GAP. VIL Tipografia tui Varlaam Mitropolitul. «Soboragul» dela Iasi. In lanuar 1641, Vasile-Voda, care ceruse rift cilug’t- vilor dela Fratia din Lemberg, fiindc’ gi erau mai aproape, primia raspuns ca ei ingaduie a se turna slovele de care el are nevoie gi sdut gata si-l ajute si altfel; la 12 ale Junii, Domnul trimetea pe un preot gi un vameg, cu bani,B10 ISTORIA. BISERICIL ROMANESTI pentru a incepe pregitirile*, Pociatchi tnsusi merse dupit. materialul trebuincios si, primit cu neincredere, — caci in Lemberg nu era multi dragoste, nici la neunit', pentru oamenii din Chievy,—e) izbul totusi. Tipografia ava indata de lucru: sinodul din Iasi (11 Mart—9 Decembre 1642) provoca intaia ei lucrare *. Acest sinod, «sinodaster», scrie medicul lui Vasile Lupu, Danezul de. Scogard, acest «goboragy deci?, nu e o adunare a Bisericii moldovenesti, cum s’ar puted crede, si el nu ne privegte decat prin caracterul general ortodox al misurilor sale. Patriarhul de Constantinopol, Partenie, se invoise cu Petru Movila pentre afurisirea propozitiilor calvine din «Miérturisireay lui Chiril Lukaris. Cel Cintaiu si aruncé ana- tema agupra acelui care supt numele de Chirila scris propozitii eretice impotriva ortodoxiei*. Petru pregitise mai de mult © adevdratd «Marturisire ortodoxdy, eare fusese gi apro- bata de un sinod provincial al Rusgilor din Polonia la 1640°, indreptata de autor, trimeasi apoi intr’o forma lating lai Sirig in Constantinopol, prin soli, si prelucrata de Sirig insusi, ca si ‘le Porfirie de Nicéa. Petru void insa o recunoastere mai deplina si mai sofemna, de arhierei din mai multe neamuri risi- ritene, gi Intr’un oras care si nu fie supt puterea unui sti- panitor de ‘alti lege sau cu aplecari ciitre vre-un fel de erezie, ci unul care, pe ling’ «vitejiay in apararea dogmei celei bune, sa aiba gi bogdtia mirimimoasi ce trebuia pentru a da tainuribune parintilor. Sinodul era s& fie insd, tnainte de toate, un sinod rusese. Patriarhia din Constantinopol trimese un exarh al ei, pe acel Porfirie, Mitropolitul Niceii, si pe Meletie Sirigul, cel mai bun cunoscitor de dogme din tot Rasiritul grecese. Incolo, 1 Hormuzaki, Supl 109, pp. 4-2, no. 1. 2 Reprodust gi th cartea lui Dosofteiu de Ierusalim despre sinodul de acolo, Asrig dpfefoias; in ed. Michaleescu, p. 154 si urm. 3 Hurmuzakl, IV}, p. 668. 4 Michalceseu, p. 151 si urm, 5 Ghenadie Endceana, pp. 280, 201 si urm.TIPOGRAFIA LUI VARLAAM 341 luara parte episcopii moldoveni, cu Varlaam in frunte, de sigue toti dascilii dela Trei Ierarhi, si apoi trei teologi din Rusia, in truntea cérora stated Isaia Trofimovici din Cozlov, presedintele Sfatului metropolitan de pe lang’ Petru Movilii, ceilalti doi fiind rectorul Colegiului, Iosif Conoviei si pre- dicatorul Ignatie Xenovici. Nici episcopii si staretii ‘Rusiei polone, de fric& fatii de Guvernul lor, nu cutezara a veni la Tagi, si ei igi adauserd numai iscdliturile pe actul sinodal. Din alte parti nu veni nimeni, nici chiar din Tara-Romaneasca, din Ardeal. De alminterea, asa-zisul sinod nici nu erd menit si fie o adunare, solemna, de Vlidici, ci mai mult un con- venticul, o conferinta de teologi rugi si greci strangi pentru a da o aprobare definitiva Marturisirii de credinta pe care o alciituise impotriva calvinismului amenintitor Petru Movil si cu sfatuitorii sai din Chiev. Sirigul, prielnic catolicilor si, pentru aceasta, cel mai mare dugman al calvinilor, ar fi voit ca rapesatul Patriarh Chiril si fie declarat solemn eretic si amintirea lui lovité de ex- comunicare. Aceasta nu i se invoi ins’ de citre Rusi, de partea citrora stitead gi Domnul. In schimb, acestia trebuirit si périiseasc& punctul lor de vedere in ceia ce priveste existenta Purgatoriului in care se eurit&é sufletele si pre- zenta dumnezeiasct reali in Impirtiganie. rei luni de zile se cheltuira in aceste dezbateri si, daci, la inceputul Ini Novembre 1642, se creded ca teologii din Chiey stau sa plece cin cateva ziles 1, se pare ci ei mai zbovira pani in Decembre, cici numai la 20 Decembre 1642 iegid de supt teascurile dela Trei Ierarhi — Pociatchi ceruse dela Lemberg slovi greceascé inca dela inceputul anului* — gramata pa- triarbului Partenie, care osandia propositiile din catechismul lui Lukaris®. Teologii multamira apoi in termini exagerati, 1 Eaportul mediculei Iai Vasile Lupu, dr. Seogard, in Hurmuzabi, 2, c.36 Novembre 1642, 2 Ghenadie En&ceanu, p. 203. 3 Bibliografia romand, 1, pp. 199 (41); Pargoire, art. eit.TIPOGRAFIS LUI VARLAAM 344 Juard parte episcopii moldoveni, cu Varlaam in frunte, de sigur toti dascalii dela Trei Ierarhi, si apoi trei teologi din Rusia, in truntea cérora statea Isaia Trofimovici din Cozlov, presedintele Sfatulai metropolitan de pe lang’ Petru Movila, ceilalti doi fiind rectorul Colegiului, losif Conovici si pre- dicatorul Ignatie Xenovici. Nici episcopii si staretii Rusiei polone, de fricé fati de Guvernul lor, nu cutezard a veni la fagi, si ei isi adauserdé numai iscaliturile pe actul sinodal. Din alte parti nu veni nimeni, nici chiar din ‘Tara-Romaneasca, din Ardeal. De alminterea, aga-zisul sinod nici nu era menit si fie-o adunare, solemmd,de Vlaidici, ci mai mult un con- venticul, o conferinta de teologi rusi si greci stransi pentru a da o aprobare definitiva Marturisirii de credinta pe care o alcatuise impotriva calvinismului amenintator Petra Movila si cu sfatuitorii sdi din Chiev. Sirigul, prielnic catolicilor si, pentru aceasta, cel mai mare dugman al calvinilor, ar fi voit ca raposatul Patriarh Chirit si fie declarat soleran eretic si amintirea lui lovité de ex- comunicare. Aceasta nu i se invoi ins de catre Rusi, de partea citrora stated si Domnul. in schimb, acestia trebuird sa piriiseascit punctul lor de vedere in ceia ce priveste existenta Purgatoriului in care se curat& sulletele si pre- venla dumnezeiascd reali in. Impirtiganie. Trei luni de zile se cheltuira in aceste dezbateri si, daca, la inceputul lui Novembre 1642, se creded ca teologii din Chiev stau sa plece cin cateva zilet, se pare ci ei mai zibovird pind in Decembre, céici numai la 20 Decembre 1642 iesid de supt teascurile dela Trei lerarhi — Pociatehi ceruse dela Lemberg slova greceasc&é inca dela inceputul anului* — gramata pa- triarhului Partenie, care osandia propositiile din catechismul lui Lukaris*, Teologii multémira apoi in termini exagerati, 3 Raportul medicului lui Vasile Lupa, dr. Scogard, in Hurmuzaki, 2, 36 Novembre 4642. 2 Ghenadie Endceanu, p, 293. 8 Bibliografia romani, I, pp. 199 (41); Pargoire, art. cit,312 _ ISTORIA BISERICIT ROMANESTI de curtenie retoricd si de apologie bisericeasc’, lui Vasile si plecara in sfarsit, unii spre Chiev, altii spre Constantinopol, fara s& se fi inteles in adevir. Petru Movila se simtia jignit de indreptarile ce-i faicuse Sirigul, iar Grecii nu puteau primi din toati inima o declaratie de principii ortodoxa, cu pretentia de a servi drept norméa pretutindeni, care pleca dela ucenicii lor, abid scosi din harbarie, de la Chiev t. Dar, dupa ce Sirigul indeplini misiunea, ce ise dase la Iasi, de a indrepta cartea, elo trimese Sinodului constantinopolitan Ja 30 Octombre 1643, si acesta primi noul catechism ortodox ‘Opbédebo¢ Snoroyta, pe care Partenie Patriarhul o intarl, in ce priveste singur textul grecesc, la 44 Mart 1643, impreund cu ceilalti trei Patriarhi si cu episcopii din sinodul sau *. Al doilea Partenie anul& hotirarile de aprobare ale celui d’'intaiu, si «Marturisirea pravoslaynicay a lui Petru Movila, tiparité in 1645 Ja Chiev, supttitlul modest de «Corp de invatatura pe scurt», reprodusi la 1649 intr’o editie moscovitd gi editata in sfargit si de Lioveni, in tipografia lor cea noua de pe lang’ Mitropolia intoarsé acum la ortodoxie, n’avi trecere decat intre Rusi. Din forma greceascé se did numai peste vre-o zece ani, cu banii Marelui-Dragoman Panaioti Niku- sios, o editie latino-greceasca la Amsterdam, in 1662 (editia a Q-a, 1672) 4, Trebuie si se insemne gi aceia ci la sinodul din 1642 nu fusese de fati nici chiar cel interesat mai mult la tirerea Jui, Petru Movilé: inainte de 15 Decembre 1644 el negocia de-a dreptul cu Sirigul in ceia ce priveste Catechismu, si-] schimba aga de mult dupa aratirile acestuia, incdt Me- letie puted vorbi de o lucrare comuna *. Apoi in Februar 1645 1 Demetrakopulos, Op068Eo¢ "EAAde, p. 154 in Michalcescu, p. 23. 2 Michalcescu, p. 28. 3 Cf. Picot, Pierre Movild, cu Legrand, o. ¢., UL, p. 202; editie critiet ia Leipzig, 1695. Apoi: Leipzig-Frankfart, 4 i mel, in «Libri symbolici Ecclesiae orientalis», 1344; in slarsit Michaleseu, 0. é, p. 26 gi urm 4 Melchisedec, Notife, p. 205, nota.TIPOGRAFIA LUL VARLAAM 313 Movilé binecuvanta, acesta fiind si scopul venirii sale — invitatiile se fac la4-iu Novembre 1644—, impreuna cu ar- hiereii moldovenesli, si chiar cu Stefan Mitropolitul muntean, ciisitoria Mariei, fiica lui Vasile, cu Janus Radziwill, print litvan de lege culvind, casitorie pe care unii boieri evia- viogi, ca fratii Cantacuzini; 0 socotiau ca primejdioasit pentru sufletul miresei si jignitoare pentru rostul ortodox al teri}. Totusi Petru Movila insusi, care a si cantat nunta intr’un «cavant duhovnicesc», pusese la cale incuscrirea, trimetand ca negociator pe arhimandritul de Ovruci *. Si tot pe acest timp el stéruia impreuna cu Vasile pe langa Patriarhul de Constan- tinopol ca si ingdduie cistitoria intre fiul regelui Danemarcei si fiica Tarului faira a cere si se rasboteze mirele *. Vasile si Petru Movila urmara, de altfel, si mai departecu aceste sti- ruinti, care se sfaramara insa de indiritnicia Crecilor +. Din legiturile lui Vasile cu lumea slavai rémase tot mai putin, mai ales dup’ moartea inainte de vreme, ja 22 De- cembre 1646, a subredului fiu al lui Simion Movil&. Nu gtim cata vreme a ramas Poclatchi cu tovarasii sai la scoala cea noua din Iasi, dar petrecerea lui n’a putut tinea mai mult decat iusagi Domnia intemeietorului scolii dela Trei- sfetitele, Dommie care ge mantui in 1653, inst, Ja patru ani dup& incheierea acestei stapaniri glorioase, vedem pe Mitropolital Moldovei, pe episcopii de Roman si de Husi, «cu invoireay Domnului, care era pe atunci Gheorghe Stefan, sfintind un episcop de Cernigov, pe Lazar Raranovici, pe temeiu! «miarturiilory date din partea lui Silivestru Cosov, 1 GL. Hurmuzaki, IV#; Fragmente, Wf, p. 189; Hurmuzaki, Supl. 118, p. 9 si urm.; Acte si fregmente, I, pp. 196-8; Memoriile lui Ke- meny, ed. Neagoe Popea, pp. ae si notele: An. Ac. Rom. XXI, p. 264; Bragovul si Roménii, pp. 92-4 2 Vurmuzaki, Supl. M3, p. 3 91 arm. 8 Hurmuzaki,IV1, p. 693 si urm.; Melchisedec, Nolife, p. 202 gi urm. & Melchisedec, pp. 200-2,314 ISTORTA BISERIGIT ROMANESTL noul Mitropolit al Chievului, si a Hatmanului si a grimati-« cului ogtilor caziicesti (8 Mart 1657) 1. Cazacii, aliati ai lui Vasile Lupu, care fusese nevoit a-si da flica, Ruxanda, dupa fiul Hatmanului Bogdan Hmilnitchi, dupa viteazul si brutalul Timus, se desfaceau tot mai mult de legaturile lor cu Poloniasi se apropiau, neputand face altfel,. de Turci. Era deei luecu firesc ca ei si-gi sfinteascd episcopul peste hotare, in tara, neinrdurita de vointa regelui polon, a Moldovei, luind pentru hirotonisirea de citre ierarhii moldo- veni numai «marturiay de alegere dela Chievul Mitropoli- tului Rusilor apuseni gi dela «tabéray Hatmanului Ucrainei. Cunoastem acest singur caz, dar trebuie sa fi fost mai multe In aceasté vreme cdud razboiul dintre Cazaci gi fogtii lor stépani Polonii fact imposibilé acea sprijinire pe Cazaci in cuprinsul regatului polon pe care o visase un Teofan, un Petru Moyila, si skibi astfel esential puterea Scaunului metropolitan al Chievului: el ramase oarecum in prinsoarea Poloniei, pe cand Cazicimea lad orientare religioasa catre Moldova inraurita si prefacutd de spiritu! ortodoxiei refor- mate si sprijinite pe canoane,5 Arch. ist, 13, pp. 63-6.