Download as pdf or txt
Download as pdf or txt
You are on page 1of 314

www.dacoromanica.

ro

ALMANRCH ,ARGUS

SOC1ETATE

000

CAPITAL LEI
SEDIUL CENTRAL

BUCURE$TI.

STR. UPSCANI, 17
0

TARA

IN STREINATATE

4NT 1,

4ILA,

TANTINOP OLE,

J,
0

BANCI AFILIATE

I S, Chrissoveloni &
Montaigne

58 Avenue

VI EN A, Chrissoveloni Bisteghi & Co


5 Canovagasse

Face once
pubhce

fmanciare

de

Vnzn de efecte

actium - Comptun corente,

Emisium de Cecun
pentru

de Credit
stremtate

I
www.dacoromanica.ro

RRGLS

BANCA
CAPITAL SOCIAL LEI

000,-

REZERVE LEI

260,46

SEDIUL CENTRAL

BUCUREVI.

- Str. SMRDAN, 3

SUCUR SALE

BRAILA,
BAZARGIC, CONSTANTA, CRAIOYA

ADMINISTRATIE.
BRNCOVEANU

CAMILLE BLONDEL
D-nh P
M
P CHEYSSON,
J N CHRISSOVELONI, JEAN
R
HALFON, A MoCSONI, S MORUSZI, AL
OTTULESCU, P I VASSALOPULO, RENE
VILLARS
ED WIENEtt
FACE TOT FELUL DE OPERATIUNI DE BANCA
ADRESA TELEGRAFICA

COMRO

www.dacoromanica.ro

66
ECONOMII, S A

DE CREDIT

TIMI*OARA

FONDATA IN ANUL 1885

IL

TIMI$OARA

CAPITAL SOCIAL
AT
FOND de

000 Lei

CAPITAL

Lez

000 000 Lei

DEPUNERI SPRE FRUCTIFICARE

peste

130.000 000

Lei

Str General Dragalina No 3


Bulevardul Berthelot No 21
No 3

SUCURSALE
IN

iBuzias,
Detta,
bolia, Periam
IN PROVINCIE
Vinga, Sannicolaul Mare
Banca Granitei S ,

de Ecode Credit

Banca

Economn,

AFILIATE

Banca Berzava S A,
Banca de Credit Comercial& Romana, Fget
Soc Comercial&
Pallas',

s p a,

SA

de

icotage
INTREPRINDERI

a
a

, 7

ciald

1"

de

AFILIATE

1,

a
Laploatai ea

FACE TOATE OPERATIUNILE DE


STRXINTATEA SECTIUNE

RELATIUNI CU
PENTRU AMERICA
D

de

General

OPREA

Dr AUREL COSMA
Menistru)

510 18

www.dacoromanica.ro

Comer'

511,
18

18

depo-

,RRGUS'

Capital deplin vrsat : Lire Sterline : 300.000.00


SEDIUL PRINCIPAL
LONDRA E C 3
16, Gracechurch Street

SUCURS LA
BUCURETI
Victoriei, 11

--,

COM1TETUL CENTRAL
Sir H. A. Lawrence,

General the

E. W. H.

Esq.

Lord Oranmore and Browne, K. P., P


C

Lieut.-Col. Sir

C.

de CERJAT, Esq

Stern K. B. E.,

M. G.

BANCHERI LONDRA

BANK

ENGLAND,
Glyn, Mills & Co

DIRECTOR GENERAL D-nul HERBERT LOCKE


DIRECTORI LA BUCURE*TI
D-nul ALEX LUCASIEWICZ, Director
H R. SALTMARSH
M FRANKEL, Directori adjoint
D-nii AL FRIEDMANN E
39G

www.dacoromanica.ro

ARGUS

ROMN de

PRIMA

i MOTOARE

SOCIETATE ANONIMA

DIRECTIUNEA
Adresa telegrafic

Adresa

VAGONASTRA"

Str Lascdr Catargiu, 11


Uzine

VAGONASTRe

o
A VAGOANE

de vagoane de persoane, de

Ori-ce

de lux, vagoane cisterne de spirt,


vechicule industriale,
forestiere agricole, constructiuni de fier,
suporti nituite, piese de ma5ini
stlpi
poduri, piese
sdrobitori de
de fier, burlane de
de metal

sondaj, cazane, rezervoare pentru


spirt, petrol

de once

marime
Piese de
vagoane cisterne
normale

pentru vagoane

SECTIA MOTOARE
tone
Autobuze, camioane
cisterne, automobile,
350 litri

capacitate, automobile cu
de in
cendiu, automobile stropitoare, strunguri
de

de 1 000, 1 200

1 600

ma5ini de
de 15 35
, motoare
cu benzina, locomobile, ferestrae cu motor
de
DEI

CERERE

www.dacoromanica.ro

prese cu excentric, grupuri electrogene,

OFERTE

L NACHT
IN NUME

BUCUREVTI
B

Str

Str. L A B I R N T, 80

26

C A. ROSETTI, 7

2929

20

Regele Ferdinand, 22
Str

35

Str Memorandului, 2
Bulevardul Carol, 4
Strada Dogariei, 43
Schelhnggasse, 6
Rue du Temple

TELEGRAM METALNACHT

METALE, FERARIE
EN GROS

www.dacoromanica.ro

BANCA ROMANEASC
SOCIETATE

CAPITAL

IN ANUL 1911
FOND DE REZERVA 395 000 000

SEDIUL CENTRALEI

SUCURSALE

Bazargic, Brasov,
CetateaChisin5u, Club Constanta, Craiova,
Galati, Ismail, Oradia-Mare, Satu-Mare, Sibiu,
Tighma, Tulcea
Soroca,

Arad,

AFILIATE
Banca Almajului,
Banca Bacului,
Campulungul Moldove-I ung
in t)
Banca de Credit & Industrie,
Banca Comercial &
dustrial
\
-

Banca Corvineank I
Banca Creditul Dobrogei,

Banca Creditul Prahovei,

Banca Economului,
Banca IasiIor,
Banca Maramuresank
mahei

Banca Mehedinfului,

Banca Petrodava, P
Banca

Banca Rdutdor,
Banca
Banca
natului, I
Banca

a Baa

rientului,
Banca Sebesank

Banca

Banca Durostorului,
St!

Banca

tefan-ceI-Mare,

Banca Suceveana,

FACE TOATE OPERATIUNILE DE BANCA


sCRVICIU SPECIAL PENTRU RELATIUNI cu
593

www.dacoromanica.ro

CREDITUL EXTERN
Capital 60.000 000 Lei. Prima einisiune

000 Lei

COMPLECT

Str C A

p 41116

37

EXECUTA ORICE OPERATIUNI DE BANCA


:

Furnizeaza din depozitele sale


ce reprezinta
Materiale de cale

dela fabri

normale

Mate-

nale pentru atelierele de


de locomotive
vagoane Fier de beton armat Traverse I, Fier
rotund
supenoare Meta le de
once format dimensiuni Ma$ini
scule pentru
ateliere mecanice Ma$ini pentru industna
lat,

complecte

ma$ini pentru fabncarea

mizilor Explosibile capse fitil pentru industrille


Komnick" Aparate pentru
miniere

apei sistem Neckar" Aparate telefonice, centrale


telefonice automate Instalatii de laboratoare Produse
dentisticd
chimice Instrumente pentru

-----.....-.....--ab..--.

DL

LLI

PRODUSFLE

'LA

IF

VINDE CEREALE
POSEDA

de I

de

INTREPOZITE

de

MAGAZINE PUBLICE

GARA DEALUL

- TELEFON 41 79 -

www.dacoromanica.ro

OC KS

BUCUREVI

000

LEI

CAPITAL SOCIAL
REZERVE LEI

67
BANCANAT

ADRESA

MEMBRII CONSILIULUI GENERAL


D nul M Oromolu, Guvernator

T. Cpaanovici, Vice Guvernator

CI

Director

Oscar Kmacescu,
Stroescu,
Saligny, Pre5ed Consil de Cenzori

N. Bllnescu,

Cenzor

G Georgescu,
Leon Sculy

Gr. A Eremie,
Zeuceanu,

Cenzor
Cenzor

D Gheorghlu, Secretar General

provizorm Comisar al Guvernulm

Cs
SUCURSALE

CRAIOVA, GALATI, IA$I

Bazargic, Botosani, Brasov,


Caracal,
Focsani,
Constants,
Ismail,
Giurgiu, Husi, Lugoj,
Mare, Platra-Neamt,
R
R
Roman, Satu-Mare, Sibiu, Silistra,
Sighisoara,
Slatma,
govite, Tg -Jiu, Tg -Mures, Tecuci, Timisoara, Tulcea, TurnuMdgurele, Turnu-Severin,
Arad,
Cetatea

15063

www.dacoromanica.ro

RLMANRCH

ASTRA

SOCI ETATE ANONI MA

CAPITAL LEI 450000.000

LAMPANT,
ULEIURI MINERALE DE
PRIMA CALITATE
a se adresa

Pentru comenzi in interioruI

SOCIETATII ANONIME
PEN TRU

DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLEULUI


BUCUREVI, GENERAL BUDIVEANU, 11 bis

Pentru

destinate exportului

a se adresa :

SOCIETATE

ONIMA

BUCURETI, Strada PARIS No.10

www.dacoromanica.ro

ALMRNRCH ,RRGUS

11

0000( 000000

COMERTUL

8
8

SOCIETATE IN NUME COLECTIV


PROPRIETARI

B SONNENTHAL & OFICIUL ECONOMIC AL ROMANIEI

BUCURESTI - BULEVARDUL CAROL No 7


MARE DEPOZIT DE

MASINI, UNELTE

SCULE

REPREZENTANTA GENERAL a URMTOARELOR CASE


Sachsische Werkzeu maschinenfabrik Strungun de precizie
Chemnitz Ma*ini de rabotat

BERNHARD

AKO

ER

de

VerkaufsgememschaSlat

Auerbachwerke in Dresda

AUG MEISSELBACH
BISCHOF

Wurtembergen

ca

Maschinen-

fabrik in

Strungun revolver
Masmi de frezat
Masini de
Filiere universale

Mawi de
speciale

WILHELM SCHWERTFEGER

automate

Werkzeugmaschinenfabnk, Wiesbaden

IOHAN KRALL
Apparate, Wien

electr

Ma*ini electnce de
gurit

BOLEY &

Ma*ini pentru me-

JOH. BURGSTALLER

Ventilatoare, Forje,
etc

M. H.

Macarale, Vinciun,
etc

fin

Maschinenfabnk, Esslingen
Maschmenfabrik, Wien

Gm bH Hebezeugfabnk, Hannover

de filetat mici,
Berliner Prcisions Werkzeug frezere,alezoare,bur& Maschinenfabr Berlin-Charlottenburg ghiuri p ghevint, etc
Schmirgelwerk
Pietre de polizor
KARL HINNE
htz Ehrenberg

FLECK & Co
&

Messwerkzeugfabr Aschaffenburg a M

Instrumente de
msurat

www.dacoromanica.ro

LMRNRCH

12

GENERALA"
GENERALE

SOCIETATE ROMN
CAPITAL SOCIAL DEPLIN VRSAT LEI

000

la finele anului 1923


de la
Societln
Daune pltde In 1923
Asigurn asupra
vigoare la
de

Daune

53
31

102
1923

44

591

0
BUCUREETI -

SEDIUL

UNIVERSITATII

REPREZENTANTA
REPREZENTANTA

in toate

Pentru

Nicolae

TELEF

12

23

IN BUCURESTI

No 4 - Telef 5 13

IN BUCURESTI

No 31 -Telef 54 56

din vechml
BIROUL TECHNIC IN CLUJ

No 3

Proprie)

Transport

contra daunelor de

Fluvial
Mantim

Terestru
AsigurNrile de transport
In mod special de cutre
Central Transport" din Brda, Str
Traian No 8,
Palatul Generales
de Sucursala
Central

Str Paris No

de
dup
combmatiumle cele mai avantajoase

bonificare de 3% asupra
primelor
de caz de moarte mixte
st.utirea de plata primelor
caz de invaliditate Astgur8ri de Rente etc
Pentru folosirea
largi a muncitormui Generala" a
trodus
Populare,
exammarea medical
de accidente
Asigur5n

Individuate
restituirea primelor, ,
pentru
de
de
pentru
industriale
de obiecte proprietatea
automobile, precurn
contra
contra stricaciundor accidentale ale automobilelor
a exploziei
includerea furtului, incendiului

de furt
gospodgru, casse de
contra jefutru

La

(curlers), etc

Asigurn de geamun
Vitrine,

firme

Prospecte

pe

etc

once

www.dacoromanica.ro

la cerere

13

IN COMANDIT
::.:.:

FERERIE, MAINI,

: ARTICOLE TECHNICE

EN GROS

EN DETAIL
88

Telefon

IROCO

Acir

- STR

No

141
527

30000000000000000000000000000000 0000000C

www.dacoromanica.ro

14

SOCIETATE
SEDIUL IN

BUCURE

Strada PARIS No 4

Adresa telegrafica BLANKBANCA"

CAPITAL SOCIAL
DEPLIN

LEI 125 000 000

REZERVE LEI

000

LEI

SUCURSALE
IN
PARIS Place

IN
I,
42,

Sf Anton
(Gura Oborulut)

NEW

ARAD,

CERNAU

GALA

CONS
Ismail,
Mare,

TA,

20

COIVSTANTINOPOL,
Han,
Stambul

K, Broadway,

No
33
WIENA

ALBERT BLANK
6,

Nr 6

Co

Mure

OPERATIUNI DE BANCA
C URI

SCRISORI DE CREDIT
COMERCIANT1LOR SI
SAFE, etc
592

www.dacoromanica.ro

41

,f '
-4

.7

'!
aw
www.dacoromanica.ro

,ARGUS

16

CAPITAL LEI
INSTITUT DE ARTE
DIDACTICE

ROMANE

000
STRAIIVE, REGISTRE

FURNITURI DE BIROU,
LITOGRAFIE, TURNATORIE DE LITERE CARTONAGE
DE

Atehere speciale pentru fotografie


DEPARTAMENTUL GALANTERIEI
Arhcole de vomj Truse,

de piele pentru Doamne, Bronzun,

Statuete Cnstalun Portelanun


SECTIE
DE

DIRECTIUNEA

Edgar

BUCURESTI

INSTITUTE TIPO-LITOGRAFICE ARTE GRAFICE


CONFECTIUN1 DE

Soseaua Bonaparte, 68-72


BUCURESTI

CL UJ

BUCURESTI

TIMISOARA

Bulevardul
Strada Paris, 16,
Calea Mo

3-5

2-

(Sfetea)
No 14 16

Strada Tepes-Vod No 2
DE DESFACERE
Bulevardul
3- 5
Calea MosiIor, 62-64
12 (Libr Joanitiu)
Strada

No 7
Strada Eugen de Savoya No 7
SOCIETATI AFILIATE
din VALEA

REPREZENTANTE
38S

.
www.dacoromanica.ro

,ARGUS

17

VEDE

TOT

TOT
CONTROL-PATRUNDERE-CLARITATE

COMERT

INFORMATIUNI

INDUSTRIE

ANTE

STATISTICI
ANCHETE

TUDII

AGRIFULTURA

SINGURUL ZIAR ECONOMIC


DIN TARA

ARGUS"

ARGUS"
EDITIA FRANCEZA

APARE ZILNIC

ORGAN ECONOMIC ROMAN

IN 6, 8

PAGINI

CU ARTICOLE SEMNATE
FINANCIARI
SI ECONOMIST! ROMANI

APARE

FIECARE

DE CEI MAI

ZILNIC
rezul

CEA MAI

DOCUMENTARE

CELE MAI EXACTE INFORMATIUNI

Poli

de
a

probate

Cesium

Ga

DARI DE

COMPLECTE

PRECISE ASUP RA
ECONOMIC E

Acte de
Acte dotale

popriri
comanda
mente

REDACTATA DE CEI MAI DISTINSI

Firme

AI ROMA

strate

E MATERIALUL
U
UI
INFORMATIV AL
DISPUNAND

Arenddri

A R G U S"

etc

ratorn

etc
REZULTATE

CONVOCARI

EDITIA FRANCEZA A R G U S"

$1 CONSILII

DE

BURSELE STRAINE 51 DIN TAR A

ESTE

COMERCIANT 51 INDUSTRIAS DIN

STRAINATATE CU INTERESE

TARGUL EFECTELOR

ROMANIA

AL DEVIZELOR

A RGUS"

DE

APROAPE V I AT A

$1

ULTIMELE EVEN IMENTE


INTERNE $1 EXTERNE

CIAN
INDUSTRIALS ROMAN CU

ORICARUI

INTERESE

STRAINATATE

www.dacoromanica.ro

18

IN
care strlucesc deasupra capelelor
asemenea unor fulgi de

Nebuloasele ce,
siderale,

projunzimile

apar

ce
su lummos sunt
desffoara pe cer,
pe care ochiul omenesc nu se poate stura s le admire

Dar dincolo de

cer

dele fr

ale

In

fnc alte

stele

ca

Nebuloaseie - Calea laptelui - Meteorn

Nebuloasele
noptile foaite
seruhe vedern pe cer, ici
fulgi de
ce a
noun
fondul mai
bia se
luneta
fulgi
avem
unoi
multicolore, pietie
cele mai
teem
unele
smule
par
marele br al

tea sunt Nebul9asele Ce


era
hunt ele ca sora
lea laptelul, compuse

ele

e, Ca

de stele at it de
tiimet decat o slaba

ne

Sau dupi
in formatie9 T
sunt lumi
nu a fost

Calea

a
ului,
toate tirnpuille

menuloi
zeiloi ,

la palatul

pe

genda de

Acolo

stele at
inc it ni se p

mea76 o
Soarele nostiu, cu tot

sunt

putin
le conduce
parri
tea
matemiale

51,

la 400 km

aceste fugitive
o

de

toi-

a,

contactul

mi-

de

sunt son

e sti ibat

de mii de

a
De unde

inz indu-

pot parcui

i
o

una -

nar ice

cam

stelele

ito

lumiloi apuse

cometelor sunt
a- osemmte ale

www.dacoromanica.ro

un

re colt al
ce
unnersului actral9

rule

compun Calea laptelai


apioape in planul
al al

tel tic

a-

asteroin

(le

it un im-

decadenta,

de topa7

din ne

lunimo

pi

spatiul
sa ca

Milmane de
nostru t
tile supuse
m
pentru

ti

dintie

ne

ale Sf Laugiatioase ,
ent nu sunt stele
lucesc deasupia capetelot noastic,

Le

La e

stia,

de pi

E lupta
contia fugului
ce cupiunde tot

L legea

condu

cea mai

nebuloase,

pel ceptibil

oa

laptele incepu

din

-- mica
ca msectele- nu e

nu

e t Junona laptand pe
le, copilul a muycat

in

ca regele
colo ca o

e9

miste-

ele sunt
acum in

Drum ui

clecedati

UN MUSAFIR AL SPATIULUI
Apropierea planetei Marte de
a fost,
1924, pentru
un mare
palpitant eveniment Din milioanele de
astre, care populeaza imensitatea infinita,
nu se prezinta,
slabilor
mai bune
pentru a fi observat,
lumea

ca roiatica planet

zeu

pmntul

Marte
Planeta Marte

globun ale

Mute

de

Oibita

altul a o

000 km -

de dL mimai

ne

tai e

este

diumunle
se de acuste

jmul

de attactie,
distanta

icelmasi
fost
ele

descne o

constantd

sunt eliptsce

suntem

de

A fost un
1800,

Wute

pentru

ast
nu

fusese

de

de

h
2000 obsene
studieze de h o mica
aceast
a spade al no$tii tiulm care,
Soarelm

h 228 000 000 km


limp de un
321 de zde,

iproape

la 149 500 000 km

an, se

exact

Mute,

cea

mntul

lume
avem

ele

nusterul,
savanat

observatmul
de

a lor

lume

isy, de
cmcizeci de am,

Somele,

Totut

de

lime

Mute

Somele)

- se

Despie

euuWnite dect

in lime

zice

ese

de

Conjunctie
Cand Pmantul,

- se

avizi

se
zice
Soarele)
gsesc,

Cnd,

copul se
mtea

semne
lunnneazd
fhelinle
observato
vede
contmen

, canale
cea mai aproma- te,
polaie
tenoase
Aceasta s'a
albe, tonun rosntice, manifestAn
h 23 August tiecut,
www.dacoromanica.ro

captivante ale unet vieti

de secunda

auolo, o

Se

lume a

41 secunde Ast-

Tot 50 de ant,

atea 94 Pe

succestunea
e apioape aceea5,

anti
a

avea

fel

de

lungi deck pe

37 minute, 23

zile, 23 o

686
30

Anotimputile

24

se

ce nu

este

cu a

la 15

65

sau
Pentin
toate
ceste fapte obselvate sunt

Nu e o viat
totul alta

fund
ile Pmantulm,

totul

lin

de cele pe

ceast

ce fel de funte

astionomi spun

pe

la starea
viata se

de

ge
du

Puna,

nostru
un
apioape

de

lapte

ute e

un mediu
e
de cand viata
supenoate cul
atotpu-

credem
me

de

nu s'au
apioape fixe,

acestea,

su-

e solidg, nu li-

este,

Acete fapte,

se, la

planeter,

de alt

- pete

de

ca cule

sau

facultate de adaptaie

mc

dou calote

fu
tatiunile
a
u indu se

au

pe

mntulm
ghiata

100

Este un medm nesufent

multe tunecoase s

tempe-

tiebuie s

putm a displut,

Ce trebue
ca

cuit aceste
s'ar

se
sub

poate, la 120

nu

sunt foatte

totul atmga

de
acolo

ide centi
nitat

Diferenta

de centuate

vie-

du-se sub

15-20

aueasta

tule

fizice

s
le

pentru
ghiata
sau

se

depozitele de
ale
planetate ea
intense Aceast viat,
uu
fi ea,

a
Cole- piteltucc

ca

www.dacoromanica.ro

atmosfete
slab
sunt
ne-at
poate

21

sborul

Imaginatia
h deslegmea acestei

Rdzbolul

sionante emgme

de

curiontlte ne

ce se

pe acest glob

destal de

atat de

astrul

nu le

ne dea
rezultatele observa- perm ea
sale, imaginatm,
schimb, un
multe
a
pus pe
seama
ales eu
P
planete,
aplopieln
de
este peditie

e cunt se pie-

au ajuns

olutia

stint tot atat de


se
te,

de

a
fi

sa

la
daca

de

pun

de idee, sa vedem
sema
asteptat
un moment gust
ce

1101,

ne

dele

duc

iazele
In des-

dep

se

lode funte

noastia
atat

nmlta

ne mtugheze,
dai
difent
s ne
o pioba de vanetatea
a pioduselor

de

te

El a

semne

de mdioane do
ei
o comumcale
telegi
optul,
un-

23 Au

sa

sa ne

f
Id

sau pun alt meste-

sau

de noi

de

Incercdri neisbutite
sa

pentiu
spatmlm
mita

eu

acestoi
ce

tot din

F,

din

sau

Aceste

pun

o vie

muntelut

puteinice

puse
le

au

Cand

situa
Iungfiqu,

o coast

De

plini

spre

lume de

Mmpi de

se

totul

ce

tiebumu facnte

favoiabil
sunt

ar

unul de altul

90

de

puteie Un

crescut

de

www.dacoromanica.ro

globul nos

ALMRNRCH ,RRGUS'

22

a Mai tiem

Cate' a

Apoi, de male

ful

plim-

pe
se

inghet

de
e

nt

se banunsea

S'a deprtat

n'a spus mmic

Cu

te

de

pe

itat lemezulta o planeta


tin
(le

lui Mutt

ue

ap

ice ista cue kilometiu

ut

putm pe

23 August A

un

o dust

km

sa

de

osi

200

lu

a obseii

inetii de

e tie a
fiumoase
depaisa
a

de

fi

Doi prooroci, - doi satehti


lun

inul 1877

Lui op

man

cat

&cat

maint

dlept,

pl tinte Ce

lanete mull in

fo

Cu infei

omeg

in

Deimos

mi

km

pc

Plecand

15

60
51

meta un

leghe

planet M

u
6000 km
lun
daca ne gandim

km
E

stiabatut

20 0110

din

toute

000

tnt
doua

(1(

"11(1111

itt

otet

sci
u ele

et

la L

\
El

ift

ea sa

te

mult

1720

te

www.dacoromanica.ro

(le

ROMANII AMERICA
cinci am

America

egii ea neamulm,

fie tot mai mutt


se dea locul

nu numat
c mn
Canada, au
pe

ca

alta paite

Statele Liute

din

in

La

De%tul

ea

Unite,
dode

ce

Tara dolarilor"
La noi exista cred nta
ca imigrantul roman castiga
cea
mai mare
mari bogatii penare ferictrea
t' u
a trat
tara
dolarilor
calegenda a
te-va
romaneti
a decamagit

pe
cu

au
mari

tiona'a in in mile
de Romani-Americani

sa mearga la
vata mu te

despre tara

Cei
teptat

spre
numarul ctimeloi gasesc

a fi departe de a intimida
unora
Pentru ca sa poata castiga un

generatiuni
obhgati

de stat

ei in-

aproape

un gi up

fosti

ajuns sa dispuna de

de

de mare se
romani care

frucastigate
diferite
intreprinderi comere
de
roman trebue
munceasca schimb
de voiaj marchidanie
din greu
noapte fie in valvoarea
brutaril,
restaurante
dogoritoare a
de fier
msa
etc
Putini
favorizati
ori
in
acesta de soarta
impreait

cal mai feria t caz


o
automata Moartea it pandeste la tot
multi sunt
carora le-a
fost deajuns o miscare
ta
a
sau ispasi cu viata

Romnii din Canada


In Canada nunarul Romanulor
mare, in spesingur moment de nebagare-de seama stariti e comparatrv

Tarana
pamant

depaite

cial printre
obtina

cet

- =time

care

noroc
regiunile
Do-

provincille manoase ate


schimbul
care au fost colocestor murci istovitoare primesc nitre minion Brutanic
nizate abia
inceputut secolului pre23 si 35 dolari pe saptamana
cruri

privattuni - De
ca din

sa se

sa se bpseasca

lu- zent

sa tralasca
trunita

acestia

ar mai putea
de
in
sa se repatrieze Dar

greu

cand

pierduti
ca cetajutoare fami'iei de acasa
sa mai
tent
loi tot romani
caute sa-si agoniseasca pentru a-si
lasate
urma
dar au ramas
bogatasu care au
Desi
o anumita
peste 50 de
din
le oferea ocupatiunt bine cuunoscute

merica Cu bann acestor muncitori se


numarul
intretin azi mai buie de 15 scoli
mai
se
Statele
manesti
in curs de
Unite Explicatiunea acestui fapt e desbare In
tul de sunpla cand
gandim ca
;acantetor li se preda
de Ro- proape
expatrierea
grantului era
temporara penparinteasca,
i
tru a gast de lucru de pe urma
Numai pe
aceasta se poate
constunta na- sa-51 poat intretine familia, plat da
man

www.dacoromanica.ro

economist o suma
care ca numarul
mare de
inighebeze o gospodarie
grant s se
statele
Ori in acest scop Statele- dustriale din Rasaritul
Unite
oase
republici Enumrand statele
condituni
in ordinea
numeromanesti, gasim ca
cifre - Asttel, dupa unele rice a
il ocupa statut
statistici urmeaza
in Canada ar
gieco-ortogsi cam 15
de Romani
80 000 care se gasesc 9
doxe
7 greco-catolice in
de
orase Cleveland, oungstown
(Evrei, Ruteni, Austriaci
),
cand
Canton, Akron, Cincinati DayUnite
nurnarul Romanilor ar ridica la pas- ton, Lorain
Newark
te
000
celorlalte
mai
sunt
Mansfield, Toledo
din Romania la 93,000 (in ordinea
In
apol

impremrimile
5 orasa se gaimportantet Evrei, Unguri, Sasi
un numar de ferma lucrate de
) Deocamdata nu sesc
Svabi Ruteni,

e
putinta sa se
care exacte Romani In statul Pennsylvania au
din cauza
cum s au facut
biserici ortodoxe
4 gr
in
censamintele cum
datorita
a,
colonolor din
gresite ale
din
apartinand innoritatilor
port, Scalplevel Emigraiti
se
mai gasese
in Pittsburgh,
nilor din Canada, dupa curn am menimportante
tonat
sus, se ocupa
agricultu- alte localitati mai
In Ah-hugan exista o colome mare
ra
cre5terea
Aproape

Detroit
matate din ei sunt stabilit
pro- in
vincia
Mai mult de trei Hugh/and Park Majoritatea lucreaza
Ford cum
mil se
in Ontario,
ma- in
in alte
de aitomobite al cror
yoritatea sunt lucrtori in mine
centru e acea regiune
Michigan
Colonist
stapanesc

moase ferme

in provine

- prima la

cea din urma la

dou
ortodoxe, in
Alberta sunt
colonie importanta e in olar Detroit
Saskatche- rasul Chvago din statul

Romani' din statut

$coala - In toata Ca-

nada se gasesc numat

diana au 6 biserici in localitatile


Harbor,
East
Terre Haute GruChicago, Gary
puri mai
sta-

romanest 7 Ortodoxe 2 Baptiste


Sambotearia
fost cladite
o
sunt intretnute de
care tele New-York
ffallo
coloiii in
platesc
pe preot
nu au

mai multe nu e atat datorita

sinteresarei credinciosilor ci
prin insasi ocupatiunea
tu
la

chester

ca

in

Middlewton,

o biserica

Paul, in New-Jersey,

in

orasul
cu

St
bise-

rica in Trenton
colonu in
cauza neputan- Perth Amboy Jersey City Hoboken,
Newark
o bidu-se aduna
la
stint
serbari
, et n ai
sa for- serica in Ohania Centre
Los
San Francisco,
meze
intretine n
societat de
(toate tret in Ca'ifornia) Balsau cultura
au facut frati
timore (Maryland),
t (Condin Statele-Umte

mari Din

Boston (Massachussetts),
Portland (Oregon)
(Montana),
(Florida) St Louis (MisIn
de pribe- Jacksonville
souri)
Richmond
in
gie din Statele Unite n au avut de
Emigrant romani se
tmpinat la mceput
greu- (Virginia)
de
sesc in foarte multe ora)e
localidesi
acolo
din Statele Unite
in numar
care au reusit s
la o situapentru a se putea zice ca
tune frumoasa e
redusa
formeaza o colonie

din Statele-Unite

necticut),

curand dupa debarcare au gasit de

intreprinderile industriale ra- Evren-Romni cred ca e loin acetas ocupatiune pe tot cut a amint ca in Statele-Unite se
peste 50 000 de
acolo E firesc deci gasesc

www.dacoromanica.ro

ARGUS
din Romania Meseriasi ocupandu-secu
s au stabibt in
tre americarie
ni special
orasul
numar de a
New-York, unde sunt
proape 30 000
e interesant cu
prime la acesti romani
e faptul

propnetatea unora din aceste scc etati


In asemenea localun
tin confennte
maca dansun nationale
plese romanesti manifestan care au

treze pentru Romania - tara de uncle

societati
romanestt
toate
din Statele Unite Nu voi
ziarele care au aparut pentru
tulip
oare-care in acea tara ele pot ft
clasate drept simple incercan
insa apare zilnic la Cletelaqd
ce
al 19-lea an de
existenta iar

comertul

facut ca mci chiar


deveniti
cetateni americam sa nu se instrailar
colodesi aproape toti se naturahzeaza neze de
continua
passa
la un
cetteni

au plecat - cele

Mai mult inca


publicarea
frumose senti- jina

se bucura de frumente Multi din


moase situatiuni ca de exemplu doc-

profeson
farmacisti
avccati
functionan, functiuni politice artisti
mai
dintre
totusi
etc

Romani s au ndicat in America prode seama


odata pe saptamana
a , Romanul
de ajutor de
amtor
Ca societati de binefacere
rand
a aeste in
scopul
juta

membrit

farnilule

in

Dar a vorbi de Romanii din Stacum


curand dupa incetarea
tele-Unite fara a
organizatiu rasborului, aceste orgalizatium romade ajutor
cultura ar
nile
au rezistat
vremunlor
vederea cea mai
semna a
prin care
emiimportanta manifestare nationala a
granti munsera in Statele Unite
Plugarul nostru imigrant a avut
plahrea constiincioa,a a marelm nudisciplina necesara de a for- mar de beneficii ce se acumulasera
nergia
departate
fara
ma in wele
sleise fondunle societatilor
deci t
jutorul nimanul, cea mai puternica

ale ,Uniunei

si-au indeplinat

pe

Odata

acest

ganizatiune de peste hotare


trecut pentru a preintamp na o
Cultura din tire , Uniunea s a incorporat
Societatilor de
ce
o
form legilor americane
azi desi
za peste
de soctetati fondate
mai
unele societati functionand
functionand
toate colonule roma- in mod
e de asteptat ca
din Statele Unite
socie- nu vor intarzia de a adera
la
au fost Injghebate atat pentru a aceasta puternica
tememica orgalumina pe emigrait
mentine
nizatie
lui flacara conshintei nationale
On-cat de imperfecta ar
descne
cat
scopul de
ajutora pe el, rea de fata aceste putine informatiuni
sau
sa de acasa in caz de
din
tor ca
vor convinge pe
cident
moarte
majontate
se poate spune ca in adevar ele dela tara desi muncind din
prisosinta

mic au dat totusi

de

sentimente frumoase
atatea calitati
fundca putme sunt chiar societatfe
patnotice
Romanismul
se
asociatiumle din Tara care sa
unele prisable incapatoa poate
cladinle frumoase,
re
cuibunle de lectura ce constituie vinte - lua pilda

".
A

www.dacoromanica.ro

11,

,ARGUS

REFORMATORII
sau

etc e un

cand revoluponarul o
reformaton
considerap ca

din

pe a lui

a pune o
considerabile

luponari

se

distrugtor prin

de revoluponarul

aduc

REFORMATORII RELIGIILOR
Cea mai

ele pe

pe

u
pet sana

mai

ele

cet call

ultul

lc

sa
sa

le

Judusmul

Tot

se

Ro_

qtiumului

adapta
toate cul
luand pe Moloch si
e
si
thigulei
Isis,
is si Apis
pe
pastieze
tes
Gahm impodobind Puitheonul
Zo

efoi
oblig t

se

mat
(

qceste

subsisti

de

aint atoll

platonicium
pantheismul
ingemos si
au
expli
pe acela
de h
mitologia
pret micn e
mitologice
o
o le
pe
adoi Libanul f ula
s
sensul
pi
lu
nului, west
un la Moise
si
Mahomet, a
efacu cultul o

anclui
tonda
edic
toi m

cum

chiai din disci

pe

emonnle institui 1)1 00111

poln

fost

Astfel se

oduse
e

mulm, p

pi in

la Isus din

moditic

net

Mitologia ne

is

ase

plofetului

si

sont at du
osi
de cutit toll,

du

filosofica
fi

:: PAUL
- GALATZ EXPORT CEREALE
528

www.dacoromanica.ro

mai

RRGUS

Prima Iun

31 zile

15 lanuarie

1 lanuane

Rt
Apu

Apu

oi

lb

NOTITE

PROTESTANT

Non

I)

Botezului
L

(P

5
6

M7

Mort

Sf loan Botezitorul

Ito

8
I

iton

Dim
I

dupa Botez

ti

el

D1

Ion

bot o it

ut

S
1'

L
17

Dumm

Ci ut

M 2(
M 21

Epif D 2

10

Sf at

24

Srbitoare

Dumuuca

Zacheu

M 27

D3

-f

26

up

vin

in

din nc

tot

n
to

REFORMATORII OMENIRII
RAM

dici
at

ti

inuse

fin al

in

ii at is

XV

isnu

anti se

oil

inbil
tie

ea

nata

in

I in

do

sgomol
i

so

eni

lie

it

www.dacoromanica.ro

e coral
ieligius

IANUARIE
LUCRARILE AGRICOLE
J

2
S

IANUARIE

Plug

Punci

01

u 01111

51

imp

I)

le
1111

8
0

10

it

[1110 ele

1111 1

vale
L

12

M 13

le - Se
In

de
I

- Se

cite

17

CONT CURENT

18

VENITURI
M 21
J

22

24

L 26
M 27

J
30
S

31

Numele

Numele

Adresa

Adresa

Telefonul

Telefonul

www.dacoromanica.ro

CHELTUELI

ALMANACH ARGUS

Februane

itul
Apilsul

15 Februane

7 ore 19 m

oie 16

17

CATOLIC

1 - Dumuuca Hanamench

5 Sf
6 St I
7 Sf 1

Apolonia

S ta

fa Fulalia

12

13 Sf

into

Melehe
tun

Sexagesuna

Sexagesima
ma
Gertruda

Teodoi

17

18 SL P 1
19 Sf
20 Sf P

Arhip

Rom

Muitilur

ta

Dum Lsatului de carne

23 Sf Mue
21

Sfat

Daini n
Marlea
T Miercur

Lp

ip St Io

uclueriu

tu
leouot

eon

21
1) 22

risipitor

Duminica

sovei

St \

Sf

16 Sf

Septuagesima

Septuagesima

10 Sf
Sf M

la

Dorotheia
Agatha
Ricard

Dorotheia
ta

Duminica

D4
Blasiu

Polu

Gabriel

26

NOTITE

PROTESTANT

Dum 4

Intampinarea Doninului

ore 41

Apusul

OR
2
3

28 zile

FEBRUARIE

doua

la

la
stint de
ua
stomacul

27 Sf

in

REFORMATORII
a

Dupa ce

a opta
muntele
olnenne t

de a

insa de
El

lui

despie

Corpul

nustic
pentol

de
e

ininat

la funta di'

se

t
e

este

el atinge

a
b

cultul

despre sufletul

e tuplu

sutlet 81

corpulut el cade
la perfectiuno trebue
intelepelunet trebue
te

du

al

se

Pentru a

sa

don

in

www.dacoromanica.ro

de re
in lupta

au
a

FEBRUARIE
LUGRARILE AGRICOLE

- Se
rite - Se

pentru

din
de

stint pie

grad

pamantul e

seman

- Se

de

solul nu e prea umed -

se

-de prim

bobului
de

mai

graului

- Se- Se e5te

- In

de

se

- Pepinieristu

- Se

altoml

ianetele

si

ea,

aleg
med

- Se

de legume -

'mete

'nil

piltiunjel

gr

ele

igele

mai

M 17

CONT CURENT

19

20

VENITURI

20
23

26
27
28

Numele

Numele

Adresa

Adresa

Telefonul

Telefonul

www.dacoromanica.ro

de

gulie - se seam t

L 16

- Se

CHELTUELI

ALMANACH

A treia

31 zile
Martie

15 Martie

So

2m

ORTOJOX
1)

2
3
M

CATOLIC

de

asim

Luebiu

Ia

Reminiscere

in

P
(

St Pat
St

lo if

M din
P lacov

2.1

Po
t

Benedict

3 a Postulul
"icon

D 22

ie c

t Ocuh

2 a Postului

V 20 S
S 21

9 ta F
S ta M

L
18
19

udeutiu

St Eulogio

Sf
J 12 Sf

17

Reminiscere

S ta

M
M 11

V 13
14

roma

8 T
9
S
10 bf Matt

Cunebund

Quatember

NOTITE

Ludo"

Sf

6 ore 33 m

18 ore

USU1

Lactare

Lactare

Sfat

24

26
27

Duna Veshre

u tu

Vestire
t

Godson

ion

S 28

D 29

mai
lumea,

4a
u 'rut

L
M 11 Sf M

metro

Lp

REFORMATORII OMENIRII

HERMES (Trimegist)

Egiptulni

tr

fost

Lgipt

le

Thot
Orient

de
le

care

tune

de

es

un

la

ea

du

au

to

marele

telm

lu p
dotiulm
)
dialog
Trimegist

e a fi fo5t
pal

pu

no

dogme

lupteloi teologiee

www.dacoromanica.ro

MARTIE
LUCRARILE
MARTIE
L

Plugria -

8
9

M 10

natal
de

12

Se
gele

mete

Se pune
L

- Se sapa

se

M 18

vinutele -

CONT CURENT

19

VENITURI

21

22

M 24
J

26
27

31

Numele

Numele

Adresa

Adresa

Telefonul

Telefonul

- Se

st se sea

continuA semanaturile

post

M 17

po

se

in iamduitti ilda
se mai
eti
pe stratuil caldmele

16

20

- Se

- Se

legume - Se

GrAdina

13

intalala -

pacnnele se

butasi

11

eartofi

- Dezgropatul copenul
- 1 epinietistul coil
ea - Se fac plautatil
ponn - Se
pomn In

Via

rapita de

cele

Se gr
oaele
lele de

de

bob

canepa in
a doua

seman

www.dacoromanica.ro

de

ALMANACH ARGUS

APRILIE

30 zile
15 Aprilie

Aprine
So

5 ore 36
18 oie

18 ore 40

CATOLIC

ORTODOX
Egipt
Titu

M
J

Par

ud

d)
o

dun

D5
Sf
Sf

Lp

Lpipte

M irt

Viderea
(s

ternon

S 18
0
2

M2

uo

d
ta

M Vinere (s

M Gheorghe

Sf

Sfat

(
t
u

Dominica

Misere
fi

tabagismul,

Anastasiu

Ap

Robert

Mart d

Rudolf
Quasimodo

Quammodo

t
t
t

Dumm

In

J
4

S ti

Maria Lbipt.

Joi

t
M

Floriilor

t hodion,

de P

Ap

Sf

alerm

d)

NOTITE

PROTESTANT

ea

came
de

SI

REFORMATORII OMENIRII
de

ORPHEU
doctrma
eu

Grecia

se

la

este o

indulcire
de pantheism pronuntutu

vntoaro
de idole profesato
doctrine uoarta
apa

atunci in Tracia
urmele

in
Origma lumurilor
Principit fundamentale ale
uuirea
case nuiced toate fliutele Ha
I ranos cu
o mofunzime
nepatruns
osul
informa
precum
insemna

este

el

pentiu delietele
parcurga alto
destinate

este dar
peutru paeatele

ticacti prin alte corpuri

lui

mod gradat

orbeyte

sus

www.dacoromanica.ro

ARGUS

APRI
MEMENTO

LUCRARILE

APRILIE

- Se continud semanAturile

de primavar
umb

D
6

10

D 12
13

M 1%

- Se

sapa mare
dezvoltati
plantele

omizi - Se

rile - Se

la vie lu

luna precedentd
face
stroueste
solutie de
cand
bine
In pepinierd
se
de
tutorn

dati din ochn

de legume - Se aelisese

rhsadnitele calde
caldicele straturile Se
recolta
a ridichilor salatei
de
Se lac
liber So
timpurie
incepem

la

plivegte

prima

a
a
cartoful

conopida

mete

11
1

18

CONT CURENT

21

VENITURI

M 21
M

J
21

D 26
L 27
M 28
M

30

Numele

Numele

Adresa
Telefonul

Telefonul

www.dacoromanica.ro

31 zile

Maiu

Apusul

15

Soarelut

10

CATOLIC

ORTODOX
1

Profet ernia
Ad M
t Dominica

Filip
Sf
T Jubilate

S ta M
M 5 S ta Mart
4

S ta

M6
8

t St Ap

Ev

Piolet

Sf

St

Marin

Sf
P

c Mire

2
23
21

Mai tir

Sf P

Elena

S 30
D

Pancrilm

Regate

Donmul

Ai nold

Anastasio
Domnului

t
I

it

Sf Filip

Sf M Tetapont
Eroilor
t ta
oodo

Marnert

Christian

28

Dietrich

Cantate

Numert

Constantin

Aflarea c
M2

P Latta t

Venant (Rog )

Mart P

NOTITE

bi

Sf M

tS

33

Jubilate

t Rogate

M And

4 ore 52 m
19

lacov

T Dominica

21

PROTESTANT

Gag
t Cantate

Mochte

tI

Apusul

ert

Ep

Edmond
Weds

tre
vegetate, ci

co se

se gasesc ho

REFORMATORII OMENIRII
e fondatorul
ieformatorul
Patna
ZOROASTRU epoca nasterei sale
stint tot
de necunobcute
e
once
el apartine celei mal vechi
antichit itt Este poate anterior biahmanismultu Poemele primitive
de Zoroastru se
in orginal
Erau
cea
cunoscut4 Ele contineau tra
ditiunl
dogme
liturgia institutule politice
Ceeace a
din aceste poeme deli
amestecate
da principalele
ale acestes
mutice ieligii a focului Cultul consista
care se
loroastru era
din
sa
Despotismul era stabilit
principiu
dcspotul
eia
ernamuntului
totdeauna
upe de
seprezenta cei
astri
ciclunlor primitive Legsle morale
ca principale dispozitii
irtutille domestice Casta
era intelepteste oiganizatli
aproape

www.dacoromanica.ro

MAIU
MEMENTO

LUCRARILE AGRICOLE

MAIIJ

- Si

de
et

niet e

- Seboabe

face

cilor

9
10

de

M 12
13

ceasta

14
15

tra

isos

cupru -

si

de legume t

sunt udatul pi

continua
continua
mete

16

cono
etc Se

17

18

CONT CURENT

M 19

CHELTUELI

M 20
J

21

22

24

2a
M

27
1

28

D 31

le

Numele

Adresa

Adresa

Teletonul

Telefonul

www.dacoromanica.ro

ila

in

se

be

rod

di

face

La

de
Se

la
puma
lccoltea7a ra

- Se fac

1)

pi

porumbulut bemanat
da

nei

fac
porumb

ALMANACH ARGUS

17

IUNIE

eeasea

lume
Apusul

re

ore

ORTODOX
Pair

Martir

ohn

J
6

t
t

Lunn

Quatember

Med

Va

Egtpt

tin"

Pr Amon

2d

2ad

ta M

M 30

Sfat

Pmlin

t N S' Ion Baez

Ion

sf

Fee

Pavel

Ap

color

tS

Ap P

tare,

it

de

4d

Tr

3d

P
Sampson

2d

Sul'

ta lulu

Sf M
24

Tr

kilt
ta

I)

Apostol lud

manuel,

Sf M

oltmot

Verde
t

1)

Trenne

Treime

ee

NOTITE

lt

CATOLIC

30 zile

3d

Tr
Pavel

Pav Ap

nor' os

shb este bun peutru


du

REFORMATORII
M AN U

din cele

legislator

leg,

cod o

Bi ahina

tat

gentilui

celebru cod de legi


autor al
hi care se cunosc Intitulat Manava
Sastra

lui

in

LI
eisul era cufundat
durata disolutlel
Brahma
lume eu cele
ale
celelalte plincipil
adica des
keel pe
poato
hotbrand
in gandul
substanta
diferite crea
produce inns
apele
care
eni un ou
aurul
sub forma lui
Dupa
ou
an
lui Brahma
echivalcaia cu
110 400 000 000
prin
pal
paiti
din
cerul
la
cele opt
si
iezervorul permanent al apeloi In codul Mann
e zeul
rand
creator
al
El

era

aceasta

La

isuu

www.dacoromanica.ro

it

turbut
lui

El nu

MEMENTO
M

LUCRARILE AGRICOLE

nu s a

Se

a culorlalte

umbului

i-

Se

coltea78.
L

se

fanetele
la

doulea

leag i

urea -

artiliciale

de lapita de

pomil -

al
contra

do

La

- Se

dati din

poinli

12
13

a II a

orzulut

coasa la
borceagul

fac

zarravat -

udatul pi
continul I gsudirile
din luna
timpurn
mu
mtens

M 16
M 17
18

CONT CURENT

19
20

21

22

VENITURI

J
26

27

28

M 30

Numele

Numele

Adresa

Adresa

Telefonul

Telefonul

www.dacoromanica.ro

CH

al
se

plivitul -

legu
tofu

IULIE

A*eaptea
lulie

ORTODOX
Martir I mint
I St Andrei Cretanul

Prof

Sf Maitu

M
M

L
M 21

M2

f
St
S

Tr
a

6 a d Rusalii

6 d St Tr

Dum 7 d
of

Ilse

ti loan

ta M Magd

ta Maria Magdalena

20 Sf

5d

Lp

I mil

t
t

7 Fiaki

Pius Papa
Bonaventura

M
M

Ap

Luiza

Filip B
6d

Soborul Sf

S 18 Sf

d Rusalu

Dumuuca

ta Felicia

S ta

L1

4 d St Tr

5d

Torna din Mateo


Lp

Ulrich

Numermn

4ad

6 S
8
9

NOTITE

PROTESTANT

Teobald
Cornehu

CATOLIC

Cosma

4 oro 46 m

Ap

3m

20

15 lulie

Soarelu

4 or 36 m

Somolui

31 zile

Magd

Sfat

nariu
ta

Adormirea S

7ad

Dum 8 d
Pantelirnon

Ap

Chi
Ana

Nicanor

Berthold

loi

cool de
so

Ap Sil

d St Tr

astmatmi
al
ahmente
iepede
cafeaua

ta

Beatrice

1g de

REFORMATORII OMENIRII
BUDRA-GAUTAMA sau SAKYAMUNI
situl secoluluI VIII a Ch la
India
so vadA

e fiu do rogo S a

destin

care sfar
Din copi

Cand

pa
dormta de a atinge perfectiunea
a duce o
se rutrase in stagier
de ascot
a medita elabora doctrina sa
Sakyamuni so bazeazA
admisE
lumea
esto intr o
schimbare moartoa succedand viotol
se In
inlocuind moartea CS omul
tot
I
etern al
toate
In
trecand
de
elementare
la cele
poi
Locul
care omul ocupA
vasta
a funtelor depinde
de
actelor
care le
In lumea aceasta Sporanta
care o aduce Sak3amuni e posibilitatea de a
do legua
transmigratiunilor
El mopAvAdueste necesitatea de a libera
de
lume
pentiu a duce la salvare In hurvana
pontru
i face intro lumen imaterialA
undo se confunda

litul

Budha - ratiunea

www.dacoromanica.ro

IULIE
LUCRARILE AGRICOLE
M

2
3

- Se

cositul
naturale

le

poiumbul
artificialu

se

stransul f maim de

trifmul dan a II a coan


lopata rapita

eeicalule

- La

patul undo nu s a teimiwit tr itamentul


contia boalelor eriptogiunice La
se

J
10

tre

mingtele - Se eon

Se
M

ratul graulni

or

zului graului

12

M 11

lacomi

eel

triunuhmlui Se
se
pun
e
Iructe
In
de legume -

pomn
nevoe

o paite

pra$este ei
felul do legume spie vanzaiu -

16
17

18

CONT CURENT
VENITURI

L
M

21

L 27
M 28

M 29
J
It

Numele

Telefonul

tot

din pl intele cultivate in

se

us

Telefonul

www.dacoromanica.ro

GHELTUELI

31 zile

A opta lun

15 August

1 August

3
4

M5

i
9

13
14

9ad

in

Schimb la
I

D9d

Euin 10 d

Sf

17 S

Ad

10 a d
Martin
M

Ad M
D 10

11 d

Sebald
20

Profet Samuel

21

Apostol
Matto
11 a

22

loan'

12 d

L 24 Sf Mai

30

t
t

I ersoanele

to In negru stint
in
cand e
la o temporaturA

Coz

Ion

Cap
13 d

12 a d

L 31 Sr

Sfat

Ludo'

Pimen

27
28 SI

tolomeu

Tr

tolomeu

M trin
Sf
Mart

M
M

Si Tr

atu
len

Tr

S ta

Sf Pir

ui

Laurentie
M

D it t
L

Schimbar la

into I

Sf

M 12

Tr

Dominic

7 Tinoti
M utir
Schimbatea la

St.

Sf
Sf

Ciprian
d

Ci

NOTITE

CATOLIC

ORTODOX
2

a ore
m
19 ore 22 m

2 ni

Tr

D 12 d

ori mat

de

it

REFORMATORII OMENIRII
PYTHAGORA
a Cietona in

institut moral

cipoli

animal
amesteo

a
do

au

polittc

s a n3scut lu.
Babilonia
noua

a font
yth igola arata
Dumnezeu

sa

em

sulletul tiece
unni
in
al
a lost
pur
in
in
toologico stint
ita
cultivan toate

chaldeian
ale

un

sale

la moartea

stitntele
sunetelor

Ch A caltorit

atribue
patratul
au

demonstrat in
e

de

www.dacoromanica.ro

filo7of
de

AUGUST
AGRICOLE
1

-prim

calelor

eratul -

ce

tae

se usuca

porumbul

se

la murat - Se scot cartoln timpu


a III a coasa la
tri
Se
conditu dacai cultma e in

a face provisla de

tru

japita - Se pre

Se

017

Via

tul

de

grau

pomil -

- In
fac

se

de cupru con

11

M 12
J

tre
fa

in

se

- In

In gratlina de legume udatul


pentiu

13

Se
de

11

1,

D 16
L

17

CONT CURENT

M 18
11

19

CHELTUELI

20
21
22

L 24
M
M

27

.
28
29

30

11

Numele

Numele

Adresa

Adresa

Telefonul

www.dacoromanica.ro

noua lun

30 zile

SEPTEMBRIE

15 Septembne

Septembne

5 ore 38

Apusul

18

a ore 56

18 ore 27

Apusul

PROTESTANT

NOTITE

oteu
Mart

I ea

Mo so

ta

j Dumuuca 13 a d Rusald

14 d

Sf M
t Nasterea

Doom

t ta M

M Teodha

t Dum

SI Cruel

ta M
P
Sf
Lam

Sh

S
D

loan
ambeit

Ap

D 15 d

16 d

Cruce

Foca
loan

Tr

Tech

D 16 d

17 d

Sfat

ard

Andochte

Eufrosma

t Duminna 16 a d
2

Crucd

Nicol"

F1

D 20 t Dununna
22

D 14 d St Tr

t Quatember

Sf

21

uido
15 d

Crum (post)

do

Pi

18

Tr

D 13 d

Tr

las
Mihad

ence

su
it

blonde

cop

JO

bru

I mtele
este de

REFORMATORII OMENIRH
Luiopa sub numele

KONG-FU-CEU
Confucius b a
Lu astzi
Confucius avea grue
o mofesa nu

era

mbit
caie a
cunoetintele
Reloirna
r
politice ale gui

totul
se

te pe tint

a Ch
anul
spunS
o poseda
tra
Sunt
care a
pentru a apro
coutine

trecut modelele

pe

sa n a coutiibuit
pentru
acestul
de plecare al
a
este
alta
as!
nu e speculatix nu
origina
n are
un filozof
in ea Confucius e
un
care
biblia e pentru
tutea

spintul

este

www.dacoromanica.ro

SEPTEMBRIE
I

i11

AGRICOLE

SEPTEMBRIE

gricol t
autophigni

orz

de
bine

de

recolteaii

L
M

cile

ogoare

speiml a
11

12

Ia
scoatem

trntnti co

de se

re

acem
t

pentru

(le

de apa

not

de

- se sapa
celele
penttu

parech

emelge
VIC
timpuril In

le

att

znizavntul
la

e nu mat

i ecolt

ile de

se
de

Somanta

-E epoen care
1

Incepein

Se
toamn i

vanhat
plantule

ea

m in tie

t
i

libere

praz

17

CONT CURENT
CHELTUELI

20

21

M 23
J

24

27

M 29

Numele

Numele

Adresa

Adresa

Telefonul

Telefonul

www.dacoromanica.ro

A zecea

31 zile

OCTOMBRIE

15 Octombne

Octombne

Soarelu

17 oro 58 m

ORTODOX

I)

ul

Anton"

Tr

Pl

M6
7

ta M

Ap

9
11

D 17 d

Dum 18

17 a d

NOTITE

PROTESTANT

Apo" Auama

1
2

17 ore

Sergio
ta

'cob

11

13

SI M

Pruiti

Sf

iduud

Paraschiva

D 18 d Sf Tr

Dum

ud

Sf M
17

I) lb

tote!

lui

20 d Rusalu D 19 d

19 a d

'pro,"

M 20

eel

1 or II u

21

I at

22

M
M

Lr

ion

t Dominica 20 a d Rus

Cap' a

Cordula

fiat

Ap
23

Tr

19

Sfat
D 20 d Sf Tr

Dum 21 d
Autaudu

Dimitrie

La

40

omul atinge

sale Dola 60
scada

si
ta

S
30

Lucamu

Lucaum

kp

REFORMATORH OMENIRII
I

MENG-TSE

al Chinni dupa Confucius


a

cutruerand

IV a I

de a
de a

baue

se

Sin

spune el esto nunui


un
este un

ace' a lut
public a
la
muncei la
sa

a nascut

If
in
dieptul

o oper
este

ni

sub
celebru

in

sa a

sa al

regilor
Acela

At

mai

al

Bmile

lui

once economist
pentru

www.dacoromanica.ro

de a

ele

fo

,ARGUS

CTOMBRIE
AGRICOLE

- Se

de toamna de cereale - Se
D

L
M

porumbul Se
se
ca ogor pentin
de
Se scot sfeclele
In
cartofn se
pae
pamant la phstrare perite
supravegheaza cerealule in
dau la
nu sunt
La

51

aceasth

ou

L 12

tiebue ha fie
- Crama
supraveLheaia vasele in care
- In de
de pomi se
pun
in
de
- gropi
Se se
gunoesc
pentru
noile plantatii
de legume - Se scoate
vatul de
morcovn

M 13

chile -

curate
fieibe

estu in

afumate

J
16

17

18

patrunjelul

prazul
ridi
recolteazd varza conopida
gulnle - Se pun uncle zar7avaturl
se vor
timpuriu
arpa
patiuniel
Se gu
noesc
se
parcelele libere at
la
boidee
silozuri de

CONT CURENT

M 20

VENITURI

M 21
J

22
23

24

26

M 27
M

J
30

31

Numele

Numele

Adresa

Adresa

Telefonul

Telefonul

www.dacoromanica.ro

A 11-a

30

NOEMBRIE
Noembrie
b

ORTODOX

t
M

V dela Luca
P
Matt. Galaction

Sf

Ap Filip (L
P

Sf
21

tir
olet

M2

Sf

2
D

Auda

t Dam 25 d

Sf Clement P

Sf at

Loth

S ta

25 d Rusalii

Tr

Clement

ta

col

Amos
in

In

24 d

Tr

lisaveta

Sf Felix de V

Perm!

23 d

Ottomai

Elisabeta

Clement P ipa
M Ecaterina

S
21

24 d

Ep

Lugemu

Edmond
Clement

Grigone

S 21 t I &area

Cumbei t
Loon

Apost. Matein

Claudtu

Sf

23 d

Aur

dm ii
22 d Sf Tr

23 d

Mai tin Papa


Rene

Mina

Leonard

Leonard

P loan mi ostivul

Tr

Sidonu

Martin

M
1

21 d

Onisifor

Ap

M 11

f Duin 22

Gavril

t Arh

49 m

NO TITE

Hubert
Sf Carol Boromeu

P Pavel
33 m din

7 ore 12 m

16

CATOLIC

M Achindin
M 3 Sf Mart Achepsima
J

15 Noembrie

3m

Papa
Mauin
Sosthene

Nu d
dot
cilor alcool
il Iran
smit,
suga
Alcoolul
e
noimala
a
cop

Coni ad

Seth

Dam Advent

t Dam

Andi ei

REFORMATORII
scrntor

PHILON
(Egipt) pe
dintre care un tiatat despre
cesti asupra

caractere e

evrcu de

sa

a Ch A

De

asupra

la Alexan
multo opere

opificio La Philon
adept al teorulor gre
Ehndtrei

a
orientate
Philon so imparte
ceeace
gandeste el despre
despre
Stint
lumuri
sale e dualist ca Platon apoi
pantheist
acea
umtatea
univers
line e adept al teormi emanatlei Philon a impreunat idem de Dum
nezeu cu acea a mwarei el
produce
focul arde
cum zapada inghiat ca efect al
sale
lesnic
In
durat
711e creatiunea duplt cum
do a
Biblia
Philon ea
de totdeauna
sa
va continua in
are credinta
Dumnezeu nu
numai in
a creatiunei
cauze generale
nu
ele
dar
prezent
individ e o lume
e decat o
omul
natura nu
sau fac parte din
nu se face
din
a
sit ii
toate
au natuin
e
re
alexandrine care a
al unei
de ant precedand
preparandu i filozofia
onsusindu

din

www.dacoromanica.ro

NOEMBRIE
FHMEMENTO

LUCRARILE AGRICOLE

NOEMBRIE

pamantul nu a
Inca
do
sfuululor a

J
6

la

-destundatul pentru

Se

In ce

Li

fie
ce scad

tali! Su

M
12

atul
legaud

it t

fructelu

opilor
plan
e
JUL imprujurul
g

du

ce

are

In gradina de legume L

continua

un stint
splu a

mu

buruentle

lu

tatlalule
unergic
natu

f tuutule

peutru

elu

pot

se

Se aco
fr

M 17

CONT CURENT

CHELTUELI

20

21

M
M
J
27

I)
30

Numele

Numele

Adresa

Adresa

Telefonul

Telefonul

www.dacoromanica.ro

A 12-a

15 Decembne

Decembrie

Rusaritul
Apusul

16 ore 36 in

Sf

Sofonia

M8
M9

Cuvioasa Fdofteea

P Patapie

Parinte

sr

J 17
18

Profet
Martir Sevasti in
Sf M irtii Bonifacio

Lazar
Gaetan
Nomesiu
Dam 4

St

L 21

Toma
Honoratu
ta Victoria

J
2

S 26

10

Archid

M din
de

14

M 30

11

Eugenia

t Sob P C

28 10

Sf ta Martira
ta

3 Adventul

Nicasiu
usebin

Sf Elefterie
Sf Profet

23

ICornelia

ta
Camasin

Sf

20 T

2 Advent

t Conc.
ta Leocadia

P Danul

11

Barbara

ta

Ambrosio

Sf
Ana
Muc Mina Cublcularul

S 12
M 15
M 16

Nicolae

Silvia
Cassian

Francise
ta Varvara

Varvaia

16 ore 35 m

PROTESTANT

5f

Naurn

Xpusul

CATOLIC

M 2 Sf Profet Avacum
Sf

7 ore 46 m

ORTODOX

31 zile

DECEMBRIE

tt
t

Delfina

dN
ucisi
Trolirn

ludita
Waldemar
pimachu
3 Advent

I utroptu
lsraef
)

ristoph

4 Advent
Tonia
Isaac
Ignat

Sf at
Fva

loan Evangh
Copiu
David

de

multe
din prea
ire

Cele

mn

sanatatea

Silvestru

Melani

REFORMATORII OMENIRII
mai celebru dintre refor
In
moderni S a
1843 A
nnsiunea
religioasa
nu
ea
19 ani Doctrina
numele
sa
foarte repede In Persia
Belucistan In par
a
Arabia
este
81 etern al aegilor
cele
conceptit ale
divine este distanta ce
psibologia religioasd a ra
selor arlene de aceea a
Pentru aceasta din
Dumnezeu este o persoand
energia
cu
totul
totdeauna
lumen pe care a
o fund
a "rut funded
a
babist nu poate
conceput
decat
trdind
funded el
unitatea
primitiva care rdspandese viata
vreo
sau o fractionare IndividualitAtile create aunt supuse la o loge a
numerele
19 fund consider
In doctrina ba
se
diferite
nu
a
acem a puterei magme a
creator Dumne
zeul babist este
filozofiet Chaldoene
al
un
orientah, dun toate epocile

MIRZA-AL1-MOHAMED

este

Persia
oarte
tea

www.dacoromanica.ro

RLMRNRCH

50'

DECEMBRIE
LUCRARILE AGRICOLE
M
M

3
4

8
9

10
11

12

D 13

DECEMBRIE

vremea e bund
Se

fac lu
anterioard se adund uneltele
se curt se
se ung

- be pune

la

se pun la

- Se fac

gata in

Se inchee socotehle
lantul

- Se

Via
pentru
vasele

grdina
pomu
de

de

se

a le

bi

se

desfundatul

ha supravegheaza
de

gerul e tare

zarzavatul

pae Tot
de pae
frunze la
la
arpagic ca
nu
- Ingrihm sculele - Facem socotehle

16
17

18

CONT CURENT

19
20

VENITURI

L 21
22
M
24

26

D 27
L

de

In grAdina de legume - Veghem

nu

de

se

28

M 29

Numele

Numele

Adresa

Adresa

Telefonul

Telefonul

www.dacoromanica.ro

ARGUS'

51

ANUL ROMAN
roman este
par4
(Calendae), al Idolor (Idus)
Nonelor
retrogradare AstIel, 27 Martie era a 6-a zi
zi a
se
Calendae
lanuarle, August,
Octombrie (31 zile) Decembrie (31 zile)

de biserica
cu ajutorul
de Calendele lui

4
5

VI

IV

III

Nonelor
Ajunut Nonelor

1V

None

III

6
7

VIII
VII
VI

None
VIII
VII

8
9
10
11

IV

12
13

Idelor

Februarte

Calende

la
VI

27
28
29
30

IV

Nonelos

Calendelot

None

VIII
VII
VI

VII
VI
V
IV

Ajunul

Ide
XVI

la

VI
V
IV

V
IV

Calendelor

la

III

(In anti
a

Calendelor

.
-

I Nissin

26 hnuarie
Lum 9 Febru
25 Februarie

Inceputul

Inceputul Lunei
Postul Estherel
Purim

10 Martin
Martie
26 Martin

Mercuri

Susan
Inceputul

8 Aprihe
Pastile,

17-20

II-a
III-a

I-a

21

9
Vineri
Sambata

Aprihe
Marti
Mercuri o Aprilie
Toi 16 Aprilie

1 Yjat

VIII-a
Inceputul Lunei
26 Aprdie
(Lag B'Omer) Marti 12
A 33-a zi a

Inceputul

Ajunul Rusalulor
Rusahile (Savuot)
Ruslhile,
II-a

Pastile,

22

24

Jot 28
Vineri 29
Sambata 30 Maiu
Marti 23 lume

Inceptitul
Daramarea Ternplului
Av
9

29

1925

(Pesach)
16

Sept

Hamisa User .
44

de

doua

5685

de

XV

XIV

la

ANUL EVREESC
5686
5685 5686 I Anul
Sambata

568o a inceput
Dummica 20 Sept

5 eveth

Nonelor
Nonelor

III

None

XVIII
XVII

Ajunul Calendelor

31

IV

Idelor

Ido
XIX
XVIII
XVII

XVII

la

29

III

Ajunul
Ide

15
16

Inaintea
Idelor

Puma

(28

Noem brie (30 zile)


Calende

2
3

Romann
Calendolor

se

Inceputul Lunei .
Arderea
Inceputul Lune

Nou .

9
22
Be Av)

30 lube

Vmeri 21 August
Vmeri 18 Septemvrie

www.dacoromanica.ro

Urmeazd)

5686
(Bus

in t)

Anul Noti,

Dunumca 20
I

21

pac

s tu

28

2 Octonwrie

17-20

Octomvric
8

a-

rit

11-

( ustilor

arbato

it

tutu t
a
3760

dt

10

18
12
18

de linstos

I din

200 (1

este

comuni

711e

revme

teem

epoca

se
386
dupa
sol

pe

lum-solm de
711e
o luna de

evreilor

inceputul

ANUL MUSULMAN
1343-1344

1343

1925
I inuarie

lot

Gemandi

men

20

amelor
Profettilin
profetnliti
Lunet

Noapte

trie

26
I

22

e ruars

27

11 M

1)

este

16

12

postulut eel ni

26 Marbe
Dununica

17

tut

27

No iptea

urimul

uramul
8

Moarte t
t

21

24 Aprilu

eel
mare (Curb

it

18

Aprils

ot-Puternu

10

mare,

2)

Ill-

26 Aprils
27

imbata 2 M

t Muntele (

12

24

Mire t
8
10

20

1nceputul I
rat

nil

28
23

Dumnert

imul

,arbatoirea Pacu

Dominica 42
Miercun 15
Julie

www.dacoromanica.ro

1344

nut

t 22
Tr

inert 21
inert 18

lot

1n-el-

ir

Medina

12

inta

28

it.

Therrurt
irte t

inceputul

I-

17

Gemadi el Aver

/ut

Marti
(

Gemadr el Ahir

Anul
comun do 1j4

17

2
tu
incope

lea

Marti

so

192d

d ita

ANUL CIVIL
NATIONALE

SARBATORILE RELIGIOASE

PENTRU SERVICIILE PUBLICE

(Stabilite prin

Consiliului de

No

471

1921)

17

lithe

twist

loan

ru

ea

fateI)
(1dm

Domn
ea

ph

23

n)

( onstanten

21

t 40

28 M

(lith

21

ea

at

)-27

batot

Mitt
Ill

it

parada

pi

usti ,
istst
t

a
I

ea
(1877 in

10

i rs

1881)

28

LEGA LE

it

bue sa

In afara de
ire

toata
urmato

botar

instututtuntle

oie (1

lanu
24

ea

f
(23

28 M
August)
(26

mete

www.dacoromanica.ro

ANUL 1925
Are 365 zile, 52
INCEPUTUL SEZOANELOR
Ilenusferul

Vara

la ore 12 ni Toamna
la 22 ore
m
lama

21
21

Toamna

Sept la 13 ore 43

22 Dec la 8 ore 37

Durata
Crepuscululut

Apusul

7ma Solara

ni

ale

cele

Duran

it i

7 44

ni

Vom avea dou eclipse de soare


luna

/ma Solara

Crepusculului

I tasar

22

Vara

lungi ale Anului

cele

21

Ilemisferul

ECLIPSELE

80

dou de

SOARE

In parte)

total

nu vor fi
in Romania hr din eclipsele
ei
de luna va fi vinbila cea din noaptea deh 8 spre 9 Februarie hta
in penumbra h 8
Intrarea
h 20 b

8
Intrarea
in umbra
22
8 7
Cele doua eclipse de

Fsirea

echp (Fiza nnxima) 8

din umbra
din penumbra

23

FEMNIFICATIA ZILELOR
derma dela
inseamna

Lunae dies =
Mars sau Mai
Vinen

htmeste
Acest

dominica=

dies = 71
Domnului
Lunei

dies =

Lst

tut

lui Marte
Mercur

in it

in
dela S ibbat-ul
dies

lui Siturn

www.dacoromanica.ro

Jupiter
lui emis
numeau

55

DE REBUS MARIS

1STORIA
NAUTICE. VAS PLUTITOR NAVIGATIA CU
MERSUL CU AJUTORUL RAMELOR
1 NAVIOATIA CU VAPORI

de CONST C TONEGARU
-Avocatta

Captlan

Arta
teordle cele mat apropaate de in excentricitatea orbitei
sistemul solar s a din
de
marmi
nebuloasd cauza
format dintr o
fenornene, a avut

adevr,

o
din soare,

a se

la suprafat
format
diverse transformatiuni gazoase o
solid,
s a concence
trat spre centrul sau
primelor isbucnin vulcanice avem
sau plutonice compuse din roce
cristaline, grand
profir, roce
hpsite de urmele
Daapelor avem terenurde
tare, suprapuse ca
stratificate
ca
cand ar fi paginate dupa varsta

In weste roce s au gsit urmele


precursorului omulm, antropopitecul
terenul quaternar pe scena superbalm teatru
naturel omul
face
apantla
eel mai important
zis omul din epoca Madelame,
in care
s a gsit fosila lui, sub
a necesitatilor, se preqateste de a
cale spre
aceast
s au
incrustate pe
de
pe coarne de ren, pe madreperle
pe
de silex difente desenun,

perfectiune

reprezentau scene din viata pri-

mitiva
Din
ren omoplate de mamut,

de
unele

reprezint instrumente de pescuit cat


oameni in
construit din
scobit cu
foc

Or

cum

primitiv

lumea reala abstractiuni,


aceste documente ne servesc la
celui mai
punct, de
incepe
se
istona
artel nautice
la,

subiectele artistiee

In vremea potopulw

un document nu ne poate

viul

cauzat
torentiale provenite
din
stagnau deacondensarea vaporilor,
preciziune

de

supra regiundor malte


blia ne descrie creatiunea
toate

deliuviul

descris de
ne
pe

am putea

de

se construia
contimporand

nostri

de

Cu

este
nu

incredere, totusi

cAte-va din des


platitar,
cuum
acea
de oarece
sa
ca
nava

ce spune Biblia
aise lui Noe FA ti un chi-

vot din lernn de


eu
vet face
vel lipt pre din
pre din
bitume
Si-1 vet face
lungimea clavotulm
va fi de trei sute de
Ferestrele
luminoase vei

chivotului, de un
d asupra, lar
chivotului o vet pune in coaste
U
vet face
de
jos,
la
$1 al
treilea
CA iat Eu vol aduce
pre pmnt'
etc
IntorcAndu-ne
partea
vom vedea
in timpul cataclismelor
dela reconsolidarea cowl,
martor ocular, refugiat
terestre,
pe
solulul primeste cele
dintai
privire la
de
corpurile plutitoare
cot,

de toTrunchiul arborelua gros


de admirarente fund subiectul
de a
tie,
asigurat
vasul

In epoca de tranzitle dela quatero


nar la epoca pe care
meste hiatus,
se
treste mai malt din
aduce

o vana- frumoase
epoca quaternard
pac scobit
in intensitatea radierei solare

foc

www.dacoromanica.ro

trunchiului de

ALMANACH ARGUS

56

omul face un rile de pe tarmunle


barca cu prova
mar in cele din nordul Europei s a
pupa rotunpta
mai gsit margeanul particular
adanc
aparate auxi- Mediterane
bare
a fost
metal, care
Cel dintai instrument
cel prin culoarea
a atras
mat
a fost pruna sau can- atentia
preistoric dontor
In epoca

pas mare

gea, care sprinnita de fund sau de sionat


Mersul

dadea vasului directiunea volta

cosi-

real tre-

se facea pe
fierului care n a fost cunoscut
acela la edec aproape
pe
ce era de
decat in stare de minereu

un fund
Aceasta a

nautica,

podoabe
un
inaintea.

tond serveau

primul

dreptelor de

malunle

at omului primitiv a
sa se trudeasca pana
cand impins de spintul de observatie
a nascocit ramele
carma, lar mai
ndicand catara desfasurat vela de
creerul
trebuit mult

La

de

Omul din epoca neolitica,

rat de

care

ambitioneaza mcepe
pornit pe aceasta
pas
pas

odata
putem urman

lupte

La ideta c fund izolat


apa va
la adapost de fiarele salbatice

sau de tribunle dusmane


s a hotant
cladeasca locuinta
pe pan
sanun de
pe
sau lacun
Aceste locumte cunoscute sub denumirea de sate lacustre, corespunzana

fierul

se

cani

mainte de era
afirfierul a fost descopent dupa
cositor
ca stramosu

problema 900
rand din prologul ma
fata careia arama

cea

bronzul, iar

lui

Dupa era neolitica

primitiv
sa
instrumentele
grosolane de lemn
acelea de metal
fasonat, sub
de
ciocan
a

Intreaga epoca in care


o desvoltare
meta'elor a
e cunoscuta sub denumirea de varsta
a
impartita in
doua man epoci
Cateva descopenn interesante apartinand
fierului au fost facute
in turbrule dela Slesvig studiata de
Enghelhardt, custodele muzeului din
Flensburg

Una dintre aceste descopenn e de

o mare

evolutia

ceeace
vasulut

In 1862 s a gasit o corabie mare de


70 picioare hingirne 9 picioare
adancime la
de 3
s au
s au
Scaful a fost construit din scantimp
de stejar imbucate una intralta
vine in minte atat locuitorului
legate intre ele prin cue de sarma
acelora din
nostru cat
avand postun pentru 16
celelalte Avem
de sate lacustre de
atat
Europa cat
Australia rame Printre alte multe instrumente
matenale de atretatura s au gsit
din aceiasi epoca
topoare de fier
difente carlige
La noi s au gasit urme de
preistonc incepnd a
in Dobroqea pe malunle Dunaru de
propnetatile metalelor
mestesugul
fasona
treptat le a
Dela aceasta epoca arta nautica in- de
contra in a doua faza de perfectiune introdus acolo unde
structiuunilor din
se parea duprimitiv
bioasa
Avand un vas mal usor, precum
miPoacele de a-1 transporta dupa
omul, dela
neolit ce,
cepe a se aventura atat pe
cat
pe
in scop de a face
schimbun comercia1e In terenunle
dimentare din Franta
a
gasit
din

ZIARUL

ARGUS
www.dacoromanica.ro

ORGAN ECONOMIC
FINANTE

INDUSTRIE, AGRICULTURA
STATISTICX JUDICIARE etc

57

Perfecfionarea muloacelor de
Perfectiunea
plutitor s a facut meet dar progresiv

cronologicd a propulsoralui,

in trei
I

Un important document eqiptian e


vase
care reprezinta cele
care principesa Hait-sho-pon

le a tnmes pe la anul
nautice se poate imparti lui Tutmes
1800
golful Persic ca sa caute parcapitole
insemnatate mai
fumuri
Mersul
ramelor
sunt basoreliefunle care reprezinta 9
Navigatia
vele
vase lungi, patru egiptiene

III Navigatia

care Ramzes

vapon
motoare

IV Navigatia

in Marea Indiana la 2450 a

Herodot istonseste ca -

lacetatea
Babilonului pe Eufrat Din cauza
puternic nu mai
scoborau din

se

ramelor
sele

ma orculara

le-a sculp

tat in amintirea unei victorn reputata


C

Basorehefunle de
mormantul lui
a Merab
regelui Kefu,
a IV-a
sa

ajutorul
trase de pe
Va-

dinastie, care a
XV a
, reprezinta barci
Nil

inzestrate

tot armamentut

erau construite in

vand coastele din


sub elasticitatea

din

groasa

de rachita care
intindeau p

ce le acoperea Nu se disUngea
prova
pupa Dupa ce asezau
fund

din

incarcau marfa care consta


phne
vin facut
ales din
astfel incarcate

tul le ducea la vale fund


oameni

stateau

picioare

cand unul tragea inauntru parul celaIn timpul


Filopatar
impingea
afara Se
(222-204 a C) sa construit o galera
difente vase
mai
mai
de 130 metn
cinci etaje,
cele mai
erau de 5000 de taavand cate 40 de bancun
lanti
fiecare vas luau cate un ma- care
ca o
de 40 bangar viu, iar pe cele mat
mat lixene povesteste,
lunga de 120 metn
larga
multi
cand
in
de
19
lar
lungimea
ramelor
Babilonia dupa
toata rea de 10 metri
ca sa contrabalanmarfa, demontau barcile, asezand
laba la e.xtremitatza manerului
tele (crevaceele) in legatun, iar pietle sezepunea
plumb sau alta greutate
le intocmeau uncle peste altele le
Vasele egiptiene erau construite
pe magan
porneau pe uscat
la ele vedem
la
tar de acolo, dupa ce recon- o deosebita
multe din instrupentru prima
vasele
ele
mentele auxiliare ce s au permdat sedin nou
uzul
Din epoca
rame au
miscare a vaselor
Punerea
dela
Egiptieni multe
ramelor a tinut
timp,
cumente Pe monumentele
sunt saobservandu-se influenta van
pate difente tipun de barci, cu prova na cand
asupra
corpunlor au
subtire
pupa
ceeace propanza la catarg iar nevoia i-a
beaza ca constructia
spriune catargul
sartun
nu era
de
aproape de invatat
starea lui
ca a trebuit sa
Vasele cu pnze
se fi
timp
primul vas
ajutorul panzelor spre
rudimentar lucrat din scorburi de
sau din piei
arcun de manevrarea carora nu se cerea atata incordare
tru
bate distante

dat de cand

aventura
cu
putem recunoaste inceputut
zise

cat

pen-

sa putea straincep a se
panzelor

Neavand alt moloc

www.dacoromanica.ro

,RRGUS

58

cer
mare,
ce se intinde
spre S W
Liban
atmosferice

onentare
supus

un punct de reper
in
in

Carmel
Oronte, se
rau in Intreprinderi comerciale
au ajuns
Mediterestre

ale

rului

NE

ce au ocupat tot locul dimprewrul

nese, sub impulsuunea gruel de


pune in
a cautat
cat

Mare

terane

au ajuns pana

fe-

susfin

Marea Bal-

egipfiene au tica cat despre numeroasele colonu


un singur
cornerciale ce au infuntat pe coasta
un
avem date precise
catarg la de Nord a
de bancun
Sydonul
centrele
inuoc Paramele se confectionau din
sau
lar velele
fire de
lar Cartaginea Tripoli
Prime le vase
coverta

de
de
model

greu cursalele respective

Vase le pentru
se

cuvine

cet
bunt
Rceasta

at

naval
destul de
intreprinzaton, au
o

Fenicienui

de exemplu se
care se trans- mare
domnitoare, fost chemati
un inceput
care serveau

din
portau
olka se numeau
materialelor grele,
acele
multe randuri de
care aveau
bireme, pobancun se
Vase le de
erau ulungi, astfel
soare
puteau
manevrate
agenme La inceput aveau acopente
prova
pupa
iar
restul,
timpul a acopent
inltandu-se
chiar
punti
Daca
deveniser
conei
structon navali
se creada

au

Primul

crevaceele dese, lar


serintrebumfate, aveau

la care
numin speciale,
numeau bans

suirea
(611 a
)

mai mainte

tronul

pe

construi o
marinan

de

popoarelor

de

Nekao II
Egiptului
Cu

sa pe tron,
atace

coastele Eglptulum a fost


de
navele feniciene din serviciul
Ramses
Basoreliefunte dela Medipstreaza amintirea acestem
lupte care
unii
e conca primul
naval
In

scop

onoare se mercial, egiptienii au descopent


au dat
faunos popor sulele Canare

care pe la 1300 a C a venit din gol- peste


sa
pe limba de repetite
ful

www.dacoromanica.ro

ce au studlat prin

suflarea mussonilor

ARGUS
In general
soarta
toate cordbule feniciene se cunosteau
Inteuna din lungile
expeditu au intre dansele dupa capul de
parte 100 nave care
tat
lemn
care se termina
au plecat dela Misohrones tremitatea
de
port la Marea Rosie spre Toprobana
din
sculptura
din
de
au
)
Schancherile din Kugunpk (700 a
proape de
de
reprezintd
o
asemenea vas de lupta
In marina trecutului vedem
de parfumurt
natioase
panze s a desvoltat treptat
Nekao din a XVI-a
In
popoarele
desprtite
din Marea
nastie, au
de puternicul stavilar al lgnorantei,
patrie pe comunicand
dupa trei
s au intors
trsura de mire a
comerciului fenician s au pus In legaHercul (Gibraltar)
la coloanele
Cand mcepea sezonul
turi amicale sau in desacorduri
razperiodice in

Indian

trageau vasele pe uscat

iar largul
culegea recolta
Gloria comerciald a fenacienilor

caricul bogat al

ce

au atatat la

timp,

Cam

feniclenii

coastele
Egiptienit
navele piratere$ti
fenictenu la randul
lung
traversand Nilul
corsari. dibaci
hipelag a
sa
Elade
Herodot istoriseste ca odat
brionul
fund
(in
la uscat
Danao a fost

s au asezat sa vnza mrfurile


dela
cinci sau
au vandut aproape tot ca
sirea
mare nurnar de
la
ca printre ele se afla fata
pe
care se numea Jo,
care
au dat
green In timpul
cand aceste
alegeau din ce
gustul
aproape de
marinam
se arunc la un
se pe
dat asupra

dintai care trecuse din Elada in

o nava
de 100 metri,
1500 (a
)
Lasand la oparte bogata lmaginatte
Argonautilor, putem
din
retinem din aceasta frumoasa epopee
multe date interesante
Batranul rege
Egipt
in

Giasone de a lua pielea de


aur, pe care Friso o sacrifiza lui
lui

Zeus, protectorul fugarilor, atdrnand-o


in
sacr din
pe
Cea mai mare parte din ele scaal
Euxin, sub
para fugind ms Jo,
fu
unui balaur
destept
rapit impreuna
t
ce
Giasone construi
o
imbarcard desfasurara
nava de pini, al
catarg de stese indreptard
Egipt
din
padurea
stejar
o
la
Dodona,
Cum se naviga
d-o
numele constructorului Ar
Cinzeci
navigau ziva
soare
noaptea
s au imbarcat pe aceast
steaua polara
gelut
rut secret
carma o tinea
sfanta, a
Intro cltorie intreprinsd
o pilota
Orfeu cu
cantecul
Improspta curaAfricei
navigat avand soarele lira
la pranz in partea dreapt Orientanintreprinzatorilor
amici
du-se
Ilcos
ce au
mersul aparent al soaau loLemnos,
care yuns la
mai de
Lemniesele care toate
equinoxurr
direcdreptei ce trece
steaua st-au omorat necredinciosn lar br
prin Helespont au
la
au trasat cele patru puncte carzico regele Dolintlar
care vorbira
le determinand
mai departe furtuna
Socoteau pmntul a fi plan
se

terneau de furtunile din apus, unde toarse la

credeau

lumei

Vasele fenlciene ereau armate

mateloti

sub conducerea

cazu

ce avea dreptul de moarte


de viata sa
asupra
iar secundul dirija mane- au
vra pnzelor de care, de multe ori o

nemat

dar
regele Cizico
De durere se
de pdure
pe care
Din
a
au fost la Salmideseu

www.dacoromanica.ro

ALMANACH ARGUS
din Tracia, unde locuia
ne-o care le dete

rinan ai Eladei navtgau


asupra rotunde de cate 50 de rame

atat

din Tartesso
cu drag
cherna sa locutaa acolo

drumului ce mai aveau de urmat in


special asupra trecatoarei Simplega-

unde
stand
fondara
se se indreptard spre Occident
includeau alternativ cu
orasul Marsiha care a devenit
incat ar
putut
in doua once
Etruscilor
Cartagi-

corabie, astfel ca o parte sa


afara iar

de
Dupa marina Eladei s a ndicat
ne po- rina Romana care s a
cele
vesteste despre Eneea dela Troia (ce- trei razboaie punice
tatea atacata
incendiata la 3080 a
In golfunle pline de
ale
C ) Scdpat de foc
to- ninsulei
sa
de
Eneea fugi
ca- modelaj a
o
a armamentului
latone pe mare ajunse la
velaturei
brului Catio care erea regele acestel
ca culele matemahce determice se numea Latiu, prinu
sosit
pe
dete de sotie pe fuca

expeditia

Lavinia

pe tot regatul
La
200

Troiei au luat parte peste

vase dintre
50 puteau imbarca 120 de luptatori
aveau
de

pe
Scion i pe
Agamemnone Lacedemomenn pe
nelau
pe
ce se
linistira
interne
au fondat numeroase
pe coastele vecine
in peninsula
Taranto
ReBrindizi erau

nandu-se coeficientul suprafetei pan


forta vantulut
greutatea
exercitn indelunggate castigandu-se practica manevre
prin observatu dese aflandu-se
secretul mecanicei universului marina

zelor in raport

trecutului intra intr o noua faza

Descopenrea proprietalu acului maginventia


amenajarea
ceasornic de
une portoastrobalul
apoi
farunle, semafoarele
desfaplane
regulamente de drum
inlesnind mersul pe mare, au accelerat
desvoltarea artet nautice
Corabule care au croit drumunle

le strabatem azi cu
dispar una
cate una fie inghitite de valun, fie
scoase din
pe cand in locul
se ridica gigantice bastimente
ma
din ce in ce mai
pe

mare siquranta
ggio

iar in

Partenoppe erau
Siracuza era
au
cei
bravi ma-

www.dacoromanica.ro

ARGUS

61

TARIFUL VAMAL
1924
Taxele pe produsele de import
dela 50 la lana
80
lana
de 300 la suta de

cursul anulut 1924 tanful nostru


can,
sa fie radicale, au totust o
apreciabila
pnvesc atat
import, cat pe cele

spalata 120

sta urcare pe consideratia ca de


1921 la 1924 productia industriala
a mai spont
se

40 let de
, au
30 la 160 let pe kr

vamal a sufent

tenata 160 let


sita 600 lei in

Mai greu a fost impusa lana


la suta de kgr,
tificial 600

de 100 lei Taxele la tortunle de


d ministru de
a preau
sponte dela 1000 lei la
1924 un lung
zentat la 18
1200 51 dela 1800 la 3600 lei la
rat consiliului de
prin care de kgr, , schimbandu-se
nomencla
sponrea taxelor
tura
de import mo- Tesatunle de
erau
fi- puse dela 40 la 250 lei la kgr
aceasta ocazie
xate
anul 1921
Palanile
clopotele de
imD muustru de finante motiva
puse
la taxe ce vanau dela
export

25

impuse

la taxe ce vanaza, dupa calutate,

proteguire a industrillor noastre fata


concurenta industrulor
din
strematate
Consilml de mini$tri a aprobat
d-lui ministru
fmante,
M S Regele a
19
decretul regal No 500
care au fost
taxe

De asemenea a fost
la 120 lei taxa pe kr, la articolele

30

par de

LA TEXTILELE VEGETALE
DUSTRIILE DERIVATE Au
rite mai accentuat
pe

nepa cum

ca-

pe tortunle de canepa

de import, a caror percepere Taxele pe tortunle de bumbac au


August 1924
fost mentinute can tanful din 1921
ci La arttcolele
decret a
franghene sa pretaxele astfel cum au fost fixate sa vazut o usoara sponre de taxe
fie percepute
lei aur rostmdu-se
taxa de 15 lei
Sa
vremelmc ca
unui leu aur e de kgr de sfoara de Manila in conde 30 lei
sideratie ca produsul e necesar
Noul tanf stabulut e considerat
cultonlor
minimal
aphcabil tuturor marfunlor Cand
e importata pentru alte
provenind din
marse percepe o
usor
funlor noastre tanful
jorata Taxele pe panzetunle de cainceput la

tratamentul natinnei celei

nepa, in, bumbac


au fost sporite
dela 700 lei la suta de
kgr pentru cele de
pana la
Pentru tnle
nu aplica
6000 let la suta de kgr pentru cele
noastre tanful
minimal,
de in 51
albite, fata de 550
alt
de cdt al
4000 lei, cat erau
dela 1921
celei mai favonzate, se aplica
De asemenea au fost majorate
maximal, care este de trei
xele pe
de bumbac imporurcat de cat
Regimul de
de taxe tate
de lux
se aplica
19
LA HARTIE Pe hartia
de
a ramas m vigoare
impachetat taxa a fost
dela
ce constau moduficanle
iar pe cea de
200 la
troduse
tariful vamal, pentru mar- dela 500 la 600 lei
kgr
futile de import,
din
Confectiunile de hartie au
19
1924
dela 400 la 1500 lei dela 1000
LA LANA, PAR
LUCRARI
la 4 000 lei,
1
la 5 000 lei
La
15
la
dela
la 000 lei pe
de
de kgr
de 10
La
dupa felul calitatea
zate

f Lyon-

www.dacoromanica.ro

62

LA PRODUSE MINIERE, METALE


LACURI Au
LA CULORI
de taxe pentru
Minereurile,
fon- prevazute
ta brut din prima
arama,
mantunle colorate negru de
cul, plumbul,
ferul brut os, lacun, preparate in
au fost lasate impuse tot la taxele din etc
1921, in consideratia
sunt
LA PRODUSE ANIMALE
ALIprime ce
se
deajuns MENTE Conservele de carne au lost
in

sau in

Ferul laminat

impuse la 800

400 lei suta de

la 1800
suta
untul artificial la
in
de
1000
conservele de peste la 1500,

a fost =pus
la 100
de kgr,
de 40 lei
Toate celelalte calatti de fier au

kgr, , branzeturite

600 lei

fost supuse majorarei de taxe, afara LA PIELARIE, CURELARIE


de
ce nu se fabnca
CALTAMINTE
Pe produsele de

cart se
urcate

60,

Taxele

au rmas

piede crude Au fost sponte

de felul

90,

120

300

schimb

la suta de kg

taxele au fost dela 1 500

intrebuintate la

lei pentru

cat erau in tanful dela 1921, la 200,


curate, dela
la 000 les
250, 280
500
la suta de kgr
de vite mar' Depentru
Lucrnle de fer lammat
lost
au fost sponte
taxele
puse a 300
500 lei suta de kgr, articolele de
e, ca
dela 150

100 lei
au
sponte usor LA MATASURI taxele
uneltele agncole
tortunle de
urmand
tesaAu fost
confectiumle de matase taxele
taxele
90, 100 turtle
120 lei pe suta de kgr, , la 250 au fost mult sponte,
ca
De

750

500

tara

Pentru

lei pe
ce pot

de mai

fabricate si

grele ce nu se pot

in

au fost mentutute ve-

500

pe suta de kgr, ,

cat mat mult productia na-

cat

importul
sa
redus
mult posibil
fost
numat taxa

de
de
LA CEREALE, PASTE FAINOASE,
agncole ce se
LEGUME
VEGETALE USCATE au fost impuse
250
fost sponte
ales taxele pe pro-.
120
dusele
patisene
De-asmenea
taxa a fost
Pe masimle
conservele de legume,
credinta
prevAzuta
greutate, de'a 300industria respectiv
not va a1000 lei la suta de
exporte produsele
de junge chiar
LA FRUCTE,
100-200
ZAHARIfost usor
LA VEHICULE
CALE - Taxa
cacao in boabe a
taxa la vagoane
(25 lei
ve- fost
suta de kgr }
chea
pe automobile motociclete, Cacao
a
la 1 800 let
suta de kg
600 lei, mocolata la
etc
LA PRODUSE CHIMICE Taxele au 500
500
majorate
50
120 la
La
rafinat a

chile taxe

300

suta de kgr, de carbid,


60 la 400 lei la cloratul
po-

250 lei

tasiu,

de

dela 120

taxa de 300 lei la suta de kg


In schimb au fost
kgr
Taxele

taxele de
300 la 500 lei pentru suta
halva au fost usor

De-asemenea la toate celelalte pro sponte,


cele
bomboane
duse
fost prevAzute sporun dublate Au mai
sponte taxele
de taxe,
de fosfatele artificiale mobilele taptsate si netapisate, tar tala can taxele au fost reduse dela xele
mment au
urcate
35
la 60 lei
20
5
la
de kgr
suta de kgr4

Taxele pe produsele de export


acum

aduse ta- blicat la 11 Ianuane au


stabilite
cursul anu- nom taxe vamale de export la urmtoarele
de mrfun
regal No 101
25 000
sau 28 lire sterlinge la

vamal de export

1924

www.dacoromanica.ro

63

000 lei la bucata pentru vagoana


famoas, pesmeti,
de calaton,
turt
20 let de kgr pantru piale brute
15 000 lei, sau 15 lire 16 sihng

vagonul de

la vagonul de

crude

5 lei suta de kr

30 lei pentru cele vrate


lei
elemente galde kgr
cele uscate,
batern pentru lampi
superroare
35 lei de kr pentru
scobiton de
acestea
ca
merinos,
intrat
vigoare la 14 Ianuane
25 lei de kgr
- Prin
lanun
regal No 1204

blicat la

Fiprilie,

taxa de export noare ca

Toate aceste taxe au intrat


a fost redusa
Julie, iar
respec000 lei
vagon re la
Taxa se percepe in
engleze, cate tive au fost scutite de taxele de comision
28 de fiecare
taxele
No 1617 publi- - Cu mcepere dela 3

la fama de grau
la

la

0000

cat la 30 Mai au fost stabilite


toarele taxe vamale de export

de export pentru grau au fost majo-

rate la 45 000 lei de


taxe
se percep
1 500 lei pentru fiecare
lire engleze, cate
viu,
35
lire de
de kgr
grasimea de
porc,
regal No
- Prin
la 30
au mai fost fixate
15 lei de kgr pentru
25
kgr
urmtoarele taxe de export
pasanle
16 000 lei de cap pentru
de rasa,
8 000 lei de cap pentru can de
25 lei de kgr pentru
1 000 lei de
pentru carbunn
2 lei de kgr pentru
de lemn (mangal) ,
Un leu de kgr pentru msectele
articolele
dicinale, parfumun ,pudr,
de pr, 5 lei suta de kgr
esent
de celulord, miere de albine
de
de
de ofet,
50
de kgr pentru apa da
1 000 lei de
pentru materu
kgr
tot felul de izolatoare carton gudronat sau asfal
tat
zetun
Un leu de kgr pentru Aceton
de kgr
laptele
mrfun au fost scutite de
sat
pulvenzat,
30 lei de kgr
conservele de taxe de
- La 29 Septemvne a fost dat un
peste,
de pestele
Toate
au
ceste mrfun supuse nouilor taxe va- ordin circular prin care
incunostuntate
taxa de export penmale de export au fost scutite de
mierea de
este de
xele de comision
la kilogram, lar
la suta de kilodecretal reg No 2318
aim se comunicase la 30
cat la 10
au fost fixate now taxe grame,
gust.
de export la urmatoarele
- Cu mcepere dela 15 Octomvne
de
au
fost
taxe de
50
la kgr pentru confectiunila export,
in baza decretulur regal No
din once fel
covoare de 3384 din 11 Octombne
alucrate
tara, chiar
Un leu de kgr pentru conservele
care
pe
onentale, de legume
lamele de ras,
10 lei de kgr
5
de kgr pentru
stofele de
agncole din lemn
pen5 lei la
de kgr pentru
obiecte
de lemn,
de cmematograf aparatele electnce,
500 lei de
de
decimale,
200 lei de
bascule
bascule,
5 lei la suta de kgr
pro-

lei de kgr

15

lucrn de

tane,

) cum

de tot felul

(hamun, geaman- cetat de plumb, alcool

pentru
crupoane

acid

000

scrobeald,

de

pentru amidon
pap

5 lei suta de kgr de

propilic

lactic,

clorhidrc, eloroform, colosulfat de


sulfut

caprilic

10 let de kgr pentru curele de

misiune

de

minerale

de aluminium

potasiu

sulfat de cupru,

de zinc

30 lei de kgr pentru lana


spanc
merinos,

www.dacoromanica.ro

RRGUS

64

Toate aceste marfun a fost scutite


de taxele de
Taxele de export pe semintele de

25
de kgr
ceste felun de

firele din a-

nata

floarea
decorticite stint percate 63
lire
firele din a- cepute
de fiecare vagon

20 let de kgr

lana

de kgr
ceste felun de
15

ordin s a mai
rucat ca
urma
supenoare vamale au fost luate acPste
15
de kgr pentru firele din
Obiectele de impletitun
ceasta lana 50 bani de kgr pentru hotaran
de lana sau de bumbac
fie taxate la
uleiul extras din export,
de par
ca
tesaturile de
sau
borhotul de
taxi de 10
un kgr
1 000 lei de bucata paitru camioane bumbac
2) Obiectele
os
sa fie
automobile autocisterne
autobuze asemanate
cele de celuloid
000 lei de vagon pentru
5 lei suta de kgr
xate la export
de floarea
3) Bomboanele, de once fel, sa fie
Un leu de kgr pentru
impuse i
asimilate cu chocholada

20 lei de kgr pentru lana


barsina

nata

de

5 lei la suta de kgr pen- export

3 la suta advalorem

la suta taxa de comision

casele de

MARE INVENTIE ROMNEASCA


- DIRIJABILUL VAUGEAN AV 2 le pun in functiune in acest scop,
Cercunle
din Rpus
interes rezultatul
de aer,
teapta
produc un vid
expenentelor intreprinse de anginerul relativ Pentru coborare,
Vaugean inventatorul unui nou tip de piratoare, lucrand in sens contrar
dinuab 1 Inginerul Vaugean originar
compresoare,
nucsoreaza viapel la aerul exterior
din Romania, fost pe vremun profesor
a
in aparatul VauUtilizarea
sprijmul guvernului francez pentru rea- gean
hangarele
catarhzarea
sale Spre deosebire gurile de atenzare, aceste greutati

universitar in tara

de dinjabilele cunoscute pana


au constitmt obstacole serloase desaparatul Vaugean nu cuprinde gaze
prin
mf amabile motoarele functionean
atenzat
Aparatul Vaugean
benzin, tar forta de presoarele
continua activitatea
ulei in
ascensiune
ingramadirea
obtinut producandu-se
inluntrul
intre peretii
un
dinjabilul devme
ce
zid vanabil
rainane pe
voe In felul acesta in ce mai greu,
aparatul are
de
mant
hangar
fara catargun
diere
o economie sensibil la chelConstructia dirijiabilului Vaugean
tuiehle de
e,
fabncarea este aproape terminata In curand, se
hidrogenului este inca
de cosh- va vedea intrucat node sperante legate de aceasta
sunt
pentru

ascensiune

aparatul zate in practic


pas
na un
aeronauticei

Vaugean procedeaza la rarefierea


dintre peretii

va

in

CITITI ZIARUL
COTITIAN
APARE

8,10, 20,

ORGAN ECONOMIC
COMERT, INDUSTR1E,
JUDICIARE

www.dacoromanica.ro

P161111

REUTATI

MASUR
St Unite,

qrcli)

Ton=1016
ters 28

kgr -20

16

=85

(1/8

68

(p

1476 metri

kgr 802 gr =(siu


pfund)
gr 593

eight

32 lots = 409 gr 512


= 12 gr
= 373 gr 242 lot = 3
=
31 gr 103
=
0,
gr
044
=1 gr 55
40 Inre
16 kgr 380
= 1609 m 315=5280 fuss
gr 349

once

mile= 1760

220 yards=201

Pole

164

5 ni

yard

829

vud=

305

=
=

= 0 025 ni

acre

Rood=1210
rod
30

=
=

=1011

= 25

252

=8

- 1149

St

Lill =

0, litri 568

133

g ill - 0 litri 142


= 42
=
nod
1 855 km
b

Pikul

51

candy = 20

Koku

10

arcchu

Siam

=1

50

56

ardeb

34 kgr

cantar = 56
oka = 1
283

drachme
arschin

j)

pick -

564 gr
3
75

kuba = 1 02 litri

94 nl

= 37 kgr

20

83

= 180 4
3 75 hgr

1000
g)

biggah = 1347
66

Japonia
= 3

10

45 cent

280

itties = 60,45 kg

100

abassi

Sicca (p

537

Tschang
10 tschi i 10
sching
10 110 = 10,31 litri

Bazar maund = 37 kg 1 251


33 kg
cubit

=31

10
1/4

gill -

China

e)

785

pinte = 1

947

950
26 1 237

de Wincesier

edros = 491

= 104

35 litr 237
sack = 24 g Mons = 109 litri
quarter (p
64 gil=290 1 -7
gallon Impen
1 543 St
quart

711
044

crouchka
=
230
Tcharka
lit 123
(I' cereile)
Tchetvert
209 litri 902

0,0929

gill = 290 1
= 163

63

78

305
25

109

= 12 litr 299
=

0,006

buschel (p

=
=
= 0,

134

Fathoms = 6m3 116

bard =

71

6775
293

8361

500
2

verchok =
pic englez

914

Foot =
inch =

29

unze

www.dacoromanica.ro

45 1

99

1919

000

52.9

000
1923

11

DOD

054 000

31

109

000
0 00 0 0 0

8130 000 000

I300

02.7-000000
21

7-11

ODODOD

000

000

7-50

1922..1923

1920

231

minim

57-

203 201

86

333

130

1921

2.59
,,

1923

16

309

11 300

29
1650
1922.

1515

866

805

197-I

16'13

1959
462
n.

00 000
000

000 00

000

165 7-65 000


92.9

000

000

t
3

000

000

10 2.50 000
3 62.1 000

W%

3 000

2.

000

000
2

000

7-6

000

19

www.dacoromanica.ro

68

ANTREPRIZA DE
31

STR

EXECUT ORI-CE

INDUSTRIALE, (beton armat),

URBANE
CONSTRUCTIUNI IN

FUNDAMENTE DE MOTOARE,

TURNURI DE APA, etc, etc

---..--,,----

--ww---e

LUCRARI IN TOATA TARA


0

REFERINTE DE PRIMUL ORDIN


581

www.dacoromanica.ro

DREPTUL INTERNATIONAL
MISIUNEA LUI

EXISTENTA

DE PROF N DA5COVICI

relahv tnrii, In comparatie


celelalte
jundice, dreplul international nu se
de prea
este vorba de marea multime
ochu
fie

ale
credit

chiar
avem In
oarecare culturA dormci de a pncepe problemele
vietu
civihzatiei umane

credintet 51

din marea
drept
ternational apar prea complexe,
cand sunt inteleseapar
de
Pentru
principtile

normele

fara aplicatiune practaca

Osebit de aceasta ideea de


in sensul rigid
agresiv care nu admite
clusivist
control sau limitatiune din afaia de
ordine

oameni cu
ale

lumet

Cu asemenea formule simple, necesare pentru conducerea


sugestionarea

decat un

foarte

eqte evident ca nu se poate impaca


Dieptul international
bind

pentru problema menea torn

de cara:ter intern

sau

tubue
cea
larga
intunece intelesul dreptulut
multima

tional

pacatiunea in aparenta

sa

sa-i faca a

exact voraseisle

concepe

im

interna-

pomen t

Din moment ce
este totul
scop prin el insusi
voe air mat avea fiecare individ in
parte
multimea alcatuita din ceta-

tenu
Stat lao'alta de un
Drept international9 Ce
nu-s
presus de Statui
sanctiunile Drepde puterea
nemarginita
nu exista nu poate
nu trebue sa tulut nationa' ofente de
Dincolo

pun autontatea exercitata

nimic

in conflictele ieciproca dintre ei la


revoe chiar pun
unor
limitattunt pe care
singur
simplii
Numat prin patrunderea tuturor ce- impune in
despre
etern
Dovada c raspunsul este afirmativ
solut al
poconceptit din
litico-scciale
poate fi puternic

scop suprem
el insu5i Jar eetateanut respectiv
a
in
ecestut Stat

sigur de

despre

fiinta

lui

teoria

pe

toate
desvo'tarea

administrativ german potrivit carora

curenta regulamentele de pilda, nu constituese


executive
monoloage ale
ameninta reobligatorn pentru ea, in raportunle
particulan
pentru

ca multimea nu poate ft
stapanita decat prin formule s mple
si definitive ca toate adevarunle
terne supra-omenesti
De
formula

Deutschland

Deutschland uber alles din cantecul


german nu era numat o sima
national din
cetatenilor germam
adevar

ce trebuia impus la

in

dreptulut

cnze istonce

Dar ca sa nu ne

de

a sublectulut nostru
lasam deoparte neintelegerea multilima

met spre a

la

nilor culti despre existenta


absolut unea Dreptulut international
rand, acestia contesta, cu
In

www.dacoromanica.ro

,RRGUS

70

argumente istorice foarte

mondial

putertuce,
practica

once valoare de

Dreptului international

international
se refera
prin
lipsa de
Dar
la
din istona
urmare Ineficacitatea Dreptului interca
la conflictele armate de caracter national, a fost totdeauna subiect de
locat
spre a dove&
ochu
denegare
totdeauna forta a rostit
culti
ca
pentru
vant
raportunte Internationale, ca
disciplind
aceast
a facut
desfacut totul, pe
mondial
oncat era de evident, s a la 1914 a insemnat lovitura decisiv
cand
mereu
nesocoht

nesocotirea turegulmlor elementare de umanipana


conti- tate ce preau definitiv

Ce dovada mai stratucit


acestor triste afirmatium despre viata
internationala decat

mia a unor State reahzand

forta arme-

anexium
impotriva State

vecine

mai

care totusi aveau dreptul


dreptatea de
prelung
dureros at
slabe

atunci,

international

De pretutindem a rsunat atunci,


1914 ca
n ana urmaton, strigaul
s'a ,
Dreptut international
oarece
lui constructie ce
apruse
de impozanta, in special
dupa cele doua
ale paca
Haga se dovedise ancapabila sa

un veac in cuprinsur Europei, ar condovada cea


evidenta
cunoscuta despre inexastenta sau
ficacaatea unui Drept international
sensm disciplinelor jundice sanetionate din
Dreptulur intern al
inlture Isbucnirea
fiecanu Stat
De

de
fost tot

atatea elemente now care au


mat neincrederea de totdeauna fata
de

opnmate timp de peste

mar ales formidabila ma-

destructivd
n
general

rasboi

grozav
Violenta
ca Drep-

de

pana la gluma curenta

neinduplecarea
pe
puntre
pe
moarte
dmtre
cele
doua
decat pentul international mi
dusmane n au facut decat
profesoru respectivi nu rmane tabere
intareasca
multiplice strigatur

decat un pas care a fost

facut despre
ca
armele
diplomatu
Protestrile
abilitatea
cremt
istona popoarelor pe care cramele
cnmele

S a spus,

aparente de

Dreptul international o

Faptele fund odata

abilitatea diplomatica,

sarcina sa conso-

apere in
lideze
tului international ceeace
Sau cu
cuvinte d

Drep-

mdecata
elemente

pentni

umanitatii, a-

pelunle la

justifica

forta

ambele

universala

la

au fost tot atatea

sponnd ecoul despre

Sema

a facut

supusilor

exceptionale

beligerant,
mice de catre
fapta, nesocotirea
a
stravechi
pe urma dreptul, - acesta ar fi capareau definitiv consacrate,
priproprlu
vire
persoanei
Fara sa ne perdern in
spieste
private, intrucat
a precedentet
fata de o lupta dela Stat
Stat, au
drept - , forta
argumentarea c2lor cart
sa
sa retmem chiar din
mereu
prabusirea
de mai sus
al Dreptului international
dreptului pentru pastrarea
consaaceasta
de
crarea faptutui
a zpacr
prin
sunt busirea
normelor
sa recunoasca
al
fundamentale pe care se
a
conservarea staralor de
fapt creiate de ei
dea amns la paroxism
de
ca
nu
isbucnirea
poate acoper niciodata abuzul
represalo nedreptatea
fata
poporuha
,rasbomlui de
istonce
care a
german de

www.dacoromanica.ro

71

declararea rasboutlui de
la opinua neutrilor
Germant
la
constnnta unlversala, in numele
sub-manne
tocEra,
international nu erau
adevdr, emotionant pentru
o
despre necesitatea
civalizatla omemrn momentul
generale obligatoru pentru toate
acesta cand se prabuseau
timele metre din temeha edificrului Statele
n

celor din
stare de
cand ele s ar afla
proclamarea prabu5inorme de Drept international, acelea
pnvitoare la
dintre fortele
international ca
armate ale Statelor
respectarea
pentru
populatlel civile a femeilor
potrivd-i, constituiau tocmai afirmabatrni'or
acum
info- rea
puternicd a nevoiet lui
metarea prin
comunitatea
latin inter arma
Potrivit
ca o dovada despre exastenta
leges, necesitatea nu mat
s
mismnea suprema a
disnostea mci o lege,
ciphne jundice pe deasupra Statelor
proclamaIn scop de propaganda
sera sub form savant teoreticiami
beligerant
necesar ternic
apeleze la
germani
mat
a spon, inlauntru
se opreasc
fata international
tunan

unet
de
credinta luptatorilor respectivi in
Totul parea permis pentru obtinerea dreptatea cauzei nationale - pe care
n o mai
sustine
exisblruintel, tar formula
national, cum,
interzise cand nu duc direct la tenta
apelul acesta
armate in
- distrugerea
aprobarea
inamice - era
ca un anaprin
ras- streine pentru cauza
nedemn de
sale
ultra-modern
a
Protestn exagerate
Stat
se
f
totui,
de
de
numele dreptului I
ca
de streinatate,
de
Dar aceste ipe emotionante
spre a
un
tona omeninti pe care le-am trait
scop
el
totii, fund de mutt trecute, putem juegoist, dominator
deca, astazi faptele
sange rece, toi
crescut
le putem aprecia la justa
va- meor, inceta de a
ce fusese
loare
totdeauna sau prea ca fusese, pentru
In
despre a
o simpla personalltate
prabu5irea Dreptului international ra
de
guvernata
era exagerat
drept
supreme ale

E destul sa ne gandun

momente se prbuseau
d
a

acele

popoare ale

national ce se
totu5i

respectul tratatelor
otremura din temeln insusi
pentru a
unediat de ce
Dreptul international

pectat de

nechntit

res-

ca

dar care

in

omenint rdstignite

La ce se reduce ,violarea"
rasbolulul

bele

al protestanlor,

de sco-

numele dreptulut

vedem la ce
redue
de puternica zgudx- national,
rea ce rasturnase lumen
in- in fond inssi ,crimele impotriva

iase Era

cat

din creatiunile omene5h,

international nu putea

gilor rasbonalui
in
s ar reduce
international, la

la

Dar
la o parte aceste
cum
ele
deratium,
caracteconferinte dela Haga
scopul
dela Londra -la mai
despre
mci
rea
prefinde pentru
umanitatil data de
aceasta
nu se
disciplana
n a mteles niciodata
deosebire

dintr o parte ca

s supnme
din cea- g'ementeze, sa

www.dacoromanica.ro

s-1

din el un duel

72

civilizat in
luptei de salbateci
de
bine constatam
gilor
a fost

nu chiar inexistenta iar protestarile


beligerantilor
deseori exagerate
cand nu
pe deamtregul inventate
violatiumle ce le serveau drept pre-

text

erau

se

saln prin interzicerea comertului


ritim
Germania - ceeace sa che-

mat mai tarziu rasboml de infome-

tare' de catre
la care
acestia au raspuns printr un rasboi necrutator de sub-marne
vitios al
legijor
a crescut mereu
s a agravat,
represalii

incalcare contra-represalni,

fara ca violarea
Dreptului international sa ne apara
punct de
de
de categorica

uneori,

adesea chiar inexistente

vedere

Intr

S'a schimbat caracterul


dmtre State

admise

Haga, in confermtele

1907, privitoare la reguhle rasboiului


n au fost ratificate de
participante
asupra unora din
puncte Franta Germania, Rusia sau
facusera,

rezerve

Dar

de

Dar atingerea persoanelor

bu-

Evident acestea sunt grave

le privim in mod abstract


prin pnsma legilor clasice ale rasOsebit de aceasta , clauza
solisa
de trandarrtate care stabilise ca prmcipnle sformanle
modern
exprese

cuprinse in

conventli

Haga tiansformarea
modern
a
armatelor
ratificarea
decat
Intr adevr prin generalizarea serde toti beligeranta
a
care a
armadin primul moment opera savarsita la tele de profesmne
marde paoe
mate cat
prin multzplicitatea
Declaralia
Londia din 1909, trumentelor techruce necesare armain privuita
desi a telor in
modern
mai euprins clauza de solidaritate Stat la Stat a
o
a fost
de
pe moarte dintre
represalii
respective
trucat n au respectat-o toti behgerantti
problema
conform principmlui de reciprocitate
przntre cauzele
Intr adevar Germania a rikipit mine

nu se vor considera drept

evid2nt ca rasboiul modern nu


plutitoare in Marea Nor- este
mai poate
considerat ca altadata,
o simpla
Stat la
in
care particularn nu joa^a
rol
In
de front
sta
adevarata rezerva de eiergie
reiar penbuiau sa fie astfei preparate incat sa tru a materia'amai morala
lesne un
nu mat exploadeze de
ce
nevoe
de atingerea frontului
pand legatura de fixare, deveniausim- este
mine phittoare Este drept ca civil
In cazul special al anfometarn era
Germania facuse rezerve asupra ait 2
oare sigur
ahmentele aduse pentru
stabilind regula de mai sus, dar
populatia germana n aveau
fie recare acceptase ar
putut
tnmese
mi o
drept lege a chizitionate
cum
englez
toata
rasboiului maritim Ca sanct une, guenglez a
din cauza aparenta lut excesiva apare
prin calcarea
din convenadmise intr adoua conferinta de
Haga (1907) care permitea punerea
de mine fixe, explozibile
automatic la contact dar care tre-

germane, blocu,ul in complexul conditiumlor


Nordului, la 4 Noembre 1914 modern'
Germania a raspuns
Cat despre atingerea persoanelor
cu
maritim al.
bunuralor mamice prim
exsa
de suficiente forte navale ceptionale ale
sechesa exercita un blocus real
ele se Tustifica de
care
punctul de
schimbat at luptei moderne
vedere al legilor rsbomlui maribm dintre
State, cat
starea
fie respectat de neutri
trebue
de
care este
a raspuns drept reprede atingen chiar pentru persoa-

www.dacoromanica.ro

73

bunurile nationalilor prin


na
la un niPreturile tind
preset
cuvantu- vet uniform in ciuda barierilor
nutarea
a dreptului de circulatie prin
le artificiale pentru ca
econochizitn, preturi maxima`e,
nuca a
intregi productia ca
etc
tind sa se desvolte sa
supus inamic putand fi ele- se orgamzeze dup legi naturale idenin vreme de rasbm,
Principtul
munce ament
beligerant est2 perfect indrep- plicat de
moderna
tocsau de
mat
accentuue solidaritatea
virtutea
aparare recunoscut
in terdependenta dintre diferitele State
membre
comunitatea guvernata de
dreptul international, sa-si
dreptul
masurile ce le va crede necesare
Tesatura complexa
de traRasboiul fund o stare
exceInternationale
lent
d2
ca
o tate
infinita
revolutie o epidemie grozava sau
g'ementand o
chestiuni fara consideratie la
mare cutremur necesita masuri
ceptionale
pana la un punct, jusdintre State sau la nationalitatifica
in requ- tea
ne sta inc dinaintea
dreptului
sau interna
mondial ca dovada inconcare sunt
mistunea
aproape numat testabila despre
vederea
normale
drept international mai presus
fiecarut Stat in parte
Dreptul international
vremurile deIndreptul
materie de
d p
normale - Insuticienta dreptuluz reglementarea
pe
pentru raporturile
- ca
noastia
Internationale
- sau
stramtori avand
Cu

tea cea
nostru

vazut

interesanta din
este

la par- caracter - ca Bosforul


totdeauna pe
-sa
iul unor
de drept
dommand
impunand prin

sau
dechiar in vederea lui a
sta- prinsul
curgand din dreptul
local
a1e
bilirea unor
dela
Dar in viata moderna a omeniiii a fost mainte
astazi, curentul a-esta
starea de pace este regu a jar cea
in materie de
de
exceptia Dreptul internatransit apare mai accentuat
tional care s a preocupat de

hotararee
se ocupa mai
dintre popoare pace precum
natio- rinte specia'e
In acest cadru al

mentarea
de relatiunile

generale de

celorlalte confe-

organe aparte crepe langa


nale din fiecare Stat nu sunt in start. iate prin
tatea
sa sat
toate necesitatile vietit
In materie de
ferate posta teacesta elementar nu
telefon telegrafie
fir
o argumentare
are nevoe de
navigatie
automoPe de alta parte solidaritatea
circulatie monetara
interdependenta Statelor se accentuia- prin cek
scrisoarea de schimb etc
za tot mat
pa fiecare
tot atatea forme variate de
boml, care un moment paruse ca va municatie
raporturi Internationale
rupe toata tesatura legaturilor
- avem conventit Internationale
nationale pentru multa vrem2, n a fa- nerale
nuimpunand
cut decat sa
sa
dreptulut
prin disnorme e
nevola acestor
dreptulut national lotrugerile de tot
a caror remedierc cal din fiecare Stat
nu mai este
a fiecarui Stat prin
lucru
mijloacele lui
nitare
veterinare pentru
ori la an
rea ma adiilor la
Omemrea un tot armonic
male pentru interzucerea comertului de
in cadrul
sclavi
carne vie pentru masuri
Dar lasand deoparte
greutati pentru apararea proprietatii
interna- literare
mediate a'e rasbomlui
artustice a proprietatu
tionala in genere
desvolta de mult dustriale (marcule de fabrica) a awnca
unut intreg
solidar
protectia
counitar

precum

www.dacoromanica.ro

pentru reglementarea

sociale a
indintre
in
formalitatile de pasapoarte
sa de organe cu autoritate, capabile
etc, etc - Pretutindent unde de a sanctiona infractiunile unora la
privim,
vanate
nenumrate
de caracter international
menu
activitate umana,
inrea va
avea s suporte durerile
mereu
din ce in ce tot
multe imense ale
crize istonce
de ordin international
din 1914-1918 a fost una
potrivit principulor de drept
din aceste crize ate
umane,
tional
se subordoneaza nor- tea mai mare
cate a
sau regulde de drept
astazi dar din care netaenumera toate acordunle
gaduit
organizarea comuruttu
tionale restabdite dupa
gene- ternationate a esit cu un
sau acum incheiate din nou ar progres
fi prea obositor ne-ar lua prea
Sa ne amintim mereu
once prosa dovedim mai mu't
gres cere
progresul
cat am vazut din fugara expunere ma, isbanda
de nationahcuta
tate ca
cadrului uniDreptul international vom conchide
de Societatea
urmare ca exista
n a incetat ganizata contractual
avand
niciodata de a exista - chiar
tati in sanul et pentru difentele
mentele cand
vorbea despre ,
telegen eventuate - a
busirea
dar se protesta vehement ciente
pentru ca
rezultatul
impotriva ,crimelor
nesa fie destul de apreciabil
socotirea legilor Internationale
In acest sens vom termina
In ce priveste misamea
este
tatarea
dreptul international a exisvident ca dreptul international
tat
exista, tar
ultimele rezulsa
cadrul general de
tate ale pacii generale a facut un
armonic, unitara
solidara pentru mare pas spre
intreaga omenire indiferent de gra- sale
in
nitele politice sau deosebirde de

In

acest cadru general omenirea

fiecare Stat

membru al

nitata Internationale va trebui sa

ROTHENBERG

comporte potrivit drepturdor

toridor uniform stabilite penhu tot ,


indiferent de puterea sau bogatia

cum in cuprinsul
telor
se hucura de existenta
unui regim de egalitate
sanepectivulm

MANUFACTURA

tionata, indiferent de origina sau


Evident

la

ideal indepartat mai sunt multe sforde facut Evident ca in stadiul


actual pur contrectual care
ra-

FABRICELE DE

LEON EBNER
STRADA COLONIALELOR No 5

FABRICA DE CONSERVE VICTORIA"


GALATI, STRADA TRAIAN No 69

www.dacoromanica.ro

ARGUS

AVIATIUNEA
ROMANA
DE PROF ING ST N MIREA
Revista anului
Nu pot

s arat cele mai mipoitante


mente aNiatice

au avut

Italia, Fianta

loi aviatice

tala

de informatium

natate a A S

Carol

este acum Inspectorul general


se
vizita pe care A S R al Aeronauticei 51 caie o un vechiu
Principele
a
o
'Wept al aviatiumi, a intaiit mai
in

A S R PRINCIPELE CAROL dup

din zborurde
1924

www.dacoromanica.ro

76

care o pune
piospentatea a
Alteta Sa
este chemati
noastre,
fie
deopaite
caminunloi
de
unul
mijloace de
ViLlta pe care ne a facut o
nul aviatoi francez,
d
iterizand
aeropoitul
langa
seal
in

de 24 Api

se poate

ca-

este un aveitisment de o
Tara noasti
Bneasa,

do 110

aeioportul Le
3 on

instq
cant
mite

modune
a fi apt oape de
de

deas a

ins ziva de

B tneqs

sy a atensat

de 2-3 milioane lei ca s se aranteienul dandu-se scuigele,


u t, apelm
se

(depiestunea)
tului,
u
acum 3
se
Comunicatii-

e noi dul
ca inca

loi

git,

e situat
maie de
nu e
cand ne

desei

cele

par-

suma pentiu

ea

de mi5calea
anul
discieta

am

gast

se

cliestiunel
este
tiebuic

Cmd ne gandim

ecedat

sa, a doua
sosi_
(a
fie
din cauza
ie
teienulut desfundat al aeloporlului
putut
nu
pana 071,
statului, suma

intocmise

Genetalul Valleanu

tianspoite (
la Bucumsti pe

a 100

sau

sub
cornunicatnlor,

ordme de meis,
(uplindea gieutatea a. 940

dela

poi

pi etentiunea de
dieltueli

nu

pentiu

sa se

fie

civila
Ciedem insa ca mici

on
deseise pot f
tieptat
b
Londra, e situat la o distanta anual Climitul nostiu e ingrat,
tot
de mate cand ne gandim
ca in Suedia
, au
Praga
socotim c
indepai tate od
consti uit
tiebuie lasat
de 01
un tie
ti
ca
o
asne

ces

sustinem
lime de cale
lea
B
se
Pelletier
a ales aetopoitul neasa 2-3
de
Baneasa, ca
toemat
cue
ise
ionul
aeroport
acuene tot
d lui
Doisy,
din
2-3
de
guet
tip militai
me
aeropoit
de pe
de p
in
o asemenea
a unei parti din fuselaj Condus luit din
sigur c t la
(le un motoi Loirame
lunei
se
avionul
2,5 tone in
in
a d lui ectoi al
opoi t

ca Bucui

la aerodiomul
un sol

paPipeta,
uscat
pe distmsul

la uima

Vice m

o lime
Pelletier Doisy

un colt

la Bucuie5ti

cu plinul
cal e

www.dacoromanica.ro

t lege

de

a tie_

tienul
a
de a

prin
ondi a cu Cal-

77

-Baneasa

principal

renul
de aterisare
1

Aeroportal Bneasa

din ce in
mat bune a
tai a noasti in
de navigatiune
ne a ficut o Vice mare5alul
anckei se pi ennta de o
sub punctul
ales
capitala,
vedeie al naNigatiuni aenene
ternalionale Bucm eqn, prin situ
sunt destinati
nodul celoi mai man hnii
cuta

de

faptul
din subsolul

scoate

bennna

dan
dand ast
fel un debuseu dnect acestor produ
se piecum faptul
poitunle umantime,
sau
nei
sunt,
cum a spus
o tar&
mann
pe ba7a celui
mentar
cd e o
datoi

mat

sd

dela getiebuie
a
gestul

nelatiunea
lie

de na

Pentru asta

care

Lug spie a da

Bomanie

caie sa

in

de

iene

caie e
mai
ca noi, a pus circulatiune
tiate
L
ce

fiumos

st

tai ulm

deschide

Fokkei care face

in Occident
este aetobusul

de

al Comparnei
convinge
na
a

Aeioclubul nostiu
LI

Brancker

devie un
latiunn

www.dacoromanica.ro

Mecena al
md

78

Ammtesc, In fine, la acest capi_ vut meetingul de aviatiune dela


succesul

1-a

caie a dovedit

cuci,

munca pe care o depun


aenem
sdracia dotatiei,
iezultat cal a demonstrat

tie militare este,


indltunea sa, pentru

calambur
o

tni noastre au de ce

se

In fme,

poitant al anulu este maugurarea


de aviatiune aela
(are a avut

Aero

CiAciunului

Fabrica nationall romn de avioane


Anul 1924

o
Ai
nediept
lua
istona
noastre pe calea
eel calcul
o
neataiului
acest an au
pietinde
pe
put studu mai serioase pentru rnsti- za acestel socoteh, o fabrica natio
fabnci
a
constluctinnea aeroplanelor
le
motoale
constitui o afaceie
piointru
Nu este, desigui,
de a arata priu zis, nu vieau
fimdca
act
repartizarea avica
tea
asernenea fabnci depmde
nelor noastre
fund de foarte multe consideiente in
pievedenle pentru
ul ma5imlor din
aie
aceasta o chestmne de
ceeace tre_
care apartme, cum se
do_
faptul
,secret, confidential Pu buie ietmut este
ar
statului
totus,
din nefericne, cate
tru
cat
va
lume
ele vor
financial
sub
bia zeului Marte, patronul
cifia sumelor de care suntern
lui toate tnle trebuie sa se g

de
la
loi
ales tan
la
Lumen nu
se astampard, efervescenta
ese
acestoi
nu se poate ca Romania, ca
faptul
prin creiarea in tail
e este
de tn ce plivesc a
am
fabrici de
ochn zbai
succesele obtme emancipalea de
noastie, nu se poate
Roma
unei aproviziondn continu se gandeascd
a- nue, facilitate
ma
de tiansfoi-

in

multe sute de

reparatu

de

avioane militare de recunoasteie,


a
bombardament,
Duatat de
in cunoscuta
un calcul
numal
in caz
,Aeronautzca
in toata amploaiea

nul oficial al aeionauticei din


asupra unei comande

1000 avioane executate In


ai
o economie de cel
tate
fatA de o comandi

luciu care se

exagei at al fabriciloi
sport,

brevet,

ti an

tiansport pe apq,

tanta acelei
nediept de asemenea, daca
n
societatea Astia din
ea
oiganizatd la
de
fiancezi
Westinghouse din
a
astdzi
e de
are
din
un amplasament
fund
aproape de fiontiei A,

diverse, diferenta de cost


la materiale, mana de luciu, mismni
un utilaj msuficient
fa
nu este exclus ca acest
brica de
aie
hard
se
odat asupra mare
bugetului
an al
pe care le a-

www.dacoromanica.ro

79

din
nul concepe

le face
pentru
mstitunea unei
de dnijeabile,
dovedesc indeajuns utilitatea loi
al soc Astra
al
e
cietatu natibnale de Ci edit mdustnal
pun
avem
al casei engleze Armstiong',
ce conduc pe
stalind, pe baza unui capital de 120
materie de aviatiune (avion
aceast
duljabil
scoatem conclu
5ov,
asa fel ca fabrica
trebuie s ne
o capacitate de 250 avioane pe an, M glipm din
de
unoi
se specifice
nationale de stat
se vor constim
fi tip metalic
metalic de
sau

public,
se Intemeieze

iolul acestei

usoare)

tiebuie
fie pm infoimativ,
simt obhgat
con
tram
punct de vedeie al

cat rnmeieul nu
se

atat mai
o

de

la baza o industne
pledoaiie pentru avioanele
de caie opeia
tahce o gdsim
va
categoila acelor
din 17 Oct 1024,
de
e
au
caie iepioduc
pasagm
dit totdeauna at it
,Este
viata
Astdzi
inamrile navale au
ste foarte
s untie
tiei, patru sute oie
de zbor
mult
tiebuie
cand, din
ne
care spinteca
la ieformi
se impune
Se mai
avioanele nu se pot
la
a
Ostia
mult
din re
senozitatea
sub actiunea aerului
tauiul
coaine,
nu ne ui
mosfeiic, masina
chi
la cbeltueli caie

Se
in fine,
puterile noastie, nu sunt
aNioancle
de lemn sunt cele mai sensibile u functinne decat
noastrg
lucru
de impoitant
se cele o
la o
eventual mobihzare nu ne putem
De asemenea, repioducem tot du
de stoc, adic pe a_
ziaiul Neamul Romnese
vioane pstate
lzi
a
cai e
con
lit toate
e de a_ tia
capitalulm
in
vioane
alu puma
de
mane
sau
intrebrn
este a5a,
iezistentd, ceeace au fgcut
pentiu ce se
meieu
succes chiai In timpul
avioane
fapt ce a permis
se
cost este un bagatel,
ce
sensibil dmata de zboi
insemneazd trei sau patiu sute
strare a avioaneloi
pe de o paite
Geimani,
lei cand e In
nostri aliati au
pe de altd pute
sti
va putea e
avioane rnetalue cand, pe
cale,
Spun toate acestea
no vita confhcte
fericire, la noi
fost multe asemenea conflicte la
pentru auionul de lemn sub
avioanelm
avem materialul
pentru ce
paratiurnle se pot face mai
asi intaizie mstitutiunea
(are ne
sub dommatiunea
dun

avem in aviatiune multi un colaboratort


peiseveiand
mai cu
gieseala
ar face o
din probleun
de poduii 51
ma
se face o
ai
mimai poduii
anglo-roman
pentru
motne
de unu, sau franco
Dar
a
de altn
ceie
c'ne se
ce
construiesc
tot
Pepelea
cui
aviatiunea
abaje
Efmturile
cui
e sub formk

www.dacoromanica.ro

RRGUS

80

de apoit a 10-20 milioane lei unet


de
ea avioa(Casa Armstiong, N
so
md nevrand,
impune
sale de
tiebuie
re
einul
de
,
are deviza
mtat
unde
lume un
inesc
geniu
putea da

pun inginein

culoasa

at

de

de

spe-

Piecum se
discutiunea e desNoui,
putm, ne place
Prima
de avioane
ta o
pur romdneascd
la

Asti a
plane constuite

aero
pioiectele
morulut aviatoi Piotopopescu,
mo
sti
Suva 180
Hp
mai mult
noastie
phis, fabrica
va
o
constiuit baloane
sectiune

Aviatiun ea civsl
In piogramul de

ma
ie7ultateleobtinute,
e sunt
e
a infiin- foarte imbucui
destul
Ministeiul de
un accident de
anul 1921
c'ne acum
ton, luau ce
Comunicatillol
de StaMinistaului
a pie- tanta subNentiune
tul nostru acelei Compan
a se pune in
nationale de navigatiune
Dar chestmnea aviatinnn civile
care pentru
vi andnoasti
o
tiebuiau
dea
maie Repioducem
pasacum
dat dau asta71
gil din No 7-8 al Bibliotecn
de cale
relativ la
al
care ma si le suporte Statul
politica
care ebuie
o
S a plecommt mai intai
dnectiune
tiunA

ea

Dela
nu ne putem
Bucuie5ti-Galatispunem,
Cetatea
In acest scop,
Bucuiestu in special, pun situatlu
tiunea aviatlel
un
nea lui
este destmat
blou foarte sugestiv pentru ieclama joace unul din cele
ioacestm nou mod de transpoit
lun
una din
nu s a pu_
Bucate une5te Pansul
tut pune
din motne
se
prin Calm
fmanciaie
a
anul ta la Singaput,
1921, un
te
pas Compama
Roma
se pie
fianco
de navigatiune
lunge5te pani la Peking,
mai

a instalat un hangar

aeloportul delai
ceput
ea
ga
iena Constantmopol

avioane de

monomotoare

on

ateheie
cate une5te Dantzigul
a
Bucuie5tml, se prelunge5te
valea
Nilului Aceasta
Bue destmat
lege
dentul Europa
Onentul Asia
deprtate
mai bogate

(Blenot)
51 plea-

Constantinopol Imbuaduse aelopoitulut


ceeace
mat cu
pentru
de
cuisa
noapte,
se
1'aris-Bucuie5ti din
spie

Cum am ft dont
un
al
niet Franco
do
anul 1924 datele
nu ne au sosit
nu putem

gium ale
Pentiu a
un
de
rictivutate, este destul
ne g
la desvoltarea mare ne care a luat-o navigatiunea
suntan la o
pentru
raspantie
impoitanta
lia aviatiuna mondiale,
a
se tese meteaua mteinationala
fuele mnzibile
se
aenene, nu
alt dium dec
acela cale
la piogi es,
un pas
ne-ar
eni fatal
ne pot lua
gand tiaficul
pe
ele, mai
ne im

www.dacoromanica.ro

,FIRGUS

81

rata
fi plea
am risca
lui Jupitei Ce intate printie care
Lea din
fac9 Am dat
a caexploatau s a mceput
tora
Tiebue
de situatiune 14 Noernbne
sub ausmcnle
primmi

ial nu

urmg

aceasta, tiebue sa de

Dai

punern o

mare,

emisai

consi

ca un adevirat crez natloRomania trebue


de
placa
a
ae

ideea,

nene
aibg

Franco-Romand de navi

care ca un adea dus


Rusia

romane

Termin acest pasagm


1830 c
au debutat xapoarele

un
englez Dr
clxi- cu
spunea
o
parte
tot
cere o exploataie mo
, In
ce
prmectul
deing,
sistematice de
de a
hangaie sonde , nuntat de
de la New-York la
pentru comuni o
,
opnre, aceasta constizbm,
carea cu
pentru
pentru prevederea tue un mare
lope
cu o
e
la
instalatium samtare, pen
erpool la
u carantine ajutor medical, atehere de
cu
acestea in 1830 vapo_
politienesti, etc
Gueat Western
la,
le

mzesti

oase aelopoi
de

Mai exista oare

chiai

printre
mai
latiunei
apromat al

de succesul
9 Ce a

ce

22 zile

din

oprire

aviatic

Anul 1924 a azut

In
in anul 1924
Axia mania
colile sale
Cotiocem o ce 29 catedie plus
din cele
aviatou 22
confennte
ca
inauguralea
tedie

ce

tmne infimt

pentiu

a asistat
un
de

mci

Tecuci

Este
de

de

Regele,

la toate acestea
a3
boratoare aerodinamice a Bi
la Dantiig
la
o
vedea ce formidabilg
de pilmi
de meca
aermlauti

la Medias va putea da bu

ne rezultate

bue s ne
tului mult

nu este

Tie

ne mai

de succesele Avidtice ale


Geimanim cand
acesta e medat de ofeson ca Foeppl,

Parsival, Ebeihardt, Di
den etc
Noi
de ce nu am spunc, sufe
in
superim o
de o
in aliatiune
aeronautica care rim
prea consideram
ca un
e inginen la
d
pur militai
tine un curs
aviatiune
tele ternice
asa de
lit
d
savant
e
ca din
cauzg
politic care
de
vntoare
nu ne
sa
care
se
nu tiebuie
este unul din
aviatiunel te
e un instrument de
oretice a tinut un curs foarte
plect anul tiecut despie
a
baloanelm Cursul d lui
Spergm
anul 1925 va vedea
la
al d-lui
Romania un
Strasburg complecteaza
An nscand
mant supenor al Aviatiunei care
cursun
ne la Universigtile sale, dar tara ca dea
re tine un
grat record este
politecmce
aeronauti tot
chestiunea
de

www.dacoromanica.ro

ARGLS
de

podun
noasti

1924

ne
e

de tebnicwiu

aeionauti

sitare

instatutele

sens nu
apel

ca genei a
dea

neze c it de cui
atat

politecmIce

acest
face

ept ca

In

utorul

pe

etc

de fond al

din

ca

de

paagiu final

marcheaza inceputul
istona

popoarelor

datona
de astzi
participa la acest
universal pentru
oltarea unei
legat tot ogre

aloi ificarea
du

repro

ermin

sul
Et

LINIELE AERIENE
SERVICIU

dra

od

b) ST UNITE)

Alicante,
bes-Ancoo

Prins

DE SUD)

in,

Poi es-Praga
-Bucmesti

stantinopol

Buenos-Aires
a

Berim
Danzig

nenburg,

be
)

Moscova

Pe

king-Tien-Ts n,

Memel ,
a

dra-Bi

kFRICA)
-

imbuig Berhn Stettin D

zig

Sin

cago (40

Toulouse Casablai

Peith

Londi
Lo

Coloma

Rotte

oadi Man

Londia
Cristirima

Petrogi

PROECTATE PENTRU 1925


Toulouse
Toulouse Buenos
la
ga-Va

es,

ga Sofia - Const intrnopol

Pans

- Petrograd

Cosice,

Moscova
Odesa,

Alger,

NUMAI ZIARUL

cursul

s cunoastefi

Mai silia
etc
etc

liber

V intereseaz Bu
situatta

www.dacoromanica.ro

ARGUS
MARELE ORGAN ECONOMIC
DIN
A MARE

www.dacoromanica.ro

RLMRNRCH ,RRGUS

84

FRATH SCHIEL

REPREZENTANTA S A DE ELECTRICITATE GANZ"


Telef No 48/12
Str BREZOIANU 7
ADR TELEGRAFICA SCHIELS"

G\9

PROECTRI $1 CONSTRUCTIUN1 DE

ci

LC "RICE o
INAL 7
I

la

L
AL
de
1

TALAt

L\
DESFACEREA

FABRICATELOR GANZ", PRECUM

LRIAL de

TOARL

de

de
1111

JOAA

PALA

o M4 7
LOCOMO

PROECTE

TRAM-

E LLECTRICL

DEVIZE la CERERE

www.dacoromanica.ro

PLAT

(.3

85

MORAVURI

OBICEIURI

HARA-KIR1 - BUCATRIA

Hara-Kin -

ale japoneam

sub
consist

haia-kui,

area pantecelui De multe


715
un fel de duel L
nu se bat
au

spinte_
a Foarte

totiil

pe

tocmesc asasim
de
sunt
cand onoarea nu poate fi

se

and
ictime

de cat pun

teat actului de

a imei

insultate Daca, de eemplu


decatoi nu acmdi,
n se cuvin, el

ju

familia
pnetem
de
eie
ile sale nu
mai
unei astfel

se

ondamnat la sinucidere,
mai
te

in pen
ci.

ca un nobil

ea acestui act

Buctria

ml

spune

spus un gastionorn nlosof

In China pisica nu
le mese, ci se
t
do

la anumi-

la
caine Camele
e o specie de came lup

tot ceinl guru dc


neagia Pisica dest

are

cu

nu

0107

sunt in

sunt

oaspeti sau

mancati

el

nul so ietiage dupa un


a pi onunta
in sala acuyatul

Cies

este o industile
un
fiipte intai
apoi tocate
sunt in
c

fata
toate chipmile
se
cauza
cel care a
cand
nu
aceasta
un fel de

A-

desea, la mesele ofictale de


de
la 30-40 de
Haia kin mai adesea, obi5nuit
acestei
pedeapsa
nu se
ce se
u chinezi o mancare tot
de
poate
se faca vinoiat un sunt,
nobil
'it it de
ca
pacatuit contra
castei sale sau cand e
secte
astrono
foa
Actul acesta e mul Lalande
vii
de o mare solemni
aiea la
late Inti o
dansul o
constituda
Introduce acu7atul cu
Vieimele de mtase
judecatoni
atat pentru gum
se fac
(at in
pentru industne
el
a5eaza,
it
furnizcai os
un covor alb boidat
rosu desbiacate de
In
se nce
lui
un persona], im_ petelor,
inca
un costum
au gustul de castane Se
aie rmsiunea
idai numai timp de foamc
pul
un regal obi5
n
te Ceeace face,
avea
clocut
puna, singur cairit nuit e oul
puisor gata
Instrumentul de
e les acela)
un
moment,

Trebue

du

un paravan E un cutit lung cu le de salangane, mancare chmezea


avand un manor

care este locul potmit undo

vare
pentru a
pierde
neu

lovitura
aproape

ce faptul a fost

os

intregmme

de

reputatie

Dm nenorocire

multumn, totdeauna, numm


ceste bucate

a eustat,
intr un
In

nu s au
a

opofagma

fostul

nu

www.dacoromanica.ro

in romane

ce_

83

ne de

se

de

luhu

de

de

de came de
ca oamenn s nu
Meigand la
in
de
la
rosu
semneaz
un
du cand ornoar Nieun
suue de
bea

4 sau

de

m mcau

scobor

te

epoca
877 a

met, de la 851
se gasesc
na
de
e anul 1274,

ne

sangele

u de

Chi-

Toate aceste fapte sunt

de

compuse

Polo spu

Se

de

sub domi

clesmu sub
lu

TABLOUL CORPUR1LOR SIMPLE


)mlc

I I

2
27 1

111

IL.

iden

0
6

9
0

on

20
7

94

04

11

191

( )igco

'd

11 0

31 0

8
9

40 1
0
0
45

( ennui

upru

Ti

0
63 6

er

391 5

Pot

Pi
I)

140 5
225
0
4
7
150

44 1
2
4

roi

len,

51

Ile

1 008

114

163

85
0
81 9
9
7 03
33

6
160

ihn

48 1
184

cea

mai eficace se
face

ARGUS

www.dacoromanica.ro

RRGUS

87

COMERTUL DE ACUM

CEL DE ODINIOARA
DE

GR L

afacerilor

Spre
si co
Intie comenul de
mertul de acum sunt deosebin fun
damentale
deosebni se da
loresc pe de o
procedeeloi
pioductie,
de ilta pane
industnale pe de alta
pi n este
portunlor At it in
comertul intein cat si
ceea ce
comeitul international condi
tiunile in can se face
sunt
dasificate
2)

au

comertul
Conditille

au

din

si din

e,tei ea acestoi
oi in numai
integiitate
3) Conditule specifice

- In uima

afacenle
o ade
general sunt considerate
caie
lui
(a
care cele ca
ele, am multi de studu apiofun
comeitul

indu se apreciatiuzu a
modeine in afaccii

fiancezi Jules Lepin


ne spun

dot

ce client este un maniac Impoitan


este
a discei
tul
partea
a
chentului slu, de a
son dada

(um spun
este de o
bue

Acest maniac

pune pe

Cea

cu

tie

si
in tirnu,
idede sale bizaie,
un
stiecon a
anodin
putin cornprometant
destul de
ulajator pentiu ca
sa
ci
in
lui
pentru
- Concuienta
ca sa se dea
pretului de cost Pen
aceasta se
sis
Leine, la specializare
la concen
Nici un muloc nu este
pentiu captai ea pieteloi
In
at
a ieftenirei
\,ederea

paciente
ae
de
in
aplicatiuni metodice Mai
cat
a
pieteloi
ma
actuale
se
acum in
se bizue
dc dneise
Standardizare,
ca
da
se
Nord unde au fost
acum pentiu co
cel putin au pus meitul nostiu de
n au
princupule

in

de

se

stnntrfice ale comertului, intai pe cu intloduce sistemul Dumping care


caracterului
definitiunea
Clemente] este
ceea ce se
ca
ansamb'u de
logia
afacen,
de
du
sau indirecte,
practica
in
mai scump decat
clasome masme tu
rumeze
caie au de scop
de scns de calculat stonogiafe ca industinle
ente dir
a

so

etc etc)

Clientul
maniac - In
tea psichologica
este
de specialisti
Balzac
asa ,La Mai
Nucingen a studiat
profun
cunoasteret sufletului

amencane
in
modul de prezentare a mo

duselor arta de a
mde etc Ca

de

de a

voi

te Nu tiebue
cale

ne facem iluzn Ef
de Dumping
o
nu este
de despgu-

bin
Pentru realizalea
a
introdus atat in mdustre cat in
ismul
Cambon ce este tallonsmul a ob
a compaia a reflecta, a cal
a
munca

www.dacoromanica.ro

aceasta este
necesara pentru

88

a taylonia o

mare poate

de

ou cat

dus la

Prima

casa

burs

unde sub impiesiunea


mome nr abatele
spune
rnoaitea celui drept, un
mertul de
corneitul
din martu de piobitate
acum mai sunt
tu
lui Ce7u Biroteau
punctul de edere al subiectului

diept

familia

Intre

Somettile

nume

societatile

'cum

din zi in 71 societatea

lovit de
nilot

capitalun ma fie din


du
rata unei intiepimden este mai
decat

vieti

cale intiec o
Cand reflectam asupla
se
sociale in
prindeule acum
de
vedem

de

comerciantulm

intie-

atat

ale cotaboiatouloi
ore

de

de astzi ale
a fi
speciahtate
de a lucra
de a face

ecaie,

de a

zile pennu a fi
fiuntea unei afacen, era newie ca

sunt opeie astepta

de

mare

conceptnie

locul

fie

cu

'Wen

de

locul

furiloi

anspou t,

de

tanfele

de pioductie
onditnle

pentru ca

de cost

mai maie dec

de

un

concurentul
pentiu a reu numai
de capacitate, nici

este

Lovitunle de acum. de alt


de
Nu
metodele
in ast
pi edomind, este punnta
desvoltarea afacenloi
cat esti
de
actuala
putin competent
o
despre conditule cue
putm scinpul
morale In care sa
cat
este
cu
la
se
t
ieusesti mai mult
de
astzi In literatura fiancezd
se
de ce o
vem clasicul
dat de Bil7ac s
comertul nostru,
in opera sa ,Grandem et
sunt
ce
Cesar Bnoteau
n au
cu
acel mic negustol paifumuii
Vedem
meseriasi
care
stare e falunent
ocupandu-se
comeitul
care
ca
sull,
se
ca
de ghete,
nicu o
Balzac
putut
a
total
ldsat la
redea,
pagnu cal e
se
mtamplaie, totul nefund diujat
toate
de comert, emotia lui
imbogrtiri
it
cand procu o
Cesai Bnoteau
ochne asupra
al
se iedeaono
vom
de

spune D loi nu

area

reda lui Bnoteau numai


ea dar diepturile de cale a fost

tie.

face o

spectacole sunt
la
nu ne pu
dv
impiedica de a aiata
Biro

teau c

o asemenea pur

trei
a stabili
in

om face-o

nu era
2) pentru a
cia in
comerciala,
a stabili
in
imui

ochire o
1) pen
breasla

care
pentru

o speciaatate

Breasla n egustorillor

exemple se
D Z urnica a
In luciarea
de
fetele de boer
supra istoricului comeiciului la
neguston
la 1678, Asian
vedem
i boen
Mihul
M ne
stefan
se
fata
Andronache
voi
Cermca ne
face comert Dragomir
Calugrul face co
se
e5te
Puna
nicul

inert intre 1482-1492 Apoi din

www.dacoromanica.ro

lui

Pi

Coste Tigara se
laschiva,
halache
In
specralitate

01

In portietul
numita

Constantm Pop,
Petcu,
se
de

lui

care

ucenrcia
era

cunoscut

de

din Sibiu

la toti

cate
orn

lui

pe pitul de

din

mention im

satul
Negustorul
jud Pi
a, aflat
din
Bucuresti',
Sf

ce

putul

al

comertul

eiau
sau
Muntenia
Iles
la sfirsutul secolulut

ni

pe
e

la

unoscutI sub denumn ea de

de a se stabili pe
Comerman

secolul

in

tunloi
inul

Socec, Stancu

ru fost

poi

erau nurniti neguston De atunci cet

icr a
cisl de co
ge tufet al
Compopulo, care deschile la 1839
pe
de
la
a fost
Athanisiu Tot supusi
Ion
la
ge Ion din

nu se putea
ciant
nu
mestesugul

am

din de

Tudotachu a fost
pe
lup in Tudoiache, caie
negustor in Bucuiesti

ce,

face one' a

bestet

doi

conti

de dot co
mod abusrv

sa tiansfoimit in

celoi

anul 1790 se adre


cuvintele
,
bei uhmtei
Handelsman
afia
negustonloi
ca

la inceputul

lui tiecut

Merchenus n

te, jupanul

decat

cesti

din
dela
Nlcolache
Mihaliche
nu
la boernasul eel

servit
pricepeie

cont

de

and ca
in/

Domn impie

de acum

de elino5tinte in tit, este un orn


se
din
caie nu
pentru ce su
a unei
el
neguston Compalatu lipsi de nu
si
face
negustoir
sohdantate
ea
lucrun
contiatatla
se
in nue9
Nasnegustonloi
tul imp al
comerciale
u caie
a
cart
de altn, decat de
au
negustorn
specrtlutatea
in tiecut sunt atatea Jam spune intr
a sa
veti vedea
de
lucrun de
at
suntem obositi de
e
luat pentru se
lurnu, putem
in care
Din cauza
chiai un
gisim in
lipseu de contiol, din cauia
de in
de azi
solidantate s au ecur in comert datom de
o
fice
nom
nostru, prin
confuzia

riches

oamem

I es

spune Claude
mes

um, dar

pot

biblioteci

foi

pentru ce

spue la toata

de a pi
o
suntem
de a forma ti
rile
ne dea elementele nece

prin ceasta

eneugie prin bratele

seama
suntem r_

nu se

prin mintea

www.dacoromanica.ro

decat
oameni

90

nu este
p pe care
de a da
in
ameninta
distrugerea,
tea exernmenteloi de
se face
un cult
ociala este
de a alta
se am
aur
pim
ca
fie,
se
de
sfatun negusto spune,
comeiciale etc
De
mainte de
se
ivnea
dai moravunle e
majoiitate a comerciantilol
ca se putea considera
gamzati
in
Da
mele
talentul,
aveau sindicate puternice d
munca, pievederea Acuna,
de sigul
co_
este arta
fost
at iti
necuiate
mtoitochiate
nu s
caie ajungi a desbraca pe
de sigur
o
de
printi o
pentiu
oapele
ciantiloi
s
fi
sociale sunt
numeste
Cu
taigueli
ba7i
te
Cat despie sentiin cl isa
in toati societatea
o mente morale
sociale,
lu

de
mt o bps de entu7i ism
o delasaie care
me din ce
ce
mai
intieba noi,
cu
eireio
Discouis
souids daca axa
mantulm s a cleplasat, daca
sul se discolcA,
a
in delu eneio
nu
se mt
este
mai simplu
tiagica
intia eteniul tiecut legule
comune ale
aboaiele
ra
fac, intocrnai ca

dmea

nostiu
In

pace%

acest pamant

din

bate joc sau se

mea

De altmintielea, tipul omulm


pe care
imite, care
imagmatia, este al spe_
eulantului bogat de milioanele
luate asupla miienel
sufeimte_
omenesti Insolenta cu
un iestam ant de
sic
noapte este numit
lu

este

liacul la

mai

respectuosi,
idete
nu
pieconizeaz

un

pieco_

creatmnea unei elite active


cartea lui Jean des Vignes

de astan

aud tipetele smisti e


spune In
deve
Multimea de niti
Tonul e dat ac
e un specta- tualmente de
antreneaspune un autm
col ignobil
tara
descompuneie
ale corpui iloi
o
Pentiu
le a
sufleteloi saimd sub
combmatie voibesc de sus dai
ai
dui
sau
reilitate
nu sunt
bide nu
stie anume
sunt
valeti
catastrofa
inca Tu
au mstalat In casele
nunle, mitiaheiele
tcut
stap
pe
murdaiesc
mistelioasele
de destructie, orgule
subtilul
din
tiebue
,Dinu P
in

rasul

al
Spenati

oa

politici,
fenomenul

de lene
ductiel, spun
dai aceste formule
nu
snabanda
do
tige

pe oamem

cassatisfacA egoismul,

formele cele mai unte


echile
ale sufletului,
care consolau sau idealizau
'iota,
consideiate ca

pul este un

nu tre-

bue

sine
tui

euste decat elemente

ucenicie
o

ieputatie

nu o putem

un
cUlune
pi

dai

decAt

ant de
de edunu se poate
decat
la
straturile adanci

acestui

ITIT I

ge

www.dacoromanica.ro

ARGUS

www.dacoromanica.ro

,ARGUS"

92

&
SOCIETATE IN NUME

25.000.000
BUNA-VESTIRE No 26

DAGE

I
I

PARTICIPATIE
ATELIER MECANIC LA MORENI

I
I

APARATELE CELE MAI MODERNE


PENTRU

ORICE SISTEM

ORICE TEREN

I
I

ORICE

I
I
www.dacoromanica.ro

,RRGUS

93

SOCIETATEA ROMN DE AUTOMOBILE

C UNITE

- Capital
de comert - Desvoltarea
ireprinderez - Sztuatia financial de

sedm

sale

de automobile

Consiliul de Admmistratie

Romania a fost aproape necunosPrincipele G V BIBESCU,


cut in Romania pana in anul 1907, dinte
cand decedatul Leon Leornda impreuDr I COSTINESCU,
Mitica Darvan, Ninel
na
dinte
alit sportsmarn romani infunteaza C LEONIDR
ING PENESCU
&
in
Erma
cietate
comandita pentru
de automobile
a^cesoni,

&

KERTSCH,

Consibul de administrape al socie-

sediul tat% se compune din

Bucuresti
Inceputul facut de firma Leonida
,
intreprmderei,

1911 un numar de capitafnmte


Inginer Quantescu
Ion Protopopescu,

altn sa puna bazele

Ro-

cu un capital de

mane de
000 lei

D D Bragadiru,
Ed de

de 11

M Berceanu

Ing N
Ana I G Duca
Gr
D
Ing

Urmand exemplul acesteia

ma, firma Leonida & Co, se trans-

ea in 1911 in sometate anoObiectul de comert


nuna, cu
capital de 1 500 000 lei
Rceste doua
societati pentru
obiect,
Societatea are
de automobile
de automobile au
Efortunle societatii au lost
cand
separat pana
rand in sensul de a
1918 la
a
am tate in
de automobile
da
acbelor intreprinden simdare
cesorn un
aspect senos
Fuzaunea
in 1919 du- astfel ca acest
sa fie scos
pa mtoarcerea
celor doua fame de sub influenta negustonlor de
cane
la Bucuresti
acest scop societatea a
Noua
s a constituit sub o In
lrgire cat
mare a campului
firma
de
ei de activitate,
la maximum
& Co
cifra de afacen,
a
reduce
schimb
mrfunlor la
capital social de
000 lei, demmum de profit
Pentru realizarea acestui
sa dat
capital a fost repartizat
de
intreprniderei o
000
la purtator,
valoare tur,
cat chentul gseste tot
de lei 500

pe

www.dacoromanica.ro

scimma sau

ARGUS
tin de care are nevow, toate acceso
nile
dependente de

atehere, fabrici
Societatea poseda
mat
de locomotrune,
cest
multe garaw elegante confortabite
sport de la
necesar
celor mai moderne
sau carosenei, pana la ochelaa

sportsmanului

din stramatate
Garajele soc din sos, Jianu, stint

De asemenea, propnetarul automoce se cudintre cele


poate
masina lui
Pentru a ilustra
putern
proprule garaje ale societatn,
spune ca renumitul garaj Saint

bilultu

amenajate
puncte dier de la Paris, este
jumatate
ale capitalei, dupa
cuvant al
de mare, ca
soc, din
technicei moderne, se poate aproviJianu
ziona
ulei, la depoziale chentilor
societatIt
tele societatii
in fine isi poate
adapostite
aceste garaw

para
instalate

sabile

de
in atelierele acesteia, praveghiate
conditium technice irepro- sonal special expenmentat,

un per-

asigurate in potnva riscunlor in-

www.dacoromanica.ro

ALMANACH ARGUS
cendmlui Atekerele mecanice ale

cietatn, foarte bine utilate ocupa un


de 15 000 m , din care

6000 m p,

forta motnce

lucraton Ele
schimb

a fi

grandloas, pentru marele


200-250
tot conforM speon-ce piese de tunsm care
cial trasunlor man
moderne

natate

Se fabnca

FR

masma

LLD
de 12 hp

fabricati in atelierele

pe piatanoascietatii, sunt
tra sub denumirea de Leonida Auto
cele mai
concurand in calitate
renumite produse similare

mulaton cat
telor

categone

In

de
pentru
aceasta directie, cat ma

putin tributara
Acumu

C IDILL4C

Dispune de 110

confectionacomplectarea
rea acestor atehere, socretatea a infun-

tat o

Astfel are

tipur d2
cele necesare
poster, telegrafulu

mici

Renauld de 6
10
Pretunle acestor automobile variaz
astazi intre 750 000 180 000 lei

Accesorule
In

de

ce

soni, S R

Leonida & Co

rite, si-a asigurat reprezentanta


din cele mai renumite
Europa
magnetouri, bougiun
Este repieeste vanzarea de automobile zentanta de Automobile
Bosch din
Prezinta
depozitele ei un mare gardt
de masini de la
mai
De asemenea
pentru farun
scumpe pdna la cele
huloane
alte accesoni secungilor mai modeste
dare de automobile societatea
are
msa fie scump2 fie
asigurata reprezentanta celor mai bure
tine societatea
case din strainatate
celor mat bune ireprosabile
mai mare depozit
Soc poseda
marci din
de accesoni din tara
Automobilele
Principalul
de comert al

www.dacoromanica.ro

96

Situatia

treprinden romanesti
explica situatia ei
pe plata
Cate-va care extrase din btlanturile
a deverut fumizorul
acestei societati
ultunii am dup important de
accesorn ppentru
rasbot arata ectivitatea
desvoltarea ei serloasa
Rstfel,
1920, valoarea marfunlor
comphmentare
vandute a ridicat
34,370,727 lei
Societatea
are sediul in calea
In 1921 la 26,282,690 let
marele
tonei 53 unde se
In 1922 la
684,063 lei
de automobile
elegantul sau
In 1923 la 59 442,629 lei

accesoni

Serviciul technic, arata in 1920,

sucursale
urmalocalitati
1923 reparain 1922, lei 5,929 522
Rlexandna Buzau, Bacau
tiuni in valoare de let 11 411 833
Brasov, Craiova, Cluj Chisinau Ora-

in valoare de

Beneficn

682551

In 1920 benenciut

a fost de lei 640248 In 1922, beneficiul net a fost de lei 3 628 197
1923 a fost de
915 lei
Cifra de afacen in 1920 a fost de
lei, in 1922 a fost
circa 46
de aprox 65
,
nulioane
1923, cifra de afacen a spont pAn la
106 imlioane lei
care dovedesc desvoltarea

Mare

Sibiu

Teml5oara

T -Magurele

Poseda garaje
moderne,
fortabile in str I C Bratianu, str
Luterana,
Jianu din capitila
mecanice sunt situate

in

Jianu No 16-18
Societatea nu este mscnsa in cota

Bucuresti

bursei Capitalul

grevate de nici

tisfkatoare a acestei importante in- sau

www.dacoromanica.ro

in

activul

sunt

fel de imprumut

tara sau shatnatate

97

MOMENTE CULMINANTE
PENTRU
$1

LONDRA
Pain Aprthe-Mai 1921 s au fixat,
sensul dispoziturillor tmtatului de
sumele ce Germania avea
plant
total aliattlor
de
creanta speciala a B-elgtei, in

GENEVA
fe', dela inceput, lichidarea capitolulut
despre reparatunt din tratatul de pace
se
care cele
de

modalitatea de a
a

precum

Aranjamentul dela Londra


din 1921

cat vom

spune , vom

grave

total.e,

o parte vointa
once pret o reducere
din

vingerea ca invinsul era decis sa se


dela indephnirea obligatium-

Cntica formulata impotnva pace! de


Versailles
fie
regulaca,
primul moment ment de
trecutului, un compt
publica germana a considerat scurt precis
revenirea la stadela Londra pende pace, fusese
un proect
plata reparatunilor,
de regument, se adevena
au semnat avand
de a
pe tema reparatunilor

in alte amanunte,

moratorille

Rezistenta Germa

pe Rhin in totalul anuitatilor,


echitarea pnn bonuri

in foarte
vreme,
ca Franta, principala

sa

nepubinta

se

in comptul

chiar cele

Dar

polibca de

Germania nu putea sau au


Francezu, fat de
nu vroia sa plateascd, rezultatui era
mania, n a dus la rezultate
Aude vedere al realiza- gust 1922
din
incetat on-ce
francez
-nlor pentru
plat in numerar s au
numai
pare a fost proacelea
care
se
dupa
secretaruin mod
de Stat, dr Schroder, publicate in
gerPo Liza
a
, Manchester Guardian Commercial (28

descoperute au va-

man

Mai
Sept 922) dela
lie 1922 Germania ar
miharde 692
, mroi

1922

apropiata a marcei harbe

ce era totusi, sub cota anuitatilor

de a

Wirth, in fata

luatela
a
financiare
termen,
din cele opt interne, cere de data
an, capacrtatea de
ale
de ratele
nil de
scubrea
simtitor
reduse din enuitatea
de rea
sau de tainice incura.lung,
moratonu
aceasta crestea
Iranla
1924
Londra

In
de
cere

Mm 1922,

de

an,
ceea-ce
re

in chip larg,
tota'e dela 3 la 2

170

din aceste

numerar

Ceva

numal 720 mil


de

Divergenta anglo-franceza

criza aliatilor

In
Comisiumt reparatumlor
deosebiree punctelor
vedere
atitudinea
englez, cu

anulin
semau se admite Germania
armatelor de ocupa-

se acceituiazd,

care a

sa se vorbeasca
7

www.dacoromanica.ro

98

la
care, dupa
delegatului englez in acea
ris
Bradbury, coincidand dela un
sir
Cele
comunicate ofctak, curteexprimau doua
timp cu manifestarile pro-germane, in
dar
vremee
de pace, puncte de vedere deosebite
de
publicistulln englez Maynard Keyofietailttatea franPentru Anglia, esentialul era
se
nes, opima ca
au sfarsit
schimbulua german,
vedea in neina GermaGermaniet o cat
deplinirea
despre , criza

spre
aplanata
germana care agrava
schmib
mediatiunea Belgiea, englez, un moment
scadentei
de
era dobanurteresul simplu
a
1923 direa sumelor cuvenite drept reparaprin
dintre cet
spre
acopen o parte din
Law
premien,
de
jertfe
rea

Londra

aplicarea sanctundor -Repercusiunile


din Ruhr

Franta
de vedere

guvernulut

o alta

clusiv competent instituit de tratatul


Versailles este Comisiunea speaccepte ideaceasta a trebuit
insarcineze un comitet ad-hoc
de
studierea problemei
La 9
1924 cele
rapoarte ale expertilor denumite
precomismnilor speciale
es

,ga- de

productive , a ramas
constatand

neindeplintrea obligatiunilor din parGermantei a justificat pentru Frandadeau dreptul


tratatului de Versalilles
Kenna - ambit amencani sfarsitul lus Innuane, trupele
franco-belgiene,
adeziunea tacita a au fost prezentate spre exammare
german spre
a
gaol productiv
Concluzule expertilor restabiPnmele

prin
de
de

de

dezorganizarea productiunai
Berlin, se
in intreaga
contmentala Ridicarea
se obconcomitent
piavertiginoasa a
germane
imediat
bine
pe urma acestui
Cehoslova
Industrie
cia, a
indisparitia mosemnate beneficit
din
mentana a
Ruhr
, Btlia
Ruhr dintre
de
Germania, cum
a spus
sugestiv
in

lesc armonia mteraliat

Primul raport Dawes se ocupa de


moloacele pentru echilibrarea budgetulut Germaniei, cum
de masunle

potrivite pentru
izarea monedei
germane, al domlea, Mac Kenna este
privitor
evaluarea
germane evadate
la mijloacele potnvite penk face s
in German a
In. rezumat, rapoartele expertilor
pentru
propunand o sene de
refacerea
a Genprintr un imprumut
concomitent cu echilibrarea bud-

german, a dominat scena evenimentereducerea


1923 nrea sarcinelor fiscale
europene in tot decursul

stremi

Recursul la
politici
sfarsitul
de

al,

ge

din

concluna

spo-

la limita

invingatoare,

platite Dupa un
unei pentru inceputul refacerti,
cailor ferate

pot

vendurile
germane reorganizate,.
monopolul alcoolului

americana - lansata
finale
impozitele
constitutt exclu1922 zaharulut vor constitul prancipalele
siv din
noui,
totul
politicet, pentru
a rea- isvoare de
destinate reparaGermaniet
ea
a spune
sau nu vrea sa plateasca, Comisiamea reparattunilor a
nu
opinia

Cum unanimitate

organul ex- poartele expertilor

www.dacoromanica.ro

ra-

primul pas pentru


rea divergentei analo-franceza,
era
chestia

francez, d Poincare, ceea ce nu pupremien englezi


le generale franceze au
prezidat de d Macdo- cidat
preocuparile
pe tusera

nald obtinea din partea premierului trezite de planul experttlor

Acordurile dela Londra : cel


rat de pace"
Cu noul guvern

tratat cu

mania,

Frantei,

semneze

la Ver-

sailles a semnat de data aceasta de


de d Hernot, a
desbatera contradicParis sub cele mat buna-voie
intre Londra
semnatura
pe acord
bure auspica Prmia confennta inter- toni

ahata, convocata

accepta

discuta

Londra spre a a

angajamentul moral

plineascd

cat
a convent la oare-care E de
jament odata
reducere a sarcinelor germane,
consimtit
a
zultau din
plan, a inchetat

tr un acord general
doua parte a
de'a
dra s a desfsurat dupa invitarea
care,

la

ea trebuia

inde-

puternic acest angaasentimentul liber


fireasca

obligatie de a
cum trebue la
increderea ce
a aratat
de catre fostii
dupa ce avudea sesera atatea motive de

Desigur concurenta de ordin ecodifentele putert partici-

au fost momentele cele


interesante dela pacea generala
Germania au fost bine
li-s dat
sa

nomic

pante
acordul dela Londra va continua,
firesc, dar
ea
ce nu va agravat
votor de pasiunea
li-se
adica s a
po'aica
de
inveninau
intreaga atmosfera europeana Rstfel,
o conferinla cu adevarat
intre State suverane, pe cand la Ver- expertu
oamem straim posa semneze hticei, vor
contribuit efechv
discute
opera de restaurare pacificare eurofara
Doua dificulttt preau
vor
peana
prima,
vota insuccesul conferintei

de evacuarea Ruhr-uhu

a se putea restabili unitatea economica a Germaniet adoua imprumutul


garantare
international de a
lipsa
Germanil,
psihologie politica, vromu sa

de

adeziunea la planul experti-

la

- ceeace in fond

amestec al banchenlor

condus

Dar

Dup hchidarea
pace prin dezarmare

Odat hmpezit atmosfera de reparaLondra, se


acordul
incredere
departe
la realizarea
din pactul
care
acum
sese litera
despre strvechea
E
a
universale asiguratd
zarmarea genera a
care art 8 din

nationali
au

lucrarile

tat intre
a fost
in once

facem
cat
de Germania,
de neagresmne sau al tratanu
ca prefata dezarsimtitor
suc- telor de
dela Londra

mlaturate prin bunapartile spre pact a prevazut-o printrun text desaratata din
final
a se
tul de elastic
prevazdtor
Succesul acesta a fost subliniat prin
englez, Macdonald,
Mac- dincios idealunlor socia'iste, s a gracuvantan istonce rostite de
dr Marx in
donald, Hernot
bit
faca
pasul urmtor menit
celor
state principal
complecteze, la Geneva
aduresate
narea a cincea. a Societta
In rezumat, acordul dela Londra, pe tutor, opera savarsita la Londra
chestia
a fost denumit Imprejurarea
se concel
tratat
de pace
ultimele
un
de stanga, prezidat de d Hernot
Atenuarea pasiunilor pohtice era
foarte favorabil piapasiunea
Este incontestabil
nunlor de dezarmare
tei polifice pe tema
intram in amnunte
a- Nu-i

www.dacoromanica.ro

ALMANACH ,ARGUS"

100

Sfortrile pentru dezarmare

- fapt care a justificat din

dezar-

numai ca

tratatele pacii partea altor guveme hotararea de a


generale, dezarmarea
a
da o deosebrte atentiune
8 din pact stabtka cadrul general
a Societatu Nahunilor
pentru invingaton, dupa prealabile
sa mtram
amenunte, vom
siguranta
desfasurarea extraordinara de
A
din 1922 a
ta'ent
celor
maufestase o
f ecare expunand
dmaintea
oarecare pentru art 8 din pact
de vedere perfect justificet al
invitase Consikul, prmtro rezoluce repreztnta,
sa
masurile necesare intru
insufletiti de
nobila
de
alizarea dezarmani
pace
pusa astfel in discutia Teza englez
cea francez
Consiliu'ui a
dinaintea Aduprivinta
patra din 1923, sub forma
de ajutor mutual dintre
Macdonald, in numele Angbei insude pact de garantie asupra
adapostul
se

dupa propunerea

gsit argumente convangainarmrilor


tuturor guvernelor din Statele membre
fost admirabil secondat de
SN
inspirata a
Parmoor
In u'timul an
raspunsunle
In rezumat,
jundica a
ferite'or
asupra proelulut au Ststelor,
dintre
inceput sa soseasca la secretanatut geoncat ar fi de tare
s

vale

preaabil al toare impotriva

decis sa se ceara

neral, aducand o anfinitate de obiec- de des proclamat, ramane o simpla


observattunt
sugestiunt asupra poveste atata timp cat
formutual privit
lurmna
telor militare
egemonia
din art 8
fata de

Observatiunile engleze asupra Dar expenenta istorica Frantel


pactului de garantie
les
urma
dela 1914, a
gsit argumente
mat conVingatoare
e dove&
este o arnposibibtate
ca
in special asupra
putea
un
act
pur
simplu ca un
din partea celor
ceput pentru realizarea art 8 suge- de smucidere
de pace darand difente formule complamentaie de
printr o dezarmare
locul
colechve
mutuale ca sar
garantu,
discretia dumandor pacu
spre
sa msoteasca
vorbi
Despre dezermare nu se
mare
ea este , generala
senos decat
Importanta
a cincea
rezolutia
recunostea
raspunsuri, cel

Dintre

portant a fost acela al

care

dela Geneva

In asemenea
Londra
cincea

al

de hotararea
de a obtine un

din 1922

ofensiv o crim deter-

mmarea agresorulm

proectul de garantie intocIn


a
Nabutulor a fost mit considernd razbowl ofensiv ca

curiontate o , crima internationala ar putea


pas spre viatoarea
publica mondiala
armatele puternice
aparea
atat zarmare
ofensive, intretinute de
senzational
prenuerul
cheltwala
State ar
enuntase ca va merge personal
din
cand
ofena Geneva, spre a sustine
de
vedere
in
interzis, conform d
art 8 din sty
ar trebui sa
pact,
premieusteptata
de

franoez

Cei

brbati conducaton in
chiar

,.astfel sa sustma la
doua puncte de vedere ce se

se astepte la

Deternunarea agresoruhu
marea
mijloacelor de

rasboi

www.dacoromanica.ro

cazul isbucmni

sta-

difacultate

genere

face foarte grea,

stabilirea
Dificultatea
formula

practicd,
agresor

insd,

e intre popoare cu

Dar

ras-

pasnica,

pe cale de

este posinecesara Formula amepe


ricana, acceptata de Hernot

a fost transata

pact privitoare la

isbucnt
de

de
pe cale de
a concretizata in
r
flictelor
stabileste ca va
socot t
Supnmarea conflictelor
vinovat de
rasboiului Statul care, la caz de conflict
sire, pentru a asigura armonia
ar
o copilane
aserefuza sa prtmerca arb
sau,
conflicte isbuenesc
in
dupa
arbimtre soti de
va retuza
se
acestet

tutu

- cum nar mai

pas spre dezarmare

obligator,

propusa foarte
aproapo
Englezi,
pro- mm malt un deziderat pacific decat
mutuala, s a awns o ob icat
prec
ectulut de
la protoco ul
obligator
de aprec ere
ca on-ce
pnn extmderea cuprinsulut initial sa fie inlaturata vom
am
pactulut Societdtil Nat under
mm spus, asupra
preIntr adevr, art 13 din pact nu pre- cise,
rezultand din art 12
consta in dadecat
facultativ,
partilor de a nu
posibilitatea
prtile in conflict
dupa decat dupa trecerca unor anumite terrecurga sau
la
aprecierea
- sau la mene de linistire de gandire
tret luni
procedure de
a
sau
ut Pana la
S
,
dupa
aceste rezultate fiEste drept
din redacta- tinerea

rea art. 12 al

xate ca punct de reper


rezulta o
libertat de a declara
ligatte precisa pentru State'e-membre
de
drept termene,
in conflict
de a nu recurge la mai
un rastimp
trecerea unor
care sa se poata
termene
numat sub con- rosti a
sau
ditiunea
formelor de re- pentnt
cand
soco
curs la mi)loacele de
cerc,tarea d
arbitrajul
fost el
oercetarea impade una
de
ciuitoare a
Se
ca
fund un
toate

yudecatorese de aplanare
rarea arbitrald insemneaza
reia partde trebue s
supuna,
indiferent daca le convine sau
tararee
a fost, este va ft totforta
obliqatorte isvoraste
mentul prealabil al
care,
ceracterul, au prima sa se supuna
arbitrilor
deci au luat
dele inceput
de a execute hotrarea,
ar
ea
Dimpotrivd, recursul
procedura de

sa se

a vedea

de pacificare

ccnstatam ca el ar

fi de
de recurs

ratta de rsbo

care decla-

ui

ca

nesocotirea obli-

sa

tiumlor

Societatea

de

cararter

ne

al organismq w pacific dela Genova


dea

apoi

rece al Senatulu amencan


n a avut
Consiliulut nu are ace- Societatea Nat
impied ca rasbotul in mod
consecinte Partile rman hbere put de
nu recomandatiundor

desavarsire

de

ele au
prin care
Stat
tormu'ete de Consdiu, care
o valoare
dupa cum 151 urmres`e rea izarea dreptunlor,
au fost date
punlor sa t
sa'e, prin

Sar

unammitatea
Natimulor

din Con tiune


15)

ca valoarea dispodin pact (art 12) este

gur

nevoe

fost

www.dacoromanica.ro

sn

forta
os

a emenoa

prea
fata

102

mijloacele reale de care

In strict
dezarmarea
prin
arbitraj
obligator
s au mulproectul pactului

aceea,

garantie
ofensiv drept
sus, adica rastimpul necesar par- crima anternetionala, s a transformat
1924 dala Geneva
in conflict, infierbantate ca sa dupa
obligator
savarseasca din prima
nesoco- intr un protocol de

tumit sa

de pacificare
expus

de gandire, pe

proclama

pe vutor

care

tinta de a

La Geneva, in

in

cazuritc,

judecata arbitrala
introductiva la dezarma-

recursul

rasboatelor

reluata sub forma pactulut de garan- re,Caorbitrajul obligator ni-se pare o


care considera drept , crima
institute internationala caci
nationa'a
ofensiv am vazut
f
interns,
incetand
aim a ajuns la formu'a.
mai servi
vntor drept cale sigura
obligator

pentru realizarea scopunlor

State,
nu vor
avea
Dela arbitrajul facultativ la cel interes,
ca in trecut, de a face militaobligator
rism
intretmerea unor forte
ofensiv

Daca
daca

o crim mate
Intr

va fi pe vutor
primata prin sanctunile prevazute
pact (art 16)
s ar da
rol

larg arbdrajulut

facultativ, obligator
Tratate permanente

rant

din

arbitraj

servi

nere este

armata este scutut


dar
timp
ca instrument de expan-

afar Daca

in

primejcha externa
State dispare
ea nevoia
de intretineree
puternice aparan
natona e Implicit, deci, rezult

gator intre State au existat


de 1914, dupa cum exista
ustazi
sub forma de contracte in cate doui inutilitatea manlor armate ca instru-

putea
De ce
o forma colectiva mente de expensiune
dezarmarea
De
o neceasemenea tratate
cadrul Societatil
fireasca
logica
a scasupunand la
oblifmanciara
gator,
unor organe dinainte cons- pa Statele de imensa
intretneru armatelor
pa
pe
toote conde jertfa celor mai frumosi
at
flictele
Ce s ar
tineretei energiel
acesta simplu dar
de
Ca ideal pacifist
umanitarist
nu
decat o conditiune adenunea
ceva mat
Statelor membre Societatea Natuni- se poate

Trecerea dela arbitrajul


ob'agator permanent sau pe
termen, este foarte
dac
Statele convin la obligativitatea
a
recurge la judecata arbitrala
conflictele ce
ivi,
printre semnatarl
fara sa intram in
Curti permanente de justitle
ca Rduvom
narea cmcia ajuns
adoptarea
protocol de arbitraj obkgator general,
toate chestumile
exceptia
celor prevazute in al VIII art 15 din

pact, care se refera la

veranitti interne sau compet nta


clusiva a Statelor
pe care

Consawl
dar
)

In realitatea viefii
arbitrajul prezint
dificultAti
Realitatea
a vietai ne arata
visurile

Geneva, din 1914,

sunt inca
de realizare
sa gasim judecatorit

bine pregatiti, edevaratt supra-oa


can,
calea arbitrajului, sa
poeta
dreptatea intre
impacand revendicarile,

sau interesele
de variate
de deosebite
mai ales de opuse
intre ele

Caci dreptatea d ntr o parte apare

cealalta
in
procese'e dintre
ramane
la o
o parte
care aproape totdeauna
evclustid a
se crede nedreptatita tot
t cu
atat
mu't in procesele
sa recomande vre-o tionale
State aceasta va fi
gula

www.dacoromanica.ro

103

Sentinta judiciara intre simphi indivizi este investita


formula executorie aplicarea garantata
forta
a
Cine va asigura autoritatea identica sentintelor arbitrale cLn
tre State,
toate
ce se

Geneva
noastem ca protocolul
va insemna, alaturi de
chiar
acordul dela Londra, in
nulut expertilor un al domlea moEuropei
ment istoric in
a

lumei

1924, prin cele


de a Londra
Geneva, s a inscris
de se va
in
finitiv in astoria omenirit
pentru
se pune chestiunea
totdeauna Londra prin sfortarea
State
State le
mai
cele puternice cisiva de pacificare
refacere a
primi
renunte la libertatea ropei, Geneva prin cea mai
absoluta in afara, la suveranitatea
incercare de a starpi
spre a se lega pentru din viata internationala ai
totdeauna,
un arbitraj obligator,
succes, momentan nu trebue sa
respectul unor hotarart arbitrale in reze
un cas
de
multiolele
paca umversale
vitale ce le pot
teresa
pe care le
primul moment entusiasmul
istoria pana astazi, pentru
paca unaversale
ul dela Geneva a fost
dela
16 State
anume
Belgia, Geneva
seriBiaziha Bulgaria Cehoslovacia Chice s a facut vreodata
ca atare
Dar chiar dificultatea aceasta

le Estonia

Grecia

Lettonia

Paraguay, Polonia Portugalia Regatut Sarbo-Croato


Spania
Uruguay s au grabit sa adere la actul
istoric intocmit la Geneva
schimAnglia
Dar alegerile
de guvern au temperat, deodata,

ea va constitut o pagina nestears in


omeniril

entusidsmul general

BRAN

cabinet englez a cerut rgaz


spre a studia mat serios mainte de
ratificare,
bligator

chestiunea

1924

Roma,

obtinut ca in

consecinta a
din Decembrie

pe ecurn ca

insemneazd inlaturarea
de
obligator de

ce va avea drept

catre
State

SOCIETATE IN

caderea lut

fala de cele-

ANUL

1869

DE

TABACABIE,
CIVILA,

UNA

SFCTIE SPECIALA
DE BOCSURI

Totusi la Geneva s a
un act de valoare

GALATI

sar desfasura chestiunea


indiferent de soarta
erbitrajului obligator trebue sa recuin

CITITI ZILNIC

COLECTIV
IN

CASA

Natiunilor sa scoata de pe ordinea


de zi discutia
dela Geneva Amanarea aceasta
provocata de un Stat de amportanta
de deliintr o chesttune
cata in care numal entuslasmul
mulw moment poate realiza ceva concret nu-i, evident,
bun augur Ea
msemna
chiar se
de

OBS

STRADA LIB ERTTEI, 8

ARGUS

APARE iN 6, 8

535

ZIAR COTIDIAN
PAGINI

www.dacoromanica.ro

104

SOCI ETAT EA

FORAJ LEMOINE"
in Ibmi

luerai
sondi

In

a fond
un

(Internation

it

pe

stint pl

puntru

di

sondi

tri

CO

hicrardor

It

compluet
societ

icest

20%)

inst

it

conti

Rot

h.

conti

Ituncu Soc
sonda
di

fost mont ita

tot

Soc

pit

Lonomi

Soc

to

de

de Rotary"

moth

md

fr
emomi

"it

po

,Columln t

Soc

sa

ardor

or

110 000 000,


du

in

echu

uprindut

loci

rs,

ti

du

tate

Mod'
nostri, pot

in

dupa
icestei

et lu

continu

loduni

troldi

din

isca
t t

prmde
nu

catre Soc

ita

ntru
emit

o
e

tot

Soc

sonda

punk cele
motor co

12

It

Liuge,

da

Din

6
e

12

de P

ste 12
dreptul
Inern

tpit

'

a facut

COO 000

sarei)

1922

sunt

sonde

acel

or

tari

ri

du

la

,p

fact"

infirm

www.dacoromanica.ro

contr

0I

www.dacoromanica.ro

106

PETROL-BLOCK
SOCIETATE ANONIMA ROMNA
LEI 600

000

-5, Strada N

DE PETROL BRUT LA.

EXPLOATRI

BORDEN!,

RUNCU, etc.
I

BUCURE5TI,
I

VANZARE

DE PETROL
I

DERIVATE

EXPEDITIUNI

TANK-STEAMERS

ADRESA TELEGRAFICA PETROBLOCK


TELEFON

66,

www.dacoromanica.ro

72, 29

58

107

SAREA MARINA

DE EUGENIU N GIURGEA

este unul dintre condimentele cele

a animalelor de

mentatiunea

de mult
deoarece
de sare lucru care
altor

preocupe cat se
vedere

Dar pe

In all

importante
Exploatarea

trebue dar
ne
suntem din acest punct de
subsolul nostru se
imense

din

Regat trebue

se

Tn alte provincli cum este Basarabia


cu Marea

Dobrogea
din

mai mare parte a


mal tinem
de limanuri
s

cantitati foarte mari de sare


despre aceste exploatatiuni din
vom
ne
date din
precum
din publicatiunea Lacurile Sa
rate din Sudul Basarabiel de T Porucic Bucureati 1924
pe cele din
Anuarele Statistice ale
pe
diverse
particulare ce se vor
indica In text

mare

Lacunle Srate

tipul

toati

multe
im

geologicA -

de

o foarte

s'au

mat in

eu ceste

geologilor
N Soicolv, nu

Pontice,
timpn
Negre Apele
main,
mare
a
umle se formate, s'a

port

stint destul de
constrtue
cea
anu

enor-

sub

ba5a- se

Egee pria

de

Numele
stint
Budachi,

mul

Cunduc

Forma lot este


sau
cele

cea

iwue

idle din
alte
cleasemeni

sunt

In

Mediteraumplut

pe

al Maier
toTte
de

ea

hpul

tip,

al

Caspica din
a
au nvht

welea, ie

cu

de apa,

dccat

cul

mult sau

sunt
M

vechl se
(Innen,

for-

al

ielor
de apus zise

de

pot

dem, I

con
en

www.dacoromanica.ro

108

- Ou

Extragerea

tmnea apet devme mai


asemenea lac este

formatmnea geologick
za evaporatiumi puternice
de

se

ce mai mult,

tea de

Da-

eonatunci
concentreaz

sohr, apa aces- apele


tree
ce
sare apele lqcului In
cantita- cnd

devine din

ce

de obtinut pe cale

nu

cu

lacul, atunm concentialea se face


mfiltrarea

cial In tot cazul pentru diferitelacmi


de sare prezm- despaite

obicei lacurile
aceasta
impiejurare
some este mai mare

din

ea stA.

pe de o paite eu
din
apelor acelui
pe de
lacul a
alta
faptul,
sau pe
se depune de la sine pe
Pe
cantitatea ei este
paite,
ct
lac can- foirte
dulce, ce se vais, ei se
titatea de
apieciabil mai
este mai
att
in

Compozifia
numai

pin"

se

saiea

MMFTP

Sarea proprm zis

(T

alte

sunt

cu dnsa.
chnnice
mineralogice
Lacurile Srate din Basarabia, 1924 )
zisA,

Transparent!

sau alb!

II

(1

K (1 3 II

20

It 20

(ele mai adese galbena

2
2

10

H 20

Mg 7
Mir

u
n

K2
k2

17
18

k2

20

2
2

(
Mg

20
11 20

20
21120

20

k2

it

Toate aceste
la 25 sau 26
se

de

Transparenta sau alba.

condiferit
Beaumne, a apet lacului se
aceasta merge pn
28 grade, atunci

cale ne

www.dacoromanica.ro

pe

RRGUS
de

concentiatiunea

mdustual In caz

economic

eNapoiale atunci se
iale mai

lacurilor

meige mai depaite

fenomenul de depu-

propuu zise

exploatarea

Basaiabiei
se poate de mail att
Porucic, situadup lucrarea d
acestoi lunanun de apit dulce srat
fi mmatoarea,
Clei,
de V
iaina anulm 1918-1919,
cnd apele
foaite

Majontatea din

SUPRAATA

VOLUMUL

Lacun
a)

1089

b)

10314

c)
d)
e)

1400

000
000
000

5-1
)

71

f)

ilpuh

g)

11 802 000
41 802 000
100 000 000
400 000 000

)-1 )
3-2
0

1000W

2 Lacun sArate
k)

000

O 3-I

000

n)
o)

q)

000

000

Buinis
9

Tot

it

9 200

40 270

140 270 1 7j1 1

000

3-1

----

---

--- 1-- --

10

17

-- - 8-6

- -

pun
ocupd o
sumafat
daca ele
ar exploatate, mcl
sistematica, mci prin
de sare, ar
ar
mne
de
itate
o
Basarabia Cu toate
nu se petrece astfel,
din fericue
este orba de lacmile srate exploatatiunea
s'a facut
mod
se face
de
cele mai mate
totul rudimentar Nu em fcute
mod sistematizat
basinude
In miele
cum este de pild, pe gnarginea la
pe tnnpul
calde ale verei evaporatnmea fund
foarte
ea
se depune de
sine
astfel
locuiton

www.dacoromanica.ro

,ARGUS

110

s ar
exploatatiuni
de
nu s
putea face dect
unele
ale
anume
apele sunt
evapolatiunea
pioduce mar
mult
imediat
efect
de
pentru
s'ar putea face
nas
paatea sa de nord, unde
cteva exploatatium,
pioduceau mai mult de
de producfaptului,
alte
se mai
tiune, pe
vechi. aceste

cue a piovenit

mar

din niste isvoare


asezate pe fundul
pescuitul acestor
lacmi tiebue de menIn ceea ce
chefalul este acela care
tionat,
dmtre pesti,
exploatat
'oarecale
depozitul
care se
La
cum este de
depune,
care se exploateazA poate
caii.
cale este
la 10 sau 15 cm La
este lacul
mai mare
acest stiat de sare, care se depune
de
mvaziunea
de
pun
de 3-7
poiatiune, nu este mai
Astfel de deponte se
mai
deosebire
acea
de satul Zolocaii
laculm, care
In
la
Budachi,
la acest hc
aceste
din
regium un
de
care confine
care se poate utiliza la
destmate
combaterea sciofulozer,
etc

nu se
comph
de sare, din ele pentin motivul,
apioape de iegiunea mundabilA a
apele acestui
timpub cnd ele vin mari
aceste
apa
mai mult dulce,
se usuce o maie
evapoiatiunea neputnd
de puternicA,
parte din masa de
se poate depune
mod continun
la
determinate, de oarece
nu este
Exploatarea
ne (a 10 000 kg vagonul) Mai
1878 guvernul ins a
Din
ce s'a cunoscut edea
atentiune
lacmile Basara- tat
atunci
chiar de pe timpul
au
evapoal
ratiunu de a ice in unele
put a face apioape aceeasi
care se
cari
ce
apelor mai
In ceeace

pe o

In timpul' dommatiunn iusesti


o regiune
la

caie ea
supiaveghelea
genere

de sa-

extiactiune

paiticulair, eau

de

vindeau

relativ

Cu

ale guveinului rus, sarAinle din Basaiabia nu


putut impune
piodus, taigmilm
insesti, din
concmentu produselor similare ce proveneau
aceste

cunlor

ca

date

stat

hre, se

anul 1826,

cantitate
pentru
la

pentru

Am
a

600

www.dacoromanica.ro

sai ate

Kerson
statisticele
difentele
de

gubernule

din
am

la 1922

1900

toate
obtmut

Basambiei,
cifie

timpul ievolupe de alta micso-

din 1918,

mnel de
Cantittile de sare exploatate cauza
a lipsei de capital
TONE

TONE

ANII
1900
1901
1902

835 1911
439 1912
1 238 1913

1903

1914

1904
1905
1906
1907
1908
1909

014 1915
5 909 1916
214 1917
209 1918
6 4o8 1919

614
7

Deranjarnentele

s'an produs din cauza schimbrei


1918
radicale de regim
au adus
foarte
a
Basarabiel,
puteau
lase neschimbate

Nu s a

095
Nu s a exploatat

1920

164

1921

4 100

de

sese din
1915, precum
Cifiele din acest tablou ne ara1918 an
exploa- tie
eantittile de
soldati

se poate de
au fost
dela un an,

eonstatat a fi venit

diversele

Pentiu a-

ai

la

1918

ales nupioductia

de

a constitmt o

incontesta-

a
iepeicutat
asupia exploatatiunilor

1919, inundatiunde

1916, 1917

din productia
fuiate de

a IX-a caie se ietisese


debande pe fiontul romn

legatur,
a stat
mai
sau mai
de mundatiune ce mai

iatiune,
en

quantumul de productie
oigamzatiunea loi La
1917, depozitele, ce mai

consecinte

nu s a
o exploatatmne In
genere se constat, c
ann de Activitatea
care a
rsboi, exploatatiunile au fost
toate aceste exploatatiuni
odus
putin,
din cifrele
se poate edea
faptul se datoieste pe de mai jos
tot din sus mennainte,
multoi
o paite
tionata
fost

de

putut face

No

II

EXPLOATA-

I)

439
4 238
4

1 069

820
'3

19 499

774

10
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
1915
1916
1918

10
12

02o
614

8
1917
7

/ILE
IIL

TIUNILOR

1900
1901
1902
1903

b 978

176

10 131

2 406

20 715

311

17

365
3

13

100

91
118

2 2H
)
778
490

376

390

729

108

7 086

112

893

116

4 '360

95
62

'3 000

7 264
3
1 935

617

647
1 231

370

1 713
)

339

826
729

nu au lucrit

cate
746

827

127

www.dacoromanica.ro

81

ARGUS"

112

ruseasce
Aceste date de
cele de
se tiece
concentiatiunea s'a
aiat, c intenzitatea
a
apa concentrat, ca ea s se evacare

ea
se
definitiv,
s'a
micsoiat
anul Toate aceste exploatatium sah1922 nu
Basarabia lere, dupA cum
sus, edect o exploatatiune pe lacul au hate in
de care
o
pe
Mahala tuculati, dela stat In contiactele
chiai
anilor 1904- de
se pievedeau
obhanurnite cantitAti
mstalatiumlor a vanat dela un
la
ceeace pe
exploatator tiebuia
mu
anual Din diverse
nor- sA le
iusesti nu a cauze (defecte de exploataie
o
a
special)
cei
multi
contractantit exploataton nu au
totul se fAcea ocazional
de actiune, putut aplica textual contractele
o contmuitate
loi
ceeace trebue
constitue
anul 1912 ei
ne
de
unei
De asemem, tot o
de au fost obligati a da o productie
de 7043 tone, pe cnd
ite
sis- de
nu au piodus decat
a instalatiumlor putem realltate
ca
em
de lu- 900 de tone
in ann
Tot de
da
cinsul difentilor ani
de 1915 la 1918 ei tiebutau
reahtate
ei nu au
pe cnd
1905, la un total de tone,
dela 1904-1911,

au fost piodus nimic

10

ann 1916

1917

nu se reziliau pe
acest motiv, pentru
de

1911, la 21 de Contiactele

7086 de

supiaveghetoi ul

s'a redus la 4893


1912-1914

umbol

de stat, pun

piezenta a
exploatato- martori paiticulan arAta, cA
s'a
de
desti- Centratiunea apei din lac
putut Lice, sau, s'a fcut
mod
mdustin,

tua

bal

s'a

nlor

la un punct

aceasta a fost
la
- DacA
a micsoiat
parte SA ne
vntor se va lua
de luciaton Cu
astfel de
s'a putut ob- consideiatiune exploatai ea

tine mai usor


deosebne

In

ca sA

productia de sare a trn noastre,


exploatarea se va face de
can fie

in

cAtre particulari sub controlul


ea se ya
aproape statului, fie
cAtre
lipsesc,
extiagerea se mai
face pun basine,
de
a
mganizafehui de concentiare
tiuni a
atat mai
Foima acestm basine este
trebue sA ne

constituesc

le

de

cele de

tiunde apa din lac

poratiunea

fie

se

ca

avem in
nA

inlesnit,

qpei mai

un litoral de

de 850 000 de metri


o zoutihzabull
mod

pentru astfel de exploatattuni

de

www.dacoromanica.ro

3200 de hectare

113

VITICULTURA

POMILOR FRUCTIFERI

N BASARABIA

TIMPURI MAI VECHI


Un isvor de bogtie
Cultura si cu seama
a pomilor rea atat
fructifen a constituit in toate timpula
rile pentru aceast provincle o
Soroca,

ASTAZI
1906

-productiunea vitet de vie

foarte nnportant de

cele

la

mai

1908 Pierde-

cat
nord, cum

se datore$te de
puternic

multe

dela nord, care vine totdeauna


care poate

can au fost
Basarablei,

chiar

pre-

din

prim aceea a difentelor sectil luna a trem a pnmvern


viticole pe
au cautat Vule
toate
pe toate cile, ca sa dea
pe
viticultura le
mare desvoltare culturn
de vie
Basarabia ea se mentine,
poate
care a trecut
ar necesar, ca se dea mult
de
se
atentrune din partea
regiunile de nord
moloc pentru ca
provinciei cultun pe suprafete
parte
fructide vie
cum

de vie arbon fructifera


nu
datele statistace, rusesti, din le cu plante agricole
anul 1913 intinderea ce ocupau yule
Ceeace s a cutat a se distruge
in Basarabla era mult
mare decat mutt
mod voluntar in
Basarabia
pe cand la 1919/1920
au fost
yule
anu din
pe suprafatd
se
de 39977 romanesti,
acolo, unde s a facut
Ha
ca
la 1913 ele plantare s a
a se pune
se intindeau
,
cart mericana
datele, ce le detinem,
de

aproiumativ, 480/o ce repre- yule


ceast
termen
115000
, adica 5000 ha yule
,
mull decat am avea astzi 9069 ha

zintau yule filoxerate ne

pe rod ar
o
de 15797
americane pe rod una de
rod can sunt

proportie de
amencane
Revolutia si temperature - De pe
vii
una
15110 ha
aceste 5000 de ha
o intindere de 39977 ha
ele
arborn fructifen,
stau In total
mtindere de 39977 ha, in
direct& au fost taiate fie
de
timpul revolutiet rusesti dela 1917/ realitate este ceva mai
socoteald de
918,
s au distrus
mai mare trebue
pe
le au
deosebire
parte
manlor
fie
revolutiune,

am reduce

au

tat a inlocut cultunle de vie de


cele de cereale
pe
aceste din urma ca
rentabile din
punct de vedere financiar
Pe de
parte s a observat,
din urm
1911
1915
peratura
ambiant a favonzat
ceva
putin desvoltarea

la suprafata ideala, facand abstractie


de toate aceste
am
plantele una
la
ha

alta

au o suprafata

Congrese

pro-

de 23805

Expozitil - Rusu

foarte adesea
ca dupa socotehle facute de
congrese
expozitiunt viticole regioacest
de timp s a pierdut cam nale
stenu sau
cultivaproductia
de vin tar
a-si expune
aveau
rodul

micsorase, aproximahv
Dintre

acel, care a pierdut


de 1911, a fost

cultunlor
un umbold foarte puternic, care
ca
in sfera
de activitate
an la cultun din
mal sa cugete

www.dacoromanica.ro

ALMRNRCH ,ARGUS

114

la selectionare mane inch is fara


si
producdtoare de
productoru caut ca
se
curand
am
expozitiuni s'au valoarea acestor
ce se gsesc
putut popularize diversele
de vie de
provincia noastra
adusa din
Prut
Nistru
deca
act
pe lei am munge la concluzia,
dispuculturi de vie din nem de o
multe dmtre
echivalent de lei
Basarabia
spete pe
000 lei
nu le
poate pe
pro- Dar tocmal din cadin
Regat
ecestor cantitti man valoarea
Zemstvele rusesti erau
cari nulut acolo este
decat
aceste expontii regionale,
Regat sau Transilvacea
din fondunle
de cele mat multe
in acest caz
cifra glose puteau
difentele pavilioane, bal se reduce
ce

frumoase

de vite din ce
de vin

ce

cart se expuneau difentele produse Cand legaturile cu Rusia se vor


pro vom avea
un
sau de
foarte mare pentru exportul
prietan Se acordau pre= de
ferite categorn san se
de stru de vin mai cu
bum
pe
cahtate superioard celor
consumatori
de
nu
pozanti, pe
le cultive
ami o parte,
de alta
introducandu-se
soractualmente de podgorn
am zice ciente,
de struguri, pe can,
satisfacd nevoile
gsim yule din
Regat ale
Ei dispun de yule
destul de rar
can sunt adevr de
pe
htate mai superioard din cauza dim
cele basarabene, dar
Product la - Toate aceste
basarabene au dat
anual nu pot
satisfacd nevoile
o productie de
comisardor
poporulut
care
intre
ale celetlalte
5 000 000
la 9 000 000 de deca rus necum
Consumattunea este foarte mare
Cand legatunle de
provincie
ea nu poate
de
anual
produc- male mtre Basarabia
totala
urmare, o canvin se
exportau
titate
de respectabild pentru a de act cantittt foarte man de strumajontate
care
fi
peste frontierd sau in
noastre In special
ale
Kiev Odessa
Petrograd
Bucovina
Moldovei stint
In termen mediu putem spune, dupa
regiunile, can
sa consume mai
arat
statisticile rusesti ca
anual se
din
mult vin basarabean fund niste
se tre viticole ale provinciei noastre, catun, unde vita de vie chiar
de multe
din cauza
tre nordul
cam
la 1000
peraturet
in timpul toatnnei de vagoane pe an, in anti
nu poate ajunge la matuntate
bogat Cand productiunea era
din
atunci cantitatev
In
cu
ceva mat
dela 1919 mcoace, productrunea de vin de export scadea
la 650 sau 700
a Basarabiet a avut s sufere mult din de vagoame In tot
era
cauza lipsei de export
de rzultima Imprejurare o cantdate
procura de
de respectabild
boi Marea Rusie
enorme de vin
mungeau
Din cauza acestui export care se
pana la 3 jum sau 4 multoane de deca cea in fiecare an de
centrele
pe an, in
productivi
din
doreau a
nu putem sa zicem
nu au
fructe
fost productivi
meat s a
sele
copioase
de
pentru acest motiv
merat
depozitele manlor
tori sau angrosish de
din Basa- s a perfectionat in aceast provincie a
rabia cantitati foarte
sisternul de conservare a strumomentul favorabol, ca
si
genere a tuturor categos
exportate
putea calcula
rnlor de fructe Sistemele de conserproximativ totalul Reneralul at depo- vare trebue
stint mai
zitelor de vin
basarabean,
bune decat acelea
in aceast
tre 12-15 000 000 deca Rcesta, naputem
avem un
de industne aparte, pe
tural,
un capital care

www.dacoromanica.ro

115

care va trebut s o introducem


viticole ale

celelalte

stre

- In

totdeauna
vie,
avem
fructiferi

Pretutmdem, mamte de

ca
arbode
rilor fructiferi,
se da
atenpunct de vedere al culturh
cu vita de ttunea
productiua fost destul de
Basarabia, nea
noa-

Se putea conta in genere pe o

mste date provizorn


total de 10 1511 170
1923 ar fi in
de
Din acest total prunif ar
reprezmta o
de
tar meru de
Restul este format din
te celelalte categoru de arbon
feri, printre can predomin in
cart

productiune de 1000-1100 vagoane,


nual
ca
cu
strugurn,
fructele se petrecea sub rust

marl, rusesti, cum erau

felul fructelor exportate

Cantittile

'SELF

Mere

Petrograd

000

Moscova

000
000

Kiev
o

Odesa

819 000

il

Piersici

Prune

Kg

Kg

Kg

245 000
000
000
000
000
000
000

000
000
000

6o 000

000

000

anual

Pere
Kg

Kg

se

anume,

cantttti foarte

000

1 228 000

000
000
000
000
000
000
000

196 500
000
000
000
000
491 000

Cifrele de mai sus ne

cea mai mare de


fructe basarabene o facea Odesa
nu trebue
se creada
ceast cantitate se consuma numat
catre acest
o
parte
dansele erau transportate
mare

poarele

alte

FABRICA DE
88

De multe

portatoru man, angrosistii


grad nu aduceau fructele trenul, unde se stncau din
drum
din cauza
pe uscat
prea
de a le imbarca

FONDAT IN ANUL 1882

alte

se simtia nevoia de strugun

88

de vedere al viticulturu
al pomiculturu
putem
chiar
din acest
punct de vedere Basarabia
fruntea tuturor
noastre
manesti
consideratie
importanta tuturor acestor produse din
de vedere economic cred
din

este de a noastr datone, ca pe toate


a

national

a desvolta

KOULPY

88

mrfun la Odesa
se indreptau
catre Petrograd sau alte orase nordice
ale fostulm imperm in care de asefructe

MEZELURI, SALAM
CONSERVE DECARNE

88

Strada MORILOR No 2
0
INSTALATIE MODERNA,
FRIGORIFERE

88

88

MAGAZINE
PRII
DE DESFACERE
PIATA

www.dacoromanica.ro

STR TRAIAN)

000
500

ARGUS

116

PREJMAR

PENTRU INDUSTRIA LNEI

Capital deplm vArsat lei 30 000 000


FABRICA POSEDA UTILAJUL MODERN COMPLECT PENTRU
FABRICAREA POSTAVULUI, EXECUTA STOFE DE
TOATE CALITATILE IN MAJORITATE STOFE
DE CALITATE MBLOCIE

CAPACITATEA de PRODUCTIE ESTE de


000 METRI ANUAL

social la BANCA
BIROURILE

IN COMUNA PREJMER, JUDETUL BRASOV


PE
INSTALATIUNILE NECESARE FABRICATIEI,
LOCUINTE PENTRU FUNCTIONARI $1 LUCRATORI $1 UN TEREN MARE

ASIGUR AREA ROMANEASCA


ROMN DE ASIOURARI GENERALE

SOCIETATE

CAPITAL SOCIAL 12 000 000

BUCURE*TI -STRADA LUTERANA No 4


Recomendm tuturor
ASIGURARILE SALE POPULARE,

eau

organicat

sau

intiodus In Ora,
poate

dupa plata prime' late

pun

prin trigerile de

populara, sau
mai
la
dc 12
s au amortizat 53

4stfel, ta
men

Asigurarea

ca

de 10 sau
populace,

un
de for
asigulaia, sa se
lunare a

000

Densemenea
nsigur
Incendlu,
examinare
Transport
mantim fluvial
Accidente, Furt,
tarife

In

de a

a pus

exploatare

pune la dispozItla publlculul


conform cerintelor de dup
la

osperarea

moderne
nationale,

ASIGURARI CONTRA MORTALITATII VITELOR

cu preinu In bam, asiguratilor ce


se
ridica la

vor Ingrip

an

000

scopul
ESTITORUL
se trimite gratis la cerere
pretutindem unde Socictatea nu este reprezentata
la orase
GENERALA

Publicatla
Se

www.dacoromanica.ro

la

RLMANACH ARGUS

117

COMERTUL NOSTRU EXTERIOR

DIRECT1VELE GENERALE
ANULUI 1924

LA

comerfut
Latura cea maz zmportantd a
starea
de
de zmport-export, este
prmti un
zboz
6
pacea
o
cate constrtuesc o
protzzorat
In complexul masurilor

poi

sa se perpetueze de

ce

sa
capitolele budgeturespectiv
razboml
starea de
zitie, rapida exammare a regimului
peste
optimiste dela inceput - acelea pri- directivelor comerfului nostru exterior
perioada post-belica va confirma
vitoare la activatatea
la
comercial dintre State au
observatiunile de mai sus dupa cum
fectele
puternice
mai
va evidentia lipsa unut plan economic
de asemenea
materie de export-import
unitar
tania desvoltarea economica
fie- curioasa tendinta de izolare econocare
fiscala
ant
prin
intregite, dupa
a
decurgand dindela restabilirea
ti un
excesiv tInd a-

de tot felul pe cart le-au

pre

Efectele isbuc nirei rdzboiului


Desigur ca

noastra

mainte de intervenfia incuraja exportul ne-am indreptat


mondial situatia treptat-treptat spre regimul mterzice

geografica a Romaniei
1914, o

a impus, chiar
a direetivelor

al permiselor

nu se
mtamplase la not de peste o
atunct
tate de veac, taxarea exportulin, lasat
prin
Exportul a
cel dintai
liber
chiar
masurile restrictive
de situatia
pentru stirnularea

creiata

isbucrnrea

exterior de

mon-

dial

nationale - revenia acum


cu
luand forme mai

Pe deoparte valoarea exceptionala a complexe ca


trecut
cerea'elor
petroluhu
ca pro- Intreaga economie particulara, actiduse foarte importante pentru pute- vitatea producatorilor
rile centrale
blocarea
de ca- la maximum de beneficai
conjonctre
pe de alta nevoile
tura
economica
a
evemmentelor
de armament munitium penmondiale - totul era pus in distru apararea
vederea
cutie
care inteledela care Romania nu se gea sa contestat el Stat
prun
putea abfine
la sfarsit recte
diferenta de benefica
tul a contribuit la

materie de export
In locul taxelor aproape
de
stahsticd, de
aprut taxele
de export din
ce
mari perprocepute de Stat din
ducatorilor,
mal
partea

locul libertfti absolute de export


chiar a tendinfelor oficiale de a

ce ar

rezultat pe urma evenimentelor Mai


chiar decat
politica de
la export
Statul infelegea
se foloseasca de
productiei
prin sfortarile particularalor

schimb armamentul

spre a

sau alte mrfuri de care avea

www.dacoromanica.ro

,RRGUS

118

pe
nu le-ar fi putut stra
rasboi a provocat caducitatea
obtme pe alta cale
tuturor tratatelor sau conventulor
le avusesem
Statele
Mobillzarea economic5 - Mobili- merciale dupa
ce
remproce

el nevoe

zarea intregel economn nationale

matena comertulut

mobilizarea

a
cursul evemmentelor
mainte de intrarea ei in ras- terior ca anterior
opera de nunicire
sipozitia geografica
tuatia politica,
grupunle a acelor tratate sau
raport

beligerante

Izolarea de

impuneau aceast

despre

ranmmentele de comerf
sura de prevedere ca un act de
devemt maplicabile din cauza
aparare
de
Oncat de odioasa ne apare astazi larn noastre prun frontunle
trecerea andor de rasboi le-a
perioada neutralitatit cu permisele
contrabandele
traficurile
de apropiat pe cele mai multe de expi-

tot

nostru

excrescente propni

-nu putem

necesdatea subordonant
exterior de atunci
mtereselor
a
o

Cu atat mai mult

rilor din

rarea

se

ca

vom avea
de facut impotriva

Chiar prelungirea
convenfule acestea, d p
,n au putut inlatura

formala

Romania sa
izolata din punctul de vedere
comercial
de
de

Situatie oarecum fireasca


ca un
exempla intreaga
situatie a Europm
momentul
generale
trebuta facut din nou
restabilirea
de
mensta

rea
prin
Caducitatea
tiona
treacat ca

noa-

comerciale

State

Dup pace a
pacea
directivele

ne vedem in primu am

11

legea din 23
mat numeroase

confirmate
1921, careia
ale consiliului
sau completand

1919

exterior din
noada neutralitatti a rasbouului, jus- de
hficate
agravate
efectul lista marfunlor sau produselor ce pot
distrugerilor
lipsurilor variate prin
importate dmtre cele anterior prourgentele
de refacere
abmen- hibite Legea din 1921 a autonzat

tare cat

vemul ca pnn mrnale ale

tumarea schimbului monetar


de
propunenle
la atatea elemente o noua nisterului de industne
sa
conshtutie economica a
la zi potrivit nevoilor curente
dobandirea
lista mrfunlor
puternice
la export
de peste
tentonale
,permiselor" - Ce-a
vea tabloul aproapecom- din acest regim anormal in permain pri- da de tranzitle
plet al
se
vinta direetivelor ce trebuesc date
Dansul permiselor de import sau de
nostru exterior
export a continuat ca
vremea neutralitatei
de
de tranzltie - Astfel
matena e.xportului
ca o continuare a tot
de intermedian pentru obtiregimulut leget din 8 Martie 1916,
nerea acestor permise au
decretul-lege pentru reglementarea mai urat
istona
exportului
18
1920 legea timpun ale intregiru Romamei
an,
confirmarea lui din
Contmgentarea - Regimul
zis

o sene de mmale ale con- al permiselor de import sau de exde mini5tri can, ulterior, au port s a complicat
prin acel
norme
sau le-au modi zis
potnvitcape cele
exportatoni aveau s garanteze
de cereale vite
pentru nevoile consumului intern
pe
ahmentare in genere, petrol
pretunle maximale fixate furnizarea
vate
cantitati de produse egale aceReglementarea

tena

mentare

avem

regle-

aprobate la export.
aproape

din 30 Mar- guvernantli

www.dacoromanica.ro

pe care

matene de

119

sistemul permiselor sau


cat putem
exagerare ca
contingentnlor pentru a asigura ne- astzi
produselor romanesti
voile consumattunit
este apsat
de
taxe tot
primarea
a durat
de numeroase ca
importul
zdoptarea taxelor
de export
incasanle ce rezult pentru bugetul
In matena importului, regsim acemult venitunle
contingen- zultate din taxele vamale de import
formulat

tarea cantittilor reciproce maxime de

mrfun admise la

reciproc
conventia comerczald incheiata cu

care ne-a

la 1920

diplomatice cu alla-

De unde,

fie

de
actuate, este

producfia

de export

taxele

Insusi talul acesteia era Conven- ale


refentoare la cotele de export

este
la
pnn
de import
traficurtle de permise
Reqim contradictoriu
directive
fie la export fie la import au con- diametral opuse aceast concluzia cadus
mod necesar la abandonarea re se
chiar
se prezentau sub for- Cci daca taxele de import ocrotesc
nationald
lovesc
ma contingentani
consumatorul
in
schimb
de
Comprimarea pretunlor -In schimb port limiteazd putermc
incheiat intre

etc

tanful taxelor de export a


proportie impozant
diferentelor de
pe
rezultand

la

in

duchei pentru unele mrfun de ale


pe plata
noastre
spre
a favonza pe
interm dinvalutare tre
singunt interesati
denim

pentru produsele de export al


de west aptor al
interior trebuta ocrotit interioare sunt
acest tanf a extins aproape la primarea pretunlor
sute de
de
toate categonde de produse
blici cu
de mizene
la lungimea tarifului vamal
pretunlor pende import Intr adevr lista enume- tru consumatia interioard la produsele

rativa a produselor noastre cuprinzand


aratarea taxelor vamale de comision
esire
mentinerea
prinde peste 8 pagini format dublu
-cat paginile almanachului Argus,
buletinul
de industne
intitulat Corespondenfa

Directive clare

realizata succesiv

terzicerile de export
permisele
de export
acoperirea cotei interne
(contmgentarea)

in

taxe de export - desi in

parenta urmareste mentinerea eftinitdin Romania in


relative a
fond
venitun
Statului

- Astfel

Dlstrugerea

nationale

contraziceri practice

Dar cu aceasta n am terminat expu- plica tanful minimal


complex
a directi-

velor

mertm exterior al
la

reglementana

1924

Pentru a complecta
trebue sa
exportulm

tablou
stmetrice,
care

comertul exterior

-al

I a import - In

generale, regiimportului este dominant


1) de principial
interunor anume marfun
zicerea
care sunt
de a intra
prune
2) de principial admiteru
fun
pe baza avizului
enumecomisiumi industriale,

de
In timpuri normale tariful
taxele specificate pentru rate in
hecare categone de
constitue
3) de

import

unportului

de import,

de mrfun cuprinse mtro a treia


peste el, se
pentru mrfurile ce
nu

de

pro-

speciale de
me
cele de suprataxare pentru lux
sau de majorare,
inteles
pentru Statele care n ar a-

in aceste
nu
de

www.dacoromanica.ro

vamal

se

majorattuntle
taxele minimale

120

tarif, prin reciprocitate pentru Sta


a mai vorbi de posibilitatea
tele care
ar aplica
tratament abuzurilor ce se las
capricuilul guvernamentalt
La export - Avem de asemem turalmce
regim un tarif general de taxe provizorat
anormal a dat o mereu
tabela arti
care se complecteaza
Cercul
vitios
Explicatia situatlei
colelor
oficialitatea
noi o
toarte
prolubtle la
ea denva din instabil tatea mo
2)
mod promor,
noastre
a
3) Arttcolele cu
spectal pen netei
rale ce o mentine criza monetara in.

tru care dela cas la cas, este


de o autorizare speciala

care ne sbatem dupa rasbot

Dar vom obiecta imediat


Tabelele
acest cadru al regimului
ale
regimului de import ca
de export nu sunt fixe
variabile exterior stabilit de Stat, constdue un
prelungire
aprecierea guvemului, care poate element de agravare
celelalte ele
trece dintr o tabel
alta uncle pro crizei rnonetare, pe
ne o
duse,
prohibitiuni anterioare mente despre care nu avem
Instabilitatea
nesiguransau stabilind altele now pentru pro
libere mai
la import
Mentionez toate aceste
tru a evidentia instabditatea
guranta ce domnese
regimul comer
tului nostru exterior, profund dauna
toare atat productiunu
ex
portului cat
comert de im
port sau industrulor puternice din tara
dusele ce

generale variatia

la export

male in materie de import export al-

intregita

zadarnic ca sa putem
aur dupa
Calcularea taxelor
coeficient raportat la cursul
fata
primul pas
de aur, este
spre
stabihzarea
in regimul comertulut exterior

instabilitatea mo

d n care ne sba-

erciale
Dar acest pas este prea timid
cia
in art 7 dezideratul
inlaturani acestei exceptn,
el nu vadeste
hotararea de a ur
energic stabihzarea necesara
regimul nostru
ahniatul final revme pentru a
In
conventional de
alte State clude
dela
devedeste afirmatia de
sus
lavorizate
compensattune
cute
Numal
Inteadev5r
bol
nu avem decat
Cu
conventie comer
numai
comermale de
neratificata, a inCe
Ungaria
tra
regulate nu tativelor pentru lichidarea tuturor ches
hoslovacia, dar
atat din grija economim nationale cat hunilor decurgdnd din tratatul
mai
ca o
a altantelor Trianon
de ordin
contractate
Statele
In sfarsit
acorduri
respective de regretatul Take Ionescu male
-numai
provizorn
Evident clauza
celei mai sclumb
de
note
diplomatice
care
favonzat,
toate conventiu se pot denunta
preavis
de
tret
comerciale a
a
Franta Italia ,
Suecestea
admiterea obhgatiuntlor de lurn,
Austria Grecia
Spania, toate
decurgand
conventia inter dia,
acelora din mternmate pe clauza
nationala dela Barcelona
favonzate
statutul
din urma doua State au staDar atat
nimic mai mult
succes, pentru
din conventule tarifare fixe, obisnuite
conventii comerciale pe baza tarafara
de
7 fixa
, 4
Dimpotriva chiar
din conventule respective cu Polonia Cat priveste fostele State inamice,
Cehoslovacia,
toa
Germania raportunle noastre
hbertatea, decurgand din
comerciale
reglementate de disrnle exceptionale, de a mentlne fie- pozittile
de Versailles
care restrictiuntle
prolubitiwule de pun, in favoarea
import sau export in
mai favortzate
za
proc Numai conventla
Cehoslova de 5
www.dacoromanica.ro

RLMRNRCH

121

altora

izolarea noastr

matene de
nilor guvernamentale
in materia port export uneon contradictord in reaceasta ar putea
prin zultate

Rtitudinea
de

izolare comer

comertului exterior

se
prin
cauzele valutare
criza
budgetara decurgand

titui un argument pentru


stabil in

tara

nostru extern

Produsele noastre sunt


un Stat foarte
ne gandim
pe
nou, Cehoslovacia, isbutind s
un
bine fixat
lizeze moneta a
co ductia Romanim
aproape toate riscam sa
merciale definitive
mstalati

State le principale din Europa


in
foarte bine Intarzierea
pe calea
comertulut exte
nor
a
putere, in
plexul
international
Oncat ne am
in putenle
am pretinde
noastre
avem
au nevoe de
nevoie de
produsele ca
de piata noastra de
desfacere, mtarzierea aceasta nu ne
este favorabila Daca n ar
instabilitatea capriemasa a dispozittu

pro

piete, pe con

str in cele

vechi

ar

demur

de vedere al politicei

stabilirea unor
comerciale tememice
afara,
sfarsit
risipeasca

sunt sau sa le immedice, even


de a se

tendintelor noastre vntoare - dupa


pentru nevoile noastre mediate
ar putea sa
asigure un spripn
mai efectiv

mai

Lipsa unui orga n centralizator


La toate aceste deztderate de ordin ocrott

general

adauga
imediat

principial

organul ministerului de
industrie
se
desa
nesocotit
rasboi luase
Imechat
directie a tratatelor conventidor co
centraliza tot
merciale care aduna

unul de caracter
satisfacere nu poate sufen
o intarziere
despre ce este vorba
Pentru stabilirea unor norme unitare materialul pnvitor la comertul
avand continuitate in comertul ex exterior Din nenorocire pentru mo
tenor ne lipseste organul centraliza tive ce nu le vom discuta aci ea a
tor

noastre comermale se
nisterul afacenlor streine,

acordunle fost

Lipsa

de mi organ este

o colabo

asemenea

se resimte

rare oarecare din partea celui de fi


N a sosit oare momentul ca organul
nante, dar
participarea celui de acesta central, pentru tot ce
comert
exterior, sa
conditium
mai bune
asemenea situatie, numai latura
pe o baza mai
diplomatica

Intrebarea
ne o sugereiza
vedere la
comerciale, pe
eronle sau contrazicenle ev
de im
cand elemental important al economici dente din ultimul tanf
port
nationale care trebue
avute

incheerea

MARTIN FROMM
PRINCIPALE

RZ PENTRU BERE
STABILIMENT PENTRU

CURTIT

STR PRIN CAROL, 11

Telefon No 272
Teleg FROMMCEREALE

TOATE FELURILE DE
ARTICOLE de

www.dacoromanica.ro

,ARGUS

122

ARTICOLE

DE

SOLIDE, ELEGANTE

CONVENABILE

GEAMANTANE

DIN NELE,

TIROIR,
CUFERE, GARDEROBE,
PLATTE, CU CERCURI DE
AUTOMOBIL, etc
COSURI CAPITONATE, C UTII DE
TRUSE

MAROQUINERIE
P FEUILLES, P VISITES, GENTI de DAM,
TOILETTE, etc etc., SERVIETE, etc etc etc

AI LA

DIMITRIE MARCULESCU
- Str

DAR No 12

DE ADEVERUL

SE PRIMESC

REPARATIUNI
MONTARI DE
COMENZI

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

124

SOC,IETTILE PE
DIN

ROMANIA MARE

EXERCIT1UL 1923 24

PE

de Dr I TEODORESCU
In
care urmeaza acestei
der care nu au putut din diferne
mehida
motive, ca
troduceri,
Almanachulm
gus vor gasi toate societatile pe ac- ceste societati pe
stint trecute
capitalul, obiectul
care
azi
tabele

repartizate dupa

cu data

exploatarei, sediul

capitalul
tdra
conturile
de care dispun
Nu sunt cuprinse
importante din
pasw
pe
straine,
ase refera cele
care au
acestor
1923, pentru cele care-si au natate iar capitalul in moneda
incheiet
la 31 Decembrie strama

pe

provincii,

la anul 1924 pentru

Pentru a vedea mat bine


au inchetat
societatilor pe
evoluperioada dela
tie capitalulut
dela 1919
pana
fmele anulut 1924, pe acest din
la 30 Septembrie 1924
1eceste
cifrele fund numal
sunt in urma
in

1923

societatt

urmeaza cele care s au

finntet in decursul

1919 erau

929

1920

1154

1921

1924,

1923

cap

societ

de

1650
1942
2085

1922

1923
1924

982

5 158 242 889


8 095 429 063
12 162 027 638
091 869
154

869

dupa
de
Dupa cum vedem
In acest interval de timp
boi s manifestat un spirit foarte
capitaluhu s a mzecit
de
tens de
caracterizat
ele au
de le 929 cate erau
anow infimtdri de
co- crescut
1919
2085
1924,
merciale, industriale
financiare, sub
mat mu't
Pe de
forma de societatt pe

ele

a trece dela

valuta

de
se

la suma de
1919

lei

se

mod treptat, din o in an,


paritatea
numm
rsboi

a mers treptat
prea brusce

la alta

facand

1923,

1921

cresterea mregistreaza
urcarea capise cifreaza
care de
de

pe
982 084 376 lei din
In
dot em (1923
le
869 grupand societttle pe

1294, adica in limp

avem urmatoarea

1923
B

Societ

comerc
diverse
Total

874
277
35
1942

4 253 482 449


934 834 098

11

1924
5 552 832 849
941

139
205 078 180

308

091 869

2085

www.dacoromanica.ro

mai mart

098
589 867 139
237678 1FO
869

5 mi1924)

fe-

actiuni dupa provinci avem in 1923

Urmarind acum repartizarea societtilor


urmtoarea
Veciul Regat
982 soc cu
Transilvania
Banatul

227

544 794 lei


025

636
012

14

31
17

Total

capital

4C0

1942 soc

810 091 869

lei

capital

rile de societati

bunaoara, daca
sunt
malt
gat
care
Transilvania uniform raspandite peste intreaga
eel ra, societAtile industriale se gasesc
celelalte provincii
mare de societati din Vechml
mai acolo unde sunt centre
gat se mal
prin
ca o propru dezvoltrei
Exploatdrile
de sometati, in special
industriale stint asezate in mod
adnunistrativ in in regiumle industriale ale
aexploatarea
combustiCapita
te- colo
materia
multe

Cele

pe
Vechiul

dar

ritoru, statistica finand seama


bilul stint mai in apromere
de
administrativ le trece la ju- Din
motive ele nu pot
defu1 Ilfov
-nomme

repartitia
pe judete,

a-

nu este uniforma pentru

pandite

pe
ca
30 Septembrie 1924 vom
in general
felu- fel de sometti,

LE

N
Pana la
si-au
756 de banci
253 482

insemneazd

peste

Pe baza bilanturilor incheiate

1923/24
prin urmare
intreaga tara chetat un bilant despre activitatea

Septembrie 1924

un capital de lei

de
Pe provincli
a functionat in exerci- partizate

Vechiul Regat
Transilvania
Banatul .
Bucovina

293
324
119
10

Basarabia
Total

10

7a6 cu

in

sunt

706 lei
327
002
012
400
4 253 482 449 lei

capital

capital

in bilant de 14 851 975


vedem cele
Un al
banci sunt
Transilvania,
cadin activ este acela al
mat mare il
cele din
care
pitalul
etectelor
funcvalorile mobillare din casa
82
din cele
sunt
rare la un
reprezInta circa
cont
bilanf ca suma

capital al bancdor din de


612 lei Aceste
turi impreuna
general al
in
tiv realizabil
se incheie
pasty
suma
tuturor
de
38 nubarde
dit
La acestea se
unele
avem urmdtoarele conturi
In
de
de
care inglobeadin

etat

scontate cat
reescontate, este
respectebila sum de 8
carente

pe cele

bilant
125 361

actimp

de cre-

bilant, la fidintat era


perioadet de care ne
suma de 888 698 781 lei,
al

reprezen- lea

tand pe debitoru bAncilor au un sold

www.dacoromanica.ro

253

toate conturile, care

,RRGUS

123

numeranul trebuincios,

plasamentul

total

redus,

amportanta

ales cand

se face la Banca
Pe langa
la finele
.acest
realizabd b5ncile mai dis. loarea
de care ne
era de 4
pun
de peste
374
disponibil uncle la altele
mijloacele
care au lucrat Tot in pasiv
avem
de
bancile in
1923/24
fost Efecte de
ce reprezinta
lei tele
de circa 30
ele
care
biIn pertea pasivulut,
de cafigurau
de
601 477
de 27 329 161 521 lei

zis al

de 4 253 482 449 lei

in
avem

contun amportante
Depunenle spre

la

de

pentru
millard

de

carora

b5ncile,

de

alte diverse

072

nu h se bonific decat dobanzi duri fac


in
cele peroepute re
se ndic
suma cilor ne
018

1 334 995 928,

total al
un procent de circa 31

la

le
ceeace constitue o
gacarente creditoare care
a
ele,
prezint datorule
tuturor
Ca rezultat al
inregistrau la
exereitlului suma
1923/24 inregistrarn
de
603
cilor pe
reprezint
de
reescontete fie la
National, fie
la alte
Prin
reesconde credit
procur
cfectelor

net de

un

851,

un
care raportat la capital ne
cent de peste 22 ojo drept rentabilitate
din anul
a
fat de

precedent

INDUSTRIALE
industriele care cietti,

Numarul

care au putut

pe

chee

de 874, avand un capital de 11


harde 934 834 098 lei,
Vechiul Regat
Transilvania
Banatul
Basarabia
Total

in

era

de 720

capital de

549 070 670 din anul precedent

Pe provincu
repartizate

sunt

500
274
79

cu

10 242 137 858

cu

790
303 361 450
120 320 000
000
098

19
5

874

lei

cap

carora h se
difente
fabncate pe credit
din mantle
dn
terematenale,
ritoni,
sedaul adnumstrativ la
mrfunle fabricate aflate
Bucurestl, sunt trecute la Vechtul in magazii la
al doianului,
prime care
Dup
general al intreprinaceste
denlor
alcatuat pe baza

corespunde

nu

ca

separate ale fiecarei soin parte avem pentru

1923

1924 in

de

activulm

442527

societatilor la alte
importante
toarele
trecut
/mobile
ambele
de 1 261 440 480
conturl reprezint un
de 10
Din
se
harde
028 lei,
contun
importante,
de
Divers'
un sold de
120
reprezint
intrepimderilor indusintreprincreditors,

www.dacoromanica.ro

ALMANACH ARGUS
andustnale le datoresc suma de

lei

641,

anului
la
de 1 587 975 107 lei
de
fac

bilant

127

de
ne ocupm,
industriale
anregistrat un
net de
ase neachitate
nubarde 698 765 844 lei Raportand
inregistreazd

beneficiu la capitalul total

11 934 834 098

cent de
in nut precedent

526

lei.

care

Ca

ambele

lei

evem

fet de

pro-

din a-

LE COM ERCIALE

SOCI
acestor societatt
este
mat

merciale,
un capital de 1 416 697
lei
218 asemenea socelorlalte
grape de societtt pe
eu
641 662 lei din
descnse mat sus La finele
precedent
de care ne
Pe
urmdtoarea reintreaga
277 societatA co- partitie
Regat
ansilvania
Banatul
Bucov
Basarabia
Total

soc

160
82

048 lei
908
984 183
9 500 000

5
2

1 416 697 139

277

La acest capital s a inregistrat penne


trecut un beneficm net in comparatle
de 164 373 696 lei, care raportat la ca- cedent

In aceasta categorie de
intreprinden care
exploateazd nu pot
sate in
una din
de

tra toate

este foarte

In anul

menea

am

capital

procent de
8
din anul pre-

DIVERSE

SOCI

sus

lei

capital

acestor

de
procent de
din
precedent
Ca incheere, in urma constatnlor

ce em

pe baza bilanturalor
trage concluziunea
societAtile pe actiuni din intreaga

nurnat 35 ase- care


o
intreaga
dot r ezultate bune, pe

capital de 205 087 180, jar ca


al
am in registrat
un
net de
53 474 037, sau
asupra capitalului
total,

tre-

cut, multe din ele

ectivatatea sub
putin favorabile consohdandu-si situatiunea, fata
de cnza
care trecern

FABRICA

8
92

www.dacoromanica.ro

128

BILANTURILE A 756
SEDIUL

DENUMIREA

INSTITUTII DE CREDIT, PE ANUL 1924


PORTOFOLIUL

SOCIETATII
B

Contun cu
rente

spre

rente
toare

DIVERSE

BENEFICIUL

Fondun

11

11

Il

VECHIUL REGAT
Arge

Banca

SA

, Speranta

,Oarja , S A

2 000 000

SA
SA

SA
SA
din Pitesti S A

, Ci editul Comercial ,

Comei cial, S

1 000 OLO

Viticol,

Industriei, S A.
Judelul Bacu

10

Comertulul

11

Banca ,Oituzul , S A

SA
SA
Rcaciumlor , S A
Bacului, S A

12
13

15
16
17
18

COO 000

Industrie, S
SA

de

de credit

2 000 OCO
2 000 COO

SA

Judetul
19

Banca Poporului S A

Roman3,, S A
Negustoreasc, S A
21
ec
22 Botoqanu , Soc coop de
23 Banca Vntorul S A
Meserimilor, S A
24
20

25

Elmo
,,
,

3
33

Banca

35
36
37

5 000

Sindicatului Agricol, S

31

34

Judeful Brila
Banca
SA
Portului S ,

27
28

SA
D

Mercur"

Co

,Progresuhu

Creditul

tneasca

Smdic propriet urb

SA

Plugarul Roman S A

-----

----

2 000

------

COO

-------

--

-458 270 665 25


95
198.280 -140 190

779 082

-15

35
544
2 644 529 15

2 334 821

75
35

1 728.084 50

95
05
05

473
423 025 80

- 50

-- -

3 386 247 15

513

50
168.012

115

20000

95
57
75

8.284

307 32
819 40
27

45

783
11 427 070
4 955.030

83
70

717 15

05
11

22' 827 00

525 81
231 668

107 238
11 557 295

376

50

1 832 141

10

25

704
14 892 677 7
373
21 365

378 50
393

846 007 17
035 40
972.450
14 616 793 95
53 20o 846 85
655
187 384 75

798 895 75
032 84
971
45
067 25
831 90
1 537 520 55
1

153

75

1 941 398 76
026 50

3 848 330
631 117
710 7
012

474 505 10
213 43
77 677 85
50 147
000
1 921 505

95

628.387

30
524
602

15 309 389

5
05
70
30
75

- --

132

55

561

065
91

238
073 52
929 75
001 05
287 440

701 55
7

90

55
1
348.798 35
772 30

399

1 305 087

85
62
459 537 25

- --

173.555 30
218

60

4
5

186 595 30 8
05 9
04 10

784
312 32

41

344
780 885
353
52 222 95 18
434025

060

19 114 65
160 6
40 000
122 016

423 744 36 29
2 044 262 65
288 598
21
90 125
775

456

40
284
71 079
000
50 000

783 903 91
75

228.515
240 COO
1

35
274
13 720 35
022

22
23
24

704 15 25
2 068 694 35 26
3 141 540
27
3 433 497 6 28
29
9 (48.815
30
6 663 076

43 132 50
101 011 40

75

2
3

7
7

072 57
516 2
236 765 25

15

48

601

59

75
02

28.368 50
145 678 75

41

109

286 052 5

1 524 40

95
35
54

716.170 40

21 690 04

554 41
461 95
78 099 97
59 043 71

31

32
33
34
35
36
37
38
39

www.dacoromanica.ro

ARGUS

130

Conturi curente debttoare

SEDIUL

D ENUMIREA

LIUL

LUL

S OCIETATII

Comuna

Conturi cu

DIVERSE

rente creditoare

spre
ructif ware

BENEFICIUL

Lei

Caliacra
40
41

42
43
45
46
47

Banca ,,Bazargic S A
Viitoi
SA
Agncol Cahacra

S A p-tru
de md
dobrogean S A
Cahaci a S A

1,000

000003

Soc pe actium
Banca Dobrogea
,

---

791 670

15

15

75 550
1 785

05

--

05

4 586 COO

484771 205485

50
62

10

53

55
65
90
55

60
05
25
00

- -

45

- - -

692 15 40
41

722 07
335
007 17
1 261 938 46
80 136

42
43
44

45
47

Constanta
48
49
50

Unirea

52

iota

000
000 000

000000

Pi

Societate
Progresul Soc coop de

Banca Beresta

61

credit

Judetul Dmbovula
industne
Banca de
de credit
SA

51 industi S A
SA

---

Soc coop de cred econ


din Dambov S A

Judetul
68
69
70
71

72
73
74
75
76
77
78

Banca Ci amva
SA
Poporului S A
de scont
Creditul
SA
Doljulut S A

SA
Banca Oltemeu S A
SA
Banatulut S A

SpA

--

)
000

it

SA

5000
000

Calaf

Creditul

ea

011

1 063 163

20
25

25

65

705 994 25
07
511

100 COO

--

-- -

128.986 87

- --

237
867
732
1 477

--

207 75
40
231
115 750

--

164

65

-40

793 276 94

10

30
50

291

56
33

65
17691

065 27

191 694 53 CO
44 000
61

26

1 477

000

30

217551023 71
55

www.dacoromanica.ro

251 997 26
45
65

675,421

39
85

516 592

58
35

580

- -

851 601

28
26

75

709 05 53
364 367 30 54
55
50 56
598.887 51

70

500-

234 35
361 840 94

- --

50 49
70
85 51
52

661 97 58
081 35 59

45
65
26

2.937

035
058 386 85
000
983 go

20

64 467 07
263

25
02

35

326
802 508
066 388
608 644

358 986 71
544

295 000,-

843

305 297

--

814 25
993 190 6

45

50

1 476 239 91

65

4 140
357 373

90

000
515

Bath

60

ec

70

85

--

75

4
2 522 924

aplor

SA
Onentului
Soc coop cr

Vultui

295 020

SA

Co editul

Casa

SA
SA

Banca Ga1atilor

59 Banca
60

63
64
65
66
67

SA

editul Dobrogei

51

53
54
55
56
57
58

SA

Banca

25
91

02
80
25

733 69

269 865

26
54

710 15
7 670

20

959 10
688
2 329 095 80
2 328 367 71
000

60
647

736
208
762 500
69 167
795
684

49
45
04

19 62
07 63
COO
64
36 65
397 662 96 66
68 67

120 20
485
835 968
1 206 303 79
056
309 458 82
276410 85
200 000
921 192 16
090 11

68
69
70
71

72
73
75

76
77
78
222.295 48 79
928 02

,ARGUS

132

SEDIUL

DENUMIREA

SOCIETATII

toare

rente

fructificare

DIVERSE

BENEFICIUL

Comuna

81

15 COO

Shvuta S A
SA

83

cu-

spre

renta

LIUL

LUL

100 000
000
000

---

42 997 373 65
590 75
020
466 75

024
78

74
04

21.406 533 43
65

93

05 81
03 82

101 737 75

555 623 97

633

50 83
75 84

25

41

Dorohoi
Banca

SA
SA

87

1 427 000

---

17 623 384 40
3
927
539 743 35
155 808 45

7
50

032 486 20
643 296
825 350
951 588 81

1 678 503 30
670
136 969 30
20

55 85
10 86
99 87
95 88

47 000
5

Judelul Durostor

SA

-000 -

, Delli-oz man

Sindic

, pomicol

SA

ul S A

93

Banca ,

5 COO 000

cel Mare

Pa5cani S A

Sucevei

000
800 000
5 000 000

000

--

Judelul Gorj
Banca

Novaci S A

jului de ci
cial

Targu-J

Tinetimei S
edrtu1

104

SA

Judejul Flticeni

50

143

industi

3 COO

030

PesteanaVulan

jan

2 479
20

05
50

25

830

1 (100 000

332
569 182

--

144 355

4C

--

75
224

371 627
21 014 125 75

50

423.191
927 065
13.817 256

204

456 140
185 918

581

200 000

SA

Banca
95

504

352 185
942.995

9190
00

592 112
129 785
22 742 75

40

350 30
094 55

25

596 771 55
214

77

337 979 88

24 177 15

89
90

52

92
93

91

223 729
297 126 75

37

94
95

50

96

75

98

99

25 000

564

115

97

84

25

50
1 676.778

232 85

151

--

102
103
55 104

Judeful
105
106

Banca

107
108
109

Banca Uniunea

110

111
112

MoldoN a

inu S A

SA

Dacm S A

Comertului Moldovean

Puma Soc de

SA

( alar

000

000

--

74

989 10
685

275 52
293

117 31
198
75
65

990
259 47

7 179 01
91 083

89
32

140 850 794


57
702 89
098 40

--

933 71

25

27 315 035

--

228 62
644 664

71 374 415 7(
624

www.dacoromanica.ro

22 762 610
773.431
10
20 981
2.541.871 80

051 01

2.407 098

21

20

791 41 105

107
83

RLMRNACH

134

SEDIUL

D ENUMIREA

13
14
15
16
17

18
19
20
21

22
23

24

--

SA

--

n Roman S A

editul

Banca Foi

SA
SA
SA

Anglo

---0 ----

))

nit

SA

p-tiu

teiainului S A
SA
tab
SA

31

32
33
34
35 Ci editul
36 B inca

erdele de sus S A
igi icol Ilfov

osch Blank & Co

--

Colentma
n
editul Bucui

Ci

39
40

icol

41

SA

edit

43
44
45
46
47

SA

51

56

Sind

Mine
CO Ci editul p ti u

Banca
Cisele
Banca

Rom

ilegi

40
50
92

--

54

DIVERSE

rent2 cre
ditoare

SA

BENEFICIUL

SA
SA
SA

---

132

21

549 207 55

801 83
557

4
43
4 797 157 30
890 95
799 75

69

35 1 352 465.834 95
87
1 471 070

43 407 330 95
1 479 136
28-

709 162

c07

10

35

41

114 72- 7 055 04

206 360 7
077
65

587 079 85
594 75
8a3 95

35- 646 85
519 520
930 424
2
037

135 368 85

10

522
98 478.129
820 427 426 8
548 200
142 265
2 168 038 3
695 376
376 623 842 37
2
65

370 562 30

4:0

940 CO
45

23
59
427 25
911

82
783 242 32
777 50
410
87
417 92

831 566

www.dacoromanica.ro

126
127

82
129
130

200 7 450 981

9- 0 -

19- 9 572

1 462 564
3 456 939
619
05
83

1 493 450
768 40

308.013

132
133
211 797 77 134

238 69
581 999 15

987.398

3 598 880 -

136

276183 710671

552
221 011
431

31

314 809 97
855
352 037

18 597
55
92 472
443

4 145 19

105

65 146
95
650 8- 67 30

215

963 356
1 940

5500

2 890 75
000

921

757
381 639 15 152
867

9- 23

220 000 -

44

24
11

961.209

034.814 80
1 261 731 12
36
44
127398
0

155
156

867

262 85 158

38

27
20
20

131

5 357182 225379 79

200 561
2

00

079 838

798 323
6

38- 3

33o

55
49 529 96
6- 01

15
1

25
75

11

190590090

1 516 238 40

181

85
671

74 123
124

061

244
641

381 35

68
70

762 642 45
7

4 965 847

0- 00

45

74

31 121

088 93

15

369

147 250 -

16

- 4.309

--

032 125
450 894 40

082 50
000

40
466.613 49

15

75

---

562
417 67

19
15

066 05

831

25
50

30000

31 328.3- 04

114
115
116
17 117
1
429
118
11 938 864 20 119
274764

261 75

38
885 44

61 113

101

878

2- 19

38
80
82

431

65

05
05

000

166395 -

34 _95 032 72

- -

928.971
3 146 128 55
53 983 79

668 703

744 782 96

---

673 11
316
54
249440
70

55

--

de impi pe aman

611 -

40
20

--

-000000 -

ice

99

93
65

- -

526 45
232.102
350
932 29

67

35

din Rom
depoz S'ilonic-Buc

188

19404

28

--

000000 -

editul social
ci edit popuhr S A
Rom de
ci din Piaga
cului centi cornei c md
edit rom in

52
53
54
53

10000

--

de peti ol, mine 51


Pletii

50

030-

Romanesc
ului

49

---

O
))

foi estiei
Dichiu

48

Conturi cu-

spre
fructificare

toare

47

000-

Banca de
lombai d S A
Banque Belge poui tiangei S A

28
29
30

37

din

Banca Amia S A
Romaneasa S A
edit S A
Soc
of
Limited
Casa rancezilor S A

27

Conturi cu
rente

Comuna

Centiala

26

PORTOFOLIUL

LUL

135

12

77
75 161

109336

5000
510 515
11 523

02889024 5119496 8

983 26

163

ARGUS

36

SEDIUL

D ENUMIREA

S OCIETATII

Comuna

a Onentului S A
Banca
esdener Bank
Intrepi de lucr
Banca
Romana
Elvetiana
de ci edit comercial
170
171
petrohfei a Rom imei
comei

Banca

ivita

186

Oltenita S A

de dep

Soc coop de

196
197
1198

200
201

000

100

Itilti

Chicioai a

000

32

57 447 141 24
408.379 75
760 692 15
69
20.192
61
603
57

967 307 2(

80

735 532 0

531

3 213
828

--85

410 79

50
629
890 527 20
1 533 335 44

3 285

08
464 17
762
070 55
750

773 22
674
41 749 80
856 60
140 237 032 79

001 85
159 875 937
3
21 387
787)40

82 446 55
232
LO

61

000 -

17

64
65

7 58175

97981
120

2- 76 15

76
75

01

3 997 977

20

183

78

279 0- 82
335

687 -

01 190

50 191

19 103

193

020348

21 195

225 0
690 100

206 188

477

10

40 179
61 180
818 12 181
9 245 980 32 182
67 194

683
207 587

1 245 637

3 557 877

(2

471

724 693

0- 00

84

372 835 -

40

307

675 433 -

r0

176

675 131 22 177

2- 72

763
837 50

175

43

193

169
26
40 171
330
91 172
57 173
671
3S63C

21

167

81-

20

65 509 340
929 04

41

27 167

257

941 02
301 40

096

14 024 215

849 125

66 93(

877 82

229
073.849

1 326 75

811

787

97 147 305

50

--

626,735 17
937 798
723.549 151 36
410

67- 081 2(

31

188 102 78

45- 6 518

01
o
1 304 171

368.087

399

972

46

)000000

BENEFICIUL

523

593

789

24

211

31

954
67 570

50

1 000 000 -

mdusti

650 40

--

ca , Pacific

Mehedmtului
Comerciala
comerciant
Seveimului

50

---

Viitorului S A

40

554 -

200

Judetul Mehedinti
ului
Banca
Dumbi
SA

52
75

000 -

av

---

30

ului al Transilvamei
S
Banca Spoi ul
Soc coop
C

195

000

de scont a Rom

50

Petru Rai S coop pe act


micilm intrepi ind S p A

193
194

--

45

Cerea1isti1or
Agi onomilor

55
82

182
183
184

Transilvania

--

10
20
2
77
30
50

Viticol a

04

13

de comert

10
5

Rom

65

DIVERSE

rente creditoare

It

000 -

SA
SA

negustor a
de industne
Carpati1or
Cieditul Industinloi

Contort

spre
fructif care

toare

4 COO 000 -

166

172
173
174
175
176
177
178

LIUL

D2puncri

debi-

PORTOFOLUL

196
11 197

20
91

33
354 40
665 LO

71

75

200

33

074

50

400 COO - 203


340 375 52

44

73

535 552
272.187 95 207
(,05
651
209

31

94 201

- 202

Judeful
203
204
207

Banca Cai pati S A

000

-T

SA
md S A
Cercului
ul S A
SA
SA
Raul Doamnei
Comei

200 000

85

291 415 -

1 936 453
232 582
411

042
1 039 785
8
259

371

66

945
47
637 CO

(404

Neamf
21

211

Banca Negustoreascl
Peti odava

500 000
000

25
25

687 778
984 574

www.dacoromanica.ro

028 .08

1 078 496 12
1 474 550 22

208 288
310
08

425 000 - 210


CO

,RRGUS

D ENUMIREA

SEDIUL
LUL

S OCIETATII
Smdicatului

211

213

214
215

SA

edit S A

de

comei c

PORTOFOLIUL

,RRGUS
Conturi

ditoare

Comuna

i
3 000 000

000 00

SA

000
000

DIVERSE
Fonduri

rente cre

spre
care

rent a debi
toare

lt

7621-

211 388 25
592 95
5 489 633 25

137 808 80
1 331 656 37
393 215 93
757 636 25

1 229 509 70
27 222 461 87

55

70

918 96
306

211

75
71

BENEFICIUL
It

271 -

25

78

48 356 05 212
256 196 37 213
2 060 000
827
215

Judetul
216
217
218
219
220

ai

din

agi

000
2.000

agricol

Oltului

---

53
05

55

--

75
60

431

01

16

31

93

1 428 308 67

07
51

15

61 216
016 144 81
243 630 94
340 331

--

- -

66

- 220

Prahova

ci edit S A

221

222

Pi
Salvatoi ul S A
editul
Soc coop

223
224
225
226
227
228
229

comei

000(00 -

--

SA

omertului S A

Sindic

230 Bann

unpin t

de Munte

Plot

1 500 COO -

2 COO COO

00 000

231

232
233
234
235
236
237
238
239
240

& Co

SA
o 111 S A
SA
Putnei S A
Podgoi ernlor
SA
S A de cred si economie
a Milcov S A
SA
a Podgoi ia S A
SA
Vntorul

243

Banca

ea

500 000 1 000 COO -

003 -

--

--

SA

252

Amar de

ir

51

Coiabia S A
,

or
(

750000 -

2000

Caiacal S. A

251

Roman
SA

Judetul Romanati
248
249
250

ifutti

Bomanului

247

industrie S A
de ci edit S A
de

245

--

--

2.490
9 564 286 65
902 24
65
2.221
30
.3 341 700

136 243

52

--

85

24314

011

421

15

402

50

55
297 485 70

577

35
90
30

60

817

60
823 57
788 188 63

20
50
50

17,396
2 120
1 882

910
062 86

65

www.dacoromanica.ro

781 06

872 22
530 35
486 40
25 904 2
528 944

800

80
209512222981

741

011

341
231
729- .301

2 3C0 65

179 718

259 15 232
690 20 233
234
128 144
160
235
2 826 299 84 236

622 252 25 27
128.492
028 55
156 465
45

735 677
1

188 000
151 046 75

987 215 3
93
75

238
08 238
240
41

000
314 802

42

737 447
1

025 - 45

831 72

964
321 420

428

188 452
350 000
800
417 572
81 856

405 203 881 -

21

222

000 369

34

225 580
452 23

271 372
398 865
257
4 472 k21
23 693

101 11

1 361 060

474
959 005
691

1 625 433 67
4

1 704 687
1 677 492

009 803
1 586 668

012

576

55
05

01

341

724

3
5

791

011
917
158 75

25

108 051

35

041 03
751 25
247 129 2
411

050 -

75

--

25

3 341 838
175 134 7
327 688 10
45 685

156 15
850 3C

49

0
25
5

341

604 85
461 84

23

227 500

40
2

000
229

65

30

1 092 270 35
4 934 924 -

470 5C

246
247

140

141

DENUMIREA

SOCIETATII

SEDIUL

PORTOFOLUL

LIUL

cu

toare

DIVERSE

cre
ditoare

spre
tructif care

debt-

Comuna
i

BENEFICIUL

II

R Sarat
253
254
255
256
257

Banca

negustoresc
SA

Soc Anon Rom


Banca
R

707 667
5
871 65
8,716 713 79
757 45
620

000 OCO

Lconomta

SA

000
000

ean S

editui

324 242 50
4 563 977 23
3 763 959 85
03
05

449 750
39
203
654 684 46
86
50

-85-

473
407 255 5
671 128 3

81

861

923 62254
258 03 55
56
922
760
57

Judelul Tecum

SA

Casa

398.428

SA

Banca popm
SA
Tecucean S A
262 Banca ,
SA
260

-954 95

000

15

261

205
266

3,0(0 000

, Pre' edet ea S A
agricol S A
Judetul Teleorman

253
234

Banca

670 91
600

2
2,458 894 35

industi

SA

,,

100

86 438

34
77

30 COO

677 853 3 58
355 40
261
159 359
686 456 21 262
507 641 45 63
264

180

832

45
25
70

000 OCO

317 612

847 680
393 233

20

000

60

950320

70

773

comerc

,,

283 070
5 935

3 000 COO

07

511

20

72 170
049

55 570 52 265

227 207 20
092

25

929

10

215

70

974 63
599 90

531 67

309

267

789

23

Tulcea
268
269
270

Banca ,

1 ulcea

negustol

000

064 100

10 COO 000

Dun

832 177 10
150

570

781

950

160
371

- 270

Tutoya
Banca
272
273
274
275
276
277
278

el de
Banca Concot dia
ladulut Soc an
SA

000 -0

))

SA

, Tache Protopopescu
c

000 COO

279

poporulut S A
Smdicat

281

22 Casa de
283
284

II

Banca

edit S A

000

SA

comerciala S A
R

Di

86

15

813
283 350
585 376

(00 -

iticol

OCO
COO
CO

87

esc

29.345

--

12

75
5(
37
466.310 3
1,355

15
10

70
35

- -

05

2 803.889 95

581

3 4243E0

-6610

75
168

www.dacoromanica.ro

05
20

67

-55

567,90

962 777 9
481

277

243 35
633
350 36

221 7

32

833
507 42
272
489 72

700
871

1 850

012 35
199 16

231 597
862 967 25
595 50
1 287.036 42
558 352 0

878 75

8 832 529 03 271


359 436 272
204 30 273
031 911 55 274
395 222 88 275
3
068 03276
59 798
277
903 COO
278

100 116
100 854
75 656 31
2 2C0.320 77

282

537
7C0 000

284

279
280
281

711

934 47

750 326
357 492

287

,ARGUS
SEDIUL

D ENUMIREA

LUL

S OCIETATII

Comuna

R -\ Ice"

editul
Banca

anesc S A
SS
Bi ezom Soc de cred

289

Banca

292
293

PORTOFO-

ec

lomanesc

Lei
000000 -

--

II

544

25

25

2 875 000 -

2 448 342 60

000
OCO

Conturi

spre

759 235 02
329 800

150 000 -

mari

SA

Lei

Depuneri

rent2 debitoare

143

rente creditoare

DIVERSE
Fonduri

406
42 130

263 636

21

81

697

999 66 289
408 601 87 2C0
20 159 40 291

000

50

1 530

691

46 792 55 292
117 102
293

65

11

- 28b

731 55

76

901 25
606 82

BENEFICIUL

IA
294
295
296
297
298

Alba de Jos
de pastr soc pe act
e soc
actium

Casa de

de

de pasti are

de economie

301

303
304
305
306
07

ul

spa

ed

pe actiuni

000000 t

000 -

econornie soc anon


de
din
Banca comerciali
, Viitorul inst de ci ed
econornie
Casa

000 -

000 -

COO 000 -

000 -

12 791 071 50
73
871 941 50
1
50
86
723
55

20 426 458 51
83
555
308 197 22

593 981 73
1 349 528

85

812 894 IC

627 77

507
623 82

264 452 49 294


38 992 89 295
24 570
296
7 297
09 298
857 23 299
24 300
238 349 53

5 4- 27

1 300
759 61

106 185 95

200 000 -

13

767 285 - 303


73 304
303
27 306
228
52 307
17 365187 308
16 309
701

81

47
71

958

36

232 -

22
45

74
361

45
237 877 40
000
262 109 63
1 043 632
859 26
275 000
058 83
866 96
38
572 695 71

329
23 469 728 04

090

42

080 58
024
378 74

1 528 652 91
697 06
95
4.528
4.589 320 25

222 091

70
20
42

4 460

598 808
069 44
464.357 97

311

32

46 124 -

--

300

industr si
c
de
onul inst de
oc s p a
, Patna
cui

297

100 000 -

77

702 284 77
63

149 456 -

000 -

pa

soc

casi

000 -

38

83

5 176 -

64

Arad
310

Codrul inst de cred

312
313
314
315
316
317
318
319
322
323
324
32

de
de

31

spa
spa

Banca
Casa

s an

crd 51 casa de past a an


Banca
Casa de
Banca
centi

de

Casa

a jud Arad
de

populai

Banca asociata s a
edit din
Victoi ia inst
Casa de
soc pe
Casa de
Banca Podgm

Pesta

es p

sa

ed econ

e soc p a

de

327
28
329

pa

anon econom1ca

311

soc p

Ai ad soc

Prima casa. de
Banca eionomica

adl

es

de p istr

PLcica

rut

000
000
1 250 000
000
250 000
225 000
2
000
000
000
000
000
000
000
000
000
000
300 000
400 000
150 000
000

--

438 894

50

195

1 765 535 -

868
401

675 299 460 200 -

37
681

21

103 035 085

655
13

-50
50

106 261

67 306

06
62
41

308
525 095 81

1 607 431 39

540 834 -

501 9b

81

www.dacoromanica.ro

33
53

710 - 311

72 312
91 313
85 314

--

29

13

420 20

161

27 316
86

21

317

50 318

896 243 4

32

7 320

1 366

97
834 25
826.549 26

310

37

65 755
33
687 9929451

309 870 66 321


499 523 32 322
323
21 324

3 325
- 326

85

51

227

433 51
382 98
1
053 56
516
168 71
2.303 789
94
5 859 800
687 52
21

36
37

50

321 73

85
25

929

33
46
30

42

625 38
629 76
1 371 654 98
180
724

416 170

15

80

77

67

503
102.3- 70 10
700500

25

2 526 009 80

--

100
6 650 6- 36 97

117

54 327
328
131
87 329
39 592 37 330
272

704 17 ,331

ARGUS

1-14

da pair

LIUL

LUL

SOCIETATII
casa

Comuna
s

Arad

soc pe

Circomscrip Ndlac s
a
es
a
Banca de cump
c de imob s a

--

250 000 -

Pecicana casa de

Pecica-Magh

Ar id

500 000 -

4 350 225 50
829 39
381 433 50
802
70
2 386 705

340
341

Institut de edit
Banca Li
Union soc an

Val
,

51

Oradea

comercial

soc

de

ungai

ia
de pistrare

Oradea Mare

1344

ci edit
e

de
e

e din jurul Salaud

rare

de credit

351

casa de econ fusionate s a


Banca
de Scont Hipoteci

352

35
35

362

Casa de pastrai e
inst

Mare

pt

econ

industrie

com ung
Pesta sucui s
de p
re
din Bilim
Bqnca
Blnca

alonta Mare
Oradea Mare
Mare

din
Alesdeana soc anonima
soc cornea

365

Mare

Banca Mercui"
371

37
374

37
37
377

Casele de

edit

Speranta inst
agrari

iterie_Unite
Leh
de ed economn

spa

soc connea c action


i

Casa de pastr Thi-Borgoului


Banca

Aurori

actu
popoi al soc pe actii

--

875 560

633
071

----

-250 000 --

--

961

05

13

90
80
66
45
279 46

432 000 -

50

522
1 510

74

709
31

15

611

041

831

90.500 -

28
192 632 91

3 333 277'50

45

23

93

39

69

- -

221.525

01

33
29

72
03

19
72

31

15

40
77

44

317

10

78

82

57

701
381

06

50
841

32

91

04
52

61

50
66
74

22
76
27
29

25

8C

- -40 375

--

47
29

60
97
6 942 74

317

331 91
49 33(

--

97

72
101

44
471 81

29

341

42
30

16 500

22

54

79
36

32

25
41

60

46

27

50
03

76
66

98

83

35

353 755 74
46

01

735
61 826 0

44

17

61
41

92
14
12

60

18

1 603 02

81
1

38

- - -

83
05
35

71

97
507387157

16

95
62

81

44
07
29

05

61

26

70

38

2 874 199 46

19

21
61

75
84

Lei

99
124

11

652

45
54
47

86
82

341

06

33

39
8 480

76

--

--

582 214 2b
385 16

25
40
50

1 794 866 497

56

02

BENEFICIUL

Lei

64

15

----

DIVERSE
Fonduri

ditoare

Lei

73
250 138 64
041 98
024 92

344 05
42

700 000 -

--

spre
fructificare

831 597 18

09

soc pe actium

Judetul
36
37

--

1 881 570

6 000 000 Mace

eana

--

--

Banca de

35
35

Mare

-500 000 -300 000

casi de

Banca economicl

750 000
500 000
500 000
250 000
4 000 000

Conturi
rente

Depuneri

Lei

It

delul Bihor
337
338

Conturi u
rente debitoare

SEDIUL

DENUMIREA

145

---

--

- --

40

181

78

834

97

83
37
14 351

1 450 312 13
41

111
141

- -45

47

36(

13

361

56

383
71 37(
371

42

29

201

23

- --

361

44

47
01 36(

89

--

56
58 35t
351

--

22

34(

241

79 005 35

2.500

37::

47

39

63

64 37(

98 371

10

www.dacoromanica.ro

,ARGUS'

146

SEDIUL

8
o

PORTOFOLUL

SOCIETATII

Comuna

LIUL

i B

147

Conture

rente debitoare

Lei

Conturi
rente

spre

DIVERSE
Fonduri

ditoare

Lei

13

Lei

BENEFICIUL
B

Lei

Judelul
Cetatea '

37
37

econom

img din

Banca

spa
sa

de
Banca de scont

33

385

Asociatiune de anticipatium s p a
Reumune de credit soc pe
Banca populaa
spa
pt carculatia
ilor s a
gener ung de cred. sucw s

casa de

,Dita

Puma

39

soc an

economie soc pe

de

Banca

soc anomma

Ditrau
Giurgu
ercurea

soc.

; Banca Alecsi Bank soc

39

60 000 000
5 000 000
50 000
2,500 000
100 000
2 000 000
10 000 000

de pilstraie

392 , Banca
393 Casa de

com. s a

pa

390 Casa

Brasov
Codlea
Bod
Brasov

corn s a

de

391

Brasov

000 000
543 000
5 000 000
1 0007 000

90 000
750 000
2 000 000
000
000

Harghita soc pe

--------

32 872
1 156 850
489 428 5(
57 687

1 775 400 1

2 695 488

37
73

11

36
20 198 655 24
03
60
88

948000 -

66

041

1 105 007
1

16 290 505 5(

---

1 049376
2 409 276 5 179 932 -

14

815.341 7
88
11 597 380 16
58
1
99
3
161

41

67
30

48

45
84
05
20
29

Campiana

Insfitut de Credit

Banca de scont

196,491 12

59
0
5

60

2 744 651 556


778.309 91

000 -

450 200 -

15

--

541 240
3 700 205

sa

,,

401
402

404
405
406

408
409
410
411

412
413
414
415
416
417

418
419
42
421
422

Pi

sa

de

,,

soc de

Vatra

de cred
economie
Casa
cetAteneasa p a
Banca de agric
casa de economie

Centralh p md

casa de
sa
edit soc
Banca econom
S Anom
Casa de
banca de
inst de credit

Economul '

de cred

con

soc
economicA ArdeleanA

Beumunea de
423 Banca

COO

5 000 000
000 OCO

2 150 000

---

000 000 -

1 000000

----

2 OCO 000 20

s a

ec s a

a
economilor

soc

1 000 000

spa

Institut de

50000 500 000 -

sa

hipotec transiv ungai s a


Casa de
Intel esul Public s a
,Coi
de ed
econ s a
Banca Agrai

lade is

pe amanet

de

Carpatia,

142 280
5 000 000
1 000 000

Economie s p

schimb

000
Cluj

--

OCO

75

624 152

20
33
10

951

19

51

33
02
32
33

542 15
58
52

17

13

79

44
70
53

10

89
07

- -

80

41

83

477 64

48
59
40

814 1

www.dacoromanica.ro

12

48
19

7 170

- 16

55

03
94

83

28

-- --

271

33

000

45

60
-

72
13
77

30
73
23

551

----

78
12

--

512.306

17 91

03 92
50 93
394

71

50

--

-24 90

88

26

80 95
67 96
82 97

- 398

89

- -- -

399
400

401

402
403
404

2:

--

08

71

80

--

80
20

-- -- --

72

10
411
12
13

414
67

02

183

6
07

85 08

65

85

60387

--

31
92

34
75
83

2 646 449 98

380

03
69

50

19

01

378

- 379

187 535 75 381


382
45.332 88 383
384
385
386

17

- --

--

2.354
305 104

90

56

771

- -- -

68
87
53

23

95
15

7 157
20 015 2

6
92

96

217

9:

51 245 974

9.

63
89

921 384 198


15 347 702

34
36
87
60

- 14 9C0 -

7 541 911

8.318
1.370

44
88
60

94
29

84 853

58

10 318 526 09

12

797 402 -

1 563 240 5(
743 787
15 126 634
84 502
et
973 585 61

58

01

61

Judefu1 Cojocna
398

61
11

632

15

416
417
11 418

39 419
420

50 21

67 422

26 23

149

Conturi cudebi

SEDIUL

DENUMIREA

LUL

SOCIETATII

LIUL

toare

Conturi cu

spre
fructificare

DIVERSE
Fonduri

rente

BENEFICIUL

Comuna
11

Judetul
424

urnica

425

de

aa

de pastiaie soc pe
do econom s
Porumbace
casa de

COO -

Las
427

Mare

de pastial e

431

Tanthre3nu

soc

435 Venetiana inst


437 , Ucea

Sei

439

443 C

de jus

20 000 000 000 -

Venetia de

de sus

s p a
econom

de econ

746
13 363 507
689 288
1 328 191
1
634
602 231
312
245 548
(371 765
715 555

390 49
252 60
50
75
50
82
16

125 COO -

000

--

80

spa
de econ s p a

amceiul

cal

spa

440 Creditul inst de ci edit


442

Sinn

spa

cid
industi

205 550 -

er

ed

436 Puma

441

cied econ s p a

433 Umi ea inst

200 000 -

Porumb de

s j a

de

432
434

economie

200

%lea de

a
a

de

430

--

21

Roman

000 -

725 702 50
625
1
950
2 989 731 30
385 65
661 41
214 551 50

21

66

355
2 823 306 75
699 142 8

11

041 67

216 314 37
525 274 68
1 813
22

48 270
3 000
1 964 289
2 327 01

053 24

106 70
1 871 147

621

30
57
3 409 65
13

000 47
26
52

69

207 232

551 934 7
029

103 693 37

300 000 75

41 508,12

39
97

59
22
04

92

570

942 770 75 424


054
21 100 5 426
61 577 97

04
5 305 95

562 -

2 200 91
20 46b 14
91

297

Siren

34

52
9e

4 000

241 179 45

34 137 742
686 426 90

86

238 78
27 457 52
35 127
91

429
42 530 38 430
98 431
24 803 99 432
50 433
434
435
51 437
438

110

0 0 78 439
440

11

172 48

94

300 -

15 442
443

Hunedoara

banca Lconormca soc


Prima casa
p
Casa de
e

Voi

449

454

455
456
457
458
45

Lai

2)0 000 -

ed

Brua

spa

de uedit

soc

ei

itcg
1

act

Hunedoara

466 Binca Comei ciala soc p a


Si

ir

000
000

000

s
469

000
212 500
000
000
000

pa

de

000

Pl

inst de ci ed
cul t
inst de ci
s

135 000 -

Hunedoara

Baia de

mdusti

60

soc anommi

de

--

150

soc

eqna
isa de
Agi
soc economica
, Ciedilul
soc

452

50

soc

inst de

Casa de pasti

461

464
465

de

--

Bi

451

--

500
500

iuni
Buried
Hunedoara

eiem

450 Banca
453

spa

inst de

444

Maram

soc

469 Casq de pOsti centi al soc


470
de p
soc anon

000
de sus

000

2 977 604 50
2 027 768

3 820 677 10

50
87

6 168

304 723 50

251

088

70

125

496 -

50

543 984
1 563 064 06
33
935 687 -

2 27 60
01
10

623 934 50
451 50
211
5 889 378 75

01
54

45

11 345 704
225 517 61
1
57

3b3 588 10 076186

204 345 57
1 587 930 03
143
38
15

351 057
4 884 493 99
910 141 24
1 920 840 35
471

865 633 37
3 270 649 67
50
117 44
479 223 71
505 73
863 34
199 70
2
IC
892 76
912 35
909 896 32
521 356
312 833
451
75
335
99
703 114 14
33
1 734 791 5(3
18
23

446 390 56

571 453

444 377 57
232 127 04

722 60
107 122 50
88
758 54
82 343 15

575 33
393
520 404
240
66
6 557 95

15

www.dacoromanica.ro

74

93

559 273 20
58

48

971

170

001

447
29 448
26

12 068

48

74

21

34 193 34
3

21

000

19

50

26
1 953 738 85
3

125 968 20
457 635

329
1 228 033

71

59
0
94 461
301 7

401 984 19

62

817 2C3 86 463


464
07 465
147

18

22
31

451
115 263 CO 452
453
CO 563
454
455
200 428
456
457
673 697 27 58

54

89

267 25
34

84 444
84 445

207
14]

93
21

33

222 200

6 473 -

35 64 467

76 468
01 469
470

51

SEDIUL

D ENUMIREA

PORTOFOLIUL

LUL

S OCIETATII

Conturi

rente debitoare

472
47

Banca Marmatiei so

soc pe actium
Maramuresana inst ci ec s p a
Banca Economic&
Banca Visului soc

Sigh Mann
de sus
Sigh

"de

Mures-Turda
47
47
47
479
481

483
484
485
486

Casa de depuneri soc


Casa de econonue din
Agi ar casa de economie soc
Banca
de cred.
Banca de scont din
Casa de
credit

Itoshasnu

de

inst de cr

Beg

Tg

spa
ec s a

de schimb ardelean& soc an


Cas de economie
Banca industrial&

comercial&

sat

g
Reghinu

1g

and de

000

--

945
046 84
994
658
986 84

--

6
80

-----

0
37

DIVERSE
Fonduri

rente creditoare

Lei

Lei

Lei B
471

Conturi

Depuneri
spre
tructdicare

152 13
809
1 314.649
234 1
3

11

497 25
5

548

71

517 182
438 626

15

221 1

741

222 64
57
71 158

30

12 597 561

50
50

497

01

073 594

711

24

273

1 443 520
3
6
0

731

318
332 743
085

305

481

22 545 -

62482

85 83
07

181

75

76
77

400 577

237 791

951 551 2

45
712 7

82 428 9

31

487
715 142
404 938
528

105 837 7 471


472
408 118 2 473

673 5
621 561

780

9
10 955 385

Lei

884

670

012
33 473 037 4

BENEFICIUL

53

47

Odorhem

a
Odorh. s a
pt depun din Tehsoara
de pstiaie

de

487

488 Soc
489

de

490

sa

Odorheiu

Bradut
Cristur

Judetul Salagiu
Economic& soc

491

492
493
494
495
49

49

Salagru

Juiul soc pe actium


Salageana
de cred
econ
Silvania inst de ed
econom
soc pe
Casa de
e a jud
de
ca Asociatiune
Codi eana inst de cred
econmie
Banca Coroana soc

Silvaniei

Jibou

Tasn'id
Bascsti

Banca comel

cornei

503
50
50

507
50
50

Banca
de
de

Solnocul de

economic&
din

Banca comei

/alau

sa

reg

soc anon

Cehul

--

--

19

143 165

---

37

998.075 -

-----

61

50
50

--

50
72

comei
de pasture din jud

---

000 --

8 678 697 4
1 072 741

76

210 81

005
260

7
547 6

215 056 65

9 248

11

62

225

320 8
129 455

476 974

535 206

41
51

50 768 29
53 000
03

66 733 35 493
58 813 27
450
495
355 476 08 496
497
286
498
22 950 88 499
500

--

23 303 314 586

816 455

84

741491
341492

021

324 799

50

85

1 223

63
471

29
25

368,60

7
226 648
19 174 71
179 682 17 489
233 34 490

11

869 770

935 151
282
1
667
1 759 698 4
130 570
93 028

74

327 453 42

87

0
3
5

411

18 283
123.335
20 000

198

502

860 - 503

1 610

6
9

501

21 430

17

338 705 03
80 432
357

6
8
9

505
506
507

851

12

Judeful
51

512
513

de
de

, Casa Noasti
popoi

a jud Sat Mai s a


b-ca econ s p a

de aiutoi

Mare

---

615 32
145 72
630
950 49

12 839 468 3

957
3

2.203,232 7

www.dacoromanica.ro

385
651 466 9

47
93

450 000
705 000
340
250

261
510
584 805
935 753
12
643 531 51 513

152

133

SEDIUL

DENUMIREA

SOCIETATII
514
515
516
517
518
51

525
528
52

Romana S A
,Ugoceana' inst de credit
SA
Banca

in

534

450

Mare

120

000

100 000

Turnul

543

Inst

schhimb

Inst de ci

econ

Cordrina Inst de cred


are soc

Casa de
Mielul

500

pa

P01011
Sebesul da

actu

de

,
Inst
ci
550 Sebescana b-ca populai
Inst de ci
551

552

econ

sasest

1 000

sases

1 000 000

000

ec s p a
soc p a

skes

SA

economie

200 000

Banca , Untenuald soc


Institutul de Ci edit fonciai

549

ci

1 000 000
000

cred s p a

553 Peatra b-ca ec

--

----

---

3 097 432 67

898 090 24

129 157
135 001 25

248

81
41
16

657

81

7(10 013

003
001 800 50
50
48
50

--

74
703 683 48
47
677 50
3
66
1

DIVERSE
Fonduri

creditoare

50

3 056 291 45

30

71

70

78
071 10
30
37
900 97
24
50

114

620 1

082 505 50

2 827 012 73
12 COO 66

659 174 37

1
1

464
765 564

2 298 878 02
70
057 69
201 74
374 34
084 88
014 28
365 868 21
41

014 35
918 06
13 565 457 75
1 385 333 50
589 03
3 013 973 33
596 98
425 638 32
057 583 18

1 600
1

77
204 333 86
78

920

3 158

696 069 -

67
20 106 581 69
584
91
21 993 573 14
92
15

-10

95
46
546 780 70
291 795 26

--

151 841 30

--

264 770
000

11

000

91

32
54

965 61

19

7 073 339 32

81

959

2 000 22
39 000

901 04

847 43
098
797 33

32
80
38

12

11

34
897 55
20 983
76
946
21
1 920 264 95

52
73

60 482 66

57

7
211

06

278 202

555
556
557

edit

de cied

SA

--

--

economie

Beck un

cred 51 econ Somesana


are
559 Casa de
56(1 Casa de pasti e pe actiuni
561 Banca popoi
de agricult
552 Concoi dia Inst
cr

spa
spa

50 000 250

--

--

30
67

50

395 326 50

75

291
941

85

9651-

255 816 82
661
80
82
94

www.dacoromanica.ro

25
616 890 56
09
598
52
60
905 684 15
47
061
22
17

23

32
39

97

- 533
321

600 680
5

15

63
72
50

68 986 44
66
27
68

101

---

53 894

84
69 995 25

534
535
536
537
538
539
540
541

91 542
543
544
545

03

50

255 795 13

531

41 532

63

55

37
646 53

521

556 204 77 522


.
523
524
525
526
24 400 - 527
528
529
35
530

31

31

88
117 50
25
365 599
85
95

514
41 515
591
516
517
150 235
518
519
520

50

161

044 70
66

3 166 152 86
181 259 78
25
1
03
24

--

- -- -

96

268

-08

Solnoc

554 Banca de

BENEFICIUL

93

75

91

23
32

general s p a

de

--

84
497 80
24
84

18
05

06

41

956 937
6

172 900 -

--

delene

Casa genei al de economie


Poporul

731

--

Albma
comei c. ung din Pesta suc
Creditul technic
SA

----

II

de agronomie

toare

509

250
375 COO -

542
544
545
546
547

Mare

es p a

comei

536
537
53
53

econ

a5ului

Banca de

500 000

unificata S A
Casa
din Chioai s p a
Chioi ana Inst de credit econ
Casa de pasti e reuniune

532 Soc
533 Banca

rent e

-55

sa

mdustr S A

530 Banca economica S A


de pasti
531 Casa

Depuneri
spre
fructit care

Conturi

Lei

520 Satmareana inst cr ec s p a


521
eana bana comei c s pa
522
523

LIUL

Comuna

soc an
Banca
Banca de schimb
Banca de edit
de credit
Casa de
e

PORTOFO-

LUL

31

321

358 091

547
548
549

- 550
77 551

552
553

220 921 55 554


555
556
133
557
60 558
559
19
560
561

562

154

SEDIUL

564 Banca

568

57

574
575

Comuna

de plstiaie

Banca de
Minerva" Inst de credit econ
Banca pentru
jur soc p a
Casa de
GherIa
econ Tibleana
Institut de cred
Banca
Victoria

Lpusano Inst de cr

pe ac

500 000
251 874 75
56 000
250 000
000
150 000
500 000
250 000

--

Ung

Mon

---

flatev
Gherla

100 000
500

ec S A

--

46
37
765 201 30

25

--

50

1 039

2 346 763 39

- 397

-I

5
2

- -

04
41

471,

08
1

151

25
97
92 746 27
83
147 167 5

5 639 799 15

Lei

45
35
704 962 84
273 594 19
541 802 64

267 449
28 934 213 478
73

62

rente creditoare

fructificare

38

75
1

Contun cu-

spre

Lei

Le

--

Ileanda Mare

comercial
cr
Opmca Reunrune de p&sti
e
de
Riureana Inst de edit econ

Contun
rente debitoare

LIUL

LUL

SOCIETTII

o
563

155

ALMANACH

41

95

DIVERSE

BENEFICIUL

Le

63
64'
10 677 30

84 838

--- ---

95

99

32 751 6
12 574 2
42 225 3

65

69
571

69
20

573
11

282
500

575

Judelul
57
57
578

SA

Banca

1 875 COO

SA
p md hipot s p a
580
,
de economu
credit
ardelene
581 Inst de sci fonc a
de Imprumut
pastrare s
a
Economia
de
soc pe
de pstrai e geneia15. s p act
584
585 AmtoruP Inst de
ec s p
de pstrare S A
,,Tarnava
, Armoma
de econ soc pe ac
588 , Frgia Inst de cred
ec
pa
Tarraveana Inst cr ec s p a
,,

,,Poporuluu

ColnIrn

Banca comercial
societate pe
59

Cohalm

60
60

000

000

a
573

1 000 000
1

..

Ci editul Comercial

s p act

e din
de
Casi de pstiai e
are
Casi de

Scaune

11 555

50
974 348 59

--- - -------

300 000

Dicio-shmarhn

Ilususau

100 000
1

Trg

------

11

4 925

--

703

011 568
1

241

78

516 889

91

451
801

07
35

621

- -

18

366 226
000
5 953 617 10

19

837 986

90

786 422 3

6 666 276

65

980 14
25

51

23
63

02
1

660

-41

www.dacoromanica.ro

64

204

575

64
3

-- --

520

87

59

--- --

3 576
579
580
151

581
87 582
619 52 583

267

23584

96
35

585
586
587
588

60

121 25

56589

33

371 94591
89 592
15
31 593

93

594

71

18

078 140

-- -

366 183 5
177 000

661
1

82

042378

32

29
56
44
24

3
75
39
50

96
20
50

081 028 17

009 851
764 106

657 14
37

75

424

35

057 108

- -

61

395 292

810

76
28

44
5
61
5 339
1 511 196
27 205 -

- ----

- -

85

67

82

economia S A

spa

- -

50

Agnita

economicA S A

60
603

1 000 000
000

Mare

de

601

Seim Mare

mdust s p a

Cas de pstiare S A
, Vulturul Inst de cr
Banca Economia S A

3
1

590 Institut de credit economie


591 Institut de ci edit economie s p a
59
Industi ial soc pe actium
economie s p a
59 Institut de edit
de pIstraie credit S A

000

---

73
06

48

49

---- -552

38

590

191 576

595
7 596

7 597
2 598
1
599
1
600
601

602
603

21

48
19

6 607

,ARGUS

156

SEDIUL

DENUMIREA

RTOFOLIUL

LUL

SOCIETATII

Contun

rente debitoare

economie

Casa de pasti

de

611

soc anon

de
,

e soc

fructo

ajutoi S A
SA

--

532150

350189

--

328

000 -

00

98
99
581 17

actium

jud
da
612 Casa de econ
pastiai e
613 Banca fu7ionath p
614 Banca Comerciald ,Leul
phstiaieS A
615 Casa
e
616 Casa
617 Doona soc an comei c 51 de ed

50

t
1

000 000

51 852

34

89
04
68

9 229

63

52

220 170 -

- -

07

6 535 021 42
47

04

15

13

27

--

--

de Morel

Lud

621

622
623
624

eSA
Lugojanh
Romaneasca a Banat S A
SA
SA
Casa
de
Almajeana
Banca Almajulul S A

de
626 Noua
ana
627
628 Boc5ana Inst

Pel

tsto

de

de

edit s p a

Banca de

strai
Casa
1 ogeteana'
631
popoi
632
,
popoi
633
630

actii

co edit

Inst

639

640

Banca

641

642

643 Casa de
644
645
de
646 , Popoo ul

ci

Casa de p ostral e soc


Dogneceana
de

651

Banatului Inst

200 000

sp

----

420

---

Resita

ed

I
(aransebel

it

spa

566 084 50
000 000
000 000 -

-500
250 000 500 000
618 268

951

it t

Moldova noua

000 -

250 000 250 000 000

cr s p a

43

92 222 358 075


50

3 075 620 301 725 -

31

69

37
96
08
50

61
17
31
1

44

1 092 862 07
78

2
4 083 296 68
89
2 022 925 93

402 170 50
50
95

885 95
45
66

987 523 50

509 156 -

51

97

39

32

89

555
81
081 789

809 -

08
76

96
7
50

59
27
67
26
34
66
305 59
83
87

608
609
610

437 577 14612


841 71 613
614
615
616
227 675 84617

411 172 38619


620
697 133
621
622
263
58
55 623
45 495 81 624

600 750
324
7 500

----

38625

3 775 44
147
2
1 535

60

331

0
87

106 530 67 626


627
628
629
203 023
191 578

29 760 36632

576 9

48

633

-- --

28

422 738 95634

93

561

95
58

452
681

230 845

78

840

88
88
1 889 584 13
45
1 149 737 83

13

25 902 09

07
63

95

64
29

87
743 072 66
382 015 65

2 992

47

15
10

092 793 181

31

35

- --

--

90

55

58

24
60
50

60
50

211

411

11

- -

-12

958 448 20

000,-

spa

05

3 272 505 50
1 451
78

--

bray -Montana

actil
are

000 -

pa

SA
SA
casa de economie
SA
Banca
p actu
a pl Moldova

Inst
ci
647 Banca soc pe actiuni

spa

SA

de p tsto
637 Puma
638 Prima c isa de p osto are

000 000

edotul Banatean S A

634
635
636

648
649

ci

Caransebes

- -

10

--

Feld Razboieni

It

08
68
47
29
93
67

- 10 428 077 35

BANAT
Cara-Severm

Banca Comei
casa de

BENEFICIUL

Judetul Turda

618
619
620

DIVERSE
Fonduri

cre
ditoare

sp re

Comuna
It

609 Casa

157

224 843 8

3 000 -

63
123 675 24

134 162 12
64
76

94
52
52

33 556 2

-- --

43

6
5

765 95
4

107 333 93
961

196 690
637
38 667
638
64
20639
640
641
993
642
643

71

23 452
161

646
647

7411844648
649
650

223
919

Torontal
652 Pnma
1653 Banca popoi

soc pe

150
Guttenbrunn

250

www.dacoromanica.ro

50

67
05

44
000

668 03 2
653
647

158

ARGUS
SEDIUL

SOCIETTII
.

Cas de
actu
soc
Banca
economie soc
actu
Prima
de pstrare S A

Victoria

56
563

spa

Banca Imobiliar&
,
,
,

576
577
578

soc
actium
de credit hipotecar soc p ac
g-15.
casa de schimb s p
Populai soc
actn
Populai

pt

popi

Ancoia Inst de cr

econ s p a

actium

Prima cas de

Casa de pstrare
Casa de psti are
Casa de pstrare
Societatea de credit 51 economia

Casa de pstiai

Inst de Credit
593
594

Banca

Banca

ea

,
popular
,Jibehana Inst de ci

r03

Banca , Tlmisoarel' soc


,

07
08

de Scont s p

Prima
S
Casa de economie

pa

55

3 773

i Mica

000 -

--

45

Gr ibat

,.

20

000
000

743 624

13

80
95

68

--

799 7

21
19

75

24
36

91

- -

51

754 799
340 6
66

22
38
76
90

871

58

344 576
789

- --

49
18

43
50 903 824 6
76

35 678 925 73
2 020 225
537 450 8

14
517

---

91

2 809 158

45

50
36
5

52

27
06

26

23

94

4 085 352

--

-----1

71

121

50
46
50

179

65
68
5

www.dacoromanica.ro

17 000

21 165

680
681

682
,683

686
687
688
689
690

575197 691

08

18692

439

694

69696

74 538

697

94698

01

- ---

331700
701

702
703

79

676
677
18678

46679

26 602

756
8 286

18

18

674

85

52

95

71

72

46673

67

34

635

18

51

50

64

60 273

45

19 885

1 654 197

43
40

----

58
59

34

98

281

89

-----

05
48

11

63

49
23

588

76
38

18

21

41

281 965 9
616
914

16

806

- - - -

46

669 725 338

200 000

61

071 7

50

04
40
34

-- --------- - -------263

50

571

228 547 50
34
148
1 491
62
04
44
631
1

BENEFICIUL

-- -- -

- -

50

-700 000 -- - 441-000 000 --000 -

13
01

459
255

200 000

10

79
29

1 311

mare

17

800 949

55

Ortiso ira

spa

spa

316

100

Deti

comunal S A
casa de pstrare
Inst de credit econ

000

58

Montsafeld

SA

59

182 650

Non

credit s p, a

358 595

64

nou

economie

Casa de
e
Casa economie
Inst de economie

26

381
1 587 515

100

Besenova Haul

ditoare

12

834

50 000 -

Casa de pastiare S A

4 535

1 507

Haul

DIVERSE
Fonduri

rente cre-

44

750 000

ger

---

425

Conturi

spre
ructificare

29

525

200 000

Mare

Gutienbrunn

de schimb S A

Banca poporal soc

590

Tim Fabric
losefin

SA

Prima cash de
eSA
Gloria s. an p md
,

trias

adul_nou

de

588

onin

constr s p a

587

soc pe actium
Casa de
soc pe actliim
de edit
soc pe ac
Banca
soc pe act
de arend
celai e S A
Popular& S A

57

58

spa

agricol s

Casa de pstrare
57
57

8 000 000
4 000 000
8 000 000
2 500 000
5 000 000
000
400 000
180 000
000 000
000 000

rente debitoare

IB

------ - ------------ - ----500 000 50 000


35 000

Sanpetru

espa

de

popular&

567

Aradul

pe ac

soc

Banca
Casa

PORTOFO-

Comun a

e soc pe actu

de

CAPITA-

159

471

705
706
708

ALMANACH ,ARGUS
SEDILL

DENUMIREA

SOCIETATII
de

Comuna
15

Bann comecuala

Indust s an

soc pe act

de
de

721

722

de pasti

723

de

75 000 -

Banateana

de

500 COO -

soc pe act
Inst de ciedit econ

\
Sanicolaul

400 000 -

soc po

725

726 Casa de past

Mare

Cenadul

SA
casa de
soc pe actium
aj
s a

B
728

729 Reuniunea de

casi de
731
de pastrare soc pe act
732 Prima casi de
oSA
past
pa Blumenthal
733
734 Centiah soc coopeiat Beiffetsen
SA
735 Banca g de ci tang
730

populai

736

BUCOVINA
Judetul
737 Banca C imp Lungul Moldovenesc

soc po act

Muntemlor

738

739 B inca Cornea


in S A
740 Cieditul

741 Banca de Est


742
743
744

de deposite sucurs
ul

--

000 -

e soc pe act

Comerciala

724

37

icol

240 000 -

--

Comlosul Banal

germ

iermata

000

000 -

250 000

1 500 000 -

000
000

000
000 000
000
012 71
000
500 000

toare

Lei

433 255 -

406 564 -

90
43
9

34

075 -

18

10
8
7

3 053 699 -

soc

20

20
13

886 514 -

362 454 50

68
25

58
33

130 314 07

911 95

44
64
38

984 15

487 968 86

956 13

692 -

- --

783 270 -

2 792 737
483 083
786
1 790 500
500
1 094 000

422

500 000

856

www.dacoromanica.ro

--

--

--

-- --

787
631

28

009

737

940

71(
711

258

86711

71(

4
1 998

4 7Z
01

-- --- ---

26

41 342
01

73:

234

- --

98

15 000

5
2
8

38 73
- 731

78

772

42

Lei

82 063

91

38 245 375 51

223 200

----

05

500 000

44

Jud Suceava (Bucovina)


746

8 296 757

7 529 098
266

Judetul
745 Binca

60
64

372

50

222 197 65

--- -- ---

390087

64
55
491 34

87

98
50

Lei

10
91

4
721

BENEFICIUL

1 073 565 1

Lei
100 000

05

12

--

DIVERSE

rente cre-

1 339
120

161

65

62
607 447 50

3 392 009 -

354

70

500 000 -

actn

soc pe

720

N endort

B-cc

soc

717
718

000 --

Depuneri
spre
fructificare

Conturi
rente

Lei

400 -

're

Banca , Besenmeana veche s p a


712 Prima casa
e soc p act
713 Casa de
e
714 Puma
de Istrale soc p act
715

PORTOFOLIUL

CAP
LUL

ALMANACH ,ARGUS'

378

7 74

4.74

7
626.559 0

-- --

167

241

41

74 3
791

744

-74
74

162

163

SEDIUL

SOCIETATII

r48

BASARABIA
Judetul
SA
Banca popol
de credit
d SA

--

,Cahul

Banca Basarabla
,
Centraa din Basarabla S A
jud
,
de
md a Basarab

000
,,
,,

Ismail
Banca

3 000 000

Soroca

Banca Nistrul Roman


,
Soroca ' p md

1 208 400
500 000

agricult

---

831

12.500

DIVERSE

rente
ditoare

Lei

--

- --

75

50

50

1 008

262 000

54

02

- -

H. G.

- -

1 101

670

629

48

RELERVE LEI

CITITI ZIARUL -

H G Silberman

ZIAR

No 15 Etaj

APARE

orice Produse Petrolifere

vinde
cisterne

000

GALATI

TOATE OPERATIUNILE DE BANCA


COMNADITA

8,10, 20, si

buto

ORGAN ECONOMIC

Expeditia prompt

FINANTE, COMERT, INDUSTRIE,


AGRICULTURA, STATISTICA, JUDICIARE

www.dacoromanica.ro

C
- IASI

COM ERTUL PETROLIFER"


(Comandita

273 773 64

SUCURSAL.E

ORDINE DE

SOCIETATE

12,75(

17

CAPITAL

Face once operatium de banca


Curente, Depuneri spie
e,

788

SOC1ETATE

Unirei No 15 (casa proprie)

360

01

I I

SOCIETATE IN COMANDITA

- -

051
1
1

BENEFICIUL

Le

Le

310

il

eu-

rente debi
toare

Lei

Cahul

r56

PORTOFOLIUL

LUL

10....-

II

www.dacoromanica.ro

Tr.

00

000

www.dacoromanica.ro

,ARGUS

874

BILANTURILE

DENUMIREA

SOCIETATII

INDUSTRULE PE ANUL 1924


Mateni prime

SEDIUL

DEBITORI

Materiale
Comuna

Lei

167

Lei

CREDITORI

DIVERSE

BENEFICIUL
i

13

a
Z

VECHIU REGAT
2

Testoria
Soc Anon
roman& de butun gaz

500 000

08i 746 25

50000

Tmogr Liga Poporului S A


Fabr Acquila S c de baut gaz

220

351 25

- --

70

64

19

131 000

000
000
600 000

48 065 75
6 737
72

000
000
5000 000

4 528 923 85
2 156 866 45
45

05
35
35

000
000

4 250
91
175 212 66

40

40

000
000

935 71
65

19
20
21

6 000 000
6 000 000
o 000 000
5
000
15 000 000
512 000
1 500 000
000

60 873 333 86
10 183 957 35
381 317 55
5 272 688 90

26 991 520 26

12

3
5

Societatea

de electiicitate

30
75

09

- -

68

36
65

60
38

17

60
54

47

Judelul
6
7
8

9
10

Ti aian Soc anon p md lemn


Atlas Soc anon
,Mermos soc an p
de tricot
Bet cules

de

an p md

Doaga

icau

soc an

--

20
50
75

20
90

99

33
50

- 30

- --

855 466 35
95

13 889 867 20
35

942 117 80
50

11
12

45

10

13

14
15
16
17

45
90

25

80

Judetul

Soc an rom de navig pe Dunre


soc anon
1' Dacia Fabi
de
14
abr de uleiuri, vops
Santiei ul Rom mia
16 Maritima
soc an de navig
17
18 Dunrea soc an de navig

45

11

Danubiul

Inti eprindei ile mdustriale

ia Meteiul Manole

22

27
28
29
10
12

anon

Societatea industi
a soc anon
,Concoi dia soc anon
Progresul Balcicului soc anon
Coastanta
, Industria Rom
soc an
Moara Victoria
anonun de ansport
Rom
soc an.
Industria agi
soc an
Mmerala soc anon
Dobrogeana

3)

Nehoiasi

Nalejda
24

))

de

soc an

arte graf S A

uargic
Bai

tuna

onst

3000 000
000
000
470 226
700 000

000 000
8000 000
748 500
4

5 000 000
1 000 000
4 COO 000

300 000

260

70
15
10

60

491

1 571 634

-5

'7 394 674 55


10 733 550
605 90

007

1675 700 30

038 70 70

547 25

95

5 978 353

--

169 25
356 20
3 579 233 86
120 73
3 221 482 30
1 356 538 90
4 358 231 55
240 847 20

85

17

678

185 42

059
9
897 50
415 605
300

39
97

2 583 526 05
19 193 454

55

)1

264 054

60
90

577

463 196
541

1 307 339

167 000

55

44

1 167 865 70
18 476 142 30
6 486 010 95

341 394 32

255 617

226 142

627

-15

10

55
65
74.100
612

97
75
90
991 895 10

65

80

14.577 102 10
614 15

334 154 80

60

000
25 134 65
8 938 831
95
3 679 090 60

- --

05
85

35

101 767 )5

www.dacoromanica.ro

- --

- --

246

461
643

80
95
68
68
60

50
20

21

-- -- -- ---- -- - - - -- -50
20

- -

56
'7

19
20

23
24
25
26
27
28

50 29
30
45

31
32

33
34
5

168

ARGUS
SEDIUL

SOCIETATII

Materli prime
Mrfuri
Materiale

DEBITORI

CREDITORI

Comuna
B

36

37
38

40
41
42
43
44
46
47
48
49

51

52
53
54
55
56
57
58
59
60

Moara Steaua Soc anon


soc an
Fabr Un
& Moessner
Fleming ' fabr de uleluri
SA

Galati

Watson &

Apollo fabr de
Societ Anglo-Rom pentru md.
Compama
Soc anon

Nlvodul ' Soc anon rom


Etna fab unite de uleluri, cue etc
Soc anon de expl a lummatului
Aihimedes Fabr de ob de metal
pr an.
Dundrea' s a p expl
de paste
consum
Soc coop de productie

Fabr

Romanea.scd

283 787

Industinle ceranuce, soc anon


Concordia soc anon
Energia soc anon

Industriala

000
3

soc

Mercur ' s a Fabr de cons ahm


s a fabr de paste
de postav
Oltenia s a
Scrisul
' soc an
Chnepa soc anon
Ramuri" institut de arte grafice
Trawl soc coop p act fab
bi Cladirea soc anon
' soc anon
62
63

Dorohmul s a Fabr de pielAlie

64

Forestiera

Fibrotic

a. Fabr rom. de postav

68

Unirea

69
70

Laboratorul Atom '


N R-vitza
Romne soc anon

72

de

coop Fabr ape gaz

S a de locmnte

soc anon

4 000 000

----

--

--

304 867 98

7 173 177 41
56
10 164
859 871 65

13

2 128 634
2 650 902
9 222 150
4 130 446
130 000
02
7 115
888 873
7 600 000

--- -

3 536 682 30

--

34891 621
902

70

24 279 822 80
689 712 90
9 664 175
9 714.398 50
316 764 75
248 05
173

5 693 004
4 784 40
923 528
2 592 245 48

2 845 577
90
2 917

14 392 114 24
17 657 535 90
235 10

375 156 40
447
22 385 181 30
i 153 971
666 242 20
i 956 474 40
830 715
56 827 25
712 109 50
1
891 50

859 25
5 137 074
786 50
19
361
I 269 509 33

5 134 999 37

003

32

258

23

466 783 25
894
709 723 46

40
3 085
517 242 09
12

709 910
299 184 30
664 975 02
66 803

070 302 87

677
4,156 441 98
285 509 70
828 208 83
423 650
7 770
99
480 024 95

325 300 -

885

00 -

950 -

42

1 057 538 05 43
495
75 44

218 964 30
921
58
87 739

45
45
265 401 50 47
159 254 15 48
15 49

313 876 04
542

23 060

- 0 -- 52

1 246 597 RO 50

53

164 705

32 199 55 54

259 409 50
6 171 24

14 729 190 47
841

- 55

62 56
475

617 97

16

6 108 304
67
25
33

40

2 204 559 25

20
3a

203 821

778 267 50 38

i 042 699 90 39
6 8163

189 149 77

997 544 07 36
i 195 628 70 37

972 876 40

95
25
39

Lei

89 650 -

53 920 013
20 926 275 40
546
34 257 558

520 -

Lei

BENEFICIUL

35
22

08 58
17 59
46 60
61

458

86 350

62

50

70 63

30
627

37 045 756 05
307 182

018 70 64
659 93 65

657 900
5 878

266 646124

201 810 75

3 459 844 85

66
469 39 67

42

500

226 552 20

5 314 233

809 835 05
90
551

2 561
1

055

Codru

soc

2 500

66
67

sap

000 000
000
000
2 500 000
000
000 000
000
000
200 000
10 000 000

Judelul

hul

--------

32
37 902
1 107 994
7 823 624
30 586 802 65
3 734
000000
7 959 211
i 001 750
i 386 933 14
6 794 991
000 000
3 470
3
597
9 493
42
2 200 000
1 750 000

20 000 000
6 000 000
5 000 000
000 000
000 000

DIVERSE
Fonduri

constr

Tg

2 500 000
5 000 000

--

18

000
3 000 000
000

--

2 179 025 34
2 218 544 80

586 555
842 192 51
571 35
6
61
038

2 196 290 30
972
1 657 536
3 153 890 55

www.dacoromanica.ro

719 41
937

824 90
9 047,922 44

140 400

571 183 23
6 171
461130
641 172106

377
394
25

2 472 000 -

68

710 500 -

69

940
90 70
1 732
30
872.703 44

ALMANACH ,ARGUS

170

SEDIUL

D ENUMIREA

S OCIETATII

Teren
CAPITAL

ALMANACH ,ARGUS
Mateni

Comuna

11

73
74
75
77
78
79

80
82
83
54
85
87
88

89
90
91

92

sa

soc anon

soc an
Dacia soc anon
a
soc anon
Industrule Chimico armaceutice
Olea s a
de
Fischer & Co s a
Casrnca soc an
soc anon
Viata
Chseu1 soc an
Dacia soc an
soc anon
Ceres soc anon
Dacia s a de constiuctii
Moldova s a p md de tricotaje
I

Vagonul
,

Strungul

2 722 560
570 324 45
1 590 172 55
16 396 368 87

000
000
000 000
000
000
2 500 000

973 15

70
310 30
13 264 877 50
5 826
82
531
40
651 375 50
395 75
40
5
90
1 291 366
358 553 04
315 494 80
70

- -

000
1

2 000 000
000 000
000
320

000

--

087 835 15
7
50
2 499 245 55
4 529 004 46
722
55
968 657 35
689 780 40
115
35
4 646 507 45
210 930

--

10
70

50

398 383 55

180 000

CREDITORI

Lei

Lei

95
30

12 OJO 000
0 000

soc anon
anon
soc anon
soc anon
soc anon

DEBITORI

Instalattuni

17

80

6 734 892
2 970 210 15
45
05

4 947 586 50
10 953 402 61
85
25
9 990 553 20
1 570 892 70
59
82
78
75
95
75
.315

28 424 380
7 432 678

101
102
103
104
105
106
107
108

soc anon
Mulag soc anon camlonaj
Otran s a cornpt
de transp
Soreup Soc mnon
, krgus soc anon
, Romana s a p
Ceramlia s a Fabi de
de

igrutul

111

112
113

000 000 --

500 000 -

rom
& Italo-Rom Unite

soc an

soc anon
soc anon
Costmescu S A

000 --000 -

18

Uimele Metaluig xcelsior S A


,

soc

ap

soc an p

de

industriet

& fils soc anon


de
ul soc anon
Ci
soc an p
md agTlc
soc anon
, Moroem soc anon
de
Arrf s a
soc anon
I uceafirul soc anon
Mmele de aur din Romania
Punga soc anon
a soc anon de petrol
soc anon de petrol
I
inease s a p sond

000 -

121

122
123

----

000 000 000

117
118
119

2 232

30

sa

, Nautic't
110

000 000 2 Ou0


000 -

10

502750

071

30

8 725 642
7 266 405 5o

801 870 15
27 331 612 12
8
221 09
484 85

421 382
7 599 )76 96
65

670
1 736 644 55
91
48 233
80

000

--

- 299 976

30
8 998 040 54
48
86

45
20

- -

20
12 441 382 78
203 000

25 103.151

14 931 208 05
611

94

2 000 000 -

(XX) 000 -

-- --- --

90
85
3 344 045 26
10
587 26
457
402 988
16
471 85
60
592

5 148

3 696 059 99
855 885
7 483 374
1

954 55

37

111 77

--- ---

887 854

www.dacoromanica.ro

--

-- --

645
19 860

- -- -

47
079 676 10

- -

15

3 000

337

90

04960

520

--

330 80
05
34
25
161 25
90
833 30
95
90
504 289
5
670 15
05
62

6 848 867
88
54

278

- 15

- 54 148 7o
80 041
39 472 82

10

50

81

39
77
72
64
40

000
171

50
60
85

05
30

20 178 639

67

192

845 95
90
85
14.972
38
18

170 871
1

-- ---- --- - -- --

15
55
65
35
77
05

110 -

94

66

48
16

2 970
1

95

70

81

82
85
86
88
89
90
91
92

82

-- --- -

o90 85
208 617 30

15
10

7 425

43
457

46

50

981

298
145 747 10

50
66

23

7
7

85

--- ---- --

0 90
6 957
596
4
75 000
99 460
1 770

42

78 809
1 048 028

--

- -

197 850
37 076 70
831

77
2 380
83 900
05
04

75

545 250
99
5 571
792 024 93
7 342 90

32

45

198 241 90

75
0
36
09

02

Judetul
94
95
96
97
98

Lei

Lei

30
38
75

50
35

BENEFICIUL

Fondun

--- -

557 459

000
20 591

5 190

91

98
99
100

loi

102

82
81

105
17 106
11
108
109
85 110

-- --- -

94
95
96

112

70 113
03 114

221 601 72 116


03
-- 118
453
119

- ---

120

921 74

122
123

1 72

173

S OCIETATII
127
129

131
132
133
134
133
137
138
139
140
141

143
14
145

147

14
149
15

Samtas

156
157
158
159
160

162
163
164
165

167
168
169
171

17
17

175
17
179

soc

anon.

Strehaia soc an

sa

Industua
soc anon
SARNIA s a
Subsolul soc

000
1 000

Romaneasc& de gaz metan s a


md

000

90
450 000

UPR

arme
petiol

soc anon
L Soc
p md
Cuvantul Evanghelim soc coop
Fabiica Stella soc anon
Aquila Franco-Roman soc an
Tip Romne_Unite soc anon
s a Fabi cons
prod
, Ind ahmentard s a
lichidare)
Griyita s a
de
Calea soc p expl
camere
Suter soc anon
,

o-Chumea

Moaia

ogresul

s lemn
a

,,Tarau s a p md
s. a. p
petiolului
anon
din
niecanici
Rahova
p md lemnului
Turcoaia-Granit s a p expl car
Dealul-Lung s a r p expl pAd
Thrlungul soc anon
Motorul soc anon
P9dui ea Muncelului soc anon
Boteni s. a p expl
Constructiunea` soc anon
Deva soc anon de electricitate
Energia soc anon
Geonafta'

Reforma
Soc Rom

p industria de bumbac
Mica S A R
Curierul Judimar
Societatea de petrol Roman

872 334 030 874 22


492 957 40

000 -

5 000 000 200 000 -

000 -

4 000 000

000 -

573 568 947 20

1 223 068

)-

048 09

300 000 500 000 -

000 442 572 10 000 000 945


96
240 000 218
05
8 000 000 19
200 000 000 - 88 146 825
23 000 000
3
3
2

464 645 696 16


442 985 15
405 392 873 78
38 237 521 17
769 915 08
583 540 85

977 090 40
2 894 544 75

13 681

65
026
609 078 60

322 59
598 95
5 302 739 91
863 848 05

791
552 836 61
12
785
41 800 378 39
94 297 264 82
1

2 538 327 35

4 000 003

3 100 000 5 000 000

000 -

00'

--

000 000 -

--

000 000 5 000 000 00


1 000 000

---

6 000 000 20 000 000

1 250 000 -

2 216 616 25
498 60
3
564 797 56
7
5

259
95
70

3 424
5 976 922 19
21 378 843 91

3 838 209 34

6 124 618 15
6 150 528
9 833 560 65
3 489 208 80

550
826
743

041
90

078 952 60
000
080 266 70
30

2 347 448 74
2-541 262 10
478 029 70
29

36 204 258
1 272 815

000 -

97

369 -

207 45
941 45

956 191 49
74

91

49
043 32
508
30
100 142
80
61
751 430

www.dacoromanica.ro

DIVERSE

4 507 395 40

169

80

081 88

28

170 687

--

475

71,

d 584 758 32
466 030
24
60
6 444 457 29
3 9kb 211 65
172
49

1 333
70
523 509 03
2 302 838 14
20
21
05
19 403 657 25

57
586 640
1 087
45
5 226 951
30
857
11

859 100

962
44
1 093 504 78
3

68
26

600 525
4 186
96
16 519 362
265 057
32
586 398 03

151

697

40
412
25

25
85

88
80
70
87
34

55
25
456 918 67
38

51

6 988
81
91 833 50
90

245 796 75

26

874 153 10

841 763
562 244 56
556 973

189

59

130

55
60

8a4 943 16 141

76

142
76 143

241

17

468 391 95
55
956 147 75
2 901 036 40

631

128

138
422 95 139

----

11 537

127

80
2 315 50

6 251

7 008 486 33
3 381 381 99
620 165 71

55

368

- -

307

36

28

- -

- -- --

832

491

32 126

133

35
30

8 378 999 55
46

41

75

921 194 80

21

- -

-40 39'85 326 2590 131


409
-- 85-- -53 246 8062- 13433
- 45- - 05 136137
528

74

28
25

90
40

380

- --

19

647

513 851 915

30

05
26

291

BENEFICIUL 8

Lei

15

731 177 85

000
049 973 13
3
480 86

--

000

839 392 75

4 873 947
16
5 120

542 50
90
5 227

16 811
416 161 21

12 000 000 -

Lei

73

505 777 735


91
25 593
8 000
253 67
930 000 348 837 15
746

CREDITORI

30 000 000 -

Fontana s a p
soc anon
Bauxita soc anon
Fabrica de

-000 -

1 000 000 -

nay

Lei

textila Franco-Roman&
, Auxiliara s a p tiafic de
fei
Ciclop soc anon

S I

152
153
154

Comun a

Helvetia soc an. p md


Albina s a Fabi de
Rom de cinematograf IR DC
Carmen s a p transp
Aui a soc an p
petrolului
Rom Amelican s, a
Industria.
s a (in
)
Astra
s a
Rom dela Dunre s. a
Alcor soc an. p
petrolului

125

Materli prime

SEDIUL

D ENUMIREA

309 630

50

454 069
365 342

-- --- -- - ---- --

145

148
80 613 70 149
150
1 249 326 84

50

51

25

10

329 72

1 598 533 70

174 312 78 157


12
47
3 425 063
159
60 160

25

85 162

--

-----

111

497

30

161

168
15 164

1 927

-10

--

30

06
22 579 50
170 000

33
67 166
167
58 168
06 169
71 170
171
172
39 173
75 174
305 36 175
83 176

31

- -

382 715 05 178


179

ALMRNRCH ARGUS"
SEDIUL

DENUMIREA

183
184
185
186
187
188
189
190
191

192
193
194
195
195
197
198
208
202
203
204
205
206
208
209
210
211
212
213

Comuna

de electi

gene,

Casele populare S A (in hchid )


, Bisti icloara s a p expl
Balta-Alb soc anon
Petrolea soc anon

Spic s a p

s
Foresta
Munera soc anon
Romania Forestiera soc anon
min
Indumin s a p
s a p md forestier
Soc Rom p mater de constructil

Clucei easa s a p
Intrepi inderea soc anon
Gi aphotyp s a p

Prim conduct

Petrol-Block soc anon


Freres soc anon.

soc

anon.

218
219

220
222
223
224
225
226
228

230
231

233
234

000
5 000 000
000

3 000 000
5

50 000
000
6
000
000
000
9

soc anon

000

, Reconstructia soc anon


Tipogi
Gutenberg soc anon
Fminescu S A Inst de arte af
e

de ansp intern Sc-ker Co


Diana soc anon
Dude,ti s a de
soc anon
217

214
215
216

667 000
000 000
3 000 (.00

Aui ifera soc anon


Techirghiolul soc anon

Putna soc an foi


s a forestiera
S

Campulungul soc anon


e
abrica de
Luthei
de petrol
Vega
Socec & Co soc anon

Di A

beanu soc anon

Cai bon soc anon


Cometa soc anon petrolifer

Institut de arte grafice


soc anon
Industria Foi estiel
anon de petrol
Carbonifera S A
Rom
Albma s a fost Max Fischer Co
soc anon
Fabi de consei ve

SA

Moaz a

Titeiul

soc

anon

-------

000
500 000
5 000 000
5 000 000
000
P

200 000 000 -

SA

Cieditul Forestiei S A
de
Granitul s a p

SA
Contnientala Forestiei
Societ Staicovici-Economu S A
soc anon
Stella Peti
Bei

Lei

(sed Fiume)

Foi

Matent

DEBITORI

Matenale

SOCIETATII
180
191
182

Teren,

PITAL

RLMANACH ARGUS

000

3 500 000
2 500 000
1 400 000
1 000 000
4 000 000
3

000
2
000
2 215 000
28
000
5

1 762 000
000
000
000 000
000 000
5 000 000
000 000

14 000 000
6 000 000

000 000
20 000 000
25 000 000

-----

----

--

--

------

--

---

---

Lei

Lei

4 448 644 87
6 822 198 50
19 766 963 10
12 707 7b8 30
4 955 489 07
818 382 38
494 291
6 442 741 60
611
55
4 884 784 37
1 077 403 26
3 568 440 20
003 551 85
603 123 84
8 361 523 70
6 355 914 84
41
5 553
5 195 129 65
982 41
8 361 000
8 342
21 307 208 36
79
9 749
18 972 888 15
9 838
207 15

21

19 828 335 02
1 100 000
819 936 37
7 002 938 72

3 402 822 03
1 792 010 07
4 949 478 18
33 246 916
302 02

5 727 464
3 427 793
10
842
373 779
1 012 417
3 461 126
25 010 333
6 882 765

25
97

395 470
463

35
90

- -

8 173 734 70
4
699
4 989 721 46
90

- - - -

20

6 969 835 45
47

40 000

- --

465

40
768 85

1 595 146 94
75
65

90

- -

173 133 -

603 556 80

74

25
301 831 75

8 961 835 083 618 60


70
621 460 16
987

701 582 85
40
991

6 127

629
53
59
082 627 76
45

75
69
65

70
85
929
.37 794 170 72

07
55

26

975 315 80

--

69

93

65

49

1 503 870 40
714 582 22
98
46
7 252
5 377 239 25
85
35
54

86

3 504

- --

3 675 656 10
26 271 199 74
28 169 151 90
10

65 686 630 86
78

761

75

90
75
27
58

475
41 059 569 81

87
28
55
43
46
1 239 722 75
343 938 909 83
88
57

3 204 909 39
05
02
10 822

- -- -- 25

45

10
28
25
10 632 724 45
49
074
25
1 276
55
1 271 113 15
3 017 929 34
559 75
30
751 844
'7 296 360

62
215 232 87

96

15

- - -

Lei

-- - - ---

13 401

145160

065 315

t2

04

www.dacoromanica.ro

50
563 21

57

- -

- --

- 62-

10 845 308 95

65

Lei

53
04
98

- -

96

115 240
539 368

Lei

- 825 857 98

4 144

BENEFICIUL

Fondun

199 493 20

95

995 65

615

44
23
43
65

38

1 516
50
3 981 360 80

75
457 35
085 143 01

- --

--

DIVERSE

CREDITORI

32
40

18

15
93
82
50
97

4 213

Lei

175

179 75

--

--

-27
-- ---

-- -90

20
759 546 90
000

- ---- --

369 801

--

39 1W

-- -25

853 746
880 103 90 19:
5 537

38 194
768 907 15 19'
99

- - -- --20!

933
1 451

40
40 20
40
65

10
204
- -05
8

97
22

-- -_ -- -

50
40

91

7
9
1

123 794 28
58

- -

42 413 51
03

21!
6
7

31

76
179 631 57
467 44
53
85

2
3

21 8

291

3 238
029
608

61

--

08
63 22
24 22
29
224
22

- -

22

5 581 933 48 22
66 22
49 22 9
23
102 395 79
60 23
69 23 3

- - -

23

ARGUS

176

SOCIETATII
235
236
237
238
239
240
242
243
244
245
246
247
248
249
250
251
252
253
254
255
256
237
258
259
260
261
262
263
265
266
267
268
269
270
271
272
273
274
275
276
277
278
279
280
282
283
284
285
286
287
288
289

Otet

abrica de
s a
de
soc anon
Macazul s a p md rneta.lurgic
s a p expl de
s a petrolifer
Somet Petrolif
nat
Ci ucea soc anon
rancesco Cmzano soc anon
a Petrolului SA AP

Soc

Phigul iomanese S A
s

Societ de

ap

soc an
Comun Bucuresti p constr
Danubiana s a Fabiic zahr
Carpatma soc an forestier
Soe
de
Fabi de spirt Biagadiru soc an
de bete Blagadiru
an.
an a uz metaluig Lemaitie
Societatea
asociati
Generala Petrohfer S A
SAR
Forajul s a p sondaje petr, mrne
Moat a Decebal S A
soc an de sticlAiie
, Loydul maritim rom s a de
Proprietatea
soc anon
Govoi a soc anon de petiol
Fabi de mpl
testun A
Valea Lung soc anon
Chrti1a-Bucuresta s a p fabr zah
Refauerea

,,Suchard

ap

gen tehn Ing


Eremia
soc an de transp
NAdejdea soc an
Internationa1a

s a p md

Travel sa
s coop de prod
Tudor

anon

Sondrum

rom

Oja" sociaate

pt

anon

consum
de acumul

'

, Industria Rom de petrol


Societafea anon Rom de financiare
Asfahul Catina societ
Cafina soc anon
, Petiolul romnesc
Distilernle
ieux Clestins ' S A
,,Postavul societate anomm
Soc an rom p conducte de
Edilitatea societate
societ anomm
Subsolul
Letea prima soc
p fabr hrt
Societatea gen de gaz electricir.

DEBITORI

Cldiri
Instalatium

Comuna

soc, anon

Msura

Materii

SEDIUL

DENUMIREA

Lei
400

000
5 000 000
15 000 000
4 000
000
144 000 000
16

6 000 000
1 600 000
5 000 000
000
3
000
000

00

730 000 000


100
000
3 000 000
000
80 000
32
000
1 000 000
000
009 500
106 174 950
12 500 000
700 000
300
19 182 500
22 500 000
1 000 000
000 000
52 000 000
000
19 561 500
2
000
000
20 000 000
000
411 875
000
1 000 000
630
000
20

1 000 000
000

000
000
9
000
000
32 000 000

435 478
309 303
8 470 407
18 960 088
97 143 652

55

26
10
61

130 698 011 70

255

4 730 833 25
438 000
946

69

14

28 091
105 416 668170
817 557
98 117 575 46

5 243 087 40
19 560 000
102 263 340
29 280 784 05

--

9 147

166

95
715 85
98 307 486 26
18 837 972 85
280 278

26 168
3

71

35
60
425 116 52
501

59 357 155 29
18 103 074 15
22 092 660 88
1 615 760
58 865
21 406
97
1 725 000
421 258 42
4 688 705 74

--

25
1 592 918 11
44
210
091 095 62
400
2 000 000
35 057 643 89
199 802
14 965 008 55
479 419 92
5 950 342 71

--

7 502

--

13

CREDITO RI

Lei

- -

j0

55

60
788 03
25
739 270 55
955 884 54

- -000

08

421 713
836

60
94

4 805 376 76
15 472 884 98
06
355 288 10
1
336 70
424 440 45

211

25
36 488 957 80

32 138
73
50
995
11 631 393 10
2 550 293 95
50
233

-- -- 7 772

13 856 331 33
801 069 38
09
33 666 209
742
3 201 578

10 4 593 984 ,5

522 517 40
75
1
999 19
84
8 921 286 29

21 231 597 39

13

011 16

44
69
050
10 886 106
22 426 804
1 549 395
679 669

25
92
30
75
73
33
40

65
2 196 654 35

15

602 80
18

173

51 643 977
33
518
69 076
962 189
230 947
111

80

2 191

2 232
70
101 353 091 97
43

--

90
251 18

45
34
96

98

55
613 197 89

45
57

7 5b3 083 54
2 922 301 75
852 570 35
346 666 654 82
50

--

43

051 149

71

60
65
3 375 823 26
86
749 746 76
34
27 297 148 09

55

- 99

15
10

23
83
20

- -

23

43
65

91

201

45 296 41

66

6 455 608 70
35
13 572 061 47

b3

944 641 95
08
90

4 713

15

22
33

13 280 1.67 62
26 205 25
71
45

014
8 893 847
33 204
4 562
37 147 273

23

32
10
87

- -

72

902 15
42
2

Lei

--

343 406 95

640 862 75

3o

--

34 064 83

---

37

488

25
12
12

72

103 704 919 67

----

----

---

--

--

71

24(

96C

8 836
7 138 008
130 038
353
2

05

30 24(
86

53

25(
09 251

32
85
55
93 25E
05

- -- - - - -- - - - - -- - -- -- -- --- - -- -- -- -

361 20
045
95

007 192 49 241

72

000

o
B

972 45
65 23(

5 155
66
40

57

- -

9 035 441 93

BENEFICIUL

Fonduri

13

- -

409

35

5 856 316 67
6 594 754 82

36
36 025 229 78

726

Lei

177

25E

2 791 374 85 26(

90

261

42

05

26E

49

641

59

85
95
938 865 50 27(

14 420

35

04
93

75
1 631
57 828 10

447 125
900 273 25

698 35

35 975 236 31 27E

752 191 12
101 205

28(
281

40
48
70

67

35
863 53

271

70

221
85 28E

120

74

29

12

www.dacoromanica.ro

178
179

Teven,

SEDIUL

prame

SOCIETATII
290
293
294
295
296
297
298
299

302
303
304
306
308
309

310
312
313

315
316
317
319
320
321

322
323
32
326
327
328
329
330
331
332
333
334
336
337
338
339

Comuna

de
Ripiceni Fabr
Concoidia soc anon petrolifei
Rudolf Schmidt & Co soc anon
Bitmnul Matta s a p expl min
s a
Industna forest din Transilvania

societ a atel Vulcan s a


dui Bucovin t S A
Industrn
Bouiul soc an Fabr de

Universul soc
Firul societate
' soc anon
Forestiei a
Victoria soc an de constructu
soc anomma
Otetul
Redeventa societate
mihtare
Societ pentiu
Pallas soc an p nid petrolulm
p coptul
fabr
Frigul societate
Industna motoareloi soc
somet anomm
Romania
metahirgice Neptun S A

Venus s a Rafinene de petrol


soc an
S A R de constr fost Schmidt
de sticlAne

Societatea

28 125 01 0
24 000 000

Cristalul societate
estlei a Umon societ
acetil etc
S A R p mdustr
Lampa societate
Electrolux societate
SA
Industna agr
soc an
Cai tea
Industna oduselor ammale S A

a p fabi

-----------

--

000 -

5 000 (
0

000 000
275 000

>

--

--

25

000
25 000 000
20 000 000
700 000 000
4

000 00 -

3 000
3
>

54 433
103 506 287
5 856 068
3

92 460
19

000
000
00

292 500 -

17

41

09

230 -

39 580 960
23 108 013
564 421

901
81

11

06
97

929
42

515

31

101 38 -

431 586
3 514 415 5(

60 400 060 5 996 020


19 640 322
1 353 451 3(
8(
34 334
3 034 266

9 096 841 8 664 306


5 958 851
890
1 506 450 4(
5 518 555
19 699 199

2 436 752
424

63 707 327 67
228 090 264 90
591 34
3 320 417 58

336 709 262

41 501 679

228 547

71

31

245 610 114

5 500 105 -

000 830 55
05

2 184

4 183 453
72 832 530 29
45 281 505 76
2o4
15
1 327 455 19
3 838 227 74
151

882 35
61 019 667 57
43
3
95
14
214 875 85
820 984 07
4 987 971 60
730
5
4 444 650 10

892 942 1 830 928 60


1 258 161 75

582 294 30
39 589 555 41

40 500 -

108 720

171 391

2 388 960
667 470
818 379
17 474 796
535 495
109 307
5

401

700 -

524 349 40
98
085
857 759 36
6 331
44
C81 566
637 018
7 093 479
838 160
798 051
1 683 728

151 095
541 185

020 -

318 824

12

33
93
90
15

10

30 168
653 93
508 146
214
93 232
80 975

www.dacoromanica.ro

64 171 026 08
188 075 659 74
18 278 858 58
'7 809 063 35
924 90
350
93
694
103 275 068 61
60 934 707 21
861
55
6 368 737 15
482
2 274 131
4
724 58
50
3 007
7 418 282 60
25 980 574 29
2 117 588 38
37 855 660 86
5 728 723 31
9 580 831 60
6 295 394 31
05
80

176 587 18
1 489 156 52
803 780 20

109 48
5 001 137 35
2 566 037 75
30
202
40
6 197 372 56
36 954 851 54
598 008 50
8 569 583 83

7 760 -

'711

35

4 985 321 96
15 291 097 08
939 167 80

87 38
67 943 35
7 b03 736 23

DIVERSE
Fonduri

CREDITORI

228 742 -

785

2 230 662
4(
6 525
5
057 8(
51 679 290

35

746
50 782 847130
79 103 459 59
4 158 092 14
615 751 59
3 649 474 06
5 983 856 92
90
1 906
05
2
679 244

169 259 -

ciment

--

500 000
500 000 550 000
600 000
000
000
5000 000 8000 000
400
4 750 000

Peti olul societate


Sospiro soc anon de petrol

gips Reunite

--

000 000 -

Flondas societate
Vitesa ' societate
fost P & C G-tz
S A p expl de
341 Planeta soc anon de petrol
342 Produse' ahmentare soc anon
34-1 Ifelman
soc anon
transport
344

000
000
2
3 560 000
3 500
(20
000
40 000
000
750 000
5 000 000
000
2 000 000
5 000 000

400

Moara Ohnazu societ


doveni
c anon
Moi
Banmai societate
Asfaltul societate
Soc rom de elect Siem _Schukert
Impiimernle Independenta" S A

soc anon p transport


Danubiul societate
Cult Neamului Romanesc s a
veget
Vultur s a Fabi de
' S A
ezentanta

2i 000 000
5

Materiale

Bueuresti 60 000 000

000 000
000 000

6 000 000
465 000 000
12 000 000

30 000

DEBITORI

84

9 766 5 297 426


36
5 101
841
131
1

58
98
201 73

1 044 048 06

622 63 26
3 072 447
22 503 462
2 595 349
721 544 46
944 050
324

37
540 551 38
3 975 587 26
87
003 59

877 503 35
1 897 555
7 057 102
100 584 63

589 877 30
5 675 420
64
18
1 247 179 46
01
206 568
2 557 980
247 3a1
5 236 6a6 96

65
765
447 650 21
15 747 804 13

BENEFICIUL

15 313
81 290
2 '702 198 68 297 525 756 94
188 121 24 292
293
549 562 44 294
30 033 853
295
000
1 907 618 83
8 377 995 23 296
114 730
964 275 59
1 355 193 35 298
5 868 000
299
4 487 040
5 339 394 40
300
103 936 23 301
78 978 45
2 577 617 18 302
965
61 350
304
26
050 60 61 205
072 35 305
167 211 90
74 906 90 306
89 795
307
516 650 25

6 500 000

391 82 309

310

141 362
90
747

3 134 362 40

85 773 45

30

495 976 40
136 733 23
081 60
671

55
49

38
2

921 923 49

85

816

03

57 312
35 313
12

314
315

90

142 441 68
54 184 70
122 841 63
90 617 15

318
319
320
321

2 604 75

22 895 277 37
460 26
522 189 536 59

30 311

322
86 356 84 323

74

2007 916
041 562
143 988
321 133
131 303
1 066

4 590 68
102 000

700 181 78 325


14 326
682 2o6 92 327
1 319 611 91 328
329
233 200
63
17 330
12 622 82
1 974 497 11 332
535 531 01 333
85 334
1 529
611 994 14 335
47 300 57 336
337
151 675 49 338
339
21 528 443 27 340
341
119 55 342
343
9 411
81 276 30 344

SOCIETTII

345

347
348
349

Lupta
Steaua

350

364
365
366
367

369
370
371
372

373
374
375
376
377
378
379
380
381

382
383
384
335
386
388
189

390

392
393
390

anon
Titan
publ

Gallia

818 750
100 000

20 000 000

Sig
de

, Noel

15

s a Fabi de

ta

Triumful
a
l3reaza s a de petrol
Societ
abi de

Fabi

ma socielate
de cons
,

S A Italo_Rom p
gen
de cmient din

ap
Industrie

litei
s a
,
continentala S A
U7mele de
dom din
Delta
SA

sa

6 000 00 -

360 000

sap

Prejmar soc an p
cel am

Fabi

Columbia

petrolulur

ocieta te

de tricotage
Cott

Rom de

---

282

000

Texo s a
,

- -

2 590

000
000

--

--

000 -

--

613 741
13 183 964
29 151 589
088 166
2 065
45 251 075
884 286
10 570 810
658 100

50
87
85
71
12

-- ---

891 50
34 755 705 15
5 527 S38 66
65

45

25

759 580 58

2 727 943 63
091 25
49 501 50
8 196 31

8 790 192
427 024 08
51
03
988
95
8 213 384 10
32 879
01
993
12

893 '784 05
76
987 85
86 927
98

1423 272

035
68

- -

86 666 70
17

62 403 863
283 994 66

11

17 686

20
65

2 281 572

-70
15

- --

138 000 000 - 137 058

55

75
40

53 111 -

315

28

053 43

131
8

98
86

1 458 860 25

457

173 584 75

13

815 0 29
097 768 80
924 245 47

298 80
712 931 90
104
739 80
11 330 867 28

35
4 025
1 508 775 50
857 171 15

047 097 31
337

3 632
768 391
847 494 18
092 60
14 780 228 87
067 673 91
770 338 70
8 098
37
3
749 41
10
002 01
8 564 434 50
1 897 052 80
115 992
163
27
951 14
8 837 128 63
97 381 217 25

81

www.dacoromanica.ro

5 065 337 444 649 15

75

3 912 708

969 22
012 364 13
3 297 324 60

43

90
554 057 40
018

607 118

441 36

43 145 761 50
577 560 434 77
319 582
821
22
7 207
65
7 958 747 99
24
20
79Q 915 69

9 569 280 19
2 740
60
5 438
851
4

--

95
492 60
4 053 645 74
28 104 894 71
713 186 30

40 606 265 86

42 827 913 50
996 730 25

50 000 852 101 273 218

146 629 409


89

4 227 988 78
2 132 737 41
126 439 012 75
15 305 166 33
000
45 591 266 71
063 348 44
1 052 989 58

537
560

87
34

498 257 24
3 607 164 22
50

351 53
50
615 177 86

600

801

90
38 572 278 63
1 418
23 938 032 75
9 600 066 65
1 011 500
4 905 054 45
4 800 541 45
241 99
765 75
516 222 31
26 133 869 24
021

343

30 349
23 677
75 350
10 982 587 95 351
453 58 352
20 353
439 200
354
3 105
348 522 77 356
3 7b0 780 20 257
65 258
171 555 20 359
171 153 26 360
1
22 361
362

233 700
130 000
9 326 000
1 096 183

596 334
542 71
605 899 45

783 688 13
5 836 555 95
2 546 662 2a
2 094 981 70

29 843 178 19 34-)


474 50 346
347

40 100 15

70

145 000 -

73

5 186 578 85

31 597 055 59

35 410 234 02
229 47
4

539 48

303 883 516

Lei

435 000 -

9 600

10
47

180 16'

8 243

25

618 216 40
6 304 882 b5

11

40
9

BENEFICIUL

91

15 231

2 017 880 75

02

341

DIVERSE
Fonduri

Lei

11 -1C9 319 70
329 217 20
044 50
502 790 60

03

06

000 -

Industi
e din Banat
Ci
soc
anon p md

15

05

Ciment Cantacu7ino
Capsa soc
p
crocolater

, Industria
patina

--

--

Soc

locorn

---

soc an

in

--

1 815 356 10

150 000 000 -

Ommum electric

--

18 920 713 14

--

anonima

Cunai d Line
anonima
imida societate
& Co s
veget
BAneasa s a
abrica de spirt

70
25 902 882 52

eg

melor

378 000

000

500 000

Anglo Rom
nav
Rapid Block
societate
Npollo societ
Soc

67 476 388 20
103 578 80

349 70

87
41

12

soc

---

000

societate

estoria Rom

--

CREDITORI

Lei

291

DEBITORI

181

-- 30 772 652 75

000

Soc anon de la Colentma


Dragna societate
Aui
soci
te anomm

Soc de ba7
399

soc

Soc gen de consti

352
353
354
355
356
357

2 000 000

Materiale

ei

iictircsti

societate
societate
societate
societate
sondaje
anco_Rom

Comuna

Materii prime

Teren
Cladiri

SEDIUL

DENUMIREA

359
360
361
362

ARGUS

ALMANACH

180

10

61 000 938 77
206 551 20

739 573 35

363
545
05 364
173 601 30 365
12 29 75 366
367
368
356 374 02
415 189 13 370
316 740 10 371
73
01 372
3
85 373
148 985 30 374
375
376
569 211
377
378
8 854
14 379
3 806 610 68 380
14
40 381
233 0'38 86 382
69 280 73 76 383
(.02 864 08
4 190 348 22 385
46 676 61 386
387
5 186 848
463 66 389
2 551 356 76 390
964 747 69 391
392
393
294 78 394

395
3 254 788 65
604 800

803 112 83 396


6 412 425
397
1 010 397 9 398
875 141 7 399

,ARGUS"

182

SEDIUL

SOCIET

II

,ARGUS'
Matern prime

Matenale

Comuna

DEBITORI

CREDITORI

400
402
403
404
405
406
407
408
409
410
411

413
414
415
416
417

418
420
421
422
423
424
425
426
427
428
429
430
431
432
433
434
435
436
437

Uzinele metalurgice

P1oeqti

Romaneasc

de

de

ica

societate

Sondajul societate anomma


Steaua
societ anomm
Industria
Petiol-Bucui e.ti soc anon

More= s a p md petiolului
soc
endin s a
Mmele de
SA
ol S A
SA

Uzmele

Helios Fabi
de
Campunle petiohf
Uzmele Electio_mecanice U E U

Filaret
Centiala soc an. p md pr farm
hionos
an p md lemnului
Tiparul Romanesc S A
Pi ahova s a p md petiolului
oc an Rom
de petr
Motocultma
agr din Dobr
Invtatorul roman s a
Romania
gila

soc an

s a Fabi

a soc an

ol

'

i i" sociehte

5 000 000
013 000

40

SA
Lotru soc an p expl de
Romania Prima soc nat de nay

sa

Umunea

Vergul

de

439 Soc

000

000
2 699 000

2 00 003

000
000
000

tabacan

SA

p industria

- -

23 972

37

6 235 178 17

--

--

1 500 000 -

--

----

228 79
956 684
8 400 052 51
9 815 933
17
609 05
14 736 398 01
16

00
239
681 227 11
35
120
25
90
407 095 30
40

-- - -

---- - --- - --

672 64
439 157 17
001 50
60 524
12
3

10 158 500
102
000
10 000 000
000
10
000
12 546 50
000
4
000
2 000

290

629 95

049 504 54
6 409 477 60

Mehedinfi
440

Unii ea

soc

Turnu Sevenn

167 500

489 019 40

442
443
444

VAhmreanu et co S A
Toplita soc an
Muscelului" S A
, Cii bundle soc
pe actium

000
500 000
000
626 000

35
49

---

4 209
50
393 226 90
3 327 235 90
6 122 681 30

53
85

37
15

62

17

50
835 855 46
10

- 73

04
5 651 842 98
21

40
75

475 253 84
6
307 60

- --

234 788
020 351 87
68
40
5 565 012 25
486 329 55
861 437 75
543 766 25
353 399 05
06
244 074 40
3 258 954 85
50

- -- -- -- -

196 308 600


1 279

30
50
81

50

817 981 95
85
494
05
55

www.dacoromanica.ro

3 726 024 46
625 028 45
25

74
824 51
08
089
35
246 564 15

53 151
1

77
52
5 774 965 30

3 253
35
2 427 373 27

3 788 192
760 68
6

27
60
184 024 684 71
7
883 23
26

46

- -

--

25
319 944 4% 57
35
63
58
2 968 861 65
8 803 50
299 925
49

57

7 45 572 16
895

85
50
15

- -- -

80
75

--

- -31 008 99

45
45

489 184 95

296 527 45
350
2 501 199

15
15

60
80
046 346 92

1 030 591 90
347 40
971 577
359 90

05

97

- 71

75

74
1 520 225 63

80
161 730 43
70
474
069 563 83
599 35
40
4 107

- -

46

608 621 64
40
364
02
50
3 626 721 18
46

- -

971

192

Muscel
441

67

25 085 906 57
64
82a 85

25 000 000 - 46 527 273 23


500 000 - 1 964 900 22 000 000 -

din Ai id

Ciocolata Zamfirescu'
Mitiasulfur soc an
Societatea p
Fabi

60

18

5 000 000 - 5 096 942 80


30 000 000 - 27 958 036 71

Coi oan i"

Ti

79

25 000 000

69

3 399 683 22

000 000 -

de

000 000 - 21 347


40 000 000 - 76 364
3 000
40 000
45 000
30 000

lost p

de

BENEFICIUL

Fondun

332

50

289

151

- -

982

-849 201
281 733 91

-- --- ---

1 746 080 69
50

12 400

279 823 20

1 000 000
123 915 93

050 000
457

45

125 000

56

31

92
80
55

401
402
403
404
405
406
407
408
409
410
411
58 412
70 413
414

55
38
28
05
43
4 037 24
35
25
83

---

----

1 068 123 29 416


690 537 18 417
13
418
9 801
419
36 420

15

65

7 167 687 34

01
60

16 494 40
288 426 85
619 25

- -- 512 72

400

73

27 690 351
693 99
99
116 785 99

- - -835 75

421
422
423
424
425
426
427
428
429
430
431
432
433
434
435
436
437
438
439

875 25 440

1 510 441 02 441


442
689 86 443
05 444

Materu prime

SEDIUL

Judetul

452
453
454

Champagne Royal Chambeig S A


Soc an
Leib Justei
Doamna s an p
de tucotage

500 000

Energia soc an
anon

peru Jost

de

Soc an r p

6
3 000 000
5 000 000
800 000

Bach

haitiei f Eichlei

Moaia Doamna S A
Olteanca soc an
Unii ea soc an

5 000 000

Aluta soc an

460
462
463
464
465
466
467
468
469
470
472

ol Foiaj

s a

Plot

Duplex soc an p expl


Dacia PetroliferV soc an
b

Pi ogresul
'

s a

soc an

Azuga

2 000

531

petr

Baicoi
t

(In lichidare)

anon

Painea
soc an
Soc. anon Azuga
Waler
de
Fabrica de bere Azuga s a
Soc. an
p fabr
In rom

S A R I C s a p md

,Renastei ea
Noua
de

Consm

000
30 000 000
300 000
1 050 000
000
2
15 010
000
1 500 000
12 500 030

200 000

473
474 Craiova soc
petrohfei
475
ion soc an de petiol
476 Soc anon
de electricitate
477 Coroana Romamei soc anon
478
' Soc anon i
479 Borobantul soc. anon
p prod textile
480 Petiol-Matita
482
483
484

000

Electrica-Ploesti soc
Rom
Tipogiafia
soc an
Neel
Rom
s de peti
de ciment Portland soc a
Apostolache soc
de petrol
Fabnca de

000

s a p ex petrol

' s a petrolif
postav Azuga S A
' Soc an
in

000
4 000 000
52 100 000
076 600
000
1

15

000
000

000

486
487
488

-----

500 000 -

Judetul Prahova
455
456
457
458

Feiul soc anon (in hcludare)


Cei
soc an
Tipai ul
soc an

Marfun

Comuna

445
446
447
448
449
450

185

ARGUS

184

776 000
DOO 000

-----------------

Materia1e

DEBITORI

DIVERSE
Fonduri

CREDITORI

BENEFICIUL
i

75

760 705 80
1 336
85

35

45

4 183 468 63

563 77
29
645 488 84

12

788 178 40
4 230
55
14 485 857 94

- -

40
2

170 25

237 197 65

7-11 317 73
282 09

461 978 -

8J

- - -

445
623 935 60 446
01 447
448
420 401 41 449
413 095 17 450
451

01

35

213120

853 830 59
2 670 356 75
36 723 680 03
05

7 254 601 24

2 604 537 29
254 263 04
293 863

2 414 706 42
269 092 30
786 01

8
471 42
979
9
10 656 044 19

7 918
89
3 519 128 69

2 778
4 039 706 69

142 108 75
690 18

889 487 63
3 394

4 121 402 44
139 185 23

4 069 496 80 455

25 561 280 19

596 982 57
760 083 75

48
156 15

34 658 201 99

12 513 468 40
380 071

777 65

7 886 481 33
030 15 459
460
461
48 487 40 462
463
80 464
465
466
616 70 467
1
528 748 50 468
469
180 480 38 470

20

157 651 33 472


297 115 87 473

121

2 426 019
3 148 803 25
2

5 795 398
1

- -

- -

15

6 314 66
917 369 37
203

-- -- -

9 806

35
184 460 10

-- --

- -

45

152

435 953

70

67 939 80

108 908 -

16

48
60
07

536 70
55

519 95

378 599 17
61 276 15

16

- 200--

- --

1 671 250 60
09
708
36

- -

28
75
10

1 072

43
95
86
23

5 531 775 45
265 519 93

05

35

---

522 255 30

231

1 306 517

- - --

23 632

49

87 495

895 735 53

13
51

270
20

4 786 427 87
58
27 455
47 435 806 70
5115451

- 485

- -

6 795 630 52 452


453
95 336 14

1 224.2 - 456

- 457

- - - -

75 471

11

--- -- 034

818

-- --

30

- - -- - - -

09

938502 4759

85

282 45

- -

01

13

387 70

www.dacoromanica.ro

- -

90
62

65

09

42 233 108 39
10 702 247 04
421 135 95

21

559 371 39
08

856 50
825 065 03

28 368
58

1 025 957

7 275 153

856 15
1 650 145 05
89
1 523
38

579 047 30
30
1 830 252 60

32 096
20 329 981

85

55

412 547 92
13 418 881 36
528 235
493 847
1 088
335
972
40
94 753
59
209

25 706

476
106 720 55 477
1

76 479

36 676

481

483

485

486
487
488

ALMANACH ,ARGUS

186

SEDIUL

Moara C
Vrancea

an

soc
anon

Lei

Roman

Ghcoza
Moara Rohil ch

493
494

S a Ungai o

495

Gn ot grupul industrial

Galbent

anon

soc

Lei

Lei

forest

-i
4 775 000 4 000 000 -

85

Lei

6 369 441 95
35

CREDITORI

3 166 448 05

3 266 223 80

10

8 149 996

000
6 268 941

--

85

- --

736 953

586

25

693 669 30
205

05

Moara Teleoi man S A


Oltul s coop Fabi de

Bi anceni

000

gaz

000

Judeful

Unirea s a Fabi
499

de

gaz

250 000

Unirea s a Fabr de

gaz

200 400

- --- --

502
503
504
505
506

507
508
509
510
512
513
514

TRANSILVANIA
Alba de Jos
Uzinele Solvay ' dm Tiansil S
Soc anon p exploatarea lemnulm
Industna Aurului S A
Fabr de
constr p a

spa

od de
Judelul Arad

Tip

fabi

Sp

pt

pad din

Arul

soc anon
soc anon
tric s a
Fabr de Impletitun
de

a pt

porcilor

electrica

Mba luha

Abrud

Soc anon de electi icitate


btu prima
de vagoane

2 000 000
10 000 000
250 000

50 000

Arad

000
3 500 000

18

Podgona soc

--3 000 000 -

anon

15 000 000
000
465 100

motoare s a.

75

-----

- -

40 489
490

374 382 89 491


05 492

141 518 30 493

494

45 495

796 035 15

854 832 50

95
152 191 79

232 238 10

57
50

62

95

8 545 70

404 669 80

474 893 30

264 883 15 500

448

727

-- --

85

7 105 241 78 501

86
9
25 450 56

34 502
503
142 350 06 504
505
703 853
506
38 560

25

84

73 496
497

201 286 11

27

28

218 351 90

139 800

soc an Fabr de sigle

gfla

500

19 326 531 85

Lei

74 104 25

Teleorman
496
497

BENEFICIUL
B

8 612 530 33

272

DIVERSE
Fondurl

Lei

75

7 500 000 - 23 386 182 70


1 000 000 - 9 645 592 63

calea

491
492

187

DEBITORI

Materiale

SOCIETATII
489
490

ALMANACH

41 900

1 314 862

31

704 592
017
83
136 556 35
1 796 012 22
273 608 34

2 579 580
3 264 808 74
60
12 964 318 58
1 034 343 94

9 579 057 81
40

55 944 651 16

098 272

- 064 10

226 223
638
95
431 614

36
778 30
58
42
80
436 578 17
48
85

www.dacoromanica.ro

174 100

221

05

18 000

957 13

91

219 650
508 109 93
076
684 33

46
93

6 362 689 26
13

38

91
97

759 282
834 427 76

- -

851 746 66

01

5 832 36i 40

1-17

31
8

044 886 18
49
29
30
183 768 32
89
97

19 940

-- --

16
16

895 808

59

95 498

132 400

499

- --

76 507
538 30 508
05 509
510
38 511
15 266 10 512
57 513
30 514

,ARGUS

188

D ENUMIREA

ALMANRCH ,ARGUS

Teren,
Cldiri

SEDIUL

DEBITORI

S
13

anon forestiei&

kradean

522
523
524
527
528

sa

2 250 000 -

in

anon

p prelucrarea

ab cu

Moara

Soc an pt

sa

900 000 -

1 444
60
689 921 89
1 848 839 48
911 028 99
490 235

1 000 000 -

000 -

Arad enad

48 066 015

17 105 700 -

46

30
62
18 504 632 54
20

89

- -- -

13
127 97

45
621 927
27
2 287
95 999 714

123 271 62
4
634 32
111 821 004 30

-- --

1 458 102 77
987 751 26

37

71

822

970 420 41
80
1 392
03

3 782 302 84
2 169 982 04
91

448
8 111 221 82
53

I 197

89

128 961

80

14 845 790

97

3
I
631

35
56

--

---

--

--

2 198 035 42

51 879 663
35
47
006 570 29

97

BENEFICIUL

Fonduri

Lei

55
50

781 219 82

000 -

812 591 67
671 556 29
24 746
03

de

id

59
02

429 431 92
396 129 94

300 000600 000'-

Alad

de

10 000
1 000

poarnelor

exploatri

000 -

100

din

294 430 4 249 000 -

52

26

5 692 154 13
504 293 36

180 0001800
600

soc anon

Soc apon.

1 141

1 000
10
id

Lei

6 784 965 08

00013 000 000 -

is p a

Mag de
de fer din

530

532
533
534
535

md de

de constr

300
000

rim t

soc pe

CREDITORI

Comuna

515 Fabnca de liqueur Zwack din


soc
516 Societatea anon econom
517 ,R Marty
Co f de cognac fi s a
518 Alfa
de
chimice
519 Pr
dtot
520
moara
fabr de spirt s a

189

1 045

791 25
60 217 15
6 564 814 84

406 826 85

051 35
19

Bihor
536
537
538
539
40

Moara

542

S a pt

44
545
546
547
548
549
550
551
552
553
554
553
556
557
558
559
560

462

soc pe

a
r sor

de

Mare

iiina

ita

exploatai ea de

Mare

din Valea

Delta soc anon de


Sudngiu Pietroasa

,Dreher H
Moskowitz

soc. anon

expl

here

stabilimente

Ignat

Mare

de transp

art

de

din hurt

sp a ip

Muller

chim

Turn de

Hunyade

undo

abun

Fold s

tip soc

tigli

Mare

1 200

1 750 000 -

oar s
Mare

actiuni

2 500 000 2 400 000 6 250 000 -

sa

f de c s. p a
fab de masmi s a
ref

I adialau

Mare

Oradea Mare

de ghete s p a

Adol Moskovitz

Star s de

1 000

an

uzinele elec fui

Prima mood

000 000 50 000 250 000 -300 000 21 000 -

10
535 23
1 354 260 93

150

Alesd industrie de pduri


Sp
p exploat de
La Roche
me de
e soc pe actiuni
Dei by

310 292 90
900
014 208 20
318 000
388
19
001 061 91
4 747 692 09

500 000 200 000 655


600 000 - 30 554 250 47
140 000 55
7 000 000 391
9

sa
mac s a

oc

tr ins

Salonta Mare

pe

Rtmanocyy f de mob
fabr chimico

,,Vesta

de

soc pe actiuni

conomiloi

-2 000 000 6 000 000 11

175

Topa de

Inaustria de

Lederer

565
66

000 -

de

104 936 278


41
510
2 937
92
1 762 025 22
7 218 769

51
1 368 )54 80
177 47D 25

2 191
798
83
1 565 591 19
6

--

397 511 60

18 502

93
30
659 48
7 461 595 86
85

-- --

17

529 98
3 229 90

www.dacoromanica.ro

62

- --

42 210 665 89

784 446 79
987 85
7

979 144 95
19 278 793 17

24
57

44
07

904
977

90
03
597 475 63
43
79

21

36
98
60
99

53

63

39

-- --

2 544 657 89
1 361
88
1
78

66

459 509
14 138
21 638

556

295 003 19
09
60

06
98

32

92

02
90

-- --

78 099 50

91

- -

08

237 149 70
359 928
188
60
07

281

42
0

---

2 202 37a 61
376 399 18

--

45

355 308 35

7
5

80
a7

1 380 863 11
933 770 11
207 661 43
68
741
90
1
42
54
50

19 517

518
44 519
2
79 520
521
47 522
43 938 73 523
524
83
91 525
132 021 09 526
i 458 105 2o 527
301
07 528
529
102 998 33 530
194
44 531
26 532
42 891 14 533
30 299 58 534
75 535

- -

- -

- -

9 537

77

--

12
1 028 925 90
91

152

153 939 35
96
38
90

538

8 539

69 540
36
35 542

09

18
76
1 263 374 27
0

07
96

- -

62 515

742 713 73

- -

58

12 121

------

661

1 439 823 45 544


1 407
715

10
19 546
35 547
25 548

-- -- -

06 549
550
551
31 552
432
46 553
554
55 555
25 556
557
63 558
68 323 12 559
103
95 560
12
47 561
2 136 315 19 562
111
94 563
519 891 22 564
08 565
57 566
41

ARGUS'
SEDIUL

DENUMIREA

SOCIETATII

569
570
571
572
573
574

, Amin

peni s

Vulcan f de
Sohodul '

Fabr de

000 000 1 200 000 5 000 000 -

spa

sp a p expl lem

Soc anon
Fabr de
Mmei
Societate

577
578
579

500

Esoga pr s a trans p val leg


Moan a din
sap
c
Lemnul s a expl 51 de lem

580
581
582

Bisti

am s

prod

-2 500 000 -75 000 750 000 250


600

Judelul
575
576

Lei
000

soc anon
sp
p
soc anomma

de

DEBITORI

-- -

8 385

Metem
de etermt, s a
Pi ometheus exp de mme s an.
Dacia f de sapun art cos s a

567

Mrfuri

Teren,

CRPITRL

215

gao

400 000 -

Borgoprund

684
3 331 164 94
2
600
5 923 673
671 796 79
011 892 65
251 680 02
505 014 10

1 797 323 96
955 364 04
44
1 348
406 821 49
22 372
772
41
210 352 80
108 598 24

Lei

191

CREDITORI

3 425 648 89

- -

523 700 80

5 527 45
9

- - --

15
75
85

955 62
26

6 569 97

- 56

1 177 709 64
84

30
40

303 085 02

98

601 489 50

34
78

582 722

94
78

563 186 99

25 513

83
281 143 95

--

558 710 85
39
35

02

64
75
78

1 229 492 53
22 196 173 83
99
55
23

45
75 668 385 91
75
75
544 628
60
4 399 073

50

Judegul Braov
583
anon p mine de
elect
584
puntru
585 Puma soc anon uzma electricl
586 Fabr de pr ceram din Cristian s a
587
expl acid carb natural din
Tuna
588 Societ gen Comei
589 Fabr de
tie
soc an
590
r
Scinel"
s
591 , Cetatea de grand
p
at de Car
mine
592 Itonterus"
de
cerato
593 Hess prima fabr de bomb
din Transilvama
594 Photogen rafin'arie de petrol s a
595

Valea

597
598
599
600

Stolveik

I Teutsch
Bran

soc

comp
an p

asov

anon

sa

fab de

indust

spa

forestiei

Soc

Prod forest
Transilvania

p
anon

Fu

de

Amphora' s

soc

9 000 000 30 000 000 5 000 000 000 000 -5 000 000 6 800 000 ----5 000 000

89
11 658 563 31
3 275 258 39
841 752 38

500 000
500 000
000
400 000

7 076 366 46
96
634
664 281
1 391 209 6
667

500 000
000 000

comert iemnului

Elect a s an pt mdust electric


s an p expl de pad si

5 000 000 734 217 09


5 000 000 - 25 959 176 03
162 000 191
76
500 000 188 312 66
600

Brqsov

radiatoare s a

Produc. de
603
604
607
606
607

Br

s a p expl lem

esului

masini de constructiune

Moderna

13r

irnipul de Sus

500

soc anon

5 000

pi

farmac

967 342 75
1 840 960
960 OS
2 198 682
43
162 21
10 061 291 32
4 143 676 98

591

48
23 010 967 06

373 521
35 069 097
59
446 761
8 270

535 77
762
6 943 869
1 233
19 415

- -

29
37

1 241 724 44

66
24

12

760701 61

99

24

2 158

32
27 374 984 13
1 725 660

744

425 000
5 638 365 97
3

25

45

21 254

61
36
62

13467 371

22

93
689 662 95
451 37

19

63

1 580 599 55

26
526 892 8
09

2 917 690 71

3 683 531 96
49

4 749 477 76

15 361 710 28

608
609
610
611

612

Rom Mercurea
Odavian Barbat

Hai ghita

de nag
de

mob s
si deposit

de fier

Fabr de matenale de constr


Soc anon

de

vin etc

apol

Gheorgheni

www.dacoromanica.ro

38

36

70

20

63

63

39 466

11

79

--

400

24

572

79

000

2 960 318 36
32 104 481 76
35

Judelul
79
91

-- -- -

575
576
27 577
39 537 42 578
10 579
580
73
73 582

31

21

719 50

- -

57 584
858 13 385
586
40 587
678 74 588
99 589
590
39
04 592
489 291 21
984
29 594
09 595
28 466 33 596
319 987 29 597
598
14 599
153 667 58 600
73

514
291

15

10 737 10

----

---

---

484 75 567
568
569
64 570
571
572
55 573
5 373 27 574

----

6 660 937 01

28

85
08
5 038 039 79

---

31 300

35 144
85
3 146 843 67
0
73
371 259 8
84
2 223 808 49

244 07
2 615 917 98

Lei

21

- - -

98

4 518 365 86
396 723 69
64
93
40
7 283

71
37

---

15
85

6 127

BENEFICIUL

Fondun

60

DIVERSE

874

14 602
72 603
97 604
13 605
10 606
40 607

67 248 61 603
10 609
37 610
611
73 612

- -

ARGUS

1'12

ARGUS

Teren,

DENUMIREA

SOCIETTII

193

prime

nstalat

Materia'e

Comuna

DEBITORI

CREDITORI

DIVERSE
Fonduri

BENEFICIUL

13
13

500 000

aitis soc anon


din caine oase s a

400 000
000
50
100 000

615

Lignum
ap
Fabrica de t

bi7

Fab de

adul soc

618
619

sor a p

Tui cla

622

624

628
629

640
642
643
644
645
646
b47
648

650
651
652

654
655
656
657
658
659
660

rartonage

de

s a p md

,Coi oin
Soc
an

637
638
639

de bomboane

soc anon de mine


Renei
Co f de piel s a
Prima fabi
de potcoave s a
Soc an foiestiei din
,Tiansihania
filme s a
soc an md de
de
minet al med s a
Cluj soc anon

621

633
634
635
636

lem

p a de ti cu auto

I ea

met

14 000 000

500 000
5 000 000
000 000
3 000 000
2 500

forest din Valea

Elenzek societate
de lemne ardeleang soc anon

a familiei bai Banffy


p
Ro7sa
chimia
Fabi rom de rohu md de
Medico-Techmca
Unnele Calcit

250 000
000

silv

SilA a'

societate

,Industi ia sarmei societ


din

de

Auto

----------------------

f de spirt s a

Max Vveitheimei

613

dt

soc anon rom de mine


soc

S a de mine de gramt din Poem


, Lopkiado
Nyomda ed
tip
Prima s de md
din
Intrepund de
cul autom s a
Raiul Alb soc an p md lem
fabr de ghete soc anomm
t(
Hennes
LebAda soc
Valea
e
md lemnulm
Mmei va inst de lit tip s p a
Ardealul inst de aite giaf soc a
,

Lazar Grunn fab de


Primp
an din Mesd

de fier

flint
p arderea

de

3 000 000
000
1 000 000
500 000
15
6

1 000 000
65
5 000
1 000 000
500 000
348 560
000
1 250 000
000
12 500
000

288 576
1 026 288
261 600
1 395 343 33
856
771 587 29
633 60
032 478 08
6 597 936 73
2 135 064 24
3

3 160 855 72
981
262 88
2 981 260 19
848 029
23 308 561 92
616
06
832
3 034 574 48
29 155 748 44
1 094 458 57
9

09

213 679 90

59 171 -

36 690 694 12
6 857 153 60
8 480 887 25
1 279 987 38
67 370 997 53
3 222 430 74
859 874 98

466 23

3 910 738 41
431 243 50
725 543
171

gross

750 000
005
000

sa

000
000 000

928 177
42 403 31
926
9
247 18
950 386
879 SO
1 734 154 40
7 992 870 60
124 538
790
41
3 102
16
101 06
9 120
606 625 62
209 23
6
780 70
2 913 655
175
37
000
1 930
60
7M 700
167 273
8 130 654 15
10 338 731 09
162 162 50
726 062 48
4-18
95
452 25
16 356 676 50
3 064 795
6
034 33
1 676 879 35
6
979
5 929 659 38

--

1 479 700
524 199
928
83
3 950 144 05

055 65
402 65
178 29
873 69

20
8
1 023 856 13
1 760
25
290 30

9C4

651 87
72

194 949
1 457 666
75 724
125
6
600
73

869
522 57
137 132 34
714 40

9 532 889 74

238

212 27
043 69

199 102 19
451 533 54
96

- 469 -

18

5 2132 193 24

569 117 52
401 82

4 '76 586 45
90

384
3

47
498 465 81
201

000 -

692 03
609 995 88
60 975 13
22 316 07
1 059 358 28
581 06
67
98 335 43
606 29
3 0 521 88

Puma soc

de explostbule

000

37 050

30

14 441 178

932 43
863
587 55
865 07

3 000 000

000 29 898

18 189 111 94 622

623
'714 203 75
26 435 55
43 024 14
545 641 44
9,4
83

624
625
526
627

56

21

41

48 254 66 613
614
25 615
82 170 76 616
5 327 07
27 894175 618
619
620

629

20

807 23
485 034 79
189 961
933 788
9 540 853 08
'7,4 154 07
212
119 40
501 039 70
063 167 20
6 862 958 05
5 332 025 35
2
216
928 92
7
73
4
013 78
6 251
20 000
525 967 09
021 800
525 007 19
1 057 436
3
26
14 135 781 72
26
449 76
72
644 055 86
071 30

827 857 82

291

0 1 667 32

Judeful
661

50
24
23

794 393 05
3 345 293 69
978 290
767 948 60
2 804 407 62
273
87
5 518 132 18
2 500 939 79
2 105
43
824 835 50
696 187 59
22 064 339 87
742 741
837 810 70
11 995 909
100
14
2 7 586

631
632

--

135 551 - 634

5 000
23 000
11 068 705 64
174 365
604 586
949
197 466 73
174 000
82
62

4 049 288 27 641


2 500 405 27 642
5 407
643
5
644
96 545
9 771
356 623 53
44

40 000
100 500

00

26 434 24 633

940 544 96 635


279 803 44 636
8 034 84 637
638
39
639
131

55

649
14

254 583 44
651
652

328 66

653
67 888 18 654
01

5 238
26 763 78
5 '168 87

80
49
20
318 466 02
220
58
149

657
658
659
660

89

13

www.dacoromanica.ro

194

195

SEDIUL

Matenale

II

SOCIET

Comuna

Lei

Judelul Hunedoara
362

Fabr

Fabr de

mob din Valea


soc pe actiuni
s

du

Retezatul ' soc pe act


md lemn
soc anon pe act
,Uzma
567

Petrosani

a rom expl in de c

Economica

soc

anon.

de conseiv

Fiederic Schuleti soc pe


Vale

672

du

sul

Soc an p expl de lemne din V -J


de paine

aion.

paste

3 000 000
2 500 000
2 000 000
Banda
500 060
500 000
Petros mi

280 000 000


150 000
150 000
700 000
42 888 900
50 000
'750 000
Lonea
000 000

Maramure
675
676
677
678

de peril art de
sa
de sp s p a
Maramureseana
Industria
montana

679
680
681
682
683
684

Smilovits soc an p md
de pie1e soc pe
Helios fabr de
Tiansilvania fabr de ar

'686
687
688
689
690
691
692
693

694
697
698
699
700
701
702

703

Prima

din

2 500 000

000
500 000

mobile

lirgu Mures

sa
lem
c de
Soc
ac p
abun s pe a
Fabr de
, Nmbert Schnauer
f de piele s a
Soc anon pl md lemnriei din
Ai deleana s a- p md de m c
s a din
Fabr de
md lemnului
Mestatz s an
dm V
s
Fabr de
Soc anon. p industria foiestiei
Retif f de m ard s a
Szekely
Soc anon pt
lemne
Deda-Bistra soc an p
soc an p md de
de carAmmzi
Fabrica de zaht soc anon.
Soc an p md de lemne
de petiol soc
Kosmos '
de aite graf soc a
Fabr aideleana de spirt soc anon

Muresam

Mures

Targu Mures
Reghin

Tirgu
Slsesc

500 000
000
2 500 000
4 500 000
2
0
50 000
3 543
2 000 000
2 000
500 000
1 500 000

125 000

Prima

70i Raf

tatu

Valonzare de fi

Targu Mures

800 000
1 500 000
600 000

000

f de sp

centr

Odorhem

---- 279 37 404


------ 43 491--------------

3 689 900
5 729 023
697 607
41
259

100 00,)

2 561 208 51
99 419
3 4a3 147
31 368 015
130 434
8

346 200 94
2
00
82
841
78
49

1 208 609
12 441 674 4(
240 017
636
5'
4 931
672 706
3 554 107

855 75

- -

02

752 268

95
41
14

2 975

83

431

30

552 287

20

087 07

26

13

,3

63

693
586
55 000

45
39

760 500

--

96
182 79

94
32

647 552 80
4
183 98

321 025
44

-- --

www.dacoromanica.ro

14

47
186 733
9 495 941 84
1 419 392 48
99
723
40
82
33

99

70
3 271 876 62

2 293 100 -

000 -

- -

60
30
54
60

264 581
042 191 2
133 813
743
7
371 9
118 50i 7

34

248 851 189


039 692
539 447

12

2 150 882
300 410

93
37
89
27

86

- -

91

1 621

29
20

2 467 444

BENEFICIUL
i

73
05

31

171 8

1 000 000

CREDITORI

Lei

2 000 000

Judetul Odorhem
de piele soc anon

intiep lib

Reghin

DEBITORI

87
46

436

3 14?

23

- 85

96
29
01
2 718 223 17

47

08
99
99

- -

82

88

15 365 73

173

976 150 12

42 66
42
18
81 b6I

64

- -

88 860

37

917 4
81 67(
31
17 67

05

- - 87

84 674

13
14

4 470 589 42

5'70 50
0
498
2 585

67'

012 71

44
52

734

68
88 68

- -

915 56 68
1 075 269 72
17

77
71

- - -- -

97
20 68
68
19
69
72 69 2
69 3

- -

- -

13

833 77
38
93
39 244
94
56
43

52

0'

78
37
38
56

85

269 124 25
6 783 432 22

--

01

87

64

32

95

31

13

266 94
35
63

38

123 230

66
27
78

--

94
5 409
38
48
32'500

93

70
56
74
36

---

--

998 20
38
67

20

725 950

--

-21

69 4
9

69 6
26 69 7
69
57 69 9
70
'70

96 70

-- --- - -

38 70 3
71
4
70

ARGUS
prime

Teren

SEDIUL

D ENUMIREA
S OCIET

97

Materiale

DEBITORI

CREDITORI

DIVERSE
Fonduri

BENEFICIUL

Comuna
t

706
707

sa

inonirna

265 80

000
125 000

90

Salagiu
708

din

250 000 -

Judelul Satu Mare


709
710

ag soc

p ac p md

712
713

ab

718
719
720
721
722
723
724
725
726

727

Pi

,D

font5 s

tsa

te

foi

oagi icola
pe
, Dacia

f ibi

p md

agi s

--

300 000 -

inst

electi
,

ap

ditm a

ins

de

16 000 000

p
cat

s pe
pe

fab de piele, s
a
salam soc
Dejana
soc pe act

000
500 000
000
3
000
50 000

821

747

447 560 -

'737 569 -

81

7 005 429 407 5C

804 000 9

133 99
429 086 21
50

363 366 91

29 489 847 31
15 327 185

681
711

682

11

777 57
992 92

04

'763 367

3 720 716
096
82
691 96
52

270 535
121 150
2 644 165
3 079 277
123 837
37 Ola
815
60

491

981 28'7 62
955 078 50
427 274155
24
865 31

- -- -

761 561 80
388
04

www.dacoromanica.ro

910 -

- 706
29 707

692

42
12

000 -

713
711

178 193 21 715


794 528 73 716

74

717

3 047 410
706 844 17

314

23 560 -

52

000

267

259

204

'3 75 727

02

20
31 931

102

72s

200 000 -

609

179 24

54 179

Oa
91

053 292

51

650 4301991
953120

69

- -

a71 13
217 396
18
69

16
3

109
116 277

059 36
949 86
473

49

737

50 663
738
619 71 58 739

39 740

)2
553

741

106 500 -

1 937
3

96 733

72

I 264
490 30

,94 527

529 4

731
'732

72 477 98 734
98 586
735
'797 379
736

28

28062

5' 729

50

165 00
953 84
07
107
03
11
365 44
277 537
37
355 9
71 383
39

724
7 '5
726

836 50
230 152,76

650 647161

550
719
C 960 68
16
00 721

19 021 40

340 10
162

02 718

391

11

167 603 12

5 921 414

000 -

299 550
599 387 63

34644

808 625
15 082 210 12
40
3 976
20

709
71(

285 000 - 711

97 041

50

76

11 593 974 15

49 998 34

61

66

27 252 710
845
022 57
518
11
7 435
5 714 958 19
329 62

472 678 97

3bR 694

043

397 83

26

157 900

243 728 -

557 225 99
10 357 099 31

--

240 976 -

800

060

116

000 003 -

397 500
771 800
450 000
000
000
249 600
000 000

Judetul Solnoc Dobca


Soc pe
f

450 000 -

281 33
168 24
497 53
426 161 13
981 501 20
235
20
1 824 50
407 134 88
942 27

167

690
3 301
277
50
3 887 225 )
997 )
755

304 465 1 513 615 -

1 000 000 -

din

000 -

000

electi
(

1 000 000 e

200 000
68 175
3 000 000

din \ am"

Industi

958 439 -

100 000 -

de Ogle s

de

7 318
01
5 154 332 51
958 194 45
979 437 87
472
72

000 -

1 000

Am3 Ion

748

pe a

000
000
30 000
000

000 -

sa

n fet,

ipog s

an f
kupolo fabi

717
738
739

747

pi ch s

, Belting

744
745

728

742
743

sa

200 000 1 000 000 -

Lai

fab de ac

740

1 000 000

de aigil

733

anon

259

116 '718

6052

147

86 742
74

109 844 lb

'30 017

745
746

215 66 747
166 '3 718

198

199

aterii prime

SEDIUL

Materoale

SOCIETATII

749
750

de

Comuna

mat p const s a
spirt,
raf

&a

Judetul

50 000

752

gaz met s a

de

754

Pi ima fabr de piele din Agnita s


ica de
soc anon
Metan Industira

756
757

Textila

soc

6 OCO 000

00 000
000 000
000
140 000
000
218 500

Agmt

oboade

Judeful
758
759
760

eana s a

Tai

Cai t Rom

765
766

000

Ditio

20 000

s pe a

din

cules fabi

000
000

Plisabeta tipografie soc anon


,Nitrogen
pi chim s a
Soc an de gaz metan jud T
Vulcan soc ari
Negru de
soc

762
763
764

Zabola

ap

soc. pe
tipografie
ipogi afia soc anon

10 000
12

Tog

Turda Arie
soc
pe ac p
Industi de lut soc pe act

770

g met

Soc pe act p mine de piati

772
773
774

,Mendel

de

de piel

747 500
210 000
350 100
750 000

sp

es

soc anonima

Cara-Severm
775
776
777
778
779
780

om p
cana soc an
Soc pe act p

de

, Baia

de

Mai gina
Soc

sap
ia

distil
din

ugojeani

5 000 000
COO 000

-Aim

anommi

Lug calap
786

estiei
lemnului

de lemn Mundus

781

782
783
784

anon

,Tomesti

Soc

500
439 914 50

sa

ap s

lemn s

aransebef

---

i 839

716 59

10
95

15 606
171 822 86
1
408

3 615 381 71
2 329 704
69 800

46 088 582 62

- 69 345 089
---

566 u5
029 85

402
318
2 277 779 72
409 100 35
2 657 403 23

2 000 000
1 000 000
W OCO

3 000
2

4 510
265 000
600 000
1

----

(138

22

310 000

203
000 000
400 000
1 250 000

Trei Scaune
767
768
769

--

Lei

DIVERSE

CREDITORI

BENEFICIUL

13

12
49

13

40

52 749
92 750

Mare

Westen de modelat emailat, s a


Olimpus s a fab de art de mmoi

751

DEBITORI

773

491

87

421 882 39
10 297 403 17
1 665 283 60

- -

1 160

75
10

84
52 007 155 64
108 677 29
92
148 875 711 944 14
862

05
93

21 359
1 271

520
95
271 694,85

25 863 102 74

--

297 655 24

1 942 318
205 111 87
688 564 32

85
62

1 270 744 58

04
64
544 29

549 84
46

8 680 910 3?

1 399

5 695

-- 50 333
------

30
48

9 778 320
2 702 500
167

02

854 43
4 607 799
557 186 17
2 365 597 93

1 400 000
40
610

27

675 96
5 300 374 39
48

65
238 79
78
85
50
337 91
386 661 15

www.dacoromanica.ro

58

14

352 243 87
202 644 68
920

91

945

51

35
27

105 872 59

83

i 315 880 30
63
271 92

559 26567

13 582
83
13 057 10
5 678

12

14

40
92
47
73

37 252

653 14
48

68

24

87
70
4 373 203 14
93

50

5 170 417 09

89
34
4 673 267 44
186 551 64
75
54
2 231 888 15
2

72

5 603
339 897 53

-- --

-- --

2 268 29

- -

65

--- - - --- - 1

7 843 380 72
80
66
69
25

15

74 086

21

758

92 759

10 902 305 14

229 058

93
276 593 93
117
03
63

760
761
762

763
764

140 000

293

- -

250 000
9 095 69

98 766

4 287 215 92 767

16 194 - 768
518199 769

434 54
352 865 43

- 000 -

771
721 60 772
97 773
31 707 39 774

- -

15 775
24

417 25

5 809 924 20
496 160 35
34

751

951 20 752
3
542 - 753
279 64 754
22 464 36 755
30 534 96 756
38 757

- - -

272 337 23

233 97
697 473 57

861 24

--

211 254
14 298 71

394

96

778
48 779
43 780

202 120 14 781


30 782
20 783
40 784
41 785
1.70 856
786

IRGUS

200

S OCIETTII
Baumul Stemet
788

I abi

789

a ai tifa

792
793
794
795
796
797

P,Foi tuna

& Co
pi

Fab

Oravita-Mont

de

pe

18 000 -

832 000

'724 91

971

DIVERSE

CREDITORI

099 710
347
913

93

55

001

100

310 000

600
000

3 574 000 -

000 -

1 096
71
207 449 43
2 568

01

309
67

452 -

734
257

114

788
466 099 8 780

07

79
5

578 063 29 791

000

514 788 20

792

17

988
862 283 11

173
07

933 88
366 652

62

996 72

17

231 282
921 971 So

2 000

225 000 500 000 -

1 081 142

20 000 -

2 000 000
000

DEBITORI

es de

prime

1 200

elect

791

Comuna

Co soc
mobile s

Teren
ri

SEDIUL

D ENUMIREA

93

996 10 823

169
151

14

79 422 33

308

104 04

23 793
92
32

79

79
797

Judetul
799
8C0
801

802
803
804

4C0 OCO

im mo
bol
act p
a mue
C himmel soc pe

30
I

tiunt

, Union
811

mec p

soc

500 000
000 COO -

uiti

bomb

000 -

ict

de es otet soc

de

de

Bega
ul s
Helicon

820
821
822

000
100
1 000

p md text
p

ingei fabi
de

otet
f

p
e

832
833
834
835

Moai

Bnateana s p a

5
de salam

de

Mom" cu

sa

ira
Fabrica

837

de lemne

ulei

SA

a p exp
de came

00

2
Mare

Industi

30 000 000

Bade

lohanisfeld

500
3 000 000
1 000 000
000 000
000
2 000 000
600 000
000
800 000
490 000

375 000
1 500

69

023 779

000 -

181 125 -

--

- 858 16

39 596

61

2 147 278 19
377 849 72
082 94
415
7,
781 361 69

390

413

31
07

9
35

71
07

228 10
3 219
71
33
526
026 318 87
789
673 230 72

78 625

000 -

103 000 -

000

496

166

177 4'7 90

12

200 203

942 157

809
922 a7 810

50

813

77
6 272

97
3

460 000
849 5
40
002 73415
000
4-)9
225 000

866 373
270 89
099

381 9s2 36
91

20 591 070

759 609 19

29

92

13 851

753 90

4 569 797

70

651 63

91

564

35

031 107 74

55

73

3 270

241

230

77

883 77

261 893

7s

370

2 is 866 02 811
774
70 000

816
786 41 817
9
047 70 818
819
551 321
820
821
727 376
822
34 823
824
235 254
318 260
328 92S 11 826

49
63
227 201 05
991

14

9 193

55

01

917 916
31

www.dacoromanica.ro

42

763
2 737

15

38

71

262 205 sO
1 046 548
40

769 31

50

20

70

814 094 09
130 38

97

39

60
292 798 12
805
150 137
325 600

4 743

99

01

71

649

733

6 536 018 9s
9
018

49

734

Os

222
532

802
303
27 804
83 80o

3 710

00)

70 400

54207
62

28

205

13 000

41
2

17

965

- -

88

12

902
342

21
4

42

151 189

95

13 130

006 -

022 843 61

7 501 747 9 I

2 678 085 17

28

409

173 -

711
51

1 304 636 42

601 629
128 293 50
42
887

487

90

420 -

798
799
129 e39 22 800

930 549 al

408 681 42

80
584 16
07
922

41

2 273

71
56

1 411
3

31 890 704

30
25

117 179 -

003 -

Orseva-Tileagd

47 590 782
4
958

- - -

378

97

2 615 258

000

15 000 000 -

s
Beuchir

Fibra

137

4 122

2 000

000 -

2 581 931

000 500 000

spa

frib
ol

821
825
827
828
829
830

91

1 200 Ot 0 s

Soc

300
2

de

Gea

819

30

812
813

--

soc pe

808
809

500 COO 003 000

chim
Cdl
ot

031

000 -

Besenova Noua

Pi ima

817

000
3 000 000

857 428

'3

576 7
595
795
132

93 827
47 828
31 829
830
831

832
3
03
68 831
11

83,

50 319 02
37

837

202

203

SEDIUL

D ENUMIREA
S OCIET
839
840
841
,842

abi de

847
848

sp

fain de bomboane

Bisti a

anon

soc

de lantui
fibi

Societatea

pe

, Flisabeta
Moai a cu

de
soc

cu

ei
000
900 000
1 500 000
000
9 000 000
000
7

Samuel Dobos, soc pe actium


,Hei

852
853

p const de case
du
s
,Industria s a p
comert

1843

844
845
846

Comuna

soc pe actium
din Banat s p a
e Sf Gheorghe s a

S an

Cldiri
Instalattuni

aburi

soc pe act

al t/
I ovrin

1 000 000
5 000 000
1 200 000
100 000
000
20 950
30 000
2 500 000

899 443 50
778 752 45
1 568 384 23

9 914
16
535 026 15
13 236 094 64
891 14

2 067 538 66
2 288 361 65
954 061 40
318
96
097 99

Marfuri

Lei
i

57 425

DEBITORI
B

--

2 041 83C 86
842 191 97
58
06

- -

500 000 96
236 61

74

4 214 588

41

11

1 641 499 89

3 875 684 36
20 054 726 72
4 639 799 40

4 678 408 32
496 058 44
85

1 331 415 -

281

363 150 7

02
1 364 823 55
2 900 984 66

2 528 463 75
9 768 251 87

37

60

58 153 741 61
4 727 690 55
61 980 318 40

798 78
4 627 339 49
70 416 452 39
289 090 50
43
002 799 42
97
1 501
1 399 791 68
767 084 15
094 54

69

61

06

53 845 098 33

20 j98 827 38

- -

- -

55
03

471,802 95

405

5 342 619 06
100 000

759 463 77

60

BENEFICIUL

Lei
36 000

684 77

---

- -- --

167

000

68 696

i 200 000

665 289 93
64 000

59

50
8 278 752 57

2 344 901 49

DIVERSE
Fonduri

80
348
87
31 697 50

--

3 143 309 24
13 165 482 80
2 982 369 50
68 700
60

09

Lei

52
45

63
2 902 831 15
64

CREDITORI

-- -- --

179 578
226

650 432
388 409
22 628

19

93

507 500 -

104

429 395

39 839
840
- 841
842
843
96 844
88 845
89 846
95 847
52
31 849
03 850
25 851
93
51 853

BUCOVINA

Judetul Cernuti

Fabi de

Cosmuml
856

ojdie

es

s a p expl

spirt s a

000
4 000 000
000
5 000 000
45 000 000
2 500 000
000
400 000
3 000 000
1 000 000
700 000
720 000
3 000 000
4 000 000
6 000 000

estiere
, Twa fab art tmichea metal s a
soc an a
din B-vina

Jucica

de

s a

11

860

864

Bucovina s a p md lemnului

mst art graf s


Glasul B
Soc an pentru industna
ea
C
ul
rom de
Rustica Pibi de
agi s a.

Putna

cim

GlutMea
Noua

869

870

de

s a p expl

Rom a

a pr ch

Puma fabi de beie


sput S A
Jud Zastavna
Criscialic s
p
zahdrului
BASARABIA
Judetul Cetatea
rabi de post
L T Esse a

mdustr Pontos

Soc

4 690 412 92
086
34 829 371
2

869 76
198 393 34

1 086 363
1 227 074 25

2 391 630 3 401 320 506 127

393 9

1 935

50 000 000

Alba

1 030 000
000

990 666
2 793 658 75

000
000

300 024 95

500

70

33
28 718 860 25

34 126
32 539 130 16
519 541

26
1 389 334 80
00

640
1 357 474 05

9 613 107 67

ic

Tatar

67

1 449

21

41

466 869 52

5 009 332 21
09
1
85
3 727 909 27

86

002 98

57

Judetul

s a pe actiuni
s an de edit nation.

872

Luceafrii

1 622 507

10

Hohn
874

Zatojant

ap

agricole

000

65 593
711

15
28

www.dacoromanica.ro

021

911 954 120 18

--

--

2 587 355 29

12 710 227 96

2 207 480 28

--- -- -

1 045 183 20 854


2 816 600 67 855
398 86 856
23 857
10 871 447 39 858
224 654 32 859
21 270 685 22 860

861
862
68 863

44

037 56

91

60 864
67 865
866
867
89 868

-- -

2 130 000 74 869

-- -252 833

05

641 20 2 162 738

85 871

50

55 872
88 873

73

874

07

145

77

'

..IMa

;
1_

,.

www.dacoromanica.ro

RLMRNRCH ,RRGUS

205

DE

SOCIETATE ANONIMA ROMANA

CAPITAL LEI

000

I DIRECTORI CAROL SCHULDER

S. BERGER

BUCURESTI
I

Str

RARAGEORGEVICI) No 9 -Tel 11 84

CARADA

I
CENTRALA PENTRU

TRANSILVANIA

CLUJ,

ARAD, ORADIA-MARE

Str Memorandului, 12

CONCESIONARA EXCLUSIVA A PUBLICITTEI ZIARELOR

ARGUS"

ADEVERUL",

Contracte speciale de pubhcitate cu toate


ziarele

revistele din noul

vechiul regat

publicapuni pentru
Primeste ori ce anunciuri
condipuni avantagioase
toate ziarele din far
cu preturi excepponale, baza contractelor speciale
ce posed
de concesiune

I
a

TEATRULUI NATIONAL

PublicItate
n Almanahurile ziarelor
I

,,ARGUS", ADEVERUL"
DIMINEATA",

PAT E N T"
etc

SECTIUNE
RECLAME ARTISTICE
DEVIZE

INSTALATIUNI PROPRII
CONFECTIONAREA CLI$EELO1?

PROIECTE DETAILATE de RECLAME, GRATUIT la CERERE

www.dacoromanica.ro

206

207

COMERCIALE, PE ANUL 1924

B1LANTURILE A 277
SEDIUL

SOCIETATII
1

Inamte S a de

od

IMOBIL

Comun a

consum

Lei

000000 ----

2 COO 000

3 Soc

at Soc an

, import

4 , Sinteroc
5

6
7
8
9

10
11

12

13

14
15
16
17

18

19
20

Untrea

an

Soc

Soc

500 000

irgic
,

COO

470 226
400 000
3 000 000
200 000
000

societate

Judeful
Comp Britano-Rom5n5. Soc an
Soc

1 COO COO

Soc an

0
co societate
Cereale export Soc an
Judeful

8 COO COO
,

Nicolae al pescanlor
Soc an

Sind
Dealul

Judeful
Const M
Judeful

,Furnitura

Sa
an

000

000
000

a
,,

T irgu-Jiu

dc automobile

000

COO

400 COO

Judeful
25
26
27
28
29
30
31

32

comp

S an

000

Movila-Teku ghior Soc an


Soc Rom
automobile

Podgona Soc an
Generala de
Industrie
Progresul agncol Soc an
Coop Victoria Unirei ' Soc an
, Metahca

--

20

-- -- -

161 581 62

65
35

- -000

362 365 65
416 668

- -

- --

90
90

234 825

901

--

000

65
22

--

--

15

184 681

30

30
35

25

- -- -

91

15

- --

60
85

95
65

18

90

27
50

11

320000

10

15

869

85
70
70

35

11 411

www.dacoromanica.ro

5 552

50

-- -- --

75
40
20

90
87

95

70
93

- -

42
50

23
88
43
3

65
29

13

14
15
16
17

75

20

45

21

22

50

24

16
15

25
26
27
28
29
30

99

31

8D9 83

32

10635

71
15

46

12

25

00
877 82
20
20

11

18
19

10

31

6
7
8

10

72

- 416.200 -

2
3
4
5

178 753

25
59

05

75

63

15

35

70

15

- - -

24

10

30

50

90
25
92

80
58
95
90

- 79

10

90

50

000

75
50

203
57

80
35

-- -- -- -- -- -- - ---- -- ---

--

75

-- --- - --

7 575 544

000

2 000 000

pe

Comenul Soc
,
Judeful Constanfa
Granarul Romanesc Soc an
Soc roop de consum

21

22
23
24

'

Antrepozitele Bi
Judeful Caliacra
IzbAnda Soc an
, Petiolma
,

1 000

Lei

BENEFICIUL

Crediton

Fondun

51

Judeful Brda
2

DIVERSE

DIVERSI

MARFURI

4032915 24

5
25
92
47

40

ALMANACH ARGUS

ALMANACH
SEDIUL

D ENUMIREA

S OCIETATII
33
34
35
36
37
38
39
40
41

42
43

44

Oout

20 COO 000

du

000

iiilot

So(

Rom

an

10

ill

ug

1
mutomobile

pt

So(

um

ibun ea

Smaia
de comeit lost
an

62
63 C
64
65
66
67
68
69
70
71

72

orth

ation

Sou
Soc

cului

73
74

ne

an

S coop
cial

Ceho

"

Soc

Smaia

Bulgo
a
Soc

Soc an

Rom

904
250 000

24
66

13 167 271 67

1 200

59

05

17

33
86
85

998 76

90
55
75

861

500 COO

000
000
3u0 000

50

12 COO 000

05

3 000 000
000
000 000
000

Soc an
C Soc

Soc

an

1 000 000
396 000
2 500 000
000
000
000
1 500 000
000

820

40
70

360

20

000

91

07
47
733.343 20
20
95
60
92
29

90
600 125 15

66

831 36

3 083 284 18

61

012 75

20
72
10

400 -

711

93
72
05
59

1 025

95

62

61

1 851

92

82

240 000 -

43
23

660 78
739 87
247 70
715 80
735 171 15
65

0001-

993 747

08
98

173
422

28

51

851

80

16 143 151

75

279

81

89

64
853 20
35
410 76

10

45

50
25

000 -

43 887 79
6 640 75
930 21
700 10

250 83
986 067 05

10 972 88

626 757 85
153 985 10
45
40

80
42
73
23

50

35
80
25
30
15
827187
65

291
151

75

83 396
340 10
69
7 823 737 28
77
95
862 554
51 431 20
74
643 698 70

554 197 241

20

893
478

50
90
64

33
34
35
36
37
38
39
40
41

42
43
44
45
46
47
48
49
50
51

27

15

38

299 273 73
288 65
505 23
52
1 498 302
720 40
884 69
222 14
1 235 532 25
677 35
773 58
762 97
782 681 45
744 191 25
7
093 81
256 76

17

30
95
45

25

16

45

16

3 403 762 65
47

992 52
70
350
77
89
77
07
291 20
50
561
90

67

000 003 -

53

94
376 37

07

75
54 4L8 85
11 434 245 08
60
41,431
39

937 50

912

3 643 580 -

51

481

80
60

000
10
000
000
644 35
200 000
000

608197

10

47

IB

08
205 121 78
95

3 731 602 15

COO

md
Soc

221

87

45

81

opa

04
50
25

000
000
456 700
3)0 000

de publicitate S

de

82
83
84
85
86
87

1110"

ect

function
olul Soc

3 973

000

md

opa

000
2 COO 000

de

5 COO 000

Soc

86
426 95
66

080 -

361
991

olulm

anomma
,

000

in

lute'

739 80
561 885 15

OCO

in do

271
671

000
23 879 995

67 293 75
1 500 000
2 700 000

61

76
77
78
79
80

COO

08
27
98
80
40

801 216 03
294 34

25

59
60

700
240 000

( ornei

din

DIVERSI
Cred

Fondun

Lei

2 615 214 66
09

000
10000 000

5 470 892 70
3 800 000
4
40
1 287 589

7 484

50
51

030
1 200 000
8
COO

ou

DIVERSE

DIVERSI
Debitori

15 030

ui

45
46
47
48

52
53
54
55
56
57

in

RFURI

IMOBIL

Comuna

Li

CAPITAL

209

95 004
132 703 45
676 55
75
05
963 704 22
032 117 68
257 287 05
601 383 54

52
53
54
55
56
57
58
59
60
61

62
63

64
65
66
67

69

, 70
71

72
73
74
75
76
77
78

79
80
70 137

81

319 22
88 272 30
65

82
83
84
85
86
87
14

www.dacoromanica.ro

211

210

D ENUMIREA

Matenale

S
88
89
90
91

92
93
94
95
96
97
98
99
100
101

102
1103

104
106
107
108
110

112
113

114
115
1116
1117

118
119

PDR

distilernle

Ommum d Orient

122
123
124
125
126
127
128
129

Soc an

,Conundus Soc an

Sasco Soc an rom

act

comercial de peti ol

Bodega Elvetia Soc


Axa Soc an
Soc Franco-Romang Soc an
Soc. an
,Select Soc an
Soc an Continentalg
,

Soc an
Soc

actium
comercial

Uzinele Sauz Soc an


editul Alimentar Soc
dev Soc an
Soc an rom
de noapte Soc an
Soc an de agentua,
Comester Soc an
Sulfur Soc an

Rhein

142

Manufactui a." Son an

59

1 769 833 35
761

45
59
823 228 27
70
88
3 057 287

- --

72 020

27

778 10

75
1

46
65
4 426 148 28

577 824 65
48
13

98
15

72

07

60
25

85

89
85
421

--

60
75

1 398 910 18
25

15

000

- --

333
989 75

768

--

50

819 9- 47 23

40

723 51

33

25
15

30
70
81

45
35
32
40

70

- -

31

40
30

----

70

85

4475
238

75

74
67
60
80
38

25

05

- -

15
13

50

www.dacoromanica.ro

Crediton

---

21 354 806 17

25
22 278 86

9 604 678 24

--

25
15
73
16

15

79
64

60
60
170,40

244 10
40
70
0
35

65

85

1 650

3 906

60
77

82
25
59

DIVERSI

Fondun

Lei
15

05

27 156 102 92

DIVERSE

Lei

---

160 70

000

an rom

Soc Smaia Soc an

312 228 95

000

Geneiala Anglo Roman&


an
S

Cum Soc an

- -

500

132 Tietoin Soc an


Romaniei
economic
133
co
134
135
Victoi ia Soc
Amei ika linie S a
136
cel ealelor
u
137 Soc
Soc an
de
138 Soc
Soc
139 Mecano
Unnarene
a tat
140
141

453

Internation Investunent Company

Commdus Soc an rom


ICASoc an
Soc an rom
loan

803 15
60

000 -

an

-----000 -------500 000 -----000 --

680

000 000 -

comeicial

Soc an Fichet

000
000

--

de cons
Elysee S a expl
Negocieri Soc
an
Comertul Natiunn
Osram Soc an rom
Uranos Soc an
e
Soc gen ptru comert de
Actiunea Economia a
Roma Soc coop de consum

1120
121

-500 000 -

6000

A Soc
Contmentala Soc a
A

Avantul industrial

Lei

DIVERSI
Debi

- -- -- -38
- ---- --- ---- --- ---- --- ----- ---- --- -- --

45 000

23
65

15

64

10

- - -

825 122 35
21

27

04
70
10

19
10

40
35
86 65
35
45
65
20
47
95
38

50

15

18 920 47
25
58
157 372 32
10

40 439 83

- 771 13

32

88
89

90
91

92
93
94
95
96
97
98
99
101

102

84 103
104

97 105
19 106
107
108
109
110

43
29
80
79

99
37

378

83

-- --

092878 25

91

82
64

45
35
30
50

- - --

02 112

51

--

113
114
115
116
117
118
119
120

75
80
23
187 797 98
90 121
122

- 61

621

123

11

5 745 04

57
3747

32 125
63

190
15

--

127
031152 128
75 129
97 130

91

45
81

90
51
31

15

- -

72

85
32
15

12
23
444,35

- - - -

131

56 132
86 133
134

932

135

133
137
138
65 139
12 140
64 141

43 142

212

ARGUS'

DENUMIREA

SEDIUL

SOCIETATII

IMOBIL

LUL

143

144
145

Exportul

Recl-irna
Casa

Soc

an de publicitate

Smdicat

u expw t

500 000 003

Soc an
Soc an

147
ostaal
148 Mesagei

1 000 000
1 000

opene Soc an
Judelul Meheduiti

Comet

Soc an
Soc
Depoittele generale Soc an

in

Soc

200 000

Judetul
Judetul
153
154
155

Judetul

rnacia S

Soc

Sindicatul

clantllor
Telearman

an
mdi

Soc an

158

Cor

9 121 001 15
311 90
132 217 15

3 439 448 30
568 784 30
759

05

47 155 25
262 725 90

614 50

60

374 20

270 502 C5

Asoc

Rom inul

003

Soc an
actmni
Soc pe actiuni

165

( oinei (I
Soc

de

de
168

, Mercm
Soc

Soc
Soc

Ai d-Podgoria

Soc a

a agricult

--

500

Neptun Soc p a
Pcol

-1

Bihor
172 Soc
173
174

Jun

---

Soc a

Oradea Mare

000

14

--

40
47

---

603

49
05

51

85

5 882 63

486

01

390 740 80
92

55
3

72

- 149

59 152

33
85
84 467 75

421

38 150

725

90 154
50 155

- 156
157

65
97
49

51

39 963 50

172

19

15

70

601

85 000 -

27

671 14

248
289

93

28

120

- 148

237,75 151

376 177 -

51

146

77 147

93
934 71
30

91 307 40

52

82

80

76

20
35
87
82

19 228 924 85 145

62

31

- --

- - 143
60 144

393

9 987 24

www.dacoromanica.ro

644 023 75
30
08
27

140

32

68

92

801 25
100 000

75
67

30
79

293 988 93

--

--

06

902

06
80

C)

13

35

102.981

BENEFICIUL

Lei

000

50

Soc

240 33
83
065 30
745 65
206 55

874 693
18
248
304 10

2 087 677 26
232 522
1 775 858 15

806

Arad

171

356 80

T -Magurele

118

84

ila

62

169

000
000

35

Judeful Alba de Jos


163
164

--

DIVERSI
Creditori

631 09

90
40

Soc

160

61

--

886 90
221 517
337 45

--

Soc

Soc an
Clipati` Soc coop de consurn

156
157

13

Soc an

Soc

---

DIVERSE

DIVERSI

Materiale

13

213

50 687

44
2 239 977 74
31
12

3 427 885

159

27 161
162
42 163
164

43
55

90 168
43 169
42
79

31

171

38 172

51

251

--

02

91

51

173

ALMANACH ARGUS

214

SEDIUL

DENUMIREA

SOCIETATII

175 Soc a
cii de
175 Anti epozitele Soc an
177
de
Soc p
178 Soc an
comei
179
' Soc an. om pt

Comuna

182
183
184
185
186
187
188
189

, Passagei

act

200 000
1 000 000
300

192 Sihama Soc

Sa

Soc an

jumble,

de publicit

comei

2 500 000
500 000
950

Judetul

Soc a
e Soc an
rci
p desf
Soc an
pe actu

M ig
196
197
198 , 1
199

Soc

Soc

200

Soc Bognai

201

202 Mbma
203
mtuia
204

205 Soc a

206 Soc
207

iloi

000
500 000

male
comerciala

Soc

Szanto

& Comp

icult

000
500 000

6.000
000

ani

Ai

Judetul

a de

208 Coopei

209 Soc an de consum

41

800

MARFURI

IMOBIL

--------

243 330

8 228 784 85

716 838 20
316 48
451

000

990 982 75
1

425 000

146 25

1 520 076 14
145 43
129

37
788 90
234 12
3 792 446 75
62
78
945
50
33
80
095 17

424 875

179

24

978 62

111 928 82
3 545 539

731 432
922 73
485
401

1 288 082 72
6b1 461 33
128 48

558 530
000
500 000
000
000
217 500
474 85
11 000

605 063 93
420
43

36
135 879 40

075 79

Lei

93
08

6 225 735 36
3 151 096 17
6 588 009 93
341 417 22
8 992 505 81
824 773 16
8 997 963 98
611 22

452

90

939 41

180
181

43 022 07
59 184

188

185
186
187

62

434 600

13 657 57

096 12 190

501 83
343 197
24 678 95
662 779

95 191
55 192
02 193
194

417 054 95
460 36
310 56
172 917 46

97 094 29
916
331 011 38

97
87

106 228 99
50
3
386 98
000
80 253 78
000
270 87

692 845 85
39 279 955 54
70
77
1 473
42
66

16

181

3 989
8 763 91

12

73
82

30

78

176
177
178

10

110

8 977

177 166 42
66 788 16
297 98
58
20
383 33
47

19

36

27
04
19
296 77
92
27
392.659 38

Lei

87

716

13ENEFICIUL

Cred

14

47

700

---------

DIVERSE

DIVERSI

Lei

018 23
45 932
5 000

225 000
000

215

Fondun
B

100 000

anti

191

194

600 000

cinematogi

,Omma

000

Soc an
Soc an

Doi

193 Soc

300 000
000

Soc

Cornei cia

190

Lei
200 000

Oradea Mare

Samuel Spitzei
Soc an
Ludo' ic Szittei & co Soc an
indet
Ulman Soc a
Heiman
comp
Soc pe
ul negi
ele
de

180

181

PITAL

ALMANACH ARGUS

- -

92 195
151 001 28 196
197
95 198
199

321

24
25
33
35
80
56
07

200
201

202
203
204
205
205
18 207

74 208
209

3 557 10
52

16

Judelul Hunedoara
ogiesul

210
211

212
213
214
215

Soc

actu

Soc

de

u
soc

al Soc an
,

de
comei

Tebe

000
000
000
000

--

35 152
1 671 406 92

839 177 99
004 43
771 694 12
352 92

000

www.dacoromanica.ro

208 725 26
53
117 122 74
274 015 56
936 86
25

35 160 87
791 67
700 000
34 525

703
79
437 147 78
14 646 931 65
039 64

871

317 61

029 50

43
146
5

97 210
21 211
64 212
213
Q2 214
215

216

217

SEDIUL

D ENUMIREA

S OCIETATII

Comuna

Lei

DIVERSE

DIVERSI

IMOBIL

Fondun

Matena'e
e

BENEFICIUL

CreditoLi

Judeful Maramure
un

216

pe

CI

000

Sig Marmatim

Mure-Turda
217 , Sovata soc
218
s a
219 Soc anon
cia1a
220 Intrepozitele de produse
221

-000 -20 -

agiicole

Colomale soc anon de comert

222
Szalmassy
223 Soc an p comert
224 , Onent

sa

500

tiansport
t

soc

22 670 72

918 000
868 31
155 106 20

245 025 30
46
071
54

55

38 000
018

81
17

54

46
68

71

90
2 786 893 03

06

55

400 000 -

63

29

61 905

490 72

70
97
06

5 000

17 424 80

its soc

actium

Silvamei

Judelul Satu-Mare
227
228
229
230
231

Mel
soc
Mama soc an. de
Soc an pentl u import
Soc
cja15,
Soc cornercial de poi

-000 -

1 000 000 -

Sltu M
il

261 92

24
37
70
57

30
02
55
73
05

217
218
219
220
221

23 222
18 223
65 224

18

29

08
807 463 13
073
74
64
08

12
50

38 2261

30

42 227

597 069 78
03
298
31

000

71

79 225

Judeful Salagiu
226

77 216

09

---

25

Odorhem
225

865 50

307 648

59 228
26 229

230
231

Sibiu
1232

233
234
235
236
237

soc pe actium
soc pe
Mei cator soc anonang,
Hei mes soc pe actium
, Vmmultui

--60 000 -

1 000 000 -

'

Zentra Centi

coop

31
1

746

000

306

90
893

31 417 04

11

80
02
27
22

93 232
14 233

-234
235

16 236

31

60 267 80

04

80

86 238

20

78

78

87 239

67

48

97

22

22

31

69

237

Judeful Solnoc-Dobca
comerc

238 Soc

200 000 -

Tirnava-Mare
239 Coopei

527 768

de

53

085 -

Mic
240

rurnica

soc

inosanmartm

200 000 -

Trei Scaune
241

Soc an

20

Turda Aries
242 Soc

an.

40

000

www.dacoromanica.ro

493 35

240

77 241

739 51

581 09 242

,ARGUS

D ENUMIREA

S OCIETATII

Comuna

DIVERSI
Debitori

MARFURI

IMOBIL

Matena e
13

DIVERSE
Fonduri
B

13

219

Lei

DIVERSI

BENEFICIUL

13

BANAT
Judetul Cara-Severin
243 Stationea
Credinta, insotii e come!

& Schmidt s p a

245
246

de consum coop

249 Albei t Deutsch si


250
oc comei

251 I

Judetul
Bei son Cauciuc soc

256 , Banatul
257 Eugen

sa

500
63

Earans,bei

=poi

le

sa

atii

soc

Loffei &

icon

comp

soc

263 Mei

soc

soc de
pe actil

266

267 Soc
268 Soc

pent u amt

270

BUCOVINA
Judetul
271

272 Soc
273

de

genei
in

de

274 Anti epontele Blankbanca s a


275

Sindec

intei

BASARABIA
Judetul
Ti etoi n
Soc

actium

--

1 205

071

37

000 000 -

53

460 916
2 049 605 92
1 883
92

91

815
233
2745 000518

89

25
48

55

075 -

43

425
95
976 940

44
35

2 247 575 01
92
54
611

82
52

www.dacoromanica.ro

101

251

252
253
47 254

845 27
84
45
66

7 662 530 -

212118

65
985 03

52821
241

72
93

1 762 000 41 701 25


621 861

30

630 000

12

45

346 41

61

445

- -

691 812 93

08

876131

361

--

64

261

262
33 263
264
265
131 291
08 266
267
268
264 874
269
270

88

968 98260

55

69

19 293

--

93

--

45 256
257
258

91

13

39

20
99

110 55
41

265 465
02

353

98

70

93 247
248
249
250

763 04455
780,24

55

698

17

591

540

90

5 060 308 70

000
681 411

13

95

245

41

301
13

243

16
14

24
701 28

512

150
262

--

257206

39
17
022 18
17

33 500 -

568 204 75
1
028
391 289 54

-85

21

48
2 593

--

54
51

-000 000 -

6 919 373 84

545 589
030

57

500
1000
500

fiu

269

--

5 15
104

51

--300 000 -------

u comert

comei

55

1 000 000 -

soc

258
259

262
263
264

soc

500

Torontal

253 S A
254 Rosmos s a
255 Plugul soc

93

1 800 000 -

soc

248

261

dorf

soc

247

39 650 -

iordoi

271

-272

273

85274
415

276
277

220

ARGUS
BILANTURILE A 35 SOCIETATI

DENUMIREA

SOCIETATII

SEDIUL
Comuna

Debiton

221

PRIME

DIVERSI

DIVERSE
Fondun

IMOBIL

Lei

Lei

1924

DIVERSE, PE

crediton

imprumuturi
13

CUVENITE BENEFICIUL
anului vutor

VECHIUL REGAT
Pi evederea soc an rom de asig
Judetul Ilfov
2 Franco-Rom soc an de asig
3

4
5
6

8
9

Urarna soc an de asig


Smnta s a p
semmt
S N C soc
cailor
, Casa

soc anon
soc anon

uman

cult

Rom mozaici

Progresul
oc an
Scena soc an
Soc Franco-Rom
stud inti
12 Belgo-Romana
an a.sig
13 Steaua
soc an asigur
14
asig
soc gen
15 Actrva soc
16 Casa poporului soc coop pe act
17 Jeatrul populax soc anon
18 Sanatonul Sf
sa
19 Agricola soc an de asigul
20 Generala soc
de
21 Nationale,' soc gen
asigui
22 Imobiliara soc an rom
23 Orient Radio Rador soc an
24 Educatia
soc anon
25 Ancora s. a. de asig generale
26 Compania
de asig mArf
27 Atlas soc anon
10

30
31

Agi onomul

soc an de asig gen

Judetul Bihor
soc de aslgurai e
Judetul
soc de
are

gen
32 Fonciera soc de asigm
33 Prima
soc an de asig
Judetul Sibiu
soc gen de asig
34

687 231 54
39
50
85
25
29

TRANSILVANIA
Judetul Arad
29

67

914 39
86

71

09
81

93
25
70
50

89

32 945 889 -

- 90

- --

40
90
16

62
53

666

84
36
67
25

906 000

Torontal

3 274 698 49
5
306129 372291 91

45
95

209

21

66

750301 2

36

83
5

-- ---

95

1 197 319
268
37
1 670 865
931 522

99
06

21

4 0279 71376
3

19

20

661

40

21

54

22
23
24
25
26
27
28

--

65 575

299
1 381 445 28

776

35
1

717

75
95
23

54

35

90

63

158 266

www.dacoromanica.ro

30

43

72

49

03
19

55

162 779 84

126161

44 29

010 77

63

14
15
16
17
18

75520

413109

04

7
8

12
13

406

202 224540

89

75

10

31

12
28

3
4

118 480

037

801 18

1 700

9
25

919 15
21 342 137 25
750

65

BANAT
35 Sanatorml

20
549 147 75

88

--

3 728 193

25

18

--

90

45

90

de filozofie

28 Soc

----- ------- 115 393


--- --

166
029 13

028
663
512

385

732

30
31

32
33

35

68

228 899

976 121 50

53 474 037 2

,RRGUS

222

Infnlate

nu p-au

1923-1924,

la

bilangul

Decembrie 1924

223

SEDIUL

D ENUMIREA

S EDIUL

SOCIETATII
1

6
7

11
1

13
1

15
16
17

jBanca
din Dostm
Banca de edit
ean
Banca
Banca Plugarul Roman
Banca Tighina
Creditul Mobihar
Banca
Banca
u

21

23

I igluna

g
Noua

editul

50 000
000

Negi

ohoi

icol

Galati

Banca Ci editulut
,Izbanda
Banca

si md Mangam ea

5
000
1 000 00

Bucurestr
Bu7au

Neamului

Banca N Pop succeson


Banca Comei

43

Banca Cornei
Banca Comerciala

Banca

-Severm
Braila
nova

000

Codaesti
Bi

de

Cerna

Banca judetului
Banca de agncultui

4j Banca Minlul

md Munca

Banca

Banca de Agi

000

3 000
5
000

, md

g
1 000

Unn ea
Banca de Scont
de (red

500 000
1 000 000
600 000

oinesti

Banca Noastra

49 Banca
50 Banca
5

1 000 000
500 000

tfov

edit

Banca As

45
47

3 000 000
1924

Botos

Banca Monca
41

Mused
Bucuresh

Banca
anilm din T -Severin
, Cieditul de

40 Banca Comm

700 000

50

Banca Progresu

Banca

500 000

Banca

Banca de

1 000 000

000 000

34 Banca
35

000

Banca Gaesti

27 Banca As

3
33

I Thin i

51

Banca
ului
Banca
, Noua
Banca
Banca Calnicul

28

1 000 000

000 000

24 Banca
25
25

Le

sa

Banca Sfatul

Banca
Banca

192

, Mercur

Banca Fundul Negi ei


Banca Poporulut dm
20

Comuna

Comuna

a E on

Rom

Turn Seven
Bi ail

--------

-------

-------

Banca ,Cetate
Banca
Casa de Scont
56 Banca Comm
54
55
57

Casa de Cred

67

'

Tiansp

it

Econ a

Banca
Banca ,Tranul
Banca Bucovineana de Nord
,
Banca
si Hipot
Banca de Report Depunen
63 Banca Sfatului Negustoresc
Banca
de Deposite
65 Banca
66

Judetul

Bucurest,
Balcesti
esti

Banca de credit mrunt


Banca come'

sti

1 000 000
3 000 000
1 000 000
500 000
000
200 000
500.000
3 000 000
000
000
500 000
000
200 000
200 000
000
148

XXXXXXXX XXXXX XXXXXXXXXXXXXXX

SOCRATES

AVGHERINOS

OWNER

STEAMPSHIP AGENT AND CHARTERING BROKER


ORWARDIMJ AGENT
(
TRACTOR 16E
TR

STEVEDORE & SHIPCHANDLER


foi
S

GALATZ

Codes Used

Telegrame

SCOTT S 1

TELEPHONE

------

www.dacoromanica.ro

A B C 5th

HEAD OFFICE GALATZ


BRANCH OFFICES

The Sale
Of Meameis
Insurance
GENERAL

LONDON REPRESENTATIVE

A TH AVGHERINOS
15 Great St Helens

EDITION

& COMMISSION

IMPORT- EXPOR r
CONSIGNATION

ZIARUL ARGUS"

X
X
X
X
X
X
X

224

225

SOCIETATI COMERCIALE

Infunfate in

1923-1924, cari nu ii-au inchemt

la

Decembne 1924

S OCIETATII

D ENUMIREA
S

53
54
55

Comuna
lnipol

SA
3 Meta lo Globus s a
de metale
4 Megostra soc an de export
5 Breaza s a p
17V
purg

Teleajen

12

gio

SA
Cei la Imp -export
oc gen de exportatiune
,,Rogesa s a pentiu
18 Tanico s a
o

19 Comp gen de Imp


21

3
70
20
3
1 000

Intreprmd

SAR
Soc
Balneare Aschern Bal
Simplena S A R

20 , Apollo

Saba

23 Beciul Donmesc S A
24 Twenti_Lin S A
25
aful S A
26
27
29

30
31

32
33

34
33
35
37
38

39

43
44

50
52

Compania

10

Comerc

sap

de

1924

Balcama S A
Caucrucul Continental S A
Danubian Schpmg
SA
Sarpei s
expl estaurante
Cotornei a
comert manuf
Comptoar Metaluigic S A R
SA
telanun Rosenthal
Smdic depoiaanloi de petrol
Anglo
ant afacei comerciale

SAR

,Izbanda

dealul S AR p

Impi

2
1 000

md

Auto-Benzina S A
pati s a
Cei cul
ansih

48

500

14

1
1

etc

s a r imp prod metal

Ilfov

comert

SAR
soc an p comert

SAR

Rafinonlor

textile

con
sa
cereale
Basal abia Palestina ' s a
md
Comp
de Export
de automobile

000

(
Albi
1

Putna
ov

1 000
1

571

60
61

----------------------

Comuna

Industria et
Vultui ul comert de once

csa

Comptoir

Dolj

Calona S A R

,Vhittal-Cosm s
Otelul Bochlei S A

bilag S A p rnatenale C F
Comei cio S A B Imp
confort s a imp -expoit

BREVETELE R. M. S.
a

toai ele dispozitii

sau
ba7a

din

de

01

res

cetrilor

de

de

depozitului

al judetulm
Ebbw area autoi
debite speciale se
face
numai de Directiunea
ala
evetele

directiunea genei
ectiu
iegionale, raman valabile
Penti u
speciale se oi
a de cati e organele de inspectw

numai

(lai

speciale existente de
Pentiu
putea libera

putm 100

se vor
de rzboi) cat

diferent de distanta dintre ele

au local m bune conla distante de


putm

100 metri de debitele


lente

exis

auto-

provizorn

licitatoni au
in bune conproportie de un debit la
200 suflete
in tot cazul, mdiferent
de nurr ul sufletelor,
fie 2
(doua)
intr
sat
Sohatatorn de evete
de

faca dovada
ecrutarn,

specialitate
condamnare

pentru

au satisfgcut
au
purtare

nu au sufent vre-o

In eliberai ea bi etelor
provizoni se va
se
especte
it
din
gea I
V cat dispozitumile
pentru
ploatarea
cap
III
u Debrtanti cu ex

ahillm

(art 43 din le
),
au local in
la distante de debitele

de

gea I

ELIBEREAZA
CUM SE
Pentru debitele rurale se voi pu
tea hbeia atat brevete (mvahzilor
de

de au
de
ce
mutii de debile dintr un

local inti altul,


pectiv

lu it

000
70 0000
1 500 000
10 000 000
000
000
000
000
2 000 000
250380000

CUM

ete

de

speciale,

1924

exp

S A Econ FmanciarI

58 F

000 -

8 Sintei oc
Bm co soc an
Comp Bi
Rom de imp -exp
11
edei ea soc an
,

-000 --

200 000 -

p comert

13

500 000
3 000 000
1 000 000
000

923

SEDIUL

D ENUMIREA

legea

ea
au

53 ale

dispozi

m art 43 din

ea
se

toi ul

autonzatillor

a face tot de
espective pe baza

prealabile
de orgasus
Anularea
a tuturoi brevete(spcciale ordmare
rurale) va
continua
se
de consilml
directiunea geneconform art 57
pen
tru
ea statulm, pe
cercetnloi
ca
in

15

www.dacoromanica.ro

ALMANACH

226

SOCIETATI

ALMANACH

DUSTR IALE

la

1923-1924, cari nu

Decembrie 1924

S A expl fabr ulei


,,Ind Rom de
Forex S A sondaje
Fab de
a clerului
de
Gnvita fabr de ciocolata S
R
. Fab
de
S A p-tru elucrare de
: Acbunar
SA
hrystzczatek s a
md.
Biroul Tehnic al
ilor Asoc
,Fabie
'
r ansp de
I Sei viciul
CFR
13 Cristalma Fabr de ape
I'
errovia S A R Indust
S A Holand.America-Line-Transp
I Emlatz
S A Indust mat
I
Industna
I: Forestima Banatului
SA
,,Capsula

Comuna

SOCIETATII

Bucurest

Ilfov

Roman
Bucuresti

Roman
Ilfov

31

Lloydul

Bucuresti
Bucuresti

Barlad
Bucurtsti

Durnbrava S A

' S A Expl forestere


Lama fabr de aparate de ras
Hermes '
ulei vegetal
Metal Petrol S A R
Geta soc de petrol
'

Galeata S A

Cohlei

48
4
5
51

-Turda
Ilfov
Ilfov

Ilfov

.
.
.

Balcic

Ilfov

,
,

.
.

Valcea

Bucuresti

'SAR

S A Transport

Ofic Roman de transport internat


Nicolma
de spirt
Smger ' S A Fab de
,Turbator Company S A
S A R P M Industna Moi
Furnizorul S A
SA
Mma

Bain

Braih
Fisi

imt

Ploesti

P -Neamt

,
,

Pr ihova
Ilfov
Ne

Bucuresti
Dragasmni

10.000 000 30.000 000 2.000 000 20 000 000 I 000.000 500 000
50 000 000
100 000
000
1
2 000 000
1 000 000
000 000
1 000 000
1 000.000
2.500 000
1 000 000
2.000 000
10 000.000
4
000
000 000
15 000 000
700 000
500 000
000
000
1 000 000
000
400 000
1 000 000
000
3 000 000
000
15
000
1
000
6
3 000 000
000 000
000
200 000
000 000
700 000
500 000
000
000 000
2.000
000
3
5
000
1 000 000
000
10
2.000 000
1 000.000
5

33 Soc S Lipson intr md comm c


Ancoi a S A
Indigene Chemica S A
3
3

metalum gice

moine

Le

Balcic

Teleajen ' soc.


21 Constructia
Soc p
ep de constr metalurg
o-Metan
Balciculum S A
2 Progresul
Parcul Prmc. Elena ' s a. luer edil

Ursul
de
de
oana ' s a
unele" A
Calcarul
Industna Romaneasca S A

Judetu1
1923

g Mures

SEDIUL

DENUMIREA

SEDIUL

227

Valcea

,
.
.
.

------------

--

--

-----

53
54
55
56

57
58
59

65

Judetul

Grozest S A Indust
M
a f cons
NIC
Noua md
oglinzi
Valea
SAR
SARp
S A R p fabr de
SAR
C.F partic
Dunareane md
ferului
Uzinele

Albma
de Argintarie
Soc An Rom
Latina S de expl
chmuce
SAR
marrtime
Gottorno S A R

Le
1923

Durnbi

Titan
64

924

Bucuresti

Ilfov

,,

70
71

72
73
74

79

'

entilana"

Nanya S A
Bran Fabr

Bumbac S

SA

87

90
91
931

94
95

97
9

10
10

103
106
107

Lurnma S A Fabr de

S A R foraj

acla S A
Lupta
S A R Edit
Viata S A
de
SAR
Constructa Henry
Slavonia S A R
F etrolul National S A

Ind
a Lenmului
Constructiunea
Teddy S A
actium
Soc

Ilfov
Iasi
Putna
Ilfov

.
Prahova
P -Neamt
Bucuresti

s a

S A R Industria tncotajelor

,
,

i'

,
,

Nadm ag

(Vr

--

7 000 000
5 000 000
00
500 000
000 000
5 000 000
2 000 000
2 000 000
5 000 000
500 000
1 000 000
5 000 000
000
3 100 000
1 000 000
600 000
000
6
000
500 000
200 000
1 500 000
000
800 000
2 000 000
000
000
1 000 000
000 000
000 000
5 000 000
300 000
000
000
000.000
1 000 000
000
1
1 000 000
000
3
500 000

---

-------

Samtas S A R prod

www.dacoromanica.ro

Ilfoy

Giurgiu
Bucuresh

SA
Montana
Eldorado s a valon subsolului
md lemn
Moldova ' S A com.
Bucuresn
Excelsioi S A R
ol
Mastag
ea vitelor
S A R p expl sei de Vida)
Alba
Intrepi
S A R Petrol
Nationala
md lemn
Dunarea S A
'SAR
Indreptarea
de mare

--000 000 000 -

Ilfov

Umrea S A R fabr ape gazoase

8
83
84

P
Bucuresti
Iasi

Focsam
Bucuresti

Gazolina S A
Texas S
Petrolifere
Comp
de Tiansport
ab de cablun
Ancona
Nylon S A
Dunarea S A fab cons aliment

--

OCO 000

Bucuresh

nd

Negulesti ' Fab de

5 000 000
000
500 000
6 000 000
450 000
000 000
4 000 000
000
12 500 000
1 000 000
6 000

Bucuresti

hsi

llfov

Ilfov
Alba

Prahova
Braila
Bucuresta

Prahova

---

228

SEDIUL

D ENUMIREA

S OCIETATII
108

109
11
1

trolifi

114
115
117
12
121
12

123
12

Lei

Petrohfei e I Gi igoi escu s a

Canada
Unelte oraje
a tianspoi t
Bechet-Cralor a
AR
ei
Saral

11

113

Comuna

Danubia Rom

(r

100

a
1

egetale

S A R transp

e Rom

peti

-----

1924

Arte
SA
abr hai tie
aP
S A Fab de
, Mau
Fn A
lemn
Solai Romana S A foraje md
wlip
Inter Ommum
ohfei S A
Tei enui

ti

2
25
3

'r

5
58
55

SA

Petrolul Olternei S A R
Sinco Sind md mm
comercial
SAR
mimeie
I upeni S A 11
mine

000 000 --

000 -

000 -

500
400 000 000 053 000 000 -

DIVERS E SOCI
1923-1924, can nu

SEDIUL

D ENUMIREA

S OCIETATII
, Sanatoiml Oltemei

la

inchmat

Decembne 1924

Comuna

SA

Judetul
1923

2 At,eneul popular Gnvita S

, Asiguiarea Romaneasca S
4 , Elena
Liceu de Fete
5
sec de fete gi II
3
6
7

Marma S A R Asigurari

5 000 000
000
000

Focsani

Britania s a Angl
S

900 000

de asig
de Asiguraie

15 000 000
000

ARUL
ZIAR COTIDIAN
APARE IN

8,10, 20,

ORGAN ECONOMIC
FINANTE, COME RT, INDUSTRIE,
AGRICULTURA, STAT
JUDICIARE

www.dacoromanica.ro

FINALTA MAGISTRATURA A ROMNIEI


de Casatie
Gheorghe V Buzdugan
Emanoil
ei Pop
lang,
du

Consiher
r
atributiune de pi
Cheorghe
Consibmi
escu

Consiberi Alexandiu
u Peretz, Vespasian
I ibiceanu, Fftimie N
Const Haman
Const
neliu Botez azai
u
G
u, Oreste Balea
ipel,
Mandicevschi Niconu,
ghe
dea Victor
Presedinte Oscai N

Const G

Casatie

el D Pro

Cihodaim,

copm,

loin

Stefan
Matei

oi

hulescu

Bonea, Teo
Comehu

Bi

Alexandru D Oprescu,

mu P Blnescu, Silvm Pop

Bucuresti

de Ape

Dimiti
M

ghe

nu

II

loin

eiban

escu Gheorghe T Ioonescu, Con


Vifmeanu

Constantm AntoBuziu,

de lpel din

Presedmte Dimitne
loan Diman-

ei,

Spiridon Popes

C Bag

Const
Constantin S

escu,

el I

uN

ori

CI

u, Gheorghe

u Costm,
otopopes

de Apel din
asile Boldur
can Temistocle Bo
Constantin A
, Chu

din

uG

Bi

de Apel din

Pi im Pieedinte Va

C Popovici
Dividescu Regulus VIlenescu,
D TodoroNschi
N
C Ojoga
II
esedinte
T

ea

din

ocui or
Chmescu,
Vasile C
Consilieri Nicohe N Cm- Bodescu

www.dacoromanica.ro

al

onstantm D

Scarlat
Vladimir Gb

ALMANACH ,ARGUS

230

Curtea de Apel din Cluj


Pompei Micsa, inspectoi judecAtoresc) Vasile M
loan Papp, Victor Popp Dimitnu,
D Radulescu, Aleloan Manescu, Consilien Gustav
Ancean, Constantin G

Pi im-Presedinte

Haupt
Ludovic Ket pescu
ner, Alexandru
D
de Apel din
lasan, Gheoighe Mmea Popescu, Gh Parchetul
-General Alexandi u Pop
C Geoigian
Zachana (Delegat
inspectoi judecraoresc), Nicolae N (Corisiher delegat), Procuror Teo
idescu Paul Balasiu (Delegat
G

Curtea de Apel din Constanta


Al Anastasm Consi
igoi e Teodorescu, Gheorghe

Paichetut

N Papadat, Re
Al

Constantin I Nacian

de Apel din
Constanfa
L

ot

Teodoiescu,

Procurm Paul Mhonescu

Curtea de Ap el din Craiova


I

stantin Poenaiu
M

Polichron,

Petru

Con
Const

Consiheii

Dimitne T Alexm, Da

tru

niel P

din

de

taman Niculescu, E

Alexandru Cer

Sectiunea

tin R Mannescu

A Cnstof, Pe-

elicescu,

Pohzu I Film

natescu,

tefUnescu

de Ap el din Galati
Babst,

gemu M Bonachi, Consihen


el Bogdan
lacob
loan E Iones- Parchetut
de Apel din Galaf
loan M P
Menelas S
Const C
al
Manto Vasile Ghit loan
Ptocuion Vasile Grurgea Gh
Sectzunea II Presedinte I
Consihen
Th Liciu Gheor
Curtea de A pel
gohci,
Seclzunea I
Presedinte
G Lupu,
rnitne Volanschi, Consihen
alamb Grigonu, Nicolae N Gane
Ghinea, Ciprian ScripcA,
din
hail Hai alamb Ciistofm A
gos,
ocui

Constantm G Macry
Sectiunea

esedinte

al Grigoi e
Gheorghe I Gavrilescu

C Corm

Fugemu Petit

Curtea de Apel din Oradea-Mare


Prim

Stnces-

Alexandru Mandrea, Nicolae I


Ghe- Georgescu
Consiheri
Andtei
tian (Delegat inspector judecatoresc)
Parchetul
Hasz
Fekete,
lente

L Kepes,

N Ciurea, Va

Chnstache
nu (Delegat inspector judecAtoresc),
Matei I
Romul
Ia

I,

Constantin

Titus D Panu

fu de apel

al Eaul
delegat), Procuror
I

www.dacoromanica.ro

IIRGUS

231

Curtea de Apel din


e.5edinte Romul Pop, Pre- Chmescu Dimitrie Luca Alexandra
el
Consilien
Gheorghe Diimba (Delegat inspector
Parchetul Curfu de
din
judecAtoresc), Gheorghe Diaconescu
Simion Butean,
Gheor
Procurm General Alexandra G
ghe Di5ghicescu
loan Cetateanu, Macarovlci (Consilier delegat) ProMavrodineanu, Mihail D curor Ovidiu
acescu
Prim

de Apel din
Pi im-Pi e,edinte
ta,

thanasie Dumitrescu,

Pantu

ehei , Adolf (Delegat inspector judecatoresc), Cor-

loan I
nehu Axente, Vasile
trescu, Gheorghe Al Antonescu NiPai chetul Cur
de
colae
Ernest Ceam As
Tun i$nara
msepctor
loan N
loan Niculescu-Peneteanu,
eI
Alexandra Coca A

Procui or Genei
(Consihei delegrit)
Neculescu

din
or

Stmghe
Alex

InspectOratul C urtilor de Apel


sihei delegat dela
Jusititie

Mladoveanu, con

Curte de

Inspectoi Petru G

de apel din
Crazova

de

pace,

D Procopm

cum

Stefnescu, Alede

de

bu Brenanu con
delegat dela Curtea de apel

din Bucuiesti

Inspecton
ie Tomida

de apel din

Vernescu,

Cur(u de apel din

Ahmnescu,

dem
cum

Inspecton Adim T Bercea


Antonescu

ghian
de apel din

Gheorghe G Nedelco
ici,

N Crivat

Hertescu

de ape?
Cluy

Inspectori Paul

Vic

de

Oradea Mare

Inspecton

Chnstacho Stambules

Simion
ipfzunea
de
gu
Inspectoi Gheorghe Drimba

de apel din

Za

de apel din
Can

din

Inspecton
Pantu

Frnest Ceaur

www.dacoromanica.ro

232

LIVREAZ instalatiuni frigorifere pentru abatoare,


fabrki complete de
fabrici de bere
mici instalatiuni frigorifere pentru depozitele
de bere, chnStrii,
cofetrii,
restaurante, etc.
EXECUT dulapuri frigorifere dupa modele
isolate numai cu
ANTREPOZITELE FRIGORIFERE

5erban-Von No. 186-188,

Bucuroti, Cal.
Galati,

alimentele u5or alterabile la


precum :
tiate, vnatul,
oule, laptele
brnzeturile, grsimile, uleiurile
untdelemnul, legumele, fructele
indigene (mere, pere, struguri,
cele
importate, conservele de carne
peste, etc.

www.dacoromanica.ro

SOCIETATE ANONIMA
INDUSTRIALIZAREA

COMERCIALIZAREA FRIGRUI
Str G C CANTACUZINO No
-Tel 29/12

000 LEI DEPLIN

CAPITAL

IN FUNCTIUNE:
pentru congelarea

MARI

Galati.
DE

destilat5.

No. 186-188.
DE

OXIGEN

Bucuregi,

No. 186-188.
DISTRIBUTIUNE DE
principale din tar5.

TRANSPORTURI DE MARFURI
isotherme izolate

www.dacoromanica.ro

toate centrele

vagoane

234

CONTINENTE

TARI

CONTINENTE

SUPRAFATA POPULATI"
Km

TARO

Km

Europa
472

Austria
choslov

673
114
298

155

470
2 583
Spam

248
445
816
000
090

ins

453

994

Portugalia (Azore, Madeira)

Mare
Danem
F' u

017
1 399
104
658
576
505

Europeana Sovietica

Poloni
491

I
I

247

Romnia

2(14

641

965

679
794
88 100

15 000

870

491

America de Sud
(

\
eu olor

263 824
209 766
824
335
500
000
382

243
832

808
528
445 000
926
353
hile

572

831

240

21 364
690
489
306
315
160 163
800
500
000
971 679
000
439
149
850
000

51 800
000

in
tin

128

952
000
000
000
645 296
1 000 000
953
517
723
930
202

700
000
500
000
092
000

(
I

ea
ormosa

Indi

741

961 140
207
398
765

4 659
607

Malmezia federali

America de Nord

683
3 647

431

protectorat

000

371

432
Plus

Porto
Zona canal Panama

1 365

34
ni

000
047
983 203
297 91 10 350.604
16 318
29 811 604

035
809
22 858

201

051
481

104

000

Africa

114

ador

34

1 501 000
119

Cost

83 885
831

Haiti

435

373
401 428
000
250

653 &772.000

iberi

1 095 993 12 87&000


000
000
132

(le

87
835

Africa
Leone
de

www.dacoromanica.ro

28
207 80

000
000
000
000
1 501 793

235

CONTINENTE
TARI

CONTINENTE

000
247
000
117
000
639 257 2 807 000

672

551

492

000
519

Q41

as9a
Rodesia

478
229
326
997
505
402
000

Sod-Atricana
sperante

Chip

Targui

Chip

POPULATIA

Km

000
000
000
000

000
000
000

500000
urns
Mad

813

11

000
000

000

533

000

022
000
494
268 270

794
000
000
284 230

Oceania

185

Nou
Papu

431

000

Indian

SUP

Malaez

Malaca

Nubian

Patagonez

Chip de Mongol

Somali

la

www.dacoromanica.ro

Hotentot

236

din Java
Chip din
Noua-Zeelanda

Chip de Japoneza

Chip de
din Noua

Chip de

rosie

Piele rosie

TIVEO

Pre5edinte

cul

D G Diguescu, P C

Pa5can, G

drrectori Gi

loan

I D Done,

neanu Sub

Anton
de

GD
I

lu,

Tolos,
escu,

Constantinescu, N
Diaconu C
I Naum,
G
Economu Soare
Al Stn

ciulescu D Jovitz Ovid Nicolaescu,


ivm
Ion Dudescu

I leftei esuu I ni
et,

Panaitescu,
Cujba
I

Tftgului

G Mme

D Ag ipiescu

ei
e

golici Gi Banco'
Popuscu Popa, I itu

ineanu,

ecu

cursul schimbului
cunoa0eti
liber
intereseazA Bu rsa
s

genei

Enescu
I
N

P
Constantmescu,
I Popescu
(
Dumiti

NUMAI ZIARUL

ARGUS

MARELE ORGAN ECONOMIC

DIN ROMANIA MARE

www.dacoromanica.ro

C
I

,RRGUS

237

POSTA-TELEGRAF-TELEFON
PERSONALUL CONDUCATOR AL
TELEFONULUI
al

TELEGRAFULUI

tor ener

Cerkez, ingmer

d-1

Aurelian Arsenescu
din

Buchman,

guscit, di

director
2 subdirectori

tiar Antonescu
Pascal
Popescu,
Nicolan

inspector]

1)

hispectori

di

inspector, regionali
212 oficianti superiori gi

11

d-nn

N Botei N

di
C

470
(

Adam,
loan

95

17 elei
di

tor

Istrite
Popescu Ion ( ir

di
Nicol

Tram

()

function tri
nicatidor

It

Pantehnion
Andreescu

Andreew

1)

e gr

Personalul superior telegrafo-

)08
)

ei

111

1045

TELEGRAFILO-TELEFONICA-POSTALA
de interes
fr
73 922
fi
o
icuin e posta cu r
nefrancate
484 192

public
title ei,

sa

proape la
desfasoara.

664
ti postele
797 imprimate
I
964 h
de
2b2 287 probe
niarfuri
062 phcui
numai 12 813
recoinandute
strematate au fost preientate

chi it

di

)4

suntem dep

Dar coin in

sa
id' al
aerie
st distica
de
sa ne
tim it se
ce
cand
se da
De
in
sa
lu
statistic
da telegi
19
pe

sa

1924
pe

sunteni num

044 obiecte, dintre cari


13 787 544 scrisori fr
197 426 carp postale

privito ire

1 849 624

totusi pe ace
obiectelm
pentru ca
Numat 3 078 518
recomandate
se poate constat t ce des- destinate strematatei
a luat
respectia
In
timp au sosit din stremtate
poate deduce cu aproxim
ire fost 27 720 208 obiecte de posta usoara, dintre

Itatea din nut 1924

tri
712.918
4 200 980

Poqta
lu total au lost
obiecte de
si annrne

271

postale

7 428 a48 imprimate

670

in interiorul tarei

fost in

204

www.dacoromanica.ro

238

10 Baudot, 28

In interior
2.069

lost manipulate
colete

arata.

cu
0o9
814 3o2 colete

fost

colete 2019 senson

ata
Au sosit 3o7 8o9

idem
o24

iu valoare declarata

128 762 colete de


aceeasi categoric Au lost tranzitate 282 560
olete si 2 739 colete
valoare

Mandatele poqtale

Au lost insmise in interior in total


68o telegrame,
e

Telefonal
urbane
de

Telegrafal
telegrafic

teli tonic a
un total
2

anume 2
au

ir desvoltarea

93
km
aeriene si 249
de

693

a fost di 87 175

interurbane internationale au
1 877, iar lungimea
a
lost du 23 358 km
inLungimea circuitelor intcrurbane
turnationale a fost de 6o
,
fit elor a fost de 120 362 km
fost 4 578
centrale, 391 cabine publicu si 31
postun de
Traficul telefomc a fost de o8 794 736
convorbin
si 4
723 convorbin
fost

17 73o

27 km linie subterana

telegraf ce s'au
pe 77 790
lungimia
buclatu
169 km
Pentru surviciul telegrafic
fost in-

km

ordinan

6 856
3o5

fost prezentate pentru serviciul intern


2.603 545 mandate postale pentru
de 2 690 302 338 lei

km lime
79 km lime

3 102

urgente
897
presa.
442.o68 de
l'entru stramatate
in total 187
dintre
614
prezentate
94 913
291 tranzitate.

57 oo4 obiecte iu
streinatate

sisteme

Morse, 138 Hughes,

, Radu PasDziectiunea
a Studn- general])
Dr Atanasm C ,
legiferdrzlor economzce Direc- en, Geolog
Dr MacoNei M
Szadeczki ,
tor geneial
Cantumari
, Dr Florov
, Ui
,
Stamatescu
ban , Pantazi
, Harjescu Cezai Protopopescu
, Dr Encu
a IndusII
Chimist
Director general Popescu
VI Directzunea general& a Stabs
zar,
ectori
Petre,
Director
reodorescu
, Florescu C , Ioa.nitm Gh
Georgean
Giurgea
, Directori
a Comer- Eugen
III Dzrectiunea
Director general Dumitrescu
VII
a
Gr , Directori Aighir , Tacit ,
ector Balasmovici , DirecZabloschi
, Subdirector
general
Buday Ernest, StoiDirector
Cristodorescu
ea
, Gatalantu Cornelm, Director
Anton
,
Popescu
III) Zamfrrescu
IV
Conta
personalului
administra Gh
a
VIII
ector
al
Director general
Constantin,
cal, Director'
, Subdirector general IoGrigoie,
M Constannescu Gh , Directors Mititelu ,
tin
I

PD
V Instztutul Geologic al
Directorul Inst Mrazec
Subdir
IX
Contenaos
Inst Dr
Hateg, Ing (imp pled I (sef serv )

www.dacoromanica.ro

Avoc
C

239

DIPLOMATIC STREIN IN

SEFII DE MISIUNI
state

afla in legaturi politice sunt

Romania

rangului

in

prin Monsemorul
d-1 numstru

Scaun
Persia
Portugal

a \ erhimei

Marie Dolci
Kh in

M de Brederode
Amalfi

Duce

de
Regatvl

-Croataw

De

,,

Peter

Wirsen
llorigoutcki
Nuksi

Letonia
I

ranta

Billy

Baron Aloisi

urcia
Baron

Olanda

ierlinger

ehoslovacia

hanemarca

nstedt

PERSONALUL LEGATIUNILOR
Diferitele legatium din Bucuresti
Spania
Fernando Gomez
au urmtorul personal diplomatic,
Contreras, consilier
legatie, Fran
secretar de
de
mat cisco 'mat y
gatie
sus
Germania
con
Axel
D nil
Benjamin
silier de legatie, Ernst Busch, secre Reath Riggs, al doilea secretar de
tar de legatie
Lawience Dennis al doilea
de legatie, Robert
DonAustria
Alloys Vollgrubei,
Hmckeley, al doilea secretar de
consiliei de legatie, Aduen Rotter,
legatie, colonel
G Foy,
secretar de legatie

Belgia D mi Fr A L Collon, se

militar, di Louis E van

cretar de
ndr Motte, ata man, atasat comercial
;at comercial
Franca D nu
Japy, pumBulgaria D nu Guerdpcoff
de
secretar de
Irastef Iovcoff secre- Bourguignon de Samt Martin
tar, krastef Ivan, secretar,
cretar de
cl III, Tarbe
secretar III, Altmoff Boris, de Saint-Hardomn atasat de
secretar II
basad,lt colonel conte Gaston Hu

www.dacoromanica.ro

RLMRNRCH
militai , capitan conte seci etat de legatie, Hlsaka7u Kano,
e
na- atasat de
Oianda D van Hoorn L
, semaioi
adjutantul
ll
de
legatie
satului militar de stat major,
Polonia D
di Jan
stan
adjutantul
ki,
prim
etal
,
Paul
de
C7el
I
Beimond, ki
militar
de legatie, matoi
atasat
onautic,
et, a D Moi ski, atasat militai
cial
tasat
Monsemorul C

mieres

Potiet dela

D nil R

r Humphrey s,

ea secretai
les al doilea seci etai ,

al

eilea seci etai

d,
S

RT

Butler,

DF
colonel

ena, secietalul nonciaturn


Regatul

lovici,

consiliei de

it militai , maim

n atasat

al,

old

Croatilor

ici,

Dabi osav Ada


de legatie,

liboi Pesim ata5at de

gene

Lipson, atasat onoi ai


al
Ciolric
atasat
ecia D nil
M Sakellaiopulo tar, Milan honstantinox ici secretai
leg itie, vice consul
lcgatie Emil Hrisakis,
on J II Beck
Suedia
D mi
secretai de
-colonel Botza
pi
etar de
coloFi
i is
militai
nel Axel G von Arbin, atasat
ia D nil Anton de Magyai
e, adjutant al
, (
consihei de legatie, Bela de S7entu
militai
de legatie, conte
al doi
D Louis
Takacs
,
consiliei
legasoci
etal
de
Je in
nle,
i
de le
D nu Emil Ott, con
gatie,
Ccaky, al doilea silier
Jan I Ha-velka,
secretai de legatie
No
cl I,
de
Italia D nil Guiseppe
ona, sck secretar de legatue cl I,
etar de
conte Anto Nemecek, secretai de legatie cl II,
mo Cantom
ca, al doilea
e
ata
ester
-colonel
de
ancisco Jacomom, at
,
,
atasat
ico comercial
ata5at de legatie, colonel
D
Numan Bei Mene, maum Pelle
Baffigi, atasat
pu un-secretai , hudret Bei, al
M Mateucci, ata5at naval,
doilea seci etai
colonel Seifeddin
di A Paleam, atasat comercial
militai
D-nn Akio
pum Bei,

DATORIILE ALIATILOR FATA DE ANGLIA


totalul, la data
1925, al datoi nlor
Anglia,
ahate

Poi

a fost

comumcat in Camera Comunelm de


d Churchill

Franta
Italia
Serbia

000
000
000
000

22 000 000
21 400 000
000
000
300 000
000

mai sus, sunt cu


In cifi ele
prinse
cum a Atat d Chur
at it caputalui ile
si doben
711e

www.dacoromanica.ro

241

MONETELE

MEDALHLE
DE VICTOR N POPP

MON ETELE
Di eptul de a b ite monete nu_l acestei autonomu dieptul de a condecoratlum
dieptul de a
u exeicitau de mult Dommtorn
te monete nationale
Din secolul al
In cabinetul numismatic al Acaromane se
un haos
demiei Romane se atlau mainte de
monetar, , tot felul de monete sti

(astzi sunt la Moscova) mai


multe monete
btute
acestui Dommtor
cum ne spune iegietatul Nu cunoastem
In
numis_
memblu ononfic al
s au
aceste monete, mci
m
iomane, academicianul Dr
baza
este cert
studiu Priin al
Cuza viola
Turcia
de
de
fata unui fapt
btand
romane,
o maie
a ceste monete
n
atunci Tui
pe
monetele
avut
piotesteze
din toate
chiai
de Impdtatul
rnult
departate ca
vecme, Dommtorul
adesea mancate, bortilite
de.. lrancezilor Napoleon al
mbea mult
Romani Tot Cuzamate,
nu chiai calpe, de te oda
a
atium
cum de mat
Ai
ce avem
fi
in prezent
a
in
,dai
le
1860
de a
monete
po5ta era in de
due
de aigint de
dupa
Mihalache Sturd7a
e de
Moldova
G Bibescu 150 000 000 fiancez,
el
fi
In acest
se
ar
mtrase In tiatative
guveinul
mment contiola
fiancez
se ajunsese chiai la for
baniloi ce aveau curs in
mularea
unui
contiact In
aceasta. au facut mai multe
ia
din
Paiis,
tiebuia
e de
De act la
In secolul XIX-

culau cam 75 specn de monete

monete

s t se

monetei nu eia departe

cum ne spune
nos
d N boiga, unitatea

Domnul Constantin Moisil

ul numismat, ne spune in al
de
moneta aigint,
studiu Ion C
de a bate 5 fianci urma
5 giase
de ca- me de aigint S ar btut pmese de
a
din a 2-a ju20 iomni
a eaculut al XIX-lea , dar ie de65cate
milloane, piese de argint
ienunte din
tiebuit
de cate 5, 2, 1
Y romni (30
puteiea
nu le
piese de
de 10
netar
Dommtmul
rea

dreptului

5, 2

Moldova

(5 muhoane)

pentiu baterea
cestoi monete s au executat de
cunoscutul numismat francez LongDesemnutile

eu5it s asiguie
pener conseivatmul
de
fat de puo situatie
repiezentau pe
din Paris
a cdutat pun toate o parte sterna
ce-i stteau la dispozimonetei
o
tie s afirme
totul
tara este
de spice de giau
de
De sigur
a
au impedicat incheierea
Dintie aceste
mai ales
din Pamenite
dea expiesue contractului
16

www.dacoromanica.ro

ARGUS

242

Rs PRINCIPATELE-UNITE ciru batei ea acestor monete,


dar
toate acestea Cuza-Voda a culai )
SUTIMI 1864
camp)
persistat
dormta de a bate
impi ejunete Astfel
C (jos)
rnle ni
a fost Mtute
s au
pastrat dela el o serie de monete

de 5 sutimi

de

1864

Paris

cu data

fost confectionate
in
in
te

Ele

ca exemplaie de
Constantin
ne spune
n au fost puse
culatiune
D1

In anul

Monetele au fost
de apogeu al

Cuza,

s se impue
strmttii pnn lovitura

cand

la 2 Mai 1864, in
face

tiresti
Iatti. cum se

ea

lat
lineare
gmale
mansArama 25 min
taiamloi
peste
ani, la

ma

moneta lui

Cuza-Vod
Av

Domnitorului in ofil
ta
lineal e

intul
unte de

tut fi puse

1867

sub

ol I, se bat cu con

ul

nete

cercui

primele mo
au pu-

cii culatie

e sti

monetele

MEDALIILE
ea

Introducere

act al

Muntema infptuit
bun pr lej de
anul 1859, a fost
manifestare penti u amatorn
de medaln
in 1857, cu ocazia desbatenasupra
n
anunle
alul
hoc s a propus de ctre
Moldova

o medalie,
se
comemoreze sedintele din 7

Tell

in
votat

in

a treia

alegeni lui
ca
al Pi incipatelor-Unite
medalistica s a
nuat
in
1862 s
cursul dommei lui
ea
b itut o rnedahe

Curti de

asemenea o medalie

penti u comemoi
9 Oc- lului de copn orfani,

cele doua divanun

unite

mcipatelor

In

Elena, sotia lui Cuza \

de

-tinut 1864 -a

1863

se mi

de aigint, difente
e
ime ecunostmta
de Domn
din divanun
de Stat, can au
a se ofen
membnloi din comisiunea inter_
la
o

medalie de aur

legend

fianceza,

nationala,
aveau
suprave- acte
gheze mersul
Costache
congresulur din Pans

ca Mih
Negri
N

etulescu

multe medalii in onol-

nntele Prmnpatelor
rea loi
In anul 1858 se bat in Muntenia In
am a btut
ea Mipentru
u intemeierea senalului, pre
a spitalului cum
tropoliei din
diversele
Colentina
a
a
din

Sf

de Cuza

(Dexotament

Stelua
u
e
In anul 1859 luptele
dau
e la alte
In
anul
ea actiunn s au
in
o
de medahr
una b
la
patnotice a camiacamrlor V Stui d- scop de a fi
date ca
za
Anastase Panu, a doua pentru
icole
industriale e
in
timp
ai ea descludei u
ca s u

www.dacoromanica.ro

243

Medalule expontulor regionale

ne o

agricole
industuale, ce
Ideea de a se
toate
regionale
Romania se datoieste sunt a se mstitui mai
detele
miei
impi
urmtoai e
In adeviir au inceput
In anul 1861 urma s se
pentiu
de astfel de
o expozitie
Londia
toate judetele, intre
atunci cunoscutul nostru economist
de comisiunea
din acel timp, D P Martian, a e- punerile facute
aceasta,
cari au a
ca
tara noastr se
mis
probat de Consihul de mmistri
manifesteze
piodusele sale
Februarie 1863, era
giicole
industriale Se
medahile ce urmau a
pentiu a
deci pregatirile
se da ca premn
se avea un pavilion sepaiat,
Medalnle s se determine a se
cahtate de
lurcia,
da pentiu hecare judet, numai c
cereale tiei me
guvernut
ca
nu
medalii penmanifestmea Romamei ca stat se- dahi, pentru vite
medaln, dai
at, ci ca
parte din impeaceasta
se
numal sub
al
iul tuicesc
nostii conditia
obiectul
situatie
astlui
fel au ienuntat de a mal participa pus, prin calitatea
distms,
do
din I ondia
la
bandirea

avea prestigml ce
li se conseive
eauu intr un tiebue
Tiebue
spunem,
Analele ecoacest fel a oiganizat
1862,

compensarea acestoi piei_

- zice I M

interesqnt aiticol din


nomice
Vla5ca dai nu sub austi un jurnal al Consiliului de mi
ministerului de agncultma
aprobat de M S Domnitmul
se decide a se infiinta
anul 1863 ci sub a celui de interne Numai
aceea ministerul agiicultuin
capitala Bucuiesti,
ocazia
a luat sarcina de a organiza el
Mo5ilor, o
nationali
iegionale
acest
de
industne, ial fonmai intai un iegulament
ile tiebuincioase pentru institu- a
a fost piomulgat
Iume 1863
tia acestei
se
In acest iegulament se pievedea
in bugetul acelui an de d minisca impartirea piemulor se
face
u al
comertulm
de piefectul judetului,
anumi
publice
aceste premn

solemmtate,

fu

de

consta in

51

ea acestei binefacatoare

ticolele

insti_

urrntoaiele

itoai e

la

prernii

trt
Ministei ul
iculturn
luci
publice pu
un camp pe care comatului
ne la dispozitia juimlui 9
putea epui ta
mai
aigint
20 de
pentru ca
de
uima acestei decinuni
se
voi
s a instituit de
o comisie
ita
de membri cu cuno5tinti
tium,

agiicole

se

onduce afacerile
Mosilor,

de a

in minutul cand ne ocu


athim
a
pozitiunea ce eta a se face
acest
an
Taigul Mosilor, cdci
publice a
de a omite suma ce afectrise
in
oectul bugetului pentru
icestei
Cu toate acestea ne mai. rdm
pentiu

iloi

de

nu s
de a tine vre o paitea industriala proprm

cqre

edactarea

p im

5f

se voi
pentru paitea
a expozitlei

se vor
4rt

nu se pot
merite a fi

medalnle din lipsa de pioducte


ce vor
nisterului
li

bine-

o3

Dintie medalnle de
12 pentiu partea
8 pentru cea
jurml va gasi de

toate
e

medahile

se vor mapoia

- Fxpositoriloi
de ham

www.dacoromanica.ro

pe

se

a ho

244

de

aj

01

se

in

01

ea

his

ttmpul

it fondu-

lu

Giurgiu

maiocului

Desi

s au putut d
te

multe luciun nu
cmii

fusc

de 17

a constatat

hot
Bucui

bustul
st mgi

in pi ofil spi e
ma

od

u capul gol

alcne (Fig

al de

singui A

2)

in

medalia

iptul

FAlticem
leg

de

nume

Cat

de

ele sum de doua

im a f

unul

de

u cele

altul

le disti

la

se

le

de

nisterului nu

singut -

de
se de cal
Medalnle b aute pcntiu toate
tip
eimta pe

unindu se

locul
proces

doua

din

pl

tat

e medalnle
p
at

una

milesimul 1863
dec

In

la

ti

oculut

de

oca/la

bitut

u
de

milesimul 18M
au

de jui
gint u p
a

dc

n au fast
u

lu

dc

un
un

jui

coroan

deco
bei bec, la

de bou
stan
jos cu

cal,

snopi de gi

lit

e ipta
un

u-

ilta la
a

nnul

msa

oina
este

iotunde In
eiinta o
eel
c
din
un
u
bin de
(el din
t
in
de jos un stup
albine
de pe
s
u
se

pe

(IL

www.dacoromanica.ro

1864

medilnle din

1865

do

au fost

245
I
cu tipaiele din 1864 schim
TN BUCL
bandu se numai milesunul
I
Deasernenea toate au pe
maiginea bustului, numele
o-

M iiimea loi

doua

de 38-59 mm

aigmt,

bi
ce

au

constatd, ci s au batut in tot

opt medaln de

anume

anul 1864

tu

moani de

ti sus cu un
u un

de

un plug

(Fig 2

de gi

de

tui

de

3 lap expozitia de

icultur

de agi

industiie
tui

de agiicul

Bucureqtz,

mdusti

de hoi ticultm

Ils

du

bustuluti

de

de

ie se

de
mai gmea

RI

ONORE SI
I TUREI
Coi

astfel
Av AI FX
I,
CIPELF ROM
1864 (sau
Dommtorulm

bustului A

I PLIN

gol

nei
los

gol

de
pi

astfel
kv AT
CIPELE ROMANII

industrie
4

de

s
2)
Medalnle
I icultui
picultu

Bustul Dornnitoi

In anul
tui

ION

(lin Vien

au fost

te
Dm

RI

bit

legend3
de

de
I

IN BUCL
legind

IND1

pe

un/e

mdui

eel de sus o
din
(lin st inga
un stiugure
eel de jos un stup
(Fig 3)
jos

Amintesc,

www.dacoromanica.ro

de ale

243

ului
ziu
din Bucui esti

pnale
ului

au fost rebauite dalie comemoi

oate
au indicat numele

Medalule pentru
Intie
lui

ne

Suatului
o

instutullum

e se
Av AI

(25

de

onz aunt,
I

incipateloi -Unite
Rs
FA
CASATIUNL A

PRINC UNITE ROMANL Cump

sul na

o se

s a batut

Nu putem spune

medahe
a
it_o,
comemoreaza
nu
mci o semn
unele
sau
2 Medalia Azilului Elena
emganwate de
ele Donin
(1862)
Sotia lui Cu7a
impol tanta acestei
Se
s a distins
mai ales in
eputul
acte
capitale ce s au iealizat In
cai e
istigat
sul
randul bile
simpatii
to ite
so
institutn
loi au dat nasteie
ciale
noi sau au impus
imiarea
unei
Cu
e
openesc a
7ma de 12
1862 1
echi
spotalele din Bucuresti Doam
In
aceste
ea catoi
fost
institutn s au batut mulalii come na Elena
de modul cum
e
penti u
itatea loi
copin
fani
micul
ontea/a
e cele mai
e-I
doctorul
esante monumente ale medahsti-

Cotiocem Infoimata de o
te
de
nu puteau gsi
e
acesta, do
te de sum
ti
acestei institutium dela tul pentiu mgi ea conti
- un
Focsaini a functionat la
de
e
ceput - la Bucui esti a doua
chiai a doua 71 o scnsoare
Doamna
ea
N
pun
ai senalului din
din caseta
esti
e

Ele sunt

numar

de
aminteste
incipateloi
de
a
Unite
a fost
ocazia

ti

sa 1000 galbeni pentiu


timp doieste
conventia din Pans (1857) se
mgi
unde si poat
stabilea intie altele, ca
a
cat
multi
rice un inceput de
ea
,Doresc
tot dinadinsul Muntema
Moldova,
ea - ca fundamentele unui
se
o
Cuite de Ca
tiu am
sediul
a fi
insist
si fie la
Dupa ce s a
ce
cut
ea lui
costita de
lui
Cu7a ca domn In ambele na Palatului Coti oceni Cu clupul
ioai
u- acesta
tine
ea sub ochn
a
infuntat la
pe
in comi
si
In
la care
propui
vinta adese re
1862
acest an
a
7ervandu
ea
a
a
acestui
stabili
color
faptul
ale ment,
voi
ingripule
gerea lui a fost
de
a s inului famibei
putei ea su7ei
si de celelalte de
e au fost
de crud
opene, si
a putut
scrisoai e a
erne7e de acum mamte
Oficial
e
smgui minister
un smgur paila
pri
domnesc
No
303
ale
ment
tani
me
, Art
o mie galbeni
natui
a acestm se a
ebumta
cumpi
a fost
ea
pun
ea
Curtii de
noua
ea Pre.sedmtelui Consilmlui
tapt ce s eah7at in
Cu a Ministru
Intru
a
tut o mica me
Art 2
a711 al
inilor se

www.dacoromanica.ro

247

a cldi pe
de lang
i
la
la T
tul
numele
la Piatra
la
patroanel sale Elena Doamna
Neamt dai ele au devenit
and
ile au
s re
1860
In
la 20 luhe s mstituit un de
al
genet alul
escu a
comitet de 12 doamne sub
infiinteze un
adune
modem in
tia Doamnei Elena, ca
in
acest scop de o pai
imis ofi29
a pus piatta fundamental a nou- teli in Belgia
modul
lui
solemnitite deosebitA
de
e a mstitutillor de a
e amintirea
evemment est
de alt
pen
s a btut

Paris de catre

o medalie de

altele

de 51 mm in diametru
astfel (Fig
ASII LL

PENTRU COPII
PH 'NI
edei

ea

(unele

ul

se in

ea ai

ti u

din Dealul
e nu

nele

4)

In

a dec it tui-

ti dorrnie-,ti
1862 incepu
otehm
iai

aisenalul
indu se cu

1863 se

proiectului de pi lu
el h maigi iduse din
DE L EMPE

ilic

pi

comemoi

eiinta pe
sub ea sterna
este legenda
ARME Pe ieveis

1b62

29

SOCI
I ALLSS

ION

ea

DE INTERNE D NICU
LAE CRLTLLESCU Sterna
patelor Unite Romane
3

(1863)

lai

urmMA

ARME A ROMA
FONDATA IN TIMPUL DOM
ALEXANDRU

MINISTRD DE RESBEL GE
FMAN FI ORES
U ANUL 1b63 LUNA
nu
a

Odata

armatei nationale in ma Regula


Oi ganic-caci mainte, sub
nu existau
te nationale
in Muntenia mci ruhu, se pare

-a

in
nevoia de
atehet e penti u fabricarea

a materialului de pirotelime
pentru repal ea nriterialului de
a ti isuliloi ai matei
amenajat
Para la 1862

fost

ea

Paris

medalie a

de
tistul Caque
acolo
langa

de bronz,
e au fost
numeioase au
alua aurite wigintate
(Fig 5)

www.dacoromanica.ro

ARGLS

248

Cuza

Medalule

de medaliile desmise mai

In

nuluz C Negri pentru


sus, cari pot
considerate ca
inehinate
au mai
in timpul a bunurtlor
exernplul acestui as b
cestui Dommtor, un numi destul
tut
Tumu Mgmele
de mare de medalii de catie
medaln una pentru Negii
coiporatu
pentiu Cu_
hoglmceanu a
pen
it
sii
N Cietulescu
olaboi atoi
fati
o
Astfel
med
pe caie
tru Cuza
judetului

1863 judetul

pe

legenda
nu
pe
s

pen- rasului.
sterna

de

legenda Districtul
sub
ce a
pentru
mei Sale Alexandiu loan I
Sa Dommtorul Ilexandru loan
restauratorul ep
ca
al principatelor
asupra bunurilot
dne la Constantinopole
A fost
nattonale
[apt al
avat6
Stern la Paiis
a
m entene

tut in
Un alt judet,
a bitut
o medahe pentru M
cel mal de
iatoi al lui Cu7a Ea e pe
legenda

identica
Ware

or
1864

(emi
M

In

intr o coroinA
u
a

eplor cugeti pm
loan I

la 2

[apt

s
21

Ddmbovqa Domnului M
panu
de interne
pe
Merit

1864

1864

legenda

apte

pat orul
( Innate

Cietulescu ai

eD

Main

ul
1864

primul
a
e
Comei al
comemorere pe
bat o
a tmut el
al lui
a
R
pentru C Negii
Acesta
1863 o foarte pe
la
cu
medalie
onoarea lui
pe medalia
R
Costache Negli pentru activitatea Sirit
legenda
o depusese
(
aie pe tot
Inchinate
hustul
zu
pe
Stein
'

www.dacoromanica.ro

de a

min

dou

amintim o
gone de medabi call nu
Muntenia st
s
decat
ea putine exem
dup
a fi fost
rrioartea lui
din ca,
e
pe
au fost
ca falsifinte
sau
ice cal
Romania
Una din acestea este
puneie

medalia
,

este sci
tin

d Dr G

blicat
misrnatice

Alta a

tdnd

repi

rnateloi

pe

de

Linn ea du

imp
ei

jos

mea

medahe

pe

le

a
dan

este

pe
e

un

Id

a dovedit_o
ticolul pu

ereanu
me

pe Cu7a

Nu
2

de cul

stemele

pe

tot din

(sic) la feiume

tea

DE DEPOZITE
DIN ROMANIA
BUCURESTI - STRADA BURSEJ, No 2
Capital statutar Lei 100 000 000 - Prima

30 000 000

de

C G Mironescu,
Armin Hodler,
Charles Arbenz, Zurich, F Blumer, Eugen Lzell, Dr
Rudolf
Sebastian Moruzzi, F Staeger-Hanescu

Face once

de banc

Acord, credite
curent , sconteaza efecte de
depuneri spre fructihcare libereaza carnete de economie
Executa ordme de bursa
Servicm de
privitor la relatium comereiale romno-elvettene
ti
Swissdepot
Telefon 7 55

ZIARUL

GUS

ZIAR
APARE IN

8,10, 20, si 24

ORGAN ECONOMIC
COMERT, INDUSTRIE,
AGRICULTURA, STA

www.dacoromanica.ro

a med-th

MAGAZINELE GENERALE DIN

&

I I

SOC IN NUME COLECTIV

COLONIALE

DROGURI EN GROS

REPREZENTANTA UZINELOR FORD"


DEPOZITUL FABRICELOR INDIGENE

CONSIGNATIUNI, COMISION
AVANSURI ASUPRA MARFEI

INTREPOZITARI

32

ANGLO-ROMANA DE ASIGURARI

SOGIETATE

IN BUCURE$TI

VICTORIEI 98 - Telefon 67 65
CAPITAL SOCIAL DEPLIN
LEI 15 000 000
CU PARTIC1PAREA SOCIETAT1LOR

COMMERCIAL UNION" ASSURANCE


I THE EXCESS" INSURANCE
COMPANY LTD AMBELE
LA
LONDRA, CARI SUNT
REASIGURATORII

COMPANY LTD

SOCIETATEI BRITANIA"

CARI DISPUN
DE FONDURI DE PESTE 50 MILIARDE

www.dacoromanica.ro

b,

'

..'

www.dacoromanica.ro

252

M
Indust'

tetale

Capital autorizat Lei 25

Lei 20 000

Adresa

I I

BIROU IN

Fabrici In

Brasov
Valea Ulugreasca

CHIMICA-BUCURESTI"

once cantitate

de calitatea cea mai buna

ir
22

fof

pi

di

it

it

ir

ni

Pentru comenzi i
B U C U R E T - Strada

a se

Cmpmeanu No 4
0000

BANCA
MOLDOVA
SOCIETATE ANONIMA
CAPITAL

REZERVE LEI 100 000


CENTRALA

SUCURSALE

Cetatea
Leova
ANTREPOZITE

(Ackerman)
Tighina
Roman

AGENTIE
TELEGRARE

MOLDOBANCA

ORICE OPERATIUNI DE
SECTIE

Mrfun

DE

comision)
578

www.dacoromanica.ro

ARB1TRAJUL IN
apil este prima
de
care au aprut tnbunalele
dela barbane la

puten proprn Trecerea


a Jost insemnald
se

din

penttu

Ultima adunare a Societatn N


dupa
se renuntase la violenta indidreptul celui mai tare
mcheiata prin adoptarea proto- viduala
In dreptul international recursul la
colului de arbitraj obligator pentru
arbitraj
cazuri de conflicte apare
conflictele ce se pot
din cele mai
timpuri
State a readus la ordmea zilei pro- de
groaz
blema deslegarei fara recurs la arme ale istoriel probabil odata
pagubele la
de caracter omenirii de suferintele
a tuturor
razboawle Intre
care dau
international
pacifism legatura intima se pierde
Ce
arbitrajul propriu zis
toata lumea
din practica vietli in noaptea vremurilor Arbitrajul
recursul foarte des ce se ternational ne apare astfel caun comtace la judecata arbitrului
arbi- pliment imediat al pacifismului ca un
pentru evitarea grozavnlor

trilor m locul proceselor interminabile dintre parti

In dreptul prwat n raporturile


tre
arbitraml este o procedura
rapida de judecata
toate procesele
ce se ivesc inlocuind procedura
nara inaintea tribunalelor care dureaza
prea mult
enorm In dreptul
international
mai precis in
dintre State arbitrajul este
tr adevar o procedura rapida

Evident ca dela primele incercari


arbitraj pana la organismul perfectionat
se pregateste abia
prin
sfortarile Societatii Natiunilor este o
distanta egala
parcursa
arbitrajul privat judecata batranilor

dar spre deosebire de ceeace se


in dreptul prnat el constituie
o procedura
un mijloc
deosebit de procedura obisnuita

tinua
zilele noastre sa fie un
ideal nerealizat nu va
lipsit de
actualitate sa vedem cateva
interes

cifica pentru aplanarea

pana la puterea judecatoreasca organizata astazi in


societate
zata

justitia internationala con-

momente mai importante


straveche pentru lichidarea conflicte- arbitrajului nitre popoare

loi dintre popoare care este

Arbitrajul

antichitate

apare ca o procedura
Cele mai caracteristice cazuri de
exceptionala pentru aplariarea conflic- bitraj
le gasim
din antichitatea
telor dintre
ca
dintre po- civilizata
greaca
romana
Desi

poare

el nu este

de neobisnuit cum s

de

La Greci, nemtelegerile ivite mtre

doua cetati dintr o paguba sau


duse inamtea tribunalului
In dreptul privat arbitraml adica
care constitmau o adejudecata tertulor stremi de conflict varata Societate a Natiunilor cum am
n a fost la inceput decat prima for- spune astazi ingloband laolalta luma de justitie
organizata du- mea
grecesti
pa care
au aparut tribunalele cu
In relatiumle Internationale dmtre
puteri proprn Trecerea
dela cetatile grecesti sunt numeroase prede
penla
facut
vederile sau
arbitraml batramlor sau
aplanarea pacifica a diferendelo,
din societatile primitive

recurgea pentru judecata

la

se

De pilda tratatul de alianta dintrc

certurdor Argos

Lacedemona cuprindea o

www.dacoromanica.ro

254

obligandu-se umtatea morala a


sanul
de
partile, la cas de conflict
re- biserica, umtate sframatd prin pra,
obiceiul strmosilor la busirea
roman
invaziuuza

Judecata unei cetati neutre


barbare vedem deseori cazuri de
arbitraj, mtre capetele mcoronate suIstoria
a Greciei este
religios al lude
arbitrate date in cearta puse
dintre
Meganeni pentru mu medievale
mai vestit caz
Salamma,
difedin
rendul de
dmtre orasele tesa- este arbitrajul
Melitea

Pera,

cer-

care Papa

1493

VI

deslega cearta dintre Portughezi


pe tema stpanirilor
ros
Naxos,
lui Temisde curand
tode intre Connt
Corcyra,
sfar- tive in
trgand
celebrul diferend dmtre
imaginar de
Priena
Samos judecat de mteleptul frontiera intre ele
Un
arbitraj foarte cautat alaturi
dar redeschis la difente
de al
gasun
ultenoare
in
aplanat defmitiv tot
arbitrajul neutnlor tocmai la anul 138 hotrarile corpurilor constituite de
Universittilor itahene din Pea H cand
s au rosrusa Bologna
Padua
n
tit sub autoritatea Romanilor
apelul prtilor litigante la jurisconGreciei
sultii celebri
vremei precum a lost
Cat
puterrucd era ideia de
patru avocati in reinbitraj printre Greci putem deduce din Alciat sau
Fr njudecata
istonc Thucydide telegerea din 1546 dintre
care socoteste drept crim faptul de
pare a fi epoca in spea trata ca dusman pe
ce
sa
cial favorabila
arbitrajului
se
dupa cum
sfaramarea statului antide
lauda pe Pericle
sa
tic
deci
vechiului conla judecat arbitrald in
cept de suveranitate coincide
de a evita rasboml peloponesiac
crescand a bisericit
La Romani ideia aceasta pare fi fluenta
morale a omeniri
fost
chiar daca
prefe- refacerea
autoritatea
Recursul la arrau
pe arbitrii
conflictele sub
este mat mult decat
altora Pompei a numit arbitri intr un bitrajul
un recurs
consimtit este ceva ne
conflict de granita dintre
decurgand din comandamentele
meni
citeaza o sentint ar cesar
umamtare ale religiei crestine in neintelegerile Romanilor
pa
apelul la judecata jurisconiar
vede chiar
accentuaterventia colegului feciahlor la declacaracterului
al arbitr ijuratia solemna de rasboi de catre Ro- rea
rezolvirn prus
a nemani o ultima incercare de a evita lui
de ordin international
varsarea de
prmtr un
Cazuri de arbitraj la popoarele
Absolutismul monarhic
tichitatit se
acela al
citeaza
reforma
stingheresc
lui Cyrus care a recurs la

turilor religmase dintre

conflictul ce
desvoltarea arbitrajului
avut
dupa
CartagiPermadet de
a arbitrajuka
nezii prefera
mdecata
u urmeaza declinul cand
bitrala
conflictele
regele
se refac odat
constituirea manlor
State
urmare
renasterea
de suveranitate
In Evul mediu
de acest element politic,
regele

La popoarele barbare din Evul

zilor

forma religioasa atmge prestigiul Paoferta de arbitraj a


recursul la conducatorul din
Lombarzi spre a se evita Roma al crestmatatii
diferendele
internationale
de a fi o so-

Intre regu Scandinavi Magnus

nut
apoi
rani arbitraJul

dot

Dar
de nu

necesara
viata

Epoca

revo-

natura monarhicd
inlocuind pretutindeni absolutisce suprematia morala a Papei
prin forma constitutional concepca
suprem al crestinatatii reface tul suveranitatu perde ceva din ri-

www.dacoromanica.ro

255

se accentw iz difentele State se desleaga in sanul


Consilmlui federal
mare impulstune capta
de
Renasterea arbitrajului
international propnu zis
clauza compromisorie
Jay,
sugeshunea
la 1842 pentru introducerea clauzet
Nouile forme
de wata
tratate Potnvit
htica parlamentar desvolt constient compromisorti
in masse dormta de a evita, pe cat cestei clauze la mceput prevazuta
generalizat pana a fi
se poate
ca
pentru pres
toate tradeslegarea conflictelor Internationale astazi presupusa aproape
once neintelerenaste
viata
sub tatele
aphforme
tendinte de perfec- gere iscat din mterpretarea
carea acestor acte Internationale intre
tionare
semnatare se va aplana
am
sa stabilim un punct
la arbitn
de plecare o data fixa
noua
In sprinnul sugestiei
s a proepoc de desvoltare a
ternational, apoi fara mdoiala ca ar dus la 1873 celebra motiune a Camerei
italiene votata dupa propunerea matrebut
incepem cu celebrul cas
Mancini
care guvernul
1794 intre
Statele-Unite dife
era invitut s insereze clauza
rendul de frontiera pe
raului
compromisone in toate tratatele
Sainte-Croix
Canada
Luand acest
celebru ca conventiunile Internationale ale acelut
punct de plecare, trebue sa adaugam Stat
Generalizarea acestei clauze din conperfecttoimediat ca desvoltarea
a
narea arbitrajului pentru deslegarea ventiunile de
astazi chiar
de departe
conflictelor Internationale se datoreste mers
tratatele politice de pace instituesc
mai ales popoarelor anglo-saxone
giditatea antica

sub forma suveranitatli

arbitrale mixte pentru


urmaton numarul cazunlor tribunal
creste repede
aproape decarea diferendelor rezultand din
totdeauna gasim
din prtile plicarea sau Interpretarea de catre
rti
care recurg la
arbitnlor era
republica nord-asau
Spre arbitrajul obligator
Trecem
peste alte multe cazun ceCongresul pacit
Viena (1815) lebre de
ca
intre
face de asemenea o frecventa aplicare Statele Unite
al Curtei de
pentru chestiunile de
a
Casatie din Paris intre Franta
portanta secundara ce nu fuseser
caragua al marelut internationalist rus
zolvite prin actul final neintelegerile de Martens intre
Olanda
Te- etc etc pentru a ne
dintre cantoanele elvetiene Un
asussin
matene vamala soarta
pra clauzei compromisorn
a
de
sucparti din datornle
lut caracter dat arbitramlui prin
cesiunea
de Bouillon, etc sta
de ar- Un exemplu practic va inlesm
Cele mai numeroase
vre- gerea chestiunti
din Europa le gasim
mea aceasta mai ales
conventia
matitlor pnvitoare la daunele de ras1874 care cuprinde in art
pentru a caror lichidare evident 16 obligatia generala pentru
ca nu se putea recurge din nou la nataru de a se supune
arbiforta armelor Caractenstica acestui
in once diferend s ar naste din
moment istonc
matene de arbitraj interpretarea sau aplicarea
o regasirn in oarecare masura astazi
Cu
cuvinte clauza
dupa o confennta de pace mai mare promisone ridicat la mare
decat congresul de Viena
prin motiunca Camerei
din
Tot un
gsim in sanul con- nul precedent este admisa
federatim germanice unde neintelege- ta de toate statele semnatare ale
In

de

dintre

suverani

conventiuni Internationale

de

era cea
sa fie rezolvite
institutia austrecare, la nevoe
Dar din art 16 al
mai
cuit printr o Curte arbitrala conform rezult ceva foarte important obligadeciziei
din 1834
1866
a tuturor semnatanlor
unitatea germanica facand un de a se supune
arbitrate
mare pas
nte
dintre
urmare sub forma de clau,a

www.dacoromanica.ro

256

compromisorie arbitraml in 1cc sa fie


o procedura
strict limitata
specifica dela cas la cas facultativa
depinzand de asentimentul
al
in conflict devine de odata o procedura generala obligatorie pentru anumite cazuri de conflict

in conflictele dintre State este consacrat dupa tratatul din Bogota


manifestarea impozanta a conferintei

din
pan-americane dela
1889
proclama principiu funda
mental in dreptul international

ce s ar ivi in

concretizare in acest sens unica


indata ce un asemenea conflict, pana astazi in lume, gasim in Conprevazut
clauza compromisorie s a stitutia Braziliet care stabqeste obhpartile sunt obligate sa recurga
de recurs la arbitraj in toate
la procedura pacifica a arbitrajului diferendele Internationale,
de
s au legat contractual dela a se ajunge la rasboi
inceput

prin urmare nu mai pot

recurge la intrebuintarea forte! adica Conferintele de pace dela Haga


de pace
prima
mai pot face smgure dreptate, In
dela Haga din 1899 stabilind textul
prin rasboi
trecerea dela arbitrajul fa- conventiei Internationale pentru
cultativ la cal obligator se face foarte narea prin mijloace pacifice a
lesne prin clauza compromisorie care rendelor dintre State a incercat, fara
se desvolta in
se gerieralizeaza
succes sa duca mai departe problema
masura mcat in locul unei simple clau- arbitrajulm obligator
ze dmtr un tratat de comert sau de naIdeea obligativitatti
a
vigatie avem tratate
de arGermaniet
a
obligator

intre doua sau mai Statelor care au secondat-o in sanul


confermtelor dela Haga atat la 1899
cat
la 1907
Tot ce a putut face - nimic in
plus peste ce realizase pana

multe state pentru anumite categorn


de conflicte ori pentru toate fara nici
o exceptie
Nu-i
sa intram aci in amanunte
asupra diferitelor formule de exceptie
dela clauza generala de
obli-

-a

internat
conventia votata de
gator intre State Vom mentiona to- prima conferinta
art 40 netusi ca la 1880 se realizeaza pentru modificat in a doua conferinta de
prima oara ceeace parea
pace
care spune urmatoarele
practica

textul art

19

se inchee celebrul tratat dela Bogota


Independent de tratatele generale
de arbitraj obligator intre republicele sau particulare care shpuleaza in preColumbia
Chile pentru absolut toate zent obligatia recursului la arbitraj
conflictele fara
o exceptie ce ar pentru puterile semnatare aceste
ivi intre ele
rezerva libertatea sa
In ami urmatori pract ca
fie
fie dupa ratificarea actula
arbitraj obligator intre State se de fata acorduri now
sau
generalizeaza
n Europa desi se particulare cu scopul de a extmde
mentine exceptarea unor anumite ca- arbitrajul la toate cazurile pe care ele
de conflicte - zise polit ce vor socoti posibil sa &-le supuna
spre deosebire de cele strict
Cu tot insuccesul aparent al
ridice
dela Haga numarul tratatelor
In fond cele mai grave conflicte de arbitraj obhgatoriu
State
capabile
la deslantuirea ras- creste intr-o masura neobisnuita chiar
boaelor fund cele politice in care sunt in Europa mai ales dupa
intere- dintre Anglia
animate onoarea nationala
Franta
la
sele vitale ale Statelor este evident 1903 care, prin exceptule prevazute
ca generalizarea arbitramlui obliga- a servit ca model de imitat celorlalte
tor
exceptule de mai sus
State europene
semna prea mare lucru
cauza
La pacea
pacii Cat priveste conflictele
dice propriu zise nascute din interRepetam ce am mai spus exceptia
pretarea sau aplicarea unor
dela arbitraml obligator a
in care se
arbitrilor un text pende caracter politic s a mentinut
tru a aprecia pretentiile parfilor este
gravitatea acestei excepti
evident ca acestea nu stint cele mai
facut dovada la 1914 cu prilajul
ca rareori rasboaele pot Isbucrurit rasboiulu mondial Intreaga
grave
isbucni pe urma
de tratate de arbitraj obliDar principtul arbitramlui obligator gator pentru conflictele juridice a

www.dacoromanica.ro

RLMRNRCH ,RRGUS

257

servit la
de 1914 ce rezulta din pact,
intrucat, precum am
spus
accentuam din nou, tocmai este instituirea procedurit de aplanare
prin
conflictele , politice sunt acelea care pacifica a conflictelor

duc la
Conferinta pacu din 1919 n a
drsnit sa treaca peste distinctia
sica dintre conflictele
cele
ingloband prin pactul Sociea de
nare pacifica toate
fara
o exceptle Caci art 13 din pact

precizeaza obligatia de recurs la arnumai pentru diferendele ce sunt

parerea partilor
de natur ,
conflict sa primeasca o deslegare ar
bitrala
precedentul art 12 face
distinctia neta dintre cele doua cat
recurs pentru aplanarea pacifica a
diferendelor cand
obligatia
membrilor de a recurge
toate ocaziumle fie la procedarea arbitrajulut

recursul la Consiliul S
, spre deosebire de arbitrajul care este propriu

deslegarit conflictelor juridice Pact%


prevede in mod general
de
a recurge
anurntte termene la o
procedura de
pentru
tarea rasboiului desi calea spre acesta
ramane deschisa
epuizarea
loacelor stabilite in pact
In sfarsit,
aceasta din
pentru rasboi a
ultima

adunare a S N dela Geneva sa fie


Protocolul de

prinde tocmai cadrul


pentru stergerea
flictele jundice

obligator cu-

elementele
dintre concele politice
sco-

pul de a supune judecatu arbitrate

fie la examenul Consiliului


toate conflictele Internationale
Singurul progres
de situatia
ND
o exceptie

STEAUA

SOCIETATEA ANONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLULUI

BUCURESTI, B-dul Carol I No 5


Capital social

Lei

vrsat

000 000

RAF1NERIA CMPINA
Capacitate de lucru ca

tone

FABRICA DE ACID SULFURIC

- CAMPINA
an

de EXPORT

INSTALATIUNE de REZERVOARE

ORIENT :
CONSTANTA-GIURGIU-BUDAPESTA-REGENSBURG
REPREZENTANTA PENTRU

FABRICA DE LAZI & BIDOANE - CONSTANTA

Steaua

Agenha Constanhnopole
REPREZENTANTA

STEAUA ROMN" (British) Ltd


Angel Court, Throgmorton Street, London E C 2

Steaua Franaise, Socit Anonyme


280 Boulevard St Germain, Paris (VII e)

CITITI ZILNIC

ORGAN ECONOMIC
FINANTE COMERT
AGRICULTURA
STATISTIOX JUDICIARE etc

INDUSTRIE

17

www.dacoromanica.ro

ALMANACH

258

SOCIETATE

DE ASIGURARE IN BUCURE*TI

1871 -

de
Rezerve
Diverse

30 000 000

22 731 451
126 372 212
2 306 313

virsat

Lei 181 409 976

Deune pltite

1923

In

119 419 810


555 212 525

Dacia
este Societatea cea mai veche
mai puternica din
persoanele cari o conduc
tars Trecutul ei tnsemnatele sale capitalurl
dau asigurataor oele mal depline garanta pentru asigurari
de
In ramurile
Transport Viata Accidente Furtun
spargere
anume In
cele
prielnice pentru asigurab
se dau de
la
In Bucureati la sediul

Str Wilson No 3 sau la agentale principale din Str Stavropoleos No 15


Pasagiul
No 5 In judetele la agentille el din
tinuturile
urmatoarele
Arad Str
Ferdinand No Et.
la Banca
Str I Flondor No 22
No 23 Chi
Str
Martin la
No 34 Cluj Calea Victoriel No 27 Dicio
Banca Comerciall
Industriala din Vales
Oradia Mare
Banca
la Banca
Satu Mare

Banca

Banca

la

BANCA COMERTULUI
SOCIETATE
STRADA

No

000
000
145 325

CAPITAL SOCIAL

EMIS

Adresa

LOMERTBANCA"

Telefon No 335

FACE TOATE OPERATIUNILE BANCARE

www.dacoromanica.ro

259

DREPT

LEGISLATIE

DIVIZIUNILE

INSTITUTIUNI FUNDAMENTALE
de HURMUZ AZNAVORIAN

Viata de
al popoaielor a creiat
disciphni distmcte de drept,
le-am mostemt din dreptul roman Dreptul public di eptul
Grupul social
ca
are mfnute
necesare
solutium
fiecare mdivid in parte raporturi financial e
Dreptul public
(unpozite) raportuli administrative (functiunea
rapoi
economice (intreprmderile de
chile
ferate, navigatia) Grupul social, la randul lui se Imparte
grupun
pe

ele la iandul loi creiaz noui raportun de


urmaie, vom
au
de Drept le
confhcte cu aceste
sociale,
din
numim persoane jundice morale, intre ele sau
ele cu indmzu, cevom ajunge la iegulele Dreptului
particulan ai unel
spie a le rezolva
Dreptul Public
definitiune mai
ne-o
ci
raportunle de drept, in can Statul apare, nu cu interese
ca repiezentant al puterei publice,
sa
mtenoi,
organ de gmernmant mentmnd oidmea, organiz md servicule
iadicand inipozite etc
eptul public, la randul lui, se imparte in mai multe ramun
Popoaiele, cand au ajuns la olganizarea
eptul
de stat, au avut
fixeze norme generale
fundamentale de conduceie
eptul constitutional nu
apaie
cu regimul constitutional, ci mult
se diferentleze
s se pstieze
cand oiganele statului incepusei
puterea tiaditiei
constitutional apaie mult mai taiziu in
statelor, al
rui
mteresele fundamenun echilibiu
principal e
tale ale statului
indnidului E, cum a spus
o
politica,
asigurarea
Intr un medm de oidme
De
numele actului pe care
repiezentantn poporului Pact
fundamental
Adoptarea puncipiului celoi trei puten mdependente sau
dente a executnului, legislatorului
eo
de a
nu scopul suprem al Dreptului constitutional
Statele moderne sunt caiactenzate
egimul admimstiativ cu care orgamzeaz serviciile publice Afacerile
pe
grupul social sau
sociale
mai
judetul, plasa,
detasate de stat, cum ai
un regim
muna, le face particuhnlor, sunt inci edintate,
trativ unui coip de functionan,
se
cu adrnmistratia
Acest corp intermediar e numit in mare parte de guvern, iai in
parte e electiv
se pot
loi, legile
pe Stat, judet sau
mijlocirea justitlei Cci
administratne sunt
ele
in$ile
Adnunistratia pubhc6,
consta In executarea
geneiale
o unitate
ale grupului social are la
meige din diviiune
in divizrune,
la
Astfel avem Statul, judetul plasa, comuna
(judete, comune),

din local cu

De cate

Apoi stabilimentele publice


fine stabilimentele de utilitate

www.dacoromanica.ro

RLMRNRCH ,RRGUS

260

apaie ca

La acest iegim qdministiatn, Dieptul


a
eptului public care
legiloi
coipului de functionaii,
sanctiunkle in oidinea contencioas m
ment

publici,

nolale de lege

de

egula

Dieptul de a pedepsi apaitme giupulm


caie
inteiesul de a
Metoda de

te
cu
pietale a
a diep
tului pinat, a cie7ut
te
Di eptul penal n
face
din dreptul public Totu5i, la inceput a
di eptul de a pedepsi, in
forma unei actium pinate in caie inteiesul geneial de
n
ce

Cummalul
putea
scape de
Dieptul penal
ale

sau cet itea nu


pedepsit de iudele
sau omol
din amestecul
al sentimenteloi omului
In
team a s
se
a
pentiu a
s nu

ma sau delictul
la
dezg
In al doilea i
pentui ciimmal Societ
nesti exalt viata,
ciimmahloi in s
e un semn de scA_
deie a
i de descurajaie
i7olarea
in

stinct a celui cale a mmicit o


In al eilea r mcl, 51
fnceputul civilizatuloi
Dar, cum spuneam,
de

a fost singulul sentunent dommint la


7

ca

omenesc ale
lui
sentimentele de
anitate
de
dintai

sus st

De

coiectivul adus
Aceste colectme
t
in
penale
presia
a custalvat in
institutium
giatie c'dioia,
piimesc
crimmali oil
de pedeapsA,
depse
mici
apai e
ile
Astfel au oiginizat
stantele atenuante,
inuind etent aceste
oil
de Diept
pot mentine in s
oameni
numai din
datont unor
e,
de necesrtate qbsolut t de
au
se mentie un echilibru peifect
Inti un stat oiganuat, tiebue
ectn
eneigie au
institu
tendmta e sa se puie in
tium noui,
cliora, un inculpat, poate s mentie libertatea,
anumute
de indieptaie,
sub contiolul justitiel
ougam7ale tipic o
SUSPENDABEA PFDEPSEI, a
Legea
ewer din 1891 Inculpatul nu
de
legea
se
pedeapsi el,
celui condamnat ms, in
pedeapsa
la comitemea unei noui
2 LIBERTATEA CONDITIONATA, e
damnat e pus in libettate,
condittunea
doven de

ea lui in libeitate
ce

DIN

fizice
n

fie

la
APSA a

pedepsei

de

de umanitate
in
esul
it morale
Toate pedepsele se dau
numele statului
fie pedepsit, tiebue
se
Begulele

se

este a

it

ea unui

inculpat, se cupund in procedula


pu
nu
chetului
ictiuni se pun
de victima
ca
sunt
peisonalitatea
a omulm, nu pot fi
puse in
fr
intul
ce
actiunea
nennoiat, sau calommatul poate
a
stinge actiunea pubhci,
impotrna
mintstemului public
In once actiune
se poate
l
pentru piejudniul sunurnai pe

www.dacoromanica.ro

RLMRNRCH ,RRGUS

261

ciima sau delictul

cale nu mai
sau
a amnistiat

a ales

In penal

eptul
se
Daca,

o
pane
delictul, victima poate continua
taxa
a fi obhgat
Inculpatul, achitat de o

sustie pietentimule sale


pentru pretentn
de parde fond nu mar poate
in ce prneste pedeapsa,,
instanta de apel niel in

tea

niel
repiezentantul Ministei
Se poate face apel
in
singui

a fdeut apel sau iecui s in Casatie


partea
pentru daue la intractiumle poin
de Ocol Apelul
pune

de

se

miscaie

public

penali

i el public prnat Re
diplomatice, tialate
iegimul
atacul
dieptul
cdiute sub ocupatia
etc, sunt atatea
can au
poate

poll

latiumle dela stat la stat,

dreptul de
mentat in

public E

de Di

nu totdeaum se

spunem

sanctiune Liga Nattuniloi, paie


Diept care
cestoi sanctium, atat in ce
provocarea

leguli

e
ma

cat

ile

unos

numele de Di

cute

in ce

morale,

loi

surt ieglementate de Di eptul


Stat, nu ca
ezentant al puterei

ezentant al
sale
toate cu principille di eptului
at
uneon e foaite glen
E drept
gestiune si Stat putere publica, dai

stai e

ea
se i

se faci

sunt

speta

dec it

Dieptul pnvat
imparte in trei
in subdivizium, uncle de
a cea mal

Statpot defint

nu

la randul

grupe,
ca

a dreptului

at

se
foi mand
eptul civil

0111

asa nsul Mept

e
al unei
In Di eptul roman, dreptul civil se aplica numai
utilwau iegulele din Dreptul
locuiton

nilor

gintiloi Romami eau at


Di epturt
Dieptul civil, astfel cum il
p
la codificate erau impra5hate
nu

cati

ei au
Legile

se putea da o

civile

in Digeste
a eptul oman
din
de la
la 1772, a ldsat un tiatat complet al dreptului
in
se studia, pe
separate, tolte matenile cnile Din acelsti
a n iscut
Consul al
codul civil al lui Napoleon,
era, la acea
Fondul
Un profesor

comun

navea decat 32 de am
au
pul
Codul civil se compune din 36
in Martie 1804,
gislatief si de
tie 1803
au
eptul
36 delegi intr un cod unic numit
al onceuloi

2281 de aiticole

a tradus de toate
Cele mai multe din ele, au
ca
Acest cod

nbsein

gi

europene, eu

reguli de
la traducerea codului civil
Cood
loman (4 Decembne 1864)
Muntenia Codul Caragea, mtioduse in
Codul Calimach

deoselmi locale

Fianta, sub auspicille legilor

a'

de di ept,

in romaneste si
la 1817,

codul

www.dacoromanica.ro

din 1811

ea

de mn limba

262

civil
s a pus in vigoare la 1
1865
Din cauza acestui fond comun,
legislatia europeana, e posibili o
nificare a dieptulm pnvat euiopean
Codul civil e opei a de
a trecutului cu
Ideile dommante
leNolutiei umanitare
egalitare fianceze din
de Codului
1789, De aci, urme calacteristice
Oiganizalea familiei a
pe
Astfel,
nu mai sunt redactate de preoti, ci de un. ofitei de
tele de stare
un registru
toate actele
e conside
ca un contract pur
In
al succesium
Codul civil impune un tratament nguros egal Toate eraihnle feodale
au dispaiut
n fine Codul
culatia bununloi, caie a per
consohdarea marei buighezu
Codul civil nu cuprinde azi intleaga legislatie
Matern
Legi ultenoare au completat continutul codului
modificat fizionomia Ins_si juusprudenta a
in a
sens
and pe alocurea
ci eind
e
macar mentionate
Cod
de Drept civil,
nu
Imbogdfzrea
Dai, din cauza inceputului
moderne, a
a se

trata asupia unoi rnatein extiem de interesante


Astfel

Perso
de

ac-

Peisoanele moiale sau jundice, sunt peisoane fictive,


aproape
cari au
capacitate a peisoanelor
fizice de a contiacta,
deci de a se obhga, atat cat per
jundica, giatie
mite fictiunea E o
se

poate ajunge
o proprietate colectrva, caie
autonomia
individuale (Plamol)
Ele se mai numesc
peisoane mile sau stabilimente de utihtate pu
sau
Toate
din
conceptiune
In
piactica,
societati anomme sunt peisoane
fictive, moiale sau juridice
pot sta
judecat, pot contiacta, prin ie
loi,
e
saicina acestor fictium
S a criticat
conceptiune de fictiune a
jundice,
ceaita e pur doctimai Fapt e
Codul
a
asti
important
pentru
roman ne a dat
wanele
idice propublicata in Monitorul
ni 27 din 6 rebruarie 1924
Regulamentul de aplicai e a
u persoanele
legen
dice
In Monitorul Oficial ' ni 87 din 19 Api ilie 1924
matene e
de lege la noi, pe
in
e
faza
contimersa
aci de opiietate, propim zis nu e de
Desi se
i
de
e
monopolul a unei opeie
irtistica cat vn
aitistice
a unei imentiuni industnale Totusi
materie cal e constitue
unn, unicul
element de activ din patrimoniu, a fost cu
In
au
legi speciale
la noi a facut iecent o lege cale a
glementat uzul acestm diept (Monit oficial
Alma68
1923)
nahul Aigus, 1924, pag 314)
Numele patrommic nu poate
fie obiect de propne
Propru
tate u
atunci
inimpoiat
un nu
me comercial El nu e mci cesibil, mci transmisibil A

ceasti matene, in paite, a fost reglementata de o lege


a numelui S a stabilit hi acea
numele apartine cui
prin faptul
face paite dinti o familie
nu se
baza succe
slunei la bunun Se tiansmite
efectul
Pun urmaie, nu sunt opozabile unui mo5tenitor tranzactiumle
Deci mmeni nu poate
acte de

www.dacoromanica.ro

ire la numele patrommic

patrommic

ARGUS

263

oblige pe mostemton, chiar


se
un fond de
cunoscut sub acel nume Utilizarea de
cesionar a
tiebue
se
atat
e necesar ca chentela
de cesiune In confhctul dintre cesionar
ace4tia din
vor triumfa
Emblema e semnul
al
fond de comert
Ea serveste
indmdualizeze fondul de comert
legea
societatile anomme nu pot
embleme
Emblema devine o ploprietate particulara
prin uzagm, chiai
registrele de fume ale
nu e
bunalului Inscrierea are un efect declarativ iai nu atributiv
nu cade
public, decat
e abandonata de comerciantul
e a utihzat-o
de o
abandonare trebuie fie
care
lase
nu e efectul unet forte majore Atata vreme
e
un
cu o
nu se poate voibi de
domemul
public Uzurparea emblemei, e pedepsit de legea
de cea
bligat

capteze chentela
desflinteze emblema

de o
daune pentru faptul de

n a luat o
in favoat ea credi
Codul
tonloi, pentru a olganiza pasivul
debitor
Un
debitor comercial, de
ce
e
pus
a
tuturor creditonlor
fata
masei fahmentate, a activului
Un debitor civil - datoi
poate ori cand
un cieditor,
dauna
frauda drepturilor celorlalti Nimeni
poate controla averea gestiunea
In ultimul
se
n civil institutiunea
s a propus ca
limentului,
se eieze, cu alte cuvinte fahmentul civil Sunt
au adoptat
institutiune, sub foima unei
lichidare,
entru
legea concurso de
Spania
Austina
Deconfitura

legea din 1899, Germania, cu legea Koncurs-Ordnung imperial&


1862, Danemaica cu legea din 1872, Noivegia cu legea din 1899, Elvetia,
legea
1899,
cu legea Koncurs Ordnung imperial&
1877,
la 1898, Anglia,
la 1861
procedun dis
tincte ,
pentru
, bankrupcy pentru debitoin
comei
a umficat proceduia falimentulul la 1883, Statele Unite au
decat o
lege a fahmentului din 1893,
civililoi
ciantilor In
la
un
al fahmentului pun
legea din 1893

Adoptarea fahmentului civil va avea


urmaie stabihzai ea cieditului particulat, efectul social
moral va consideiabil Nu e permis
unui orn,
sfideze pe ciediton, numal pentru faptul
nu e comerciant
Sanctiumle fahmentului, ca
piocedui a lui, voi cuminti pe debiton
voi asigura pe ciediton
Codul civil a stabilit
mant, tiansmite de drept propnetatea,
mai fie
de predate
de vanzare
fund supuse
fiauda era
Abia la
1855, cu o lege
a olganizat transcrielea, care face opozabila
chiai anterior, actul de
opnetatea
Chiar o
de primirea
parte a pretului, se poate transame,
pe
acest fapt
de once act de rea
a
vanzatorului, cale
vrea
mai
altuia, acela
donatiunile trebuesc transcnse, ca
aporturile imobiliai e
Transcrielea nu
nunic la vanzare,
ea face opozabilA tertiloi
de mutatiune de
opnetate La tiibunale
registie de transituatia
a unui
scriptium, unde se poate
Codul civil n a luat mci o
de pubhcitate pentru mobile Aci,
pus
piesciiptia mstantanee,
pe
posesie, de once
tea unui alt
cu titlu mai vechi
revendicai e din

www.dacoromanica.ro

264

civila

a eptului pnvat e
e un capitol al dreptului

vil,

Pioceduia
Nu e de ajuns1 pue In

dreptul
tiebue
ca cineva
apele, cand e atacat, In fata
sau
fontiebuiesc iespectate pentru valonficai ea sau
Regulele
La Romani, pi osunt ieglementate de Pi ocedui a
de Di eptul
11
cedma era rndivizibil
atiurlea s a fcut mult
fiancez sub I udovic al
sub Colbert,
mai
care
unificat procedura
In
Nu e o necesitate absoluta de a supune aceste reguli unor disciphrii
a pane
e
de fondul dreptului,
unele matern au
reglementate In codul civil, unde
dul dieptului se
cu pioceduia Divortul, adoptiunea, absenta, suctesiunile, purgai ea
Procedui a noastra, ca
cea francei,
reforma din 1900,
texte can au oi ganuat
vecinc

de

pi ocedm

Refereul

pi ocedura

alonfice un diept, introduce


acest drept e in pericol din
atunci se poate adiesa Pie5edintelui
66
ia o msui pro'
nalului, pe cale de repaitine,
pan
tian5aiea
prejudece fondul dreptului in
zone,
art 66 bis din Piocedura civila, ins
fondului Acest diept
face paite pre5edintele
urmatoaiele conditium ca tribunalul din
el competent a i e/oh a cerei ea,
fie
solicit ordonanta,
s fie
ar mtiodus pe cale piincipali, ca afacei ea
fie
preludi
51
ncol in
sumar, pi ovizone, se pot admite toate probele
in
de
ept comun Pentru
solicitat de la alt Pre5edinte, 01donanta piezidemial are
luciului judecat nici
nu
se poate
o atare autontate la instanta de fond
sau

or d

tea

o actiune

apel, la completul tribunalului, ca


in Casatie,
diept de o
se
art 151
Intreaga
atie
eo
a legmitorului din 1900
la 1900 piocedura giaioasi. eia
in
roceduri
mci o
se tseau cateva
gritioasa
de spet Ea a
olganizata de legiuitoiul din 1900
104 roc
Actul
lipsa
se deosebe5te de cel contencios,
e elementul esential al
es contradictoi Nu lipsa de
de
matein
mteres de fond
o cerere, nu
deplaseze o valoai e dmtr un patrimoniu in altul, actul e atios completul
tribunalulm e competent
ie7olve In conflictele contencioase,
cu efect declaiatrv un diept existent in patiimoniu, in baza
conflictele gratioase tribunalul atibue
cesiunei sau a conventninei
diept, el
eptul, in viitutea puterei lui imperium' incuvim

in baza unui drept o


in
de asiguiare, de sechestie de asigui are de urde venituil, de autorirri de a se vinde mobile dotale, de a
ndica sume de la Casa de Depunen, sunt alte giatioase, cari nu necesit
o contraziceie a fondului dieptului Aparent numai,
se define5te
lipsa unui contiadictor
dac
vr un mtei es, poate
prin apel de cel mteresat In termen de 15 zile de la comunicaie
fi
art 151 oc civ
diept de opozitie deci se
In Apel,
de
luate
definitive, in sensul
epuizate
atac, ele nu se mai pot modifica in mci un
Dar ca
ce
asiguiaie ele
pan
tian5area fondului piicmei
mnui

Dreptul
comercial

regulelor
de modificarea dela 1808 a
merciale, exista un regim unitar al dreptului pnvat

Dreptul comeicial, denvat din statutele italiene, luase


XVI
o
azi,
rmanea totusj dieptul civil
XVIII a Baza dieptului
violarea legei chile,
matene comercial e motiv de casaie

www.dacoromanica.ro

265

vat, azi

Ceeace

de

entul e pentru unificai ea cu

e a acestei vimuri de
eptul

eptul

ept

face din el un drept a

parte, profesional, e fahmentul cambia, teoi probei,


,
vor
adoptate de eptul
fuziunea a
imetei ea
cunosteau o institutie similai
Bunua ci
posesiunea averei debitoi
b9o-889
adjudecator
se vindeau unui
e
incetarea
e un
Falimentul
de
mstitutiune pune sub contiolul justniel. activul
comerciant
ea
nu probitorului faht Fahtul
de
de comel t,
atie procedui de
prietatea El e numai desezizat de
, se conti
ea
in mod rigui os
prezentate,
frauda
coniventa cu cieditoi
facand
mai
Primul

rezultat al fahmentului e mentmerea


a cauzelm de pi

sub

ipoteci), administi atia activului


apai tine dela
e smdicului falimentului In chipul acesta nimic
poate
atie
din activul
nu
a
ioadei
suspecte definite de lege, se
toate opei atiumle
a dimmuat activul, prin anwijamente fictive
chivoce,
in
reale
Cambia e un contract tip comei
ticulantatea
lui
In
pun gui siu andosament,
din
o
de consecinte speciale,
moneda Cambia
du
insti ument de edit

titlu formal, in sensul

de

el se

in

el

270 c corn ,

ceste con-

perditium de
sunt Data,
ea de cambie siu
de
soaneu sau firma
clauza la dm,
persoana tiasului
a scadentel, a locului
semnatura
Art 273
hpsa acestor
esentiale
momentul
et cambiei, exclude cahtatea
Jurispru
efectele speciale ale
lipsa
numelm
sau firrnei
denta a stabilit
a
e se
tertru,
tmului, e o
de
Aceasta e, ceeace se numeste in
in alb
dovedi
constitue exceptiuni personale primului beneficial,
Celelalte
iise,
trebuesc dovedite, confoim art
c corn , cu
de

solutiune

de un altul de it
cambia e
euvintele bun
se adaoge la
u
suma
e se
Aceasta e o
poate idica ori
posesoi al cambiei
Inopozabilitatea

ul

obat

personale

de

ca

in litere
e se

de

cambiet e originalitatea acestui instiument de edit


acestui contract nu e bine cunoscut i In
un caz nu e
Se
e
a
evul
fie in
dul
fie In

Internationale
din
avantaje
u meclamantul comerciant e posibilitatea
a pi obei
oba testimonvtl,
da
e e exceptionala
matene civil, e iegula
matene
Actul
is e cerut
mod eu totul exceptional penti u contractul social
conti actul
I

regulat tmute

industri da

atat

uneon din

comei cianti

ea economica
opei in secolul
al XIX a, s a creiat o
a parte, omogena
unitatea chestiunei sociale care
la baza
legislatia
Ea
uegulele sale
(civil
comercial) cat
din dreptul public,
F

www.dacoromanica.ro

matiune

,RRGUS

266

S au creiat, de
catedie speciale la Facultatea de Drept, pentru
studiul elementelor disparate a acestei
a
e de formatiune iecentd,
o
e
mal
de
studiu,
de cat o disciplind
comp ir
a parte El tinde la interisificalea studiului dieptului
privat national,
anahza fondului comun legislativ
S au
catedre la Univeisitate in acest scop
a dreptului pnvat
Aceast
se
de relatiunile de
Dreptul
interes privat
paiticulani
apartin diveiselor
nationalitdtl Fundamentul lui e teorm nationalitAtei de
se
de confhcte atrimoniale
o
unde
e
nationald
In baza principulor cuprinse in el
cunoaste strmului dieptul de a valonfica anumite diepturi Cu
cele nationale Noumele,
ocazie se pot ivi conflicte intie leg&
de
se pot gsi In Dreptul international
pentiu solutlunea
un
e major sau minor,
cum legea
nationald regle
matene Legule de
mmresc pe national
pietutindem Forma actelor, e stabiht,
se va supune
unde
redactat,
fort
tai locus
In
actum, e o
stabilitA in
discuplina
Cea mai mare parte a
Dreptului inteinational pnvat
fost
reglementat pe cale de conventil inteunatIonale la
ca divortul,
succesiunea, capacitatea E voiba
se reglementeze la fel
fahmentul
cambia

Comentarii sumare a

legi noui din 1924

legunuri
a substantelor
,
apartm
2
substantelol idma.se la duspoznia
rului supiafetei Exploatarea, pe tetenurile statului se face in baza
permis special in limitele
perimetiu rezervat Acordarea peimisului
deci et
drept la obtmerea concesiunei Acest permis se
gal Se
amimite conditium de aptitudme
de
nu
de exploataie
se pot transforma in
Aceast lege a transformat natura
a dieptului de concesium
mobiliar a fcut diept real unobiliar Sondele,
anume din drept
ca
celelalte obiecte ascesorn devin mobile
ce
concesiumle
date de stat, nu se pot lua msuri de asiguime de cleditoni concesionarului Pentru celelalte concesium
in vigoare
t 56 din legea
peimite
ce
de asigurme
at a exploatrei cat
de idem de
Intueaga lege e
a personalului technic utihzat de
titularh
tueprindern trebue
anumute conditu de nationalutate
partucipale
la caputalul investit E o lege cu caractei pionuntat
national
Persoanele jundice de drept public se
pun
pentru
de
lege Societtile existente
prevazute de
rswinele
comeit
alte legi vor avea personalitatea
poit acelm legi Se disting persoanele
de
public de acele de diept privat Aceste din urma
peisonalutatea
o deciziune a tribunalelm, cu o procedurd
Tribunalul
nu Intiuneste
ditiumle cerute de lege, poate supune asociatia sau fondatm la un termen
de Inceucare (stagm)
cale tmip se poate contuola activutatea asociatiel
Ar fi adevrate asociatium de fapt Constutuirea unui fond initial e o
conditie esentiald pentiu acoidarea
Nu a adoptat sistemul
din
La noi
sa
nevom unui
mal eficace din partea organelm
Persoanele junduce existente sunt supuse la formahtatea
la

Articolul 3
acestei legi stabileste
se vor supune punei ea In
Regunul substantelm

www.dacoromanica.ro

,ARGUS'

267

functioneze pe baza legiloi cari le au creat Ori ce


se conconstitutiv trebue
a legei Chestiunea specialiformeze dispozitiumloi de mdine
ttn e
In sensul realizrei scopului persoanei jundice E dar
a capacittei jundice iezultand din teona specialittei
o
nuciliul persoanei jundice e la sediul pimcipal al admmistiatlunei
zolvai ea persoanelor jundice
se face prin ietragerea autorizalai a celor nationale, conform
81 Intre ele figui
insolabilitatea, drept
a dizolvdrei
Legea e
de un regulament pubhcat in Monitoi ul Oficial '
ele

ficare

a statutelor loi sau a

No 87 din 19 Aprilie 1924

Sunt declarate bunun


apele ce produc fort
o servitute generala
Se ci
folosul statului sau comunei, a apeloi
ului
fondului Albnle apartin nveranilor Transportul de
ne libere pe apele
zis, pe celelalte ape se permite cu o
e
autoi izatie Legea prevede sanctium
organe de
se
aplicare a legei (Ministei
publice) Dreptunle
gpelor

respecta
Lege

Eneigia

de

de

eneigia

a combustibililor, a crbuniloi, a pcui benzinei, mo


'Ion
143f)24
tonnei, gaz metan,
a energlei produse
on-ce alt
generatoi ce s ar intrebuinta In
se vor putea conse
anumite conditiurn Tiansmiterea eneigiel
cesiona
va putea face In baza unei
speciale Exploatmea acestor concesium
se va face conform legei pentru comerciahzarea
contiolul intreprindede stat, cu caractei economic Eneigia
nu se poate ansmite altora,
o
autolizare In antenorul comuneloi aseza
ietelelor electrice e un diept exclusiv al comunelor Particularn pot
colabora in conformitate cu legea comerciahzi ei Se
un fond al
plimind subventie dela stat
fund
din taxele
zute in lege
Noua lege a
prelungeste contiactele pe
Legea clurnlor
am Prmcipiile dommante ale
sunt unele de ordm
Mon Of
proceduial, altele de fond Astfel, functionarn (art 19)

sunt
acuabili erga omnes,
ai fi calitatea
pioprietaiului Se admite evacuarea
Contractele pnvitoare la
prvlii nu se mai prelungesc, li se
un teimen de tolerant a cieiat
lege pactul comisoim expi es, in caz de
la
tiebue
Art 5 stabileste conditiunile
le intruneasc un
invoace beneficnle legei
ca
ele,
decdeiea pentiu chii ias,
cazul cand e un venit
mare de 400 000 lei, sau
pen destmate locuintel lucrtonlor personalului fabi iceloi, etc
China de baz la calculul sporului a
tot chnia din Aprilie 1916,
s au majoiat cotele
au pus In functiune de vemtul global din 1923 al
un vemt
chinasului S a admis cota
la maximum 20, pentru
mare de 250 000 lei
e obhgat a plti toate taxele comunale
ale imobilului Sunt supuse sporului
contractele de
au o
chine comprimat de legile
Submchineole sunt inteizise Actualele subinchinen dac sunt de
nemobilate,
In folosul propiietarului, cele mobilate conIn folosul chinasului piincipal, ins
din chine
se va
propnetaiului Evacuarea
pun schimb de locumte
sa
Inovatia esentiall a legei e In domemul
al
au creiat
stante de
Comisia de
pentru stabilirea
chine Cerenle se vor introduce numail in termen de o lun
promul(27 Aprilie 1924) Curtea de Casatie
e un complet special
garea
toate recursunle
(completul II la sectiunea I-a), caie
drep
tul, conform art 37 dup casaie s
la aceea5i
spre
ieformare, on s judece fondul
admit actiunea
o

www.dacoromanica.ro

,RRGUS"

268

destmatiunei imobiluluf din


in
e
ca o
se
de a se remtegra
destinatie Neajunsurile
de proprietar pentru a
pe chu
evacueze, constitue un flagiant delict, de competinta jud de ocol,
dup legea

parchet

Toate
ogate

trea

Aceast6 lege

iegulamente privitoale la

sunt

de ultimele

aduce

de

se

duale S au oreiat noui delicte din

fapt al aso-

ciatiunu mai multou peisoane, in scop de a executa


conti a persoanelor sau
S au ci
agiavante
calitatea de functionar public al
sau din faptul de a se
adunat inti o biseric Grave pedepse sunt formulate
aceloi a
can ai gAzdui pe aceste peisoane (ait 5) Sunt scutite de pedeapsi toate
vor
6) In
fie zis, text
sispersoanele
primitiv de legifei
Se
pedepsi
voi
de peisoanele
cad in preNedenle legu
actele
Articolul ihtuoduce o
de peisoanele iesponsabile
presa La
iodice
in caz cand dehctul a comis
in
iAspunde editoiul apoi ti'pogiaful Pentiu cele periodice duectoiul
sau colu
clandestine,
hps redactorul,
portorul
oiganizatiunile
Internationale
Articolul
Textul
iedactat E
ea
a

a III-a
Articolul 11 pare a

politice cunoanumite peisoane sau


scute de noi
a
ticolul 16 introduce o
penal di
moralitatea
rect a mfractorului
ul
in pedepse5te pe
sau mama
sensul legu Codul civil admisese numai rspundere%
a
c
mci un caz nu
pot considera delicte
tice
competenta
pentru a
cu
Atticolul 18
de
ea dez-

baterilor Contra'
se
pedepsi
2 6
F un inceput
inquisitorialA Ne putem in mod legitim teme de abuzuri

BANCA UNIUNEA
SOCIETATE

Sediul Central

Sucursale

CAPITAL LEI

000

FACE TOATE OPERATIUNILE DE BANCA

cursul
cunoasteti
intereseazA
v preocup situatia

liber

NUMAI ZIARUL

ARGUS

RELE ORGAN ECONOMIC

N ROMANIA MARt

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

,ARGUS

270

BANCA CENTRALA DIN

SOCIETATE ANONIMA
CAPITAL
REZERVE LEI 22000000
ADRESA

SEDIUL PRINCIPAL
STRADA LIPSCANI No
B-dul FERDINAND I No 16

SUCURSALA

BANCA ROMANA

DE COMERT

DIN PRAGA

DE

SOCIETATE

No 2

BUCURESTI - STRADA

CAPITAL LEI

000

REPREZENTANTA

BANCEI DE CREDIT DIN PRAGA, PRAGA


Cu sucursale externe In BELGRAD

SOFIA

BRAILA Banca Portului


CONSTANTA Banca Constanta
Banca Dunrea
Iasi
Banca Romn de
VIENA Commanditgesellschaft Berthold
& Co I Schottenring 8
DEPUNERI SPRE FRUCTIFICARE
Compturi Curente
Sconturi
de Credit
Accreditive
Devize
CELE

AVANTAJOASE

www.dacoromanica.ro

ALMANACH ARGUS'

271

REPERTORIUL LEGILOR
DELA11 SEPTEMBRIE 1923

REGULAMENTELOR
LA 27 NOEMBRIE 1924

vitificai ea aranjamentuhn
ntorn de bonuri de tezaur (Momt
of 164 din 30 Julie
-Regulament pentru acordaiea de burse in
te (Monit of 140 din 25 Sept 1923)
imprumut
Agrar - Modificaiea egulamentului legel agraie din Tiansilvania
C
(Monit of 43 din 27 Febi
- ModificaMile ferate
Ap - Regulamentul pentru
ea
regulamentului
transportului
pe
mentarea
ap a comunelor
(Monit of 201 din 8
iale (Mon of 149 din 11 Julie 1924) C F R
1923)
A

Academia comercial- Lege


pentru
tru expropi ierea tei
Academia
(Momt of 142
din 3 lulie 1924)
Aenan.
navigatia

- Lege asupia regimului

(Monit of 137 din 27


1924)

ferate romne -Lege


e la infractiunile
site de

functionain C F R (Monit of

146

Orel - Lege pentru oi- din 8 Julie 1924)


ganizqrea consiliului superior al
u
- Lege
(Monit of 57 din 14 nistralea
esti (Mo
Marne 1924) Regulamentul legei mtoi ul of 173 din 10 August 1924)
(Momt of 203 din 17 Sept 1924)
Cantine. Arhivele statului - Regulamen- mentul pentiu cminuri
cantine
tul pentiu legalizalea actelor dela universitme (Monit of 144 din 30
aihivele statului (Momt of 127 din Sept 1923)
14

1924)

Armate -

pentiu organin-

rea aimatei
of 134 din 24
Armat - Lege asupi a
In

(Monit of

1924)

canhne -

inlesnirea caminurilor studen(Mon of 150 din 12


1924)

(Monit
- Legea
168 din of 68 din 27 Maine 1924
- ezi competent
arsena
Chmatenc - Regulamentul sta

ArsenaL of
din 30 Mai 1924)
Asigurn sociale - Modificai ea din 12

143 din 4

(Monit of

1924)

Austnac - Vezi

ibunal

Avocati. - Regulamentul legei


Nocatilor (Mon of 139 din 17 Oct
1923)

climatei ice (Mon

of

130

1924)

- Lege pentiu recunoasterea


de peisoan
a
ersittei
din
(Mon of 243 din 4
1924)

- Lege privitoai e
pi umutul pentru colonisti

im

of 154 din 18 Julie 1924)

-Regulamentul clerului mi
Butun spirtoase - Modificarea litai (Mon of 115 din 29
Comercializare. buturiloi spntoase (Mon of
(Mon of 121 din 7
156 din 20 Julie 1924)
1924)
Boiangene - Regulamentul
de
Comercial - Vezi
ea
u
le
iangerie (Monit of 140 din 25 Sept
- egulamentul
supermaie de comert (Mon of
1923)
Bonuri de tezaur - Lege pentru 142 din 3 Julie 1924)

- 071

sAMPANIA MOTT
www.dacoromanica.ro

RRGUS'

272

re,ti (Mon of

Competent - Lege pentru

ralea competentei
ocoale
Chisinau (Mon of
din 9 Julie
loi

147

- Regulamentul

Concesionare

pentiu concesionarea
(Mon of

in

mine

din

din 14

de 1024)

Drept - Regulamentul facultatei


de Drept din
(Mon of 32 din
6

1924)

Domenn - ezi sub secretanat

de Stat

1924)

Corp tehmc -- ege pentiu oiga


Electricitate - Lege jentru inficoipului tehnic (Mon of intaiea
ei
de electiicitate
din 31 Julie 1924)
(Mon of 47 din 2 Martie 1924)
decla
Conducte - Lege pentiu
- Comisiune pentiu
a conduc
raiea de utilitate
(Mon of
din 11 Oct
de petiol Campina
Baicoi 1923)
(Mon of 81 din 12 Api 1924)
(Mon
Energie Corectwnal - Lege
of
143
din
4
ltoai e la inchisoaiea
Evrei - Regulamentul spitalelor
(Mon of 124 din 11 lume
(Mon of 153 dm 11 Oct
1924)
Constituant - Deschide
sesi- 1924)
I ege
constioiclinaie a adun-tiei nationa- Explosive
societati iomane
ea
le Constituante (Mon of 1)7 din
de
of
Oct
Februai ie 1924)
Constructu - Modificaiea iegula 41

mentului
legea
(Mon of 129 din 11 Sept 1923)

Facultate
drept

- Modificai ea e
Decrete legi - Lege prnitoaie la Farmaceutwfairnaceutic
(Mon of
iatificalea deuetelm legi (Mon of gulamentului
132 din 14 Sept 1923)
din 27 Maitie
Dentar - Regulament penhu de_ Farmacie - Regulamentul facul
de faimacie din Bucuiesti
pozitele dentare (Mon of 211 din
(Mon of 173 din 10 Aug 1924)

21 Dec 1923)

Dentar - Regulament pentru

bmatoare
24

of 190 din ti

Farmacie - Regulamentul
ganizai
Julie

1923)

Didactic - Regulriment pentiu

qpiobaiea
dactice (Mon of 176 din 6 Noembi
1923)

Didactic - Lege

crutai ea peisonalului
of 176 din 6

e la

(Mon

1923)

Divort - Lege piiNitoai e la des-

fai

(M of

Filozofie - Regulamentul facul_


litere din Cerde filo7ofie
(Mon of 149 din 6 Oct 1923)
Filozofie - Regulamentul de
Mete a facultgtei din
cuiesti (Mon of 207 din 21 Sept
1924)

Fiziologie - I ege peritiu tiansde


in Bucovina foimaiea
in catedie a confelintelor
(Mon of 71 din 30 Martie 1924)
de fiziologie
zootehnica
itoai e
- Lege
(Mon of 181 din
constatarea moi
celm disparuti
p

(Mon

1923)

of

204 din 12 Dec

Docuri. - Regulament pentru


ploataiea Docurilor din Galati
Noemb
(Mon of 241

Drept -

tului

Francez. - Vezi
Functionari - Regulamentul
tutului functionatilor pubhci (Mon
(Mon

181

1923)

Fundatia Principele Carol - Lege


pentru
fundatiei
iegulamen- ale Piincipele Caiol cu
de Diept din Bucu_ tul (Mon of 164 din 23 Oct 1923)

MOTT
www.dacoromanica.ro

273

Medical. - Regulamentul penttu


functionarea institutiunloi de

Gunoaie - Regulamentul
Bucuie5ti

maieloi (Mon of

142

Grape -

(Mon of 200 din 7

iidicarea
27 Sept Dec 1924)

Medical -

iegula

Intioducerea
iegu
la
pentru postuiile medicale
1923)
esti (Mon of 16 din 18

Imprumut - Lege

Comunei

of 86 din 18

ea

mentului de
(Mon
209 din
1923)
Medical - Regulamentul pentiu

men

- Rcgulamintul facul

1924)

din
tatii le
'Mon
Institutul dr Cantacuzino 2 Oct 1923'
institutului dr I Canta- of
(Mon of 148 din 10 lulie
- Begulamentul
1924)
de medicina (Mon
- Lege pi itoai e la in- cf 147 din 4 Oct 1923)

- Regulamentul facul_

(Mon of

et

21 din

din Bucut
of 261 din 27 Noembi 1924)
Rcgulamentul legei de
lei
a legei pen_

1924)

u apiobarea

-Ilegulamentul
de

(Mon of
din
- Lege pent! u modi_

ni mt

itmantului

ea

meseinloi (Mon of

Mesera -

(Mon of b3 din 15 Apr 1924)

Islaz - Lege

la achi-

(Mon of 90 din 23

ea

1924)

1923)

144

Muzeu

Minelor - Legea mineloi


of

din 4

(Mon

1924)

Mine -

concesionale

Mine - Lege pentiu modificai ea


Judeatoresc
ege de oigani leget
(Mon of 20 din 29
ite judecatoreascd
of 136
ti
124)
26

1924)

Minister Ministe
Judectoresc. - Ilegulament la lulu'
publice
ociotii
legea
(Mon of 202
51 a Ministerului Muncei
16 Sept 1924)
(Mon of 175 din 4
1923)

-(Mon of minister
muzeului
114 din 28 Mai

Laborator - Regulamentul labo

atoarilou
din 29

(Mon

ol 163

1924)

Begul

lie 1924)

e (Mon of 165 din 31 Iu_


In

Litere

Lux ii

pe

(Mon of 194 din

29

Maestre - ege

Nationalitate - Lege pentiu


nationalititei

M.

jutoaiele
(Mon of 123 din 10

1)

ea nationalitAtei
a pierdeiei acestei
(Mon of 172 din Noembrie

itoate la a

suphnitoai e
1924)

Majoritate - ege pentru unifila 21 de

(Mo

nit of 41 din 24 rebr 1924)

- Regulament

la
ea
iomane Mon of 83 din 17 Aprilie

Nltionalitate - Regulament

Mon of 80 din 11 Aprilie 1924)


itor
Medical - Modificarea regula- rom
mentului
1924
(Mon of 197 din 10 Sept 1924)

dobandirea

(Mon

of

104 din 16

- Lege

MOTT
www.dacoromanica.ro

regle

274

ment ea

iene

of 174 din 12 Aug 1924)

(Mon

- Modificaiea
nitare
a
armatei
(Mon of 126 din
normal (Mon of 161 din 26 12
1924)
- Modificai legei sani
tare a armatei (Mon
206 din
2924)
- Legea pentru Inamta
coal - Vezi
retragere (Morea
- Lege pentru
nit of 149 din 11
cuiajarea sericiculturei Mon of
Normal

Legea

of

ilie 1924)

20

- Legea
1924)
Pedagogie - Lege pentru

- Lege pentru
(Mon

din

(Mon of

din 23 Sept

134

serviciu

(Mon of 204
tarea
pedagogice umversita- lui
re (Mon of 178 din lb Aug 1924)
18 Sept 1924)
Penal - Legea pentru
ea
- Modificai ea egulamen
tentornle alipite a legilor penale tului facultgtei de
din
din vechiul regat (Mon of 81
Bucuresti (Mon of
din 18 Sept
12 Aprilie

1923)

Pensiu.ni - Lege
la pen
(Mon of 22 din 31
din Ceinuti (Mon
de
137 din 20 Sept 1923)
Persoane jundice - Lege pentiu Subsecretariat - Lege pentiu
persoanele jundice (Mon of 27 din fiintarea unui subsecietanat pe
b Fcbruarie 1924)
Persoane

Ministerul Domennloi (Mon of


- Regulamen- 205 din 13 Dec 1923)
tul leger persoanelor jundice (Mon
of 87 din 19 Aprihe 1924)

Pirotechme - Regulamentul pi(Mon of din 30


pentru
Plante -

Termen. -

ea

de gratie pentru
(Mon of 141 din 2

plante de nutret (Mon of 89 1924)


1924)
Terinen. - Termenul de
- Reg-ulamentul pentru
se e
cu
(Mon
gularea pltilor
pe trei luni (Mon of
of 19 din 27 Ian 1924)
din 9 Oct 1924)
of 208
Titularizare - Lege pentru
din 16 Dec 1923)
membnlor
de
Postal - Congresul postal inter- seni (Mon of 162 din 27 Julie 1924
national de la Madrid (Mon of 208 Tribunal -Regulamentul de o
din 22

din 16 Dacembrie 1923)

tului
23 Febi

Romano

Mon of 60 din 18
- Modificarea
postale (Mon of 40 din Tulcea - Regulament pentru
bonamente

ie 1924)

- Lege pnvitoare la de- of 165

Tulcea
24 Oct 1924)

Turcia - Tratatul de pace co


prefectilor de judete
Turcia (Mon of 189 din 31 August
(Mon of 176 din 14 August 1924)
Pulberrie - Regulamentul pul(Mon of 116 din Mai

1924)

- Regulamentul
absolventn scoalelor de ucernei
(Mon of 117 (Mon of 158 din 23
1924)
Universitate - Vezi Cluj

- Regulamentul

supenoare de

din 31 Mai 1924)

SAMPANIA MO TT
www.dacoromanica.ro

RRGUS

275

termen

brut sau stms (Mon

of 129

11 Sept 1923)

- Lege

ea cheltuehlor
Modificai ea
contabilicu valu_ statului
(Mon of din Ian
Pimect de acord al Vulcan&
- Regulamentul pentru
Anglia (Mon of
romane
ea
Vulcana (Mon
16 Dec 1923)
29 Sept 1923)
of 143

- Lege

guhrea

ivitoale la

In

208

Var - Regulament asupi a depo

DE (ARBUNI

America

Europa
ustria

876 200 000


11 000 000 000
387 650 000

BuL,arrt
Cehoslov

Alash

000
000

Canada
a

netunoscuta

000
000
000
197 000 000 000
000
851 000
000
000
000
000
000
000
528 750 000
000
000
000

17 584

Germ

Ung
t

Polorm

lugoshvia
Spama
Spit7berg

Furcia

7acanunte

Africa
Ugena
ongo
M

\L

It

Br

000

Cantitatea necunoscuti

/acammte

F quador

Peru

000

Importante

Asia
000

Ant&
ormosa
India
Indo
Japonia
Con t

000

Cantitatea necunoscuti

368
55 200

554

Cantilatea necunoscuti
Zacammte

Chili

Persia

Cantrtatea

9 990

000
000

Rusi

Oceania
\ustralia
Lelanda

165 572 000 000


2 358 000 000

eficace se

SAMPANIA

000
000
000
8
000
000
1 209
000
1 858 000 000
000
461

MOTT

www.dacoromanica.ro

,RRGUS

276

JEKEL1US

MAGAZIN DE FIERARIE

EN GROS

EN DETAIL

CENT ALA BRA)V


SUCURSALA

AL MINARII DE FIER

DIN SZT.-KERESZTBANYA
TURNATORIE DE FIER
I UZINA DE FIERARIE
Telef

FONDAT 1853

No 11 98 633 BRAOV

Telef No 65 SIGHI$OARA
No 2 SZENTEGYHZASFALU (pentru

Telefon

STEAUA ROMNIEI"
SOCIETATE

o
o

DE
LA 31 DECEMBRIE 1923 LEI 26 MILIOANE

FONDURI DE

In BUCURESTI, Strada Carol No

DIRECTIUNEA

19

In

DIRECTIUNEA REGIONAL pentru BUCOVINA

CERNUTI, Strada Templului, No 4


DIRECTIUNEA pentru
BANAT in BRASOV,
Strada
No 9

toate

principale ale Romniei Mari


RAMURILE

ASIGURARI

RASPUNDERE
asupra

- ACCIDEWTE - FURT -

-TRANSPORTURI (maritime fluviale


de automobile -

cele mai ingenioase


populare asupra
exammare

PENTRU INFORMATIUNI A SE

GENERALE

la

BUCURESTI, Strada Carol No.19

mai sus

la Agen
569

www.dacoromanica.ro

277

TEATRU

ARTISTI
DE GEORGES

Stagi nea 1924-1925


't

debutat Intl o atmosfei


mat niteiesante Se oduc in

le iomaneti

poi tante

Ma

e a procedeelot
ea
ul
pe ale

mamte

al

indrumale

un curent
acestea

ce spre

un

teati

Voiculescu

Compania
To

a ful

al Teatrului National
In

eattulut

ion

din
e$ti,
detinute de
AI
Vasilescu

dnectot

se

al teati

me ce

soani

se

in

ite ale

e_

il gilna
e
d-hu
lloldovanu
cunoscutul
amatic
eati

nenu

ectm al

Noul

este

tie in

tp,tice

tuale
Noua

gi

intelec

e-i

ea

Comp

lescu

doi

or eput
t
publiculut
limp
pie

la

ui

Comp

de

din
(

fei

ans
s e it

de la

at

din i

au putut
din epei

lui

nil

nee

capt

pi

manent

ci

bun

tutui
or ci eta

www.dacoromanica.ro

et

in pi

din e in ce
este

nduti

alu

muet

Comunal ccl

atentiunc

it,

pre7enta ,astfel

anta-

hatie

au

incepc

are
plin
In provinme

pi nnul I

it

de

putin
eat

oiculescu,

tot
h

lea-

u,

ti

e
d

dc

fost
o

Bulandi a se

a compantei
landra
dc

mck, sti inge

foimea,"

Nqtio-

'I

pcnti u

e-I

neobositt
and

celalalt, au
ale publIculut
u

la
e

ce se

278

din Bucure0

Activitatea Teatrului

nat de ministeiul aitelor de


de mmisteiul de finante etc
d Victoi
se
impotriva acestei
pe
o va
cu
noi

auspicn,
1924 1925 a fost cu neiabdaie astep
mtens
de public
Pnot al
teatrale
in
Teatrul National
mai de
activita
din ce in
tea ire se
pentiu
mai. iodmc5.
geneie
mai ales pentiu
aceste

Sub

Obiceml de a
mai
feet
tiaduceii it

Thebazda, tiagedia

specialisti renumiti, costume


sti
epocei
care se
acti
unea piesei iepre7entate
D Coinehu
adop
si el aceste
sau
impus prin
aduceau

Vic-

cunoate un

Inamte de Inseam u ea
pieselm
pe scena pri

mului teatiu din


pentru a
sub cai e

beneficiul

cu

c iteva

pentiu ca zi de

teatiale

at

stele

de

nate de
fiuntasi, machete
pentru decoruii desenate de pictoii

tor
at

un ansamblu

71

Teatiului N

ele

Teatiului

stagiunea 1924

1925 a Teatrului Na
tional aduce ca

rioutate Bolnaintl in
chipuit celebra come
In

a lui Mohue, pus

de d Soare

dinti e

Sub dilectia

mai
mal
dotat
nostii

a d lui
e

D Ar

pint este

D na Maria

la

un ciudat abu7

te iti

o fai

se tot

rnoas

es
Ce

ti

care

artistic o renuntaie
ce

de

montat
atata
al stilului, meat constrtue

Aiat

epocei moheiesti Cu toate


pietarea. nu era la
spect icolul obtine

putin

ti

it i utina,

ces
Cu
o

un tembelism

leim

cmcia

speal e Teatrul
un

original

In

cii

un
de Shake

im egistz ea

succes, mai ales

din punctul de vedeie al stabilnii

iepeitormlui
acest spec
o mare
tacol se
pentiu
se
dipa
in
Teatiul Na edaiea
pies
monten o
actiunea Montarea e somptuoa
pentiu un
o tradefectuozititi de
- desi
oricum stil costumele utilliate in cmcia
costume
fel Aceasta era co
eiau destinate tragi co
mod
a poate, uneori
(
iano de Beigeiac de a fi artistice, spectaco mteipietaiea sub mona
a
astfel
nu d lui Piul
lele date
in frunte cu d
macal
nu Bomald
este unitari
Doar Tea
giatiosul act al
interesa pe
a copios
este ultima
e

www.dacoromanica.ro

ARGUS'

279

e Teatiul National a
la data cand

iandui

te important

Un

culturala
Dupa Doamna
a

lui

icu,

timiu

Sunt prea iecente discutule


pasionate,
au
romaneasa in
mai
piese, pentiu
act o
a
spune doar,
odat
Teatiul National a cunoscut un
timmf mai grandios la
piese origmale
se
no
mterpreti
elogios
de mart
care d na

me urea
a

mesa o-

ilejul sei
date in amintirea
lui
am lancu,
e n a fost
de
o singui data,
National

mult tiambitata luciare a


escu

Se

in

t a fcut-o in iolul Antigonet de pu

at
Iu

au fost furtunos
bbc multe seri

fund
aceast t
a
at de
unei comuni
is

piesi
ut

Thebaida de d Victoi Ef

la
Ro
Mai apoi s a

julul

cand
e/entalea
totul
a

aloai ea
ei

litetai
ei a destul
cele

Alta

sub
care
et

slabe
dezastt ul

D na Agepsina Macn

Victor

Dina

comedie

de

Ion Pillat
pe scena

de
Don
In prelucrarea tianspune
actiunea romanului
lui M Soibul
d Aristide
din
meti iad
sub iegia
iolul titulat
lui
ue
nota de asemeni
montai ea n a
in
a piede fantene
ale
de d
cea
In
fost
prei
a
profundl
D Sorbul in Cu o ieluaie
a
Inca odat
din figui a ilus- ele talent
Maria
al
a
celebru
u
Bulfinschi,
In
a activitatn Teatrului
a
zadainiu noastre
National in stagiuriea 1924-1925, a
dwltuite
crei a doua paite incepe abia cu a
atut a
avea
o paritia randmiloi de

Prilejul

La dat

Bilantul Teatrului National

relor particulare

se

un fei
in
teatru pai ticulai vizorul,
dV
teipiet
EATRUL REGINA
de
Kean in pielucraiea
conducei ea Asocia(rei
Ldschmidt Aceast
a
ea un succes
lunga
Storm
cunoscut
calitate, gratie
o actnitate destul de
duiat
Vom nota cu elogn
1-a
celentei interpretAri
Bulandia, piecum
abilei
a lui Gogol Re.. t o d
www.dacoromanica.ro

RRGUS

280

mont
Soare
Concert

de d

cute

al d lui Paul

Popescu
Louis Vet

face triumful

act

Pi od in

in

ad

trecute

de Vai

dintre literatuia. o

ticulare
Floarea de
ne-au adus
de
minte de bulevardele
TEATRUL MIC a iepiezentat Ilude Sacha Guitry,
de I ouis Verneull

tejul de Ch

sul

tiupele

de Gandei a

Uncle din aceste piese au


lctioase

agi eabile

mast, tocmai

nu intelege
OPLRA ROMANA

Geoi ge Geoi gescu

7escu, constitue prin


singui a manifestai e impoi
tel enul .muyical
Regi
- care e ea

afai

duce o

Cutava se face
Lyon in
de

de

de veche -

na
in
o lucrai e care

stagiune
poata,

D I Romald

Al Bu

ti at in 1925

nesc

50

tru al

teat

au

ant de teaa cate a

strmtate
cu un deosebit fast
ezentatnle
Vom insemna (a
a acespe
ena
succesele din ce
ce Marroara
mai
pe
ti5tii rom
le trulut Regina Maria
in

GEORGES ROMA

MARINA NOASTRA
romana se compune

Marina

in total

76

Ma

rasti

6 Torpiloare Viforul
Sborul,

Zmeul

4 Canomere Lt Comandor
,
Cap Dumitrescu Locot. Lepri Remus,
Sublocot Ghiculescu

5 Vedete A S

MRS No 5

7 Monitoare

MRS No

7 Vedete

Bogdan
cu,
Locot

MM

MM

Calinescu

No
No 7

2 Nave

Locot

M M A No I
M M A No 6 ican

Cap Co

Vartosu

3 Port Mine M M B No 5
M M B No 7
Yacht Regal

Mircea

cel Mare

Basarabeanca

I C Bratianu L Ca

Maior Ene Mawr N L


Mawr
N Gr

mandor Paun
2
de mine Locot Stoicescu

1-

RI Lahovarg
Basarabia Bucovina Rrdeal
M

dep de Torpde
No

Nave de
8

2 Cisterne
8

www.dacoromanica.ro

de

MMB

LINGHETUL
marea

ea,

fine

ea noastrd
de comunwatte, care ne
aproape in
an
ei
de
Fenomenut acesta, in
este
eu
des-

1923

La Sulina
In ziva de

utma

In

1923

ijeln de
de zapada de o

Lst,

de

produs ghetuli pe tot


opreau

cuisul

cuibele

cele

inguste ale canalului

iele
se
permaie
ancmajele
du se
Sulina ca

tuale daune

au

ghetunle

lului de unde dupa amea7a


s au

este posibil a
ghea(a este pi ea

dep

estot

tiansformate In

du
Comisuu

1,

indieptan

pierden de

cauzat inglie1u1
ciescand necontemt
tempei
tut
a

imbucituia

pu

mila 5 a

tu ajunge p

nei

md

multe

a Dunaiet

nu
a
la laig
tutulor

decis
elot
tire%

Toate

a limas

in

e sub

lui
ieusit a libera portul
a sfdtuit, in
de
pe
putet
a nu
contiibuit mult la
destinate a
la
ea
din poi t, p
nu sc
de
se
te
t de la
tieplat
C

pene

In

ulm md

de

Spargerea ghelurilor

timp
tempeiatmd at tt
tiegul poit cat
eel

desav

blocate

se

untie

in-

terimul
Din cau/a
Suln
inghetului multe
destinate tiansborda
au
portmile
schelele din sudul
I

neasteptata

gheturi apeland pentuu


Societatea

spalgelea

Cu

de

Ocean

este

el de

untie

de 92

/ece
u
anal
urpuind la,
e nu poate

optit

ce nu

Co Ltd
I ondia, eu muloacele actuale
nu
sucuisala la ConstAntmopol cate a
tempo atm a tin
tiimis
de
de

Clepatra

acest

e deal insotit
ank Dixon

acest

plecat

ateleiaq societtiti

insufulent a

www.dacoromanica.ro

de

putea

nu
dec
1 4 mile

'ale slom

men-

282

destmate la o

tine In acela5 timp


sau

Nu

pe

se

ielativ
hste

de a face

pioea tim_

cand In mina
de

de

pilot C L D mdposatul
au fost nevoite a se

Poitul

stnca Tul_
1 - Canalul
de la Ceata- este
it de 4 mile
pun mmune s
de metn, mncepand
ame-

putut degaja de
intau

ca pe o

de

entul

la

la
uptele

1838

10,

74

au curs

d 47

29,

Decembric 28-hnuume 24,


in

21, tot

-du

a
1844

66
80

-lebrulrie 2, total 21

auza

isa inghetata pana la 28 a


23 de
44

1840-1841
1941-1842

a fost
din
a

dupa
)

27
4844

in

15
1848

)-

18a0
1851

irtie

54, in

1852,

1,

60

5,

27,
28,

51)

nu

de

27 7111

,,

2o
nu a mfhetat

- 18a6 Decembrie
1857

,
,

de

im
le

Cnd a

6,

se

la

oducand

1 bru u

de

am con- ale
decat
la

dmfeutele

apusul

elm in poi t se

de
o

statat ca acestea nu
pe o

17

se

multe

3-

nu
de

dine

la capul

decat o

fluid ce

eaptd

nu
sau 7488

din max ea

Azow, din

sunt
au

se poate,

de

chnt u de
eel de

Cu

ope

quo ante

, mar altul
sub conducerea

oca

in

de a
sau e

1896/97

to unul
dokol No 111

In

au ne

mdatd
a

port

In

se

on

de

30

www.dacoromanica.ro

putme

283

chrtiai

,,

4-

trie

28 tot
17

-M

tu

20
2i

trite
14 -1 ubru

28,

to

12,

78

ti

-11-

11
21
12

12-M

1881
1882
i

itti t
,

41

tu

-M

it de

1879

1883

70

t in,het

1871

nu

du

1877

t it

18

28

-F

te

20 -

188

mu
te

bi

21-

1-

1888

17

20

1-

77

17
)

2)

72

21

s' t

11

ICI

a tot

16

di

ste

28 -

--

18th

71

21

60
7

nu i

du

Iii

le 20 tot
dotta
it
t it Hunt du

it
t

true

10

dt lot

6-1
12-

ti

907
,

20 tot
7
)

te

77
27

76

41

fo

1-

cuts nu pe

tot

I )

ice

10

sloturi tara
-

di

fo u

tot

912

11-

ebru

28

in

trio

q-17

21

46
S

tot d

ti

foarte

42

in null 1916

irna

9-18

12

914
i

it

di

www.dacoromanica.ro

12

284

nu a

1920

de

nlelu

opt it
untrerupta

Beceinbi
nu
g

192

80
tt

12,

itistu t
nea-,tept

87

10

foarti

tu

ri

27

18

u un tot
-Marne 7, tot

ucudt

= 18

su

fi

- 1924)

du putin
a inghetat

in
,

, 11

in lima
o

7
,

ubru trie

12

,,

191719-1918
1874

fost in

1878 -1879

ta

1920

184

in

1902, 1910,

it

192J

1918

lb

di

ita
inudie de
dt sghet ire intru
)
ita
in unoinuntul
spru desght
judec
dupa
rnediu

mlui

opi

deal

Bi

Nu se pot pune la Incercare


pledeaz
zadar

fata

PUNCTUL DE FUZIUNE A
r

1300

1700
1050

Plumb

/inc

Intrerupta

ti

a tot

se poate da periculoas

este

du sloiun

Fet

doua unterv

in

ir

sa tina

definitive

'titre

dt

a
t

Brad

20

it

'la 41
spi

itt

ele trui br

interesele

CORPURI
ide

1500
1900

1064
1065

1200

Argint

322
419

955
68

Ceara

61

241
5

www.dacoromanica.ro

,RRGIJS

NOASTRE FERATE
RELATIUNILE LOR INTERNATIONALE IN CE
TRAFICUL
INGINER VICTOR TNASOIU
oven

toole
numim o
nea

internationale pe
multe
cele
international atunci
un caltor pleand
poate
vagon (direct) are un singur
direct)
poate
(preda) bagajul
stapu
de

unde

gonul

ce

la
este

aceaqa nu
Din cauza

va

nou bagajul

predea

sau

un

ci
Internationale au fost rupte ele

In

men/me

s au

dar

aceste

s au reconstituit

cele

putem zice
din nou Creearea

au

cere totdeauna limp


a Jost
In stare
rea
revizide la frontiere

ales
hpsea sau

dupa

de spirit de

ales

au

dar
in veddre

multa rabdare
de cale

s au

au

Internationale directe pe care credem

sou

le artam

este In interesul publiculut


la care
pe

Romane

bagaje romno-cehoslovac

Traficul direct de
cost tiafic
statiunili

ace

Pl7en (Pilsen)
ad

ci

impoi tante

ume

(a

Mas
oh

em

egsas

(Odet

k)

g)

(Pi

Ca

(Brunn)

iomane

Decin

Ciaima
e

id)

holm
e

(hasch tu)

Medn Laboi

eau

Dela

ate se poate obtine

Mukacevo
Olomouc
na

sunt
de

www.dacoromanica.ro

cte

slatmunile
ob

se poate

286

in coi

ace
plus

sul
cursul

Statiunea Sighetul Mat


Campu-lung la

pentiu

aficul hmiti of ioman

Acest trafic direct este

de toate trenunle ac
enul Expres No 3 cu plecale din este desei
de
si de
Bucuie5U-Noid la ora
40
spie
tienul accelei at No 401 cu
de fiontiera Halmei
la
ate

din

Cu

Biletele utuizate

30

avem un trafic de ontiei


afic
) pentru efectuarea
o
o lime de
e
din Cehoslovacia
in
la statla
ce
la Tisa,
romanesc pe o
paicuige
de 43 km ese din
la stana Valea
Utilizarea
in comun acestei portium de lime
romaneasa a atiibuit numele de
lime de
Statiumle

te la

alhaza
a

trecute

cu st
frontera

if

lebas
Kvasy

ele de

HI cafenn
Biletele valabile pentru
nunle poart mentiunea Penti u

toate trenunle afat de cele de


explesse

valabile

numai

tienunle de persoane
ta men
nunea Penti u tienunle de persoa
ne
Pentiu transpoitul bagajelor ob

urmtoarele
ate cenoslovace
taxe speciale de bagaje pentiu
ate
alte taxe pen
u

u trenunle de peisoane
se
alabul pentiu toa

isca
prezinti un bilet
C impu-Lung t te trenunle , se
cehoslovaca pi

erasri

ronianeqsca
de onuera
lui
frontiera este
Potok)

aca de

Statzunte roindnett care


parte la traficul limitrof cu Celio
slovacia tiecute
tatif, sunt
a

Satu-Mare

ton

in

tiaficul

I galbene, de cl H

limitrof

de fronnera este

Tiacevo

de

cat

II

Bagajele se

taxele se

resti

aga

taxa de bagaje
accelerate

moneda na

de
lei

Bucu-

cehe dela
destmatie bine
se pltete
al
statia
de
e cci altfel bagajul nu se
ect, pun
e
fie
evAzut
tiebuie
suma de cor
necesar pen
sul

Traficul direct de

romno-ungar

In acest
taxele de
e
Pentiu tuenunle accelerate
pe cgile ferate
se socotesc pe
CFR
constdeiate
in lei
taxele pe
ferate un
esse
gare
coroane aur, astf el
Durata
bieltelor este
In Romania, taxele pentru
2 zile
la distanta de 400 km
ferate
se
cep
si de 4 zile peste aceast
sau in
Data
de pe
se
ca puma zi de
Duiata
valabilittu biletului
la
In
taxele pentru
ultima zi de va
nile C F R se cep In lei sau In
convertindu se va labihtate
cursul oficial sta_
trebuie
bilit de
C F Ungare
In pi
Pentam
acest tiafic letului
acesta este
direct se emit bilete de carton
pentru
azumit ti en
nume
se va efectua la acea
a) Penh u
nu se
taxa
de persoane
de
dach Ad
b) Pentru trenunle accelerate
de cale fe
loarea

www.dacoromanica.ro

287

nu este vinovat

buintarea
eruperea
ambelor
o

hotegyan-Salonta
Budapest Keleti p u
2

cu

Szeged

fie vizat

imedrit
Intreruperea
tul
elungn ea
letulm,
biletulul

in

nu se
nu se admite

tienului

nu

hely

alabilitAtu
Intieruperei

In

Budapest N3 ugoti p u

se admite

alea

Debreczen

mo ungir

of

Nyregyhazi
Nyiraibi

ea
se

unde au

in
malltttle
pot
opnti

pu

Budapest

Biliorulut

Budapest

Pentru statlumle
ate
jos se pot mregisti a bagaje
ect

Szolnok
Debieczen

pu

Budapest Nyugoti p u

se admit bagajele
obiectele necesal
torului pentru u7ul
personal cat e
ecum
alte obiecte
e de obi- sunt
se admit ca bagaje,
Scaune
u bolnavi
Ca
7ise

57 tes

la 'west tiafic
Via

de

Instrumente muncale
Instrumente de
Caransebe5

eantioane, etc
ca bagaje colete
tiece de 100 kg
mci obiectele pietioase
Cufere

Brigajele neimpachetate
pot

Constant a
se

Curtici

e colet de bagaj ti
bme
el o etichetA
numele
adreqa exact a
rului (numele, localhatea
Coletele de bagaje
aceast
se vor iefuzi
La

Lugoj

Sibiu
Sighisoai a

edarea bagajului
se

tul de en
Trenurile csre deservesc
trafic du
sunt
rit No 201 pb c

epreqs

31
401

Cilor

la acest trafic

sunt

icest

Turnu Severm
2

20
9

Baia-Mare

Cat
Cluj
Oradia_Mare

Salonta-Mare
Satu-Mare
Sighetul-Marrnatiei

Laoshaza-Curtict
Budapest

pu

Budapest Nyugoti p u
Szolnok
Bekescsaba.
Ketegyhaza
Lokshaza

Solont a

13

Via

Baia-Mare,
Oradia-Mai e

www.dacoromanica.ro

ect

ARGUS

28
u

de

Mihai

II

disa

la tienui ile

val

lei ate au in

tie

te

o
1

Biletele de
Btu

ilabile
aree

(Xp1

ment

ess pe

la

ate
R

p
qlabile
ate
de

pent! u ti
esti

niel o dung

numal o
In

In
dot

in

de

sunt

en

ba_

ca pe
statiunea de

ebuie

eplsd
ontiei

fie

Traficul direct de
ton
C

ti

ect

se emit
ate

Bileaece

u ti

mljloe o

po

doua

moneda

stabilit de

cassele de
gi

se ti

intro 4

de o

penti u

conti

de ti en
Pe

isuma
ea loi

u pie!

nu di
alabilitatii
mai

nu se
eghia
de

aspun

biletului este
km nice-

si
la

e I ocupi
timente,

culoaiele

se

In

de m
30 kgi penti u
de

le ferate

se
e

sunt

compai timente,

ele

plqta

me

poloneve de

me

la

Data
pe cal

ft

se

ha

a si

ina numai
didesuptul locului
Locui

fi

se poate
tar pe

nu

gujele

im

uit

in tren

de

gane

de 4

termin

biletul se

lime

fei
ijet e

10

de

pi

de

Copin p

se

o alta

de ni in sunt
numqi
stint
sau
eo dispoiniune
sau
g ijele de
se

la ti

elungn ea

sit

ombillatc

limile cllot
trenunie accelei ate

labule

upeu ea

di opt

cste

ate iu

spi

distinctii

penti u

upet e

imediat
mare

pi

soane

de

st itlunei de

sunt

u ti

de

bagajelot
de

ontiei

periculcrise, In special
cate matei
sau
ositoat e
chiar

(eu

www.dacoromanica.ro

RTA

e
ecu e

IGA
Q-

COPEN A

S
novra

ARS VIA
O

LO

mare

mare

ELGP AD

arna

OFIA

www.dacoromanica.ro

Cwrgiu

,ARGUS
admise ca bagaje de

vie) nu

de transport

ea
scris

Statrunea de

mregtstrate
Se

de desti-

natie
la transportul ca bagaRuta

numai obrectele ce

impachetate

e se

I renul

baga-

cufere, oosuri, geamantane, sail de


No biletulur
de
greutatea
se
un colet care
Taxa de transport
nu este suficrent
accesoru
Taxele
transportul
despre aceasta
de base vor

gaje Pun

recipiser

cltorul tre- forme


recunoasca acest
uns
le,
In afar de acestea se
admit
priveste
la transportul ca bagaje,
El
observatmne,

ele

Scaune portative

pe

vamale, fisca
sau samtare
ceeabagajelor sale

anste
aceasta
do exceptiumle admise
pentru de autoritatile respective

e de

esantioane
Instr umente mu7loale
rmpachetate

sa se con-

este

portatave

Admrmstratalle
fer ate r
o rOspundere paqtru ne..
acestei obligatium de
de

nu este de
cu
fer at roa
ca ambalajul, volumul
te expedia sub plumb
eutatea
permita
cel
ofrciu vadescarcal ea urgent din vagonul de mal de
de destmatie a calatorulur
Eliberarea bagajelor se face
Instrumentele
r
recipiser de
Calungime
la 4
lea ferat nu este
sa
Uneltele
u
are caposesorul
motocicletele cu o te7e
htatea
piesele

cipiente

locum

frontier

recipisei
dreptul,
sosuea
trenulur
la
de
destmatle bagajele
a
pentru
ea
eventual pentru
transportul ca la

de man cu unul sau

Sunt
Bijuter

obiectele de arta
colet de

plinirea formalitatdor

de

aloar e

trebure

sau samtare In
cand nu se
recipi-,a de
bagaje calea ferat
poate
a

reclamantul
cu adi esa bagajele numru
dreptul de proprietai al
numele stacalatorulur
bagajelor Bagajele se
la
de destmatre
care au
nerntrunmd a statiunea
Coletele de
ite
ceste
pot
r efuzate
e
Etachetele
de

nu se opun
vamale, fiscale sau
se vor ridica de nile
- la cererea

statiunea de
Inregistrarea bagajelor se
fa- se pot elibera
sau
o
brletului de
numar pe
de bagaje
pe distanta pentru ca..
tone
pr ezent indu se
de
este scris
bdetul este valabil pentru
afteul
multe rute,
indica
calea pe
urmeaz
se pe
Acest ti afic du ect este
vit de
dre7e bagajul
No 51 plecale la ora
a
bagajelor,
trenul
11,20
No 501,
19

www.dacoromanica.ro

290

lete

icest

ecte

Biihstok

503

22,30

la ora 19,30

care

Tut
ice
Bydgoszez
Di

Danzig

Dziedzice (stitie

Buzau

ontiei

acia pe hrna Ku

(statnine
e homgsberg)

Grajewo

spre

de

ice

Constant a

holemyja

Galati
Gngore Ghica

(fiontiei

ow
I

Ploesti

Oswiecim

hmdrof de
bagaje romano-polon
tiafic se
nile din apropierea

te desemt de
III a

orsk
Radom
Stanislaw

la

ontiel

Mete de

anume

Poznin

soane

de

1T-a

Torum
Turmont

la acest trafic

sunt

Wilno

Cotmani

a
e

igore-Ghica
polone

sunt

aficul

ate polnae
aficul dii

Stapunile
oduse

sunt

n
ow

romno-bulgar

Traficul direct de
1)

Ramadan
sau

gi

etul

smit

de

ton

traficii

Internationale Biletele sunt


labile 10
deli data
stampilai n
miezul

zile

limitele

mci o

se

poite

Ramaclin
om
bulgai e,

pe

e a fi izat de
ei upe
e se

s,unt

obiecte
anspou trit (bagaje
conditiunea
nu
ceililtu
din
gon

In

alt mod

ugoi

n1) cu
osului

se pot

care nu sunt

wise

ti

nu

escriptiunile
de

despagubne
ecte

numai
u

imediat
itoi

impliniti

se

In Giurgm

ale
indu

ti

de

se

Rusciuc
pe

Penn u
la 10

tea taxei

cursul

ini

Copin

tului se peu cape in lei


u pai
sul rom
pentl u

mi in

la

Se admit

www.dacoromanica.ro

nu se

se admit
ca brigaje
bagaje

291

e do copu

muLic

umente de

unelte
lun-

le

la 4

gime

dnect este
831

esantioane
ambalat, predat de

Gioutatea

romdne

biletul de

tati.

Cluj

lo
I
Oi

cea

de transpoi t se
lei

leva pentiu

cuisul

bagaj
nu va
impachetat,
poate
tele

esele

din

baza biletu

se

de bagaie

ezentat

edai ea bagaiului

2 Via

o
e

pre

coletelor,
de
anspoi t

intrucat

e este

de

eda
este

gaiul,

ul nu

ieclamantul nu
proprietate,

dupa
este obligat
uncle

Bucui esi

Administi
a
a

di

antic

R care

hafte
Bogd

nu
constate idento

sunt obligate
tea

plecare

23 45 No

30

la

la

ca

deservit de ti

Traficul

de destmatle I a

ea

dispontlunt

libei ea bagaielot

vie se

Po

poate

statium

tra

od

statiunea de

ea

a
Pleven
Plovdiv
Sofia
a-Zagoi a
T trnovo

ea

ticipante

Gorna-Olechovita

neobsei

egisti

Statiunde bulgare

lie

In caz

de

pedniune,
pisa

Cerniuti

imesc

se pot preda pentru o


lectiv

ect

Filai et

Nu se admite greutatea giatuita

bikit

la ora

Bi

a
150 kg de

bagaje

de

la acest

late.
Cufere
Vanat

cum

La a(

pe bate

de g
isiste
a

vamal
la fron
e Joe ievizia
nu
o

Tighina
atiumle
cunt

ca

e
se

in plus statiunea

www.dacoromanica.ro

partacipante
aficul

,RRGUS

292

Traficul direct de
canon

Biletele

in ti

lonle
nationale

intet

do

u intreg

C F Austnace pot
pentru

cepe

in in

cursul
pentlu

coroane

mr

cursul

cul sul

cepe

dupa

lei

atia

bag ije

biecte

Scaune pe loti

in

sul
Austi

pentiu

de copu

impachetate
Insti umente

pictui

Instiumente
in 4 m

efei

sul

austriac
ceste statlum
pentru parcuisul

romno-austriac

prin Ungaria

la
unelto pen

u mesiriasi

Biciclete nedesfacute,
motociclete

nu

cu unul

pi ecum

locuri

Cufei

indu se
saci
nu se
pentru tianspoi tul
este un avi7 eteimar
desinfectat ea
4 711e pana la distanta de 600 agonului Pentru
ansportul
caile
km
de
711e poste
dis cestora se or
ate
om me,
bagaje duble
Sunt
anspoi tul
Data
biletului
valabile

usti

ate

soane,

de

coletele

ata
la miezul noptil din ultima 71 biectele
ta
Cilatona ebue sa
de
prima 71 a
este

pentru un

i en

zi

ebuint area

In
eruperea
ca

o singui

participante
fie

Bagaje

gonul de
incomoda

conditiune
ilul

dup

Pun

de

e_

obsei atiune
sa ecunoasca acest

latorul ti

colet

icta a

ai

cu

ului numele

de

neinta umnd

de

fi

In

locui

jum
se

au

politienesti

eutatea

30 kg

un mod

de acestea

intre

de

g iseasc
Ost

admit in

Ca bagaje megistrate

obiectele

Ad
e

tru
e nu se
sunt scutiti de

din timp

se

un colet

suficient
do cale

do

ti enului
51 10 ant
pret

conti
Daca

pe

fie bine impa

ebuo

e nu

do

ala-

nu poate reclama taxa


in
Ad
nu este vinovata do

cal
cale

100

se voi idica do
Etichetele
de
e calatoi
Inregisti ea
numai
biletulm de
penti u
e se
e ex
este

cal

multe iute
ice pe iuta

nu
nu or

se admit
Afa_

mai admit la

pentru

ea bagajului
de

tul baga
si in aceleasi monede ca

plateste
de

Daca biletul do

expedieu e in

sunt obligati
l

www.dacoromanica.ro

ea
politienesti

asiste
Acolo

,ARGUS

293

vlinale se

in
se

Ostbahnhot)
spie
e

voi

enului
Caimi

pu

mainte de

ta

Bucuiesti Noid

t in

conform cu dispopqrticipqnte
coletelor me
qdmisa
enul
it

sagein nu
Tiaficul

Episcopia Bilioi ului


idea

e din

201

Noid

55

31 cu plecai la

lienul
e pat

Smai a

40

ti

ta

Puchl
Bad
Badgastein

ad
Bi

Bucuresti

d
f

nIuti
Gmunden
Hofgastem

Curtici

Anton im

ien Ostb

Wien

Timisoai
nu

romno-german

Traficul direct de
A prin
I

In
itoi

in Ungarta
Polonia

pi incipm

ifare ce am
ect loman

ele

lei,

ne

b)

se

emiterea biletului de
de

d-Bei

deci
se

upe

se

ogatiuni

moneda

pasapoartelm),
biletului

in limita

traficul

biletului,
In

incepe
opune

it nu se

nile

afic pe toate uteie

La acest

ecipisei

am See

mama
md
o formalitate
Austua, Ungana

Ceho

statiunei de

de

sau
Un Inlet

un Inlet de exemplu
ad se a

pl

ect se emit nu
In
ti
Durata valabilimai bilete
tatu biletelor este de
zile pe mice

upet e

mcl o

Polonia

doua
ii

pere

statiumle
celelalte sta-

de intieiu-

Pe Mile
ate
mane bagajele
nu ebue

eutatea
care

www.dacoromanica.ro

de 25 kg de fie-

Coletele

in

2Q4

25 kg

sunt

ea

coleteloi de
nus
ti insboi
In Bei
sosue
care
seda
boid
de cIti e

cand
so

Fpistopia

Bi
d

uniloi

nu

20

31

de la
de

C F 1?

Berlin ti ans-

t in

ifai e

im

se

du

la

ad

Ci

Munchen

Nurnbeig
I

la

in

Halmei
31

20

icta

Cluj
e

401

Bucui esti Noi d


Cluj

31
I

20

01 adea_Mai e

Cni

id
Dres

Bucut

den Leipzig Berlin ham


burg

201
13

Ploesti
imisoai
(

Pun

Stapunde C
Bucui estu

mane

sunt

eslau

()

Constanta

20

esden

www.dacoromanica.ro

ARGUS
\ II
Vest

295

romno-elvetian

Traficul de
este In foimatiune, se
a plec

tici, Episcopia
Giigoie Gluca Voda eventual
bolia Deci
a)
Lngana Ausina

ului

acia,

b)

Austria

Traficul de caltori

Polonia

tiafic este de asemenea


de calatorie se
cep In
de emitu

re convei tmdu se taxa

de

entual

e)

acia

Poloma, Cehoslo

entual pun Jugoslavia Italia

d)

Taxa
moneda

percepe
emite-

se

a
fund

mci

bagaje

Cehoslovacia

anci aui in moneda


mdicqtiunile

ca
501 plecai e

sunt

re-I

du_

din Lunch

30

romno-franco-englez
trenul de lux
tot in
cepandu-se
Parcuisul acestui tiafic este pun
A Traficul de

Jugoslavia, Italia,
sau Boulogne, Dou
emit

hvrete

cep de
fianci

se

e statiumle de emiteie

cl

Craiova

De asemenea bagajele se

Tileste
elona

in

sunt

Itahene

e and bi

sunt

d) Engleze

Monti

I ausanne

Pans

anceze

Penache

London

via
Boulogne

Modane)

Irenul Simplon Onent


ess (S elei at
101
din Bucu) No 11,
deservete acest
la a 10
trafic
din Bucuiesti-Notd la
emit Mete
de cl I II
a 40
III a
se
bagajele
bagaje
B) 7
ect
Roman Fi ancez-Englez
cele
(vagoane directe), pe ruta pentiu pentru
se perSimplon_Orient-Ex cep
tienului de
e statuuute de emitei
press
alte
fianc
efectivi
rute
e
C
and
Ncest
este cunoscut sub
lete sunt
D
rient
este
de tienul
Itahene

coi espunzatoai e sunt


Engleze
Mai seine

Venetia

Genova

Tormo
Roma
Milano

Lunch
Lausanne

ondi a

Pai
Calais
Boulogne

www.dacoromanica.ro

Lyon
Dijon

Bordeaux

ou Maritime
Maritime

RGUS

de bagaje romno franco-englez


cu trenul de lux Ortent-Expres
)

\ A Traficul de

taxele tot In

Parcui sul acestui tiafic este

Ungaria, Cehoslovacia, Austi


Germania Alsacm
ena,
Anglia

anci

C F R care

e bunt

and

Bucure.5ti-Noi d

Se emit Mete
ete
Bra5ov
cep
Ai ad
se
Taxele de
espunzMoaStatiumle
e statiumle de
e in anci
pentiucaieC F R emite
efectwi De asemenea ba- re
sunt
gajele se expediazd
cepandu se
Cehoslovace

enul

Budapesta
Germane
Munchen

Wien

Bi
ance,..e

Engleze

Paris

Londra

) No

ess

1, care deserve$te acest tiafic plea

50

B) Traficul de caldtori
bagaje romno-francobelgo-englez prin
Austi ia

Ungai

is
Ostende

g),

mama de sud, Elvetia, Alsacia Lo


rena, Belgia, Calais, sau Ostende,
Folkestone

sau Boulogne-Douvre
Acest afic este deservit de
nul
at No 201
plecare
Bucui
la
13 55
Se emit
ete de cl I,

a III a

de

care emit
penti u acest ti afic sunt

Bucui
Bi

Fr
Fi

Calais Mai
Calai Ville

e-

(Douvi e)

an

sportul bagajelor se
cep de sta
tiumle de
In franci

Statiumle C F

Boulogne-Ville
Boulogne Mai itune
Bruxelles

La Londi a ruta se poate lua prin

Munchen, Kehl sau Buchs-B ile


De asemenea
rutele pentru
ls,
uxelles
Ostenda hunt
adica Munchen, hehl
Buchs Bale
Publicul
ti ebue
vedei e

Stat

espondente

sunt

plecArile

Al Lor

Voiti s

Dorii s

Metz

la 5

1925

vigoare un nou
s de tren al
traficuidoi Internationale
deii
cu

la acea

De altfel acest

u se a face cunoscut
pi in publicatium

CITITI NUMAI ZIARUL

cursul

liber

intereseaza Bu rsa
Ttrgului MArfurilor?

www.dacoromanica.ro

MARELE ORGAN ECONOMIC


DIN
MARE

www.dacoromanica.ro

298

NATIONA
A"
SOGILTATE
I NER 4LA

UL 1882

FONDATA IN

de

de

Fond
Daune plahte

Lei

in 1923
sonetatn

900
95 500 000
59 000 000
400 000 000

ASIGURARI IN

INCENDIU,
(Fluvial,

TRANSPORT

Terestru)

ASIGURARI ASUPRA VIETEI


in

cele

avantajoase

ACCIDENTE

Raspundere
Asigurarl
Asigurci contra

lurtulul

primelor

includeree
le mobile,

case de

INFORMATIUNI LA

PARIS No 12,

SOCIAL

etc

Socletaill)

AGENTII in

111441114111011110001111911111001

AGRICOLA

SOCIETATE

CAPITAL SOCIAL LEI

DE ASIGURRI GENERALE
000
IN
RSAT

Totalul fondului de garantie la 31 Decembrie 1923 Lei 35 473 259


Daune pltite
la 31 Decembrie 1923 Lei 95 604 209

DIRECTIUNEA GENERALA IN BUCURETI


Palatul Societtn Calea Victormi No 11
DIRECTIUNE REGIONALA
:
No 11

DIRECTIUNE REGIONALA

cu M

No

ittil

Bnoul pent= asigurn de transportun

BRAILA

Strada Imparatul Tramn No 6 (Palatul


Reprezentanta
Strada

Bucuretsti
No 23

Reprezentanta
12 (Palatul

IN TOATE ORASELE DIN TARA


Face asigyurrl in condiflunl avantajoase
Incendlu, grindin,transport,furt, spargere de

accidente

1111101111011111111100
570

www.dacoromanica.ro

299

----

belgian

bulgar

qotinki

coroan

100

german

== 100

marc
marc

100
100

fiancez

greac

100

- 100

i Pfund sterling
Pfund sterling in India=
Pfund egiptian
dolar canadian

dinar srb

rubl
rubl lituan
coroan
olandez

coroan norvegiana
milreis portughez
leu roman
rubl

coroan

1 24
,,

=1

20

15 pi

16

53 fr

100

,,

25 14

81
,,

- 100

it i

100

,,

2
1 39
1 05
1 24

,,

= 100
100
100
100
100

567

- 100
=

39

100

cehoslovac

100 pi

rubl ucrainean

100

chinez
georgian
Yen laponez

100 k

al siamcz
menelik

toman persian

i peso

,,

100

100 i

peseta

,,

100

1 franc

,,

12

40 p

= 100
= 100
= 100

american

40

50

,,
,,

75

100

59

128 lot
i

16
10
100
100

---

,,

5 22
,,

10

,,

5 17
2 16

et

milreis brazihan
peso
colon

peso nacional
mexican
balboa

sol

ZIARUL

100
100
100

100
100
100

,,

--

ARGUS

1 66
1 88

,,

5 17

ORGAN ECONOMIC
FINANTE COMERT
INDUSTRIE

STATISTICI )UDICIARE etc

www.dacoromanica.ro

300

FORMULE ALGEBRICE SIMPLE


general de gr
0

de gr II
P

2
11

1,

-1

'

II

Progresti geomPlrice

r
1

10r

-t
1

Anudn

00 r

=
1

tt

0r

ALLGEMEINE SPARKASSE
GEGRUNDET 1M JAHRE 1835

007 000 - Reserven


14 000 000
Spar-und Kontokorrent-Einlagen Lei 10 000 000
Geschliftszweige Spar und Kontokorrent Einlagen Kontokorrent Darlehen
Wechselescompte Lombarddarlehen Kauf und Verkauf von Effekten und
Valuten Akkreditive Schecks Bankgarantie in und
weisungen
TELEPHON No 28 Direktion und Buchhaltung
643 und 644 Devisen Abteilung
, 485 Kassa

KRONSTADTER ALLGEMEINE SPARKASSE


DIN BRASOV

CASSA GENERALA DE
FONDAT IN ANUL 1835

Social
Depuneri
pe
SE

20 007
000 in

curent Lei 100


AFACERI

Depuneri pe libel
cont
Imprumutun
de polite Imprumuturi pe amanet
valute Acredittve Cecuri
de bani le
Garantli bancare

www.dacoromanica.ro

14 000 000
000

cont curent Escomp


de efecte
indigene

301

FILATELIA ROMANA IN 1924


E

DE

Filatelia a luat un
In

considerabil

evenimente de
mai jos, o dovedesc In deajuns

de

Cele

Expozitia de

ne

din

Evenimentul capital ai vietei filatein ce


cum
specializarea
lice romane in anul mcheiat,
consti- ce fiecare urmareste in colectiunea sa
5 Desigur ca
tue expozitia din zilele dela 3
din ei n a adus
Octombrie din sala Liedertafel, din tot ce
dar
indoiala

toti au expus ce-au avut


caracsub presidentia de onoare a teristic
meat sa ne dea o
Suveranului
mare colectio- idee
a valorilor ce poseda
a
de marci aceasta expozitiune fi- pi efermtelor sale
latelica a obtinut un stralucit succes
am putut aprecia colectiunea
a fost o indicatie puternica a de marci romanestt, desigur cea mai
neasteptat de marei desvoltari a artei bogata din lume in asemenea
a
Bucuresti

in Romania
in speZiarele au relatat timp
cial ziarul Argus a facut-o pe
amanuntele extrem de interesantel
pozitii,
in cat
ne vom
sa
atam in
generale

d-lui Gheorghe Mateescu-Sinaia

turi de care am semnalat raritatile de


- colectie
colectie specializata a
generala ale d-lui C

ocontinutul

de

remarcat apoi bogata colectie

baronului

de

Witzleben

cateva rarisime
vechi din MolEra firesc ca o expozitie romana
dova
tineau
fruntea
frumoasa
cea
mal
una dintre cele dintai
aproape
complecta
de
din
mare sa fie in primul rand o demon- colonnle franceze a generalului Resdin
a marcilor

tarn noastre
conditiune a fost implinita peste
timpurile

ce asteptari, la Liedertafel
romanesti
stampilele

Marcile

le-au precedat au figurat in bogatie


surprinzatoare sub vitrinele sau in
blourile

artistic

tate
odata in lume nu
s a putut
vreodata la un
atat t
comoara de marci romanesti
cum sel,
din
activi
mai
vignetele postei vechi, din tara noastra nergici organizatori ai
Cu
dintre cele mai rare din lume
acest
am putut aprecia apoi
cele mai rare de pe continent putem colectiumle frumoase pe
ardeleni dintre
afirma ca de
s au putut prezentat
cart s au relevat Bella Fiatska
la
o alta expozitie f
variata
De asemenea
din lume mai valoroase colectiuni spe- za von
cializate
blocuri
colectie de
postale a d-lui inginer-chimist

Cari sunt

In

alta ordine de idei, sublimem

numele d-lui profesor Victor


din
de
siu ale
Expozitia a putut arata in primul
educativ
rand cari sunt
colectionan
le-am aprectat in deosebi
mani ce raritati poseda ce
ce
colectionarn de

www.dacoromanica.ro

ARGUS"

302

postale,
acelea
au servit
pentru francare mainte de introducerea pe cea
ropa
marcilor, s a relevat mult d
In

Iasi

a fost constatarea ca
de azi a
la o
moasa desvoltare
cele cateva colectiurn expuse dovedind ca a
trecut de mult vremea cand
se
rezumau la
pe o foaie de
cateva marci comune
in majontate

totusi o

scumpa marca

ordine de

larg

ca

Eu-

avern afir-

facuta de d Mateescu Sinaia

fara undoiala
noscator al

cu mutt mat bun

de cat oncare

marcilor romanesti

de cata-

strematate Distinsul colec-

loage

Sinaia afirma ca marca de


Yvert
81 de parale cotata
500 000 let (socoTellier la
defectuoase
Comerciantu de marci au avut ei tind dupa %aluta obusnuita anulut
acestei
partea
larga de contributie expu- cheiat), valoreaza
me
nnd, he-care, ce-a avut mat
ristic
stockunle
Dintre acestia
cart s au dovedit
remarcam
primal rand pe d S Lu- ca fund foarte rare sunt cele din emipovici

Bucuresti pe dr D
Birner-Bucuresti

siunea doua Cap

bou cu

teteprezentate
perechi
De sigur cele cate-va nume ce indi- biche
adica marcile fund
nu
decat
s au
una
asezate una fata de
mai bine
memone, capul desenulut
jos, cealalta

se
unei dan de seama capul in sus
trebumd sa cuonnda,
de
alte marci de mai mica
amanuntele,
esenta
s au dovedit de o rantate
vom mentiona colectiunile bine perioara celei crezute pana acum

rehefate
valon ale d-lor C
fhutl, Tnebel Soczak avocat
lescu,

Massacz

Rantatea mrcilor

Oficialitatea

Filatelia

imbucuratoare constatare facuta


prilejul expozutuunei este
ca
oficialitatea aprecund important

sine cat
a
Un
mai Important rezultat
sa fie
ea
cestei expozitu este acela ca a putut et in Romania a
prezenta la aceasta impunatoare mada un
putermc asupra
extreme a unora
marcile romanesti infestare hlatelica
afara de
numelut
primele
ca
de onoare
Astfel
sala Liedertafet unde
fost expuse, dupa cat se crede abso- al expozitiei am inregistrat asistare%
general E
la inaugurare a
lut toate marcile ransime din
Capitalei
siunea Cap de bou -rotund, n au pu- coleanu prefectul
a altor
nitre

ohciale

filatelice din sala


dela Liedertafel am putut admira cateva

de

vechi,

expuse de Fabnca de timbre a Sta-

tului

Numai Posta probabil pentru a


reputatia de
pe
tut fi admirate de cat numai doua
care
stabilit-o de cat va timp
exemplare
valoarea de 81
totul absenta
coace, a flout sa fie
altul neuzat
unul uzat
pnlej
totusi
mci o
la
din lume
exemplarul uzat nu era in
nu a dezmteresat vreodata de
absolut perfecte neavand
totusi Posta gaseste
drept-unghiular
mai multe rea filatelica
un
foarte vanat concurs
totusi Posta
Faptul ca
valoarea de 81 de randul filatelistilor,
are
ea
de marci
parale nu se gasesc
Romania,
de cat
exemplare
de
In afara de oficialitate aceasta mi
aceasta este aproape sigur, - arata nunata expozitie a
in
mai rara scurtul timp
chestiune e
ca marca
a durat de un pu
cahloage streide cat apreciaza
deosebit de numeros

www.dacoromanica.ro

RRGUS

303

acordate cu prilejul
expozifiei filatelice

change-Club-Roumain ,
latelica

, Romania fi-

de onoare a primit

s au conferit brica de Timbre

Cu

de marca (credem ca ter-

bine ales)

s au distins pe
terenul filatellei, medalit
diplome,
menul

Din partea Clubulut filatehe din

Medalia de Rur Mateescu-Sinaia,

C Gelbescu, General Ressel, baron de


W ietzleben, R Szoczak
Willems, SchafMedalia de
Intim filatelic
Din partea
hutl, Gebauer, St Cordova F Szadin Bucuresh
Fischer P Marthy, Raoul
Medaha de Rur G Mateescu-Sinaia, lay
S Lupobaronul de Wietzleben C Geblescu, Rnastastu, Felix Gruen
vici
Bela Fiatska, general Ressel, dr
Medalia de Bronz Mawr Boboiceanu
meny
Medalia de argint C Schafhutl St J Triebel, ing Stroebel, F Birner
pentru amintire
drept premiu
ce medalit au acordat

Cordova, Willems, dr

Szalay-Sibiu

R Szoczak E

von

yer, Bielecki Bungertz Elias


R Barich, Die Postmarke
de bronz G Angelescu,
gerer, Szalay Jr Vergottt Rl FisPaul Coch Mia Kerl Kurt
Kennig , Briefmarken Rundschau , E-

Mrcile romneti

B Bartha E Turck, Ed Ressel,

viu Cristea,
Ludy Mayer
Printre cet distinsi
medalia de
al ziae
redactorul
pentru
rului Rrgus rasplatit
in acest
achvitatea sa
ziarul Rrgus a prima
meniu
o
de onoare

noul catalog francez

al doilea eveniment filatelic al 1000 - fr Ori varietatea


este
anulut 1924, este
noului
extrem de rara - chiar
mai
log Yvert
curioscatori o
valoTellier-Champion
catalog s a impus lumei
reaza de 30 pana la
de ori
vechimea
decat marca
seriozitatea lui
cat a devenit o baza mondialfaptul
dovad irefutabila sta
mente admisa in toate tranzactille
ca la recenta expozitie filatelic de

telice, fie de schimb

vanzare

fie

Liedertafel, - nu

a putut pre-

ori cumparare de marci


zenta decat un singur asemenea teteplatit dupa
suntem inforNoul catalog se prezinta
multe
imbunatatiri asupra trecutului
o suma fabuloasa Rstfel cand
In ce priveste mardle romanesti el vezi c noul catalog da pentru aceast
a aparut de data aceasta complectat rarisima bucata, numat cota indoit,
desenul filigranalor care deosebesc
ele diferitele emisiuni

identic

Noul catalog aduce astfei o

inlesnire de primul rang, colectionaridebutanti,

clasarea

Unele cote
au ramas totusi
parte de a corespunde rarittii marcirespective

de pilda cotele marcilor

Sa

,cap de bou din a doua emisiune adica pretuind fiecare marca a pereun
tot atat cat
rotunpte chet ca
sa-ti
izolat, - nu
valorile de 40
80 de parale Cotele pentru aceste marci ca exemplare
izolate sunt aproape
ce priveste insa cotarea
pentru exemplarele prezentate

varietatea numita
e

totul

perechi

in

aceasta
de

cota march de 80 parale -

surprinderea,

care-i

Un alt exemplu marca de 3 parale


a treia
romaneasca
denumita Unirea Principatelor este
ce priveste vanetatea pe
cotata,
cu 600 - franci
hartie vargata,
aceasta marca este extrem de

pentru marca simpla este 500 -franci


iar pentru perechea te-beche este rara

valoreaza de

www.dacoromanica.ro

de 10

304

mai mult Intr adevar catalogui elLipsesc apoi


catalog marcile
Ocupatie militara romana
Pocutia,
vetian Zumstem, apreciaza la 6000
dovedite ca oficiale
franci valoarea acestei marci
noul catalog se preTrecand apoi la o
ulteriacea cunoscut in deobste sub zinta conditiuni superioare
numele Carol cu barba toate cele cate-va
semsiune defectuoas gsim pentru va- nalate el constitue
ce
marlorile de 10
de 50
cote cile tarn noastre, un al doilea
cari
care
sunt departe de a cores- ment filatelic de seam al
punde marei rantati a marcilor
sa

Presa din Rom

Filatella
Liedertafel - mai avem de

Un alt indicm puternic al

ce mai mare pe care o


, Umvertrat pe aceea care apare
in Romania este impor- sul Literar
pata
pe aceea din , Gazeta
tanta crescanda pe care
acorda Sporturilor
presa
publicistica special
In ce
ce

occidentale

Ca

dela noi

bricile
una aceea rezervata
special Filatehei
Rstfel
afar de excelenta bine
sustinuta rubrica sAptamanala
apa-

rand Dummica, a ziarului


rubrica medaliata la

,-

filatelica ea se prezint
in progres
de trecut Sunt acum
viste filatelice cari apar

Romania

ca o regularitate din ce

ce mai
bucuratoare,
Der Banater
Filatelist
Timisoara
Romania
Filatelia din Braila
, Roumanie-

de la Echange

filateli c

Bucuresh

1924

Comertul de mrci postale pentru molt inapoi COci se

proel in aceiasi buna


dinainte de unire amnsesera
cu toate ca a gasit
la un grad de mare desvoltare pe

a evoluat

ternice

penuria de numerar care a

de care ne ocupam

stinghent intreg comertul romanesc


Pe de alta parte s a putut remarca
cursul
trecut
anul trecut un
de sporire
Numarul comerciantilor
se ocu- a importantei comerciantilor din Bucua cres- resti comertul de timbre convergand
pa exclusiv de marcile
cut atat
Capitala cat
mai cu
cum e firesc din ce
ce
indepr- mult spre
provincie
tat de
atras
putand
Totusi, din acest
de vedere
el spre
are mult de
cofilatelic fund Inca intrucomer- merciul
sporire a
ciantilor
catva inferior aceluia dun
e imbucurOtoare
ales fundca ea se
rezumat astfel anul 1924 inRegat
a Ropentru hlatelia romaneasca un
acea
Mari unde
ramasese
mare nesperat de mare pas

CITITI ZIARUL
COTITIAN
APARE

8,10,

ORGAN ECONOMIC
FINANTE,
RT, INDUSTRIE,
AGRICULTURA, STATISTICA, JUDICIARE

www.dacoromanica.ro

5124 MINI

305

INDUSTRIA NOASTR DE PETROL

COLOMBIA

SOCIETATE ANONIMA FRANCO-ROMANA DE


precedent in
Daca
sa
toate al caret randement
de
amanuntele evolutia
de
Romania s a mentinut constant
in Romania
perspectivele
de o
10
la o
se deschid
mart industrit in tone
zi
vutor este necesar de-a examina in Productia acestei sonde

pnmul rand fazele evolutive ale so- adaogata la foarte interesanta pro
Columbia
Inzestrata cu o ductie a
sonde in
la
reala capacitate
financaara Gropi in
, a atms cifra de
tone, reprezentand,
acea
aceasta societabe a cunoscut in mersut 321
a
din productia
nu numai surpnzele
desvoltaru
sau raul nu sosesc
favorabale ale hazardulut care a con- Dar cum
an, pe langa
zacamintelor noastre niciodata singure
sacrat
extraordinara a
vicisitudinele pioductia
petrolifere dar
marea urcare de preturt
timpurilor anormale pe care a
inregistrat
pentru petrol brut
derivate survele treaca
succes
Toate
caracteristice ale nita in strainatate astfel incat rezulexercitiului 1912-1913 a intrecut
vietu acestet intreprinden merg alacele mai
sperante ale actioadesea se confunda
mentele politica
economice cart au narilor
societatu pe acest
influentat in mod senos intreaga noa- Beneficiul brut
eonomica Da
se poate exercitm s a carat la let 13 718 882 62,
stra
spune
drept cuvant ca fazele de la un capital de cinci miltoane lei
Dupa ce din acest fabulos beneficiu
dezvoltare a societatu Colombia re
brut s au scazut cheltuiehle de
flecta in mod fidel evolutta
tare
adnunistratie
petrolifere in general
re amortismentelor mtarziate a ramas
Inceputurile soc
un beneficiu net de 9114 541 lei care
Societatea ,Colombia. a
creata a fost astfel utilizat incat fondunle
1905 Fondatont erau Leon Ruzi de rezerva create sa
asigura deka
Taubes
Lazare I Elias Ca
activitatea
prosperrtatea
pitalul initial era destul de respectabil toare a societatii
acea epoca 5 nulioane lei
In modul acesta s a afectat la fon1912 cand a cunoscut momenta
dul de rezerva de 924 231 lei un alt
pro fond de un
glone exceptionala dommand
a
creat ca o reductia sa extraordinard plata petro zerva
terenunle
o
constituit in
un alt fond special
nile
de petrol de un milion pentru
lucran In
tate
franco

de
se compunea sfarsit
s a distributt
din urmatoarele persoane Barbu St
750 000 lei
s a rambursat tot
Delavrancea
E Duposseur capitalul investit
intreprindere dandu-se
D Zahropulos vice presedinti
237
50 pentru
P
Marcel fiecare actiune de 250
Levy
Hirsch S Rosenthal, avocat
Pou
Laz I Elms, membri N P
Incepand din acest moment care face
Romanescu M Prager, Leon Ruzicka
desvoltarea societatil Cocenzon
Taubes
G Carissi lombia tanara
intr
V Rattu cenzon supleanti admi concertul manlorintreprindere
societti petrolifere
director general, din tara
mstrator delegat
Laz I Ehas
Ea incepe numeroase
importante

In cursul
an
gistreaza
et
din Moreni,
No

cu sonda
in 1911,

de
Morem

exploatare
Gropi
Bustenan

prelucratul petrolului brut ea


din
asigura concursul
20

www.dacoromanica.ro

306

durata Productia a
la 21 551 tone repartizate astcisterne
rezervonile nece- fel 3250 tone la Moreni 11,226 la
mmagazinaril Bu5tenari 3 880 la Gropi 3 148
sare transportului

Cernavod care apartinea atunci


din

de

cum

produselor sale la

ve-

derea exportului
Deasemenea, gratte unor
tiuni
cu
, Union

este

47 la Bordent Numrul sondelor


crestere 8 sonde la

3 la Morent-Bana 2 la Mo
rem-Prund, 6 la
3
asigura pentru lucranle sale cele la
la
In total

mai rapide
foraj

mat practice sisteme de 23 sonde in


citul precedent
prodcutie

In epoen rzbolulut

cu 17 din exercare multe

altele ajunse la patura

raz-

politice

a
Beneficiul net al
balcamc din 1913 gsesc
fost
de
1 395 951 dat fund situatia
preparatie
cietatea Colombia in
a
prima
a intensifica activitatea pro- mgrijitoare din
sum
a
fost
afectata
sa
contut
now
Faimoasa sonda No I din
In
razbolulul
s
inNotembrie 1913, cand
pana
Exercitiul 1915-1916 este influentat
cendiu
mai tarziu un defect la
intr
chip sau
pronuntat
parahzeaza complect activitatea accentuarea
politice mondiale
productia aucestut miraculos tezaur Concentrnte frecvente ale
de petrol
pentru perioadele
Cu toate acestea
aceasta
litare rechizitionarea mijloacelor de
vedem sometatea ,Colombia execu- transport ale societtilor
tand un program vast de
now
din ce
ce mai
penastfel societatea
urmaprovizionarea matenalului necesar
toarele sonde in productu,
foragu, au avid
exploatarti
nenorocite atat asupra sondeproductie cat
in repah sondi
foraje
Morcni-Bana
Numeroasele accidente survemte
Gi opi
sonde precum
durate
sonda

a instrumentatillor era in mare parte


o consecint fatal a
de
a matenalului necesar Societot
17 sonde
s se
s a vazut
Productia societatit pe
1913- in lucrnle sale de matenal
1914 a adus un beneficiu net de
din
sondele
6 089
60 din care 1 975 000 au
nate la Bu5tenari
ce natural
in
Ou toate astea
Dividendul total a fost de 100 lei
a
de mare
material
la
lucrnlor a mat
los la
din nou tor sonde importante la care se
de rezerva a
fondu- teptau rezultatele
constderabil precum
rile
destmate terenurilor
aceste
grele
toate
lucrnlor now
activitabea forajulut scazuse proopaceni
Policioi

Efectele rzbolulut

Exercitrut 1914-1915 este influentat


defavorabil de evenimentele
din
trecut cand o mare parte
dintre
personalul
au fost mobihzati precum
de sinisinceput al
mondial

ductia s a mnt in raport


precedent

In cursul acestui an societatea n a


forat de cat 2 672 metro in
839 din 1914-1915,
productia a fost de
309 tone in
raport
21 551 din
precedent
net a fost de 1 141 577 87
In
epoca forajul arata
date
circumstantele grave
prgores remarcabil dar productia e lei
din
din cauza accidentelor ale epocu a fost
contul
lucrari
survenite sonde No
din
precum
No 2,
una
Trebue
act
100
mai departe
a cauzele primordiale in
a soc ,Colombia
nevoe de instrumentatu
situatia

www.dacoromanica.ro

ALMANACH ARGUS

307

n a fost

moment la maltimea
progreselor
a
de
a fost ca
neutrahtatu
,
bia mtreprindere cu capital
mare
parte
posibilitatea
anle abate s a obs exporteze
tmut
exporteze direct sau indirect

din care

ploatare

cheltuehe de

mai ramane un disponibil

de 1 359 152 lei

care a fost

fond special de

refacere

Cum reconstruirea santierelor


senoase
clama sume importante
financiare
so-

centrale sau chiar neutre


ietate a ,Colombia fuzioneaza
circumstante in tulip ce 1920
cu societatea Alpha societate
mare parte din intreprindere petrolifera
capital roman
belpetrolifere din
capital ger- gian la carecu
participa Societatea belman trgeau
din
de petrol din Romania
frunte
favorabile pentru export
bancherul
bine
1916, societatea Colombia se resemnoscut Josse Allard
relatule
din spirit de
Colombia
Alpha erau mavalonfice produsele
in in dintre
inte de
foarte stranse
tenorul tarn pe preturi mult
Josse Allard figurase
ca
rioare
de adminis
pre5edinte al
in

In

razbol

Cu intrarea
actiune in
1916, soarta societatu Colombia este
decat ale multor alte
petrolifere In Noembrie 1916, co
misiunea anglo romana dustruge, virtutea acordulin intervenit,
mat mare parte din
petrolifere
sale de petrol
Dar in timp ce,
distrugerea
anumite

neau unele
tut servi
rele
in

torilor

chiar

la Colombia
Noua societate ,Colombia
astfel
constituita cu un capital de 100
lionne lei intra sub directiunea
trolul
Omnium International
de Petroles societate franceza mare
la Alpha
creata de , BanBas
que de Paris et des
In
acesta Colombia
imediat
rzboi o vast

beltot mat rama- laborare a capitalului francez


ar
gian pentru a putea
cu
de pe
la
fost distruse de sus Consi ml
de administratie se moconducaprimind in compunerea sa

firmelor mondiale
prezentanti
majontatea tionate mat sus Astfel
fruntea sopersonaluhu technic
Colombia
ca
au urmat armata
retraErnest
al
gere spre Moldova, timp de dot am,
admio somitate financiara
intreprindenle societatu au
societatil L
nistrator
delegat
al
rasite in mantle inamicului Sub ocu- nion d Electricite de Paris
Colombiei

Colombia a fost pusa sub


au fost

sechestru Toate bununle

In 1920, Colombia rein cu energie


vandute societatu Erdoel Industrie
Anlagen Gesellschaft ,
de ger lucrarile pentru refacerea in stare bumani pentru cumpararea tuturor intre- na a instalatnlor repararea sondelor
de noi sonde
executarea
prindenlor petrolifere cu capital aliat
nou program dinamte fixat pe terlichidate de
in vederea intensifiin Februane 1919 societa- men de doi
tea a putut reintra oficial in
productiei Ea se serve5te
asiunea santierelor sale
scop de materialul comandat din
reprezinta o noua
atunci cand difein dezvolta- timp in
rea ,Colombiei
rentele de schimb nu atinsesera

Prima adunare generala de dupa


razboi a avut
la 19 Septembne
1919, cand consilml a opus

fantastice de mat

Productia

1920 se resimte

din cauza distrugenlor sufente

din cauza
insuficientu
transportun
electnce In
de remtegrare a
in bula urmatoarele
societatea
nurile sale
rezultate se
Cncov
la Moreni-Tuicam 4
la
beneficiu brut de 671 852
rezultatele obtinute
-1917, 1917-1918

exercitnle 1916 in timpul ocupatiel

de pnmele 10

www.dacoromanica.ro

308

4 sonde now la Mtslisoara 2


la

la

in

10

la

la Baucot 3

total 31 sonde

este

Dupa consbtuirea tuturor rezervelor


si celorlalte fondun
cum
a
000
unui fond de prevedere
personal s a repartizat

000 000
tre- rilor un benefictu net de
societatea a de- adica 20 la suta la
capital de
montat un mare numar de sonde 100
genera a aprodistruse
base totodata sponrea
de
abandonate din
000 la
s a servit de tubunle scoa la
000 divizat
se
in 241 000
de 500 lei
instalarea de noui sonde
baneficiul net de 20
Colombia a unchetat in acea e- astfel
lioane au fost repartrzat actionanlor
poca un
contract cu soctetatea
foraje Union
forma de acson- in mod facultativ
in proportia de doua
delor dupa
cele mai

conomia ce se face
buincios sondajelor

rapide

moderne asigurandu-si
colaborarea. a doua
societati de
tare
Foraki societat2 belgiana de
In acest
veclule instalatiunt au
fost
pentru a mlatura
criza ne
societatea si-a
constituit un important
de auto
mobile
tractoare
au contnla atenuarea
Din cauza
electric furnizat de

majoritatea

Electrica

petrolifere din

acea epoca aveau de sufent Pentru


a scapa de acest
societatea
a procedat la inlociurea succesiva a

electrotractoarelor prin motoare cu gaz


masini
felul acesta
vapon
Colombia
lucrarile
a putut cont
pe santierele cele
importante
Deasemenea pentru
putea mat

noui

Noul program de

soc Colombia"

Dar importantul program de


pentru desvoltarea rapida a
tierelor
achattionarea
strmtate a
material conside,aTunand
scaderea leulut
acest program nu s ar
putut realiza
fara avantagule
imprumut extern in cont curent
Grape relatiunilor
tatea
printre actionaril
sec Ommum International de Petroles societatea Colombia a obtinut
dela acesta un
sub forma

de deschiderea de credit care pana


31 Decembrie se ndicase la 20

la

972 231 franci francezi Conform angeomentului acea.,t suma

rea extgibula in termen scurt


usor duce produsele dela
cauza scadeni nrancetate a leului
spre rezervoare ea a construit
creat
o
deso retea de conducte care i-au asigurat tul de dificila
fata
societatile de a
s invinga aceasta dificultate
transport
permis sa
efectu
st un acord
eze regulat transportul
produselor care a reprezentat totodata
sondelor

sale succese fmanciare


Societatea Ommum Internationat de
prelungirea scadenCernavodd cumparata mainte de razdun
pana
bot dela socuetatea
realizand im- la 1928 jar
de
486
portante beneficii
prelucrarea
ea primeste
la cursul
produselor Statului
ale
Colombia
care
sporeste capitalul
120 500 000
000 lei
la
Rafinana din Cernavoda a prelucrat
forajele In progres
000 tone in 1920 provenund din
Productua
societtii
1921
propria
cum
a
In
an Colombia reorgantzeaza activitatea
dir

din marfa

din

1920 se

28 000 tone
Statului

care avea un anganjament pentru

II

lucrarea unei parti din petrolul brut

in mare parte
exceptioral de
intensa a rafranei
Cernavoda a
fost in 1920 de 64 170 689 lei Din
sum 25 milioane au fost
fectate amorti7anlor industriale
brut

1920
)0 tone

6 28

ineti

1921

10
7

forati
1920

nestrul

www.dacoromanica.ro

1921

309

de profit

pierdere arata

in 1921 un sold creditor de 14 milioane

care, dupa scaderea re

174

ti

In 1920

941
4581

7674
zervelor legale a fost reportat la sol1922
5560
1923
dul exercitiului precedent
Din cauza scaderii apelor Dunarn,
metrilor
lucrat
rafmaria din Cernavoda
cifre n au fost intraute in
anul trecut,
mult mai putin decat
1922 1923 decat de societatile
Astra-Romana To
iar societatea executand vastul proRomana
gram de activitate intensa a suportat tu5i in cursul
ani, Colombia
extraordinare in cursul aces- ca de
intreaga industrie
Intre altele
intrequl
tui
lifera a avut de luptat
a procedat la marirea utilajului
cunosute
complex de dificultati

de

spre

raritatea scumpetea manei de


re- insufic
iza
lui
a
pentru
transzervoare la Moreni
de
curent
electric
a porturilor
caile ferate La aceste dicratori a reinoit
printre
now
politica peachizitionat
se mai
a trolifera a Statului
dela Gorgota
de camcumparat remorcherul Colombia I
primare a preturilor in interior de
plectand
Tintea

a construit

cateva talcuri

conse realizeazd progrese


capitalului strain in momente
pentru toate mtreprinderile
similare din tara in timpul cand
de petrol a inceput s
dustria

puse expotului
Industria s a vazut fortata pe deode care
parte sa-si procure
pe
avea nevoe platindu-I in

de alta parte

in interior pe preturi maxima

productia
chiar

se resimta de regirnul de opresiune sub


de cost
hotarit de stat Progresele technice
eu toate
preturilor
a
socie
in favoarea consumatordor
ca productia a spont
rezultate
tutiunilor
n a putut
sfor
1922 d Lazare I Elias ve- mare in
samficide
In
direc- tarile depuse
chiul administrator delegat
se
a apasat
cat
tor general initiatorul
Pentru a
imps petroretrage dela directiune Postul de
asupra industriei
rector general este incredintat
este destul sa relevam ca
Ficsinescu care pana la a- cakulele facute beneficiul societatil
indeplinea functiunile
pentru productia din 1922 ar fi
ceasta
4 058 364
de director technic
pa5it cu 100 milioane cifra
D Ficsmescu a vend la conducerea trecuta in bilantul acestm an
produse livrate consumului intern
acestet importante
sa
triale in momentul cand
fi fost vandute la pretul mondial
gray de regimul restrictiv al nu dupa preturile maximale stabilde
intreaga
statului In
de Stat
un alt
rectiune a societatii
Un astfel de beneficru transformat
pect D Paul
in aur nu ar corespunde decat unui
de ainnnistrator delegat D rendement normal al capitalurilor
Jacques Coulon ocupa postul de
vestite in intreprindere
rector technic
sinescu
D

locul d lui Th
este numit

tor comercial

D Lazare Elias ramane ca


consiliul de administratie

In

Statul

a impus taxe de export ridicate


au redus simtitor beneficnle realizate
la
la vanzarea externa benefica
erau destinate s compen

la van
pierderile
zarea intern
La aceste dificultati s au mai
1923 arata un progres gat intarzierile cu care Statul si-a
1922
foraje tit furmturile de produse mtarzien
remarcabil in productie
astfel productia a fost
grevat in mod serios casieria

in

Sub

comprimral

918
1921

1922
1923

148

820
647

seze

acestea au mai intervenit


Pe
cunoscutele masuri prohibitive
pe deasupra
anumite produse

www.dacoromanica.ro

ARGUS

310

fuzul constant al guvernului timp de

terenuri petrolifere
pentru personaJul technic pe diversele
trolifere pana la elaborarea
cumminelor autorizatule necesare consoli- pararea
reconstrutrea
darn terenurilor
al societatti din strada Romana
Aceast

doi am de a acorda societatilor

constructia

ultima masura a avut ca efect

No 72 marind inventarul
rea unor
progresiva
pe
dent denota
sigura precum si perspectivele de
tiere fapt care daca constituia un predirect adus societatilor petro- viitor Conte de profit
a
Were atingea tot atat de mult
fost in 1922 de 23 498 733 dupa
interesele superloare ale economiei
amortisment industrial ra-

mane un solde creditor de 4 058 364 lei

Desi subt imperml tuturor acestor asupra caruia a fost reportat la


dificultati
urmator suma de 2 562 350 lei
cat
numeroase pe
perdere
atat de inutile societatea Colombia In 1923 contul de profit
prin rezultatele techrnce obtinute in atinge un beneficiu de 25 931 375 lei
dupa
amortismentului
1922-1923
afirmat utilitatea
de desvol- dustrial ramane un sold creditor de
791 lei care dupa
retare
alaturi de o
a fost
numarul sonde- zervii legale de
in exploatare
foralelor a spo- portat la exereitml urmator in favoarea
rezerve speciale care s a acursul anilor 1922
1923
la

pentru vHtor
Dar mritul
a inventarulut societatil precum
toate
crarile executate in timpul acela nu
constitute decat preparatu fcrmadabile
in vederea campann
vutoare
Progrese serioase
fost realizate
in ce priveste captatia
utilizatia
gazului
a sondelor intrebuintateca
forte motrice in
Prin aceasta s a realizat economii
importante de combustabil s a inmultit
aparatelor de
diferite sisteme rapide
S a organizat
perfectionat transporturale spre rafmeria din Cernavoda
a
activitate de
a fost
normalizata

Aceasta rafinerie a tratat

in 1922

28 000 tone in
21 200
tone in 1921 si
000 tone
1923
Soctetatea si-a asigurat indepen
denta transporturilor sale pe
de la
la
prin

ratat in cursul
urmataare
ca un
de prevedere
de
contenit progres

In 1923 societatea a reusit sa


de la guvernul francez in calitate de
intreprandere

capital francez

un

avantagios sub forme de avans asupra despagubirilor de razboi


ce
datoreaza conform tratatalut
de pace pentru distrugerea
roman

inceputul

Totalul despagubirilor de razboiu a


fost evaluat la suma de 21 106 509 02
Noul
de
In 1923 adunarea generala a socie-

tatit a

de

compus din personalitati din lumea


industriala franceza
romana Dommi Ernest Meicier

adnunistrator delegat al
d electricite de Paris presedinte
Paul

mare

fran

de la Banque de Paris
et de Pays-Bas
administrator de
cez

legat de la societatea Ommum Interpararea unui tanc de 800 tone in a- national de Petrole

de remorcherul Colombia
chia proprietate
In
acestor exercitti s au
plectat
de conducte intre diferite
central din
s au
doua rezer
voare
o capacitate de 200
In gara
societatea
a
o statie de incarcare permitand mcarcarea a 30 vagoane cisterne

mare
cher din Bruxel
rectorial

ban
di

Omni= Internatio-

nel de Petrole
M Champin
din
vechi administrator-delegat al
I

Steaua
Chevalier director la Banque de

Paris et des

Lazare S Elias initiator


vechi
o administrator delegat al societatb
profesor
conducta de 4 kilometrat pentru apro- Dr Toma

Dansa a mai

vmonarea
Prahova

la

apa din raul

Strauss administrator la Banca


Marmorosch Blank

www.dacoromanica.ro

,RRGUS
Leon

IM

Gorgota

Morem

I M Waterkegn
Pe aceste
DG
Zanescu, Cen anstalate actualmente 85 sonde
dommi N P Romanescu V
care
Rosenthal

avoc at

costa, Randolphe

nishambo
Manole

9 in preparatie (montare)
28 in
in productie
Cele mai productive

Li

Victor

din Moreno

cifrele de mat sus culese

din

sunt

Tintea

Pana la data
15
productia societatu s a ndicat
vagoane pentru un
tuale a societatu atat din punct de la 7 162
terval de
luni
fata de
vedere technic
din
8 765
12 lunt din 1923
vedere al
a
din 1922
ei de viitor
permit

sa

perfect edificat asupra situatiet

de mai jos reprezint


Societatea Colombia posein regiumle petrolifere
kilograme productia societatii pe
pe
in cursul
coi Bustenan, Tintea Chiciura, Copada

Productia pe

kilograme

1924
1 ut

Bii,tenari

to 1924
623 100

330

381 5C0

759 800

200

300

500

400

800
236 200

100

000
432 000
000

1 232 4001

'11

700
1 805 401
500

Foram
la

000
710
460

000
742 100

130

200

602 600

7 880

130

100

052 80
163805

a forat in cursul

Noembne

ului

zece luni
ni

170,40
1 198,20
60
35

tot

063

733 450

365 995 1 747 400 5

230

800 5 795 250

108

200
135

24 908 8C8

789

828 2 924 500

760

694

584

700 7 293

247 247 1 806 100 7 944 247 52

1 300
400

813

540

450
535

354

372 400

800

883 1 736 100 5 368 013


1

b 075,25 n)

In consecinta activitatea de foraje


este in progres pronuntat

285

419

981 400 7 578 865

696

519

215

990

214

199

899 800

779

21185000 71 625 714

dispune de o
retea de conducte care leaga santierele
statmde
51 de pombare din
gara Baicoi

1) 0 conducta de 6 avand o
de 14 kilometri Morem-Gara

2) 0 conducta de 6 de 8 kilome-

Tmtea-Bdicoi Gara
3) 0 conducta de 3 de 10 kilometrl,

Baicoi
Rezervoru Societatea dispune actual
sale
rezerprodumente de
Cisterne Pentru
vorn
de apro- selor sale societatea Colombia
2500 vagoane
un
numar de cisterne un
mai
tankun
In afara de conductele cher
care deservesc in interior
oteliere,
Cum am
dela o sonda la alta, societatea mat
mai sus societatea

www.dacoromanica.ro

,ARGUS

312

propnetate rafinaria din Cerna pervedenlor


regim in
instalatu moderne
o nationalizarn
capacitate de lucru de 10 0 vagoa.ne
De
in calitatea de reprezentant

pe

societatilor de petrol

Sediul ei general d

Th Ficsmescu a avut
societatii este in palatul sau propriu un rol important la elaborarea legit
in forma
actuala multe
din str Romana 72 Cladirea este evaluata in ultimul bilant la 3 978 600 din modificarile propuse de
tantil societtilor fund a^oeptate de
lei
generala
Deasemenea societatea mai are un guvernconvocata
o
birou la Paris care
bi- dificat statutele in15 Octombrie
ca deacum
societatil Steaua Francaise

birourtle

tioneaza in palatul societatii Omnium


International de Petroles din BulevarSaint Germain
Mai exista un birou de expeditie al
Colombia la Constarita care
expediese
in mod special
destanate
dierea produselor
reexpedierea la destia matenalulut necesar diverselor

mainte

nationalizare
adunare generala
a dat mandat
procedeze cand va socoti oportun
tie

o augmentare a

138 milioane la 300


actium vor fi repartizate exclusiv cetatemlor romani astfel meat partea
capitalultu roman sa
capitalul

santiere
Servicial financiar Societatea este strain
in relatium
urmatoarele banci in
Cu acest

strainatate Banque de Paris et des

Bas Ungarische Allgemeine Cretar in tara Banca Marmo


rosch Blank et Co Banca de Credit
Banca Romaneasca Banca Comerciala
Banca
din Ploesti
Rezultatele fiRezultatele
nanciare vor fi
la finele anului
incheerea bilantului
ceste rezultate desi satisfacatoare
dit

ca

influentate de

vor putea ramane ne-

diale a
petrolifere
in
scadere
a influentat in parte programul de
care a mai slabit, suspendandu-se anumite lucran la sondele
instrumentatie ca fund prea costisitoare

de admmis-

in

un numar de romani suficient


pentru a da societatii caracterul de

consilml de

a fost reinoit prin cooptarea

unor personalitati
romane
simpatizate in Franta ca
cunoscute
la noi

in calitate de presedinte al

consihulut de
a fost solicitat
ales d profesor Dr Cantacuzino o somitate
medicala
apreciata in cele mai malte cercun

D prof dr Cantacuzino va

locul d-lui Ernest Mercier


din cele mat
figun industi iale
ale Frantei
de d prof Cantacuzino au
mat fost cooptati
Victor
tonescu fost mimstru al
la
Pans
fost ministru
de interne Costache

in consilm,
D Mercier a
lede vice presedinte
pe care demmtatea
societatea
Odat
aceasta le acorda intreprindenlor na- Colombia
deschizandu-se main
tionalizate societatea Colombia
a tea ei cele vede
mai frumoase perspective
asteptat exemplul altora ci imediat de activitate
intensa
rodmca
votarea legu a procedat la priformalitati pentru a se conforma
RADU

In vederea regimuliu creat

gea

cea

mai eficace se
face

ARGUS

www.dacoromanica.ro

313

DE COMERT
SUB PAVILION
0
VAPOARE DE MARE APARTINAND STATULUI
LUI

st

2
3
4

st

gobot

1451

1450
635
839
1406
1130
1143

Vapor

1450
1496

7 1

8
9
10 D

11

Gargobot

12
13
14
15

'Tor

Cargobot
in

Const Port (
18
19

17

thipa

20

2800
2793
784
2051
54
32
55
20
22
30

VASELE DE FLUV U APARTINAND STATULUI


92

2
3 Brad t
4
5
6
if it
7

125

850
148
15
19

9
12
13
14
15
16
17
18

ator

32
33
34
35
36
37
38
39
40

34

42
43
44
45
46
47
48
49
50

20

86

21

145

22
23
24
25

84
Mania plut

311

55

19

ing

31 Petru

57
22
58
84
86
5
130
30
120
107
135
108

26
27
28
29
30

3
15

Bernor

dupa
spor

ol

le

20
83
52
125
5
536
440
15

Beinor

83
79
15

II

9
94
70
32
4

128

41

Humor

125

520

Hemor

261

tpor

53
73
135
10

VASE DE SERVITUDINE APATINAND STATULUI


C

II No

76

2 Cheson
3 Constsnt
4 Constant t
5 Deroseuia
6
7
t
8

Dr

Ponton

10

392

11

171

19

12
13

80

66
94

94

II

'182

51

II

29
50

100

15

16

www.dacoromanica.ro

'zlup

194
194
194

314

CI

911101111

17
18
19

20

I No

21

22
23
24
25
26
27
28
29
30

No
No

No
No

I
I

NI
I

31

32
33

34
35
36

37

38

39
40

41

I
I

I
I

47 N 1

48 N
49
50
51

NI

52
53
54
55

I
I

57
58
59
60

No
No
No
No
No
No
No
No
No
No
No
No
No
No

407

62

3N

64

411
I
I

)02

p
p
)

65 N

67 N
68 N F
69 N
70 N
71 N
72 N F
N

74 N I

616
618
621

622
p
)

626
627
628

No

p
p
p

No

I No
No
No
No
No
No
No
Nu
No
No

78

48

MO
641

642
p

644
641)

267
267
261
267
267
267
247
247
3S6
242
242
242
242
242
325
325
325
325
325
325
325
325

620

I No
I

410

No
No
No

61

263
263
263
263
267

F
F

75
76
77

No
I

325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325

325
325
325
325
325
325

79

No
No

I
I

No 6

81

No
83

ink
)8

No 661

84
85 N

No
No

87

88
89 N

774

No

No 776
No 777

91

No
No

92
93
94
95
96
97 N
98 N
99
100

No 780
No 781
No
No
No
I

01

102
103

No 786
No 787
No 780
No 700
No 701
No 702

motor

SIep

349
395
349
349
349
349
349
349
349
349
349
349
349
349
349
349
349
349

No

105
105
107

No 806
p

No 808

108 N I
109 N

No
111

No 6100
No 7112

420
420
420
420

p
p

No

No 7114

114 N

285
349
349
349

No

115

116 N

No 7116

117

No

p
p

No 7110

118 N
N

7120
120 N I
No 7121
121 N
No 810
122 N
No
123 N I
No 8107
124 N
No 8108
125 N I
No
126 N
No 8110
127 N
No 10101
128 N
1 No
129 N
130

325
325
325
325
326
380
380
325
325
305
306

No 648
No

101

No

45 N
46 N F

No
No
No
No
No
No

I Ink
ink

I No

42
43
44

No
No
No
No
No
No
No
No
No

)3

194
194
194

I No

131 Ponton
132

www.dacoromanica.ro

p
Ponton

349
349
349
349
349
420
420
420
420
420
420
423
423
423
120

45

133
134
135
136
137
138
139
140

st

Macara plut

Driga
Driga

H Borce

H Coribi
II I

Ponton atelier

No

Ponton

SII No 2

Ponton ridicat

420
420
222
274
58
26
150
150

141

210

II
142
143
144
II
145
146 5
147
148
149

121

'land

'land

No 10

87

28

No
Dr

No

213
165

1111(1

No 2

165
120

No

150

No 4

CI

p drag No 2
hod p drag No

152
153

No 4
No 2

No

154
155
156
157
158
159
162
163
164
165

dand

land

I No 1

No 2
No

10
161

120
165
165
165
120
120
120
60

No 1

'laud p

151

60
42
42
42
40
40

No 4
No
No

gulind

II No 7
II No 8

14

VASE DE MARE PROPRIETATE

pat

LF
pal

202
266

2
3
4 C
5

( ocleta

18

36
77
401
602

6 Cilif it
7

8 Print B

1780
3

10 Oltul

2398
2408
2290
1900

11

12
13

14 Ntcol

tie

18

15

16
17
18
19

1409
1931

Principes t
Br Meb
20 lb roi
21

250

Cor
or

113

85
95
73

22
23
24
25
26
27
28
29

28

Mier

15

20
2221

ndovic Mr

612
3931

11

VASE DE FLUVIU PROPRIETATE PARTICULAR


2
3

4
5
6
7
8

Itemor
dupa

klevmdro
1

40
66

14
15
16

17
18

36

20

9
10 Bogitir

15

21

22
213

22
23
24

12
13

Vapor de pas

235
51

19

47
t

Delfin
No

55

limor

mot

70
20
6
30
14

dupa.

11

lac

25 Flisabeth Frisch
26
11

www.dacoromanica.ro

24

Reinor

94
24
112

316

LI

NI
pit

27
28
29

30

24
Barcaz motor
mot

rete

31

32
33
34
35
t
36
37
38
39
40 Lori
41 I
42 I
43
ti
44
45 Mures
46

23

54
55
56

18

57

17

20
20
20
24

58
59 Boni
60

58

t 11

10

62
63
64
65
66

12
10
87
22
5
14
16
10

17

20
17

47
12
49
87
25
mot

18
14

67

76

51

11

52 Otto-11u
53

21

77
78
79

mot

30

Rom de la

20
24
24
24
30

71

28

lacht

68
69
70

14

C
47
48 Maria
49 Negotu
50 Nelly

8
32

17
10

26

61

72
73
74
75

lientor

tlupa

18

lit tour

82
64
14

VASE DE SERVITUDINE PROPRIETATE PART CULAR


2
3 Adolf

4
5
6 Afroditi
7

p
p

8
9

Alfredo
11

( tic

12
13 Andrei
14
15 'nett
16 Angelic
17
18

620
586
415
375
109

g
20

120

21

22
23 Arges
24
25 Aron

26
27
28

447
483
695
87
659
30
410
140
627
562
236
102
240

No

46
597
471
617
625
664
385
434
287

29
30
31

157

12

ink

322
37
344
408

Ph tina

143

tisti

33

34
36
37

ir

38
39
40

61

t
t

322

37
166

41 Betty
t
42
43
44 liorce
t
45

358

ta

Fley

47
48
49

51

52 Buiron
53
54 Banat
55
56

www.dacoromanica.ro

6a

120

547
50
560
606
430
590
528
558
274
623
12

317

ticularilor

57 (
58
59 C
60 C

(t

771

115

97
630

117

197
18

61

62
63

Slep
Slep

392
95
556

Ce

121

64
h

66
67
70

117
112
143
197

71

28

59 Ch
Const
73 onstant
74
75 Consuel t
76
77
78

15

335
714
797
101

81

ink

221

No
p
it

92
93
94
95
96
97
98

667
750

nill

121

"rim

122
123
124
125
126

586

Slcp

398
888

129
130

132
133

Slcp
I

402
120

11111

Br

13a
136
137
138

cam

101 Durostor
102 Dannan
103

104
105
106 Elena
107 lena
108
t

Slep
Slep
Slcp

110

Elisa
lisabet

35
450

151

104

Slep

142
143
145
146
147
148
149
150
152
153
154
155
156
157

72
185
138
106

I
L

446
689

Slep

lore

tor

r
Bac

Slcp

Ccrm

ges

161

162
163

138
467

165
166
167
168
169
170

226
439
101

Slep
ghe

Slep
p

570
383
988
504
83
101

159
160

26

250
518
520
97
88
149
120

58

620
833
600

496
460
210
440
44
24

16

109

alcm
141

430
75
74
44

18
410

131

148
410
125
19
110
174
600
112

527
95

527
560
654
560

127

698

33

100

118
119
120

140

No

91 Dobroge t

112
113
114

616
246
506
510
390
580
450
837

187

316

82
83
84
85
86
87
88
89
90

'lot

paL

Ceam
i

220
331
440
118

*lep

G Portolo
Portolo
Portolo

Co

levator

93

levator

91
91

Co No 2
Co

112
603

Slep
Pod

364
18

171

330

172

155

www.dacoromanica.ro

ARGUS

318

IE

LE

128
110

174
175

176
177
178
179
180

Henry
Hagieni

Ceam

hlomita

290
600
776

Ida
Ifigem C

181 I
182

C No 4

IGC

183 I
184 I

C No

C No 4

Ceam
Ceani
Ceant
Ceam

191

192
193
194
195
196
197
198
199
200
201
202
203
204
205

lonel
Josef

slep

Jako

slep
slep
slep

Jeanne
Jenny
Jiu
Jules

Jeannette

206
207
No
208
209 Lux
2
o
210
211 Lena
212 Leo
213 Leontme
214 Londr
215 Lotru
216
217 Luca
218
219
220 Luciu
221 Libertatea
222 Ludmila
223 Mera
224
225 Macedonia
226 Marc
227 Marcel
228 Marfa
229
ina
230
231

106

Ipiros
Iren t
Isvorul

Jeanette

120
120
120
120

988
48

Mich
186
187
188
189
190

101

slep
slep
slep
slep
slep
slep
slep

586
86
586
60
423
60
519
730
662
632
615
703
555
506
402
581

664
562
Slep

Slep
Slep

412
188
188
672
885
649
502
550
500
671

*lep

413
565
79
61

Bac
Ceam
Slep

20
26
59
98
651

Granita
Slep

32
5q
515
465

Slep

232
233
234 Maria
235
236
237
238
239 Mane-Elena
240 Manna

380
234
77
Ce

Slep
Slep

241

242
243
244
245
246
247
248
249
250

Marion

Slep
Slep
Slep
Slep

Macm

Mann
Mercad

Slep
Slep
Slep

251

252 Mich
253
254
255
255
257
258 Mih
259 Mimic t
260
t

Slep

Slip
Slep

Slep

616
708

Slep

175

140

Netthy

383 No I
284 No I
285 No
286 No I
287 No 2
288 No 3
289

www.dacoromanica.ro

458
907
686
543
98
285
285

394

Nichin

281
282

111

Slip

Slep

Nicol
Nicu

96
417

150
150

271

273
274
275
276
277
278
279
280

593
477
629
242
279
873
580
626
80
42
197
607
506
429
663
197
148
150

Slep
Slep
Ceam
Slop

261

262 Moreno
263
264
T No
I
265
No
266
267
No
268
269 Mann
271) Nadejd

125
105

Ceani
Slop
Slep
Slop
Slep

Slep
Ceam
Ceam
Ceam
Slep

642
417
470
62
50
420
850
441

458
651
128
128
123

6
6
121

62

319

NUMELF
pat Lieu!

290 No
291 No

292 No
293 No

294
295
296
297
298
299
300

6
128

6
Slep
Slep

No

60
128

No 7
No 7

77

No
No
No

135
77
188

No 10
302 No 14
301

303 No
304 No
305
306 Norma

Ceain

66

C earn

66
260
75

Slep

Cramta

)068

Slep

312
313
Filotti
314
315
316
317 Oltu
319 Osvaldint
320 Otto

367 Sft Nicolae


368 Sft Nicol te
369 Sft
370
icohe

323
324 Paul
325
t
326
327 Pelus
328
329 Pepi
330
331 Petrp,
332 Plevn t
333 Pluto
Mina
334
335 Prutu
336
337 Portolo 10
338
339 Pantocrator
340 Riche] t
341

Petrovicr
B

Bac

Draga
Slep

Slep

622
22
455
320
550
628
662
465
272
176
29
612
145
70
545
258
961
688
63
214
586
118
230
154
610
542
120

un
ink
Slup

Slep
Slep

361

366

11

Pod

321

358 Rose
359 Rosin i
360

21
21

24

300
672
322

457

21

577
804
503

Mahona.

352 Roland
363 Romani t
mi
354
355
356 Ros

94

482

311

125

344
459
38
605
613
164

657
645
566
33
160

75
91

76
40
490

371

372
Pivel
373
Spiridon
374
t
375 Sft
376
377 Sihstra
378
381

480

362 Rutcu
363
B
364 Saltica
365 Sft

Ceant

342
343 R dita
344
345
346
347 Regie

Step

351

No b

308 No
309 No
310 No

348
349
350

Sliva

Ceain

on

tin

163
242
88
479
143
224
216
798
150

563
512

382 Sofii
383

Fie'

99
174

445

386
t
387
388
389 Syrigo
390
ho

Britiura

Elevitor

391

392
393

2
2

395
396

Flev ttor

397

Flev ttor

398
Step

400
401

402
403
404
405

13

452
537
409

7
8
12

www.dacoromanica.ro

180
120
301
109

358
414
430
409
433

Slep

D 10

172
180

372
372
372

320

ipat

pat

407
408

410

D 18

412
413
414
415
416
417
418

439
440

446
447
448
449
450
451

1487

658
630
550
618
702
634
634
634
634
725
800
800
709
709
709

488

11

111)

12

D lb
37
D

40
41
42

41
44

D4
T)

47
48

10

o2
51
)4

Slep

604
604
604

721
721

D 60

455
456

D 62
D 64
6)
66

718
726
712
712

Step
Slep

Slep
Slep

D 67

68
461

462

D
LS

7C0

10

452
453
454
457
458
45

469 5
470
471

441

442
443
444

D 77

D 71

575
574
574
564
574
400
472
625
625
625
596
740
745
640
648
580

431

433
434
435
436
437

466
467 5

481

421

426 S
427
428
429
430

451

22

27
28

70

plutitor

775
735
845
878
436
415
447

372
714
372
323
323
322
482
586

72

21

2)

420 5
422
423
424

463

20

irticularilor

71

523
433
418
350
482

411

78

581
14
19

472 Siretul
473
474
475 Serhanesti
476
ibm
477
478 1 inca
479 heodort
480 heres t

B ik

17

109

465
24
440
510
63
434
607
660
226

Slep
Ci

481 1

482
483
484
485
486

1er ii chi

riestu
1

tucail

492
493
494
495
496
497

592
23

Pod

ei

1
I

491

103

Slep

insili till L

151

30
322

Lmunea

No 2

Uniune No

No 4
No 5

No

Uniune No 7
Lniune No 8

levator
levator

Flevltor
Elevato

le'

levtor

ttor

499 Urunnea No 9
No 10
500

181
181

149
149
115

502
503
504
505
506
507
508
509
510

190

212
212
265

i
Ce

Ver

tor

ictor
1

No 2

189

ictoria

511

512 ioleta
513 isko
514
515 Vittorio
516
517
518

519 /oe

www.dacoromanica.ro

525
246
560
200

Pont gru
.
.
Bak

311

584
600
459
650
70
460
480
626
13

353

321

CAMERELE
CAMERA DE COMERT

COMERT

INDUSTRIE DIN BUCURESTI

SECTIUNEA
dr St Cerkez

FA

epresedin(i
descu, mil Brancovici,

neral

Oscai handel
Leonte Gh M
emistocle, Bedite mu rentzi Ing Nicolau , Popescu Ste-

D Staicovici

Chi

, Gluck

GD

esc u

sef,

han, Popovici Mezm


Roller
Staadecker Hugo, Stefanescu
N
Speier
,
Tngsescu , Teodoi
iedenc Mircea Const
, Wechs
Aschei
Manissalian
I
M
, Tacit
,
C Nicolau Theodoi
Popp
Po
I
Lazr
I P Niculescu D pescu Gh Ci istodoi
hV,
hertsch
Dumitrescu, Cicei one

Cornu
,
da
ol Do
Toma I illipescu Stefan, Gold
stein Adolf
Teodoraky ,
,

P
Ch
I

ager M S

escu

Seceleanu N N

olculescu
lfembri

Emanuel Angelescu I
C

IC

Blank

unn M

Sectiunile Camerei de Comert


din Bucure*ti

Dr Be

sedinte

Costmer

D7

Fuhn

Petre

ciunescu N Dumiti iu
I

Nevescu,

I Popescu,

Isac Ionescu,pre
Gheorghe R

iu

BI

u membri

Camerele de Comert din


ad Alois
dru Goldschmidt
Lima I

vice

ald

pre$edinti Ti
e

tan

mion Lahm
ceno
presedinte
secretai

it

Si
o

Teodoi
ohot Hoise

Moscovici pi esedinte Sectiunea Su

Lupu vice-pi

Loglim, piesedinte
presedinte

ga secretai

Em Lupu vice
sedmti
la
I

ancisk Schenker,

Di

Olah,

Paul, preseduite
egor Simay,
Serg vice
presedinti Ernest Binder Di
T indler, secretan
Brasov

etan

Schapiro, vice
nescu
Sectia
colae Drumef presedmte

Putna asile C Antoneseu piese


Sp Stefnescu, vice-presedm
P Sinadmo,
Al

chute

e vice
Dr loan Popp,

ei Popp vice

Georgescu

Radu

adia Mare Romulus Barbu, pre

Stehniu
Negrutiu

Hevesi

Durost
Isidoi
Ibrahim, vice
Georgescu, secretu

secretai

etai

Consi

in,

ge
Prakova Sectia Centrali Gabriel
Pincus M Papp, vice-presedmte Stehan C
N Io
secretai , Sectia

sile

Ni

M Panaitescu,

Ianculescu

vice

Sectia
21

www.dacoromanica.ro

322

Ddmbotzta Isac Haman presedin dmte, C Anastasescu, secretar Sec


tza.
Marm G Popescu,
te, G N Constantmescu, vice
C T Rdulescu, secretar Sec-

te, Al Panaitescu vice-presedinte


la Sectia Central
Bu
descu, presedinte, Stan Bratu, vice

presedinte, Const. GAgmlescu, secreTeleorman


Dumitrescu,
R
G Constantines presedinte, Dumitru D Hanciu, viceG Mihdescu, secretar
N Drgoescu, secretar
Crazova Sectia
Heiman
Galati Sectia
Ing I D
Mendel, vice-preedinte,
G Popovici,
DobresSaita, secretar, Sectia
cu, vice-presedinte, D N Pa.naitescu
Niculescu Halanga presedinte, N secretar Sectia
Const D Lu
Gheorghiu, subsecretai Sectia
Petiache
Eftmue Constantmescu, pre ce-presedinte, Adam A Atanasm,
sedinte, Gh Teodorescu, subsecretar seci etar Sectia Faczu Solomon
Atanasm, gatstem, presedmte, Al
Sectia R -Valcea
vipresedinte, Al Presbiterianu, subse ce presedmte, Gh
secretar
cretar Sectia
D N Mtlosescu,
Sectia
presedmte, C C Popescu, subsecre
presedinte, Traian
tar
vice esedmte, Dr Ernst.
Hugo MraSectia Centi
secretar
vizeck
Ef Ef
ce-presedinte, N S Mamulea, Secre
Temzfaara I Opru, presedmte, RuMuscel
Popescu, dolf R Deutsch, I Kremer
tar
Gogu A Hera, vice pi ese- sedmti, Eugen Lendwai, secretar

tar
cu pi

PRODUCTIA MONDIALA A PETROLULUI


lata, dupa st
1924, in comparltie
indicand

cu

totala de

18o7

ina la 1923,-

de

1857-1923

1924

717

Rusia

00
030

7 03

732.407
149

1 201

837
150,712
555
207 539
17 223
544
009
937

156

793

Indu
Romnia
Veneiuell
India
Peru
Poloni i (G iliti i)

Argentinq
frinitatea
laponia
Fgipt
Columbia

trolului in

care a lost productia mondiala


productia

15 000
13 000
200
7
00

19

10 867

0J0
500
000

059
320
99
3
940

40

957
49 165

600

789
1 054
424

11

1 347
21-41

312

Canada
Cehoslowicia

Italia

175
100

30
9

16 649
515
000

170

74
34
9

171

inglia
I

915

www.dacoromanica.ro

541

ARGUS

323

PiMANTESC

SUPRAFATA

LIMBILE CE SE VORBESC

POPULATIA LUI

Suprafaja
pmntului

509,950,000

De 488

(28%)
(72%)

333,500,000

(297,000 km2) este egal ru

suprafata

uscat de pe
De 33

nitre

Europei

1) Imprfirea
locuitori

Km2

Europa

000
000

Asia
30

America de Nord
America de Sud
Oceania

Antartica

9
2)

42

941
134
146
66 ,,
8

21

Volumul pmntului

Ce
Indo.germane (931

Limbile din India

b) Limbile iranice

Greaca
Aloan
e) Romane

franceza

valona
italiana
portugheza

romn

retoromana
celt
g)

germanice
daneza
norvegiana
suedeza
germana.

mijlocie

780

4100

000
850

3870 m
3930 ni
1170 m

km'

se vorbesc

do

a)

0,9

Impdirea

000
000 000
000
000

180

4,5
5,7
3,6

000

Cea mai mare


adancime

Oceanul Pacific
Oceanul Atlantic
Oceanul Indian
Oceanul Inghetat

Densitate

449

240 000 000


23 000 000
000
009
45 000 000
3 000 000
000
000
000
000
000
000
3 600 000
090
909
90.000 000

lume?

olandeza
flamanda
engleza

h) letona

000
4 200 000
163
000
000
300 000

slave
rusa
malorusa
poloneza

casuba
ceha
slovaca
serba
croata
slovena
bulgara
macedona

www.dacoromanica.ro

000
000 000

00

21

000
100 000

000
000
000
000
1 000 000

324
(63
t)
b)

000
000
000
000

e) talar

poporulut
en o

I
I

82
(3

(60

(390

000
000
000
28 000 000
62 000 000
000
000
000

VIII

umba

EFECTIVELE ARMATEI FRANCEZE


upl

bugetai

fivite

at 607 000

72

000

ofitel

CONSTRUCTIA MONDIAL DE VASE DE COMERT


In 1924 pi

e tonajul

mondiall a

seloi de
100
tone
ele
au
924 de
un
a
epi e7ent md 2 247
tone adica

un spoi de

isupra

131 tone fat

nulion
din
blicat t
ping

vasele consti

1924, sta-

tistica aiati

au fost

insate de cele 7ece

itime din lume Angha

Italia

te Japonia

produc

mai

din 1913
I

cifi a de

000 tone

un

tonajul

do fiecai e din
pu
of Ship- in 1924 cu indicatia procentului dm

cto
dt

compaiatie
construite
piocentul dc

totalul
tonajele

consti
a fost 1917

in 1923

1923
o

439

64a 651
3

1'39 463

Italia

82 526

brit

72 7a7
63 627
879
120 287

2218 222

CITITI ZILNIC
ZIARUL

21,8

7,9
2
7

172 817
523
444

72 47,

r
laponi

2,8

0
8
3

65 632

9
2,4
8

294

98,6

98,0

ARGUS
www.dacoromanica.ro

ECONOMIC

FINANTE
STATISTIC

etc

ING1NERULUI
DE

INGINER MARCEL

nu
cele apusene, au o bogat literaturd
inginereasca reviste, manuale, agende, calendare La noi lipsesc,
aproape
asemenea publicatil In special, inginerul
nu
o colectie a datelor ce sunt necesare pentru calculele
planurile sale
devine cu
mai
pretul
este
inabordabil
din cauza valutei Aceste consideratn ne-au
lucrarea de
care nu este nu poate
pe departe complect
Se vor
toate datele cari pot folosi nu numai technicianului de
profanului care, dintr un motiv ori dintr altul,
are de a face cu chesbuni technice
de materiale

intitulata La de intrcbumtat

, nu este decat un
pe

ue unui cat

numeros public,

tabelelor de
etc adaugand,

pe

pe
nu le vor
Intrebumta decat

se

technice

du it un

Nu

lipsi

ace

Uncle dintre aceste din


tabele au fost insotite
e pentiu ca.

mci

ce puteau
puse
menea

nu

el

fie restrans dm nue

sitatea de

tplmn

mare,
(

propoi

tie mute
Astfel

puteau
( hip

desi

u foarte
u o asemenea lui
un

in

nu s

de

si a

unei Agende

de a
literaturn noastie

uciarea
a
hmitat Once
o selectiune

de
tehmciendm
am
De
datelm

matenale

pi

ordm

ma

cum
ori
u

inseamna
o

a cauta ca lu
re

nume-

dela

co
fie

pen-

am
ce urmea-

Cubului Rada-

re5ti complecta

it

fie

u tabloul
ile
e

it

nu numat
in
tabelelor usor

Profilele
dublu T

www.dacoromanica.ro

ut

326

reciproca numerilor dela


cercurilor prevolumele sferelor cu diametrele dela

Ptratul, cubul,
Lungimea circomfenntelor,
cum

fund n,

cerculm este egala

iar volumul sferei

-n3

suprafata cercului

Datele se or cauta deci In coloanele respective


1000

n
1,0000 1000,000

4
9

3
4
5
6

8
27
64
425
216
343

36
49

8
9

729
000

100

2,0000
2,2361
2,4495
2,6458

728
169
196

225
236
289
324
361
400
441
484
529
376
623
676
729

'16

47
18
'19

20
21

22
23
24
2o
26
27
28
29

841

30

36
37

38
39

744

3,7447

375
096

18730
4,0000

832

1,4721

648

4,5826
4,6904

13 824
623
17 576
683
952
389
27 000

296
1 369
444

636

2 116
2 209
2 401
2

78,5398

6,283
9,425

33,51032
65,4498o
'179,5944
268,0826

21,991

28,274
90,9091
83,3333

71,4286
66,6667
62,5000
58,8235

696,9100
904,7787

34,558

1436,755

43,982

872
319
64 000
68 924
088
79 507
85
91 125
97 336
103 823
592
417 649

201,062
229,980
469
283,529

0990

37,699

)0,265
53,407
56,549
690

65,973

476
452,389

6370, 626

)30,929

9202,772

37,0370
3832
4772

2572,441
628
3591,364
4188,790

346
43,434
43,4783

4 8990

72,257

229

84,823
97,965

12770 05

4828

o3

94,248
97,389

18816,57

103 673

-33,3333

804,248
9161

1 681

100,000

4,2426

000

304

4 764
1 849
1 936

38,4845
50,2655

136

41

125,000

4,188790

732

024
089

42
43
44
45
46
47
48
49
50

166,667

49,63 o0
28,2743

29 791
768
937

32
33
34

333,333
230,000
200,000

0,7854
3,4416
7,0686
12,5664

0000
3,3166

121

35

0000
6,0828
1644

30,3030
29,4418
28 o744
27,7778
27,0270

907 920
1017,88

28730 91

)8

6410

22449,30
24429,02

1194,59
3310,32

6,4031
6,4807
6,5574
7082

6,8557
6,9282
7,0000
0741

44
20
22,7273
22,2222
24,2766
20,8333
20,4082
20,000

1734,9-4

1809,56
1885,74

www.dacoromanica.ro

113,097
116,239
119,381
122,522
425 66

38792,39
41629,77
44602,24
47712,94

431,95

54361,60
57905,84
61600 87
65449

147,65

138,23

153, 94
157,08

LMANACH

327

u
601
704

51

52
53
54
55
56
57
58

809
2

025

132 651
608
877
464

2042,82
7,2801
7 '3485

18,8679

7,4833

17,5439
205 379

60

600

000

7,7460

61

721

226 981
328
047
262
625
287 496
763
432
509

7,8102
8740
9373
0000
8,062

8
8 2462
8,3066

14,92

000

8 3666

14,2817

62
63
64
65
66
67

68
69

969
225
4

489
4 624
900

70

329
476
625
776
929
084

73
74
75
76
77

78
79
80

82
83
84
85
86
87
88
89

875
976

)0

000

444
368
787
704

)04
9 1104
)2

636
)8 503
681 472

9,2736
9,3274
9,3808

223
396
569
7 744

107536,2

2922,47
3019,07

118847,0
124788,2
130924,3

15,8730
1216,99

143793,3
)0532,6
1

188,50

197,92
201,06
204,20
207,35
210,49

3631,68
4928

'1739 28

162006,9

3848

179594,4

3339

12,9870

)36,46
63

216,77

187401,8

223,05

203688,8

229,34

220893,2
229847,3

238,76

729 000

97

98
99

801

299

100

000

000

584
375

884 736
9-12 673
192

248,19

0000

268082,6

)113,00
12,0482
11,9048
11,7647
6279
4943
'3636

299387,0
310339
5674,50
)808,80
)944,68
6082,12

9,6437
9,6954
9,7468
9,7980

9890
8696

)03,88

6383

6939,78
7088,22
7238,23

260,75
263,89
267,04

333038,2
27 3,32

276,46
279,60
5

231,33

278261,8

2360

688

179,07

2827,43

12 5000

100

175,93

96966,83

8882

6 400

724
889

9'1952,32

552

8 649
8 836
023
216
409

95
96

4853
5440
6023
8,6603

493 039

90

92
93
94

248
189 017

166,50
469,65

2642,08
2733,97

71

72

6667

82447,92

81

2290,22
2375,83
2463,01

375

460,2 2

73622,48

19,2308

249
364

59

282,74

394)68,9
407720,1
421160,3

289,03

444920,5
463246,7
477874,5

298,45
301,59
307,88

9,8995
9,9499

7697,69

0000

98

www.dacoromanica.ro

508047,4
16

ARGUS

328

GREUTATEA MATERIALELOR
obicinuite)

(Matenale de constructn

de volum a unur corp se numef3te greutatea lui


Gieutatea
specifica Astfel, greutatea specifiea a ferului
pur) este de
atat
metru cub
fer Se
7880 kg,
intesalt In
corpul este omogen
la
toate
cub a
reseai
pe
sohde dar neomoge
fun, fie ele omogene
fie compacte
ne, ca
fie
tasate, ca lemnele, fiuctele, pietn
fie hchide
un
de gieutatea pe
cub a materialelucrrile
obicinuite cu caie
de lucru mginerul,
sale

corpurile

Materialele

pot h aranjate
sine o

Lia.

on

once

de

dreptul

nisipul
vor
unghiu

eu. nu
p

est

Greutatea prmcipalelor materiale de constructie


pe metru cub

Greutatea

Corpun sonde (compacte)


9100 8700 ui
pur

I it

brut ( ilb)

2700

2100-2800
Carton di
sfalt turn it

1200
1400
I

Basalt

1200

(whips

2000
2700

plat

7800

sud it
otel

880-

mit
2400

Beton

din

isa

din scorn

ori

1000

din

2200

te

Brad
ag
u

din sparturl du cat amida


arinat

400-1100

(veii

1500
2800
2400

(use it

1200

7400-8900 Marmora

Broni (8-14% cositor

7700
2500
2000

de

Calcar comp

1700

ararnida

21(X)

1200--1500

du pi
Ciment (intai
Podea de
Mortar
Greta

var
(vezi

2700-3000 Pi

ir

2200

de

1800-2600

samot
Plumb

mort

turnat

7200

it

Dolomd

2900
2100

enin

18o0
11370

du

Daramatura

Fig

400

1000

Brad

)0

Quai
Habit

Salpetru de
piatra

www.dacoromanica.ro

2700
1400
2250

2280-2400

ALMANACH

ARGUS
poro

1000

Stuc

ttra e

/ahar

/id du piatra bruta


2

turnat

poro

unni it

tasate)

solide
de

Malt (22'
prajita

)0

ita

anepa

720

turba
artofi

21(X)

2000

800

b
a

)00

100

gr

de

700

sata

nu

prusit

280
)0

irs
nit

8(X)

1810
12 )0

(29)

/apula

irba

lichide
distil
in
1200

nitric
sulfuric

ipti
pi

pur

toarele

itcut

Rezistenta materialelor

puterilor, s nu
priei

unei

nu se

surpe

corp solid

a
oipul

trebue

putLudol
de

adia

reziste

sfArd

pro-

za
reia forni
diformaiea
mite limite)
piopnetate se
elasticitate Ea ne aratA
puteri
moleculare DacA un
este
unor
putera externe
seLtiune a
este
grad
suprafata S fnnd
P
pe
intindeiea
este

www.dacoromanica.ro

330

(De ex o
o greutate

de fier,
kg

de 5 cm p fund
ferului va fi de

de

- 1000

corp
a
material este acea
a tenla care
distiugerea
Felul distrugeni, deci felul tensiunei
al lezistentel depinde de felul de aianjare al fortelor exte
noare
astfel
atunci
spre exernpllu un
cub de material este
care ocazie se nase tennormale
de
(negative)
de tractiune (posieste &format astfel
tive), rezzstenta
forfeicare atunci
doua din fetele lui opuse se
paralel
patrate
Remstenta

unghiurile drepte , rezistenta de flexzune, atunci


cnd cubul este diformat a$a,
fetele lui
se
atunci
plan, se
a
o
din propnul
de flexiune can se pot
normale de forfecare
de torstune,
fetele
se
invrtesc
axe peipendiculare pe ele,
paralele
aceasta
Se nase tensium de forfe
o
torsmne
una din aceste
care
acest caz
zistente lpale
altele, se vorbeste de o

celelalte mod1fic

o vergea
doug torte P egale
tunei tensiunea

Tensiunea normal
prismatica
sectiunea S este
de senz contrar
la capetele
oarecare este

la

=
In

lungimea a
se modifica
ea o modificare
1660 englezul Hook
hue) a stabilit
tru corpuri omogene
anumite
Diformatinnea este proportionala cu puterea

grosimea vergelei

iar

ltge pen

proportion

Coeficientul E se numeste coefiaient de elasticitate El depinde de


putem
de mare este diformarea
material

material pentru o tensiune


sfortam matenahil peste o
legea nu mai este
Limita se
anumit

Dach trecem peste o


matenalul
de
nu mai revine la forma
primitiv
mai
corp
elastic Este
de
In
se
matenalul el se distruge Oboseala
am spus
materzalutui
tablou lemstentele de tractiune, compiesmne, foifecaie
flexiune ale materialelor celor
umtate
cum am spus, se
de elasticitate
ajutorull
poate calculla diformarea
de o constructie
mlor In
limita de proportionalitate
o
Este de sine
practica, nu se va
nostru hmita
distrugere
pi
pentru fiecai

www.dacoromanica.ro

de elasticitate
RF 7

rezistent& a
de

de

Tracilune

Tompreslune

3,3-4

ectia

ersal
moale
Otel de

In

t cm'

tjcm'
Fier

Kg /cm'

2,6-3,3

2000

potm

4,5-40

2000-21a0 4,9-2,3

2,9-3,8
4

2200

mull

2,5-5,0
3,4

I ontil

Stej tr

7a0-10

1,3-2 6
0,30
0,075

Fat, idem

60

pr

nu

0,10-0,60
0,15-0,23

040

ann, Diorit
2o

140- 0

pr

100-- 110 0,4

0,30

Grew

)0-1- 600

200 pi

libi
fibre

Tenslunea

Forfecare

70-120
70-420
-100

in pietre de reazirn
in coloane,

din

0,3-4 0
0,2o-0,6

coloane

slaba

Mortar de ciment Poi

0,2-0,4a

Mortar de
Beton

3
7

din re7 de

8
9

cornpr

Beton armat
de cararnida
de var
arsa in mortar de var ciment
poroas in var
Pentru

130

0,0025-0,006 0,002

se

0,450

dup 28 de

0,100
0,77
0,50

10

8
210 pt diformatd, 140

180

0,42-0,14

0,2-0,25
0,2-0,3
de 20 la

20

scade

www.dacoromanica.ro

de

la

renst

la

7-40

332

Ardere
Lenin,

pi

gaz

briuhete, derivate

lemn

rite gaze
caloi

Toate aceste

deimide de

coin

se compun mai ales

carbon
mai contine

loi

Foimula uimdtoaie

pucio
ipi

(-

C, H,

+
continutul de ciibon, hidiogen,

S, Ap
la

o prob

de

1 kg de

uscat
gr azot, 370 gr

grame carbon., 50 gr hidrogen,

6 gr de cenuse

compune d1n

178 gr de

1000

29000

)
107 =

dute pentiu
ea

se

107

celor 178 grame de


combustibil
fi

Bme inteles deci


ire
tim

apa pe
o
nu se
reazd, caz foarte rar
Oricum, avem
valori
cea
dupa
apa
ori se
ardern
tablou
Reamintim
o calorie este
de
pentru
ridica
un grad
(de la 15 gr la 16 gr) temperatura
mmi
kilogram de
de apa
de 100 gi sunt necesare 600
topnea unui
de
de gi si,nt necesare 80
pul

Tablou cu valonle calonfice infenoare ale principalelor


combusbbile

pe kilogram)

3-)00-

at

Lignit, dupa ful


Lignit

in

arb

pi itra

Brichetu de

de carb de pritra

ocs

2o004200-

4300
)300
8140
2440

Spirt
8000 (

8000- 8400
4900

700- 800

di

6000- 7700
6000- 8000 Ihdrogen

4200

28700-34100

2360- 2800

10000-11000
9000-40900 Metan

Petrol

Bennua
brut

11000
)700
7100

de

www.dacoromanica.ro

14900-13250

7820- 8700

kg

8900-- 9960

333

Punctele de topire

ale corpunlor

de
rade

1000

Tantal
Indium
Platma
Porte

2900
2300

114

Ceara
Ste

Fer, pur

)10

Nichel

)0

1100-1400

pa di

ni

Andina

1200

alba

satur ita de sare

1081

tur
Argmt

Glicurina

ulori de

'lama,

10
18
20
20
78

tpi

-118

tei

/ink

419

118

Plumb

127

227

212

Punctele de fierbere
sub presounea de 760 mm
le

91

Puctoasa

tui

)7

290

Anilina
ita

78

108
100

Apa

80

78 i

It

Cnd doua coipuli se atmg, se produce intotdeauna


Atta
cat
aAem frictiune
se
unul
Fo
ce frictmnea
nu se
dect
a fost
fiictiunei
putere

ating dai sunt

unul

de

(o

de

flictiunea

Ea este

pe

tia
p celui

ce o opune un

care se

fit it

st

It

se

ire

dt

frictume

N
S se
N un unghm

Rezistenta

fortelor Ea

este totdeauna
pentru a
puterea
unul
de

tang
tang

pe

frictunit du

www.dacoromanica.ro

paraielogramul

ARGUS

334

Coeficienti de frictiune
De

StaticA

(stejar) pe lemn uscat 0,43-0,62

Lemn

CU

pe metal
pe otel
Otel pe
Otel pe bronz fosf
suprafete plane uscate
plane unse
cilindrice

i
forjat

48
2o

apa
0,14
0,60

0,40
0,09

=3 rn/sec

0,03 h v=27
0,014

0,027
0,11

0,098

stejar

0,092

0,5-0,4

65

0,08 uns
J 0,21 la

er
13 uscat

fer forjat

10-0,08 uns
J 0,18-0 17 useat
0,08-0 07
J 0,5 =0,3 uscat

011 uns

fonta

0,19

pe stepr

cu

33

misec
22

0,11

7 la

mlsec
20 mlsec

9,129

la

0,20-015
07

pe beton
pe pamant uscat
Curea
stejar
Fume de canepa
lemn

6-0,5

0,3
0,5
0,035
0,02

pe

de

fier

pe o suprafatl (Mrs
(roata, cilindru) se
alunece) se naste o
fnctiune
rotatie
frictiune e nevole de
moment de
a
M=Nf
Momentul este proportional
prestunea
f, se
de frictiune de rotatie (dimensiunea
f este lungimea)
Pentru otel pe otel f = 0 05
o
se
se naste o frictiune
roFrictiunea total a
vehicul este suma
pe pavaj,
a
Valoarea coeficientului de fricpune total
Pavaj bun de

de fer pe
de lernn bun

netede

de
de

0,006-0,008

Asfalt bun

proasta

0,010

excelent

0,020
0,023
0,045

Drumuri de parnant proaste 0,080-0,160


Nisip

in stare excelenta

de

1)

mare pana la 1000 kg

mare

la

60j hg

cm

cm'

www.dacoromanica.ro

pe asfalt 0,021-0,031

ARGUS

335

Tablou pentru fer rotund


IN

cm'
8

10

mm

0,006 0,0079

2 0,024 0,031
3 0,055 0,07
4 0,098 0,13
5 0,154 0,20
0,28

7 0,312 0,38
8 0,395 0,50
9 0,499 0,64
10 0,617 0,79
0,749 0,95

11

12 0,888 1,13
13 1,042 1,33
14 1,208 1,54
1,387

15

16 1,57

1,77
2,01

1,782 2,27

17

18 1,998

2,4

2,84
20 2,466 3,14
21 2,719
22 2,948 3,80
23 3,261 4,15
24 3,551 4,52
19

25 3 853 4,91
26 4,186 5,31
27 4,495
28

834

16

29 5,185 6,60
30 5,549 7,07
5,430 7,55
32 6,313 8,04
33 6,7 0 8,55
34 7,127 9,08
35 7 5 0 0,62
31

36 7,999 10,18
37 8,450 10,75

3 8,893

94

39

40 9
1

13,85

4
44 11

15,20

0
62
47 13 600
35
09
8
19,63

0,016
0,063
0,14
0,23
0,39
0,56
0,77

0,024 0,031 0,039


0,094 0,128 0,157
0,21
0,28 0,35
0,38 0,50 0,63
0,59 0,78 0,98
1,13
1,41
0,85

1,00
1,27
1,57
1,90

1,51
1,91

1,15

2,36
2,85
3,39
3,98
4,62
5,30

2,26
2,65
3,08
3,53
4,02
4,54 6,81
5,09 7,63
5,67 8,51
29 9,42
6,93 10,39
7,60 11,40
8,31

12,46
9,05 13,57
9,82 14 73
10,62 15,93
11,45 17,18
12,31 18,47
13,21 19,81
14,14 21,21
15,09 22,64
08 24,13

1,92
2,51

2,54
3,14
3,60

3,18

3,82
4,71

6,16
70
7,07 8,84
8,04 10,05
11,35
10,18 12,72
11,34 14,18
12,57 15,71
13,85 17,32

24,93

17

40,21

34,21
18,16 27,26 36,32

42,76
45,40

17,11

28,86 38,48 48,11


54 40,72
90
20,36
21,50
25
01
76
2,68 34,02
36
21,89
47,78 59,73
25,13
62 83
50

24
70
19

39,27

20,77
22,81

28,63
30,79
33,02
35,34
37,74

4
30,41
31,81

13,62
26
17,02
18,84

19,01

21,24
22,90
24,63
26,42
28,27
30,19

41
71

5,70
6,79
7,96
9,24
10,60
12,06

16,62 20,77
62
18,10
19,63 24,54

21

52,81

01

14

45
31,86
34,35
36,94
39,62
42,41

45,29
48,26
51,32
54,48
57 73
61,07
68,04
75 40
22

42 69,27
43,56
09 72,61
13
60,82 76,03 91 23
52 95,42
71
49,86
83
99,71
09
40
75
72,38
48
58
94,28 113,14
56,57
53,9J 78,54
81
17
41

0,07'

0,28
0,63

1,00
1,57

13
1,77

0,31
0,71
1,26
1,96

2,54
3,46
4,32
5,73
7,07
8,55

2,83
3,85
5,03
6,36
7,85
9,50

9,29

2,26
3,08
4,02
5,09
28
7,60
9,05
10,62

10,77
12,37
14,07
15,89

10,18
11,95
13,86

14,14
16,08
18,16

11,31
13,27
15,39
17,67

1,37
1,98

1,54
2,01

5,31

0,071

0,055
0,222
0,49

1,18
1,70
2,31
3,01

4,75
5,65
64

0,053
0,25
0,55

0,047
0,188
0,42

2,69
3,52
4,45
5,50
6,65
7,91

17,81
19,85

20,36

21,99
24,24

25,14
27,17
30,41

29,08
31,67
34,36
37,17
40,08
43,10
46,23
49,48
52,83
56,30
59,87
63,55
67,34

33,24
36,19
39,27
42,47
45,80
49,26
52,84
56,55
60,38
64,34
68,42
72,63

15,91

18,09

20,13
22,90
25,52
28,28
31,70
34,21
37,40
40,71
44,18
47,78
51,53
55,42
59,44
63,62
93
72,38
76,97
81,71

86,59
81,43 91,61
02 96,77
90,73 102,07
95,57 107,51
100,53
63
'
98 110,83 124,68
116,18
121 64
23
13
111,33
57
133,79 156
123,67
72
00
137,44 157,08 176,71
71,26
75,27
38
62
96

www.dacoromanica.ro

20,11
22,70
25,45
28,35
31,42
34,64

41,55
45,24
49,09

61,58
66,05

75,48
83,53
90,79
96,21
101,79
107,52
113,41

119,46

1 ',66
03

22
152,05

04
19

49
96

18,57
196,35

ARGUS

Profile normale (germane)


dublu T

male 4-12 m

Lungimi

mind din 200 in 200

Se

t din 250

mm

12 m

de

ba

rnula
b

dd

de
de

h Nr

nun

6d
15d

la
Momente de

Momente de

8
11

12
13
14
15

16
17
18

80
90
100
110
120
130
140
150
160

170

19

190

20

200
210
220
230
240
250
260
270
280
290
300
320

21

22
23

24
25
26
27
28
29
30
32

34
36
38
40
45
50
55
60

360
380
425
450
475
500
550
600

42
46
50
54

62
66
70

102

8
2
7

6
0

2
4
8

8
7

0
3
6
9
2
5

74
78
82
86
90
94
98

00

4
7

110
113
116
119

122
125
131
137
143

149
155
163
170
178
185
200
2151

0
4

7
1

4
8
11,5
2
0

8
3

9
5
4

7
2

3
5

6
46,1
6
7
1
3
7
1
15,2
0
7
8
2
0
1

3 77,7
3

5 97,0
5

107

23,0

118
132
147
163
179
8

8
6

29
78

9 65

2
2

7 06

58
3

6
27,0
4

254

64
29
01

21,5
27 5
2

43 9
7

78
21 90
94

6
81 3
97 9

22
50
31 01
44

117
138
162
189
221

19

39,01

41 84
82

47,89
87
54,17'
99
06
15

84,00
92,63
103,62
115,40
127,96
141 30
21

40

256
288
326
364

rezistenta

77 8
171

239
328
436
573
735
935
1166
1446
1763
2142
2563
3060
3607
4246
4966
5744
6626
7587

451

9800

555
674
818
975
1158

12510
15695

24012
29213
1437 36973
1725 45852
2088 56481
2478
3488
4668 138957

www.dacoromanica.ro

00

19,5

26,0

117

1 88
00
41

87
7
5

8
17 1

8
22 7
0
4

33,1
37 1
41 7
46,5
51 0
56,2
61 2
6
2
84,7
4

114
131

149
176
203
235
268
349
434

8
9

2 10

43,5 11
54,7 12
67,1 13
81 9 14
9,8 15
117 16
17
18
186 19

214
244
278
314
354
397
442

20
21

22
23
24
25
26
491 27
542 28
596 29
653 30
782 32
923 34
1089 36
1264 38
1461 40
1740 421/3

2037 45
2378
2750 50
17 55
4632 60

ALMANACH ARGUS

337

M MINISTERULUI
Tzmbruluz

Conten- Deculescu, subdirector general cl I

D Dobresgeneral
I, V Livianu,
Bogdnescu, direcdirector cl I,
tor cl I, M Ispasiu, subdirector gesubdirector
neral cl I, I
Nanu subdirector
general cl II,
general
II
Directia
DS
director general cl I, I Filipescu,
director cl I, D Deladecmia,
ector general cl I
czosului
cu,

Credztul Judetean
Comunal
Creditul Vztzcol I Qumtescu, director general cl I,
Romanescu, di-

I, P Stoenescu DunAre director cl I, Const. Giulescu, subdirector

ector genei al

I, I P Antonescu,

subdirector general cl I
Inspectoratele regionale Chr
mionescu,
general regional
cl I, Iuliu Arsenovici, director geneII, Gr
al regional
di
rector general regional cl
M
raschivescu, director general cl I, Dragonescu, subdirector general cL
Eleftene
Zamfir Brdtescu, I, Gh Ciuta, subdirector general cl
director'
I, Niculae
Tosa, subdirector general
subdi- I,
rector general
I, N I Dragonu- cl I
financum Inspector'
subdirector general cl II
lor
de fmante
I Panait
lexandru Buescu, directoii cl I, Pe- trescu,
Scarlatescu, Andrei
tre Adrian, Paul Gheorghru, D Con- hnescu N Petrescu, G B
stantmiu, subdnecton generali cl I
Negrescu,
Lzdrescu
Directia
a ian Vasilescu, Tr
C MarStatuluz N Ioanovici, director ge- daloescu,
genelah de
neral
II, N Papadopol, director nane cl II Al Costm, C
cl I, Al
Al Stamate, M Petreanu,
C Cireseanu, drescu,
subdirecton
I
I GM
financian
Pompihan, Oieste Constantinescu,
Dzrectza
CN
Zopa, M An
director cl I, Bonea
les C
drei Nestor, I
Chr Dumicu, subduector general cl I
trescu C Bunleanu , Inspector"
Gh
fmancian clasa II Gr
sier central general cl I, Jean
ceanu,
Dutulescu
Chivu
central cl I
Chivulescu, Caton Militeanu,
Du
de
Aural Macavei, Al Gheorectoi general cl ghiu, I Padureanu, Em Gheorghiu,
Emil S
Iliescu subdirector general
I,
Steiescu, N Teodorescu, P
II
Mihaescu, V Atanasescu, Petru
Static Cior
Gavril
GD
tan, directoi genei al cl I, State
Inspecton
cl III Al
subdirector general
II, I culescu At Oltelnu, C Niculescu,
aihitect inspector cl II Gh Antonescu, Victor
Ma
Gabriel
N
Alex Pelopol director general cl I, Const trescu,
gihu Pavelescu, I
Dumitrescu, director
I, Andiei nescu, Camil Veltianu

CITITI ZIARUL

RE IN

20, si 24

ORGAN ECONOMIC
A NTE, COME RT, 1NDUSTRIE,

AGRICULTURA, STATISTICA, JUDICIARE


22

www.dacoromanica.ro

338

NEGUSTORESC

COMITETUL CENTRAL
D

brescu

Luca P Naculescu,

Em Brancovici. Toma

Ascher

N N Madgearu, D M Mun-

teanu, G C

vice-prese-

Nicolau, I Penescu-

dinti, D P Niculescu, secretar ge- Kertsch, C


neral, AL Cornu, secretar, Fi Mimembn consiliei

GM

chelsohn,

I Constantm,
pescu, S M Iscovici N Penescu,
bliotecar, S
consilier dele- Lou, C
an, I Macovei, D P
gat, Temistocle Alexandrescu,
Vomescu ,cenzori supleanti, George
Ardeleanu, V Dumitrescu-Mihtan,
contenciosului

Edgard Fuhn Jean Gluck, Josef D

din
flint'

ti i

Obor

Gnvita
Manufactura

Coloniale
Bibescu Vod

Hoteherilor

Ing D Leonida
E Predeleanu
Repr de comert
E Muntenescu
ranspoi
Eugen Bronzescu
del
etc
G Fir6nescu
Angi os de vmun
D Radulescu
Brutanloi
Ing G Custescu

D Niculescu
S
A

Otto Peter
5tefan Ardeleanu
dr Alois Muller
n (Via tor

Consiliul general al Sfatului Negustoresc


Kinacescu,

D mi

G Mironescu, N P
dr
C Gheoighian, Stelian Popescu, Alex
Gr Trancu-Iasi, L Ber
covitz,
Kaufman, D Dobi escu, inP Andreescu (Craiova), F Ia-

Georgescu Fuerea, Chr D


H Mullei , A Mrinisalian I
Roller, M Weissengrun, Tudor Nicocovici,

lau, I Hechter, B Goldstein, S V


Popescu,
Pescaru
L Candy, A Gaster, Alex Hasan

din Provincie ale

Negustoresc

Sectia

Adjud
Abrud

GV
D Dobi ota

Alexandria
Arad
Bazargic

dr N Marcu

T P Anghelescu Cluj

G Adam
Radi Bescof

G Florescu

Grigore Botez
Blcesti
Alex Hagyeck
Beresti (Covurlm) 5tefan
iu
(Roman)

(Dolj)

Bncem (Hotm)
(Soroca)
lad
Caracal

Cernauti
Cernavoda
Corabia
Constant a
Curtea de Ai
Cai
Cetate (Dolj)

Wircu Dim berg


M Abramovici
B Clony

Cetatea
Calafat
C -Lung (B vina)
Crawva

Lev Bernstein

Dorohoi

Popescu

Cornanski
Marcu Rudich

Alex Bodeanu
D Costandache

Nichita ccscu
(Orhei) Wolf Schneider
(T -Aries) Ion Popa

(Hotin)
FAlticeni

Galati

www.dacoromanica.ro

N Flondor
N Manicatide
I

dr

Sanielevici

C C Teodorescu
Marcu

M Glontescu

D StInescu
D C Rosianu
Petre Achimescu
P P And-scu
Fr Cohn
A Cohn
C Gheoi ghiu

Haim Veisencher

Nath Michelsohn
Victor Enescu
M D Margulius

mg G Deleanu
Filip Stoicescu

Hida (Cojocna)
Husi
Hateg

Hotm

Contineanu
Siegmund Akos

3atu Mare

P I Harangea

(Dorohoi)

Strehaia (M
Ion Baciu
Sibiu
Augustm Sporl
David Herscovici
Moise Varticovslu Soroca
D
G

Lupeni
F Frenk
Lipcani (Hotin)
Lespezi (Suceava) N Alexa

zan

M Filipescu

Slatina
(Prahova)

N Dobi escu
C Dumitrescu

Tg -Frumos
Tg

Samuel Beck

Tg -Ocna
Tecuci
Tase Const-nescu Telenesti (Oihei)
Tighina
Grigore

I Copilovici
Medgidia

D Stefnescu

T -Severn

P G Popescu
el

Ion Popa
Ovanez

Lapides
I Sorocichiu

D Giurescu

T -Magurele
F Parlitescu
(I mita) C Voiculescu
G Lupu
Tulcea

Oravita Montana G Telescu

A Lifcm

Ion Vulcu

Orstie

C-stantmescu

Al

G Nedoiceanu
Emil Herman

I Usisckin
(B-sam) Elias

G Pohcher
NV

Herta

Cottai

loan Vuia

Timisoara
Blasian
hiprian Socolov
Tarutino (C
G Moldovan
V Teodorescu Uioara
Urzicem
G Nicolescu
Carol Vemberg
V
Pui
Emil Pop
Vaslui
C Cocorascu
N Rizescu
ea Trotusulm
otopopescu
D I Simian
Grig Beldescu
Doi nei
Petre
Isidor Bing
mcea
Petre
igorescu
S Nisis
M

Panciu

Adolf

Neamt

Pucioasa
R

R Valcea
Roman
(Orhei)

PRODUCTIA DE FONTA DIN LUMEA INTREAGA


Statisticele americane dau
privinta oductiei mondiale a fontei
anul 1924, cifra totala 64 630 000
tone
In ann
aceast productie
a fost In 1923 tone 471
,
1922 tone 51 938 000
1921 numai
700 000 tone, ceeace constitue cea
1924

Statele Unite
Canada
Marea Britanie
Franta
Luxemburg
Germania
Cehoslovacia
lonia

1923

000
000

000
000
000
000

000
000

630 000

au produs

cari

la 1924
de la 1921
cu anul 1913
1922

000
000
000

1913

1921

000
000
000
000
000
000

653 000
000
000
10
000
000

458 COO
350 COO

000

371 000
000

471 000

In tabloul de mai sus nu

trecute

In tabloul de mai jos


tari, cum a
iat productia de fon-

000
000

Totalul

de

1913, a fost de 77 182 000 tone

000

000
000
000
7

mai mica productie


din tot secolul al XX lea
Producia

- totalul este mdicat

anul 1924 tru productia

tone de fon-

www.dacoromanica.ro

din lumea

pen-

340

SUMARUL
ig

ARGUS

17

IN CAMPIILE INFINITULUI
UN MUSAFIR AL SPATIULUI ,
ROMANII IN AMERICA

18

19

REFORMATORUL RELIGIILOR

26

CALENDARUL
Ortodox catolic

23

protestant

27
51
51
52
53

oman
Evreesc
Anul 1925

DE REBUS MARIS (Istoria artei nautice)


VAMAL IN 1924
MARE INVENTIE ROMANEASCA
)
gean
STREINE
ROMANIA IN CIFRE (Tablou)
DREPTUL INTERNATIONAI

55

Vau

AVIATIUNEA
IILE AERIEN E
AGRICOLA (1920-1924,
OBICEIURI
MORAVURI
- Buctai
chmea7a)
TABLOUL CORPURILOR SIMPLE
COMERTUL DE ACUM
CEL DE ODINIOARA
PRODUCTIA INDUSTRIALA A
pe cap de locuitoi
(Tablou)
DE AUTOMOBILE
SOCIETATEA
LEONIDA

& Co umt

65
66
75
82
83

85
86
87
91

93

DOUA MOMENTE CULMINANTE, pentru


pacea
Londra
97
STATISTICA VITELOR IN ROMANIA 1919-1923 (Tablou) 105
A

MARINA

107

www.dacoromanica.ro

ALMANACH ARGUS

341

VITICULTURA
CULTURA POMILOR FRUCTIFERI
IN BASARABIA, In
vechi

113

COMERTUL NOSTRU EXTERIOR, Regmml

vele generale la sfarsitul anulm 1924


In difente
pe cap de lo
cuior (Tablou)

117

CIRCULATIA

SOCIETATILE PE ACTIUNI DIN


tiul 1923-1924
a 756

123

exeici

a 874 soc industriale


Bilantunle a 277 soc comerciale
Bilantunle a 35 soc diverse
nu

la Dec 1924
comerciale nou
Societati industrible
IMPORTUL ROMANIEI, 1921-1923 (Tablou)
1921-1923 (Tablou)
EXPORTUL
CAT AU CHELTUIT STATELE IN 1923, pentiu fiecaie
locuitor (tablou)
BREVETELE R M , cum se
se anu
INALTA MAGISTRATURA A ROMANIEI
SUPRAFATA 51 POPULATIA, continentelor
(Tablou)

124
128
166
206
220

222

224
226
226
164
165

204

223
229
234

TIPURI DIN LUMEA INTREAGA (Ilustiatn)


PERSONALUL CENTRALEI COOPERATIVELOR
TELEGRAF TELEFON, personalul activitatea
FUNCTIONARII MINISTERULU1 DE INDUSTRIE
STREIN IN ROM&NIA
CORPUL
DATORHLE ALIATILOR FATA DE ANGLIA
MONEDELE
MEDALIILE LUI CUZA
IMPOZITELE PE CAP DE LOCUITOR 1685-1906-1925

236
237

238
239
240
241

(Tablou ilustrat)
ARBITRAJUL IN DECURSUL VREMII
253
DREPT
LEGISLATIE
Dreptului
259
fundamentale
1906-1924 (Tablou flustrat)
269
SCUMPIREA
REGULAMENTELOR (11
REPERTORIUL LEGILOR
271
Sept. 1923-27 Noernbne 1924)
275
MONDIALE DE CARBUNI
277
TEATRU
NOASTRA

280

www.dacoromanica.ro

,ARGUS

342

Pag

INGHETUL DUNARII, de la 1837


PUNCTUL DE FUZIUNE A

azi

NOASTRE

ce priveste traficul
DENSITATEA POPULATIEI

281

CORPURI
o

284

mternatio
geografica) 285

NATION ALITATILE RO

MANIEI (Tablou ilustrat)


MONEZI

FORMULE ALGEBRICE SIMPLE


FILATELIA
IN 1924
DE PETROL
INDUSTRIA
VASELE DE COMERT SUB PAVILION ROMAN
CAMERELE DE COMERT
PRODUCTIA MONDIALA A PETROLULUI
SUPRAFATA GLOBULUI
populatm

bmbile ce se vorbesc
EFECTIVELE ARMATEI FRANCEZE
CONSTRUCTIA MONDIALA DE VASE DE COMERT
INGINERULUI

297
299
300
301

305

313
321

322

323
324
324
'325

FUNCTIONARII SUPERIORI AI MINISTERULUI DE


FINANTE
ORGANIZATIILE SFATULUI
PRODUCTIA DF
DIN LUMEA INTREAGA

www.dacoromanica.ro

'338

ALMANACH ,ARGUS

343

SUMARUL ANUNTUR1LOR
Pag
BANCA CHRISSOVELONI
BANCA COMERCIALA ROMANA

BANCA DE CREDIT

ECONOMII Timioara
BANK OF ROUMANIA LTD Bucureti
ASTRA, FABRICA DE VAGOANE Arad
I NACHT, SOC IN NUME COLECTIV

BANCA
Bucureti
CREDITUL EXTERN, Bucureltl
BANCA NATIONALA A

Bucureti

ASTRA ROMANA Bucure*ti


COMERTUL TECHNIC, SOC IN NUME
SOC DE ASIGURURE GENERALA" Bucureti
I ROTHMAN & Co SOC IN COMANDITA
BANCA MARMOROSCH, BLANK &
, Bucureti
JACOBUS"
CARTEA ROMANEASCA
URANIA SOC DE ASIGURARE Bucure5ti
PAUL DAICI

C HARMENINCi Bucureti
SIMON ROTHENBERG,
LEON EBNER
FRATII SCHIEL, Bucureti

R R REDGRAVE & Co Ploeti


BRADEA
SOC FOR AJ-LEMOINE
SOC PETROL-BLOCK, Bucureti
KOULPY

PREJMARO, SOC ANON Prejmer


ASIGURAREA ROMANEASCA, Bucure0

SA
MARTIN FROMM
DIMITRIE MARCULESCU,
LEON ALTERESCU
Ploeti
BANCA H
SILBERMAN
BANCA IA*ILOR
DE PUBLICITATE
SOCIETATEA
SOCRATES G AVGHERINOS

FRIGUL S A, Bucureti
BANCA ELVETIANA DE DEPOZITE DIN ROMANIA
THEODORIDI &
BRITANIA ' S
, Bucureti

S A, Bucureti
BANCA MOLDOVA,
STEAUA
DACIA-ROMANIA

www.dacoromanica.ro

4
5
6
8
9
11

12

13
14
15
16

25

26
68
74
74
84
92
103
104
106
115
116
116
121

122
127
162
163

205
223
232-233

249
250
250
252
252
257
258

344

Pag
BANCA COMERTULUI MOLDOVEAN Iai
BANCA UNIUNEA ROMANA, Iai
BANCA
DIN PLOEM
BANCA ROMANA DE COMERT DE CREDIT DIN PRAGA,
Bucureti
&
, Bucure0
KAMNER & JEKELIUS Braov
STEAUA ROMANIEI, SOC DE ASIG ,

SOC NATIONALA, Bucure*ti


SOC AGRICOLA,
CASA GENERALA DE

Braov

SERVICIUL MARITIM

BANQUE BELGE POUR L ETRANGER, Bucure0


CETATEA", BANCA ECONOMICA-COMERCIALA, Braov
BANCA ARDELEANA INDUSTRIALA COMERCIALA, Bra*ov
SOC FORAKY ROMANEASCA P1oeti
SOC
Bucureti
BANCA ANGLO-ROMANA, Bucureti
FRATII SCHIEL, Bucureti
SOC CREDITUL
Bucureti
FRATII STOLLWERK, Bucureti

258
268
270
270
271
276

276
298
298
300
345
346

347
348
349
350
351

352
353

354

SOCIETATE ANON PENTRU DISTRIBUIREA PRODUSELOR


JACQUES PAUCKER, Bucureti
SOC CONTINENTALA Bucureti
BANCA
Bucureti
A
FREDERIC CZELL,
GRUPA DR WILHELM CZELL, Braov

RAHOVA SOC AN PENTRU IND LEMNULUI, Bucure0


PE

355
356
357
358
350

SOLI

SOC MITA,

3
4

www.dacoromanica.ro

ARGUS

345

SERVICIUL MARITIM

SERVICE MARITIME DE L'TAT ROUMAIN


Les paquebots-poste du Seivice
le l'Etat Rou
main, par
giande vitesse et leurs instalations
dernes, offient au public le voyage le plus court et le plus
confoi table

Les paquebots-poste desservant la ligne Constantza


tantinople-e
sont en correspondance Constantza port

avec les traans rapides No 803 (arrne au port a 22 h 05)


et No 804 (depart du port a 6 h 35) de et pour Bucarest
Ces trams sont en coirespondance Bucarest avec les
Simplon Orient Express de et pour Timisoara, Za
greb, Trieste, Venue, Milan, Lausanne, Paris et Londres et
avec les
rapides No 201 et 202 de et pour Arad, Bu
dapest, Vienne, Zurich,
Paris, Londres,
De
Fetesti aNec les tiains rapides No 521807/810 et No
avec wagons directs de et pour Lwow, Cracovie,
Katowice, Prague, Vienne, Breslau, Berlin,
van Hol-

land et Londres
Les paquebots-poste de la ligne Constantza-Constanh
nople-Jafia sons en correspondance a Constantza port avec
les tams No
Bucarest-Constantza (arive au port a
14 h 40), No 826 Constantza-Bucarest (depart du port a
rapide No 804 Constantza Bucarest
13 h 45) et avec le
depart du
a h 35)
Les hams No 825 et No
sont en
espondance a
Fetesti avec les
rapides No 502/843846 et No 845/844/
Prague,
Lwow, Varsovie, Dantzig,
de et
Vienne et avec agon direct Constantza-Varsovie-Dantzig
Le Uain rapide No 804 est en conespondance
avec le tram rapide No 809/808/51 avec wagons duects de et
pour Lwow, Cracovie, Katowice, Breslau, Berlin, Hoek van
Holland et Londres et a Bucarest avec le Simplon Orient
rapide No 201
Express et le
Les billets de I-ere et II-eme classe donnent droit a la
nourriture a bord, vin non

Les enfants entre 4 et 10 ans payent 75% du prix des


billets de I ere et II eme classe et 50 % du prix de
classe

Les paquebots-poste du Service Martime de l'Etat Roumain possdent aussi des cabines speciales et de luxe
les couchettes de ces cabines est perm, en dehors du prix
de passage, des supplments de 10 %
25%
Une reduction de 10 % sur le prix de passage simple, de
I-ere et II eme classe, est accordee aux families composes

d'au moms trois personnes adultes


Les voyageurs de commerce et les arhstes de
benehcient d'un rduction de 25%
LIGNE

CONSTANTZA-CONSTANTINOPLE-LE PIRE
DE CONSTANTZA TOUS LES MARDIS

LIGNE CONSTANTZA-CONSTANTINOPLE-JAFFA
LIGNE DE CARGO-MARCHANDISES POUR OCCIDENT

www.dacoromanica.ro

etc.,

,ARGUS

346

BANQUE BELGE

CETRARGER

ANONYME

FILIALE DE LA
DE
AU CAPITAL
ET RESERVES DE FRS BELGES
338 384 143
CAPITAL PROPRE ET RSERVES FRS 121 850 000
SIGE SOCIAL BRUXELLES 66 RUE DE COLONIES
CALEA VICTORIEI 11

SUCCURSALES EN ROUMANIE
M

AI L A

MEMBRES DU COMIT DE DIRCTION


JEAN JADOT President du Conseil d Administration
du Conseil Admin
CHEVALIER DE WOUTERS Vice
ALEXIS VAN DAMME Administrateur Dlgu
PAUL RAMLOT Administrateur Dqgu
BARON
CARTON DE WIART Administrateur
EMILLE FRANCQUI Administrateu

SUCCURSALES & AGENCES


ANGLETERRE LLEMAGNE - COLOGN E

ROUMANIE

PARIS

BUCAREST, BRAILA

ETATS-UNIS - NEW YORK


PEKIN SHANGHAI TIENTSIN HANKOW

CONSTANTINOPLE

EGYPTE-

RE

avec ltranger)

Bureaux cotonmers (ne trallant pas


TANTAH ZAGAZIG

MINI EH

ALLA EL-KEBIR MAGAGA


I-SOUEF
ET-EL-GAM H

BANQUES
AUTRICHE - Wiener

VIENNE Sucursales
s Inn Bregenr Bruck s Mur Dornbirn Graz
Innsbruck nlagenfurt
Leoben Linz s D R idkersburg
Inkreis
St Pollen
s
Steyr Villach Volkermarkt
Wiener Neustadt Wolfsburg

de

BULGARIE

Succursale

Roustchouk

internacional

MADRID Suceursales

y Comercio

Aguilas Alicante Aysmonte Cadiz (Cadiz) Caravaca


Lorca
(Cartagena) Cieza Elche Hellin Huelva Isla
Murcie (Murcia) Orihuela Puerto de San a Maria San Fernando
de Barrameda Sville (Sevilla Totana Veda

de

MAROC

y Comercio

MELILLA (Lone Espagnole)

HONGRIE Wiener Bnnic-Verein

POLOGNE - Socit

BUDAPEST

de

Pologne

VARSOVIE Succursales Bielitz Biala C-acovie Krakau Drohobycz Lemberg


Lwow Leopol Przemysl Stanislau Tarnow Teschen

ROUMANIE

TCHECO-SLOVAQU E

Wiener

(Cernauti

Allgememer Bbhmischer Bank Verem

PRAGUE Praga Praha Succursales


Bodendach s E Bratislava
(Budejovice) Friedek
Pressburg Brunn Brno Brux Most) Budweis
Mistek Frydek
Krnov) Karlsbad (Karlovy
Vary
Ostrau (Moravska Ostrava) Marienbad (Marianske Lazne) 01
mutz Olomouc Pardubitz Pardubice Pilsen Plzen) Prossnitz
Reichenberg Liberec
sE
Schonau Teplice
Troppau
Warnsdorf Varnsdorf
Svitava

ITALIE Wiener Bonk-Verein


BOLZANO (Bozen MERANO Meran

Wiener Bank-Verein

YOUGO-SLAVIE

AGRAM Zagreb) BELGRADE Beograd

du

SARAJEVO Succursales

de

Banja Luka Bijeljina Brcko Mostar Tuzla Agences

Bihac Oerventa Doboj


Gradiska Livno Boa Novi Boa Samac
Travnik
Visegrad Zenica

www.dacoromanica.ro

RLMANRCH

347

CETATEA"
BANCA ECONOMICA-COMERCIACA, S A
000

Lei

CAPITAL

- ELEFON No 3/40

5/19 -

SO V, Palatul Continental,
Odorhem

de vide)

oplita-Romna, Rupea, Gherla

OF AM
CETATEA

AGENTIE

A, Wall Street 44, New-York


FOREIGN OFFICE Wall Street 44 New York

FACE ORI-CE OPERATIUNI DE


PE

procentele cele mai bune


CECURI
orasele AMERICEI DE NORD

CETATEA DE GRANIT", S. A
PENTRU EXPLOATAREA de CARIERE

MINE

CAPITAL LEI

000
Dealul Manole, Harsova, Cearr-Tepe,

CARIERELE

Epura

Furnizoare a mardor
etc
pentru monumente
rou, gris,

Central
Directrunea de

de lucran edilitare, pavagli,


edificu

negru-rival granitulur de
BANCA

BUCURE$TI,suc BANCA CETATEA


Palatul

Bulevardul

www.dacoromanica.ro

348

BANCA
SOCIETATE ANONIMA -

Telefon 651, Devize 621

CAPITAL SOCIAL LEI


Preluare

000

de depuneri pe
pe conturi

de

Transactium In
favorabile
la Intreprinderi

comermale

s
SIEBENBORGISEHE INDOSTRIE

G.

KRONSTADT
Telefon 651, Devisen 621 -Telegr 1NDUSTRIEBBANK"

AKTIENKAPITAL LEI

000

Ubermmmt Contocorrent und


Uberweisungen im In und Auslande, zu
den gnstigsten Bedingungen.
sich an Industrie und Handelslagen

unternehm ungen

www.dacoromanica.ro

ARGUS

349

SOCIETATEA

JOEY
DIRECTIA: Bulevardul

Telefon 694
ADRESA TELEGRAFICA RAFOR" - PLOESTI
Id:

SONDAIE IN
Petrol, Crbuni, Gaze naturale, Minereuri,
,
la cele mai mari adncimi
once fel de terenurl,

MODERNE
prevAzute
dispozitive pentru extragerea
de smburi (carote) dela once adncime
dela sistemul hidraulic
pentru trecerea
obisnuit la sistemul rotativ sau canadian
uscat

pensalvan

Execuit: PUTURI
once terenur

DE

GALERII

DE PETROL

cele mai moderne procedeuri


(congelare, cimentare,
)

ca

de

de sondaj

www.dacoromanica.ro

goale, etc

ALMANACH ARGUS'

350

EDILITATEA"
DE STUDII $1

SOC1FTATE

CAPITAL SOCIAL

000 LEI

Str Brezoianu 44

Sediul In BUCURESTI
la

Tel 27 38, 9/92, 79/52


5
Bravul 71 Telefon

Str
Str
Str

17

Prelungirea Dorobanft 62
prope de

le

de

de went

alte articole

Arhitect

PETRE

Aaministrator d legat DIONISIE GERMANI


Director General HENRI THEODORU Inginer
$1

CONSTRUCTII DE ORICE NATUR


edibtare

cu

canalizgri,

abatoare,

hale frigonfere, pavaje, parcelgn cartiere


locuinfe
eftine
de planun etc
BETON ARMAT
Urine electrice ludroelectrice cderi de ap poduri tuneluri
ferate

de fabric'

ateliere, etc

contractate pentru autontsti


ultimu 3 am
ca 240 000 000
care executate ca 160 000 000 lei

CONSTRUCTIE

oragelor Crmota
pe
Bumbetz
Pod de
peste

de

in lasi,

in

de
in

(te
EXECUTATE

Uzini electric t postul de egalizire Floresti (Prahova) (beton armat)


klimentarea
a or
idem a
ap prin
de
Biag idiru
kezervoare
apa
mare capacitate
beton armat la Braila
Govoia
ipa
beton armat
rite constrm
la aeroportul Baneasa
vago me tie

de

Pay

in

dela

EDILl

apartamente pentru
CF
Piatra-Ult
Difente
la
normale din Tecuci R irlad

Pavilioane

secundare
Muntn
P

mat la

Vaslum funMonument,

fete
RM

www.dacoromanica.ro

Belvedere

etc.

ALMANACH ,ARGUS

BANCA

GLOSOCIETATE ANONIMA

SEDIUL CENTRAL BUCURETI


Capital deplin varsat Lei 50 000
Adresa telegrafic

ANGLOROUM

AGENTIE GALATI
FACE TOT FELUL DE

DE

a
BANQUE INDUSTRIELLE ET AGRICOLE
DE

toate

sucursale In
principale din Ceho-Slovacia
PRAGA,

Banque Industrielle
Budapesta

Erster Kroatische Gewerbe Bank


A. G., Zagreb.

/"..mTa
www.dacoromanica.ro

ALMANACH

352

FRATH SCHIEL
TIMISOARA
Str I C

BRASOV
BUCURESTI
Str Fntnei, 50 a Str
7

i FURNISM cu TERMEN SCURT

PRODUCEM

MORI SISTEMATICE i TARANESTI pentru


ORICE PRODUCTIUNE

INSTALATIUNI pentru TRANSPORTUL de


CEREALE

ORZUL
MOTOARE pentru ORICE COMBUSTIBIL
TRANSMISIUNI de FONTA
INSTALATIUNI pentru

REPREZENTANTA GENERALA
UZINELOR GANZ &

- BUDAPESTA

VALTURI DIAGONALE

SIMPLE pentru

MORI

MOTOARE de

LOCOMOBILE cu FERESTRAE
de APA

MASINI pentru INDUSTRIA CERAMICA


PROECTE

a
www.dacoromanica.ro

353

SOCIETATE ANONIMA ROMANA PENTRL

DESVOLTAREA INDUSTRIEI MINIERE


C

67/32

Telef 39/41,

BUCURETI - Strada

SOCURSALA

28

(DIRECTIA MINELOR, SECTIUNILE DE MATERIALE,


ASIGURARI, CONVENT% ETC)
Telef
67/52
CAPITAL SOCIAL LEI 550 000 000

Morem, Ochiuri, Runcu,


Verendin, Ilba,

Tepe, etc

cont propnu

terenurt petrolifere,
etc
de petrol (Aurora"

biecte

miniere, redevente
proprii, etc

produse petrolifere

de avtatie,
pentru automobile
motoare, petrol lampant,
p
pentru combustibil,
minerale
de prima cahtate,
cuprifer,
galen, etc

23

www.dacoromanica.ro

ep

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA ANONIMA
PENTRU

50-12,

Telefon

PETROL LAMPANT
PETROL WASHINGTON

BENZINA PENTRU AUTOMOBILE


BENZINA FARMACEUTICA
ERNI

44-26
PACURA DE ARS
PACURA DE UNS CARELE
PENTRU
CALORIFERE
ULEIURI MINERALE
VALVOLINE

TMOOATRO

INDUSTRIALE

SMOALA

:
Alexandria
Arad

Campina

Bacau
Bailesti
Bazargic

Chisinau
Constanta

Bibe5ti

Craiova

Barlad

Bucecea
Bucuresti

Slobozia

Hu51

Smardioasa

Medudia

Targoviste
Tg Frumos
Tg Jiu

Oradea M
Pascani

C de

Braila

Giurgiu

P Neamt

T
T
T

Pitesti

Flticeni
Faurei
Filiasi

Burd meni

Bucov

R Sarat
R Valcea

Urzicem

Roman

Buzau
afat

Gesti
Galati

Silistra

DEPOZITE pentru
Alexandria
Arad
Bazargic

CChral

Burdujeni

Fal
Focsani

:
Roman

au

IStr V Boerescu

Silistra

R
R

Tecuci
T
T

Vaslul

BUCURETI
Str Jovita
Str Salvator
PreL Grivita
sunt
producliamarelor ratinrii

STEAUA ROMANA" CAMPINA


ASTRA ROMANA" PLOETI

ROMANO-AMERICANA" PLOEVFI-TELEAJEN

www.dacoromanica.ro

Marea
Toti Morarii
AteliereleMecanice
Se aprovizioneazi cu Materiale T

ICE
MECAN ICE

SANITARE

Carele de Transmisiune

accesoril de fer
Pietre de Moan franceze

Tevi

Asbesturi
Impregnate
Ventile
Pompe de mana
Pompe de
Pompe centrifug ale

Sits de Matasa
Bergmann

Ampermetrii, Voltmetril
Dinamuri Electromotoare

Muni de Dinamo

Electrice
Closete, Lavabouri
de Fonta
de Plumb
de Tamplrie

Motoare Diesel"
Motoare de Benzina
Raboteze

de Frezat

JACQUES PAUCKER
BIROU TECHNIC BUCURESTI

MAGAZINELE PRINCIPALE
DEPOZITE
SUCURSALE TIMISOARA,
LERNUTI,
SOFIA,

Strada
27
Apostoli 74
Strada
6
Strada I. C.
Strada Puschin
Strada lancu Flondor 28
Soc

www.dacoromanica.ro

Exanb

33

KERN & Co.


Strada Lipscand-Noi,
Str Miron

CLUJ- Str.
No 4 82-Adresa

FERROKONTINENT

Furnizeaza din Uzinele WITKOWITZ"


din
Statului POOBREZOYA" etc.

TUBURI PENTRU SONDAJE

procedeul Mannesmann
sudate patent
gaz de

TEVI DE CONDUCTE
pentru once presmne

TEVI DE GAZ
sudur

APA

sudate

Tevi Fierbtoare, Fittinguri, Cazane,


ezer
re de
Fier
bare,

neagr

Instrumente

galvanizat,

ate de sondaj

DEPOZIT PERMANENT IN
Strada MRFURI No. 20
NORIS")
dosul

www.dacoromanica.ro

150 000 000


000
000 000

AL

BUCURESTI, Str Lipscani,

SEDIUL CENTRAL

CLUJ,
AL

PI

OR(

oc
BANCA

U Sf
Soroca,

Economu,

de

URSA1

Oradia-Mare, Jimboha,

Reca, Vinga, Fget,

Ciacova,

Mare,

BANCA PETRODAVA,
BANCA

FACE

OPERATIUNI DE BANC

611111114'" 141114111111111r
www.dacoromanica.ro

CZELL
GRUPA

WILHELM CZELL
Str PR CAROL, 36 - Tel 40
do

do BERE
FABRICELE do

PIVNITELE do VIN
SUCURSALE

Sibiu, Cristian,
Ora5tie,Oradea
Mare, Satulung,
, Georgern, Rmnic

LIKORFABRIKEN
WEINKELLEREIEN

FILMI
C
Klausenburg, Hermann

stadt, Neustadt, Foga


rasch, Brovs,
dein, Siebendorfen, TrSc Georgern, R Vlcea

FRIEDRICH CZELL &

GRUPPE Dr. WILHEM CZELL


ZENTR ALE

KRONSTADT Pr

www.dacoromanica.ro

- Tel

RAHOVA"
SOCITATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA

LACK, BLAU & Co.


CAPITAL COMPLECT

BUCUREVI

TELEFON 23/28

STRADA

TELEGR

TAMPLARIE

DE

DE PRIMA CALITATE

DIN

MOBILIER

de ori-ce esenta

LEMN

DIN

pentru Instalatiuni
Bodegi, Farmacii, etc

complecte de
DEPOZIT

asortat

totdeauna

DE

material de
dimensiunile
furniza din depozit prompt once

esentele
DE

DIN

fabrica
a celui mai
bun produs din
scanne,
garde salon

antreu, etc.,
etc., etc.

cinema-

de

de once fel

DE

LEMNE

BINALE

INORIJIRE

ORICE

MOBILI

AJ GARA

NIE DE

LAZI

000 000

LEI

DE

FO(

OFERTE

vagonul

cu mia tran-

sportate
LA CERERE

www.dacoromanica.ro

toate

www.dacoromanica.ro

You might also like