ITATH PARDOSELILOR LA CLADIRI {nlocuieste: C35-82 1. GENERALITATI; OBIECTUL $1 DOMENIUL DE APLICARE AL NORMATIVULUI 1.1, Prezentul normativ cuprinde principii de proiectare, alcdtuire si executie ale pardoselilor, destinate cladirilor civile (locuinte si cladiri social - culturale). 1,2, Pardoseala este un ansamblu de elemente de finisaj, nestructural, care asigur& posibilitatea circulatiei Prevederile prezentulii normativ au in vedere alegerea solujiilor de pardoseli optime, functie de destinafia spatiilor si de conditiile specifice de exploatare ale acestora. 1.3. La punerea in opera se respect conditiile de alcituire si executie prezentate in fiecare caiet, precum si precizarile suplimentare ale producétorului Utilizarea altor materiale si tehnologii noi decat cele cuprinse in prezentul normativ se face numai cu aviaul projectantului lucr&rii si in conditiile stabilite de agrementul tehnologic elaborat. 1.4. Clasificarea pardoselilor 1.4.1, Dupa pozitia lor fafa de constructie: > pardoseli exterioare: expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spajiului_construit sau destinate balcoanelor si acoperigurilor terast circulabil’; » pardoseli interioare: aflate in interiorul spatiului construit. Aprobat de MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARIE TERITORIULUL Cu Ordinal nr. $078 din 17.06.19981.4.2. Dupa continuitatea suprafetei > pardoseli continui: turnate monolit (la fata locului), cu sau Prd rosturi (mozaic, mask de spaclu pe baz’ de polimeri, ete): > patdoseli discontinui, din _elemente prefabricate, dispuse cu rosturi inchise etang sau neetang (piatra naturala sau artificial’, mozaic, Jemn, polimeri, ete.) 1.4.3. Dupi senzatia rece - cald cuantificats prin energia disipat 1a contactul piciorului neinealtat, in intervale de 1 minut (Q,), respectiv 10 minute (Q.). pardosclile se impart in » calde; » semicalde: > rei: conform tabelului 1 Tabel 1 Nr, ert Caracteristica | Energia disipata prin pardoselii dupa senzatia de rece - cald contact (I/m?) Q Q@ Tipuri de pardoseli + 7 7 Pardoseli calde 40x10... }200% 108... |- covor textil 50x10 }300x10? |- mocheta din diverse tipuri + pardoseli din lemn si din materiale lemnoase - covor din mase plastice {81% suport textil aplicat pe PAL - covor din mase plastice cu suport te substrat fonoizolant din spume de polimeri aplicat pe sap il sau cu z 3 4 5 Pardoseli | 50X10*.. |300x 10°... |- mortare polimerive semicalde |.60X10° ]400 10? _|- covor din mase plastice fra suport textil aplicat pe diverse materiale (sapa de mortar, betoane usoare) Pardoseli reci }60x10° | >400x 10° - beton de ciment turnat monolit = mozaic turnat ~ piatra natural - piatra artificial’ = sticla 2. PROIECTAREA PARDOSELILOR 2.1. Principii privind proiectarea pardoselilor 2.1.1. Proiectarea de specialitate a pardoselilor se realizeaza in funcfie de tema de proiectare elaborat de cltre beneficiar si care trebuie s& cuprinda: WW cerinjele utilizatorului; I Gestinagia spatiilor respective; WW colicitarile la care va fi supus’ pardoseala in timpul exploatari WE dimensiunile spatiilor; ME onatura terenului de fundajie sau a elementului de rezistenA pe care este asezata pardoseala. 2. alcatuirea documentatiei de executie pentru pardos:li, proiectantul de specialitate va respecta reglementarile prezentului normativ si a celor conexe finand cont de specificatiile de performanyi ale pardoselilor (tabelele nr. 2, 3, 4) si recomandarile din anexa Caietului I, in care este prezentati clasificarea UPEC a unititilor funcyionale.wo ap arejnunoe: 61_< azeoounye ap imiysun DAL > sql = erfoaroig | Wid € ap [MUIOp ‘ad unsiy gay ansizar es : ponsera : = arevoduro, wuuedesspnue] —azereoydxa axeyoduioy| ut pluensig| -z wu ¢F >cresransuen wros uw] jesiassuen ju, F > :yeurpmnsduoy| 8 eupnudu0y peu pare) Goueu egoid ad ereuruarap vao ap eles %OT qns ‘ppeos nu ws azindnf nes a103jnuus e| efuarstzas) unjpto ednp radse ap teatyrpow te) dun uy eluoisizay, tu ey eluarsizay dnp 1oodse ap tzeaytpow Exe} g ey jaqe) uuroyuoo audi, 9p sojaqenareut aresorep L 9 s ¥. Bp [ager WO]UOD 7 eInZN BL ofuarsyzar {n]2AIN, wane ey ehuarsizay| 908 vy faftanstzar INIPAIN, OTUBDSU 908 By phuarstzoy yeuarewr aufey Woy 7 : tunojo ey eluarsizay, 2WUY)N S*0 - £°0) auniioen ap ayeuniou unuoje ey phuansizoy _adiodns ynresis ey pluasapy Bf faqe) wLIOJUOD | 8 arewosueod e zitanstzay arayoxoouy e] eiuarstzay aunisardaoa| aoners runtioe = = e 5 zyefuaisizay| ef eluaisizay £ 9 £ 2 £ Zz a eS) A v plueunoysad ap 1 aqua) fuewuoysad ap ranjaatN, Ipod, 10 PZ PUBLo rom ey niu ps axvouzout edng : 208 g] eluaisizay tuesout Pure ute] WO/N Z AUW/N 8°0] :WUW/NS'O - €°0 .ttodn’ Imvens er pluaapy Qh [ager w0u09 aoress runiioe ey pluaisizay, 1 eluaisizay B s y £ ri oO a v $661/01 unsoyt09 ‘an uo pluewiioyiad ap un}aaiN, elueuopsad ap nai | arya wtipuoy | — ap alway | aN az APL, apjeotuias rasopied, Jojyasopzed je yanzn ap (nqe.ys naquad yiueULLOJ.od ap LNpatu |S efueULOZad ap DID ‘eorUya? WhIpUOD aneza8e nyduis panzn ap aytimens e piafos 28 nu vaseuusi212q Daan vaseoqtsey> mip aued ory uws9s 19398 no aresreur plueWHLO}sad 2p 2 jod ap funds utp muefoztouoy yensgns no nes jnxay wodns no aonseid ase yoedunt ap 10.082. a areferantnur utpelo ut gp g e] arejozt ap a01pu, nord | 9 preso|a00e aumresnEqUI ap - - | aqunpr ednp 8 arureut| —_eauntiae ey a Ep INIMaqer wHOFtIOD de ej earenpiqeaunaduyy| — eareodwio3y s 2U/E OLX ODE" 01 X00T="D Onuna) | Boma uu/t 01 06""'s01<0F='0. areqmunse ap matatja05| 18.3 s 3xou 9p sopur| nyupaur axou] -elap rluasqy laaiord ap xojuefeap etuasqy arezuatat| 18 earaoeyar WS azelzn| —“uoyluaureo axou afeSap nu ys stoloyeidns aye radse ap runtfoe & ‘are Wey ap uagounpou ergy areasaoU pnp aisizay gy vareyodwtor Weuar3y| yp ayeuorlouny tfeun je ast ap mpesd ap ar gomunyan eurareg 20} BI 204 qnsnquos ap eseip|__eareuiodwioy| er eluemaig}_¢ L 9 s % £ z 1 0‘>yeworlouny n Je Oss ap [npesd ap atfoung, pomusay eurareg ap ese ‘9s aGnyiug} afueisqns no azeren ug 90} =) are ysnquios ap esejj} e{ varewodwioy} 90} ve] eluesnS1g ‘wo ap aiejnuinoe o MZS jes soigzundsa109 2 al 5 ‘pONDO|P HIUDISTZNL wo € ap) Inwop od uns, -| ey arsizaz eaventyiqixa mI Bs QPL eee MUI ,OTXS'0 STeITOHSE|D OP THINPOW, areuoduioy quuedeiopnue arereoydxa 61 < axvoounye ap yniyfun} —azeaoumnye ap nty sup) aryoduioy| ur gfmean3ig 5 5 £ z 1 wm ¢F > syesiaasuient wut, >| avenprum 18 gin geworsuaunp =| qeurpraruoy ap arsruq, (zoueur eqoad ad yreumusarap 90 ap ele} 9502 ans Epes nu es exindnt nes as93jnuus e] eluaystzag) EInI>19 ednp iadse ap trgoytpour Brey = soquntedzonu 1§ sopasadnia “soj919eq rede nuquad soidoid rypaur ayy nu xs no nipau By ei 291Soj01q runt 2] eluaisizoy ‘igtoads youu: dnp roadse ap os nes ede no arefgin9 OU BAR aISIZ—4 BS 4p Tage wo} ap 101218 areagd by 1S ,paramty> 4b [qe w0}U09 yanzn by Eiuaisizy, s + £17 >yuwaau 908] ajres0ur 908 2p InInjages wHO}tOD e[foluaisizay mnjanin | el eluarstzoy, [euareur aur] auntioen op aperiuadue : -[ =| =] -} ter way Z| umuoye ey gluaisizay uuodns =o uu] suniiven ap oqeuusou mens 0-10] _unuoja 1 piuarsizay| ef eluasopy "Sones areuosuvod Dp fage) WHO;UOD ey eiuaistzay, su) NZ | UH) NLZ = 49s ‘unt a19t0A09u a> %€| we 5 al wRUNS'E| WYN OC < ey efuaisizay, su) aunisardaroa| aoqers untioe avengers : : or< | amun Ot < vretuasizay| ereiuasioy| eluasizou| 1 6 gs |clols b £ Z 1 0 661/01 A a__j.a).o}.a Al HBr] wu0]Uoo aoruyan sovenges | uo plueuopsad ap unjaatny Plueunojsod ap way | _yiipwoy _|_ap aluag Lan 97 PAEL roar tasopied soppsopzed je ganzn ap meays nayued ejuewsoysd ap LaNpate 1S gfueuoysad ap 149)1I0 ‘ooqUyD) HHIPUOD, arezase njduss ganzn ap aqumiens e] Ex9jas 28 nu vaseURUIAIIG ~ Daan rowonsej9 wip sued oe} uulas 1S99e NO areoseU! FhueuLo}Jad ap ase) ~ reUOU ~ (ova onones ‘9 g) [Hxa1 uodns gag} ‘sonseyd aseus UIp afep MES 10X09 ~ 1Y ‘yanapa1 mymowoaz yoedun ap rowo8z| — axvo1wjoziouoy eauiodunt ayeferanynu Lupe Ut EP 8 zy amejozt ap aorpuy} —_anstiewoeseD prisoiorg | 9 ‘iesoyaooe sate EGU ap aqinyoio ednp 8 oueut] rade eouruioe Qp inynjaqer wojuos| ede e[earenqeauuadwy] | — v| vareuodwos WUE OL XOOPOLXOOE= "| FOIA a1enATIOMpIOD| ara axTeIOzt eSnyospry 1S awit 1x09" OL x0S='0 ap Wwax9H}90 Worlomiog]| youu eiiejozi | ¢ ‘9xou ap 101178 inynipaur axou) — -eBap eiuasqy ap zojtpleBap etuasqy areztuat3t axou| — anmersayurzap alueisqns 1 axelgin9 afegap nu gs ‘ralayeadns aye odse op umiap :azeZ1Udt3t ‘ap tunitoe. areiguys, treatnipou exe] azeasa0u) pdnp aisizor eg | ap alusqns ej eluaisizay |e] eareoduioy weuarst| > $ + £ L 0 16) ede ap eriqzosqy vaunsise 2 vaneuoduio3 OLxoor =O auyf 01X09 ='0 omar ueyustse ap 149194}20:) enyorpry 1S goruusa exieyoz] 9xou ap sop1ze| -eiap wuasqy uexgajuizap | auezzuarat afueasqns ‘1fuaaiarp 2 axou afeap nu seziuatt ap| ap tunifoe e] pues rpadse ap tseouyrpour Fae) aeox90u1 ednp alueasgns & eareuoduo 18 Puat8 ; 30} eI 20) o ‘ap ese[p| earuodwog} — e] elueinSig 7 ISP]9 ap THIMPOP 5 guuedeiopnue| —_arewordxa LZ < axeoaunye ap iniysun axeoounpe ap mmyauq | —arewodwog| — uy elueandis SHOW| — telayeidns scum] g-unu} -| - sum exo a] earewing 6 s [elols ¢ £ i 1 (2001-07 BI) BFENINT Pi3 ,OTX8" 401 auere|Ip ap waIya09 wodns ad ap uopuud “sap aut zeuorsuaunp aud nu gs : : (ouew eqoid ad ereurunimap v=o ap ele %OZ| —_FOUeIXe/IOLIAIUL ap 4gns epeas nu gs aumdn! nes a1o8nurs ey efuaisizal) | gresajaose azrueanequil unjoia ednp yadse ap ueayrpou gxwy aisizaz es] ap njoro ef eluarstzay| Ul Rluarsizay, 2 uniedoonur] ——_aat0]01q sojtinreBacnar 1$ sopforadnia ‘torodnio “1uai7eq a ef efuansizy ayroads manos nes ede no aueiguno ednp isadse ap uwatjtpou exe) arsizaa BS op faqed nO; aatdiy ap sojafeuiareur aresorep arergd & 16 , 2onuyp op [agen wuoyuOS juaisizas [M[2AIN 6 s_ [elols y £3b “Qh ep JOja|Aqe UWLIOIOD| ‘ginan ej wluaisizay yanzn e] euarew aunfey woyny Z “uns auntioen ap aperiuaduer Lunyoye ey eluasizay uy ¢°0 “ur uodns mens e1 eiuasopy aqeuuzou pmoye ef pluarsiZoy 2b “Gh “Bp Joja|aqei woo “zones areuosweod ey ehinstzay, YEIOACD uunygoye aysa azea wip muupe eluaistzar w20p 5 - a mnunitoostp todas dds yanzn ap jruesis aze sopred e] Teun exayas as axa1onoout e] efuarstzay, HILH/N, 8 2] {UY ¢%0 e] ap arearEoU warsis ap atiouny piqeea | atmtsarduroo ey eluansizay zyelunsizay| 1S eluaisizay| 1 S661/01 "89T" | 4, ‘piteuojsad ap rnpaatn, plrewoysad ap W911) aaquyr 1tpuoD tN € PPL ipsopsed nujued piueuuoysad op tnparu 1S guewnojred ap qs9yLs9 ‘soruyp) arezase nyidusts ganzn ap apuinyesis e| grajar as nu wazeut OAdN vareaytse]9 wip aued 9ey as Is90e No aTeoREUI PiueULIO}I0d 9, duns exorsaoe vaweuyiqeis 18 eluaisizas e] areouzayar sojjasopred aoypisads ajoluewaoyiod 24 wluaysizaz ap 1umonis S eluarstzay purluanyjurau v2 “tasopred ef wiaja1 as nu BiULIa9 BIseady - ,, a ‘wremzeys weyyNA jerbed aysasd - “ piesnzeygou “ereyinta yerired atsars - 7 aresaud auyd rerumgayo - Sg areotezowau ‘aeorezou toed ~ “3 wouow rus) stezou ~ “a yreanreu gerd - “y ?YONIOIT injmouiosz woedunt ap rowo82| areorejoztouoy] —eatnodutt mu Lipeps ur apg} | alejozt ap aoxpuy eilsaioid| 9 6 sTefots + £ L oaameojdxo uy plueunis ap wluiis9 ut sty Daan Raseayts uns rso1so08 va) aud oey uuios ysa9R no ayeoueW gluewo}sad ap 2] - eis 16 eluaistza4 P| aazon1z3J94 JoU|asopied aoytoads ajaluewio}ied elucuuoyiad ap SIN phmeuuoyiad 2 9 aoruyar Whipuo3 donasuos e phuarstzas ap nanionans 2a) purlwanyutou v2 “yasopued w| g1ajes 9s nt yhUlsD EIsE2oy injmowo8z edu ameore[oz1010} eatnodutt areferanyjnu wipes wi gp g|_ap woke eI azeiozt ap ao1pul nstsaivexe >) eifoaioid | ¢ ‘pie19|AO98 SsTTENEGU ‘ap ajunjoio ednp 16 aureut] (gq) tade eauntfoe op ‘gp “ep sojajaqer wo) gdv vj voremnqeausaduyy| “ej eazuodwoy on NL eZ = AVA ott STO PL “ ap soyitieds extewnsap 18 masopaed vaxesejdure ap atfouny ur raetse A oruusay pluastzay ‘pomuuiay pou] eSryoxpry 18 27 18 az ‘ez s0Ja[aqe1 tHOsUIOD| arejnutse ap woroyjo0 | atfejo7t i$ atfoaroug| _goruuar esiejozi| bp 2xou ap ‘xo ap s0yLsefeSop eluosqy | zojgfedap etuasqy | mynipour esto xou aleiop nu ys stoloyeadns aquernayutzap aleisqns areziuaiat 16] -o1d 18 vazazeso aye roadse ap igotytpout juafio19p :oseztuardt| arefgino ap runtloe} “zououreO wore wey arvouaout xdnp aistza1 Bs ap alueisqns vy etusistzoy| ej vaseiodwop| -guys 16 wuara]| € $661/0) = vluwoyiod ap unjantn elueumojiad ap 19139 ony irpuo;y | waxoyuos ‘arenes 1 ap afuua ajeuorfouny wigan) e 2st ap npesd ap a porunay eurares >qeuortouny 1 Je 2812 ap tnpes8 ap anloung aneniqnsnquio ap ese19| 90) e1 earevioduroy| 90) eI ehueanaig|_z ‘(aoueur eqosd ad ‘ereuruusarap B29 ap Be} %0z ans ‘peas nu gs azmndnf nes azo jnuus Jouoixa/s0usoiut vy efuanstzay) runqoro ednp ioadse ap wrexaypooe asrtreseqUt ap upoytpour emmy anstzay ap unpre eluasizay| dum ur eluasizay a roqnmeaan “ 1 sooiadnia “sopuaioeg etlurede | tanteBaonut “isiadnia “nuaeq] —aatTojorg runtfoe uiad aaidord wpauu ay nu es no spouse] vluasizoa ey eluaisizay adse ‘andy ap 40 2p wuRatyIpour ergy aNsizas es augtaads jmitiaayos nes ede no arefgina gdnp yoadse| 9p uvoyrpou Baz) aistza4 Bs sony runtioe dp “Ap “ep 20Jajaqer uUOJUOD] _aoTUTYD 1untse ef eluarstzay, ey eluansizay uaPera eouisoId up Gz KEW nes ww | > aunsosd ut easapioid a u9/8 ¢1'0 5 Eseus uy vosopaaid : uy poro “xe auya gi audosd eaveinod : er ‘pyerltur eousox3 wp Gz “xeW nes lun ¢* S aumtsord wt eosapsaid uu < 9/8 co'0 uo/d ¢7°Q S pseuL ut asapuaid]| 67g S auNsoI n ‘yeu! toy co‘ “eu uy gi = suudosd voveinoid | —_ut eazaprard ral PIPITIUT eaunsoid wip y%oE “eu on ines unt Z 5 aunisos3 ur eazopiard won a 9/8 90°0 uo) $9 & yseur ut easapiaid | z'9 5 aunsosd eur | _ta/8 90°0 “xu uy ogi = auidord vovemnos3 | —_ur vasopuoid ul wane] $ ¥ | £ z L 0 Daan Bu ca ES ca aoUse|> WO} Plueunopied| —-uoo elueuuoy] ua) ap una | iad ap won| an p Parl, apres s0yasopaed ye ganzn ap ines Daan vasvoyisep ednp efueuuoyiod ap tanpoaIn “pz vieiiiur eaunisoad wip %67 eur nes unt | 5 ouisoxd ut vazoprard < wo/8 C1‘Q S yseUt UI earapiatd a - un/8 50'9 “xew 2/8 Sel _= audord eneinasd : eT ereifrur eaunsoad wip Bez “xeur nes ‘unt ¢*] = auutsox@ ut vasapsotd uu s 09/3 60'0 au? cz‘ S Esew ul eaapiaid| ¢z‘9 5 aunts a ‘eeu 19/8 go'9 “eu uy gt = audord eayeinaid | ut easopiard a wrerliur vawuisoa wip %oE -xeUE nes uu 7 5 auitsor8 ut eazaprard ‘wu z a 9/3 90°0 auio/ ¢z"9 S pseu u ZO & sunsord a ew | ,wo/8 go‘ “eu uy ogi = auudord eaemard} uy easopratd "1 (ny einen, 1 ¢ r £ z L 0 a 2 a v oadn : : : 2 Hupowyise|> wo} vluewuojied | -twoo efreutroy | -ua ap unpayy| 39d ap wo | an | ep PEL apiea somyasopaed ye ganz ap inves vdnp efuewojiod op anpaIn “pz Dadi vareoyysnoadse ‘ap ureatytpout Brey . e) fe ED roadse 9p . urgonyspow tpodse ap tsgoenpout ee} taouipour BR) c? a . ’ oO 7 Tiaeauiaduat rel tuoSu p *xeur a cf qoadse ap \ weotpour BIE} a ve a a re (@ ede ej earenoduoa] -¢ ad rz : ‘a €T $ r € z L 0 ») a raadse ap aoamee [eoy1pour Bey 2 Ur oO juade ej eaxeuodwog| “> ywouodut | vel. u1o/Su “ suo /Stu pore | 03/8 p “xe re : apodse 3p . (pout BRE ve - ‘a ve (@) ede vy vaseodwog |] “¢ : “d re : ‘a ad $ r £ Zz i 0wemnp eauny ap vulares qns awisos3 wip % Op “eu! eyeanp gunos rpadse 9p Lgoyrpou grey] ap eulares qns vawsos8 wip %OE “xEUL tal rz (@) goers arewosueog |Z 9/8 10°0 “xeur zu/8 10°09 “xew fal st 2400/8 Z0'0 “xe 1uo/8 70'Q “xeuL Sal v1 1/8 por eu 9/8 pr0 “eu ‘al en], - 29/8 co‘ “xeut Sal cy” uo/l 90°09 “xeut ‘al (a) eneny 1 £ z 1 0 A v } twojuo | plupuuioysad ap UN|aAIN, plueuoysad | “> 1D ar PaeL, apreorues soyjasopued je ganzn ap jnves nTUEg Dadi earvaypsepp dnp elueuojiod ap ruutyp so} uae e giuauno eluszaud worpUt uade v ereluaproce eluazoud yorput orered ap mostt purrstxoau ‘eperoads aoyrsads rypmis gussoau nu “JonUIYD soyLIuase eluasqe carergd 3 isuayu <(ounssewey asnposd ‘azelgins op aluersqns ‘aseuownje asnpoid) romuyo thuade ey eluaistza =... oreyeds urd guano aretgino “lade v pudunjaud eluazasd saroygds urd pyeuorzeso areigano 18 gpaumn giuamo azelyino “rode v guaaaady eluazasd - 3 ‘pfeuorzeso ppoum azelyino 1§ gyeosn giuaino arelgin9 ‘rade v yreuorzeso eiuazaad - ‘yf wo jusprone wluazaad ~ (ppeUoIzeD0 " Tnpout ap jeigads uy geo] “rade 1aluazasd eluansady yzeaztimoese9 - a ‘asanas tundo$ goeonoud <0 gorreis azeuostreod diy ap aortreosut Seatsuaqut JE no JoJameoronuRD Jndiy ap *[igow! saxyLqou 1S (,W9/34 OZ <<) nas8 “xy s21qiqout ap a1ea0soxd ganies axeuosueod dn ap 29 ‘ppeuorzeao auisojoy m9 ‘sgpeuo1z700 autsozoy 19 ‘ajtios no soyauneas jndni ap o1 no y1A1as ap asaut ‘aftios 19 soJayrqout ndn ap “s08n yEGour jouw! ap ateaoaoud pores azeuosueod di ap aouuwoaut 9[a10959 ZeaZUUAIOEIED - Fg ‘auisojo} no eur) 108n “xt 4sereuorzero astsoj0} na ‘ajtios nd Jojareoraruga Ind Jat|iqou i$ garsuarur asisojop no “oquejAU soyauneas indy ap *|!q4ou A9ET!GOU *(tH9/34 OZ |qour ap areaoaoud youveis aseuosueod diy ap astuesow ajaraaya wzeaztiAiaeTeD - Sd ‘preuotzeso axtsojoy no *9|nN01 no sojpuneas indi ap “[Iqou! J94]:qouL 18 BAIsUaTUL Jou satiqout *(tU9/34 OZ ap aoturaaur ajarsaya gzwazuiaioeseo = fq ‘euuoueusas erfewojop ‘uud “|iqou! nes xtj saip:qour ap areonod goneis axeuosueod diy ap aayuesaur ajar9aj9 RZVOZUAIEIED ~ eis azeuosueod di ‘eet) 108n “x1p Ja1yiqou ap area0a01d psuarut atfeynaito no aansa[oo tleds wzvoztsoi9ee9 - "7 31 erewou atfernou1a no aatisayoo iifeds gzeazisaveseo - 7) ‘esnpas atfejnasto no aaniz9j0o leds weeazuiaioese9 - §7) gsuarut affeynaiio no apenpraipur wieds wzeazizaroeses - “q) gyewuou afernoi19 no ayenpiarpur nteds waeazuiarsered - °9) 219 HaH}O}X9 eur ap azapraid “1oadse ap upqusIyos :ereasopred ad ynssaw ap aredoxoad ajaroaya axsaugap - waNZn ~ 1) aouauitjod areuou - gf youuratjod guinds urp wodns no mes “(ontanes “3,q) 1x91 Hodns wany “sanseyd asetU UID afep Nes YAO) ~ ¥ elueuuoped ap nusilso ysave no ajeuorlouny opignun ur gzeazitnn as nu aantadsaz myasopred ye punzn 9p [mess sYONG9A1 weinp wun] ap euroies qns autsos3 wp % Op "XeU! ieanp guns yoodse ap upoytpour gary] ap Bulores qns vaUtsors WIP %OE “xeUt 1 (q)goneis areuosueog |Z ways [90 xe {uo/8 Tor “xeU fal st 2/3 ZO‘O “xeUr ui9/3 Z0'0 “xew Sal pt oy yr “eu 80/8 40-0 xe ‘aler}. : 2400/8 co‘g “xew cy” = 9/8 9970 Re rh (ements £ z L o oad 4 v mesure |, pluruopsad ap unjaatn vlueuuouod | “N ap wa91ts) ar PaeL. aptearuras Joyjasopued |e ganzn op [nyesIs navUDd Jaan vamayisep gdnp eluruopisd 9p Lnp sin,9/3 yo] 9/8 10 9/8 cig ‘xew} 9/8 cei xem] - yeu ‘eet v1 9/8 7° u9/3 9° -xew| —,tuo/3 p°9 “xe 9/8 ¢'9 “xew et ‘ayer 19/3 59° 9/8 £0 . xew| —tuo/8 ¢*9 “‘xew auo/ g'9 “xew yeu fal zl 9/8 SL'0 u/s ‘et 8 9'9 “xew| cu'9 “eu! 4 # # vd (a) eanzn] “1 L 9 s b £ z i 0 A a a 3 a v a 5 uuoyuoo | pitrewiojiad | 7N pluewojiad 2p ae 2p PALL paz sopfpasopued [e ganzn ap mMIeNS Dad Fareoyisep ydnp efueuojiad ap LNPAIN onutyp zoj uade e guano eluazaud gouput juuIyo Jo} uae e epewuaproge efuazard gorpUl azergd ap [nosis pupisixaau ‘ajersads aoyzsads rpms gusazau nu cforunys op!uade % 7 aueied ap jar earentsuarut & ynaoeuue) asnpoid ‘azefgino ap alueisqns ‘arcuate asnposd) seed sareyeds wud giuauno azetgina ‘areyeds wud gyeuorzeoo auefgino 1$ gpauin grain axelgan9 ‘preworzeso ypauin ayelgino 18 gieasn giuain9 arefesn9 “1ade e greuorzes0 eluazaud vos a3 (greuorzea0 “gorpotsad ‘tde raiuazaid viuaasayy gzeazuaneied - areupiuin e 18 ede ej varenioditos Inpow ap yersods ur eres: 1908 yoronoud a9 goneIs areuosueodaiworezourau ‘areotezour 1>eTd - , orezow ~ “a premuen ened - y plueunoyzad ap 0 aisasgdap inqeuiaveul - # sYQNI9aT voadse ap ROU IpOU BE) *D eP qoadse ap LEoy!poul ere ‘9 uP ss - : a 2 " Velo (©) fonuny tuade ey eammuodwe5 |p %E S Bde %S'0 = %S'0 = ede ap eiiqiosqy | ude ap etiquosqy - %L & Bde ap etiquosqy | ap etiquosqy a ve Ol F %9 5 ede wES ede ap HE = Ede ap eriquosqy | ede ap erlqzosqy | wiiquosqy| 28 5 Ede ap eriqiosqy | ap etlqrosqy ££ - E a 5 = = “a 3 (@) ede vj vareuodwoz| “¢ L 9 s y £ z L oO a8 vO] v8 1'0 uin/8 gt “xeur] 9/3 ceO xe - - “eu “yeu Say ord 9/8 70 jr9/8 gto “weus| —io/8 p‘9 “xe guno/S ‘9 ‘xe eeu ‘nl-en 9/8 59°0 19/8 £0 ‘xeul| —,u9/ ¢'9 “eur aio ¢p'9 "Kew “eur sqlv1 w9/8 SLO 9/8 eu 29/8 99 “xeut| s7‘9 “xeW! # # # tA} rd 1 (a) men] “ L 9 s ¥ ft Zz L o. oada a a a So A v tupouseyo ‘uyoyuoo ON jueuopsad plueunojiad ap LNjaAIN, ep wus oF PAPL pad soytesopsed je ganzn ap [ENS Daan vaseayisep ydnp gfueuoysed op YINPAIN 34‘(onmagewe) asnposd ‘aiefgina ap afuersqns ‘azeiuawiqe asnpord) ioqurty> thuade ef eluarstzar - ‘areyeds ud yiuaino axelgino “ade e gudunjasd eluazard - &q ide & EjeuOIzED0 eluazard - ‘gy rode e greiuaproce eluszaud - °y yiad “yiuaing areleino) azaurfanuy ap mun ey 18 ede e] RareLioduio - | Inpout ap yeroads uy ewe “rade taluazasd eluansayj wevazuonesed - a1 SS sa4aaas 1ung0$ eoeoaosd a9 goneIs aseuosueod dii ap aorueDaUt 2] <) nar Eqou! ap aresoaoxd gonreis azeuosteod 'gTeuo17e90 axisojo} n9 ‘9p “Tow sa1y:qour 1$ garsuanuy autsofoy no “aiuejny JojuNeds | <) nai8 auISO|O} ni ‘xeut) sosn * utd ‘iqous nes xij so1juqour ap areoonoud w: reuusou avfeynarts no a: feds pzeaztzaizeseo - %p) eds ezwaziiaioeses - 67, ese - %p) ona ayoyxa ‘eriateut ap arapsatd “ioadse ap uecunyos :efeasopsed ad jnsiaus ap areoaoud ajatoaja aisaurjap - gann - fy 37 36in cazul cand pardoselile se vor aplica peste 0 placa de beton turnatl direct pe pamant, proiectantul va prevedea in proiectul constructiei misuri pentru ruperea ccapilarit’ii sau acolo unde se impun straturi de izolare hidrofuga, 38 2.5. Principii de alcdtuire a pardoselilor 2.5.1, Straturile principale ale pardoselilor: > strat de uzurd (imbricdmintea de pardoseal’); > strat suport; > unul sau mai multe straturi intermediare (fig.1) Acestea pot fi asezate pe pat din p&mant sau plansee in beton armat monolit sau prefabricat. 2.5.2. Fiecare din straturile pardoselii pot fi executate de tip monostrat sau multistrat, functie de opfiunile proiectantului sau de conditiile impuse de materialul utiliza 2.5.3. Stratul de uzurd (imbracdmintea) este supus direct tuturor sarcinilor gi acjiunilor in timpul utilizarii. Stratul de uzurd trebuie s& asigure: © ‘rezistenta la sarcini statice si dinamice, functie de activitayile ce se desfisoar’; © siguranta in utilizare; © confortul termic si acustie; @ ciasa de combustibilitate normata @ igiena si protectia mediului; © confort tactil si estetic; © posibilitatea de reparare sau inlocuire in functie de cerinfele utilizatorilor sau 1a incheierea duratei de via’. 2.5.4. Stratul suport gi eventualele straturi intermediare se prevad intre stratul de uzur& si pat. 2.5.4.1. Materialele din care sunt alcltuite trebuie s& indeplineasca in functie de solutia adoptata, urmitoarele conditii: @ sa preia si s& transmit patului sarcinile statice si dinamice; si preia diferenjele de solicitari din contractii dintre stratul suport si imbréciminte; © s& permit menfinerea calitatii stratului de uzurd pe toatd perioada de viata a acestuia; © si permits mentinerea curajeniei si s& impiedice dezvoltarea microorganismelor, insectelor sau rozatoarelor; © 8 acopere toate denivelirile planseului; © si acopere eventualele conducte existente la suprafafa stratului suport de rezisteny3; © 8 asigure izolarea fonic& si termicX suplimentar’, atunci cind condifiile o impur © si asigure ruperea capilaritajii si impiedicarea pltrunderii apelor freatice, in cazul in care pardoseala se executi direct peste pimant. SCHEMA DE ALCATUIRE A UNEI PARDOSELI Strat de uzurd, Strat suport Eventuale straturi intermediare Pat cu suprafaja continua sau discontinuad Fig. 1 2.5.4.2. in funcjie de solujia aleasi de proiectant legatura intre straturi poate fi WW pe toat’ suprafata; Mi + 4 laturi; Win puncte; Wi libers (flotanta). 3940 2.5.4.3. Straul suport poate avea urmatoarele functiuni I strat de completare, de pant; WH strat de egaliza WH straturi de protectie peste straturi_intermediare susceptibile a fi distruse; WH dala flotanc’, Stratul intermediar poate avea urmitoarele termoizolaiii: W fonoizolatii 2.8.4.5. Dala flotanta este un subansamblu fonoizolant |compus din: » dala propriu-zisd realizata din: elemente prefabricate din beton armat, din plici din fibre de lemn aglomerate, din placi de ghips-carton; © sape armate; betoane tumate. > strat de egalizare care se execut’ cand fonoizolatia nu poate prelua deniveldrile patului; > strat de protectie tehnologic& - se foloseste pentru a se evita crearea de punfi rigide in masa stratului de izolare fonic’ prin patrunderea laptelui de ciment in timpul turnarii dalei: » strat de izolare fonic& - va fi dispus pe stratul de egalizare de mortar de ciment sau nisip, ct si intre pereti si dala de beton, precum si in jurul altor elemente de constructii si instalatii care stripung planseul: se realizeaz’ din materiale cu modul de celasticitate dinamica scazuta prezentate in tabelul 6 sau altele similare din punct de vedere al modulului de elasticitate dinamica (polistiren expandat ecruisat, PFL poros bitumat ete.): ‘Tabel 6 Nr. | Materiatul Modulul de elasticitate dinamic& Nicm? 1 _|Saltele din fibra de sticl’ 113 2 | Granule de pluti 50,0 3 | Pasta 26,0 4 | Placi din fibra de sticla 9,0 5 | Plici din vaté mineral 8,0 6 | Spums din risini 50,0 sintetice b) Dala din beton trebuie si fie dimensionata in tunctie lde natura si grosimea stratului de izolare fonica, astfel Fincat s& reziste la actiunea sarcinilor de exploatare, cu precizarile urmatoare: © atunci cind in pardoseala se ancoreazi diverse elemente (de exemplu banci de scoala), se va fine seama de necesitatea impiedicarii smulgerii acestora din data Solufiile de ancorare a elementelor (de ex.: prevederea de dibluri din lem incastrate la turnare etc.) vor fi indicate jin proiect si vor fi verificate practic prin incercari prealabile pe santier, atunci cénd nu sunt indicate alte date. |Grosimea dalei va fi aleas& ca elementele de ancoraj si nu p&trunda in stratul de izolare fonica. © dala trebuie si aibi 0 grosime minima de 35 mm. © betonul din care se execut’ dala trebuie s& aib’ consistenja plastic, corespunzind la 0 tasare a conului de tasare de 6...7 om si urmitoarele caracteristici mecanice, determinate conform prevederilor din STAS 1275 “incercari pe betoane. incerc&ri pe betort intarit. Determinarea rezistenjelor mecanice": 442 @ rezistenta la compresiune, minim 22,5 N/mm’: © rezistenja la incovoiere, minim 4 N/mm’; Pentru realizarea celor de mai sus se recomanda ca Jdala s& se execute din beton clasa Bc 22,5 ) Calculul acustic al dalei flotante se va face conform prevederilor din "Instructiuni tehnice de proiectare gi executie privind protectia fonica a cladirilor” - indicativ C 125 (Anexa A2-3) 2.8.5. Patul este stratul care preia sarcinile statice si [dinamice din exploatare; poate fi constituit din: > pamant; > plangeu de rezistenta. 3. EXECUTIA PARDOSELILOR . Condifii tehnice care se impun executantului 3.1.1. Lucrarile de executie trebuie obligatoriu bazate pe respectarea stricté a documentatiei tehnico - economice Jelaboraté de proiectant. 3.1.2. La executia lucrarilor se vor utiliza numai produse §1 procedee prevazute in proiect, certificate sau pentru care exist agremente tehnice, astfel incit s& se realizeze cerinjele de calitate. 3.1.3. Orice modificare legata de nivelul dotailor si posibilitajilor telmologice de executie trebuie sa fie insusita ide proiectant si acceptata de beneficiar. 3.2, Principii privind executarea pardoselilor Pardoselile se executi de personal specializat lefectuandu-se sub controlul calitasii pe faze de execusie la: > straturile intermediare; > stratul super > stratul de wzurd. Prevederile vor trebui si {ind seama de reglementarile jtehnice in vigoare, precum si de datele furnizate de agrementele tehnice ale materialelor utilizate. Executarea lucririlor pe timp friguros pentru fiecare tip de pardoseala prezentat in caietele acestui normativ, se va face in conformitate cu prevederile din "Normativ pentru identificarea pamantului de fundatie” se va face in Jconformitate cu prevederile din STAS 1243 "Teren de fundajie. Clasificarea si identificarea pmanturilor, realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente" indicativ C16. Conditiile de umiditate necesare executicii straturilor ce ale&tuiesc pardoselile sunt specificate in caietele prezentului normativ, pentru fiecare tip de material in parte. tat la transport, depozitare cat si la punerea in oper’, pan’ la darea in exploatare, trebuie sa se asigure conditiile de microclimat specifice fiec&rui tip de material, in conformitate cu reglementirile specifice sau indicajiile producatorilor de materiale, precum si cu precizarile din anexa prezentului caiet. Executarea pardoselilor se va face numai dupa erminarea lucrarilor previzute sub pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare si de incilzire) precum si dupi terminarea in inciperea respectiva a tuturor lucrarilor a cAror executie ulterioard ar putea deteriora pardoseala. 3.2.1. Pardoseli executate pe pimént Pregitirea se va face in conformitate eu proiectul de lexecufie, cu urmatoarele precizir: > pardosclile executate pe pimint, pe strat suport elastic sau din beton turnat, se vor executa riumai dupa 6 prealabild cercetare si pregitire a pimantului, care trebuie si indeplineascd conditiile de rezistenyS si umiditate; » este interzis’ executarea pardoselii direct pe pamant in cazul pimanturilor sensibile la umezire; » pregatirea terenului pe care se ayeaz’ pardoseala se va face prin: indepirtarea stratului de pamant vegetal; 344 nivelarea pimantului; compactarea piméntului prin batere manual sau mecanic& conform Normativ P7; » in cazul in care, se produc denivelari la compactare, acestea se vor completa cu pamant care se va recompacta local; > pamanturile nisipoase, paménturile cu pietris ete. vor fi compactate intéi in stare uscata si numai dup’ aceasta se Vor umezi treptat, pentru atingerea gradului de compactare necesar; > p&manturile argiloase gi cele cu conjinut mare de prat nu se vor compacta in stare uscata. Ele se vor compacta numai dup ce s-a realizat umiditatea optim’ de compactare (12 - 20% pentru argile si 10 - 14% pentru pimanturi pr&foase, conform STAS 1913/13); » executarea umpluturilor sub pardoseli se va face in straturi succesive, udate, bine compactate, de 15...20 cm grosime. Se va folosi pimant firs resturi vegetale sau alte impurititi; » stratul de sub pardoseal’ se va realiza din pietris ciuruit sau agregate m&runte si nisip, astfel incét s& asigure ruperea capilarit 3.2.2. Pardoseli executate pe plansee Pregiitirea stratului suport se va face in conformitate cu proiectul de execujie, cu urmatoarele precizari: > atunci cind stratul de baz’ al noii pardoseli este constituit din plangee de beton sau beton armat, precum si atunci clnd acest strat i! constituie pardoseli vechi de beton, cArimid’, piatr’ etc. este necesar ca aceste suprafefe s8 fie pregitite prin curdjarea si spalarea lor cu api de eventualele impurititi, praf sau resturi de tencuial’; > diversele strpungeri prin plangeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale plangeului, adanciturile mai mari etc. se vor chitui, dup caz, cu mortar de ciment sau alte produse adecvate, indicate in proiect; > armaturile care ies eventual din plangeul de beton armat, vor fi tiate sau indoite; » conductorii electrici care se monteazA sub pardoseal’ (pe suprafaja plangeului) vor fi acoperiti cu mortar de cciment in grosime strict necesar& pentru protejarea lor; > conductele de instalafii, care stripung planseul se verifica dact sunt izolate corespunzator (pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planseul si pardoseala). 3.2.3. Execufia stratului suport gi a celor intermediare pentru toate tipurile de pardoseli Realizarea acestor straturi, pentru fiecare tip de jpardoseali, se va face in conformitate cu proiectul de }executie, cu urmatoarele precizari; @ in cazul materialelor pulverulente sau sub form’ de mortar se va efectua dispunerea acestora pe toati suprafaja sau intre elementele de reazem ale stratului de uzura, cu luarea de masuri de atenuare a socurilor transmise de stratul de uzura; Min cazul materialelor sub form de plici se va asigura umplerea rosturilor cu materiale adecvate care s& preia socurile si si impiedice deplasarea acestora sub efectul sarcinilor. 3.2.3.1. Executarea sapei din mortar de ciment. Se va efectua cu urmitoarele mentiuni: » sapa de egalizare se realizeaz dintr-un mortar de ciment clasa My10, avand consistenja de 5 cm, masurata pe conul etalon; » mortarul de ciment se va prepara in cantitagile strict necesare care pot fi puse in lucrare inainte de inceperea prize’ » mortarul de ciment, preparat cu nisip 0...7 mm se va fntinde pe suprafaja respectiva si se va nivela cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj, fixate in prealabil la nivelul indicat in proiect; 4546 » turnarea sapei se va face in sah, in panouri de 2,0 - 2,5 mp, previzandu-se rosturi longitudinalesi transversale; » in cazul in care este necesara prin proiect 0 suprafata foarte neteda se va proceda la sclivisirea fejei vazute @ sapei. Acest lucru se realizeaza astfel: a) baterea mortarului de ciment proaspat asternut ‘cu mistria (pan& la aparitia laptelui de ciment); b) prestirarea uniforma pe suprafata sapei, inainte de inceperea prizei mortarului, a unei cantitati de ciment, astfel incat sa rezulte 0 grosime de 2 mm de suprafara sclivisita (aprox. 300 - 500 g/m’); ©) sclivisirea si rolarea suprafetei; > dupa executarea sclivisirii, (pentru evitarea fisuririi datorat actiuaii soarelui sau actiunii - curentilor puternici de aer), se va proteja suprafaja, prin acoperirea cu rogojini, panz& de sac, etc. care se vor stropi cu api timp de 7 zile; » in cazul executirii unor lucrari care necesit’ efectuarea de spargeri in sap, se vor lua masuri ca aceste spargeri si fie ref’cute numai cu acelasi fel de material din care s-a executat aceasta; » in cazul cand nivelurile sapei in inctperi vecine sunt diferite, linia de demarcatie dintre acestea va fi la mijlocul grosimii usii in pozitie inchis’; > pentru realizarea unei mai bune aderenje a sapei la suport, planseele din beton armat vor fi uscate $i rugoase; > abaterile de la planeitate ale stratului suport (de rezistenta) nu vor depasi valorile admisibile indicate mai jos: @ max. 20 mm faya de dreptarul de 2 m lungime la suprafaja terenului de fundajie pregatit penta executarea pardoselilor; ‘© max. 10 mm fafa de dreptarul de 2 m lungime, la suprafaja stratului suport rigid (din beton sau beton armat). Observatii: OO abaterile mai mari decat cele admisibile se vor rectifica prin inllturarea iesindurilor sau prin acoperirea intréndurilor mari, asifel ca grosimea finals a sapei sii fie de max. 3 cm; Ci abaterile de la planeizate ale stratului de legatura nu vor depasi max. 15 mm fata de dreptarul de 2 m lungime, in cazul stratului de nisip si max. 20 mm in cazul stratului din pietris, balast sau piatra sparta; Cl pe parcursul executdrii sapei se va urmari objinerea unui strat cu 0 grosime ct mai uniformé, care sit se incadreze in limutele admise. 3.2.3.2. Executarea dalei flotante La executarea dalei flotante se va urmari, pentru fiecare strat care intr& in alc&tuirea sa, realizarea nivelului respectiv dupa linia de reper orizontal& trasata pe pereli si se va fine seama de precizirile de mai jos a) Stratul de egalizare: executarea stratului de egalizare se realizeaza din nisip uuscat sau mortar de ciment. Acest strat trebuie si fie nivelat, astfel ca suprafaja lui sa fie orizontala; condijiile de calitate se impun in functie de materialul din care se alcatuieste stratul de izolare fonica. Observatie: la turnarea stratului de egalizare realizat din ‘mortar de ciment se vor folosi fasii de ghidaj din acelasi mortar de ciment, distanjate la 1,5...2 m si avand nivelul trasat dupa linia de vagriz la cota pe care trebuie sii 0 aiba acest strat. b) Stratul de izolare fonic& de-a lungul perejilor si in jurul unor elemente de constructie sau de instalajii, care strapung planseul se vor monta fasii taiate din placi de material cu modul de elasticitate dinamic& scizut, (vezi tabelul 6), care vor izola dala flotanta fat% de acestea; fasiile montate de-a fungul peretilor vor avea inaltimea egal cu distanta dintre planseu si fafa superioar& a pardoselii; 4748 atunci cand stratul de izolare fonica va fi executat din materiale in vrac, se recomand’ ca suprafaja stratului de egalizare din nisip si fie complet acoperité cu un strat de protectie mecanici realizat din hartie de protectie; stratul de izolare fonica realizat din materiale in pl&ci se va ageza direct pe stratul de egalizare din mortar de ciment sau din nisip; plicile se vor aseza alaturat, cu rosturi de 4 - 5 mm lijime, pentru a permite dilatarea acestora sub influenta umiditati. ©) Stratul de protectie stratul tehnologic de protectie asezat deasupra stratului de izolare fonicd se va executa din hartie Kraft, folii de polietileng, etc. petrecute intre ele cu minimum 10 cm; la margini acestea var imbrica fasiile de material fonoizolator montate pe elemente verticale, in cazul in care dala este turnati. 4) Data propriu-zisa dala din beton va fi armati si se va executa pnd la fagia de material fonoizolator agezat de-a lungul peregilor sau in jurul elementelor de constructie care strpung planseul; inaintea turnrii dalei din beton se vor executa reperi de nivel pentru faja superioaré a acesteia: puncte, fasii, la circa | m distanf& care vor servi si drept ghidaje pentru dreptarul cu care se face nivelarea; nivelul superior al reperilor se stabileste fai de linia de vagriz, iar ‘eventualele pante se verifica cu dreptarul si bolobocul; suprafafa dalei se va drigcui fin cu drisca de lemn, pentru a se objine o suprafaja plana, fara denivelari gi aspra; finejea si planeitatea drigcuirii se vor realiza in funcjie de natura imbrac&mintii pardoselii care urmeaza 58 fie lipita, astfel ca eventualele particule de nisip sau denivelari sé nu apar& desenate pe suprafata acesteia; atunci cand suprafaja sapei de egalizare din mortar de ciment nu este neted’, se va aplica un strat de tinci de 2...3 mm grosime, din mortar de ciment clasa M 10 T, cu nisip 2...3 mm, care se va driscui fin cu drigca de lemn geluit sau din polistiren, astfel ca si se objind 0 suprafaja plana. Tinciul se va aplica pe dala din beton sau pe sapa de egalizare din mortar de ciment, atunci cand acesta s-a intarit suficient ("tras"), ramanandu-i totusi o umiditate care s& asigure aderenta stratului de tine; + in cazul pardoselilor cu pervaz de lemn, se vor incastra in perete dibluri de lemn, pentru fixarea acestuia, la distangé de cca 50 cm intre ele. Pozitia diblurilor se va marca pe pereti: executarea dalei din beton se va face cu deosebita grija, pentru a nu se deteriora stratul de izolare fonied sau cel, de protectie mecanic3. Circulatia se va face numai pe scanduri agezate peste stratul de protectie mecanica: © in prima perioada de intarire, cca 7 zile de la turnare, dala din beton se va mentine umeda prin stropire uugoara sau prin acoperirea cu folii de polietilend: © pentru evitarea deteriorarilor produse prin ¢irculajia sau murdarirea dalei din beton cu huma, cu vopsea ete. accesul in incdpere dupa turnarea acesteia va fi interzis pind la executarea imbriciminjii pardoseli. 3.2.3.3. Executarea stratului de izolare fonica Stratul de izolare fonicd se executa in cazul dalei flotante gi sub toate straturile de uzurd executate pe plansee in cladirile multietajate, atunci cand este necesard izolarea la zgomot de impact Executarea stratului din plici de PFL poros serveste numai pentru stratul de uzura din parchet lamelar, parchet cu lamba si ulue lipit cu potiacetat de vinil in dispersie apoasi si se face cu urmitoarele precizari > montarea plcilor se va face prin simpla lor agezare pe stratul de egalizare din nisip uscat si bine bat: > in timpul montajului, in inciperi umiditatea relativa, a aerului trebuie sd fie de maximum 65 %; » nisipul trebuie sa fie uscat (umiditatea maxima 3%, determinat’ conf. STAS 4606); » intre plici se vor isa rosturi de 4...6 mm lagime pentru a permite umflarea in lungime si atime a 4950 acestora sub in‘luenta umidititii. in acelasi scop intre plicile de margine si pereti se vor lasa rosturi de 10...15 mm lajime. Rosturile dintre placi vor fi jesute; > dupa asezarea placilor in pozitia definitiva se va lisa tun interval de 24 ore pana 1a lipirca parchetlui; in acest fel variatia dimensional a plicilor sub influenta ‘umiditajii suportului va avea loc inainte de lipirea parchetului. In acest interval de timp nu se va mai executa nici 0 alt lucrare in inc&pere. 3.2.4, Bxecutia strati de executie de uzura; principii generale Executarea stratului de uzuré al pardoselii pentru {iccare tip de material se va face conform proiectului de fexecufie sia condifiilor impuse de producttorul de materiale pentru pardoseli si tinand cont de prevederile din caietele prezentului normativ, care se referd la sistemele juzuale de montare din Romania. 4. ASIGURAREA CALITATI PARDOSELILOR 4.1. Sistemul calitatii Realizarea unei calit&i corespunzAtoare a pardoselilor trebuie si se inscrie in prevederile Legii nr. 10/95. Pentru asigurarea calititii pardoselilor sunt necesare lurmatoarele actitini: © verificarea proiectelor si a detaliilor de executie functie de tipurile de pardoseli; © verificdri pe parcursul executirii lucririlor de pardoseli (verificarea calitatii stratului pe care se pozitioneazi pardoseala. verificarea calitatii stratului suport si a eventualelor straturi_intermediare, verificarea stratului de wzura); © receptia pardoselilor. Prin caietul de sarcini proiectantul va specifica conditiile de: W urmirire a comportarii in exploatare; W intrefinere, reparatii si postutilizare. 4.2. Obligatiile si rispunderile proiectantilor © Si aleaga structura de pardoseala adecvata in functie Jde cerinjele utilizatorilor si performantele materialelor utilizate. @ Structura de pardoseala trebuie s& fie in concordant ‘cu reglementirile tehnice in vigoare @ Materialele care sunt prevazute in structura de pardoseala trebuie si corespunda cerinjelor de calitate impuse de Legea 10/95. © Si asigure prin proiect toate detaliile de execusie specifice structurii de pardoseala. © Sa elaboreze caiete de sarcini, instructiuni tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea, intrejinerea si reparatile pardoselilor © ‘Si stabileascA prin proiect fazele de executie si si participe pe santier la verificarile de calitate legate de acestea © Si stabileasc’ modul de tratare a defectelor aparute iin exploatarea pardoselilor. 4.3. Obligatiile executantilor © inceperea executiei lucrarilor numai in conditiile legit si numai pe baz’ si in conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati © Asigurarea nivelului de calitate corespunzitor [ceringelor printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu. © Convocarea factorilor care trebuie s& participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinate ale executiei si asigurarea condifiilor necesare efectuarii Jacestora, in scopul objinerii acordului de continuare a ucraritor.32 © Solujionares neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solujiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. © Utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si procedeelor previzute in proiect, certificate sau pentru care exist agremente tehtnice care conduc la realizarea cerintelor. © Respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzitor cerintelor. © Orice modificare a prevederilor din proiect se poate face numai dupa objinerea acordului seris al proiectantului si investitorului. © Supunerea la recepjie numai a luerarilor care lcorespund cerintelor de calitate. © Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite a /misurilor dispuse prin actele de control sau prin [documentele de receptie a lucrarilor de pardoseli. 4.4, Verificiri pentru asigurarea caliti{ii pe parcursul executarii lucrdrilor - prevederi generale 4.4.1, Orice lucrare de executie a unei pardoseli va fi inceput numai dupa veriticarea si receptionarca suportului, loperatii care se efectueaz’ si se inregistreazd conform prevederilor capitolelor respective inclusiv in ce priveste realizarea elementelor geometrice. 4.4.2. Verificiri de calitate Ia materiale: toate materialele care intra in componenta unei pardoseli se vor utiliza numai dupa ce s-au realizat urmatoarele operatii © Verificarea de catre conducatorul tehnic al luerarii a certificatelor de calitate care s& confirme c& sunt Jcorespunzitoare normelor in vigoare. © Depozitarea si manipularea in condijii care si evite orice degradare a lor. © Efectuarea incercarilor de calitate la locul de punere in oper’, dac& este cazul, la solicitarea proiectantului, a beneficiarului sau a organelor de control abilitate. © Respectarea solutiilor din proiect, inclusiv a {echnologiilor de aplicare. 4.4.3. Verificari de calitate obligatorii pentru toate tipurile de pardoseli a) in timpul executiei: @ la stratul suport: se verific& ca abaterile de la planeitate si se incadreze in limitele admisibile prevazute la pet. 4.2.4.1 @ la straturile intermediar ~ pe parcursul executarii lucrarilor se va urmari lobjinerea unui strat cu o grosime cét mai uniform’, care s& se Incadreze in limitcle admise; grosimea sapci se va verifica prin baterea unor cuie in zone determinate prin sondaje intr-un numar stabilit de comisie, dar cel putin ‘unu! la fiecare 200 m?; sondajele se vor face in locuri mai pujin vizibile, pentru a nu strica aspectul, urmand ca reparafile ulterioare s& se faci utilizand acceasi compozitie a mortarului, cu care s-a executat initial sapa. = se va efectua verificare suprafeiei sapei de egalizare si dalei flotante din punct de vedere al orizontalitatii, planeitaii, gradului de netezire si umiditayii, dup cum urmeazi: = suprafafa nu trebuie s& prezinte asperitati pronunjate, zgarieturi, neregularititi, ciupituri, etc.; eventualele rizuri, bavuri, asperitaji, se vor corecta printr-o usoara slefuire manual cu piatra de polizor; sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult dou unde cu s’geata maxima de | mm; alunci cand suprafaja stratului suport prezinta neregularitaji frecvente, intreaga suprafaj, dupa frecarea cu piatr§ abraziva, se va corecta printr-o gletuire subjire (max. 1,5 cm). in cazul unor adancituri izolate, este suficient’ o chituire local = se va efectua verificarea rezistenfei mortarului utilizat (la 2garierea cu un cui s& nu ramand urme mai adinci de 1 mm); - umiditatea suprafetei trebuie s& fie de max. 4% sdu cea indicat’ de producatorul de pardoseli; 3354 = se va urméri ca s& nu se intrerupi lucrul la ‘mijlocul supratejelor, deoarece reluarile lucrului pot produce diferente de nivel suparatoare pentru aplicarea ulterioara a imbraciminjilor de pardoseli;, = aplicarea maisurilor de protectie a suprafejei sapei impotriva uscarii fortate sau ingheyarii; ~ diblurile, pentru prinderea pervazurilor, trebuie si fie bine incastrate in perete, in numarul si pozitiile stabilite prin proiect; se va urmiri ca gapa s fie aderent& la suprafata pe care este aplicatt; 1a ciocanirea usoara cu ciocanul de zidar, trebuie sa prezinte un sunet plin. ~ Ia executarea pardoselilor cu dala flotanta se va lurmiri ca s& nu se creeze legaturi rigide intre dala si plangeul suport prin infiltrarea betonului turnat in dala, prin materialul fonoizolator sau intre dal& si pereti. in acest scop se va verifica prin sondaj daci stratul de izolare fonica este asezat continuu, dack rosturile acestuia au fost acoperite cu folii din polietilend si daca in jurul elementelor de constructie care stripung plangeul sau conturul camerei au fost asezate fasii tiate din plici de material fonoizolator. @ Ia stratul de uzura: ~ stratul de uzuré nu va prezenta defecte peste limitele stabilite prin reglementarile din caietele prezentulut normativ sau de citre producator. ) La receptia lucrarilor Recepjia lucririlor se va face la fazele prevazute in reglementarile in vigoare sau prin caietul de sarcini La receptia lucrarilor se va verifica: ~ indeplinirea cerinjelor stabilitede proiectant in functie de destinatia constructiei, prin caietele de sarcini; = daca s-a realizat o suprafaia care si se incadreze din punet de vedere al performantelor in limitele admisibile pentru fiecare tip de imbriciminte de pardoseald, precizate in caietele prezentului normativ. La terminarea executirii Iucririlor ascunse se vor incheia procese verbale, privind constatarea calitatii lucraii. Termenul de garanjie va fi stabilit prin caietul de sarcini, in functie de materialele utilizate si/sau pe baza certificatului producatorului. 5. MASURL DE PROTECTIE A MUNCII SI SIGURANTA LA FOC 5.1. La proiectarea si executarea pardoselilor prevazute in caietele acestui normativ se vor respecta prevederile reglementarilor tehnice specifice, cum sunt: - Norme tehnice de proiectare si realizare a construcjiilor, privind protectia 1a actiunea focului - indicativ P 118; - Normativul de prevenire gi stingere a incendiilor, pe durata execut&rii Iuerarilor de constructii si instalay laferente acestora - indicativ C 300, aprobate cu ordinul MLPAT nr. 20/N/1994;, - Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Sanitajii si Ministerul Muncii: 60/1975. si 34/1975 cu modificarile conform ordinelor 39/1977 si 110/197; = Regulamentul privind protectia si igiena munci constructii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/1993 5.2. Pentru categoriile de lucriri care necesita asigurarea unor conditii speciale, se vor respecta si misurile indicate in caietele prezentului normativ. in 55Clasificarea UPEC a unititilor funcgionale Nr. ert. Unitati functionale uP T Clidiri de Tocuit 1 Spajit uscate gi de circulajie in interiorul unitajii functionale a, camere de Iocuit 2_ [2 T 0 b. vestibul 2s__[2 H 0 c wuloare a [2 T_ |e casa searit 2s [2 T 0 7.2. | Spatii umede in interioral unitapii functionale fa, bucatarit a Ee Ee D. bai, dug, saund 7 [22 T 1 Spajit uscate gi de circularie comune’ ‘a, holuri de intrare a [2 To b, scart 3p a ©. paliere 3 [2 T 0 1.4. __ | Spatit exterioare clidirilor a. balcoane, erase, logit > p pi accesibile sau nu din exterior D,_ scari exterioare 7 Bp [2 1 Clidiri civile publice TI, _ | Spatii de luca a. birouri colective 3p T 0 b. birourt individuale ap T 0 ©. silt de conferinia $1 x (2 0 biblioteci a, sili de festivie 3/3 T i €, camine culturale 3p (2 T F muzee as__—«iB 7 {0 E. biseriei 7 f— i 0 56 Nr. crt Unitaqi functionale P 1.2. | Spatii de circulatie sau de oditina a, holuri publice 4 [2 b. sali de asteptare in 3s [2 1 aeroporturi, gai . scar si paliere 3. |B 1 fo 11.3. | Spatii anexe (tehnice) a, arhive 3 «(3 1 0 b. spatii sanitare 3 [2 [2 ft . spajii publicitare 3 1 0 4. bucitirii colective si anexe [4 [4s [3 [2 ut Ctidiri comerciale U1. | Supermagazine 4 fa [3 [2 M12. | Magazine 4 [3 [2 11.3. [Restaurante 352 1 1 11.4. | Spatii tehnice a. bucktarii (utilizariintensey [4 [4s [3 [2 b. spafii sanitare 4 [3 [3 Clidiri ale industriei Vv hoteliere 1V.1. | Hoteluri® a camere de locuit 2s [2 0 b. hoturi de la intrare 4p [2 fo c. spatii de circulajie, scari [3 [2 [1 0 4d. sali de receptie 3s (2 1 €, bai 2 [2 [2 fa f. bucitarii (utiliziri moderate) [43 [3 [2 37Nr. ert Unitiqi functionale = W2 e de vacant’ Zone de receptie Spafil de circutafie 51 sear 35 ‘camere de locuit 2s =lefete B. € a. Spatii sanitare Clidiri culturale Sali de spectacol a Teaire, cinematografe Db. Sali de concert ©, discotect V2 Sool Sali de clase holari de intrare atehiere Taboratoare _ Spatii sanitare a. B. ©. a. e t vestiare 8 sili de sport Ti, ‘cantina i Sear, Spafil de circulatie S1S[=[oy ops eyes] Spofopeps =p 9] of o} DSP SPS] oy] op ap 9] | =Papet ef epopsy-] el Tastitufiile de invafamant superior ‘Sali de clase holuri de intrare ateliere Taboratoare ‘Spajit sanitare vestiare Sali de sport D B. € ad e. tr 8. hy cantina Sari, spatit de circulate sfe[=[ofol stores] § alopapal sy a] s] elo] Sehepal ef opopops SPSTSPSPSTSPOT=T SI 58 Nr. ert Unitaji functionale Vi ‘Cladiri sociale Vi ‘Construcfii sanitare camere Spapit sanitare 7 canting j_camere de operafii ‘Camere de sterilizare ‘camere de reanimare apap of apa of oy a D. ©. a. ©. camere de consultajit f 8 h. camere de radioterapie 7. laboratoare 7. Sali autopsie ‘Camine de batrant - holuri gi scari D. camere de Tocuit , camere de recreere d, birourl €, infirmerie T, bucatarie canting hi. spafii sanitare apap a] ol os VIS. ‘Camine de copii, eradinite \holuri gi seri camere de locuit camere de joack infirmerie bucatarie canting a D. c @, birourt e. fr. g bh Spalil sanitare 59Nr. ert Unitati funcfionale U VL4, | Camine studentesti a, holuri gi scari 4 b. camere de locuit 3 d. birouri 3 2 c. camere de studiu 3s 3 1 3 2 e. infirmerie £, bucatarie g. canting == ]=]= To ole ape pepe peyote h. spafii sanitare LEGENDA: UT" - uzura - defineste efectele provocate de mersul pe pardoseala; schimbari de aspect, pierdere de material, exfolieri, etc. U, - caracterizeaz’ spajii individuale cu circulatie normal U,s - caracterizeazi spatii individuale cu circulatie intens& U, - caracterizeaz’ spatii colective cu circulatie redusa Us. - caracterizeazA spatii colective cu circulatie normala U, - caracterizeazi spajii colective cu circulatie intens& P™ . caracterizeaza efectele mecanice de tip poansonare static& provocate de mobilier fix sau mobil, prin deformagia remanent&; P, - caracterizeazA efectele mecanice de tip poansonare static provocate de mobilier fix, ugor (max. 20 kg/em’), mobilier mobil usor, de tipul mobilelor cu rotile, mese de servit cu rotile, cu folosire intensiva si mobilier mobil, de tipul scaunelor cu rotile, cu folosire ocazionala; P, - caracterizeazA efectele mecanice de tip poansonare static provocate de mobilier fix, greu (> 20 kg/cm?), mobilier mobil, de tipul scaunelor rulante, cu folosire intensiva si mobilier mobil, de tipul clrucioarelor cu rotile, cu folosire ocazionala; P, - caracterizeazA efectele mecanice de tip poansonare static 60 provocate de mobilier fix, greu (> 20 kg/cm’) si mobilier mobil, de tipul cérucioarelor cu rotile, cu folosire intensiva, Pus - caracterizeaza efectele mecanice de tip poansonare static’ ce provoaca socuri severe; E™ - comportarea la apa si la umiditate - caracterizeaza freevema prezentei apei, legati in special de modul de intretinere (curjgare curenta, periodica, ocazionala) Ep - prezenta accidentala a apei, curdjare uscata; E, - prezenta ocazionali a apei, curdjare curent& uscat& si curdjare umeda ocazionala; F, - prezenta frecventi a apei, curijare curenti umeda si curdjare ocazionala prin spalare; E, - prezenfa prelungit& a apei, curdjare curent& prin spilare; C™ ~ rezistenta la agenti chimici (produse alimemtare, substanje de curdjare, produse farmaceutice), intensitatea relativl.a riscului de patar Co ~ indic& absenga agentilor chimici; nu necesita studii spe speciale, neexistind riscul de pitare; C, - indica prezenta accidentala a agentilor chimici; C; - indic& prezenja curenté a agentilor chimici. NOTA: Alte categorit de construciii vor fi asimilate de cétre proiectant pe baza tabelului, functie de activitatile ce se desfaisoara in interiorul acestora. 61NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA $1 | Indicativ: GP037.98 ASIGURAREA CALITATI PARDOSELILOR LA CLADIRI CIVILE CAIET Il: Pardosel calde Blaborat de: inlocuieste: Caiet IT din Normativ 35-82 1. OBIECT 1.1, Prezentul caiet se refer’ la principii de proiectare si executie, criterii de performanta si niveluri de performangi ale acestora pentru pardoselile calde definite in Caiet I, paragraf 2, tabel 1. 2. PROIECTAREA PARDOSELILOR 2.1. Principiile de alegere a pardoselilor calde sunt cele prezentate in Caietul I, pet. 2.1. Alegerea pardoselilor calde se face tinand sema de: > specificafiile de performanta si nivelurile de performan(2 ale straturilor de uzura ale pardoselilor calde (tabel 2a, 4a), precum si al intregului ansamblu al pardoselii (tabelul 3) 2.2. Scheme de alcdtuire a pardoselilor calde 2.2.1. Pardoselile din parchet lamelar sau parchet cu lamba si uluc, montate prin lipire cu mortar adeziv. Aprobat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - | MINISTRUL LUCRARILOR DEZVOLTARE iN CONSTRUCTII $I ECONOMIA CONSTRUCTILOR TERITORI INCERC - Bucur 62 PUBLICE $1 AMENAJARU Cu Ordimul nr. SO/N din 17.06.1998 Fig. 1a 1. Parchet lamelar sau parchet cu lamba si uluc, din Jemn de fog, stejar sau cer; 2. Mortar adeziv; 3. Strat suport 2.2.2. Pardoseli din parchet cu lamba si uluc pe dugumea oarba: fixata pe grinzigoare (fig. 1.b); Fig. 15 1. Lamelé de parchet; 2. Dusumea oarbi; 3. Pervaz; 4. Grinzisoare; 5. Strat de carton bitumat si pene de egalizare; 6, Friz; 7. Diblu de lemn; 8, Umpluturd uscatét 63Grosimea stratului fonoizolator este stabilita conform, prescriptiilor din Instrucyiuni Tehnice - Dale flotante pentru pardoseli - cr. @ lipita cu bitum (fig. L.c) Fig. 1c 1. Parchet; 2. Dusumea oarbd; 3. Bitum; 4. Amorsd 5. Mortar de egalizare 2.2.3, Pardoseli din parchet lamelar sau parchet cu lamba si uluc montate prin lipire pe placi aglomerate asezate pe sol. Fig. 2 1. Parchet LU; 2. Adeziv; 3. Strat suport din plici (PFL poros, PAL etc); 4. Nisip useat; 5. Strat suport 2.2.4, Pardoseli din parchet lamelar sau parchet cu [lamba gi ulue montate prin lipire cu adeziv pe dal& flotanta Fig. 3 1. Parchet; 2. Adeziv*; 3. Dald flotanta; 4. Strat tehnologic de protectie din folie de polietilend; 5. Strat de izolare fonicé; 6. Strat tehnologic de protectie din hértie de ambalaj; 7. Strat de egalizare din nisip uscat sau mortar de ciment (strat suport); 8. Material ‘fonoizolator; 9. Element de racordare cu perefii * Adezivul se foloseste numai in cazul in care materialul din care este alcatuité dala flotanté nu permite baterea in cuie. 65fn situayia cand se solicit un grad sporit de izolare fonic& la zgomot de impact se poate introduce si un strat suplimentar de vat mineral. 2.2.5. Pardoseli din pavele de lemn masiv. 3 Fig. 4 1. Plintdé din lemn; 2. Pavele din lemn; 3. Strat de pozd din nisip; 4. Rost umptut cu mastic de bitum sau chit |permanent elastic 2.2.6. Pardoseli cu stratul de uzura din covor din mase plastice fara suport textil, aplicat pe plici din fibre de lemn /aglomerate sau ghips-carton, Varianta 1 Varianta 2 4 / Fig. Sa Varianta 1: 1. Covor de mase plastice; 2. Adeziv; 3. Placi din fibre de lemn aglomerate (18 mm) ); 4. Strat suport Varianta 2: 1. Covor de mase plastice; 2. Adeziv; 3. Pléci din fibre de lemn aglomerate suprapuse; 4. Adeziv; 5. Strat suport Fig. $b 1. Pervaz din lemn; 2. Covor de mase plastice fara suport textil; 3. Adeziv; 4. Dald flotanta (turnatd si armata); 5. Strat tehnologic de protectie a fonoizolagiei din folie de polietilend, hartie KRAFT; 6. Material fonoizolator; 7. ‘Strat de izolare fonicd (placi semirigide de vatdi mineral; 8. Strat tehnologic de separatie din hartie de ambalaj; Strat de egalizare din nisip uscat sau din mortar de ciment; 10. Strat suport 2.2.7. Pardoseli cu strat de uzura din covor din mase plastice sau mocheti cu suport textil sau cu substrat fonoizolant din spume de polimeri aplicata pe sapa. 42 3 Fig. 6 1. Covor din mase plastice sau mocheté cu suport textil sau substrat fonoizolant; 2. Adeziv; 3. Strat suport cu [fata neteda 67Stratul intermedia intre stratul de| uzura si stratul de rezistenta se| executé sub] forma de: ME sapa de egalizare din mortar de| ciment: M sisteme suplimentare| de izolare fonicd. Executareal stratului intermediar se face conform indicagiilor din] caietul I, pet 4.24. 3. EXECUTIA PARDOSELILOR CALDE 3.1. Conditii tehnice specifice pentru montarea stratului de uzuri al pardoselilor calde 3.1.1. in incaperile in care se executé pardoseli cu stratul de uzurk din parchet se va asigura urmatorul climat interior: © temperatura minimum + 5°C; © umiditatea relativa a aerului, max. 65% 3.1.2. in incdperile in care urmeaz’ si se monteze pardoseli cu stratul de uzuri din mocheti, dale sau covoare PVC se va asigura, cu minimum 48 ore inainte de montarea imbricaminii, urm&torul regim climatic interior: © temperatura de cel putin + 16°C; © umiditatea relativa a aerului de maximum 65% Regimul higrotermic prescris se va mentine in tot timpul executirii lucrarilor si cel putin 30 zile dupa terminarea acestor operatiuni, dac& intre timp nu s-a trecut la regimul ide exploatare normala a incéperilor. 3.2. Executarea stratului de uzurd din parchet cu lamba si ulue sau parchet lamelar 3.2.1. Montarea parchetului prin li » se face cu adeziv pe: @ un strat de beton cu fata fin driscui din mortar de ciment( fig. 1a); dala flotants (fig. 3 # pe placi din fibre de lemn aglomerate (fig. 2); » inainte de inceperea montirii, suprafaja suportului se }va curdja de praf cu o m&turi cu par moale, pentru a se Jcrea astfei conditiile necesare unei bune aderenje a parchetului cu stratul suport, > inainte de montare, piesele de parchet se vor sorta Jdupa fibra si culoare pentru unul sau dow’ randuri Jcomplete; > montarea parchetului se va incepe cu lipirea frizurilor sau sap 68 de perete la o distanfé de cca 10...15 mm de perete. ‘imbinarea frizurilor la colturile inc&perii se va face la 45°. Frigurile de perete se vor infepeni fata de perete cu pene agezate Ia cca 50 cm distangé una de alta, pentru a impiedica orice deplasare in timpul montirii parchetului; > montarea frizurilor de perete se va face prin lipire cu Jadeziv intins pe stratul suport cu un spaclu, intr-un strat [continuu si uniform, in grosime de cel mult 1 mm; » lipirea parchetului se va face dup’ minimum 3 ore de la lipirea frizurilor de perete. > pentru lipirea parchetului in camp, aplicarea adgzivului se va face pe fasii, egale cu suprafata unui rand complet de piese de parchet, pe 0 lungime de cca 1 m; » parchetul se va aplica dup& cca. 10 minute de la jintinderea adezivului, fixdndu-se in lamba si uluc cu o lovituré ugoara data lateral cu ciocanul; » pentru o mai bun’ ancorare in timp a parchetului, din loc in loc se vor incastra dibluri de lemn in sapa, in care lamelele de parchet se vor fixa si prin batere in cuie. Cuiele se vor bate oblic in ulucul pieselor si apoi se vor jinfunda cu ajutorul unui dorn de ofel; » la agezarea fiectrui rand de piese de parchet se va verifica alinierea fay de randul anterior, gata montat; » agezarca pieselor de parchet se poate face la 45° sau paralel cu peretii, rezultnd desene (in zig - zag, in sah, impletit ete.); > dup’ lipirea parchetului pe intreaga suprafayi a pardoselii se vor scoate penele de injepenire a frizurilor; » circulajia peste parchetul lipit se poate face dupa 24 lore ‘de la aplicare 3.2.2. Montarea parchetului prin batere in cuie a) Pe planseul din beton prin intermediul dusumelei oarbe fixat pe grinzisoare: » pe planseul din beton se fixeaz cu mastic bituminos, la o distanja de 0,5...0,6 m grinzigoare de lemn de 8x 10...6x8 cm; 6970 > dusumeaua oarba de 1,8...2,2 cm grosime si 14...20 Jem Lijime, montat& cu rosturi de 1...1,5 em, reazema pe grinzigoare (fig. 1b); » la perete se monteazi frizurile cu interspajiu de 1.15 em fapi de perete, pentru a asigura libera Jdeformare a parchetului datorit’ umiditatii; » frizurile se fixeaza in cuie de 4 cm lungime, batute la 30 cm distanga, fixate ca si parchetul cu spiqul metalic; > montarea parchetului se poate face in prelungire sau in frizuri, cand lamelele sunt dispuse cap la cap, in zig-zag simplu cénd lamelele sunt dispuse la 45°, la 45° in sah cu bordura tot din tamele, impletit ete.; b) Pe planseul din beton prin intermediul dugumelei loarbe lipita pe mastic bituminos: > dusumeaua oarba se aseaza direct pe plangeul din beton prin intermediul unui strat de mastic bituminos (fig. le); » in continuare tehnologia de executie este identic& cu [cea prezentatd la pet. a; 3.2.3, Finisarea pardoselilor cu stratul de uzurd din [parchet © ‘curgjarea parchetului dupa montare se va face mecanizat si anume cu masina de raschetat parchet (cu cujite) sau cu masina de slefuit parchet (cu hartie abraziva); © curijarea parchetului lipit se poate executa dupa 4 zile de la montare, adic’ dupa intarirea suficient’ a adezivului; @ 1a racordul dintre pardoseala si pereti dupa curijarea parchetului se vor monta pervazuri din lemn masiv. Ele se vor fixa prin batere in cuie; © pparchetul, dupa raschetare, se va lustrui imediat cu ceara de parchet dizolvata in white-spirt sau se va proteja cu lacuri speciale. 3.3. Executarea stratului de uzurd din pavele de lemn, M pavelele din lemn masiv, de forme cilindrice sau prismatice se vor monta, prin intermediul unui strat de poz din nisip in grosime de 30...50 mm, pe un strat suport de beton zgura sau balast; MM montarea pavelelor din lemn masiv, de forme cilindrice sau prismatice, se poate face si direct in stratul de nivelare din nisip agezat pe pamant; WH dac& pardoselile din pavele din lemn masiv necesit’ ante, acestea vor fi cuprinse intre 0.5% si 2%: WH pavelele folosite in mod obignuit vor fi prismatice, Pavelele cilindrice se admit numai pentru lucréri de mic& important’, datoriti rosturilor mari si neregulate care rezultd intre ele; WH inainte de montarea pavelelor, de-a lungul perejilor inc’perii, ‘se vor aseza pe cant scanduri de 28 mm grosime, la distangi de 30 mm, de perejii incaperii. in acest fel se va realiza pe perimetrul incdperii un rost de 30 mm atime, care si permit eventualele umflari sau contrageri ale pavelelor din lemn masiv, acest rost se va umple cu chit permanent elastic; I pentru incadrarea pavelelor se va monta de-a lungul zidurilor si al stilpilor un rind de pavele de borduré agezate in contact cu scandurile; I montarea bordurilor si a pavelelor din lemn masiv pe strat de pozi din nisip se va efectua prin agezarea lor una Langa alta, cu rosturile cat mai stinse; MH cantitatea de nisip trebuie si fie suficienté ca si umple golurile $i rostu re pavele gi s& rman’ sub acestea un strat de minimum 30 mm grosime; WH up’ asezarea pavelelor se va executa baterea lor cu maiul pentru realizarea aproximativa a_profilului pardoselji. Se va r&spindi apoi o cantitate de nisip deasupra pardoselii si se va bate din now pand la refuz, aducdnd suprafafa la profilul definitiv; WH denivelirile i valorile rezultate la aceasta batere se vor corecta prin scoaterea sau adaugarea de nisip. Pave- nChituirea se poate face si cu alte materiale destinate acestui scop, puse in opera conform recomandarilor producdtorilor si agrementelor tehnice din Romina. 2 lele se vor considera batute pind la refuz, cénd la sase lovituri date pe acelasi toc cu maiul de 35 kg greutate, de la indlimea de 50 cm, ele nu se de 3 mm; W ‘osturile dintre pavele se vor umple cu. mastic bituminos (la cald) confecjionat prin amestecarea de bitum in proportie de 30...40%, cu filer de calcar, in orgie de 70...60% (in greutate) inainte de umplerea rosturilor cu mastic bituminos, suprafaja pavelelor trebuie s& fie bine curaata, iar rosturile desfundate si bine curafate pe o adancime de minimum 3 em, cu mijloace adcevate, uscate; Win cazul tratarii rosturilor cu. mortar asfaltic, curijarea suprafejei pavelelor se va face prin spilare cu apa; WE tumarea in rosturi a masticului bituminos se va face dupa ce, in prealabil golurile dintre pavelele cilindrice vor fi umplute cu split de piatra de dimensiuni adecvate; ME dupa tratarea rosturilor se va asterne pe intreaga suprafaja un strat de nisip curat de circa 5 mm grosime. 3.4. Executarea stratului de uzurd sub forma de covor si dale din mase elastoplastice (PVC, cauciue, fibre sintetice sau naturale etc.) 3.4.1, Pregitirea suprafetei suport daca supraiata pe care se aplic& covorul, dalele sau Jmocheta prezinti neregularitati frecvente, aceasta se va Jcorecta prin frecare cu o piatra abraziva si gletuire subjire (max. 1,5 mm grosime); chituirea sau gletuirea stratului suport se va face cu lun mortar avand urmatoarea compozitie: -nisip . 2. - ciment Pa 35 - rigina vinilicd ~ apa pani la consistenta « 4 parti volum 2 pari in volum 1 parte in volum 13-14 cm pe conul etalon pentru gletuire - 9-10 cm pe conul etalon pentru chituire mortarul pentru glet se aplic& in grosime ct mai redusi (1,2 mm); materialul se intinde folosind un spaclu at din PVC jinand apasat cu o inclinatie de cca 30° fata de lsuprafaa de aplicare si, in acelasi timp, cu muchia de rezemare la un unghi de 45°, fat de directia de tragere a fmaterialului, astfel ca iesitea din cémpul spaclului a Imortarului sé aib& loc numai in directia suprafefei inc’ Ineacoperits; © intinderea mortarului se mai poate face (si pentru [chituire) folosind in loc de spaclu 0 drigc metalicé pentru glet, din tabla de ofel flexibila de 0,4...0,5 mm; @ sculele se vor spila cu api imediat dup& intrebuingare; 4 dupi 3-4 ore de la aplicarea gletului sau 14-16 ore de 1a aplicarea chitului, suprafaja respectiva se va slefui cu 0 piatrs abraziva, spre a se inlitura bavurile sau alte asperitayi. Curdjarea suprafejei, cu peria cu parul lung sau lcu 0 carpi moale, se va efectua imediat, inainte de faplicarea materialelor ce constituie stratul de uzura al pardoselii. 3.4.2. Pregatirea covoarelor pentru aplicare © pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu jun plan de montaj, intocmit in prealabil, cu respectarea jurmatoarelor criter > fisiile de covor se vor amplasa paralel cu unul inc§perii, cu rosturile dintre ele direcfia de circulayie maxim’ gi daca este posibil si in direcjia principalei surse de lumin’ natural > rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie si cad in dreptul golului usii; daci in cele dowk inciperi alaturate se monteaz& acelasi tip de covor, fagia nu se va intrerupe in dreptul usii; cénd in dowd incaperi alfturate fasiile au culori diferite sau la racordarea cu o pardoseal de alt& natur’, atunci rostul dintre fasiile colorate diferit sau rostul de racordare : celor dou’ tipuri de pardoseli se va amplasa la mijlocul grosimii foii usii; B74 » se va urmiri repartizarea cea mai economic’ a fagiilor de covor in incpere, cu. minimum de rosturi si de fasii mai inguste de 50 cm; » covorul va fi adus in incdperile in care va fi montat, se va derula sulul gi se va tia in fasii, cu 2-3 cm mai lungi decat dimensiunea respectiva a inciperii. Pentru valorificarea capetelor de material, ramase dupa tierea fasiilor la dimensiunile necesare, se admite ca o fasie s& se realizeze din doua buc’i, ins nu mai mult de una pentru o iacapere. Fasia inniditi se va amplasa Tang’ un perete, de preferintS opus usii sau ferestrei gi cu rostul de inndire intr-o pozitie cat ‘mai putin expusd circulatiei; » fasiile tiiate se vor ageza in pozitie de montare si se vor lisa desfigurate, timp de minimum 24 ore, pentru aclimatizare gi in acelasi timp pentru climinarea tensiunilor interne aparute in material datorit’ gederii in sul a covorului; » dupa aclimatizare, fasiile de covor vor fi croite definitiv cu 2...3 mm mai scurte faya de profilul peretelui; > la nige, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in dreptul {evilor de instalagiietc. fasiile de covor se vor tia gi ajusta dupa conturul respectiv, utilizand tun cufit pentru eroit. 3.4.3. Pregiitirea dalelor pentru aplicare MH dalele se vor aduce in incaperile in care vor fi [montate, se vor scoate din ambalajele de livrare si se vor aseza raspandite pe stratul suport, pastrandu-se astfel minimum 24 ore pentru aclimatizare IH montarea dalelor se va face conform modelului dat [de proiectant; WH directiile principale de asezare a dalelor se vor alege ‘in funcyie de forma si dimensiunile inc’perii, de pozitiile usilor; MH de regula montarea dalelor se face, de ta centrul suprafeyei pardoselii spre marginile WM in cazul cand pardoseala din dale elastoplastice se racordeazi cu o pardosealti de alt& naturi din inc’perea invecinati, pe portiunea de racordare din dreptul usii s& reaulte, de prefering’, dale intregi sau in orice caz, mai ‘mari de jumtate din latura unei dale; in acest caz linia de racordare trebuie s& se giseasc& sub cantul foii usii; MM dupi alegerea axelor, se va face trasarea lor pe suprafata stratului suport al imbrcdmintei, axe ce vor servi ca linii de reper pentru montarea dalelor 3.4.4, Lipirea covoarelor cu adeziv 3.4.4. « in tehnologia cu "dubla aplicare” a adezivului: » inainte de aplicarea adezivului, atit suprafaja stratului suport, cat si spatele fasiilor de covor, se vor curaja bine de praf, cu ajutorul unor peril si al unei carpe. De asemenea, se va curaja bine incalyamintea muncitorilor si nu se va cireula cu ea in afara inc’perilor in care se lucreaza. » fagiile de covor curajate, vor fi agezate din now (nelipite) in pozitie de montaj, cu marginile longitudinale petrecute pe o latime de cca 2 em, Incepand cu ultima fagie asezat, se apucd unul din capetele fasiilor si se ayeaz’ peste capitul opus, astfel ca cele dou’ jumatayi ale fiec&rei fas si se suprapuna (fig. 7), iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecdrei bucle astfel formate, > se va aplica cate un strat de adeziv de catre doi muncitori, concomitent, atat pe jumatatile fasiilor de cover intoarse cat si pe suprafaja stratului suport care a rimas astfel neacoperité (fig. 7b); de-a Tungul tuturor marginilor longitudinale ale fasiilor de covor cat si a marginilor inndditurilor, se va lisa cite 0 zon’ de cca 50 mm latime neunsi cu adeziv, pentru a impiedica, in aceasta faz, lipirea covorului in dreptul marginilor; 516 over . a, PITT stra svcort Sever _ Adaziy Y aaaeiv Aasziv i hormesis Fig. 7 tIITITTITT TTT OTTO |Succesiunea operafiilor ta aplicarea adezivului si lipirea fasiilor de covor mai lungi de 4m: ja. suprapunerea unei jumétdfi a fasiei peste cealalté jumiitate b. aplicarea adezivului pe spatele jumatafii supuse a fasici si pe stratul suport; fc. lipirea primei jumdtagi de fasie 4. suprapunerea jumitatii a dowa a fasi e. aplicarea adezivului pe cea de-a doua jumétate de fasie si pe stratul suport; - lipirea celei de-a doua jumatati de fasie » aplicarea adezivului, atat pe stratul suport cat si pe spatele fasiilor de covor din mase elastoplastice se va face cu ajutorul unui spaclu dinjat care se va trage in contact cu suprafafa pe care se aplici adezivul, astfel ca in urma lui sa amin numai cantitatea de adeziv care trece printre din} spaclul se va fine inclinat faja de directia de intindere a adezivului, in asa fel ca excesul de adeziv si se preling’ pe lang marginea spaclului, spre partea inc& neuns& cu adeziv; » adezivul se va aplica in strat subjire si cat mai uniform: nu se admit aglomerari de adeziv; » cantitatea totala de adezivi va fi de cca. 0,700 kg/m’, adic’ cca. 0,350 kg/m?, atat pentru stratul suport cat si pentru fagia de covor: » circulatia direct pe stratul suport uns cu adeziv este interzis’; ea se va face pe fasiile de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aseza pe stratul suport; » lipirea covorului se va face dup’ 20...40 minute de la aplicarea adezivului, interval de timp necesar pentru evaporarea excesului de solvent din adeziv, care variaz4 in functie de temperatura si gradul de ventilajie al incperii. O indicayie asupra ‘momentului potrivit pentru lipire, se objine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv; se considera c& lipirea se poate face numai cind degetul nu mai este murd&rit, ins& se mai simte 0 oarecare aderenta: » jumatazile de fasii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale stratului suport, care si ele au fost unse (fig. 7c). Aceasti asezare trebuie S& se fact dintr-o dat, exact pe locul indicat, deoarece deplastrile ulterioare ale fasilor de covor nu mai pot fi ficute fark a provoca deteriorari ale adezivului; > aceast’ agezare a fasiilor de covor pentru lipire se va face pe porjiuni mici si in mod succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fasia de 18 material. Totodat, se va proceda la presarea manuali a fiecirei fisii in parte; operajia de presare se va face de la mijlocul fisiei de covor Ccatre capetele ei si din axul fagiei de covor citre marginile sale; > in cazul folosirii cugitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fasiilor de covor se vor aseza niste benzi (straifuri) din acelasi material, cu o Hajime de cca 5 cm, care vor fi plasate cu fata in jos (fig. 9); aceste benzi au rolul si impiedice lipirea fagiilor de material in dreptul rosturilor $i s4 ajute la taierea ulterioara a covorului; TIPIMVITTIIITITA Ls a4 VOPO?? TTT TPP PD ' DOPED PIT OPP POPP? Fig. 8 Succesiunea operagiilor pentru tdierea silipirea marginilor de covor 1. Suprafata nelipita; 2. Suprafata lipita; 3. Straifuri ce Jrebuie sd fie inldturate; 4. Distangier; 5. Cugit special Fig. 9 Suprapunerea i taierea fasiilor de covor la rosturi 1. Marginile petrecute a doud fasii aldturate; 2. Banda jintrodusd sub covor in dreptul maginilor petrecute; 3. Linia de taiere (rost longitudinal); 14. Fasii de covor ce se vor indrepta dupa tdiere. » dupa lipirea tuturor fasiilor de covor pe fiecare jumatate de camera, pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu maner lung) avand greutatea de 25...30 kg, lungimea de 40...50 cm si diametrul de 12...15 cm; ruloul este imbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale, avand grosimea de 1,5-2 cm (pentru lipirea covorului). In lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mana prin intermediul unei carpe; > eventualele urme de adeziv ramase pe suprafaja covorului se vor indeparta imediat, dup’ fiecare operatie de lipire, prin frecarea cu o carpa aspra si uscat&; dac& curajarea nu se face imediat, suprafaja covorului va rimane patata; > lipirea fasiilor de covor in cea de-a doua jumatate a inc&perii se va face, repetand ‘operafiunile aratate anterior; » dup’ minimum 24 ore de la lipirea covorului, 980 marginile petrecute ale fasiilor de covor, rimase nelipite, se vor tia gi lipi: » in cazul covoarelor cu margine tiat’ din fabrica, taierea se recomanda a se face cu ajutorul cuyitului special, prevazut cu o platband’ de ghidare reglabili gi cu o lama a c&rei adancime de tiere este de asemenea reglabila; » se regleaza in primul rind adancimea de tiere a lamei la dow& grosimi de covor si apoi distanta dintre lama de t8iat si platbanda de ghidare (fig. 8-1) corespunzand la jumatate din litimea de suprapunere a fasiilor de covor; » taierea se va face incepand din apropierea unui perete si se va executa prin tragere, avandu-se erija ca platbanda de ghidare s4 fie permanent in contact cu muchia covorului. La capetele covorului dinspre perefi, 1a care nu ajunge lama cutitului de mai sus, tlierea se va face cu ajutorul cutitului pentru croit; » in cazul covoarelor cu marginile net8iate din fabric8, pe mijlocul portiunii suprapuse peste banda de covor (fig. 9-1), la cca 1 cm de la margine, se va aseza un dreptar metalic si apoi cu cufitul se vor tiia dintr-o dati marginile celor dou’ fisii (fig. 9-2); » dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor ridica (isfange) marginile fasiilor, se va cur’qa bine din nou suprafaja stratului suport si se va aplica adezivul cu pensula, atat pe stratul suport cat si pe marginile covorului; » se va evita introducerea adezivului pan’ la linia de intélnire covor-strat suport, pentru a nu se produce aglomerari de adeziv; » cu ajutorul unor distanjiere de lemn (fig. 8-4) se vor mentine risfrante marginile covorului timp de 20...40 minute, necesare evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe stratul suport si se vor presa pusernic cu ajutorul unui dispozitiv special de presare, al unei role de cca 20 cm lungime sau in lipsa acestora, cu partea lata a unui ciocan de 500...1000 g; > dup’ lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va curija de toate urmele de adeziv nou apirute: > in cazul incAperilor pentru care fagiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului si lipirea covorului se va face intr-o singura etap’ pe intreaga suprafafa a pardoseliis fasiile agezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se vor ridica gi depozita intr o incapere alaturat cu faja in jos si peste hartii curate, pentru a se putea aplica adezivul pe intreaga suprafafa a stratului suport si a fasiilor de covor: > modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de aiere a marginilor longitudinale precum si modul de lipire a rosturilor, vor fi aceleasi ca la lipirea covorului pe jumatayi de incapere: > operatia de lipite se va executa de doi muncitori care apuci fagia de ambele capete si 0 aplic& cu atentie exact pe locul respectiv, conform planului de montaj, dintr-o singura data, deoarece deplasirile ulterioare ale fagiei sunt diticile si se produc defectiuni. 3.4.4.2. In tehnologia "simpla aplicare” » lipirea se va face la fel ca gi in cazul tehnologiei cu ‘dubla aplicare” pe jumataqi de incSpere, cu deosebirea c& nu se va mai aplica adeziv pe spatcle covorului, iar lipirea Jcovorului se va face dupa 10...15 minute de la aplicarea adezivului pe stratul suport; > urmele de adeziv se vor curita imediat cu o carp’ uumezit& cu apa si bine stoarsa. 8182 3.4.5. Lipirea dalelor cu adeziv Lipirea dalelor se poate face in tehnologia cu “simpl& aplicare” sau cu "dubl& aplicare” conform indicafiilor de la pet. 3.4.4.1 si 3.4.4.2 cu urmatoarele mentiuni: @ lipirea dalelor se va face cu adeziv care se aplicé in dova straturi, unul pe suprafaja stratului suport si unul pe spatele dalelor. Aplicarea acestor doua straturi se va efectua concomitent de catre trei muncitori; unul va aplica adezivul pe stratul suport, iar ceilalti doi pe dale; @ aplicarea adezivului, atat pe stratul suport cat si pe dale, se va efectua cu ajutorul unui spaclu cu muchia neteda, avand fungimea muchiei de 15 cm; in lipsa acestuia se poate folosi un spaclu improvizat din PFL dur. intinderea adezivului pe suport se va face asa cum s-a arltat anterior. 3.4.6. Croirea si lipirea dalelor pentru bordur WW croirea bucitilor de dala pentru bordur& se va face dup’ ce s-au lipit toate dalele din cimp. Fiecare dala de croit se va aseza exact peste dala din cimp situat in Jdreptul locului pentru care se va croi dala; MM deasupra acesteia se va aseza o dala ajutitoare fintreag’ cu una din laturi apropiaté la 2...3 mm de perete. Se va marca cu un creion linia de tiiere pe dala care jurmeazi a fi croiti, folosind ca ghidaj muchia dalei ajutatoare opusd pereteluis WE trasarea dalelor de borduré cu contururi neregulate, necesitate de tocuri de usi, nise pentru radiatoare etc., se va face la fel pentru restul dalelor pentru bordura, cu Jdcosebirea c& dala ajutitoare se va deplasa paralel cu peretele urmarind cu un col profilul respectiv; Wi pentru fiecare pozitie a dalei ajutatoare se va trasa cu creionul portiunea respectiva de contur pe dala de croit; I pentru croirea dalelor in dreptul fevilor de instalajii [care stripung pardoseala, se vor taia tipare din hartie dup’ [care se vor trasa pe dala contururile respective; MH pentru obiectele fixe (aparate sau mese fixate pe pardoseala etc.) se va analiza, de la caz la caz, daca este mai rafionala croirea dalelor sau montarea obiectelor pe imbracaminte; Ml se vor tia dalele pentru bordura pe liniile insemnate, [cu ajutorul unui cuit special si pe msura taierii se va face lo asezare de proba a tuturor buciilor croite, fiecare pe locul respectiv, apoi se vor numerota si se vor da la o parte; W pentru lipire se va-aplica adezivul cu ajutorul unei pensule rotunde, se vor lipi buciile de dala fiecare pe ocul respectiv, conform —numerotirii, _respectind succesiunea operajiilor si intervalele de timp indicate pentru lipirea dalelor in camp. 3.4.7. Sudarea rosturilor la pardoselile aledtuite cu stratul de uzuré din covoare si dale din mase jelastoplastice WM atunci cand in inc&perea respectiva este prevazuta executarea sudarii rosturilor la pardoselile din covoare si dale din mase plastice, aceasta operatie se va executa cu aparatul de sudat pentru mase plastice; I sudura rosturilor se poate executa la pardoselile cu stratul de uzuri aleituit din covoare si dale din mase plastice fra suport textil, covoare din mase plastice pe suport textil sau covoare din mase plastice cu strat {ermofonoizolant din mase plastice expandate; Mi sudarea rosturilor este obligatorie in cazul incaperilor unde se cere o etangeitate perfect’ (de ex.: laboratoarele unde se lucreazi cu mercur, izotopi etc.) Diametrul snurului variazi in funcyie de deschiderea rostului si anume: » pentru rosturile inchise © 3,0...3,5 mm pentru rosturile cu deschidere de 0,5...1mm 23,5...4 mm » pentru rosturile cu deschidere de 1...2 mm © 4,0...4,5 mm Wi marginile a dou’ fasii adiacente se vor taia in forma Jde "V" rotunjit, cu un cugit special, formandu-se un sant in care snurul intra la cca jumitate din inaljimea sa; 8384 Min cazul in care rostul se profileaz’ cu aparatul de frezat, se folosesc freze tip PVC, cu dimensiunile © 803 x20 mm cu 12 dinfi pentre snurul cu & mai mic de 3,5 mm © 804 x20 mm cu 12 dinti pentru snurul cu ® mai mare de 3,5 mm a carei adancime de tiere se regleazi cu 0,2...0,3 mm mai mici decat grosimea covorului sau a dalelor; Wi in cazul in care nu se dispune de un aparat de trezat, profilarea complet a rosturilor se poate face cu cutitul manual de tAiat rosturi. In cimp tierea se face deplasand cujitul in directia manerului (tragere), pe cand in apropierea peretilor se va folosi metoda de tiere prin impingere; MH dupa profilarea rostului, act [de material cu ajutorul unei peri ta se curiya de resturile 3.4 pervazurilor . Pregittirea stratului suport pentru montarea profile de mase elastoplastice sau lemn ME peretii din inctperea unde se monteazi profilul pervaz din mase elastoplastice trebuie s& fie complet finisafi, iar in zona de lipire suprafaja peretelui trebuie si fie plana si neteda; sub dreptarul de 2 m se admit cel mult Jdowa unde cu sigeata maxima de 1 mm iar peretele trebuie si fie uscat si fara pete de vopsea sau produse petroliere: 1 pentru montarea pervazurilor din lemn, se vor aseza Jde la turnarea straturilor suport, Kinga perete, dibluri tronconice de lemn de brad, Ia distanfa de cea 50 em unul de altul, in care se vor fixa pervazurile in cuie; WH aca suprafara inijiald este plana gi neteda si nu mai necesité reparafii, ea se va curdta de zugraveala pand la tencuial’, in spatiul dintre linia zgariata si pardoseala, indepartandu-se resturile de zugraveala gi apoi urmele de praf, cu o pensula curata; Bi in cazul peretilor acoperiti cu tapet, acesta trebuie indep&rtat pe porjiunea unde trebuie sa se aplice profilul pervaz din mase plastice sau lemn Mi profilul pervaz din mase elastoplastice va fi adus in inc’perea in care urmeaz& a fi montat, pentru aclimatizare, cu cel putin 24 ore inainte de lipire; MH se misoara exact lungimea portiunii pe care trebuie aplicat profilul pervaz din mase elastoplastice, respectiv distanja dintre dou’ colturi ale inciperii sau dintre douk interuperi invecinate (us’, nish de calorifer, decrosuri etc.) sau intre o intrerupere si colqul inc&perii; Mi profilul pervaz din mase elastoplastice aclimatizat se taie la lungime, prevazind un exces de 5 cm pentru bucajile mai lungi de 2 m, respectiv 2 cm pentru buciile mai scurte; WE nu se admite discontinuitatea profilului pervaz din ‘mase elastoplastice in camp si in acest scop trebuie s& se urméreasci folosirea judicioas’ a lungimii colacilor de profil, pentru ca toate portiunile si fie realizate dintr-o ‘bucat WM bucitile de profil pervaz din mase elastoplastive, thiate 1a lungime, se aseazd in pozitie intinsé, pentru Jcorectarea deformatiilor ramase de la pastvarea in colac. Jcazul cand profilul pervaz din mase plastice nu se asazi plan sub greutatea proprie, se vor aseza deasupra greutifi; W se vor thia buciile de profil de pervaz din mase elastoplastice la lungimile necesare. La colturile intrande sau iesinde, capetele profilului pervaz din mase elastoplastice se vor taia la unghiul corespunzitor forme: fincaperii: Mi pentru lipirea la rece se va aplica adeziv atit pe spatele profilului din mase elastoplastice, cit si pe suprafaja pervazului; Hi montarea profilului pervaz. din mase elastoplastice se va face dupa 20...40 minute de Ja aplicarea adezivutui, prin asezarea lor 1a locul respectiv si presare puternic’, pornindu-se de 1a una din extremitii; aplicarea se va face succesiv pe portiuni de 50...60 cm lungime, pana la capat; lexcesul de adeziv se va curata imediat 8586 4. URMARIREA SI VERIFICAREA CALITATI LUCRARILOR 4.1. Controlul calititii pardoselilor calde se efectueazi prin verificarea criteriilor de pereformanti specifice si [compararea acestora cu nivelurile de performany’. Criteriile de performanta si nivelurile de performanta sunt prezentate in Tabelul 2 din caietul I, pet. 2.2. 4.2, Pe parcursul executarii lucririlor de pardoseli calde se executi verificari de calitate prevazute la pet. 4.4. din caietul I, cu urmétoarele precizati 4 pe parcursu! lucrarilor privind executarea stratului de luzura, se verifick in mod special respectarea urmitoarelor jconditii: a) covorul gi dalele trebuie si fie lipite pe toat& suprafaja Hor, iar la ciocinirea usoari cu un ciocan de zidar s& prezinte un sunet plin; nu se admit colturi si margini nelipite sau umflate; b) suprafata pardoselii trebuie s& fie complet plan’ si Ineteda; nu se admit portiuni in relief sau adancituri; ©) rosturile dintre randurile de dale trebuie s& prezinte linii drepte, far’ zigzaguri sau linii frante, vizibile cu Jochiul; ¢) suprafata pardoselii trebuie s& fie curat’, lustruit’, nu se admit pete; ¢) racordarile la pardoseli de alt natura, strépungerile, Jobiectele fixate pe stratul suport etc, trebuie si fie bine Pasuite la croire; 4) lipirea plintei din mase plastice trebuie s& fie facut in inie dreapt pe toata suprafaja care se afl in contact cu peretele; g) la colturi, capetele plintei trebuie s& fie bine lipite, 5. CONDIJI TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII $I SIGURANTA LA FOC 5.1. in timpul execufiei pardoselilor calde se vor respecta prevederile din caietul I, cap. 5. NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA $I ASIGURAREA CALITATI PARDOSELILOR LA CLADIRI CIVILE CAIET III: Pardosell semicalde Comentarii Elaborat de: Indicativ: GP037-98 1. OBIECT 1.1. Prezentul caiet se refera la principii de proiectare si executie, criterii de performany’ si niveluri de performant’ ale acestora pentm pardaselile semicalde definite in Caiet I, paragraf 2, tabel 1 2. PROIECTAREA PARDOSELILOR 2.1. Principii de alegere a pardoselilor semicalde sunt cele prezentate in Caietul I, pet. 2.1. Alegerea pardoselilor semicalde se face jinind seama de specificagiile de performanfi si nivelurile de performanji ale stratului de uzuré al pardoselilor semicalde (abel 2b, 4b), precum si al intregului ansamblu al pardoselii (tabelul 3) 2.2. Scheme de alc&tuire a pardoselilor semicalde 2.2.1. Pardoselile cu strat de uzura din covor si dale din mase plastice, far suport textil, pe sap din mortar de ciment fin driscuita. Aprobat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - | MINISTRUL LUCRARILOR DEZVOLTARE iN CONSTRUCTI $1 ECONOMIA CONSTRUCTIILOR INCERC - Bucuresti PUBLICE $I AMENAJARIL ‘TERITORIULUL Cu Ordinul nr. SON din 1 8788 2.2. Scheme de alcdtuire a pardoselilor semicalde 2.2.1. Pardoseli cu start de uzura din covor si dale din Imase plastice, fir’ suport textil, pe sap’ din mortar de Jciment fin drigcuit’, 1 2 3 VA Vile hy Fig. La 1. Covor din mase plastice; 2. Adeziv; 3. Sapa din mortar ide ciment fin driseuita; 4. Pat din b.a. Fig. 18 1. Covor din mase plastice; 2. Adeziv; 3. Sapa din mortar de ciment fin drigcuitd; 4. Strat de protectie din folie de polietilend; 5. Sirat de izolare fonicd (placi rigide de vata mineral); 6. Strat de protectie din hdrtie de ambalaj; 7. Strat egalizare (mortar de ciment); 8. Pat din b.a. sau prefabricat Risina sintetical utilizata se| poate aplica cal pelicula sau] mas de spaclu| (cu adaos de] nisip cuarjos)} conf. fisei tehnice produsului 2.2.2, Pardoseli cu strat de uzurd din risini sintetice Fig. 2a I. Peliculd din ragind sinteticd (epoxidicd sau poliuretanied); 2. Grund (se prevede sau nu functie de tehnologia de aplicare a producdtorului); 3. Strat suport (apa din mortar de ciment); 4. Pat din b.a. 12 3 4 5 6 7 Fig. 25 1, Peliculé din rdsind sinteticd (epoxidicd saw |poliuretanicd); 2. Grund (se prevede sau nu functie de tehnologia de aplicare a producitorului); 3. Sapa armatdé din mortar de ciment, fin driscuitd; 4. Strat de protectie din folie de polietilend; 5. Strat de izolare fonici rigid; 6. Strat de protectie; 7. Strat egalizator 89Stratul| 3. EXECUJIA PARDOSELILOR SEMICALDE intermediar| intre stratul de| 3.1. Condifii tehnice specifice pentru executarea ‘uzura si stratull stratului de uzurd al pardoselilor semicalde de rezistenta se excuta sub] 3.1.1. in inciperile in care se executi pardoseli cu forma de: stratul de uzura din mase plastice, se va asigura climatul - gap de|interior, conform figei tehnice de aplicare a produsului sau egalizare din}in absenfa altor indicafii se vor respecta urmatoarele: mortar de| > temperatura minima de lucru + 20°C; ciment; = grunduri de > umiditatea relativa a aerului de max. 65% Acest regim se va menfine si dupa terminarea lucririlor, imbinare din|cel putin 2 saptimani sau se va proceda in conformitate cu rigini sintetice| indicafiile produc&torului, pnd la darea in folosiné a (in cazul realizarii stratului de uzura cu anumite —tipuril de risini incaperilor. 3.2. Executarea stratului de uzuri cu covor sau dale din mase plastice fri suport textil 3.2.1. Pregiitirea suprafefei suport poliuretanice| Pregatirea suportului pentru aplicarea stratului de uzuri sau epoxidice) Executarea straturilog intermediare se] din covor/dale din mase plastice f’r& suport textil se face conform indicagiilor din Caiet I pet. 3.3.1 3.2.2. Pregitirea covoarelor/dalelor pentru aplicare face conform| Pregitirea covoarelor/dalelor din mase plastice fara indicafiilor din|suport textil s Caietl 1, pet 4.24. e conform indicajiilor din Caiet I pet. 3.2.4. $i 3.2.6. 3.2.3. Lipirea covoarelor/dalelor Lipirea covoarelor/dalelor din mase plastice fara suport textil pentru aplicare se face conform indicajiilor din Caiet HI pet. 3.2.2. $i 3.2.3 3.2.4. Croirea si lipirea dalelor pentru borduré Croirea si lipirea dalelor pentru bordura se face conform indicajiilor din Caiet 11 pet. 3.2.7. 3.2.5. Sudarea rosturilor covoarelor/dalelor din mase plastice fara suport textil ‘Sudarea rosturilor covoarelor/dalelor din mase plastice fara suport textil se face conform indicafiilor din Caiet I pet. 3.2.8. 3.2.6. Pregitirea stratului suport pentru montarea [pervazurilor din profile din mase plastiec sau lemn Pregatirea stratului suport pentru montarea pervazurilor Jdin profile din mase plastice sau lemn se face conform indicafiilor din Caiet I] pet. 3.4.9. 4. URMARIREA $I VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR 4.1, Controlul calitajii pardoselilor semicalde se efectueazi prin verificarea criteriilor de performangi specifice si compararea acestora cu nivelurile de performanta. Criteriile de performanfa si nivelurile de performanga sunt prezentate in tabelul 2 din Caietul 1, pet. 2.2. 4.2. Pe parcursul executirii lucrarilor de pardoseli semicalde se execut& verifictrile de calitate prevazute la pet. 4.4, din caietul I cu precizarile din Caietul II pet. 4.2 5. CONDITIH TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCI SI SIGURANTA LA FOC §.1. in timpul executiei pardoselilor reci se vor respecta prevederile din caiet I, cap. 5. 1NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA $I | Indicativ: GP037-98 ASIGURAREA CALITATII PARDOSELILOR LA CLADIRI cIVILE CAIET IV: PARDOSELI RECT 1. OBIECT 1.1. Prezentul caiet se refer& la principii de proiectare si execufie, criterii de performanti si niveluri de performanf& ale acestora pentru pardoselile reci definite in Caiet I, paragraf 2, tabel 1. Comentarii: 2, PROIECTAREA PARDOSELILOR 2.1, Principii de alegere a pardoselilor reci sunt cele prezentate in Caietul 1, pet. 2.1 Alegerea pardoselilor reci se face jinand seama de specificayiile de performanga si nivelurile de performanys ale stratului de uzura al pardoselilor reci (tabel 2c, 4c), precum si de cele ale intregului ansamblu al pardoselii (tabelul 3). Elaborat de: ‘Aprobat - INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE | MINISTRUL LUCRARILOR DEZVOLTARE IN CONSTRUCTU $I PUBLICE $1 AMENAJARIT ECONOMIA CONSTRUCTHLOR ‘TERITORIULUL INCERC - Bucuresti 92 Cu Ordinul nr. SO/N din 17.06.1998 2.2. Scheme de aleituire a pardoselilor reci 2.2.1. Pardoselile din dale sau plici din piatra natural (grosime variabila functie de duritatea rocii) form ot ntrer ae > Fig. 1a Pardoseald din dale de piatrét naturale 1, Dale de piatré. 2. Rost umplut cu mortar; 3. Mortar de |pozd; 4. Pat din b.a. T 1 | i ! 1 Fig. 1 b Racordarea pardoselii din dale de piatra natural 1. Plintaé de marmurii; 2. Mortarul de pozi a plintei; 3. ‘Dale de marmurii pentru pardoseald; 4. Rost umplut cu mortar; 5. Mortar de pout al dalei; 6. Pat din b.a. 932.2.2. Pardoseli din mozaic a) Pardoseli din mozaic roman Fig. 2 'b) Pardoseli din mozaic venetian Fig. 3 *Se _prevede| doar in cazul spatiilor cul suprafaja mai mare de 10 m?, precum si lal pardoselile intens udate ©) Pardoseli din mozaic florentin mb 2 amertar cinent planseu bet Fig. 4 1. Perete; 2. Plintd; 3. Borduré; 4. Mozaic florentin 4) Pardoseli din mozaic cu grad de impermeabilitate mart’ Fig. 5 1. Mozaic turnat; 2. Rabit OB 37 ¢ 4/250 mm; 3. |Hidroizolatie *2c+3b; 4. Mortar de pantét si egalizare 9596 e) Pardoseli cu imbric’minji din mozaic turnat cu |fonoizolatie pe plangeu : Fig. 6 1. Mozaic turnat; 2. Mortar; 3. Sapa armatt; 4. |Hidroizolatie; 5. Placi fonoizolatoare 2.2.3, Pardoseli cu strat de uzuré din beton brut turnat Imonolit Fig. 7 a b Ja - intr-un singur strat; }b - in doud straturi, cu strat suport din b.a. 1. Strat de uzuri din beton brut; min. Be 10; 2. Strat din |pictris ciuruit protejat la partea superioard; 3. Umpluturd ide pdmént compactata; 4. Strat de uzuré din beton Be 25; |5. Strat din beton slab armat Hidroizolayi: pardoselii nu s lipeste de-al lungul conturului stratului de] egalizare (200] mm). i) 2.2.4, Pardoseli cu strat de uzura din mortar de ciment a sclivisit si rolat 4 2 3 4 / Fig. 8 a 1. Ciment sclivisit si rolat; 2. Beton Bcl0, slab armat; 3. Hartie; 4. Pietris ciuruit Fig. 8b 1. Ciment rolat sau sclivisit; 2. Beton Be 10, slab armat; 3.Sapd; 4. Hidroizolatie; simplu) 4. Strat de egalizare (beton 72.2.5. Pardoseli cu stratul de uzura din dale mozaicate, * Se prevede|dale din beton sau marmur& artificiala montate pe mortar doar in cazullde poz, cu impermeabilitate marita (Fig. 9a) sau pe strat spafiilor culde nisip (Fig. 9b) suprafaja mai mare de 10 m?, precum si la pardoseli supuse| frecvent —unor| procese umede intens udate. Se utilizeaza| numai pentru pardoseli exterioare. 98 Fig. 9a 1. Dale mozaicate sau marmuré artificiald; 2. Mortar cu plasi de rabit OB 37; 3. Hidroizolatie *; 4. Sapa egalizare si mortar panté M 1007; 5. Chit impermeabil 1. Dale din beton prefabricate; 2. Strat de nisip de minim 100 mm; 3. Strat de balast sau piatra sparta; 4. Nisip 2.2.6. Pardoseli cu stratul de uzura din plici de gresie (Hee halite Rete 1. Placi din gresie ceramicd; 2. Mortar adeziv, gros $ mm 2.2.7. Pardoseli cu stratul de uzura din caramizi pline presate agezate pe cant si pe lat pe suport rigid sau elastic (Fig. 11). ‘ 5 2 1. Cairamida asezaté pe cant; 2. Strat de poz din nisip; 2°. Strat de pozit din mortar de ciment gros 30 mm; 3. [Mortar de ciment fluid; 4. Cérdmidé asezata pe lat 99Stratul intermediar (Gintre stratul de umri 5i stratul de baza) se executa sub forma de - gapa de egalizare din mortar de| ciment; - sisteme| suplimentare de| izolare fonica; = mortare _pe| baz de liangi minerali sau polimerice| (adezive) pentru] montarea| stratului de zur. Executareal stratului intermediar se] face conform] indicatiilor din Caietwul I, pet 424, Montareal dalelor din piatr’ natural si inchiderea| rosturilor se poate face si cu 3, EXECUTIA PARDOSELILOR RECI 3.1, Condifii tehnice specifice pentru executarea stratului de uzuri al pardoselilor reci 3.1.1. La executarea pardoselilor reci se va asigura urmatorul climat interior: > temperatura minima de lucru + 5°C; > umiditatea relativa a aerului de max. 65%. Acest regim se va mengine si dupa terminarea lucrarilor, [cel putin 2 stiptimini sau se va proceda in conformitate cu indicagiile producitorului, pind la darea in folosinya a pardoselilor. 3.2. Executarea stratului de uzurd a) Principii generale de executie a stratului de uzur’i din dale de piatré naturals ©@ se realizeazi din plici de roci naturale corespunzitoare unitifii functionale in care se aplic& pardoseala; @ montarea dalelor se va face prin asezarea lor pe un strat de mortar de ciment de 15...30 mm grosime, marca M100 T; © rosturile dintre plici vor fi de 1...5 mm pentru pardoselile executate la interior si de 10 mm pentru pardoselile executate 1a exterior. Rosturile se umplu cu mortar de ciment cu praf de piatra, rasini acrilice si coloranti; © ‘in spajii cu suprafefe mai mari de 50 m* se vor prevedea rosturi de dilatare la o suprafafa de 3 - 4 m’; @ inainte de a fi asezate in mortar, dalele se uda cu ap’ © urata umezirii depinde de capacitatea de absorbtie a dalelor; @ iinainte de asezare, dalele se scot din ap& si se las timp de 1...2 minute s& se scurg’ apa de pe ele, agezindu- alte produse si 100 [se pe cant, in stiva, langa locul de montare; tehnologii agrementate, destinate acestui scop. © montarea dalelor se va incepe cu asezarea de dale reper, la nivelul cotei pardoselii finite, intre care se vor Imonta o serie de dale formand randuri reper; © asezarea dalelor se va face cu ajutorul sforii de rasare care se muti dupa fiecare rind asezat. Dupa Jexecutarea a 1 - 2 rinduri de dale se va verifica cu Jdreptarul si nivela orizontalitatea si planeitatea lor fafa de randurile reper; © ‘se face o verificare a planeititii suprafefei cu un Jdreptar agezat pe diagonalele suprafetei executate si ghidat Jdup’ nivelul portiunii de pardoseala executata anterior, apisindu-se atent plicile in mortarul de poz, prin batere jnsoara cu ciocanul peste dreptar, astfel incat s& se asigure planeitatea suprafeei; © operafia se continua in acest mod pe toat& suprafata [care se execut& intr-o zi de lucru. Apoi intreaga suprafata se inund& cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta si p&trunda bine prin rosturi; © dupa 2 ore de la inundare, excesul de lapte de ciment de pe supratata pardoselii se absoarbe prin asternerea unui strat subire de rumegus de lemn, care se indeparteaza prin miturare dupa inca 2 ore; © racordarea pardoselii fa peresii si vangurile de ta casa sclrii se realizeazi cu plinte de 12...15 cm inaljime fixate in perete cu mortar; © dupa 4-5 zile, suprafata pardoselilor se va freca usor jcu magina de frecat, pentru eliminarea micilor denivelari care rezultS la agezarea plicilor. Dupi frecare, eventualele pete care rman pe pardoseala se vor sterge cu solujie de acid clorhidric diluat (5 %), fapoi se va spila cu apX. Dup’ aceea pardoseala se va ustrui cu acid oxatic (sare de m&cris) si cerui. Folosirea de lulei in locul ceruirii este interzis& deoarece piteazi plicile sau dalele. Daci pardoseala este executati din dale de leresie natural’, acestea nu se vor freca sau lustrui, ci Jnumai se vor cerui 101102 b) Principii generale de executie a pardoselilor cu strat de uzuri din mozaic roman © pardoselile cu mozaic roman se execut’ conform schemei din fig. 2; © pardoselile din mozaic roman se executi din sparturi si fragmente de plici de marmura diferite, ca forme si mfrimi, dup’ desenele din proiect; © plicile se lipese pe hartie* realizéndu-se astfel niste [panouri; lipirea se va face urmarind ca plicile s& fie cat Imai aproape una de alta, respectiv rosturile s& nu fie mai mari de 1,5 mm; © jin cazul modelelor mai complicate, fiecare panou trebuie numerotat conform desenului din plan, intr-un [panou sau in mai multe panouri se pot reprezenta orice fel de desene in functie de indicatiile din proiect; © montarea se va incepe prin agezarea a dou’ rinduri de panouri care vor servi ca reper si care se pun de-a ungul a doi pereti paraleli © se intinde apoi sfoara de trasare intre randurile reper, fixandu-se in cuie batute in stratul suport; dup’ aceea se va Fincepe agezarea panourilor dupa sfoara; © pentru fixarea panourilor se va folosi mortar de lciment de marci M1OOT; nisipul va avea granulozitatea 0...1 mm; mortarul de poz va fi turnat intr-un strat de cca. 15 mm grosime; @ pentru a se realiza o grosime uniforma se vor ingloba la turnarea mortarului sipei de lemn (unse cu ulei de in) de ndltime egal& cu grosimea stratului de mortar; © sipcile se vor scoate imediat dupa executarea stratului Jde mortar de poz4, iar locul gol rimas se va completa cu facelasi mortar; ©@ jinainte de asezarea panourilor, se recomanda si se presare uniform praf de ciment pe stratul de mortar; @ panourile se aseazi dupa sfoara de trasare cu hartia in sus si se preseaza usor cu coada mistriei sau cu usoare lovituri aplicate cu un ciocan, pe o sipc& asezata pe panou; @ panoul se preseazé pan’ cénd mortarul intra printre rosturile dintre placufe si ajunge s& umezeasca hartia; din acest motiv mortarul de legatura trebuie s& aib& consistenta 8, misurata cu conul etalon; © imediat dupa montarea panourilor se [pentru eliminarea aerului prins sub acestea; ©@ fiecare rind de panouri se va monta folosindu-se echerul, dreptarul sau nivela, pentru a se realiza continuitatea rosturilor, executarea corect’ a desenului dorit si pentru asigurarea planeitati si orizontalitati; © panourile se vor aseza alaturate, astfel incdt rostul fintre ele s nu fie mai mare de 1,5 mm, adica egla cu rosturile dintre pietrele care compun panoul; @ Ja cca. 3-4 zile de la agezarea panourilor, dup’ ce /mortarul s-a intarit suficient, suprafata pardoselii se va uda Jcu apa calda si se va curaja hartia de panou. Rosturile Jdintre pietre, care au rimas neacoperite cu mortar se vor lumple cu un mortar fluid de ciment; © stratul de uzura se va curaja prin spalare cu 0 solutie Jde acid clorhidric diluat (5 %), dupa care se vor spala din nou cu apa curaté. Dup& aceea pardoseala se va lustrui cu ceara. Daca pietrele sunt din marmura de diferite culori, suprafaja se va freca cu magina si apoi se va lustrui eap’ hartia, ©) Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzuré din mozaic venetian © pardoselile cu stratul de uzura din mozaic venetian se lexecuta conform schemei din fig. 3; © pardoselile cu stratul de uzurd din mozaic venetian se Jexecuti din sparturi de marmur’ multicolori de forma apropiata de pitrat cu latura de 15...25 mm; bucatile de marmuri sunt dispuse dup& compozifii decorative geometrice sau figurative: © ichnologia de executie este similar’ cu cea descris’ a pet. 3.2. b; 103,4d) Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzurd din mozaic florentin © pardoselile cu stratul de uzuri din mozaic florentin se executi conform schemei din fig. 4; © pardoselite cu stratul de uzura din mozaic florentin se executa din sparturi si fragmente de placi de marmura Jde forma triunghiulard, cu latura de 6...9 cm, iar rosturile dintre ele sunt umplute cu amestec de mozaic de 0 culoare armonizat& cu cea a spirturilor de marmura; © pe siratul suport din beton sau pe plangeu de eto armat se va intinde patul din mortar M100T, de consistent vartoasa pe portiuni de Litime convenabila (cca. 60 cm), astfel incat aceasta Tajime sa fie cuprinsd in raza de actiune ‘a mainii muncitorului; mortarul se va indesa si se va nivela cu dreptarul si cu bolobocul, in raport cu reperele fixate; © ‘bucitile de marmurs se vor presa in mortar prin Datere cu dosul mistriei, iar nivelul lor se va verifice cu dreptarul; © rosturile dintre bucijile de marmura vor trebui s8 fie cat mai egale ca grosime si si nu aib& continuitate; de asemenea, nu trebuie si se concentreze bucifi de ddimensiuni asemindtoare in acelasi loc, iar intr-un punct s& nu se adune prea multe rosturi; © in lungul marginii bordurii se va ageza un dreptar, iar bucajile de marmur’ se vor pune astfel incit si se lipeasca de acest dreptar, cu o latura a lor, urméarindu-se a se objine o linie dreapta cat mai regulati; © [a locul de tucru se pot face mici ajustiri ale bucajilor de marmura, pentru a le da forme corespunzatoare sau pentru a le face s4 se potriveasca in anumite locuri; varfurile prea ascuite se vor reteza, Pentru aceste ajustari se vor folosi ciocanul si piatra de slefuit; © dup’ executarea operatilor de presare si nivelare a uciilor de marmura se va proceda la umplerea rosturilor dintre acestea cu pasta de ciment cu adaos de praf de piatra jin dozaj 1:1. In aceasté past se pot amesteca, la preparare, diversi coloranti minerali in proportie de 5...15 % din greutatea cimentului; @ pasta astfel preparati se va tua pe suprafata mozaicului, astfel incét s& patrunda in toate rosturile si s& Je umple pana la suprafara; © excesul de pasti se va indeparta cu un spaclu de cauciue si apoi, inainte de a face prizd cimentul, suprafata se va sterge cu cirpe, fra a se antrena pasta din rosturi: © dupa 3...7 zile de la executie se va face o slefuire general umeda, cu ajutorul maginii de frecat previzuti cu piatra de slefuit cu granulatie fini. Dup’ ce suprafaja realizata este slefuiti, aceasta se va curaja de pasta rezultat& la frecare (slam) cu rumegus uscat, care se va mitura; in continuare se va spila suprafaja cu ap& curath si se va sterge cu crpe uscate, dupa care se va cerui cu Jceara de parchet si se va lustrui; © scafele sau plintele de piatrd naturala se vor tia la fabrici sau ateliere de prelucrarea pietrei; ele vor avea inalsimea de 100...150 mm, dac& nu sunt date alte indicatii in proiect; © plintele se vor fixa in mortar de ciment M100T. Ele se vor monta astfel incat faa lor s& iasi in afard cu 5...8 [mm fafa de planul tencuielii peretelui ©) Principii generale de executare a stratului de uzura din mozaic turnat © se realizeazd din mortar de ciment la care nisipul este inlocuit cu piatra de mozaic provenita din marmurd, calcar, jtufuri vulcanice etc., conform fig. 5 si 6: @ mortarul va fi executat cu piatr’ de mozaic cu Jgranulozitate continu’ sau discontinu’ de aceeagi provenienta si culoare sau de provenienfa si culori diferite (in acest ultim caz, rezistenja la uzuri a pietrelor de Imozaic utilizate trebuie s& aiba valori egale); @ pentru colorarea stratului de mortar de ciment cu piatré de mozaic se pot utiliza coloranti minerali (max. 5% ]din greutatea cimentului) sau cimenturi colorate; 10s,106 © movaicul turnat se va executa plan si orizontal. In iincaperi prevazute cu sifoane de pardoseali sau cu guri de levacuare, se vor executa pante de 1...1,5 % spre punctele Jde scurgere; © se recomanda ca stratul de uzura din mozaic turnat s& se execute imediat dupa terminarea prizei betonului sau fa mortarului siratului suport, ins& inainte de intérirea acestora, spre 2 se asigura legétura intre imbrackminte si stratul suport; © scratul de uzura din mozaic turnat se va executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planseu de beton armat, © in incdperi cu suprafata pardoselii mai mare de 9 m*, pentru a se preintampina fisurarea, mortarul de ciment cu piatrA de mozaic se va turna in panouri cu suprafaja de max. 2m’, despirfite fie prin rosturi de turnare, fie prin lbenzi realizate cu mortar de ciment cu piatr’ de mozaic, cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferiti. in locul enzilor de mortar de ciment cu piatri de mozaic se pot folosi baghete de sticla agezate pe muchie; © prepararca mortarului de ciment cu piatri de mozaic se va face amestecind intai bine, in stare uscat’, cimentul (600 kg ciment la 1m’ de piatra de mozaic) si colorantul, amestec care apoi se ristoam’ peste piatra de mozaic asezata in prealabil pe o platforma, dupa care se amesteck bine cu lopata, pentru a se asigura rispandirea uniforma a jgranulelor de mozaic in masi. Apoi se va adduga apa Inecesara pentru a objine un mortar care s& se intinda usor, Fara a fi ins& prea fluid; © pe “pat” se vor fixa sipci de ghidaj pentru asigurarea lunei grosimi uniforme a mortarului de ciment de poz’: © pe “pat” se va intinde un strat de mortar de ciment Jde poz’, M1O0T, in grosime de cca 30 mm, cu suprafaja jrugoasi, pentru a se asigura o mai bund legdturi cu mozaicul turnat; © dup’ indesare se vor scoate sipcile, iar golurile respective se vor umple cu acelasi mortar de cimer © intre sipcile de reper se va turna mortarul de ciment cu piatr’i de mozaic intr-un strat de 10 mm grosime, in dependinjele cladirilor de locuit si de 15 mm grosime, in incdperi cu uzur& mare (holuri, magazine, depozite etc.); © stratul de mortar de ciment cu piatr de mozaic se jintinde cu mistria, se niveleazi cu dreptarul, dupa care se [compacteaz cu dosul mistriei grele pana la aparigia laptelui de ciment la suprafar; © se scot sipcile de reper si se completeazd spatiile rimase libere cu mortar de ciment cu piatré de mozaic, Jdup& care stratul se preseazi cu mistria de mozaicar, La intinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se urmireste distribuirea uniforma a pietrei de mozaic ca desime 1 marime a granulelor; @ mozaicul turnat se poate executa intr-o singura [culoare sau cu desene (carouri, figuri) in mai multe culori, in conformitate cu detaliile din proiect; pentru stabilirea /nuantei culorii si a marimii si uniformitajii mozaicului se vor efectua incercari preliminare; @ cimentul obisnuit se utilizeaz4 impreund cu coloranti minerali pentru obfinerea culorilor: rosu, negru si cenusiu, iar cimentul alb pentru culorile: alb, galben, verde jalbastru; @ Ia realizarea stratului de uzura din mozaic turnat cu desene, acestea se vor obfine folosind sabloane din sipci sau tablé de forma desenului cerut. in interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic, care se va lasa s se intéreasc& o zi sau dou’, dupa care se scot sabloanele si se toarnd mortarul de [ciment cu piatra de mozaic de alti culoare pe locurile din suprafata ramasé neumpluté de mortar; @ dupa tumarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei, pentru a se evita fisurarea datorit’ uscdrii prea rapide din cauza curengilor de aer sau Ja actiunit soarelui (cind mozaicul tumat se executi la exterior - terase, balcoane), acesta se va proteja in primele ‘zile de la turnare prin acoperire cu rogojini sau saci de Hhartie, care se vor uda periodic cu ap’, asigurandu-se la suprafaya o stare de umiditate care se va mentine pana la frecarea mozaicului; 107108 © Dordurile mozaicate se executi cu aceeasi comporitie, [ca si in cazul pardoselilor din mozaic; © finisarea suprafefei din mozaic tumnat se face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare, cénd aceast& operatie este prevazutd in proiect; © frecarea se face in mod obligatoriu dupa 4...6 zile de ia turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, dupa ce acesta a cipitat o rezisten{& suficienté pentru a nu se Jdisloca piatra de mozaic la frecare. Intervalu! de timp optim, dupa care se va putea executa operatia de frecare, se va determina pe baza probelor care se fac pe jimbracamintea de pardoseal respectiva @ ‘frecarea se face cu magina de frecat manual, cu piatra abraziv’; prin frecare se inlatur& pojghita de ciment ide pe fata mozaicului; totodata se corecteaza micile Jdenivelari, inlacurdndu-se toate asperitajile de pe fata |mozaicului.. in tot timpul frecarii, suprafaja mozaicului turnat se menjine umed3. A doua frecare, denumita slefuire, se face cu o piatra abraziva cu granulajie mai fina, pani la netezirea perfecté, udandu-se suprafata pardoselii continuu cu apa; © in timpul [recarii, mai ales cu magina, se va avea vedere ca operatia de frecare si se faca in mod uniform pe intreaga suprafaya, astfel incat o porjiune si nu fie frecata mai mult decit cealalta; © dupa ce stratul de uzur’ din mozaic tumat este slefuit, suprafaja se curiya de pasta rezultaté de la frecare (lain) cu rumegus uscat sau prin alte procedee, apoi se spal cu ap& curati, iar dup’ uscare se protejeaz& cu ceara de parchet si se lustruieste; @ inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare Jde micrig (oxalat acid de potasiu), cu ajutorul unei buciti de pasta, dac& aceasti operatie s-a prevazut in proiect, in scopul unui finisaj mai ingrijit; © in exterior se poate executa i mozaic spalat, astfel: @ ‘mortarul de ciment se prepari utilizand o granulajie mai mare de mozaic, preferabil de diferite culori; © mortarul se intinde gi se preseaz’ bine, dupa care se last si se intareascd 24 ore si se freacd cu peria de paie,”udindu-se suprafata continuy cu apa, pind la aparitia granulelor de mozaic din ‘masa de ciment: @ mozaicul spalat are avantajul cA nu mai necesita loperatiile de frecare, slefuire si ceruire, are un aspect plicut si nu este alunecos. 1) Principii generale de executare a pardoselilor cu strat de uzur din beton brut turnat monolit @ se realizeaza din beton Be 7,5 sau Be 10 in functie de solicitari; © pardoseala din beton brut poate fi realizaté intr-un strat sau in dou& straturi, conform fig. 7, functie de solicitiri, astfel: a) intr-un strat, turnat in grosime de 6...10 cm pe strat de pietris ciuruit (grosime 10 cm), asezat pe pamint bine lcompactat; @ stratul de beton poate fi driscuit la suprafaya, batut cu [mistr'* sau vibrat cu vibratoare de suprafata; © pentru limitarea aparifiei fisurilor de contractie la suprafete mari, betonul de pardoseala se toarna in campuri cu rosturi de 0,5...2 cm, in functie de temperatura /mediului exterior in perioada turnarii amplasate la 4m Jdistany%, realizate la execufie din scinduri dispuse pe cant si completate ulterior cu. produse din categoria chiturilor elastice. Rosturile vor fi decalate astfel incat in acelasi punct sé nu se intlneasci mai mult de 3 laturi ale panourilor (Fig. 12). © dup’ turnare, betonul va fi protejat si intreginut in stare umeda timp de cca. 7 zile. b) in doud straturi: strat suport din beton Be 7,5 avand lgrosimea de 6...10 cm gi strat de uzura de 2,5...5 om /erosime, realizat din beton Bc 20, preparat cu pietris avand granule de maxim 2 cm; @ in cazuri speciale (incarcdri importante, teren 109110 susceptibil la tastri) stratul suport al pardoselii este armat Jcu plasa sudata de ofel - beton; - 12 Distributia rosturilor de contraetie (in plan) #) Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzura din mortar de ciment sclivisit si rolat © pardoselile cu stratul de uzuré din mortar de ciment sclivisit si rolat se execut’ dintr-un strat de mortar de Jciment M 100 T, de cca 20 mm grosime, cu fata neteda si rolat& cu ajutorul unei role cu dingi, aplicat pe un planseu de beton armat (fig. 8 a, b); strat de baz& rigid sau din beton; © sunt recomandate cand intervin ceringe de impermeabilitate, rezistenjé mare la uzuri, intretinere fusoara (pivnije, spalatorii, culoare, magazii, garaje, etc.); © pentru evitarea fisurilor de contracjie, mortarul se aplic’ in panouri de cca 0,5...2,0 m®, rosturile Jcompletindu-se ulterior cu chit permanent elastic; @ se recomanda ca stratul de uzuri din mortar de lciment sclivisit si se execute imediat dup terminarea prizei betonului sau a mortarului stratului suport, ins finainte de intarirea acestora, spre a se asigura legdtura fintre straturi; © prepararea mortarului se face prin amestecarea nisipului uscat, a cimentului si a apei pind 1a objinerea lunui amestec omogen si de culoare uniform’; @ mortarul de ciment se va prepara in cantititile strict necesare care pot fi puse in lucrare inainte de inceperea prize’ @ realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicata in proiect, se face prin turnare intre sipci de reper (martor); © sclivisirea se obsine prin baterea mortarului de [ciment proaspat asternut cu mistria (pand la aparijia laptelui Jde ciment), aruncarea pe suprafaja stratului de mortar de lciment, inainte de inceperea prizei, a unei cantitiyi de lciment, astfel incat s& rezulte 0 grosime de 2 mm de Jsuprafata sclivisita (aporx. 300 - 500 g/m?) si sclivisirea prin trecerea cu mistria; © jin cazul suprafejelor rolate se va trece cu rola cu Jdingi pe suprafaja pardoselii, imediat dup& sclivisire; © cup’ executarea sclivisirii si rolirii, stratul de uzuri Jdin mortar de ciment sclivisit se va proteja (dup terminarea prizei) prin acoperirea cu rogojini, saci goi ete care se vor stropi cu api timp de 7 zile, pentru a se evita fisurarea datorit& soarelui si curenyilor puternici de aer; © pentru a se preveni fisurarea provocati de contracfii, a suprafejele mari (mai mari de 50 m’) se previd rosturi longitudinale si transversale. Daca proiectul nu prevede distanjele dintre rosturi, atunci stratul de uzurd din mortar de ciment sclivisit se va executa in panouri cu laturile de 2,0...2,5 ML112 © a inciperi umede, pardoseala se racordeazi cu perefii prin scafe de mortar de ciment de 10...20 cm inaltime. h) Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzuré din dale mozaicate, dale din beton © placile din beton mozaicate se monteazi pe planseul Jde beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de [ciment poza M 50 T (fig. 9a); © pardoselile cu strat de uzur din dale din beton prefabricate se pot aseza si pe un strat de nisip de 100 mm grosime (fig. 9b); © executarea pardoselii incepe prin montarea la nivel fata de linia de nivel orizontal a plicilor reper la colfurile ncdperii; intre ele de-a lungul peretilor se intinde o sfoard ide ghidaj, faya de care se aliniaz& apoi primul rand de placi, care se monteaza la o departare de perefi egal cu {agimea bordurii. La pardoselile fara bordurd plicile se /monteaz& la distanga egala cu latimea unui rand sau a dou’ anduri de plici. Prin agezarea acestor randuri de placi, toate devierile perejilor incéperii de la unghiurile drepte [vor fi compensate prin varierea lajimii bordurii, astfel ca jin partea central sa apari campul de form regulata, [dreptunghiulard, cu unghiuri riguros drepte; © jin interiorul perimetrului astfel inchis se monteaz& sipci intermediare de ghidaj, deplrtate intre ele astfel ca s& poati fi cuprinse in Lijimea dreptarului; ele se aliniaza Jdup 0 sfoari intinsé intre placile corespunzitoare din randurile opuse de ghidaj; © in randurile de ghidaj, placile se aseaz& mai intai "in luscat" si apoi se monteaz& definitiv in mortar; © stratul suport rigid trebuie s& fie bine curdjat 1a suprafafa gi udat cu apa, inainte de a se intinde stratul de mortar de ciment de poz’; @ mortarul de ciment de poz’ se iminde de-a lungul randului care trebuie montat si se potriveste cu mistria, de- fa lungul sforii intinse intre placile de ghidaj din coljuri enuni se susp nance til Plicile se ud cu apa, in prealabil si se preseazi bine cu mana peste mortar, dup’ care se bat ugor cu coada mistriei sau a ciocanului pentru a se aduce Ia nivelul indicat de sfoar’. Nivelul se va verifica cu bolobocul sau cu dreptarul fay de placa aldturaté; ©@ se monteazi astfel 1...2 randuri de plici pe perimetrul inc&perii pentru a se asigura o mai usoara montare a plicilor de camp; © jin continuare, se monteazi la dreptar plicile pe jintreaga suprafati a inc¥perii incepind de la mijlocul incaperii sau de la usa de intrare in incipere, in conformitate cu detaliile din proiect; @ jin acest mod se monteazi toate plicile, orientandu-le dupa sfoard gi alipindu-le intre ele astfel ca rostul s& fie cat mai strans si, in nici un caz, s& nu depaseasca 2 mm; © pe misura avansarii montajului placilor, rosturile dintre plici se vor umple cu lapte de ciment, iar excesul se va indepirta inainte de inceperea prizei; © © atengie deosebiti se va acorda continuitaii rosturilor, care trebuie si aib% aceeasi grosime si s& fie in |linie dreapta; acest lucru se va asigura prin verificarea cu ajutorul sforii intinse; © nw se admite lasarea de goluri intre placi si in mortarul de ciment de sub plici si nici umplerea cu mortar lde ciment a spajiilor lang’ pereti si coljuri in locul jjumatijilor sau a sferturilor de plicis © exccutarea bordurilor se face cu plici din beton mozaicate (jumétiji sau thiate) montate la fel ca cele din camp. Bordura se poate executa si din mozaic turnat; @ dupa 4...5 zile de la montarea placilor din beton /mozaicate, suprafaja pardoselii se slefuieste, dupa caz, cu Imagina de frecat mozaic sau manual cu piatri de slefuit avind granulatie fini, pentru a se inlétura eventualele deniveléri aparute la montarea placilor. in tot timpul slefuirii, suprafaja pardoselii se va uda din abundengé cu api © suprafata pardoselii se curipa de pasta rezultata de la frecare (slam) cu rumegus uscat, se spal cu ap& curatd $i 113na se sterge cu carpe uscate; suprafata se protejeaz cu cear’ ca si cea din mozaic turnat; @ dalele de beton nemozaicate, prefabricate pe santier, se monteaz pe un strat de nisip de 100 mm grosime, pozat pe un strat suport elastic format din balast sau piatra sparti; rosturile in léjime de 15...20 mm se umplu cu [mortar de ciment sau cu nisip i) Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzurd din plici de gresie ceramicd © pardoselile cu suatul de uzur’ din plici din gresie ceramic’ se execut% pe un strat suport rigid din beton sau [pe un plangeu de beton armat peste care s-a turnat gapa de legalizare din mortar de ciment M 100 T sau din alte materiale cu performanje aseminatoare (fig. 10); © montarea se realizeaz prin intermediul unui strat de mortar adeziv, dup’ tehnologia indicat de producator; © montarea plicilor din gresie ceramic& pe suporturi din beton monolit se face 1a minimum 3 luni de la turnare; @ pentru evitarea cumulirii efectelor deformatiilor, intre ansamblul de pardoseal& - stratul de uzuri din placi de gresie ceramic& i mortarul adeziv - cu restul structurii, stratul suport rigid din beton sau planseul de beton armat si conturul peretilor, stilpilor, se vor lua masuri care si [permit deformarea acestora independent (prevederea de rostuti elastice); se recomand’ realizarea unor rosturi jelastice 1a cca 9 m? (3X3 m), funcjie de modularea structurii; © umplerea rosturilor se face cu chituri hidrofobe la minim 7 zile dup’ montarea placilor din gresie ceramic, iar in intervalul de la montare si pand la rostuire pardoseala nu va fi data in circulajie; © 1a intersectia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte - se vor realiza interspajii de 5...10 mm care se vor lumple cu chit elastic. j) Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzurd din cdrimizi pline presate © pardoselile cu stratul de uzuri din cér’mizi pline resate se execut pe un strat suport rigid din beton sau pe fun strat suport elastic, format din zgura sau nisip pilonat (fig. 1D; © ‘se pot utiliza cirmizi obignuite in incdperi cu irculajie redus’ si din cdramizi dublu presate in inctperi cu circulatie intens’. Caramizile pentru pardoseli trebuie si prezinte rezistenja la compresiune (20...30 N/mm) si juzura (0.3...0.5 em'/em?); © asezarea cirimizilor se face pe cant atunci cénd sunt, montate pe un strat de nisip de poz (de grosime medic de 30 mm, in cazul montirii acestora pe un strat de bazi rigid, din beton, sau cu grosime medie de 50 mm, in cazul montarii acestora pe un strat suport elastic, din zgura sau nisip pilonat; © Jin cazul montarii pe strat suport rigid (din beton) stratul de poz din nisip se poate inlocui cu un strat de pozi din mortar de ciment de cca 30 mm grosime, M SO TT, in acest caz ayezarea ciramizilor ficandu-se pe lat; © jin cazul asezirii pe strat de mortar de ciment, lcirimizile vor fi udate cu apa, cu 2...3 ore inainte de agezar © asezarea cirimizilor se va face prin batere ugoar’ cu ciocanul, prin intermediul unei scanduri; @ rosturile dintre c&ramizi vor fi de cel muit 10 mm grosime gi se vor umple cu mortar de ciment M 50 T; © in cazul agezirii cirmizilot pe cant, rosturile dintre Jcarimizi se vor umple cu nisip de granulozitate mijlocie sau mare, pan’ la o adancime de 3...4 cm de la suprafaya, iar partea superioara a rosturilor se va umple cu mortar de ciment M 50 T, turnat cu canciocul; © inainte de umplerea rosturilor cu mortar, céramizile vor fi stropite cu ap, pentru a nu absorbi apa din mortar; © pardoselile de c&rimid’ se vor curaja cu acid [clorhidric diluat gi se vor cerui. us116 4. URMARIREA $I VERIFICAREA CALITATIL ILUCRARILOR 4.1, Controlul calititii structurii pardoselilor reci se lefectueazi prin verificarea criteriilor de performant& specifice si compararea acestora cu nivelurile de performanta. Criteriile de performanta si nivelurile de performangé sunt prezentate in tabelul 2c, 4c si 3, din caietul I, pet. 2.2. 4.2. Pe parcursul executirii lucrarilor de pardoseli reci se executa verificarile de calitate prevazute la pet. 4.4, din caietul I cu urmitoarele preciz’ri: > Ia pardoselile realizate din placi din piatra natural sau artificial’ nu se admit denivelari, intre dout elemente adiacente; » denivelarea admis& pe suprafefele realizate este de 1 mnv/m, misurat% sub un dreptar (rigl8) metalic de 2 m lungime, asezat pe cant pe suprafata pardoselii; » la pardoselile 1a care prin proiect se prevede realizarea unui anumit design, se verific& conformitatea lucrarii din acest punct de vedere; » in cazul pardoselilor realizate din pl&ci intr-o singurd culoare, se verificd uniformitatea culorilor in cadrul aceleiasi inc&peri. 5. CONDITI TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII SI SIGURANTA LA FOC 5.1. In timpul executiei pardoselilor reci se vor respecta prevederile din caiet I, cap. 5. LISTA DE REGLEMENTARI TEHNICE 1) Legislatie: Legea nr. 10/1995 - "Legea calitatii in constructii"; 2) Reglementiri tehnice: WC 125 - "Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonic& a cl&dirilor"; C74 - "Dale flotante pentru pardoseli"; WC 16 - "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalaii aferente"; M STAS 1275 - “Incerc&ri pe betoane, incerc&ri pe betonul intarit, Determinarea rezistentelor mecanice" ; WM STAS 4606 - "Determinarea umiditi{ii nisipului"; M STAS 1243 - "Teren de fundare. Clasificarea si identificare pamanturilor”; MH STAS 1913/13 - "Terenuri fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea rocilor"; WM Norme tehnice de proiectare si realizare a construcfiilor, privind protectia la acfiunea focului - indicativ P 118; Mt Normativul de prevenire si stingere a incendiilor, pe durata executdrii lucririlor de constructii si instalatii aferente acestora - indicativ C 300, aprobate cu ordinul MLPAT nr. 20/ M Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul ‘sand inisterul Muncii: 60 si 34 cu modificarile conform ordinelor 39 si 110; WW Regulamentul privind protecsia si igiena muncii in constructii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/1993. 17MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ‘$1 AMENAJARII TERITORIULUL ORDIN nr. 116/N din 1.09.1997 Avand in vedere: > Avizul Consiliului Tehnico - $tiingific nr. 5/21.01,1997 > in temeiul Hot&rarii Guvernului nr. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrérilor Publice i Amenajarii Teritoriului; > in conformitate cu Hotirérea Parlamentului nr. 12/1996 si a Decretului nr. 591/196; > Ministrul Lucririlor Publice si Amenajirii Teritoriului emite urmatorul ORDIN Art. L. - Se proba: “Ghidul privind executarea lucrarilor de intrefinere gi reparatii la cladiri si construcjii speciale” Indicativ GE 032-97. ‘Art. 2. - Ghidul de la art. 1 se public& in Buletinul Constructiilor. Art, 3. ~ Prezentul Ordin intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. Art, 4, - Direotia Programe de Cercetare si Reglementiri Tehnice va aduce 1a indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA 118 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE iN CONSTRUCT $I ECONOMIA CONSTRUCTHLOR - INCERC - NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR DE {NTRETINERE SI REPARATII LA CLADIRI SI CONSTRUCTII SPECIALE INDICATIV GE 032-97 Elaborat de: LABORATORUL CERCETARI iN ECONOMIA CONSTRUCTIILOR $1 PROGNOZE iN CONSTRUCTIL DIRECTOR GENERAL: Conf.asoc.ing. Paul Popescu DIRECTOR DEPARTAMENT: Ing. Radu Friteanu SEF LABORATOI Ing. Maria Mibailescu RESPONSABIL TEMA: Cercetiitor st.pr.gr.IL Valentin Sarbu Avizat in: CTS - MLPAT cu A sul 5/21.01.1997 DIRECTOR: Ing. Octavian Manoiu RESPONSABIL TEMA: Arh. Doroteia Cocheci 119CUPRINS 1.:Prevederi generale... . « fcc e eee e weer eee ee 120 1.1, Domeniul de aplicare 121 121 1.2. Terminologie . . . .. - 2, Organizarea activitiide interventii la clidiri si constructit speciale. 127 2.1. Principii generale . .. 127 22, Sistemul de management al lucrivilor de interventii asupra constructiilor . eens 128 2.3. Unmmirivea comport in exploatare a construcjilor . . 128 2.4, Analiza tehnico - economic’ a datelor, estimarea costurilor si warea deciziilor de intervenjii asupra constructiilor ... . . . 128 2.5, Proiectarea lucrarilor de intervenfii asupra constructiilor. .131 2.6. Executarea si urmérirea lucrarilor de intervenjii asupra constructiilor . . « oe . 131 2.7. Receptia lucrarilor de interventie asupra ‘construcfiilor . 132 3. Obligafii si rispunderi privind urmarirea in exploatare gi interventiile ‘asupra construcfillor ... +0. eevee renee eee 132 4, Dispozitii finale . . 132 ANEXE: ‘Anexa nr, 1 - Duratele de existenj& (viata) a cladirilor si constructiilor speciale in condifii de mediu normal... . . . cece 133 ‘Anexa nr. 2 - Duratele de existenja (viay8) pentru elementele de constructii si instalatii ce compun clidirile ....... eves ‘Anexa nr. 3 - Lista documentelor si reglementatilor conexe ...... 156 BIBLIOGRAFIE ...... 0620000000000 0 eres cece ees 165 120 NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR DE _ | Indicativ: GE032-97 INTRETINERE $I REPARATI LA CLADIRI SI CONSTRUCTII SPECIALE 1, PREVEDERI GENERALE 1.1. Domeniul de aplicare 1.1L. Prevederile acestui normativ se refer’ la modul de reglementare si organizare a executérii lucrarilor de intrejinere si reparajii la cladiri $i constructii speciale pe toali durata de existenfa a acestor construcfii. Normativul se adreseaza tuturor factorilor implicati: investitor proiectanfi, executanji, proprietari, administratori, utilizatori si se aplic obligatoriu la lucrari publice din fonduri publice si orientativ la cele din fonduri private in scopul asigurari calititii pe intreaga durata de vias 1.1.2. Aceste prevederi se refer’ numai la interventiile in timp asupra construcfiilor, in conditii de exploatare normal’ a acestora, 1.1.3. fn cadrul normativului, prin utilizarea termenilor de “intretinere a constructiei" si "reparatii la constructii", se includ si lucrérile de intretinere si reparatii la instalatile aferente acestei; 1.2. Terminologie 1.2.1. Construefii - se injeleg clidirile si constru precum gi instalatiile aferente acestora. 1.2.2. Clidiri - construc{ii care delimiteaz4 un anumit spajiu in scopul de a crea condigiile de mediu necesare desfisurérii normale a diferitelor activit%yi economice si sociale. Elaborat de: Aprobat INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - | MINISTRUL LUCRARILOR DEZVOLTARE IN CONSTRUCTM $1 ECONOMIA | PUBLICE $i AMENAJARIL CONSTRUCTIILOR | TERITORIULUT INCERC - Bucuresti (Cu Ordinal nr. 116/N ain 1 septembrie 1997 1211.2.3. Construetii speciale - acele obiecte de constructii care au rept scop crearea condijiilor pentru realizarea procesului de productie, depozitare sau transportare. 1.2.4, Valoarea de inventar a constructiilor - valoareainregistrata in evidenja contabil& a dejin3torului de mijloc fix in conformitate cu situatia de plat definitiva si procesul verbal de receptie incheiate la data punerii in functiune. 1.2.5. Valoarea de inlocuire a constructiilor sau a unor elemente de construcfii - valoarea tuturor cheltuielilor care ar fi ocazionate de inlocuirea acestora intr-v anumita perioadi. 1.2.6. Valoarea de inlocuire a elementelor si produselor care intrd in aledtuirea constructiilor - valoarea tuturor cheltuielilorocazionate de inlocuirea acestora in scopul menjinerii calitatii constructiei la parametrii previ inifial, in functie de categoria de importanta a constructiei. 1, + ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitafi, regulamente, proceduri si mijloace, care concur’ la realizarea calitijii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postularizarea acestora. 1.2.8, Categoria de important a unei constructii - grupare de factori si criterii care permit considerarea acelei construcjii de catre participant la procesul de realizare si la intregul ciclu de exiscenga a acestet constructii, in functie de caracteristicile si relafiile sale cu mediul uman, socio - economic si natural. 1.2.9. Durata de existent (via{S) a construcfiei sau a unui element de constructie - durata de timp dup& care construcfia sau elementul de constructie a incetat definitiv si-si indeplineasc& functiunea ce i-a fost data. 1.2.10. Durata de funcjionare normal a constructiei - durat% determinata finand cont de durata tehnico - economica stabilit& de proiectant si producitor prin documentajile tehnice ale acesteia precum gi de efectele uzurii morale. Aceasta durati coincide cu durata de amortizare in ani, 12 aferente regimului de amortizare liniar gi se utilizeaza la calculul amortizBrii, 1.2.11. Postutilizarea construcfiilor sau a _elementelor componente ale acestora - component a sistemului calitifii in constructii cuprinzind activititile de dezafectare, demontare si demolare a constructiilor, de reconditionare si refolosire a elementelor si produselor recuperabile, precum gi reciclarea deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legi 1.2.12. Urmirirea comportarii in exploatare a construefiilor - este 0 component a sistemului calitatiiin constructii. Se face pe toatd durata de existenf& a acestora si cuprinde ansamblul de activitatiprivind examinarea direct’ sau investigatia cu mijloace de observare si misurare specifice in scopul mentinerii cerinjelor esentiale ale constructiei, 1.2.13. Urmirirea curent& - activitate sistematicd de culegere de date privind starea tehnici a constructiei, corelati cu activitatea de intreginere si reparafii, are ca obiectiv mentinerea construcgiilor la parametrii proiectati 1.2.14, Urmirirea special - activitate cuprinzind investigatii specifice suplimentare fafa de urm&rirea curent, asupra unor parametri ce caracterizea2i aptitudinea de utilizare pentru care constructia a fost Proiectati ca urmare a unor evenimente datorate factotilor naturali sau activitafii umane. 1.2.15, Interventii in timp asupra constructiilor - component a sistemului calitifii in construcfii si se refer’ la lucr&ri de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinjare partial’ precum si reparatii care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al clidirii, sau pe baza unei expertize tehnice intocmite de un expert tehnic atestat si se consemneaza obligatoriu in cartea tehnicd a constructiei. 1.2.16. Lucrri de intretinere - refacerea periodic’ a unor clemente de suprafayd cu durat% scurti de existeny’ (finisaje, protectii superficiale, straturi de uzura) si inlocuirea unor piese cu uzuri rapid’ din instalafii si echipamente. 1231.2.17, Lucriri de reparatii - refacerea sau inlocuirea de clemente, detalii sau plrti de constructii si instalatiiiesite din uz, ca urmare a exploatirii normale sau acjiunii agentilor de mediu. 1.2.18. Agresivitatea mediului - intensitatea factorilor (concentratie, temperatura, umiditate), prin care se manifest actiunea mediului asupra unui element de constructie. 1.2.19. Mediu agresiv - mediul sub solicitarea ciruia se produce degradarea materialului de constructie in produs sau element. Acest medi se datoreaz’ proceselor tehnologice cu umiditate relativa foarte mare de peste 70%, degajari de substanje cu influcuje nicgative asupra clementelor de constructie sub forma lichida, solida si gazoas’, cu degajari mari de cllduri sau frig. 1.2.20. Investitor - persoan fizick sau juridicd care incheie contractul de executare de fucrari de constructii, urmireste indeplinirea lui si preia lucrarea. 1.2.21. Executantul lueriirii - partea contractanti care realizeaz lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, dac& lucrarea este realizati printr-o asociere. 1.2.22. Recepfia lucririlor de construcfii $i instalafii aferente acestora - componenta a sistemului calitatii in constructii materializat& de actul prin care investitorul certificd (atest) realizarea lucririlor de construcfii si instalafii aferente acestora, in conformitate cu prevederile contractuale (documentajiile tehnice de execujie, caiete de sarcini, specificatiitehnice, etc.) si cu cerinjele documentelor oficiale (autorizasie de construire, avize ale organelor autorizate, reglementiri tehnice aplicabile, cartea tehnici a constructiei, etc.) si declar’ c& accept s& preia lucrarile executate gi c& acestea pot fi date in folosing’. 1.2.23. Recepfia la terminarea lucrarilor - receptia efectuaté la terminarea completi a lucrarilor unui object sau a unei parji din constructie, independenta, care poate fi utilizat’ separat. 124 1.2.24, Receptia final’ - recepfia efectuati dup expirarea perioadei de garantie. 1.2.25. Perioada de garantie a unei construetii - perioada de timp cuprinsa intre data receptiei la terminarea lucririlor si recepfia final&, a c&rei durata se stabileste prin contract si in cadrul céreia antreprenorul are obligafia inlaturarii, pe cheltuiala sa, a tuturor deficientelor ap&rute datorita nerespect&rii clauzelor si specificafiilor contractuale sau a prevederilor reglementarilor tehnice aplicabile. 1.2.26. Cartea tehnicd a constructiei - ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, executia. receptia. exploatarea si urmirirea comportarii in exploatare a construcfiei si instalatillor aferente acesteia, cuprinzand toaie datele, documentele si evidenjele necesare pentru identificarea si determinarea stirii tehnice (fizice), a constructiei respective sia evolufiei acesteia in timp. 1.2.27. Fiabilitate - 1. Totalitatea calitaqilor unei construcfii care determin’ capacitatea acesteia de a fi exploatata far defectiuni intr-un interval de timp in anumite condifii date. 2. Marime care caracterizeaz’ siguranfa in exploatare a constructiei in conformitate cu normele prescrise. 1.2.28, Durabilitate - timpul cit poate fi exploatatt (utilizat’) 0 constructie sau un element de construcie in anumite condigii stabilite in prealabil. 1.2.29, Durabilitate intermediard - intervalul de timp cat poate fi exploatat& (utilizata) 0 constructie (element de constructie), intre dou’ operatii de inlaturare a efectelor uzurii care impiedic& utilizarea lor. 1.2.30. Durabilitate totala - interval de timp cAt poate fi exploatata, (utilizata) in serviciul nominal construcfia (elementul de constructie) pan’ la scoaterea din uz dup& toate reparatiile admise (in general prin prescripti). 1.2.31. Mentenabilitate - aptitudinea constructiei (element de construcfie) in conditii date de exploatare (utilizare) de a fi menginutd sau restabiliti in stare de asi indeplini funcjia specificaté, atunci cind mentenanfa se efectueaz’ in condifii date cu procedee gi remedii prescrise. 125,1.2.32. Mentenanfa - ansamblul tuturor actiunilor tehnice si a actiunilor organizatorice care le sunt asociate, efectuate in scopul mentinerii sau restabilirii construcjiei (element de construcfie) in starea de a-si indeplini functia specificata. 1.2.33. Proprietar - denumirea pe care o capt persoana fizici sau juridic& investitoare dup incheierea procesului verbal de receptie la terminarea lucrailor. 1.2.34. Administrator - persoana fizica sau juridicd desemnata de proprietarul construcfiei s& se ocupe in numele acestuia cu administrarea gi exploatarea construcjiei. 1.2.35. Valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii - valoarea de deviz a tuturor lucrarilor ce se executi in cadrul activitiilor de intretinere si reparafii respective, in conformitate cu documentatiile intocmite in acest scop, 1.2.36. Lucriri de modernizare si imbundtafire a ambientului - Iucriri care urmaresc aducerea construcjiei la parametrii superiori celor inifiali si includ inlocuirea structurilor sau a elementelor depisite cu altele corespunzitoare nivelului tehnic actval. 1.2.37. Elemente de constructii (pentru corpul constructiilor) - produse eterogene sau produse cu form& complexa, realizate si puse in stare de funcjionare pentru a fi integrate in structura corpului constructiei. Sunt incluse toate produsele din care sunt constituite - partial sau in intregime - acoperisul, plangeele, peretii, usile si ferestrele, fatada si perefii desparjtori Cosurile de fum i ghenele tehnice pot, in anumite cazuri, st fac parte din aceasta categorie. 1.2.38. Lucrari de construcfii - tot ce este construit sau rezulté din efectuarea unor operatii de constructii gi care este fixat de terenul de construcjie. Lucririle de constructii cuprind: clidiri de locuit, cladiri pentru birouri, construc{ii industriale, comerciale, pentru sin&tate si invayamant, pentru petrecerea timpului liber, constructii agricole, poduri, sosele, autostrizi, cli ferate, rejele de conducte, stadioane, piscine, debarcader cheiuri, docuri, ecluze, canale, baraje, castele de api, rezervoare, piloane, 126 tunele, etc. 1.2.39. Reabilitare - lucrari menite s& ridice gradul de confort al unei construcfii, si o repun& in stare de exploatare si si o doteze cu elemente de confort modern, Lucrarile de reabilitare pot fi de o amploare mai mare sau mai mica, de la reabilitare "usoara", limitat& la dotarea cu instalatii sanitare, pana la cea cu caracter exceptional, avand ca obiect si structura portanta 1.2.40. Siguranta in exploatare - funcjionarea sau exploatarea constructiei fara riscuri inacceptabile de accidente ca: alunectri, c&deri, socuri, arsuri, electrocutari, riniri ca urmare a exploziilor. 2. ORGANIZAREA ACTIVITATI DE INTERVENTI LA CLADIRI $I CONSTRUCTII SPECIALE 2.1, Principii generale Principiile cz vedere urarea ci construcfiilor pe durata lor de viafi: > asigurarea unui sistem de management eficient al lucrarilor de investifin; > proiectarea solutiei tehnice i is ssitdtile lucrarilor de ine en orion enitiaiatalor ~Fselectarea executantilor dup criteriul performanjelor sia eficientei activitatii lor; »_ organizarea activititii de urmarire in exploatare a constructiilor; > organizarea unei activitati de intretinere si reparatii eficienta; sfectuarea de clire beneficiar a unei receplii corespunzitoare a lucrarilor executate; > _constituirea hazei_de date privind costurile lucrarilor de interventi la construct — © fundamentarea deciziilor de interventii pe baza analizelor tehnico = economice utilizand baza de date furnizati de activitatea de urmarire in exploatare, a construcfiilor si baza de date privind costurile lucratitor de intervenii la constrcti 1272.2. Sistemul de management al lucrdrilor de intervenfii asupra constructiilor Asigurarea calitijii construcfiilor pe toat& durata de viata necesitt perfectionarea activitijii de exploatare realizati printr-un sistem de management al proiect&rii si al executirii lucrérilor de intervengii la construct. In acest scop este necesar constituirea de c&tre proprietarii sau administratorii constructiilor, a unui colectiv cu specialisti autorizati care si 5% organizeze si s& rezolve activititile de urmirire in exploatare si interventiile asupra constructiilor. Micii proprietari sau administratori se pot asocia pe eriteriul zonal pent a fi deserviti de un astfel de colectiv de specialisti in activitatea de urmarire in exploatare si interventii asupra constructiilor, ‘Schema general de desfisurare a acestei activitiji este prezentat’ in fig. 1 2.3. Urmarirea comportirii in exploatare a constructiilor ‘Aceasti activitate trebuie desfigurata de specialisti autorizagi stabiliti de cAtre proprietarii sau administratorii constructiilor, in conformitate cu prevederile regulamentului specific in vigoare. Toate datele furnizate de urmarirea curent si urmarirea special’, in funcjie de categoria de importanfi a constructiei, se vor inregistra in cartea tehnic& a constructiei si vor fi utilizate la fundamentarea deciziilor de intervenfii asupra constructiei. 2.4, Analiza tehnico - economicd a datelor, estimarea costurilor si luarea deciziei de intervenfii asupra constructiilor Fundamentarea deciziei de interventie asupra constructiei se face dupa o analiza tehnico - economic& a tuturor datelor acumulate respectind principiul interventiilor previzionale gi nu al interventiilor postaccident, care genereaz costuri mult mai mari. Gestionarea previzional’ a interventiilor asupra constructiilor necesiti existenta cumulat’ a mai multor evidente si anume: 128 Urmirirea comportarit fn exploatare Urmirirea curenta | [ Urmirirea specials Baza de date privind costurite ‘Analiza tehnico-economict, ‘estimaren costirlor § luarea decizillor interven postaccident Proiectarea lucririlor de intervenjit fExecutarea gi urmarires lucraritor de imtervengii ‘Recepfia lucrarilor de interventit Fig. 1. Schema generali a lueririlor de interven asupra constructi © inventarul tuturor obiectelor de construcfii aflate in proprietate sau in administrare cu datele exacte de identificare; © carile tehnice ale constructiilor cu datele la zi rezultate din activitatea de urmirire a comportarii in exploatare precum si terventiile efectuate asupra constructiilor efectuate; © baza de date privind costurile ("bibliotecd de costuri") Iucrarilor de interventii asupra constructiilor. Analiza tehnico - economic’ se bazeaz4 in principal pe: cariea tehnicd a constructiei care trebuie s& cuprind& in detaliu 129informatii tehnice si cele privind starea de “sanitate" a elementelor de construcfii si de instalafii componente, precum si a constructiei in ansamblu; 4 baza de date privind costurile ("biblioteca de costuri") lucrarilor de interventii asupra constructiei, cuprinzénd si definirea lucrarilor de intervenfii care pot si apari in exploatare pentru fiecare element de constructie sau de instalafii component al constructiilor. Gestiunea previzional’ presupune asocierea la cartea tehnici a constructiei a bazei de date privind costurile ("biblioteca de costuri"). Cu ajutorul datelor din aceasti "bibliotec de costuri" proprietarii sau ‘administratorii publici sau privafi vor trebui st-si fundamenteze si estimeze bbugetul lucrarilor de realizat. Pe baza tuturor informagiilor cuprinse atdt in cartea tehnied a constructiei cat si in baza de date privind costurile lucrarilor de interventii asupra constructiei se intocmeste un grafic de esalonare a lucririlor de intervengii asupra constructiei in conformitate cu duratele de viata elementelor de constructii sau de instalajii aferente constructiei Decizia privind lucrérile de intervensie la diferite elemente de constructii sau de instalafii va fi Iuati yinand seama de: BH starea de"sinitate” a elementelor de construcfii sau instalatii aferente constructieis Bi analiza periodicitaji de interventie asupra constructiei in functie de natura i calitatea materialelor folosite; WW starea de "sindtate” a constructiei in ansamblu. Pentru aprecierea periodicit’tii interventiilor se vor utiliza elementele prezentate in anexele nr. 1 si nt. 2 privind duratele de existenja (viata) a clidirilor si constructiilor si duratele de existenja (viafa) pentru elementele de constructi si instalajii aferente constructiilor care fac parte din grupa I - "Clidiri” si Grupa II "Construcfii speciale’ Duratele de existenta (viata) se pot utiliza pentru: © urmirirea comportarii in exploatare a constructiilor; la data expirarii duratei de existena (viaya) a elementelor de construcfii gi instalagit se va consemna in cartea tehnica a constructiei starea acestora cu menjiunea = dac& este cazul - intervengiei necesare. in cazul in care pe parcursul urmiririi in exploatare se constati c& sunt necesare interventii inainte de termenul stabilit se vor consemna in cartea tebnic& a constructiei si cauzele care au provocat degradarea elementelor de construcjii sau de instalatii inainte de termen precum si misurile necesare a fi Iuate pentru evitarea in vitor a degradarilor premature; 130 © programarea termenelor pentru efectuarea interventiilor si determinarea volumului necesar de Tucrri de interventii asupra constructiei; © asigurarea din timp a fondurilor necesare interventiilor. 2.5. Proiectarea lucrSrilor de intervenfii asupra construc Executarea interventiilor asupra constructiilor se va face pe baz de proiect de execujie cu respectarea prevederilor din reglementarile tehnice aplicabile. La stabilirea solutiilor tehnice pentru realizarea lucririlor de interven{ii asupra constructiei, proiectantul trebuie s& aleaga solutiile tehnice performante, utilizand materiale de constructii cu calitatea certificata de producttor in conditiile prevederilor cuprinse in "Regulamentul privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii". Alegerea materialelor de construcfii pentru realizarea intervengiilor asupra constructiilor se va fact prin corelarea caracteristicilor tehnico - economice ale acestora cu starea tehnic& si duratele de viaf’ ale elementelor de constructii sau de instalayii supuse interventiilor. Documentafia tehnico - economic& pentru executarea lucririlor de intervenfii asupra constructiei se va intocmi de catre proiectant, conform prevederilor legale in vigoare (Ordinul 792/13/N/94) Cheltuielile necesare pentru proeictarea lucrarilor de interventii asupra construcfiei se includ in documentatia tehnico - economic aferentd, 2.6, Executarea si urmarirea luerrilor de intervengii asupra construcfiilor Organizarea executirii lucrarilor de intervengii asupra constructiei se face de citre executant avand la baz graficul de realizare a lucrérilor din cadrul proiectului si prevederile din cadrul contractului de executie. Proprietarul sau administratorul coinstructiei prin specialistii autorizati cu activitatea de urmirire in exploatare a constructiei, va urmari executia lucrarilor de interventie asupra constructiei. Lucrarile trebuie s& fie ncepute la termenul stabilit in contract, derulate conform graficului general de realizare a lucrarilor si incheiate 1a termenul stabilit, in condijiile de calitate prevazute de reglementarile tehnice aplicabile. Pentru lucrarile care devin ascunse se vor incheia procese verbale in care se vor consemna conjinutul lucrarilor, cantitatea si calitatea executiei 131lor, 2.7. Receptia lucririlor de intervenfii asupra constructiilor Receptia lucrarilor de interventii asupra construcjici se va organiza de cltre proprietarul sau administratorul construcjiei conform prevederilor reglementirilor legale in vigoare. 3. OBLIGATII SI RASPUNDERI PRIVIND URMARIREA iN EXPLOATARE $I INTERVENTIHLE ASUPRA CONSTRUCTHLOR Factorii implicati in aceste activitati sunt: investitori, proiectanti, ‘executanti, proprietari, administratori, utilizatori, producatori de materiale de constructii. Respectarea prevederilor legii privind calitatea in constructii prin realizarea si menjinerea obligatorie pe intreaga duraté de existent a consiructiei a exigentelor esenjiale, necesita din partea factorilor implicagi © serie de obligatii si raspunderi deosebit de importante. Obligatiile si raspunderile fiecdrui factor in parte sunt precizate in cadrul Legit nr. 10/1995 privind calitatea in construcyii cat si in regulamentele referitoare 1a componentele sistemului calitatii in construct Nerespectarea prevederilor legale privind intrefinerea constructiilor la termene $i in condifiile care si asigure menjinerea calitijii acestora pe toat’ durata de viafd, intra sub incidenja prevederilor legal 4, DISPOZITIL FINALE Pentru constructile din grupa I1-a "Constructii speciale” institutele de specialitate vor elabora normative specifice pe ramuri si subramuri, cu duratele, de existenf& (vial) pentru elementele de construct si de instalapii ile speciale jinand seama de specificul activitajii din ce compun construc aceste domenii, 132 Durata de existent (viafa) a cladirilor si construc conditii de mediu normal ANEXA NR. 1 lor speciale in Simbol | Denumirea grupelor si subgrupelor Durate de existenta (ani) [_o T 1 GRUPA I - CLADIRE Ll Clidiri industriale 1.1.1 [Structura din zidarie, beton armat sau metal | 85 1.1.2 |Structura din lemn 50, 1.1.3 | Structura cu caracter provizoriu 20 12 Clidiri agricole 1.2.1 |Structurd din zidarie, beton armat sau metal | 70 1.2.2 |Structura din temn, paianté, chirpici 40 pimint stabilizat 1.23 |Structura cu caracter provizoriu 15 13. Clidiri pentru transporturi i telecomunicatii 1.3.1 | Structura din zidarie, beton armat sau metal |80 1.3.2 | Structura din lemn, paiant&, chirpici, 45 pamant stabilizat 13.3 |Structuré eu caracter provizoriu 20 14 Clidiri pentru afaceri, comer, depozitare 14.1 |Structura din zidarie, beton armat sau metal: 1.4.1.1 _|- cu inchidere perimetrali 65 133,transformare, stafii de conexiuni si posturi de transformare subterand v T 1.4.1.2 _|- cw inchidere partiala (tip sopron) 35 1.4.2 |Structura din lemn, paiant’, chirpici, p&mant stabilizat 1.4.2.1 [ou inchidere perimetrala 35 1.4.2.2 cu inchidere partiald (tip sopron) 28 1.4.3 _ | Structura cu caracter provizoriu 1.4.3.1 [cu inchidere perimetrala 15 1.4.3.2 {ou inchidere partiala (tip sopron) 10 1S Cladiri de locuit, clidiri pentru invatimant, sting’, cultura gi art’, ocrotirea sinatifii, asisten{a social’, cultura fizied si agrement, administrative 1.5.1 | Structura din zidérie, beton armat sau metel | 100 1.5.2 | Structura din lemn, paiant&, chirpici, 55 maint stabilizat 2 GRUPA II - CONSTRUCTI SPECIALE 21 Construcfii speciale industriale 2.1.1 _ [Piste si platforme exterioare 60 2.1.2 |Sonde titei, gaze, sare 20 2.1.3. | Platforme de foraj marin 15 2.1.4 |Tururi de extractie minier’ 2.1.4.1 _|- din lemn 20 2.1.4.2 |- din beton armat sau metal 60. 2.1.5 | Centrale hidroelectrice, statii de 85 134 0 T 2.1.6 |Centrale termoenergetice (CTE), centrale 50 electrice de termoficare (CET), centrale termice (CT) 2.1.7 |Culoare pentru transportoare cu banda 2.1.7.1 _|- din temn 35 2.1.7.2 _|- din beton armat sau metal 50. 2.1.8 _|C&ide rulare din beton armat sau metal {30 2.1.9 |Structuri de sustinere, esafoade si estacade 2.1.9.1 _|- din lemn 35 2.1.9.2 _|- din beton armat sau metal 55 2.1.10 _|Rampe de incarcare - descarcare 2.1.10.1_ |- din lemn 30 2.1.10.2_|- din zidarie, beton sau beton armat 35 2.1.11 |Galerii, planuri inclinate subterane si rampe de put 2.1111 |- din tlemn 20 2.1.1.2 |- din beton sau metal 55 2.1.12 | Puuri de mina 21.121 |- din tema 30 2.1.12.2_|- din beton 55 2.1.13 | Suitor - cobordtor, rostogoluri gi bunctre miniere subterane 2.1.13.1 |- din lemn 15 2.1.13.2. |- din pamint, zidarie, beton 55 135[0 T 2.1.14 — |Cosuri de fum - din beton armat 60 = din zidarie 50 ~ din metal 40 2.1.15 _ |Turmuri de racire 2.1.15.1 [+ din ema 20 2.1.15.2_|- din beton armat 60, 2.1.16 [Camere subterane pentru personal, magini, |40 materiale pentru gari si remize, pentru stajii de pompare si stajii ée compresoare, canale pentru aeraj si gaze arse 2.1.17 | fazuri pentru decantarea steritului 25 2.1.18 [Camere de fum, de desprafuire, camere [50 Reiser ete: 2.1.19 |Culee ancorate 60. 2.1.20 | Ascensoare de marfuri sau cu destinaie {20 tehnologic’ 2.2 Constructii speciale agricole 2.2.1 |Helestee, iazuri, tacuri, bazine, ecluse, jgheaburi si treceri in cascad’ pentra cresterea pestilor 2.2.1.1 _|- din pamént, nuiele, fascine, lemne 25 2.2.1.2 _|- din zidarie, beton, beton armat 70 2.2.2 | Constructii si imprejmuiri pentru cresterea animalelor si pasarilor 2.2.2.1_|- din lemn 20 2.2.2.2 _|- din zidarie, beton, beton armat 40 136 T 2.2.3 | A. Sere, solarii, risadnije si ciupercdrii 2.2.3.1 |-din lemn 25 2.2.3.2. |- din zidarie, beton, metal si sticlé 40 2.2.3.3 _|- schelet metalic si folie din PVC 15 2.2.3 |B. Ciuperctrii 2.2.3.1_|- din lemn 15 2232 _|- din zidirie 30 2.2.4 | Padocuri, constructii pentru compostare, construcfii anexe si alte constructii agricole 2.2.4.1 _|-din pamant 10 2.2.4.2 _|-din lemn 20 2.2.4.3 _|- din zidarie, beton, metal 30 2.3 Constructii hidrotehnice 2.3.1 [Baraje si constructii accesorii (beton, beton | 100 armat, anrocamente) 2.3.2 |Diguri de aparare si compartimente 100 (pamint, anrocamente) 2.3.3 |Diguri de dirijare a curentilor apei si pinteni 2.3.3.1 _|- din fascine, lemn cu bolovani sau piatr’, 50 gabioane 2.3.3.2 |- din piatra, blocuri beton 8 2.3.4 |Praguri 2.3.4.1 _|- din fascine, lemn, gabioane 25 137anes nnemiimasietenesisee nena T din piatra bruta, blocuri de beton, zidarie | 60 de piatra, beton 2.3.5 _ [traverse de colmatare 20 [2 Anrocamente si csoaie, cleonaje - din fascine, lemn cu bolovani sau piatra 130 ~ din piatra, blocuri de beton, beton armat__ | 60 Pereuri 2 60. Construcfii hidrotehnice, oceanografice si hidrometeorologice din lem, metal, pietrig 25 = din zidirie, beton, beton armat 45 Lacuri artficiale too 2. Constructii speciale pentru transporturi si telecomunicatii Transporturi feroviare Cai ferate - Ecartament normal infrastructur’ 100 suprastructura 25 2.4.1.1.2 | Ecartament ingust, forestiere 45 2.4.1,1,3 |Ecartament ingust, miaiere 20 2.4.1.2 | Linii te tramvai 40, 2.4.1.3 [Rejele electrice de contact pentru tractiune electrica [2.4.1.3.1 [pentru lini de cale ferati 40 138 ; 0 i T 2.4.1.3.2 |- pentru linii de tramvaie si troleibuze 30 2.4.1.3.3 |- pentru lini ferate miniere 15 2.4.1.4 |Constructii accesorii pentru transporturi | 60 feroviare, canale de coborat osii, fundayii de plici iurnante si pod bascut’, canale de zgur 24.15 |Peroane 2.4.1.5.1 |- acoperite 30 2.4.1.5.2 |- descoperite 35 2.4.1.6 | Treceri de nivel cu sau Para instalatii 50. 2.4.1.7 _|Schimbatoare de cale, traversiri de nivel [8 2.4.1.8 |Gabarite si cheiuri de incarcare - 50 descarcare, constructii pentru alimentarea locomotivelor 2.4.1.9 |Drenuri pentru evacuarea apelor - gravitajionale 40 = forate 30 2.4.1.10 | Sanquri pentru evacuarea apelor 30 2.4.1.1 |Lucrari de protectie a taluzuruilor 40 2.4.2. | Transporturi nutiere si aeriene 2.4.2.1 | Alei si drumuri, inclusiv industriale, agricole si forestiere 2.4.2.1.1 |- cu imbracdminte din pamant compactat. | 10 ssau_stabilizat 2.4.2.1.2 |- cu imbricdminte din balast 25 139o T 2.4.2.1.3 |) Cu imbriciminte din pavele de beton de | 50 ciment b) Cu imbricdminte din macadam, beton |35, asfaltic 2.4.2.2 |Drumuri modernizate si autostrizi cu toate [85 accesoriile necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de circulatie) 2.4.2.3 | Piste pentru aeroporturi si platforme de | 70 stafionare pentru avioane si autovehicule 2.4.2.4 | Constructii accesorii pentru transporturi tutiere si aeriene 2.4.2.4.1 | din lemn 15 2.4.2.4.2 |- din beton, beton armat si metal 40 2.4.3 |Transporturi fluviale si maritime 2.4.3.1 | Cheiuri si estacade pentru acostarea navelor |80 2.4.3.2 _|Cale pentru montarea si lansarea navelor 2.4,3.2.1 |- file din lemn 25 2.4.3.2.2 |- file din beton, beton armat 60 2.4.3.3 _|Docuri uscate 80 2.4.3.4 _|Canal pentru navigatie 70 2.4.3.5 | Construcjii accesorii pentru transporturi pe |50 api 2.4.4 __ | Transporturi pe cablu si planuri inclinate 2.4.4.1 | A. Linii de funiculare pentru explorari miniere, industriale, statii si constructii de protectie 140 o T | 2.4.4.1-1 [Pe stilpi din lemn, beton si lemn 20 2.4.4.1,2 |Pe stilpi din metal sau beton 30, 2.4.4.1 |B. Linii de funiculare pentru persoane inclusiv stajile 2.4.4.1.2 |- Pe stalpi din metal 45 2.4.4.2 | Linii de funiculare forestier de tip usor___[10 2.4.4.3 | Planuri inclinate subterane 2.4.4.3.1 |- din lemn 20 2.4.4.3.2 |- din zidarie, beton, metal 50 2.4.5 |Poduri, viaducte, apeduete, pasarele, tuneluri A. Infrastructura 2.4.5.1 |Poduri, podete gi viaducte pentru transporturi feroviare si rutiere, apeducte 2.4.5.1.1 |- Cu infrastructur’ din lemn 20 2.4,5.1.2 [a) - eu infrastructura din zidarie 60 b) - cu infrastructurd din beton, beton armat, beton pretensionat, metal 100 B. Suprastructura 2.4.5.1 |Poduri, podefe gi viaducte pentru transporturi feroviare si rutiere, apeducte 2.4.5.1-1 |- cu infrastructuré din lemn 30 2.4.5.1.2 |) - cu infrastructuré din zidarie 80 b) - cu infrastructurd din beton, beton armat, beton pretensionat, metal 100 2.4.5.2 _|Pasarele 141v T 2.4.5.2 20 2.4.5.2.2 |- cu infrastructura . beton, beton |90 armat, metal 2.4.5.3 | Tunele 100 2.4.5.4 | Pasaje pictonale, subtraversari in stati 60 2.4.6 |Rejele de telecomunicatii 2.4.6.1 | Linii acriene de telecormmicati (stalpi si |25 circuite, console, ete.) 2.4.6.2 |Retele subterane de telecomunicatii 25 2.4.6.2.1 |- urbane, interurbane 20 2.4.6.2.2 | - miniere 20 2.4.6.3 | Platforme, turnuri si piloni metalici pentru | 40 antene de radio si televiziune, canalizari pentru telecomunicati 2.4.6.4 | Antene si relee pentru radio si televiziune si }30 linii de alimentare 2.4.6.5 _|Cabine telefonice 30 2.4.7 | Ziduri de sprijin (de orice natur’) 90 25 Construetii depozitare - comert 2.5.1 | Constructii pentru depozitarea materialelor, platforme 2.5.1.1 _|-din pimant compactat 10 2.5.1.2 |- balast, macadam, pavele, beton asfaltic, [35 beton de ciment 2.5.1.3 _|- activitati comerciale 40 12 T 2.5.2 |Rampe incarcare - desearcare 50 = Zidarie beton, beton armat 2.5.3 |Depozite subterane 2.5.3.1 |-lemn 20 2.5.3.2 _|- zidarie, beton armat 60 2.5.4 — |Lagire pentru depozitarea materialului Iemnos 2.5.4.1 |-temn 10 2.5.4.2 _|- beton armat, profile metalice 35 2.5.5 | Depozite exterioare 55 - zidarie, beton, beton armat 2.5.6 |Silozuri pentru produse industriale gi agricole 2.5.6.1 _|-lemn, zidarie, beton cu otel 25 2.5.6.2 _|- beton armat 70 2.5.7 |Silozuri si buncare pentru agregate minerale, minereuri cArbune 25.7.1 |-lemn 15 2.5.7.2 _|- 2idarie, beton, beton armat, metal 60 2.5.8 _ |Rezervoare gi bazine 2.5.8.1 _|-pimant 30 2.5.8.2_|- zidarie, beton, beton armat, ofel 50 2.5.8.3 |-lemn 20 2.5.9 | Patule de porumb si alte constructii speciale pentru depovitare de produse agricole 132.5.9.1 _|- ou schelet din lemn 15 2.5.9.2 |-cu schelet din beton armat sau metalic |50 2.5.10 _|Budane 2.5.0.1 |-temn 40 2.5.10.2_ |- beton, beton armat 55 2.5.1.3. | - ofel inoxidabil 60 2.5.11 _ |Gheyarit 30 2.5.12 | Construcyii speciale pentru depozitarea explozibililor, carburanjilor si lubrefiantilor, bordeie pentru alimente 2.5.12.1_ |-lemn 10 2.5.12.2 |- zidarie, beton, beton armat 45 26 Construcfii speciale pentru transportul energiei electrice 2.6.2 | Instalayiielectrice de fory’ 2.6.2.1 _|- aeriene sau aparente 20 2.6.2.2 _|- ingropate 35 2.6.2.3 |- in tub, canal, jeav’ protectie 50 27 Construcfii speciale pentru alimentare cu apa si canalizare 2.7.1 | Puguri sipate 2.7.1.1 |-lemn 20 2.7.1.2 |-zidarie, beton, beton armat 70 2.7.2 | Puuri forate 2.7.2.1 _|- tub beton, bazalt, jevi otel 50. 144 0 T 2.7.2.2_|- tuburi din ofel (burlane) sau font 15 2.7.3 |Drenuri pentru alimentari cu apa 2.7.3.1 |Tuburi ceramice, bazalt, beton, beton armat | 40 2.7.3.2__|Tuburi din ojel sau font’ 30 2.7.4 | Sanjuri drenate cu filtru invers pentru 30 alimentare cu apa, drenuri tubulare pentru desectri 2.7.5 |Captari de izvoare 2.7.5.1 _|-necoroziva 65 2.7.5.2 _|- coroziva 10 2.7.6 _| Prize de apa fixe 65 2.7.7 |Canale deschise 2.7.7.1 |- plant far’ cAptusire, captusire din 30 brazde sau lemn 2.7.7.2 |- pimint cu c&ptusire din piatra, beton, 50 beton armat 2.7.8 | Galerii pentru alimentare cu apa si evacuari cu api 2.7.8.1 |- fri clmasuiala sau cu cAmaguial din | 95 beton, beton armat, beton torcretat = camasuialé din ofel 55. Conducte de alimentare cu apa - beton, beton armat cu ojel, bazalt, ojel, | 80 1 font& sau plumb, ceramice 2.7.9.2 _|- azbociment 35 2.7.9.3 | polimeri 25. 1450 T 2.7.10 _|Conducte de canalizare 2.7.10.1 |- beton, beton armat cu ofel, bazalt, ojel, | 80 font sau plumb, ceramice 2.7.10.2_|- polimeri 25 2.7.11 |Construcfii pentru refinere substante mai [75 grele ca apa, separatoare, metatancuri 2.7.12 | Iazuri de depozitare, cimpuri de irigare si |25 infiltrare 2.7.13 | Filtre, stajii de tratare a apelor, stajiide | 65 neutralizare 2.7.14 | Castel de apa 2.7.14.1 |- zidarie sau beton armat, cuva din beton | 70 armat sau metal 2.7.14.2_ |- schelet din lemn, cuva din metal 25 2.7.14.3. | schelet si cuv metalic& 50. 2.7.15 _ | Traversiri de conducte 50 2.7.16 | Constructii accesorii si instalayii tehnologice | 80 pentru alimentare cu apii si canalizare 2.7.17 | Cabine pentru protectia catodic’ a ~ 30 conductelor metalice 2.8 Construcfii speciale pentru transportul si distribujia petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat si pentru termoficare 2.8.1 | Conducte pentru transportul produselor 35 petroliere, gazelor, lichidelor industriale 2.8.2 |Conducte de termoficare 146 a T 2.8.2.1. |- in canale de protectie din beton sau 40 zidarie 2.8.2.2 _|- direct in pamant 20 2.8.3 |Conducte si brangamente pentru distributie |25 gaze 2.8.4 | Instalajii tehnologice in stayiile de reglare a }30 presiunii gazelor si cabine pentru protectie catodica a conductelor 2.8.5 |Conducte tehnologice 25 29 Construcfii speciale pentru afaceri, comer, invajmént, cultura, ocrotirea sinitigii, sport, agrement 2.9.1 |Construcfii speciale pentru afaceri, comer}, invafimant, culturd, ocrotirea sanstatii, sport, agrement 2.9.1.1 _|- pamant gazon 20 2.9.1.2 _|- pietris, zgur’, lemn 30 2.9.1.3. |- carimid’, asfalt, beton, beton armat 65 2.9.1.4 _|- polimeri 15 2.9.2 Imprejmuiri 2.9.2.1 _|- lem, lemn si plase din sirma 20 2.9.2.2 |- zidarie, beton, beton armat, stilpi metalici | 45 si plasa 2.9.3 |W.C. supraterane 2.9.3.1__|-1emn 25 2.9.3.2 _|- zidarie, beton, beton armat 5 147fo T 2.9.3 _|W.C. subteran 2.9.3.2 _|- zidarie, beton, beton armat 60 2.9.4 | Panouri de afisaj si reclama, turnuri de ceas, pergole si turnuri de paz 2.9.4.1 _|-lemn 10 2.9.4.2 _|- zidatie 25 2.9.4.3 _|- beton, beton armat, metal 50, Not: Duratele de existenga (viata) a cladirilor si constructiilor speciale sunt maximale, proiectantul si beneficiarul puténd stabili alte durate inferioare acestora impuse de condigiile concrete de exploatare. 148 ANEXA 2 Duratele de existen{& (viatd) pentru elementele de constructii si instalatii care compun clidirile Nr. |Denumirea elementelor |Ctadiri | Clidiri_| Cradiri de ert. | de constructii gi industriale | agricole | locuit, comert, instalafii care compun | pentru transporturi cu cladirile transport caracter civil, cu caracter invagimant, productiv stiingg, cultur’, si pentru arti, ocrotirea depozitare sanitipi, cultura fizica, agrement si administragie 0 T = “3 4 1, | Elemente de finisaj la pereti exteriori 1.1 _| Placaj cu placi din piatra | - : 65 1.2 | Placaj cu plici ceramice |30 : 35 bratca 1.3 _| Idem, CESAROM 20 15 25 1.4 |Tencuieli drigeuite sau |20 10 20 stropite 1.5 |Tencuieli cu prafde | 30 20 35 piatra 1.6 _| Tencuieli cu simitipiatra | 55 50 60 1.7 _| Vopsitorii lavabile 3 3 5 1.8 |Zugriveli cu laptede [3 2 3 var 149[ o T 2. | Elemente de finisaj la perefi interiori si |__| tavane 2.1 | Tencuieli driscuite 35 30 40 2.2 _ | Tencuieli sclivisite 40 35 : 2.3. [Placaje cu plicidin — |50 - 60 piatra 2.4 _ | Placaje ceramice 15 15 20 2.5 _|Placaje din lemn : : 25 2.6 _|Tapete : : 5 2.7 | Zugraveli 4 3 5 2.8 _ | Vopsitorii 8 6 10 3_|Pardoseli 3.1 |Din mozaic, piatra, 45 40 55 LL gresie 3.2 Din ciment sclivisit, | 20 15 28 beton 3.3 | Din parchet sau 30 25 35 dusumea 3.4 [Din covor PVC 10 10 15 4 _|Sarpanta si astereal 4.1 _ | Sarpanté din lemn 40 35 45 4.2 _[Astereala din scanduri_ [25 20 30 4.3. | Sarpanta din metal 15 10. 80 150 [0 T 5 invelitori 5.1 _ {Din tigla, olane 40 38 50 5.2 | Din plici ondulate de {22 20 25 azbociment 5.3 _ [Din tabla zincatt 25 20 25 5.4 _|Din tabla neagr’ 10 8 15 5.5__| Din sindrila, sit : 15 20 5.6 _|Din carton bitumat : 5 10 5.7 | zolaii hidrofuge la | 10 8 15 terase 5.8 | Vopsitorie invelitoare [3 3 4 tabla 5.9 _| tzolatii termice 15 1s 10 6 — |Jgheaburi, burlane, glafuri 6.1 | Din tabla zincatt 15 13, 20 6.2 | Din tabla neagr’ 10 8 15 7 | Tamplarie din len gi metalici 7.1 | Usi si ferestre interioare si exterioare metalice: - din profile 45 40 50 + din tablé ambutisati 130 25 30 din aluminiu 50 7 55 ISLT T 7.2 | Usi si ferestre interioare | 45 40 50 si exterioare din fag sau stejar 7.3. |Idem, din brad 25 2 30 7.4 |Vopsitorie tamplirie — |3 2 4 exterioar’ 7.5 |Vopsitorietamplirie [4 3 6 interioaré 7.6 | Luminatoare metalice _|45 40 50 8 |Scari 8.1 | Scari din beton, beton |70 70 80 armat, metalice 8.2 _ | Scari de temn interioare | - 25 30 8.3 _[Scairi de lemn exterioare |- 15 20 9 _|Sobe si masini de gatit 9.1 _ | Sobe din teracora : 1s 17 9.2 | Captugeala din caramida |- 4 5 samot la sobe 9.3 _[Sobe si masini de gatit_ |- 20 25 10 | Baleoane 10.1 | Balcoane din beton - - 80 armat 10.2. | Balcoane (podine) din j- - 20 Jen 152 0 T 11 __ | Trotuare si pavaje 11.1 [Dale canelate, caramida, |30 2B 35 beton sau asfalt turnat 12 | imprejmuiri 12.1. [Din beton armat 50 45 50 12.2 [Din zidarie, beton cu |35 32 40 metal, metal 12.3. |Cu stalpi din orice 20 15 20 material si rigle si sipci din lemn 13 | Elemente de instalatii de ineilzire central 13.1, |Radiatoare din fonti 445 40 50 13.2. |Radiatoare din tabla__|20 15 25 13.3 |Convectori radiatori__} 15 20 30 13.4 | Aparate de contracurent | 15 : 15, 13.5. | Cazane de font 20 20 25 13,6 |Cazane de ojel 12 10 15 13.7. |Conducte din ofel 28 25 30 13.8 | Aparaturé anexa 18 15 20 (pompe, ventilatoare, electromotoare, vase expansiune) 13.9. | Izolajii conducte 15 15 20 13.10 | Samotare cazane 5 3 5 153ov T 13.11 | Hidrofor 15 1s 20 13.12 |Rezervor combustibil _|30 25 35 13.13 | Arzator gaze 15 15 15 13.14 | Injector pacura 12 12 2 14 | Elemente de instalatii de alimentare cu gaze 14.1. |Conducte 23 2 [2 14.2_| Arzitor de gaze la sobe_}20 20 20 15 | Elemente de instalaii electrice 15.1 | Conductori 28 25 30 15.2. | Aparatura (prize, 8 7 10 intrerupatoare etc.) 16 | Elemente de instalatii de transport si ridicare 16.1 |Ascensoare (motor, |20 - 20 troliu, cabin’) 17 | Elemente de instalafii sanitare 17.1. |Conducte din ofel zincat | 20 20 25 17.2. |fdem, din eava neagra_|15 is 20 17.3 |Conducte scurgere din |50 50 155 font 154 0 T 17.4. |Conducte din PVC 12 n 13 17.5 [Conducte din plumb _}20 20 25 17.6 | Cada de baie si cuva din |28 25 30 font 17.7 |Obiecte sanitare din |20 20 25 font emailati 17.8 | Obiecte sanitare din 16 15 18 porjelan 17.9 | Armituri la obiecte 8 1 10 sanitare 18 |Elemente de instalatii de ventilare 18.1 |Tubulaturd din abla [8 6 - neagré 18.2 |Tubulaturé din tabla | 15 12 - zincata 18.3 |Vopsitorie wbulaturs [5 4 = Not’: Duratele de existent (viata) pentru elementele de constructii si instalajii care compun cladirile sunt maximale, proiectantul i beneficiarul putind stabili alte durate inferioare acestora impuse de condifiile concrete de exploatare. 155ANEXA 3 Lista documentelor si reglementirilor conexe A. Reglementiri generale Nr. crt DENUMIRE T Legea nr. 10/18.01.1995 privind calitatea in constructit Regulamentul privind stabilirea categoriilor de important a constructiilor, aprobat prin HG ar. 261/1994 Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, intervengie in timp si postutilizarea constructiilor, aprobat prin HG nr. 261/1994 Regulament de receptie a lucr&rilor de constructii $i instalajiiaferente acestora, aprobat prin HG nr. 273/194 Norme privind intocmirea carjii tehnice a constructiei, intocmirea, pastrarea si completarea jurnalului evenimentelor, aprobat prin HG nr. 273/194. Instructiuni privind autorizarea responsabililor cu urmirirea special a comportarii in exploatare a ‘constructiitor, aprobat cu Ordinul MLPAT ar. 31/N/02. 10.1995 HG nr. 226/194, privind aprobarea clasificatiei $i duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe (Grupa 1 si ID. ‘Regulament privind conducerea si asigurarea calit&ii in construc, aprobat prin HG nr. 261/194 Regulament privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin HG nr. 261/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii, aprobat prin HG nr. 728/1994 156 z u Regulament privind procedurile de organizare a licitafiilor, prezentarea ofertelor si adjudecarea investifiilor, aprobat prin HG nr. 592/1993 republicat in M.O. 244/1995. 12 Norme metodologice privind continutul - cadru al proiectelor, pe faze de proiectare, al documentatiilor de licitajie, al ofertelor si al contractelor pentru executia investitiilor publice. Anexi la Ordinul Comun MF - MLPAT nr. 1743/69/N/1996 1B Regulament privind organizarea licitatiilor pentru achizitiile publice de bunuri si servicii, aprobat prin HG 63/1993, republicat in M.O. 15/1996. B. Reglementiri si norme tehnice cu caracter republican privind urmarirea comportarii timp si intersengiile asupra constructiilor Nr. | Indicativ Denumire cnt. T 2 3 1 |P.95-77 | Normativ tehnic de reparajii capitale la cladiri gi construcfii speciale 2. [P. 13371-94 | Normativ tehnic republican privind repararea gi consolidarea cosurilor industriale din beton armat 3. [NP 39-88 — | Norme tehnice provizorii de folosire a materialelor hidroizolatoare la rece pentru lucr&ri de intrejinere gi reparajii curente a hidroizolajiilor acoperisurilor 4 (133-77 Normativ pentru exploatarea gi intrejinerea instalajiilor de utilizre a gazului petrolier lichefiat (aragazului) 1573 C56 - 85 Normativ pentru verificarea calitati si receptia lucritilor de construct si instalatii aferemte C247 - 93 indrumator cadru privind exploatarea si {nteejinerea cladirilor de locuit din mediul urban aflate in proprietatea autoritajilor publice C175 - 75 Normativ pentru intretinerea gi repararea drumurilor, a podurilor de gosea si a constructiilor aferente lor. P 135 - 95 Ghid cuprinzind coeficiengii de uzuré fizic’ la mijloacele fixe din Grupa I - "Clidiri" si Grupa Il - "Constructii speciale” Ordin MLPAT 31/N/1995 Proceduri, instructiuni de aplicare a prevederilor Hotararilor Guvernului Romaniei conexe la Legea 10/1995 si Metodologia de stabilire a categoriei de importanja a cladirilor 10 C170 - 87 Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat gi beton precomprimat supraterane in medii agresive naturale si industriale C. Regulamente si norme departamentale elaborate si ministere si departamente privind urmarirea comporti intrefinerea si repararea constructiilor din dotarea agenfilor economic din profilul acestora Nr. Indicativ Denumire crt T 2 3 1 [cp 117-78 | Normativ tehnic departmental pentru lucrari de intrefinere i reparafii curente la cl&diri si constructiile speciale 158 z 3 CD 161-87 ‘Normativ departamental pentru urmarirea comportarii in timp a cladirilor si constructiilor speciale din dotarea M.C.Ind. PE 123-78 Normativ privind sistematizarea, amplasarea, construirea si repararea liniilor electrice care tree prin paduri si prin terenuri agricole PE 731-85 Normativ de intretinere si reparatii curente pentru constructii energetice (clidiri si constructii speciale) PE 732-89 Norme tehnice pentru intocmirea instructiunilor si proiectelor de urmérire a comportarii construcjiilor din cadrul obiectivelor termoenergetice PE 734-89 Norme tehnice pentru intocmirea instructiunilor si proiectelor de urmirire a comportarii constructiilor hidroenergetice PE 741-89 Norme tehnice pentru intocmirea instructiunilor si proiectelor de urmarire a comportarii construcjiilor de rejele electrice Eip 14-83, indrumitor de proiectare privind activitatea de reparafii la CT, CTE si CET CD 76-73 Normativ departamental pentru intrejinere gi repararea podurilor metalice de sosea 10 CD 75-73 ‘Normativ departamental privind folosirea, {ntrejinerea si repararea cladirilor din ramura drumuri u CD 99-77 Instructiuni tehnice departamentale privind repararea si intrefinerea podurilor si podejelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie din piatra 159z 3 CD 146-84 Instructiuni tehnice pentru executia lucrarilor de reparajie a drumurilor cu beton rutier fluidizat cu aditiv Flubet 13 AND 514-92 Regulament privind executarea receptiei lucritilor de intretinere si reparatii curente drumuri si poduri 14 AND 515-93 Instructiuni tehnice de proiectare, executie si intrejinere a terasamentelor din zona pod ramp’ acces 15 CD 122-87 Norme departamentale pentru lucrari de intrefinere si reparajii curente la cladiri si construcjii speciale MILMC 16 CD 121-87 Norme departamentale pentru urmirirea comportirii in timp a constructiilor MILMC 7 Ordin MEFMC 01524-81 Normativ pentru executarea lucririlor de intrejinere si reparare a drumurilor forestiere precum si reglementarea circulajiei pe aceste drumuri 18 CD 115-85 Norme departamentale de intretinere si reparatii pentru constructii specifice MICh 19 CD 114-88 ‘Normativ departamental privind urmirirea ‘comportitii in timp a construciiilor din specificul industriei chimice 20 CD 165-87 Norme depratamentale MICM pentru urmérirea ‘comportarii in timp la cladiri si constructii speciale pentru intreprinderi din industria constructillor de masini 2 CD 167-87 Norme departamentale MICM pentru urmarirea comportarii in timp 1a cladiri $i construcfii speciale pentru intreprinderi din industria de utilaj greu 160 z 3 2 CD 166-87 Norme departamentale MICM de intrefinere si reparaji curente la cladiri si construct speciale pentru intreprinderi din industria constructiilor de masini 23 CD 168-87 ‘Norme departamentale MICM de intretinere si reparajii curente la cladiri si constructii speciale pentru intreprinderi din industria de utilaj grew 24 CD 156-86 Norme departamentale pentru urmarirea comportirii in timp a constructiilor specifice industriei miniere 25 CD 108-78 ‘Norme departamentale de intretinere si reparatii curente a constructiilor din dotarea unitajilor industriei usoare 26 CD 109-89 Norme departamentale pentru urmirirea comportirii in timp a constructiilor din dotarea industriei usoare 2 CD 38-68 CD 43-69 CD 49-69 Instructiuni tehnice si caiete de sarcini departamentale privind proiectarea, executarea, exploatarea gi intrejinerea unitajilor din industria alimentara construit’ pe terenuri neacoperite sensibile la inmuiere 28 CD 105-77 Normativ departamental de exploatare si intreyinere a lucririlor de imbundtatiri funciare 29 PD 168-77 Normativ departamental pentru proiectarea, executarea, exploatarea i intrejinerea construcfiilor agrozootehnice fundate pe terenuri sensibile la umezire 30 CD 119-78 Norme departamentale de urmirire a comportirii in timp a constructiilor de hidroamelioratie 161a 32 CD 106-78 Norme departamentale de intrejinere 51 reparatii curente pentru coristructii din unitayile MATA z 3 3 CD 107-81 Normativ departamental pentru urmiarirea comportirii in timp a constructiilor din unitayile MAIA a PD 110-78 Norme departamentale pentra intrejinere gi reparafii curente ale cladirilor pentru comer si alimentatie public& Er CD 150-85 Norme tehnice departamentale privind intretinerea si exploatarea lucririlor de ‘combatere a eroziunii solului 5 PRINCER 415-78 Normativ de intrejinere si reparapii curente la cladiri pentru invafimant, internate scolare, cAmine studentesti 35 PD 12-88 Tnstrucfiuni tehnice departamentale privind proiectarea, executarea, intretinerea si exploatarea pugurilor de observayie hidrologice pentru imbun’tayiri funciare 46 MS 78-79 Nome departamentale pentru urmarirea in imp a construcfiilor din ramura ocrotirii sandtatii a7 MS - 86 Norme departamentale de intrejinere si reparafit Ja constructii din ramura ocrotirii stinietqit 36 1D 9-70 Tastructiuni - cadru pentru supravegherea ‘comportarii in timp a barajelor de pamant si anrocamente B CD 149-85 Normativ departamental pentru lucrari de intrejinere si reparajii curente la cladirile si constructiile speciale din ramura educatiei fizice sia sportului 7 ICPGA Normativ departamental privind intrefinerea $i exploatarea lucrarilor de regularizare de rauri 38 ICPGA Tastrucjiuni departamentale privind cuprinsul 91 ‘modul de intocmire, completare i pastrare a rjii tehnice a constructiei pentru lacuri de acumulare, baraje, regulariziri, derivatii, conducte, o CD 86-83 Tnstrucfiuni tehnice departamentale pentru exploatarea si intrejinerea constructiilor si instalajiilor de alimentare cu apa si canalizare. Statii de epurare - treapta biologica 39 TCPGA Normativ departamental privind intrefinerea $i exploatarea barajelor 30 CD 90-81 Tasirucfiuni tehnice depariamentale pentru {ntrejinerea si repararea liniilor de tramvai, cale normala (1.435 mm) si ingusta (1.000 mm). 40 ICPGA Norme pentru urmarirea comportarit in Gimp a constructiilor de gospodarire a apelor a CNA 2-83 Normativ privind activitatea de intrejinere si reparatii curente pentru construcfii de gospodarire a apelor ST 1D 41-81 Tnstrucfiuni tehnice departamentale pentra intreginerea si repararea rejelelor electrice de contact si a cablurilor de alimentare si intoarcere in curent continuu pentru tramvaie si troleibuze 32 CD 138-91 Normativ departamental pentru intretinere $1 reparafii curente a str&zilor a CD 162-87 Norme de intrefinere, reparajii curente §1 protectii anticorozive la clidiri si constructii speciale din domeniul de activitate CSEN a PD 11-78 Norme departamentale pentru urmarirea comportirii in timp a cl&dirilor pentru coment gi alimentatie public’ 3 CPCP 7-81 Normativ privind modificarea, revizuirea, repararea si legarea la refele publice a instalajiilor interioare de alimentare cu apa si norme privind relatiile unitatilor de gospodarie comunala cu beneficiarii acestor servicii 162 163BIBLIOGRAFIE 1. Studii si cercetari privind perfectionarea conceptului pentru lucrari de intre{inere si reparatii pe categorii de constructii specifice ramurilor ‘economiei nationale. INCERC, aprilie 1990. 2. Studii privind dezvoltarea intresinerii si reparatiilor curente si capitale ale constructiilor. INCERC, aprilie 1989. 3. Studii de sintez& privind perfectionarea exploatirii si modernizarii constructiilor. INCERC, iulie 1989. 4, Studii de cercetari privind tipurile de degradari cu frecvenyi mare ale obiectelor de constructii specifice diferitelor ramuri ale economici nationale, care necesiti lucriri de intrejinere si reparatii. - constructii cu destinatie de locuinte si social - culturale, aflate in administrajia DGDAL. DGDAL, septembrie 1990. 5. Studiu privind dezvoltarea intretinerii si reparajiilor curente si capitale ale constructiilor cu destinayie de locuinte din fondul de stat al ‘municipiului Bucuresti. DGDAL. aprilie 1989. 6. Urmarirea comportirii clidirilor si constructiilor industriale, inclusiv constructii speciale, din CET si CTE in anul 1987. ISPE. . Urmarirea comportarii cladirilor si constructiilor industriale, inclusiv constructii speciale, din CET si CTE in anul 1989. ISPE. Comportarea in exploatare a rejelelor electrice in anul 1983. Comportarea in exploatare a constructiilor din stajiile electrice. Propuneri pentru proiectare gi exploatare. ISPE. 9. Studiu de fundamentare a propunerilor de plan cincinal 1991 - 1995 pentru rejeaua de drumuri najionale. IPTANA, 1989. 10. Determinarea stirii tehnice a unor drumuri judejene din rejeaua de drumuri a judejului Bactu. INCERTRANS, iulie 1990. 11. Determinarea caracteristicilor stiri tehnice a drumurilor din administrajia judeyului Mures. INCERTRANS, septembrie 1990. 12. Stabilirea indicilor de evaluare ai st&rii tehnice a unor sectoare de drum ale DJ 127A, DJ 155P, DJ 208G (udejul Neamt). INCERTRANS, august 1990. 164 Redactor: Alexandra MURGU Tipart la CRESCENTOEditat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii $i Economia Constructiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie /116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 8 1998 1. PRESCRIPTU TEHNICE "Normatio privind proiectarea clidirilor de locuinge. Ceringe conform Legea nr.10/1995", indicatio NP 016-91, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.71/N din 27 martic 1997... .eeeeeceseseecet eet eeeeetetneeet eens 2MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARIL TERITORIULUI ORDIN Nr.71/N/ din: 27.03.1997 Avind in vedere: - Avizul Consiliului Tebaico-$tiingific nr.325/1.11.1996; - In temeiul H.G. nr.456/1994 privind organizarea gi functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, ~ In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr.12/1996 si a Decretului nr.591/1996, + Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajérii Teritoriului emite urmatorul ORDIN Art.1 - Se aproba "Normatiou! privind proiectarea cladirior de locuinge Ceringe conform Legea nr.10/199S" Indicativ NP - 016 - 97 Art2 - Normativul de la art.1 se publica in Buletinul Construcfiilor Art.3 - Prezentul Ordin intré in vigoare 1a data publicarii in Buletinul Construcgiilor. Art4 - Direcyia Programe de Cercetare $i Reglementéri Tehnice va aduce la indeplinice prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARII TERITORIULUI DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STINTIFICA ST REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CLADIRILOR DE LOCUINTE PE BAZA CERINTELOR CONFORM LEGEA 10/1995 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE $I TEHNICA DE CALCUL iN CONSTRUCTI - IPCT - SA BUCURESTI DIRECTOR GENERAL: Ing. SERBAN STANESCU DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: —_Dr.ing- DAN CAPATANA SEF DEPART ‘AMENT ARHITECTURA: Dr.arh. STEFAN BARTHON RESPONSABIL LUCRARE: Arh.IOANA ATANASESCU Avizat de: CTS - MLPAT DIRECTIA COORDONARE, CERCETARE $TINTIFICA $I REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIL DIRECTOR: Ing. OCTAVIAN MANOIU RESPONSABIL TEMA: Arh, DOROTEIA COCHECINORMATIV DE PROIECTARE ACLADIRILOR | INDICATIV NP- 016-97 DELOCUINTE CERINTE CONFORM LEGEA 10/1995 L GENERALITATI 1.1, OBIECT 1.1. Prezentul normativ stabileste: ~ condiiile tehnice, parametrii ji nivelurile de performanja minim admisibile corespunzatoare cerinfelor la care trebuie si raspundi constructiile de locuinge. - condigiile de amplasament corespunzatoare constructiilor de locuinge > cadrul legislativ privind proiectarea, execuyia si exploatarea construcfiilor de locuinge 112, Ceringele ce trebuie urmérite in proiectarea, execufia gi exploatarea constructiilor de locuinfe sunt cele stabilite prin legea nr.10/1995 privind calitatea in construcfi 1.2. DOMENIU DE APLICARE $I CONDITIILE DE UTILIZARE 12. Prevederile prezentului normativ vor fi utilizate la proiectarea construcyiilor de locuinge aflate in mediul urban gi rural, exclusiv anexele gospodaresti (clddiri de locuinge de "tip urban") 1.2.2, Prevederile prezentului normativ vor fi avute in vedere gi la ‘modernizarea, reamenajarea, repararea sau consolidarea construcfilor de locuinge existente. Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de catre: - organismele de administratie teritorialé precum si alte persoane fizice sau juridice care inigiazd investiii in domeniul locuintelor (cap. Msi ttn Elaborat de: Aprobat INSTITUTUL DE PROIECTARE, | MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE CERCETARE SI TEHNICA DE [SI AMENAJARI TERITORIULUI CALCUL IN CONSTRUCTIL [cu ordinul nr: 71/N din 27.03.1997 12.4, 125. 126. 127. 128. - verificatorii de proiecte gi experfii autorizayi in conformitate cu Legea 10/1995 (cap.IV) - elaboratorii studiilor de fundamentare ale planurilor de amengjare a teritoriului ale Planurilor Urbanistice Generale i Zonale (PUG, PUZ), ale regulamentelor de urbanism generale si locale, referitor la specificul functional.si condigiile de amplasare ale construcfiilor de locuinge (cap.III si IV) + elaboratorii studiilor de prefezabilitate, fezabilitate precum gi a proiectelor tehnice (cap.III $i IV) Prin prezentul normatiy sunt reglementate condigii de calitate admisibile (niveluri de performanji - conform cap.IV) corespunzitoare categoriei de importanya C, urmand ca pentru construcyii de categoria I), acestea si fie stabilite de cdtre proiectant de comun acord cu beneficiarul. Pentru construcyii de categoria C, de importanyé superioare acesteia, proiectantul, la solicitarea beneficiarului, poate adopta gi alte niveluri de performanté, dar in nici un caz inferioare celor prevazute prin prezentul normativ. Performangele corespunzatoare condigiilor de calitate stabilite prin prezentul normativ, trebuie realizate gi menyinute pe intreaga durati de existengé a construcfiilor. La proiectarea unei construcfii de locuinge se vor respecta, pe lang prevederile prezentului normativ, toate documentele legislative specifice domeniului, in vigoare la acea data. Pentru cazul locuinfelor din cladiri cu mai multe funcyiuni se vor avea in vedere gi reglementatile specifice funcyiunilor respective.ANEXAL1. ‘TIPOLOGII - CLADIRI DE LOCUIT - functie d 1. Zona teritoriala @ URBANE @ RURALE 2, Modul de locuire @ UNIFAMILIALE IVE + cladiri de locuit amplasate in cadrul zonei urbane - cladiri de locuit amplasate in cadrul zonei rurale. - cladiri de locuit pentru mai multe familii (mai multe locuinye) avand acces propriu gi lot folosit in comun; = cladiri de locuit pentru mai multe familii (mai multe locuinje) avand acces gi lot folosit in comun; 3, Conformare gi amplasare pe lot @ IZOLATE @ CUPLATE @ INSIRUITE @ COVOR (RETEA) @ TERASATE NOTA: - cladiri de locuit amplasate izolat in cadrul unui lot ~cladiri de locuit cuplate céte dowd, pe limita dintre dou’ lotuti; -cladiri de locuit amplasate pe intreaga Ligime aloturilor - cldiri de locuit (de forma L sau U) ampla- sate in lot pe limita a doud sau trei laturi, cuplate sau nu cu cladirile vecine; - cladiri de locuit cu apartamente suprapuse in retragere, pe teren pantd. Nofiunea de "covor" este proprie cladirilor de locuit individuale, iar cea de "repea” celor colectve. t Il. ILL IL12. 4, Regimul de inaltime @ FOARTE REDUS -P,P+1 @ REDUS -P#2 + P+S @ MEDIU -P+5+ Pt @ iNALT - cu inalyime P+11 pina la max. 45m (cota pardoselii ultimului nivel folosit, faya de nivelul terenului) @ FOARTE{NALT - peste 45 m. CADRUL LEGISLATIV privind investitia de locuinte CADRUL GENERAL Pentru objinerea unor locuinge de calitate corespunzatoare, in procesul de proiectare, execuie gi exploatare se vor respecta prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in construcyii Pentru autorizarea construirii unei cladiri pentru locuinge (din fonduri de stat, publice sau private) se vor respecta prevederile Legii 50/1991 (care stabileste metodologia privind autorizarea constructiilor; modul i conditiile de concesionare a terenurilor, si condigiile de acordare a sprijinului financiar pentru realizarea locuinfelor) Ordonanja Guvernului Roméniei n.4/1994 privind modificari ale Legii 50/1991, precum si Legea 125/196 pentru modificarea si completarea Legii 50/1991. MENTIUNE: Pentru conditii privind autorizarea, verificarea documentatiei de proiectare si executie, precum si urmarirea comportirii in exploatare a unei cladiri de locuinge se va consulta Anexa general AlANEXA II DOCUMENTE CONEXE Legea 10/1995 Legea 50/1991 Legea 125/196 Legea 18/1991 Legea 33/1992 Legea 83/1994 Legea 114/196 Legea 137/195 HGR 727/1993 HGR 592/1993 republicat in temeiul art.IIT din HGR 761/1995 + privind calitatea in construcpii - privind autorizarea executarii construcfiilor gi uugele misuri pentru realizarea locuinjelor ~ Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.50/1991 ~ Legea fondului funciar - privind exproprierea pentru cauze de utilitate publica ~ pentru aprobarea unor ordonange ale Guvernului emise in baza Legii 58/93 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanye si asigurarea contractarii ~ Legea locuingei - Legea protecfiei mediului = pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare a _licitatillor, prezentarea ofertelor gi adjudecarea proiectirii investiiilor publice - pentru aprobarea Regulamentului privind proce- durile de organizare a licitayiilor, prezentarea oferte lor si adjudecarea investigiilor publice HGR 112/193, HGR 63/1994 HGR 5/1992 HGR 51/1992 republicat in 1996 Ordonanga 12/1993 Ordin MLPAT 91/1991 Ordin MF-MLPAT 1743/69/N/1996 (Anexa) - privind componenta, organizarea gi functionarea Consiliului Internagional de avizare lucrati publice de interes nafional gi locuinge sociale. + de aprobare a Regulamentului privind organizarea licitagiilor pentru achizitiile publice de bunuri = privind spapiile cu alte destinayii, din fondul locativ de stat, detinute cu titlul de chiriag de Uniunea Artistilor Plastici gi unitagile sale componente - privind unele masuri pentru imbunatagirea acti- vitagii de prevenire gi stingere a incendiilor - privind achizitiile de bunuri gi investiii publice - pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare si a continutului documentatiilor prevazute de Legea 50/91 - Norme metodologice privind conginutul cadru al proiectelor pe faze de proiectare, al documen- telor de licitafie, al ofertelor si al contractelor pentru execufia investitiilor publice Ordin MAPPM 125/196 - pentru aprobarea Procedurii de reglementare a HGR $25/1996 activitgilor economice gi sociale cu impact asupra mediului inconjurator - pentru aprobarea Regulamentului general de urbanismHGR 925/1995 Ordin MLPAT TIIN/996 HGR 273/1994 HGR 261/1994 40 - pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizarea tehinic& de calitate a proiectelor, a executiei lucririlor, si a constructiilor - pentru aprobarea Indrumatorului privind apli- carea Regulamentului de verificare gi expertizare tehnicd a proiectelor, a executiei lucrarilor si construcyiilor - privind aprobarea Regulamennului de receptie a lucrarilor de constructii si instalapii aferente acestora - pentru aprobarea: @ Regulamentului privind conducerea gi asigurarea calitatii in constructii @ Regulamentului privind stabilirea categoriei de important a constructiei @ Regulamentului privind urmérirea comportarii in exploatare, intervengii in timp gi postutilizarea constructiilor. IIL CRITERM URBANISTICE } PRIVIRE LA AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR DE LOCUINTE TILL. Considerente generale Construcyiile de locuinge se amplaseaza, de regulf, in cadrul intravilanului localitasilor, avand avantajul Iegaturii cu dotarile din suprastructura gi infrastructura edilitara existenta. in cazul amplasirii locuingelor in afara localitatilor, acestora trebuie sa li se asigure toate utilitafile, prin rezolvari locale, sau prin racordari la sistemul edilitar cel mai apropiat. T1L2. Amplasarea in cadrul localitatii Se var evita amplasamentele in vecinatatea surselor producatoare de noxe, zgomote puternice gi vibratii (aeroport, zone industriale, artere de trafic grew). © concentratii de noxe maxim admise 12.574 @ valoarea admisibild a zgomotului: max.50 dB (A) - 1a 2,00 m de fajada cladiri (in caz ca nu este posibil sa se respecte aceasté conditie, conform prevederi STAS se vor lua masuri de izolare corespunzatoare). IIL3. Procent de ocupare a terenurilor Se vor respecta condifiile specifice date de destinayia zonei in care urmeaza si fie amplasate constructile, respectandu-se conditiile impuse prin Certificatul de Urbanism. IIL4. Orientarea fata de punctele cardinale Se va evita orientarea spre nord a dormitoarelor. I1L.5. Influenta vantului gi a curentilor de aer in funcsie de condigiile din zona, de distanfele dintre cldisi, se vor evita formele planimetrice gi volumetrice care pot crea disconfort la nivel pietonal ”I1L6. Conditii de vecinatate La stabilirea condigilor de vecinatate se va fine seama de prevederile existente in PUD gi in Certificatul de Urbanism. TIL. Regim de inaltime Stabilirea regimului de inalyime se va face in concordangé cu prevederile PUZ si PUD, precum gi cu indicatorii POT si COT prevazusi in Certificatul de Urbanism, avandu-se in vedere totodatd influenja vantului si a curengilor de aer din zona. IIL. Accese carosabile TIL8.1. Pentru locuinge unifamiliale cu acces total $i lot propriu se vor asigura: ~ accese carosabile pentru locatari; = acces carosabil pentru colectarea degeurilor menajere gi pentru intervengia pompierilors - alei semi(carosabile) in interiorul zonelor parcelate, cu lifimea de min.3,50 m, pentru cele cu lungime mai mare de 25,00 m prevazindu- se supralargiri de depasire gi zone pentru manevre de intoarcere. in cazul parcelarii pe doud randuri, accese la pareelele din spate prin alei de deservire locala (fundaturi) avan @ 1 = 3,50 m pentru alei de 30,0 m lungime @ 1 = min. 7,00 m (2 benzi) cu trotuare pe cel pufin o laturd si supralargiri pentru manevre de intoarcere la capat -in cazul aleilor de max. 100,00 m lungime. TII8.2. Pentru locuinye semicolective - cu acces proprit gi lot folosit in comun, se vor asigura: - accese carosabile pentru locatari; - accese de serviciti pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; - in cazul parceldrii pe doud randuri: @ iciem prevederi cap.111.8.1 42 8.1113, Pentru locuinje colective cu acces gi lot folosit in comun se vor asigura: - accese carosabile pentru locatari; « accese de serviciu pentru colectarea degeurilor menajere gi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; - accese la parcaje gi garaje TIL9. Pareaje HII9.1, Pentru constructiile de locuine, in funcgie de indicele de motorizare a localitafii, vor fi prevazute locuri de parcare astfel: - cite un loc de parcare la 1-5 locuinje unifamiliale cu lot propriu; = cate un loc de parcare le 1-3 apartamente pentru locuinje semicolective cu acces propriu gi lor folosit in comuns ~ cfte un loc de parcare la 2-10 apartamente in locuinge colective cu acces gi lot in comun. HII9.2, Din totalul locurilor de parcare, pentru locuinge individuale, vor fi prevazute garaje in procent de 60-100%. TIL10. Spatii verzi Pentru construcfiile de locuinge vor fi prevazute spapii verzi gi plantate, in funcfie de tipul de locuinge dar nu mai pugin de 2 m*/locuitor. BANEXA IIT DOCUMENTE CONEXE P 100 _ Normative pentru proiectarea antiseismicd a constructiilor de locuinge social - culturale gi industriale P7 _ Normativ privind proiectarea gi executarea constructiilor fundate pe terenuri sensibile la umezire. Pw _ Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii C29 _ Normativ privind imbundtijirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice 113 _ Normativ pentru proiectarea gi executarea instalapiilor de incalzire cal - Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia, exploatarea, repararea cazanelor de abur de joasd presiune si a cazanelor de api calda 19 _ Normativ pentru proiectarea gi executarea instalayitlor sanitare 16 _ Normativ privind proiectarea gi executarea instalagiilor de gaze naturele C0 - Normativ privind condifiile de descarcare a apelor uzate in refelele de canalizare a centralelor populate 17 _ Normativ pentru proiectarea gi execttarea instalagiilor 44 clectrice STAS 12574 P16 STAS 10 009 STAS 10101/20 STAS 621 STAS 1478 STAS 8591/1 Pus XXX HGR 525/1996 ~ Aer din zone protejate Condiii de calitate - Instructiuni tehnice de proiectare a ansamblurilor urbane din punct de vedere acustic - Acustica in constructii. Acustica urbana Limite admisibile ale nivelului de zgomot - Actiuni de constructii. Incareari date de vant. - Huminatul natural al incaperilor la cladiri civile si industriale ~ Alimentarea cu api la construcfii civile ~ Amplasarea in localitayi a refelelor edilitare subterane execugie in sapatura = Norme tehnice de proiectare gi realizare a construcfiilor privind protecfia la actiunea focului - Codul de procedura civild - pentru aprobarea “Regulamentului general de urbanism" 15IV. CERINTE PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR DE " LOCUINTE Cele sase ceringe, obligatoriu a fi menyimute pe intreaga durata de existend a construcfiilor delocuinfe, conform prevederilor Legii 10/1995, sunt urmatoarele: IV.1. Rezistenta gi stabilitate 1V.2, Siguranti in exploatare 1V.3. Siguranta la foc - 1V.4 Igiena, sindtatea oamenilor, refacerea gi protectia mediulut 1V5, Lrolare termicd, hidrofugs gi economie de energie 1V.6. Protectie impotriva zgomotului IV. Rezistenta gi stabilitate IV.L1. Generalitagi TVLLL. Ciadirile de locuit vor fi concepute gi realizateatfl inc si savisfacd cerinia de “rezistenfa gi stabilitate’ Prin aceasta se inflegs ct sofimile suscepibile de ase exereitaasupra cad fatimpal exeoue teploatiri nu vor avea ca efect producerea vreunuis dintre urmétoarele evenimente: a. prabusirea totald sau parfiala a cladirii, b. deformatii de mirime inadmisibild, <. avarierea unor parfi ale clddirii, sau a instalayilor, sau Gchipamentelor rezultati ca urmare a deformajilor mari ale elementelor portante, Gavan reultind din evenimente accidentale de amploare disproporgionatd faya de cauza lor initiald IV.1.1.2. Semnifica sutilizati in det sistabilitate 1V.1.1.2.1. Prin “aqiuni susceptible de a se exercita asupra clini se infeleg aciunile galt efeote care pot provoce eforturi unitars deformatii sau o degradare a cladirii in timpul execuyiei sau utilizarii sale. In prezentul normatiy “acfiunile gi alte efecte" vor fi denumite “actiuni” IV.1.1.2.2. Prin "prabusire” se ingelege una din diferitele forme de cedare pentru care se definesc starile limita ultime. IV.1.1.23. Prin “deformatii de marime inadmisibila’ se ingelege deformarea sau fisurarea cladirii, sau a unei pari a acesteia, care atrage anularea ipotezelor ficute pentru a determina stabilitatea, rezistenja mecanicd sau aptitudinea de exploatare a cladirii sau a unor parti ale acesteia sau care antrencazi o reducere important a durahilirayii cladiri. 1V..1.24. Prin “avarii rezulténd din evenimente accidentale de amploare disproporfionat’ faté de cauza lor inigiala” se ingeleg avariile suferite de cladire, importante in raport cu cauza lor inigiala (provocate de evenimente accidentale cum sunt o explozie, un soc puternic, o incarcare excepfionald, sau 0 consecinga a unei crori umane) si care ar fi putut fi evitate sau limitate faré ca prin aceasta sd rezulte dificultaji tehnice dcosebite sau cheltuieli inacceptabile. IV.1.1.3. Cerinja de "rezistenta gi stabilitate" se referd la toate partile componente ale cladirii precum gi la terenul de fundare, respectiv: - infrastructura (fundatii directe, fundatii indirecte, ziduri de sprijin, ete), - suprastructura (elemente si subansambluri structurale verticale si orizontale), - elemente nestructurale de inchidere - elemente nestructurale de compartimentare - instalajii diverse aferente cladirii - echipamente electro-mecanice aferente cladirii - terenul de fundare IV.1.1.4. Ceringa de "rezistenga $i stabilitate” trebuie sd fie satisficuta, cu o probabilitate acceptabila, in timpul unei durate de exploatare rajionala din punct de vedere economic. ”IV.LLS. asigura numai in cazurile in care: sinc intervin situatii de soliitare cu probabilitate deosebit de mica de producere gi care nt au fost avute in vedere la prolestares hu se produc erori umane grave in fazele de conceptie, Profectares realizare gi utilizare ale cladirii risfacerea cerinjei de "rezistenga gi stabilitate” se poate 1V.1.2. Conditié de calitate corespuncdtoare ceringei de rezistenta si stabilitate Cerinfe de “rezisteng i stabilitate’i carespund conditit de calitate pentru clédirea in ansamblu gi pentru parle sale component, referitoare rr eqabilitate, ezistenfé mecanici, ductiitat,rigiditare, durabilitae IV.1.2.1. Stabilitate Stabilitatea unei clidiri presupune excluderea oriciror avant provenite din: ~ deplasarea de ansamblu (de corp rigid) v“Gfeetele de ordinal 11 datorate deformabilitayit structurit 1m ansamblu; « flambajull sau voalarea unor elemente individuale. 1V.1.2.2. Rezistenfa Revistenja une! cll presupune excluderea oricdror avarit proven te june sau intr-un element, aga cum acestea din eforturileinterioare int-o se eculté din proprietatile geometrice gi mecanice respective (inclusiv din ‘efectul degradarii in imp @ acestor proprietati). Rezistenja implic - rezistenfa ultima; = rezistenfa in timp; = rezistentd la prabugire progresivas Rezistenta ultima se referé Ia capacitatea de rezistenti fara atingete 8 in condigiile unor intensitayi de virf ale sau depagirea starié limita ultim actiunilor, Rezistenta in timp se referd la capacitatea de rezisten la diferite an ae{iuni mecanice de durati fra aparitia unot modificar in sens defavorabil in timp, Rezistenta la prabusire se referd la capacitatea de rezistengs fara extinderea cedirii sau prabusirii pe ansamblul cladirii atunci cind se produc cedari locale (distrugeri, deformatii remanente mari, etc.) provenite din diferite cauze (incarcari accidentale, explozii, incendii, yocuri mecanice, incdredri repetate sau incarcari prelungite de durata excesiva). 1V.1.2.3. Ductilitatea Dactilitatea unei clédiri implica aptitudines de deformare postelastica 4 elementelor si subansamblurilor structurale (deformagii specifice, roti) fard reducerea semnificativa a capacitatii de rezistents (in cazul acjiunilor statice) gi fara reducerea semnificativa a capacitati de absorbyie a energicl Gin cazul actiunilor dinamice, inclusiv a celor seismice). IV.1.24. Rigiditate Rigiditatea unei cladiri implica. - limitarea deplasarilor gi deformatiile structurii gi a elementelor nestructurale - limitarea valorilor raspunsurilor dinamice (amplitudine, accelerajii) « limitarea fisurdrii (in cazul elementelor de beton, beton armat, beton precomprimat si de zidarie) IV.1.2.5. Durabilitate Durabilitatea unei cliditi se refera la « satisfacerea exigentelor de performanga de la IV.1.2.1 = IV.1.24 pe toata durata de viaya a cladiriis limitarea deteriorarii premature a materialelor si pargilor de constructie datorita proceselor fizice, chimice gi biologice Durata de viaté este perioada in cursul eleia performangele cladirit vor fi menginute la un nivel compatibil cu satisfacerea cerintelor. Stabilirea duratei de viata corespunzatoare (rafionala) din punet de vedere economic se obfine prin luares in considerare a tuturor aspectelor pertinente cum sunt: = costurile conceptiei, executiei si exploatarii, ~ costurile rezultate in cazurile de imposibilitate de utilizare, 2- riscurile gi consecingele unei diminuari a performantelor cladirit in (incercéri pe elemente, subansambluri, sau ansamblul cladirii in situ sau in timpul duratei de exploatare gi costul asigurarii corespunzétoare laborator, la scara naturald sau pe metode induse). Desfaigurarea incercarilor acestor riscuri; si interpretarea rezultatelor se va face pe baza reglementarilor tehnice - renovari partiale propuse, specifice - costul inspecfiilor, intretinerii si reparapilor = costul demolatii 1V.13.5. Respectatea ceringei se asigura gi prin masuri specifice _ costul masurdrilor de protectie a mediului referitoare la: - conceptia generald i de detalii a cladiri, calitatea execuyiei gi 1.13. Principi gi metode pentru verificarea satisfacerit ceringet de executarea lucrarilor de intretinere necesare; “rezistenta si stabilitate” - proprietigile, performanyele, utilizarea gi modul de punere in opera TV 1.1, Verificarea satisfacerit ceringei de “rezistengs si stablitate a materialelor gi produselor de constructie. se face, in general, pe baza conceptului de stiri limita. 11.3.6. Avariile cauzate cladirilor de evenimente accidentale gi care 1V.1.3.2, Starile limitd se definese in conformitate cu STAS 10100/0 sunt disproportionate in raport cu cauza lor inigiala, pot fi limitate sau gise impart in doud categorii: evitate prin masuri adecvate privind o. star limita ultime (care se referé la exigengele de performanss de = determinarea riscului de aparitie a unor astfel de evenimente; stabilitate, rezistengé gi ductilitate) - adoptarea unei configuratii a structurii care nu prezinta sensibilitagi by stiri Hmita ale exploatarii normale (care se referi la exigenfs de Ja astfel de evenimente; performantd de rigiditate). - asigurarea structurii cu ductilitate corespunzatoare. 1V.1.33. Verificarea satisfaceritceringei de "rezistenya gt stabiitate 1V.13.7. Asigurarea durabilitayii implica masuri de protectie la pe baza conceptului de stiri limita presupune stabilirea unot modele de actiunile agengilor fizici, chimici gi biologici din mediul inconjurator eeleul eorespuncatoare, care includ tofi factoritsusceptibili dea interven! (natural gi de exploatare) ‘Modelele de calcul trebuie sé fie suficient de precise pentru a estima iim cazul cladirilor de locuit cu elemente de beton armat gi comportarea cladirii si pargilor sale componente gi vor gine seama de: precomprimat se vor avea in vedere prevederile STAS 10107/0-9 referitoare rvealitatea probabilé a execufiei corespunzitoare unui nivel tehnic Ja valorile minime ale grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturilor. minim acceptabil in cazul cladirilor de locuit cu peregi de zidarie se vor avea in vedere = gradul de incertitudine al informasiilor care stau la baza proiectarii| prevederile normativelor P2 si C17 referitoare la tencuieli constructiei ~lucrarile de intrejinere prevazute IV.14, Factori care intervin la verificarea satisfacerii ceringei pe baza conceptului de stari limita 1V.134. {in cazul in care metodele de calcul analitice nu sunt Factorii care intervin la verificarea satisfacerii cerinfei pe baza aplicabile intr-o anumita situate concretd,verificarea satisfacert ceringei de conceptului de stari limita sunt: sezisten}é gi stabilitate’ trebuie realizatd prin metode experimentale 1. acfiunile agentilor mecanicis