Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Blackmore Constiinta Cap1

    Uploaded by

    Costache Felicia
    164 views11 pages
    filosofie

    Original Title

    Blackmore-Constiinta-Cap1

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    filosofie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    164 views11 pages

    Blackmore Constiinta Cap1

    Uploaded by

    Costache Felicia
    filosofie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 11
    ‘CONSCIOUSNESS: A VERY SHORT INTRODUCTION Susan Blackmore Copyright © Susan Blackmore 2005, CConsciusness was original publshed in English in 2005. This ransiaon is published by arrangement with Oxford University Press. ‘CONSTANT Susan Blackmore Copyright ©2010 ture ALL Cendtinta a fos publcatintenba anglers n 2005. Acasa tracicere esto pat cu acortul Orford Unversity Press Desererea CIP a Blblotoci Nationale a Roméniei BLACKMORE, SUSAN CConstinfa/ Susan Blackmore; Wad: Mba Novac.—Bucureyt ara ALL, 2010 Ince ISBN 078.078.571-802-8 |. Novao, Mina (rad) 150.9 “Toate drape ezervate Eas ALL. ‘eco pate dn aatvlum nu poate copa {ars permacanen soe Eur ALL. ‘recture do debate In srBinsate apa Tn exchsviate eu [At opis reserved, The dstitution ofthis book ouside Romani, ‘Sioout he wien pormgsion of ALL stil pote, Copyright© 2010 by ALL. aura ALL: 84. Constucortor rr. 208 _sctorB, cod 080512 ~ BucuTe9s Tok 021 0226 60 Fae 021 402 2 10 Decaramantldtti: Te: 021 402 2630 123 402 2633 omens comencigalire ‘weravaro etecor oral Zien ed Aloeande Novae Susan Blackmore CONSTIINTA Foarte scurta introducere ‘Traducere: Mihai Novac ‘Susan Blackmore wal 22 23 Cartografierea starilor constiinfel, Jolyon Trosci- anko Cum o fis& fil bufnits, paianjen sau sarpe?, Jolyon Troscianko impanzeul cu oglinda, Jolyon Troscianko Privind in ftigider, Jolyon Troscianko Capitolul 1 De ce atata mister? O problema dificila Ce este constiinta? Poate parea o intrebare simpla, ins nu este, Constinta este in egalé maisura cel mai evident si ‘cel mai dificil lucru pe care il pute cerceta. S-ar prea cdi trebuie, fie s8 apelin la constint’ pentru ca aceasta sa se cerceteze pe sine, idee oarecum stranie, fie sé iesim din {nsusi lucrul pe care intenfiondm sé-l cercot&im. Nu este de mirare ca flosofi si oamenii de stint s-au luptat timp de mil de ani cu acest concept sau ca savant au respins completamente aceast notiune pentru perioade inde- lungate, refuzand chiar s8 o cerceteze. Vestea bund este ins ca, la Inceputul secolului XI, .stiinfele cognitie’’ se gasesc int-o perioada inflortoare. Psihologia, biologia s neurologia au atins stadiul in care sunt pregatite sé infrunte o serie de probleme complicate: Ce face constinfa? Am fi putut evolua far’ ea? Ar putea fi constiinta o luzie? Pana la urma, ce este constiinta? Aceasta nu inseamna ca misterul a disparut. El este la fel de profund ca intotdeauna. Diferenta este ca in momentul de fal cunoastem suficient de multe despre creier ca s& abordim aceasta problema in mod direct. Cum oare se poale intampla ca activitatea electricé a milioane de ce- lule cerebrale infime s& produca propria mea experien|’ privata, subiectiva, constient&? Daca este sa ajungem la o concluzie tn privinta infelegerii constiintei, trebuie s& lum aceasta intrebare in sorios, ‘Susan Blackmore ar 8 4. Nimeni nu a ceusit pana in momentul de fata sé depageas abisul de necuptins, marea falle sau vidul expiicatvdintre planul interior si cel exterior, intre mints si creier, respect obiectiv si subiecti. Muli sustin of arf rezolvat misterul constinjel, propunand ‘mati teorii unificate, teoril cuantice sau spirituale, bazate pe aga numita ,putere @ constinte’” si mult alfele, Ins& majortatea nu fac altceva decat sa ignore pur si simpli rmarea falie sau ,abisul de necuprins’ dinire lumea fizic8 sicoa mentald, Alata vreme c&t ignoré aceasta problema, i nici m&car nu ajung, de fapt, la constinga ‘Aceasta chestiune este o ipostazti modems a faimoasei probleme a raportuluidintre minte si corp cu care flosoft s-aui confruntat timp de mai bine de dou mii de ani. Pro~ blema este aceea cd in experienta umand comund par s& se regiseasc’ dou tipuri complet diferite de aspecte, fra o legatura evidenta inire ele. 3 ——_De ev alta mistor? Pe de o parte, avem de-a face cu proprille experiente. in momontul de fat’ eu pot vedea casele si copacii de e un deal din departare, pot auzi masinile trecdnd pe ‘s08ea, ma pot bucura de caldura gi familaritatea camerei melo, intrebéndu-ma daca racéitul pe care il aud este de la pisica ce vrea sé fie lsat induntru. Toate acestea ‘eprezint& proprille mele experiente, si constituie ceva ce eu nu pot transmite nimnui altcuiva. Ma pot intreba dac& verdele dumneavoastré este la fel cu al meu sau dacd mmirosul cafelei este exact a fel pentru dumneavoastra ‘si pentru mine, ins niciodata nu voi putea afla. Aceste ercepfiiinefabile (sau indescriptibile) reprezinta ceea ce filosofi infeleg prin .qualia” (cu toate of exist numeroa- se dispute cu privire la existenta qualia), Roseata unei ni rosii strluctoare este o quale; senzatia delicata pe care mi-o transmite bana pisicii mele este o quale; la fel i mirosul cafelei. Aceste experiente par a fi reale, vil si neindoielnice. Ele constituie lumea in care triesc. $isunt de fapt tot ceea ce am. Pe de altd parte, cred cu adevérat cd exist o lume fizicd In exterior ce dé nastere acestor experienfe. S-ar putea ‘s4 am indoieli cu privre la substanta din care ea este consiitutd, sau la natura sa mai profunda, insé nu am nicio indoialé cu privire la existenta sa. Dac’ Fag nega existenta, eu nu:as mai putea explica de ce, spre exemplu, dacdi ies pe usa 0 sa vad probabil pisica népustindu-se Induntru — iar daca dumneavoastra ati trece pe la mine, afi fi de acord cu faptul c& existé acum un sir de urme de noroi pe biroul meu. Problema este ci aceste dou’ tipuri de lucruri par a fi absolut diferite, Exist, pe de o parte, lucrurifizice, dotate forma, greutate si alte atribute ce pot fi masurate de cétre alti si asupra cérora ei pot conveni c& Susan Blackmore 4 exist, jar pe de allé parte, experiente private ~ sonzatia de dutere, culoarea unui mar aga cum 0 vad eu acum. De-a lungul istoriei cei mai multi oameni au adoptat un 80\ de dualism — credinta c existé, intradevar, doud do- meni sau lumi diferite. Aceasta apreciere este valabila In ‘momentul de fat In privinta majortagi culturilor din afara ‘Occidentului, precum sia majoritafii occidentalilor instru ‘Aproape toate religile importante sunt dualiste: crest musulmanii cred intr-un suflet eter, non-fizic, iar hindusi cred in atman, sau sinele divin din interior. Dintre religi, rnumai budismul respinge nofiunea unui sine sau suflet intem peren. Chiar gi1n randul oamenilor nereligios din cul- {ura occidentalé dualismul este prevalent. Teorii New Age populare invoca puteri ale mint, constintei sau spiritulul, a $i cand acestea ar reprezenta o forla independents, iar adepiiiterapiei alternative susfin ofectele pe care mintea le poate avea asupra corpulu, ca $i c&nd cele doua lucruri ar fi distincte. Acest dualism este atat de adanc I inrddd- Cinat in limbajul nostru, Incét ne putem referi cu ugurints la ,creierul meu’ sau la .corpul meu’, ca gi cand eu as fi ceva deosebit de ,ele". In secolul al XVIl-ea filosoful francaz René Descartes (1596-1650) a propus cea mal renumité teorie dualista. Cunoscuta sub numele de dualism cartezian, ea are la baz idea ca mintea sicreierul afi aloatuite din doua sub- stante diferte, Potrvit ui Descartes, mintea este non-fizic& si non-Intinsa (adic nu ocupa spatiu gi nu are 0 pozitie anume), pe cand corpul laolalté cu restul lumii fizice este alcatuit dintr-o substanta fzic4, intinsa. Problema acestei pozitii este evident. Cum interactioneazéi cole dows? Descartes a avansat ideea ca ele ar interactiona in mica land pineala din creler, Ins aceasta nu face decat sa mane oarecum problema, Glanda pinealé este o structurd : De co atita mistor? {izic’, iar dualismul cartezian nu ofer’ nicio explicafie de ce tocmai ea, dintre toate, este cea care poate avea legatura cu planul mental, Aceasta problema interactiuni stigmatizeaza orice incer- care de elaborare a unei teorii dualiste, ceea ce constituie probabil motivul pentru care majoritatea filosofilor gi oa- manior de stint resping complet orice forma de dualism {In favoarea unei forme de monism sau a alteia; optiunile ‘ns sunt putine si problematice. Idealist gasesc temeiul ‘in minte, ins& ei trebuie s& explice cum si de ce ar parea 88 existe o lume fzica dotata cu consistent. Monistiine~ utr resping dualismul, dar sunt in divergenta cu privire la natura fundamentalé a lumii sila modul in care aceasta ar putea deveni unitara. A treia opfiune o reprezint’ ma- terialismul, aceasta fiind de departe cea mai populara in randul oamenilor de stinja din ziua de astizi. Materialist considera cd materia este fundamental’, insd se confrunta poi cu problema ce face Insusi obiectul acestei cdi. Cum pute da seama de constiinfs? Cum se poate ca un creier fizic, alcatuit in intregime din substante materiale gi nimic altceva, s8 dea nastere la experiente constiente sau la (qualia inefabile? Aceasia este numité ,problema grea” a consti formula avansata in 1994 de filosoful australian David Chalmers. Ela vrut sé distinga aceasta problema serioasa slinsurmontabla de ceea ce a numit ,problemele usoare”. Potrivt lui Chalmers, problemele usoare sunt cele pe care in principiu slim 88 le rezolvim, chiar dacd Tne’ nu am ‘facut-o, in randul lor intr probleme precum perceptia, Invdtarea, atenfia sau memoria; modul in care discernem obieciole sau cum reacfiondm la stimuli; cum difers somnul de starea de trazie. Toate aceste intrebari sunt usoare, ne Susan Blackmore ‘ ‘spune el, in comparatie cu problema cu adevarat dificil a experientei Insegi Nu tofi sunt de acord cu Chalmers. Uni sustin c& problema grea nici macar nu exista; cd ea tine de o fais conceptie asupra consiinjei, sau de o subestimare drasticd a proble- melor ,usoare’. Filosoafa americandi Patricia Churchland sspune c aceasta este 0 .falsa problema’, sustinand ca noi nu putem stabil dinainte care sunt problemele care se vor dovedi cu adevérat dificile. Aceasta problema provi- 1, susfine ea, din falsa intuitie c, in masura in care am 2. Descartes a explicat rispunsurilereflexe la durere in torment de reac{ii mecanice gi de fux al spiritalor animale” de-a lungul nor tuburi de dimensiun! infime. Ins Tn privinta experiantelor constiente el a sustinut c& acestea ar tine de o lume mental diferit, lagat& de corpulfizic prin glanda pinealé din centrul creieruii. : De co atdta mister? explica perceptia, memoria, atentia gl toate celelalte detalii, ‘ar mai rméne inc& ceva — .constiinta in sine”. Acestea sunt obiectii importante. Ca atare, inainte de ‘a merge mai departe trebuie si clarificém semnificatia formulei .congtiinfS fn sine, in méisura in care accasta ‘inseamna cava. Definirea constiintei Cum of sé filliac? Aceasta intrebare ciudata este de mare importanta in istoria studilor cognitive, Formutaté tn anit 1950, a fost ficuté celebra de c&tre filosoful american Tho- mas Nagel in 1974. Ela apelat la aceasta intrebare pentru a contesta materiaismul, pentru a cerceta ce infelegem prin constiinta si pentru a gsi motivul insurmontabilitafi problemei minte-corp. Ceea ce avem in vedere prin aceas- ta, ne spune el, este subiectivitatea. Dacd existé ceva care corespunde senzatiei de a fi lilac - ceva pentru liacul insusi-, atuncilitacul este congtient. Dac nu exist nimic ‘ce corespunde senzaliei de a 7 iliac, atunci nu este. Gandif-va deci, spre oxemplu, la cand, sau la oalé, saula omamentul de plastic de pe masa dumneavoastra. Acum intrebati - cum o fi sa fii 0 cana? Veti raspunde probabil ci nu este nicicum; céinile nu pot simfi, portelanurile sunt inerte si aga mai departe, veti spune. Nu vefi avea nicio problema in a sustine ca oalele sicéinile nu sunt constiente. ‘SA mergem ins mai departe, la viermi, muste, bacteriisau Iliac; s-ar putea s8 aveli ceva mai multe probleme. Nu sti — si chiar nici nu puteti sti— cum este sa fii un vierme de paméint. Cu toate astea, spune Nagel, daca dumneavoas- 18 considerati ca existé ceva ce corespunde senzatiei de afi vierme, atunci credeti ca viermele este constient. ‘Susan Blackmore 7 Definirea constiintel |, Ins Nu exista o definifio general acceptata a constiintel, {n cole ce urmeaza ne putem face o idee despre infelesul ‘cuvantulul. a senzatei _,Cum 0 fis& il..”: Dact existé ceva ce corespunde senzali Ge a fun animal (un calculator sau un cop), atunciace} Iyer ‘este congtiant. In caz contrar, nu este. ‘Subioctivitatea sau fenomenalitatea: Constinja nsearns ‘experienta subiectiva sau fonomenala. Aga imi apar mie lucru- file, in opozitie cu modul Th care sunt ele in mod object. ie rienjel, precum ‘Qualia Calttie subiective inetabile ale exper i toseata rogulul sau miresul indescriptbil al terebentinel. Ur flogof sustin c& ele nu existé, ‘Marea problema: Cum se poate ca experienfe subiective 88 survina din creiere obiective? Nagel a ales liliacul pentru exemplul sau Intrucat liliecit sunt foarte diferiti de nol. Ei zboard, traiesc mai mult in Intuneric, atéimati de copaci sau in pester, iar pentru a percepe lumea se folosesc de sonar, nu de vedere. ‘Altfel spus, ei emit seri rapide de sunete stridente de frec- venta inaltd in timp ce zboard si descoperd lumea din jur analizand ecourile percepute de urechile lor sensibile. Cum ofisa simfilumea astfel? Nu aro sens s& t|imaginezi cH eat lilac, ntrucat un lilac vorbitor $i educat nu ar fi de Ja bun inceput un iliac normal; iar daca dumneavoastré ati deveni un liliac normal si nu afi putea gandi sau vorbi, alunci nu afi putea rspunde la propria intrebare. ° De ce atéta mister? Nagel a susfinut ci noi nu putem affa niciodat, conclu- Ziondnd c& problema este irezolvabil. Din acest motiv el a fost considerat misters. Un alt misterist este filosoful american Colin McGinn, care sustine ca noi camenii suntem ,opaci cognitiv” in problema injelegeri constinte. Asta Inseamna ca nu avem nicio posibiitate de a injolege consiinta la fl cum un caine nu are nicio sansa s& invete 8 citeasca ziarul pe care il aduce bucuros de la chiosc. Psihologul Stephen Pinker este de acord: poate o& sun- om capabill sd intelegem cele mai multe dintre aspectele de detaliu ale modului in care functioneaz mintea, ins& infelegerea constintel insesi ar putea rmane pentru tot- deauna In afara posibiltétlor noastre. Nu sunt mulfi cei care impartagesc pesimismul lui Nagel, ‘ns’ Intrebarea lui s-a dovedit utilé pentru a ne pune in vedere miza discutiei despre congfintS. Nu are sens s& vorbim despre perceptie, memorie, inteligenta sau rezol- varea problemelor ca fiind procese pur fizice, ca apoi sé susfinem ca am explicat constiina. Daca vreli sa vorbit Intr-adevar despre constiinté, atunci trebuie ca, sub 0 forma sau alta, s& abordati problema subiectvitati. Fie ‘rebuie s8 rezolvati efectiv problema grea si s& explicati ‘cum survine subiectvitatea din lumea material8, fie, in mod alternatiy, In masura in care sustinefideea uneiidentitatia constiinfei cu acele procese fizice, sau ca este o iluzie sau chiar c& nu exista deloc, trebuie s8 explicati de ce apare cu atat de multa pregnant ca existénd. Oricum, putefi susfine c& tratafi problema constiinfei numai tn maisura in care vorbiti despre ,Cum o fi sa fi...” Sensul esential al termenului de constiin(a poarta si de- numirea de fenomenalitate, sau constinta fenomenala, termeni introdusi de flosoful american Ned Block. Elface ‘© comparatie intre canstiinta fenomenala, care se refera la cume sa fil ntr-o stare sau alta, gi constiinfa accosulu, care se referd la disponibiltatea de a utiliza gandirea, de adirija acfiunea sau vorbirea. Constiinta fenomenala (sau fenomenalitatea, subiectivitatea) este cea despre care vorbea Nagel, si reprezint miezul problemei constinte. ‘Avand aceste idel in minte, suntem pregatifi pentru una din- {re disputele centrale din stiinfele cognitive. Aceasta are in vedere urmatoarele probleme: Este constiinta un ingredient suplimentar fata de abiltsile noastre de percep, gandire si simfie sau reprezintd o parte intrinseca giinseparabila din faptul de a fio flntS capabilé de perceptie, géndire gi simfire? Aceasta este problema-cheie de care depind ce- lolalte, si ar fi poate cazul sé va hotarat de pe acum care esto pozitia dumneavoastra tn aceasta chestiune, Intrucat implicatile, In ambele sensuri, sunt frapante. Po doo parte, in masura in care constiinja este un ingre- dient suplimentar, ne vine in mod firesc s& intrebam de ce care il posedam. Vrem sa intrebam la ce serveste con- stinta, ce face ea si de unde am dobandit-o. Din aceasta perspectiva, pare usor de imaginat o& am fi putut evolua {rd ea, iarasttel dorim sa aflém de ce a survenit constinta pe parcursul evolutiei, ce avantaje ne oferd sidaca a aparut sila alte finje. Din acest punct de vedere, problema grea este cu adevarat grea; iar sarcina pe care 0 avem in fala este aceea de a raspunde la aceste Intrebari grele. Pe de altd parte, in cazul in care constiinta este intrinsec& proceselor cerebrale complexe siinseparabila de acestea, ‘majoritatea acestor intrebari nu au niciun sens. Din aceasta perspectiva (care in anumite versiuni poarta numole de funoflonalism) nu.are sens sé ne Intrebam de ce constinta asurvenit pe parcursul evolutei, itrucdt orice finfé care ar i De ce atéta mister? evolua spre a deveni inteligenta gi capabilé de percept 'memorie si emofi, ar deveni In mod necesar si congtienté Asifel, nu ar exista niciun sens al discufiei despre ,consti- ina in sine" sau despre ,qualia inofabile’, cdi nu exist nimic in plus, separat de aceste procese si abil. Din aceasté perspectiva, trader nu exist niciun mis- ter profund si nico problema grea. Ca atare, sarcna este destul de ciferité; ea const in faptul de a explica de ce ‘noua ni se pare c& avem experienie inefabile, non-fzice, consliente.Aic intervine ideea de constinté ca iluzi, masura In care nici congtiinta, nici problema majoréi nu mai sunt c9ea ce par, astfel Incl noi trebuie 88 explicam: cum apare iuzia. Dacéi implicalile acestei dinotomii par greu de infeles, turméitorul experiment mental v-ar putea fi de ajutor. Zomi Imaginaj-va 0 persoand care ar arata exact ca dumnea- voasira, s-ar comporta exact ca dumneavoastra, ar gandi siar vorbi ca dumneavoastré, dar nu ar fi deloc constienta. Aceasta alternativa a dumneavoastra nu ar avea niciun fel de experienta constienta privat; toate actele sale sunt indeplinite tard lumina constiinjei de sine, Aceasté fn} inconstienté este ceea ce filosofii numesc ,zombi". Inmod evident zombi sunt ugor de imaginat, insa ar putea ei exista gi in realitate? Aceasta intrebare aparent simpla Conduce la o intreaga lume de dificult flosofice. De partea calor care spun ,da" Ti avem pe cel care consi- der cd este realmente posibil s avem date dou sisteme ‘Susan Blackmore 8 ‘echivalente din punct de vedere functional, unul dintre ele constient, iar celélaltinconstient. Chalmers este de partea color care spun ,da’. El susfine o& zombi sunt nu numai imaginabil, ci chiar posibil— intro alt& lume, daca nu in aceasta, E!'siimagineaza geamanul zombi comportandu- ‘se exact ca adevaratul Chalmers, dar neavand niciun fel de experionfa congtient8, nicio lume interioara sinicio quale. Th mintea zombiului Dave nu exist decat tntuneric. Alt filosofi au imaginat experimente mentale ce presupuneau ‘0 Terra populald tn intregime de zombi, speculand chiar c& anumifflosofi existenti ar putea fizombi care se prefac afi finte constiente. De partea celor ce spun ,nu ii gasim pe cei care consi- derd toata aceasta idee cu zombi ca fiind absurd8, printre acostia numarandu-se atat Churchland, edt i fllosoful ‘american Daniel Dennet. Aceasta idee este ridicola, ne ‘spun ej, intrucat orice sistem care ar fin stare s8 umble, 88 vorbeascd, 88 gandeascd, s& se joace, si-si aleaga ‘imbrdcémintea, s8 se buoure de 0 cina gustoasti ssa faca toate celetalte lucruri pe care noile facem, ar trebuiin mod necesar si fie constiont. Problema este, obiecteaza ei, c& atunci cdnd fg imagineaza un zombi oameniitrigeaza: | nu iau definlia suficient de tn serios. Deci, daca dorili si nu trigali,fineti cont de faptul o& un zombi ar trebui sé fie posibil de deosebit la exterior de o persoand normala. Ca atare, nu are sens sa ridicém aceste probleme legate de zombi cu privre la experientele sale, sau s& fi punem fllosofia la incercare, intrucat, chiar prin definite, el trebuie ‘sd se comporte exact la fel ca 0 persoana constient8. Dacai se respect cu adevarat regulile, ideea devine un nonsens. Ar trebui s va fie acum ugor de remarcat faptul c& zom- biul este doar o ipostazA intrupata a problemel-chele: 1B De co atta mistor? Reprezint& constinfa doar un atibut suplimentar pe care fo oamenii suntem sufcient de norocosi s& Tl posedm, sau este ceva ce vine In mad necesar dimpreuna cu toate celelate abiltati capatate de-a lungul evolutiel, precum perceplia, gandirea si simfirea? In cazul in care considerali ‘cAeste un atribut superfiuu, atuncicredeti, probabil, c& noi am fi putut evolua la fel de bine ca zombi,n loc de oameni constienti— sau chiar 4 vecinul dumneavoastra este un Zombl. insa, in masura in care considerati c3 aceasta este intinseca si indispensabila abilitilr pe care noi calitate de oameni, le detinem, zombi nu ar putea exista iar intreaga ides este o prostie. : Eu cred c& intreaga idee este o prostie. Cu toate acestea, ea este extrem de ispiitoare, in mare masur datorits faptulul ca zombi sunt atat de usor de imaginat. Cu toate acestea, usurinfa cu care un lucru poate fi imaginat nu 3. Ideea zombiululflosoflor duce numai la confuzio. Suean Blackmore a onstitule 0 proba a adevarului sau. Sa [usm deci in con- siderare un alt aspect al problemei — problema legaté de maisura in care constiinta face ceva. Expresia ,puterea congtintet” esto intanit ta nivel i= bajului comun. Ideea ar fi cd, in esenta, constinta este un fel de fort ce poate avea o influent’ directa asupra lumii fie prin actiunea exercitaté asupra proprilor noastre tnupur, ca in cazul in care ,ou" decid in mod constient s& imi migc bral, iar acesta se misc, fe, int-un sens mai controversa, prin chestuni precum vindecarea spiritual, {elopatia sau -sprtul deasupra materiel’ Acoasta ,putere este la fel de usor de imaginat ca gi zombiul. Ne putom imagina mintea conglienta iesind in afaré si influentind lucruile. Ins are de fapt aceasta idee vreun sans? fn- data ce lua in considerare sensul de subiectvitate sau de fenomenalitate al constinjs,ideea Incepe sa para mai putin plauzibila. Cum ar putea constitu simtrea faptulut dea fi ceva" o fortd sau o putere? Cum ar putea cauza producerea unui eveniment modul in care percep eu ver- dele acalui copac? Un mod de a determina masura in care constiinta ar putea fio putere sau o fort arf s& ne intrebam ce s-ar intdmpla daca aceasta ar dispairea. In mod evident, in masura in care constinta are vroun fel de putere, ceea ce ramane ru ar mai putea fi un zombi, intrucat, prin definitie, zombiul trebuie sa fie indiscernabil de o persoana constienté. Ar rméne deci cineva care ar fi dferit de 0 persoana consti- ent pentru c& nu ar putea sd... co? Poate sunteli de parere c& avem nevoie de constiinta pentru a lua decizi, insa stim mutte despre modul in care opereazé creierul atunci cand ia decizi,siel nu prea pare a avea nevoie de o forfé externa pentru a face aceasta, 1s mister? De asemenea, putem crea calculatoare care iau decizi gi sunt lipsite de un modul cognitv, Acelasl lucru este vatabil si pentru viz, auz, controlul migcarilor, precum si pentru ‘multe alte abiitafi umane. Poate sunteli de parere cd ea este necesaré pentru aprecierea estetica, creativitate, jubire, ined, daca aga stau lucrurile, ar trebui sa putel

    You might also like