Almanah Argus 1925

www.dacoromanica.
ro
ALMANRCH ,ARGUS
SOC1ETATE
000
CAPITAL LEI
SEDIUL CENTRAL
BUCURE$TI.
STR. UPSCANI, 17
0
TARA
IN STREINATATE
4NT 1,
4ILA,
TANTINOP OLE,
J,
0
BANCI AFILIATE
I S, Chrissoveloni &
Montaigne
58 Avenue
VI EN A, Chrissoveloni Bisteghi & Co

5 Canovagasse
Face once
pubhce
fmanciare
de
Vnzn de efecte
actium - Comptun corente,
Emisium de Cecun
pentru
de Credit
stremtate
I
www.dacoromanica.ro
RRGLS
BANCA
CAPITAL SOCIAL LEI
000,-
REZERVE LEI
260,46
SEDIUL CENTRAL
BUCUREVI.
- Str. SMRDAN, 3
SUCUR SALE
BRAILA,
BAZARGIC, CONSTANTA, CRAIOYA
ADMINISTRATIE.
BRNCOVEANU
CAMILLE BLONDEL
D-nh P
M
P CHEYSSON,
J N CHRISSOVELONI, JEAN
R
HALFON, A MoCSONI, S MORUSZI, AL
OTTULESCU, P I VASSALOPULO, RENE
VILLARS
ED WIENEtt
FACE TOT FELUL DE OPERATIUNI DE BANCA
ADRESA TELEGRAFICA
COMRO
www.dacoromanica.ro
66
ECONOMII, S A
DE CREDIT
TIMI*OARA
FONDATA IN ANUL 1885
IL
TIMI$OARA
CAPITAL SOCIAL
AT
FOND de
000 Lei
CAPITAL
Lez
000 000 Lei
DEPUNERI SPRE FRUCTIFICARE
peste
130.000 000
Lei
Str General Dragalina No 3

Bulevardul Berthelot No 21
No 3
SUCURSALE
IN
iBuzias,
Detta,
bolia, Periam
IN PROVINCIE
Vinga, Sannicolaul Mare
Banca Granitei S ,
de Ecode Credit
Banca
Economn,
AFILIATE
Banca Berzava S A,
Banca de Credit Comercial& Romana, Fget
Soc Comercial&
Pallas',
s p a,
SA
de
icotage
INTREPRINDERI
a
a
, 7
ciald
1"
de
AFILIATE
1,
a
Laploatai ea
FACE TOATE OPERATIUNILE DE

STRXINTATEA SECTIUNE
RELATIUNI CU
PENTRU AMERICA
D
de
General
OPREA
Dr AUREL COSMA
Menistru)
510 18
www.dacoromanica.ro
Comer'
511,
18
18
depo-
,RRGUS'
Capital deplin vrsat : Lire Sterline : 300.000.00

SEDIUL PRINCIPAL
LONDRA E C 3
16, Gracechurch Street
SUCURS LA
BUCURETI
Victoriei, 11
--,
COM1TETUL CENTRAL
Sir H. A. Lawrence,
General the
E. W. H.
Esq.
Lord Oranmore and Browne, K. P., P

C
Lieut.-Col. Sir
C.
de CERJAT, Esq
Stern K. B. E.,
M. G.
BANCHERI LONDRA
BANK
ENGLAND,
Glyn, Mills & Co
DIRECTOR GENERAL D-nul HERBERT LOCKE

DIRECTORI LA BUCURE*TI
D-nul ALEX LUCASIEWICZ, Director
H R. SALTMARSH
M FRANKEL, Directori adjoint
D-nii AL FRIEDMANN E
39G
www.dacoromanica.ro
ARGUS
ROMN de
PRIMA
i MOTOARE
SOCIETATE ANONIMA
DIRECTIUNEA
Adresa telegrafic
Adresa
VAGONASTRA"
Str Lascdr Catargiu, 11

Uzine
VAGONASTRe
o
A VAGOANE
de vagoane de persoane, de
Ori-ce
de lux, vagoane cisterne de spirt,

vechicule industriale,
forestiere agricole, constructiuni de fier,
suporti nituite, piese de ma5ini
stlpi
poduri, piese
sdrobitori de
de fier, burlane de
de metal
sondaj, cazane, rezervoare pentru

spirt, petrol
de once
marime
Piese de
vagoane cisterne
normale
pentru vagoane
SECTIA MOTOARE
tone
Autobuze, camioane
cisterne, automobile,
350 litri
capacitate, automobile cu
de in
cendiu, automobile stropitoare, strunguri
de
de 1 000, 1 200
1 600
ma5ini de
de 15 35
, motoare
cu benzina, locomobile, ferestrae cu motor
de
DEI
CERERE
www.dacoromanica.ro
prese cu excentric, grupuri electrogene,
OFERTE
L NACHT
IN NUME
BUCUREVTI
B
Str
Str. L A B I R N T, 80
26
C A. ROSETTI, 7
2929
20
Regele Ferdinand, 22
Str
35
Str Memorandului, 2
Bulevardul Carol, 4
Strada Dogariei, 43
Schelhnggasse, 6
Rue du Temple
TELEGRAM METALNACHT
METALE, FERARIE
EN GROS
www.dacoromanica.ro
BANCA ROMANEASC
SOCIETATE
CAPITAL
IN ANUL 1911
FOND DE REZERVA 395 000 000
SEDIUL CENTRALEI
SUCURSALE
Bazargic, Brasov,
CetateaChisin5u, Club Constanta, Craiova,
Galati, Ismail, Oradia-Mare, Satu-Mare, Sibiu,
Tighma, Tulcea
Soroca,
Arad,
AFILIATE
Banca Almajului,
Banca Bacului,
Campulungul Moldove-I ung
in t)
Banca de Credit & Industrie,
Banca Comercial &
dustrial
\
-
Banca Corvineank I
Banca Creditul Dobrogei,
Banca Creditul Prahovei,
Banca Economului,
Banca IasiIor,
Banca Maramuresank
mahei
Banca Mehedinfului,
Banca Petrodava, P
Banca
Banca Rdutdor,
Banca
Banca
natului, I
Banca
a Baa
rientului,
Banca Sebesank
Banca
Banca Durostorului,
St!
Banca
tefan-ceI-Mare,
Banca Suceveana,
FACE TOATE OPERATIUNILE DE BANCA

sCRVICIU SPECIAL PENTRU RELATIUNI cu
593
www.dacoromanica.ro
CREDITUL EXTERN
Capital 60.000 000 Lei. Prima einisiune
000 Lei
COMPLECT
Str C A
p 41116
37
EXECUTA ORICE OPERATIUNI DE BANCA

:
Furnizeaza din depozitele sale

ce reprezinta
Materiale de cale
dela fabri
normale
Mate-
nale pentru atelierele de

de locomotive
vagoane Fier de beton armat Traverse I, Fier
rotund
supenoare Meta le de
once format dimensiuni Ma$ini
scule pentru
ateliere mecanice Ma$ini pentru industna
lat,
complecte
ma$ini pentru fabncarea
mizilor Explosibile capse fitil pentru industrille

Komnick" Aparate pentru
miniere
apei sistem Neckar" Aparate telefonice, centrale

telefonice automate Instalatii de laboratoare Produse
dentisticd
chimice Instrumente pentru
-----.....-.....--ab..--.
DL
LLI
PRODUSFLE
'LA
IF
VINDE CEREALE
POSEDA
de I
de
INTREPOZITE
de
MAGAZINE PUBLICE
GARA DEALUL
- TELEFON 41 79 -
www.dacoromanica.ro
OC KS
BUCUREVI
000
LEI
CAPITAL SOCIAL
REZERVE LEI
67
BANCANAT
ADRESA
MEMBRII CONSILIULUI GENERAL

D nul M Oromolu, Guvernator
T. Cpaanovici, Vice Guvernator
CI
Director
Oscar Kmacescu,
Stroescu,
Saligny, Pre5ed Consil de Cenzori
N. Bllnescu,
Cenzor
G Georgescu,
Leon Sculy
Gr. A Eremie,
Zeuceanu,
Cenzor
Cenzor
D Gheorghlu, Secretar General
provizorm Comisar al Guvernulm
Cs
SUCURSALE
CRAIOVA, GALATI, IA$I
Bazargic, Botosani, Brasov,

Caracal,
Focsani,
Constants,
Ismail,
Giurgiu, Husi, Lugoj,
Mare, Platra-Neamt,
R
R
Roman, Satu-Mare, Sibiu, Silistra,
Sighisoara,
Slatma,
govite, Tg -Jiu, Tg -Mures, Tecuci, Timisoara, Tulcea, TurnuMdgurele, Turnu-Severin,
Arad,
Cetatea
15063
www.dacoromanica.ro
RLMANRCH
ASTRA
SOCI ETATE ANONI MA
CAPITAL LEI 450000.000
LAMPANT,
ULEIURI MINERALE DE
PRIMA CALITATE
a se adresa
Pentru comenzi in interioruI
SOCIETATII ANONIME
PEN TRU
DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLEULUI

BUCUREVI, GENERAL BUDIVEANU, 11 bis
Pentru
destinate exportului
a se adresa :
SOCIETATE
ONIMA
BUCURETI, Strada PARIS No.10
www.dacoromanica.ro
ALMRNRCH ,RRGUS
11
0000( 000000
COMERTUL
8
8
SOCIETATE IN NUME COLECTIV

PROPRIETARI
B SONNENTHAL & OFICIUL ECONOMIC AL ROMANIEI
BUCURESTI - BULEVARDUL CAROL No 7

MARE DEPOZIT DE
MASINI, UNELTE
SCULE
REPREZENTANTA GENERAL a URMTOARELOR CASE

Sachsische Werkzeu maschinenfabrik Strungun de precizie
Chemnitz Ma*ini de rabotat
BERNHARD
AKO
ER
de
VerkaufsgememschaSlat
Auerbachwerke in Dresda
AUG MEISSELBACH
BISCHOF
Wurtembergen
ca
Maschinen-
fabrik in
Strungun revolver
Masmi de frezat
Masini de
Filiere universale
Mawi de
speciale
WILHELM SCHWERTFEGER
automate
Werkzeugmaschinenfabnk, Wiesbaden
IOHAN KRALL
Apparate, Wien
electr
Ma*ini electnce de
gurit
BOLEY &
Ma*ini pentru me-
JOH. BURGSTALLER
Ventilatoare, Forje,
etc
M. H.
Macarale, Vinciun,
etc
fin
Maschinenfabnk, Esslingen
Maschmenfabrik, Wien
Gm bH Hebezeugfabnk, Hannover
de filetat mici,
Berliner Prcisions Werkzeug frezere,alezoare,bur& Maschinenfabr Berlin-Charlottenburg ghiuri p ghevint, etc
Schmirgelwerk
Pietre de polizor
KARL HINNE
htz Ehrenberg
FLECK & Co
&
Messwerkzeugfabr Aschaffenburg a M
Instrumente de
msurat
www.dacoromanica.ro
LMRNRCH
12
GENERALA"
GENERALE
SOCIETATE ROMN
CAPITAL SOCIAL DEPLIN VRSAT LEI
000
la finele anului 1923

de la
Societln
Daune pltde In 1923
Asigurn asupra
vigoare la
de
Daune
53
31
102
1923
44
591
0
BUCUREETI -
SEDIUL
UNIVERSITATII
REPREZENTANTA
REPREZENTANTA
in toate
Pentru
Nicolae
TELEF
12
23
IN BUCURESTI
No 4 - Telef 5 13
IN BUCURESTI
No 31 -Telef 54 56
din vechml
BIROUL TECHNIC IN CLUJ
No 3
Proprie)
Transport
contra daunelor de
Fluvial
Mantim
Terestru
AsigurNrile de transport
In mod special de cutre
Central Transport" din Brda, Str
Traian No 8,
Palatul Generales
de Sucursala
Central
Str Paris No
de
dup
combmatiumle cele mai avantajoase
bonificare de 3% asupra
primelor
de caz de moarte mixte
st.utirea de plata primelor
caz de invaliditate Astgur8ri de Rente etc
Pentru folosirea
largi a muncitormui Generala" a
trodus
Populare,
exammarea medical
de accidente
Asigur5n
Individuate
restituirea primelor, ,
pentru
de
de
pentru
industriale
de obiecte proprietatea
automobile, precurn
contra
contra stricaciundor accidentale ale automobilelor
a exploziei
includerea furtului, incendiului
de furt
gospodgru, casse de
contra jefutru
La
(curlers), etc
Asigurn de geamun
Vitrine,
firme
Prospecte
pe
etc
once
www.dacoromanica.ro
la cerere
13
IN COMANDIT
::.:.:
FERERIE, MAINI,
: ARTICOLE TECHNICE
EN GROS
EN DETAIL
88
Telefon
IROCO
Acir
- STR
No
141
527
30000000000000000000000000000000 0000000C
www.dacoromanica.ro
14
SOCIETATE
SEDIUL IN
BUCURE
Strada PARIS No 4
Adresa telegrafica BLANKBANCA"
CAPITAL SOCIAL
DEPLIN
LEI 125 000 000
REZERVE LEI
000
LEI
SUCURSALE
IN
PARIS Place
IN
I,
42,
Sf Anton
(Gura Oborulut)
NEW
ARAD,
CERNAU
GALA
CONS
Ismail,
Mare,
TA,
20
COIVSTANTINOPOL,
Han,
Stambul
K, Broadway,
No
33
WIENA
ALBERT BLANK
6,
Nr 6
Co
Mure
OPERATIUNI DE BANCA
C URI
SCRISORI DE CREDIT
COMERCIANT1LOR SI
SAFE, etc
592
www.dacoromanica.ro
41
,f '
-4
.7
'!
aw
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
16
CAPITAL LEI
INSTITUT DE ARTE
DIDACTICE
ROMANE
000
STRAIIVE, REGISTRE
FURNITURI DE BIROU,
LITOGRAFIE, TURNATORIE DE LITERE CARTONAGE
DE
Atehere speciale pentru fotografie

DEPARTAMENTUL GALANTERIEI
Arhcole de vomj Truse,
de piele pentru Doamne, Bronzun,
Statuete Cnstalun Portelanun

SECTIE
DE
DIRECTIUNEA
Edgar
BUCURESTI
INSTITUTE TIPO-LITOGRAFICE ARTE GRAFICE

CONFECTIUN1 DE
Soseaua Bonaparte, 68-72

BUCURESTI
CL UJ
BUCURESTI
TIMISOARA
Bulevardul
Strada Paris, 16,
Calea Mo
3-5
2-
(Sfetea)
No 14 16
Strada Tepes-Vod No 2
DE DESFACERE
Bulevardul
3- 5
Calea MosiIor, 62-64
12 (Libr Joanitiu)
Strada
No 7
Strada Eugen de Savoya No 7
SOCIETATI AFILIATE
din VALEA
REPREZENTANTE
38S
.
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
17
VEDE
TOT
TOT
CONTROL-PATRUNDERE-CLARITATE
COMERT
INFORMATIUNI
INDUSTRIE
ANTE
STATISTICI
ANCHETE
TUDII
AGRIFULTURA
SINGURUL ZIAR ECONOMIC

DIN TARA
ARGUS"
ARGUS"
EDITIA FRANCEZA
APARE ZILNIC
ORGAN ECONOMIC ROMAN
IN 6, 8
PAGINI
CU ARTICOLE SEMNATE
FINANCIARI
SI ECONOMIST! ROMANI
APARE
FIECARE
DE CEI MAI
ZILNIC
rezul
CEA MAI
DOCUMENTARE
CELE MAI EXACTE INFORMATIUNI
Poli
de
a
probate
Cesium
Ga
DARI DE
COMPLECTE
PRECISE ASUP RA
ECONOMIC E
Acte de
Acte dotale
popriri
comanda
mente
REDACTATA DE CEI MAI DISTINSI
Firme
AI ROMA
strate
E MATERIALUL
U
UI
INFORMATIV AL
DISPUNAND
Arenddri
A R G U S"
etc
ratorn
etc
REZULTATE
CONVOCARI
EDITIA FRANCEZA A R G U S"
$1 CONSILII
DE
BURSELE STRAINE 51 DIN TAR A
ESTE
COMERCIANT 51 INDUSTRIAS DIN
STRAINATATE CU INTERESE
TARGUL EFECTELOR
ROMANIA
AL DEVIZELOR
A RGUS"
DE
APROAPE V I AT A
$1
ULTIMELE EVEN IMENTE

INTERNE $1 EXTERNE
CIAN
INDUSTRIALS ROMAN CU
ORICARUI
INTERESE
STRAINATATE
www.dacoromanica.ro
18
IN
care strlucesc deasupra capelelor
asemenea unor fulgi de
Nebuloasele ce,
siderale,
projunzimile
apar
ce
su lummos sunt
desffoara pe cer,
pe care ochiul omenesc nu se poate stura s le admire
Dar dincolo de
cer
dele fr
ale
In
fnc alte
stele
ca
Nebuloaseie - Calea laptelui - Meteorn
Nebuloasele
noptile foaite
seruhe vedern pe cer, ici
fulgi de
ce a
noun
fondul mai
bia se
luneta
fulgi
avem
unoi
multicolore, pietie
cele mai
teem
unele
smule
par
marele br al
tea sunt Nebul9asele Ce

era
hunt ele ca sora
lea laptelul, compuse
ele
e, Ca
de stele at it de
tiimet decat o slaba
ne
Sau dupi
in formatie9 T
sunt lumi
nu a fost
Calea
a
ului,
toate tirnpuille
menuloi
zeiloi ,
la palatul
pe
genda de
Acolo
stele at
inc it ni se p
mea76 o
Soarele nostiu, cu tot
sunt
putin
le conduce
parri
tea
matemiale
51,
la 400 km
aceste fugitive
o
de
toi-
a,
contactul
mi-
de
sunt son
e sti ibat
de mii de
a
De unde
inz indu-
pot parcui
i
o
una -
nar ice
cam
stelele
ito
lumiloi apuse
cometelor sunt
a- osemmte ale
www.dacoromanica.ro
un
re colt al
ce
unnersului actral9
rule
compun Calea laptelai

apioape in planul
al al
tel tic
a-
asteroin
(le
it un im-
decadenta,
de topa7
din ne
lunimo
pi
spatiul
sa ca
Milmane de
nostru t
tile supuse
m
pentru
ti
dintie
ne
ale Sf Laugiatioase ,
ent nu sunt stele
lucesc deasupia capetelot noastic,
Le
La e
stia,
de pi
E lupta
contia fugului
ce cupiunde tot
L legea
condu
cea mai
nebuloase,
pel ceptibil
oa
laptele incepu
din
-- mica
ca msectele- nu e
nu
e t Junona laptand pe
le, copilul a muycat
in
ca regele
colo ca o
e9
miste-
ele sunt
acum in
Drum ui
clecedati
UN MUSAFIR AL SPATIULUI
Apropierea planetei Marte de
a fost,
1924, pentru
un mare
palpitant eveniment Din milioanele de
astre, care populeaza imensitatea infinita,
nu se prezinta,
slabilor
mai bune
pentru a fi observat,
lumea
ca roiatica planet
zeu
pmntul
Marte
Planeta Marte
globun ale
Mute
de
Oibita
altul a o
000 km -
de dL mimai
ne
tai e
este
diumunle
se de acuste
jmul
de attactie,
distanta
icelmasi
fost
ele
descne o
constantd
sunt eliptsce
suntem
de
A fost un
1800,
Wute
pentru
ast
nu
fusese
de
de
h
2000 obsene
studieze de h o mica
aceast
a spade al no$tii tiulm care,
Soarelm
h 228 000 000 km

limp de un
321 de zde,
iproape
la 149 500 000 km
an, se
exact
Mute,
cea
mntul
lume
avem
ele
nusterul,
savanat
observatmul
de
a lor
lume
isy, de
cmcizeci de am,
Somele,
Totut
de
lime
Mute
Somele)
- se
Despie
euuWnite dect
in lime
zice
ese
de
Conjunctie
Cand Pmantul,
- se
avizi
se
zice
Soarele)
gsesc,
Cnd,
copul se
mtea
semne
lunnneazd
fhelinle
observato
vede
contmen
, canale
cea mai aproma- te,
polaie
tenoase
Aceasta s'a
albe, tonun rosntice, manifestAn
h 23 August tiecut,
www.dacoromanica.ro
captivante ale unet vieti
de secunda
auolo, o
Se
lume a
41 secunde Ast-
Tot 50 de ant,
atea 94 Pe
succestunea
e apioape aceea5,
anti
a
avea
fel
de
lungi deck pe
37 minute, 23
zile, 23 o
686
30
Anotimputile
24
se
ce nu
este
cu a
la 15
65
sau
Pentin
toate
ceste fapte obselvate sunt
Nu e o viat
totul alta
fund
ile Pmantulm,
totul
lin
de cele pe
ceast
ce fel de funte
astionomi spun
pe
la starea
viata se
de
ge
du
Puna,
nostru
un
apioape
de
lapte
ute e
un mediu
e
de cand viata
supenoate cul
atotpu-
credem
me
de
nu s'au
apioape fixe,
acestea,
su-
e solidg, nu li-
este,
Acete fapte,
se, la
planeter,
de alt
- pete
de
ca cule
sau
facultate de adaptaie
mc
dou calote
fu
tatiunile
a
u indu se
au
pe
mntulm
ghiata
100
Este un medm nesufent
multe tunecoase s
tempe-
tiebuie s
putm a displut,
Ce trebue
ca
cuit aceste
s'ar
se
sub
poate, la 120
nu
sunt foatte
totul atmga
de
acolo
ide centi
nitat
Diferenta
de centuate
vie-
du-se sub
15-20
aueasta
tule
fizice
s
le
pentru
ghiata
sau
se
depozitele de
ale
planetate ea
intense Aceast viat,
uu
fi ea,
a
Cole- piteltucc
ca
www.dacoromanica.ro
atmosfete
slab
sunt
ne-at
poate
21
sborul
Imaginatia
h deslegmea acestei
Rdzbolul
sionante emgme
de
curiontlte ne
ce se
pe acest glob
destal de
atat de
astrul
nu le
ne dea
rezultatele observa- perm ea
sale, imaginatm,
schimb, un
multe
a
pus pe
seama
ales eu
P
planete,
aplopieln
de
este peditie
e cunt se pie-
au ajuns
olutia
stint tot atat de

se
te,
de
a
fi
sa
la
daca
de
pun
de idee, sa vedem
sema
asteptat
un moment gust
ce
1101,
ne
dele
duc
iazele
In des-
dep
se
lode funte
noastia
atat
nmlta
ne mtugheze,
dai
difent
s ne
o pioba de vanetatea
a pioduselor
de
te
El a
semne
de mdioane do
ei
o comumcale
telegi
optul,
un-
23 Au
sa
sa ne
f
Id
sau pun alt meste-
sau
de noi
de
Incercdri neisbutite
sa
pentiu
spatmlm
mita
eu
acestoi
ce
tot din
F,
din
sau
Aceste
pun
o vie
muntelut
puteinice
puse
le
au
Cand
situa
Iungfiqu,
o coast
De
plini
spre
lume de
Mmpi de
se
totul
ce
tiebumu facnte
favoiabil
sunt
ar
unul de altul
90
de
puteie Un
crescut
de
www.dacoromanica.ro
globul nos
ALMRNRCH ,RRGUS'
22
a Mai tiem
Cate' a
Apoi, de male
ful
plim-
pe
se
inghet
de
e
nt
se banunsea
S'a deprtat
n'a spus mmic
Cu
te
de
pe
itat lemezulta o planeta

tin
(le
lui Mutt
ue
ap
ice ista cue kilometiu
ut
putm pe
23 August A
un
o dust
km
sa
de
osi
200
lu
a obseii
inetii de
e tie a
fiumoase
depaisa
a
de
fi
Doi prooroci, - doi satehti

lun
inul 1877
Lui op
man
cat
&cat
maint
dlept,
pl tinte Ce
lanete mull in
fo
Cu infei
omeg
in
Deimos
mi
km
pc
Plecand
15
60
51
meta un
leghe
planet M
u
6000 km
lun
daca ne gandim
km
E
stiabatut
20 0110
din
toute
000
tnt
doua
(1(
"11(1111
itt
otet
sci
u ele
et
la L
\
El
ift
ea sa
te
mult
1720
te
www.dacoromanica.ro
(le
ROMANII AMERICA
cinci am
America
egii ea neamulm,
fie tot mai mutt

se dea locul
nu numat
c mn
Canada, au
pe
ca
alta paite
Statele Liute
din
in
La
De%tul
ea
Unite,
dode
ce
Tara dolarilor"
La noi exista cred nta
ca imigrantul roman castiga
cea
mai mare
mari bogatii penare ferictrea
t' u
a trat
tara
dolarilor
calegenda a
te-va
romaneti
a decamagit
pe
cu
au
mari
tiona'a in in mile
de Romani-Americani
sa mearga la
vata mu te
despre tara
Cei
teptat
spre
numarul ctimeloi gasesc
a fi departe de a intimida
unora
Pentru ca sa poata castiga un
generatiuni
obhgati
de stat
ei in-
aproape
un gi up
fosti
ajuns sa dispuna de
de
de mare se
romani care
frucastigate
diferite
intreprinderi comere
de
roman trebue
munceasca schimb
de voiaj marchidanie
din greu
noapte fie in valvoarea
brutaril,
restaurante
dogoritoare a
de fier
msa
etc
Putini
favorizati
ori
in
acesta de soarta
impreait
cal mai feria t caz

o
automata Moartea it pandeste la tot
multi sunt
carora le-a
fost deajuns o miscare
ta
a
sau ispasi cu viata
Romnii din Canada

In Canada nunarul Romanulor
mare, in spesingur moment de nebagare-de seama stariti e comparatrv
Tarana
pamant
depaite
cial printre
obtina
cet
- =time
care
noroc
regiunile
Do-
provincille manoase ate

schimbul
care au fost colocestor murci istovitoare primesc nitre minion Brutanic
nizate abia
inceputut secolului pre23 si 35 dolari pe saptamana
cruri
privattuni - De
ca din
sa se
sa se bpseasca
lu- zent
sa tralasca
trunita
acestia
ar mai putea
de
in
sa se repatrieze Dar
greu
cand
pierduti
ca cetajutoare fami'iei de acasa
sa mai
tent
loi tot romani
caute sa-si agoniseasca pentru a-si
lasate
urma
dar au ramas
bogatasu care au
Desi
o anumita
peste 50 de
din
le oferea ocupatiunt bine cuunoscute
merica Cu bann acestor muncitori se

numarul
intretin azi mai buie de 15 scoli
mai
se
Statele
manesti
in curs de
Unite Explicatiunea acestui fapt e desbare In
tul de sunpla cand
gandim ca
;acantetor li se preda
de Ro- proape
expatrierea
grantului era
temporara penparinteasca,
i
tru a gast de lucru de pe urma
Numai pe
aceasta se poate
constunta na- sa-51 poat intretine familia, plat da
man
www.dacoromanica.ro
economist o suma
care ca numarul
mare de
inighebeze o gospodarie
grant s se
statele
Ori in acest scop Statele- dustriale din Rasaritul
Unite
oase
republici Enumrand statele
condituni
in ordinea
numeromanesti, gasim ca
cifre - Asttel, dupa unele rice a
il ocupa statut
statistici urmeaza
in Canada ar
gieco-ortogsi cam 15
de Romani
80 000 care se gasesc 9
doxe
7 greco-catolice in
de
orase Cleveland, oungstown
(Evrei, Ruteni, Austriaci
),
cand
Canton, Akron, Cincinati DayUnite
nurnarul Romanilor ar ridica la pas- ton, Lorain
Newark
te
000
celorlalte
mai
sunt
Mansfield, Toledo
din Romania la 93,000 (in ordinea
In
apol
impremrimile
5 orasa se gaimportantet Evrei, Unguri, Sasi
un numar de ferma lucrate de
) Deocamdata nu sesc
Svabi Ruteni,
e
putinta sa se
care exacte Romani In statul Pennsylvania au
din cauza
cum s au facut
biserici ortodoxe
4 gr
in
censamintele cum
datorita
a,
colonolor din
gresite ale
din
apartinand innoritatilor
port, Scalplevel Emigraiti
se
mai gasese
in Pittsburgh,
nilor din Canada, dupa curn am menimportante
tonat
sus, se ocupa
agricultu- alte localitati mai
In Ah-hugan exista o colome mare
ra
cre5terea
Aproape
Detroit
matate din ei sunt stabilit
pro- in
vincia
Mai mult de trei Hugh/and Park Majoritatea lucreaza
Ford cum
mil se
in Ontario,
main
in alte
de aitomobite al cror
yoritatea sunt lucrtori in mine
centru e acea regiune
Michigan
Colonist
stapanesc
moase ferme
in provine
- prima la
cea din urma la
dou
ortodoxe, in
Alberta sunt
colonie importanta e in olar Detroit
Saskatche- rasul Chvago din statul
Romani' din statut
$coala - In toata Ca-
nada se gasesc numat
diana au 6 biserici in localitatile

Harbor,
East
Terre Haute GruChicago, Gary
puri mai
sta-
romanest 7 Ortodoxe 2 Baptiste

Sambotearia
fost cladite
o
sunt intretnute de
care tele New-York
ffallo
coloiii in
platesc
pe preot
nu au
mai multe nu e atat datorita
sinteresarei credinciosilor ci
prin insasi ocupatiunea
tu
la
chester
ca
in
Middlewton,
o biserica
Paul, in New-Jersey,
in
orasul
cu
St
bise-
rica in Trenton
colonu in
cauza neputan- Perth Amboy Jersey City Hoboken,
Newark
o bidu-se aduna
la
stint
serbari
, et n ai
sa for- serica in Ohania Centre
Los
San Francisco,
meze
intretine n
societat de
(toate tret in Ca'ifornia) Balsau cultura
au facut frati
timore (Maryland),
t (Condin Statele-Umte
mari Din
Boston (Massachussetts),
Portland (Oregon)
(Montana),
(Florida) St Louis (MisIn
de pribe- Jacksonville
souri)
Richmond
in
gie din Statele Unite n au avut de
Emigrant romani se
tmpinat la mceput
greu- (Virginia)
de
sesc in foarte multe ora)e
localidesi
acolo
din Statele Unite
in numar
care au reusit s
la o situapentru a se putea zice ca
tune frumoasa e
redusa
formeaza o colonie
din Statele-Unite
necticut),
curand dupa debarcare au gasit de
intreprinderile industriale ra- Evren-Romni cred ca e loin acetas ocupatiune pe tot cut a amint ca in Statele-Unite se
peste 50 000 de
acolo E firesc deci gasesc
www.dacoromanica.ro
ARGUS
din Romania Meseriasi ocupandu-secu
s au stabibt in
tre americarie
ni special
orasul
numar de a
New-York, unde sunt
proape 30 000
e interesant cu
prime la acesti romani
e faptul
propnetatea unora din aceste scc etati

In asemenea localun
tin confennte
maca dansun nationale
plese romanesti manifestan care au
treze pentru Romania - tara de uncle
societati
romanestt
toate
din Statele Unite Nu voi
ziarele care au aparut pentru
tulip
oare-care in acea tara ele pot ft
clasate drept simple incercan
insa apare zilnic la Cletelaqd
ce
al 19-lea an de
existenta iar
comertul
facut ca mci chiar

deveniti
cetateni americam sa nu se instrailar
colodesi aproape toti se naturahzeaza neze de
continua
passa
la un
cetteni
au plecat - cele
Mai mult inca

publicarea
frumose senti- jina
se bucura de frumente Multi din

moase situatiuni ca de exemplu doc-
profeson
farmacisti
avccati
functionan, functiuni politice artisti
mai
dintre
totusi
etc
Romani s au ndicat in America prode seama

odata pe saptamana
a , Romanul
de ajutor de
amtor
Ca societati de binefacere
rand
a aeste in
scopul
juta
membrit
farnilule
in
Dar a vorbi de Romanii din Stacum

curand dupa incetarea
tele-Unite fara a
organizatiu rasborului, aceste orgalizatium romade ajutor
cultura ar
nile
au rezistat
vremunlor
vederea cea mai
semna a
prin care
emiimportanta manifestare nationala a
granti munsera in Statele Unite
Plugarul nostru imigrant a avut
plahrea constiincioa,a a marelm nudisciplina necesara de a for- mar de beneficii ce se acumulasera
nergia
departate
fara
ma in wele
sleise fondunle societatilor
deci t
jutorul nimanul, cea mai puternica
ale ,Uniunei
si-au indeplinat
pe
Odata
acest
ganizatiune de peste hotare

trecut pentru a preintamp na o
Cultura din tire , Uniunea s a incorporat
Societatilor de
ce
o
form legilor americane
azi desi
za peste
de soctetati fondate
mai
unele societati functionand
functionand
toate colonule roma- in mod
e de asteptat ca
din Statele Unite
socie- nu vor intarzia de a adera
la
au fost Injghebate atat pentru a aceasta puternica
tememica orgalumina pe emigrait
mentine
nizatie
lui flacara conshintei nationale
On-cat de imperfecta ar
descne
cat
scopul de
ajutora pe el, rea de fata aceste putine informatiuni
sau
sa de acasa in caz de
din
tor ca
vor convinge pe
cident
moarte
majontate
se poate spune ca in adevar ele dela tara desi muncind din
prisosinta
mic au dat totusi
de
sentimente frumoase
atatea calitati
fundca putme sunt chiar societatfe
patnotice
Romanismul
se
asociatiumle din Tara care sa
unele prisable incapatoa poate
cladinle frumoase,
re
cuibunle de lectura ce constituie vinte - lua pilda
".
A
www.dacoromanica.ro
11,
,ARGUS
REFORMATORII
sau
etc e un
cand revoluponarul o
reformaton
considerap ca
din
pe a lui
a pune o
considerabile
luponari
se
distrugtor prin
de revoluponarul
aduc
REFORMATORII RELIGIILOR
Cea mai
ele pe
pe
u
pet sana
mai
ele
cet call
ultul
lc
sa
sa
le
Judusmul
Tot
se
Ro_
qtiumului
adapta
toate cul
luand pe Moloch si
e
si
thigulei
Isis,
is si Apis
pe
pastieze
tes
Gahm impodobind Puitheonul
Zo
efoi
oblig t
se
mat
(
qceste
subsisti
de
aint atoll
platonicium
pantheismul
ingemos si
au
expli
pe acela
de h
mitologia
pret micn e
mitologice
o
o le
pe
adoi Libanul f ula
s
sensul
pi
lu
nului, west
un la Moise
si
Mahomet, a
efacu cultul o
anclui
tonda
edic
toi m
cum
chiai din disci
pe
emonnle institui 1)1 00111
poln
fost
Astfel se
oduse
e
mulm, p
pi in
la Isus din
moditic
net
Mitologia ne
is
ase
plofetului
si
sont at du
osi
de cutit toll,
du
filosofica
fi
:: PAUL
- GALATZ EXPORT CEREALE
528
www.dacoromanica.ro
mai
RRGUS
Prima Iun
31 zile
15 lanuarie
1 lanuane
Rt
Apu
Apu
oi
lb
NOTITE
PROTESTANT
Non
I)
Botezului
L
(P
5
6
M7
Mort
Sf loan Botezitorul
Ito
8
I
iton
Dim
I
dupa Botez
ti
el
D1
Ion
bot o it
ut
S
1'
L
17
Dumm
Ci ut
M 2(
M 21
Epif D 2
10
Sf at
24
Srbitoare
Dumuuca
Zacheu
M 27
D3
-f
26
up
vin
in
din nc
tot
n
to
REFORMATORII OMENIRII
RAM
dici
at
ti
inuse
fin al
in
ii at is
XV
isnu
anti se
oil
inbil
tie
ea
nata
in
I in
do
sgomol
i
so
eni
lie
it
www.dacoromanica.ro
e coral
ieligius
IANUARIE
LUCRARILE AGRICOLE
J
2
S
IANUARIE
Plug
Punci
01
u 01111
51
imp
I)
le
1111
8
0
10
it
[1110 ele
1111 1
vale
L
12
M 13
le - Se
In
de
I
- Se
cite
17
CONT CURENT
18
VENITURI
M 21
J
22
24
L 26
M 27
J
30
S
31
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
CHELTUELI
ALMANACH ARGUS
Februane
itul
Apilsul
15 Februane
7 ore 19 m
oie 16
17
CATOLIC
1 - Dumuuca Hanamench
5 Sf
6 St I
7 Sf 1
Apolonia
S ta
fa Fulalia
12
13 Sf
into
Melehe
tun
Sexagesuna
Sexagesima
ma
Gertruda
Teodoi
17
18 SL P 1
19 Sf
20 Sf P
Arhip
Rom
Muitilur
ta
Dum Lsatului de carne
23 Sf Mue
21
Sfat
Daini n
Marlea
T Miercur
Lp
ip St Io
uclueriu
tu
leouot
eon
21
1) 22
risipitor
Duminica
sovei
St \
Sf
16 Sf
Septuagesima
Septuagesima
10 Sf
Sf M
la
Dorotheia
Agatha
Ricard
Dorotheia
ta
Duminica
D4
Blasiu
Polu
Gabriel
26
NOTITE
PROTESTANT
Dum 4
Intampinarea Doninului
ore 41
Apusul
OR
2
3
28 zile
FEBRUARIE
doua
la
la
stint de
ua
stomacul
27 Sf
in
REFORMATORII
a
Dupa ce
a opta
muntele
olnenne t
de a
insa de
El
lui
despie
Corpul
nustic
pentol
de
e
ininat
la funta di'
se
t
e
este
el atinge
a
b
cultul
despre sufletul
e tuplu
sutlet 81
corpulut el cade
la perfectiuno trebue
intelepelunet trebue
te
du
al
se
Pentru a
sa
don
in
www.dacoromanica.ro
de re
in lupta
au
a
FEBRUARIE
LUGRARILE AGRICOLE
- Se
rite - Se
pentru
din
de
stint pie
grad
pamantul e
seman
- Se
de
solul nu e prea umed -
se
-de prim
bobului
de
mai
graului
- Se- Se e5te
- In
de
se
- Pepinieristu
- Se
altoml
ianetele
si
ea,
aleg
med
- Se
de legume -
'mete
'nil
piltiunjel
gr
ele
igele
mai
M 17
CONT CURENT
19
20
VENITURI
20
23
26
27
28
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
de
gulie - se seam t
L 16
- Se
CHELTUELI
ALMANACH
A treia
31 zile
Martie
15 Martie
So
2m
ORTOJOX
1)
2
3
M
CATOLIC
de
asim
Luebiu
Ia
Reminiscere
in
P
(
St Pat
St
lo if
M din
P lacov
2.1
Po
t
Benedict
3 a Postulul
"icon
D 22
ie c
t Ocuh
2 a Postului
V 20 S
S 21
9 ta F
S ta M
L
18
19
udeutiu
St Eulogio
Sf
J 12 Sf
17
Reminiscere
S ta
M
M 11
V 13
14
roma
8 T
9
S
10 bf Matt
Cunebund
Quatember
NOTITE
Ludo"
Sf
6 ore 33 m
18 ore
USU1
Lactare
Lactare
Sfat
24
26
27
Duna Veshre
u tu
Vestire
t
Godson
ion
S 28
D 29
mai
lumea,
4a
u 'rut
L
M 11 Sf M
metro
Lp
HERMES (Trimegist)
Egiptulni
tr
fost
Lgipt
le
Thot
Orient
de
le
care
tune
de
es
un
la
ea
du
au
to
marele
telm
lu p
dotiulm
)
dialog
Trimegist
e a fi fo5t
pal
pu
no
dogme
lupteloi teologiee
www.dacoromanica.ro
MARTIE
LUCRARILE
MARTIE
L
Plugria -
8
9
M 10
natal
de
12
Se
gele
mete
Se pune
L
- Se sapa
se
M 18
vinutele -
CONT CURENT
19
VENITURI
21
22
M 24
J
26
27
31
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
- Se
st se sea
continuA semanaturile
post
M 17
po
se
in iamduitti ilda
se mai
eti
pe stratuil caldmele
16
20
- Se
- Se
legume - Se
GrAdina
13
intalala -
pacnnele se
butasi
11
eartofi
- Dezgropatul copenul
- 1 epinietistul coil
ea - Se fac plautatil
ponn - Se
pomn In
Via
rapita de
cele
Se gr
oaele
lele de
de
bob
canepa in
a doua
seman
www.dacoromanica.ro
de
ALMANACH ARGUS
APRILIE
30 zile
15 Aprilie
Aprine
So
5 ore 36
18 oie
18 ore 40
CATOLIC
ORTODOX
Egipt
Titu
M
J
Par
ud
d)
o
dun
D5
Sf
Sf
Lp
Lpipte
M irt
Viderea
(s
ternon
S 18
0
2
M2
uo
d
ta
M Vinere (s
M Gheorghe
Sf
Sfat
(
t
u
Dominica
Misere
fi
tabagismul,
Anastasiu
Ap
Robert
Mart d
Rudolf
Quasimodo
Quammodo
t
t
t
Dumm
In
J
4
S ti
Maria Lbipt.
Joi
t
M
Floriilor
t hodion,
de P
Ap
Sf
alerm
d)
NOTITE
PROTESTANT
ea
came
de
SI
de
ORPHEU
doctrma
eu
Grecia
se
la
este o
indulcire
de pantheism pronuntutu
vntoaro
de idole profesato
doctrine uoarta
apa
atunci in Tracia
urmele
in
Origma lumurilor
Principit fundamentale ale
uuirea
case nuiced toate fliutele Ha
I ranos cu
o mofunzime
nepatruns
osul
informa
precum
insemna
este
el
pentiu delietele
parcurga alto
destinate
este dar
peutru paeatele
ticacti prin alte corpuri
lui
mod gradat
orbeyte
sus
www.dacoromanica.ro
ARGUS
APRI
MEMENTO
LUCRARILE
APRILIE
- Se continud semanAturile
de primavar
umb
D
6
10
D 12
13
M 1%
- Se
sapa mare
dezvoltati
plantele
omizi - Se
rile - Se
la vie lu
luna precedentd
face
stroueste
solutie de
cand
bine
In pepinierd
se
de
tutorn
dati din ochn
de legume - Se aelisese
rhsadnitele calde
caldicele straturile Se
recolta
a ridichilor salatei
de
Se lac
liber So
timpurie
incepem
la
plivegte
prima
a
a
cartoful
conopida
mete
11
1
18
CONT CURENT
21
VENITURI
M 21
M
J
21
D 26
L 27
M 28
M
30
Numele
Numele
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
31 zile
Maiu
Apusul
15
Soarelut
10
CATOLIC
ORTODOX
1
Profet ernia
Ad M
t Dominica
Filip
Sf
T Jubilate
S ta M
M 5 S ta Mart
4
S ta
M6
8
t St Ap
Ev
Piolet
Sf
St
Marin
Sf
P
c Mire
2
23
21
Mai tir
Sf P
Elena
S 30
D
Pancrilm
Regate
Donmul
Ai nold
Anastasio
Domnului
t
I
it
Sf Filip
Sf M Tetapont
Eroilor
t ta
oodo
Marnert
Christian
28
Dietrich
Cantate
Numert
Constantin
Aflarea c
M2
P Latta t
Venant (Rog )
Mart P
NOTITE
bi
Sf M
tS
33
Jubilate
t Rogate
M And
4 ore 52 m
19
lacov
T Dominica
21
PROTESTANT
Gag
t Cantate
Mochte
tI
Apusul
ert
Ep
Edmond
Weds
tre
vegetate, ci
co se
se gasesc ho
e fondatorul
ieformatorul
Patna
ZOROASTRU epoca nasterei sale
stint tot
de necunobcute
e
once
el apartine celei mal vechi
antichit itt Este poate anterior biahmanismultu Poemele primitive
de Zoroastru se
in orginal
Erau
cea
cunoscut4 Ele contineau tra
ditiunl
dogme
liturgia institutule politice
Ceeace a
din aceste poeme deli
amestecate
da principalele
ale acestes
mutice ieligii a focului Cultul consista
care se
loroastru era
din
sa
Despotismul era stabilit
principiu
dcspotul
eia
ernamuntului
totdeauna
upe de
seprezenta cei
astri
ciclunlor primitive Legsle morale
ca principale dispozitii
irtutille domestice Casta
era intelepteste oiganizatli
aproape
www.dacoromanica.ro
MAIU
MEMENTO
LUCRARILE AGRICOLE
MAIIJ
- Si
de
et
niet e
- Seboabe
face
cilor
9
10
de
M 12
13
ceasta
14
15
tra
isos
cupru -
si
de legume t
sunt udatul pi
continua
continua
mete
16
cono
etc Se
17
18
CONT CURENT
M 19
CHELTUELI
M 20
J
21
22
24
2a
M
27
1
28
D 31
le
Numele
Adresa
Adresa
Teletonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
ila
in
se
be
rod
di
face
La
de
Se
la
puma
lccoltea7a ra
- Se fac
1)
pi
porumbulut bemanat
da
nei
fac
porumb
ALMANACH ARGUS
17
IUNIE
eeasea
lume
Apusul
re
ore
ORTODOX
Pair
Martir
ohn
J
6
t
t
Lunn
Quatember
Med
Va
Egtpt
tin"
Pr Amon
2d
2ad
ta M
M 30
Sfat
Pmlin
t N S' Ion Baez
Ion
sf
Fee
Pavel
Ap
color
tS
Ap P
tare,
it
de
4d
Tr
3d
P
Sampson
2d
Sul'
ta lulu
Sf M
24
Tr
kilt
ta
I)
Apostol lud
manuel,
Sf M
oltmot
Verde
t
1)
Trenne
Treime
ee
NOTITE
lt
CATOLIC
30 zile
3d
Tr
Pavel
Pav Ap
nor' os
shb este bun peutru

du
REFORMATORII
M AN U
din cele
legislator
leg,
cod o
Bi ahina
tat
gentilui
celebru cod de legi

autor al
hi care se cunosc Intitulat Manava
Sastra
lui
in
LI
eisul era cufundat
durata disolutlel
Brahma
lume eu cele
ale
celelalte plincipil
adica des
keel pe
poato
hotbrand
in gandul
substanta
diferite crea
produce inns
apele
care
eni un ou
aurul
sub forma lui
Dupa
ou
an
lui Brahma
echivalcaia cu
110 400 000 000
prin
pal
paiti
din
cerul
la
cele opt
si
iezervorul permanent al apeloi In codul Mann
e zeul
rand
creator
al
El
era
aceasta
La
isuu
www.dacoromanica.ro
it
turbut
lui
El nu
MEMENTO
M
LUCRARILE AGRICOLE
nu s a
Se
a culorlalte
umbului
i-
Se
coltea78.
L
se
fanetele
la
doulea
leag i
urea -
artiliciale
de lapita de
pomil -
al
contra
do
La
- Se
dati din
poinli
12
13
a II a
orzulut
coasa la
borceagul
fac
zarravat -
udatul pi
continul I gsudirile
din luna
timpurn
mu
mtens
M 16
M 17
18
CONT CURENT
19
20
21
22
VENITURI
J
26
27
28
M 30
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
CH
al
se
plivitul -
legu
tofu
IULIE
A*eaptea
lulie
ORTODOX
Martir I mint
I St Andrei Cretanul
Prof
Sf Maitu
M
M
L
M 21
M2
f
St
S
Tr
a
6 a d Rusalii
6 d St Tr
Dum 7 d
of
Ilse
ti loan
ta M Magd
ta Maria Magdalena
20 Sf
5d
Lp
I mil
t
t
7 Fiaki
Pius Papa
Bonaventura
M
M
Ap
Luiza
Filip B
6d
Soborul Sf
S 18 Sf
d Rusalu
Dumuuca
ta Felicia
S ta
L1
4 d St Tr
5d
Torna din Mateo

Lp
Ulrich
Numermn
4ad
6 S
8
9
NOTITE
PROTESTANT
Teobald
Cornehu
CATOLIC
Cosma
4 oro 46 m
Ap
3m
20
15 lulie
Soarelu
4 or 36 m
Somolui
31 zile
Magd
Sfat
nariu
ta
Adormirea S
7ad
Dum 8 d
Pantelirnon
Ap
Chi
Ana
Nicanor
Berthold
loi
cool de
so
Ap Sil
d St Tr
astmatmi
al
ahmente
iepede
cafeaua
ta
Beatrice
1g de
BUDRA-GAUTAMA sau SAKYAMUNI
situl secoluluI VIII a Ch la
India
so vadA
e fiu do rogo S a
destin
care sfar
Din copi
Cand
pa
dormta de a atinge perfectiunea
a duce o
se rutrase in stagier
de ascot
a medita elabora doctrina sa
Sakyamuni so bazeazA
admisE
lumea
esto intr o
schimbare moartoa succedand viotol
se In
inlocuind moartea CS omul
tot
I
etern al
toate
In
trecand
de
elementare
la cele
poi
Locul
care omul ocupA
vasta
a funtelor depinde
de
actelor
care le
In lumea aceasta Sporanta
care o aduce Sak3amuni e posibilitatea de a
do legua
transmigratiunilor
El mopAvAdueste necesitatea de a libera
de
lume
pentiu a duce la salvare In hurvana
pontru
i face intro lumen imaterialA
undo se confunda
litul
Budha - ratiunea
www.dacoromanica.ro
IULIE
LUCRARILE AGRICOLE
M
2
3
- Se
cositul
naturale
le
poiumbul
artificialu
se
stransul f maim de
trifmul dan a II a coan

lopata rapita
eeicalule
- La
patul undo nu s a teimiwit tr itamentul

contia boalelor eriptogiunice La
se
J
10
tre
mingtele - Se eon
Se
M
ratul graulni
or
zului graului
12
M 11
lacomi
eel
triunuhmlui Se
se
pun
e
Iructe
In
de legume -
pomn
nevoe
o paite
pra$este ei
felul do legume spie vanzaiu -
16
17
18
CONT CURENT
VENITURI
L
M
21
L 27
M 28
M 29
J
It
Numele
Telefonul
tot
din pl intele cultivate in
se
us
Telefonul
www.dacoromanica.ro
GHELTUELI
31 zile
A opta lun
15 August
1 August
3
4
M5
i
9
13
14
9ad
in
Schimb la
I
D9d
Euin 10 d
Sf
17 S
Ad
10 a d
Martin
M
Ad M
D 10
11 d
Sebald
20
Profet Samuel
21
Apostol
Matto
11 a
22
loan'
12 d
L 24 Sf Mai
30
t
t
I ersoanele
to In negru stint
in
cand e
la o temporaturA
Coz
Ion
Cap
13 d
12 a d
L 31 Sr
Sfat
Ludo'
Pimen
27
28 SI
tolomeu
Tr
tolomeu
M trin
Sf
Mart
M
M
Si Tr
atu
len
Tr
S ta
Sf Pir
ui
Laurentie
M
D it t
L
Schimbar la
into I
Sf
M 12
Tr
Dominic
7 Tinoti
M utir
Schimbatea la
St.
Sf
Sf
Ciprian
d
Ci
NOTITE
CATOLIC
ORTODOX
2
a ore
m
19 ore 22 m
2 ni
Tr
D 12 d
ori mat
de
it
PYTHAGORA
a Cietona in
institut moral
cipoli
animal
amesteo
a
do
au
polittc
s a n3scut lu.
Babilonia
noua
a font
yth igola arata
Dumnezeu
sa
em
sulletul tiece
unni
in
al
a lost
pur
in
in
toologico stint
ita
cultivan toate
chaldeian
ale
un
sale
la moartea
stitntele
sunetelor
Ch A caltorit
atribue
patratul
au
demonstrat in
e
de
www.dacoromanica.ro
filo7of
de
AUGUST
AGRICOLE
1
-prim
calelor
eratul -
ce
tae
se usuca
porumbul
se
la murat - Se scot cartoln timpu

a III a coasa la
tri
Se
conditu dacai cultma e in
a face provisla de
tru
japita - Se pre
Se
017
Via
tul
de
grau
pomil -
- In
fac
se
de cupru con
11
M 12
J
tre
fa
in
se
- In
In gratlina de legume udatul

pentiu
13
Se
de
11
1,
D 16
L
17
CONT CURENT
M 18
11
19
CHELTUELI
20
21
22
L 24
M
M
27
.
28
29
30
11
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
www.dacoromanica.ro
noua lun
30 zile
SEPTEMBRIE
15 Septembne
Septembne
5 ore 38
Apusul
18
a ore 56
18 ore 27
Apusul
PROTESTANT
NOTITE
oteu
Mart
I ea
Mo so
ta
j Dumuuca 13 a d Rusald
14 d
Sf M
t Nasterea
Doom
t ta M
M Teodha
t Dum
SI Cruel
ta M
P
Sf
Lam
Sh
S
D
loan
ambeit
Ap
D 15 d
16 d
Cruce
Foca
loan
Tr
Tech
D 16 d
17 d
Sfat
ard
Andochte
Eufrosma
t Duminna 16 a d
2
Crucd
Nicol"
F1
D 20 t Dununna
22
D 14 d St Tr
t Quatember
Sf
21
uido
15 d
Crum (post)
do
Pi
18
Tr
D 13 d
Tr
las
Mihad
ence
su
it
blonde
cop
JO
bru
I mtele
este de
REFORMATORII OMENIRH
Luiopa sub numele
KONG-FU-CEU
Confucius b a
Lu astzi
Confucius avea grue
o mofesa nu
era
mbit
caie a
cunoetintele
Reloirna
r
politice ale gui
totul
se
te pe tint
a Ch
anul
spunS
o poseda
tra
Sunt
care a
pentru a apro
coutine
trecut modelele
pe
sa n a coutiibuit
pentru
acestul
de plecare al
a
este
alta
as!
nu e speculatix nu
origina
n are
un filozof
in ea Confucius e
un
care
biblia e pentru
tutea
spintul
este
www.dacoromanica.ro
SEPTEMBRIE
I
i11
AGRICOLE
SEPTEMBRIE
gricol t
autophigni
orz
de
bine
de
recolteaii
L
M
cile
ogoare
speiml a
11
12
Ia
scoatem
trntnti co
de se
re
acem
t
pentru
(le
de apa
not
de
- se sapa
celele
penttu
parech
emelge
VIC
timpuril In
le
att
znizavntul
la
e nu mat
i ecolt
ile de
se
de
Somanta
-E epoen care
1
Incepein
Se
toamn i
vanhat
plantule
ea
m in tie
t
i
libere
praz
17
CONT CURENT
CHELTUELI
20
21
M 23
J
24
27
M 29
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
A zecea
31 zile
OCTOMBRIE
15 Octombne
Octombne
Soarelu
17 oro 58 m
ORTODOX
I)
ul
Anton"
Tr
Pl
M6
7
ta M
Ap
9
11
D 17 d
Dum 18
17 a d
NOTITE
PROTESTANT
Apo" Auama
1
2
17 ore
Sergio
ta
'cob
11
13
SI M
Pruiti
Sf
iduud
Paraschiva
D 18 d Sf Tr
Dum
ud
Sf M
17
I) lb
tote!
lui
20 d Rusalu D 19 d
19 a d
'pro,"
M 20
eel
1 or II u
21
I at
22
M
M
Lr
ion
t Dominica 20 a d Rus
Cap' a
Cordula
fiat
Ap
23
Tr
19
Sfat
D 20 d Sf Tr
Dum 21 d
Autaudu
Dimitrie
La
40
omul atinge
sale Dola 60
scada
si
ta
S
30
Lucamu
Lucaum
kp
REFORMATORH OMENIRII
I
MENG-TSE
al Chinni dupa Confucius

a
cutruerand
IV a I
de a
de a
baue
se
Sin
spune el esto nunui

un
este un
ace' a lut
public a
la
muncei la
sa
a nascut
If
in
dieptul
o oper
este
ni
sub
celebru
in
sa a
sa al
regilor
Acela
At
mai
al
Bmile
lui
once economist
pentru
www.dacoromanica.ro
de a
ele
fo
,ARGUS
CTOMBRIE
AGRICOLE
- Se
de toamna de cereale - Se
D
L
M
porumbul Se
se
ca ogor pentin
de
Se scot sfeclele
In
cartofn se
pae
pamant la phstrare perite
supravegheaza cerealule in
dau la
nu sunt
La
51
aceasth
ou
L 12
tiebue ha fie
- Crama
supraveLheaia vasele in care
- In de
de pomi se
pun
in
de
- gropi
Se se
gunoesc
pentru
noile plantatii
de legume - Se scoate
vatul de
morcovn
M 13
chile -
curate
fieibe
estu in
afumate
J
16
17
18
patrunjelul
prazul
ridi
recolteazd varza conopida
gulnle - Se pun uncle zar7avaturl
se vor
timpuriu
arpa
patiuniel
Se gu
noesc
se
parcelele libere at
la
boidee
silozuri de
CONT CURENT
M 20
VENITURI
M 21
J
22
23
24
26
M 27
M
J
30
31
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
A 11-a
30
NOEMBRIE
Noembrie
b
ORTODOX
t
M
V dela Luca
P
Matt. Galaction
Sf
Ap Filip (L
P
Sf
21
tir
olet
M2
Sf
2
D
Auda
t Dam 25 d
Sf Clement P
Sf at
Loth
S ta
25 d Rusalii
Tr
Clement
ta
col
Amos
in
In
24 d
Tr
lisaveta
Sf Felix de V
Perm!
23 d
Ottomai
Elisabeta
Clement P ipa
M Ecaterina
S
21
24 d
Ep
Lugemu
Edmond
Clement
Grigone
S 21 t I &area
Cumbei t
Loon
Apost. Matein
Claudtu
Sf
23 d
Aur
dm ii
22 d Sf Tr
23 d
Mai tin Papa

Rene
Mina
Leonard
Leonard
P loan mi ostivul
Tr
Sidonu
Martin
M
1
21 d
Onisifor
Ap
M 11
f Duin 22
Gavril
t Arh
49 m
NO TITE
Hubert
Sf Carol Boromeu
P Pavel
33 m din
7 ore 12 m
16
CATOLIC
M Achindin
M 3 Sf Mart Achepsima
J
15 Noembrie
3m
Papa
Mauin
Sosthene
Nu d
dot
cilor alcool
il Iran
smit,
suga
Alcoolul
e
noimala
a
cop
Coni ad
Seth
Dam Advent
t Dam
Andi ei
REFORMATORII
scrntor
PHILON
(Egipt) pe
dintre care un tiatat despre
cesti asupra
caractere e
evrcu de
sa
a Ch A
De
asupra
la Alexan
multo opere
opificio La Philon
adept al teorulor gre
Ehndtrei
a
orientate
Philon so imparte
ceeace
gandeste el despre
despre
Stint
lumuri
sale e dualist ca Platon apoi
pantheist
acea
umtatea
univers
line e adept al teormi emanatlei Philon a impreunat idem de Dum
nezeu cu acea a mwarei el
produce
focul arde
cum zapada inghiat ca efect al
sale
lesnic
In
durat
711e creatiunea duplt cum
do a
Biblia
Philon ea
de totdeauna
sa
va continua in
are credinta
Dumnezeu nu
numai in
a creatiunei
cauze generale
nu
ele
dar
prezent
individ e o lume
e decat o
omul
natura nu
sau fac parte din
nu se face
din
a
sit ii
toate
au natuin
e
re
alexandrine care a
al unei
de ant precedand
preparandu i filozofia
onsusindu
din
www.dacoromanica.ro
NOEMBRIE
FHMEMENTO
LUCRARILE AGRICOLE
NOEMBRIE
pamantul nu a
Inca
do
sfuululor a
J
6
la
-destundatul pentru
Se
In ce
Li
fie
ce scad
tali! Su
M
12
atul
legaud
it t
fructelu
opilor
plan
e
JUL imprujurul
g
du
ce
are
In gradina de legume L
continua
un stint
splu a
mu
buruentle
lu
tatlalule
unergic
natu
f tuutule
peutru
elu
pot
se
Se aco
fr
M 17
CONT CURENT
CHELTUELI
20
21
M
M
J
27
I)
30
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
A 12-a
15 Decembne
Decembrie
Rusaritul
Apusul
16 ore 36 in
Sf
Sofonia
M8
M9
Cuvioasa Fdofteea
P Patapie
Parinte
sr
J 17
18
Profet
Martir Sevasti in
Sf M irtii Bonifacio
Lazar
Gaetan
Nomesiu
Dam 4
St
L 21
Toma
Honoratu
ta Victoria
J
2
S 26
10
Archid
M din
de
14
M 30
11
Eugenia
t Sob P C
28 10
Sf ta Martira
ta
3 Adventul
Nicasiu
usebin
Sf Elefterie
Sf Profet
23
ICornelia
ta
Camasin
Sf
20 T
2 Advent
t Conc.
ta Leocadia
P Danul
11
Barbara
ta
Ambrosio
Sf
Ana
Muc Mina Cublcularul
S 12
M 15
M 16
Nicolae
Silvia
Cassian
Francise
ta Varvara
Varvaia
16 ore 35 m
PROTESTANT
5f
Naurn
Xpusul
CATOLIC
M 2 Sf Profet Avacum
Sf
7 ore 46 m
ORTODOX
31 zile
DECEMBRIE
tt
t
Delfina
dN
ucisi
Trolirn
ludita
Waldemar
pimachu
3 Advent
I utroptu
lsraef
)
ristoph
4 Advent
Tonia
Isaac
Ignat
Sf at
Fva
loan Evangh
Copiu
David
de
multe
din prea
ire
Cele
mn
sanatatea
Silvestru
Melani
mai celebru dintre refor
In
moderni S a
1843 A
nnsiunea
religioasa
nu
ea
19 ani Doctrina
numele
sa
foarte repede In Persia
Belucistan In par
a
Arabia
este
81 etern al aegilor
cele
conceptit ale
divine este distanta ce
psibologia religioasd a ra
selor arlene de aceea a
Pentru aceasta din
Dumnezeu este o persoand
energia
cu
totul
totdeauna
lumen pe care a
o fund
a "rut funded
a
babist nu poate
conceput
decat
trdind
funded el
unitatea
primitiva care rdspandese viata
vreo
sau o fractionare IndividualitAtile create aunt supuse la o loge a
numerele
19 fund consider
In doctrina ba
se
diferite
nu
a
acem a puterei magme a
creator Dumne
zeul babist este
filozofiet Chaldoene
al
un
orientah, dun toate epocile
MIRZA-AL1-MOHAMED
este
Persia
oarte
tea
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH
50'
DECEMBRIE
LUCRARILE AGRICOLE
M
M
3
4
8
9
10
11
12
D 13
DECEMBRIE
vremea e bund
Se
fac lu
anterioard se adund uneltele
se curt se
se ung
- be pune
la
se pun la
- Se fac
gata in
Se inchee socotehle
lantul
- Se
Via
pentru
vasele
grdina
pomu
de
de
se
a le
bi
se
desfundatul
ha supravegheaza
de
gerul e tare
zarzavatul
pae Tot
de pae
frunze la
la
arpagic ca
nu
- Ingrihm sculele - Facem socotehle
16
17
18
CONT CURENT
19
20
VENITURI
L 21
22
M
24
26
D 27
L
de
In grAdina de legume - Veghem
nu
de
se
28
M 29
Numele
Numele
Adresa
Adresa
Telefonul
Telefonul
www.dacoromanica.ro
ARGUS'
51
ANUL ROMAN
roman este
par4
(Calendae), al Idolor (Idus)
Nonelor
retrogradare AstIel, 27 Martie era a 6-a zi
zi a
se
Calendae
lanuarle, August,
Octombrie (31 zile) Decembrie (31 zile)
de biserica
cu ajutorul
de Calendele lui
4
5
VI
IV
III
Nonelor
Ajunut Nonelor
1V
None
III
6
7
VIII
VII
VI
None
VIII
VII
8
9
10
11
IV
12
13
Idelor
Februarte
Calende
la
VI
27
28
29
30
IV
Nonelos
Calendelot
None
VIII
VII
VI
VII
VI
V
IV
Ajunul
Ide
XVI
la
VI
V
IV
V
IV
Calendelor
la
III
(In anti
a
Calendelor
.
-
I Nissin
26 hnuarie
Lum 9 Febru
25 Februarie
Inceputul
Inceputul Lunei
Postul Estherel
Purim
10 Martin
Martie
26 Martin
Mercuri
Susan
Inceputul
8 Aprihe
Pastile,
17-20
II-a
III-a
I-a
21
9
Vineri
Sambata
Aprihe
Marti
Mercuri o Aprilie
Toi 16 Aprilie
1 Yjat
VIII-a
Inceputul Lunei
26 Aprdie
(Lag B'Omer) Marti 12
A 33-a zi a
Inceputul
Ajunul Rusalulor
Rusahile (Savuot)
Ruslhile,
II-a
Pastile,
22
24
Jot 28
Vineri 29
Sambata 30 Maiu
Marti 23 lume
Inceptitul
Daramarea Ternplului
Av
9
29
1925
(Pesach)
16
Sept
Hamisa User .
44
de
doua
5685
de
XV
XIV
la
ANUL EVREESC
5686
5685 5686 I Anul
Sambata
568o a inceput
Dummica 20 Sept
5 eveth
Nonelor
Nonelor
III
None
XVIII
XVII
Ajunul Calendelor
31
IV
Idelor
Ido
XIX
XVIII
XVII
XVII
la
29
III
Ajunul
Ide
15
16
Inaintea
Idelor
Puma
(28
Noem brie (30 zile)

Calende
2
3
Romann
Calendolor
se
Inceputul Lunei .
Arderea
Inceputul Lune
Nou .
9
22
Be Av)
30 lube
Vmeri 21 August
Vmeri 18 Septemvrie
www.dacoromanica.ro
Urmeazd)
5686
(Bus
in t)
Anul Noti,
Dunumca 20
I
21
pac
s tu
28
2 Octonwrie
17-20
Octomvric
8
a-
rit
11-
( ustilor
arbato
it
tutu t
a
3760
dt
10
18
12
18
de linstos
I din
200 (1
este
comuni
711e
revme
teem
epoca
se
386
dupa
sol
pe
lum-solm de
711e
o luna de
evreilor
inceputul
ANUL MUSULMAN
1343-1344
1343
1925
I inuarie
lot
Gemandi
men
20
amelor
Profettilin
profetnliti
Lunet
Noapte
trie
26
I
22
e ruars
27
11 M
1)
este
16
12
postulut eel ni
26 Marbe
Dununica
17
tut
27
No iptea
urimul
uramul
8
Moarte t
t
21
24 Aprilu
eel
mare (Curb
it
18
Aprils
ot-Puternu
10
mare,
2)
Ill-
26 Aprils
27
imbata 2 M
t Muntele (
12
24
Mire t
8
10
20
1nceputul I
rat
nil
28
23
Dumnert
imul
,arbatoirea Pacu
Dominica 42
Miercun 15
Julie
www.dacoromanica.ro
1344
nut
t 22
Tr
inert 21
inert 18
lot
1n-el-
ir
Medina
12
inta
28
it.
Therrurt
irte t
inceputul
I-
17
Gemadi el Aver
/ut
Marti
(
Gemadr el Ahir
Anul
comun do 1j4
17
2
tu
incope
lea
Marti
so
192d
d ita
ANUL CIVIL
NATIONALE
SARBATORILE RELIGIOASE
PENTRU SERVICIILE PUBLICE
(Stabilite prin
Consiliului de
No
471
1921)
17
lithe
twist
loan
ru
ea
fateI)
(1dm
Domn
ea
ph
23
n)
( onstanten
21
t 40
28 M
(lith
21
ea
at
)-27
batot
Mitt
Ill
it
parada
pi
usti ,
istst
t
a
I
ea
(1877 in
10
i rs
1881)
28
LEGA LE
it
bue sa
In afara de
ire
toata
urmato
botar
instututtuntle
oie (1
lanu
24
ea
f
(23
28 M
August)
(26
mete
www.dacoromanica.ro
ANUL 1925
Are 365 zile, 52
INCEPUTUL SEZOANELOR
Ilenusferul
Vara
la ore 12 ni Toamna
la 22 ore
m
lama
21
21
Toamna
Sept la 13 ore 43
22 Dec la 8 ore 37
Durata
Crepuscululut
Apusul
7ma Solara
ni
ale
cele
Duran
it i
7 44
ni
Vom avea dou eclipse de soare

luna
/ma Solara
Crepusculului
I tasar
22
Vara
lungi ale Anului
cele
21
Ilemisferul
ECLIPSELE
80
dou de
SOARE
In parte)
total
nu vor fi
in Romania hr din eclipsele
ei
de luna va fi vinbila cea din noaptea deh 8 spre 9 Februarie hta
in penumbra h 8
Intrarea
h 20 b
8
Intrarea
in umbra
22
8 7
Cele doua eclipse de
Fsirea
echp (Fiza nnxima) 8
din umbra
din penumbra
23
FEMNIFICATIA ZILELOR
derma dela
inseamna
Lunae dies =
Mars sau Mai
Vinen
htmeste
Acest
dominica=
dies = 71
Domnului
Lunei
dies =
Lst
tut
lui Marte
Mercur
in it
in
dela S ibbat-ul
dies
lui Siturn
www.dacoromanica.ro
Jupiter
lui emis
numeau
55
DE REBUS MARIS
1STORIA
NAUTICE. VAS PLUTITOR NAVIGATIA CU
MERSUL CU AJUTORUL RAMELOR
1 NAVIOATIA CU VAPORI
de CONST C TONEGARU
-Avocatta
Captlan
Arta
teordle cele mat apropaate de in excentricitatea orbitei
sistemul solar s a din
de
marmi
nebuloasd cauza
format dintr o
fenornene, a avut
adevr,
o
din soare,
a se
la suprafat
format
diverse transformatiuni gazoase o
solid,
s a concence
trat spre centrul sau
primelor isbucnin vulcanice avem
sau plutonice compuse din roce
cristaline, grand
profir, roce
hpsite de urmele
Daapelor avem terenurde
tare, suprapuse ca
stratificate
ca
cand ar fi paginate dupa varsta
In weste roce s au gsit urmele

precursorului omulm, antropopitecul
terenul quaternar pe scena superbalm teatru
naturel omul
face
apantla
eel mai important
zis omul din epoca Madelame,
in care
s a gsit fosila lui, sub
a necesitatilor, se preqateste de a
cale spre
aceast
s au
incrustate pe
de
pe coarne de ren, pe madreperle
pe
de silex difente desenun,
perfectiune
reprezentau scene din viata pri-
mitiva
Din
ren omoplate de mamut,
de
unele
reprezint instrumente de pescuit cat

oameni in
construit din
scobit cu
foc
Or
cum
primitiv
lumea reala abstractiuni,

aceste documente ne servesc la
celui mai
punct, de
incepe
se
istona
artel nautice
la,
subiectele artistiee
In vremea potopulw
un document nu ne poate
viul
cauzat
torentiale provenite
din
stagnau deacondensarea vaporilor,
preciziune
de
supra regiundor malte

blia ne descrie creatiunea
toate
deliuviul
descris de
ne
pe
am putea
de
se construia
contimporand
nostri
de
Cu
este
nu
incredere, totusi
cAte-va din des

platitar,
cuum
acea
de oarece
sa
ca
nava
ce spune Biblia
aise lui Noe FA ti un chi-
vot din lernn de

eu
vet face
vel lipt pre din
pre din
bitume
Si-1 vet face
lungimea clavotulm
va fi de trei sute de
Ferestrele
luminoase vei
chivotului, de un
d asupra, lar
chivotului o vet pune in coaste
U
vet face
de
jos,
la
$1 al
treilea
CA iat Eu vol aduce
pre pmnt'
etc
IntorcAndu-ne
partea
vom vedea
in timpul cataclismelor
dela reconsolidarea cowl,
martor ocular, refugiat
terestre,
pe
solulul primeste cele
dintai
privire la
de
corpurile plutitoare
cot,
de toTrunchiul arborelua gros

de admirarente fund subiectul
de a
tie,
asigurat
vasul
In epoca de tranzitle dela quatero

nar la epoca pe care
meste hiatus,
se
treste mai malt din
aduce
o vana- frumoase
epoca quaternard
pac scobit
in intensitatea radierei solare
foc
www.dacoromanica.ro
trunchiului de
ALMANACH ARGUS
56
omul face un rile de pe tarmunle

barca cu prova
mar in cele din nordul Europei s a
pupa rotunpta
mai gsit margeanul particular
adanc
aparate auxi- Mediterane
bare
a fost
metal, care
Cel dintai instrument
cel prin culoarea
a atras
mat
a fost pruna sau can- atentia
preistoric dontor
In epoca
pas mare
gea, care sprinnita de fund sau de sionat

Mersul
dadea vasului directiunea volta
cosi-
real tre-
se facea pe
fierului care n a fost cunoscut
acela la edec aproape
pe
ce era de
decat in stare de minereu
un fund
Aceasta a
nautica,
podoabe
un
inaintea.
tond serveau
primul
dreptelor de
malunle
at omului primitiv a
sa se trudeasca pana
cand impins de spintul de observatie
a nascocit ramele
carma, lar mai
ndicand catara desfasurat vela de
creerul
trebuit mult
La
de
Omul din epoca neolitica,
rat de
care
ambitioneaza mcepe
pornit pe aceasta
pas
pas
odata
putem urman
lupte
La ideta c fund izolat

apa va
la adapost de fiarele salbatice
sau de tribunle dusmane

s a hotant
cladeasca locuinta
pe pan
sanun de
pe
sau lacun
Aceste locumte cunoscute sub denumirea de sate lacustre, corespunzana
fierul
se
cani
mainte de era
afirfierul a fost descopent dupa
cositor
ca stramosu
problema 900
rand din prologul ma
fata careia arama
cea
bronzul, iar
lui
Dupa era neolitica
primitiv
sa
instrumentele
grosolane de lemn
acelea de metal
fasonat, sub
de
ciocan
a
Intreaga epoca in care

o desvoltare
meta'elor a
e cunoscuta sub denumirea de varsta
a
impartita in
doua man epoci
Cateva descopenn interesante apartinand
fierului au fost facute
in turbrule dela Slesvig studiata de
Enghelhardt, custodele muzeului din
Flensburg
Una dintre aceste descopenn e de
o mare
evolutia
ceeace
vasulut
In 1862 s a gasit o corabie mare de

70 picioare hingirne 9 picioare
adancime la
de 3
s au
s au
Scaful a fost construit din scantimp
de stejar imbucate una intralta
vine in minte atat locuitorului
legate intre ele prin cue de sarma
acelora din
nostru cat
avand postun pentru 16
celelalte Avem
de sate lacustre de
atat
Europa cat
Australia rame Printre alte multe instrumente
matenale de atretatura s au gsit
din aceiasi epoca
topoare de fier
difente carlige
La noi s au gasit urme de
preistonc incepnd a
in Dobroqea pe malunle Dunaru de
propnetatile metalelor
mestesugul
fasona
treptat le a
Dela aceasta epoca arta nautica inde
contra in a doua faza de perfectiune introdus acolo unde
structiuunilor din
se parea duprimitiv
bioasa
Avand un vas mal usor, precum
miPoacele de a-1 transporta dupa
omul, dela
neolit ce,
cepe a se aventura atat pe
cat
pe
in scop de a face
schimbun comercia1e In terenunle
dimentare din Franta
a
gasit
din
ZIARUL
ARGUS
www.dacoromanica.ro
ORGAN ECONOMIC
FINANTE
INDUSTRIE, AGRICULTURA
STATISTICX JUDICIARE etc
57
Perfecfionarea muloacelor de
Perfectiunea
plutitor s a facut meet dar progresiv
cronologicd a propulsoralui,
in trei
I
Un important document eqiptian e

vase
care reprezinta cele
care principesa Hait-sho-pon
le a tnmes pe la anul
nautice se poate imparti lui Tutmes
1800
golful Persic ca sa caute parcapitole
insemnatate mai
fumuri
Mersul
ramelor
sunt basoreliefunle care reprezinta 9
Navigatia
vele
vase lungi, patru egiptiene
III Navigatia
care Ramzes
vapon
motoare
IV Navigatia
in Marea Indiana la 2450 a
Herodot istonseste ca -
lacetatea
Babilonului pe Eufrat Din cauza
puternic nu mai
scoborau din
se
ramelor
sele
ma orculara
le-a sculp
tat in amintirea unei victorn reputata

C
Basorehefunle de
mormantul lui
a Merab
regelui Kefu,
a IV-a
sa
ajutorul
trase de pe
Va-
dinastie, care a
XV a
, reprezinta barci
Nil
inzestrate
tot armamentut
erau construite in
vand coastele din

sub elasticitatea
din
groasa
de rachita care
intindeau p
ce le acoperea Nu se disUngea
prova
pupa Dupa ce asezau
fund
din
incarcau marfa care consta

phne
vin facut
ales din
astfel incarcate
tul le ducea la vale fund

oameni
stateau
picioare
cand unul tragea inauntru parul celaIn timpul

Filopatar
impingea
afara Se
(222-204 a C) sa construit o galera
difente vase
mai
mai
de 130 metn
cinci etaje,
cele mai
erau de 5000 de taavand cate 40 de bancun
lanti
fiecare vas luau cate un ma- care
ca o
de 40 bangar viu, iar pe cele mat
mat lixene povesteste,
lunga de 120 metn
larga
multi
cand
in
de
19
lar
lungimea
ramelor
Babilonia dupa
toata rea de 10 metri
ca sa contrabalanmarfa, demontau barcile, asezand
laba la e.xtremitatza manerului
tele (crevaceele) in legatun, iar pietle sezepunea
plumb sau alta greutate
le intocmeau uncle peste altele le
Vasele egiptiene erau construite
pe magan
porneau pe uscat
la ele vedem
la
tar de acolo, dupa ce recon- o deosebita
multe din instrupentru prima
vasele
ele
mentele auxiliare ce s au permdat sedin nou
uzul
Din epoca
rame au
miscare a vaselor
Punerea
dela
Egiptieni multe
ramelor a tinut
timp,
cumente Pe monumentele
sunt saobservandu-se influenta van
pate difente tipun de barci, cu prova na cand
asupra
corpunlor au
subtire
pupa
ceeace propanza la catarg iar nevoia i-a
beaza ca constructia
spriune catargul
sartun
nu era
de
aproape de invatat
starea lui
ca a trebuit sa
Vasele cu pnze
se fi
timp
primul vas
ajutorul panzelor spre
rudimentar lucrat din scorburi de
sau din piei
arcun de manevrarea carora nu se cerea atata incordare
tru
bate distante
dat de cand
aventura
cu
putem recunoaste inceputut
zise
cat
pen-
sa putea straincep a se
panzelor
Neavand alt moloc
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
58
cer
mare,
ce se intinde
spre S W
Liban
atmosferice
onentare
supus
un punct de reper
in
in
Carmel
Oronte, se
rau in Intreprinderi comerciale
au ajuns
Mediterestre
ale
rului
NE
ce au ocupat tot locul dimprewrul
nese, sub impulsuunea gruel de

pune in
a cautat
cat
Mare
terane
au ajuns pana
fe-
susfin
Marea Bal-
egipfiene au tica cat despre numeroasele colonu

un singur
cornerciale ce au infuntat pe coasta
un
avem date precise
catarg la de Nord a
de bancun
Sydonul
centrele
inuoc Paramele se confectionau din
sau
lar velele
fire de
lar Cartaginea Tripoli
Prime le vase
coverta
de
de
model
greu cursalele respective
Vase le pentru
se
cuvine
cet
bunt
Rceasta
at
naval
destul de
intreprinzaton, au
o
Fenicienui
de exemplu se
care se trans- mare
domnitoare, fost chemati
un inceput
care serveau
din
portau
olka se numeau
materialelor grele,
acele
multe randuri de
care aveau
bireme, pobancun se
Vase le de
erau ulungi, astfel
soare
puteau
manevrate
agenme La inceput aveau acopente
prova
pupa
iar
restul,
timpul a acopent
inltandu-se
chiar
punti
Daca
deveniser
conei
structon navali
se creada
au
Primul
crevaceele dese, lar

serintrebumfate, aveau
la care
numin speciale,
numeau bans
suirea
(611 a
)
mai mainte
tronul
pe
construi o
marinan
de
popoarelor
de
Nekao II
Egiptului
Cu
sa pe tron,
atace
coastele Eglptulum a fost

de
navele feniciene din serviciul
Ramses
Basoreliefunte dela Medipstreaza amintirea acestem
lupte care
unii
e conca primul
naval
In
scop
onoare se mercial, egiptienii au descopent

au dat
faunos popor sulele Canare
care pe la 1300 a C a venit din gol- peste

sa
pe limba de repetite
ful
www.dacoromanica.ro
ce au studlat prin
suflarea mussonilor
ARGUS
In general
soarta
toate cordbule feniciene se cunosteau
Inteuna din lungile
expeditu au intre dansele dupa capul de
parte 100 nave care
tat
lemn
care se termina
au plecat dela Misohrones tremitatea
de
port la Marea Rosie spre Toprobana
din
sculptura
din
de
au
)
Schancherile din Kugunpk (700 a
proape de
de
reprezintd
o
asemenea vas de lupta
In marina trecutului vedem
de parfumurt
natioase
panze s a desvoltat treptat
Nekao din a XVI-a
In
popoarele
desprtite
din Marea
nastie, au
de puternicul stavilar al lgnorantei,
patrie pe comunicand
dupa trei
s au intors
trsura de mire a
comerciului fenician s au pus In legaHercul (Gibraltar)
la coloanele
Cand mcepea sezonul
turi amicale sau in desacorduri
razperiodice in
Indian
trageau vasele pe uscat
iar largul
culegea recolta
Gloria comerciald a fenacienilor
caricul bogat al
ce
au atatat la
timp,
Cam
feniclenii
coastele
Egiptienit
navele piratere$ti
fenictenu la randul
lung
traversand Nilul
corsari. dibaci
hipelag a
sa
Elade
Herodot istoriseste ca odat
brionul
fund
(in
la uscat
Danao a fost
s au asezat sa vnza mrfurile

dela
cinci sau
au vandut aproape tot ca
sirea
mare nurnar de
la
ca printre ele se afla fata
pe
care se numea Jo,
care
au dat
green In timpul
cand aceste
alegeau din ce
gustul
aproape de
marinam
se arunc la un
se pe
dat asupra
dintai care trecuse din Elada in
o nava
de 100 metri,
1500 (a
)
Lasand la oparte bogata lmaginatte
Argonautilor, putem
din
retinem din aceasta frumoasa epopee
multe date interesante
Batranul rege
Egipt
in
Giasone de a lua pielea de

aur, pe care Friso o sacrifiza lui
lui
Zeus, protectorul fugarilor, atdrnand-o

in
sacr din
pe
Cea mai mare parte din ele scaal
Euxin, sub
para fugind ms Jo,
fu
unui balaur
destept
rapit impreuna
t
ce
Giasone construi
o
imbarcard desfasurara
nava de pini, al
catarg de stese indreptard
Egipt
din
padurea
stejar
o
la
Dodona,
Cum se naviga
d-o
numele constructorului Ar
Cinzeci
navigau ziva
soare
noaptea
s au imbarcat pe aceast
steaua polara
gelut
rut secret
carma o tinea
sfanta, a
Intro cltorie intreprinsd
o pilota
Orfeu cu
cantecul
Improspta curaAfricei
navigat avand soarele lira
la pranz in partea dreapt Orientanintreprinzatorilor
amici
du-se
Ilcos
ce au
mersul aparent al soaau loLemnos,
care yuns la
mai de
Lemniesele care toate
equinoxurr
direcdreptei ce trece
steaua st-au omorat necredinciosn lar br
prin Helespont au
la
au trasat cele patru puncte carzico regele Dolintlar
care vorbira
le determinand
mai departe furtuna
Socoteau pmntul a fi plan
se
terneau de furtunile din apus, unde toarse la
credeau
lumei
Vasele fenlciene ereau armate
mateloti
sub conducerea
cazu
ce avea dreptul de moarte

de viata sa
asupra
iar secundul dirija mane- au
vra pnzelor de care, de multe ori o
nemat
dar
regele Cizico
De durere se
de pdure
pe care
Din
a
au fost la Salmideseu
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
din Tracia, unde locuia
ne-o care le dete
rinan ai Eladei navtgau

asupra rotunde de cate 50 de rame
atat
din Tartesso
cu drag
cherna sa locutaa acolo
drumului ce mai aveau de urmat in

special asupra trecatoarei Simplega-
unde
stand
fondara
se se indreptard spre Occident
includeau alternativ cu
orasul Marsiha care a devenit
incat ar
putut
in doua once
Etruscilor
Cartagi-
corabie, astfel ca o parte sa

afara iar
de
Dupa marina Eladei s a ndicat
ne po- rina Romana care s a
cele
vesteste despre Eneea dela Troia (ce- trei razboaie punice
tatea atacata
incendiata la 3080 a
In golfunle pline de
ale
C ) Scdpat de foc
to- ninsulei
sa
de
Eneea fugi
ca- modelaj a
o
a armamentului
latone pe mare ajunse la
velaturei
brului Catio care erea regele acestel
ca culele matemahce determice se numea Latiu, prinu
sosit
pe
dete de sotie pe fuca
expeditia
Lavinia
pe tot regatul
La
200
Troiei au luat parte peste
vase dintre
50 puteau imbarca 120 de luptatori
aveau
de
pe
Scion i pe
Agamemnone Lacedemomenn pe
nelau
pe
ce se
linistira
interne
au fondat numeroase
pe coastele vecine
in peninsula
Taranto
ReBrindizi erau
nandu-se coeficientul suprafetei pan

forta vantulut
greutatea
exercitn indelunggate castigandu-se practica manevre
prin observatu dese aflandu-se
secretul mecanicei universului marina
zelor in raport
trecutului intra intr o noua faza
Descopenrea proprietalu acului maginventia

amenajarea
ceasornic de
une portoastrobalul
apoi
farunle, semafoarele
desfaplane
regulamente de drum
inlesnind mersul pe mare, au accelerat
desvoltarea artet nautice
Corabule care au croit drumunle
le strabatem azi cu
dispar una
cate una fie inghitite de valun, fie
scoase din
pe cand in locul
se ridica gigantice bastimente
ma
din ce in ce mai
pe
mare siquranta
ggio
iar in
Partenoppe erau
Siracuza era
au
cei
bravi ma-
www.dacoromanica.ro
ARGUS
61
TARIFUL VAMAL
1924
Taxele pe produsele de import
dela 50 la lana
80
lana
de 300 la suta de
cursul anulut 1924 tanful nostru

can,
sa fie radicale, au totust o
apreciabila
pnvesc atat
import, cat pe cele
spalata 120
sta urcare pe consideratia ca de

1921 la 1924 productia industriala
a mai spont
se
40 let de
, au
30 la 160 let pe kr
vamal a sufent
tenata 160 let

sita 600 lei in
Mai greu a fost impusa lana

la suta de kgr,
tificial 600
de 100 lei Taxele la tortunle de

d ministru de
a preau
sponte dela 1000 lei la
1924 un lung
zentat la 18
1200 51 dela 1800 la 3600 lei la
rat consiliului de
prin care de kgr, , schimbandu-se
nomencla
sponrea taxelor
tura
de import mo- Tesatunle de
erau
fi- puse dela 40 la 250 lei la kgr
aceasta ocazie
xate
anul 1921
Palanile
clopotele de
imD muustru de finante motiva
puse
la taxe ce vanau dela
export
25
impuse
la taxe ce vanaza, dupa calutate,
proteguire a industrillor noastre fata

concurenta industrulor
din
strematate
Consilml de mini$tri a aprobat
d-lui ministru
fmante,
M S Regele a
19
decretul regal No 500
care au fost
taxe
De asemenea a fost
la 120 lei taxa pe kr, la articolele
30
par de
LA TEXTILELE VEGETALE
DUSTRIILE DERIVATE Au
rite mai accentuat
pe
nepa cum
ca-
pe tortunle de canepa
de import, a caror percepere Taxele pe tortunle de bumbac au

August 1924
fost mentinute can tanful din 1921
ci La arttcolele
decret a
franghene sa pretaxele astfel cum au fost fixate sa vazut o usoara sponre de taxe
fie percepute
lei aur rostmdu-se
taxa de 15 lei
Sa
vremelmc ca
unui leu aur e de kgr de sfoara de Manila in conde 30 lei
sideratie ca produsul e necesar
Noul tanf stabulut e considerat
cultonlor
minimal
aphcabil tuturor marfunlor Cand
e importata pentru alte
provenind din
marse percepe o
usor
funlor noastre tanful
jorata Taxele pe panzetunle de cainceput la
tratamentul natinnei celei
nepa, in, bumbac

au fost sporite
dela 700 lei la suta de
kgr pentru cele de
pana la
Pentru tnle
nu aplica
6000 let la suta de kgr pentru cele
noastre tanful
minimal,
de in 51
albite, fata de 550
alt
de cdt al
4000 lei, cat erau
dela 1921
celei mai favonzate, se aplica
De asemenea au fost majorate
maximal, care este de trei
xele pe
de bumbac imporurcat de cat
Regimul de
de taxe tate
de lux
se aplica
19
LA HARTIE Pe hartia
de
a ramas m vigoare
impachetat taxa a fost
dela
ce constau moduficanle
iar pe cea de
200 la
troduse
tariful vamal, pentru mar- dela 500 la 600 lei
kgr
futile de import,
din
Confectiunile de hartie au
19
1924
dela 400 la 1500 lei dela 1000
LA LANA, PAR
LUCRARI
la 4 000 lei,
1
la 5 000 lei
La
15
la
dela
la 000 lei pe
de
de kgr
de 10
La
dupa felul calitatea
zate
f Lyon-
www.dacoromanica.ro
62
LA PRODUSE MINIERE, METALE

LACURI Au
LA CULORI
de taxe pentru
Minereurile,
fon- prevazute
ta brut din prima
arama,
mantunle colorate negru de
cul, plumbul,
ferul brut os, lacun, preparate in
au fost lasate impuse tot la taxele din etc
1921, in consideratia
sunt
LA PRODUSE ANIMALE
ALIprime ce
se
deajuns MENTE Conservele de carne au lost
in
sau in
Ferul laminat
impuse la 800
400 lei suta de
la 1800
suta
untul artificial la
in
de
1000
conservele de peste la 1500,
a fost =pus
la 100
de kgr,
de 40 lei
Toate celelalte calatti de fier au
kgr, , branzeturite
600 lei
fost supuse majorarei de taxe, afara LA PIELARIE, CURELARIE

de
ce nu se fabnca
CALTAMINTE
Pe produsele de
cart se
urcate
60,
Taxele
au rmas
piede crude Au fost sponte
de felul
90,
120
300
schimb
la suta de kg
taxele au fost dela 1 500
intrebuintate la
lei pentru
cat erau in tanful dela 1921, la 200,

curate, dela
la 000 les
250, 280
500
la suta de kgr
de vite mar' Depentru
Lucrnle de fer lammat
lost
au fost sponte
taxele
puse a 300
500 lei suta de kgr, articolele de
e, ca
dela 150
100 lei
au
sponte usor LA MATASURI taxele
uneltele agncole
tortunle de
urmand
tesaAu fost
confectiumle de matase taxele
taxele
90, 100 turtle
120 lei pe suta de kgr, , la 250 au fost mult sponte,
ca
De
750
500
tara
Pentru
lei pe
ce pot
de mai
fabricate si
grele ce nu se pot
in
au fost mentutute ve-
500
pe suta de kgr, ,
cat mat mult productia na-
cat
importul
sa
redus
mult posibil
fost
numat taxa
de
de
LA CEREALE, PASTE FAINOASE,
agncole ce se
LEGUME
VEGETALE USCATE au fost impuse
250
fost sponte
ales taxele pe pro-.
120
dusele
patisene
De-asmenea
taxa a fost
Pe masimle
conservele de legume,
credinta
prevAzuta
greutate, de'a 300industria respectiv
not va a1000 lei la suta de
exporte produsele
de junge chiar
LA FRUCTE,
100-200
ZAHARIfost usor
LA VEHICULE
CALE - Taxa
cacao in boabe a
taxa la vagoane
(25 lei
ve- fost
suta de kgr }
chea
pe automobile motociclete, Cacao
a
la 1 800 let
suta de kg
600 lei, mocolata la
etc
LA PRODUSE CHIMICE Taxele au 500
500
majorate
50
120 la
La
rafinat a
chile taxe
300
suta de kgr, de carbid,

60 la 400 lei la cloratul
po-
250 lei
tasiu,
de
dela 120
taxa de 300 lei la suta de kg

In schimb au fost
kgr
Taxele
taxele de
300 la 500 lei pentru suta
halva au fost usor
De-asemenea la toate celelalte pro sponte,

cele
bomboane
duse
fost prevAzute sporun dublate Au mai
sponte taxele
de taxe,
de fosfatele artificiale mobilele taptsate si netapisate, tar tala can taxele au fost reduse dela xele
mment au
urcate
35
la 60 lei
20
5
la
de kgr
suta de kgr4
Taxele pe produsele de export

acum
aduse ta- blicat la 11 Ianuane au

stabilite
cursul anu- nom taxe vamale de export la urmtoarele
de mrfun
regal No 101
25 000
sau 28 lire sterlinge la
vamal de export
1924
www.dacoromanica.ro
63
000 lei la bucata pentru vagoana

famoas, pesmeti,
de calaton,
turt
20 let de kgr pantru piale brute
15 000 lei, sau 15 lire 16 sihng
vagonul de
la vagonul de
crude
5 lei suta de kr
30 lei pentru cele vrate

lei
elemente galde kgr
cele uscate,
batern pentru lampi
superroare
35 lei de kr pentru
scobiton de
acestea
ca
merinos,
intrat
vigoare la 14 Ianuane
25 lei de kgr
- Prin
lanun
regal No 1204
blicat la
Fiprilie,
taxa de export noare ca
Toate aceste taxe au intrat

a fost redusa
Julie, iar
respec000 lei
vagon re la
Taxa se percepe in
engleze, cate tive au fost scutite de taxele de comision
28 de fiecare
taxele
No 1617 publi- - Cu mcepere dela 3
la fama de grau
la
la
0000
cat la 30 Mai au fost stabilite

toarele taxe vamale de export
de export pentru grau au fost majo-
rate la 45 000 lei de

taxe
se percep
1 500 lei pentru fiecare
lire engleze, cate
viu,
35
lire de
de kgr
grasimea de
porc,
regal No
- Prin
la 30
au mai fost fixate
15 lei de kgr pentru
25
kgr
urmtoarele taxe de export
pasanle
16 000 lei de cap pentru
de rasa,
8 000 lei de cap pentru can de
25 lei de kgr pentru
1 000 lei de
pentru carbunn
2 lei de kgr pentru
de lemn (mangal) ,
Un leu de kgr pentru msectele
articolele
dicinale, parfumun ,pudr,
de pr, 5 lei suta de kgr
esent
de celulord, miere de albine
de
de
de ofet,
50
de kgr pentru apa da
1 000 lei de
pentru materu
kgr
tot felul de izolatoare carton gudronat sau asfal
tat
zetun
Un leu de kgr pentru Aceton
de kgr
laptele
mrfun au fost scutite de
sat
pulvenzat,
30 lei de kgr
conservele de taxe de
- La 29 Septemvne a fost dat un
peste,
de pestele
Toate
au
ceste mrfun supuse nouilor taxe va- ordin circular prin care
incunostuntate
taxa de export penmale de export au fost scutite de
mierea de
este de
xele de comision
la kilogram, lar
la suta de kilodecretal reg No 2318
aim se comunicase la 30
cat la 10
au fost fixate now taxe grame,
gust.
de export la urmatoarele
- Cu mcepere dela 15 Octomvne
de
au
fost
taxe de
50
la kgr pentru confectiunila export,
in baza decretulur regal No
din once fel
covoare de 3384 din 11 Octombne
alucrate
tara, chiar
Un leu de kgr pentru conservele
care
pe
onentale, de legume
lamele de ras,
10 lei de kgr
5
de kgr pentru
stofele de
agncole din lemn
pen5 lei la
de kgr pentru
obiecte
de lemn,
de cmematograf aparatele electnce,
500 lei de
de
decimale,
200 lei de
bascule
bascule,
5 lei la suta de kgr
pro-
lei de kgr
15
lucrn de
tane,
) cum
de tot felul
(hamun, geaman- cetat de plumb, alcool
pentru
crupoane
acid
000
scrobeald,
de
pentru amidon
pap
5 lei suta de kgr de
propilic
lactic,
clorhidrc, eloroform, colosulfat de

sulfut
caprilic
10 let de kgr pentru curele de
misiune
de
minerale
de aluminium
potasiu
sulfat de cupru,
de zinc
30 lei de kgr pentru lana

spanc
merinos,
www.dacoromanica.ro
RRGUS
64
Toate aceste marfun a fost scutite

de taxele de
Taxele de export pe semintele de
25
de kgr
ceste felun de
firele din a-
nata
floarea
decorticite stint percate 63
lire
firele din a- cepute
de fiecare vagon
20 let de kgr
lana
de kgr
ceste felun de
15
ordin s a mai
rucat ca
urma
supenoare vamale au fost luate acPste
15
de kgr pentru firele din
Obiectele de impletitun
ceasta lana 50 bani de kgr pentru hotaran
de lana sau de bumbac
fie taxate la
uleiul extras din export,
de par
ca
tesaturile de
sau
borhotul de
taxi de 10
un kgr
1 000 lei de bucata paitru camioane bumbac
2) Obiectele
os
sa fie
automobile autocisterne
autobuze asemanate
cele de celuloid
000 lei de vagon pentru
5 lei suta de kgr
xate la export
de floarea
3) Bomboanele, de once fel, sa fie
Un leu de kgr pentru
impuse i
asimilate cu chocholada
20 lei de kgr pentru lana

barsina
nata
de
5 lei la suta de kgr pen- export
3 la suta advalorem
la suta taxa de comision
casele de
MARE INVENTIE ROMNEASCA

- DIRIJABILUL VAUGEAN AV 2 le pun in functiune in acest scop,
Cercunle
din Rpus
interes rezultatul
de aer,
teapta
produc un vid
expenentelor intreprinse de anginerul relativ Pentru coborare,
Vaugean inventatorul unui nou tip de piratoare, lucrand in sens contrar
dinuab 1 Inginerul Vaugean originar
compresoare,
nucsoreaza viapel la aerul exterior
din Romania, fost pe vremun profesor
a
in aparatul VauUtilizarea
sprijmul guvernului francez pentru rea- gean
hangarele
catarhzarea
sale Spre deosebire gurile de atenzare, aceste greutati
universitar in tara
de dinjabilele cunoscute pana

au constitmt obstacole serloase desaparatul Vaugean nu cuprinde gaze
prin
mf amabile motoarele functionean
atenzat
Aparatul Vaugean
benzin, tar forta de presoarele
continua activitatea
ulei in
ascensiune
ingramadirea
obtinut producandu-se
inluntrul
intre peretii
un
dinjabilul devme
ce
zid vanabil
rainane pe
voe In felul acesta in ce mai greu,
aparatul are
de
mant
hangar
fara catargun
diere
o economie sensibil la chelConstructia dirijiabilului Vaugean
tuiehle de
e,
fabncarea este aproape terminata In curand, se
hidrogenului este inca
de cosh- va vedea intrucat node sperante legate de aceasta
sunt
pentru
ascensiune
aparatul zate in practic

pas
na un
aeronauticei
Vaugean procedeaza la rarefierea

dintre peretii
va
in
CITITI ZIARUL
COTITIAN
APARE
8,10, 20,
ORGAN ECONOMIC
COMERT, INDUSTR1E,
JUDICIARE
www.dacoromanica.ro
P161111
REUTATI
MASUR
St Unite,
qrcli)
Ton=1016
ters 28
kgr -20
16
=85
(1/8
68
(p
1476 metri
kgr 802 gr =(siu

pfund)
gr 593
eight
32 lots = 409 gr 512

= 12 gr
= 373 gr 242 lot = 3
=
31 gr 103
=
0,
gr
044
=1 gr 55
40 Inre
16 kgr 380
= 1609 m 315=5280 fuss
gr 349
once
mile= 1760
220 yards=201
Pole
164
5 ni
yard
829
vud=
305
=
=
= 0 025 ni
acre
Rood=1210
rod
30
=
=
=1011
= 25
252
=8
- 1149
St
Lill =
0, litri 568
133
g ill - 0 litri 142

= 42
=
nod
1 855 km
b
Pikul
51
candy = 20
Koku
10
arcchu
Siam
=1
50
56
ardeb
34 kgr
cantar = 56
oka = 1
283
drachme
arschin
j)
pick -
564 gr
3
75
kuba = 1 02 litri
94 nl
= 37 kgr
20
83
= 180 4
3 75 hgr
1000
g)
biggah = 1347
66
Japonia
= 3
10
45 cent
280
itties = 60,45 kg
100
abassi
Sicca (p
537
Tschang
10 tschi i 10
sching
10 110 = 10,31 litri
Bazar maund = 37 kg 1 251

33 kg
cubit
=31
10
1/4
gill -
China
e)
785
pinte = 1
947
950
26 1 237
de Wincesier
edros = 491
= 104
35 litr 237
sack = 24 g Mons = 109 litri
quarter (p
64 gil=290 1 -7
gallon Impen
1 543 St
quart
711
044
crouchka
=
230
Tcharka
lit 123
(I' cereile)
Tchetvert
209 litri 902
0,0929
gill = 290 1
= 163
63
78
305
25
109
= 12 litr 299
=
0,006
buschel (p
=
=
= 0,
134
Fathoms = 6m3 116
bard =
71
6775
293
8361
500
2
verchok =
pic englez
914
Foot =
inch =
29
unze
www.dacoromanica.ro
45 1
99
1919
000
52.9
000
1923
11
DOD
054 000
31
109
000
0 00 0 0 0
8130 000 000
I300
02.7-000000
21
7-11
ODODOD
000
000
7-50
1922..1923
1920
231
minim
57-
203 201
86
333
130
1921
2.59
,,
1923
16
309
11 300
29
1650
1922.
1515
866
805
197-I
16'13
1959
462
n.
00 000
000
000 00
000
165 7-65 000

92.9
000
000
t
3
000
000
10 2.50 000
3 62.1 000
W%
3 000
2.
000
000
2
000
7-6
000
19
www.dacoromanica.ro
68
ANTREPRIZA DE
31
STR
EXECUT ORI-CE
INDUSTRIALE, (beton armat),
URBANE
CONSTRUCTIUNI IN
FUNDAMENTE DE MOTOARE,
TURNURI DE APA, etc, etc
---..--,,----
--ww---e
LUCRARI IN TOATA TARA

0
REFERINTE DE PRIMUL ORDIN

581
www.dacoromanica.ro
DREPTUL INTERNATIONAL
MISIUNEA LUI
EXISTENTA
DE PROF N DA5COVICI
relahv tnrii, In comparatie

celelalte
jundice, dreplul international nu se
de prea
este vorba de marea multime
ochu
fie
ale
credit
chiar
avem In
oarecare culturA dormci de a pncepe problemele
vietu
civihzatiei umane
credintet 51
din marea
drept
ternational apar prea complexe,
cand sunt inteleseapar
de
Pentru
principtile
normele
fara aplicatiune practaca
Osebit de aceasta ideea de

in sensul rigid
agresiv care nu admite
clusivist
control sau limitatiune din afaia de
ordine
oameni cu
ale
lumet
Cu asemenea formule simple, necesare pentru conducerea

sugestionarea
decat un
foarte
eqte evident ca nu se poate impaca

Dieptul international
bind
pentru problema menea torn
de cara:ter intern
sau
tubue
cea
larga
intunece intelesul dreptulut
multima
tional
pacatiunea in aparenta
sa
sa-i faca a
exact voraseisle
concepe
im
interna-
pomen t
Din moment ce
este totul
scop prin el insusi
voe air mat avea fiecare individ in
parte
multimea alcatuita din ceta-
tenu
Stat lao'alta de un
Drept international9 Ce
nu-s
presus de Statui
sanctiunile Drepde puterea
nemarginita
nu exista nu poate
nu trebue sa tulut nationa' ofente de
Dincolo
pun autontatea exercitata
nimic
in conflictele ieciproca dintre ei la

revoe chiar pun
unor
limitattunt pe care
singur
simplii
Numat prin patrunderea tuturor ce- impune in
despre
etern
Dovada c raspunsul este afirmativ
solut al
poconceptit din
litico-scciale
poate fi puternic
scop suprem
el insu5i Jar eetateanut respectiv
a
in
ecestut Stat
sigur de
despre
fiinta
lui
teoria
pe
toate
desvo'tarea
administrativ german potrivit carora
curenta regulamentele de pilda, nu constituese

executive
monoloage ale
ameninta reobligatorn pentru ea, in raportunle
particulan
pentru
ca multimea nu poate ft
stapanita decat prin formule s mple
si definitive ca toate adevarunle
terne supra-omenesti
De
formula
Deutschland
Deutschland uber alles din cantecul

german nu era numat o sima
national din
cetatenilor germam
adevar
ce trebuia impus la
in
dreptulut
cnze istonce
Dar ca sa nu ne
de
a sublectulut nostru
lasam deoparte neintelegerea multilima
met spre a
la
nilor culti despre existenta

absolut unea Dreptulut international
rand, acestia contesta, cu
In
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
70
argumente istorice foarte
mondial
putertuce,
practica
once valoare de
Dreptului international
international
se refera
prin
lipsa de
Dar
la
din istona
urmare Ineficacitatea Dreptului interca
la conflictele armate de caracter national, a fost totdeauna subiect de
locat
spre a dove&
ochu
denegare
totdeauna forta a rostit
culti
ca
pentru
vant
raportunte Internationale, ca
disciplind
aceast
a facut
desfacut totul, pe
mondial
oncat era de evident, s a la 1914 a insemnat lovitura decisiv
cand
mereu
nesocoht
nesocotirea turegulmlor elementare de umanipana

conti- tate ce preau definitiv
Ce dovada mai stratucit

acestor triste afirmatium despre viata
internationala decat
mia a unor State reahzand
forta arme-
anexium
impotriva State
vecine
mai
care totusi aveau dreptul

dreptatea de
prelung
dureros at
slabe
atunci,
international
De pretutindem a rsunat atunci,

1914 ca
n ana urmaton, strigaul
s'a ,
Dreptut international
oarece
lui constructie ce
apruse
de impozanta, in special
dupa cele doua
ale paca
Haga se dovedise ancapabila sa
un veac in cuprinsur Europei, ar condovada cea

evidenta
cunoscuta despre inexastenta sau
ficacaatea unui Drept international
sensm disciplinelor jundice sanetionate din
Dreptulur intern al
inlture Isbucnirea
fiecanu Stat
De
de
fost tot
atatea elemente now care au

mat neincrederea de totdeauna fata
de
opnmate timp de peste
mar ales formidabila ma-
destructivd
n
general
rasboi
grozav
Violenta
ca Drep-
de
pana la gluma curenta
neinduplecarea
pe
puntre
pe
moarte
dmtre
cele
doua
decat pentul international mi
dusmane n au facut decat
profesoru respectivi nu rmane tabere
intareasca
multiplice strigatur
decat un pas care a fost
facut despre
ca
armele
diplomatu
Protestrile
abilitatea
cremt
istona popoarelor pe care cramele
cnmele
S a spus,
aparente de
Dreptul international o
Faptele fund odata
abilitatea diplomatica,
sarcina sa conso-
apere in
lideze
tului international ceeace
Sau cu
cuvinte d
Drep-
mdecata
elemente
pentni
umanitatii, a-
pelunle la
justifica
forta
ambele
universala
la
au fost tot atatea
sponnd ecoul despre
Sema
a facut
supusilor
exceptionale
beligerant,
mice de catre
fapta, nesocotirea
a
stravechi
pe urma dreptul, - acesta ar fi capareau definitiv consacrate,
priproprlu
vire
persoanei
Fara sa ne perdern in
spieste
private, intrucat
a precedentet
fata de o lupta dela Stat
Stat, au
drept - , forta
argumentarea c2lor cart
sa
sa retmem chiar din
mereu
prabusirea
de mai sus
al Dreptului international
dreptului pentru pastrarea
consaaceasta
de
crarea faptutui
a zpacr
prin
sunt busirea
normelor
sa recunoasca
al
fundamentale pe care se
a
conservarea staralor de
fapt creiate de ei
dea amns la paroxism
de
ca
nu
isbucnirea
poate acoper niciodata abuzul
represalo nedreptatea
fata
poporuha
,rasbomlui de
istonce
care a
german de
www.dacoromanica.ro
71
declararea rasboutlui de
la opinua neutrilor
Germant
la
constnnta unlversala, in numele
sub-manne
tocEra,
international nu erau
adevdr, emotionant pentru
o
despre necesitatea
civalizatla omemrn momentul
generale obligatoru pentru toate
acesta cand se prabuseau
timele metre din temeha edificrului Statele
n
celor din
stare de
cand ele s ar afla
proclamarea prabu5inorme de Drept international, acelea
pnvitoare la
dintre fortele
international ca
armate ale Statelor
respectarea
pentru
populatlel civile a femeilor
potrivd-i, constituiau tocmai afirmabatrni'or
acum
info- rea
puternicd a nevoiet lui
metarea prin
comunitatea
latin inter arma
Potrivit
ca o dovada despre exastenta
leges, necesitatea nu mat
s
mismnea suprema a
disnostea mci o lege,
ciphne jundice pe deasupra Statelor
proclamaIn scop de propaganda
sera sub form savant teoreticiami
beligerant
necesar ternic
apeleze la
germani
mat
a spon, inlauntru
se opreasc
fata international
tunan
unet
de
credinta luptatorilor respectivi in
Totul parea permis pentru obtinerea dreptatea cauzei nationale - pe care
n o mai
sustine
exisblruintel, tar formula
national, cum,
interzise cand nu duc direct la tenta
apelul acesta
armate in
- distrugerea
aprobarea
inamice - era
ca un anaprin
ras- streine pentru cauza
nedemn de
sale
ultra-modern
a
Protestn exagerate
Stat
se
f
totui,
de
de
numele dreptului I
ca
de streinatate,
de
Dar aceste ipe emotionante
spre a
un
tona omeninti pe care le-am trait
scop
el
totii, fund de mutt trecute, putem juegoist, dominator
deca, astazi faptele
sange rece, toi
crescut
le putem aprecia la justa
va- meor, inceta de a
ce fusese
loare
totdeauna sau prea ca fusese, pentru
In
despre a
o simpla personalltate
prabu5irea Dreptului international ra
de
guvernata
era exagerat
drept
supreme ale
E destul sa ne gandun
momente se prbuseau
d
a
acele
popoare ale
national ce se
totu5i
respectul tratatelor
otremura din temeln insusi
pentru a
unediat de ce
Dreptul international
pectat de
nechntit
res-
ca
dar care
in
omenint rdstignite
La ce se reduce ,violarea"
rasbolulul
bele
al protestanlor,
de sco-
numele dreptulut
vedem la ce
redue
de puternica zgudx- national,
rea ce rasturnase lumen
in- in fond inssi ,crimele impotriva
iase Era
cat
din creatiunile omene5h,
international nu putea
gilor rasbonalui
in
s ar reduce
international, la
la
Dar
la o parte aceste
cum
ele
deratium,
caracteconferinte dela Haga
scopul
dela Londra -la mai
despre
mci
rea
prefinde pentru
umanitatil data de
aceasta
nu se
disciplana
n a mteles niciodata
deosebire
dintr o parte ca
s supnme
din cea- g'ementeze, sa
www.dacoromanica.ro
s-1
din el un duel
72
civilizat in
luptei de salbateci
de
bine constatam
gilor
a fost
nu chiar inexistenta iar protestarile

beligerantilor
deseori exagerate
cand nu
pe deamtregul inventate
violatiumle ce le serveau drept pre-
text
erau
se
saln prin interzicerea comertului

ritim
Germania - ceeace sa che-
mat mai tarziu rasboml de infome-
tare' de catre
la care
acestia au raspuns printr un rasboi necrutator de sub-marne
vitios al
legijor
a crescut mereu
s a agravat,
represalii
incalcare contra-represalni,
fara ca violarea
Dreptului international sa ne apara
punct de
de
de categorica
uneori,
adesea chiar inexistente
vedere
Intr
S'a schimbat caracterul

dmtre State
admise
Haga, in confermtele
1907, privitoare la reguhle rasboiului

n au fost ratificate de
participante
asupra unora din
puncte Franta Germania, Rusia sau
facusera,
rezerve
Dar
de
Dar atingerea persoanelor
bu-
Evident acestea sunt grave
le privim in mod abstract

prin pnsma legilor clasice ale rasOsebit de aceasta , clauza
solisa
de trandarrtate care stabilise ca prmcipnle sformanle
modern
exprese
cuprinse in
conventli
Haga tiansformarea
modern
a
armatelor
ratificarea
decat
Intr adevr prin generalizarea serde toti beligeranta
a
care a
armadin primul moment opera savarsita la tele de profesmne
marde paoe
mate cat
prin multzplicitatea
Declaralia
Londia din 1909, trumentelor techruce necesare armain privuita
desi a telor in
modern
mai euprins clauza de solidaritate Stat la Stat a
o
a fost
de
pe moarte dintre
represalii
respective
trucat n au respectat-o toti behgerantti
problema
conform principmlui de reciprocitate
przntre cauzele
Intr adevar Germania a rikipit mine
nu se vor considera drept
evid2nt ca rasboiul modern nu

plutitoare in Marea Nor- este
mai poate
considerat ca altadata,
o simpla
Stat la
in
care particularn nu joaâ
rol
In
de front
sta
adevarata rezerva de eiergie
reiar penbuiau sa fie astfei preparate incat sa tru a materia'amai morala
lesne un
nu mat exploadeze de
ce
nevoe
de atingerea frontului
pand legatura de fixare, deveniausim- este
mine phittoare Este drept ca civil
In cazul special al anfometarn era
Germania facuse rezerve asupra ait 2
oare sigur
ahmentele aduse pentru
stabilind regula de mai sus, dar
populatia germana n aveau
fie recare acceptase ar
putut
tnmese
mi o
drept lege a chizitionate
cum
englez
toata
rasboiului maritim Ca sanct une, guenglez a
din cauza aparenta lut excesiva apare
prin calcarea
din convenadmise intr adoua conferinta de
Haga (1907) care permitea punerea
de mine fixe, explozibile
automatic la contact dar care tre-
germane, blocu,ul in complexul conditiumlor

Nordului, la 4 Noembre 1914 modern'
Germania a raspuns
Cat despre atingerea persoanelor
cu
maritim al.
bunuralor mamice prim
exsa
de suficiente forte navale ceptionale ale
sechesa exercita un blocus real
ele se Tustifica de
care
punctul de
schimbat at luptei moderne
vedere al legilor rsbomlui maribm dintre
State, cat
starea
fie respectat de neutri
trebue
de
care este
a raspuns drept reprede atingen chiar pentru persoa-
www.dacoromanica.ro
73
bunurile nationalilor prin

na
la un niPreturile tind
preset
cuvantu- vet uniform in ciuda barierilor
nutarea
a dreptului de circulatie prin
le artificiale pentru ca
econochizitn, preturi maximaè,
nuca a
intregi productia ca
etc
tind sa se desvolte sa
supus inamic putand fi ele- se orgamzeze dup legi naturale idenin vreme de rasbm,
Principtul
munce ament
beligerant est2 perfect indrep- plicat de
moderna
tocsau de
mat
accentuue solidaritatea
virtutea
aparare recunoscut
in terdependenta dintre diferitele State
membre
comunitatea guvernata de
dreptul international, sa-si
dreptul
masurile ce le va crede necesare
Tesatura complexa
de traRasboiul fund o stare
exceInternationale
lent
d2
ca
o tate
infinita
revolutie o epidemie grozava sau
g'ementand o
chestiuni fara consideratie la
mare cutremur necesita masuri
ceptionale
pana la un punct, jusdintre State sau la nationalitatifica
in requ- tea
ne sta inc dinaintea
dreptului
sau interna
mondial ca dovada inconcare sunt
mistunea
aproape numat testabila despre
vederea
normale
drept international mai presus
fiecarut Stat in parte
Dreptul international
vremurile deIndreptul
materie de
d p
normale - Insuticienta dreptuluz reglementarea
pe
pentru raporturile
- ca
noastia
Internationale
- sau
stramtori avand
Cu
tea cea
nostru
vazut
interesanta din
este
la par- caracter - ca Bosforul

totdeauna pe
-sa
iul unor
de drept
dommand
impunand prin
sau
dechiar in vederea lui a
sta- prinsul
curgand din dreptul
local
a1e
bilirea unor
dela
Dar in viata moderna a omeniiii a fost mainte
astazi, curentul a-esta
starea de pace este regu a jar cea
in materie de
de
exceptia Dreptul internatransit apare mai accentuat
tional care s a preocupat de
hotararee
se ocupa mai
dintre popoare pace precum
natio- rinte specia'e
In acest cadru al
mentarea
de relatiunile
generale de
celorlalte confe-
organe aparte crepe langa

nale din fiecare Stat nu sunt in start. iate prin
tatea
sa sat
toate necesitatile vietit
In materie de
ferate posta teacesta elementar nu
telefon telegrafie
fir
o argumentare
are nevoe de
navigatie
automoPe de alta parte solidaritatea
circulatie monetara
interdependenta Statelor se accentuia- prin cek
scrisoarea de schimb etc
za tot mat
pa fiecare
tot atatea forme variate de
boml, care un moment paruse ca va municatie
raporturi Internationale
rupe toata tesatura legaturilor
- avem conventit Internationale
nationale pentru multa vrem2, n a fa- nerale
nuimpunand
cut decat sa
sa
dreptulut
prin disnorme e
nevola acestor
dreptulut national lotrugerile de tot
a caror remedierc cal din fiecare Stat
nu mai este
a fiecarui Stat prin
lucru
mijloacele lui
nitare
veterinare pentru
ori la an
rea ma adiilor la
Omemrea un tot armonic
male pentru interzucerea comertului de
in cadrul
sclavi
carne vie pentru masuri
Dar lasand deoparte
greutati pentru apararea proprietatii
interna- literare
mediate a'e rasbomlui
artustice a proprietatu
tionala in genere
desvolta de mult dustriale (marcule de fabrica) a awnca
unut intreg
solidar
protectia
counitar
precum
www.dacoromanica.ro
pentru reglementarea
sociale a
indintre
in
formalitatile de pasapoarte
sa de organe cu autoritate, capabile
etc, etc - Pretutindent unde de a sanctiona infractiunile unora la
privim,
vanate
nenumrate
de caracter international
menu
activitate umana,
inrea va
avea s suporte durerile
mereu
din ce in ce tot
multe imense ale
crize istonce
de ordin international
din 1914-1918 a fost una
potrivit principulor de drept
din aceste crize ate
umane,
tional
se subordoneaza nor- tea mai mare
cate a
sau regulde de drept
astazi dar din care netaenumera toate acordunle
gaduit
organizarea comuruttu
tionale restabdite dupa
gene- ternationate a esit cu un
sau acum incheiate din nou ar progres
fi prea obositor ne-ar lua prea
Sa ne amintim mereu
once prosa dovedim mai mu't
gres cere
progresul
cat am vazut din fugara expunere ma, isbanda
de nationahcuta
tate ca
cadrului uniDreptul international vom conchide
de Societatea
urmare ca exista
n a incetat ganizata contractual
avand
niciodata de a exista - chiar
tati in sanul et pentru difentele
mentele cand
vorbea despre ,
telegen eventuate - a
busirea
dar se protesta vehement ciente
pentru ca
rezultatul
impotriva ,crimelor
nesa fie destul de apreciabil
socotirea legilor Internationale
In acest sens vom termina
In ce priveste misamea
este
tatarea
dreptul international a exisvident ca dreptul international
tat
exista, tar
ultimele rezulsa
cadrul general de
tate ale pacii generale a facut un
armonic, unitara
solidara pentru mare pas spre
intreaga omenire indiferent de gra- sale
in
nitele politice sau deosebirde de
In
acest cadru general omenirea
fiecare Stat
membru al
nitata Internationale va trebui sa
ROTHENBERG
comporte potrivit drepturdor
toridor uniform stabilite penhu tot ,

indiferent de puterea sau bogatia
cum in cuprinsul
telor
se hucura de existenta
unui regim de egalitate
sanepectivulm
MANUFACTURA
tionata, indiferent de origina sau

Evident
la
ideal indepartat mai sunt multe sforde facut Evident ca in stadiul

actual pur contrectual care
ra-
FABRICELE DE
LEON EBNER
STRADA COLONIALELOR No 5
FABRICA DE CONSERVE VICTORIA"

GALATI, STRADA TRAIAN No 69
www.dacoromanica.ro
ARGUS
AVIATIUNEA
ROMANA
DE PROF ING ST N MIREA
Revista anului
Nu pot
s arat cele mai mipoitante

mente aNiatice
au avut
Italia, Fianta
loi aviatice
tala
de informatium
natate a A S
Carol
este acum Inspectorul general

se
vizita pe care A S R al Aeronauticei 51 caie o un vechiu
Principele
a
o
'Wept al aviatiumi, a intaiit mai
in
A S R PRINCIPELE CAROL dup
din zborurde
1924
www.dacoromanica.ro
76
care o pune
piospentatea a
Alteta Sa
este chemati
noastre,
fie
deopaite
caminunloi
de
unul
mijloace de
ViLlta pe care ne a facut o
nul aviatoi francez,
d
iterizand
aeropoitul
langa
seal
in
de 24 Api
se poate
ca-
este un aveitisment de o
Tara noasti
Bneasa,
do 110
aeioportul Le
3 on
instq
cant
mite
modune
a fi apt oape de
de
deas a
ins ziva de
B tneqs
sy a atensat
de 2-3 milioane lei ca s se aranteienul dandu-se scuigele,

u t, apelm
se
(depiestunea)
tului,
u
acum 3
se
Comunicatii-
e noi dul
ca inca
loi
git,
e situat
maie de
nu e
cand ne
desei
cele
par-
suma pentiu
ea
de mi5calea
anul
discieta
am
gast
se
cliestiunel
este
tiebuic
Cmd ne gandim
ecedat
sa, a doua
sosi_
(a
fie
din cauza
ie
teienulut desfundat al aeloporlului
putut
nu
pana 071,
statului, suma
intocmise
Genetalul Valleanu
tianspoite (
la Bucumsti pe
a 100
sau
sub
cornunicatnlor,
ordme de meis,
(uplindea gieutatea a. 940
dela
poi
pi etentiunea de
dieltueli
nu
pentiu
sa se
fie
civila
Ciedem insa ca mici
on
deseise pot f
tieptat
b
Londra, e situat la o distanta anual Climitul nostiu e ingrat,
tot
de mate cand ne gandim
ca in Suedia
, au
Praga
socotim c
indepai tate od
consti uit
tiebuie lasat
de 01
un tie
ti
ca
o
asne
ces
sustinem
lime de cale
lea
B
se
Pelletier
a ales aetopoitul neasa 2-3
de
Baneasa, ca
toemat
cue
ise
ionul
aeroport
acuene tot
d lui
Doisy,
din
2-3
de
guet
tip militai
me
aeropoit
de pe
de p
in
o asemenea
a unei parti din fuselaj Condus luit din
sigur c t la
(le un motoi Loirame
lunei
se
avionul
2,5 tone in
in
a d lui ectoi al
opoi t
ca Bucui
la aerodiomul
un sol
paPipeta,
uscat
pe distmsul
la uima
Vice m
o lime
Pelletier Doisy
un colt
la Bucuie5ti
cu plinul
cal e
www.dacoromanica.ro
t lege
de
a tie_
tienul
a
de a
prin
ondi a cu Cal-
77
-Baneasa
principal
renul
de aterisare
1
Aeroportal Bneasa
din ce in
mat bune a
tai a noasti in
de navigatiune
ne a ficut o Vice mare5alul
anckei se pi ennta de o
sub punctul
ales
capitala,
vedeie al naNigatiuni aenene
ternalionale Bucm eqn, prin situ
sunt destinati
nodul celoi mai man hnii
cuta
de
faptul
din subsolul
scoate
bennna
dan
dand ast
fel un debuseu dnect acestor produ
se piecum faptul
poitunle umantime,
sau
nei
sunt,
cum a spus
o tar&
mann
pe ba7a celui
mentar
cd e o
datoi
mat
sd
dela getiebuie
a
gestul
nelatiunea
lie
de na
Pentru asta
care
Lug spie a da
Bomanie
caie sa
in
de
iene
caie e
mai
ca noi, a pus circulatiune
tiate
L
ce
fiumos
st
tai ulm
deschide
Fokkei care face
in Occident
este aetobusul
de
al Comparnei
convinge
na
a
Aeioclubul nostiu
LI
Brancker
devie un
latiunn
www.dacoromanica.ro
Mecena al
md
78
Ammtesc, In fine, la acest capi_ vut meetingul de aviatiune dela

succesul
1-a
caie a dovedit
cuci,
munca pe care o depun

aenem
sdracia dotatiei,
iezultat cal a demonstrat
tie militare este,

indltunea sa, pentru
calambur
o
tni noastre au de ce
se
In fme,
poitant al anulu este maugurarea

de aviatiune aela
(are a avut
Aero
CiAciunului
Fabrica nationall romn de avioane

Anul 1924
o
Ai
nediept
lua
istona
noastre pe calea
eel calcul
o
neataiului
acest an au
pietinde
pe
put studu mai serioase pentru rnsti- za acestel socoteh, o fabrica natio
fabnci
a
constluctinnea aeroplanelor
le
motoale
constitui o afaceie
piointru
Nu este, desigui,
de a arata priu zis, nu vieau
fimdca
act
repartizarea avica
tea
asernenea fabnci depmde
nelor noastre
fund de foarte multe consideiente in
pievedenle pentru
ul ma5imlor din
aie
aceasta o chestmne de
ceeace tre_
care apartme, cum se
do_
faptul
,secret, confidential Pu buie ietmut este
ar
statului
totus,
din nefericne, cate
tru
cat
va
lume
ele vor
financial
sub
bia zeului Marte, patronul
cifia sumelor de care suntern
lui toate tnle trebuie sa se g
de
la
loi
ales tan
la
Lumen nu
se astampard, efervescenta
ese
acestoi
nu se poate ca Romania, ca
faptul
prin creiarea in tail
e este
de tn ce plivesc a
am
fabrici de
ochn zbai
succesele obtme emancipalea de
noastie, nu se poate
Roma
unei aproviziondn continu se gandeascd
a- nue, facilitate
ma
de tiansfoi-
in
multe sute de
reparatu
de
avioane militare de recunoasteie,

a
bombardament,
Duatat de
in cunoscuta
un calcul
numal
in caz
,Aeronautzca
in toata amploaiea
nul oficial al aeionauticei din

asupra unei comande
1000 avioane executate In

ai
o economie de cel
tate
fatA de o comandi
luciu care se
exagei at al fabriciloi
sport,
brevet,
ti an
tiansport pe apq,
tanta acelei
nediept de asemenea, daca
n
societatea Astia din
ea
oiganizatd la
de
fiancezi
Westinghouse din
a
astdzi
e de
are
din
un amplasament
fund
aproape de fiontiei A,
diverse, diferenta de cost

la materiale, mana de luciu, mismni
un utilaj msuficient
fa
nu este exclus ca acest
brica de
aie
hard
se
odat asupra mare
bugetului
an al
pe care le a-
www.dacoromanica.ro
79
din
nul concepe
le face
pentru
mstitunea unei
de dnijeabile,
dovedesc indeajuns utilitatea loi
al soc Astra
al
e
cietatu natibnale de Ci edit mdustnal
pun
avem
al casei engleze Armstiong',
ce conduc pe
stalind, pe baza unui capital de 120
materie de aviatiune (avion
aceast
duljabil
scoatem conclu
5ov,
asa fel ca fabrica
trebuie s ne
o capacitate de 250 avioane pe an, M glipm din
de
unoi
se specifice
nationale de stat
se vor constim
fi tip metalic
metalic de
sau
public,
se Intemeieze
iolul acestei
usoare)
tiebuie
fie pm infoimativ,
simt obhgat
con
tram
punct de vedeie al
cat rnmeieul nu
se
atat mai
o
de
la baza o industne
pledoaiie pentru avioanele
de caie opeia
tahce o gdsim
va
categoila acelor
din 17 Oct 1024,
de
e
au
caie iepioduc
pasagm
dit totdeauna at it
,Este
viata
Astdzi
inamrile navale au
ste foarte
s untie
tiei, patru sute oie
de zbor
mult
tiebuie
cand, din
ne
care spinteca
la ieformi
se impune
Se mai
avioanele nu se pot
la
a
Ostia
mult
din re
senozitatea
sub actiunea aerului
tauiul
coaine,
nu ne ui
mosfeiic, masina
chi
la cbeltueli caie
Se
in fine,
puterile noastie, nu sunt
aNioancle
de lemn sunt cele mai sensibile u functinne decat
noastrg
lucru
de impoitant
se cele o
la o
eventual mobihzare nu ne putem
De asemenea, repioducem tot du
de stoc, adic pe a_
ziaiul Neamul Romnese
vioane pstate
lzi
a
cai e
con
lit toate
e de a_ tia
capitalulm
in
vioane
alu puma
de
mane
sau
intrebrn
este a5a,
iezistentd, ceeace au fgcut
pentiu ce se
meieu
succes chiai In timpul
avioane
fapt ce a permis
se
cost este un bagatel,
ce
sensibil dmata de zboi
insemneazd trei sau patiu sute
strare a avioaneloi
pe de o paite
Geimani,
lei cand e In
nostri aliati au
pe de altd pute
sti
va putea e
avioane rnetalue cand, pe
cale,
Spun toate acestea
no vita confhcte
fericire, la noi
fost multe asemenea conflicte la
pentru auionul de lemn sub
avioanelm
avem materialul
pentru ce
paratiurnle se pot face mai
asi intaizie mstitutiunea
(are ne
sub dommatiunea
dun
avem in aviatiune multi un colaboratort

peiseveiand
mai cu
gieseala
ar face o
din probleun
de poduii 51
ma
se face o
ai
mimai poduii
anglo-roman
pentru
motne
de unu, sau franco
Dar
a
de altn
ceie
c'ne se
ce
construiesc
tot
Pepelea
cui
aviatiunea
abaje
Efmturile
cui
e sub formk
www.dacoromanica.ro
RRGUS
80
de apoit a 10-20 milioane lei unet

de
ea avioa(Casa Armstiong, N
so
md nevrand,
impune
sale de
tiebuie
re
einul
de
,
are deviza
mtat
unde
lume un
inesc
geniu
putea da
pun inginein
culoasa
at
de
de
spe-
Piecum se
discutiunea e desNoui,
putm, ne place
Prima
de avioane
ta o
pur romdneascd
la
Asti a
plane constuite
aero
pioiectele
morulut aviatoi Piotopopescu,
mo
sti
Suva 180
Hp
mai mult
noastie
phis, fabrica
va
o
constiuit baloane
sectiune
Aviatiun ea civsl
In piogramul de
ma
ie7ultateleobtinute,
e sunt
e
a infiin- foarte imbucui
destul
Ministeiul de
un accident de
anul 1921
c'ne acum
ton, luau ce
Comunicatillol
de StaMinistaului
a pie- tanta subNentiune
tul nostru acelei Compan
a se pune in
nationale de navigatiune
Dar chestmnea aviatinnn civile
care pentru
vi andnoasti
o
tiebuiau
dea
maie Repioducem
pasacum
dat dau asta71
gil din No 7-8 al Bibliotecn
de cale
relativ la
al
care ma si le suporte Statul
politica
care ebuie
o
S a plecommt mai intai
dnectiune
tiunA
ea
Dela
nu ne putem
Bucuie5ti-Galatispunem,
Cetatea
In acest scop,
Bucuiestu in special, pun situatlu
tiunea aviatlel
un
nea lui
este destmat
blou foarte sugestiv pentru ieclama joace unul din cele
ioacestm nou mod de transpoit
lun
una din
nu s a pu_
Bucate une5te Pansul
tut pune
din motne
se
prin Calm
fmanciaie
a
anul ta la Singaput,
1921, un
te
pas Compama
Roma
se pie
fianco
de navigatiune
lunge5te pani la Peking,
mai
a instalat un hangar
aeloportul delai
ceput
ea
ga
iena Constantmopol
avioane de
monomotoare
on
ateheie
cate une5te Dantzigul
a
Bucuie5tml, se prelunge5te
valea
Nilului Aceasta
Bue destmat
lege
dentul Europa
Onentul Asia
deprtate
mai bogate
(Blenot)
51 plea-
Constantinopol Imbuaduse aelopoitulut

ceeace
mat cu
pentru
de
cuisa
noapte,
se
1'aris-Bucuie5ti din
spie
Cum am ft dont
un
al
niet Franco
do
anul 1924 datele
nu ne au sosit
nu putem
gium ale
Pentiu a
un
de
rictivutate, este destul
ne g
la desvoltarea mare ne care a luat-o navigatiunea
suntan la o
pentru
raspantie
impoitanta
lia aviatiuna mondiale,
a
se tese meteaua mteinationala
fuele mnzibile
se
aenene, nu
alt dium dec
acela cale
la piogi es,
un pas
ne-ar
eni fatal
ne pot lua
gand tiaficul
pe
ele, mai
ne im
www.dacoromanica.ro
,FIRGUS
81
rata
fi plea
am risca
lui Jupitei Ce intate printie care
Lea din
fac9 Am dat
a caexploatau s a mceput
tora
Tiebue
de situatiune 14 Noernbne
sub ausmcnle
primmi
ial nu
urmg
aceasta, tiebue sa de
Dai
punern o
mare,
emisai
consi
ca un adevirat crez natloRomania trebue

de
placa
a
ae
ideea,
nene
aibg
Franco-Romand de navi
care ca un adea dus

Rusia
romane
Termin acest pasagm

1830 c
au debutat xapoarele
un
englez Dr
clxi- cu
spunea
o
parte
tot
cere o exploataie mo
, In
ce
prmectul
deing,
sistematice de
de a
hangaie sonde , nuntat de
de la New-York la
pentru comuni o
,
opnre, aceasta constizbm,
carea cu
pentru
pentru prevederea tue un mare
lope
cu o
e
la
instalatium samtare, pen
erpool la
u carantine ajutor medical, atehere de
cu
acestea in 1830 vapo_
politienesti, etc
Gueat Western
la,
le
mzesti
oase aelopoi
de
Mai exista oare
chiai
printre
mai
latiunei
apromat al
de succesul
9 Ce a
ce
22 zile
din
oprire
aviatic
Anul 1924 a azut
In
in anul 1924
Axia mania
colile sale
Cotiocem o ce 29 catedie plus
din cele
aviatou 22
confennte
ca
inauguralea
tedie
ce
tmne infimt
pentiu
a asistat
un
de
mci
Tecuci
Este
de
de
Regele,
la toate acestea
a3
boratoare aerodinamice a Bi
la Dantiig
la
o
vedea ce formidabilg
de pilmi
de meca
aermlauti
la Medias va putea da bu
ne rezultate
bue s ne
tului mult
nu este
Tie
ne mai
de succesele Avidtice ale

Geimanim cand
acesta e medat de ofeson ca Foeppl,
Parsival, Ebeihardt, Di
den etc
Noi
de ce nu am spunc, sufe
in
superim o
de o
in aliatiune
aeronautica care rim
prea consideram
ca un
e inginen la
d
pur militai
tine un curs
aviatiune
tele ternice
asa de
lit
d
savant
e
ca din
cauzg
politic care
de
vntoare
nu ne
sa
care
se
nu tiebuie
este unul din
aviatiunel te
e un instrument de
oretice a tinut un curs foarte
plect anul tiecut despie
a
baloanelm Cursul d lui
Spergm
anul 1925 va vedea
la
al d-lui
Romania un
Strasburg complecteaza
An nscand
mant supenor al Aviatiunei care
cursun
ne la Universigtile sale, dar tara ca dea
re tine un
grat record este
politecmce
aeronauti tot
chestiunea
de
www.dacoromanica.ro
ARGLS
de
podun
noasti
1924
ne
e
de tebnicwiu
aeionauti
sitare
instatutele
sens nu
apel
ca genei a
dea
neze c it de cui
atat
politecmIce
acest
face
ept ca
In
utorul
pe
etc
de fond al
din
ca
de
paagiu final
marcheaza inceputul
istona
popoarelor
datona
de astzi
participa la acest
universal pentru
oltarea unei
legat tot ogre
aloi ificarea
du
repro
ermin
sul
Et
LINIELE AERIENE
SERVICIU
dra
od
b) ST UNITE)
Alicante,
bes-Ancoo
Prins
DE SUD)
in,
Poi es-Praga
-Bucmesti
stantinopol
Buenos-Aires
a
Berim
Danzig
nenburg,
be
)
Moscova
Pe
king-Tien-Ts n,
Memel ,
a
dra-Bi
kFRICA)
-
imbuig Berhn Stettin D
zig
Sin
cago (40
Toulouse Casablai
Peith
Londi
Lo
Coloma
Rotte
oadi Man
Londia
Cristirima
Petrogi
PROECTATE PENTRU 1925

Toulouse
Toulouse Buenos
la
ga-Va
es,
ga Sofia - Const intrnopol
Pans
- Petrograd
Cosice,
Moscova
Odesa,
Alger,
NUMAI ZIARUL
cursul
s cunoastefi
Mai silia
etc
etc
liber
V intereseaz Bu
situatta
www.dacoromanica.ro
ARGUS
MARELE ORGAN ECONOMIC
DIN
A MARE
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS
84
FRATH SCHIEL
REPREZENTANTA S A DE ELECTRICITATE GANZ"

Telef No 48/12
Str BREZOIANU 7
ADR TELEGRAFICA SCHIELS"
G\9
PROECTRI $1 CONSTRUCTIUN1 DE
ci
LC "RICE o
INAL 7
I
la
L
AL
de
1
TALAt
L\
DESFACEREA
FABRICATELOR GANZ", PRECUM
LRIAL de
TOARL
de
de
1111
JOAA
PALA
o M4 7
LOCOMO
PROECTE
TRAM-
E LLECTRICL
DEVIZE la CERERE
www.dacoromanica.ro
PLAT
(.3
85
MORAVURI
OBICEIURI
HARA-KIR1 - BUCATRIA
Hara-Kin -
ale japoneam
sub
consist
haia-kui,
area pantecelui De multe

715
un fel de duel L
nu se bat
au
spinte_
a Foarte
totiil
pe
tocmesc asasim
de
sunt
cand onoarea nu poate fi
se
and
ictime
de cat pun
teat actului de
a imei
insultate Daca, de eemplu

decatoi nu acmdi,
n se cuvin, el
ju
familia
pnetem
de
eie
ile sale nu
mai
unei astfel
se
ondamnat la sinucidere,
mai
te
in pen
ci.
ca un nobil
ea acestui act
Buctria
ml
spune
spus un gastionorn nlosof
In China pisica nu
le mese, ci se
t
do
la anumi-
la
caine Camele
e o specie de came lup
tot ceinl guru dc

neagia Pisica dest
are
cu
nu
0107
sunt in
sunt
oaspeti sau
mancati
el
nul so ietiage dupa un

a pi onunta
in sala acuyatul
Cies
este o industile
un
fiipte intai
apoi tocate
sunt in
c
fata
toate chipmile
se
cauza
cel care a
cand
nu
aceasta
un fel de
A-
desea, la mesele ofictale de

de
la 30-40 de
Haia kin mai adesea, obi5nuit
acestei
pedeapsa
nu se
ce se
u chinezi o mancare tot
de
poate
se faca vinoiat un sunt,
nobil
'it it de
ca
pacatuit contra
castei sale sau cand e
secte
astrono
foa
Actul acesta e mul Lalande
vii
de o mare solemni
aiea la
late Inti o
dansul o
constituda
Introduce acu7atul cu
Vieimele de mtase
judecatoni
atat pentru gum
se fac
(at in
pentru industne
el
a5eaza,
it
furnizcai os
un covor alb boidat
rosu desbiacate de
In
se nce
lui
un persona], im_ petelor,
inca
un costum
au gustul de castane Se
aie rmsiunea
idai numai timp de foamc
pul
un regal obi5
n
te Ceeace face,
avea
clocut
puna, singur cairit nuit e oul
puisor gata
Instrumentul de
e les acela)
un
moment,
Trebue
du
un paravan E un cutit lung cu le de salangane, mancare chmezea

avand un manor
care este locul potmit undo
vare
pentru a
pierde
neu
lovitura
aproape
ce faptul a fost
os
intregmme
de
reputatie
Dm nenorocire
multumn, totdeauna, numm

ceste bucate
a eustat,
intr un
In
nu s au
a
opofagma
fostul
nu
www.dacoromanica.ro
in romane
ce_
83
ne de
se
de
luhu
de
de
de came de
ca oamenn s nu
Meigand la
in
de
la
rosu
semneaz
un
du cand ornoar Nieun
suue de
bea
4 sau
de
m mcau
scobor
te
epoca
877 a
met, de la 851
se gasesc
na
de
e anul 1274,
ne
sangele
u de
Chi-
Toate aceste fapte sunt
de
compuse
Polo spu
Se
de
sub domi
clesmu sub
lu
TABLOUL CORPUR1LOR SIMPLE

)mlc
I I
2
27 1
111
IL.
iden
0
6
9
0
on
20
7
94
04
11
191
( )igco
'd
11 0
31 0
8
9
40 1
0
0
45
( ennui
upru
Ti
0
63 6
er
391 5
Pot
Pi
I)
140 5
225
0
4
7
150
44 1
2
4
roi
len,
51
Ile
1 008
114
163
85
0
81 9
9
7 03
33
6
160
ihn
48 1
184
cea
mai eficace se
face
ARGUS
www.dacoromanica.ro
RRGUS
87
COMERTUL DE ACUM
CEL DE ODINIOARA
DE
GR L
afacerilor
Spre
si co
Intie comenul de
mertul de acum sunt deosebin fun
damentale
deosebni se da
loresc pe de o
procedeeloi
pioductie,
de ilta pane
industnale pe de alta
pi n este
portunlor At it in
comertul intein cat si
ceea ce
comeitul international condi
tiunile in can se face
sunt
dasificate
2)
au
comertul
Conditille
au
din
si din
e,tei ea acestoi
oi in numai
integiitate
3) Conditule specifice
- In uima
afacenle
o ade
general sunt considerate
caie
lui
(a
care cele ca
ele, am multi de studu apiofun
comeitul
indu se apreciatiuzu a
modeine in afaccii
fiancezi Jules Lepin

ne spun
dot
ce client este un maniac Impoitan

este
a discei
tul
partea
a
chentului slu, de a
son dada
(um spun
este de o
bue
Acest maniac
pune pe
Cea
cu
tie
si
in tirnu,
idede sale bizaie,
un
stiecon a
anodin
putin cornprometant
destul de
ulajator pentiu ca
sa
ci
in
lui
pentru
- Concuienta
ca sa se dea
pretului de cost Pen
aceasta se
sis
Leine, la specializare
la concen
Nici un muloc nu este
pentiu captai ea pieteloi
In
at
a ieftenirei
\,ederea
paciente
ae
de
in
aplicatiuni metodice Mai
cat
a
pieteloi
ma
actuale
se
acum in
se bizue
dc dneise
Standardizare,
ca
da
se
Nord unde au fost
acum pentiu co
cel putin au pus meitul nostiu de
n au
princupule
in
de
se
stnntrfice ale comertului, intai pe cu intloduce sistemul Dumping care

caracterului
definitiunea
Clemente] este
ceea ce se
ca
ansamb'u de
logia
afacen,
de
du
sau indirecte,
practica
in
mai scump decat
clasome masme tu
rumeze
caie au de scop
de scns de calculat stonogiafe ca industinle
ente dir
a
so
etc etc)
Clientul
maniac - In
tea psichologica
este
de specialisti
Balzac
asa ,La Mai
Nucingen a studiat
profun
cunoasteret sufletului
amencane
in
modul de prezentare a mo
duselor arta de a
mde etc Ca
de
de a
voi
te Nu tiebue
cale
ne facem iluzn Ef
de Dumping
o
nu este
de despgu-
bin
Pentru realizalea
a
introdus atat in mdustre cat in
ismul
Cambon ce este tallonsmul a ob
a compaia a reflecta, a cal
a
munca
www.dacoromanica.ro
aceasta este
necesara pentru
88
a taylonia o
mare poate
de
ou cat
dus la
Prima
casa
burs
unde sub impiesiunea

mome nr abatele
spune
rnoaitea celui drept, un
mertul de
corneitul
din martu de piobitate
acum mai sunt
tu
lui Ce7u Biroteau
punctul de edere al subiectului
diept
familia
Intre
Somettile
nume
societatile
'cum
din zi in 71 societatea
lovit de
nilot
capitalun ma fie din

du
rata unei intiepimden este mai
decat
vieti
cale intiec o
Cand reflectam asupla
se
sociale in
prindeule acum
de
vedem
de
comerciantulm
intie-
atat
ale cotaboiatouloi
ore
de
de astzi ale
a fi
speciahtate
de a lucra
de a face
ecaie,
de a
zile pennu a fi
fiuntea unei afacen, era newie ca
sunt opeie astepta
de
mare
conceptnie
locul
fie
cu
'Wen
de
locul
furiloi
anspou t,
de
tanfele
de pioductie
onditnle
pentru ca
de cost
mai maie dec
de
un
concurentul
pentiu a reu numai
de capacitate, nici
este
Lovitunle de acum. de alt

de
Nu
metodele
in ast
pi edomind, este punnta
desvoltarea afacenloi
cat esti
de
actuala
putin competent
o
despre conditule cue
putm scinpul
morale In care sa
cat
este
cu
la
se
t
ieusesti mai mult
de
astzi In literatura fiancezd
se
de ce o
vem clasicul
dat de Bil7ac s
comertul nostru,
in opera sa ,Grandem et
sunt
ce
Cesar Bnoteau
n au
cu
acel mic negustol paifumuii
Vedem
meseriasi
care
stare e falunent
ocupandu-se
comeitul
care
ca
sull,
se
ca
de ghete,
nicu o
Balzac
putut
a
total
ldsat la
redea,
pagnu cal e
se
mtamplaie, totul nefund diujat
toate
de comert, emotia lui
imbogrtiri
it
cand procu o
Cesai Bnoteau
ochne asupra
al
se iedeaono
vom
de
spune D loi nu
area
reda lui Bnoteau numai

ea dar diepturile de cale a fost
tie.
face o
spectacole sunt
la
nu ne pu
dv
impiedica de a aiata
Biro
teau c
o asemenea pur
trei
a stabili
in
om face-o
nu era
2) pentru a
cia in
comerciala,
a stabili
in
imui
ochire o
1) pen
breasla
care
pentru
o speciaatate
Breasla n egustorillor
exemple se
D Z urnica a
In luciarea
de
fetele de boer
supra istoricului comeiciului la
neguston
la 1678, Asian
vedem
i boen
Mihul
M ne
stefan
se
fata
Andronache
voi
Cermca ne
face comert Dragomir
Calugrul face co
se
e5te
Puna
nicul
inert intre 1482-1492 Apoi din
www.dacoromanica.ro
lui
Pi
Coste Tigara se
laschiva,
halache
In
specralitate
01
In portietul
numita
Constantm Pop,
Petcu,
se
de
lui
care
ucenrcia
era
cunoscut
de
din Sibiu
la toti
cate
orn
lui
pe pitul de
din
mention im
satul
Negustorul
jud Pi
a, aflat
din
Bucuresti',
Sf
ce
putul
al
comertul
eiau
sau
Muntenia
Iles
la sfirsutul secolulut
ni
pe
e
la
unoscutI sub denumn ea de
de a se stabili pe
Comerman
secolul
in
tunloi
inul
Socec, Stancu
ru fost
poi
erau nurniti neguston De atunci cet
icr a
cisl de co
ge tufet al
Compopulo, care deschile la 1839
pe
de
la
a fost
Athanisiu Tot supusi
Ion
la
ge Ion din
nu se putea
ciant
nu
mestesugul
am
din de
Tudotachu a fost
pe
lup in Tudoiache, caie
negustor in Bucuiesti
ce,
face one' a
bestet
doi
conti
de dot co
mod abusrv
sa tiansfoimit in
celoi
anul 1790 se adre

cuvintele
,
bei uhmtei
Handelsman
afia
negustonloi
ca
la inceputul
lui tiecut
Merchenus n
te, jupanul
decat
cesti
din
dela
Nlcolache
Mihaliche
nu
la boernasul eel
servit
pricepeie
cont
de
and ca
in/
Domn impie
de acum
de elino5tinte in tit, este un orn

se
din
caie nu
pentru ce su
a unei
el
neguston Compalatu lipsi de nu
si
face
negustoir
sohdantate
ea
lucrun
contiatatla
se
in nue9
Nasnegustonloi
tul imp al
comerciale
u caie
a
cart
de altn, decat de
au
negustorn
specrtlutatea
in tiecut sunt atatea Jam spune intr
a sa
veti vedea
de
lucrun de
at
suntem obositi de
e
luat pentru se
lurnu, putem
in care
Din cauza
chiai un
gisim in
lipseu de contiol, din cauia
de in
de azi
solidantate s au ecur in comert datom de
o
fice
nom
nostru, prin
confuzia
riches
oamem
I es
spune Claude
mes
um, dar
pot
biblioteci
foi
pentru ce
spue la toata
de a pi
o
suntem
de a forma ti
rile
ne dea elementele nece
prin ceasta
eneugie prin bratele
seama
suntem r_
nu se
prin mintea
www.dacoromanica.ro
decat
oameni
90
nu este
p pe care
de a da
in
ameninta
distrugerea,
tea exernmenteloi de
se face
un cult
ociala este
de a alta
se am
aur
pim
ca
fie,
se
de
sfatun negusto spune,
comeiciale etc
De
mainte de
se
ivnea
dai moravunle e
majoiitate a comerciantilol
ca se putea considera
gamzati
in
Da
mele
talentul,
aveau sindicate puternice d
munca, pievederea Acuna,
de sigul
co_
este arta
fost
at iti
necuiate
mtoitochiate
nu s
caie ajungi a desbraca pe
de sigur
o
de
printi o
pentiu
oapele
ciantiloi
s
fi
sociale sunt
numeste
Cu
taigueli
ba7i
te
Cat despie sentiin cl isa
in toati societatea
o mente morale
sociale,
lu
de
mt o bps de entu7i ism
o delasaie care
me din ce
ce
mai
intieba noi,
cu
eireio
Discouis
souids daca axa
mantulm s a cleplasat, daca
sul se discolcA,
a
in delu eneio
nu
se mt
este
mai simplu
tiagica
intia eteniul tiecut legule
comune ale
aboaiele
ra
fac, intocrnai ca
dmea
nostiu
In
pace%
acest pamant
din
bate joc sau se
mea
De altmintielea, tipul omulm

pe care
imite, care
imagmatia, este al spe_
eulantului bogat de milioanele
luate asupla miienel
sufeimte_
omenesti Insolenta cu
un iestam ant de
sic
noapte este numit
lu
este
liacul la
mai
respectuosi,
idete
nu
pieconizeaz
un
pieco_
creatmnea unei elite active

cartea lui Jean des Vignes
de astan
aud tipetele smisti e

spune In
deve
Multimea de niti
Tonul e dat ac
e un specta- tualmente de
antreneaspune un autm
col ignobil
tara
descompuneie
ale corpui iloi
o
Pentiu
le a
sufleteloi saimd sub
combmatie voibesc de sus dai
ai
dui
sau
reilitate
nu sunt
bide nu
stie anume
sunt
valeti
catastrofa
inca Tu
au mstalat In casele
nunle, mitiaheiele
tcut
stap
pe
murdaiesc
mistelioasele
de destructie, orgule
subtilul
din
tiebue
,Dinu P
in
rasul
al
Spenati
oa
politici,
fenomenul
de lene
ductiel, spun
dai aceste formule
nu
snabanda
do
tige
pe oamem
cassatisfacA egoismul,
formele cele mai unte

echile
ale sufletului,
care consolau sau idealizau
'iota,
consideiate ca
pul este un
nu tre-
bue
sine
tui
euste decat elemente
ucenicie
o
ieputatie
nu o putem
un
cUlune
pi
dai
decAt
ant de
de edunu se poate
decat
la
straturile adanci
acestui
ITIT I
ge
www.dacoromanica.ro
ARGUS
www.dacoromanica.ro
,ARGUS"
92
&
SOCIETATE IN NUME
25.000.000
BUNA-VESTIRE No 26
DAGE
I
I
PARTICIPATIE
ATELIER MECANIC LA MORENI
I
I
APARATELE CELE MAI MODERNE

PENTRU
ORICE SISTEM
ORICE TEREN
I
I
ORICE
I
I
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
93
SOCIETATEA ROMN DE AUTOMOBILE
C UNITE
- Capital
de comert - Desvoltarea
ireprinderez - Sztuatia financial de
sedm
sale
de automobile
Consiliul de Admmistratie
Romania a fost aproape necunosPrincipele G V BIBESCU,

cut in Romania pana in anul 1907, dinte
cand decedatul Leon Leornda impreuDr I COSTINESCU,
Mitica Darvan, Ninel
na
dinte
alit sportsmarn romani infunteaza C LEONIDR
ING PENESCU
&
in
Erma
cietate
comandita pentru
de automobile
a^cesoni,
&
KERTSCH,
Consibul de administrape al socie-
sediul tat% se compune din
Bucuresti
Inceputul facut de firma Leonida
,
intreprmderei,
1911 un numar de capitafnmte

Inginer Quantescu
Ion Protopopescu,
altn sa puna bazele
Ro-
cu un capital de
mane de
000 lei
D D Bragadiru,
Ed de
de 11
M Berceanu
Ing N
Ana I G Duca
Gr
D
Ing
Urmand exemplul acesteia
ma, firma Leonida & Co, se trans-
ea in 1911 in sometate anoObiectul de comert

nuna, cu
capital de 1 500 000 lei
Rceste doua
societati pentru
obiect,
Societatea are
de automobile
de automobile au
Efortunle societatii au lost
cand
separat pana
rand in sensul de a
1918 la
a
am tate in
de automobile
da
acbelor intreprinden simdare
cesorn un
aspect senos
Fuzaunea
in 1919 du- astfel ca acest
sa fie scos
pa mtoarcerea
celor doua fame de sub influenta negustonlor de
cane
la Bucuresti
acest scop societatea a
Noua
s a constituit sub o In
lrgire cat
mare a campului
firma
de
ei de activitate,
la maximum
& Co
cifra de afacen,
a
reduce
schimb
mrfunlor la
capital social de
000 lei, demmum de profit
Pentru realizarea acestui
sa dat
capital a fost repartizat
de
intreprniderei o
000
la purtator,
valoare tur,
cat chentul gseste tot
de lei 500
pe
www.dacoromanica.ro
scimma sau
ARGUS
tin de care are nevow, toate acceso
nile
dependente de
atehere, fabrici
Societatea poseda
mat
de locomotrune,
cest
multe garaw elegante confortabite
sport de la
necesar
celor mai moderne
sau carosenei, pana la ochelaa
sportsmanului
din stramatate
Garajele soc din sos, Jianu, stint
De asemenea, propnetarul automoce se cudintre cele

poate
masina lui
Pentru a ilustra
putern
proprule garaje ale societatn,
spune ca renumitul garaj Saint
bilultu
amenajate
puncte dier de la Paris, este
jumatate
ale capitalei, dupa
cuvant al
de mare, ca
soc, din
technicei moderne, se poate aproviJianu
ziona
ulei, la depoziale chentilor
societatIt
tele societatii
in fine isi poate
adapostite
aceste garaw
para
instalate
sabile
de
in atelierele acesteia, praveghiate
conditium technice irepro- sonal special expenmentat,
un per-
asigurate in potnva riscunlor in-
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
cendmlui Atekerele mecanice ale
cietatn, foarte bine utilate ocupa un

de 15 000 m , din care
6000 m p,
forta motnce
lucraton Ele
schimb
a fi
grandloas, pentru marele

200-250
tot conforM speon-ce piese de tunsm care
cial trasunlor man
moderne
natate
Se fabnca
FR
masma
LLD
de 12 hp
fabricati in atelierele
pe piatanoascietatii, sunt
tra sub denumirea de Leonida Auto
cele mai
concurand in calitate
renumite produse similare
mulaton cat
telor
categone
In
de
pentru
aceasta directie, cat ma
putin tributara
Acumu
C IDILL4C
Dispune de 110
confectionacomplectarea
rea acestor atehere, socretatea a infun-
tat o
Astfel are
tipur d2
cele necesare
poster, telegrafulu
mici
Renauld de 6
10
Pretunle acestor automobile variaz
astazi intre 750 000 180 000 lei
Accesorule
In
de
ce
soni, S R
Leonida & Co
rite, si-a asigurat reprezentanta

din cele mai renumite
Europa
magnetouri, bougiun
Este repieeste vanzarea de automobile zentanta de Automobile
Bosch din
Prezinta
depozitele ei un mare gardt
de masini de la
mai
De asemenea
pentru farun
scumpe pdna la cele
huloane
alte accesoni secungilor mai modeste
dare de automobile societatea
are
msa fie scump2 fie
asigurata reprezentanta celor mai bure
tine societatea
case din strainatate
celor mat bune ireprosabile
mai mare depozit
Soc poseda
marci din
de accesoni din tara
Automobilele
Principalul
de comert al
www.dacoromanica.ro
96
Situatia
treprinden romanesti
explica situatia ei
pe plata
Cate-va care extrase din btlanturile
a deverut fumizorul
acestei societati
ultunii am dup important de
accesorn ppentru
rasbot arata ectivitatea
desvoltarea ei serloasa
Rstfel,
1920, valoarea marfunlor
comphmentare
vandute a ridicat
34,370,727 lei
Societatea
are sediul in calea
In 1921 la 26,282,690 let
marele
tonei 53 unde se
In 1922 la
684,063 lei
de automobile
elegantul sau
In 1923 la 59 442,629 lei
accesoni
Serviciul technic, arata in 1920,
sucursale
urmalocalitati
1923 reparain 1922, lei 5,929 522
Rlexandna Buzau, Bacau
tiuni in valoare de let 11 411 833
Brasov, Craiova, Cluj Chisinau Ora-
in valoare de
Beneficn
682551
In 1920 benenciut
a fost de lei 640248 In 1922, beneficiul net a fost de lei 3 628 197
1923 a fost de
915 lei
Cifra de afacen in 1920 a fost de
lei, in 1922 a fost
circa 46
de aprox 65
,
nulioane
1923, cifra de afacen a spont pAn la
106 imlioane lei
care dovedesc desvoltarea
Mare
Sibiu
Teml5oara
T -Magurele
Poseda garaje
moderne,
fortabile in str I C Bratianu, str
Luterana,
Jianu din capitila
mecanice sunt situate
in
Jianu No 16-18
Societatea nu este mscnsa in cota
Bucuresti
bursei Capitalul
grevate de nici
tisfkatoare a acestei importante in- sau
www.dacoromanica.ro
in
activul
sunt
fel de imprumut
tara sau shatnatate
97
MOMENTE CULMINANTE
PENTRU
$1
LONDRA
Pain Aprthe-Mai 1921 s au fixat,
sensul dispoziturillor tmtatului de
sumele ce Germania avea
plant
total aliattlor
de
creanta speciala a B-elgtei, in
GENEVA
fe', dela inceput, lichidarea capitolulut
despre reparatunt din tratatul de pace
se
care cele
de
modalitatea de a
a
precum
Aranjamentul dela Londra

din 1921
cat vom
spune , vom
grave
total.e,
o parte vointa
once pret o reducere
din
vingerea ca invinsul era decis sa se

dela indephnirea obligatium-
Cntica formulata impotnva pace! de

Versailles
fie
regulaca,
primul moment ment de
trecutului, un compt
publica germana a considerat scurt precis
revenirea la stadela Londra pende pace, fusese
un proect
plata reparatunilor,
de regument, se adevena
au semnat avand
de a
pe tema reparatunilor
in alte amanunte,
moratorille
Rezistenta Germa
pe Rhin in totalul anuitatilor,

echitarea pnn bonuri
in foarte
vreme,
ca Franta, principala
sa
nepubinta
se
in comptul
chiar cele
Dar
polibca de
Germania nu putea sau au

Francezu, fat de
nu vroia sa plateascd, rezultatui era
mania, n a dus la rezultate
Aude vedere al realiza- gust 1922
din
incetat on-ce
francez
-nlor pentru
plat in numerar s au
numai
pare a fost proacelea
care
se
dupa
secretaruin mod
de Stat, dr Schroder, publicate in
gerPo Liza
a
, Manchester Guardian Commercial (28
descoperute au va-
man
Mai
Sept 922) dela
lie 1922 Germania ar
miharde 692
, mroi
1922
apropiata a marcei harbe
ce era totusi, sub cota anuitatilor
de a
Wirth, in fata
luatela
a
financiare
termen,
din cele opt interne, cere de data
an, capacrtatea de
ale
de ratele
nil de
scubrea
simtitor
reduse din enuitatea
de rea
sau de tainice incura.lung,
moratonu
aceasta crestea
Iranla
1924
Londra
In
de
cere
Mm 1922,
de
an,
ceea-ce
re
in chip larg,
tota'e dela 3 la 2
170
din aceste
numerar
Ceva
numal 720 mil

de
Divergenta anglo-franceza
criza aliatilor
In
Comisiumt reparatumlor
deosebiree punctelor
vedere
atitudinea
englez, cu
anulin
semau se admite Germania
armatelor de ocupa-
se acceituiazd,
care a
sa se vorbeasca
7
www.dacoromanica.ro
98
la
care, dupa
delegatului englez in acea
ris
Bradbury, coincidand dela un
sir
Cele
comunicate ofctak, curteexprimau doua
timp cu manifestarile pro-germane, in
dar
vremee
de pace, puncte de vedere deosebite
de
publicistulln englez Maynard Keyofietailttatea franPentru Anglia, esentialul era
se
nes, opima ca
au sfarsit
schimbulua german,
vedea in neina GermaGermaniet o cat
deplinirea
despre , criza
spre
aplanata
germana care agrava
schmib
mediatiunea Belgiea, englez, un moment
scadentei
de
era dobanurteresul simplu
a
1923 direa sumelor cuvenite drept reparaprin
dintre cet
spre
acopen o parte din
Law
premien,
de
jertfe
rea
Londra
aplicarea sanctundor -Repercusiunile

din Ruhr
Franta
de vedere
guvernulut
o alta
clusiv competent instituit de tratatul

Versailles este Comisiunea speaccepte ideaceasta a trebuit
insarcineze un comitet ad-hoc
de
studierea problemei
La 9
1924 cele
rapoarte ale expertilor denumite
precomismnilor speciale
es
,ga- de
productive , a ramas
constatand
neindeplintrea obligatiunilor din parGermantei a justificat pentru Frandadeau dreptul

tratatului de Versalilles
Kenna - ambit amencani sfarsitul lus Innuane, trupele
franco-belgiene,
adeziunea tacita a au fost prezentate spre exammare
german spre
a
gaol productiv
Concluzule expertilor restabiPnmele
prin
de
de
de
dezorganizarea productiunai
Berlin, se
in intreaga
contmentala Ridicarea
se obconcomitent
piavertiginoasa a
germane
imediat
bine
pe urma acestui
Cehoslova
Industrie
cia, a
indisparitia mosemnate beneficit
din
mentana a
Ruhr
, Btlia
Ruhr dintre
de
Germania, cum
a spus
sugestiv
in
lesc armonia mteraliat
Primul raport Dawes se ocupa de

moloacele pentru echilibrarea budgetulut Germaniei, cum
de masunle
potrivite pentru
izarea monedei
germane, al domlea, Mac Kenna este
privitor
evaluarea
germane evadate
la mijloacele potnvite penk face s
in German a
In. rezumat, rapoartele expertilor
pentru
propunand o sene de
refacerea
a Genprintr un imprumut
concomitent cu echilibrarea bud-
german, a dominat scena evenimentereducerea

1923 nrea sarcinelor fiscale
europene in tot decursul
stremi
Recursul la
politici
sfarsitul
de
al,
ge
din
concluna
spo-
la limita
invingatoare,
platite Dupa un
unei pentru inceputul refacerti,
cailor ferate
pot
vendurile
germane reorganizate,.
monopolul alcoolului
americana - lansata
finale
impozitele
constitutt exclu1922 zaharulut vor constitul prancipalele
siv din
noui,
totul
politicet, pentru
a rea- isvoare de
destinate reparaGermaniet
ea
a spune
sau nu vrea sa plateasca, Comisiamea reparattunilor a
nu
opinia
Cum unanimitate
organul ex- poartele expertilor
www.dacoromanica.ro
ra-
primul pas pentru

rea divergentei analo-franceza,
era
chestia
francez, d Poincare, ceea ce nu pupremien englezi

le generale franceze au
prezidat de d Macdo- cidat
preocuparile
pe tusera
nald obtinea din partea premierului trezite de planul experttlor
Acordurile dela Londra : cel

rat de pace"
Cu noul guvern
tratat cu
mania,
Frantei,
semneze
la Ver-
sailles a semnat de data aceasta de

de d Hernot, a
desbatera contradicParis sub cele mat buna-voie
intre Londra
semnatura
pe acord
bure auspica Prmia confennta inter- toni
ahata, convocata
accepta
discuta
Londra spre a a
angajamentul moral
plineascd
cat
a convent la oare-care E de
jament odata
reducere a sarcinelor germane,
consimtit
a
zultau din
plan, a inchetat
tr un acord general
doua parte a
de'a
dra s a desfsurat dupa invitarea
care,
la
ea trebuia
inde-
puternic acest angaasentimentul liber

fireasca
obligatie de a
cum trebue la
increderea ce
a aratat
de catre fostii
dupa ce avudea sesera atatea motive de
Desigur concurenta de ordin ecodifentele putert partici-
au fost momentele cele

interesante dela pacea generala
Germania au fost bine
li-s dat
sa
nomic
pante
acordul dela Londra va continua,
firesc, dar
ea
ce nu va agravat
votor de pasiunea
li-se
adica s a
po'aica
de
inveninau
intreaga atmosfera europeana Rstfel,
o conferinla cu adevarat
intre State suverane, pe cand la Ver- expertu
oamem straim posa semneze hticei, vor
contribuit efechv
discute
opera de restaurare pacificare eurofara
Doua dificulttt preau
vor
peana
prima,
vota insuccesul conferintei
de evacuarea Ruhr-uhu
a se putea restabili unitatea economica a Germaniet adoua imprumutul

garantare
international de a
lipsa
Germanil,
psihologie politica, vromu sa
de
adeziunea la planul experti-
la
- ceeace in fond
amestec al banchenlor
condus
Dar
Dup hchidarea
pace prin dezarmare
Odat hmpezit atmosfera de reparaLondra, se

acordul
incredere
departe
la realizarea
din pactul
care
acum
sese litera
despre strvechea
E
a
universale asiguratd
zarmarea genera a
care art 8 din
nationali
au
lucrarile
tat intre
a fost
in once
facem
cat
de Germania,
de neagresmne sau al tratanu
ca prefata dezarsimtitor
suc- telor de
dela Londra
mlaturate prin bunapartile spre pact a prevazut-o printrun text desaratata din
final
a se
tul de elastic
prevazdtor
Succesul acesta a fost subliniat prin
englez, Macdonald,
Mac- dincios idealunlor socia'iste, s a gracuvantan istonce rostite de
dr Marx in
donald, Hernot
bit
faca
pasul urmtor menit
celor
state principal
complecteze, la Geneva
aduresate
narea a cincea. a Societta
In rezumat, acordul dela Londra, pe tutor, opera savarsita la Londra
chestia
a fost denumit Imprejurarea
se concel
tratat
de pace
ultimele
un
de stanga, prezidat de d Hernot
Atenuarea pasiunilor pohtice era
foarte favorabil piapasiunea
Este incontestabil
nunlor de dezarmare
tei polifice pe tema
intram in amnunte
a- Nu-i
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ,ARGUS"
100
Sfortrile pentru dezarmare
- fapt care a justificat din
dezar-
numai ca
tratatele pacii partea altor guveme hotararea de a

generale, dezarmarea
a
da o deosebrte atentiune
8 din pact stabtka cadrul general
a Societatu Nahunilor
pentru invingaton, dupa prealabile
sa mtram
amenunte, vom
siguranta
desfasurarea extraordinara de
A
din 1922 a
ta'ent
celor
maufestase o
f ecare expunand
dmaintea
oarecare pentru art 8 din pact
de vedere perfect justificet al
invitase Consikul, prmtro rezoluce repreztnta,
sa
masurile necesare intru
insufletiti de
nobila
de
alizarea dezarmani
pace
pusa astfel in discutia Teza englez
cea francez
Consiliu'ui a
dinaintea Aduprivinta
patra din 1923, sub forma
de ajutor mutual dintre
Macdonald, in numele Angbei insude pact de garantie asupra
adapostul
se
dupa propunerea
gsit argumente convangainarmrilor

tuturor guvernelor din Statele membre
fost admirabil secondat de
SN
inspirata a
Parmoor
In u'timul an
raspunsunle
In rezumat,
jundica a
ferite'or
asupra proelulut au Ststelor,
dintre
inceput sa soseasca la secretanatut geoncat ar fi de tare
s
vale
preaabil al toare impotriva
decis sa se ceara
neral, aducand o anfinitate de obiec- de des proclamat, ramane o simpla

observattunt
sugestiunt asupra poveste atata timp cat
formutual privit
lurmna
telor militare
egemonia
din art 8
fata de
Observatiunile engleze asupra Dar expenenta istorica Frantel

pactului de garantie
les
urma
dela 1914, a
gsit argumente
mat conVingatoare
e dove&
este o arnposibibtate
ca
in special asupra
putea
un
act
pur
simplu ca un
din partea celor
ceput pentru realizarea art 8 suge- de smucidere
de pace darand difente formule complamentaie de
printr o dezarmare
locul
colechve
mutuale ca sar
garantu,
discretia dumandor pacu
spre
sa msoteasca
vorbi
Despre dezermare nu se
mare
ea este , generala
senos decat
Importanta
a cincea
rezolutia
recunostea
raspunsuri, cel
Dintre
portant a fost acela al
care
dela Geneva
In asemenea
Londra
cincea
al
de hotararea
de a obtine un
din 1922
ofensiv o crim deter-
mmarea agresorulm
proectul de garantie intocIn

a
Nabutulor a fost mit considernd razbowl ofensiv ca
curiontate o , crima internationala ar putea

pas spre viatoarea
publica mondiala
armatele puternice
aparea
atat zarmare
ofensive, intretinute de
senzational
prenuerul
cheltwala
State ar
enuntase ca va merge personal
din
cand
ofena Geneva, spre a sustine
de
vedere
in
interzis, conform d
art 8 din sty
ar trebui sa
pact,
premieusteptata
de
franoez
Cei
brbati conducaton in
chiar
,.astfel sa sustma la
doua puncte de vedere ce se
se astepte la
Deternunarea agresoruhu
marea
mijloacelor de
rasboi
www.dacoromanica.ro
cazul isbucmni
sta-
difacultate
genere
face foarte grea,
stabilirea
Dificultatea
formula
practicd,
agresor
insd,
e intre popoare cu
Dar
ras-
pasnica,
pe cale de
este posinecesara Formula amepe

ricana, acceptata de Hernot
a fost transata
pact privitoare la
isbucnt
de
de
pe cale de
a concretizata in
r
flictelor
stabileste ca va
socot t
Supnmarea conflictelor
vinovat de
rasboiului Statul care, la caz de conflict
sire, pentru a asigura armonia
ar
o copilane
aserefuza sa prtmerca arb
sau,
conflicte isbuenesc
in
dupa
arbimtre soti de
va retuza
se
acestet
tutu
- cum nar mai
pas spre dezarmare
obligator,
propusa foarte
aproapo
Englezi,
pro- mm malt un deziderat pacific decat
mutuala, s a awns o ob icat
prec
ectulut de
la protoco ul
obligator
de aprec ere
ca on-ce
pnn extmderea cuprinsulut initial sa fie inlaturata vom
am
pactulut Societdtil Nat under
mm spus, asupra
preIntr adevr, art 13 din pact nu precise,
rezultand din art 12
consta in dadecat
facultativ,
partilor de a nu
posibilitatea
prtile in conflict
dupa decat dupa trecerca unor anumite terrecurga sau
la
aprecierea
- sau la mene de linistire de gandire
tret luni
procedure de
a
sau
ut Pana la
S
,
dupa
aceste rezultate fiEste drept
din redacta- tinerea
rea art. 12 al
xate ca punct de reper

rezulta o
libertat de a declara
ligatte precisa pentru State'e-membre
de
drept termene,
in conflict
de a nu recurge la mai
un rastimp
trecerea unor
care sa se poata
termene
numat sub con- rosti a
sau
ditiunea
formelor de re- pentnt
cand
soco
curs la mi)loacele de
cerc,tarea d
arbitrajul
fost el
oercetarea impade una
de
ciuitoare a
Se
ca
fund un
toate
yudecatorese de aplanare
rarea arbitrald insemneaza
reia partde trebue s
supuna,
indiferent daca le convine sau
tararee
a fost, este va ft totforta
obliqatorte isvoraste
mentul prealabil al
care,
ceracterul, au prima sa se supuna
arbitrilor
deci au luat
dele inceput
de a execute hotrarea,
ar
ea
Dimpotrivd, recursul
procedura de
sa se
a vedea
de pacificare
ccnstatam ca el ar
fi de
de recurs
ratta de rsbo
care decla-
ui
ca
nesocotirea obli-
sa
tiumlor
Societatea
de
cararter
ne
al organismq w pacific dela Genova

dea
apoi
rece al Senatulu amencan

n a avut
Consiliulut nu are ace- Societatea Nat
impied ca rasbotul in mod
consecinte Partile rman hbere put de
nu recomandatiundor
desavarsire
de
ele au
prin care
Stat
tormu'ete de Consdiu, care
o valoare
dupa cum 151 urmresè rea izarea dreptunlor,
au fost date
punlor sa t
sa'e, prin
Sar
unammitatea
Natimulor
din Con tiune

15)
ca valoarea dispodin pact (art 12) este
gur
nevoe
fost
www.dacoromanica.ro
sn
forta
os
a emenoa
prea
fata
102
mijloacele reale de care
In strict
dezarmarea
prin
arbitraj
obligator
s au mulproectul pactului
aceea,
garantie
ofensiv drept
sus, adica rastimpul necesar par- crima anternetionala, s a transformat
1924 dala Geneva
in conflict, infierbantate ca sa dupa
obligator
savarseasca din prima
nesoco- intr un protocol de
tumit sa
de pacificare
expus
de gandire, pe
proclama
pe vutor
care
tinta de a
La Geneva, in
in
cazuritc,
judecata arbitrala
introductiva la dezarma-
recursul
rasboatelor
reluata sub forma pactulut de garan- re,Caorbitrajul obligator ni-se pare o

care considera drept , crima
institute internationala caci
nationa'a
ofensiv am vazut
f
interns,
incetand
aim a ajuns la formu'a.
mai servi
vntor drept cale sigura
obligator
pentru realizarea scopunlor
State,
nu vor
avea
Dela arbitrajul facultativ la cel interes,
ca in trecut, de a face militaobligator
rism
intretmerea unor forte
ofensiv
Daca
daca
o crim mate
Intr
va fi pe vutor
primata prin sanctunile prevazute
pact (art 16)
s ar da
rol
larg arbdrajulut
facultativ, obligator
Tratate permanente
rant
din
arbitraj
servi
nere este
armata este scutut

dar
timp
ca instrument de expan-
afar Daca
in
primejcha externa
State dispare
ea nevoia
de intretineree
puternice aparan
natona e Implicit, deci, rezult
gator intre State au existat

de 1914, dupa cum exista
ustazi
sub forma de contracte in cate doui inutilitatea manlor armate ca instru-
putea
De ce
o forma colectiva mente de expensiune
dezarmarea
De
o neceasemenea tratate
cadrul Societatil
fireasca
logica
a scasupunand la
oblifmanciara
gator,
unor organe dinainte cons- pa Statele de imensa
intretneru armatelor
pa
pe
toote conde jertfa celor mai frumosi
at
flictele
Ce s ar
tineretei energiel
acesta simplu dar
de
Ca ideal pacifist
umanitarist
nu
decat o conditiune adenunea
ceva mat
Statelor membre Societatea Natuni- se poate
Trecerea dela arbitrajul

ob'agator permanent sau pe
termen, este foarte
dac
Statele convin la obligativitatea
a
recurge la judecata arbitrala
conflictele ce
ivi,
printre semnatarl
fara sa intram in
Curti permanente de justitle
ca Rduvom
narea cmcia ajuns
adoptarea
protocol de arbitraj obkgator general,
toate chestumile
exceptia
celor prevazute in al VIII art 15 din
pact, care se refera la
veranitti interne sau compet nta

clusiva a Statelor
pe care
Consawl
dar
)
In realitatea viefii
arbitrajul prezint
dificultAti
Realitatea
a vietai ne arata
visurile
Geneva, din 1914,
sunt inca
de realizare
sa gasim judecatorit
bine pregatiti, edevaratt supra-oa

can,
calea arbitrajului, sa
poeta
dreptatea intre
impacand revendicarile,
sau interesele
de variate
de deosebite
mai ales de opuse
intre ele
Caci dreptatea d ntr o parte apare
cealalta
in
procese'e dintre
ramane
la o
o parte
care aproape totdeauna
evclustid a
se crede nedreptatita tot
t cu
atat
mu't in procesele
sa recomande vre-o tionale
State aceasta va fi
gula
www.dacoromanica.ro
103
Sentinta judiciara intre simphi indivizi este investita

formula executorie aplicarea garantata
forta
a
Cine va asigura autoritatea identica sentintelor arbitrale cLn
tre State,
toate
ce se
Geneva
noastem ca protocolul
va insemna, alaturi de
chiar
acordul dela Londra, in
nulut expertilor un al domlea moEuropei
ment istoric in
a
lumei
1924, prin cele

de a Londra
Geneva, s a inscris
de se va
in
finitiv in astoria omenirit
pentru
se pune chestiunea
totdeauna Londra prin sfortarea
State
State le
mai
cele puternice cisiva de pacificare
refacere a
primi
renunte la libertatea ropei, Geneva prin cea mai
absoluta in afara, la suveranitatea
incercare de a starpi
spre a se lega pentru din viata internationala ai
totdeauna,
un arbitraj obligator,
succes, momentan nu trebue sa
respectul unor hotarart arbitrale in reze
un cas
de
multiolele
paca umversale
vitale ce le pot
teresa
pe care le
primul moment entusiasmul
istoria pana astazi, pentru
paca unaversale
ul dela Geneva a fost
dela
16 State
anume
Belgia, Geneva
seriBiaziha Bulgaria Cehoslovacia Chice s a facut vreodata
ca atare
Dar chiar dificultatea aceasta
le Estonia
Grecia
Lettonia
Paraguay, Polonia Portugalia Regatut Sarbo-Croato

Spania
Uruguay s au grabit sa adere la actul
istoric intocmit la Geneva
schimAnglia
Dar alegerile
de guvern au temperat, deodata,
ea va constitut o pagina nestears in

omeniril
entusidsmul general
BRAN
cabinet englez a cerut rgaz

spre a studia mat serios mainte de
ratificare,
bligator
chestiunea
1924
Roma,
obtinut ca in
consecinta a
din Decembrie
pe ecurn ca
insemneazd inlaturarea
de
obligator de
ce va avea drept
catre
State
SOCIETATE IN
caderea lut
fala de cele-
ANUL
1869
DE
TABACABIE,
CIVILA,
UNA
SFCTIE SPECIALA
DE BOCSURI
Totusi la Geneva s a
un act de valoare
GALATI
sar desfasura chestiunea

indiferent de soarta
erbitrajului obligator trebue sa recuin
CITITI ZILNIC
COLECTIV
IN
CASA
Natiunilor sa scoata de pe ordinea

de zi discutia
dela Geneva Amanarea aceasta
provocata de un Stat de amportanta
de deliintr o chesttune
cata in care numal entuslasmul
mulw moment poate realiza ceva concret nu-i, evident,
bun augur Ea
msemna
chiar se
de
OBS
STRADA LIB ERTTEI, 8
ARGUS
APARE iN 6, 8
535
ZIAR COTIDIAN
PAGINI
www.dacoromanica.ro
104
SOCI ETAT EA
FORAJ LEMOINE"
in Ibmi
luerai
sondi
In
a fond
un
(Internation
it
pe
stint pl
puntru
di
sondi
tri
CO
hicrardor
It
compluet
societ
icest
20%)
inst
it
conti
Rot
h.
conti
Ituncu Soc
sonda
di
fost mont ita
tot
Soc
pit
Lonomi
Soc
to
de
de Rotary"
moth
md
fr
emomi
"it
po
,Columln t
Soc
sa
ardor
or
110 000 000,

du
in
echu
uprindut
loci
rs,
ti
du
tate
Mod'
nostri, pot
in
dupa
icestei
et lu
continu
loduni
troldi
din
isca
t t
prmde
nu
catre Soc
ita
ntru
emit
o
e
tot
Soc
sonda
punk cele
motor co
12
It
Liuge,
da
Din
6
e
12
de P
ste 12
dreptul
Inern
tpit
'
a facut
COO 000
sarei)
1922
sunt
sonde
acel
or
tari
ri
du
la
,p
fact"
infirm
www.dacoromanica.ro
contr
0I
www.dacoromanica.ro
106
PETROL-BLOCK
SOCIETATE ANONIMA ROMNA
LEI 600
000
-5, Strada N
DE PETROL BRUT LA.
EXPLOATRI
BORDEN!,
RUNCU, etc.
I
BUCURE5TI,
I
VANZARE
DE PETROL
I
DERIVATE
EXPEDITIUNI
TANK-STEAMERS
ADRESA TELEGRAFICA PETROBLOCK

TELEFON
66,
www.dacoromanica.ro
72, 29
58
107
SAREA MARINA
DE EUGENIU N GIURGEA
este unul dintre condimentele cele
a animalelor de
mentatiunea
de mult
deoarece
de sare lucru care
altor
preocupe cat se
vedere
Dar pe
In all
importante
Exploatarea
trebue dar
ne
suntem din acest punct de
subsolul nostru se
imense
din
Regat trebue
se
Tn alte provincli cum este Basarabia

cu Marea
Dobrogea
din
mai mare parte a

mal tinem
de limanuri
s
cantitati foarte mari de sare

despre aceste exploatatiuni din
vom
ne
date din
precum
din publicatiunea Lacurile Sa
rate din Sudul Basarabiel de T Porucic Bucureati 1924
pe cele din
Anuarele Statistice ale
pe
diverse
particulare ce se vor
indica In text
mare
Lacunle Srate
tipul
toati
multe
im
geologicA -
de
o foarte
s'au
mat in
eu ceste
geologilor
N Soicolv, nu
Pontice,
timpn
Negre Apele
main,
mare
a
umle se formate, s'a
port
stint destul de
constrtue
cea
anu
enor-
sub
ba5a- se
Egee pria
de
Numele
stint
Budachi,
mul
Cunduc
Forma lot este

sau
cele
cea
iwue
idle din
alte
cleasemeni
sunt
In
Mediteraumplut
pe
al Maier
toTte
de
ea
hpul
tip,
al
Caspica din
a
au nvht
welea, ie
cu
de apa,
dccat
cul
mult sau
sunt
M
vechl se
(Innen,
for-
al
ielor
de apus zise
de
pot
dem, I
con
en
www.dacoromanica.ro
108
- Ou
Extragerea
tmnea apet devme mai

asemenea lac este
formatmnea geologick
za evaporatiumi puternice
de
se
ce mai mult,
tea de
Da-
eonatunci
concentreaz
sohr, apa aces- apele

tree
ce
sare apele lqcului In
cantita- cnd
devine din
ce
de obtinut pe cale
nu
cu
lacul, atunm concentialea se face

mfiltrarea
cial In tot cazul pentru diferitelacmi

de sare prezm- despaite
obicei lacurile
aceasta
impiejurare
some este mai mare
din
ea stA.
pe de o paite eu
din
apelor acelui
pe de
lacul a
alta
faptul,
sau pe
se depune de la sine pe
Pe
cantitatea ei este
paite,
ct
lac can- foirte
dulce, ce se vais, ei se
titatea de
apieciabil mai
este mai
att
in
Compozifia
numai
pin"
se
saiea
MMFTP
Sarea proprm zis
(T
alte
sunt
cu dnsa.
chnnice
mineralogice
Lacurile Srate din Basarabia, 1924 )
zisA,
Transparent!
sau alb!
II
(1
K (1 3 II
20
It 20
(ele mai adese galbena
2
2
10
H 20
Mg 7
Mir
u
n
K2
k2
17
18
k2
20
2
2
(
Mg
20
11 20
20
21120
20
k2
it
Toate aceste
la 25 sau 26
se
de
Transparenta sau alba.
condiferit
Beaumne, a apet lacului se
aceasta merge pn
28 grade, atunci
cale ne
www.dacoromanica.ro
pe
RRGUS
de
concentiatiunea
mdustual In caz
economic
eNapoiale atunci se
iale mai
lacurilor
meige mai depaite
fenomenul de depu-
propuu zise
exploatarea
Basaiabiei
se poate de mail att
Porucic, situadup lucrarea d
acestoi lunanun de apit dulce srat
fi mmatoarea,
Clei,
de V
iaina anulm 1918-1919,
cnd apele
foaite
Majontatea din
SUPRAATA
VOLUMUL
Lacun
a)
1089
b)
10314
c)
d)
e)
1400
000
000
000
5-1
)
71
f)
ilpuh
g)
11 802 000
41 802 000
100 000 000
400 000 000
)-1 )
3-2
0
1000W
2 Lacun sArate
k)
000
O 3-I
000
n)
o)
q)
000
000
Buinis
9
Tot
it
9 200
40 270
140 270 1 7j1 1
000
3-1
----
---
--- 1-- --
10
17
-- - 8-6
- -
pun
ocupd o
sumafat
daca ele
ar exploatate, mcl
sistematica, mci prin
de sare, ar
ar
mne
de
itate
o
Basarabia Cu toate
nu se petrece astfel,
din fericue
este orba de lacmile srate exploatatiunea
s'a facut
mod
se face
de
cele mai mate
totul rudimentar Nu em fcute
mod sistematizat
basinude
In miele
cum este de pild, pe gnarginea la
pe tnnpul
calde ale verei evaporatnmea fund
foarte
ea
se depune de
sine
astfel
locuiton
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
110
s ar
exploatatiuni
de
nu s
putea face dect
unele
ale
anume
apele sunt
evapolatiunea
pioduce mar
mult
imediat
efect
de
pentru
s'ar putea face
nas
paatea sa de nord, unde
cteva exploatatium,
pioduceau mai mult de
de producfaptului,
alte
se mai
tiune, pe
vechi. aceste
cue a piovenit
mar
din niste isvoare

asezate pe fundul
pescuitul acestor
lacmi tiebue de menIn ceea ce
chefalul este acela care
tionat,
dmtre pesti,
exploatat
'oarecale
depozitul
care se
La
cum este de
depune,
care se exploateazA poate
caii.
cale este
la 10 sau 15 cm La
este lacul
mai mare
acest stiat de sare, care se depune
de
mvaziunea
de
pun
de 3-7
poiatiune, nu este mai
Astfel de deponte se
mai
deosebire
acea
de satul Zolocaii
laculm, care
In
la
Budachi,
la acest hc
aceste
din
regium un
de
care confine
care se poate utiliza la
destmate
combaterea sciofulozer,
etc
nu se
comph
de sare, din ele pentin motivul,
apioape de iegiunea mundabilA a
apele acestui
timpub cnd ele vin mari
aceste
apa
mai mult dulce,
se usuce o maie
evapoiatiunea neputnd
de puternicA,
parte din masa de
se poate depune
mod continun
la
determinate, de oarece
nu este
Exploatarea
ne (a 10 000 kg vagonul) Mai
1878 guvernul ins a
Din
ce s'a cunoscut edea
atentiune
lacmile Basara- tat
atunci
chiar de pe timpul
au
evapoal
ratiunu de a ice in unele
put a face apioape aceeasi
care se
cari
ce
apelor mai
In ceeace
pe o
In timpul' dommatiunn iusesti

o regiune
la
caie ea
supiaveghelea
genere
de sa-
extiactiune
paiticulair, eau
de
vindeau
relativ
Cu
ale guveinului rus, sarAinle din Basaiabia nu

putut impune
piodus, taigmilm
insesti, din
concmentu produselor similare ce proveneau
aceste
cunlor
ca
date
stat
hre, se
anul 1826,
cantitate
pentru
la
pentru
Am
a
600
www.dacoromanica.ro
sai ate
Kerson
statisticele
difentele
de
gubernule
din
am
la 1922
1900
toate
obtmut
Basambiei,
cifie
timpul ievolupe de alta micso-
din 1918,
mnel de
Cantittile de sare exploatate cauza
a lipsei de capital
TONE
TONE
ANII
1900
1901
1902
835 1911
439 1912
1 238 1913
1903
1914
1904
1905
1906
1907
1908
1909
014 1915
5 909 1916
214 1917
209 1918
6 4o8 1919
614
7
Deranjarnentele
s'an produs din cauza schimbrei

1918
radicale de regim
au adus
foarte
a
Basarabiel,
puteau
lase neschimbate
Nu s a
095
Nu s a exploatat
1920
164
1921
4 100
de
sese din
1915, precum
Cifiele din acest tablou ne ara1918 an
exploa- tie
eantittile de
soldati
se poate de
au fost
dela un an,
eonstatat a fi venit
diversele
Pentiu a-
ai
la
1918
ales nupioductia
de
a constitmt o
incontesta-
a
iepeicutat
asupia exploatatiunilor
1919, inundatiunde
1916, 1917
din productia
fuiate de
a IX-a caie se ietisese

debande pe fiontul romn
legatur,
a stat
mai
sau mai
de mundatiune ce mai
iatiune,
en
quantumul de productie
oigamzatiunea loi La
1917, depozitele, ce mai
consecinte
nu s a
o exploatatmne In
genere se constat, c
ann de Activitatea
care a
rsboi, exploatatiunile au fost
toate aceste exploatatiuni
odus
putin,
din cifrele
se poate edea
faptul se datoieste pe de mai jos
tot din sus mennainte,
multoi
o paite
tionata
fost
de
putut face
No
II
EXPLOATA-
I)
439
4 238
4
1 069
820
'3
19 499
774
10
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
1915
1916
1918
10
12
02o
614
8
1917
7
/ILE
IIL
TIUNILOR
1900
1901
1902
1903
b 978
176
10 131
2 406
20 715
311
17
365
3
13
100
91
118
2 2H
)
778
490
376
390
729
108
7 086
112
893
116
4 '360
95
62
'3 000
7 264
3
1 935
617
647
1 231
370
1 713
)
339
826
729
nu au lucrit
cate
746
827
127
www.dacoromanica.ro
81
ARGUS"
112
ruseasce
Aceste date de
cele de
se tiece
concentiatiunea s'a
aiat, c intenzitatea
a
apa concentrat, ca ea s se evacare
ea
se
definitiv,
s'a
micsoiat
anul Toate aceste exploatatium sah1922 nu
Basarabia lere, dupA cum
sus, edect o exploatatiune pe lacul au hate in
de care
o
pe
Mahala tuculati, dela stat In contiactele
chiai
anilor 1904- de
se pievedeau
obhanurnite cantitAti
mstalatiumlor a vanat dela un
la
ceeace pe
exploatator tiebuia
mu
anual Din diverse
nor- sA le
iusesti nu a cauze (defecte de exploataie
o
a
special)
cei
multi
contractantit exploataton nu au
totul se fAcea ocazional
de actiune, putut aplica textual contractele
o contmuitate
loi
ceeace trebue
constitue
anul 1912 ei
ne
de
unei
De asemem, tot o
de au fost obligati a da o productie
de 7043 tone, pe cnd
ite
sis- de
nu au piodus decat
a instalatiumlor putem realltate
ca
em
de lu- 900 de tone
in ann
Tot de
da
cinsul difentilor ani
de 1915 la 1918 ei tiebutau
reahtate
ei nu au
pe cnd
1905, la un total de tone,
dela 1904-1911,
au fost piodus nimic
10
ann 1916
1917
nu se reziliau pe
acest motiv, pentru
de
1911, la 21 de Contiactele
7086 de
supiaveghetoi ul
s'a redus la 4893

1912-1914
umbol
de stat, pun
piezenta a
exploatato- martori paiticulan arAta, cA
s'a
de
desti- Centratiunea apei din lac
putut Lice, sau, s'a fcut
mod
mdustin,
tua
bal
s'a
nlor
la un punct
aceasta a fost
la
- DacA
a micsoiat
parte SA ne
vntor se va lua
de luciaton Cu
astfel de
s'a putut ob- consideiatiune exploatai ea
tine mai usor

deosebne
In
ca sA
productia de sare a trn noastre,

exploatarea se va face de
can fie
in
cAtre particulari sub controlul

ea se ya
aproape statului, fie
cAtre
lipsesc,
extiagerea se mai
face pun basine,
de
a
mganizafehui de concentiare
tiuni a
atat mai
Foima acestm basine este
trebue sA ne
constituesc
le
de
cele de
tiunde apa din lac
poratiunea
fie
se
ca
avem in
nA
inlesnit,
qpei mai
un litoral de
de 850 000 de metri

o zoutihzabull
mod
pentru astfel de exploatattuni
de
www.dacoromanica.ro
3200 de hectare
113
VITICULTURA
POMILOR FRUCTIFERI
N BASARABIA
TIMPURI MAI VECHI

Un isvor de bogtie
Cultura si cu seama
a pomilor rea atat
fructifen a constituit in toate timpula
rile pentru aceast provincle o
Soroca,
ASTAZI
1906
-productiunea vitet de vie
foarte nnportant de
cele
la
mai
1908 Pierde-
cat
nord, cum
se datore$te de
puternic
multe
dela nord, care vine totdeauna

care poate
can au fost
Basarablei,
chiar
pre-
din
prim aceea a difentelor sectil luna a trem a pnmvern

viticole pe
au cautat Vule
toate
pe toate cile, ca sa dea
pe
viticultura le
mare desvoltare culturn
de vie
Basarabia ea se mentine,
poate
care a trecut
ar necesar, ca se dea mult
de
se
atentrune din partea
regiunile de nord
moloc pentru ca
provinciei cultun pe suprafete
parte
fructide vie
cum
de vie arbon fructifera

nu
datele statistace, rusesti, din le cu plante agricole
anul 1913 intinderea ce ocupau yule
Ceeace s a cutat a se distruge
in Basarabla era mult
mare decat mutt
mod voluntar in
Basarabia
pe cand la 1919/1920
au fost
yule
anu din
pe suprafatd
se
de 39977 romanesti,
acolo, unde s a facut
Ha
ca
la 1913 ele plantare s a
a se pune
se intindeau
,
cart mericana
datele, ce le detinem,
de
aproiumativ, 480/o ce repre- yule

ceast
termen
115000
, adica 5000 ha yule
,
mull decat am avea astzi 9069 ha
zintau yule filoxerate ne
pe rod ar
o
de 15797
americane pe rod una de
rod can sunt
proportie de
amencane
Revolutia si temperature - De pe
vii
una
15110 ha
aceste 5000 de ha
o intindere de 39977 ha
ele
arborn fructifen,
stau In total
mtindere de 39977 ha, in
direct& au fost taiate fie
de
timpul revolutiet rusesti dela 1917/ realitate este ceva mai
socoteald de
918,
s au distrus
mai mare trebue
pe
le au
deosebire
parte
manlor
fie
revolutiune,
am reduce
au
tat a inlocut cultunle de vie de

cele de cereale
pe
aceste din urma ca
rentabile din
punct de vedere financiar
Pe de
parte s a observat,
din urm
1911
1915
peratura
ambiant a favonzat
ceva
putin desvoltarea
la suprafata ideala, facand abstractie

de toate aceste
am
plantele una
la
ha
alta
au o suprafata
Congrese
pro-
de 23805
Expozitil - Rusu
foarte adesea
ca dupa socotehle facute de
congrese
expozitiunt viticole regioacest
de timp s a pierdut cam nale
stenu sau
cultivaproductia
de vin tar
a-si expune
aveau
rodul
micsorase, aproximahv
Dintre
acel, care a pierdut

de 1911, a fost
cultunlor
un umbold foarte puternic, care
ca
in sfera
de activitate
an la cultun din
mal sa cugete
www.dacoromanica.ro
ALMRNRCH ,ARGUS
114
la selectionare mane inch is fara

si
producdtoare de
productoru caut ca
se
curand
am
expozitiuni s'au valoarea acestor
ce se gsesc
putut popularize diversele
de vie de
provincia noastra
adusa din
Prut
Nistru
deca
act
pe lei am munge la concluzia,
dispuculturi de vie din nem de o
multe dmtre
echivalent de lei
Basarabia
spete pe
000 lei
nu le
poate pe
pro- Dar tocmal din cadin
Regat
ecestor cantitti man valoarea
Zemstvele rusesti erau
cari nulut acolo este
decat
aceste expontii regionale,
Regat sau Transilvacea
din fondunle
de cele mat multe
in acest caz
cifra glose puteau
difentele pavilioane, bal se reduce
ce
frumoase
de vite din ce
de vin
ce
cart se expuneau difentele produse Cand legaturile cu Rusia se vor

pro vom avea
un
sau de
foarte mare pentru exportul
prietan Se acordau pre= de
ferite categorn san se
de stru de vin mai cu
bum
pe
cahtate superioard celor
consumatori
de
nu
pozanti, pe
le cultive
ami o parte,
de alta
introducandu-se
soractualmente de podgorn
am zice ciente,
de struguri, pe can,
satisfacd nevoile
gsim yule din
Regat ale
Ei dispun de yule
destul de rar
can sunt adevr de
pe
htate mai superioard din cauza dim
cele basarabene, dar
Product la - Toate aceste
basarabene au dat
anual nu pot
satisfacd nevoile
o productie de
comisardor
poporulut
care
intre
ale celetlalte
5 000 000
la 9 000 000 de deca rus necum
Consumattunea este foarte mare
Cand legatunle de
provincie
ea nu poate
de
anual
produc- male mtre Basarabia
totala
urmare, o canvin se
exportau
titate
de respectabild pentru a de act cantittt foarte man de strumajontate
care
fi
peste frontierd sau in
noastre In special
ale
Kiev Odessa
Petrograd
Bucovina
Moldovei stint
In termen mediu putem spune, dupa
regiunile, can
sa consume mai
arat
statisticile rusesti ca
anual se
din
mult vin basarabean fund niste
se tre viticole ale provinciei noastre, catun, unde vita de vie chiar
de multe
din cauza
tre nordul
cam
la 1000
peraturet
in timpul toatnnei de vagoane pe an, in anti
nu poate ajunge la matuntate
bogat Cand productiunea era
din
atunci cantitatev
In
cu
ceva mat
dela 1919 mcoace, productrunea de vin de export scadea
la 650 sau 700
a Basarabiet a avut s sufere mult din de vagoame In tot
era
cauza lipsei de export
de rzultima Imprejurare o cantdate
procura de
de respectabild
boi Marea Rusie
enorme de vin
mungeau
Din cauza acestui export care se
pana la 3 jum sau 4 multoane de deca cea in fiecare an de
centrele
pe an, in
productivi
din
doreau a
nu putem sa zicem
nu au
fructe
fost productivi
meat s a
sele
copioase
de
pentru acest motiv
merat
depozitele manlor
tori sau angrosish de
din Basa- s a perfectionat in aceast provincie a
rabia cantitati foarte
sisternul de conservare a strumomentul favorabol, ca
si
genere a tuturor categos
exportate
putea calcula
rnlor de fructe Sistemele de conserproximativ totalul Reneralul at depo- vare trebue
stint mai
zitelor de vin
basarabean,
bune decat acelea
in aceast
tre 12-15 000 000 deca Rcesta, naputem
avem un
de industne aparte, pe
tural,
un capital care
www.dacoromanica.ro
115
care va trebut s o introducem

viticole ale
celelalte
stre
- In
totdeauna
vie,
avem
fructiferi
Pretutmdem, mamte de
ca
arbode
rilor fructiferi,
se da
atenpunct de vedere al culturh
cu vita de ttunea
productiua fost destul de
Basarabia, nea
noa-
Se putea conta in genere pe o
mste date provizorn

total de 10 1511 170
1923 ar fi in
de
Din acest total prunif ar
reprezmta o
de
tar meru de
Restul este format din
te celelalte categoru de arbon
feri, printre can predomin in
cart
productiune de 1000-1100 vagoane,

nual
ca
cu
strugurn,
fructele se petrecea sub rust
marl, rusesti, cum erau
felul fructelor exportate
Cantittile
'SELF
Mere
Petrograd
000
Moscova
000
000
Kiev
o
Odesa
819 000
il
Piersici
Prune
Kg
Kg
Kg
245 000
000
000
000
000
000
000
000
000
000
6o 000
000
000
anual
Pere
Kg
Kg
se
anume,
cantttti foarte
000
1 228 000
000
000
000
000
000
000
000
196 500
000
000
000
000
491 000
Cifrele de mai sus ne
cea mai mare de

fructe basarabene o facea Odesa
nu trebue
se creada
ceast cantitate se consuma numat
catre acest
o
parte
dansele erau transportate
mare
poarele
alte
FABRICA DE
88
De multe
portatoru man, angrosistii

grad nu aduceau fructele trenul, unde se stncau din
drum
din cauza
pe uscat
prea
de a le imbarca
FONDAT IN ANUL 1882
alte
se simtia nevoia de strugun
88
de vedere al viticulturu
al pomiculturu
putem
chiar
din acest
punct de vedere Basarabia
fruntea tuturor
noastre
manesti
consideratie
importanta tuturor acestor produse din
de vedere economic cred
din
este de a noastr datone, ca pe toate

a
national
a desvolta
KOULPY
88
mrfun la Odesa
se indreptau
catre Petrograd sau alte orase nordice
ale fostulm imperm in care de asefructe
MEZELURI, SALAM
CONSERVE DECARNE
88
Strada MORILOR No 2
0
INSTALATIE MODERNA,
FRIGORIFERE
88
88
MAGAZINE
PRII
DE DESFACERE
PIATA
www.dacoromanica.ro
STR TRAIAN)
000
500
ARGUS
116
PREJMAR
PENTRU INDUSTRIA LNEI
Capital deplm vArsat lei 30 000 000

FABRICA POSEDA UTILAJUL MODERN COMPLECT PENTRU
FABRICAREA POSTAVULUI, EXECUTA STOFE DE
TOATE CALITATILE IN MAJORITATE STOFE
DE CALITATE MBLOCIE
CAPACITATEA de PRODUCTIE ESTE de

000 METRI ANUAL
social la BANCA
BIROURILE
IN COMUNA PREJMER, JUDETUL BRASOV

PE
INSTALATIUNILE NECESARE FABRICATIEI,
LOCUINTE PENTRU FUNCTIONARI $1 LUCRATORI $1 UN TEREN MARE
ASIGUR AREA ROMANEASCA

ROMN DE ASIOURARI GENERALE
SOCIETATE
CAPITAL SOCIAL 12 000 000
BUCURE*TI -STRADA LUTERANA No 4

Recomendm tuturor
ASIGURARILE SALE POPULARE,
eau
organicat
sau
intiodus In Ora,
poate
dupa plata prime' late
pun
prin trigerile de
populara, sau
mai
la
dc 12
s au amortizat 53
4stfel, ta
men
Asigurarea
ca
de 10 sau
populace,
un
de for
asigulaia, sa se
lunare a
000
Densemenea
nsigur
Incendlu,
examinare
Transport
mantim fluvial
Accidente, Furt,
tarife
In
de a
a pus
exploatare
pune la dispozItla publlculul

conform cerintelor de dup
la
osperarea
moderne
nationale,
ASIGURARI CONTRA MORTALITATII VITELOR
cu preinu In bam, asiguratilor ce

se
ridica la
vor Ingrip
an
000
scopul
ESTITORUL
se trimite gratis la cerere
pretutindem unde Socictatea nu este reprezentata
la orase
GENERALA
Publicatla
Se
www.dacoromanica.ro
la
RLMANACH ARGUS
117
COMERTUL NOSTRU EXTERIOR
DIRECT1VELE GENERALE
ANULUI 1924
LA
comerfut
Latura cea maz zmportantd a
starea
de
de zmport-export, este
prmti un
zboz
6
pacea
o
cate constrtuesc o
protzzorat
In complexul masurilor
poi
sa se perpetueze de
ce
sa
capitolele budgeturespectiv
razboml
starea de
zitie, rapida exammare a regimului
peste
optimiste dela inceput - acelea pri- directivelor comerfului nostru exterior
perioada post-belica va confirma
vitoare la activatatea
la
comercial dintre State au
observatiunile de mai sus dupa cum
fectele
puternice
mai
va evidentia lipsa unut plan economic
de asemenea
materie de export-import
unitar
tania desvoltarea economica
fie- curioasa tendinta de izolare econocare
fiscala
ant
prin
intregite, dupa
a
decurgand dindela restabilirea
ti un
excesiv tInd a-
de tot felul pe cart le-au
pre
Efectele isbuc nirei rdzboiului

Desigur ca
noastra
mainte de intervenfia incuraja exportul ne-am indreptat

mondial situatia treptat-treptat spre regimul mterzice
geografica a Romaniei
1914, o
a impus, chiar
a direetivelor
al permiselor
nu se
mtamplase la not de peste o
atunct
tate de veac, taxarea exportulin, lasat
prin
Exportul a
cel dintai
liber
chiar
masurile restrictive
de situatia
pentru stirnularea
creiata
isbucrnrea
exterior de
mon-
dial
nationale - revenia acum

cu
luand forme mai
Pe deoparte valoarea exceptionala a complexe ca

trecut
cerea'elor
petroluhu
ca pro- Intreaga economie particulara, actiduse foarte importante pentru pute- vitatea producatorilor
rile centrale
blocarea
de ca- la maximum de beneficai
conjonctre
pe de alta nevoile
tura
economica
a
evemmentelor
de armament munitium penmondiale - totul era pus in distru apararea
vederea
cutie
care inteledela care Romania nu se gea sa contestat el Stat
prun
putea abfine
la sfarsit recte
diferenta de benefica
tul a contribuit la
materie de export
In locul taxelor aproape
de
stahsticd, de
aprut taxele
de export din
ce
mari perprocepute de Stat din
ducatorilor,
mal
partea
locul libertfti absolute de export

chiar a tendinfelor oficiale de a
ce ar
rezultat pe urma evenimentelor Mai

chiar decat
politica de
la export
Statul infelegea
se foloseasca de
productiei
prin sfortarile particularalor
schimb armamentul
spre a
sau alte mrfuri de care avea
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
118
pe
nu le-ar fi putut stra
rasboi a provocat caducitatea
obtme pe alta cale
tuturor tratatelor sau conventulor
le avusesem
Statele
Mobillzarea economic5 - Mobili- merciale dupa
ce
remproce
el nevoe
zarea intregel economn nationale
matena comertulut
mobilizarea
a
cursul evemmentelor
mainte de intrarea ei in ras- terior ca anterior
opera de nunicire
sipozitia geografica
tuatia politica,
grupunle a acelor tratate sau
raport
beligerante
Izolarea de
impuneau aceast
despre
ranmmentele de comerf
sura de prevedere ca un act de
devemt maplicabile din cauza
aparare
de
Oncat de odioasa ne apare astazi larn noastre prun frontunle
trecerea andor de rasboi le-a
perioada neutralitatit cu permisele
contrabandele
traficurile
de apropiat pe cele mai multe de expi-
tot
nostru
excrescente propni
-nu putem
necesdatea subordonant
exterior de atunci
mtereselor
a
o
Cu atat mai mult
rilor din
rarea
se
ca
vom avea
de facut impotriva
Chiar prelungirea
convenfule acestea, d p
,n au putut inlatura
formala
Romania sa
izolata din punctul de vedere
comercial
de
de
Situatie oarecum fireasca

ca un
exempla intreaga
situatie a Europm
momentul
generale
trebuta facut din nou
restabilirea
de
mensta
rea
prin
Caducitatea
tiona
treacat ca
noa-
comerciale
State
Dup pace a
pacea
directivele
ne vedem in primu am
11
legea din 23
mat numeroase
confirmate
1921, careia
ale consiliului
sau completand
1919
exterior din
noada neutralitatti a rasbouului, jus- de
hficate
agravate
efectul lista marfunlor sau produselor ce pot
distrugerilor
lipsurilor variate prin
importate dmtre cele anterior prourgentele
de refacere
abmen- hibite Legea din 1921 a autonzat
tare cat
vemul ca pnn mrnale ale
tumarea schimbului monetar

de
propunenle
la atatea elemente o noua nisterului de industne
sa
conshtutie economica a
la zi potrivit nevoilor curente
dobandirea
lista mrfunlor
puternice
la export
de peste
tentonale
,permiselor" - Ce-a
vea tabloul aproapecom- din acest regim anormal in permain pri- da de tranzitle
plet al
se
vinta direetivelor ce trebuesc date
Dansul permiselor de import sau de
nostru exterior
export a continuat ca
vremea neutralitatei
de
de tranzltie - Astfel
matena e.xportului
ca o continuare a tot
de intermedian pentru obtiregimulut leget din 8 Martie 1916,
nerea acestor permise au
decretul-lege pentru reglementarea mai urat
istona
exportului
18
1920 legea timpun ale intregiru Romamei
an,
confirmarea lui din
Contmgentarea - Regimul
zis
o sene de mmale ale con- al permiselor de import sau de exde mini5tri can, ulterior, au port s a complicat
prin acel
norme
sau le-au modi zis
potnvitcape cele
exportatoni aveau s garanteze
de cereale vite
pentru nevoile consumului intern
pe
ahmentare in genere, petrol
pretunle maximale fixate furnizarea
vate
cantitati de produse egale aceReglementarea
tena
mentare
avem
regle-
aprobate la export.
aproape
din 30 Mar- guvernantli
www.dacoromanica.ro
pe care
matene de
119
sistemul permiselor sau

cat putem
exagerare ca
contingentnlor pentru a asigura ne- astzi
produselor romanesti
voile consumattunit
este apsat
de
taxe tot
primarea
a durat
de numeroase ca
importul
zdoptarea taxelor
de export
incasanle ce rezult pentru bugetul
In matena importului, regsim acemult venitunle
contingen- zultate din taxele vamale de import
formulat
tarea cantittilor reciproce maxime de
mrfun admise la
reciproc
conventia comerczald incheiata cu
care ne-a
la 1920
diplomatice cu alla-
De unde,
fie
de
actuate, este
producfia
de export
taxele
Insusi talul acesteia era Conven- ale

refentoare la cotele de export
este
la
pnn
de import
traficurtle de permise
Reqim contradictoriu
directive
fie la export fie la import au con- diametral opuse aceast concluzia cadus
mod necesar la abandonarea re se
chiar
se prezentau sub for- Cci daca taxele de import ocrotesc
nationald
lovesc
ma contingentani
consumatorul
in
schimb
de
Comprimarea pretunlor -In schimb port limiteazd putermc
incheiat intre
etc
tanful taxelor de export a

proportie impozant
diferentelor de
pe
rezultand
la
in
duchei pentru unele mrfun de ale

pe plata
noastre
spre
a favonza pe
interm dinvalutare tre
singunt interesati
denim
pentru produsele de export al

de west aptor al
interior trebuta ocrotit interioare sunt
acest tanf a extins aproape la primarea pretunlor
sute de
de
toate categonde de produse
blici cu
de mizene
la lungimea tarifului vamal
pretunlor pende import Intr adevr lista enume- tru consumatia interioard la produsele
rativa a produselor noastre cuprinzand

aratarea taxelor vamale de comision
esire
mentinerea
prinde peste 8 pagini format dublu
-cat paginile almanachului Argus,
buletinul
de industne
intitulat Corespondenfa
Directive clare
realizata succesiv
terzicerile de export
permisele
de export
acoperirea cotei interne
(contmgentarea)
in
taxe de export - desi in
parenta urmareste mentinerea eftinitdin Romania in

relative a
fond
venitun
Statului
- Astfel
Dlstrugerea
nationale
contraziceri practice
Dar cu aceasta n am terminat expu- plica tanful minimal

complex
a directi-
velor
mertm exterior al
la
reglementana
1924
Pentru a complecta
trebue sa
exportulm
tablou
stmetrice,
care
comertul exterior
-al
I a import - In
generale, regiimportului este dominant

1) de principial
interunor anume marfun
zicerea
care sunt
de a intra
prune
2) de principial admiteru
fun
pe baza avizului
enumecomisiumi industriale,
de
In timpuri normale tariful
taxele specificate pentru rate in
hecare categone de
constitue
3) de
import
unportului
de import,
de mrfun cuprinse mtro a treia

peste el, se
pentru mrfurile ce
nu
de
pro-
speciale de
me
cele de suprataxare pentru lux
sau de majorare,
inteles
pentru Statele care n ar a-
in aceste
nu
de
www.dacoromanica.ro
vamal
se
majorattuntle
taxele minimale
120
tarif, prin reciprocitate pentru Sta

a mai vorbi de posibilitatea
tele care
ar aplica
tratament abuzurilor ce se las
capricuilul guvernamentalt
La export - Avem de asemem turalmce
regim un tarif general de taxe provizorat
anormal a dat o mereu
tabela arti
care se complecteaza
Cercul
vitios
Explicatia situatlei
colelor
oficialitatea
noi o
toarte
prolubtle la
ea denva din instabil tatea mo
2)
mod promor,
noastre
a
3) Arttcolele cu
spectal pen netei
rale ce o mentine criza monetara in.
tru care dela cas la cas, este

de o autorizare speciala
care ne sbatem dupa rasbot
Dar vom obiecta imediat

Tabelele
acest cadru al regimului
ale
regimului de import ca
de export nu sunt fixe
variabile exterior stabilit de Stat, constdue un
prelungire
aprecierea guvemului, care poate element de agravare
celelalte ele
trece dintr o tabel
alta uncle pro crizei rnonetare, pe
ne o
duse,
prohibitiuni anterioare mente despre care nu avem
Instabilitatea
nesiguransau stabilind altele now pentru pro
libere mai
la import
Mentionez toate aceste
tru a evidentia instabditatea
guranta ce domnese
regimul comer
tului nostru exterior, profund dauna
toare atat productiunu
ex
portului cat
comert de im
port sau industrulor puternice din tara
dusele ce
generale variatia
la export
male in materie de import export al-
intregita
zadarnic ca sa putem
aur dupa
Calcularea taxelor
coeficient raportat la cursul
fata
primul pas
de aur, este
spre
stabihzarea
in regimul comertulut exterior
instabilitatea mo
d n care ne sba-
erciale
Dar acest pas este prea timid
cia
in art 7 dezideratul
inlaturani acestei exceptn,
el nu vadeste
hotararea de a ur
energic stabihzarea necesara
regimul nostru
ahniatul final revme pentru a
In
conventional de
alte State clude
dela
devedeste afirmatia de
sus
lavorizate
compensattune
cute
Numal
Inteadev5r
bol
nu avem decat
Cu
conventie comer
numai
comermale de
neratificata, a inCe
Ungaria
tra
regulate nu tativelor pentru lichidarea tuturor ches
hoslovacia, dar
atat din grija economim nationale cat hunilor decurgdnd din tratatul
mai
ca o
a altantelor Trianon
de ordin
contractate
Statele
In sfarsit
acorduri
respective de regretatul Take Ionescu male
-numai
provizorn
Evident clauza
celei mai sclumb
de
note
diplomatice
care
favonzat,
toate conventiu se pot denunta
preavis
de
tret
comerciale a
a
Franta Italia ,
Suecestea
admiterea obhgatiuntlor de lurn,
Austria Grecia
Spania, toate
decurgand
conventia inter dia,
acelora din mternmate pe clauza
nationala dela Barcelona
favonzate
statutul
din urma doua State au staDar atat
nimic mai mult
succes, pentru
din conventule tarifare fixe, obisnuite
conventii comerciale pe baza tarafara
de
7 fixa
, 4
Dimpotriva chiar
din conventule respective cu Polonia Cat priveste fostele State inamice,
Cehoslovacia,
toa
Germania raportunle noastre
hbertatea, decurgand din
comerciale
reglementate de disrnle exceptionale, de a mentlne fie- pozittile
de Versailles
care restrictiuntle
prolubitiwule de pun, in favoarea
import sau export in
mai favortzate
za
proc Numai conventla
Cehoslova de 5
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH
121
altora
izolarea noastr
matene de
nilor guvernamentale
in materia port export uneon contradictord in reaceasta ar putea
prin zultate
Rtitudinea
de
izolare comer
comertului exterior
se
prin
cauzele valutare
criza
budgetara decurgand
titui un argument pentru

stabil in
tara
nostru extern
Produsele noastre sunt

un Stat foarte
ne gandim
pe
nou, Cehoslovacia, isbutind s
un
bine fixat
lizeze moneta a
co ductia Romanim
aproape toate riscam sa
merciale definitive
mstalati
State le principale din Europa

in
foarte bine Intarzierea
pe calea
comertulut exte
nor
a
putere, in
plexul
international
Oncat ne am
in putenle
am pretinde
noastre
avem
au nevoe de
nevoie de
produsele ca
de piata noastra de
desfacere, mtarzierea aceasta nu ne
este favorabila Daca n ar
instabilitatea capriemasa a dispozittu
pro
piete, pe con
str in cele
vechi
ar
demur
de vedere al politicei
stabilirea unor
comerciale tememice
afara,
sfarsit
risipeasca
sunt sau sa le immedice, even

de a se
tendintelor noastre vntoare - dupa

pentru nevoile noastre mediate
ar putea sa
asigure un spripn
mai efectiv
mai
Lipsa unui orga n centralizator

La toate aceste deztderate de ordin ocrott
general
adauga
imediat
principial
organul ministerului de
industrie
se
desa
nesocotit
rasboi luase
Imechat
directie a tratatelor conventidor co
centraliza tot
merciale care aduna
unul de caracter
satisfacere nu poate sufen
o intarziere
despre ce este vorba
Pentru stabilirea unor norme unitare materialul pnvitor la comertul
avand continuitate in comertul ex exterior Din nenorocire pentru mo
tenor ne lipseste organul centraliza tive ce nu le vom discuta aci ea a
tor
noastre comermale se
nisterul afacenlor streine,
acordunle fost
Lipsa
de mi organ este
o colabo
asemenea
se resimte
rare oarecare din partea celui de fi

N a sosit oare momentul ca organul
nante, dar
participarea celui de acesta central, pentru tot ce
comert
exterior, sa
conditium
mai bune
asemenea situatie, numai latura
pe o baza mai
diplomatica
Intrebarea
ne o sugereiza
vedere la
comerciale, pe
eronle sau contrazicenle ev
de im
cand elemental important al economici dente din ultimul tanf
port
nationale care trebue
avute
incheerea
MARTIN FROMM
PRINCIPALE
RZ PENTRU BERE
STABILIMENT PENTRU
CURTIT
STR PRIN CAROL, 11
Telefon No 272
Teleg FROMMCEREALE
TOATE FELURILE DE
ARTICOLE de
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
122
ARTICOLE
DE
SOLIDE, ELEGANTE
CONVENABILE
GEAMANTANE
DIN NELE,
TIROIR,
CUFERE, GARDEROBE,
PLATTE, CU CERCURI DE
AUTOMOBIL, etc
COSURI CAPITONATE, C UTII DE
TRUSE
MAROQUINERIE
P FEUILLES, P VISITES, GENTI de DAM,
TOILETTE, etc etc., SERVIETE, etc etc etc
AI LA
DIMITRIE MARCULESCU
- Str
DAR No 12
DE ADEVERUL
SE PRIMESC
REPARATIUNI
MONTARI DE
COMENZI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
124
SOC,IETTILE PE
DIN
ROMANIA MARE
EXERCIT1UL 1923 24
PE
de Dr I TEODORESCU
In
care urmeaza acestei
der care nu au putut din diferne
mehida
motive, ca
troduceri,
Almanachulm
gus vor gasi toate societatile pe ac- ceste societati pe
stint trecute
capitalul, obiectul
care
azi
tabele
repartizate dupa
cu data
exploatarei, sediul
capitalul
tdra
conturile
de care dispun
Nu sunt cuprinse
importante din
pasw
pe
straine,
ase refera cele
care au
acestor
1923, pentru cele care-si au natate iar capitalul in moneda
incheiet
la 31 Decembrie strama
pe
provincii,
la anul 1924 pentru
Pentru a vedea mat bine

au inchetat
societatilor pe
evoluperioada dela
tie capitalulut
dela 1919
pana
fmele anulut 1924, pe acest din
la 30 Septembrie 1924
1eceste
cifrele fund numal
sunt in urma
in
1923
societatt
urmeaza cele care s au
finntet in decursul
1919 erau
929
1920
1154
1921
1924,
1923
cap
societ
de
1650
1942
2085
1922
1923
1924
982
5 158 242 889

8 095 429 063
12 162 027 638
091 869
154
869
dupa
de
Dupa cum vedem
In acest interval de timp
boi s manifestat un spirit foarte
capitaluhu s a mzecit
de
tens de
caracterizat
ele au
de le 929 cate erau
anow infimtdri de
co- crescut
1919
2085
1924,
merciale, industriale
financiare, sub
mat mu't
Pe de
forma de societatt pe
ele
a trece dela
valuta
de
se
la suma de
1919
lei
se
mod treptat, din o in an,

paritatea
numm
rsboi
a mers treptat
prea brusce
la alta
facand
1923,
1921
cresterea mregistreaza
urcarea capise cifreaza
care de
de
pe
982 084 376 lei din
In
dot em (1923
le
869 grupand societttle pe
1294, adica in limp
avem urmatoarea
1923
B
Societ
comerc
diverse
Total
874
277
35
1942
4 253 482 449

934 834 098
11
1924
5 552 832 849
941
139
205 078 180
308
091 869
2085
www.dacoromanica.ro
mai mart
098
589 867 139
237678 1FO
869
5 mi1924)
fe-
actiuni dupa provinci avem in 1923
Urmarind acum repartizarea societtilor

urmtoarea
Veciul Regat
982 soc cu
Transilvania
Banatul
227
544 794 lei

025
636
012
14
31
17
Total
capital
4C0
1942 soc
810 091 869
lei
capital
rile de societati
bunaoara, daca
sunt
malt
gat
care
Transilvania uniform raspandite peste intreaga
eel ra, societAtile industriale se gasesc
celelalte provincii
mare de societati din Vechml
mai acolo unde sunt centre
gat se mal
prin
ca o propru dezvoltrei
Exploatdrile
de sometati, in special
industriale stint asezate in mod
adnunistrativ in in regiumle industriale ale
aexploatarea
combustiCapita
te- colo
materia
multe
Cele
pe
Vechiul
dar
ritoru, statistica finand seama

bilul stint mai in apromere
de
administrativ le trece la ju- Din
motive ele nu pot
defu1 Ilfov
-nomme
repartitia
pe judete,
a-
nu este uniforma pentru
pandite
pe
ca
30 Septembrie 1924 vom
in general
felu- fel de sometti,
LE
N
Pana la
si-au
756 de banci
253 482
insemneazd
peste
Pe baza bilanturilor incheiate
1923/24
prin urmare
intreaga tara chetat un bilant despre activitatea
Septembrie 1924
un capital de lei
de
Pe provincli
a functionat in exerci- partizate
Vechiul Regat
Transilvania
Banatul .
Bucovina
293
324
119
10
Basarabia
Total
10
7a6 cu
in
sunt
706 lei
327
002
012
400
4 253 482 449 lei
capital
capital
in bilant de 14 851 975

vedem cele
Un al
banci sunt
Transilvania,
cadin activ este acela al
mat mare il
cele din
care
pitalul
etectelor
funcvalorile mobillare din casa
82
din cele
sunt
rare la un
reprezInta circa
cont
bilanf ca suma
capital al bancdor din de

612 lei Aceste
turi impreuna
general al
in
tiv realizabil
se incheie
pasty
suma
tuturor
de
38 nubarde
dit
La acestea se
unele
avem urmdtoarele conturi
In
de
de
care inglobeadin
etat
scontate cat
reescontate, este
respectebila sum de 8
carente
pe cele
bilant
125 361
actimp
de cre-
bilant, la fidintat era

perioadet de care ne
suma de 888 698 781 lei,
al
reprezen- lea
tand pe debitoru bAncilor au un sold
www.dacoromanica.ro
253
toate conturile, care
,RRGUS
123
numeranul trebuincios,
plasamentul
total
redus,
amportanta
ales cand
se face la Banca
Pe langa
la finele
.acest
realizabd b5ncile mai dis. loarea
de care ne
era de 4
pun
de peste
374
disponibil uncle la altele
mijloacele
care au lucrat Tot in pasiv
avem
de
bancile in
1923/24
fost Efecte de
ce reprezinta
lei tele
de circa 30
ele
care
biIn pertea pasivulut,
de cafigurau
de
601 477
de 27 329 161 521 lei
zis al
de 4 253 482 449 lei
in
avem
contun amportante
Depunenle spre
la
de
pentru
millard
de
carora
b5ncile,
de
alte diverse
072
nu h se bonific decat dobanzi duri fac

in
cele peroepute re
se ndic
suma cilor ne
018
1 334 995 928,
total al
un procent de circa 31
la
le
ceeace constitue o
gacarente creditoare care
a
ele,
prezint datorule
tuturor
Ca rezultat al
inregistrau la
exereitlului suma
1923/24 inregistrarn
de
603
cilor pe
reprezint
de
reescontete fie la
National, fie
la alte
Prin
reesconde credit
procur
cfectelor
net de
un
851,
un
care raportat la capital ne
cent de peste 22 ojo drept rentabilitate
din anul
a
fat de
precedent
INDUSTRIALE
industriele care cietti,
Numarul
care au putut
pe
chee
de 874, avand un capital de 11

harde 934 834 098 lei,
Vechiul Regat
Transilvania
Banatul
Basarabia
Total
in
era
de 720
capital de
549 070 670 din anul precedent
Pe provincu
repartizate
sunt
500
274
79
cu
10 242 137 858
cu
790
303 361 450
120 320 000
000
098
19
5
874
lei
cap
carora h se
difente
fabncate pe credit
din mantle
dn
terematenale,
ritoni,
sedaul adnumstrativ la
mrfunle fabricate aflate
Bucurestl, sunt trecute la Vechtul in magazii la
al doianului,
prime care
Dup
general al intreprinaceste
denlor
alcatuat pe baza
corespunde
nu
ca
separate ale fiecarei soin parte avem pentru
1923
1924 in
de
activulm
442527
societatilor la alte
importante
toarele
trecut
/mobile
ambele
de 1 261 440 480
conturl reprezint un
de 10
Din
se
harde
028 lei,
contun
importante,
de
Divers'
un sold de
120
reprezint
intrepimderilor indusintreprincreditors,
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
andustnale le datoresc suma de
lei
641,
anului
la
de 1 587 975 107 lei
de
fac
bilant
127
de
ne ocupm,
industriale
anregistrat un
net de
ase neachitate
nubarde 698 765 844 lei Raportand
inregistreazd
beneficiu la capitalul total
11 934 834 098
cent de
in nut precedent
526
lei.
care
Ca
ambele
lei
evem
fet de
pro-
din a-
LE COM ERCIALE
SOCI
acestor societatt
este
mat
merciale,
un capital de 1 416 697
lei
218 asemenea socelorlalte
grape de societtt pe
eu
641 662 lei din
descnse mat sus La finele
precedent
de care ne
Pe
urmdtoarea reintreaga
277 societatA co- partitie
Regat
ansilvania
Banatul
Bucov
Basarabia
Total
soc
160
82
048 lei
908
984 183
9 500 000
5
2
1 416 697 139
277
La acest capital s a inregistrat penne

trecut un beneficm net in comparatle
de 164 373 696 lei, care raportat la ca- cedent
In aceasta categorie de
intreprinden care
exploateazd nu pot
sate in
una din
de
tra toate
este foarte
In anul
menea
am
capital
procent de
8
din anul pre-
DIVERSE
SOCI
sus
lei
capital
acestor
de
procent de
din
precedent
Ca incheere, in urma constatnlor
ce em
pe baza bilanturalor
trage concluziunea
societAtile pe actiuni din intreaga
nurnat 35 ase- care

o
intreaga
dot r ezultate bune, pe
capital de 205 087 180, jar ca

al
am in registrat
un
net de
53 474 037, sau
asupra capitalului
total,
tre-
cut, multe din ele
ectivatatea sub
putin favorabile consohdandu-si situatiunea, fata
de cnza
care trecern
FABRICA
8
92
www.dacoromanica.ro
128
BILANTURILE A 756
SEDIUL
DENUMIREA
INSTITUTII DE CREDIT, PE ANUL 1924

PORTOFOLIUL
SOCIETATII
B
Contun cu
rente
spre
rente
toare
DIVERSE
BENEFICIUL
Fondun
11
11
Il
VECHIUL REGAT
Arge
Banca
SA
, Speranta
,Oarja , S A
2 000 000
SA
SA
SA
SA
din Pitesti S A
, Ci editul Comercial ,
Comei cial, S
1 000 OLO
Viticol,
Industriei, S A.
Judelul Bacu
10
Comertulul
11
Banca ,Oituzul , S A
SA
SA
Rcaciumlor , S A
Bacului, S A
12
13
15
16
17
18
COO 000
Industrie, S
SA
de
de credit
2 000 OCO
2 000 COO
SA
Judetul
19
Banca Poporului S A
Roman3,, S A
Negustoreasc, S A
21
ec
22 Botoqanu , Soc coop de
23 Banca Vntorul S A
Meserimilor, S A
24
20
25
Elmo
,,
,
3
33
Banca
35
36
37
5 000
Sindicatului Agricol, S
31
34
Judeful Brila
Banca
SA
Portului S ,
27
28
SA
D
Mercur"
Co
,Progresuhu
Creditul
tneasca
Smdic propriet urb
SA
Plugarul Roman S A
-----
----
2 000
------
COO
-------
--
-458 270 665 25

95
198.280 -140 190
779 082
-15
35
544
2 644 529 15
2 334 821
75
35
1 728.084 50
95
05
05
473
423 025 80
- 50
-- -
3 386 247 15
513
50
168.012
115
20000
95
57
75
8.284
307 32
819 40
27
45
783
11 427 070
4 955.030
83
70
717 15
05
11
22' 827 00
525 81
231 668
107 238
11 557 295
376
50
1 832 141
10
25
704
14 892 677 7
373
21 365
378 50
393
846 007 17
035 40
972.450
14 616 793 95
53 20o 846 85
655
187 384 75
798 895 75
032 84
971
45
067 25
831 90
1 537 520 55
1
153
75
1 941 398 76
026 50
3 848 330
631 117
710 7
012
474 505 10
213 43
77 677 85
50 147
000
1 921 505
95
628.387
30
524
602
15 309 389
5
05
70
30
75
- --
132
55
561
065
91
238
073 52
929 75
001 05
287 440
701 55
7
90
55
1
348.798 35
772 30
399
1 305 087
85
62
459 537 25
- --
173.555 30
218
60
4
5
186 595 30 8
05 9
04 10
784
312 32
41
344
780 885
353
52 222 95 18
434025
060
19 114 65
160 6
40 000
122 016
423 744 36 29
2 044 262 65
288 598
21
90 125
775
456
40
284
71 079
000
50 000
783 903 91
75
228.515
240 COO
1
35
274
13 720 35
022
22
23
24
704 15 25
2 068 694 35 26
3 141 540
27
3 433 497 6 28
29
9 (48.815
30
6 663 076
43 132 50
101 011 40
75
2
3
7
7
072 57
516 2
236 765 25
15
48
601
59
75
02
28.368 50
145 678 75
41
109
286 052 5
1 524 40
95
35
54
716.170 40
21 690 04
554 41
461 95
78 099 97
59 043 71
31
32
33
34
35
36
37
38
39
www.dacoromanica.ro
ARGUS
130
Conturi curente debttoare
SEDIUL
D ENUMIREA
LIUL
LUL
S OCIETATII
Comuna
Conturi cu
DIVERSE
rente creditoare
spre
ructif ware
BENEFICIUL
Lei
Caliacra
40
41
42
43
45
46
47
Banca ,,Bazargic S A
Viitoi
SA
Agncol Cahacra
S A p-tru
de md
dobrogean S A
Cahaci a S A
1,000
000003
Soc pe actium
Banca Dobrogea
,
---
791 670
15
15
75 550
1 785
05
--
05
4 586 COO
484771 205485
50
62
10
53
55
65
90
55
60
05
25
00
- -
45
- - -
692 15 40
41
722 07
335
007 17
1 261 938 46
80 136
42
43
44
45
47
Constanta
48
49
50
Unirea
52
iota
000
000 000
000000
Pi
Societate
Progresul Soc coop de
Banca Beresta
61
credit
Judetul Dmbovula
industne
Banca de
de credit
SA
51 industi S A
SA
---
Soc coop de cred econ

din Dambov S A
Judetul
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
Banca Ci amva
SA
Poporului S A
de scont
Creditul
SA
Doljulut S A
SA
Banca Oltemeu S A
SA
Banatulut S A
SpA
--
)
000
it
SA
5000
000
Calaf
Creditul
ea
011
1 063 163
20
25
25
65
705 994 25
07
511
100 COO
--
-- -
128.986 87
- --
237
867
732
1 477
--
207 75
40
231
115 750
--
164
65
-40
793 276 94
10
30
50
291
56
33
65
17691
065 27
191 694 53 CO
44 000
61
26
1 477
000
30
217551023 71
55
www.dacoromanica.ro
251 997 26
45
65
675,421
39
85
516 592
58
35
580
- -
851 601
28
26
75
709 05 53
364 367 30 54
55
50 56
598.887 51
70
500-
234 35
361 840 94
- --
50 49
70
85 51
52
661 97 58
081 35 59
45
65
26
2.937
035
058 386 85
000
983 go
20
64 467 07
263
25
02
35
326
802 508
066 388
608 644
358 986 71
544
295 000,-
843
305 297
--
814 25
993 190 6
45
50
1 476 239 91
65
4 140
357 373
90
000
515
Bath
60
ec
70
85
--
75
4
2 522 924
aplor
SA
Onentului
Soc coop cr
Vultui
295 020
SA
Co editul
Casa
SA
SA
Banca Ga1atilor
59 Banca
60
63
64
65
66
67
SA
editul Dobrogei
51
53
54
55
56
57
58
SA
Banca
25
91
02
80
25
733 69
269 865
26
54
710 15
7 670
20
959 10
688
2 329 095 80
2 328 367 71
000
60
647
736
208
762 500
69 167
795
684
49
45
04
19 62
07 63
COO
64
36 65
397 662 96 66
68 67
120 20
485
835 968
1 206 303 79
056
309 458 82
276410 85
200 000
921 192 16
090 11
68
69
70
71
72
73
75
76
77
78
222.295 48 79
928 02
,ARGUS
132
SEDIUL
DENUMIREA
SOCIETATII
toare
rente
fructificare
DIVERSE
BENEFICIUL
Comuna
81
15 COO
Shvuta S A
SA
83
cu-
spre
renta
LIUL
LUL
100 000
000
000
---
42 997 373 65
590 75
020
466 75
024
78
74
04
21.406 533 43
65
93
05 81
03 82
101 737 75
555 623 97
633
50 83
75 84
25
41
Dorohoi
Banca
SA
SA
87
1 427 000
---
17 623 384 40
3
927
539 743 35
155 808 45
7
50
032 486 20
643 296
825 350
951 588 81
1 678 503 30
670
136 969 30
20
55 85
10 86
99 87
95 88
47 000
5
Judelul Durostor
SA
-000 -
, Delli-oz man
Sindic
, pomicol
SA
ul S A
93
Banca ,
5 COO 000
cel Mare
Pa5cani S A
Sucevei
000
800 000
5 000 000
000
--
Judelul Gorj
Banca
Novaci S A
jului de ci
cial
Targu-J
Tinetimei S
edrtu1
104
SA
Judejul Flticeni
50
143
industi
3 COO
030
PesteanaVulan
jan
2 479
20
05
50
25
830
1 (100 000
332
569 182
--
144 355
4C
--
75
224
371 627
21 014 125 75
50
423.191
927 065
13.817 256
204
456 140
185 918
581
200 000
SA
Banca
95
504
352 185
942.995
9190
00
592 112
129 785
22 742 75
40
350 30
094 55
25
596 771 55
214
77
337 979 88
24 177 15
89
90
52
92
93
91
223 729
297 126 75
37
94
95
50
96
75
98
99
25 000
564
115
97
84
25
50
1 676.778
232 85
151
--
102
103
55 104
Judeful
105
106
Banca
107
108
109
Banca Uniunea
110
111
112
MoldoN a
inu S A
SA
Dacm S A
Comertului Moldovean
Puma Soc de
SA
( alar
000
000
--
74
989 10
685
275 52
293
117 31
198
75
65
990
259 47
7 179 01
91 083
89
32
140 850 794

57
702 89
098 40
--
933 71
25
27 315 035
--
228 62
644 664
71 374 415 7(
624
www.dacoromanica.ro
22 762 610
773.431
10
20 981
2.541.871 80
051 01
2.407 098
21
20
791 41 105
107
83
RLMRNACH
134
SEDIUL
D ENUMIREA
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
--
SA
--
n Roman S A
editul
Banca Foi
SA
SA
SA
Anglo
---0 ----
))
nit
SA
p-tiu
teiainului S A
SA
tab
SA
31
32
33
34
35 Ci editul
36 B inca
erdele de sus S A
igi icol Ilfov
osch Blank & Co
--
Colentma
n
editul Bucui
Ci
39
40
icol
41
SA
edit
43
44
45
46
47
SA
51
56
Sind
Mine
CO Ci editul p ti u
Banca
Cisele
Banca
Rom
ilegi
40
50
92
--
54
DIVERSE
rent2 cre
ditoare
SA
BENEFICIUL
SA
SA
SA
---
132
21
549 207 55
801 83
557
4
43
4 797 157 30
890 95
799 75
69
35 1 352 465.834 95
87
1 471 070
43 407 330 95
1 479 136
28-
709 162
c07
10
35
41
114 72- 7 055 04
206 360 7
077
65
587 079 85
594 75
8a3 95
35- 646 85
519 520
930 424
2
037
135 368 85
10
522
98 478.129
820 427 426 8
548 200
142 265
2 168 038 3
695 376
376 623 842 37
2
65
370 562 30
4:0
940 CO
45
23
59
427 25
911
82
783 242 32
777 50
410
87
417 92
831 566
www.dacoromanica.ro
126
127
82
129
130
200 7 450 981
9- 0 -
19- 9 572
1 462 564
3 456 939
619
05
83
1 493 450
768 40
308.013
132
133
211 797 77 134
238 69
581 999 15
987.398
3 598 880 -
136
276183 710671
552
221 011
431
31
314 809 97
855
352 037
18 597
55
92 472
443
4 145 19
105
65 146
95
650 8- 67 30
215
963 356
1 940
5500
2 890 75
000
921
757
381 639 15 152
867
9- 23
220 000 -
44
24
11
961.209
034.814 80
1 261 731 12
36
44
127398
0
155
156
867
262 85 158
38
27
20
20
131
5 357182 225379 79
200 561
2
00
079 838
798 323
6
38- 3
33o
55
49 529 96
6- 01
15
1
25
75
11
190590090
1 516 238 40
181
85
671
74 123
124
061
244
641
381 35
68
70
762 642 45
7
4 965 847
0- 00
45
74
31 121
088 93
15
369
147 250 -
16
- 4.309
--
032 125
450 894 40
082 50
000
40
466.613 49
15
75
---
562
417 67
19
15
066 05
831
25
50
30000
31 328.3- 04
114
115
116
17 117
1
429
118
11 938 864 20 119
274764
261 75
38
885 44
61 113
101
878
2- 19
38
80
82
431
65
05
05
000
166395 -
34 _95 032 72
- -
928.971
3 146 128 55
53 983 79
668 703
744 782 96
---
673 11
316
54
249440
70
55
--
de impi pe aman
611 -
40
20
--
-000000 -
ice
99
93
65
- -
526 45
232.102
350
932 29
67
35
din Rom
depoz S'ilonic-Buc
188
19404
28
--
000000 -
editul social
ci edit popuhr S A
Rom de
ci din Piaga
cului centi cornei c md
edit rom in
52
53
54
53
10000
--
de peti ol, mine 51

Pletii
50
030-
Romanesc
ului
49
---
O
))
foi estiei
Dichiu
48
Conturi cu-
spre
fructificare
toare
47
000-
Banca de
lombai d S A
Banque Belge poui tiangei S A
28
29
30
37
din
Banca Amia S A
Romaneasa S A
edit S A
Soc
of
Limited
Casa rancezilor S A
27
Conturi cu
rente
Comuna
Centiala
26
PORTOFOLIUL
LUL
135
12
77
75 161
109336
5000
510 515
11 523
02889024 5119496 8
983 26
163
ARGUS
36
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII
Comuna
a Onentului S A
Banca
esdener Bank
Intrepi de lucr
Banca
Romana
Elvetiana
de ci edit comercial
170
171
petrohfei a Rom imei
comei
Banca
ivita
186
Oltenita S A
de dep
Soc coop de
196
197
1198
200
201
000
100
Itilti
Chicioai a
000
32
57 447 141 24
408.379 75
760 692 15
69
20.192
61
603
57
967 307 2(
80
735 532 0
531
3 213
828
--85
410 79
50
629
890 527 20
1 533 335 44
3 285
08
464 17
762
070 55
750
773 22
674
41 749 80
856 60
140 237 032 79
001 85
159 875 937
3
21 387
787)40
82 446 55
232
LO
61
000 -
17
64
65
7 58175
97981
120
2- 76 15
76
75
01
3 997 977
20
183
78
279 0- 82
335
687 -
01 190
50 191
19 103
193
020348
21 195
225 0
690 100
206 188
477
10
40 179
61 180
818 12 181
9 245 980 32 182
67 194
683
207 587
1 245 637
3 557 877
(2
471
724 693
0- 00
84
372 835 -
40
307
675 433 -
r0
176
675 131 22 177
2- 72
763
837 50
175
43
193
169
26
40 171
330
91 172
57 173
671
3S63C
21
167
81-
20
65 509 340
929 04
41
27 167
257
941 02
301 40
096
14 024 215
849 125
66 93(
877 82
229
073.849
1 326 75
811
787
97 147 305
50
--
626,735 17
937 798
723.549 151 36
410
67- 081 2(
31
188 102 78
45- 6 518
01
o
1 304 171
368.087
399
972
46
)000000
BENEFICIUL
523
593
789
24
211
31
954
67 570
50
1 000 000 -
mdusti
650 40
--
ca , Pacific
Mehedmtului
Comerciala
comerciant
Seveimului
50
---
Viitorului S A
40
554 -
200
Judetul Mehedinti
ului
Banca
Dumbi
SA
52
75
000 -
av
---
30
ului al Transilvamei
S
Banca Spoi ul
Soc coop
C
195
000
de scont a Rom
50
Petru Rai S coop pe act

micilm intrepi ind S p A
193
194
--
45
Cerea1isti1or
Agi onomilor
55
82
182
183
184
Transilvania
--
10
20
2
77
30
50
Viticol a
04
13
de comert
10
5
Rom
65
DIVERSE
rente creditoare
It
000 -
SA
SA
negustor a
de industne
Carpati1or
Cieditul Industinloi
Contort
spre
fructif care
toare
4 COO 000 -
166
172
173
174
175
176
177
178
LIUL
D2puncri
debi-
PORTOFOLUL
196
11 197
20
91
33
354 40
665 LO
71
75
200
33
074
50
400 COO - 203

340 375 52
44
73
535 552
272.187 95 207
(,05
651
209
31
94 201
- 202
Judeful
203
204
207
Banca Cai pati S A
000
-T
SA
md S A
Cercului
ul S A
SA
SA
Raul Doamnei
Comei
200 000
85
291 415 -
1 936 453
232 582
411
042
1 039 785
8
259
371
66
945
47
637 CO
(404
Neamf
21
211
Banca Negustoreascl
Peti odava
500 000
000
25
25
687 778
984 574
www.dacoromanica.ro
028 .08
1 078 496 12
1 474 550 22
208 288
310
08
425 000 - 210

CO
,RRGUS
D ENUMIREA
SEDIUL
LUL
S OCIETATII
Smdicatului
211
213
214
215
SA
edit S A
de
comei c
PORTOFOLIUL
,RRGUS
Conturi
ditoare
Comuna
i
3 000 000
000 00
SA
000
000
DIVERSE
Fonduri
rente cre
spre
care
rent a debi
toare
lt
7621-
211 388 25
592 95
5 489 633 25
137 808 80
1 331 656 37
393 215 93
757 636 25
1 229 509 70
27 222 461 87
55
70
918 96
306
211
75
71
BENEFICIUL
It
271 -
25
78
48 356 05 212
256 196 37 213
2 060 000
827
215
Judetul
216
217
218
219
220
ai
din
agi
000
2.000
agricol
Oltului
---
53
05
55
--
75
60
431
01
16
31
93
1 428 308 67
07
51
15
61 216
016 144 81
243 630 94
340 331
--
- -
66
- 220
Prahova
ci edit S A
221
222
Pi
Salvatoi ul S A
editul
Soc coop
223
224
225
226
227
228
229
comei
000(00 -
--
SA
omertului S A
Sindic
230 Bann
unpin t
de Munte
Plot
1 500 COO -
2 COO COO
00 000
231
232
233
234
235
236
237
238
239
240
& Co
SA
o 111 S A
SA
Putnei S A
Podgoi ernlor
SA
S A de cred si economie
a Milcov S A
SA
a Podgoi ia S A
SA
Vntorul
243
Banca
ea
500 000 1 000 COO -
003 -
--
--
SA
252
Amar de
ir
51
Coiabia S A
,
or
(
750000 -
2000
Caiacal S. A
251
Roman
SA
Judetul Romanati
248
249
250
ifutti
Bomanului
247
industrie S A
de ci edit S A
de
245
--
--
2.490
9 564 286 65
902 24
65
2.221
30
.3 341 700
136 243
52
--
85
24314
011
421
15
402
50
55
297 485 70
577
35
90
30
60
817
60
823 57
788 188 63
20
50
50
17,396
2 120
1 882
910
062 86
65
www.dacoromanica.ro
781 06
872 22
530 35
486 40
25 904 2
528 944
800
80
209512222981
741
011
341
231
729- .301
2 3C0 65
179 718
259 15 232
690 20 233
234
128 144
160
235
2 826 299 84 236
622 252 25 27
128.492
028 55
156 465
45
735 677
1
188 000
151 046 75
987 215 3
93
75
238
08 238
240
41
000
314 802
42
737 447
1
025 - 45
831 72
964
321 420
428
188 452
350 000
800
417 572
81 856
405 203 881 -
21
222
000 369
34
225 580
452 23
271 372
398 865
257
4 472 k21
23 693
101 11
1 361 060
474
959 005
691
1 625 433 67
4
1 704 687
1 677 492
009 803
1 586 668
012
576
55
05
01
341
724
3
5
791
011
917
158 75
25
108 051
35
041 03
751 25
247 129 2
411
050 -
75
--
25
3 341 838
175 134 7
327 688 10
45 685
156 15
850 3C
49
0
25
5
341
604 85
461 84
23
227 500
40
2
000
229
65
30
1 092 270 35
4 934 924 -
470 5C
246
247
140
141
DENUMIREA
SOCIETATII
SEDIUL
PORTOFOLUL
LIUL
cu
toare
DIVERSE
cre
ditoare
spre
tructif care
debt-
Comuna
i
BENEFICIUL
II
R Sarat
253
254
255
256
257
Banca
negustoresc
SA
Soc Anon Rom

Banca
R
707 667
5
871 65
8,716 713 79
757 45
620
000 OCO
Lconomta
SA
000
000
ean S
editui
324 242 50
4 563 977 23
3 763 959 85
03
05
449 750
39
203
654 684 46
86
50
-85-
473
407 255 5
671 128 3
81
861
923 62254
258 03 55
56
922
760
57
Judelul Tecum
SA
Casa
398.428
SA
Banca popm
SA
Tecucean S A
262 Banca ,
SA
260
-954 95
000
15
261
205
266
3,0(0 000
, Pre' edet ea S A
agricol S A
Judetul Teleorman
253
234
Banca
670 91
600
2
2,458 894 35
industi
SA
,,
100
86 438
34
77
30 COO
677 853 3 58
355 40
261
159 359
686 456 21 262
507 641 45 63
264
180
832
45
25
70
000 OCO
317 612
847 680
393 233
20
000
60
950320
70
773
comerc
,,
283 070
5 935
3 000 COO
07
511
20
72 170
049
55 570 52 265
227 207 20
092
25
929
10
215
70
974 63
599 90
531 67
309
267
789
23
Tulcea
268
269
270
Banca ,
1 ulcea
negustol
000
064 100
10 COO 000
Dun
832 177 10
150
570
781
950
160
371
- 270
Tutoya
Banca
272
273
274
275
276
277
278
el de
Banca Concot dia
ladulut Soc an
SA
000 -0
))
SA
, Tache Protopopescu
c
000 COO
279
poporulut S A
Smdicat
281
22 Casa de
283
284
II
Banca
edit S A
000
SA
comerciala S A
R
Di
86
15
813
283 350
585 376
(00 -
iticol
OCO
COO
CO
87
esc
29.345
--
12
75
5(
37
466.310 3
1,355
15
10
70
35
- -
05
2 803.889 95
581
3 4243E0
-6610
75
168
www.dacoromanica.ro
05
20
67
-55
567,90
962 777 9
481
277
243 35
633
350 36
221 7
32
833
507 42
272
489 72
700
871
1 850
012 35
199 16
231 597
862 967 25
595 50
1 287.036 42
558 352 0
878 75
8 832 529 03 271

359 436 272
204 30 273
031 911 55 274
395 222 88 275
3
068 03276
59 798
277
903 COO
278
100 116
100 854
75 656 31
2 2C0.320 77
282
537
7C0 000
284
279
280
281
711
934 47
750 326
357 492
287
,ARGUS
SEDIUL
D ENUMIREA
LUL
S OCIETATII
Comuna
R -\ Ice"
editul
Banca
anesc S A
SS
Bi ezom Soc de cred
289
Banca
292
293
PORTOFO-
ec
lomanesc
Lei
000000 -
--
II
544
25
25
2 875 000 -
2 448 342 60
000
OCO
Conturi
spre
759 235 02
329 800
150 000 -
mari
SA
Lei
Depuneri
rent2 debitoare
143
rente creditoare
DIVERSE
Fonduri
406
42 130
263 636
21
81
697
999 66 289
408 601 87 2C0
20 159 40 291
000
50
1 530
691
46 792 55 292
117 102
293
65
11
- 28b
731 55
76
901 25
606 82
BENEFICIUL
IA
294
295
296
297
298
Alba de Jos
de pastr soc pe act
e soc
actium
Casa de
de
de pasti are
de economie
301
303
304
305
306
07
ul
spa
ed
pe actiuni
000000 t
000 -
econornie soc anon

de
din
Banca comerciali
, Viitorul inst de ci ed
econornie
Casa
000 -
000 -
COO 000 -
000 -
12 791 071 50
73
871 941 50
1
50
86
723
55
20 426 458 51
83
555
308 197 22
593 981 73
1 349 528
85
812 894 IC
627 77
507
623 82
264 452 49 294

38 992 89 295
24 570
296
7 297
09 298
857 23 299
24 300
238 349 53
5 4- 27
1 300
759 61
106 185 95
200 000 -
13
767 285 - 303

73 304
303
27 306
228
52 307
17 365187 308
16 309
701
81
47
71
958
36
232 -
22
45
74
361
45
237 877 40
000
262 109 63
1 043 632
859 26
275 000
058 83
866 96
38
572 695 71
329
23 469 728 04
090
42
080 58
024
378 74
1 528 652 91
697 06
95
4.528
4.589 320 25
222 091
70
20
42
4 460
598 808
069 44
464.357 97
311
32
46 124 -
--
300
industr si
c
de
onul inst de
oc s p a
, Patna
cui
297
100 000 -
77
702 284 77
63
149 456 -
000 -
pa
soc
casi
000 -
38
83
5 176 -
64
Arad
310
Codrul inst de cred
312
313
314
315
316
317
318
319
322
323
324
32
de
de
31
spa
spa
Banca
Casa
s an
crd 51 casa de past a an

Banca
Casa de
Banca
centi
de
Casa
a jud Arad
de
populai
Banca asociata s a
edit din
Victoi ia inst
Casa de
soc pe
Casa de
Banca Podgm
Pesta
es p
sa
ed econ
e soc p a
de
327
28
329
pa
anon econom1ca
311
soc p
Ai ad soc
Prima casa. de
Banca eionomica
adl
es
de p istr
PLcica
rut
000
000
1 250 000
000
250 000
225 000
2
000
000
000
000
000
000
000
000
000
000
300 000
400 000
150 000
000
--
438 894
50
195
1 765 535 -
868
401
675 299 460 200 -
37
681
21
103 035 085
655
13
-50
50
106 261
67 306
06
62
41
308
525 095 81
1 607 431 39
540 834 -
501 9b
81
www.dacoromanica.ro
33
53
710 - 311
72 312
91 313
85 314
--
29
13
420 20
161
27 316
86
21
317
50 318
896 243 4
32
7 320
1 366
97
834 25
826.549 26
310
37
65 755
33
687 9929451
309 870 66 321

499 523 32 322
323
21 324
3 325
- 326
85
51
227
433 51
382 98
1
053 56
516
168 71
2.303 789
94
5 859 800
687 52
21
36
37
50
321 73
85
25
929
33
46
30
42
625 38
629 76
1 371 654 98
180
724
416 170
15
80
77
67
503
102.3- 70 10
700500
25
2 526 009 80
--
100
6 650 6- 36 97
117
54 327
328
131
87 329
39 592 37 330
272
704 17 ,331
ARGUS
1-14
da pair
LIUL
LUL
SOCIETATII
casa
Comuna
s
Arad
soc pe
Circomscrip Ndlac s
a
es
a
Banca de cump
c de imob s a
--
250 000 -
Pecicana casa de
Pecica-Magh
Ar id
500 000 -
4 350 225 50
829 39
381 433 50
802
70
2 386 705
340
341
Institut de edit
Banca Li
Union soc an
Val
,
51
Oradea
comercial
soc
de
ungai
ia
de pistrare
Oradea Mare
1344
ci edit
e
de
e
e din jurul Salaud
rare
de credit
351
casa de econ fusionate s a

Banca
de Scont Hipoteci
352
35
35
362
Casa de pastrai e
inst
Mare
pt
econ
industrie
com ung
Pesta sucui s
de p
re
din Bilim
Bqnca
Blnca
alonta Mare
Oradea Mare
Mare
din
Alesdeana soc anonima
soc cornea
365
Mare
Banca Mercui"
371
37
374
37
37
377
Casele de
edit
Speranta inst
agrari
iterie_Unite
Leh
de ed economn
spa
soc connea c action

i
Casa de pastr Thi-Borgoului

Banca
Aurori
actu
popoi al soc pe actii
--
875 560
633
071
----
-250 000 --
--
961
05
13
90
80
66
45
279 46
432 000 -
50
522
1 510
74
709
31
15
611
041
831
90.500 -
28
192 632 91
3 333 277'50
45
23
93
39
69
- -
221.525
01
33
29
72
03
19
72
31
15
40
77
44
317
10
78
82
57
701
381
06
50
841
32
91
04
52
61
50
66
74
22
76
27
29
25
8C
- -40 375
--
47
29
60
97
6 942 74
317
331 91
49 33(
--
97
72
101
44
471 81
29
341
42
30
16 500
22
54
79
36
32
25
41
60
46
27
50
03
76
66
98
83
35
353 755 74
46
01
735
61 826 0
44
17
61
41
92
14
12
60
18
1 603 02
81
1
38
- - -
83
05
35
71
97
507387157
16
95
62
81
44
07
29
05
61
26
70
38
2 874 199 46
19
21
61
75
84
Lei
99
124
11
652
45
54
47
86
82
341
06
33
39
8 480
76
--
--
582 214 2b
385 16
25
40
50
1 794 866 497
56
02
BENEFICIUL
Lei
64
15
----
DIVERSE
Fonduri
ditoare
Lei
73
250 138 64
041 98
024 92
344 05
42
700 000 -
--
spre
fructificare
831 597 18
09
soc pe actium
Judetul
36
37
--
1 881 570
6 000 000 Mace
eana
--
--
Banca de
35
35
Mare
-500 000 -300 000
casi de
Banca economicl
750 000
500 000
500 000
250 000
4 000 000
Conturi
rente
Depuneri
Lei
It
delul Bihor
337
338
Conturi u
rente debitoare
SEDIUL
DENUMIREA
145
---
--
- --
40
181
78
834
97
83
37
14 351
1 450 312 13
41
111
141
- -45
47
36(
13
361
56
383
71 37(
371
42
29
201
23
- --
361
44
47
01 36(
89
--
56
58 35t
351
--
22
34(
241
79 005 35
2.500
37::
47
39
63
64 37(
98 371
10
www.dacoromanica.ro
,ARGUS'
146
SEDIUL
8
o
PORTOFOLUL
SOCIETATII
Comuna
LIUL
i B
147
Conture
rente debitoare
Lei
Conturi
rente
spre
DIVERSE
Fonduri
ditoare
Lei
13
Lei
BENEFICIUL
B
Lei
Judelul
Cetatea '
37
37
econom
img din
Banca
spa
sa
de
Banca de scont
33
385
Asociatiune de anticipatium s p a
Reumune de credit soc pe
Banca populaa
spa
pt carculatia
ilor s a
gener ung de cred. sucw s
casa de
,Dita
Puma
39
soc an
economie soc pe
de
Banca
soc anomma
Ditrau
Giurgu
ercurea
soc.
; Banca Alecsi Bank soc
39
60 000 000
5 000 000
50 000
2,500 000
100 000
2 000 000
10 000 000
de pilstraie
392 , Banca
393 Casa de
com. s a
pa
390 Casa
Brasov
Codlea
Bod
Brasov
corn s a
de
391
Brasov
000 000
543 000
5 000 000
1 0007 000
90 000
750 000
2 000 000
000
000
Harghita soc pe
--------
32 872
1 156 850
489 428 5(
57 687
1 775 400 1
2 695 488
37
73
11
36
20 198 655 24
03
60
88
948000 -
66
041
1 105 007
1
16 290 505 5(
---
1 049376
2 409 276 5 179 932 -
14
815.341 7
88
11 597 380 16
58
1
99
3
161
41
67
30
48
45
84
05
20
29
Campiana
Insfitut de Credit
Banca de scont
196,491 12
59
0
5
60
2 744 651 556

778.309 91
000 -
450 200 -
15
--
541 240
3 700 205
sa
,,
401
402
404
405
406
408
409
410
411
412
413
414
415
416
417
418
419
42
421
422
Pi
sa
de
,,
soc de
Vatra
de cred
economie
Casa
cetAteneasa p a
Banca de agric
casa de economie
Centralh p md
casa de
sa
edit soc
Banca econom
S Anom
Casa de
banca de
inst de credit
Economul '
de cred
con
soc
economicA ArdeleanA
Beumunea de
423 Banca
COO
5 000 000
000 OCO
2 150 000
---
000 000 -
1 000000
----
2 OCO 000 20
s a
ec s a
a
economilor
soc
1 000 000
spa
Institut de
50000 500 000 -
sa
hipotec transiv ungai s a

Casa de
Intel esul Public s a
,Coi
de ed
econ s a
Banca Agrai
lade is
pe amanet
de
Carpatia,
142 280
5 000 000
1 000 000
Economie s p
schimb
000
Cluj
--
OCO
75
624 152
20
33
10
951
19
51
33
02
32
33
542 15
58
52
17
13
79
44
70
53
10
89
07
- -
80
41
83
477 64
48
59
40
814 1
www.dacoromanica.ro
12
48
19
7 170
- 16
55
03
94
83
28
-- --
271
33
000
45
60
-
72
13
77
30
73
23
551
----
78
12
--
512.306
17 91
03 92
50 93
394
71
50
--
-24 90
88
26
80 95
67 96
82 97
- 398
89
- -- -
399
400
401
402
403
404
2:
--
08
71
80
--
80
20
-- -- --
72
10
411
12
13
414
67
02
183
6
07
85 08
65
85
60387
--
31
92
34
75
83
2 646 449 98
380
03
69
50
19
01
378
- 379
187 535 75 381

382
45.332 88 383
384
385
386
17
- --
--
2.354
305 104
90
56
771
- -- -
68
87
53
23
95
15
7 157
20 015 2
6
92
96
217
9:
51 245 974
9.
63
89
921 384 198

15 347 702
34
36
87
60
- 14 9C0 -
7 541 911
8.318
1.370
44
88
60
94
29
84 853
58
10 318 526 09
12
797 402 -
1 563 240 5(
743 787
15 126 634
84 502
et
973 585 61
58
01
61
Judefu1 Cojocna
398
61
11
632
15
416
417
11 418
39 419
420
50 21
67 422
26 23
149
Conturi cudebi
SEDIUL
DENUMIREA
LUL
SOCIETATII
LIUL
toare
Conturi cu
spre
fructificare
DIVERSE
Fonduri
rente
BENEFICIUL
Comuna
11
Judetul
424
urnica
425
de
aa
de pastiaie soc pe
do econom s
Porumbace
casa de
COO -
Las
427
Mare
de pastial e
431
Tanthre3nu
soc
435 Venetiana inst

437 , Ucea
Sei
439
443 C
de jus
20 000 000 000 -
Venetia de
de sus
s p a
econom
de econ
746
13 363 507
689 288
1 328 191
1
634
602 231
312
245 548
(371 765
715 555
390 49
252 60
50
75
50
82
16
125 COO -
000
--
80
spa
de econ s p a
amceiul
cal
spa
440 Creditul inst de ci edit

442
Sinn
spa
cid
industi
205 550 -
er
ed
436 Puma
441
cied econ s p a
433 Umi ea inst
200 000 -
Porumb de
s j a
de
432
434
economie
200
%lea de
a
a
de
430
--
21
Roman
000 -
725 702 50
625
1
950
2 989 731 30
385 65
661 41
214 551 50
21
66
355
2 823 306 75
699 142 8
11
041 67
216 314 37
525 274 68
1 813
22
48 270
3 000
1 964 289
2 327 01
053 24
106 70
1 871 147
621
30
57
3 409 65
13
000 47
26
52
69
207 232
551 934 7
029
103 693 37
300 000 75
41 508,12
39
97
59
22
04
92
570
942 770 75 424

054
21 100 5 426
61 577 97
04
5 305 95
562 -
2 200 91
20 46b 14
91
297
Siren
34
52
9e
4 000
241 179 45
34 137 742
686 426 90
86
238 78
27 457 52
35 127
91
429
42 530 38 430
98 431
24 803 99 432
50 433
434
435
51 437
438
110
0 0 78 439
440
11
172 48
94
300 -
15 442
443
Hunedoara
banca Lconormca soc

Prima casa
p
Casa de
e
Voi
449
454
455
456
457
458
45
Lai
2)0 000 -
ed
Brua
spa
de uedit
soc
ei
itcg
1
act
Hunedoara
466 Binca Comei ciala soc p a

Si
ir
000
000
000
s
469
000
212 500
000
000
000
pa
de
000
Pl
inst de ci ed
cul t
inst de ci
s
135 000 -
Hunedoara
Baia de
mdusti
60
soc anommi
de
--
150
soc
eqna
isa de
Agi
soc economica
, Ciedilul
soc
452
50
soc
inst de
Casa de pasti
461
464
465
de
--
Bi
451
--
500
500
iuni
Buried
Hunedoara
eiem
450 Banca
453
spa
inst de
444
Maram
soc
469 Casq de pOsti centi al soc

470
de p
soc anon
000
de sus
000
2 977 604 50
2 027 768
3 820 677 10
50
87
6 168
304 723 50
251
088
70
125
496 -
50
543 984
1 563 064 06
33
935 687 -
2 27 60
01
10
623 934 50
451 50
211
5 889 378 75
01
54
45
11 345 704
225 517 61
1
57
3b3 588 10 076186
204 345 57
1 587 930 03
143
38
15
351 057
4 884 493 99
910 141 24
1 920 840 35
471
865 633 37
3 270 649 67
50
117 44
479 223 71
505 73
863 34
199 70
2
IC
892 76
912 35
909 896 32
521 356
312 833
451
75
335
99
703 114 14
33
1 734 791 5(3
18
23
446 390 56
571 453
444 377 57
232 127 04
722 60
107 122 50
88
758 54
82 343 15
575 33
393
520 404
240
66
6 557 95
15
www.dacoromanica.ro
74
93
559 273 20
58
48
971
170
001
447
29 448
26
12 068
48
74
21
34 193 34
3
21
000
19
50
26
1 953 738 85
3
125 968 20
457 635
329
1 228 033
71
59
0
94 461
301 7
401 984 19
62
817 2C3 86 463

464
07 465
147
18
22
31
451
115 263 CO 452
453
CO 563
454
455
200 428
456
457
673 697 27 58
54
89
267 25
34
84 444
84 445
207
14]
93
21
33
222 200
6 473 -
35 64 467
76 468
01 469
470
51
SEDIUL
D ENUMIREA
PORTOFOLIUL
LUL
S OCIETATII
Conturi
rente debitoare
472
47
Banca Marmatiei so
soc pe actium
Maramuresana inst ci ec s p a
Banca Economic&
Banca Visului soc
Sigh Mann
de sus
Sigh
"de
Mures-Turda
47
47
47
479
481
483
484
485
486
Casa de depuneri soc

Casa de econonue din
Agi ar casa de economie soc
Banca
de cred.
Banca de scont din
Casa de
credit
Itoshasnu
de
inst de cr
Beg
Tg
spa
ec s a
de schimb ardelean& soc an

Cas de economie
Banca industrial&
comercial&
sat
g
Reghinu
1g
and de
000
--
945
046 84
994
658
986 84
--
6
80
-----
0
37
DIVERSE
Fonduri
rente creditoare
Lei
Lei
Lei B
471
Conturi
Depuneri
spre
tructdicare
152 13
809
1 314.649
234 1
3
11
497 25
5
548
71
517 182
438 626
15
221 1
741
222 64
57
71 158
30
12 597 561
50
50
497
01
073 594
711
24
273
1 443 520
3
6
0
731
318
332 743
085
305
481
22 545 -
62482
85 83
07
181
75
76
77
400 577
237 791
951 551 2
45
712 7
82 428 9
31
487
715 142
404 938
528
105 837 7 471

472
408 118 2 473
673 5
621 561
780
9
10 955 385
Lei
884
670
012
33 473 037 4
BENEFICIUL
53
47
Odorhem
a
Odorh. s a
pt depun din Tehsoara
de pstiaie
de
487
488 Soc
489
de
490
sa
Odorheiu
Bradut
Cristur
Judetul Salagiu
Economic& soc
491
492
493
494
495
49
49
Salagru
Juiul soc pe actium

Salageana
de cred
econ
Silvania inst de ed
econom
soc pe
Casa de
e a jud
de
ca Asociatiune
Codi eana inst de cred
econmie
Banca Coroana soc
Silvaniei
Jibou
Tasn'id
Bascsti
Banca comel
cornei
503
50
50
507
50
50
Banca
de
de
Solnocul de
economic&
din
Banca comei
/alau
sa
reg
soc anon
Cehul
--
--
19
143 165
---
37
998.075 -
-----
61
50
50
--
50
72
comei
de pasture din jud
---
000 --
8 678 697 4
1 072 741
76
210 81
005
260
7
547 6
215 056 65
9 248
11
62
225
320 8
129 455
476 974
535 206
41
51
50 768 29
53 000
03
66 733 35 493
58 813 27
450
495
355 476 08 496
497
286
498
22 950 88 499
500
--
23 303 314 586
816 455
84
741491
341492
021
324 799
50
85
1 223
63
471
29
25
368,60
7
226 648
19 174 71
179 682 17 489
233 34 490
11
869 770
935 151
282
1
667
1 759 698 4
130 570
93 028
74
327 453 42
87
0
3
5
411
18 283
123.335
20 000
198
502
860 - 503
1 610
6
9
501
21 430
17
338 705 03
80 432
357
6
8
9
505
506
507
851
12
Judeful
51
512
513
de
de
, Casa Noasti
popoi
a jud Sat Mai s a

b-ca econ s p a
de aiutoi
Mare
---
615 32
145 72
630
950 49
12 839 468 3
957
3
2.203,232 7
www.dacoromanica.ro
385
651 466 9
47
93
450 000
705 000
340
250
261
510
584 805
935 753
12
643 531 51 513
152
133
SEDIUL
DENUMIREA
SOCIETATII
514
515
516
517
518
51
525
528
52
Romana S A
,Ugoceana' inst de credit
SA
Banca
in
534
450
Mare
120
000
100 000
Turnul
543
Inst
schhimb
Inst de ci
econ
Cordrina Inst de cred

are soc
Casa de
Mielul
500
pa
P01011
Sebesul da
actu
de
,
Inst
ci
550 Sebescana b-ca populai
Inst de ci
551
552
econ
sasest
1 000
sases
1 000 000
000
ec s p a
soc p a
skes
SA
economie
200 000
Banca , Untenuald soc

Institutul de Ci edit fonciai
549
ci
1 000 000
000
cred s p a
553 Peatra b-ca ec
--
----
---
3 097 432 67
898 090 24
129 157
135 001 25
248
81
41
16
657
81
7(10 013
003
001 800 50
50
48
50
--
74
703 683 48
47
677 50
3
66
1
DIVERSE
Fonduri
creditoare
50
3 056 291 45
30
71
70
78
071 10
30
37
900 97
24
50
114
620 1
082 505 50
2 827 012 73
12 COO 66
659 174 37
1
1
464
765 564
2 298 878 02
70
057 69
201 74
374 34
084 88
014 28
365 868 21
41
014 35
918 06
13 565 457 75
1 385 333 50
589 03
3 013 973 33
596 98
425 638 32
057 583 18
1 600
1
77
204 333 86
78
920
3 158
696 069 -
67
20 106 581 69
584
91
21 993 573 14
92
15
-10
95
46
546 780 70
291 795 26
--
151 841 30
--
264 770
000
11
000
91
32
54
965 61
19
7 073 339 32
81
959
2 000 22
39 000
901 04
847 43
098
797 33
32
80
38
12
11
34
897 55
20 983
76
946
21
1 920 264 95
52
73
60 482 66
57
7
211
06
278 202
555
556
557
edit
de cied
SA
--
--
economie
Beck un
cred 51 econ Somesana

are
559 Casa de
56(1 Casa de pasti e pe actiuni
561 Banca popoi
de agricult
552 Concoi dia Inst
cr
spa
spa
50 000 250
--
--
30
67
50
395 326 50
75
291
941
85
9651-
255 816 82
661
80
82
94
www.dacoromanica.ro
25
616 890 56
09
598
52
60
905 684 15
47
061
22
17
23
32
39
97
- 533
321
600 680
5
15
63
72
50
68 986 44
66
27
68
101
---
53 894
84
69 995 25
534
535
536
537
538
539
540
541
91 542
543
544
545
03
50
255 795 13
531
41 532
63
55
37
646 53
521
556 204 77 522

.
523
524
525
526
24 400 - 527
528
529
35
530
31
31
88
117 50
25
365 599
85
95
514
41 515
591
516
517
150 235
518
519
520
50
161
044 70
66
3 166 152 86
181 259 78
25
1
03
24
--
- -- -
96
268
-08
Solnoc
554 Banca de
BENEFICIUL
93
75
91
23
32
general s p a
de
--
84
497 80
24
84
18
05
06
41
956 937
6
172 900 -
--
delene
Casa genei al de economie

Poporul
731
--
Albma
comei c. ung din Pesta suc
Creditul technic
SA
----
II
de agronomie
toare
509
250
375 COO -
542
544
545
546
547
Mare
es p a
comei
536
537
53
53
econ
a5ului
Banca de
500 000
unificata S A
Casa
din Chioai s p a
Chioi ana Inst de credit econ
Casa de pasti e reuniune
532 Soc
533 Banca
rent e
-55
sa
mdustr S A
530 Banca economica S A

de pasti
531 Casa
Depuneri
spre
fructit care
Conturi
Lei
520 Satmareana inst cr ec s p a

521
eana bana comei c s pa
522
523
LIUL
Comuna
soc an
Banca
Banca de schimb
Banca de edit
de credit
Casa de
e
PORTOFO-
LUL
31
321
358 091
547
548
549
- 550
77 551
552
553
220 921 55 554

555
556
133
557
60 558
559
19
560
561
562
154
SEDIUL
564 Banca
568
57
574
575
Comuna
de plstiaie
Banca de
Minerva" Inst de credit econ
Banca pentru
jur soc p a
Casa de
GherIa
econ Tibleana
Institut de cred
Banca
Victoria
Lpusano Inst de cr
pe ac
500 000
251 874 75
56 000
250 000
000
150 000
500 000
250 000
--
Ung
Mon
---
flatev
Gherla
100 000
500
ec S A
--
46
37
765 201 30
25
--
50
1 039
2 346 763 39
- 397
-I
5
2
- -
04
41
471,
08
1
151
25
97
92 746 27
83
147 167 5
5 639 799 15
Lei
45
35
704 962 84
273 594 19
541 802 64
267 449
28 934 213 478
73
62
rente creditoare
fructificare
38
75
1
Contun cu-
spre
Lei
Le
--
Ileanda Mare
comercial
cr
Opmca Reunrune de p&sti
e
de
Riureana Inst de edit econ
Contun
rente debitoare
LIUL
LUL
SOCIETTII
o
563
155
ALMANACH
41
95
DIVERSE
BENEFICIUL
Le
63
64'
10 677 30
84 838
--- ---
95
99
32 751 6
12 574 2
42 225 3
65
69
571
69
20
573
11
282
500
575
Judelul
57
57
578
SA
Banca
1 875 COO
SA
p md hipot s p a
580
,
de economu
credit
ardelene
581 Inst de sci fonc a
de Imprumut
pastrare s
a
Economia
de
soc pe
de pstrai e geneia15. s p act
584
585 AmtoruP Inst de
ec s p
de pstrare S A
,,Tarnava
, Armoma
de econ soc pe ac
588 , Frgia Inst de cred
ec
pa
Tarraveana Inst cr ec s p a
,,
,,Poporuluu
ColnIrn
Banca comercial
societate pe
59
Cohalm
60
60
000
000
a
573
1 000 000
1
..
Ci editul Comercial
s p act
e din
de
Casi de pstiai e
are
Casi de
Scaune
11 555
50
974 348 59
--- - -------
300 000
Dicio-shmarhn
Ilususau
100 000
1
Trg
------
11
4 925
--
703
011 568
1
241
78
516 889
91
451
801
07
35
621
- -
18
366 226
000
5 953 617 10
19
837 986
90
786 422 3
6 666 276
65
980 14
25
51
23
63
02
1
660
-41
www.dacoromanica.ro
64
204
575
64
3
-- --
520
87
59
--- --
3 576
579
580
151
581
87 582
619 52 583
267
23584
96
35
585
586
587
588
60
121 25
56589
33
371 94591
89 592
15
31 593
93
594
71
18
078 140
-- -
366 183 5
177 000
661
1
82
042378
32
29
56
44
24
3
75
39
50
96
20
50
081 028 17
009 851
764 106
657 14
37
75
424
35
057 108
- -
61
395 292
810
76
28
44
5
61
5 339
1 511 196
27 205 -
- ----
- -
85
67
82
economia S A
spa
- -
50
Agnita
economicA S A
60
603
1 000 000
000
Mare
de
601
Seim Mare
mdust s p a
Cas de pstiare S A
, Vulturul Inst de cr
Banca Economia S A
3
1
590 Institut de credit economie

591 Institut de ci edit economie s p a
59
Industi ial soc pe actium
economie s p a
59 Institut de edit
de pIstraie credit S A
000
---
73
06
48
49
---- -552
38
590
191 576
595
7 596
7 597
2 598
1
599
1
600
601
602
603
21
48
19
6 607
,ARGUS
156
SEDIUL
DENUMIREA
RTOFOLIUL
LUL
SOCIETATII
Contun
rente debitoare
economie
Casa de pasti
de
611
soc anon
de
,
e soc
fructo
ajutoi S A
SA
--
532150
350189
--
328
000 -
00
98
99
581 17
actium
jud
da
612 Casa de econ
pastiai e
613 Banca fu7ionath p
614 Banca Comerciald ,Leul
phstiaieS A
615 Casa
e
616 Casa
617 Doona soc an comei c 51 de ed
50
t
1
000 000
51 852
34
89
04
68
9 229
63
52
220 170 -
- -
07
6 535 021 42
47
04
15
13
27
--
--
de Morel
Lud
621
622
623
624
eSA
Lugojanh
Romaneasca a Banat S A
SA
SA
Casa
de
Almajeana
Banca Almajulul S A
de
626 Noua
ana
627
628 Boc5ana Inst
Pel
tsto
de
de
edit s p a
Banca de
strai
Casa
1 ogeteana'
631
popoi
632
,
popoi
633
630
actii
co edit
Inst
639
640
Banca
641
642
643 Casa de
644
645
de
646 , Popoo ul
ci
Casa de p ostral e soc

Dogneceana
de
651
Banatului Inst
200 000
sp
----
420
---
Resita
ed
I
(aransebel
it
spa
566 084 50
000 000
000 000 -
-500
250 000 500 000
618 268
951
it t
Moldova noua
000 -
250 000 250 000 000
cr s p a
43
92 222 358 075

50
3 075 620 301 725 -
31
69
37
96
08
50
61
17
31
1
44
1 092 862 07
78
2
4 083 296 68
89
2 022 925 93
402 170 50
50
95
885 95
45
66
987 523 50
509 156 -
51
97
39
32
89
555
81
081 789
809 -
08
76
96
7
50
59
27
67
26
34
66
305 59
83
87
608
609
610
437 577 14612

841 71 613
614
615
616
227 675 84617
411 172 38619

620
697 133
621
622
263
58
55 623
45 495 81 624
600 750
324
7 500
----
38625
3 775 44
147
2
1 535
60
331
0
87
106 530 67 626

627
628
629
203 023
191 578
29 760 36632
576 9
48
633
-- --
28
422 738 95634
93
561
95
58
452
681
230 845
78
840
88
88
1 889 584 13
45
1 149 737 83
13
25 902 09
07
63
95
64
29
87
743 072 66
382 015 65
2 992
47
15
10
092 793 181
31
35
- --
--
90
55
58
24
60
50
60
50
211
411
11
- -
-12
958 448 20
000,-
spa
05
3 272 505 50
1 451
78
--
bray -Montana
actil
are
000 -
pa
SA
SA
casa de economie
SA
Banca
p actu
a pl Moldova
Inst
ci
647 Banca soc pe actiuni
spa
SA
de p tsto
637 Puma
638 Prima c isa de p osto are
000 000
edotul Banatean S A
634
635
636
648
649
ci
Caransebes
- -
10
--
Feld Razboieni
It
08
68
47
29
93
67
- 10 428 077 35
BANAT
Cara-Severm
Banca Comei
casa de
BENEFICIUL
Judetul Turda
618
619
620
DIVERSE
Fonduri
cre
ditoare
sp re
Comuna
It
609 Casa
157
224 843 8
3 000 -
63
123 675 24
134 162 12
64
76
94
52
52
33 556 2
-- --
43
6
5
765 95
4
107 333 93
961
196 690
637
38 667
638
64
20639
640
641
993
642
643
71
23 452
161
646
647
7411844648
649
650
223
919
Torontal
652 Pnma
1653 Banca popoi
soc pe
150
Guttenbrunn
250
www.dacoromanica.ro
50
67
05
44
000
668 03 2
653
647
158
ARGUS
SEDIUL
SOCIETTII
.
Cas de
actu
soc
Banca
economie soc
actu
Prima
de pstrare S A
Victoria
56
563
spa
Banca Imobiliar&
,
,
,
576
577
578
soc
actium
de credit hipotecar soc p ac
g-15.
casa de schimb s p
Populai soc
actn
Populai
pt
popi
Ancoia Inst de cr
econ s p a
actium
Prima cas de
Casa de pstrare
Casa de psti are
Casa de pstrare
Societatea de credit 51 economia
Casa de pstiai
Inst de Credit
593
594
Banca
Banca
ea
,
popular
,Jibehana Inst de ci
r03
Banca , Tlmisoarel' soc

,
07
08
de Scont s p
Prima
S
Casa de economie
pa
55
3 773
i Mica
000 -
--
45
Gr ibat
,.
20
000
000
743 624
13
80
95
68
--
799 7
21
19
75
24
36
91
- -
51
754 799
340 6
66
22
38
76
90
871
58
344 576
789
- --
49
18
43
50 903 824 6
76
35 678 925 73
2 020 225
537 450 8
14
517
---
91
2 809 158
45
50
36
5
52
27
06
26
23
94
4 085 352
--
-----1
71
121
50
46
50
179
65
68
5
www.dacoromanica.ro
17 000
21 165
680
681
682
,683
686
687
688
689
690
575197 691
08
18692
439
694
69696
74 538
697
94698
01
- ---
331700
701
702
703
79
676
677
18678
46679
26 602
756
8 286
18
18
674
85
52
95
71
72
46673
67
34
635
18
51
50
64
60 273
45
19 885
1 654 197
43
40
----
58
59
34
98
281
89
-----
05
48
11
63
49
23
588
76
38
18
21
41
281 965 9
616
914
16
806
- - - -
46
669 725 338
200 000
61
071 7
50
04
40
34
-- --------- - -------263
50
571
228 547 50
34
148
1 491
62
04
44
631
1
BENEFICIUL
-- -- -
- -
50
-700 000 -- - 441-000 000 --000 -
13
01
459
255
200 000
10
79
29
1 311
mare
17
800 949
55
Ortiso ira
spa
spa
316
100
Deti
comunal S A
casa de pstrare
Inst de credit econ
000
58
Montsafeld
SA
59
182 650
Non
credit s p, a
358 595
64
nou
economie
Casa de
e
Casa economie
Inst de economie
26
381
1 587 515
100
Besenova Haul
ditoare
12
834
50 000 -
Casa de pastiare S A
4 535
1 507
Haul
DIVERSE
Fonduri
rente cre-
44
750 000
ger
---
425
Conturi
spre
ructificare
29
525
200 000
Mare
Gutienbrunn
de schimb S A
Banca poporal soc
590
Tim Fabric
losefin
SA
Prima cash de
eSA
Gloria s. an p md
,
trias
adul_nou
de
588
onin
constr s p a
587
soc pe actium
Casa de
soc pe actliim
de edit
soc pe ac
Banca
soc pe act
de arend
celai e S A
Popular& S A
57
58
spa
agricol s
Casa de pstrare
57
57
8 000 000
4 000 000
8 000 000
2 500 000
5 000 000
000
400 000
180 000
000 000
000 000
rente debitoare
IB
------ - ------------ - ----500 000 50 000

35 000
Sanpetru
espa
de
popular&
567
Aradul
pe ac
soc
Banca
Casa
PORTOFO-
Comun a
e soc pe actu
de
CAPITA-
159
471
705
706
708
ALMANACH ,ARGUS
SEDILL
DENUMIREA
SOCIETATII
de
Comuna
15
Bann comecuala
Indust s an
soc pe act
de
de
721
722
de pasti
723
de
75 000 -
Banateana
de
500 COO -
soc pe act
Inst de ciedit econ
\
Sanicolaul
400 000 -
soc po
725
726 Casa de past
Mare
Cenadul
SA
casa de
soc pe actium
aj
s a
B
728
729 Reuniunea de
casi de
731
de pastrare soc pe act
732 Prima casi de
oSA
past
pa Blumenthal
733
734 Centiah soc coopeiat Beiffetsen
SA
735 Banca g de ci tang
730
populai
736
BUCOVINA
Judetul
737 Banca C imp Lungul Moldovenesc
soc po act
Muntemlor
738
739 B inca Cornea

in S A
740 Cieditul
741 Banca de Est

742
743
744
de deposite sucurs
ul
--
000 -
e soc pe act
Comerciala
724
37
icol
240 000 -
--
Comlosul Banal
germ
iermata
000
000 -
250 000
1 500 000 -
000
000
000
000 000
000
012 71
000
500 000
toare
Lei
433 255 -
406 564 -
90
43
9
34
075 -
18
10
8
7
3 053 699 -
soc
20
20
13
886 514 -
362 454 50
68
25
58
33
130 314 07
911 95
44
64
38
984 15
487 968 86
956 13
692 -
- --
783 270 -
2 792 737
483 083
786
1 790 500
500
1 094 000
422
500 000
856
www.dacoromanica.ro
--
--
--
-- --
787
631
28
009
737
940
71(
711
258
86711
71(
4
1 998
4 7Z
01
-- --- ---
26
41 342
01
73:
234
- --
98
15 000
5
2
8
38 73
- 731
78
772
42
Lei
82 063
91
38 245 375 51
223 200
----
05
500 000
44
Jud Suceava (Bucovina)

746
8 296 757
7 529 098
266
Judetul
745 Binca
60
64
372
50
222 197 65
--- -- ---
390087
64
55
491 34
87
98
50
Lei
10
91
4
721
BENEFICIUL
1 073 565 1
Lei
100 000
05
12
--
DIVERSE
rente cre-
1 339
120
161
65
62
607 447 50
3 392 009 -
354
70
500 000 -
actn
soc pe
720
N endort
B-cc
soc
717
718
000 --
Depuneri
spre
fructificare
Conturi
rente
Lei
400 -
're
Banca , Besenmeana veche s p a

712 Prima casa
e soc p act
713 Casa de
e
714 Puma
de Istrale soc p act
715
PORTOFOLIUL
CAP
LUL
ALMANACH ,ARGUS'
378
7 74
4.74
7
626.559 0
-- --
167
241
41
74 3
791
744
-74
74
162
163
SEDIUL
SOCIETATII
r48
BASARABIA
Judetul
SA
Banca popol
de credit
d SA
--
,Cahul
Banca Basarabla
,
Centraa din Basarabla S A
jud
,
de
md a Basarab
000
,,
,,
Ismail
Banca
3 000 000
Soroca
Banca Nistrul Roman

,
Soroca ' p md
1 208 400
500 000
agricult
---
831
12.500
DIVERSE
rente
ditoare
Lei
--
- --
75
50
50
1 008
262 000
54
02
- -
H. G.
- -
1 101
670
629
48
RELERVE LEI
CITITI ZIARUL -
H G Silberman
ZIAR
No 15 Etaj
APARE
orice Produse Petrolifere
vinde
cisterne
000
GALATI
TOATE OPERATIUNILE DE BANCA

COMNADITA
8,10, 20, si
buto
ORGAN ECONOMIC
Expeditia prompt
FINANTE, COMERT, INDUSTRIE,

AGRICULTURA, STATISTICA, JUDICIARE
www.dacoromanica.ro
C
- IASI
COM ERTUL PETROLIFER"

(Comandita
273 773 64
SUCURSAL.E
ORDINE DE
SOCIETATE
12,75(
17
CAPITAL
Face once operatium de banca

Curente, Depuneri spie
e,
788
SOC1ETATE
Unirei No 15 (casa proprie)
360
01
I I
SOCIETATE IN COMANDITA
- -
051
1
1
BENEFICIUL
Le
Le
310
il
eu-
rente debi
toare
Lei
Cahul
r56
PORTOFOLIUL
LUL
10....-
II
www.dacoromanica.ro
Tr.
00
000
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
874
BILANTURILE
DENUMIREA
SOCIETATII
INDUSTRULE PE ANUL 1924

Mateni prime
SEDIUL
DEBITORI
Materiale
Comuna
Lei
167
Lei
CREDITORI
DIVERSE
BENEFICIUL
i
13
a
Z
VECHIU REGAT
2
Testoria
Soc Anon
roman& de butun gaz
500 000
08i 746 25
50000
Tmogr Liga Poporului S A

Fabr Acquila S c de baut gaz
220
351 25
- --
70
64
19
131 000
000
000
600 000
48 065 75
6 737
72
000
000
5000 000
4 528 923 85
2 156 866 45
45
05
35
35
000
000
4 250
91
175 212 66
40
40
000
000
935 71
65
19
20
21
6 000 000
6 000 000
o 000 000
5
000
15 000 000
512 000
1 500 000
000
60 873 333 86
10 183 957 35
381 317 55
5 272 688 90
26 991 520 26
12
3
5
Societatea
de electiicitate
30
75
09
- -
68
36
65
60
38
17
60
54
47
Judelul
6
7
8
9
10
Ti aian Soc anon p md lemn

Atlas Soc anon
,Mermos soc an p
de tricot
Bet cules
de
an p md
Doaga
icau
soc an
--
20
50
75
20
90
99
33
50
- 30
- --
855 466 35
95
13 889 867 20
35
942 117 80
50
11
12
45
10
13
14
15
16
17
45
90
25
80
Judetul
Soc an rom de navig pe Dunre

soc anon
1' Dacia Fabi
de
14
abr de uleiuri, vops
Santiei ul Rom mia
16 Maritima
soc an de navig
17
18 Dunrea soc an de navig
45
11
Danubiul
Inti eprindei ile mdustriale
ia Meteiul Manole
22
27
28
29
10
12
anon
Societatea industi
a soc anon
,Concoi dia soc anon
Progresul Balcicului soc anon
Coastanta
, Industria Rom
soc an
Moara Victoria
anonun de ansport
Rom
soc an.
Industria agi
soc an
Mmerala soc anon
Dobrogeana
3)
Nehoiasi
Nalejda
24
))
de
soc an
arte graf S A
uargic
Bai
tuna
onst
3000 000
000
000
470 226
700 000
000 000
8000 000
748 500
4
5 000 000
1 000 000
4 COO 000
300 000
260
70
15
10
60
491
1 571 634
-5
'7 394 674 55

10 733 550
605 90
007
1675 700 30
038 70 70
547 25
95
5 978 353
--
169 25
356 20
3 579 233 86
120 73
3 221 482 30
1 356 538 90
4 358 231 55
240 847 20
85
17
678
185 42
059
9
897 50
415 605
300
39
97
2 583 526 05
19 193 454
55
)1
264 054
60
90
577
463 196
541
1 307 339
167 000
55
44
1 167 865 70
18 476 142 30
6 486 010 95
341 394 32
255 617
226 142
627
-15
10
55
65
74.100
612
97
75
90
991 895 10
65
80
14.577 102 10
614 15
334 154 80
60
000
25 134 65
8 938 831
95
3 679 090 60
- --
05
85
35
101 767 )5
www.dacoromanica.ro
- --
- --
246
461
643
80
95
68
68
60
50
20
21
-- -- -- ---- -- - - - -- -50
20
- -
56
'7
19
20
23
24
25
26
27
28
50 29
30
45
31
32
33
34
5
168
ARGUS
SEDIUL
SOCIETATII
Materli prime
Mrfuri
Materiale
DEBITORI
CREDITORI
Comuna
B
36
37
38
40
41
42
43
44
46
47
48
49
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
Moara Steaua Soc anon

soc an
Fabr Un
& Moessner
Fleming ' fabr de uleluri
SA
Galati
Watson &
Apollo fabr de
Societ Anglo-Rom pentru md.
Compama
Soc anon
Nlvodul ' Soc anon rom

Etna fab unite de uleluri, cue etc
Soc anon de expl a lummatului
Aihimedes Fabr de ob de metal
pr an.
Dundrea' s a p expl
de paste
consum
Soc coop de productie
Fabr
Romanea.scd
283 787
Industinle ceranuce, soc anon

Concordia soc anon
Energia soc anon
Industriala
000
3
soc
Mercur ' s a Fabr de cons ahm

s a fabr de paste
de postav
Oltenia s a
Scrisul
' soc an
Chnepa soc anon
Ramuri" institut de arte grafice
Trawl soc coop p act fab
bi Cladirea soc anon
' soc anon
62
63
Dorohmul s a Fabr de pielAlie
64
Forestiera
Fibrotic
a. Fabr rom. de postav
68
Unirea
69
70
Laboratorul Atom '

N R-vitza
Romne soc anon
72
de
coop Fabr ape gaz
S a de locmnte
soc anon
4 000 000
----
--
--
304 867 98
7 173 177 41
56
10 164
859 871 65
13
2 128 634
2 650 902
9 222 150
4 130 446
130 000
02
7 115
888 873
7 600 000
--- -
3 536 682 30
--
34891 621
902
70
24 279 822 80
689 712 90
9 664 175
9 714.398 50
316 764 75
248 05
173
5 693 004
4 784 40
923 528
2 592 245 48
2 845 577
90
2 917
14 392 114 24
17 657 535 90
235 10
375 156 40
447
22 385 181 30
i 153 971
666 242 20
i 956 474 40
830 715
56 827 25
712 109 50
1
891 50
859 25
5 137 074
786 50
19
361
I 269 509 33
5 134 999 37
003
32
258
23
466 783 25
894
709 723 46
40
3 085
517 242 09
12
709 910
299 184 30
664 975 02
66 803
070 302 87
677
4,156 441 98
285 509 70
828 208 83
423 650
7 770
99
480 024 95
325 300 -
885
00 -
950 -
42
1 057 538 05 43
495
75 44
218 964 30
921
58
87 739
45
45
265 401 50 47
159 254 15 48
15 49
313 876 04
542
23 060
- 0 -- 52
1 246 597 RO 50
53
164 705
32 199 55 54
259 409 50
6 171 24
14 729 190 47
841
- 55
62 56
475
617 97
16
6 108 304
67
25
33
40
2 204 559 25
20
3a
203 821
778 267 50 38
i 042 699 90 39
6 8163
189 149 77
997 544 07 36
i 195 628 70 37
972 876 40
95
25
39
Lei
89 650 -
53 920 013
20 926 275 40
546
34 257 558
520 -
Lei
BENEFICIUL
35
22
08 58
17 59
46 60
61
458
86 350
62
50
70 63
30
627
37 045 756 05
307 182
018 70 64
659 93 65
657 900
5 878
266 646124
201 810 75
3 459 844 85
66
469 39 67
42
500
226 552 20
5 314 233
809 835 05
90
551
2 561
1
055
Codru
soc
2 500
66
67
sap
000 000
000
000
2 500 000
000
000 000
000
000
200 000
10 000 000
Judelul
hul
--------
32
37 902
1 107 994
7 823 624
30 586 802 65
3 734
000000
7 959 211
i 001 750
i 386 933 14
6 794 991
000 000
3 470
3
597
9 493
42
2 200 000
1 750 000
20 000 000
6 000 000
5 000 000
000 000
000 000
DIVERSE
Fonduri
constr
Tg
2 500 000
5 000 000
--
18
000
3 000 000
000
--
2 179 025 34
2 218 544 80
586 555
842 192 51
571 35
6
61
038
2 196 290 30
972
1 657 536
3 153 890 55
www.dacoromanica.ro
719 41
937
824 90
9 047,922 44
140 400
571 183 23
6 171
461130
641 172106
377
394
25
2 472 000 -
68
710 500 -
69
940
90 70
1 732
30
872.703 44
ALMANACH ,ARGUS
170
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII
Teren
CAPITAL
ALMANACH ,ARGUS
Mateni
Comuna
11
73
74
75
77
78
79
80
82
83
54
85
87
88
89
90
91
92
sa
soc anon
soc an
Dacia soc anon
a
soc anon
Industrule Chimico armaceutice
Olea s a
de
Fischer & Co s a
Casrnca soc an
soc anon
Viata
Chseu1 soc an
Dacia soc an
soc anon
Ceres soc anon
Dacia s a de constiuctii
Moldova s a p md de tricotaje
I
Vagonul
,
Strungul
2 722 560
570 324 45
1 590 172 55
16 396 368 87
000
000
000 000
000
000
2 500 000
973 15
70
310 30
13 264 877 50
5 826
82
531
40
651 375 50
395 75
40
5
90
1 291 366
358 553 04
315 494 80
70
- -
000
1
2 000 000
000 000
000
320
000
--
087 835 15
7
50
2 499 245 55
4 529 004 46
722
55
968 657 35
689 780 40
115
35
4 646 507 45
210 930
--
10
70
50
398 383 55
180 000
CREDITORI
Lei
Lei
95
30
12 OJO 000
0 000
soc anon
anon
soc anon
soc anon
soc anon
DEBITORI
Instalattuni
17
80
6 734 892
2 970 210 15
45
05
4 947 586 50
10 953 402 61
85
25
9 990 553 20
1 570 892 70
59
82
78
75
95
75
.315
28 424 380
7 432 678
101
102
103
104
105
106
107
108
soc anon
Mulag soc anon camlonaj
Otran s a cornpt
de transp
Soreup Soc mnon
, krgus soc anon
, Romana s a p
Ceramlia s a Fabi de
de
igrutul
111
112
113
000 000 --
500 000 -
rom
& Italo-Rom Unite
soc an
soc anon
soc anon
Costmescu S A
000 --000 -
18
Uimele Metaluig xcelsior S A

,
soc
ap
soc an p
de
industriet
& fils soc anon

de
ul soc anon
Ci
soc an p
md agTlc
soc anon
, Moroem soc anon
de
Arrf s a
soc anon
I uceafirul soc anon
Mmele de aur din Romania
Punga soc anon
a soc anon de petrol
soc anon de petrol
I
inease s a p sond
000 -
121
122
123
----
000 000 000
117
118
119
2 232
30
sa
, Nautic't
110
000 000 2 Ou0

000 -
10
502750
071
30
8 725 642
7 266 405 5o
801 870 15
27 331 612 12
8
221 09
484 85
421 382
7 599 )76 96
65
670
1 736 644 55
91
48 233
80
000
--
- 299 976
30
8 998 040 54
48
86
45
20
- -
20
12 441 382 78
203 000
25 103.151
14 931 208 05
611
94
2 000 000 -
(XX) 000 -
-- --- --
90
85
3 344 045 26
10
587 26
457
402 988
16
471 85
60
592
5 148
3 696 059 99
855 885
7 483 374
1
954 55
37
111 77
--- ---
887 854
www.dacoromanica.ro
--
-- --
645
19 860
- -- -
47
079 676 10
- -
15
3 000
337
90
04960
520
--
330 80
05
34
25
161 25
90
833 30
95
90
504 289
5
670 15
05
62
6 848 867
88
54
278
- 15
- 54 148 7o
80 041
39 472 82
10
50
81
39
77
72
64
40
000
171
50
60
85
05
30
20 178 639
67
192
845 95
90
85
14.972
38
18
170 871
1
-- ---- --- - -- --
15
55
65
35
77
05
110 -
94
66
48
16
2 970
1
95
70
81
82
85
86
88
89
90
91
92
82
-- --- -
o90 85
208 617 30
15
10
7 425
43
457
46
50
981
298
145 747 10
50
66
23
7
7
85
--- ---- --
0 90
6 957
596
4
75 000
99 460
1 770
42
78 809
1 048 028
--
- -
197 850
37 076 70
831
77
2 380
83 900
05
04
75
545 250
99
5 571
792 024 93
7 342 90
32
45
198 241 90
75
0
36
09
02
Judetul
94
95
96
97
98
Lei
Lei
30
38
75
50
35
BENEFICIUL
Fondun
--- -
557 459
000
20 591
5 190
91
98
99
100
loi
102
82
81
105
17 106
11
108
109
85 110
-- --- -
94
95
96
112
70 113
03 114
221 601 72 116

03
-- 118
453
119
- ---
120
921 74
122
123
1 72
173
S OCIETATII
127
129
131
132
133
134
133
137
138
139
140
141
143
14
145
147
14
149
15
Samtas
156
157
158
159
160
162
163
164
165
167
168
169
171
17
17
175
17
179
soc
anon.
Strehaia soc an
sa
Industua
soc anon
SARNIA s a
Subsolul soc
000
1 000
Romaneasc& de gaz metan s a

md
000
90
450 000
UPR
arme
petiol
soc anon
L Soc
p md
Cuvantul Evanghelim soc coop
Fabiica Stella soc anon
Aquila Franco-Roman soc an
Tip Romne_Unite soc anon
s a Fabi cons
prod
, Ind ahmentard s a
lichidare)
Griyita s a
de
Calea soc p expl
camere
Suter soc anon
,
o-Chumea
Moaia
ogresul
s lemn
a
,,Tarau s a p md
s. a. p
petiolului
anon
din
niecanici
Rahova
p md lemnului
Turcoaia-Granit s a p expl car
Dealul-Lung s a r p expl pAd
Thrlungul soc anon
Motorul soc anon
P9dui ea Muncelului soc anon
Boteni s. a p expl
Constructiunea` soc anon
Deva soc anon de electricitate
Energia soc anon
Geonafta'
Reforma
Soc Rom
p industria de bumbac
Mica S A R
Curierul Judimar
Societatea de petrol Roman
872 334 030 874 22

492 957 40
000 -
5 000 000 200 000 -
000 -
4 000 000
000 -
573 568 947 20
1 223 068
)-
048 09
300 000 500 000 -
000 442 572 10 000 000 945

96
240 000 218
05
8 000 000 19
200 000 000 - 88 146 825
23 000 000
3
3
2
464 645 696 16

442 985 15
405 392 873 78
38 237 521 17
769 915 08
583 540 85
977 090 40
2 894 544 75
13 681
65
026
609 078 60
322 59
598 95
5 302 739 91
863 848 05
791
552 836 61
12
785
41 800 378 39
94 297 264 82
1
2 538 327 35
4 000 003
3 100 000 5 000 000
000 -
00'
--
000 000 -
--
000 000 5 000 000 00

1 000 000
---
6 000 000 20 000 000
1 250 000 -
2 216 616 25
498 60
3
564 797 56
7
5
259
95
70
3 424
5 976 922 19
21 378 843 91
3 838 209 34
6 124 618 15
6 150 528
9 833 560 65
3 489 208 80
550
826
743
041
90
078 952 60
000
080 266 70
30
2 347 448 74
2-541 262 10
478 029 70
29
36 204 258
1 272 815
000 -
97
369 -
207 45
941 45
956 191 49
74
91
49
043 32
508
30
100 142
80
61
751 430
www.dacoromanica.ro
DIVERSE
4 507 395 40
169
80
081 88
28
170 687
--
475
71,
d 584 758 32
466 030
24
60
6 444 457 29
3 9kb 211 65
172
49
1 333
70
523 509 03
2 302 838 14
20
21
05
19 403 657 25
57
586 640
1 087
45
5 226 951
30
857
11
859 100
962
44
1 093 504 78
3
68
26
600 525
4 186
96
16 519 362
265 057
32
586 398 03
151
697
40
412
25
25
85
88
80
70
87
34
55
25
456 918 67
38
51
6 988
81
91 833 50
90
245 796 75
26
874 153 10
841 763
562 244 56
556 973
189
59
130
55
60
8a4 943 16 141
76
142
76 143
241
17
468 391 95
55
956 147 75
2 901 036 40
631
128
138
422 95 139
----
11 537
127
80
2 315 50
6 251
7 008 486 33
3 381 381 99
620 165 71
55
368
- -
307
36
28
- -
- -- --
832
491
32 126
133
35
30
8 378 999 55
46
41
75
921 194 80
21
- -
-40 39'85 326 2590 131

409
-- 85-- -53 246 8062- 13433
- 45- - 05 136137
528
74
28
25
90
40
380
- --
19
647
513 851 915
30
05
26
291
BENEFICIUL 8
Lei
15
731 177 85
000
049 973 13
3
480 86
--
000
839 392 75
4 873 947
16
5 120
542 50
90
5 227
16 811
416 161 21
12 000 000 -
Lei
73
505 777 735

91
25 593
8 000
253 67
930 000 348 837 15
746
CREDITORI
30 000 000 -
Fontana s a p
soc anon
Bauxita soc anon
Fabrica de
-000 -
1 000 000 -
nay
Lei
textila Franco-Roman&
, Auxiliara s a p tiafic de
fei
Ciclop soc anon
S I
152
153
154
Comun a
Helvetia soc an. p md

Albina s a Fabi de
Rom de cinematograf IR DC
Carmen s a p transp
Aui a soc an p
petrolului
Rom Amelican s, a
Industria.
s a (in
)
Astra
s a
Rom dela Dunre s. a
Alcor soc an. p
petrolului
125
Materli prime
SEDIUL
D ENUMIREA
309 630
50
454 069
365 342
-- --- -- - ---- --
145
148
80 613 70 149
150
1 249 326 84
50
51
25
10
329 72
1 598 533 70
174 312 78 157

12
47
3 425 063
159
60 160
25
85 162
--
-----
111
497
30
161
168
15 164
1 927
-10
--
30
06
22 579 50
170 000
33
67 166
167
58 168
06 169
71 170
171
172
39 173
75 174
305 36 175
83 176
31
- -
382 715 05 178

179
ALMRNRCH ARGUS"
SEDIUL
DENUMIREA
183
184
185
186
187
188
189
190
191
192
193
194
195
195
197
198
208
202
203
204
205
206
208
209
210
211
212
213
Comuna
de electi
gene,
Casele populare S A (in hchid )

, Bisti icloara s a p expl
Balta-Alb soc anon
Petrolea soc anon
Spic s a p
s
Foresta
Munera soc anon
Romania Forestiera soc anon
min
Indumin s a p
s a p md forestier
Soc Rom p mater de constructil
Clucei easa s a p
Intrepi inderea soc anon
Gi aphotyp s a p
Prim conduct
Petrol-Block soc anon

Freres soc anon.
soc
anon.
218
219
220
222
223
224
225
226
228
230
231
233
234
000
5 000 000
000
3 000 000
5
50 000
000
6
000
000
000
9
soc anon
000
, Reconstructia soc anon

Tipogi
Gutenberg soc anon
Fminescu S A Inst de arte af
e
de ansp intern Sc-ker Co

Diana soc anon
Dude,ti s a de
soc anon
217
214
215
216
667 000
000 000
3 000 (.00
Aui ifera soc anon

Techirghiolul soc anon
Putna soc an foi

s a forestiera
S
Campulungul soc anon

e
abrica de
Luthei
de petrol
Vega
Socec & Co soc anon
Di A
beanu soc anon
Cai bon soc anon

Cometa soc anon petrolifer
Institut de arte grafice

soc anon
Industria Foi estiel
anon de petrol
Carbonifera S A
Rom
Albma s a fost Max Fischer Co
soc anon
Fabi de consei ve
SA
Moaz a
Titeiul
soc
anon
-------
000
500 000
5 000 000
5 000 000
000
P
200 000 000 -
SA
Cieditul Forestiei S A
de
Granitul s a p
SA
Contnientala Forestiei
Societ Staicovici-Economu S A
soc anon
Stella Peti
Bei
Lei
(sed Fiume)
Foi
Matent
DEBITORI
Matenale
SOCIETATII
180
191
182
Teren,
PITAL
RLMANACH ARGUS
000
3 500 000
2 500 000
1 400 000
1 000 000
4 000 000
3
000
2
000
2 215 000
28
000
5
1 762 000
000
000
000 000
000 000
5 000 000
000 000
14 000 000
6 000 000
000 000
20 000 000
25 000 000
-----
----
--
--
------
--
---
---
Lei
Lei
4 448 644 87
6 822 198 50
19 766 963 10
12 707 7b8 30
4 955 489 07
818 382 38
494 291
6 442 741 60
611
55
4 884 784 37
1 077 403 26
3 568 440 20
003 551 85
603 123 84
8 361 523 70
6 355 914 84
41
5 553
5 195 129 65
982 41
8 361 000
8 342
21 307 208 36
79
9 749
18 972 888 15
9 838
207 15
21
19 828 335 02
1 100 000
819 936 37
7 002 938 72
3 402 822 03
1 792 010 07
4 949 478 18
33 246 916
302 02
5 727 464
3 427 793
10
842
373 779
1 012 417
3 461 126
25 010 333
6 882 765
25
97
395 470
463
35
90
- -
8 173 734 70
4
699
4 989 721 46
90
- - - -
20
6 969 835 45
47
40 000
- --
465
40
768 85
1 595 146 94
75
65
90
- -
173 133 -
603 556 80
74
25
301 831 75
8 961 835 083 618 60

70
621 460 16
987
701 582 85
40
991
6 127
629
53
59
082 627 76
45
75
69
65
70
85
929
.37 794 170 72
07
55
26
975 315 80
--
69
93
65
49
1 503 870 40
714 582 22
98
46
7 252
5 377 239 25
85
35
54
86
3 504
- --
3 675 656 10
26 271 199 74
28 169 151 90
10
65 686 630 86
78
761
75
90
75
27
58
475
41 059 569 81
87
28
55
43
46
1 239 722 75
343 938 909 83
88
57
3 204 909 39
05
02
10 822
- -- -- 25
45
10
28
25
10 632 724 45
49
074
25
1 276
55
1 271 113 15
3 017 929 34
559 75
30
751 844
'7 296 360
62
215 232 87
96
15
- - -
Lei
-- - - ---
13 401
145160
065 315
t2
04
www.dacoromanica.ro
50
563 21
57
- -
- --
- 62-
10 845 308 95
65
Lei
53
04
98
- -
96
115 240
539 368
Lei
- 825 857 98
4 144
BENEFICIUL
Fondun
199 493 20
95
995 65
615
44
23
43
65
38
1 516
50
3 981 360 80
75
457 35
085 143 01
- --
--
DIVERSE
CREDITORI
32
40
18
15
93
82
50
97
4 213
Lei
175
179 75
--
--
-27
-- ---
-- -90
20
759 546 90
000
- ---- --
369 801
--
39 1W
-- -25
853 746
880 103 90 19:
5 537
38 194
768 907 15 19'
99
- - -- --20!
933
1 451
40
40 20
40
65
10
204
- -05
8
97
22
-- -_ -- -
50
40
91
7
9
1
123 794 28
58
- -
42 413 51
03
21!
6
7
31
76
179 631 57
467 44
53
85
2
3
21 8
291
3 238
029
608
61
--
08
63 22
24 22
29
224
22
- -
22
5 581 933 48 22
66 22
49 22 9
23
102 395 79
60 23
69 23 3
- - -
23
ARGUS
176
SOCIETATII
235
236
237
238
239
240
242
243
244
245
246
247
248
249
250
251
252
253
254
255
256
237
258
259
260
261
262
263
265
266
267
268
269
270
271
272
273
274
275
276
277
278
279
280
282
283
284
285
286
287
288
289
Otet
abrica de
s a
de
soc anon
Macazul s a p md rneta.lurgic
s a p expl de
s a petrolifer
Somet Petrolif
nat
Ci ucea soc anon
rancesco Cmzano soc anon
a Petrolului SA AP
Soc
Phigul iomanese S A
s
Societ de
ap
soc an
Comun Bucuresti p constr
Danubiana s a Fabiic zahr
Carpatma soc an forestier
Soe
de
Fabi de spirt Biagadiru soc an
de bete Blagadiru
an.
an a uz metaluig Lemaitie
Societatea
asociati
Generala Petrohfer S A
SAR
Forajul s a p sondaje petr, mrne
Moat a Decebal S A
soc an de sticlAiie
, Loydul maritim rom s a de
Proprietatea
soc anon
Govoi a soc anon de petiol
Fabi de mpl
testun A
Valea Lung soc anon
Chrti1a-Bucuresta s a p fabr zah
Refauerea
,,Suchard
ap
gen tehn Ing

Eremia
soc an de transp
NAdejdea soc an
Internationa1a
s a p md
Travel sa
s coop de prod
Tudor
anon
Sondrum
rom
Oja" sociaate
pt
anon
consum
de acumul
'
, Industria Rom de petrol

Societafea anon Rom de financiare
Asfahul Catina societ
Cafina soc anon
, Petiolul romnesc
Distilernle
ieux Clestins ' S A
,,Postavul societate anomm
Soc an rom p conducte de
Edilitatea societate
societ anomm
Subsolul
Letea prima soc
p fabr hrt
Societatea gen de gaz electricir.
DEBITORI
Cldiri
Instalatium
Comuna
soc, anon
Msura
Materii
SEDIUL
DENUMIREA
Lei
400
000
5 000 000
15 000 000
4 000
000
144 000 000
16
6 000 000
1 600 000
5 000 000
000
3
000
000
00
730 000 000

100
000
3 000 000
000
80 000
32
000
1 000 000
000
009 500
106 174 950
12 500 000
700 000
300
19 182 500
22 500 000
1 000 000
000 000
52 000 000
000
19 561 500
2
000
000
20 000 000
000
411 875
000
1 000 000
630
000
20
1 000 000
000
000
000
9
000
000
32 000 000
435 478
309 303
8 470 407
18 960 088
97 143 652
55
26
10
61
130 698 011 70
255
4 730 833 25
438 000
946
69
14
28 091
105 416 668170
817 557
98 117 575 46
5 243 087 40
19 560 000
102 263 340
29 280 784 05
--
9 147
166
95
715 85
98 307 486 26
18 837 972 85
280 278
26 168
3
71
35
60
425 116 52
501
59 357 155 29
18 103 074 15
22 092 660 88
1 615 760
58 865
21 406
97
1 725 000
421 258 42
4 688 705 74
--
25
1 592 918 11
44
210
091 095 62
400
2 000 000
35 057 643 89
199 802
14 965 008 55
479 419 92
5 950 342 71
--
7 502
--
13
CREDITO RI
Lei
- -
j0
55
60
788 03
25
739 270 55
955 884 54
- -000
08
421 713
836
60
94
4 805 376 76
15 472 884 98
06
355 288 10
1
336 70
424 440 45
211
25
36 488 957 80
32 138
73
50
995
11 631 393 10
2 550 293 95
50
233
-- -- 7 772
13 856 331 33
801 069 38
09
33 666 209
742
3 201 578
10 4 593 984 ,5
522 517 40
75
1
999 19
84
8 921 286 29
21 231 597 39
13
011 16
44
69
050
10 886 106
22 426 804
1 549 395
679 669
25
92
30
75
73
33
40
65
2 196 654 35
15
602 80
18
173
51 643 977
33
518
69 076
962 189
230 947
111
80
2 191
2 232
70
101 353 091 97
43
--
90
251 18
45
34
96
98
55
613 197 89
45
57
7 5b3 083 54
2 922 301 75
852 570 35
346 666 654 82
50
--
43
051 149
71
60
65
3 375 823 26
86
749 746 76
34
27 297 148 09
55
- 99
15
10
23
83
20
- -
23
43
65
91
201
45 296 41
66
6 455 608 70
35
13 572 061 47
b3
944 641 95
08
90
4 713
15
22
33
13 280 1.67 62
26 205 25
71
45
014
8 893 847
33 204
4 562
37 147 273
23
32
10
87
- -
72
902 15
42
2
Lei
--
343 406 95
640 862 75
3o
--
34 064 83
---
37
488
25
12
12
72
103 704 919 67
----
----
---
--
--
71
24(
96C
8 836
7 138 008
130 038
353
2
05
30 24(
86
53
25(
09 251
32
85
55
93 25E
05
- -- - - - -- - - - - -- - -- -- -- --- - -- -- -- -
361 20
045
95
007 192 49 241
72
000
o
B
972 45
65 23(
5 155
66
40
57
- -
9 035 441 93
BENEFICIUL
Fonduri
13
- -
409
35
5 856 316 67
6 594 754 82
36
36 025 229 78
726
Lei
177
25E
2 791 374 85 26(
90
261
42
05
26E
49
641
59
85
95
938 865 50 27(
14 420
35
04
93
75
1 631
57 828 10
447 125
900 273 25
698 35
35 975 236 31 27E
752 191 12
101 205
28(
281
40
48
70
67
35
863 53
271
70
221
85 28E
120
74
29
12
www.dacoromanica.ro
178
179
Teven,
SEDIUL
prame
SOCIETATII
290
293
294
295
296
297
298
299
302
303
304
306
308
309
310
312
313
315
316
317
319
320
321
322
323
32
326
327
328
329
330
331
332
333
334
336
337
338
339
Comuna
de
Ripiceni Fabr
Concoidia soc anon petrolifei
Rudolf Schmidt & Co soc anon
Bitmnul Matta s a p expl min
s a
Industna forest din Transilvania
societ a atel Vulcan s a

dui Bucovin t S A
Industrn
Bouiul soc an Fabr de
Universul soc
Firul societate
' soc anon
Forestiei a
Victoria soc an de constructu
soc anomma
Otetul
Redeventa societate
mihtare
Societ pentiu
Pallas soc an p nid petrolulm
p coptul
fabr
Frigul societate
Industna motoareloi soc
somet anomm
Romania
metahirgice Neptun S A
Venus s a Rafinene de petrol

soc an
S A R de constr fost Schmidt
de sticlAne
Societatea
28 125 01 0
24 000 000
Cristalul societate
estlei a Umon societ
acetil etc
S A R p mdustr
Lampa societate
Electrolux societate
SA
Industna agr
soc an
Cai tea
Industna oduselor ammale S A
a p fabi
-----------
--
000 -
5 000 (
0
000 000
275 000
>
--
--
25
000
25 000 000
20 000 000
700 000 000
4
000 00 -
3 000
3
>
54 433
103 506 287
5 856 068
3
92 460
19
000
000
00
292 500 -
17
41
09
230 -
39 580 960
23 108 013
564 421
901
81
11
06
97
929
42
515
31
101 38 -
431 586
3 514 415 5(
60 400 060 5 996 020

19 640 322
1 353 451 3(
8(
34 334
3 034 266
9 096 841 8 664 306

5 958 851
890
1 506 450 4(
5 518 555
19 699 199
2 436 752
424
63 707 327 67
228 090 264 90
591 34
3 320 417 58
336 709 262
41 501 679
228 547
71
31
245 610 114
5 500 105 -
000 830 55
05
2 184
4 183 453
72 832 530 29
45 281 505 76
2o4
15
1 327 455 19
3 838 227 74
151
882 35
61 019 667 57
43
3
95
14
214 875 85
820 984 07
4 987 971 60
730
5
4 444 650 10
892 942 1 830 928 60

1 258 161 75
582 294 30
39 589 555 41
40 500 -
108 720
171 391
2 388 960
667 470
818 379
17 474 796
535 495
109 307
5
401
700 -
524 349 40
98
085
857 759 36
6 331
44
C81 566
637 018
7 093 479
838 160
798 051
1 683 728
151 095
541 185
020 -
318 824
12
33
93
90
15
10
30 168
653 93
508 146
214
93 232
80 975
www.dacoromanica.ro
64 171 026 08
188 075 659 74
18 278 858 58
'7 809 063 35
924 90
350
93
694
103 275 068 61
60 934 707 21
861
55
6 368 737 15
482
2 274 131
4
724 58
50
3 007
7 418 282 60
25 980 574 29
2 117 588 38
37 855 660 86
5 728 723 31
9 580 831 60
6 295 394 31
05
80
176 587 18
1 489 156 52
803 780 20
109 48
5 001 137 35
2 566 037 75
30
202
40
6 197 372 56
36 954 851 54
598 008 50
8 569 583 83
7 760 -
'711
35
4 985 321 96
15 291 097 08
939 167 80
87 38
67 943 35
7 b03 736 23
DIVERSE
Fonduri
CREDITORI
228 742 -
785
2 230 662
4(
6 525
5
057 8(
51 679 290
35
746
50 782 847130
79 103 459 59
4 158 092 14
615 751 59
3 649 474 06
5 983 856 92
90
1 906
05
2
679 244
169 259 -
ciment
--
500 000
500 000 550 000
600 000
000
000
5000 000 8000 000
400
4 750 000
Peti olul societate

Sospiro soc anon de petrol
gips Reunite
--
000 000 -
Flondas societate
Vitesa ' societate
fost P & C G-tz
S A p expl de
341 Planeta soc anon de petrol
342 Produse' ahmentare soc anon
34-1 Ifelman
soc anon
transport
344
000
000
2
3 560 000
3 500
(20
000
40 000
000
750 000
5 000 000
000
2 000 000
5 000 000
400
Moara Ohnazu societ

doveni
c anon
Moi
Banmai societate
Asfaltul societate
Soc rom de elect Siem _Schukert
Impiimernle Independenta" S A
soc anon p transport

Danubiul societate
Cult Neamului Romanesc s a
veget
Vultur s a Fabi de
' S A
ezentanta
2i 000 000
5
Materiale
Bueuresti 60 000 000
000 000
000 000
6 000 000
465 000 000
12 000 000
30 000
DEBITORI
84
9 766 5 297 426

36
5 101
841
131
1
58
98
201 73
1 044 048 06
622 63 26
3 072 447
22 503 462
2 595 349
721 544 46
944 050
324
37
540 551 38
3 975 587 26
87
003 59
877 503 35
1 897 555
7 057 102
100 584 63
589 877 30
5 675 420
64
18
1 247 179 46
01
206 568
2 557 980
247 3a1
5 236 6a6 96
65
765
447 650 21
15 747 804 13
BENEFICIUL
15 313
81 290
2 '702 198 68 297 525 756 94
188 121 24 292
293
549 562 44 294
30 033 853
295
000
1 907 618 83
8 377 995 23 296
114 730
964 275 59
1 355 193 35 298
5 868 000
299
4 487 040
5 339 394 40
300
103 936 23 301
78 978 45
2 577 617 18 302
965
61 350
304
26
050 60 61 205
072 35 305
167 211 90
74 906 90 306
89 795
307
516 650 25
6 500 000
391 82 309
310
141 362
90
747
3 134 362 40
85 773 45
30
495 976 40
136 733 23
081 60
671
55
49
38
2
921 923 49
85
816
03
57 312
35 313
12
314
315
90
142 441 68
54 184 70
122 841 63
90 617 15
318
319
320
321
2 604 75
22 895 277 37
460 26
522 189 536 59
30 311
322
86 356 84 323
74
2007 916
041 562
143 988
321 133
131 303
1 066
4 590 68
102 000
700 181 78 325

14 326
682 2o6 92 327
1 319 611 91 328
329
233 200
63
17 330
12 622 82
1 974 497 11 332
535 531 01 333
85 334
1 529
611 994 14 335
47 300 57 336
337
151 675 49 338
339
21 528 443 27 340
341
119 55 342
343
9 411
81 276 30 344
SOCIETTII
345
347
348
349
Lupta
Steaua
350
364
365
366
367
369
370
371
372
373
374
375
376
377
378
379
380
381
382
383
384
335
386
388
189
390
392
393
390
anon
Titan
publ
Gallia
818 750
100 000
20 000 000
Sig
de
, Noel
15
s a Fabi de
ta
Triumful
a
l3reaza s a de petrol
Societ
abi de
Fabi
ma socielate
de cons
,
S A Italo_Rom p
gen
de cmient din
ap
Industrie
litei
s a
,
continentala S A
U7mele de
dom din
Delta
SA
sa
6 000 00 -
360 000
sap
Prejmar soc an p
cel am
Fabi
Columbia
petrolulur
ocieta te
de tricotage
Cott
Rom de
---
282
000
Texo s a
,
- -
2 590
000
000
--
--
000 -
--
613 741
13 183 964
29 151 589
088 166
2 065
45 251 075
884 286
10 570 810
658 100
50
87
85
71
12
-- ---
891 50
34 755 705 15
5 527 S38 66
65
45
25
759 580 58
2 727 943 63
091 25
49 501 50
8 196 31
8 790 192
427 024 08
51
03
988
95
8 213 384 10
32 879
01
993
12
893 '784 05
76
987 85
86 927
98
1423 272
035
68
- -
86 666 70
17
62 403 863
283 994 66
11
17 686
20
65
2 281 572
-70
15
- --
138 000 000 - 137 058
55
75
40
53 111 -
315
28
053 43
131
8
98
86
1 458 860 25
457
173 584 75
13
815 0 29
097 768 80
924 245 47
298 80
712 931 90
104
739 80
11 330 867 28
35
4 025
1 508 775 50
857 171 15
047 097 31
337
3 632
768 391
847 494 18
092 60
14 780 228 87
067 673 91
770 338 70
8 098
37
3
749 41
10
002 01
8 564 434 50
1 897 052 80
115 992
163
27
951 14
8 837 128 63
97 381 217 25
81
www.dacoromanica.ro
5 065 337 444 649 15
75
3 912 708
969 22
012 364 13
3 297 324 60
43
90
554 057 40
018
607 118
441 36
43 145 761 50
577 560 434 77
319 582
821
22
7 207
65
7 958 747 99
24
20
79Q 915 69
9 569 280 19
2 740
60
5 438
851
4
--
95
492 60
4 053 645 74
28 104 894 71
713 186 30
40 606 265 86
42 827 913 50
996 730 25
50 000 852 101 273 218
146 629 409

89
4 227 988 78
2 132 737 41
126 439 012 75
15 305 166 33
000
45 591 266 71
063 348 44
1 052 989 58
537
560
87
34
498 257 24
3 607 164 22
50
351 53
50
615 177 86
600
801
90
38 572 278 63
1 418
23 938 032 75
9 600 066 65
1 011 500
4 905 054 45
4 800 541 45
241 99
765 75
516 222 31
26 133 869 24
021
343
30 349
23 677
75 350
10 982 587 95 351
453 58 352
20 353
439 200
354
3 105
348 522 77 356
3 7b0 780 20 257
65 258
171 555 20 359
171 153 26 360
1
22 361
362
233 700
130 000
9 326 000
1 096 183
596 334
542 71
605 899 45
783 688 13
5 836 555 95
2 546 662 2a
2 094 981 70
29 843 178 19 34-)

474 50 346
347
40 100 15
70
145 000 -
73
5 186 578 85
31 597 055 59
35 410 234 02
229 47
4
539 48
303 883 516
Lei
435 000 -
9 600
10
47
180 16'
8 243
25
618 216 40
6 304 882 b5
11
40
9
BENEFICIUL
91
15 231
2 017 880 75
02
341
DIVERSE
Fonduri
Lei
11 -1C9 319 70
329 217 20
044 50
502 790 60
03
06
000 -
Industi
e din Banat
Ci
soc
anon p md
15
05
Ciment Cantacu7ino
Capsa soc
p
crocolater
, Industria
patina
--
--
Soc
locorn
---
soc an
in
--
1 815 356 10
150 000 000 -
Ommum electric
--
18 920 713 14
--
anonima
Cunai d Line
anonima
imida societate
& Co s
veget
BAneasa s a
abrica de spirt
70
25 902 882 52
eg
melor
378 000
000
500 000
Anglo Rom
nav
Rapid Block
societate
Npollo societ
Soc
67 476 388 20
103 578 80
349 70
87
41
12
soc
---
000
societate
estoria Rom
--
CREDITORI
Lei
291
DEBITORI
181
-- 30 772 652 75
000
Soc anon de la Colentma

Dragna societate
Aui
soci
te anomm
Soc de ba7
399
soc
Soc gen de consti
352
353
354
355
356
357
2 000 000
Materiale
ei
iictircsti
societate
societate
societate
societate
sondaje
anco_Rom
Comuna
Materii prime
Teren
Cladiri
SEDIUL
DENUMIREA
359
360
361
362
ARGUS
ALMANACH
180
10
61 000 938 77
206 551 20
739 573 35
363
545
05 364
173 601 30 365
12 29 75 366
367
368
356 374 02
415 189 13 370
316 740 10 371
73
01 372
3
85 373
148 985 30 374
375
376
569 211
377
378
8 854
14 379
3 806 610 68 380
14
40 381
233 0'38 86 382
69 280 73 76 383
(.02 864 08
4 190 348 22 385
46 676 61 386
387
5 186 848
463 66 389
2 551 356 76 390
964 747 69 391
392
393
294 78 394
395
3 254 788 65
604 800
803 112 83 396

6 412 425
397
1 010 397 9 398
875 141 7 399
,ARGUS"
182
SEDIUL
SOCIET
II
,ARGUS'
Matern prime
Matenale
Comuna
DEBITORI
CREDITORI
400
402
403
404
405
406
407
408
409
410
411
413
414
415
416
417
418
420
421
422
423
424
425
426
427
428
429
430
431
432
433
434
435
436
437
Uzinele metalurgice
P1oeqti
Romaneasc
de
de
ica
societate
Sondajul societate anomma

Steaua
societ anomm
Industria
Petiol-Bucui e.ti soc anon
More= s a p md petiolului
soc
endin s a
Mmele de
SA
ol S A
SA
Uzmele
Helios Fabi
de
Campunle petiohf
Uzmele Electio_mecanice U E U
Filaret
Centiala soc an. p md pr farm
hionos
an p md lemnului
Tiparul Romanesc S A
Pi ahova s a p md petiolului
oc an Rom
de petr
Motocultma
agr din Dobr
Invtatorul roman s a
Romania
gila
soc an
s a Fabi
a soc an
ol
'
i i" sociehte
5 000 000
013 000
40
SA
Lotru soc an p expl de
Romania Prima soc nat de nay
sa
Umunea
Vergul
de
439 Soc
000
000
2 699 000
2 00 003
000
000
000
tabacan
SA
p industria
- -
23 972
37
6 235 178 17
--
--
1 500 000 -
--
----
228 79
956 684
8 400 052 51
9 815 933
17
609 05
14 736 398 01
16
00
239
681 227 11
35
120
25
90
407 095 30
40
-- - -
---- - --- - --
672 64
439 157 17
001 50
60 524
12
3
10 158 500
102
000
10 000 000
000
10
000
12 546 50
000
4
000
2 000
290
629 95
049 504 54
6 409 477 60
Mehedinfi
440
Unii ea
soc
Turnu Sevenn
167 500
489 019 40
442
443
444
VAhmreanu et co S A
Toplita soc an
Muscelului" S A
, Cii bundle soc
pe actium
000
500 000
000
626 000
35
49
---
4 209
50
393 226 90
3 327 235 90
6 122 681 30
53
85
37
15
62
17
50
835 855 46
10
- 73
04
5 651 842 98
21
40
75
475 253 84
6
307 60
- --
234 788
020 351 87
68
40
5 565 012 25
486 329 55
861 437 75
543 766 25
353 399 05
06
244 074 40
3 258 954 85
50
- -- -- -- -
196 308 600

1 279
30
50
81
50
817 981 95
85
494
05
55
www.dacoromanica.ro
3 726 024 46
625 028 45
25
74
824 51
08
089
35
246 564 15
53 151
1
77
52
5 774 965 30
3 253
35
2 427 373 27
3 788 192
760 68
6
27
60
184 024 684 71
7
883 23
26
46
- -
--
25
319 944 4% 57
35
63
58
2 968 861 65
8 803 50
299 925
49
57
7 45 572 16
895
85
50
15
- -- -
80
75
--
- -31 008 99
45
45
489 184 95
296 527 45
350
2 501 199
15
15
60
80
046 346 92
1 030 591 90
347 40
971 577
359 90
05
97
- 71
75
74
1 520 225 63
80
161 730 43
70
474
069 563 83
599 35
40
4 107
- -
46
608 621 64
40
364
02
50
3 626 721 18
46
- -
971
192
Muscel
441
67
25 085 906 57
64
82a 85
25 000 000 - 46 527 273 23

500 000 - 1 964 900 22 000 000 -
din Ai id
Ciocolata Zamfirescu'
Mitiasulfur soc an
Societatea p
Fabi
60
18
5 000 000 - 5 096 942 80

30 000 000 - 27 958 036 71
Coi oan i"
Ti
79
25 000 000
69
3 399 683 22
000 000 -
de
000 000 - 21 347

40 000 000 - 76 364
3 000
40 000
45 000
30 000
lost p
de
BENEFICIUL
Fondun
332
50
289
151
- -
982
-849 201
281 733 91
-- --- ---
1 746 080 69
50
12 400
279 823 20
1 000 000
123 915 93
050 000
457
45
125 000
56
31
92
80
55
401
402
403
404
405
406
407
408
409
410
411
58 412
70 413
414
55
38
28
05
43
4 037 24
35
25
83
---
----
1 068 123 29 416

690 537 18 417
13
418
9 801
419
36 420
15
65
7 167 687 34
01
60
16 494 40
288 426 85
619 25
- -- 512 72
400
73
27 690 351
693 99
99
116 785 99
- - -835 75
421
422
423
424
425
426
427
428
429
430
431
432
433
434
435
436
437
438
439
875 25 440
1 510 441 02 441

442
689 86 443
05 444
Materu prime
SEDIUL
Judetul
452
453
454
Champagne Royal Chambeig S A

Soc an
Leib Justei
Doamna s an p
de tucotage
500 000
Energia soc an
anon
peru Jost
de
Soc an r p
6
3 000 000
5 000 000
800 000
Bach
haitiei f Eichlei
Moaia Doamna S A
Olteanca soc an
Unii ea soc an
5 000 000
Aluta soc an
460
462
463
464
465
466
467
468
469
470
472
ol Foiaj
s a
Plot
Duplex soc an p expl

Dacia PetroliferV soc an
b
Pi ogresul
'
s a
soc an
Azuga
2 000
531
petr
Baicoi
t
(In lichidare)
anon
Painea
soc an
Soc. anon Azuga
Waler
de
Fabrica de bere Azuga s a
Soc. an
p fabr
In rom
S A R I C s a p md
,Renastei ea
Noua
de
Consm
000
30 000 000
300 000
1 050 000
000
2
15 010
000
1 500 000
12 500 030
200 000
473
474 Craiova soc
petrohfei
475
ion soc an de petiol
476 Soc anon
de electricitate
477 Coroana Romamei soc anon
478
' Soc anon i
479 Borobantul soc. anon
p prod textile
480 Petiol-Matita
482
483
484
000
Electrica-Ploesti soc
Rom
Tipogiafia
soc an
Neel
Rom
s de peti
de ciment Portland soc a
Apostolache soc
de petrol
Fabnca de
000
s a p ex petrol
' s a petrolif
postav Azuga S A
' Soc an
in
000
4 000 000
52 100 000
076 600
000
1
15
000
000
000
486
487
488
-----
500 000 -
Judetul Prahova
455
456
457
458
Feiul soc anon (in hcludare)

Cei
soc an
Tipai ul
soc an
Marfun
Comuna
445
446
447
448
449
450
185
ARGUS
184
776 000
DOO 000
-----------------
Materia1e
DEBITORI
DIVERSE
Fonduri
CREDITORI
BENEFICIUL
i
75
760 705 80
1 336
85
35
45
4 183 468 63
563 77
29
645 488 84
12
788 178 40
4 230
55
14 485 857 94
- -
40
2
170 25
237 197 65
7-11 317 73
282 09
461 978 -
8J
- - -
445
623 935 60 446
01 447
448
420 401 41 449
413 095 17 450
451
01
35
213120
853 830 59
2 670 356 75
36 723 680 03
05
7 254 601 24
2 604 537 29
254 263 04
293 863
2 414 706 42
269 092 30
786 01
8
471 42
979
9
10 656 044 19
7 918
89
3 519 128 69
2 778
4 039 706 69
142 108 75
690 18
889 487 63
3 394
4 121 402 44
139 185 23
4 069 496 80 455
25 561 280 19
596 982 57
760 083 75
48
156 15
34 658 201 99
12 513 468 40
380 071
777 65
7 886 481 33
030 15 459
460
461
48 487 40 462
463
80 464
465
466
616 70 467
1
528 748 50 468
469
180 480 38 470
20
157 651 33 472

297 115 87 473
121
2 426 019
3 148 803 25
2
5 795 398
1
- -
- -
15
6 314 66
917 369 37
203
-- -- -
9 806
35
184 460 10
-- --
- -
45
152
435 953
70
67 939 80
108 908 -
16
48
60
07
536 70
55
519 95
378 599 17
61 276 15
16
- 200--
- --
1 671 250 60
09
708
36
- -
28
75
10
1 072
43
95
86
23
5 531 775 45
265 519 93
05
35
---
522 255 30
231
1 306 517
- - --
23 632
49
87 495
895 735 53
13
51
270
20
4 786 427 87
58
27 455
47 435 806 70
5115451
- 485
- -
6 795 630 52 452

453
95 336 14
1 224.2 - 456
- 457
- - - -
75 471
11
--- -- 034
818
-- --
30
- - -- - - -
09
938502 4759
85
282 45
- -
01
13
387 70
www.dacoromanica.ro
- -
90
62
65
09
42 233 108 39
10 702 247 04
421 135 95
21
559 371 39
08
856 50
825 065 03
28 368
58
1 025 957
7 275 153
856 15
1 650 145 05
89
1 523
38
579 047 30
30
1 830 252 60
32 096
20 329 981
85
55
412 547 92
13 418 881 36
528 235
493 847
1 088
335
972
40
94 753
59
209
25 706
476
106 720 55 477
1
76 479
36 676
481
483
485
486
487
488
ALMANACH ,ARGUS
186
SEDIUL
Moara C
Vrancea
an
soc
anon
Lei
Roman
Ghcoza
Moara Rohil ch
493
494
S a Ungai o
495
Gn ot grupul industrial
Galbent
anon
soc
Lei
Lei
forest
-i
4 775 000 4 000 000 -
85
Lei
6 369 441 95
35
CREDITORI
3 166 448 05
3 266 223 80
10
8 149 996
000
6 268 941
--
85
- --
736 953
586
25
693 669 30
205
05
Moara Teleoi man S A

Oltul s coop Fabi de
Bi anceni
000
gaz
000
Judeful
Unirea s a Fabi
499
de
gaz
250 000
Unirea s a Fabr de
gaz
200 400
- --- --
502
503
504
505
506
507
508
509
510
512
513
514
TRANSILVANIA
Alba de Jos
Uzinele Solvay ' dm Tiansil S
Soc anon p exploatarea lemnulm
Industna Aurului S A
Fabr de
constr p a
spa
od de
Judelul Arad
Tip
fabi
Sp
pt
pad din
Arul
soc anon
soc anon
tric s a
Fabr de Impletitun
de
a pt
porcilor
electrica
Mba luha
Abrud
Soc anon de electi icitate

btu prima
de vagoane
2 000 000
10 000 000
250 000
50 000
Arad
000
3 500 000
18
Podgona soc
--3 000 000 -
anon
15 000 000
000
465 100
motoare s a.
75
-----
- -
40 489
490
374 382 89 491

05 492
141 518 30 493
494
45 495
796 035 15
854 832 50
95
152 191 79
232 238 10
57
50
62
95
8 545 70
404 669 80
474 893 30
264 883 15 500
448
727
-- --
85
7 105 241 78 501
86
9
25 450 56
34 502
503
142 350 06 504
505
703 853
506
38 560
25
84
73 496
497
201 286 11
27
28
218 351 90
139 800
soc an Fabr de sigle
gfla
500
19 326 531 85
Lei
74 104 25
Teleorman
496
497
BENEFICIUL
B
8 612 530 33
272
DIVERSE
Fondurl
Lei
75
7 500 000 - 23 386 182 70

1 000 000 - 9 645 592 63
calea
491
492
187
DEBITORI
Materiale
SOCIETATII
489
490
ALMANACH
41 900
1 314 862
31
704 592
017
83
136 556 35
1 796 012 22
273 608 34
2 579 580
3 264 808 74
60
12 964 318 58
1 034 343 94
9 579 057 81
40
55 944 651 16
098 272
- 064 10
226 223
638
95
431 614
36
778 30
58
42
80
436 578 17
48
85
www.dacoromanica.ro
174 100
221
05
18 000
957 13
91
219 650
508 109 93
076
684 33
46
93
6 362 689 26
13
38
91
97
759 282
834 427 76
- -
851 746 66
01
5 832 36i 40
1-17
31
8
044 886 18
49
29
30
183 768 32
89
97
19 940
-- --
16
16
895 808
59
95 498
132 400
499
- --
76 507
538 30 508
05 509
510
38 511
15 266 10 512
57 513
30 514
,ARGUS
188
D ENUMIREA
ALMANRCH ,ARGUS
Teren,
Cldiri
SEDIUL
DEBITORI
S
13
anon forestiei&
kradean
522
523
524
527
528
sa
2 250 000 -
in
anon
p prelucrarea
ab cu
Moara
Soc an pt
sa
900 000 -
1 444
60
689 921 89
1 848 839 48
911 028 99
490 235
1 000 000 -
000 -
Arad enad
48 066 015
17 105 700 -
46
30
62
18 504 632 54
20
89
- -- -
13
127 97
45
621 927
27
2 287
95 999 714
123 271 62
4
634 32
111 821 004 30
-- --
1 458 102 77
987 751 26
37
71
822
970 420 41
80
1 392
03
3 782 302 84
2 169 982 04
91
448
8 111 221 82
53
I 197
89
128 961
80
14 845 790
97
3
I
631
35
56
--
---
--
--
2 198 035 42
51 879 663
35
47
006 570 29
97
BENEFICIUL
Fonduri
Lei
55
50
781 219 82
000 -
812 591 67
671 556 29
24 746
03
de
id
59
02
429 431 92
396 129 94
300 000600 000'-
Alad
de
10 000
1 000
poarnelor
exploatri
000 -
100
din
294 430 4 249 000 -
52
26
5 692 154 13
504 293 36
180 0001800
600
soc anon
Soc apon.
1 141
1 000
10
id
Lei
6 784 965 08
00013 000 000 -
is p a
Mag de
de fer din
530
532
533
534
535
md de
de constr
300
000
rim t
soc pe
CREDITORI
Comuna
515 Fabnca de liqueur Zwack din

soc
516 Societatea anon econom
517 ,R Marty
Co f de cognac fi s a
518 Alfa
de
chimice
519 Pr
dtot
520
moara
fabr de spirt s a
189
1 045
791 25
60 217 15
6 564 814 84
406 826 85
051 35
19
Bihor
536
537
538
539
40
Moara
542
S a pt
44
545
546
547
548
549
550
551
552
553
554
553
556
557
558
559
560
462
soc pe
a
r sor
de
Mare
iiina
ita
exploatai ea de
Mare
din Valea
Delta soc anon de

Sudngiu Pietroasa
,Dreher H
Moskowitz
soc. anon
expl
here
stabilimente
Ignat
Mare
de transp
art
de
din hurt
sp a ip
Muller
chim
Turn de
Hunyade
undo
abun
Fold s
tip soc
tigli
Mare
1 200
1 750 000 -
oar s
Mare
actiuni
2 500 000 2 400 000 6 250 000 -
sa
f de c s. p a
fab de masmi s a
ref
I adialau
Mare
Oradea Mare
de ghete s p a
Adol Moskovitz
Star s de
1 000
an
uzinele elec fui
Prima mood
000 000 50 000 250 000 -300 000 21 000 -
10
535 23
1 354 260 93
150
Alesd industrie de pduri

Sp
p exploat de
La Roche
me de
e soc pe actiuni
Dei by
310 292 90
900
014 208 20
318 000
388
19
001 061 91
4 747 692 09
500 000 200 000 655

600 000 - 30 554 250 47
140 000 55
7 000 000 391
9
sa
mac s a
oc
tr ins
Salonta Mare
pe
Rtmanocyy f de mob
fabr chimico
,,Vesta
de
soc pe actiuni
conomiloi
-2 000 000 6 000 000 11
175
Topa de
Inaustria de
Lederer
565
66
000 -
de
104 936 278

41
510
2 937
92
1 762 025 22
7 218 769
51
1 368 )54 80
177 47D 25
2 191
798
83
1 565 591 19
6
--
397 511 60
18 502
93
30
659 48
7 461 595 86
85
-- --
17
529 98
3 229 90
www.dacoromanica.ro
62
- --
42 210 665 89
784 446 79
987 85
7
979 144 95
19 278 793 17
24
57
44
07
904
977
90
03
597 475 63
43
79
21
36
98
60
99
53
63
39
-- --
2 544 657 89
1 361
88
1
78
66
459 509
14 138
21 638
556
295 003 19
09
60
06
98
32
92
02
90
-- --
78 099 50
91
- -
08
237 149 70
359 928
188
60
07
281
42
0
---
2 202 37a 61
376 399 18
--
45
355 308 35
7
5
80
a7
1 380 863 11
933 770 11
207 661 43
68
741
90
1
42
54
50
19 517
518
44 519
2
79 520
521
47 522
43 938 73 523
524
83
91 525
132 021 09 526
i 458 105 2o 527
301
07 528
529
102 998 33 530
194
44 531
26 532
42 891 14 533
30 299 58 534
75 535
- -
- -
- -
9 537
77
--
12
1 028 925 90
91
152
153 939 35
96
38
90
538
8 539
69 540
36
35 542
09
18
76
1 263 374 27
0
07
96
- -
62 515
742 713 73
- -
58
12 121
------
661
1 439 823 45 544

1 407
715
10
19 546
35 547
25 548
-- -- -
06 549
550
551
31 552
432
46 553
554
55 555
25 556
557
63 558
68 323 12 559
103
95 560
12
47 561
2 136 315 19 562
111
94 563
519 891 22 564
08 565
57 566
41
ARGUS'
SEDIUL
DENUMIREA
SOCIETATII
569
570
571
572
573
574
, Amin
peni s
Vulcan f de
Sohodul '
Fabr de
000 000 1 200 000 5 000 000 -
spa
sp a p expl lem
Soc anon
Fabr de
Mmei
Societate
577
578
579
500
Esoga pr s a trans p val leg

Moan a din
sap
c
Lemnul s a expl 51 de lem
580
581
582
Bisti
am s
prod
-2 500 000 -75 000 750 000 250

600
Judelul
575
576
Lei
000
soc anon
sp
p
soc anomma
de
DEBITORI
-- -
8 385
Metem
de etermt, s a
Pi ometheus exp de mme s an.
Dacia f de sapun art cos s a
567
Mrfuri
Teren,
CRPITRL
215
gao
400 000 -
Borgoprund
684
3 331 164 94
2
600
5 923 673
671 796 79
011 892 65
251 680 02
505 014 10
1 797 323 96
955 364 04
44
1 348
406 821 49
22 372
772
41
210 352 80
108 598 24
Lei
191
CREDITORI
3 425 648 89
- -
523 700 80
5 527 45
9
- - --
15
75
85
955 62
26
6 569 97
- 56
1 177 709 64
84
30
40
303 085 02
98
601 489 50
34
78
582 722
94
78
563 186 99
25 513
83
281 143 95
--
558 710 85
39
35
02
64
75
78
1 229 492 53
22 196 173 83
99
55
23
45
75 668 385 91
75
75
544 628
60
4 399 073
50
Judegul Braov
583
anon p mine de
elect
584
puntru
585 Puma soc anon uzma electricl
586 Fabr de pr ceram din Cristian s a
587
expl acid carb natural din
Tuna
588 Societ gen Comei
589 Fabr de
tie
soc an
590
r
Scinel"
s
591 , Cetatea de grand
p
at de Car
mine
592 Itonterus"
de
cerato
593 Hess prima fabr de bomb
din Transilvama
594 Photogen rafin'arie de petrol s a
595
Valea
597
598
599
600
Stolveik
I Teutsch
Bran
soc
comp
an p
asov
anon
sa
fab de
indust
spa
forestiei
Soc
Prod forest
Transilvania
p
anon
Fu
de
Amphora' s
soc
9 000 000 30 000 000 5 000 000 000 000 -5 000 000 6 800 000 ----5 000 000
89
11 658 563 31
3 275 258 39
841 752 38
500 000
500 000
000
400 000
7 076 366 46
96
634
664 281
1 391 209 6
667
500 000
000 000
comert iemnului
Elect a s an pt mdust electric

s an p expl de pad si
5 000 000 734 217 09

5 000 000 - 25 959 176 03
162 000 191
76
500 000 188 312 66
600
Brqsov
radiatoare s a
Produc. de
603
604
607
606
607
Br
s a p expl lem
esului
masini de constructiune
Moderna
13r
irnipul de Sus
500
soc anon
5 000
pi
farmac
967 342 75
1 840 960
960 OS
2 198 682
43
162 21
10 061 291 32
4 143 676 98
591
48
23 010 967 06
373 521
35 069 097
59
446 761
8 270
535 77
762
6 943 869
1 233
19 415
- -
29
37
1 241 724 44
66
24
12
760701 61
99
24
2 158
32
27 374 984 13
1 725 660
744
425 000
5 638 365 97
3
25
45
21 254
61
36
62
13467 371
22
93
689 662 95
451 37
19
63
1 580 599 55
26
526 892 8
09
2 917 690 71
3 683 531 96
49
4 749 477 76
15 361 710 28
608
609
610
611
612
Rom Mercurea
Odavian Barbat
Hai ghita
de nag
de
mob s
si deposit
de fier
Fabr de matenale de constr

Soc anon
de
vin etc
apol
Gheorgheni
www.dacoromanica.ro
38
36
70
20
63
63
39 466
11
79
--
400
24
572
79
000
2 960 318 36
32 104 481 76
35
Judelul
79
91
-- -- -
575
576
27 577
39 537 42 578
10 579
580
73
73 582
31
21
719 50
- -
57 584
858 13 385
586
40 587
678 74 588
99 589
590
39
04 592
489 291 21
984
29 594
09 595
28 466 33 596
319 987 29 597
598
14 599
153 667 58 600
73
514
291
15
10 737 10
----
---
---
484 75 567
568
569
64 570
571
572
55 573
5 373 27 574
----
6 660 937 01
28
85
08
5 038 039 79
---
31 300
35 144
85
3 146 843 67
0
73
371 259 8
84
2 223 808 49
244 07
2 615 917 98
Lei
21
- - -
98
4 518 365 86
396 723 69
64
93
40
7 283
71
37
---
15
85
6 127
BENEFICIUL
Fondun
60
DIVERSE
874
14 602
72 603
97 604
13 605
10 606
40 607
67 248 61 603
10 609
37 610
611
73 612
- -
ARGUS
1'12
ARGUS
Teren,
DENUMIREA
SOCIETTII
193
prime
nstalat
Materia'e
Comuna
DEBITORI
CREDITORI
DIVERSE
Fonduri
BENEFICIUL
13
13
500 000
aitis soc anon

din caine oase s a
400 000
000
50
100 000
615
Lignum
ap
Fabrica de t
bi7
Fab de
adul soc
618
619
sor a p
Tui cla
622
624
628
629
640
642
643
644
645
646
b47
648
650
651
652
654
655
656
657
658
659
660
rartonage
de
s a p md
,Coi oin
Soc
an
637
638
639
de bomboane
soc anon de mine

Renei
Co f de piel s a
Prima fabi
de potcoave s a
Soc an foiestiei din
,Tiansihania
filme s a
soc an md de
de
minet al med s a
Cluj soc anon
621
633
634
635
636
lem
p a de ti cu auto
I ea
met
14 000 000
500 000
5 000 000
000 000
3 000 000
2 500
forest din Valea
Elenzek societate
de lemne ardeleang soc anon
a familiei bai Banffy

p
Ro7sa
chimia
Fabi rom de rohu md de
Medico-Techmca
Unnele Calcit
250 000
000
silv
SilA a'
societate
,Industi ia sarmei societ

din
de
Auto
----------------------
f de spirt s a
Max Vveitheimei
613
dt
soc anon rom de mine

soc
S a de mine de gramt din Poem

, Lopkiado
Nyomda ed
tip
Prima s de md
din
Intrepund de
cul autom s a
Raiul Alb soc an p md lem
fabr de ghete soc anomm
t(
Hennes
LebAda soc
Valea
e
md lemnulm
Mmei va inst de lit tip s p a
Ardealul inst de aite giaf soc a
,
Lazar Grunn fab de

Primp
an din Mesd
de fier
flint
p arderea
de
3 000 000
000
1 000 000
500 000
15
6
1 000 000
65
5 000
1 000 000
500 000
348 560
000
1 250 000
000
12 500
000
288 576
1 026 288
261 600
1 395 343 33
856
771 587 29
633 60
032 478 08
6 597 936 73
2 135 064 24
3
3 160 855 72
981
262 88
2 981 260 19
848 029
23 308 561 92
616
06
832
3 034 574 48
29 155 748 44
1 094 458 57
9
09
213 679 90
59 171 -
36 690 694 12
6 857 153 60
8 480 887 25
1 279 987 38
67 370 997 53
3 222 430 74
859 874 98
466 23
3 910 738 41
431 243 50
725 543
171
gross
750 000
005
000
sa
000
000 000
928 177
42 403 31
926
9
247 18
950 386
879 SO
1 734 154 40
7 992 870 60
124 538
790
41
3 102
16
101 06
9 120
606 625 62
209 23
6
780 70
2 913 655
175
37
000
1 930
60
7M 700
167 273
8 130 654 15
10 338 731 09
162 162 50
726 062 48
4-18
95
452 25
16 356 676 50
3 064 795
6
034 33
1 676 879 35
6
979
5 929 659 38
--
1 479 700
524 199
928
83
3 950 144 05
055 65
402 65
178 29
873 69
20
8
1 023 856 13
1 760
25
290 30
9C4
651 87
72
194 949
1 457 666
75 724
125
6
600
73
869
522 57
137 132 34
714 40
9 532 889 74
238
212 27
043 69
199 102 19
451 533 54
96
- 469 -
18
5 2132 193 24
569 117 52
401 82
4 '76 586 45
90
384
3
47
498 465 81
201
000 -
692 03
609 995 88
60 975 13
22 316 07
1 059 358 28
581 06
67
98 335 43
606 29
3 0 521 88
Puma soc
de explostbule
000
37 050
30
14 441 178
932 43
863
587 55
865 07
3 000 000
000 29 898
18 189 111 94 622
623
'714 203 75
26 435 55
43 024 14
545 641 44
9,4
83
624
625
526
627
56
21
41
48 254 66 613
614
25 615
82 170 76 616
5 327 07
27 894175 618
619
620
629
20
807 23
485 034 79
189 961
933 788
9 540 853 08
'7,4 154 07
212
119 40
501 039 70
063 167 20
6 862 958 05
5 332 025 35
2
216
928 92
7
73
4
013 78
6 251
20 000
525 967 09
021 800
525 007 19
1 057 436
3
26
14 135 781 72
26
449 76
72
644 055 86
071 30
827 857 82
291
0 1 667 32
Judeful
661
50
24
23
794 393 05
3 345 293 69
978 290
767 948 60
2 804 407 62
273
87
5 518 132 18
2 500 939 79
2 105
43
824 835 50
696 187 59
22 064 339 87
742 741
837 810 70
11 995 909
100
14
2 7 586
631
632
--
135 551 - 634
5 000
23 000
11 068 705 64
174 365
604 586
949
197 466 73
174 000
82
62
4 049 288 27 641

2 500 405 27 642
5 407
643
5
644
96 545
9 771
356 623 53
44
40 000
100 500
00
26 434 24 633
940 544 96 635

279 803 44 636
8 034 84 637
638
39
639
131
55
649
14
254 583 44
651
652
328 66
653
67 888 18 654
01
5 238
26 763 78
5 '168 87
80
49
20
318 466 02
220
58
149
657
658
659
660
89
13
www.dacoromanica.ro
194
195
SEDIUL
Matenale
II
SOCIET
Comuna
Lei
Judelul Hunedoara
362
Fabr
Fabr de
mob din Valea

soc pe actiuni
s
du
Retezatul ' soc pe act

md lemn
soc anon pe act
,Uzma
567
Petrosani
a rom expl in de c
Economica
soc
anon.
de conseiv
Fiederic Schuleti soc pe

Vale
672
du
sul
Soc an p expl de lemne din V -J

de paine
aion.
paste
3 000 000
2 500 000
2 000 000
Banda
500 060
500 000
Petros mi
280 000 000

150 000
150 000
700 000
42 888 900
50 000
'750 000
Lonea
000 000
Maramure
675
676
677
678
de peril art de
sa
de sp s p a
Maramureseana
Industria
montana
679
680
681
682
683
684
Smilovits soc an p md
de pie1e soc pe
Helios fabr de
Tiansilvania fabr de ar
'686
687
688
689
690
691
692
693
694
697
698
699
700
701
702
703
Prima
din
2 500 000
000
500 000
mobile
lirgu Mures
sa
lem
c de
Soc
ac p
abun s pe a
Fabr de
, Nmbert Schnauer
f de piele s a
Soc anon pl md lemnriei din
Ai deleana s a- p md de m c
s a din
Fabr de
md lemnului
Mestatz s an
dm V
s
Fabr de
Soc anon. p industria foiestiei
Retif f de m ard s a
Szekely
Soc anon pt
lemne
Deda-Bistra soc an p
soc an p md de
de carAmmzi
Fabrica de zaht soc anon.
Soc an p md de lemne
de petiol soc
Kosmos '
de aite graf soc a
Fabr aideleana de spirt soc anon
Muresam
Mures
Targu Mures
Reghin
Tirgu
Slsesc
500 000
000
2 500 000
4 500 000
2
0
50 000
3 543
2 000 000
2 000
500 000
1 500 000
125 000
Prima
70i Raf
tatu
Valonzare de fi
Targu Mures
800 000
1 500 000
600 000
000
f de sp
centr
Odorhem
---- 279 37 404

------ 43 491--------------
3 689 900
5 729 023
697 607
41
259
100 00,)
2 561 208 51
99 419
3 4a3 147
31 368 015
130 434
8
346 200 94
2
00
82
841
78
49
1 208 609
12 441 674 4(
240 017
636
5'
4 931
672 706
3 554 107
855 75
- -
02
752 268
95
41
14
2 975
83
431
30
552 287
20
087 07
26
13
,3
63
693
586
55 000
45
39
760 500
--
96
182 79
94
32
647 552 80
4
183 98
321 025
44
-- --
www.dacoromanica.ro
14
47
186 733
9 495 941 84
1 419 392 48
99
723
40
82
33
99
70
3 271 876 62
2 293 100 -
000 -
- -
60
30
54
60
264 581
042 191 2
133 813
743
7
371 9
118 50i 7
34
248 851 189

039 692
539 447
12
2 150 882
300 410
93
37
89
27
86
- -
91
1 621
29
20
2 467 444
BENEFICIUL
i
73
05
31
171 8
1 000 000
CREDITORI
Lei
2 000 000
Judetul Odorhem
de piele soc anon
intiep lib
Reghin
DEBITORI
87
46
436
3 14?
23
- 85
96
29
01
2 718 223 17
47
08
99
99
- -
82
88
15 365 73
173
976 150 12
42 66
42
18
81 b6I
64
- -
88 860
37
917 4
81 67(
31
17 67
05
- - 87
84 674
13
14
4 470 589 42
5'70 50
0
498
2 585
67'
012 71
44
52
734
68
88 68
- -
915 56 68
1 075 269 72
17
77
71
- - -- -
97
20 68
68
19
69
72 69 2
69 3
- -
- -
13
833 77
38
93
39 244
94
56
43
52
0'
78
37
38
56
85
269 124 25
6 783 432 22
--
01
87
64
32
95
31
13
266 94
35
63
38
123 230
66
27
78
--
94
5 409
38
48
32'500
93
70
56
74
36
---
--
998 20
38
67
20
725 950
--
-21
69 4
9
69 6
26 69 7
69
57 69 9
70
'70
96 70
-- --- - -
38 70 3
71
4
70
ARGUS
prime
Teren
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIET
97
Materiale
DEBITORI
CREDITORI
DIVERSE
Fonduri
BENEFICIUL
Comuna
t
706
707
sa
inonirna
265 80
000
125 000
90
Salagiu
708
din
250 000 -
Judelul Satu Mare

709
710
ag soc
p ac p md
712
713
ab
718
719
720
721
722
723
724
725
726
727
Pi
,D
font5 s
tsa
te
foi
oagi icola
pe
, Dacia
f ibi
p md
agi s
--
300 000 -
inst
electi
,
ap
ditm a
ins
de
16 000 000
p
cat
s pe
pe
fab de piele, s
a
salam soc
Dejana
soc pe act
000
500 000
000
3
000
50 000
821
747
447 560 -
'737 569 -
81
7 005 429 407 5C
804 000 9
133 99
429 086 21
50
363 366 91
29 489 847 31
15 327 185
681
711
682
11
777 57
992 92
04
'763 367
3 720 716
096
82
691 96
52
270 535
121 150
2 644 165
3 079 277
123 837
37 Ola
815
60
491
981 28'7 62
955 078 50
427 274155
24
865 31
- -- -
761 561 80
388
04
www.dacoromanica.ro
910 -
- 706
29 707
692
42
12
000 -
713
711
178 193 21 715

794 528 73 716
74
717
3 047 410
706 844 17
314
23 560 -
52
000
267
259
204
'3 75 727
02
20
31 931
102
72s
200 000 -
609
179 24
54 179
Oa
91
053 292
51
650 4301991
953120
69
- -
a71 13
217 396
18
69
16
3
109
116 277
059 36
949 86
473
49
737
50 663
738
619 71 58 739
39 740
)2
553
741
106 500 -
1 937
3
96 733
72
I 264
490 30
,94 527
529 4
731
'732
72 477 98 734
98 586
735
'797 379
736
28
28062
5' 729
50
165 00
953 84
07
107
03
11
365 44
277 537
37
355 9
71 383
39
724
7 '5
726
836 50
230 152,76
650 647161
550
719
C 960 68
16
00 721
19 021 40
340 10
162
02 718
391
11
167 603 12
5 921 414
000 -
299 550
599 387 63
34644
808 625
15 082 210 12
40
3 976
20
709
71(
285 000 - 711
97 041
50
76
11 593 974 15
49 998 34
61
66
27 252 710
845
022 57
518
11
7 435
5 714 958 19
329 62
472 678 97
3bR 694
043
397 83
26
157 900
243 728 -
557 225 99
10 357 099 31
--
240 976 -
800
060
116
000 003 -
397 500
771 800
450 000
000
000
249 600
000 000
Judetul Solnoc Dobca

Soc pe
f
450 000 -
281 33
168 24
497 53
426 161 13
981 501 20
235
20
1 824 50
407 134 88
942 27
167
690
3 301
277
50
3 887 225 )
997 )
755
304 465 1 513 615 -
1 000 000 -
din
000 -
000
electi
(
1 000 000 e
200 000
68 175
3 000 000
din \ am"
Industi
958 439 -
100 000 -
de Ogle s
de
7 318
01
5 154 332 51
958 194 45
979 437 87
472
72
000 -
1 000
Am3 Ion
748
pe a
000
000
30 000
000
000 -
sa
n fet,
ipog s
an f
kupolo fabi
717
738
739
747
pi ch s
, Belting
744
745
728
742
743
sa
200 000 1 000 000 -
Lai
fab de ac
740
1 000 000
de aigil
733
anon
259
116 '718
6052
147
86 742
74
109 844 lb
'30 017
745
746
215 66 747
166 '3 718
198
199
aterii prime
SEDIUL
Materoale
SOCIETATII
749
750
de
Comuna
mat p const s a
spirt,
raf
&a
Judetul
50 000
752
gaz met s a
de
754
Pi ima fabr de piele din Agnita s

ica de
soc anon
Metan Industira
756
757
Textila
soc
6 OCO 000
00 000
000 000
000
140 000
000
218 500
Agmt
oboade
Judeful
758
759
760
eana s a
Tai
Cai t Rom
765
766
000
Ditio
20 000
s pe a
din
cules fabi
000
000
Plisabeta tipografie soc anon

,Nitrogen
pi chim s a
Soc an de gaz metan jud T
Vulcan soc ari
Negru de
soc
762
763
764
Zabola
ap
soc. pe
tipografie
ipogi afia soc anon
10 000
12
Tog
Turda Arie
soc
pe ac p
Industi de lut soc pe act
770
g met
Soc pe act p mine de piati
772
773
774
,Mendel
de
de piel
747 500
210 000
350 100
750 000
sp
es
soc anonima
Cara-Severm
775
776
777
778
779
780
om p
cana soc an
Soc pe act p
de
, Baia
de
Mai gina
Soc
sap
ia
distil
din
ugojeani
5 000 000
COO 000
-Aim
anommi
Lug calap
786
estiei
lemnului
de lemn Mundus
781
782
783
784
anon
,Tomesti
Soc
500
439 914 50
sa
ap s
lemn s
aransebef
---
i 839
716 59
10
95
15 606
171 822 86
1
408
3 615 381 71
2 329 704
69 800
46 088 582 62
- 69 345 089
---
566 u5
029 85
402
318
2 277 779 72
409 100 35
2 657 403 23
2 000 000
1 000 000
W OCO
3 000
2
4 510
265 000
600 000
1
----
(138
22
310 000
203
000 000
400 000
1 250 000
Trei Scaune
767
768
769
--
Lei
DIVERSE
CREDITORI
BENEFICIUL
13
12
49
13
40
52 749
92 750
Mare
Westen de modelat emailat, s a

Olimpus s a fab de art de mmoi
751
DEBITORI
773
491
87
421 882 39
10 297 403 17
1 665 283 60
- -
1 160
75
10
84
52 007 155 64
108 677 29
92
148 875 711 944 14
862
05
93
21 359
1 271
520
95
271 694,85
25 863 102 74
--
297 655 24
1 942 318
205 111 87
688 564 32
85
62
1 270 744 58
04
64
544 29
549 84
46
8 680 910 3?
1 399
5 695
-- 50 333
------
30
48
9 778 320
2 702 500
167
02
854 43
4 607 799
557 186 17
2 365 597 93
1 400 000
40
610
27
675 96
5 300 374 39
48
65
238 79
78
85
50
337 91
386 661 15
www.dacoromanica.ro
58
14
352 243 87
202 644 68
920
91
945
51
35
27
105 872 59
83
i 315 880 30
63
271 92
559 26567
13 582
83
13 057 10
5 678
12
14
40
92
47
73
37 252
653 14
48
68
24
87
70
4 373 203 14
93
50
5 170 417 09
89
34
4 673 267 44
186 551 64
75
54
2 231 888 15
2
72
5 603
339 897 53
-- --
-- --
2 268 29
- -
65
--- - - --- - 1
7 843 380 72
80
66
69
25
15
74 086
21
758
92 759
10 902 305 14
229 058
93
276 593 93
117
03
63
760
761
762
763
764
140 000
293
- -
250 000
9 095 69
98 766
4 287 215 92 767
16 194 - 768
518199 769
434 54
352 865 43
- 000 -
771
721 60 772
97 773
31 707 39 774
- -
15 775
24
417 25
5 809 924 20
496 160 35
34
751
951 20 752
3
542 - 753
279 64 754
22 464 36 755
30 534 96 756
38 757
- - -
272 337 23
233 97
697 473 57
861 24
--
211 254
14 298 71
394
96
778
48 779
43 780
202 120 14 781

30 782
20 783
40 784
41 785
1.70 856
786
IRGUS
200
S OCIETTII
Baumul Stemet
788
I abi
789
a ai tifa
792
793
794
795
796
797
P,Foi tuna
& Co
pi
Fab
Oravita-Mont
de
pe
18 000 -
832 000
'724 91
971
DIVERSE
CREDITORI
099 710
347
913
93
55
001
100
310 000
600
000
3 574 000 -
000 -
1 096
71
207 449 43
2 568
01
309
67
452 -
734
257
114
788
466 099 8 780
07
79
5
578 063 29 791
000
514 788 20
792
17
988
862 283 11
173
07
933 88
366 652
62
996 72
17
231 282
921 971 So
2 000
225 000 500 000 -
1 081 142
20 000 -
2 000 000
000
DEBITORI
es de
prime
1 200
elect
791
Comuna
Co soc
mobile s
Teren
ri
SEDIUL
D ENUMIREA
93
996 10 823
169
151
14
79 422 33
308
104 04
23 793
92
32
79
79
797
Judetul
799
8C0
801
802
803
804
4C0 OCO
im mo
bol
act p
a mue
C himmel soc pe
30
I
tiunt
, Union
811
mec p
soc
500 000
000 COO -
uiti
bomb
000 -
ict
de es otet soc
de
de
Bega
ul s
Helicon
820
821
822
000
100
1 000
p md text
p
ingei fabi
de
otet
f
p
e
832
833
834
835
Moai
Bnateana s p a
5
de salam
de
Mom" cu
sa
ira
Fabrica
837
de lemne
ulei
SA
a p exp
de came
00
2
Mare
Industi
30 000 000
Bade
lohanisfeld
500
3 000 000
1 000 000
000 000
000
2 000 000
600 000
000
800 000
490 000
375 000
1 500
69
023 779
000 -
181 125 -
--
- 858 16
39 596
61
2 147 278 19
377 849 72
082 94
415
7,
781 361 69
390
413
31
07
9
35
71
07
228 10
3 219
71
33
526
026 318 87
789
673 230 72
78 625
000 -
103 000 -
000
496
166
177 4'7 90
12
200 203
942 157
809
922 a7 810
50
813
77
6 272
97
3
460 000
849 5
40
002 73415
000
4-)9
225 000
866 373
270 89
099
381 9s2 36
91
20 591 070
759 609 19
29
92
13 851
753 90
4 569 797
70
651 63
91
564
35
031 107 74
55
73
3 270
241
230
77
883 77
261 893
7s
370
2 is 866 02 811
774
70 000
816
786 41 817
9
047 70 818
819
551 321
820
821
727 376
822
34 823
824
235 254
318 260
328 92S 11 826
49
63
227 201 05
991
14
9 193
55
01
917 916
31
www.dacoromanica.ro
42
763
2 737
15
38
71
262 205 sO
1 046 548
40
769 31
50
20
70
814 094 09
130 38
97
39
60
292 798 12
805
150 137
325 600
4 743
99
01
71
649
733
6 536 018 9s
9
018
49
734
Os
222
532
802
303
27 804
83 80o
3 710
00)
70 400
54207
62
28
205
13 000
41
2
17
965
- -
88
12
902
342
21
4
42
151 189
95
13 130
006 -
022 843 61
7 501 747 9 I
2 678 085 17
28
409
173 -
711
51
1 304 636 42
601 629
128 293 50
42
887
487
90
420 -
798
799
129 e39 22 800
930 549 al
408 681 42
80
584 16
07
922
41
2 273
71
56
1 411
3
31 890 704
30
25
117 179 -
003 -
Orseva-Tileagd
47 590 782
4
958
- - -
378
97
2 615 258
000
15 000 000 -
s
Beuchir
Fibra
137
4 122
2 000
000 -
2 581 931
000 500 000
spa
frib
ol
821
825
827
828
829
830
91
1 200 Ot 0 s
Soc
300
2
de
Gea
819
30
812
813
--
soc pe
808
809
500 COO 003 000
chim
Cdl
ot
031
000 -
Besenova Noua
Pi ima
817
000
3 000 000
857 428
'3
576 7
595
795
132
93 827
47 828
31 829
830
831
832
3
03
68 831
11
83,
50 319 02
37
837
202
203
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIET
839
840
841
,842
abi de
847
848
sp
fain de bomboane
Bisti a
anon
soc
de lantui
fibi
Societatea
pe
, Flisabeta
Moai a cu
de
soc
cu
ei
000
900 000
1 500 000
000
9 000 000
000
7
Samuel Dobos, soc pe actium

,Hei
852
853
p const de case
du
s
,Industria s a p
comert
1843
844
845
846
Comuna
soc pe actium
din Banat s p a
e Sf Gheorghe s a
S an
Cldiri
Instalattuni
aburi
soc pe act
al t/
I ovrin
1 000 000
5 000 000
1 200 000
100 000
000
20 950
30 000
2 500 000
899 443 50
778 752 45
1 568 384 23
9 914
16
535 026 15
13 236 094 64
891 14
2 067 538 66
2 288 361 65
954 061 40
318
96
097 99
Marfuri
Lei
i
57 425
DEBITORI
B
--
2 041 83C 86
842 191 97
58
06
- -
500 000 96
236 61
74
4 214 588
41
11
1 641 499 89
3 875 684 36
20 054 726 72
4 639 799 40
4 678 408 32
496 058 44
85
1 331 415 -
281
363 150 7
02
1 364 823 55
2 900 984 66
2 528 463 75
9 768 251 87
37
60
58 153 741 61
4 727 690 55
61 980 318 40
798 78
4 627 339 49
70 416 452 39
289 090 50
43
002 799 42
97
1 501
1 399 791 68
767 084 15
094 54
69
61
06
53 845 098 33
20 j98 827 38
- -
- -
55
03
471,802 95
405
5 342 619 06
100 000
759 463 77
60
BENEFICIUL
Lei
36 000
684 77
---
- -- --
167
000
68 696
i 200 000
665 289 93
64 000
59
50
8 278 752 57
2 344 901 49
DIVERSE
Fonduri
80
348
87
31 697 50
--
3 143 309 24
13 165 482 80
2 982 369 50
68 700
60
09
Lei
52
45
63
2 902 831 15
64
CREDITORI
-- -- --
179 578
226
650 432
388 409
22 628
19
93
507 500 -
104
429 395
39 839
840
- 841
842
843
96 844
88 845
89 846
95 847
52
31 849
03 850
25 851
93
51 853
BUCOVINA
Judetul Cernuti
Fabi de
Cosmuml
856
ojdie
es
s a p expl
spirt s a
000
4 000 000
000
5 000 000
45 000 000
2 500 000
000
400 000
3 000 000
1 000 000
700 000
720 000
3 000 000
4 000 000
6 000 000
estiere
, Twa fab art tmichea metal s a
soc an a
din B-vina
Jucica
de
s a
11
860
864
Bucovina s a p md lemnului
mst art graf s

Glasul B
Soc an pentru industna
ea
C
ul
rom de
Rustica Pibi de
agi s a.
Putna
cim
GlutMea
Noua
869
870
de
s a p expl
Rom a
a pr ch
Puma fabi de beie

sput S A
Jud Zastavna
Criscialic s
p
zahdrului
BASARABIA
Judetul Cetatea
rabi de post
L T Esse a
mdustr Pontos
Soc
4 690 412 92
086
34 829 371
2
869 76
198 393 34
1 086 363
1 227 074 25
2 391 630 3 401 320 506 127
393 9
1 935
50 000 000
Alba
1 030 000
000
990 666
2 793 658 75
000
000
300 024 95
500
70
33
28 718 860 25
34 126
32 539 130 16
519 541
26
1 389 334 80
00
640
1 357 474 05
9 613 107 67
ic
Tatar
67
1 449
21
41
466 869 52
5 009 332 21
09
1
85
3 727 909 27
86
002 98
57
Judetul
s a pe actiuni
s an de edit nation.
872
Luceafrii
1 622 507
10
Hohn
874
Zatojant
ap
agricole
000
65 593
711
15
28
www.dacoromanica.ro
021
911 954 120 18
--
--
2 587 355 29
12 710 227 96
2 207 480 28
--- -- -
1 045 183 20 854

2 816 600 67 855
398 86 856
23 857
10 871 447 39 858
224 654 32 859
21 270 685 22 860
861
862
68 863
44
037 56
91
60 864
67 865
866
867
89 868
-- -
2 130 000 74 869
-- -252 833
05
641 20 2 162 738
85 871
50
55 872
88 873
73
874
07
145
77
'
..IMa
;
1_
,.
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS
205
DE
SOCIETATE ANONIMA ROMANA
CAPITAL LEI
000
I DIRECTORI CAROL SCHULDER
S. BERGER
BUCURESTI
I
Str
RARAGEORGEVICI) No 9 -Tel 11 84
CARADA
I
CENTRALA PENTRU
TRANSILVANIA
CLUJ,
ARAD, ORADIA-MARE
Str Memorandului, 12
CONCESIONARA EXCLUSIVA A PUBLICITTEI ZIARELOR
ARGUS"
ADEVERUL",
Contracte speciale de pubhcitate cu toate

ziarele
revistele din noul
vechiul regat
publicapuni pentru
Primeste ori ce anunciuri
condipuni avantagioase
toate ziarele din far
cu preturi excepponale, baza contractelor speciale
ce posed
de concesiune
I
a
TEATRULUI NATIONAL
PublicItate
n Almanahurile ziarelor
I
,,ARGUS", ADEVERUL"
DIMINEATA",
PAT E N T"
etc
SECTIUNE
RECLAME ARTISTICE
DEVIZE
INSTALATIUNI PROPRII
CONFECTIONAREA CLI$EELO1?
PROIECTE DETAILATE de RECLAME, GRATUIT la CERERE
www.dacoromanica.ro
206
207
COMERCIALE, PE ANUL 1924
B1LANTURILE A 277
SEDIUL
SOCIETATII
1
Inamte S a de
od
IMOBIL
Comun a
consum
Lei
000000 ----
2 COO 000
3 Soc
at Soc an
, import
4 , Sinteroc
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Untrea
an
Soc
Soc
500 000
irgic
,
COO
470 226
400 000
3 000 000
200 000
000
societate
Judeful
Comp Britano-Rom5n5. Soc an
Soc
1 COO COO
Soc an
0
co societate
Cereale export Soc an
Judeful
8 COO COO
,
Nicolae al pescanlor
Soc an
Sind
Dealul
Judeful
Const M
Judeful
,Furnitura
Sa
an
000
000
000
a
,,
T irgu-Jiu
dc automobile
000
COO
400 COO
Judeful
25
26
27
28
29
30
31
32
comp
S an
000
Movila-Teku ghior Soc an

Soc Rom
automobile
Podgona Soc an
Generala de
Industrie
Progresul agncol Soc an
Coop Victoria Unirei ' Soc an
, Metahca
--
20
-- -- -
161 581 62
65
35
- -000
362 365 65
416 668
- -
- --
90
90
234 825
901
--
000
65
22
--
--
15
184 681
30
30
35
25
- -- -
91
15
- --
60
85
95
65
18
90
27
50
11
320000
10
15
869
85
70
70
35
11 411
www.dacoromanica.ro
5 552
50
-- -- --
75
40
20
90
87
95
70
93
- -
42
50
23
88
43
3
65
29
13
14
15
16
17
75
20
45
21
22
50
24
16
15
25
26
27
28
29
30
99
31
8D9 83
32
10635
71
15
46
12
25
00
877 82
20
20
11
18
19
10
31
6
7
8
10
72
- 416.200 -
2
3
4
5
178 753
25
59
05
75
63
15
35
70
15
- - -
24
10
30
50
90
25
92
80
58
95
90
- 79
10
90
50
000
75
50
203
57
80
35
-- -- -- -- -- -- - ---- -- ---
--
75
-- --- - --
7 575 544
000
2 000 000
pe
Comenul Soc
,
Judeful Constanfa
Granarul Romanesc Soc an
Soc roop de consum
21
22
23
24
'
Antrepozitele Bi
Judeful Caliacra
IzbAnda Soc an
, Petiolma
,
1 000
Lei
BENEFICIUL
Crediton
Fondun
51
Judeful Brda
2
DIVERSE
DIVERSI
MARFURI
4032915 24
5
25
92
47
40
ALMANACH ARGUS
ALMANACH
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
Oout
20 COO 000
du
000
iiilot
So(
Rom
an
10
ill
ug
1
mutomobile
pt
So(
um
ibun ea
Smaia
de comeit lost
an
62
63 C
64
65
66
67
68
69
70
71
72
orth
ation
Sou
Soc
cului
73
74
ne
an
S coop
cial
Ceho
"
Soc
Smaia
Bulgo
a
Soc
Soc an
Rom
904
250 000
24
66
13 167 271 67
1 200
59
05
17
33
86
85
998 76
90
55
75
861
500 COO
000
000
3u0 000
50
12 COO 000
05
3 000 000
000
000 000
000
Soc an
C Soc
Soc
an
1 000 000
396 000
2 500 000
000
000
000
1 500 000
000
820
40
70
360
20
000
91
07
47
733.343 20
20
95
60
92
29
90
600 125 15
66
831 36
3 083 284 18
61
012 75
20
72
10
400 -
711
93
72
05
59
1 025
95
62
61
1 851
92
82
240 000 -
43
23
660 78
739 87
247 70
715 80
735 171 15
65
0001-
993 747
08
98
173
422
28
51
851
80
16 143 151
75
279
81
89
64
853 20
35
410 76
10
45
50
25
000 -
43 887 79
6 640 75
930 21
700 10
250 83
986 067 05
10 972 88
626 757 85
153 985 10
45
40
80
42
73
23
50
35
80
25
30
15
827187
65
291
151
75
83 396
340 10
69
7 823 737 28
77
95
862 554
51 431 20
74
643 698 70
554 197 241
20
893
478
50
90
64
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
27
15
38
299 273 73
288 65
505 23
52
1 498 302
720 40
884 69
222 14
1 235 532 25
677 35
773 58
762 97
782 681 45
744 191 25
7
093 81
256 76
17
30
95
45
25
16
45
16
3 403 762 65
47
992 52
70
350
77
89
77
07
291 20
50
561
90
67
000 003 -
53
94
376 37
07
75
54 4L8 85
11 434 245 08
60
41,431
39
937 50
912
3 643 580 -
51
481
80
60
000
10
000
000
644 35
200 000
000
608197
10
47
IB
08
205 121 78
95
3 731 602 15
COO
md
Soc
221
87
45
81
opa
04
50
25
000
000
456 700
3)0 000
de publicitate S
de
82
83
84
85
86
87
1110"
ect
function
olul Soc
3 973
000
md
opa
000
2 COO 000
de
5 COO 000
Soc
86
426 95
66
080 -
361
991
olulm
anomma
,
000
in
lute'
739 80
561 885 15
OCO
in do
271
671
000
23 879 995
67 293 75
1 500 000
2 700 000
61
76
77
78
79
80
COO
08
27
98
80
40
801 216 03
294 34
25
59
60
700
240 000
( ornei
din
DIVERSI
Cred
Fondun
Lei
2 615 214 66
09
000
10000 000
5 470 892 70
3 800 000
4
40
1 287 589
7 484
50
51
030
1 200 000
8
COO
ou
DIVERSE
DIVERSI
Debitori
15 030
ui
45
46
47
48
52
53
54
55
56
57
in
RFURI
IMOBIL
Comuna
Li
CAPITAL
209
95 004
132 703 45
676 55
75
05
963 704 22
032 117 68
257 287 05
601 383 54
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
69
, 70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
70 137
81
319 22
88 272 30
65
82
83
84
85
86
87
14
www.dacoromanica.ro
211
210
D ENUMIREA
Matenale
S
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
1103
104
106
107
108
110
112
113
114
115
1116
1117
118
119
PDR
distilernle
Ommum d Orient
122
123
124
125
126
127
128
129
Soc an
,Conundus Soc an
Sasco Soc an rom
act
comercial de peti ol
Bodega Elvetia Soc

Axa Soc an
Soc Franco-Romang Soc an
Soc. an
,Select Soc an
Soc an Continentalg
,
Soc an
Soc
actium
comercial
Uzinele Sauz Soc an

editul Alimentar Soc
dev Soc an
Soc an rom
de noapte Soc an
Soc an de agentua,
Comester Soc an
Sulfur Soc an
Rhein
142
Manufactui a." Son an
59
1 769 833 35
761
45
59
823 228 27
70
88
3 057 287
- --
72 020
27
778 10
75
1
46
65
4 426 148 28
577 824 65
48
13
98
15
72
07
60
25
85
89
85
421
--
60
75
1 398 910 18
25
15
000
- --
333
989 75
768
--
50
819 9- 47 23
40
723 51
33
25
15
30
70
81
45
35
32
40
70
- -
31
40
30
----
70
85
4475
238
75
74
67
60
80
38
25
05
- -
15
13
50
www.dacoromanica.ro
Crediton
---
21 354 806 17
25
22 278 86
9 604 678 24
--
25
15
73
16
15
79
64
60
60
170,40
244 10
40
70
0
35
65
85
1 650
3 906
60
77
82
25
59
DIVERSI
Fondun
Lei
15
05
27 156 102 92
DIVERSE
Lei
---
160 70
000
an rom
Soc Smaia Soc an
312 228 95
000
Geneiala Anglo Roman&

an
S
Cum Soc an
- -
500
132 Tietoin Soc an

Romaniei
economic
133
co
134
135
Victoi ia Soc
Amei ika linie S a
136
cel ealelor
u
137 Soc
Soc an
de
138 Soc
Soc
139 Mecano
Unnarene
a tat
140
141
453
Internation Investunent Company
Commdus Soc an rom

ICASoc an
Soc an rom
loan
803 15
60
000 -
an
-----000 -------500 000 -----000 --
680
000 000 -
comeicial
Soc an Fichet
000
000
--
de cons
Elysee S a expl
Negocieri Soc
an
Comertul Natiunn
Osram Soc an rom
Uranos Soc an
e
Soc gen ptru comert de
Actiunea Economia a
Roma Soc coop de consum
1120
121
-500 000 -
6000
A Soc
Contmentala Soc a
A
Avantul industrial
Lei
DIVERSI
Debi
- -- -- -38
- ---- --- ---- --- ---- --- ----- ---- --- -- --
45 000
23
65
15
64
10
- - -
825 122 35
21
27
04
70
10
19
10
40
35
86 65
35
45
65
20
47
95
38
50
15
18 920 47
25
58
157 372 32
10
40 439 83
- 771 13
32
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
101
102
84 103
104
97 105
19 106
107
108
109
110
43
29
80
79
99
37
378
83
-- --
092878 25
91
82
64
45
35
30
50
- - --
02 112
51
--
113
114
115
116
117
118
119
120
75
80
23
187 797 98
90 121
122
- 61
621
123
11
5 745 04
57
3747
32 125
63
190
15
--
127
031152 128
75 129
97 130
91
45
81
90
51
31
15
- -
72
85
32
15
12
23
444,35
- - - -
131
56 132
86 133
134
932
135
133
137
138
65 139
12 140
64 141
43 142
212
ARGUS'
DENUMIREA
SEDIUL
SOCIETATII
IMOBIL
LUL
143
144
145
Exportul
Recl-irna
Casa
Soc
an de publicitate
Smdicat
u expw t
500 000 003
Soc an
Soc an
147
ostaal
148 Mesagei
1 000 000
1 000
opene Soc an
Judelul Meheduiti
Comet
Soc an
Soc
Depoittele generale Soc an
in
Soc
200 000
Judetul
Judetul
153
154
155
Judetul
rnacia S
Soc
Sindicatul
clantllor
Telearman
an
mdi
Soc an
158
Cor
9 121 001 15
311 90
132 217 15
3 439 448 30
568 784 30
759
05
47 155 25
262 725 90
614 50
60
374 20
270 502 C5
Asoc
Rom inul
003
Soc an
actmni
Soc pe actiuni
165
( oinei (I
Soc
de
de
168
, Mercm
Soc
Soc
Soc
Ai d-Podgoria
Soc a
a agricult
--
500
Neptun Soc p a
Pcol
-1
Bihor
172 Soc
173
174
Jun
---
Soc a
Oradea Mare
000
14
--
40
47
---
603
49
05
51
85
5 882 63
486
01
390 740 80
92
55
3
72
- 149
59 152
33
85
84 467 75
421
38 150
725
90 154
50 155
- 156
157
65
97
49
51
39 963 50
172
19
15
70
601
85 000 -
27
671 14
248
289
93
28
120
- 148
237,75 151
376 177 -
51
146
77 147
93
934 71
30
91 307 40
52
82
80
76
20
35
87
82
19 228 924 85 145
62
31
- --
- - 143
60 144
393
9 987 24
www.dacoromanica.ro
644 023 75
30
08
27
140
32
68
92
801 25
100 000
75
67
30
79
293 988 93
--
--
06
902
06
80
C)
13
35
102.981
BENEFICIUL
Lei
000
50
Soc
240 33
83
065 30
745 65
206 55
874 693
18
248
304 10
2 087 677 26
232 522
1 775 858 15
806
Arad
171
356 80
T -Magurele
118
84
ila
62
169
000
000
35
Judeful Alba de Jos

163
164
--
DIVERSI
Creditori
631 09
90
40
Soc
160
61
--
886 90
221 517
337 45
--
Soc
Soc an
Clipati` Soc coop de consurn
156
157
13
Soc an
Soc
---
DIVERSE
DIVERSI
Materiale
13
213
50 687
44
2 239 977 74
31
12
3 427 885
159
27 161
162
42 163
164
43
55
90 168
43 169
42
79
31
171
38 172
51
251
--
02
91
51
173
ALMANACH ARGUS
214
SEDIUL
DENUMIREA
SOCIETATII
175 Soc a
cii de
175 Anti epozitele Soc an
177
de
Soc p
178 Soc an
comei
179
' Soc an. om pt
Comuna
182
183
184
185
186
187
188
189
, Passagei
act
200 000
1 000 000
300
192 Sihama Soc
Sa
Soc an
jumble,
de publicit
comei
2 500 000
500 000
950
Judetul
Soc a
e Soc an
rci
p desf
Soc an
pe actu
M ig
196
197
198 , 1
199
Soc
Soc
200
Soc Bognai
201
202 Mbma
203
mtuia
204
205 Soc a
206 Soc
207
iloi
000
500 000
male
comerciala
Soc
Szanto
& Comp
icult
000
500 000
6.000
000
ani
Ai
Judetul
a de
208 Coopei
209 Soc an de consum
41
800
MARFURI
IMOBIL
--------
243 330
8 228 784 85
716 838 20
316 48
451
000
990 982 75
1
425 000
146 25
1 520 076 14
145 43
129
37
788 90
234 12
3 792 446 75
62
78
945
50
33
80
095 17
424 875
179
24
978 62
111 928 82
3 545 539
731 432
922 73
485
401
1 288 082 72
6b1 461 33
128 48
558 530
000
500 000
000
000
217 500
474 85
11 000
605 063 93
420
43
36
135 879 40
075 79
Lei
93
08
6 225 735 36
3 151 096 17
6 588 009 93
341 417 22
8 992 505 81
824 773 16
8 997 963 98
611 22
452
90
939 41
180
181
43 022 07
59 184
188
185
186
187
62
434 600
13 657 57
096 12 190
501 83
343 197
24 678 95
662 779
95 191
55 192
02 193
194
417 054 95
460 36
310 56
172 917 46
97 094 29
916
331 011 38
97
87
106 228 99
50
3
386 98
000
80 253 78
000
270 87
692 845 85
39 279 955 54
70
77
1 473
42
66
16
181
3 989
8 763 91
12
73
82
30
78
176
177
178
10
110
8 977
177 166 42
66 788 16
297 98
58
20
383 33
47
19
36
27
04
19
296 77
92
27
392.659 38
Lei
87
716
13ENEFICIUL
Cred
14
47
700
---------
DIVERSE
DIVERSI
Lei
018 23
45 932
5 000
225 000
000
215
Fondun
B
100 000
anti
191
194
600 000
cinematogi
,Omma
000
Soc an
Soc an
Doi
193 Soc
300 000
000
Soc
Cornei cia
190
Lei
200 000
Oradea Mare
Samuel Spitzei
Soc an
Ludo' ic Szittei & co Soc an
indet
Ulman Soc a
Heiman
comp
Soc pe
ul negi
ele
de
180
181
PITAL
ALMANACH ARGUS
- -
92 195
151 001 28 196
197
95 198
199
321
24
25
33
35
80
56
07
200
201
202
203
204
205
205
18 207
74 208
209
3 557 10
52
16
Judelul Hunedoara
ogiesul
210
211
212
213
214
215
Soc
actu
Soc
de
u
soc
al Soc an
,
de
comei
Tebe
000
000
000
000
--
35 152
1 671 406 92
839 177 99
004 43
771 694 12
352 92
000
www.dacoromanica.ro
208 725 26
53
117 122 74
274 015 56
936 86
25
35 160 87
791 67
700 000
34 525
703
79
437 147 78
14 646 931 65
039 64
871
317 61
029 50
43
146
5
97 210
21 211
64 212
213
Q2 214
215
216
217
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII
Comuna
Lei
DIVERSE
DIVERSI
IMOBIL
Fondun
Matena'e
e
BENEFICIUL
CreditoLi
Judeful Maramure
un
216
pe
CI
000
Sig Marmatim
Mure-Turda
217 , Sovata soc
218
s a
219 Soc anon
cia1a
220 Intrepozitele de produse
221
-000 -20 -
agiicole
Colomale soc anon de comert
222
Szalmassy
223 Soc an p comert
224 , Onent
sa
500
tiansport
t
soc
22 670 72
918 000
868 31
155 106 20
245 025 30
46
071
54
55
38 000
018
81
17
54
46
68
71
90
2 786 893 03
06
55
400 000 -
63
29
61 905
490 72
70
97
06
5 000
17 424 80
its soc
actium
Silvamei
Judelul Satu-Mare
227
228
229
230
231
Mel
soc
Mama soc an. de
Soc an pentl u import
Soc
cja15,
Soc cornercial de poi
-000 -
1 000 000 -
Sltu M
il
261 92
24
37
70
57
30
02
55
73
05
217
218
219
220
221
23 222
18 223
65 224
18
29
08
807 463 13
073
74
64
08
12
50
38 2261
30
42 227
597 069 78
03
298
31
000
71
79 225
Judeful Salagiu
226
77 216
09
---
25
Odorhem
225
865 50
307 648
59 228
26 229
230
231
Sibiu
1232
233
234
235
236
237
soc pe actium
soc pe
Mei cator soc anonang,
Hei mes soc pe actium
, Vmmultui
--60 000 -
1 000 000 -
'
Zentra Centi
coop
31
1
746
000
306
90
893
31 417 04
11
80
02
27
22
93 232
14 233
-234
235
16 236
31
60 267 80
04
80
86 238
20
78
78
87 239
67
48
97
22
22
31
69
237
Judeful Solnoc-Dobca
comerc
238 Soc
200 000 -
Tirnava-Mare
239 Coopei
527 768
de
53
085 -
Mic
240
rurnica
soc
inosanmartm
200 000 -
Trei Scaune
241
Soc an
20
Turda Aries
242 Soc
an.
40
000
www.dacoromanica.ro
493 35
240
77 241
739 51
581 09 242
,ARGUS
D ENUMIREA
S OCIETATII
Comuna
DIVERSI
Debitori
MARFURI
IMOBIL
Matena e
13
DIVERSE
Fonduri
B
13
219
Lei
DIVERSI
BENEFICIUL
13
BANAT
Judetul Cara-Severin
243 Stationea
Credinta, insotii e come!
& Schmidt s p a
245
246
de consum coop
249 Albei t Deutsch si

250
oc comei
251 I
Judetul
Bei son Cauciuc soc
256 , Banatul
257 Eugen
sa
500
63
Earans,bei
=poi
le
sa
atii
soc
Loffei &
icon
comp
soc
263 Mei
soc
soc de
pe actil
266
267 Soc
268 Soc
pent u amt
270
BUCOVINA
Judetul
271
272 Soc
273
de
genei
in
de
274 Anti epontele Blankbanca s a

275
Sindec
intei
BASARABIA
Judetul
Ti etoi n
Soc
actium
--
1 205
071
37
000 000 -
53
460 916
2 049 605 92
1 883
92
91
815
233
2745 000518
89
25
48
55
075 -
43
425
95
976 940
44
35
2 247 575 01
92
54
611
82
52
www.dacoromanica.ro
101
251
252
253
47 254
845 27
84
45
66
7 662 530 -
212118
65
985 03
52821
241
72
93
1 762 000 41 701 25

621 861
30
630 000
12
45
346 41
61
445
- -
691 812 93
08
876131
361
--
64
261
262
33 263
264
265
131 291
08 266
267
268
264 874
269
270
88
968 98260
55
69
19 293
--
93
--
45 256
257
258
91
13
39
20
99
110 55
41
265 465
02
353
98
70
93 247
248
249
250
763 04455
780,24
55
698
17
591
540
90
5 060 308 70
000
681 411
13
95
245
41
301
13
243
16
14
24
701 28
512
150
262
--
257206
39
17
022 18
17
33 500 -
568 204 75
1
028
391 289 54
-85
21
48
2 593
--
54
51
-000 000 -
6 919 373 84
545 589
030
57
500
1000
500
fiu
269
--
5 15
104
51
--300 000 -------
u comert
comei
55
1 000 000 -
soc
258
259
262
263
264
soc
500
Torontal
253 S A
254 Rosmos s a
255 Plugul soc
93
1 800 000 -
soc
248
261
dorf
soc
247
39 650 -
iordoi
271
-272
273
85274
415
276
277
220
ARGUS
BILANTURILE A 35 SOCIETATI
DENUMIREA
SOCIETATII
SEDIUL
Comuna
Debiton
221
PRIME
DIVERSI
DIVERSE
Fondun
IMOBIL
Lei
Lei
1924
DIVERSE, PE
crediton
imprumuturi
13
CUVENITE BENEFICIUL
anului vutor
VECHIUL REGAT
Pi evederea soc an rom de asig
Judetul Ilfov
2 Franco-Rom soc an de asig
3
4
5
6
8
9
Urarna soc an de asig

Smnta s a p
semmt
S N C soc
cailor
, Casa
soc anon
soc anon
uman
cult
Rom mozaici
Progresul
oc an
Scena soc an
Soc Franco-Rom
stud inti
12 Belgo-Romana
an a.sig
13 Steaua
soc an asigur
14
asig
soc gen
15 Actrva soc
16 Casa poporului soc coop pe act
17 Jeatrul populax soc anon
18 Sanatonul Sf
sa
19 Agricola soc an de asigul
20 Generala soc
de
21 Nationale,' soc gen
asigui
22 Imobiliara soc an rom
23 Orient Radio Rador soc an
24 Educatia
soc anon
25 Ancora s. a. de asig generale
26 Compania
de asig mArf
27 Atlas soc anon
10
30
31
Agi onomul
soc an de asig gen
Judetul Bihor
soc de aslgurai e
Judetul
soc de
are
gen
32 Fonciera soc de asigm
33 Prima
soc an de asig
Judetul Sibiu
soc gen de asig
34
687 231 54
39
50
85
25
29
TRANSILVANIA
Judetul Arad
29
67
914 39
86
71
09
81
93
25
70
50
89
32 945 889 -
- 90
- --
40
90
16
62
53
666
84
36
67
25
906 000
Torontal
3 274 698 49
5
306129 372291 91
45
95
209
21
66
750301 2
36
83
5
-- ---
95
1 197 319
268
37
1 670 865
931 522
99
06
21
4 0279 71376
3
19
20
661
40
21
54
22
23
24
25
26
27
28
--
65 575
299
1 381 445 28
776
35
1
717
75
95
23
54
35
90
63
158 266
www.dacoromanica.ro
30
43
72
49
03
19
55
162 779 84
126161
44 29
010 77
63
14
15
16
17
18
75520
413109
04
7
8
12
13
406
202 224540
89
75
10
31
12
28
3
4
118 480
037
801 18
1 700
9
25
919 15
21 342 137 25
750
65
BANAT
35 Sanatorml
20
549 147 75
88
--
3 728 193
25
18
--
90
45
90
de filozofie
28 Soc
----- ------- 115 393

--- --
166
029 13
028
663
512
385
732
30
31
32
33
35
68
228 899
976 121 50
53 474 037 2
,RRGUS
222
Infnlate
nu p-au
1923-1924,
la
bilangul
Decembrie 1924
223
SEDIUL
D ENUMIREA
S EDIUL
SOCIETATII
1
6
7
11
1
13
1
15
16
17
jBanca
din Dostm
Banca de edit
ean
Banca
Banca Plugarul Roman
Banca Tighina
Creditul Mobihar
Banca
Banca
u
21
23
I igluna
g
Noua
editul
50 000
000
Negi
ohoi
icol
Galati
Banca Ci editulut
,Izbanda
Banca
si md Mangam ea
5
000
1 000 00
Bucurestr
Bu7au
Neamului
Banca N Pop succeson

Banca Comei
43
Banca Cornei
Banca Comerciala
Banca
-Severm
Braila
nova
000
Codaesti
Bi
de
Cerna
Banca judetului
Banca de agncultui
4j Banca Minlul
md Munca
Banca
Banca de Agi
000
3 000
5
000
, md
g
1 000
Unn ea
Banca de Scont
de (red
500 000
1 000 000
600 000
oinesti
Banca Noastra
49 Banca
50 Banca
5
1 000 000
500 000
tfov
edit
Banca As
45
47
3 000 000
1924
Botos
Banca Monca
41
Mused
Bucuresh
Banca
anilm din T -Severin
, Cieditul de
40 Banca Comm
700 000
50
Banca Progresu
Banca
500 000
Banca
Banca de
1 000 000
000 000
34 Banca
35
000
Banca Gaesti
27 Banca As
3
33
I Thin i
51
Banca
ului
Banca
, Noua
Banca
Banca Calnicul
28
1 000 000
000 000
24 Banca
25
25
Le
sa
Banca Sfatul
Banca
Banca
192
, Mercur
Banca Fundul Negi ei

Banca Poporulut dm
20
Comuna
Comuna
a E on
Rom
Turn Seven
Bi ail
--------
-------
-------
Banca ,Cetate
Banca
Casa de Scont
56 Banca Comm
54
55
57
Casa de Cred
67
'
Tiansp
it
Econ a
Banca
Banca ,Tranul
Banca Bucovineana de Nord
,
Banca
si Hipot
Banca de Report Depunen
63 Banca Sfatului Negustoresc
Banca
de Deposite
65 Banca
66
Judetul
Bucurest,
Balcesti
esti
Banca de credit mrunt

Banca come'
sti
1 000 000
3 000 000
1 000 000
500 000
000
200 000
500.000
3 000 000
000
000
500 000
000
200 000
200 000
000
148
XXXXXXXX XXXXX XXXXXXXXXXXXXXX
SOCRATES
AVGHERINOS
OWNER
STEAMPSHIP AGENT AND CHARTERING BROKER

ORWARDIMJ AGENT
(
TRACTOR 16E
TR
STEVEDORE & SHIPCHANDLER

foi
S
GALATZ
Codes Used
Telegrame
SCOTT S 1
TELEPHONE
------
www.dacoromanica.ro
A B C 5th
HEAD OFFICE GALATZ

BRANCH OFFICES
The Sale
Of Meameis
Insurance
GENERAL
LONDON REPRESENTATIVE
A TH AVGHERINOS
15 Great St Helens
EDITION
& COMMISSION
IMPORT- EXPOR r
CONSIGNATION
ZIARUL ARGUS"
X
X
X
X
X
X
X
224
225
SOCIETATI COMERCIALE
Infunfate in
1923-1924, cari nu ii-au inchemt
la
Decembne 1924
S OCIETATII
D ENUMIREA
S
53
54
55
Comuna
lnipol
SA
3 Meta lo Globus s a
de metale
4 Megostra soc an de export
5 Breaza s a p
17V
purg
Teleajen
12
gio
SA
Cei la Imp -export
oc gen de exportatiune
,,Rogesa s a pentiu
18 Tanico s a
o
19 Comp gen de Imp

21
3
70
20
3
1 000
Intreprmd
SAR
Soc
Balneare Aschern Bal
Simplena S A R
20 , Apollo
Saba
23 Beciul Donmesc S A
24 Twenti_Lin S A
25
aful S A
26
27
29
30
31
32
33
34
33
35
37
38
39
43
44
50
52
Compania
10
Comerc
sap
de
1924
Balcama S A
Caucrucul Continental S A
Danubian Schpmg
SA
Sarpei s
expl estaurante
Cotornei a
comert manuf
Comptoar Metaluigic S A R
SA
telanun Rosenthal
Smdic depoiaanloi de petrol
Anglo
ant afacei comerciale
SAR
,Izbanda
dealul S AR p
Impi
2
1 000
md
Auto-Benzina S A
pati s a
Cei cul
ansih
48
500
14
1
1
etc
s a r imp prod metal
Ilfov
comert
SAR
soc an p comert
SAR
Rafinonlor
textile
con
sa
cereale
Basal abia Palestina ' s a
md
Comp
de Export
de automobile
000
(
Albi
1
Putna
ov
1 000
1
571
60
61
----------------------
Comuna
Industria et
Vultui ul comert de once
csa
Comptoir
Dolj
Calona S A R
,Vhittal-Cosm s
Otelul Bochlei S A
bilag S A p rnatenale C F
Comei cio S A B Imp
confort s a imp -expoit
BREVETELE R. M. S.
a
toai ele dispozitii
sau
ba7a
din
de
01
res
cetrilor
de
de
depozitului
al judetulm
Ebbw area autoi
debite speciale se
face
numai de Directiunea
ala
evetele
directiunea genei
ectiu
iegionale, raman valabile
Penti u
speciale se oi
a de cati e organele de inspectw
numai
(lai
speciale existente de
Pentiu
putea libera
putm 100
se vor
de rzboi) cat
diferent de distanta dintre ele
au local m bune conla distante de

putm
100 metri de debitele

lente
exis
auto-
provizorn
licitatoni au
in bune conproportie de un debit la
200 suflete
in tot cazul, mdiferent
de nurr ul sufletelor,
fie 2
(doua)
intr
sat
Sohatatorn de evete
de
faca dovada
ecrutarn,
specialitate
condamnare
pentru
au satisfgcut
au
purtare
nu au sufent vre-o
In eliberai ea bi etelor
provizoni se va
se
especte
it
din
gea I
V cat dispozitumile
pentru
ploatarea
cap
III
u Debrtanti cu ex
ahillm
(art 43 din le
),
au local in
la distante de debitele
de
gea I
ELIBEREAZA
CUM SE
Pentru debitele rurale se voi pu
tea hbeia atat brevete (mvahzilor
de
de au
de
ce
mutii de debile dintr un
local inti altul,

pectiv
lu it
000
70 0000
1 500 000
10 000 000
000
000
000
000
2 000 000
250380000
CUM
ete
de
speciale,
1924
exp
S A Econ FmanciarI
58 F
000 -
8 Sintei oc
Bm co soc an
Comp Bi
Rom de imp -exp
11
edei ea soc an
,
-000 --
200 000 -
p comert
13
500 000
3 000 000
1 000 000
000
923
SEDIUL
D ENUMIREA
legea
ea
au
53 ale
dispozi
m art 43 din
ea
se
toi ul
autonzatillor
a face tot de
espective pe baza
prealabile
de orgasus
Anularea
a tuturoi brevete(spcciale ordmare
rurale) va
continua
se
de consilml
directiunea geneconform art 57
pen
tru
ea statulm, pe
cercetnloi
ca
in
15
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
226
SOCIETATI
ALMANACH
DUSTR IALE
la
1923-1924, cari nu
Decembrie 1924
S A expl fabr ulei

,,Ind Rom de
Forex S A sondaje
Fab de
a clerului
de
Gnvita fabr de ciocolata S
R
. Fab
de
S A p-tru elucrare de
: Acbunar
SA
hrystzczatek s a
md.
Biroul Tehnic al
ilor Asoc
,Fabie
'
r ansp de
I Sei viciul
CFR
13 Cristalma Fabr de ape
I'
errovia S A R Indust
S A Holand.America-Line-Transp
I Emlatz
S A Indust mat
I
Industna
I: Forestima Banatului
SA
,,Capsula
Comuna
SOCIETATII
Bucurest
Ilfov
Roman
Bucuresti
Roman
Ilfov
31
Lloydul
Bucuresti
Bucuresti
Barlad
Bucurtsti
Durnbrava S A
' S A Expl forestere

Lama fabr de aparate de ras
Hermes '
ulei vegetal
Metal Petrol S A R
Geta soc de petrol
'
Galeata S A
Cohlei
48
4
5
51
-Turda
Ilfov
Ilfov
Ilfov
.
.
.
Balcic
Ilfov
,
,
.
.
Valcea
Bucuresti
'SAR
S A Transport
Ofic Roman de transport internat

Nicolma
de spirt
Smger ' S A Fab de
,Turbator Company S A
S A R P M Industna Moi
Furnizorul S A
SA
Mma
Bain
Braih
Fisi
imt
Ploesti
P -Neamt
,
,
Pr ihova
Ilfov
Ne
Bucuresti
Dragasmni
10.000 000 30.000 000 2.000 000 20 000 000 I 000.000 500 000
50 000 000
100 000
000
1
2 000 000
1 000 000
000 000
1 000 000
1 000.000
2.500 000
1 000 000
2.000 000
10 000.000
4
000
000 000
15 000 000
700 000
500 000
000
000
1 000 000
000
400 000
1 000 000
000
3 000 000
000
15
000
1
000
6
3 000 000
000 000
000
200 000
000 000
700 000
500 000
000
000 000
2.000
000
3
5
000
1 000 000
000
10
2.000 000
1 000.000
5
33 Soc S Lipson intr md comm c

Ancoi a S A
Indigene Chemica S A
3
3
metalum gice
moine
Le
Balcic
Teleajen ' soc.

21 Constructia
Soc p
ep de constr metalurg
o-Metan
Balciculum S A
2 Progresul
Parcul Prmc. Elena ' s a. luer edil
Ursul
de
de
oana ' s a
unele" A
Calcarul
Industna Romaneasca S A
Judetu1
1923
g Mures
SEDIUL
DENUMIREA
SEDIUL
227
Valcea
,
.
.
.
------------
--
--
-----
53
54
55
56
57
58
59
65
Judetul
Grozest S A Indust
M
a f cons
NIC
Noua md
oglinzi
Valea
SAR
SARp
S A R p fabr de
SAR
C.F partic
Dunareane md
ferului
Uzinele
Albma
de Argintarie
Soc An Rom
Latina S de expl
chmuce
SAR
marrtime
Gottorno S A R
Le
1923
Durnbi
Titan
64
924
Bucuresti
Ilfov
,,
70
71
72
73
74
79
'
entilana"
Nanya S A
Bran Fabr
Bumbac S
SA
87
90
91
931
94
95
97
9
10
10
103
106
107
Lurnma S A Fabr de
S A R foraj
acla S A
Lupta
S A R Edit
Viata S A
de
SAR
Constructa Henry
Slavonia S A R
F etrolul National S A
Ind
a Lenmului
Constructiunea
Teddy S A
actium
Soc
Ilfov
Iasi
Putna
Ilfov
.
Prahova
P -Neamt
Bucuresti
s a
S A R Industria tncotajelor
,
,
i'
,
,
Nadm ag
(Vr
--
7 000 000
5 000 000
00
500 000
000 000
5 000 000
2 000 000
2 000 000
5 000 000
500 000
1 000 000
5 000 000
000
3 100 000
1 000 000
600 000
000
6
000
500 000
200 000
1 500 000
000
800 000
2 000 000
000
000
1 000 000
000 000
000 000
5 000 000
300 000
000
000
000.000
1 000 000
000
1
1 000 000
000
3
500 000
---
-------
Samtas S A R prod
www.dacoromanica.ro
Ilfoy
Giurgiu
Bucuresh
SA
Montana
Eldorado s a valon subsolului
md lemn
Moldova ' S A com.
Bucuresn
Excelsioi S A R
ol
Mastag
ea vitelor
S A R p expl sei de Vida)
Alba
Intrepi
S A R Petrol
Nationala
md lemn
Dunarea S A
'SAR
Indreptarea
de mare
--000 000 000 -
Ilfov
Umrea S A R fabr ape gazoase
8
83
84
P
Bucuresti
Iasi
Focsam
Bucuresti
Gazolina S A
Texas S
Petrolifere
Comp
de Tiansport
ab de cablun
Ancona
Nylon S A
Dunarea S A fab cons aliment
--
OCO 000
Bucuresh
nd
Negulesti ' Fab de
5 000 000
000
500 000
6 000 000
450 000
000 000
4 000 000
000
12 500 000
1 000 000
6 000
Bucuresti
hsi
llfov
Ilfov
Alba
Prahova
Braila
Bucuresta
Prahova
---
228
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII
108
109
11
1
trolifi
114
115
117
12
121
12
123
12
Lei
Petrohfei e I Gi igoi escu s a
Canada
Unelte oraje
a tianspoi t
Bechet-Cralor a
AR
ei
Saral
11
113
Comuna
Danubia Rom
(r
100
a
1
egetale
S A R transp
e Rom
peti
-----
1924
Arte
SA
abr hai tie
aP
S A Fab de
, Mau
Fn A
lemn
Solai Romana S A foraje md
wlip
Inter Ommum
ohfei S A
Tei enui
ti
2
25
3
'r
5
58
55
SA
Petrolul Olternei S A R
Sinco Sind md mm
comercial
SAR
mimeie
I upeni S A 11
mine
000 000 --
000 -
000 -
500
400 000 000 053 000 000 -
DIVERS E SOCI
1923-1924, can nu
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII
, Sanatoiml Oltemei
la
inchmat
Decembne 1924
Comuna
SA
Judetul
1923
2 At,eneul popular Gnvita S
, Asiguiarea Romaneasca S
4 , Elena
Liceu de Fete
5
sec de fete gi II
3
6
7
Marma S A R Asigurari
5 000 000
000
000
Focsani
Britania s a Angl
S
900 000
de asig
de Asiguraie
15 000 000
000
ARUL
ZIAR COTIDIAN
APARE IN
8,10, 20,
ORGAN ECONOMIC
FINANTE, COME RT, INDUSTRIE,
AGRICULTURA, STAT
JUDICIARE
www.dacoromanica.ro
FINALTA MAGISTRATURA A ROMNIEI

de Casatie
Gheorghe V Buzdugan
Emanoil
ei Pop
lang,
du
Consiher
r
atributiune de pi
Cheorghe
Consibmi
escu
Consiberi Alexandiu
u Peretz, Vespasian
I ibiceanu, Fftimie N
Const Haman
Const
neliu Botez azai
u
G
u, Oreste Balea
ipel,
Mandicevschi Niconu,
ghe
dea Victor
Presedinte Oscai N
Const G
Casatie
el D Pro
Cihodaim,
copm,
loin
Stefan
Matei
oi
hulescu
Bonea, Teo
Comehu
Bi
Alexandru D Oprescu,
mu P Blnescu, Silvm Pop
Bucuresti
de Ape
Dimiti
M
ghe
nu
II
loin
eiban
escu Gheorghe T Ioonescu, Con

Vifmeanu
Constantm AntoBuziu,
de lpel din
Presedmte Dimitne
loan Diman-
ei,
Spiridon Popes
C Bag
Const
Constantin S
escu,
el I
uN
ori
CI
u, Gheorghe
u Costm,
otopopes
de Apel din
asile Boldur
can Temistocle Bo
Constantin A
, Chu
din
uG
Bi
de Apel din
Pi im Pieedinte Va
C Popovici
Dividescu Regulus VIlenescu,
D TodoroNschi
N
C Ojoga
II
esedinte
T
ea
din
ocui or
Chmescu,
Vasile C
Consilieri Nicohe N Cm- Bodescu
www.dacoromanica.ro
al
onstantm D
Scarlat
Vladimir Gb
ALMANACH ,ARGUS
230
Curtea de Apel din Cluj

Pompei Micsa, inspectoi judecAtoresc) Vasile M
loan Papp, Victor Popp Dimitnu,
D Radulescu, Aleloan Manescu, Consilien Gustav
Ancean, Constantin G
Pi im-Presedinte
Haupt
Ludovic Ket pescu
ner, Alexandru
D
de Apel din
lasan, Gheoighe Mmea Popescu, Gh Parchetul
-General Alexandi u Pop
C Geoigian
Zachana (Delegat
inspectoi judecraoresc), Nicolae N (Corisiher delegat), Procuror Teo
idescu Paul Balasiu (Delegat
G
Curtea de Apel din Constanta

Al Anastasm Consi
igoi e Teodorescu, Gheorghe
Paichetut
N Papadat, Re
Al
Constantin I Nacian
de Apel din
Constanfa
L
ot
Teodoiescu,
Procurm Paul Mhonescu
Curtea de Ap el din Craiova

I
stantin Poenaiu
M
Polichron,
Petru
Con
Const
Consiheii
Dimitne T Alexm, Da
tru
niel P
din
de
taman Niculescu, E
Alexandru Cer
Sectiunea
tin R Mannescu
A Cnstof, Pe-
elicescu,
Pohzu I Film
natescu,
tefUnescu
de Ap el din Galati
Babst,
gemu M Bonachi, Consihen

el Bogdan
lacob
loan E Iones- Parchetut
de Apel din Galaf
loan M P
Menelas S
Const C
al
Manto Vasile Ghit loan
Ptocuion Vasile Grurgea Gh
Sectzunea II Presedinte I
Consihen
Th Liciu Gheor
Curtea de A pel
gohci,
Seclzunea I
Presedinte
G Lupu,
rnitne Volanschi, Consihen
alamb Grigonu, Nicolae N Gane
Ghinea, Ciprian ScripcA,
din
hail Hai alamb Ciistofm A
gos,
ocui
Constantm G Macry
Sectiunea
esedinte
al Grigoi e
Gheorghe I Gavrilescu
C Corm
Fugemu Petit
Curtea de Apel din Oradea-Mare

Prim
Stnces-
Alexandru Mandrea, Nicolae I

Ghe- Georgescu
Consiheri
Andtei
tian (Delegat inspector judecatoresc)
Parchetul
Hasz
Fekete,
lente
L Kepes,
N Ciurea, Va
Chnstache
nu (Delegat inspector judecAtoresc),
Matei I
Romul
Ia
I,
Constantin
Titus D Panu
fu de apel
al Eaul
delegat), Procuror
I
www.dacoromanica.ro
IIRGUS
231
Curtea de Apel din

e.5edinte Romul Pop, Pre- Chmescu Dimitrie Luca Alexandra
el
Consilien
Gheorghe Diimba (Delegat inspector
Parchetul Curfu de
din
judecAtoresc), Gheorghe Diaconescu
Simion Butean,
Gheor
Procurm General Alexandra G
ghe Di5ghicescu
loan Cetateanu, Macarovlci (Consilier delegat) ProMavrodineanu, Mihail D curor Ovidiu
acescu
Prim
de Apel din
Pi im-Pi e,edinte
ta,
thanasie Dumitrescu,
Pantu
ehei , Adolf (Delegat inspector judecatoresc), Cor-
loan I
nehu Axente, Vasile
trescu, Gheorghe Al Antonescu NiPai chetul Cur
de
colae
Ernest Ceam As
Tun i$nara
msepctor
loan N
loan Niculescu-Peneteanu,
eI
Alexandra Coca A
Procui or Genei
(Consihei delegrit)
Neculescu
din
or
Stmghe
Alex
InspectOratul C urtilor de Apel

sihei delegat dela
Jusititie
Mladoveanu, con
Curte de
Inspectoi Petru G
de apel din
Crazova
de
pace,
D Procopm
cum
Stefnescu, Alede
de
bu Brenanu con
delegat dela Curtea de apel
din Bucuiesti
Inspecton
ie Tomida
de apel din
Vernescu,
Cur(u de apel din
Ahmnescu,
dem
cum
Inspecton Adim T Bercea

Antonescu
ghian
de apel din
Gheorghe G Nedelco
ici,
N Crivat
Hertescu
de ape?
Cluy
Inspectori Paul
Vic
de
Oradea Mare
Inspecton
Chnstacho Stambules
Simion
ipfzunea
de
gu
Inspectoi Gheorghe Drimba
de apel din
Za
de apel din
Can
din
Inspecton
Pantu
Frnest Ceaur
www.dacoromanica.ro
232
LIVREAZ instalatiuni frigorifere pentru abatoare,

fabrki complete de
fabrici de bere
mici instalatiuni frigorifere pentru depozitele
de bere, chnStrii,
cofetrii,
restaurante, etc.
EXECUT dulapuri frigorifere dupa modele
isolate numai cu
ANTREPOZITELE FRIGORIFERE
5erban-Von No. 186-188,
Bucuroti, Cal.
Galati,
alimentele u5or alterabile la

precum :
tiate, vnatul,
oule, laptele
brnzeturile, grsimile, uleiurile
untdelemnul, legumele, fructele
indigene (mere, pere, struguri,
cele
importate, conservele de carne
peste, etc.
www.dacoromanica.ro
SOCIETATE ANONIMA
INDUSTRIALIZAREA
COMERCIALIZAREA FRIGRUI
Str G C CANTACUZINO No
-Tel 29/12
000 LEI DEPLIN
CAPITAL
IN FUNCTIUNE:
pentru congelarea
MARI
Galati.
DE
destilat5.
No. 186-188.
DE
OXIGEN
Bucuregi,
No. 186-188.
DISTRIBUTIUNE DE
principale din tar5.
TRANSPORTURI DE MARFURI
isotherme izolate
www.dacoromanica.ro
toate centrele
vagoane
234
CONTINENTE
TARI
CONTINENTE
SUPRAFATA POPULATI"
Km
TARO
Km
Europa
472
Austria
choslov
673
114
298
155
470
2 583
Spam
248
445
816
000
090
ins
453
994
Portugalia (Azore, Madeira)
Mare
Danem
F' u
017
1 399
104
658
576
505
Europeana Sovietica
Poloni
491
I
I
247
Romnia
2(14
641
965
679
794
88 100
15 000
870
491
America de Sud
(
\
eu olor
263 824
209 766
824
335
500
000
382
243
832
808
528
445 000
926
353
hile
572
831
240
21 364
690
489
306
315
160 163
800
500
000
971 679
000
439
149
850
000
51 800
000
in
tin
128
952
000
000
000
645 296
1 000 000
953
517
723
930
202
700
000
500
000
092
000
(
I
ea
ormosa
Indi
741
961 140
207
398
765
4 659
607
Malmezia federali
America de Nord
683
3 647
431
protectorat
000
371
432
Plus
Porto
Zona canal Panama
1 365
34
ni
000
047
983 203
297 91 10 350.604
16 318
29 811 604
035
809
22 858
201
051
481
104
000
Africa
114
ador
34
1 501 000
119
Cost
83 885
831
Haiti
435
373
401 428
000
250
653 &772.000
iberi
1 095 993 12 87&000

000
000
132
(le
87
835
Africa
Leone
de
www.dacoromanica.ro
28
207 80
000
000
000
000
1 501 793
235
CONTINENTE
TARI
CONTINENTE
000
247
000
117
000
639 257 2 807 000
672
551
492
000
519
Q41
as9a
Rodesia
478
229
326
997
505
402
000
Sod-Atricana
sperante
Chip
Targui
Chip
POPULATIA
Km
000
000
000
000
000
000
000
500000
urns
Mad
813
11
000
000
000
533
000
022
000
494
268 270
794
000
000
284 230
Oceania
185
Nou
Papu
431
000
Indian
SUP
Malaez
Malaca
Nubian
Patagonez
Chip de Mongol
Somali
la
www.dacoromanica.ro
Hotentot
236
din Java
Chip din
Noua-Zeelanda
Chip de Japoneza
Chip de
din Noua
Chip de
rosie
Piele rosie
TIVEO
Pre5edinte
cul
D G Diguescu, P C
Pa5can, G
drrectori Gi
loan
I D Done,
neanu Sub
Anton
de
GD
I
lu,
Tolos,
escu,
Constantinescu, N
Diaconu C
I Naum,
G
Economu Soare
Al Stn
ciulescu D Jovitz Ovid Nicolaescu,

ivm
Ion Dudescu
I leftei esuu I ni
et,
Panaitescu,
Cujba
I
Tftgului
G Mme
D Ag ipiescu
ei
e
golici Gi Banco'
Popuscu Popa, I itu
ineanu,
ecu
cursul schimbului
cunoa0eti
liber
intereseazA Bu rsa
s
genei
Enescu
I
N
P
Constantmescu,
I Popescu
(
Dumiti
NUMAI ZIARUL
ARGUS
DIN ROMANIA MARE
www.dacoromanica.ro
C
I
,RRGUS
237
POSTA-TELEGRAF-TELEFON
PERSONALUL CONDUCATOR AL
TELEFONULUI
al
TELEGRAFULUI
tor ener
Cerkez, ingmer
d-1
Aurelian Arsenescu
din
Buchman,
guscit, di
director
2 subdirectori
tiar Antonescu
Pascal
Popescu,
Nicolan
inspector]
1)
hispectori
di
inspector, regionali
212 oficianti superiori gi
11
d-nn
N Botei N
di
C
470
(
Adam,
loan
95
17 elei
di
tor
Istrite
Popescu Ion ( ir
di
Nicol
Tram
()
function tri
nicatidor
It
Pantehnion
Andreescu
Andreew
1)
e gr
Personalul superior telegrafo-
)08
)
ei
111
1045
TELEGRAFILO-TELEFONICA-POSTALA
de interes
fr
73 922
fi
o
icuin e posta cu r
nefrancate
484 192
public
title ei,
sa
proape la
desfasoara.
664
ti postele
797 imprimate
I
964 h
de
2b2 287 probe
niarfuri
062 phcui
numai 12 813
recoinandute
strematate au fost preientate
chi it
di
)4
suntem dep
Dar coin in
sa
id' al
aerie
st distica
de
sa ne
tim it se
ce
cand
se da
De
in
sa
lu
statistic
da telegi
19
pe
sa
1924
pe
sunteni num
044 obiecte, dintre cari

13 787 544 scrisori fr
197 426 carp postale
privito ire
1 849 624
totusi pe ace
obiectelm
pentru ca
Numat 3 078 518
recomandate
se poate constat t ce des- destinate strematatei
a luat
respectia
In
timp au sosit din stremtate
poate deduce cu aproxim
ire fost 27 720 208 obiecte de posta usoara, dintre
Itatea din nut 1924
tri
712.918
4 200 980
Poqta
lu total au lost
obiecte de
si annrne
271
postale
7 428 a48 imprimate
670
in interiorul tarei
fost in
204
www.dacoromanica.ro
238
10 Baudot, 28
In interior
2.069
lost manipulate
colete
arata.
cu
0o9
814 3o2 colete
fost
colete 2019 senson
ata
Au sosit 3o7 8o9
idem
o24
iu valoare declarata
128 762 colete de

aceeasi categoric Au lost tranzitate 282 560
olete si 2 739 colete
valoare
Mandatele poqtale
Au lost insmise in interior in total

68o telegrame,
e
Telefonal
urbane
de
Telegrafal
telegrafic
teli tonic a
un total
2
anume 2
au
ir desvoltarea
93
km
aeriene si 249
de
693
a fost di 87 175
interurbane internationale au
1 877, iar lungimea
a
lost du 23 358 km
inLungimea circuitelor intcrurbane
turnationale a fost de 6o
,
fit elor a fost de 120 362 km
fost 4 578
centrale, 391 cabine publicu si 31
postun de
Traficul telefomc a fost de o8 794 736
convorbin
si 4
723 convorbin
fost
17 73o
27 km linie subterana
telegraf ce s'au
pe 77 790
lungimia
buclatu
169 km
Pentru surviciul telegrafic
fost in-
km
ordinan
6 856
3o5
fost prezentate pentru serviciul intern

2.603 545 mandate postale pentru
de 2 690 302 338 lei
km lime
79 km lime
3 102
urgente
897
presa.
442.o68 de
l'entru stramatate
in total 187
dintre
614
prezentate
94 913
291 tranzitate.
57 oo4 obiecte iu
streinatate
sisteme
Morse, 138 Hughes,
, Radu PasDziectiunea
a Studn- general])
Dr Atanasm C ,
legiferdrzlor economzce Direc- en, Geolog
Dr MacoNei M
Szadeczki ,
tor geneial
Cantumari
, Dr Florov
, Ui
,
Stamatescu
ban , Pantazi
, Harjescu Cezai Protopopescu
, Dr Encu
a IndusII
Chimist
Director general Popescu
VI Directzunea general& a Stabs
zar,
ectori
Petre,
Director
reodorescu
, Florescu C , Ioa.nitm Gh
Georgean
Giurgea
, Directori
a Comer- Eugen
III Dzrectiunea
Director general Dumitrescu
VII
a
Gr , Directori Aighir , Tacit ,
ector Balasmovici , DirecZabloschi
, Subdirector
general
Buday Ernest, StoiDirector
Cristodorescu
ea
, Gatalantu Cornelm, Director
Anton
,
Popescu
III) Zamfrrescu
IV
Conta
personalului
administra Gh
a
VIII
ector
al
Director general
Constantin,
cal, Director'
, Subdirector general IoGrigoie,
M Constannescu Gh , Directors Mititelu ,
tin
I
PD
V Instztutul Geologic al
Directorul Inst Mrazec
Subdir
IX
Contenaos
Inst Dr
Hateg, Ing (imp pled I (sef serv )
www.dacoromanica.ro
Avoc
C
239
DIPLOMATIC STREIN IN
SEFII DE MISIUNI
state
afla in legaturi politice sunt
Romania
rangului
in
prin Monsemorul
d-1 numstru
Scaun
Persia
Portugal
a \ erhimei
Marie Dolci
Kh in
M de Brederode
Amalfi
Duce
de
Regatvl
-Croataw
De
,,
Peter
Wirsen
llorigoutcki
Nuksi
Letonia
I
ranta
Billy
Baron Aloisi
urcia
Baron
Olanda
ierlinger
ehoslovacia
hanemarca
nstedt
PERSONALUL LEGATIUNILOR
Diferitele legatium din Bucuresti
Spania
Fernando Gomez
au urmtorul personal diplomatic,
Contreras, consilier
legatie, Fran
secretar de
de
mat cisco 'mat y
gatie
sus
Germania
con
Axel
D nil
Benjamin
silier de legatie, Ernst Busch, secre Reath Riggs, al doilea secretar de
tar de legatie
Lawience Dennis al doilea
de legatie, Robert
DonAustria
Alloys Vollgrubei,
Hmckeley, al doilea secretar de
consiliei de legatie, Aduen Rotter,
legatie, colonel
G Foy,
secretar de legatie
Belgia D mi Fr A L Collon, se
militar, di Louis E van
cretar de
ndr Motte, ata man, atasat comercial
;at comercial
Franca D nu
Japy, pumBulgaria D nu Guerdpcoff
de
secretar de
Irastef Iovcoff secre- Bourguignon de Samt Martin
tar, krastef Ivan, secretar,
cretar de
cl III, Tarbe
secretar III, Altmoff Boris, de Saint-Hardomn atasat de
secretar II
basad,lt colonel conte Gaston Hu
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH
militai , capitan conte seci etat de legatie, Hlsaka7u Kano,
e
na- atasat de
Oianda D van Hoorn L
, semaioi
adjutantul
ll
de
legatie
satului militar de stat major,
Polonia D
di Jan
stan
adjutantul
ki,
prim
etal
,
Paul
de
C7el
I
Beimond, ki
militar
de legatie, matoi
atasat
onautic,
et, a D Moi ski, atasat militai
cial
tasat
Monsemorul C
mieres
Potiet dela
D nil R
r Humphrey s,
ea secretai
les al doilea seci etai ,
al
eilea seci etai
d,
S
RT
Butler,
DF
colonel
ena, secietalul nonciaturn

Regatul
lovici,
consiliei de
it militai , maim
n atasat
al,
old
Croatilor
ici,
Dabi osav Ada

de legatie,
liboi Pesim ata5at de
gene
Lipson, atasat onoi ai

al
Ciolric
atasat
ecia D nil
M Sakellaiopulo tar, Milan honstantinox ici secretai
leg itie, vice consul
lcgatie Emil Hrisakis,
on J II Beck
Suedia
D mi
secretai de
-colonel Botza
pi
etar de
coloFi
i is
militai
nel Axel G von Arbin, atasat
ia D nil Anton de Magyai
e, adjutant al
, (
consihei de legatie, Bela de S7entu
militai
de legatie, conte
al doi
D Louis
Takacs
,
consiliei
legasoci
etal
de
Je in
nle,
i
de le
D nu Emil Ott, con
gatie,
Ccaky, al doilea silier
Jan I Ha-velka,
secretai de legatie
No
cl I,
de
Italia D nil Guiseppe
ona, sck secretar de legatue cl I,
etar de
conte Anto Nemecek, secretai de legatie cl II,
mo Cantom
ca, al doilea
e
ata
ester
-colonel
de
ancisco Jacomom, at
,
,
atasat
ico comercial
ata5at de legatie, colonel
D
Numan Bei Mene, maum Pelle
Baffigi, atasat
pu un-secretai , hudret Bei, al
M Mateucci, ata5at naval,
doilea seci etai
colonel Seifeddin
di A Paleam, atasat comercial
militai
D-nn Akio
pum Bei,
DATORIILE ALIATILOR FATA DE ANGLIA

totalul, la data
1925, al datoi nlor
Anglia,
ahate
Poi
a fost
comumcat in Camera Comunelm de

d Churchill
Franta
Italia
Serbia
000
000
000
000
22 000 000
21 400 000
000
000
300 000
000
mai sus, sunt cu

In cifi ele
prinse
cum a Atat d Chur
at it caputalui ile
si doben
711e
www.dacoromanica.ro
241
MONETELE
MEDALHLE
DE VICTOR N POPP
MON ETELE
Di eptul de a b ite monete nu_l acestei autonomu dieptul de a condecoratlum
dieptul de a
u exeicitau de mult Dommtorn
te monete nationale
Din secolul al
In cabinetul numismatic al Acaromane se
un haos
demiei Romane se atlau mainte de
monetar, , tot felul de monete sti
(astzi sunt la Moscova) mai

multe monete
btute
acestui Dommtor
cum ne spune iegietatul Nu cunoastem
In
numis_
memblu ononfic al
s au
aceste monete, mci
m
iomane, academicianul Dr
baza
este cert
studiu Priin al
Cuza viola
Turcia
de
de
fata unui fapt
btand
romane,
o maie
a ceste monete
n
atunci Tui
pe
monetele
avut
piotesteze
din toate
chiai
de Impdtatul
rnult
departate ca
vecme, Dommtorul
adesea mancate, bortilite
de.. lrancezilor Napoleon al
mbea mult
Romani Tot Cuzamate,
nu chiai calpe, de te oda
a
atium
cum de mat
Ai
ce avem
fi
in prezent
a
in
,dai
le
1860
de a
monete
po5ta era in de
due
de aigint de
dupa
Mihalache Sturd7a
e de
Moldova
G Bibescu 150 000 000 fiancez,
el
fi
In acest
se
ar
mtrase In tiatative
guveinul
mment contiola
fiancez
se ajunsese chiai la for
baniloi ce aveau curs in
mularea
unui
contiact In
aceasta. au facut mai multe
ia
din
Paiis,
tiebuia
e de
De act la
In secolul XIX-
culau cam 75 specn de monete
monete
s t se
monetei nu eia departe
cum ne spune
nos
d N boiga, unitatea
Domnul Constantin Moisil
ul numismat, ne spune in al
de
moneta aigint,
studiu Ion C
de a bate 5 fianci urma
5 giase
de came de aigint S ar btut pmese de
a
din a 2-a ju20 iomni
a eaculut al XIX-lea , dar ie de65cate
milloane, piese de argint
ienunte din
tiebuit
de cate 5, 2, 1
Y romni (30
puteiea
nu le
piese de
de 10
netar
Dommtmul
rea
dreptului
5, 2
Moldova
(5 muhoane)
pentiu baterea
cestoi monete s au executat de
cunoscutul numismat francez LongDesemnutile
eu5it s asiguie
pener conseivatmul
de
fat de puo situatie
repiezentau pe
din Paris
a cdutat pun toate o parte sterna
ce-i stteau la dispozimonetei
o
tie s afirme
totul
tara este
de spice de giau
de
De sigur
a
au impedicat incheierea
Dintie aceste
mai ales
din Pamenite
dea expiesue contractului
16
www.dacoromanica.ro
ARGUS
242
Rs PRINCIPATELE-UNITE ciru batei ea acestor monete,

dar
toate acestea Cuza-Voda a culai )
SUTIMI 1864
camp)
persistat
dormta de a bate
impi ejunete Astfel
C (jos)
rnle ni
a fost Mtute
s au
pastrat dela el o serie de monete
de 5 sutimi
de
1864
Paris
cu data
fost confectionate
in
in
te
Ele
ca exemplaie de
Constantin
ne spune
n au fost puse
culatiune
D1
In anul
Monetele au fost
de apogeu al
Cuza,
s se impue
strmttii pnn lovitura
cand
la 2 Mai 1864, in
face
tiresti
Iatti. cum se
ea
lat
lineare
gmale
mansArama 25 min
taiamloi
peste
ani, la
ma
moneta lui
Cuza-Vod
Av
Domnitorului in ofil
ta
lineal e
intul
unte de
tut fi puse
1867
sub
ol I, se bat cu con
ul
nete
cercui
primele mo
au pu-
cii culatie
e sti
monetele
MEDALIILE
ea
Introducere
act al
Muntema infptuit
bun pr lej de
anul 1859, a fost
manifestare penti u amatorn
de medaln
in 1857, cu ocazia desbatenasupra
n
anunle
alul
hoc s a propus de ctre
Moldova
o medalie,
se
comemoreze sedintele din 7
Tell
in
votat
in
a treia
alegeni lui
ca
al Pi incipatelor-Unite
medalistica s a
nuat
in
1862 s
cursul dommei lui
ea
b itut o rnedahe
Curti de
asemenea o medalie
penti u comemoi
9 Oc- lului de copn orfani,
cele doua divanun
unite
mcipatelor
In
Elena, sotia lui Cuza \
de
-tinut 1864 -a
1863
se mi
de aigint, difente
e
ime ecunostmta
de Domn
din divanun
de Stat, can au
a se ofen
membnloi din comisiunea inter_
la
o
medalie de aur
legend
fianceza,
nationala,
aveau
suprave- acte
gheze mersul
Costache
congresulur din Pans
ca Mih
Negri
N
etulescu
multe medalii in onol-
nntele Prmnpatelor
rea loi
In anul 1858 se bat in Muntenia In
am a btut
ea Mipentru
u intemeierea senalului, pre
a spitalului cum
tropoliei din
diversele
Colentina
a
a
din
Sf
de Cuza
(Dexotament
Stelua
u
e
In anul 1859 luptele
dau
e la alte
In
anul
ea actiunn s au
in
o
de medahr
una b
la
patnotice a camiacamrlor V Stui d- scop de a fi
date ca
za
Anastase Panu, a doua pentru
icole
industriale e
in
timp
ai ea descludei u
ca s u
www.dacoromanica.ro
243
Medalule expontulor regionale
ne o
agricole
industuale, ce
Ideea de a se
toate
regionale
Romania se datoieste sunt a se mstitui mai
detele
miei
impi
urmtoai e
In adeviir au inceput
In anul 1861 urma s se
pentiu
de astfel de
o expozitie
Londia
toate judetele, intre
atunci cunoscutul nostru economist
de comisiunea
din acel timp, D P Martian, a e- punerile facute
aceasta,
cari au a
ca
tara noastr se
mis
probat de Consihul de mmistri
manifesteze
piodusele sale
Februarie 1863, era
giicole
industriale Se
medahile ce urmau a
pentiu a
deci pregatirile
se da ca premn
se avea un pavilion sepaiat,
Medalnle s se determine a se
cahtate de
lurcia,
da pentiu hecare judet, numai c
cereale tiei me
guvernut
ca
nu
medalii penmanifestmea Romamei ca stat se- dahi, pentru vite
medaln, dai
at, ci ca
parte din impeaceasta
se
numal sub
al
iul tuicesc
nostii conditia
obiectul
situatie
astlui
fel au ienuntat de a mal participa pus, prin calitatea
distms,
do
din I ondia
la
bandirea
avea prestigml ce
li se conseive
eauu intr un tiebue
Tiebue
spunem,
Analele ecoacest fel a oiganizat
1862,
compensarea acestoi piei_
- zice I M
interesqnt aiticol din

nomice
Vla5ca dai nu sub austi un jurnal al Consiliului de mi
ministerului de agncultma
aprobat de M S Domnitmul
se decide a se infiinta
anul 1863 ci sub a celui de interne Numai
aceea ministerul agiicultuin
capitala Bucuiesti,
ocazia
a luat sarcina de a organiza el
Mo5ilor, o
nationali
iegionale
acest
de
industne, ial fonmai intai un iegulament
ile tiebuincioase pentru institu- a
a fost piomulgat
Iume 1863
tia acestei
se
In acest iegulament se pievedea
in bugetul acelui an de d minisca impartirea piemulor se
face
u al
comertulm
de piefectul judetului,
anumi
publice
aceste premn
solemmtate,
fu
de
consta in
51
ea acestei binefacatoare
ticolele
insti_
urrntoaiele
itoai e
la
prernii
trt
Ministei ul
iculturn
luci
publice pu
un camp pe care comatului
ne la dispozitia juimlui 9
putea epui ta
mai
aigint
20 de
pentru ca
de
uima acestei decinuni
se
voi
s a instituit de
o comisie
ita
de membri cu cuno5tinti
tium,
agiicole
se
onduce afacerile
Mosilor,
de a
in minutul cand ne ocu

athim
a
pozitiunea ce eta a se face
acest
an
Taigul Mosilor, cdci
publice a
de a omite suma ce afectrise
in
oectul bugetului pentru
icestei
Cu toate acestea ne mai. rdm
pentiu
iloi
de
nu s
de a tine vre o paitea industriala proprm
cqre
edactarea
p im
5f
se voi
pentru paitea
a expozitlei
se vor
4rt
nu se pot
merite a fi
medalnle din lipsa de pioducte

ce vor
nisterului
li
bine-
o3
Dintie medalnle de
12 pentiu partea
8 pentru cea
jurml va gasi de
toate
e
medahile
se vor mapoia
- Fxpositoriloi
de ham
www.dacoromanica.ro
pe
se
a ho
244
de
aj
01
se
in
01
ea
his
ttmpul
it fondu-
lu
Giurgiu
maiocului
Desi
s au putut d
te
multe luciun nu
cmii
fusc
de 17
a constatat
hot
Bucui
bustul
st mgi
in pi ofil spi e
ma
od
u capul gol
alcne (Fig
al de
singui A
2)
in
medalia
iptul
FAlticem
leg
de
nume
Cat
de
ele sum de doua
im a f
unul
de
u cele
altul
le disti
la
se
le
de
nisterului nu
singut -
de
se de cal
Medalnle b aute pcntiu toate
tip
eimta pe
unindu se
locul
proces
doua
din
pl
tat
e medalnle
p
at
una
milesimul 1863
dec
In
la
ti
oculut
de
oca/la
bitut
u
de
milesimul 18M
au
de jui
gint u p
a
dc
n au fast
u
lu
dc
un
un
jui
coroan
deco
bei bec, la
de bou
stan
jos cu
cal,
snopi de gi
lit
e ipta
un
u-
ilta la
a
nnul
msa
oina
este
iotunde In
eiinta o
eel
c
din
un
u
bin de
(el din
t
in
de jos un stup
albine
de pe
s
u
se
pe
(IL
www.dacoromanica.ro
1864
medilnle din
1865
do
au fost
245
I
cu tipaiele din 1864 schim
TN BUCL
bandu se numai milesunul
I
Deasernenea toate au pe
maiginea bustului, numele
o-
M iiimea loi
doua
de 38-59 mm
aigmt,
bi
ce
au
constatd, ci s au batut in tot
opt medaln de
anume
anul 1864
tu
moani de
ti sus cu un
u un
de
un plug
(Fig 2
de gi
de
tui
de
3 lap expozitia de
icultur
de agi
industiie
tui
de agiicul
Bucureqtz,
mdusti
de hoi ticultm
Ils
du
bustuluti
de
de
ie se
de
mai gmea
RI
ONORE SI
I TUREI
Coi
astfel
Av AI FX
I,
CIPELF ROM
1864 (sau
Dommtorulm
bustului A
I PLIN
gol
nei
los
gol
de
pi
astfel
kv AT
CIPELE ROMANII
industrie
4
de
s
2)
Medalnle
I icultui
picultu
Bustul Dornnitoi
In anul
tui
ION
(lin Vien
au fost
te
Dm
RI
bit
legend3
de
de
I
IN BUCL
legind
IND1
pe
un/e
mdui
eel de sus o
din
(lin st inga
un stiugure
eel de jos un stup
(Fig 3)
jos
Amintesc,
www.dacoromanica.ro
de ale
243
ului
ziu
din Bucui esti
pnale
ului
au fost rebauite dalie comemoi
oate
au indicat numele
Medalule pentru
Intie
lui
ne
Suatului
o
instutullum
e se
Av AI
(25
de
onz aunt,
I
incipateloi -Unite
Rs
FA
CASATIUNL A
PRINC UNITE ROMANL Cump
sul na
o se
s a batut
Nu putem spune
medahe
a
it_o,
comemoreaza
nu
mci o semn
unele
sau
2 Medalia Azilului Elena
emganwate de
ele Donin
(1862)
Sotia lui Cu7a
impol tanta acestei
Se
s a distins
mai ales in
eputul
acte
capitale ce s au iealizat In
cai e
istigat
sul
randul bile
simpatii
to ite
so
institutn
loi au dat nasteie
ciale
noi sau au impus
imiarea
unei
Cu
e
openesc a
7ma de 12
1862 1
echi
spotalele din Bucuresti Doam
In
aceste
ea catoi
fost
institutn s au batut mulalii come na Elena
de modul cum
e
penti u
itatea loi
copin
fani
micul
ontea/a
e cele mai
e-I
doctorul
esante monumente ale medahsti-
Cotiocem Infoimata de o
te
de
nu puteau gsi
e
acesta, do
te de sum
ti
acestei institutium dela tul pentiu mgi ea conti
- un
Focsaini a functionat la
de
e
ceput - la Bucui esti a doua
chiai a doua 71 o scnsoare
Doamna
ea
N
pun
ai senalului din
din caseta
esti
e
Ele sunt
numar
de
aminteste
incipateloi
de
a
Unite
a fost
ocazia
ti
sa 1000 galbeni pentiu

timp doieste
conventia din Pans (1857) se
mgi
unde si poat
stabilea intie altele, ca
a
cat
multi
rice un inceput de
ea
,Doresc
tot dinadinsul Muntema
Moldova,
ea - ca fundamentele unui
se
o
Cuite de Ca
tiu am
sediul
a fi
insist
si fie la
Dupa ce s a
ce
cut
ea lui
costita de
lui
Cu7a ca domn In ambele na Palatului Coti oceni Cu clupul
ioai
u- acesta
tine
ea sub ochn
a
infuntat la
pe
in comi
si
In
la care
propui
vinta adese re
1862
acest an
a
7ervandu
ea
a
a
acestui
stabili
color
faptul
ale ment,
voi
ingripule
gerea lui a fost
de
a s inului famibei
putei ea su7ei
si de celelalte de
e au fost
de crud
opene, si
a putut
scrisoai e a
erne7e de acum mamte
Oficial
e
smgui minister
un smgur paila
pri
domnesc
No
303
ale
ment
tani
me
, Art
o mie galbeni
natui
a acestm se a
ebumta
cumpi
a fost
ea
pun
ea
Curtii de
noua
ea Pre.sedmtelui Consilmlui
tapt ce s eah7at in
Cu a Ministru
Intru
a
tut o mica me
Art 2
a711 al
inilor se
www.dacoromanica.ro
247
a cldi pe
de lang
i
la
la T
tul
numele
la Piatra
la
patroanel sale Elena Doamna
Neamt dai ele au devenit
and
ile au
s re
1860
In
la 20 luhe s mstituit un de
al
genet alul
escu a
comitet de 12 doamne sub
infiinteze un
adune
modem in
tia Doamnei Elena, ca
in
acest scop de o pai
imis ofi29
a pus piatta fundamental a nou- teli in Belgia
modul
lui
solemnitite deosebitA
de
e a mstitutillor de a
e amintirea
evemment est
de alt
pen
s a btut
Paris de catre
o medalie de
altele
de 51 mm in diametru
astfel (Fig
ASII LL
PENTRU COPII
PH 'NI
edei
ea
(unele
ul
se in
ea ai
ti u
din Dealul
e nu
nele
4)
In
a dec it tui-
ti dorrnie-,ti
1862 incepu
otehm
iai
aisenalul
indu se cu
1863 se
proiectului de pi lu
el h maigi iduse din
DE L EMPE
ilic
pi
comemoi
eiinta pe
sub ea sterna
este legenda
ARME Pe ieveis
1b62
29
SOCI
I ALLSS
ION
ea
DE INTERNE D NICU
LAE CRLTLLESCU Sterna
patelor Unite Romane
3
(1863)
lai
urmMA
ARME A ROMA
FONDATA IN TIMPUL DOM
ALEXANDRU
MINISTRD DE RESBEL GE
FMAN FI ORES
U ANUL 1b63 LUNA
nu
a
Odata
armatei nationale in ma Regula

Oi ganic-caci mainte, sub
nu existau
te nationale
in Muntenia mci ruhu, se pare
-a
in
nevoia de
atehet e penti u fabricarea
a materialului de pirotelime
pentru repal ea nriterialului de
a ti isuliloi ai matei
amenajat
Para la 1862
fost
ea
Paris
medalie a
de
tistul Caque
acolo
langa
de bronz,
e au fost
numeioase au
alua aurite wigintate
(Fig 5)
www.dacoromanica.ro
ARGLS
248
Cuza
Medalule
de medaliile desmise mai
In
nuluz C Negri pentru

sus, cari pot
considerate ca
inehinate
au mai
in timpul a bunurtlor
exernplul acestui as b
cestui Dommtor, un numi destul
tut
Tumu Mgmele
de mare de medalii de catie
medaln una pentru Negii
coiporatu
pentiu Cu_
hoglmceanu a
pen
it
sii
N Cietulescu
olaboi atoi
fati
o
Astfel
med
pe caie
tru Cuza
judetului
1863 judetul
pe
legenda
nu
pe
s
pen- rasului.
sterna
de
legenda Districtul
sub
ce a
pentru
mei Sale Alexandiu loan I
Sa Dommtorul Ilexandru loan
restauratorul ep
ca
al principatelor
asupra bunurilot
dne la Constantinopole
A fost
nattonale
[apt al
avat6
Stern la Paiis
a
m entene
tut in
Un alt judet,
a bitut
o medahe pentru M
cel mal de
iatoi al lui Cu7a Ea e pe
legenda
identica
Ware
or
1864
(emi
M
In
intr o coroinA
u
a
eplor cugeti pm
loan I
la 2
[apt
s
21
Ddmbovqa Domnului M
panu
de interne
pe
Merit
1864
1864
legenda
apte
pat orul
( Innate
Cietulescu ai
eD
Main
ul
1864
primul
a
e
Comei al
comemorere pe
bat o
a tmut el
al lui
a
R
pentru C Negii
Acesta
1863 o foarte pe
la
cu
medalie
onoarea lui
pe medalia
R
Costache Negli pentru activitatea Sirit
legenda
o depusese
(
aie pe tot
Inchinate
hustul
zu
pe
Stein
'
www.dacoromanica.ro
de a
min
dou
amintim o
gone de medabi call nu
Muntenia st
s
decat
ea putine exem
dup
a fi fost
rrioartea lui
din ca,
e
pe
au fost
ca falsifinte
sau
ice cal
Romania
Una din acestea este
puneie
medalia
,
este sci
tin
d Dr G
blicat
misrnatice
Alta a
tdnd
repi
rnateloi
pe
de
Linn ea du
imp
ei
jos
mea
medahe
pe
le
a
dan
este
pe
e
un
Id
a dovedit_o
ticolul pu
ereanu
me
pe Cu7a
Nu
2
de cul
stemele
pe
tot din
(sic) la feiume
tea
DE DEPOZITE
DIN ROMANIA
BUCURESTI - STRADA BURSEJ, No 2
Capital statutar Lei 100 000 000 - Prima
30 000 000
de
C G Mironescu,
Armin Hodler,
Charles Arbenz, Zurich, F Blumer, Eugen Lzell, Dr
Rudolf
Sebastian Moruzzi, F Staeger-Hanescu
Face once
de banc
Acord, credite
curent , sconteaza efecte de
depuneri spre fructihcare libereaza carnete de economie
Executa ordme de bursa
Servicm de
privitor la relatium comereiale romno-elvettene
ti
Swissdepot
Telefon 7 55
ZIARUL
GUS
ZIAR
APARE IN
8,10, 20, si 24
ORGAN ECONOMIC
COMERT, INDUSTRIE,
AGRICULTURA, STA
www.dacoromanica.ro
a med-th
MAGAZINELE GENERALE DIN
&
I I
SOC IN NUME COLECTIV
COLONIALE
DROGURI EN GROS
REPREZENTANTA UZINELOR FORD"

DEPOZITUL FABRICELOR INDIGENE
CONSIGNATIUNI, COMISION
AVANSURI ASUPRA MARFEI
INTREPOZITARI
32
ANGLO-ROMANA DE ASIGURARI
SOGIETATE
IN BUCURE$TI
VICTORIEI 98 - Telefon 67 65
CAPITAL SOCIAL DEPLIN
LEI 15 000 000
CU PARTIC1PAREA SOCIETAT1LOR
COMMERCIAL UNION" ASSURANCE

I THE EXCESS" INSURANCE
COMPANY LTD AMBELE
LA
LONDRA, CARI SUNT
REASIGURATORII
COMPANY LTD
SOCIETATEI BRITANIA"
CARI DISPUN
DE FONDURI DE PESTE 50 MILIARDE
www.dacoromanica.ro
b,
'
..'
www.dacoromanica.ro
252
M
Indust'
tetale
Capital autorizat Lei 25
Lei 20 000
Adresa
I I
BIROU IN
Fabrici In
Brasov
Valea Ulugreasca
CHIMICA-BUCURESTI"
once cantitate
de calitatea cea mai buna
ir
22
fof
pi
di
it
it
ir
ni
Pentru comenzi i
B U C U R E T - Strada
a se
Cmpmeanu No 4
0000
BANCA
MOLDOVA
SOCIETATE ANONIMA
CAPITAL
REZERVE LEI 100 000

CENTRALA
SUCURSALE
Cetatea
Leova
ANTREPOZITE
(Ackerman)
Tighina
Roman
AGENTIE
TELEGRARE
MOLDOBANCA
ORICE OPERATIUNI DE
SECTIE
Mrfun
DE
comision)
578
www.dacoromanica.ro
ARB1TRAJUL IN
apil este prima
de
care au aprut tnbunalele
dela barbane la
puten proprn Trecerea

a Jost insemnald
se
din
penttu
Ultima adunare a Societatn N

dupa
se renuntase la violenta indidreptul celui mai tare
mcheiata prin adoptarea proto- viduala
In dreptul international recursul la
colului de arbitraj obligator pentru
arbitraj
cazuri de conflicte apare
conflictele ce se pot
din cele mai
timpuri
State a readus la ordmea zilei prode
groaz
blema deslegarei fara recurs la arme ale istoriel probabil odata
pagubele la
de caracter omenirii de suferintele
a tuturor
razboawle Intre
care dau
international
pacifism legatura intima se pierde
Ce
arbitrajul propriu zis
toata lumea
din practica vietli in noaptea vremurilor Arbitrajul
recursul foarte des ce se ternational ne apare astfel caun comtace la judecata arbitrului
arbi- pliment imediat al pacifismului ca un
pentru evitarea grozavnlor
trilor m locul proceselor interminabile dintre parti
In dreptul prwat n raporturile

tre
arbitraml este o procedura
rapida de judecata
toate procesele
ce se ivesc inlocuind procedura
nara inaintea tribunalelor care dureaza
prea mult
enorm In dreptul
international
mai precis in
dintre State arbitrajul este
tr adevar o procedura rapida
Evident ca dela primele incercari

arbitraj pana la organismul perfectionat
se pregateste abia
prin
sfortarile Societatii Natiunilor este o
distanta egala
parcursa
arbitrajul privat judecata batranilor
dar spre deosebire de ceeace se

in dreptul prnat el constituie
o procedura
un mijloc
deosebit de procedura obisnuita
tinua
zilele noastre sa fie un
ideal nerealizat nu va
lipsit de
actualitate sa vedem cateva
interes
cifica pentru aplanarea
pana la puterea judecatoreasca organizata astazi in

societate
zata
justitia internationala con-
momente mai importante

straveche pentru lichidarea conflicte- arbitrajului nitre popoare
loi dintre popoare care este
Arbitrajul
antichitate
apare ca o procedura
Cele mai caracteristice cazuri de
exceptionala pentru aplariarea conflic- bitraj
le gasim
din antichitatea
telor dintre
ca
dintre po- civilizata
greaca
romana
Desi
poare
el nu este
de neobisnuit cum s
de
La Greci, nemtelegerile ivite mtre
doua cetati dintr o paguba sau

duse inamtea tribunalului
In dreptul privat arbitraml adica
care constitmau o adejudecata tertulor stremi de conflict varata Societate a Natiunilor cum am
n a fost la inceput decat prima for- spune astazi ingloband laolalta luma de justitie
organizata du- mea
grecesti
pa care
au aparut tribunalele cu
In relatiumle Internationale dmtre
puteri proprn Trecerea
dela cetatile grecesti sunt numeroase prede
penla
facut
vederile sau
arbitraml batramlor sau
aplanarea pacifica a diferendelo,
din societatile primitive
recurgea pentru judecata
la
se
De pilda tratatul de alianta dintrc
certurdor Argos
Lacedemona cuprindea o
www.dacoromanica.ro
254
obligandu-se umtatea morala a

sanul
de
partile, la cas de conflict
re- biserica, umtate sframatd prin pra,
obiceiul strmosilor la busirea
roman
invaziuuza
Judecata unei cetati neutre

barbare vedem deseori cazuri de
arbitraj, mtre capetele mcoronate suIstoria
a Greciei este
religios al lude
arbitrate date in cearta puse
dintre
Meganeni pentru mu medievale
mai vestit caz
Salamma,
difedin
rendul de
dmtre orasele tesa- este arbitrajul
Melitea
Pera,
cer-
care Papa
1493
VI
deslega cearta dintre Portughezi

pe tema stpanirilor
ros
Naxos,
lui Temisde curand
tode intre Connt
Corcyra,
sfar- tive in
trgand
celebrul diferend dmtre
imaginar de
Priena
Samos judecat de mteleptul frontiera intre ele
Un
arbitraj foarte cautat alaturi
dar redeschis la difente
de al
gasun
ultenoare
in
aplanat defmitiv tot
arbitrajul neutnlor tocmai la anul 138 hotrarile corpurilor constituite de
Universittilor itahene din Pea H cand
s au rosrusa Bologna
Padua
n
tit sub autoritatea Romanilor
apelul prtilor litigante la jurisconGreciei
sultii celebri
vremei precum a lost
Cat
puterrucd era ideia de
patru avocati in reinbitraj printre Greci putem deduce din Alciat sau
Fr njudecata
istonc Thucydide telegerea din 1546 dintre
care socoteste drept crim faptul de
pare a fi epoca in spea trata ca dusman pe
ce
sa
cial favorabila
arbitrajului
se
dupa cum
sfaramarea statului antide
lauda pe Pericle
sa
tic
deci
vechiului conla judecat arbitrald in
cept de suveranitate coincide
de a evita rasboml peloponesiac
crescand a bisericit
La Romani ideia aceasta pare fi fluenta
morale a omeniri
fost
chiar daca
prefe- refacerea
autoritatea
Recursul la arrau
pe arbitrii
conflictele sub
este mat mult decat
altora Pompei a numit arbitri intr un bitrajul
un recurs
consimtit este ceva ne
conflict de granita dintre
decurgand din comandamentele
meni
citeaza o sentint ar cesar
umamtare ale religiei crestine in neintelegerile Romanilor
pa
apelul la judecata jurisconiar
vede chiar
accentuaterventia colegului feciahlor la declacaracterului
al arbitr ijuratia solemna de rasboi de catre Ro- rea
rezolvirn prus
a nemani o ultima incercare de a evita lui
de ordin international
varsarea de
prmtr un
Cazuri de arbitraj la popoarele
Absolutismul monarhic
tichitatit se
acela al
citeaza
reforma
stingheresc
lui Cyrus care a recurs la
turilor religmase dintre
conflictul ce
desvoltarea arbitrajului
avut
dupa
CartagiPermadet de
a arbitrajuka
nezii prefera
mdecata
u urmeaza declinul cand
bitrala
conflictele
regele
se refac odat
constituirea manlor
State
urmare
renasterea
de suveranitate
In Evul mediu
de acest element politic,
regele
La popoarele barbare din Evul
zilor
forma religioasa atmge prestigiul Paoferta de arbitraj a

recursul la conducatorul din
Lombarzi spre a se evita Roma al crestmatatii
diferendele
internationale
de a fi o so-
Intre regu Scandinavi Magnus
nut
apoi
rani arbitraJul
dot
Dar
de nu
necesara
viata
Epoca
revo-
natura monarhicd
inlocuind pretutindeni absolutisce suprematia morala a Papei
prin forma constitutional concepca
suprem al crestinatatii reface tul suveranitatu perde ceva din ri-
www.dacoromanica.ro
255
se accentw iz difentele State se desleaga in sanul

Consilmlui federal
mare impulstune capta
de
Renasterea arbitrajului
international propnu zis
clauza compromisorie
Jay,
sugeshunea
la 1842 pentru introducerea clauzet
Nouile forme
de wata
tratate Potnvit
htica parlamentar desvolt constient compromisorti
in masse dormta de a evita, pe cat cestei clauze la mceput prevazuta
generalizat pana a fi
se poate
ca
pentru pres
toate tradeslegarea conflictelor Internationale astazi presupusa aproape
once neintelerenaste
viata
sub tatele
aphforme
tendinte de perfec- gere iscat din mterpretarea
carea acestor acte Internationale intre
tionare
semnatare se va aplana
am
sa stabilim un punct
la arbitn
de plecare o data fixa
noua
In sprinnul sugestiei
s a proepoc de desvoltare a
ternational, apoi fara mdoiala ca ar dus la 1873 celebra motiune a Camerei
italiene votata dupa propunerea matrebut
incepem cu celebrul cas
Mancini
care guvernul
1794 intre
Statele-Unite dife
era invitut s insereze clauza
rendul de frontiera pe
raului
compromisone in toate tratatele
Sainte-Croix
Canada
Luand acest
celebru ca conventiunile Internationale ale acelut
punct de plecare, trebue sa adaugam Stat
Generalizarea acestei clauze din conperfecttoimediat ca desvoltarea
a
narea arbitrajului pentru deslegarea ventiunile de
astazi chiar
de departe
conflictelor Internationale se datoreste mers
tratatele politice de pace instituesc
mai ales popoarelor anglo-saxone
giditatea antica
sub forma suveranitatli
arbitrale mixte pentru

urmaton numarul cazunlor tribunal
creste repede
aproape decarea diferendelor rezultand din
totdeauna gasim
din prtile plicarea sau Interpretarea de catre
rti
care recurg la
arbitnlor era
republica nord-asau
Spre arbitrajul obligator
Trecem
peste alte multe cazun ceCongresul pacit
Viena (1815) lebre de
ca
intre
face de asemenea o frecventa aplicare Statele Unite
al Curtei de
pentru chestiunile de
a
Casatie din Paris intre Franta
portanta secundara ce nu fuseser
caragua al marelut internationalist rus
zolvite prin actul final neintelegerile de Martens intre
Olanda
Te- etc etc pentru a ne
dintre cantoanele elvetiene Un
asussin
matene vamala soarta
pra clauzei compromisorn
a
de
sucparti din datornle
lut caracter dat arbitramlui prin
cesiunea
de Bouillon, etc sta
de ar- Un exemplu practic va inlesm
Cele mai numeroase
vre- gerea chestiunti
din Europa le gasim
mea aceasta mai ales
conventia
matitlor pnvitoare la daunele de ras1874 care cuprinde in art
pentru a caror lichidare evident 16 obligatia generala pentru
ca nu se putea recurge din nou la nataru de a se supune
arbiforta armelor Caractenstica acestui
in once diferend s ar naste din
moment istonc
matene de arbitraj interpretarea sau aplicarea
o regasirn in oarecare masura astazi
Cu
cuvinte clauza
dupa o confennta de pace mai mare promisone ridicat la mare
decat congresul de Viena
prin motiunca Camerei
din
Tot un
gsim in sanul con- nul precedent este admisa
federatim germanice unde neintelege- ta de toate statele semnatare ale
In
de
dintre
suverani
conventiuni Internationale
de
era cea
sa fie rezolvite
institutia austrecare, la nevoe
Dar din art 16 al
mai
cuit printr o Curte arbitrala conform rezult ceva foarte important obligadeciziei
din 1834
1866
a tuturor semnatanlor
unitatea germanica facand un de a se supune
arbitrate
mare pas
nte
dintre
urmare sub forma de clau,a
www.dacoromanica.ro
256
compromisorie arbitraml in 1cc sa fie

o procedura
strict limitata
specifica dela cas la cas facultativa
depinzand de asentimentul
al
in conflict devine de odata o procedura generala obligatorie pentru anumite cazuri de conflict
in conflictele dintre State este consacrat dupa tratatul din Bogota

manifestarea impozanta a conferintei
din
pan-americane dela
1889
proclama principiu funda
mental in dreptul international
ce s ar ivi in
concretizare in acest sens unica

indata ce un asemenea conflict, pana astazi in lume, gasim in Conprevazut
clauza compromisorie s a stitutia Braziliet care stabqeste obhpartile sunt obligate sa recurga
de recurs la arbitraj in toate
la procedura pacifica a arbitrajului diferendele Internationale,
de
s au legat contractual dela a se ajunge la rasboi
inceput
prin urmare nu mai pot
recurge la intrebuintarea forte! adica Conferintele de pace dela Haga

de pace
prima
mai pot face smgure dreptate, In
dela Haga din 1899 stabilind textul
prin rasboi
trecerea dela arbitrajul fa- conventiei Internationale pentru
cultativ la cal obligator se face foarte narea prin mijloace pacifice a
lesne prin clauza compromisorie care rendelor dintre State a incercat, fara
se desvolta in
se gerieralizeaza
succes sa duca mai departe problema
masura mcat in locul unei simple clau- arbitrajulm obligator
ze dmtr un tratat de comert sau de naIdeea obligativitatti
a
vigatie avem tratate
de arGermaniet
a
obligator
intre doua sau mai Statelor care au secondat-o in sanul

confermtelor dela Haga atat la 1899
cat
la 1907
Tot ce a putut face - nimic in
plus peste ce realizase pana
multe state pentru anumite categorn

de conflicte ori pentru toate fara nici
o exceptie
Nu-i
sa intram aci in amanunte
asupra diferitelor formule de exceptie
dela clauza generala de
obli-
-a
internat
conventia votata de
gator intre State Vom mentiona to- prima conferinta
art 40 netusi ca la 1880 se realizeaza pentru modificat in a doua conferinta de
prima oara ceeace parea
pace
care spune urmatoarele
practica
textul art
19
se inchee celebrul tratat dela Bogota

Independent de tratatele generale
de arbitraj obligator intre republicele sau particulare care shpuleaza in preColumbia
Chile pentru absolut toate zent obligatia recursului la arbitraj
conflictele fara
o exceptie ce ar pentru puterile semnatare aceste
ivi intre ele
rezerva libertatea sa
In ami urmatori pract ca
fie
fie dupa ratificarea actula
arbitraj obligator intre State se de fata acorduri now
sau
generalizeaza
n Europa desi se particulare cu scopul de a extmde
mentine exceptarea unor anumite ca- arbitrajul la toate cazurile pe care ele
de conflicte - zise polit ce vor socoti posibil sa &-le supuna
spre deosebire de cele strict
Cu tot insuccesul aparent al
ridice
dela Haga numarul tratatelor
In fond cele mai grave conflicte de arbitraj obhgatoriu
State
capabile
la deslantuirea ras- creste intr-o masura neobisnuita chiar
boaelor fund cele politice in care sunt in Europa mai ales dupa
intere- dintre Anglia
animate onoarea nationala
Franta
la
sele vitale ale Statelor este evident 1903 care, prin exceptule prevazute
ca generalizarea arbitramlui obliga- a servit ca model de imitat celorlalte
tor
exceptule de mai sus
State europene
semna prea mare lucru
cauza
La pacea
pacii Cat priveste conflictele
dice propriu zise nascute din interRepetam ce am mai spus exceptia
pretarea sau aplicarea unor
dela arbitraml obligator a
in care se
arbitrilor un text pende caracter politic s a mentinut
tru a aprecia pretentiile parfilor este
gravitatea acestei excepti
evident ca acestea nu stint cele mai
facut dovada la 1914 cu prilajul
ca rareori rasboaele pot Isbucrurit rasboiulu mondial Intreaga
grave
isbucni pe urma
de tratate de arbitraj obliDar principtul arbitramlui obligator gator pentru conflictele juridice a
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS
257
servit la
de 1914 ce rezulta din pact,
intrucat, precum am
spus
accentuam din nou, tocmai este instituirea procedurit de aplanare
prin
conflictele , politice sunt acelea care pacifica a conflictelor
duc la
Conferinta pacu din 1919 n a
drsnit sa treaca peste distinctia
sica dintre conflictele
cele
ingloband prin pactul Sociea de
nare pacifica toate
fara
o exceptle Caci art 13 din pact
precizeaza obligatia de recurs la arnumai pentru diferendele ce sunt
parerea partilor
de natur ,
conflict sa primeasca o deslegare ar
bitrala
precedentul art 12 face
distinctia neta dintre cele doua cat
recurs pentru aplanarea pacifica a
diferendelor cand
obligatia
membrilor de a recurge
toate ocaziumle fie la procedarea arbitrajulut
recursul la Consiliul S
, spre deosebire de arbitrajul care este propriu
deslegarit conflictelor juridice Pact%

prevede in mod general
de
a recurge
anurntte termene la o
procedura de
pentru
tarea rasboiului desi calea spre acesta
ramane deschisa
epuizarea
loacelor stabilite in pact
In sfarsit,
aceasta din
pentru rasboi a
ultima
adunare a S N dela Geneva sa fie

Protocolul de
prinde tocmai cadrul

pentru stergerea
flictele jundice
obligator cu-
elementele
dintre concele politice
sco-
pul de a supune judecatu arbitrate
fie la examenul Consiliului

toate conflictele Internationale
Singurul progres
de situatia
ND
o exceptie
STEAUA
SOCIETATEA ANONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLULUI
BUCURESTI, B-dul Carol I No 5

Capital social
Lei
vrsat
000 000
RAF1NERIA CMPINA
Capacitate de lucru ca
tone
FABRICA DE ACID SULFURIC
- CAMPINA
an
de EXPORT
INSTALATIUNE de REZERVOARE
ORIENT :
CONSTANTA-GIURGIU-BUDAPESTA-REGENSBURG
REPREZENTANTA PENTRU
FABRICA DE LAZI & BIDOANE - CONSTANTA
Steaua
Agenha Constanhnopole
REPREZENTANTA
STEAUA ROMN" (British) Ltd

Angel Court, Throgmorton Street, London E C 2
Steaua Franaise, Socit Anonyme

280 Boulevard St Germain, Paris (VII e)
CITITI ZILNIC
ORGAN ECONOMIC
FINANTE COMERT
AGRICULTURA
STATISTIOX JUDICIARE etc
INDUSTRIE
17
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
258
SOCIETATE
DE ASIGURARE IN BUCURE*TI
1871 -
de
Rezerve
Diverse
30 000 000
22 731 451
126 372 212
2 306 313
virsat
Lei 181 409 976
Deune pltite
1923
In
119 419 810

555 212 525
Dacia
este Societatea cea mai veche
mai puternica din
persoanele cari o conduc
tars Trecutul ei tnsemnatele sale capitalurl
dau asigurataor oele mal depline garanta pentru asigurari
de
In ramurile
Transport Viata Accidente Furtun
spargere
anume In
cele
prielnice pentru asigurab
se dau de
la
In Bucureati la sediul
Str Wilson No 3 sau la agentale principale din Str Stavropoleos No 15

Pasagiul
No 5 In judetele la agentille el din
tinuturile
urmatoarele
Arad Str
Ferdinand No Et.
la Banca
Str I Flondor No 22
No 23 Chi
Str
Martin la
No 34 Cluj Calea Victoriel No 27 Dicio
Banca Comerciall
Industriala din Vales
Oradia Mare
Banca
la Banca
Satu Mare
Banca
Banca
la
BANCA COMERTULUI
SOCIETATE
STRADA
No
000
000
145 325
CAPITAL SOCIAL
EMIS
Adresa
LOMERTBANCA"
Telefon No 335
FACE TOATE OPERATIUNILE BANCARE
www.dacoromanica.ro
259
DREPT
LEGISLATIE
DIVIZIUNILE
INSTITUTIUNI FUNDAMENTALE
de HURMUZ AZNAVORIAN
Viata de
al popoaielor a creiat
disciphni distmcte de drept,
le-am mostemt din dreptul roman Dreptul public di eptul
Grupul social
ca
are mfnute
necesare
solutium
fiecare mdivid in parte raporturi financial e
Dreptul public
(unpozite) raportuli administrative (functiunea
rapoi
economice (intreprmderile de
chile
ferate, navigatia) Grupul social, la randul lui se Imparte
grupun
pe
ele la iandul loi creiaz noui raportun de

urmaie, vom
au
de Drept le
confhcte cu aceste
sociale,
din
numim persoane jundice morale, intre ele sau
ele cu indmzu, cevom ajunge la iegulele Dreptului
particulan ai unel
spie a le rezolva
Dreptul Public
definitiune mai
ne-o
ci
raportunle de drept, in can Statul apare, nu cu interese
ca repiezentant al puterei publice,
sa
mtenoi,
organ de gmernmant mentmnd oidmea, organiz md servicule
iadicand inipozite etc
eptul public, la randul lui, se imparte in mai multe ramun
Popoaiele, cand au ajuns la olganizarea
eptul
de stat, au avut
fixeze norme generale
fundamentale de conduceie
eptul constitutional nu
apaie
cu regimul constitutional, ci mult
se diferentleze
s se pstieze
cand oiganele statului incepusei
puterea tiaditiei
constitutional apaie mult mai taiziu in
statelor, al
rui
mteresele fundamenun echilibiu
principal e
tale ale statului
indnidului E, cum a spus
o
politica,
asigurarea
Intr un medm de oidme
De
numele actului pe care
repiezentantn poporului Pact
fundamental
Adoptarea puncipiului celoi trei puten mdependente sau
dente a executnului, legislatorului
eo
de a
nu scopul suprem al Dreptului constitutional
Statele moderne sunt caiactenzate
egimul admimstiativ cu care orgamzeaz serviciile publice Afacerile
pe
grupul social sau
sociale
mai
judetul, plasa,
detasate de stat, cum ai
un regim
muna, le face particuhnlor, sunt inci edintate,
trativ unui coip de functionan,
se
cu adrnmistratia
Acest corp intermediar e numit in mare parte de guvern, iai in
parte e electiv
se pot
loi, legile
pe Stat, judet sau
mijlocirea justitlei Cci
administratne sunt
ele
in$ile
Adnunistratia pubhc6,
consta In executarea
geneiale
o unitate
ale grupului social are la
meige din diviiune
in divizrune,
la
Astfel avem Statul, judetul plasa, comuna
(judete, comune),
din local cu
De cate
Apoi stabilimentele publice

fine stabilimentele de utilitate
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS
260
apaie ca
La acest iegim qdministiatn, Dieptul

a
eptului public care
legiloi
coipului de functionaii,
sanctiunkle in oidinea contencioas m
ment
publici,
nolale de lege
de
egula
Dieptul de a pedepsi apaitme giupulm

caie
inteiesul de a
Metoda de
te
cu
pietale a
a diep
tului pinat, a cie7ut
te
Di eptul penal n
face
din dreptul public Totu5i, la inceput a
di eptul de a pedepsi, in
forma unei actium pinate in caie inteiesul geneial de
n
ce
Cummalul
putea
scape de
Dieptul penal
ale
sau cet itea nu

pedepsit de iudele
sau omol
din amestecul
al sentimenteloi omului
In
team a s
se
a
pentiu a
s nu
ma sau delictul
la
dezg
In al doilea i
pentui ciimmal Societ
nesti exalt viata,
ciimmahloi in s
e un semn de scA_
deie a
i de descurajaie
i7olarea
in
stinct a celui cale a mmicit o

In al eilea r mcl, 51
fnceputul civilizatuloi
Dar, cum spuneam,
de
a fost singulul sentunent dommint la

7
ca
omenesc ale
lui
sentimentele de
anitate
de
dintai
sus st
De
coiectivul adus
Aceste colectme
t
in
penale
presia
a custalvat in
institutium
giatie c'dioia,
piimesc
crimmali oil
de pedeapsA,
depse
mici
apai e
ile
Astfel au oiginizat
stantele atenuante,
inuind etent aceste
oil
de Diept
pot mentine in s
oameni
numai din
datont unor
e,
de necesrtate qbsolut t de
au
se mentie un echilibru peifect
Inti un stat oiganuat, tiebue
ectn
eneigie au
institu
tendmta e sa se puie in
tium noui,
cliora, un inculpat, poate s mentie libertatea,
anumute
de indieptaie,
sub contiolul justitiel
ougam7ale tipic o
SUSPENDABEA PFDEPSEI, a
Legea
ewer din 1891 Inculpatul nu
de
legea
se
pedeapsi el,
celui condamnat ms, in
pedeapsa
la comitemea unei noui
2 LIBERTATEA CONDITIONATA, e
damnat e pus in libettate,
condittunea
doven de
ea lui in libeitate
ce
DIN
fizice
n
fie
la
APSA a
pedepsei
de
de umanitate
in
esul
it morale
Toate pedepsele se dau
numele statului
fie pedepsit, tiebue
se
Begulele
se
este a
it
ea unui
inculpat, se cupund in procedula

pu
nu
chetului
ictiuni se pun
de victima
ca
sunt
peisonalitatea
a omulm, nu pot fi
puse in
fr
intul
ce
actiunea
nennoiat, sau calommatul poate
a
stinge actiunea pubhci,
impotrna
mintstemului public
In once actiune
se poate
l
pentru piejudniul sunurnai pe
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS
261
ciima sau delictul
cale nu mai
sau
a amnistiat
a ales
In penal
eptul
se
Daca,
o
pane
delictul, victima poate continua
taxa
a fi obhgat
Inculpatul, achitat de o
sustie pietentimule sale

pentru pretentn
de parde fond nu mar poate
in ce prneste pedeapsa,,
instanta de apel niel in
tea
niel
repiezentantul Ministei
Se poate face apel
in
singui
a fdeut apel sau iecui s in Casatie

partea
pentru daue la intractiumle poin
de Ocol Apelul
pune
de
se
miscaie
public
penali
i el public prnat Re
diplomatice, tialate
iegimul
atacul
dieptul
cdiute sub ocupatia
etc, sunt atatea
can au
poate
poll
latiumle dela stat la stat,
dreptul de
mentat in
public E
de Di
nu totdeaum se
spunem
sanctiune Liga Nattuniloi, paie

Diept care
cestoi sanctium, atat in ce
provocarea
leguli
e
ma
cat
ile
unos
numele de Di
cute
in ce
morale,
loi
surt ieglementate de Di eptul

Stat, nu ca
ezentant al puterei
ezentant al
sale
toate cu principille di eptului
at
uneon e foaite glen
E drept
gestiune si Stat putere publica, dai
stai e
ea
se i
se faci
sunt
speta
dec it
Dieptul pnvat
imparte in trei
in subdivizium, uncle de
a cea mal
Statpot defint
nu
la randul
grupe,
ca
a dreptului
at
se
foi mand
eptul civil
0111
asa nsul Mept
e
al unei
In Di eptul roman, dreptul civil se aplica numai
utilwau iegulele din Dreptul
locuiton
nilor
gintiloi Romami eau at

Di epturt
Dieptul civil, astfel cum il
p
la codificate erau impra5hate
nu
cati
ei au
Legile
se putea da o
civile
in Digeste
a eptul oman
din
de la
la 1772, a ldsat un tiatat complet al dreptului
in
se studia, pe
separate, tolte matenile cnile Din acelsti
a n iscut
Consul al
codul civil al lui Napoleon,
era, la acea
Fondul
Un profesor
comun
navea decat 32 de am
au
pul
Codul civil se compune din 36
in Martie 1804,
gislatief si de
tie 1803
au
eptul
36 delegi intr un cod unic numit
al onceuloi
2281 de aiticole
a tradus de toate
Cele mai multe din ele, au
ca
Acest cod
nbsein
gi
europene, eu
reguli de
la traducerea codului civil
Cood
loman (4 Decembne 1864)
Muntenia Codul Caragea, mtioduse in
Codul Calimach
deoselmi locale
Fianta, sub auspicille legilor
a'
de di ept,
in romaneste si
la 1817,
codul
www.dacoromanica.ro
din 1811
ea
de mn limba
262
civil
s a pus in vigoare la 1
1865
Din cauza acestui fond comun,
legislatia europeana, e posibili o
nificare a dieptulm pnvat euiopean
Codul civil e opei a de
a trecutului cu
Ideile dommante
leNolutiei umanitare
egalitare fianceze din
de Codului
1789, De aci, urme calacteristice
Oiganizalea familiei a
pe
Astfel,
nu mai sunt redactate de preoti, ci de un. ofitei de
tele de stare
un registru
toate actele
e conside
ca un contract pur
In
al succesium
Codul civil impune un tratament nguros egal Toate eraihnle feodale
au dispaiut
n fine Codul
culatia bununloi, caie a per
consohdarea marei buighezu
Codul civil nu cuprinde azi intleaga legislatie
Matern
Legi ultenoare au completat continutul codului
modificat fizionomia Ins_si juusprudenta a
in a
sens
and pe alocurea
ci eind
e
macar mentionate
Cod
de Drept civil,
nu
Imbogdfzrea
Dai, din cauza inceputului
moderne, a
a se
trata asupia unoi rnatein extiem de interesante

Astfel
Perso
de
ac-
Peisoanele moiale sau jundice, sunt peisoane fictive,

aproape
cari au
capacitate a peisoanelor
fizice de a contiacta,
deci de a se obhga, atat cat per
jundica, giatie
mite fictiunea E o
se
poate ajunge
o proprietate colectrva, caie
autonomia
individuale (Plamol)
Ele se mai numesc
peisoane mile sau stabilimente de utihtate pu
sau
Toate
din
conceptiune
In
piactica,
societati anomme sunt peisoane
fictive, moiale sau juridice
pot sta
judecat, pot contiacta, prin ie
loi,
e
saicina acestor fictium
S a criticat
conceptiune de fictiune a
jundice,
ceaita e pur doctimai Fapt e
Codul
a
asti
important
pentru
roman ne a dat
wanele
idice propublicata in Monitorul
ni 27 din 6 rebruarie 1924
Regulamentul de aplicai e a
u persoanele
legen
dice
In Monitorul Oficial ' ni 87 din 19 Api ilie 1924
matene e
de lege la noi, pe
in
e
faza
contimersa
aci de opiietate, propim zis nu e de
Desi se
i
de
e
monopolul a unei opeie
irtistica cat vn
aitistice
a unei imentiuni industnale Totusi
materie cal e constitue
unn, unicul
element de activ din patrimoniu, a fost cu
In
au
legi speciale
la noi a facut iecent o lege cale a
glementat uzul acestm diept (Monit oficial
Alma68
1923)
nahul Aigus, 1924, pag 314)
Numele patrommic nu poate
fie obiect de propne
Propru
tate u
atunci
inimpoiat
un nu
me comercial El nu e mci cesibil, mci transmisibil A
ceasti matene, in paite, a fost reglementata de o lege

a numelui S a stabilit hi acea
numele apartine cui
prin faptul
face paite dinti o familie
nu se
baza succe
slunei la bunun Se tiansmite
efectul
Pun urmaie, nu sunt opozabile unui mo5tenitor tranzactiumle
Deci mmeni nu poate
acte de
www.dacoromanica.ro
ire la numele patrommic
patrommic
ARGUS
263
oblige pe mostemton, chiar

se
un fond de
cunoscut sub acel nume Utilizarea de
cesionar a
tiebue
se
atat
e necesar ca chentela
de cesiune In confhctul dintre cesionar
ace4tia din
vor triumfa
Emblema e semnul
al
fond de comert
Ea serveste
indmdualizeze fondul de comert
legea
societatile anomme nu pot
embleme
Emblema devine o ploprietate particulara
prin uzagm, chiai
registrele de fume ale
nu e
bunalului Inscrierea are un efect declarativ iai nu atributiv
nu cade
public, decat
e abandonata de comerciantul
e a utihzat-o
de o
abandonare trebuie fie
care
lase
nu e efectul unet forte majore Atata vreme
e
un
cu o
nu se poate voibi de
domemul
public Uzurparea emblemei, e pedepsit de legea
de cea
bligat
capteze chentela
desflinteze emblema
de o
daune pentru faptul de
n a luat o
in favoat ea credi
Codul
tonloi, pentru a olganiza pasivul
debitor
Un
debitor comercial, de
ce
e
pus
a
tuturor creditonlor
fata
masei fahmentate, a activului
Un debitor civil - datoi
poate ori cand
un cieditor,
dauna
frauda drepturilor celorlalti Nimeni
poate controla averea gestiunea
In ultimul
se
n civil institutiunea
s a propus ca
limentului,
se eieze, cu alte cuvinte fahmentul civil Sunt
au adoptat
institutiune, sub foima unei
lichidare,
entru
legea concurso de
Spania
Austina
Deconfitura
legea din 1899, Germania, cu legea Koncurs-Ordnung imperial&

1862, Danemaica cu legea din 1872, Noivegia cu legea din 1899, Elvetia,
legea
1899,
cu legea Koncurs Ordnung imperial&
1877,
la 1898, Anglia,
la 1861
procedun dis
tincte ,
pentru
, bankrupcy pentru debitoin
comei
a umficat proceduia falimentulul la 1883, Statele Unite au
decat o
lege a fahmentului din 1893,
civililoi
ciantilor In
la
un
al fahmentului pun
legea din 1893
Adoptarea fahmentului civil va avea

urmaie stabihzai ea cieditului particulat, efectul social
moral va consideiabil Nu e permis
unui orn,
sfideze pe ciediton, numal pentru faptul
nu e comerciant
Sanctiumle fahmentului, ca
piocedui a lui, voi cuminti pe debiton
voi asigura pe ciediton
Codul civil a stabilit
mant, tiansmite de drept propnetatea,
mai fie
de predate
de vanzare
fund supuse
fiauda era
Abia la
1855, cu o lege
a olganizat transcrielea, care face opozabila
chiai anterior, actul de
opnetatea
Chiar o
de primirea
parte a pretului, se poate transame,
pe
acest fapt
de once act de rea
a
vanzatorului, cale
vrea
mai
altuia, acela
donatiunile trebuesc transcnse, ca
aporturile imobiliai e
Transcrielea nu
nunic la vanzare,
ea face opozabilA tertiloi
de mutatiune de
opnetate La tiibunale
registie de transituatia
a unui
scriptium, unde se poate
Codul civil n a luat mci o
de pubhcitate pentru mobile Aci,
pus
piesciiptia mstantanee,
pe
posesie, de once
tea unui alt
cu titlu mai vechi
revendicai e din
www.dacoromanica.ro
264
civila
a eptului pnvat e
e un capitol al dreptului
vil,
Pioceduia
Nu e de ajuns1 pue In
dreptul
tiebue
ca cineva
apele, cand e atacat, In fata
sau
fontiebuiesc iespectate pentru valonficai ea sau
Regulele
La Romani, pi osunt ieglementate de Pi ocedui a
de Di eptul
11
cedma era rndivizibil
atiurlea s a fcut mult
fiancez sub I udovic al
sub Colbert,
mai
care
unificat procedura
In
Nu e o necesitate absoluta de a supune aceste reguli unor disciphrii
a pane
e
de fondul dreptului,
unele matern au
reglementate In codul civil, unde
dul dieptului se
cu pioceduia Divortul, adoptiunea, absenta, suctesiunile, purgai ea
Procedui a noastra, ca
cea francei,
reforma din 1900,
texte can au oi ganuat
vecinc
de
pi ocedm
Refereul
pi ocedura
alonfice un diept, introduce

acest drept e in pericol din
atunci se poate adiesa Pie5edintelui
66
ia o msui pro'
nalului, pe cale de repaitine,
pan
tian5aiea
prejudece fondul dreptului in
zone,
art 66 bis din Piocedura civila, ins
fondului Acest diept
face paite pre5edintele
urmatoaiele conditium ca tribunalul din
el competent a i e/oh a cerei ea,
fie
solicit ordonanta,
s fie
ar mtiodus pe cale piincipali, ca afacei ea
fie
preludi
51
ncol in
sumar, pi ovizone, se pot admite toate probele
in
de
ept comun Pentru
solicitat de la alt Pre5edinte, 01donanta piezidemial are
luciului judecat nici
nu
se poate
o atare autontate la instanta de fond
sau
or d
tea
o actiune
apel, la completul tribunalului, ca

in Casatie,
diept de o
se
art 151
Intreaga
atie
eo
a legmitorului din 1900
la 1900 piocedura giaioasi. eia
in
roceduri
mci o
se tseau cateva
gritioasa
de spet Ea a
olganizata de legiuitoiul din 1900
104 roc
Actul
lipsa
se deosebe5te de cel contencios,
e elementul esential al
es contradictoi Nu lipsa de
de
matein
mteres de fond
o cerere, nu
deplaseze o valoai e dmtr un patrimoniu in altul, actul e atios completul
tribunalulm e competent
ie7olve In conflictele contencioase,
cu efect declaiatrv un diept existent in patiimoniu, in baza
conflictele gratioase tribunalul atibue
cesiunei sau a conventninei
diept, el
eptul, in viitutea puterei lui imperium' incuvim
in baza unui drept o

in
de asiguiare, de sechestie de asigui are de urde venituil, de autorirri de a se vinde mobile dotale, de a
ndica sume de la Casa de Depunen, sunt alte giatioase, cari nu necesit
o contraziceie a fondului dieptului Aparent numai,
se define5te
lipsa unui contiadictor
dac
vr un mtei es, poate
prin apel de cel mteresat In termen de 15 zile de la comunicaie
fi
art 151 oc civ
diept de opozitie deci se
In Apel,
de
luate
definitive, in sensul
epuizate
atac, ele nu se mai pot modifica in mci un
Dar ca
ce
asiguiaie ele
pan
tian5area fondului piicmei
mnui
Dreptul
comercial
regulelor
de modificarea dela 1808 a
merciale, exista un regim unitar al dreptului pnvat
Dreptul comeicial, denvat din statutele italiene, luase

XVI
o
azi,
rmanea totusj dieptul civil
XVIII a Baza dieptului
violarea legei chile,
matene comercial e motiv de casaie
www.dacoromanica.ro
265
vat, azi
Ceeace
de
entul e pentru unificai ea cu
e a acestei vimuri de
eptul
eptul
ept
face din el un drept a
parte, profesional, e fahmentul cambia, teoi probei,

,
vor
adoptate de eptul
fuziunea a
imetei ea
cunosteau o institutie similai
Bunua ci
posesiunea averei debitoi
b9o-889
adjudecator
se vindeau unui
e
incetarea
e un
Falimentul
de
mstitutiune pune sub contiolul justniel. activul
comerciant
ea
nu probitorului faht Fahtul
de
de comel t,
atie procedui de
prietatea El e numai desezizat de
, se conti
ea
in mod rigui os
prezentate,
frauda
coniventa cu cieditoi
facand
mai
Primul
rezultat al fahmentului e mentmerea

a cauzelm de pi
sub
ipoteci), administi atia activului

apai tine dela
e smdicului falimentului In chipul acesta nimic
poate
atie
din activul
nu
a
ioadei
suspecte definite de lege, se
toate opei atiumle
a dimmuat activul, prin anwijamente fictive
chivoce,
in
reale
Cambia e un contract tip comei
ticulantatea
lui
In
pun gui siu andosament,
din
o
de consecinte speciale,
moneda Cambia
du
insti ument de edit
titlu formal, in sensul
de
el se
in
el
270 c corn ,
ceste con-
perditium de
sunt Data,
ea de cambie siu
de
soaneu sau firma
clauza la dm,
persoana tiasului
a scadentel, a locului
semnatura
Art 273
hpsa acestor
esentiale
momentul
et cambiei, exclude cahtatea
Jurispru
efectele speciale ale
lipsa
numelm
sau firrnei
denta a stabilit
a
e se
tertru,
tmului, e o
de
Aceasta e, ceeace se numeste in
in alb
dovedi
constitue exceptiuni personale primului beneficial,
Celelalte
iise,
trebuesc dovedite, confoim art
c corn , cu
de
solutiune
de un altul de it
cambia e
euvintele bun
se adaoge la
u
suma
e se
Aceasta e o
poate idica ori
posesoi al cambiei
Inopozabilitatea
ul
obat
personale
de
ca
in litere
e se
de
cambiet e originalitatea acestui instiument de edit

acestui contract nu e bine cunoscut i In
un caz nu e
Se
e
a
evul
fie in
dul
fie In
Internationale
din
avantaje
u meclamantul comerciant e posibilitatea
a pi obei
oba testimonvtl,
da
e e exceptionala
matene civil, e iegula
matene
Actul
is e cerut
mod eu totul exceptional penti u contractul social
conti actul
I
regulat tmute
industri da
atat
uneon din
comei cianti
ea economica
opei in secolul
al XIX a, s a creiat o
a parte, omogena
unitatea chestiunei sociale care
la baza
legislatia
Ea
uegulele sale
(civil
comercial) cat
din dreptul public,
F
www.dacoromanica.ro
matiune
,RRGUS
266
S au creiat, de
catedie speciale la Facultatea de Drept, pentru
studiul elementelor disparate a acestei
a
e de formatiune iecentd,
o
e
mal
de
studiu,
de cat o disciplind
comp ir
a parte El tinde la interisificalea studiului dieptului
privat national,
anahza fondului comun legislativ
S au
catedre la Univeisitate in acest scop
a dreptului pnvat
Aceast
se
de relatiunile de
Dreptul
interes privat
paiticulani
apartin diveiselor
nationalitdtl Fundamentul lui e teorm nationalitAtei de
se
de confhcte atrimoniale
o
unde
e
nationald
In baza principulor cuprinse in el
cunoaste strmului dieptul de a valonfica anumite diepturi Cu
cele nationale Noumele,
ocazie se pot ivi conflicte intie leg&
de
se pot gsi In Dreptul international
pentiu solutlunea
un
e major sau minor,
cum legea
nationald regle
matene Legule de
mmresc pe national
pietutindem Forma actelor, e stabiht,
se va supune
unde
redactat,
fort
tai locus
In
actum, e o
stabilitA in
discuplina
Cea mai mare parte a
Dreptului inteinational pnvat
fost
reglementat pe cale de conventil inteunatIonale la
ca divortul,
succesiunea, capacitatea E voiba
se reglementeze la fel
fahmentul
cambia
Comentarii sumare a
legi noui din 1924
legunuri
a substantelor
,
apartm
2
substantelol idma.se la duspoznia
rului supiafetei Exploatarea, pe tetenurile statului se face in baza
permis special in limitele
perimetiu rezervat Acordarea peimisului
deci et
drept la obtmerea concesiunei Acest permis se
gal Se
amimite conditium de aptitudme
de
nu
de exploataie
se pot transforma in
Aceast lege a transformat natura
a dieptului de concesium
mobiliar a fcut diept real unobiliar Sondele,
anume din drept
ca
celelalte obiecte ascesorn devin mobile
ce
concesiumle
date de stat, nu se pot lua msuri de asiguime de cleditoni concesionarului Pentru celelalte concesium
in vigoare
t 56 din legea
peimite
ce
de asigurme
at a exploatrei cat
de idem de
Intueaga lege e
a personalului technic utihzat de
titularh
tueprindern trebue
anumute conditu de nationalutate
partucipale
la caputalul investit E o lege cu caractei pionuntat
national
Persoanele jundice de drept public se
pun
pentru
de
lege Societtile existente
prevazute de
rswinele
comeit
alte legi vor avea personalitatea
poit acelm legi Se disting persoanele
de
public de acele de diept privat Aceste din urma
peisonalutatea
o deciziune a tribunalelm, cu o procedurd
Tribunalul
nu Intiuneste
ditiumle cerute de lege, poate supune asociatia sau fondatm la un termen
de Inceucare (stagm)
cale tmip se poate contuola activutatea asociatiel
Ar fi adevrate asociatium de fapt Constutuirea unui fond initial e o
conditie esentiald pentiu acoidarea
Nu a adoptat sistemul
din
La noi
sa
nevom unui
mal eficace din partea organelm
Persoanele junduce existente sunt supuse la formahtatea
la
Articolul 3
acestei legi stabileste
se vor supune punei ea In
Regunul substantelm
www.dacoromanica.ro
,ARGUS'
267
functioneze pe baza legiloi cari le au creat Ori ce

se conconstitutiv trebue
a legei Chestiunea specialiformeze dispozitiumloi de mdine
ttn e
In sensul realizrei scopului persoanei jundice E dar
a capacittei jundice iezultand din teona specialittei
o
nuciliul persoanei jundice e la sediul pimcipal al admmistiatlunei
zolvai ea persoanelor jundice
se face prin ietragerea autorizalai a celor nationale, conform
81 Intre ele figui
insolabilitatea, drept
a dizolvdrei
Legea e
de un regulament pubhcat in Monitoi ul Oficial '
ele
ficare
a statutelor loi sau a
No 87 din 19 Aprilie 1924
Sunt declarate bunun

apele ce produc fort
o servitute generala
Se ci
folosul statului sau comunei, a apeloi
ului
fondului Albnle apartin nveranilor Transportul de
ne libere pe apele
zis, pe celelalte ape se permite cu o
e
autoi izatie Legea prevede sanctium
organe de
se
aplicare a legei (Ministei
publice) Dreptunle
gpelor
respecta
Lege
Eneigia
de
de
eneigia
a combustibililor, a crbuniloi, a pcui benzinei, mo

'Ion
143f)24
tonnei, gaz metan,
a energlei produse
on-ce alt
generatoi ce s ar intrebuinta In
se vor putea conse
anumite conditiurn Tiansmiterea eneigiel
cesiona
va putea face In baza unei
speciale Exploatmea acestor concesium
se va face conform legei pentru comerciahzarea
contiolul intreprindede stat, cu caractei economic Eneigia
nu se poate ansmite altora,
o
autolizare In antenorul comuneloi aseza
ietelelor electrice e un diept exclusiv al comunelor Particularn pot
colabora in conformitate cu legea comerciahzi ei Se
un fond al
plimind subventie dela stat
fund
din taxele
zute in lege
Noua lege a
prelungeste contiactele pe
Legea clurnlor
am Prmcipiile dommante ale
sunt unele de ordm
Mon Of
proceduial, altele de fond Astfel, functionarn (art 19)
sunt
acuabili erga omnes,
ai fi calitatea
pioprietaiului Se admite evacuarea
Contractele pnvitoare la
prvlii nu se mai prelungesc, li se
un teimen de tolerant a cieiat
lege pactul comisoim expi es, in caz de
la
tiebue
Art 5 stabileste conditiunile
le intruneasc un
invoace beneficnle legei
ca
ele,
decdeiea pentiu chii ias,
cazul cand e un venit
mare de 400 000 lei, sau
pen destmate locuintel lucrtonlor personalului fabi iceloi, etc
China de baz la calculul sporului a
tot chnia din Aprilie 1916,
s au majoiat cotele
au pus In functiune de vemtul global din 1923 al
un vemt
chinasului S a admis cota
la maximum 20, pentru
mare de 250 000 lei
e obhgat a plti toate taxele comunale
ale imobilului Sunt supuse sporului
contractele de
au o
chine comprimat de legile
Submchineole sunt inteizise Actualele subinchinen dac sunt de
nemobilate,
In folosul propiietarului, cele mobilate conIn folosul chinasului piincipal, ins
din chine
se va
propnetaiului Evacuarea
pun schimb de locumte
sa
Inovatia esentiall a legei e In domemul
al
au creiat
stante de
Comisia de
pentru stabilirea
chine Cerenle se vor introduce numail in termen de o lun
promul(27 Aprilie 1924) Curtea de Casatie
e un complet special
garea
toate recursunle
(completul II la sectiunea I-a), caie
drep
tul, conform art 37 dup casaie s
la aceea5i
spre
ieformare, on s judece fondul
admit actiunea
o
www.dacoromanica.ro
,RRGUS"
268
destmatiunei imobiluluf din

in
e
ca o
se
de a se remtegra
destinatie Neajunsurile
de proprietar pentru a
pe chu
evacueze, constitue un flagiant delict, de competinta jud de ocol,
dup legea
parchet
Toate
ogate
trea
Aceast6 lege
iegulamente privitoale la
sunt
de ultimele
aduce
de
se
duale S au oreiat noui delicte din
fapt al aso-
ciatiunu mai multou peisoane, in scop de a executa

conti a persoanelor sau
S au ci
agiavante
calitatea de functionar public al
sau din faptul de a se
adunat inti o biseric Grave pedepse sunt formulate
aceloi a
can ai gAzdui pe aceste peisoane (ait 5) Sunt scutite de pedeapsi toate
vor
6) In
fie zis, text
sispersoanele
primitiv de legifei
Se
pedepsi
voi
de peisoanele
cad in preNedenle legu
actele
Articolul ihtuoduce o
de peisoanele iesponsabile
presa La
iodice
in caz cand dehctul a comis
in
iAspunde editoiul apoi ti'pogiaful Pentiu cele periodice duectoiul
sau colu
clandestine,
hps redactorul,
portorul
oiganizatiunile
Internationale
Articolul
Textul
iedactat E
ea
a
a III-a
Articolul 11 pare a
politice cunoanumite peisoane sau

scute de noi
a
ticolul 16 introduce o
penal di
moralitatea
rect a mfractorului
ul
in pedepse5te pe
sau mama
sensul legu Codul civil admisese numai rspundere%
a
c
mci un caz nu
pot considera delicte
tice
competenta
pentru a
cu
Atticolul 18
de
ea dez-
baterilor Contra'
se
pedepsi
2 6
F un inceput
inquisitorialA Ne putem in mod legitim teme de abuzuri
BANCA UNIUNEA
SOCIETATE
Sediul Central
Sucursale
CAPITAL LEI
000
FACE TOATE OPERATIUNILE DE BANCA
cursul
cunoasteti
intereseazA
v preocup situatia
liber
NUMAI ZIARUL
ARGUS
RELE ORGAN ECONOMIC
N ROMANIA MARt
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
270
BANCA CENTRALA DIN
SOCIETATE ANONIMA
CAPITAL
REZERVE LEI 22000000
ADRESA
SEDIUL PRINCIPAL
STRADA LIPSCANI No
B-dul FERDINAND I No 16
SUCURSALA
BANCA ROMANA
DE COMERT
DIN PRAGA
DE
SOCIETATE
No 2
BUCURESTI - STRADA
CAPITAL LEI
000
REPREZENTANTA
BANCEI DE CREDIT DIN PRAGA, PRAGA

Cu sucursale externe In BELGRAD
SOFIA
BRAILA Banca Portului

CONSTANTA Banca Constanta
Banca Dunrea
Iasi
Banca Romn de
VIENA Commanditgesellschaft Berthold
& Co I Schottenring 8
DEPUNERI SPRE FRUCTIFICARE
Compturi Curente
Sconturi
de Credit
Accreditive
Devize
CELE
AVANTAJOASE
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS'
271
REPERTORIUL LEGILOR
DELA11 SEPTEMBRIE 1923
REGULAMENTELOR
LA 27 NOEMBRIE 1924
vitificai ea aranjamentuhn
ntorn de bonuri de tezaur (Momt
of 164 din 30 Julie
-Regulament pentru acordaiea de burse in
te (Monit of 140 din 25 Sept 1923)
imprumut
Agrar - Modificaiea egulamentului legel agraie din Tiansilvania
C
(Monit of 43 din 27 Febi
- ModificaMile ferate
Ap - Regulamentul pentru
ea
regulamentului
transportului
pe
mentarea
ap a comunelor
(Monit of 201 din 8
iale (Mon of 149 din 11 Julie 1924) C F R
1923)
A
Academia comercial- Lege

pentru
tru expropi ierea tei
Academia
(Momt of 142
din 3 lulie 1924)
Aenan.
navigatia
- Lege asupia regimului
(Monit of 137 din 27

1924)
ferate romne -Lege

e la infractiunile
site de
functionain C F R (Monit of
146
Orel - Lege pentru oi- din 8 Julie 1924)

ganizqrea consiliului superior al
u
- Lege
(Monit of 57 din 14 nistralea
esti (Mo
Marne 1924) Regulamentul legei mtoi ul of 173 din 10 August 1924)
(Momt of 203 din 17 Sept 1924)
Cantine. Arhivele statului - Regulamen- mentul pentiu cminuri
cantine
tul pentiu legalizalea actelor dela universitme (Monit of 144 din 30
aihivele statului (Momt of 127 din Sept 1923)
14
1924)
Armate -
pentiu organin-
rea aimatei
of 134 din 24
Armat - Lege asupi a
In
(Monit of
1924)
canhne -
inlesnirea caminurilor studen(Mon of 150 din 12

1924)
(Monit
- Legea
168 din of 68 din 27 Maine 1924
- ezi competent
arsena
Chmatenc - Regulamentul sta
ArsenaL of
din 30 Mai 1924)
Asigurn sociale - Modificai ea din 12
143 din 4
(Monit of
1924)
Austnac - Vezi
ibunal
Avocati. - Regulamentul legei

Nocatilor (Mon of 139 din 17 Oct
1923)
climatei ice (Mon
of
130
1924)
- Lege pentiu recunoasterea

de peisoan
a
ersittei
din
(Mon of 243 din 4
1924)
- Lege privitoai e
pi umutul pentru colonisti
im
of 154 din 18 Julie 1924)
-Regulamentul clerului mi
Butun spirtoase - Modificarea litai (Mon of 115 din 29
Comercializare. buturiloi spntoase (Mon of
(Mon of 121 din 7
156 din 20 Julie 1924)
1924)
Boiangene - Regulamentul
de
Comercial - Vezi
ea
u
le
iangerie (Monit of 140 din 25 Sept
- egulamentul
supermaie de comert (Mon of
1923)
Bonuri de tezaur - Lege pentru 142 din 3 Julie 1924)
- 071
sAMPANIA MOTT
www.dacoromanica.ro
RRGUS'
272
re,ti (Mon of
Competent - Lege pentru
ralea competentei
ocoale
Chisinau (Mon of
din 9 Julie
loi
147
- Regulamentul
Concesionare
pentiu concesionarea
(Mon of
in
mine
din
din 14
de 1024)
Drept - Regulamentul facultatei

de Drept din
(Mon of 32 din
6
1924)
Domenn - ezi sub secretanat
de Stat
1924)
Corp tehmc -- ege pentiu oiga

Electricitate - Lege jentru inficoipului tehnic (Mon of intaiea
ei
de electiicitate
din 31 Julie 1924)
(Mon of 47 din 2 Martie 1924)
decla
Conducte - Lege pentiu
- Comisiune pentiu
a conduc
raiea de utilitate
(Mon of
din 11 Oct
de petiol Campina
Baicoi 1923)
(Mon of 81 din 12 Api 1924)
(Mon
Energie Corectwnal - Lege
of
143
din
4
ltoai e la inchisoaiea
Evrei - Regulamentul spitalelor
(Mon of 124 din 11 lume
(Mon of 153 dm 11 Oct
1924)
Constituant - Deschide
sesi- 1924)
I ege
constioiclinaie a adun-tiei nationa- Explosive
societati iomane
ea
le Constituante (Mon of 1)7 din
de
of
Oct
Februai ie 1924)
Constructu - Modificaiea iegula 41
mentului
legea
(Mon of 129 din 11 Sept 1923)
Facultate
drept
- Modificai ea e
Decrete legi - Lege prnitoaie la Farmaceutwfairnaceutic
(Mon of
iatificalea deuetelm legi (Mon of gulamentului
132 din 14 Sept 1923)
din 27 Maitie
Dentar - Regulament penhu de_ Farmacie - Regulamentul facul
de faimacie din Bucuiesti
pozitele dentare (Mon of 211 din
(Mon of 173 din 10 Aug 1924)
21 Dec 1923)
Dentar - Regulament pentru
bmatoare
24
of 190 din ti
Farmacie - Regulamentul
ganizai
Julie
1923)
Didactic - Regulriment pentiu
qpiobaiea
dactice (Mon of 176 din 6 Noembi
1923)
Didactic - Lege
crutai ea peisonalului
of 176 din 6
e la
(Mon
1923)
Divort - Lege piiNitoai e la des-
fai
(M of
Filozofie - Regulamentul facul_

litere din Cerde filo7ofie
(Mon of 149 din 6 Oct 1923)
Filozofie - Regulamentul de
Mete a facultgtei din
cuiesti (Mon of 207 din 21 Sept
1924)
Fiziologie - I ege peritiu tiansde

in Bucovina foimaiea
in catedie a confelintelor
(Mon of 71 din 30 Martie 1924)
de fiziologie
zootehnica
itoai e
- Lege
(Mon of 181 din
constatarea moi
celm disparuti
p
(Mon
1923)
of
204 din 12 Dec
Docuri. - Regulament pentru

ploataiea Docurilor din Galati
Noemb
(Mon of 241
Drept -
tului
Francez. - Vezi
Functionari - Regulamentul
tutului functionatilor pubhci (Mon
(Mon
181
1923)
Fundatia Principele Carol - Lege

pentru
fundatiei
iegulamen- ale Piincipele Caiol cu
de Diept din Bucu_ tul (Mon of 164 din 23 Oct 1923)
MOTT
www.dacoromanica.ro
273
Medical. - Regulamentul penttu

functionarea institutiunloi de
Gunoaie - Regulamentul
Bucuie5ti
maieloi (Mon of
142
Grape -
(Mon of 200 din 7
iidicarea
27 Sept Dec 1924)
Medical -
iegula
Intioducerea
iegu
la
pentru postuiile medicale
1923)
esti (Mon of 16 din 18
Imprumut - Lege
Comunei
of 86 din 18
ea
mentului de
(Mon
209 din
1923)
Medical - Regulamentul pentiu
men
- Rcgulamintul facul
1924)
din
tatii le
'Mon
Institutul dr Cantacuzino 2 Oct 1923'
institutului dr I Canta- of
(Mon of 148 din 10 lulie
- Begulamentul
1924)
de medicina (Mon
- Lege pi itoai e la in- cf 147 din 4 Oct 1923)
- Regulamentul facul_
(Mon of
et
21 din
din Bucut
of 261 din 27 Noembi 1924)
Rcgulamentul legei de
lei
a legei pen_
1924)
u apiobarea
-Ilegulamentul
de
(Mon of
din
- Lege pent! u modi_
ni mt
itmantului
ea
meseinloi (Mon of
Mesera -
(Mon of b3 din 15 Apr 1924)
Islaz - Lege
la achi-
(Mon of 90 din 23
ea
1924)
1923)
144
Muzeu
Minelor - Legea mineloi

of
din 4
(Mon
1924)
Mine -
concesionale
Mine - Lege pentiu modificai ea

Judeatoresc
ege de oigani leget
(Mon of 20 din 29
ite judecatoreascd
of 136
ti
124)
26
1924)
Minister Ministe
Judectoresc. - Ilegulament la lulu'
publice
ociotii
legea
(Mon of 202
51 a Ministerului Muncei
16 Sept 1924)
(Mon of 175 din 4
1923)
-(Mon of minister
muzeului
114 din 28 Mai
Laborator - Regulamentul labo
atoarilou
din 29
(Mon
ol 163
1924)
Begul
lie 1924)
e (Mon of 165 din 31 Iu_

In
Litere
Lux ii
pe
(Mon of 194 din
29
Maestre - ege
Nationalitate - Lege pentiu

nationalititei
M.
jutoaiele
(Mon of 123 din 10
1)
ea nationalitAtei
a pierdeiei acestei
(Mon of 172 din Noembrie
itoate la a
suphnitoai e
1924)
Majoritate - ege pentru unifila 21 de
(Mo
nit of 41 din 24 rebr 1924)
- Regulament
la
ea
iomane Mon of 83 din 17 Aprilie
Nltionalitate - Regulament
Mon of 80 din 11 Aprilie 1924)

itor
Medical - Modificarea regula- rom
mentului
1924
(Mon of 197 din 10 Sept 1924)
dobandirea
(Mon
of
104 din 16
- Lege
MOTT
www.dacoromanica.ro
regle
274
ment ea
iene
of 174 din 12 Aug 1924)
(Mon
- Modificaiea
nitare
a
armatei
(Mon of 126 din
normal (Mon of 161 din 26 12
1924)
- Modificai legei sani
tare a armatei (Mon
206 din
2924)
- Legea pentru Inamta
coal - Vezi
retragere (Morea
- Lege pentru
nit of 149 din 11
cuiajarea sericiculturei Mon of
Normal
Legea
of
ilie 1924)
20
- Legea
1924)
Pedagogie - Lege pentru
- Lege pentru
(Mon
din
(Mon of
din 23 Sept
134
serviciu
(Mon of 204
tarea
pedagogice umversita- lui
re (Mon of 178 din lb Aug 1924)
18 Sept 1924)
Penal - Legea pentru
ea
- Modificai ea egulamen
tentornle alipite a legilor penale tului facultgtei de
din
din vechiul regat (Mon of 81
Bucuresti (Mon of
din 18 Sept
12 Aprilie
1923)
Pensiu.ni - Lege
la pen
(Mon of 22 din 31
din Ceinuti (Mon
de
137 din 20 Sept 1923)
Persoane jundice - Lege pentiu Subsecretariat - Lege pentiu
persoanele jundice (Mon of 27 din fiintarea unui subsecietanat pe
b Fcbruarie 1924)
Persoane
Ministerul Domennloi (Mon of

- Regulamen- 205 din 13 Dec 1923)
tul leger persoanelor jundice (Mon
of 87 din 19 Aprihe 1924)
Pirotechme - Regulamentul pi(Mon of din 30

pentru
Plante -
Termen. -
ea
de gratie pentru
(Mon of 141 din 2
plante de nutret (Mon of 89 1924)

1924)
Terinen. - Termenul de
- Reg-ulamentul pentru
se e
cu
(Mon
gularea pltilor
pe trei luni (Mon of
of 19 din 27 Ian 1924)
din 9 Oct 1924)
of 208
Titularizare - Lege pentru
din 16 Dec 1923)
membnlor
de
Postal - Congresul postal inter- seni (Mon of 162 din 27 Julie 1924
national de la Madrid (Mon of 208 Tribunal -Regulamentul de o
din 22
din 16 Dacembrie 1923)
tului
23 Febi
Romano
Mon of 60 din 18
- Modificarea
postale (Mon of 40 din Tulcea - Regulament pentru
bonamente
ie 1924)
- Lege pnvitoare la de- of 165
Tulcea
24 Oct 1924)
Turcia - Tratatul de pace co

prefectilor de judete
Turcia (Mon of 189 din 31 August
(Mon of 176 din 14 August 1924)
Pulberrie - Regulamentul pul(Mon of 116 din Mai
1924)
- Regulamentul
absolventn scoalelor de ucernei
(Mon of 117 (Mon of 158 din 23
1924)
Universitate - Vezi Cluj
- Regulamentul
supenoare de
din 31 Mai 1924)
SAMPANIA MO TT
www.dacoromanica.ro
RRGUS
275
termen
brut sau stms (Mon
of 129
11 Sept 1923)
- Lege
ea cheltuehlor
Modificai ea
contabilicu valu_ statului
(Mon of din Ian
Pimect de acord al Vulcan&
- Regulamentul pentru
Anglia (Mon of
romane
ea
Vulcana (Mon
16 Dec 1923)
29 Sept 1923)
of 143
- Lege
guhrea
ivitoale la
In
208
Var - Regulament asupi a depo
DE (ARBUNI
America
Europa
ustria
876 200 000

11 000 000 000
387 650 000
BuL,arrt
Cehoslov
Alash
000
000
Canada
a
netunoscuta
000
000
000
197 000 000 000
000
851 000
000
000
000
000
000
000
528 750 000
000
000
000
17 584
Germ
Ung
t
Polorm
lugoshvia
Spama
Spit7berg
Furcia
7acanunte
Africa
Ugena
ongo
M
\L
It
Br
000
Cantitatea necunoscuti
/acammte
F quador
Peru
000
Importante
Asia
000
Ant&
ormosa
India
Indo
Japonia
Con t
000
Cantitatea necunoscuti
368
55 200
554
Cantilatea necunoscuti
Zacammte
Chili
Persia
Cantrtatea
9 990
000
000
Rusi
Oceania
\ustralia
Lelanda
165 572 000 000

2 358 000 000
eficace se
SAMPANIA
000
000
000
8
000
000
1 209
000
1 858 000 000
000
461
MOTT
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
276
JEKEL1US
MAGAZIN DE FIERARIE
EN GROS
EN DETAIL
CENT ALA BRA)V

SUCURSALA
AL MINARII DE FIER
DIN SZT.-KERESZTBANYA
TURNATORIE DE FIER
I UZINA DE FIERARIE
Telef
FONDAT 1853
No 11 98 633 BRAOV
Telef No 65 SIGHI$OARA
No 2 SZENTEGYHZASFALU (pentru
Telefon
STEAUA ROMNIEI"
SOCIETATE
o
o
DE
LA 31 DECEMBRIE 1923 LEI 26 MILIOANE
FONDURI DE
In BUCURESTI, Strada Carol No
DIRECTIUNEA
19
In
DIRECTIUNEA REGIONAL pentru BUCOVINA
CERNUTI, Strada Templului, No 4

DIRECTIUNEA pentru
BANAT in BRASOV,
Strada
No 9
toate
principale ale Romniei Mari

RAMURILE
ASIGURARI
RASPUNDERE
asupra
- ACCIDEWTE - FURT -
-TRANSPORTURI (maritime fluviale

de automobile -
cele mai ingenioase

populare asupra
exammare
PENTRU INFORMATIUNI A SE
GENERALE
la
BUCURESTI, Strada Carol No.19
mai sus
la Agen
569
www.dacoromanica.ro
277
TEATRU
ARTISTI
DE GEORGES
Stagi nea 1924-1925

't
debutat Intl o atmosfei

mat niteiesante Se oduc in
le iomaneti
poi tante
Ma
e a procedeelot
ea
ul
pe ale
mamte
al
indrumale
un curent
acestea
ce spre
un
teati
Voiculescu
Compania
To
a ful
al Teatrului National
In
eattulut
ion
din
e$ti,
detinute de
AI
Vasilescu
dnectot
se
al teati
me ce
soani
se
in
ite ale
e_
il gilna
e
d-hu
lloldovanu
cunoscutul
amatic
eati
nenu
ectm al
Noul
este
tie in
tp,tice
tuale
Noua
gi
intelec
e-i
ea
Comp
lescu
doi
or eput
t
publiculut
limp
pie
la
ui
Comp
de
din
(
fei
ans
s e it
de la
at
din i
au putut
din epei
lui
nil
nee
capt
pi
manent
ci
bun
tutui
or ci eta
www.dacoromanica.ro
et
in pi
din e in ce
este
nduti
alu
muet
Comunal ccl
atentiunc
it,
pre7enta ,astfel
anta-
hatie
au
incepc
are
plin
In provinme
pi nnul I
it
de
putin
eat
oiculescu,
tot
h
lea-
u,
ti
e
d
dc
fost
o
Bulandi a se
a compantei
landra
dc
mck, sti inge
foimea,"
Nqtio-
'I
pcnti u
e-I
neobositt
and
celalalt, au
ale publIculut
u
la
e
ce se
278
din Bucure0
Activitatea Teatrului
nat de ministeiul aitelor de

de mmisteiul de finante etc
d Victoi
se
impotriva acestei
pe
o va
cu
noi
auspicn,
1924 1925 a fost cu neiabdaie astep
mtens
de public
Pnot al
teatrale
in
Teatrul National
mai de
activita
din ce in
tea ire se
pentiu
mai. iodmc5.
geneie
mai ales pentiu
aceste
Sub
Obiceml de a
mai
feet
tiaduceii it
Thebazda, tiagedia
specialisti renumiti, costume

sti
epocei
care se
acti
unea piesei iepre7entate
D Coinehu
adop
si el aceste
sau
impus prin
aduceau
Vic-
cunoate un
Inamte de Inseam u ea
pieselm
pe scena pri
mului teatiu din

pentru a
sub cai e
beneficiul
cu
c iteva
pentiu ca zi de
teatiale
at
stele
de
nate de
fiuntasi, machete
pentru decoruii desenate de pictoii
tor
at
un ansamblu
71
Teatiului N
ele
Teatiului
stagiunea 1924
1925 a Teatrului Na
tional aduce ca
rioutate Bolnaintl in
chipuit celebra come
In
a lui Mohue, pus
de d Soare
dinti e
Sub dilectia
mai
mal
dotat
nostii
a d lui
e
D Ar
pint este
D na Maria
la
un ciudat abu7
te iti
o fai
se tot
rnoas
es
Ce
ti
care
artistic o renuntaie
ce
de
montat
atata
al stilului, meat constrtue
Aiat
epocei moheiesti Cu toate

pietarea. nu era la
spect icolul obtine
putin
ti
it i utina,
ces
Cu
o
un tembelism
leim
cmcia
speal e Teatrul
un
original
In
cii
un
de Shake
im egistz ea
succes, mai ales
din punctul de vedeie al stabilnii
iepeitormlui
acest spec
o mare
tacol se
pentiu
se
dipa
in
Teatiul Na edaiea
pies
monten o
actiunea Montarea e somptuoa
pentiu un
o tradefectuozititi de
- desi
oricum stil costumele utilliate in cmcia
costume
fel Aceasta era co
eiau destinate tragi co
mod
a poate, uneori
(
iano de Beigeiac de a fi artistice, spectaco mteipietaiea sub mona
a
astfel
nu d lui Piul
lele date
in frunte cu d
macal
nu Bomald
este unitari
Doar Tea
giatiosul act al
interesa pe
a copios
este ultima
e
www.dacoromanica.ro
ARGUS'
279
e Teatiul National a
la data cand
iandui
te important
Un
culturala
Dupa Doamna
a
lui
icu,
timiu
Sunt prea iecente discutule

pasionate,
au
romaneasa in
mai
piese, pentiu
act o
a
spune doar,
odat
Teatiul National a cunoscut un
timmf mai grandios la
piese origmale
se
no
mterpreti
elogios
de mart
care d na
me urea
a
mesa o-
ilejul sei
date in amintirea
lui
am lancu,
e n a fost
de
o singui data,
National
mult tiambitata luciare a

escu
Se
in
t a fcut-o in iolul Antigonet de pu
at
Iu
au fost furtunos
bbc multe seri
fund
aceast t
a
at de
unei comuni
is
piesi
ut
Thebaida de d Victoi Ef
la
Ro
Mai apoi s a
julul
cand
e/entalea
totul
a
aloai ea
ei
litetai
ei a destul
cele
Alta
sub
care
et
slabe
dezastt ul
D na Agepsina Macn
Victor
Dina
comedie
de
Ion Pillat
pe scena
de
Don
In prelucrarea tianspune
actiunea romanului
lui M Soibul
d Aristide
din
meti iad
sub iegia
iolul titulat
lui
ue
nota de asemeni
montai ea n a
in
a piede fantene
ale
de d
cea
In
fost
prei
a
profundl
D Sorbul in Cu o ieluaie
a
Inca odat
din figui a ilus- ele talent
Maria
al
a
celebru
u
Bulfinschi,
In
a activitatn Teatrului
a
zadainiu noastre
National in stagiuriea 1924-1925, a
dwltuite
crei a doua paite incepe abia cu a
atut a
avea
o paritia randmiloi de
Prilejul
La dat
Bilantul Teatrului National
relor particulare
se
un fei
in
teatru pai ticulai vizorul,
dV
teipiet
EATRUL REGINA
de
Kean in pielucraiea
conducei ea Asocia(rei
Ldschmidt Aceast
a
ea un succes
lunga
Storm
cunoscut
calitate, gratie
o actnitate destul de
duiat
Vom nota cu elogn
1-a
celentei interpretAri
Bulandia, piecum
abilei
a lui Gogol Re.. t o d
www.dacoromanica.ro
RRGUS
280
mont
Soare
Concert
de d
cute
al d lui Paul
Popescu
Louis Vet
face triumful
act
Pi od in
in
ad
trecute
de Vai
dintre literatuia. o
ticulare
Floarea de
ne-au adus
de
minte de bulevardele
TEATRUL MIC a iepiezentat Ilude Sacha Guitry,
de I ouis Verneull
tejul de Ch
sul
tiupele
de Gandei a
Uncle din aceste piese au

lctioase
agi eabile
mast, tocmai
nu intelege
OPLRA ROMANA
Geoi ge Geoi gescu
7escu, constitue prin

singui a manifestai e impoi
tel enul .muyical
Regi
- care e ea
afai
duce o
Cutava se face
Lyon in
de
de
de veche -
na
in
o lucrai e care
stagiune
poata,
D I Romald
Al Bu
ti at in 1925
nesc
50
tru al
teat
au
ant de teaa cate a
strmtate
cu un deosebit fast
ezentatnle
Vom insemna (a
a acespe
ena
succesele din ce
ce Marroara
mai
pe
ti5tii rom
le trulut Regina Maria
in
GEORGES ROMA
MARINA NOASTRA
romana se compune
Marina
in total
76
Ma
rasti
6 Torpiloare Viforul
Sborul,
Zmeul
4 Canomere Lt Comandor
,
Cap Dumitrescu Locot. Lepri Remus,
Sublocot Ghiculescu
5 Vedete A S
MRS No 5
7 Monitoare
MRS No
7 Vedete
Bogdan
cu,
Locot
MM
MM
Calinescu
No
No 7
2 Nave
Locot
M M A No I
M M A No 6 ican
Cap Co
Vartosu
3 Port Mine M M B No 5
M M B No 7
Yacht Regal
Mircea
cel Mare
Basarabeanca
I C Bratianu L Ca
Maior Ene Mawr N L

Mawr
N Gr
mandor Paun
2
de mine Locot Stoicescu
1-
RI Lahovarg
Basarabia Bucovina Rrdeal
M
dep de Torpde
No
Nave de
8
2 Cisterne
8
www.dacoromanica.ro
de
MMB
LINGHETUL
marea
ea,
fine
ea noastrd
de comunwatte, care ne
aproape in
an
ei
de
Fenomenut acesta, in
este
eu
des-
1923
La Sulina
In ziva de
utma
In
1923
ijeln de
de zapada de o
Lst,
de
produs ghetuli pe tot

opreau
cuisul
cuibele
cele
inguste ale canalului
iele
se
permaie
ancmajele
du se
Sulina ca
tuale daune
au
ghetunle
lului de unde dupa amea7a

s au
este posibil a
ghea(a este pi ea
dep
estot
tiansformate In
du
Comisuu
1,
indieptan
pierden de
cauzat inglie1u1
ciescand necontemt
tempei
tut
a
imbucituia
pu
mila 5 a
tu ajunge p
nei
md
multe
a Dunaiet
nu
a
la laig
tutulor
decis
elot
tire%
Toate
a limas
in
e sub
lui
ieusit a libera portul
a sfdtuit, in
de
pe
putet
a nu
contiibuit mult la
destinate a
la
ea
din poi t, p
nu sc
de
se
te
t de la
tieplat
C
pene
In
ulm md
de
Spargerea ghelurilor
timp
tempeiatmd at tt
tiegul poit cat
eel
desav
blocate
se
untie
in-
terimul
Din cau/a
Suln
inghetului multe
destinate tiansborda
au
portmile
schelele din sudul
I
neasteptata
gheturi apeland pentuu

Societatea
spalgelea
Cu
de
Ocean
este
el de
untie
de 92
/ece
u
anal
urpuind la,
e nu poate
optit
ce nu
Co Ltd
I ondia, eu muloacele actuale
nu
sucuisala la ConstAntmopol cate a
tempo atm a tin
tiimis
de
de
Clepatra
acest
e deal insotit
ank Dixon
acest
plecat
ateleiaq societtiti
insufulent a
www.dacoromanica.ro
de
putea
nu
dec
1 4 mile
'ale slom
men-
282
destmate la o
tine In acela5 timp

sau
Nu
pe
se
ielativ
hste
de a face
pioea tim_
cand In mina
de
de
pilot C L D mdposatul
au fost nevoite a se
Poitul
stnca Tul_
1 - Canalul
de la Ceata- este
it de 4 mile
pun mmune s
de metn, mncepand
ame-
putut degaja de
intau
ca pe o
de
entul
la
la
uptele
1838
10,
74
au curs
d 47
29,
Decembric 28-hnuume 24,

in
21, tot
-du
a
1844
66
80
-lebrulrie 2, total 21
auza
isa inghetata pana la 28 a

23 de
44
1840-1841
1941-1842
a fost
din
a
dupa
)
27
4844
in
15
1848
)-
18a0
1851
irtie
54, in
1852,
1,
60
5,
27,
28,
51)
nu
de
27 7111
,,
2o
nu a mfhetat
- 18a6 Decembrie
1857
,
,
de
im
le
Cnd a
6,
se
la
oducand
1 bru u
de
am con- ale
decat
la
dmfeutele
apusul
elm in poi t se
de
o
statat ca acestea nu
pe o
17
se
multe
3-
nu
de
dine
la capul
decat o
fluid ce
eaptd
nu
sau 7488
din max ea
Azow, din
sunt
au
se poate,
de
chnt u de
eel de
Cu
ope
quo ante
, mar altul
sub conducerea
oca
in
de a
sau e
1896/97
to unul
dokol No 111
In
au ne
mdatd
a
port
In
se
on
de
30
www.dacoromanica.ro
putme
283
chrtiai
,,
4-
trie
28 tot
17
-M
tu
20
2i
trite
14 -1 ubru
28,
to
12,
78
ti
-11-
11
21
12
12-M
1881
1882
i
itti t
,
41
tu
-M
it de
1879
1883
70
t in,het
1871
nu
du
1877
t it
18
28
-F
te
20 -
188
mu
te
bi
21-
1-
1888
17
20
1-
77
17
)
2)
72
21
s' t
11
ICI
a tot
16
di
ste
28 -
--
18th
71
21
60
7
nu i
du
Iii
le 20 tot
dotta
it
t it Hunt du
it
t
true
10
dt lot
6-1
12-
ti
907
,
20 tot
7
)
te
77
27
76
41
fo
1-
cuts nu pe
tot
I )
ice
10
sloturi tara
-
di
fo u
tot
912
11-
ebru
28
in
trio
q-17
21
46
S
tot d
ti
foarte
42
in null 1916
irna
9-18
12
914
i
it
di
www.dacoromanica.ro
12
284
nu a
1920
de
nlelu
opt it
untrerupta
Beceinbi
nu
g
192
80
tt
12,
itistu t
nea-,tept
87
10
foarti
tu
ri
27
18
u un tot
-Marne 7, tot
ucudt
= 18
su
fi
- 1924)
du putin
a inghetat
in
,
, 11
in lima
o
7
,
ubru trie
12
,,
191719-1918
1874
fost in
1878 -1879
ta
1920
184
in
1902, 1910,
it
192J
1918
lb
di
ita
inudie de
dt sghet ire intru
)
ita
in unoinuntul
spru desght
judec
dupa
rnediu
mlui
opi
deal
Bi
Nu se pot pune la Incercare

pledeaz
zadar
fata
PUNCTUL DE FUZIUNE A
r
1300
1700
1050
Plumb
/inc
Intrerupta
ti
a tot
se poate da periculoas
este
du sloiun
Fet
doua unterv
in
ir
sa tina
definitive
'titre
dt
a
t
Brad
20
it
'la 41
spi
itt
ele trui br
interesele
CORPURI
ide
1500
1900
1064
1065
1200
Argint
322
419
955
68
Ceara
61
241
5
www.dacoromanica.ro
,RRGIJS
NOASTRE FERATE
RELATIUNILE LOR INTERNATIONALE IN CE
TRAFICUL
INGINER VICTOR TNASOIU
oven
toole
numim o
nea
internationale pe
multe
cele
international atunci
un caltor pleand
poate
vagon (direct) are un singur
direct)
poate
(preda) bagajul
stapu
de
unde
gonul
ce
la
este
aceaqa nu
Din cauza
va
nou bagajul
predea
sau
un
ci
Internationale au fost rupte ele
In
men/me
s au
dar
aceste
s au reconstituit
cele
putem zice
din nou Creearea
au
cere totdeauna limp

a Jost
In stare
rea
revizide la frontiere
ales
hpsea sau
dupa
de spirit de
ales
au
dar
in veddre
multa rabdare
de cale
s au
au
Internationale directe pe care credem
sou
le artam
este In interesul publiculut

la care
pe
Romane
bagaje romno-cehoslovac
Traficul direct de
cost tiafic
statiunili
ace
Pl7en (Pilsen)
ad
ci
impoi tante
ume
(a
Mas
oh
em
egsas
(Odet
k)
g)
(Pi
Ca
(Brunn)
iomane
Decin
Ciaima
e
id)
holm
e
(hasch tu)
Medn Laboi
eau
Dela
ate se poate obtine
Mukacevo
Olomouc
na
sunt
de
www.dacoromanica.ro
cte
slatmunile
ob
se poate
286
in coi
ace
plus
sul
cursul
Statiunea Sighetul Mat

Campu-lung la
pentiu
aficul hmiti of ioman
Acest trafic direct este
de toate trenunle ac
enul Expres No 3 cu plecale din este desei
de
si de
Bucuie5U-Noid la ora
40
spie
tienul accelei at No 401 cu
de fiontiera Halmei
la
ate
din
Cu
Biletele utuizate
30
avem un trafic de ontiei

afic
) pentru efectuarea
o
o lime de
e
din Cehoslovacia
in
la statla
ce
la Tisa,
romanesc pe o
paicuige
de 43 km ese din
la stana Valea
Utilizarea
in comun acestei portium de lime
romaneasa a atiibuit numele de
lime de
Statiumle
te la
alhaza
a
trecute
cu st
frontera
if
lebas
Kvasy
ele de
HI cafenn
Biletele valabile pentru
nunle poart mentiunea Penti u
toate trenunle afat de cele de

explesse
valabile
numai
tienunle de persoane
ta men
nunea Penti u tienunle de persoa
ne
Pentiu transpoitul bagajelor ob
urmtoarele
ate cenoslovace
taxe speciale de bagaje pentiu
ate
alte taxe pen
u
u trenunle de peisoane
se
alabul pentiu toa
isca
prezinti un bilet
C impu-Lung t te trenunle , se
cehoslovaca pi
erasri
ronianeqsca
de onuera
lui
frontiera este
Potok)
aca de
Statzunte roindnett care

parte la traficul limitrof cu Celio
slovacia tiecute
tatif, sunt
a
Satu-Mare
ton
in
tiaficul
I galbene, de cl H
limitrof
de fronnera este
Tiacevo
de
cat
II
Bagajele se
taxele se
resti
aga
taxa de bagaje
accelerate
moneda na
de
lei
Bucu-
cehe dela
destmatie bine
se pltete
al
statia
de
e cci altfel bagajul nu se
ect, pun
e
fie
evAzut
tiebuie
suma de cor
necesar pen
sul
Traficul direct de
romno-ungar
In acest
taxele de
e
Pentiu tuenunle accelerate
pe cgile ferate
se socotesc pe
CFR
constdeiate
in lei
taxele pe
ferate un
esse
gare
coroane aur, astf el
Durata
bieltelor este
In Romania, taxele pentru
2 zile
la distanta de 400 km
ferate
se
cep
si de 4 zile peste aceast
sau in
Data
de pe
se
ca puma zi de
Duiata
valabilittu biletului
la
In
taxele pentru
ultima zi de va
nile C F R se cep In lei sau In
convertindu se va labihtate
cursul oficial sta_
trebuie
bilit de
C F Ungare
In pi
Pentam
acest tiafic letului
acesta este
direct se emit bilete de carton
pentru
azumit ti en
nume
se va efectua la acea
a) Penh u
nu se
taxa
de persoane
de
dach Ad
b) Pentru trenunle accelerate
de cale fe
loarea
www.dacoromanica.ro
287
nu este vinovat
buintarea
eruperea
ambelor
o
hotegyan-Salonta
Budapest Keleti p u
2
cu
Szeged
fie vizat
imedrit
Intreruperea
tul
elungn ea
letulm,
biletulul
in
nu se
nu se admite
tienului
nu
hely
alabilitAtu
Intieruperei
In
Budapest N3 ugoti p u
se admite
alea
Debreczen
mo ungir
of
Nyregyhazi
Nyiraibi
ea
se
unde au
in
malltttle
pot
opnti
pu
Budapest
Biliorulut
Budapest
Pentru statlumle
ate
jos se pot mregisti a bagaje
ect
Szolnok
Debieczen
pu
Budapest Nyugoti p u
se admit bagajele
obiectele necesal
torului pentru u7ul
personal cat e
ecum
alte obiecte
e de obi- sunt
se admit ca bagaje,
Scaune
u bolnavi
Ca
7ise
57 tes
la 'west tiafic
Via
de
Instrumente muncale
Instrumente de
Caransebe5
eantioane, etc
ca bagaje colete
tiece de 100 kg
mci obiectele pietioase
Cufere
Brigajele neimpachetate
pot
Constant a
se
Curtici
e colet de bagaj ti
bme
el o etichetA
numele
adreqa exact a
rului (numele, localhatea
Coletele de bagaje
aceast
se vor iefuzi
La
Lugoj
Sibiu
Sighisoai a
edarea bagajului
se
tul de en
Trenurile csre deservesc
trafic du
sunt
rit No 201 pb c
epreqs
31
401
Cilor
la acest trafic
sunt
icest
Turnu Severm
2
20
9
Baia-Mare
Cat
Cluj
Oradia_Mare
Salonta-Mare
Satu-Mare
Sighetul-Marrnatiei
Laoshaza-Curtict
Budapest
pu
Budapest Nyugoti p u
Szolnok
Bekescsaba.
Ketegyhaza
Lokshaza
Solont a
13
Via
Baia-Mare,
Oradia-Mai e
www.dacoromanica.ro
ect
ARGUS
28
u
de
Mihai
II
disa
la tienui ile
val
lei ate au in
tie
te
o
1
Biletele de
Btu
ilabile
aree
(Xp1
ment
ess pe
la
ate
R
p
qlabile
ate
de
pent! u ti
esti
niel o dung
numal o
In
In
dot
in
de
sunt
en
ba_
ca pe
statiunea de
ebuie
eplsd
ontiei
fie
Traficul direct de
ton
C
ti
ect
se emit
ate
Bileaece
u ti
mljloe o
po
doua
moneda
stabilit de
cassele de
gi
se ti
intro 4
de o
penti u
conti
de ti en
Pe
isuma
ea loi
u pie!
nu di
alabilitatii
mai
nu se
eghia
de
aspun
biletului este
km nice-
si
la
e I ocupi
timente,
culoaiele
se
In
de m
30 kgi penti u
de
le ferate
se
e
sunt
compai timente,
ele
plqta
me
poloneve de
me
la
Data
pe cal
ft
se
ha
a si
ina numai
didesuptul locului
Locui
fi
se poate
tar pe
nu
gujele
im
uit
in tren
de
gane
de 4
termin
biletul se
lime
fei
ijet e
10
de
pi
de
Copin p
se
o alta
de ni in sunt
numqi
stint
sau
eo dispoiniune
sau
g ijele de
se
la ti
elungn ea
sit
ombillatc
limile cllot
trenunie accelei ate
labule
upeu ea
di opt
cste
ate iu
spi
distinctii
penti u
upet e
imediat
mare
pi
soane
de
st itlunei de
sunt
u ti
de
bagajelot
de
ontiei
periculcrise, In special
cate matei
sau
ositoat e
chiar
(eu
www.dacoromanica.ro
RTA
e
ecu e
IGA
Q-
COPEN A
S
novra
ARS VIA
O
LO
mare
mare
ELGP AD
arna
OFIA
www.dacoromanica.ro
Cwrgiu
,ARGUS
admise ca bagaje de
vie) nu
de transport
ea
scris
Statrunea de
mregtstrate
Se
de desti-
natie
la transportul ca bagaRuta
numai obrectele ce
impachetate
e se
I renul
baga-
cufere, oosuri, geamantane, sail de

No biletulur
de
greutatea
se
un colet care
Taxa de transport
nu este suficrent
accesoru
Taxele
transportul
despre aceasta
de base vor
gaje Pun
recipiser
cltorul tre- forme

recunoasca acest
uns
le,
In afar de acestea se
admit
priveste
la transportul ca bagaje,
El
observatmne,
ele
Scaune portative
pe
vamale, fisca
sau samtare
ceeabagajelor sale
anste
aceasta
do exceptiumle admise
pentru de autoritatile respective
e de
esantioane
Instr umente mu7loale
rmpachetate
sa se con-
este
portatave
Admrmstratalle
fer ate r
o rOspundere paqtru ne..
acestei obligatium de
de
nu este de
cu
fer at roa
ca ambalajul, volumul
te expedia sub plumb
eutatea
permita
cel
ofrciu vadescarcal ea urgent din vagonul de mal de
de destmatie a calatorulur
Eliberarea bagajelor se face
Instrumentele
r
recipiser de
Calungime
la 4
lea ferat nu este
sa
Uneltele
u
are caposesorul
motocicletele cu o te7e
htatea
piesele
cipiente
locum
frontier
recipisei
dreptul,
sosuea
trenulur
la
de
destmatle bagajele
a
pentru
ea
eventual pentru
transportul ca la
de man cu unul sau
Sunt
Bijuter
obiectele de arta
colet de
plinirea formalitatdor
de
aloar e
trebure
sau samtare In
cand nu se
recipi-,a de
bagaje calea ferat
poate
a
reclamantul
cu adi esa bagajele numru
dreptul de proprietai al
numele stacalatorulur
bagajelor Bagajele se
la
de destmatre
care au
nerntrunmd a statiunea
Coletele de
ite
ceste
pot
r efuzate
e
Etachetele
de
nu se opun
vamale, fiscale sau
se vor ridica de nile
- la cererea
statiunea de
Inregistrarea bagajelor se
fa- se pot elibera
sau
o
brletului de
numar pe
de bagaje
pe distanta pentru ca..
tone
pr ezent indu se
de
este scris
bdetul este valabil pentru
afteul
multe rute,
indica
calea pe
urmeaz
se pe
Acest ti afic du ect este
vit de
dre7e bagajul
No 51 plecale la ora
a
bagajelor,
trenul
11,20
No 501,
19
www.dacoromanica.ro
290
lete
icest
ecte
Biihstok
503
22,30
la ora 19,30
care
Tut
ice
Bydgoszez
Di
Danzig
Dziedzice (stitie
Buzau
ontiei
acia pe hrna Ku
(statnine
e homgsberg)
Grajewo
spre
de
ice
Constant a
holemyja
Galati
Gngore Ghica
(fiontiei
ow
I
Ploesti
Oswiecim
hmdrof de
bagaje romano-polon
tiafic se
nile din apropierea
te desemt de
III a
orsk
Radom
Stanislaw
la
ontiel
Mete de
anume
Poznin
soane
de
1T-a
Torum
Turmont
la acest trafic
sunt
Wilno
Cotmani
a
e
igore-Ghica
polone
sunt
aficul
ate polnae
aficul dii
Stapunile
oduse
sunt
n
ow
romno-bulgar
Traficul direct de
1)
Ramadan
sau
gi
etul
smit
de
ton
traficii
Internationale Biletele sunt

labile 10
deli data
stampilai n
miezul
zile
limitele
mci o
se
poite
Ramaclin
om
bulgai e,
pe
e a fi izat de
ei upe
e se
s,unt
obiecte
anspou trit (bagaje
conditiunea
nu
ceililtu
din
gon
In
alt mod
ugoi
n1) cu
osului
se pot
care nu sunt
wise
ti
nu
escriptiunile
de
despagubne
ecte
numai
u
imediat
itoi
impliniti
se
In Giurgm
ale
indu
ti
de
se
Rusciuc
pe
Penn u
la 10
tea taxei
cursul
ini
Copin
tului se peu cape in lei

u pai
sul rom
pentl u
mi in
la
Se admit
www.dacoromanica.ro
nu se
se admit
ca brigaje
bagaje
291
e do copu
muLic
umente de
unelte
lun-
le
la 4
gime
dnect este
831
esantioane
ambalat, predat de
Gioutatea
romdne
biletul de
tati.
Cluj
lo
I
Oi
cea
de transpoi t se
lei
leva pentiu
cuisul
bagaj
nu va
impachetat,
poate
tele
esele
din
baza biletu
se
de bagaie
ezentat
edai ea bagaiului
2 Via
o
e
pre
coletelor,
de
anspoi t
intrucat
e este
de
eda
este
gaiul,
ul nu
ieclamantul nu
proprietate,
dupa
este obligat
uncle
Bucui esi
Administi
a
a
di
antic
R care
hafte
Bogd
nu
constate idento
sunt obligate
tea
plecare
23 45 No
30
la
la
ca
deservit de ti
Traficul
de destmatle I a
ea
dispontlunt
libei ea bagaielot
vie se
Po
poate
statium
tra
od
statiunea de
ea
a
Pleven
Plovdiv
Sofia
a-Zagoi a
T trnovo
ea
ticipante
Gorna-Olechovita
neobsei
egisti
Statiunde bulgare
lie
In caz
de
pedniune,
pisa
Cerniuti
imesc
se pot preda pentru o

lectiv
ect
Filai et
Nu se admite greutatea giatuita
bikit
la ora
Bi
a
150 kg de
bagaje
de
la acest
late.
Cufere
Vanat
cum
La a(
pe bate
de g
isiste
a
vamal
la fron
e Joe ievizia
nu
o
Tighina
atiumle
cunt
ca
e
se
in plus statiunea
www.dacoromanica.ro
partacipante
aficul
,RRGUS
292
Traficul direct de
canon
Biletele
in ti
lonle
nationale
intet
do
u intreg
C F Austnace pot
pentru
cepe
in in
cursul
pentlu
coroane
mr
cursul
cul sul
cepe
dupa
lei
atia
bag ije
biecte
Scaune pe loti
in
sul
Austi
pentiu
de copu
impachetate
Insti umente
pictui
Instiumente
in 4 m
efei
sul
austriac
ceste statlum
pentru parcuisul
romno-austriac
prin Ungaria
la
unelto pen
u mesiriasi
Biciclete nedesfacute,
motociclete
nu
cu unul
pi ecum
locuri
Cufei
indu se
saci
nu se
pentru tianspoi tul
este un avi7 eteimar
desinfectat ea
4 711e pana la distanta de 600 agonului Pentru
ansportul
caile
km
de
711e poste
dis cestora se or
ate
om me,
bagaje duble
Sunt
anspoi tul
Data
biletului
valabile
usti
ate
soane,
de
coletele
ata
la miezul noptil din ultima 71 biectele
ta
Cilatona ebue sa
de
prima 71 a
este
pentru un
i en
zi
ebuint area
In
eruperea
ca
o singui
participante
fie
Bagaje
gonul de
incomoda
conditiune
ilul
dup
Pun
de
e_
obsei atiune
sa ecunoasca acest
latorul ti
colet
icta a
ai
cu
ului numele
de
neinta umnd
de
fi
In
locui
jum
se
au
politienesti
eutatea
30 kg
un mod
de acestea
intre
de
g iseasc
Ost
admit in
Ca bagaje megistrate
obiectele
Ad
e
tru
e nu se
sunt scutiti de
din timp
se
un colet
suficient
do cale
do
ti enului
51 10 ant
pret
conti
Daca
pe
fie bine impa
ebuo
e nu
do
ala-
nu poate reclama taxa

in
Ad
nu este vinovata do
cal
cale
100
se voi idica do
Etichetele
de
e calatoi
Inregisti ea
numai
biletulm de
penti u
e se
e ex
este
cal
multe iute
ice pe iuta
nu
nu or
se admit
Afa_
mai admit la
pentru
ea bagajului
de
tul baga
si in aceleasi monede ca
plateste
de
Daca biletul do
expedieu e in
sunt obligati
l
www.dacoromanica.ro
ea
politienesti
asiste
Acolo
,ARGUS
293
vlinale se
in
se
Ostbahnhot)
spie
e
voi
enului
Caimi
pu
mainte de
ta
Bucuiesti Noid
t in
conform cu dispopqrticipqnte
coletelor me
qdmisa
enul
it
sagein nu
Tiaficul
Episcopia Bilioi ului

idea
e din
201
Noid
55
31 cu plecai la
lienul
e pat
Smai a
40
ti
ta
Puchl
Bad
Badgastein
ad
Bi
Bucuresti
d
f
nIuti
Gmunden
Hofgastem
Curtici
Anton im
ien Ostb
Wien
Timisoai
nu
romno-german
Traficul direct de
A prin
I
In
itoi
in Ungarta
Polonia
pi incipm
ifare ce am
ect loman
ele
lei,
ne
b)
se
emiterea biletului de
de
d-Bei
deci
se
upe
se
ogatiuni
moneda
pasapoartelm),
biletului
in limita
traficul
biletului,
In
incepe
opune
it nu se
nile
afic pe toate uteie
La acest
ecipisei
am See
mama
md
o formalitate
Austua, Ungana
Ceho
statiunei de
de
sau
Un Inlet
un Inlet de exemplu
ad se a
pl
ect se emit nu
In
ti
Durata valabilimai bilete
tatu biletelor este de
zile pe mice
upet e
mcl o
Polonia
doua
ii
pere
statiumle
celelalte sta-
de intieiu-
Pe Mile
ate
mane bagajele
nu ebue
eutatea
care
www.dacoromanica.ro
de 25 kg de fie-
Coletele
in
2Q4
25 kg
sunt
ea
coleteloi de
nus
ti insboi
In Bei
sosue
care
seda
boid
de cIti e
cand
so
Fpistopia
Bi
d
uniloi
nu
20
31
de la
de
C F 1?
Berlin ti ans-
t in
ifai e
im
se
du
la
ad
Ci
Munchen
Nurnbeig
I
la
in
Halmei
31
20
icta
Cluj
e
401
Bucui esti Noi d

Cluj
31
I
20
01 adea_Mai e
Cni
id
Dres
Bucut
den Leipzig Berlin ham

burg
201
13
Ploesti
imisoai
(
Pun
Stapunde C
Bucui estu
mane
sunt
eslau
()
Constanta
20
esden
www.dacoromanica.ro
ARGUS
\ II
Vest
295
romno-elvetian
Traficul de
este In foimatiune, se
a plec
tici, Episcopia
Giigoie Gluca Voda eventual
bolia Deci
a)
Lngana Ausina
ului
acia,
b)
Austria
Traficul de caltori
Polonia
tiafic este de asemenea

de calatorie se
cep In
de emitu
re convei tmdu se taxa
de
entual
e)
acia
Poloma, Cehoslo
entual pun Jugoslavia Italia
d)
Taxa
moneda
percepe
emite-
se
a
fund
mci
bagaje
Cehoslovacia
anci aui in moneda

mdicqtiunile
ca
501 plecai e
sunt
re-I
du_
din Lunch
30
romno-franco-englez
trenul de lux
tot in
cepandu-se
Parcuisul acestui tiafic este pun
A Traficul de
Jugoslavia, Italia,
sau Boulogne, Dou
emit
hvrete
cep de
fianci
se
e statiumle de emiteie
cl
Craiova
De asemenea bagajele se
Tileste
elona
in
sunt
Itahene
e and bi
sunt
d) Engleze
Monti
I ausanne
Pans
anceze
Penache
London
via
Boulogne
Modane)
Irenul Simplon Onent

ess (S elei at
101
din Bucu) No 11,
deservete acest
la a 10
trafic
din Bucuiesti-Notd la
emit Mete
de cl I II
a 40
III a
se
bagajele
bagaje
B) 7
ect
Roman Fi ancez-Englez
cele
(vagoane directe), pe ruta pentiu pentru
se perSimplon_Orient-Ex cep
tienului de
e statuuute de emitei
press
alte
fianc
efectivi
rute
e
C
and
Ncest
este cunoscut sub
lete sunt
D
rient
este
de tienul
Itahene
coi espunzatoai e sunt

Engleze
Mai seine
Venetia
Genova
Tormo
Roma
Milano
Lunch
Lausanne
ondi a
Pai
Calais
Boulogne
www.dacoromanica.ro
Lyon
Dijon
Bordeaux
ou Maritime
Maritime
RGUS
de bagaje romno franco-englez

cu trenul de lux Ortent-Expres
)
\ A Traficul de
taxele tot In
Parcui sul acestui tiafic este
Ungaria, Cehoslovacia, Austi

Germania Alsacm
ena,
Anglia
anci
C F R care
e bunt
and
Bucure.5ti-Noi d
Se emit Mete
ete
Bra5ov
cep
Ai ad
se
Taxele de
espunzMoaStatiumle
e statiumle de
e in anci
pentiucaieC F R emite
efectwi De asemenea bare
sunt
gajele se expediazd
cepandu se
Cehoslovace
enul
Budapesta
Germane
Munchen
Wien
Bi
ance,..e
Engleze
Paris
Londra
) No
ess
1, care deserve$te acest tiafic plea
50
B) Traficul de caldtori
bagaje romno-francobelgo-englez prin
Austi ia
Ungai
is
Ostende
g),
mama de sud, Elvetia, Alsacia Lo

rena, Belgia, Calais, sau Ostende,
Folkestone
sau Boulogne-Douvre
Acest afic este deservit de
nul
at No 201
plecare
Bucui
la
13 55
Se emit
ete de cl I,
a III a
de
care emit
penti u acest ti afic sunt
Bucui
Bi
Fr
Fi
Calais Mai
Calai Ville
e-
(Douvi e)
an
sportul bagajelor se
cep de sta
tiumle de
In franci
Statiumle C F
Boulogne-Ville
Boulogne Mai itune
Bruxelles
La Londi a ruta se poate lua prin
Munchen, Kehl sau Buchs-B ile

De asemenea
rutele pentru
ls,
uxelles
Ostenda hunt
adica Munchen, hehl
Buchs Bale
Publicul
ti ebue
vedei e
Stat
espondente
sunt
plecArile
Al Lor
Voiti s
Dorii s
Metz
la 5
1925
vigoare un nou
s de tren al
traficuidoi Internationale
deii
cu
la acea
De altfel acest
u se a face cunoscut
pi in publicatium
CITITI NUMAI ZIARUL
cursul
liber
intereseaza Bu rsa
Ttrgului MArfurilor?
www.dacoromanica.ro

DIN
MARE
www.dacoromanica.ro
298
NATIONA
A"
SOGILTATE
I NER 4LA
UL 1882
FONDATA IN
de
de
Fond
Daune plahte
Lei
in 1923
sonetatn
900
95 500 000
59 000 000
400 000 000
ASIGURARI IN
INCENDIU,
(Fluvial,
TRANSPORT
Terestru)
ASIGURARI ASUPRA VIETEI

in
cele
avantajoase
ACCIDENTE
Raspundere
Asigurarl
Asigurci contra
lurtulul
primelor
includeree
le mobile,
case de
INFORMATIUNI LA
PARIS No 12,
SOCIAL
etc
Socletaill)
AGENTII in
111441114111011110001111911111001
AGRICOLA
SOCIETATE
CAPITAL SOCIAL LEI
DE ASIGURRI GENERALE
000
IN
RSAT
Totalul fondului de garantie la 31 Decembrie 1923 Lei 35 473 259

Daune pltite
la 31 Decembrie 1923 Lei 95 604 209
DIRECTIUNEA GENERALA IN BUCURETI

Palatul Societtn Calea Victormi No 11
DIRECTIUNE REGIONALA
:
No 11
DIRECTIUNE REGIONALA
cu M
No
ittil
Bnoul pent= asigurn de transportun
BRAILA
Strada Imparatul Tramn No 6 (Palatul

Reprezentanta
Strada
Bucuretsti
No 23
Reprezentanta
12 (Palatul
IN TOATE ORASELE DIN TARA

Face asigyurrl in condiflunl avantajoase
Incendlu, grindin,transport,furt, spargere de
accidente
1111101111011111111100
570
www.dacoromanica.ro
299
----
belgian
bulgar
qotinki
coroan
100
german
== 100
marc
marc
100
100
fiancez
greac
100
- 100
i Pfund sterling
Pfund sterling in India=
Pfund egiptian
dolar canadian
dinar srb
rubl
rubl lituan
coroan
olandez
coroan norvegiana
milreis portughez
leu roman
rubl
coroan
1 24
,,
=1
20
15 pi
16
53 fr
100
,,
25 14
81
,,
- 100
it i
100
,,
2
1 39
1 05
1 24
,,
= 100
100
100
100
100
567
- 100
=
39
100
cehoslovac
100 pi
rubl ucrainean
100
chinez
georgian
Yen laponez
100 k
al siamcz
menelik
toman persian
i peso
,,
100
100 i
peseta
,,
100
1 franc
,,
12
40 p
= 100
= 100
= 100
american
40
50
,,
,,
75
100
59
128 lot
i
16
10
100
100
---
,,
5 22
,,
10
,,
5 17
2 16
et
milreis brazihan
peso
colon
peso nacional
mexican
balboa
sol
ZIARUL
100
100
100
100
100
100
,,
--
ARGUS
1 66
1 88
,,
5 17
ORGAN ECONOMIC
FINANTE COMERT
INDUSTRIE
STATISTICI )UDICIARE etc
www.dacoromanica.ro
300
FORMULE ALGEBRICE SIMPLE

general de gr
0
de gr II
P
2
11
1,
-1
'
II
Progresti geomPlrice
r
1
10r
-t
1
Anudn
00 r
=
1
tt
0r
ALLGEMEINE SPARKASSE
GEGRUNDET 1M JAHRE 1835
007 000 - Reserven

14 000 000
Spar-und Kontokorrent-Einlagen Lei 10 000 000
Geschliftszweige Spar und Kontokorrent Einlagen Kontokorrent Darlehen
Wechselescompte Lombarddarlehen Kauf und Verkauf von Effekten und
Valuten Akkreditive Schecks Bankgarantie in und
weisungen
TELEPHON No 28 Direktion und Buchhaltung
643 und 644 Devisen Abteilung
, 485 Kassa
KRONSTADTER ALLGEMEINE SPARKASSE

DIN BRASOV
CASSA GENERALA DE
FONDAT IN ANUL 1835
Social
Depuneri
pe
SE
20 007
000 in
curent Lei 100

AFACERI
Depuneri pe libel
cont
Imprumutun
de polite Imprumuturi pe amanet
valute Acredittve Cecuri
de bani le
Garantli bancare
www.dacoromanica.ro
14 000 000
000
cont curent Escomp

de efecte
indigene
301
FILATELIA ROMANA IN 1924

E
DE
Filatelia a luat un
In
considerabil
evenimente de
mai jos, o dovedesc In deajuns
de
Cele
Expozitia de
ne
din
Evenimentul capital ai vietei filatein ce

cum
specializarea
lice romane in anul mcheiat,
consti- ce fiecare urmareste in colectiunea sa
5 Desigur ca
tue expozitia din zilele dela 3
din ei n a adus
Octombrie din sala Liedertafel, din tot ce
dar
indoiala
toti au expus ce-au avut

caracsub presidentia de onoare a teristic
meat sa ne dea o
Suveranului
mare colectio- idee
a valorilor ce poseda
a
de marci aceasta expozitiune fi- pi efermtelor sale
latelica a obtinut un stralucit succes
am putut aprecia colectiunea
a fost o indicatie puternica a de marci romanestt, desigur cea mai
neasteptat de marei desvoltari a artei bogata din lume in asemenea
a
Bucuresti
in Romania
in speZiarele au relatat timp
cial ziarul Argus a facut-o pe
amanuntele extrem de interesantel
pozitii,
in cat
ne vom
sa
atam in
generale
d-lui Gheorghe Mateescu-Sinaia
turi de care am semnalat raritatile de

- colectie
colectie specializata a
generala ale d-lui C
ocontinutul
de
remarcat apoi bogata colectie
baronului
de
Witzleben
cateva rarisime
vechi din MolEra firesc ca o expozitie romana
dova
tineau
fruntea
frumoasa
cea
mal
una dintre cele dintai
aproape
complecta
de
din
mare sa fie in primul rand o demon- colonnle franceze a generalului Resdin
a marcilor
tarn noastre
conditiune a fost implinita peste
timpurile
ce asteptari, la Liedertafel
romanesti
stampilele
Marcile
le-au precedat au figurat in bogatie

surprinzatoare sub vitrinele sau in
blourile
artistic
tate
odata in lume nu
s a putut
vreodata la un
atat t
comoara de marci romanesti
cum sel,
din
activi
mai
vignetele postei vechi, din tara noastra nergici organizatori ai
Cu
dintre cele mai rare din lume
acest
am putut aprecia apoi
cele mai rare de pe continent putem colectiumle frumoase pe
ardeleni dintre
afirma ca de
s au putut prezentat
cart s au relevat Bella Fiatska
la
o alta expozitie f
variata
De asemenea
din lume mai valoroase colectiuni spe- za von
cializate
blocuri
colectie de
postale a d-lui inginer-chimist
Cari sunt
In
alta ordine de idei, sublimem
numele d-lui profesor Victor

din
de
siu ale
Expozitia a putut arata in primul
educativ
rand cari sunt
colectionan
le-am aprectat in deosebi
mani ce raritati poseda ce
ce
colectionarn de
www.dacoromanica.ro
ARGUS"
302
postale,
acelea
au servit
pentru francare mainte de introducerea pe cea
ropa
marcilor, s a relevat mult d
In
Iasi
a fost constatarea ca
de azi a
la o
moasa desvoltare
cele cateva colectiurn expuse dovedind ca a
trecut de mult vremea cand
se
rezumau la
pe o foaie de
cateva marci comune
in majontate
totusi o
scumpa marca
ordine de
larg
ca
Eu-
avern afir-
facuta de d Mateescu Sinaia
fara undoiala
noscator al
cu mutt mat bun
de cat oncare
marcilor romanesti
de cata-
strematate Distinsul colec-
loage
Sinaia afirma ca marca de

Yvert
81 de parale cotata
500 000 let (socoTellier la
defectuoase
Comerciantu de marci au avut ei tind dupa %aluta obusnuita anulut
acestei
partea
larga de contributie expu- cheiat), valoreaza
me
nnd, he-care, ce-a avut mat
ristic
stockunle
Dintre acestia
cart s au dovedit
remarcam
primal rand pe d S Lu- ca fund foarte rare sunt cele din emipovici
Bucuresti pe dr D
Birner-Bucuresti
siunea doua Cap
bou cu
teteprezentate
perechi
De sigur cele cate-va nume ce indi- biche
adica marcile fund
nu
decat
s au
una
asezate una fata de
mai bine
memone, capul desenulut
jos, cealalta
se
unei dan de seama capul in sus
trebumd sa cuonnda,
de
alte marci de mai mica
amanuntele,
esenta
s au dovedit de o rantate
vom mentiona colectiunile bine perioara celei crezute pana acum
rehefate
valon ale d-lor C
fhutl, Tnebel Soczak avocat
lescu,
Massacz
Rantatea mrcilor
Oficialitatea
Filatelia
imbucuratoare constatare facuta

prilejul expozutuunei este
ca
oficialitatea aprecund important
sine cat
a
Un
mai Important rezultat
sa fie
ea
cestei expozitu este acela ca a putut et in Romania a
prezenta la aceasta impunatoare mada un
putermc asupra
extreme a unora
marcile romanesti infestare hlatelica
afara de
numelut
primele
ca
de onoare
Astfel
sala Liedertafet unde
fost expuse, dupa cat se crede abso- al expozitiei am inregistrat asistare%
general E
la inaugurare a
lut toate marcile ransime din
Capitalei
siunea Cap de bou -rotund, n au pu- coleanu prefectul
a altor
nitre
ohciale
filatelice din sala

dela Liedertafel am putut admira cateva
de
vechi,
expuse de Fabnca de timbre a Sta-
tului
Numai Posta probabil pentru a

reputatia de
pe
tut fi admirate de cat numai doua
care
stabilit-o de cat va timp
exemplare
valoarea de 81
totul absenta
coace, a flout sa fie
altul neuzat
unul uzat
pnlej
totusi
mci o
la
din lume
exemplarul uzat nu era in
nu a dezmteresat vreodata de
absolut perfecte neavand
totusi Posta gaseste
drept-unghiular
mai multe rea filatelica
un
foarte vanat concurs
totusi Posta
Faptul ca
valoarea de 81 de randul filatelistilor,
are
ea
de marci
parale nu se gasesc
Romania,
de cat
exemplare
de
In afara de oficialitate aceasta mi
aceasta este aproape sigur, - arata nunata expozitie a
in
mai rara scurtul timp
chestiune e
ca marca
a durat de un pu
cahloage streide cat apreciaza
deosebit de numeros
www.dacoromanica.ro
RRGUS
303
acordate cu prilejul
expozifiei filatelice
change-Club-Roumain ,
latelica
, Romania fi-
de onoare a primit
s au conferit brica de Timbre
Cu
de marca (credem ca ter-
bine ales)
s au distins pe
terenul filatellei, medalit
diplome,
menul
Din partea Clubulut filatehe din
Medalia de Rur Mateescu-Sinaia,
C Gelbescu, General Ressel, baron de

W ietzleben, R Szoczak
Willems, SchafMedalia de
Intim filatelic
Din partea
hutl, Gebauer, St Cordova F Szadin Bucuresh
Fischer P Marthy, Raoul
Medaha de Rur G Mateescu-Sinaia, lay
S Lupobaronul de Wietzleben C Geblescu, Rnastastu, Felix Gruen
vici
Bela Fiatska, general Ressel, dr
Medalia de Bronz Mawr Boboiceanu
meny
Medalia de argint C Schafhutl St J Triebel, ing Stroebel, F Birner
pentru amintire
drept premiu
ce medalit au acordat
Cordova, Willems, dr
Szalay-Sibiu
R Szoczak E
von
yer, Bielecki Bungertz Elias

R Barich, Die Postmarke
de bronz G Angelescu,
gerer, Szalay Jr Vergottt Rl FisPaul Coch Mia Kerl Kurt
Kennig , Briefmarken Rundschau , E-
Mrcile romneti
B Bartha E Turck, Ed Ressel,
viu Cristea,
Ludy Mayer
Printre cet distinsi
medalia de
al ziae
redactorul
pentru
rului Rrgus rasplatit
in acest
achvitatea sa
ziarul Rrgus a prima
meniu
o
de onoare
noul catalog francez
al doilea eveniment filatelic al 1000 - fr Ori varietatea

este
anulut 1924, este
noului
extrem de rara - chiar
mai
log Yvert
curioscatori o
valoTellier-Champion
catalog s a impus lumei
reaza de 30 pana la
de ori
vechimea
decat marca
seriozitatea lui
cat a devenit o baza mondialfaptul
dovad irefutabila sta
mente admisa in toate tranzactille
ca la recenta expozitie filatelic de
telice, fie de schimb
vanzare
fie
Liedertafel, - nu
a putut pre-
ori cumparare de marci

zenta decat un singur asemenea teteplatit dupa
suntem inforNoul catalog se prezinta
multe
imbunatatiri asupra trecutului
o suma fabuloasa Rstfel cand
In ce priveste mardle romanesti el vezi c noul catalog da pentru aceast
a aparut de data aceasta complectat rarisima bucata, numat cota indoit,
desenul filigranalor care deosebesc
ele diferitele emisiuni
identic
Noul catalog aduce astfei o
inlesnire de primul rang, colectionaridebutanti,
clasarea
Unele cote
au ramas totusi
parte de a corespunde rarittii marcirespective
de pilda cotele marcilor
Sa
,cap de bou din a doua emisiune adica pretuind fiecare marca a pereun
tot atat cat
rotunpte chet ca
sa-ti
izolat, - nu
valorile de 40
80 de parale Cotele pentru aceste marci ca exemplare
izolate sunt aproape
ce priveste insa cotarea
pentru exemplarele prezentate
varietatea numita
e
totul
perechi
in
aceasta
de
cota march de 80 parale -
surprinderea,
care-i
Un alt exemplu marca de 3 parale

a treia
romaneasca
denumita Unirea Principatelor este
ce priveste vanetatea pe
cotata,
cu 600 - franci
hartie vargata,
aceasta marca este extrem de
pentru marca simpla este 500 -franci

iar pentru perechea te-beche este rara
valoreaza de
www.dacoromanica.ro
de 10
304
mai mult Intr adevar catalogui elLipsesc apoi

catalog marcile
Ocupatie militara romana
Pocutia,
vetian Zumstem, apreciaza la 6000
dovedite ca oficiale
franci valoarea acestei marci
noul catalog se preTrecand apoi la o
ulteriacea cunoscut in deobste sub zinta conditiuni superioare
numele Carol cu barba toate cele cate-va
semsiune defectuoas gsim pentru va- nalate el constitue
ce
marlorile de 10
de 50
cote cile tarn noastre, un al doilea
cari
care
sunt departe de a cores- ment filatelic de seam al
punde marei rantati a marcilor
sa
Presa din Rom
Filatella
Liedertafel - mai avem de
Un alt indicm puternic al
ce mai mare pe care o

, Umvertrat pe aceea care apare
in Romania este impor- sul Literar
pata
pe aceea din , Gazeta
tanta crescanda pe care
acorda Sporturilor
presa
publicistica special
In ce
ce
occidentale
Ca
dela noi
bricile
una aceea rezervata
special Filatehei
Rstfel
afar de excelenta bine
sustinuta rubrica sAptamanala
apa-
rand Dummica, a ziarului

rubrica medaliata la
,-
filatelica ea se prezint
in progres
de trecut Sunt acum
viste filatelice cari apar
Romania
ca o regularitate din ce
ce mai
bucuratoare,
Der Banater
Filatelist
Timisoara
Romania
Filatelia din Braila
, Roumanie-
de la Echange
filateli c
Bucuresh
1924
Comertul de mrci postale pentru molt inapoi COci se
proel in aceiasi buna

dinainte de unire amnsesera
cu toate ca a gasit
la un grad de mare desvoltare pe
a evoluat
ternice
penuria de numerar care a
de care ne ocupam
stinghent intreg comertul romanesc

Pe de alta parte s a putut remarca
cursul
trecut
anul trecut un
de sporire
Numarul comerciantilor
se ocu- a importantei comerciantilor din Bucua cres- resti comertul de timbre convergand
pa exclusiv de marcile
cut atat
Capitala cat
mai cu
cum e firesc din ce
ce
indepr- mult spre
provincie
tat de
atras
putand
Totusi, din acest
de vedere
el spre
are mult de
cofilatelic fund Inca intrucomer- merciul
sporire a
ciantilor
catva inferior aceluia dun
e imbucurOtoare
ales fundca ea se
rezumat astfel anul 1924 inRegat
a Ropentru hlatelia romaneasca un
acea
Mari unde
ramasese
mare nesperat de mare pas
CITITI ZIARUL
COTITIAN
APARE
8,10,
ORGAN ECONOMIC
FINANTE,
RT, INDUSTRIE,
www.dacoromanica.ro
5124 MINI
305
INDUSTRIA NOASTR DE PETROL
COLOMBIA
SOCIETATE ANONIMA FRANCO-ROMANA DE

precedent in
Daca
sa
toate al caret randement
de
amanuntele evolutia
de
Romania s a mentinut constant
in Romania
perspectivele
de o
10
la o
se deschid
mart industrit in tone
zi
vutor este necesar de-a examina in Productia acestei sonde
pnmul rand fazele evolutive ale so- adaogata la foarte interesanta pro
Columbia
Inzestrata cu o ductie a
sonde in
la
reala capacitate
financaara Gropi in
, a atms cifra de
tone, reprezentand,
acea
aceasta societabe a cunoscut in mersut 321
a
din productia
nu numai surpnzele
desvoltaru
sau raul nu sosesc
favorabale ale hazardulut care a con- Dar cum
an, pe langa
zacamintelor noastre niciodata singure
sacrat
extraordinara a
vicisitudinele pioductia
petrolifere dar
marea urcare de preturt
timpurilor anormale pe care a
inregistrat
pentru petrol brut
derivate survele treaca
succes
Toate
caracteristice ale nita in strainatate astfel incat rezulexercitiului 1912-1913 a intrecut
vietu acestet intreprinden merg alacele mai
sperante ale actioadesea se confunda
mentele politica
economice cart au narilor
societatu pe acest
influentat in mod senos intreaga noa- Beneficiul brut
eonomica Da
se poate exercitm s a carat la let 13 718 882 62,
stra
spune
drept cuvant ca fazele de la un capital de cinci miltoane lei
Dupa ce din acest fabulos beneficiu
dezvoltare a societatu Colombia re
brut s au scazut cheltuiehle de
flecta in mod fidel evolutta
tare
adnunistratie
petrolifere in general
re amortismentelor mtarziate a ramas
Inceputurile soc
un beneficiu net de 9114 541 lei care
Societatea ,Colombia. a
creata a fost astfel utilizat incat fondunle
1905 Fondatont erau Leon Ruzi de rezerva create sa
asigura deka
Taubes
Lazare I Elias Ca
activitatea
prosperrtatea
pitalul initial era destul de respectabil toare a societatii
acea epoca 5 nulioane lei
In modul acesta s a afectat la fon1912 cand a cunoscut momenta
dul de rezerva de 924 231 lei un alt
pro fond de un
glone exceptionala dommand
a
creat ca o reductia sa extraordinard plata petro zerva
terenunle
o
constituit in
un alt fond special
nile
de petrol de un milion pentru
lucran In
tate
franco
de
se compunea sfarsit
s a distributt
din urmatoarele persoane Barbu St
750 000 lei
s a rambursat tot
Delavrancea
E Duposseur capitalul investit
intreprindere dandu-se
D Zahropulos vice presedinti
237
50 pentru
P
Marcel fiecare actiune de 250
Levy
Hirsch S Rosenthal, avocat
Pou
Laz I Elms, membri N P
Incepand din acest moment care face
Romanescu M Prager, Leon Ruzicka
desvoltarea societatil Cocenzon
Taubes
G Carissi lombia tanara
intr
V Rattu cenzon supleanti admi concertul manlorintreprindere
societti petrolifere
director general, din tara
mstrator delegat
Laz I Ehas
Ea incepe numeroase
importante
In cursul
an
gistreaza
et
din Moreni,
No
cu sonda
in 1911,
de
Morem
exploatare
Gropi
Bustenan
prelucratul petrolului brut ea

din
asigura concursul
20
www.dacoromanica.ro
306
durata Productia a
la 21 551 tone repartizate astcisterne
rezervonile nece- fel 3250 tone la Moreni 11,226 la
mmagazinaril Bu5tenari 3 880 la Gropi 3 148
sare transportului
Cernavod care apartinea atunci

din
de
cum
produselor sale la
ve-
derea exportului
Deasemenea, gratte unor
tiuni
cu
, Union
este
47 la Bordent Numrul sondelor

crestere 8 sonde la
3 la Morent-Bana 2 la Mo
rem-Prund, 6 la
3
asigura pentru lucranle sale cele la
la
In total
mai rapide
foraj
mat practice sisteme de 23 sonde in

citul precedent
prodcutie
In epoen rzbolulut
cu 17 din exercare multe
altele ajunse la patura
raz-
politice
a
Beneficiul net al
balcamc din 1913 gsesc
fost
de
1 395 951 dat fund situatia
preparatie
cietatea Colombia in
a
prima
a intensifica activitatea pro- mgrijitoare din
sum
a
fost
afectata
sa
contut
now
Faimoasa sonda No I din
In
razbolulul
s
inNotembrie 1913, cand
pana
Exercitiul 1915-1916 este influentat
cendiu
mai tarziu un defect la
intr
chip sau
pronuntat
parahzeaza complect activitatea accentuarea
politice mondiale
productia aucestut miraculos tezaur Concentrnte frecvente ale
de petrol
pentru perioadele
Cu toate acestea
aceasta
litare rechizitionarea mijloacelor de
vedem sometatea ,Colombia execu- transport ale societtilor
tand un program vast de
now
din ce
ce mai
penastfel societatea
urmaprovizionarea matenalului necesar
toarele sonde in productu,
foragu, au avid
exploatarti
nenorocite atat asupra sondeproductie cat
in repah sondi
foraje
Morcni-Bana
Numeroasele accidente survemte
Gi opi
sonde precum
durate
sonda
a instrumentatillor era in mare parte

o consecint fatal a
de
a matenalului necesar Societot
17 sonde
s se
s a vazut
Productia societatit pe
1913- in lucrnle sale de matenal
1914 a adus un beneficiu net de
din
sondele
6 089
60 din care 1 975 000 au
nate la Bu5tenari
ce natural
in
Ou toate astea
Dividendul total a fost de 100 lei
a
de mare
material
la
lucrnlor a mat
los la
din nou tor sonde importante la care se
de rezerva a
fondu- teptau rezultatele
constderabil precum
rile
destmate terenurilor
aceste
grele
toate
lucrnlor now
activitabea forajulut scazuse proopaceni
Policioi
Efectele rzbolulut
Exercitrut 1914-1915 este influentat

defavorabil de evenimentele
din
trecut cand o mare parte
dintre
personalul
au fost mobihzati precum
de sinisinceput al
mondial
ductia s a mnt in raport

precedent
In cursul acestui an societatea n a

forat de cat 2 672 metro in
839 din 1914-1915,
productia a fost de
309 tone in
raport
21 551 din
precedent
net a fost de 1 141 577 87
In
epoca forajul arata
date
circumstantele grave
prgores remarcabil dar productia e lei
din
din cauza accidentelor ale epocu a fost
contul
lucrari
survenite sonde No
din
precum
No 2,
una
Trebue
act
100
mai departe
a cauzele primordiale in
a soc ,Colombia
nevoe de instrumentatu
situatia
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
307
n a fost
moment la maltimea
progreselor
a
de
a fost ca
neutrahtatu
,
bia mtreprindere cu capital
mare
parte
posibilitatea
anle abate s a obs exporteze
tmut
exporteze direct sau indirect
din care
ploatare
cheltuehe de
mai ramane un disponibil
de 1 359 152 lei
care a fost
fond special de
refacere
Cum reconstruirea santierelor

senoase
clama sume importante
financiare
so-
centrale sau chiar neutre

ietate a ,Colombia fuzioneaza
circumstante in tulip ce 1920
cu societatea Alpha societate
mare parte din intreprindere petrolifera
capital roman
belpetrolifere din
capital ger- gian la carecu
participa Societatea belman trgeau
din
de petrol din Romania
frunte
favorabile pentru export
bancherul
bine
1916, societatea Colombia se resemnoscut Josse Allard
relatule
din spirit de
Colombia
Alpha erau mavalonfice produsele
in in dintre
inte de
foarte stranse
tenorul tarn pe preturi mult
Josse Allard figurase
ca
rioare
de adminis
pre5edinte al
in
In
razbol
Cu intrarea
actiune in
1916, soarta societatu Colombia este
decat ale multor alte
petrolifere In Noembrie 1916, co
misiunea anglo romana dustruge, virtutea acordulin intervenit,
mat mare parte din
petrolifere
sale de petrol
Dar in timp ce,
distrugerea
anumite
neau unele
tut servi
rele
in
torilor
chiar
la Colombia
Noua societate ,Colombia
astfel
constituita cu un capital de 100
lionne lei intra sub directiunea
trolul
Omnium International
de Petroles societate franceza mare
la Alpha
creata de , BanBas
que de Paris et des
In
acesta Colombia
imediat
rzboi o vast
beltot mat rama- laborare a capitalului francez

ar
gian pentru a putea
cu
de pe
la
fost distruse de sus Consi ml
de administratie se moconducaprimind in compunerea sa
firmelor mondiale
prezentanti
majontatea tionate mat sus Astfel
fruntea sopersonaluhu technic
Colombia
ca
au urmat armata
retraErnest
al
gere spre Moldova, timp de dot am,
admio somitate financiara
intreprindenle societatu au
societatil L
nistrator
delegat
al
rasite in mantle inamicului Sub ocu- nion d Electricite de Paris
Colombiei
Colombia a fost pusa sub

au fost
sechestru Toate bununle
In 1920, Colombia rein cu energie

vandute societatu Erdoel Industrie
Anlagen Gesellschaft ,
de ger lucrarile pentru refacerea in stare bumani pentru cumpararea tuturor intre- na a instalatnlor repararea sondelor
de noi sonde
executarea
prindenlor petrolifere cu capital aliat
nou program dinamte fixat pe terlichidate de
in vederea intensifiin Februane 1919 societa- men de doi
tea a putut reintra oficial in
productiei Ea se serve5te
asiunea santierelor sale
scop de materialul comandat din
reprezinta o noua
atunci cand difein dezvolta- timp in
rea ,Colombiei
rentele de schimb nu atinsesera
Prima adunare generala de dupa

razboi a avut
la 19 Septembne
1919, cand consilml a opus
fantastice de mat
Productia
1920 se resimte
din cauza distrugenlor sufente
din cauza
insuficientu
transportun
electnce In
de remtegrare a
in bula urmatoarele
societatea
nurile sale
rezultate se
Cncov
la Moreni-Tuicam 4
la
beneficiu brut de 671 852
rezultatele obtinute
-1917, 1917-1918
exercitnle 1916 in timpul ocupatiel
de pnmele 10
www.dacoromanica.ro
308
4 sonde now la Mtslisoara 2

la
la
in
10
la
la Baucot 3
total 31 sonde
este
Dupa consbtuirea tuturor rezervelor

si celorlalte fondun
cum
a
000
unui fond de prevedere
personal s a repartizat
000 000
tre- rilor un benefictu net de
societatea a de- adica 20 la suta la
capital de
montat un mare numar de sonde 100
genera a aprodistruse
base totodata sponrea
de
abandonate din
000 la
s a servit de tubunle scoa la
000 divizat
se
in 241 000
de 500 lei
instalarea de noui sonde
baneficiul net de 20
Colombia a unchetat in acea e- astfel
lioane au fost repartrzat actionanlor
poca un
contract cu soctetatea
foraje Union
forma de acson- in mod facultativ
in proportia de doua
delor dupa
cele mai
conomia ce se face
buincios sondajelor
rapide
moderne asigurandu-si
colaborarea. a doua
societati de
tare
Foraki societat2 belgiana de
In acest
veclule instalatiunt au
fost
pentru a mlatura
criza ne
societatea si-a
constituit un important
de auto
mobile
tractoare
au contnla atenuarea
Din cauza
electric furnizat de
majoritatea
Electrica
petrolifere din
acea epoca aveau de sufent Pentru

a scapa de acest
societatea
a procedat la inlociurea succesiva a
electrotractoarelor prin motoare cu gaz

masini
felul acesta
vapon
Colombia
lucrarile
a putut cont
pe santierele cele
importante
Deasemenea pentru
putea mat
noui
Noul program de
soc Colombia"
Dar importantul program de

pentru desvoltarea rapida a
tierelor
achattionarea
strmtate a
material conside,aTunand
scaderea leulut
acest program nu s ar
putut realiza
fara avantagule
imprumut extern in cont curent
Grape relatiunilor
tatea
printre actionaril
sec Ommum International de Petroles societatea Colombia a obtinut
dela acesta un
sub forma
de deschiderea de credit care pana

31 Decembrie se ndicase la 20
la
972 231 franci francezi Conform angeomentului acea.,t suma
rea extgibula in termen scurt

usor duce produsele dela
cauza scadeni nrancetate a leului
spre rezervoare ea a construit
creat
o
deso retea de conducte care i-au asigurat tul de dificila
fata
societatile de a
s invinga aceasta dificultate
transport
permis sa
efectu
st un acord
eze regulat transportul
produselor care a reprezentat totodata
sondelor
sale succese fmanciare

Societatea Ommum Internationat de
prelungirea scadenCernavodd cumparata mainte de razdun
pana
bot dela socuetatea
realizand im- la 1928 jar
de
486
portante beneficii
prelucrarea
ea primeste
la cursul
produselor Statului
ale
Colombia
care
sporeste capitalul
120 500 000
000 lei
la
Rafinana din Cernavoda a prelucrat
forajele In progres
000 tone in 1920 provenund din
Productua
societtii
1921
propria
cum
a
In
an Colombia reorgantzeaza activitatea
dir
din marfa
din
1920 se
28 000 tone
Statului
care avea un anganjament pentru
II
lucrarea unei parti din petrolul brut
in mare parte
exceptioral de
intensa a rafranei
Cernavoda a
fost in 1920 de 64 170 689 lei Din
sum 25 milioane au fost
fectate amorti7anlor industriale
brut
1920
)0 tone
6 28
ineti
1921
10
7
forati
1920
nestrul
www.dacoromanica.ro
1921
309
de profit
pierdere arata
in 1921 un sold creditor de 14 milioane
care, dupa scaderea re
174
ti
In 1920
941
4581
7674
zervelor legale a fost reportat la sol1922
5560
1923
dul exercitiului precedent
Din cauza scaderii apelor Dunarn,
metrilor
lucrat
rafmaria din Cernavoda
cifre n au fost intraute in
anul trecut,
mult mai putin decat
1922 1923 decat de societatile
Astra-Romana To
iar societatea executand vastul proRomana
gram de activitate intensa a suportat tu5i in cursul
ani, Colombia
extraordinare in cursul aces- ca de
intreaga industrie
Intre altele
intrequl
tui
lifera a avut de luptat
a procedat la marirea utilajului
cunosute
complex de dificultati
de
spre
raritatea scumpetea manei de

re- insufic
iza
lui
a
pentru
transzervoare la Moreni
de
curent
electric
a porturilor
caile ferate La aceste dicratori a reinoit
printre
now
politica peachizitionat
se mai
a trolifera a Statului
dela Gorgota
de camcumparat remorcherul Colombia I
primare a preturilor in interior de
plectand
Tintea
a construit
cateva talcuri
conse realizeazd progrese

capitalului strain in momente
pentru toate mtreprinderile
similare din tara in timpul cand
de petrol a inceput s
dustria
puse expotului
Industria s a vazut fortata pe deode care
parte sa-si procure
pe
avea nevoe platindu-I in
de alta parte
in interior pe preturi maxima
productia
chiar
se resimta de regirnul de opresiune sub

de cost
hotarit de stat Progresele technice
eu toate
preturilor
a
socie
in favoarea consumatordor
ca productia a spont
rezultate
tutiunilor
n a putut
sfor
1922 d Lazare I Elias ve- mare in
samficide
In
direc- tarile depuse
chiul administrator delegat
se
a apasat
cat
tor general initiatorul
Pentru a
imps petroretrage dela directiune Postul de
asupra industriei
rector general este incredintat
este destul sa relevam ca
Ficsinescu care pana la a- cakulele facute beneficiul societatil
indeplinea functiunile
pentru productia din 1922 ar fi
ceasta
4 058 364
de director technic
pa5it cu 100 milioane cifra
D Ficsmescu a vend la conducerea trecuta in bilantul acestm an
produse livrate consumului intern
acestet importante
sa
triale in momentul cand
fi fost vandute la pretul mondial
gray de regimul restrictiv al nu dupa preturile maximale stabilde
intreaga
statului In
de Stat
un alt
rectiune a societatii
Un astfel de beneficru transformat
pect D Paul
in aur nu ar corespunde decat unui
de ainnnistrator delegat D rendement normal al capitalurilor
Jacques Coulon ocupa postul de
vestite in intreprindere
rector technic
sinescu
D
locul d lui Th
este numit
tor comercial
D Lazare Elias ramane ca

consiliul de administratie
In
Statul
a impus taxe de export ridicate

au redus simtitor beneficnle realizate
la
la vanzarea externa benefica
erau destinate s compen
la van
pierderile
zarea intern
La aceste dificultati s au mai
1923 arata un progres gat intarzierile cu care Statul si-a
1922
foraje tit furmturile de produse mtarzien
remarcabil in productie
astfel productia a fost
grevat in mod serios casieria
in
Sub
comprimral
918
1921
1922
1923
148
820
647
seze
acestea au mai intervenit

Pe
cunoscutele masuri prohibitive
pe deasupra
anumite produse
www.dacoromanica.ro
ARGUS
310
fuzul constant al guvernului timp de
terenuri petrolifere
pentru personaJul technic pe diversele
trolifere pana la elaborarea
cumminelor autorizatule necesare consoli- pararea
reconstrutrea
darn terenurilor
al societatti din strada Romana
Aceast
doi am de a acorda societatilor
constructia
ultima masura a avut ca efect
No 72 marind inventarul
rea unor
progresiva
pe
dent denota
sigura precum si perspectivele de
tiere fapt care daca constituia un predirect adus societatilor petro- viitor Conte de profit
a
Were atingea tot atat de mult
fost in 1922 de 23 498 733 dupa
interesele superloare ale economiei
amortisment industrial ra-
mane un solde creditor de 4 058 364 lei
Desi subt imperml tuturor acestor asupra caruia a fost reportat la

dificultati
urmator suma de 2 562 350 lei
cat
numeroase pe
perdere
atat de inutile societatea Colombia In 1923 contul de profit
prin rezultatele techrnce obtinute in atinge un beneficiu de 25 931 375 lei
dupa
amortismentului
1922-1923
afirmat utilitatea
de desvol- dustrial ramane un sold creditor de
791 lei care dupa
retare
alaturi de o
a fost
numarul sonde- zervii legale de
in exploatare
foralelor a spo- portat la exereitml urmator in favoarea
rezerve speciale care s a acursul anilor 1922
1923
la
pentru vHtor
Dar mritul
a inventarulut societatil precum
toate
crarile executate in timpul acela nu
constitute decat preparatu fcrmadabile
in vederea campann
vutoare
Progrese serioase
fost realizate
in ce priveste captatia
utilizatia
gazului
a sondelor intrebuintateca
forte motrice in
Prin aceasta s a realizat economii
importante de combustabil s a inmultit
aparatelor de
diferite sisteme rapide
S a organizat
perfectionat transporturale spre rafmeria din Cernavoda
a
activitate de
a fost
normalizata
Aceasta rafinerie a tratat
in 1922
28 000 tone in
21 200
tone in 1921 si
000 tone
1923
Soctetatea si-a asigurat indepen
denta transporturilor sale pe
de la
la
prin
ratat in cursul
urmataare
ca un
de prevedere
de
contenit progres
In 1923 societatea a reusit sa

de la guvernul francez in calitate de
intreprandere
capital francez
un
avantagios sub forme de avans asupra despagubirilor de razboi

ce
datoreaza conform tratatalut
de pace pentru distrugerea
roman
inceputul
Totalul despagubirilor de razboiu a

fost evaluat la suma de 21 106 509 02
Noul
de
In 1923 adunarea generala a socie-
tatit a
de
compus din personalitati din lumea

industriala franceza
romana Dommi Ernest Meicier
adnunistrator delegat al
d electricite de Paris presedinte
Paul
mare
fran
de la Banque de Paris
et de Pays-Bas
administrator de
cez
legat de la societatea Ommum Interpararea unui tanc de 800 tone in a- national de Petrole
de remorcherul Colombia
chia proprietate
In
acestor exercitti s au
plectat
de conducte intre diferite
central din
s au
doua rezer
voare
o capacitate de 200
In gara
societatea
a
o statie de incarcare permitand mcarcarea a 30 vagoane cisterne
mare
cher din Bruxel
rectorial
ban
di
Omni= Internatio-
nel de Petrole
M Champin
din
vechi administrator-delegat al
I
Steaua
Chevalier director la Banque de
Paris et des
Lazare S Elias initiator

vechi
o administrator delegat al societatb
profesor
conducta de 4 kilometrat pentru apro- Dr Toma
Dansa a mai
vmonarea
Prahova
la
apa din raul
Strauss administrator la Banca

Marmorosch Blank
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
Leon
IM
Gorgota
Morem
I M Waterkegn
Pe aceste
DG
Zanescu, Cen anstalate actualmente 85 sonde
dommi N P Romanescu V
care
Rosenthal
avoc at
costa, Randolphe
nishambo
Manole
9 in preparatie (montare)
28 in
in productie
Cele mai productive
Li
Victor
din Moreno
cifrele de mat sus culese
din
sunt
Tintea
Pana la data
15
productia societatu s a ndicat
vagoane pentru un
tuale a societatu atat din punct de la 7 162
terval de
luni
fata de
vedere technic
din
8 765
12 lunt din 1923
vedere al
a
din 1922
ei de viitor
permit
sa
perfect edificat asupra situatiet
de mai jos reprezint

Societatea Colombia posein regiumle petrolifere
kilograme productia societatii pe
pe
in cursul
coi Bustenan, Tintea Chiciura, Copada
Productia pe
kilograme
1924
1 ut
Bii,tenari
to 1924
623 100
330
381 5C0
759 800
200
300
500
400
800
236 200
100
000
432 000
000
1 232 4001
'11
700
1 805 401
500
Foram
la
000
710
460
000
742 100
130
200
602 600
7 880
130
100
052 80
163805
a forat in cursul
Noembne
ului
zece luni
ni
170,40
1 198,20
60
35
tot
063
733 450
365 995 1 747 400 5
230
800 5 795 250
108
200
135
24 908 8C8
789
828 2 924 500
760
694
584
700 7 293
247 247 1 806 100 7 944 247 52
1 300
400
813
540
450
535
354
372 400
800
883 1 736 100 5 368 013

1
b 075,25 n)
In consecinta activitatea de foraje

este in progres pronuntat
285
419
981 400 7 578 865
696
519
215
990
214
199
899 800
779
21185000 71 625 714
dispune de o
retea de conducte care leaga santierele
statmde
51 de pombare din
gara Baicoi
1) 0 conducta de 6 avand o
de 14 kilometri Morem-Gara
2) 0 conducta de 6 de 8 kilome-
Tmtea-Bdicoi Gara
3) 0 conducta de 3 de 10 kilometrl,
Baicoi
Rezervoru Societatea dispune actual
sale
rezerprodumente de
Cisterne Pentru
vorn
de apro- selor sale societatea Colombia
2500 vagoane
un
numar de cisterne un
mai
tankun
In afara de conductele cher
care deservesc in interior
oteliere,
Cum am
dela o sonda la alta, societatea mat
mai sus societatea
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
312
propnetate rafinaria din Cerna pervedenlor

regim in
instalatu moderne
o nationalizarn
capacitate de lucru de 10 0 vagoa.ne
De
in calitatea de reprezentant
pe
societatilor de petrol
Sediul ei general d
Th Ficsmescu a avut
societatii este in palatul sau propriu un rol important la elaborarea legit
in forma
actuala multe
din str Romana 72 Cladirea este evaluata in ultimul bilant la 3 978 600 din modificarile propuse de
tantil societtilor fund aôeptate de
lei
generala
Deasemenea societatea mai are un guvernconvocata
o
birou la Paris care
bi- dificat statutele in15 Octombrie
ca deacum
societatil Steaua Francaise
birourtle
tioneaza in palatul societatii Omnium

International de Petroles din BulevarSaint Germain
Mai exista un birou de expeditie al
Colombia la Constarita care
expediese
in mod special
destanate
dierea produselor
reexpedierea la destia matenalulut necesar diverselor
mainte
nationalizare
adunare generala
a dat mandat
procedeze cand va socoti oportun
tie
o augmentare a
138 milioane la 300

actium vor fi repartizate exclusiv cetatemlor romani astfel meat partea
capitalultu roman sa
capitalul
santiere
Servicial financiar Societatea este strain
in relatium
urmatoarele banci in
Cu acest
strainatate Banque de Paris et des
Bas Ungarische Allgemeine Cretar in tara Banca Marmo

rosch Blank et Co Banca de Credit
Banca Romaneasca Banca Comerciala
Banca
din Ploesti
Rezultatele fiRezultatele
nanciare vor fi
la finele anului
incheerea bilantului
ceste rezultate desi satisfacatoare
dit
ca
influentate de
vor putea ramane ne-
diale a
petrolifere
in
scadere
a influentat in parte programul de
care a mai slabit, suspendandu-se anumite lucran la sondele
instrumentatie ca fund prea costisitoare
de admmis-
in
un numar de romani suficient

pentru a da societatii caracterul de
consilml de
a fost reinoit prin cooptarea
unor personalitati
romane
simpatizate in Franta ca
cunoscute
la noi
in calitate de presedinte al
consihulut de
a fost solicitat
ales d profesor Dr Cantacuzino o somitate
medicala
apreciata in cele mai malte cercun
D prof dr Cantacuzino va
locul d-lui Ernest Mercier

din cele mat
figun industi iale
ale Frantei
de d prof Cantacuzino au
mat fost cooptati
Victor
tonescu fost mimstru al
la
Pans
fost ministru
de interne Costache
in consilm,
D Mercier a
lede vice presedinte
pe care demmtatea
societatea
Odat
aceasta le acorda intreprindenlor na- Colombia
deschizandu-se main
tionalizate societatea Colombia
a tea ei cele vede
mai frumoase perspective
asteptat exemplul altora ci imediat de activitate
intensa
rodmca
votarea legu a procedat la priformalitati pentru a se conforma
RADU
In vederea regimuliu creat
gea
cea
mai eficace se
face
ARGUS
www.dacoromanica.ro
313
DE COMERT
SUB PAVILION
0
VAPOARE DE MARE APARTINAND STATULUI
LUI
st
2
3
4
st
gobot
1451
1450
635
839
1406
1130
1143
Vapor
1450
1496
7 1
8
9
10 D
11
Gargobot
12
13
14
15
'Tor
Cargobot
in
Const Port (
18
19
17
thipa
20
2800
2793
784
2051
54
32
55
20
22
30
VASELE DE FLUV U APARTINAND STATULUI

92
2
3 Brad t
4
5
6
if it
7
125
850
148
15
19
9
12
13
14
15
16
17
18
ator
32
33
34
35
36
37
38
39
40
34
42
43
44
45
46
47
48
49
50
20
86
21
145
22
23
24
25
84
Mania plut
311
55
19
ing
31 Petru
57
22
58
84
86
5
130
30
120
107
135
108
26
27
28
29
30
3
15
Bernor
dupa
spor
ol
le
20
83
52
125
5
536
440
15
Beinor
83
79
15
II
9
94
70
32
4
128
41
Humor
125
520
Hemor
261
tpor
53
73
135
10
VASE DE SERVITUDINE APATINAND STATULUI

C
II No
76
2 Cheson
3 Constsnt
4 Constant t
5 Deroseuia
6
7
t
8
Dr
Ponton
10
392
11
171
19
12
13
80
66
94
94
II
'182
51
II
29
50
100
15
16
www.dacoromanica.ro
'zlup
194
194
194
314
CI
911101111
17
18
19
20
I No
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
No
No
No
No
I
I
NI
I
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
I
I
I
I
47 N 1
48 N
49
50
51
NI
52
53
54
55
I
I
57
58
59
60
No
No
No
No
No
No
No
No
No
No
No
No
No
No
407
62
3N
64
411
I
I
)02
p
p
)
65 N
67 N
68 N F
69 N
70 N
71 N
72 N F
N
74 N I
616
618
621
622
p
)
626
627
628
No
p
p
p
No
I No
No
No
No
No
No
No
Nu
No
No
78
48
MO
641
642
p
644
641)
267
267
261
267
267
267
247
247
3S6
242
242
242
242
242
325
325
325
325
325
325
325
325
620
I No
I
410
No
No
No
61
263
263
263
263
267
F
F
75
76
77
No
I
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
325
79
No
No
I
I
No 6
81
No
83
ink
)8
No 661
84
85 N
No
No
87
88
89 N
774
No
No 776
No 777
91
No
No
92
93
94
95
96
97 N
98 N
99
100
No 780
No 781
No
No
No
I
01
102
103
No 786
No 787
No 780
No 700
No 701
No 702
motor
SIep
349
395
349
349
349
349
349
349
349
349
349
349
349
349
349
349
349
349
No
105
105
107
No 806
p
No 808
108 N I
109 N
No
111
No 6100
No 7112
420
420
420
420
p
p
No
No 7114
114 N
285
349
349
349
No
115
116 N
No 7116
117
No
p
p
No 7110
118 N
N
7120
120 N I
No 7121
121 N
No 810
122 N
No
123 N I
No 8107
124 N
No 8108
125 N I
No
126 N
No 8110
127 N
No 10101
128 N
1 No
129 N
130
325
325
325
325
326
380
380
325
325
305
306
No 648
No
101
No
45 N
46 N F
No
No
No
No
No
No
I Ink
ink
I No
42
43
44
No
No
No
No
No
No
No
No
No
)3
194
194
194
I No
131 Ponton
132
www.dacoromanica.ro
p
Ponton
349
349
349
349
349
420
420
420
420
420
420
423
423
423
120
45
133
134
135
136
137
138
139
140
st
Macara plut
Driga
Driga
H Borce
H Coribi
II I
Ponton atelier
No
Ponton
SII No 2
Ponton ridicat
420
420
222
274
58
26
150
150
141
210
II
142
143
144
II
145
146 5
147
148
149
121
'land
'land
No 10
87
28
No
Dr
No
213
165
1111(1
No 2
165
120
No
150
No 4
CI
p drag No 2
hod p drag No
152
153
No 4
No 2
No
154
155
156
157
158
159
162
163
164
165
dand
land
I No 1
No 2
No
10
161
120
165
165
165
120
120
120
60
No 1
'laud p
151
60
42
42
42
40
40
No 4
No
No
gulind
II No 7
II No 8
14
VASE DE MARE PROPRIETATE
pat
LF
pal
202
266
2
3
4 C
5
( ocleta
18
36
77
401
602
6 Cilif it
7
8 Print B
1780
3
10 Oltul
2398
2408
2290
1900
11
12
13
14 Ntcol
tie
18
15
16
17
18
19
1409
1931
Principes t
Br Meb
20 lb roi
21
250
Cor
or
113
85
95
73
22
23
24
25
26
27
28
29
28
Mier
15
20
2221
ndovic Mr
612
3931
11
VASE DE FLUVIU PROPRIETATE PARTICULAR

2
3
4
5
6
7
8
Itemor
dupa
klevmdro
1
40
66
14
15
16
17
18
36
20
9
10 Bogitir
15
21
22
213
22
23
24
12
13
Vapor de pas
235
51
19
47
t
Delfin
No
55
limor
mot
70
20
6
30
14
dupa.
11
lac
25 Flisabeth Frisch
26
11
www.dacoromanica.ro
24
Reinor
94
24
112
316
LI
NI
pit
27
28
29
30
24
Barcaz motor
mot
rete
31
32
33
34
35
t
36
37
38
39
40 Lori
41 I
42 I
43
ti
44
45 Mures
46
23
54
55
56
18
57
17
20
20
20
24
58
59 Boni
60
58
t 11
10
62
63
64
65
66
12
10
87
22
5
14
16
10
17
20
17
47
12
49
87
25
mot
18
14
67
76
51
11
52 Otto-11u
53
21
77
78
79
mot
30
Rom de la
20
24
24
24
30
71
28
lacht
68
69
70
14
C
47
48 Maria
49 Negotu
50 Nelly
8
32
17
10
26
61
72
73
74
75
lientor
tlupa
18
lit tour
82
64
14
VASE DE SERVITUDINE PROPRIETATE PART CULAR

2
3 Adolf
4
5
6 Afroditi
7
p
p
8
9
Alfredo
11
( tic
12
13 Andrei
14
15 'nett
16 Angelic
17
18
620
586
415
375
109
g
20
120
21
22
23 Arges
24
25 Aron
26
27
28
447
483
695
87
659
30
410
140
627
562
236
102
240
No
46
597
471
617
625
664
385
434
287
29
30
31
157
12
ink
322
37
344
408
Ph tina
143
tisti
33
34
36
37
ir
38
39
40
61
t
t
322
37
166
41 Betty
t
42
43
44 liorce
t
45
358
ta
Fley
47
48
49
51
52 Buiron
53
54 Banat
55
56
www.dacoromanica.ro
6a
120
547
50
560
606
430
590
528
558
274
623
12
317
ticularilor
57 (
58
59 C
60 C
(t
771
115
97
630
117
197
18
61
62
63
Slep
Slep
392
95
556
Ce
121
64
h
66
67
70
117
112
143
197
71
28
59 Ch
Const
73 onstant
74
75 Consuel t
76
77
78
15
335
714
797
101
81
ink
221
No
p
it
92
93
94
95
96
97
98
667
750
nill
121
"rim
122
123
124
125
126
586
Slcp
398
888
129
130
132
133
Slcp
I
402
120
11111
Br
13a
136
137
138
cam
101 Durostor
102 Dannan
103
104
105
106 Elena
107 lena
108
t
Slep
Slep
Slcp
110
Elisa
lisabet
35
450
151
104
Slep
142
143
145
146
147
148
149
150
152
153
154
155
156
157
72
185
138
106
I
L
446
689
Slep
lore
tor
r
Bac
Slcp
Ccrm
ges
161
162
163
138
467
165
166
167
168
169
170
226
439
101
Slep
ghe
Slep
p
570
383
988
504
83
101
159
160
26
250
518
520
97
88
149
120
58
620
833
600
496
460
210
440
44
24
16
109
alcm
141
430
75
74
44
18
410
131
148
410
125
19
110
174
600
112
527
95
527
560
654
560
127
698
33
100
118
119
120
140
No
91 Dobroge t
112
113
114
616
246
506
510
390
580
450
837
187
316
82
83
84
85
86
87
88
89
90
'lot
paL
Ceam
i
220
331
440
118
*lep
G Portolo
Portolo
Portolo
Co
levator
93
levator
91
91
Co No 2
Co
112
603
Slep
Pod
364
18
171
330
172
155
www.dacoromanica.ro
ARGUS
318
IE
LE
128
110
174
175
176
177
178
179
180
Henry
Hagieni
Ceam
hlomita
290
600
776
Ida
Ifigem C
181 I
182
C No 4
IGC
183 I
184 I
C No
C No 4
Ceam
Ceani
Ceant
Ceam
191
192
193
194
195
196
197
198
199
200
201
202
203
204
205
lonel
Josef
slep
Jako
slep
slep
slep
Jeanne
Jenny
Jiu
Jules
Jeannette
206
207
No
208
209 Lux
2
o
210
211 Lena
212 Leo
213 Leontme
214 Londr
215 Lotru
216
217 Luca
218
219
220 Luciu
221 Libertatea
222 Ludmila
223 Mera
224
225 Macedonia
226 Marc
227 Marcel
228 Marfa
229
ina
230
231
106
Ipiros
Iren t
Isvorul
Jeanette
120
120
120
120
988
48
Mich
186
187
188
189
190
101
slep
slep
slep
slep
slep
slep
slep
586
86
586
60
423
60
519
730
662
632
615
703
555
506
402
581
664
562
Slep
Slep
Slep
412
188
188
672
885
649
502
550
500
671
*lep
413
565
79
61
Bac
Ceam
Slep
20
26
59
98
651
Granita
Slep
32
5q
515
465
Slep
232
233
234 Maria
235
236
237
238
239 Mane-Elena
240 Manna
380
234
77
Ce
Slep
Slep
241
242
243
244
245
246
247
248
249
250
Marion
Slep
Slep
Slep
Slep
Macm
Mann
Mercad
Slep
Slep
Slep
251
252 Mich
253
254
255
255
257
258 Mih
259 Mimic t
260
t
Slep
Slip
Slep
Slep
616
708
Slep
175
140
Netthy
383 No I
284 No I
285 No
286 No I
287 No 2
288 No 3
289
www.dacoromanica.ro
458
907
686
543
98
285
285
394
Nichin
281
282
111
Slip
Slep
Nicol
Nicu
96
417
150
150
271
273
274
275
276
277
278
279
280
593
477
629
242
279
873
580
626
80
42
197
607
506
429
663
197
148
150
Slep
Slep
Ceam
Slop
261
262 Moreno
263
264
T No
I
265
No
266
267
No
268
269 Mann
271) Nadejd
125
105
Ceani
Slop
Slep
Slop
Slep
Slep
Ceam
Ceam
Ceam
Slep
642
417
470
62
50
420
850
441
458
651
128
128
123
6
6
121
62
319
NUMELF
pat Lieu!
290 No
291 No
292 No
293 No
294
295
296
297
298
299
300
6
128
6
Slep
Slep
No
60
128
No 7
No 7
77
No
No
No
135
77
188
No 10
302 No 14
301
303 No
304 No
305
306 Norma
Ceain
66
C earn
66
260
75
Slep
Cramta
)068
Slep
312
313
Filotti
314
315
316
317 Oltu
319 Osvaldint
320 Otto
367 Sft Nicolae

368 Sft Nicol te
369 Sft
370
icohe
323
324 Paul
325
t
326
327 Pelus
328
329 Pepi
330
331 Petrp,
332 Plevn t
333 Pluto
Mina
334
335 Prutu
336
337 Portolo 10
338
339 Pantocrator
340 Riche] t
341
Petrovicr
B
Bac
Draga
Slep
Slep
622
22
455
320
550
628
662
465
272
176
29
612
145
70
545
258
961
688
63
214
586
118
230
154
610
542
120
un
ink
Slup
Slep
Slep
361
366
11
Pod
321
358 Rose
359 Rosin i
360
21
21
24
300
672
322
457
21
577
804
503
Mahona.
352 Roland
363 Romani t
mi
354
355
356 Ros
94
482
311
125
344
459
38
605
613
164
657
645
566
33
160
75
91
76
40
490
371
372
Pivel
373
Spiridon
374
t
375 Sft
376
377 Sihstra
378
381
480
362 Rutcu
363
B
364 Saltica
365 Sft
Ceant
342
343 R dita
344
345
346
347 Regie
Step
351
No b
308 No
309 No
310 No
348
349
350
Sliva
Ceain
on
tin
163
242
88
479
143
224
216
798
150
563
512
382 Sofii
383
Fie'
99
174
445
386
t
387
388
389 Syrigo
390
ho
Britiura
Elevitor
391
392
393
2
2
395
396
Flev ttor
397
Flev ttor
398
Step
400
401
402
403
404
405
13
452
537
409
7
8
12
www.dacoromanica.ro
180
120
301
109
358
414
430
409
433
Slep
D 10
172
180
372
372
372
320
ipat
pat
407
408
410
D 18
412
413
414
415
416
417
418
439
440
446
447
448
449
450
451
1487
658
630
550
618
702
634
634
634
634
725
800
800
709
709
709
488
11
111)
12
D lb
37
D
40
41
42
41
44
D4
T)
47
48
10
o2
51
)4
Slep
604
604
604
721
721
D 60
455
456
D 62
D 64
6)
66
718
726
712
712
Step
Slep
Slep
Slep
D 67
68
461
462
D
LS
7C0
10
452
453
454
457
458
45
469 5
470
471
441
442
443
444
D 77
D 71
575
574
574
564
574
400
472
625
625
625
596
740
745
640
648
580
431
433
434
435
436
437
466
467 5
481
421
426 S
427
428
429
430
451
22
27
28
70
plutitor
775
735
845
878
436
415
447
372
714
372
323
323
322
482
586
72
21
2)
420 5
422
423
424
463
20
irticularilor
71
523
433
418
350
482
411
78
581
14
19
472 Siretul
473
474
475 Serhanesti
476
ibm
477
478 1 inca
479 heodort
480 heres t
B ik
17
109
465
24
440
510
63
434
607
660
226
Slep
Ci
481 1
482
483
484
485
486
1er ii chi
riestu
1
tucail
492
493
494
495
496
497
592
23
Pod
ei
1
I
491
103
Slep
insili till L
151
30
322
Lmunea
No 2
Uniune No
No 4
No 5
No
Uniune No 7
Lniune No 8
levator
levator
Flevltor
Elevato
le'
levtor
ttor
499 Urunnea No 9
No 10
500
181
181
149
149
115
502
503
504
505
506
507
508
509
510
190
212
212
265
i
Ce
Ver
tor
ictor
1
No 2
189
ictoria
511
512 ioleta
513 isko
514
515 Vittorio
516
517
518
519 /oe
www.dacoromanica.ro
525
246
560
200
Pont gru
.
.
Bak
311
584
600
459
650
70
460
480
626
13
353
321
CAMERELE
CAMERA DE COMERT
COMERT
INDUSTRIE DIN BUCURESTI
SECTIUNEA
dr St Cerkez
FA
epresedin(i
descu, mil Brancovici,
neral
Oscai handel
Leonte Gh M
emistocle, Bedite mu rentzi Ing Nicolau , Popescu Ste-
D Staicovici
Chi
, Gluck
GD
esc u
sef,
han, Popovici Mezm

Roller
Staadecker Hugo, Stefanescu
N
Speier
,
Tngsescu , Teodoi
iedenc Mircea Const
, Wechs
Aschei
Manissalian
I
M
, Tacit
,
C Nicolau Theodoi
Popp
Po
I
Lazr
I P Niculescu D pescu Gh Ci istodoi
hV,
hertsch
Dumitrescu, Cicei one
Cornu
,
da
ol Do
Toma I illipescu Stefan, Gold
stein Adolf
Teodoraky ,
,
P
Ch
I
ager M S
escu
Seceleanu N N
olculescu
lfembri
Emanuel Angelescu I
C
IC
Blank
unn M
Sectiunile Camerei de Comert

din Bucure*ti
Dr Be
sedinte
Costmer
D7
Fuhn
Petre
ciunescu N Dumiti iu
I
Nevescu,
I Popescu,
Isac Ionescu,pre
Gheorghe R
iu
BI
u membri
Camerele de Comert din

ad Alois
dru Goldschmidt
Lima I
vice
ald
pre$edinti Ti
e
tan
mion Lahm
ceno
presedinte
secretai
it
Si
o
Teodoi
ohot Hoise
Moscovici pi esedinte Sectiunea Su
Lupu vice-pi
Loglim, piesedinte
presedinte
ga secretai
Em Lupu vice
sedmti
la
I
ancisk Schenker,
Di
Olah,
Paul, preseduite
egor Simay,
Serg vice
presedinti Ernest Binder Di
T indler, secretan
Brasov
etan
Schapiro, vice
nescu
Sectia
colae Drumef presedmte
Putna asile C Antoneseu piese

Sp Stefnescu, vice-presedm
P Sinadmo,
Al
chute
e vice
Dr loan Popp,
ei Popp vice
Georgescu
Radu
adia Mare Romulus Barbu, pre
Stehniu
Negrutiu
Hevesi
Durost
Isidoi
Ibrahim, vice
Georgescu, secretu
secretai
etai
Consi
in,
ge
Prakova Sectia Centrali Gabriel
Pincus M Papp, vice-presedmte Stehan C
N Io
secretai , Sectia
sile
Ni
M Panaitescu,
Ianculescu
vice
Sectia
21
www.dacoromanica.ro
322
Ddmbotzta Isac Haman presedin dmte, C Anastasescu, secretar Sec

tza.
Marm G Popescu,
te, G N Constantmescu, vice
C T Rdulescu, secretar Sec-
te, Al Panaitescu vice-presedinte

la Sectia Central
Bu
descu, presedinte, Stan Bratu, vice
presedinte, Const. GAgmlescu, secreTeleorman

Dumitrescu,
R
G Constantines presedinte, Dumitru D Hanciu, viceG Mihdescu, secretar
N Drgoescu, secretar
Crazova Sectia
Heiman
Galati Sectia
Ing I D
Mendel, vice-preedinte,
G Popovici,
DobresSaita, secretar, Sectia
cu, vice-presedinte, D N Pa.naitescu
Niculescu Halanga presedinte, N secretar Sectia
Const D Lu
Gheorghiu, subsecretai Sectia
Petiache
Eftmue Constantmescu, pre ce-presedinte, Adam A Atanasm,
sedinte, Gh Teodorescu, subsecretar seci etar Sectia Faczu Solomon
Atanasm, gatstem, presedmte, Al
Sectia R -Valcea
vipresedinte, Al Presbiterianu, subse ce presedmte, Gh
secretar
cretar Sectia
D N Mtlosescu,
Sectia
presedmte, C C Popescu, subsecre
presedinte, Traian
tar
vice esedmte, Dr Ernst.
Hugo MraSectia Centi
secretar
vizeck
Ef Ef
ce-presedinte, N S Mamulea, Secre
Temzfaara I Opru, presedmte, RuMuscel
Popescu, dolf R Deutsch, I Kremer
tar
Gogu A Hera, vice pi ese- sedmti, Eugen Lendwai, secretar
tar
cu pi
PRODUCTIA MONDIALA A PETROLULUI

lata, dupa st
1924, in comparltie
indicand
cu
totala de
18o7
ina la 1923,-
de
1857-1923
1924
717
Rusia
00
030
7 03
732.407
149
1 201
837
150,712
555
207 539
17 223
544
009
937
156
793
Indu
Romnia
Veneiuell
India
Peru
Poloni i (G iliti i)
Argentinq
frinitatea
laponia
Fgipt
Columbia
trolului in
care a lost productia mondiala

productia
15 000
13 000
200
7
00
19
10 867
0J0
500
000
059
320
99
3
940
40
957
49 165
600
789
1 054
424
11
1 347
21-41
312
Canada
Cehoslowicia
Italia
175
100
30
9
16 649
515
000
170
74
34
9
171
inglia
I
915
www.dacoromanica.ro
541
ARGUS
323
PiMANTESC
SUPRAFATA
LIMBILE CE SE VORBESC
POPULATIA LUI
Suprafaja
pmntului
509,950,000
De 488
(28%)
(72%)
333,500,000
(297,000 km2) este egal ru
suprafata
uscat de pe
De 33
nitre
Europei
1) Imprfirea
locuitori
Km2
Europa
000
000
Asia
30
America de Nord
America de Sud
Oceania
Antartica
9
2)
42
941
134
146
66 ,,
8
21
Volumul pmntului
Ce
Indo.germane (931
Limbile din India
b) Limbile iranice
Greaca
Aloan
e) Romane
franceza
valona
italiana
portugheza
romn
retoromana
celt
g)
germanice
daneza
norvegiana
suedeza
germana.
mijlocie
780
4100
000
850
3870 m
3930 ni
1170 m
km'
se vorbesc
do
a)
0,9
Impdirea
000
000 000
000
000
180
4,5
5,7
3,6
000
Cea mai mare

adancime
Oceanul Pacific
Oceanul Atlantic
Oceanul Indian
Oceanul Inghetat
Densitate
449
240 000 000

23 000 000
000
009
45 000 000
3 000 000
000
000
000
000
000
000
3 600 000
090
909
90.000 000
lume?
olandeza
flamanda
engleza
h) letona
000
4 200 000
163
000
000
300 000
slave
rusa
malorusa
poloneza
casuba
ceha
slovaca
serba
croata
slovena
bulgara
macedona
www.dacoromanica.ro
000
000 000
00
21
000
100 000
000
000
000
000
1 000 000
324
(63
t)
b)
000
000
000
000
e) talar
poporulut
en o
I
I
82
(3
(60
(390
000
000
000
28 000 000
62 000 000
000
000
000
VIII
umba
EFECTIVELE ARMATEI FRANCEZE

upl
bugetai
fivite
at 607 000
72
000
ofitel
CONSTRUCTIA MONDIAL DE VASE DE COMERT

In 1924 pi
e tonajul
mondiall a
seloi de
100
tone
ele
au
924 de
un
a
epi e7ent md 2 247
tone adica
un spoi de
isupra
131 tone fat
nulion
din
blicat t
ping
vasele consti
1924, sta-
tistica aiati
au fost
insate de cele 7ece
itime din lume Angha
Italia
te Japonia
produc
mai
din 1913
I
cifi a de
000 tone
un
tonajul
do fiecai e din
pu
of Ship- in 1924 cu indicatia procentului dm
cto
dt
compaiatie
construite
piocentul dc
totalul
tonajele
consti
a fost 1917
in 1923
1923
o
439
64a 651
3
1'39 463
Italia
82 526
brit
72 7a7
63 627
879
120 287
2218 222
CITITI ZILNIC
ZIARUL
21,8
7,9
2
7
172 817
523
444
72 47,
r
laponi
2,8
0
8
3
65 632
9
2,4
8
294
98,6
98,0
ARGUS
www.dacoromanica.ro
ECONOMIC
FINANTE
STATISTIC
etc
ING1NERULUI
DE
INGINER MARCEL
nu
cele apusene, au o bogat literaturd
inginereasca reviste, manuale, agende, calendare La noi lipsesc,
aproape
asemenea publicatil In special, inginerul
nu
o colectie a datelor ce sunt necesare pentru calculele
planurile sale
devine cu
mai
pretul
este
inabordabil
din cauza valutei Aceste consideratn ne-au
lucrarea de
care nu este nu poate
pe departe complect
Se vor
toate datele cari pot folosi nu numai technicianului de
profanului care, dintr un motiv ori dintr altul,
are de a face cu chesbuni technice
de materiale
intitulata La de intrcbumtat
, nu este decat un
pe
ue unui cat
numeros public,
tabelelor de
etc adaugand,
pe
pe
nu le vor
Intrebumta decat
se
technice
du it un
Nu
lipsi
ace
Uncle dintre aceste din

tabele au fost insotite
e pentiu ca.
mci
ce puteau
puse
menea
nu
el
fie restrans dm nue
sitatea de
tplmn
mare,
(
propoi
tie mute
Astfel
puteau
( hip
desi
u foarte
u o asemenea lui
un
in
nu s
de
si a
unei Agende
de a
literaturn noastie
uciarea
a
hmitat Once
o selectiune
de
tehmciendm
am
De
datelm
matenale
pi
ordm
ma
cum
ori
u
inseamna
o
a cauta ca lu
re
nume-
dela
co
fie
pen-
am
ce urmea-
Cubului Rada-
re5ti complecta
it
fie
u tabloul
ile
e
it
nu numat
in
tabelelor usor
Profilele
dublu T
www.dacoromanica.ro
ut
326
reciproca numerilor dela

cercurilor prevolumele sferelor cu diametrele dela
Ptratul, cubul,
Lungimea circomfenntelor,
cum
fund n,
cerculm este egala
iar volumul sferei
-n3
suprafata cercului
Datele se or cauta deci In coloanele respective

1000
n
1,0000 1000,000
4
9
3
4
5
6
8
27
64
425
216
343
36
49
8
9
729
000
100
2,0000
2,2361
2,4495
2,6458
728
169
196
225
236
289
324
361
400
441
484
529
376
623
676
729
'16
47
18
'19
20
21
22
23
24
2o
26
27
28
29
841
30
36
37
38
39
744
3,7447
375
096
18730
4,0000
832
1,4721
648
4,5826
4,6904
13 824
623
17 576
683
952
389
27 000
296
1 369
444
636
2 116
2 209
2 401
2
78,5398
6,283
9,425
33,51032
65,4498o
'179,5944
268,0826
21,991
28,274
90,9091
83,3333
71,4286
66,6667
62,5000
58,8235
696,9100
904,7787
34,558
1436,755
43,982
872
319
64 000
68 924
088
79 507
85
91 125
97 336
103 823
592
417 649
201,062
229,980
469
283,529
0990
37,699
)0,265
53,407
56,549
690
65,973
476
452,389
6370, 626
)30,929
9202,772
37,0370
3832
4772
2572,441
628
3591,364
4188,790
346
43,434
43,4783
4 8990
72,257
229
84,823
97,965
12770 05
4828
o3
94,248
97,389
18816,57
103 673
-33,3333
804,248
9161
1 681
100,000
4,2426
000
304
4 764
1 849
1 936
38,4845
50,2655
136
41
125,000
4,188790
732
024
089
42
43
44
45
46
47
48
49
50
166,667
49,63 o0
28,2743
29 791
768
937
32
33
34
333,333
230,000
200,000
0,7854
3,4416
7,0686
12,5664
0000
3,3166
121
35
0000
6,0828
1644
30,3030
29,4418
28 o744
27,7778
27,0270
907 920
1017,88
28730 91
)8
6410
22449,30
24429,02
1194,59
3310,32
6,4031
6,4807
6,5574
7082
6,8557
6,9282
7,0000
0741
44
20
22,7273
22,2222
24,2766
20,8333
20,4082
20,000
1734,9-4
1809,56
1885,74
www.dacoromanica.ro
113,097
116,239
119,381
122,522
425 66
38792,39
41629,77
44602,24
47712,94
431,95
54361,60
57905,84
61600 87
65449
147,65
138,23
153, 94
157,08
LMANACH
327
u
601
704
51
52
53
54
55
56
57
58
809
2
025
132 651
608
877
464
2042,82
7,2801
7 '3485
18,8679
7,4833
17,5439
205 379
60
600
000
7,7460
61
721
226 981
328
047
262
625
287 496
763
432
509
7,8102
8740
9373
0000
8,062
8
8 2462
8,3066
14,92
000
8 3666
14,2817
62
63
64
65
66
67
68
69
969
225
4
489
4 624
900
70
329
476
625
776
929
084
73
74
75
76
77
78
79
80
82
83
84
85
86
87
88
89
875
976
)0
000
444
368
787
704
)04
9 1104
)2
636
)8 503
681 472
9,2736
9,3274
9,3808
223
396
569
7 744
107536,2
2922,47
3019,07
118847,0
124788,2
130924,3
15,8730
1216,99
143793,3
)0532,6
1
188,50
197,92
201,06
204,20
207,35
210,49
3631,68
4928
'1739 28
162006,9
3848
179594,4
3339
12,9870
)36,46
63
216,77
187401,8
223,05
203688,8
229,34
220893,2
229847,3
238,76
729 000
97
98
99
801
299
100
000
000
584
375
884 736
9-12 673
192
248,19
0000
268082,6
)113,00
12,0482
11,9048
11,7647
6279
4943
'3636
299387,0
310339
5674,50
)808,80
)944,68
6082,12
9,6437
9,6954
9,7468
9,7980
9890
8696
)03,88
6383
6939,78
7088,22
7238,23
260,75
263,89
267,04
333038,2
27 3,32
276,46
279,60
5
231,33
278261,8
2360
688
179,07
2827,43
12 5000
100
175,93
96966,83
8882
6 400
724
889
9'1952,32
552
8 649
8 836
023
216
409
95
96
4853
5440
6023
8,6603
493 039
90
92
93
94
248
189 017
166,50
469,65
2642,08
2733,97
71
72
6667
82447,92
81
2290,22
2375,83
2463,01
375
460,2 2
73622,48
19,2308
249
364
59
282,74
394)68,9
407720,1
421160,3
289,03
444920,5
463246,7
477874,5
298,45
301,59
307,88
9,8995
9,9499
7697,69
0000
98
www.dacoromanica.ro
508047,4
16
ARGUS
328
GREUTATEA MATERIALELOR
obicinuite)
(Matenale de constructn
de volum a unur corp se numef3te greutatea lui

Gieutatea
specifica Astfel, greutatea specifiea a ferului
pur) este de
atat
metru cub
fer Se
7880 kg,
intesalt In
corpul este omogen
la
toate
cub a
reseai
pe
sohde dar neomoge
fun, fie ele omogene
fie compacte
ne, ca
fie
tasate, ca lemnele, fiuctele, pietn
fie hchide
un
de gieutatea pe
cub a materialelucrrile
obicinuite cu caie
de lucru mginerul,
sale
corpurile
Materialele
pot h aranjate
sine o
Lia.
on
once
de
dreptul
nisipul
vor
unghiu
eu. nu
p
est
Greutatea prmcipalelor materiale de constructie

pe metru cub
Greutatea
Corpun sonde (compacte)

9100 8700 ui
pur
I it
brut ( ilb)
2700
2100-2800
Carton di
sfalt turn it
1200
1400
I
Basalt
1200
(whips
2000
2700
plat
7800
sud it
otel
880-
mit
2400
Beton
din
isa
din scorn
ori
1000
din
2200
te
Brad
ag
u
din sparturl du cat amida

arinat
400-1100
(veii
1500
2800
2400
(use it
1200
7400-8900 Marmora
Broni (8-14% cositor
7700
2500
2000
de
Calcar comp
1700
ararnida
21(X)
1200--1500
du pi
Ciment (intai
Podea de
Mortar
Greta
var
(vezi
2700-3000 Pi
ir
2200
de
1800-2600
samot
Plumb
mort
turnat
7200
it
Dolomd
2900
2100
enin
18o0
11370
du
Daramatura
Fig
400
1000
Brad
)0
Quai
Habit
Salpetru de
piatra
www.dacoromanica.ro
2700
1400
2250
2280-2400
ALMANACH
ARGUS
poro
1000
Stuc
ttra e
/ahar
/id du piatra bruta

2
turnat
poro
unni it
tasate)
solide
de
Malt (22'
prajita
)0
ita
anepa
720
turba
artofi
21(X)
2000
800
b
a
)00
100
gr
de
700
sata
nu
prusit
280
)0
irs
nit
8(X)
1810
12 )0
(29)
/apula
irba
lichide
distil
in
1200
nitric
sulfuric
ipti
pi
pur
toarele
itcut
Rezistenta materialelor
puterilor, s nu
priei
unei
nu se
surpe
corp solid
a
oipul
trebue
putLudol
de
adia
reziste
sfArd
pro-
za
reia forni
diformaiea
mite limite)
piopnetate se
elasticitate Ea ne aratA
puteri
moleculare DacA un
este
unor
putera externe
seLtiune a
este
grad
suprafata S fnnd
P
pe
intindeiea
este
www.dacoromanica.ro
330
(De ex o
o greutate
de fier,
kg
de 5 cm p fund
ferului va fi de
de
- 1000
corp
a
material este acea
a tenla care
distiugerea
Felul distrugeni, deci felul tensiunei
al lezistentel depinde de felul de aianjare al fortelor exte
noare
astfel
atunci
spre exernpllu un
cub de material este
care ocazie se nase tennormale
de
(negative)
de tractiune (posieste &format astfel
tive), rezzstenta
forfeicare atunci
doua din fetele lui opuse se
paralel
patrate
Remstenta
unghiurile drepte , rezistenta de flexzune, atunci

cnd cubul este diformat a$a,
fetele lui
se
atunci
plan, se
a
o
din propnul
de flexiune can se pot
normale de forfecare
de torstune,
fetele
se
invrtesc
axe peipendiculare pe ele,
paralele
aceasta
Se nase tensium de forfe
o
torsmne
una din aceste
care
acest caz
zistente lpale
altele, se vorbeste de o
celelalte mod1fic
o vergea
doug torte P egale
tunei tensiunea
Tensiunea normal
prismatica
sectiunea S este
de senz contrar
la capetele
oarecare este
la
=
In
lungimea a
se modifica
ea o modificare
1660 englezul Hook
hue) a stabilit
tru corpuri omogene
anumite
Diformatinnea este proportionala cu puterea
grosimea vergelei
iar
ltge pen
proportion
Coeficientul E se numeste coefiaient de elasticitate El depinde de

putem
de mare este diformarea
material
material pentru o tensiune

sfortam matenahil peste o
legea nu mai este
Limita se
anumit
Dach trecem peste o

matenalul
de
nu mai revine la forma
primitiv
mai
corp
elastic Este
de
In
se
matenalul el se distruge Oboseala
am spus
materzalutui
tablou lemstentele de tractiune, compiesmne, foifecaie
flexiune ale materialelor celor
umtate
cum am spus, se
de elasticitate
ajutorull
poate calculla diformarea
de o constructie
mlor In
limita de proportionalitate
o
Este de sine
practica, nu se va
nostru hmita
distrugere
pi
pentru fiecai
www.dacoromanica.ro
de elasticitate
RF 7
rezistent& a
de
de
Tracilune
Tompreslune
3,3-4
ectia
ersal
moale
Otel de
In
t cm'
tjcm'
Fier
Kg /cm'
2,6-3,3
2000
potm
4,5-40
2000-21a0 4,9-2,3
2,9-3,8
4
2200
mull
2,5-5,0
3,4
I ontil
Stej tr
7a0-10
1,3-2 6
0,30
0,075
Fat, idem
60
pr
nu
0,10-0,60
0,15-0,23
040
ann, Diorit
2o
140- 0
pr
100-- 110 0,4
0,30
Grew
)0-1- 600
200 pi
libi
fibre
Tenslunea
Forfecare
70-120
70-420
-100
in pietre de reazirn
in coloane,
din
0,3-4 0
0,2o-0,6
coloane
slaba
Mortar de ciment Poi
0,2-0,4a
Mortar de
Beton
3
7
din re7 de
8
9
cornpr
Beton armat
de cararnida
de var
arsa in mortar de var ciment
poroas in var
Pentru
130
0,0025-0,006 0,002
se
0,450
dup 28 de
0,100
0,77
0,50
10
8
210 pt diformatd, 140
180
0,42-0,14
0,2-0,25
0,2-0,3
de 20 la
20
scade
www.dacoromanica.ro
de
la
renst
la
7-40
332
Ardere
Lenin,
pi
gaz
briuhete, derivate
lemn
rite gaze
caloi
Toate aceste
deimide de
coin
se compun mai ales
carbon
mai contine
loi
Foimula uimdtoaie
pucio
ipi
(-
C, H,
+
continutul de ciibon, hidiogen,
S, Ap
la
o prob
de
1 kg de
uscat
gr azot, 370 gr
grame carbon., 50 gr hidrogen,
6 gr de cenuse
compune d1n
178 gr de
1000
29000
)
107 =
dute pentiu
ea
se
107
celor 178 grame de

combustibil
fi
Bme inteles deci

ire
tim
apa pe
o
nu se
reazd, caz foarte rar
Oricum, avem
valori
cea
dupa
apa
ori se
ardern
tablou
Reamintim
o calorie este
de
pentru
ridica
un grad
(de la 15 gr la 16 gr) temperatura
mmi
kilogram de
de apa
de 100 gi sunt necesare 600
topnea unui
de
de gi si,nt necesare 80
pul
Tablou cu valonle calonfice infenoare ale principalelor

combusbbile
pe kilogram)
3-)00-
at
Lignit, dupa ful

Lignit
in
arb
pi itra
Brichetu de
de carb de pritra
ocs
2o004200-
4300
)300
8140
2440
Spirt
8000 (
8000- 8400
4900
700- 800
di
6000- 7700
6000- 8000 Ihdrogen
4200
28700-34100
2360- 2800
10000-11000
9000-40900 Metan
Petrol
Bennua
brut
11000
)700
7100
de
www.dacoromanica.ro
14900-13250
7820- 8700
kg
8900-- 9960
333
Punctele de topire
ale corpunlor
de
rade
1000
Tantal
Indium
Platma
Porte
2900
2300
114
Ceara
Ste
Fer, pur
)10
Nichel
)0
1100-1400
pa di
ni
Andina
1200
alba
satur ita de sare
1081
tur
Argmt
Glicurina
ulori de
'lama,
10
18
20
20
78
tpi
-118
tei
/ink
419
118
Plumb
127
227
212
Punctele de fierbere
sub presounea de 760 mm
le
91
Puctoasa
tui
)7
290
Anilina
ita
78
108
100
Apa
80
78 i
It
Cnd doua coipuli se atmg, se produce intotdeauna

Atta
cat
aAem frictiune
se
unul
Fo
ce frictmnea
nu se
dect
a fost
fiictiunei
putere
ating dai sunt
unul
de
(o
de
flictiunea
Ea este
pe
tia
p celui
ce o opune un
care se
fit it
st
It
se
ire
dt
frictume
N
S se
N un unghm
Rezistenta
fortelor Ea
este totdeauna
pentru a
puterea
unul
de
tang
tang
pe
frictunit du
www.dacoromanica.ro
paraielogramul
ARGUS
334
Coeficienti de frictiune
De
StaticA
(stejar) pe lemn uscat 0,43-0,62
Lemn
CU
pe metal
pe otel
Otel pe
Otel pe bronz fosf
suprafete plane uscate
plane unse
cilindrice
i
forjat
48
2o
apa
0,14
0,60
0,40
0,09
=3 rn/sec
0,03 h v=27
0,014
0,027
0,11
0,098
stejar
0,092
0,5-0,4
65
0,08 uns
J 0,21 la
er
13 uscat
fer forjat
10-0,08 uns
J 0,18-0 17 useat
0,08-0 07
J 0,5 =0,3 uscat
011 uns
fonta
0,19
pe stepr
cu
33
misec
22
0,11
7 la
mlsec
20 mlsec
9,129
la
0,20-015
07
pe beton
pe pamant uscat
Curea
stejar
Fume de canepa
lemn
6-0,5
0,3
0,5
0,035
0,02
pe
de
fier
pe o suprafatl (Mrs
(roata, cilindru) se
alunece) se naste o
fnctiune
rotatie
frictiune e nevole de
moment de
a
M=Nf
Momentul este proportional
prestunea
f, se
de frictiune de rotatie (dimensiunea
f este lungimea)
Pentru otel pe otel f = 0 05
o
se
se naste o frictiune
roFrictiunea total a
vehicul este suma
pe pavaj,
a
Valoarea coeficientului de fricpune total
Pavaj bun de
de fer pe
de lernn bun
netede
de
de
0,006-0,008
Asfalt bun
proasta
0,010
excelent
0,020
0,023
0,045
Drumuri de parnant proaste 0,080-0,160

Nisip
in stare excelenta
de
1)
mare pana la 1000 kg
mare
la
60j hg
cm
cm'
www.dacoromanica.ro
pe asfalt 0,021-0,031
ARGUS
335
Tablou pentru fer rotund

IN
cm'
8
10
mm
0,006 0,0079
2 0,024 0,031
3 0,055 0,07
4 0,098 0,13
5 0,154 0,20
0,28
7 0,312 0,38
8 0,395 0,50
9 0,499 0,64
10 0,617 0,79
0,749 0,95
11
12 0,888 1,13
13 1,042 1,33
14 1,208 1,54
1,387
15
16 1,57
1,77
2,01
1,782 2,27
17
18 1,998
2,4
2,84
20 2,466 3,14
21 2,719
22 2,948 3,80
23 3,261 4,15
24 3,551 4,52
19
25 3 853 4,91
26 4,186 5,31
27 4,495
28
834
16
29 5,185 6,60
30 5,549 7,07
5,430 7,55
32 6,313 8,04
33 6,7 0 8,55
34 7,127 9,08
35 7 5 0 0,62
31
36 7,999 10,18
37 8,450 10,75
3 8,893
94
39
40 9
1
13,85
4
44 11
15,20
0
62
47 13 600
35
09
8
19,63
0,016
0,063
0,14
0,23
0,39
0,56
0,77
0,024 0,031 0,039

0,094 0,128 0,157
0,21
0,28 0,35
0,38 0,50 0,63
0,59 0,78 0,98
1,13
1,41
0,85
1,00
1,27
1,57
1,90
1,51
1,91
1,15
2,36
2,85
3,39
3,98
4,62
5,30
2,26
2,65
3,08
3,53
4,02
4,54 6,81
5,09 7,63
5,67 8,51
29 9,42
6,93 10,39
7,60 11,40
8,31
12,46
9,05 13,57
9,82 14 73
10,62 15,93
11,45 17,18
12,31 18,47
13,21 19,81
14,14 21,21
15,09 22,64
08 24,13
1,92
2,51
2,54
3,14
3,60
3,18
3,82
4,71
6,16
70
7,07 8,84
8,04 10,05
11,35
10,18 12,72
11,34 14,18
12,57 15,71
13,85 17,32
24,93
17
40,21
34,21
18,16 27,26 36,32
42,76
45,40
17,11
28,86 38,48 48,11

54 40,72
90
20,36
21,50
25
01
76
2,68 34,02
36
21,89
47,78 59,73
25,13
62 83
50
24
70
19
39,27
20,77
22,81
28,63
30,79
33,02
35,34
37,74
4
30,41
31,81
13,62
26
17,02
18,84
19,01
21,24
22,90
24,63
26,42
28,27
30,19
41
71
5,70
6,79
7,96
9,24
10,60
12,06
16,62 20,77
62
18,10
19,63 24,54
21
52,81
01
14
45
31,86
34,35
36,94
39,62
42,41
45,29
48,26
51,32
54,48
57 73
61,07
68,04
75 40
22
42 69,27
43,56
09 72,61
13
60,82 76,03 91 23
52 95,42
71
49,86
83
99,71
09
40
75
72,38
48
58
94,28 113,14
56,57
53,9J 78,54
81
17
41
0,07'
0,28
0,63
1,00
1,57
13
1,77
0,31
0,71
1,26
1,96
2,54
3,46
4,32
5,73
7,07
8,55
2,83
3,85
5,03
6,36
7,85
9,50
9,29
2,26
3,08
4,02
5,09
28
7,60
9,05
10,62
10,77
12,37
14,07
15,89
10,18
11,95
13,86
14,14
16,08
18,16
11,31
13,27
15,39
17,67
1,37
1,98
1,54
2,01
5,31
0,071
0,055
0,222
0,49
1,18
1,70
2,31
3,01
4,75
5,65
64
0,053
0,25
0,55
0,047
0,188
0,42
2,69
3,52
4,45
5,50
6,65
7,91
17,81
19,85
20,36
21,99
24,24
25,14
27,17
30,41
29,08
31,67
34,36
37,17
40,08
43,10
46,23
49,48
52,83
56,30
59,87
63,55
67,34
33,24
36,19
39,27
42,47
45,80
49,26
52,84
56,55
60,38
64,34
68,42
72,63
15,91
18,09
20,13
22,90
25,52
28,28
31,70
34,21
37,40
40,71
44,18
47,78
51,53
55,42
59,44
63,62
93
72,38
76,97
81,71
86,59
81,43 91,61
02 96,77
90,73 102,07
95,57 107,51
100,53
63
'
98 110,83 124,68
116,18
121 64
23
13
111,33
57
133,79 156
123,67
72
00
137,44 157,08 176,71
71,26
75,27
38
62
96
www.dacoromanica.ro
20,11
22,70
25,45
28,35
31,42
34,64
41,55
45,24
49,09
61,58
66,05
75,48
83,53
90,79
96,21
101,79
107,52
113,41
119,46
1 ',66
03
22
152,05
04
19
49
96
18,57
196,35
ARGUS
Profile normale (germane)

dublu T
male 4-12 m
Lungimi
mind din 200 in 200
Se
t din 250
mm
12 m
de
ba
rnula
b
dd
de
de
h Nr
nun
6d
15d
la
Momente de
Momente de
8
11
12
13
14
15
16
17
18
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
19
190
20
200
210
220
230
240
250
260
270
280
290
300
320
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
32
34
36
38
40
45
50
55
60
360
380
425
450
475
500
550
600
42
46
50
54
62
66
70
102
8
2
7
6
0
2
4
8
8
7
0
3
6
9
2
5
74
78
82
86
90
94
98
00
4
7
110
113
116
119
122
125
131
137
143
149
155
163
170
178
185
200
2151
0
4
7
1
4
8
11,5
2
0
8
3
9
5
4
7
2
3
5
6
46,1
6
7
1
3
7
1
15,2
0
7
8
2
0
1
3 77,7
3
5 97,0
5
107
23,0
118
132
147
163
179
8
8
6
29
78
9 65
2
2
7 06
58
3
6
27,0
4
254
64
29
01
21,5
27 5
2
43 9
7
78
21 90
94
6
81 3
97 9
22
50
31 01
44
117
138
162
189
221
19
39,01
41 84
82
47,89
87
54,17'
99
06
15
84,00
92,63
103,62
115,40
127,96
141 30
21
40
256
288
326
364
rezistenta
77 8
171
239
328
436
573
735
935
1166
1446
1763
2142
2563
3060
3607
4246
4966
5744
6626
7587
451
9800
555
674
818
975
1158
12510
15695
24012
29213
1437 36973
1725 45852
2088 56481
2478
3488
4668 138957
www.dacoromanica.ro
00
19,5
26,0
117
1 88
00
41
87
7
5
8
17 1
8
22 7
0
4
33,1
37 1
41 7
46,5
51 0
56,2
61 2
6
2
84,7
4
114
131
149
176
203
235
268
349
434
8
9
2 10
43,5 11
54,7 12
67,1 13
81 9 14
9,8 15
117 16
17
18
186 19
214
244
278
314
354
397
442
20
21
22
23
24
25
26
491 27
542 28
596 29
653 30
782 32
923 34
1089 36
1264 38
1461 40
1740 421/3
2037 45
2378
2750 50
17 55
4632 60
ALMANACH ARGUS
337
M MINISTERULUI
Tzmbruluz
Conten- Deculescu, subdirector general cl I
D Dobresgeneral
I, V Livianu,
Bogdnescu, direcdirector cl I,
tor cl I, M Ispasiu, subdirector gesubdirector
neral cl I, I
Nanu subdirector
general cl II,
general
II
Directia
DS
director general cl I, I Filipescu,
director cl I, D Deladecmia,
ector general cl I
czosului
cu,
Credztul Judetean
Comunal
Creditul Vztzcol I Qumtescu, director general cl I,
Romanescu, di-
I, P Stoenescu DunAre director cl I, Const. Giulescu, subdirector
ector genei al
I, I P Antonescu,
subdirector general cl I
Inspectoratele regionale Chr
mionescu,
general regional
cl I, Iuliu Arsenovici, director geneII, Gr
al regional
di
rector general regional cl
M
raschivescu, director general cl I, Dragonescu, subdirector general cL
Eleftene
Zamfir Brdtescu, I, Gh Ciuta, subdirector general cl
director'
I, Niculae
Tosa, subdirector general
subdi- I,
rector general
I, N I Dragonu- cl I
financum Inspector'
subdirector general cl II
lor
de fmante
I Panait
lexandru Buescu, directoii cl I, Pe- trescu,
Scarlatescu, Andrei
tre Adrian, Paul Gheorghru, D Con- hnescu N Petrescu, G B
stantmiu, subdnecton generali cl I
Negrescu,
Lzdrescu
Directia
a ian Vasilescu, Tr
C MarStatuluz N Ioanovici, director ge- daloescu,
genelah de
neral
II, N Papadopol, director nane cl II Al Costm, C
cl I, Al
Al Stamate, M Petreanu,
C Cireseanu, drescu,
subdirecton
I
I GM
financian
Pompihan, Oieste Constantinescu,
Dzrectza
CN
Zopa, M An
director cl I, Bonea
les C
drei Nestor, I
Chr Dumicu, subduector general cl I
trescu C Bunleanu , Inspector"
Gh
fmancian clasa II Gr
sier central general cl I, Jean
ceanu,
Dutulescu
Chivu
central cl I
Chivulescu, Caton Militeanu,
Du
de
Aural Macavei, Al Gheorectoi general cl ghiu, I Padureanu, Em Gheorghiu,
Emil S
Iliescu subdirector general
I,
Steiescu, N Teodorescu, P
II
Mihaescu, V Atanasescu, Petru
Static Cior
Gavril
GD
tan, directoi genei al cl I, State
Inspecton
cl III Al
subdirector general
II, I culescu At Oltelnu, C Niculescu,
aihitect inspector cl II Gh Antonescu, Victor
Ma
Gabriel
N
Alex Pelopol director general cl I, Const trescu,
gihu Pavelescu, I
Dumitrescu, director
I, Andiei nescu, Camil Veltianu
CITITI ZIARUL
RE IN
20, si 24
ORGAN ECONOMIC
A NTE, COME RT, 1NDUSTRIE,

22
www.dacoromanica.ro
338
NEGUSTORESC
COMITETUL CENTRAL
D
brescu
Luca P Naculescu,
Em Brancovici. Toma
Ascher
N N Madgearu, D M Mun-
teanu, G C
vice-prese-
Nicolau, I Penescu-
dinti, D P Niculescu, secretar ge- Kertsch, C

neral, AL Cornu, secretar, Fi Mimembn consiliei
GM
chelsohn,
I Constantm,
pescu, S M Iscovici N Penescu,
bliotecar, S
consilier dele- Lou, C
an, I Macovei, D P
gat, Temistocle Alexandrescu,
Vomescu ,cenzori supleanti, George
Ardeleanu, V Dumitrescu-Mihtan,
contenciosului
Edgard Fuhn Jean Gluck, Josef D
din
flint'
ti i
Obor
Gnvita
Manufactura
Coloniale
Bibescu Vod
Hoteherilor
Ing D Leonida
E Predeleanu
Repr de comert
E Muntenescu
ranspoi
Eugen Bronzescu
del
etc
G Fir6nescu
Angi os de vmun
D Radulescu
Brutanloi
Ing G Custescu
D Niculescu
S
A
Otto Peter
5tefan Ardeleanu
dr Alois Muller
n (Via tor
Consiliul general al Sfatului Negustoresc

Kinacescu,
D mi
G Mironescu, N P
dr
C Gheoighian, Stelian Popescu, Alex
Gr Trancu-Iasi, L Ber
covitz,
Kaufman, D Dobi escu, inP Andreescu (Craiova), F Ia-
Georgescu Fuerea, Chr D

H Mullei , A Mrinisalian I
Roller, M Weissengrun, Tudor Nicocovici,
lau, I Hechter, B Goldstein, S V

Popescu,
Pescaru
L Candy, A Gaster, Alex Hasan
din Provincie ale
Negustoresc
Sectia
Adjud
Abrud
GV
D Dobi ota
Alexandria
Arad
Bazargic
dr N Marcu
T P Anghelescu Cluj
G Adam
Radi Bescof
G Florescu
Grigore Botez
Blcesti
Alex Hagyeck
Beresti (Covurlm) 5tefan
iu
(Roman)
(Dolj)
Bncem (Hotm)
(Soroca)
lad
Caracal
Cernauti
Cernavoda
Corabia
Constant a
Curtea de Ai
Cai
Cetate (Dolj)
Wircu Dim berg

M Abramovici
B Clony
Cetatea
Calafat
C -Lung (B vina)
Crawva
Lev Bernstein
Dorohoi
Popescu
Cornanski
Marcu Rudich
Alex Bodeanu
D Costandache
Nichita ccscu
(Orhei) Wolf Schneider
(T -Aries) Ion Popa
(Hotin)
FAlticeni
Galati
www.dacoromanica.ro
N Flondor
N Manicatide
I
dr
Sanielevici
C C Teodorescu
Marcu
M Glontescu
D StInescu
D C Rosianu
Petre Achimescu
P P And-scu
Fr Cohn
A Cohn
C Gheoi ghiu
Haim Veisencher
Nath Michelsohn
Victor Enescu
M D Margulius
mg G Deleanu
Filip Stoicescu
Hida (Cojocna)
Husi
Hateg
Hotm
Contineanu
Siegmund Akos
3atu Mare
P I Harangea
(Dorohoi)
Strehaia (M
Ion Baciu
Sibiu
Augustm Sporl
David Herscovici
Moise Varticovslu Soroca
D
G
Lupeni
F Frenk
Lipcani (Hotin)
Lespezi (Suceava) N Alexa
zan
M Filipescu
Slatina
(Prahova)
N Dobi escu
C Dumitrescu
Tg -Frumos
Tg
Samuel Beck
Tg -Ocna
Tecuci
Tase Const-nescu Telenesti (Oihei)
Tighina
Grigore
I Copilovici
Medgidia
D Stefnescu
T -Severn
P G Popescu
el
Ion Popa
Ovanez
Lapides
I Sorocichiu
D Giurescu
T -Magurele
F Parlitescu
(I mita) C Voiculescu
G Lupu
Tulcea
Oravita Montana G Telescu
A Lifcm
Ion Vulcu
Orstie
C-stantmescu
Al
G Nedoiceanu
Emil Herman
I Usisckin
(B-sam) Elias
G Pohcher
NV
Herta
Cottai
loan Vuia
Timisoara
Blasian
hiprian Socolov
Tarutino (C
G Moldovan
V Teodorescu Uioara
Urzicem
G Nicolescu
Carol Vemberg
V
Pui
Emil Pop
Vaslui
C Cocorascu
N Rizescu
ea Trotusulm
otopopescu
D I Simian
Grig Beldescu
Doi nei
Petre
Isidor Bing
mcea
Petre
igorescu
S Nisis
M
Panciu
Adolf
Neamt
Pucioasa
R
R Valcea
Roman
(Orhei)
PRODUCTIA DE FONTA DIN LUMEA INTREAGA

Statisticele americane dau
privinta oductiei mondiale a fontei
anul 1924, cifra totala 64 630 000
tone
In ann
aceast productie
a fost In 1923 tone 471
,
1922 tone 51 938 000
1921 numai
700 000 tone, ceeace constitue cea
1924
Statele Unite
Canada
Marea Britanie
Franta
Luxemburg
Germania
Cehoslovacia
lonia
1923
000
000
000
000
000
000
000
000
630 000
au produs
cari
la 1924
de la 1921
cu anul 1913
1922
000
000
000
1913
1921
000
000
000
000
000
000
653 000
000
000
10
000
000
458 COO
350 COO
000
371 000
000
471 000
In tabloul de mai sus nu
trecute
In tabloul de mai jos

tari, cum a
iat productia de fon-
000
000
Totalul
de
1913, a fost de 77 182 000 tone
000
000
000
000
7
mai mica productie

din tot secolul al XX lea
Producia
- totalul este mdicat
anul 1924 tru productia
tone de fon-
www.dacoromanica.ro
din lumea
pen-
340
SUMARUL
ig
ARGUS
17
IN CAMPIILE INFINITULUI
UN MUSAFIR AL SPATIULUI ,
ROMANII IN AMERICA
18
19
REFORMATORUL RELIGIILOR
26
CALENDARUL
Ortodox catolic
23
protestant
27
51
51
52
53
oman
Evreesc
Anul 1925
DE REBUS MARIS (Istoria artei nautice)

VAMAL IN 1924
MARE INVENTIE ROMANEASCA
)
gean
STREINE
ROMANIA IN CIFRE (Tablou)
DREPTUL INTERNATIONAI
55
Vau
AVIATIUNEA
IILE AERIEN E
AGRICOLA (1920-1924,
OBICEIURI
MORAVURI
- Buctai
chmea7a)
TABLOUL CORPURILOR SIMPLE
COMERTUL DE ACUM
CEL DE ODINIOARA
PRODUCTIA INDUSTRIALA A
pe cap de locuitoi
(Tablou)
DE AUTOMOBILE
SOCIETATEA
LEONIDA
& Co umt
65
66
75
82
83
85
86
87
91
93
DOUA MOMENTE CULMINANTE, pentru

pacea
Londra
97
STATISTICA VITELOR IN ROMANIA 1919-1923 (Tablou) 105
A
MARINA
107
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
341
VITICULTURA
CULTURA POMILOR FRUCTIFERI
IN BASARABIA, In
vechi
113
COMERTUL NOSTRU EXTERIOR, Regmml
vele generale la sfarsitul anulm 1924

In difente
pe cap de lo
cuior (Tablou)
117
CIRCULATIA
SOCIETATILE PE ACTIUNI DIN

tiul 1923-1924
a 756
123
exeici
a 874 soc industriale

Bilantunle a 277 soc comerciale
Bilantunle a 35 soc diverse
nu
la Dec 1924
comerciale nou
Societati industrible
IMPORTUL ROMANIEI, 1921-1923 (Tablou)
1921-1923 (Tablou)
EXPORTUL
CAT AU CHELTUIT STATELE IN 1923, pentiu fiecaie
locuitor (tablou)
BREVETELE R M , cum se
se anu
INALTA MAGISTRATURA A ROMANIEI
SUPRAFATA 51 POPULATIA, continentelor
(Tablou)
124
128
166
206
220
222
224
226
226
164
165
204
223
229
234
TIPURI DIN LUMEA INTREAGA (Ilustiatn)

PERSONALUL CENTRALEI COOPERATIVELOR
TELEGRAF TELEFON, personalul activitatea
FUNCTIONARII MINISTERULU1 DE INDUSTRIE
STREIN IN ROM&NIA
CORPUL
DATORHLE ALIATILOR FATA DE ANGLIA
MONEDELE
MEDALIILE LUI CUZA
IMPOZITELE PE CAP DE LOCUITOR 1685-1906-1925
236
237
238
239
240
241
(Tablou ilustrat)
ARBITRAJUL IN DECURSUL VREMII
253
DREPT
LEGISLATIE
Dreptului
259
fundamentale
1906-1924 (Tablou flustrat)
269
SCUMPIREA
REGULAMENTELOR (11
REPERTORIUL LEGILOR
271
Sept. 1923-27 Noernbne 1924)
275
MONDIALE DE CARBUNI
277
TEATRU
NOASTRA
280
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
342
Pag
INGHETUL DUNARII, de la 1837

PUNCTUL DE FUZIUNE A
azi
NOASTRE
ce priveste traficul
DENSITATEA POPULATIEI
281
CORPURI
o
284
mternatio
geografica) 285
NATION ALITATILE RO
MANIEI (Tablou ilustrat)

MONEZI
FORMULE ALGEBRICE SIMPLE

FILATELIA
IN 1924
DE PETROL
INDUSTRIA
VASELE DE COMERT SUB PAVILION ROMAN
CAMERELE DE COMERT
PRODUCTIA MONDIALA A PETROLULUI
SUPRAFATA GLOBULUI
populatm
bmbile ce se vorbesc
EFECTIVELE ARMATEI FRANCEZE
CONSTRUCTIA MONDIALA DE VASE DE COMERT
INGINERULUI
297
299
300
301
305
313
321
322
323
324
324
'325
FUNCTIONARII SUPERIORI AI MINISTERULUI DE

FINANTE
ORGANIZATIILE SFATULUI
PRODUCTIA DF
DIN LUMEA INTREAGA
www.dacoromanica.ro
'338
ALMANACH ,ARGUS
343
SUMARUL ANUNTUR1LOR
Pag
BANCA CHRISSOVELONI
BANCA COMERCIALA ROMANA
BANCA DE CREDIT
ECONOMII Timioara
BANK OF ROUMANIA LTD Bucureti
ASTRA, FABRICA DE VAGOANE Arad
I NACHT, SOC IN NUME COLECTIV
BANCA
Bucureti
CREDITUL EXTERN, Bucureltl
BANCA NATIONALA A
Bucureti
ASTRA ROMANA Bucure*ti

COMERTUL TECHNIC, SOC IN NUME
SOC DE ASIGURURE GENERALA" Bucureti
I ROTHMAN & Co SOC IN COMANDITA
BANCA MARMOROSCH, BLANK &
, Bucureti
JACOBUS"
CARTEA ROMANEASCA
URANIA SOC DE ASIGURARE Bucure5ti
PAUL DAICI
C HARMENINCi Bucureti
SIMON ROTHENBERG,
LEON EBNER
FRATII SCHIEL, Bucureti
R R REDGRAVE & Co Ploeti

BRADEA
SOC FOR AJ-LEMOINE
SOC PETROL-BLOCK, Bucureti
KOULPY
PREJMARO, SOC ANON Prejmer

ASIGURAREA ROMANEASCA, Bucure0
SA
MARTIN FROMM
DIMITRIE MARCULESCU,
LEON ALTERESCU
Ploeti
BANCA H
SILBERMAN
BANCA IA*ILOR
DE PUBLICITATE
SOCIETATEA
SOCRATES G AVGHERINOS
FRIGUL S A, Bucureti
BANCA ELVETIANA DE DEPOZITE DIN ROMANIA
THEODORIDI &
BRITANIA ' S
, Bucureti
S A, Bucureti
BANCA MOLDOVA,
STEAUA
DACIA-ROMANIA
www.dacoromanica.ro
4
5
6
8
9
11
12
13
14
15
16
25
26
68
74
74
84
92
103
104
106
115
116
116
121
122
127
162
163
205
223
232-233
249
250
250
252
252
257
258
344
Pag
BANCA COMERTULUI MOLDOVEAN Iai
BANCA UNIUNEA ROMANA, Iai
BANCA
DIN PLOEM
BANCA ROMANA DE COMERT DE CREDIT DIN PRAGA,
Bucureti
&
, Bucure0
KAMNER & JEKELIUS Braov
STEAUA ROMANIEI, SOC DE ASIG ,
SOC NATIONALA, Bucure*ti

SOC AGRICOLA,
CASA GENERALA DE
Braov
SERVICIUL MARITIM
BANQUE BELGE POUR L ETRANGER, Bucure0

CETATEA", BANCA ECONOMICA-COMERCIALA, Braov
BANCA ARDELEANA INDUSTRIALA COMERCIALA, Bra*ov
SOC FORAKY ROMANEASCA P1oeti
SOC
Bucureti
BANCA ANGLO-ROMANA, Bucureti
FRATII SCHIEL, Bucureti
SOC CREDITUL
Bucureti
FRATII STOLLWERK, Bucureti
258
268
270
270
271
276
276
298
298
300
345
346
347
348
349
350
351
352
353
354
SOCIETATE ANON PENTRU DISTRIBUIREA PRODUSELOR

JACQUES PAUCKER, Bucureti
SOC CONTINENTALA Bucureti
BANCA
Bucureti
A
FREDERIC CZELL,
GRUPA DR WILHELM CZELL, Braov
RAHOVA SOC AN PENTRU IND LEMNULUI, Bucure0

PE
355
356
357
358
350
SOLI
SOC MITA,
3
4
www.dacoromanica.ro
ARGUS
345
SERVICIUL MARITIM
SERVICE MARITIME DE L'TAT ROUMAIN

Les paquebots-poste du Seivice
le l'Etat Rou
main, par
giande vitesse et leurs instalations
dernes, offient au public le voyage le plus court et le plus
confoi table
Les paquebots-poste desservant la ligne Constantza

tantinople-e
sont en correspondance Constantza port
avec les traans rapides No 803 (arrne au port a 22 h 05)

et No 804 (depart du port a 6 h 35) de et pour Bucarest
Ces trams sont en coirespondance Bucarest avec les
Simplon Orient Express de et pour Timisoara, Za
greb, Trieste, Venue, Milan, Lausanne, Paris et Londres et
avec les
rapides No 201 et 202 de et pour Arad, Bu
dapest, Vienne, Zurich,
Paris, Londres,
De
Fetesti aNec les tiains rapides No 521807/810 et No
avec wagons directs de et pour Lwow, Cracovie,
Katowice, Prague, Vienne, Breslau, Berlin,
van Hol-
land et Londres
Les paquebots-poste de la ligne Constantza-Constanh
nople-Jafia sons en correspondance a Constantza port avec
les tams No
Bucarest-Constantza (arive au port a
14 h 40), No 826 Constantza-Bucarest (depart du port a
rapide No 804 Constantza Bucarest
13 h 45) et avec le
depart du
a h 35)
Les hams No 825 et No
sont en
espondance a
Fetesti avec les
rapides No 502/843846 et No 845/844/
Prague,
Lwow, Varsovie, Dantzig,
de et
Vienne et avec agon direct Constantza-Varsovie-Dantzig
Le Uain rapide No 804 est en conespondance
avec le tram rapide No 809/808/51 avec wagons duects de et
pour Lwow, Cracovie, Katowice, Breslau, Berlin, Hoek van
Holland et Londres et a Bucarest avec le Simplon Orient
rapide No 201
Express et le
Les billets de I-ere et II-eme classe donnent droit a la
nourriture a bord, vin non
Les enfants entre 4 et 10 ans payent 75% du prix des

billets de I ere et II eme classe et 50 % du prix de
classe
Les paquebots-poste du Service Martime de l'Etat Roumain possdent aussi des cabines speciales et de luxe
les couchettes de ces cabines est perm, en dehors du prix
de passage, des supplments de 10 %
25%
Une reduction de 10 % sur le prix de passage simple, de
I-ere et II eme classe, est accordee aux families composes
d'au moms trois personnes adultes

Les voyageurs de commerce et les arhstes de
benehcient d'un rduction de 25%
LIGNE
CONSTANTZA-CONSTANTINOPLE-LE PIRE
DE CONSTANTZA TOUS LES MARDIS
LIGNE CONSTANTZA-CONSTANTINOPLE-JAFFA
LIGNE DE CARGO-MARCHANDISES POUR OCCIDENT
www.dacoromanica.ro
etc.,
,ARGUS
346
BANQUE BELGE
CETRARGER
ANONYME
FILIALE DE LA
DE
AU CAPITAL
ET RESERVES DE FRS BELGES
338 384 143
CAPITAL PROPRE ET RSERVES FRS 121 850 000
SIGE SOCIAL BRUXELLES 66 RUE DE COLONIES
CALEA VICTORIEI 11
SUCCURSALES EN ROUMANIE
M
AI L A
MEMBRES DU COMIT DE DIRCTION

JEAN JADOT President du Conseil d Administration
du Conseil Admin
CHEVALIER DE WOUTERS Vice
ALEXIS VAN DAMME Administrateur Dlgu
PAUL RAMLOT Administrateur Dqgu
BARON
CARTON DE WIART Administrateur
EMILLE FRANCQUI Administrateu
SUCCURSALES & AGENCES

ANGLETERRE LLEMAGNE - COLOGN E
ROUMANIE
PARIS
BUCAREST, BRAILA
ETATS-UNIS - NEW YORK

PEKIN SHANGHAI TIENTSIN HANKOW
CONSTANTINOPLE
EGYPTE-
RE
avec ltranger)
Bureaux cotonmers (ne trallant pas

TANTAH ZAGAZIG
MINI EH
ALLA EL-KEBIR MAGAGA

I-SOUEF
ET-EL-GAM H
BANQUES
AUTRICHE - Wiener
VIENNE Sucursales
s Inn Bregenr Bruck s Mur Dornbirn Graz
Innsbruck nlagenfurt
Leoben Linz s D R idkersburg
Inkreis
St Pollen
s
Steyr Villach Volkermarkt
Wiener Neustadt Wolfsburg
de
BULGARIE
Succursale
Roustchouk
internacional
MADRID Suceursales
y Comercio
Aguilas Alicante Aysmonte Cadiz (Cadiz) Caravaca

Lorca
(Cartagena) Cieza Elche Hellin Huelva Isla
Murcie (Murcia) Orihuela Puerto de San a Maria San Fernando
de Barrameda Sville (Sevilla Totana Veda
de
MAROC
y Comercio
MELILLA (Lone Espagnole)
HONGRIE Wiener Bnnic-Verein
POLOGNE - Socit
BUDAPEST
de
Pologne
VARSOVIE Succursales Bielitz Biala C-acovie Krakau Drohobycz Lemberg

Lwow Leopol Przemysl Stanislau Tarnow Teschen
ROUMANIE
TCHECO-SLOVAQU E
Wiener
(Cernauti
Allgememer Bbhmischer Bank Verem
PRAGUE Praga Praha Succursales

Bodendach s E Bratislava
(Budejovice) Friedek
Pressburg Brunn Brno Brux Most) Budweis
Mistek Frydek
Krnov) Karlsbad (Karlovy
Vary
Ostrau (Moravska Ostrava) Marienbad (Marianske Lazne) 01
mutz Olomouc Pardubitz Pardubice Pilsen Plzen) Prossnitz
Reichenberg Liberec
sE
Schonau Teplice
Troppau
Warnsdorf Varnsdorf
Svitava
ITALIE Wiener Bonk-Verein

BOLZANO (Bozen MERANO Meran
Wiener Bank-Verein
YOUGO-SLAVIE
AGRAM Zagreb) BELGRADE Beograd
du
SARAJEVO Succursales
de
Banja Luka Bijeljina Brcko Mostar Tuzla Agences
Bihac Oerventa Doboj

Gradiska Livno Boa Novi Boa Samac
Travnik
Visegrad Zenica
www.dacoromanica.ro
RLMANRCH
347
CETATEA"
BANCA ECONOMICA-COMERCIACA, S A
000
Lei
CAPITAL
- ELEFON No 3/40
5/19 -
SO V, Palatul Continental,
Odorhem
de vide)
oplita-Romna, Rupea, Gherla
OF AM
CETATEA
AGENTIE
A, Wall Street 44, New-York

FOREIGN OFFICE Wall Street 44 New York
FACE ORI-CE OPERATIUNI DE

PE
procentele cele mai bune

CECURI
orasele AMERICEI DE NORD
CETATEA DE GRANIT", S. A
PENTRU EXPLOATAREA de CARIERE
MINE
CAPITAL LEI
000
Dealul Manole, Harsova, Cearr-Tepe,
CARIERELE
Epura
Furnizoare a mardor
etc
pentru monumente
rou, gris,
Central
Directrunea de
de lucran edilitare, pavagli,

edificu
negru-rival granitulur de
BANCA
BUCURE$TI,suc BANCA CETATEA

Palatul
Bulevardul
www.dacoromanica.ro
348
BANCA
SOCIETATE ANONIMA -
Telefon 651, Devize 621
CAPITAL SOCIAL LEI

Preluare
000
de depuneri pe
pe conturi
de
Transactium In
favorabile
la Intreprinderi
comermale
s
SIEBENBORGISEHE INDOSTRIE
G.
KRONSTADT
Telefon 651, Devisen 621 -Telegr 1NDUSTRIEBBANK"
AKTIENKAPITAL LEI
000
Ubermmmt Contocorrent und

Uberweisungen im In und Auslande, zu
den gnstigsten Bedingungen.
sich an Industrie und Handelslagen
unternehm ungen
www.dacoromanica.ro
ARGUS
349
SOCIETATEA
JOEY
DIRECTIA: Bulevardul
Telefon 694
ADRESA TELEGRAFICA RAFOR" - PLOESTI
Id:
SONDAIE IN
Petrol, Crbuni, Gaze naturale, Minereuri,
,
la cele mai mari adncimi
once fel de terenurl,
MODERNE
prevAzute
dispozitive pentru extragerea
de smburi (carote) dela once adncime
dela sistemul hidraulic
pentru trecerea
obisnuit la sistemul rotativ sau canadian
uscat
pensalvan
Execuit: PUTURI
once terenur
DE
GALERII
DE PETROL
cele mai moderne procedeuri

(congelare, cimentare,
)
ca
de
de sondaj
www.dacoromanica.ro
goale, etc
ALMANACH ARGUS'
350
EDILITATEA"
DE STUDII $1
SOC1FTATE
CAPITAL SOCIAL
000 LEI
Str Brezoianu 44
Sediul In BUCURESTI
la
Tel 27 38, 9/92, 79/52

5
Bravul 71 Telefon
Str
Str
Str
17
Prelungirea Dorobanft 62
prope de
le
de
de went
alte articole
Arhitect
PETRE
Aaministrator d legat DIONISIE GERMANI

Director General HENRI THEODORU Inginer
$1
CONSTRUCTII DE ORICE NATUR

edibtare
cu
canalizgri,
abatoare,
hale frigonfere, pavaje, parcelgn cartiere

locuinfe
eftine
de planun etc
BETON ARMAT
Urine electrice ludroelectrice cderi de ap poduri tuneluri
ferate
de fabric'
ateliere, etc
contractate pentru autontsti

ultimu 3 am
ca 240 000 000
care executate ca 160 000 000 lei
CONSTRUCTIE
oragelor Crmota
pe
Bumbetz
Pod de
peste
de
in lasi,
in
de
in
(te
EXECUTATE
Uzini electric t postul de egalizire Floresti (Prahova) (beton armat)

klimentarea
a or
idem a
ap prin
de
Biag idiru
kezervoare
apa
mare capacitate
beton armat la Braila
Govoia
ipa
beton armat
rite constrm
la aeroportul Baneasa
vago me tie
de
Pay
in
dela
EDILl
apartamente pentru
CF
Piatra-Ult
Difente
la
normale din Tecuci R irlad
Pavilioane
secundare
Muntn
P
mat la
Vaslum funMonument,
fete
RM
www.dacoromanica.ro
Belvedere
etc.
ALMANACH ,ARGUS
BANCA
GLOSOCIETATE ANONIMA
SEDIUL CENTRAL BUCURETI

Capital deplin varsat Lei 50 000
Adresa telegrafic
ANGLOROUM
AGENTIE GALATI
FACE TOT FELUL DE
DE
a
BANQUE INDUSTRIELLE ET AGRICOLE
DE
toate
sucursale In
principale din Ceho-Slovacia
PRAGA,
Banque Industrielle
Budapesta
Erster Kroatische Gewerbe Bank

A. G., Zagreb.
/"..mTa
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
352
FRATH SCHIEL
TIMISOARA
Str I C
BRASOV
BUCURESTI
Str Fntnei, 50 a Str
7
i FURNISM cu TERMEN SCURT
PRODUCEM
MORI SISTEMATICE i TARANESTI pentru

ORICE PRODUCTIUNE
INSTALATIUNI pentru TRANSPORTUL de

CEREALE
ORZUL
MOTOARE pentru ORICE COMBUSTIBIL
TRANSMISIUNI de FONTA
INSTALATIUNI pentru
REPREZENTANTA GENERALA
UZINELOR GANZ &
- BUDAPESTA
VALTURI DIAGONALE
SIMPLE pentru
MORI
MOTOARE de
LOCOMOBILE cu FERESTRAE
de APA
MASINI pentru INDUSTRIA CERAMICA

PROECTE
a
www.dacoromanica.ro
353
SOCIETATE ANONIMA ROMANA PENTRL
DESVOLTAREA INDUSTRIEI MINIERE

C
67/32
Telef 39/41,
BUCURETI - Strada
SOCURSALA
28
(DIRECTIA MINELOR, SECTIUNILE DE MATERIALE,

ASIGURARI, CONVENT% ETC)
Telef
67/52
CAPITAL SOCIAL LEI 550 000 000
Morem, Ochiuri, Runcu,

Verendin, Ilba,
Tepe, etc
cont propnu
terenurt petrolifere,
etc
de petrol (Aurora"
biecte
miniere, redevente
proprii, etc
produse petrolifere
de avtatie,
pentru automobile
motoare, petrol lampant,
p
pentru combustibil,
minerale
de prima cahtate,
cuprifer,
galen, etc
23
www.dacoromanica.ro
ep
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA ANONIMA
PENTRU
50-12,
Telefon
PETROL LAMPANT
PETROL WASHINGTON
BENZINA PENTRU AUTOMOBILE

BENZINA FARMACEUTICA
ERNI
44-26
PACURA DE ARS
PACURA DE UNS CARELE
PENTRU
CALORIFERE
ULEIURI MINERALE
VALVOLINE
TMOOATRO
INDUSTRIALE
SMOALA
:
Alexandria
Arad
Campina
Bacau
Bailesti
Bazargic
Chisinau
Constanta
Bibe5ti
Craiova
Barlad
Bucecea
Bucuresti
Slobozia
Hu51
Smardioasa
Medudia
Targoviste
Tg Frumos
Tg Jiu
Oradea M
Pascani
C de
Braila
Giurgiu
P Neamt
T
T
T
Pitesti
Flticeni
Faurei
Filiasi
Burd meni
Bucov
R Sarat
R Valcea
Urzicem
Roman
Buzau
afat
Gesti
Galati
Silistra
DEPOZITE pentru
Alexandria
Arad
Bazargic
CChral
Burdujeni
Fal
Focsani
:
Roman
au
IStr V Boerescu
Silistra
R
R
Tecuci
T
T
Vaslul
BUCURETI
Str Jovita
Str Salvator
PreL Grivita
sunt
producliamarelor ratinrii
STEAUA ROMANA" CAMPINA

ASTRA ROMANA" PLOETI
ROMANO-AMERICANA" PLOEVFI-TELEAJEN
www.dacoromanica.ro
Marea
Toti Morarii
AteliereleMecanice
Se aprovizioneazi cu Materiale T
ICE
MECAN ICE
SANITARE
Carele de Transmisiune
accesoril de fer
Pietre de Moan franceze
Tevi
Asbesturi
Impregnate
Ventile
Pompe de mana
Pompe de
Pompe centrifug ale
Sits de Matasa
Bergmann
Ampermetrii, Voltmetril
Dinamuri Electromotoare
Muni de Dinamo
Electrice
Closete, Lavabouri
de Fonta
de Plumb
de Tamplrie
Motoare Diesel"
Motoare de Benzina
Raboteze
de Frezat
JACQUES PAUCKER
BIROU TECHNIC BUCURESTI
MAGAZINELE PRINCIPALE
DEPOZITE
SUCURSALE TIMISOARA,
LERNUTI,
SOFIA,
Strada
27
Apostoli 74
Strada
6
Strada I. C.
Strada Puschin
Strada lancu Flondor 28
Soc
www.dacoromanica.ro
Exanb
33
KERN & Co.

Strada Lipscand-Noi,
Str Miron
CLUJ- Str.
No 4 82-Adresa
FERROKONTINENT
Furnizeaza din Uzinele WITKOWITZ"

din
Statului POOBREZOYA" etc.
TUBURI PENTRU SONDAJE
procedeul Mannesmann
sudate patent
gaz de
TEVI DE CONDUCTE
pentru once presmne
TEVI DE GAZ
sudur
APA
sudate
Tevi Fierbtoare, Fittinguri, Cazane,

ezer
re de
Fier
bare,
neagr
Instrumente
galvanizat,
ate de sondaj
DEPOZIT PERMANENT IN
Strada MRFURI No. 20
NORIS")
dosul
www.dacoromanica.ro
150 000 000

000
000 000
AL
BUCURESTI, Str Lipscani,
SEDIUL CENTRAL
CLUJ,
AL
PI
OR(
oc
BANCA
U Sf
Soroca,
Economu,
de
URSA1
Oradia-Mare, Jimboha,
Reca, Vinga, Fget,
Ciacova,
Mare,
BANCA PETRODAVA,
BANCA
FACE
OPERATIUNI DE BANC
611111114'" 141114111111111r
www.dacoromanica.ro
CZELL
GRUPA
WILHELM CZELL
Str PR CAROL, 36 - Tel 40
do
do BERE
FABRICELE do
PIVNITELE do VIN
SUCURSALE
Sibiu, Cristian,
Ora5tie,Oradea
Mare, Satulung,
, Georgern, Rmnic
LIKORFABRIKEN
WEINKELLEREIEN
FILMI
C
Klausenburg, Hermann
stadt, Neustadt, Foga

rasch, Brovs,
dein, Siebendorfen, TrSc Georgern, R Vlcea
FRIEDRICH CZELL &
GRUPPE Dr. WILHEM CZELL

ZENTR ALE
KRONSTADT Pr
www.dacoromanica.ro
- Tel
RAHOVA"
SOCITATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA
LACK, BLAU & Co.

CAPITAL COMPLECT
BUCUREVI
TELEFON 23/28
STRADA
TELEGR
TAMPLARIE
DE
DE PRIMA CALITATE
DIN
MOBILIER
de ori-ce esenta
LEMN
DIN
pentru Instalatiuni
Bodegi, Farmacii, etc
complecte de
DEPOZIT
asortat
totdeauna
DE
material de
dimensiunile
furniza din depozit prompt once
esentele
DE
DIN
fabrica
a celui mai
bun produs din
scanne,
garde salon
antreu, etc.,
etc., etc.
cinema-
de
de once fel
DE
LEMNE
BINALE
INORIJIRE
ORICE
MOBILI
AJ GARA
NIE DE
LAZI
000 000
LEI
DE
FO(
OFERTE
vagonul
cu mia tran-
sportate
LA CERERE
www.dacoromanica.ro
toate
www.dacoromanica.ro

Almanah Argus 1925

Uploaded by

Document Information

Original Description:

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Almanah Argus 1925

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

www.dacoromanica.

VI EN A, Chrissoveloni Bisteghi & Co

actium - Comptun corente,

FONDATA IN ANUL 1885

000 000 Lei

DEPUNERI SPRE FRUCTIFICARE

Str General Dragalina No 3

FACE TOATE OPERATIUNILE DE

Capital deplin vrsat : Lire Sterline : 300.000.00

Lord Oranmore and Browne, K. P., P

DIRECTOR GENERAL D-nul HERBERT LOCKE

Str Lascdr Catargiu, 11

de lux, vagoane cisterne de spirt,

sondaj, cazane, rezervoare pentru

prese cu excentric, grupuri electrogene,

Banca Creditul Prahovei,

FACE TOATE OPERATIUNILE DE BANCA

EXECUTA ORICE OPERATIUNI DE BANCA

Furnizeaza din depozitele sale

nale pentru atelierele de

ma$ini pentru fabncarea

mizilor Explosibile capse fitil pentru industrille

apei sistem Neckar" Aparate telefonice, centrale

MEMBRII CONSILIULUI GENERAL

T. Cpaanovici, Vice Guvernator

D Gheorghlu, Secretar General

provizorm Comisar al Guvernulm

CRAIOVA, GALATI, IA$I

Bazargic, Botosani, Brasov,

SOCI ETATE ANONI MA

CAPITAL LEI 450000.000

Pentru comenzi in interioruI

DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLEULUI

BUCURETI, Strada PARIS No.10

SOCIETATE IN NUME COLECTIV

B SONNENTHAL & OFICIUL ECONOMIC AL ROMANIEI

BUCURESTI - BULEVARDUL CAROL No 7

REPREZENTANTA GENERAL a URMTOARELOR CASE

Ma*ini pentru me-

la finele anului 1923

Adresa telegrafica BLANKBANCA"

LEI 125 000 000

Atehere speciale pentru fotografie

de piele pentru Doamne, Bronzun,

Statuete Cnstalun Portelanun

INSTITUTE TIPO-LITOGRAFICE ARTE GRAFICE

Soseaua Bonaparte, 68-72

SINGURUL ZIAR ECONOMIC

ORGAN ECONOMIC ROMAN

CELE MAI EXACTE INFORMATIUNI

REDACTATA DE CEI MAI DISTINSI

EDITIA FRANCEZA A R G U S"

BURSELE STRAINE 51 DIN TAR A

COMERCIANT 51 INDUSTRIAS DIN

ULTIMELE EVEN IMENTE

Nebuloaseie - Calea laptelui - Meteorn

tea sunt Nebul9asele Ce

compun Calea laptelai

h 228 000 000 km

la 149 500 000 km

captivante ale unet vieti

Este un medm nesufent

stint tot atat de