Departament TELECOMENZ! $1 ELECTRONICA IN TRANSPORTURI LABORATOR S.D.T.N. LUCRAREA 4 LOCH-URI PENTRU DETERMINAREA VITEZEI NAVEI FATA DE APA340 Lochul mecanic se compune dit armacoarele Pa ; ig st pane ge fegarrd (2) Etices are i intre elice St saula fochutul avand rolul «a pln g ionacit ; | Jigit si ta - efices foohule tepaturd serveste 58 mnijloe asigure eligi 0 UNersiane mui 32 eit impteiturs srgin Lungimes sau ices Loohulu s% fi astfel ca © a wemaroarele hangin » remoreared © 30 min functie de curer| funetie de , serveste fo jei se stadileste qatre 75-1 asa in afara je sco inime ale sautet 79 pana de greutaten 1 54 tiles care ~ sauta Loe’ rotatiilor ace ta bord & trenamitered ai (nattimes purst tant eat stabil paasimen nave’. SH ve foment in pera svpetis viteza raved 78 ake y siteza de zg Ge IO Ndy staca de 18 Nd. jae unitormizare 2 roti j sistemutal remorent + 4 distantel pureurse . Hixat pe S97 sstic , 1a PUPT » ‘ ave roll de @ tatasforma mien Ce de tii de distant’ pareursa - in dvde hare tat unui Giegonet . '@ PED# ermedintt saute Tr indice! un interval de timp si indi de nun: timp si indicat la loch este functie firut wun la contor , sti » stiind ca fi i fecare rotatie a acesteia reprezinta vr pe care o transforma Distama parcursd de nava intr- je rotatii transmis de elicea lochului anumit spatiu parcut ‘ rs de nav Contorul primeste miscarea de rotati ie a elicii ,F / dal yet ie i cin el i permite cit ue pearl do ve prs 0, IMn .- a xn wt pat ins di mt # OPN |e iw pn i nt eit ovat etic; cel dap soe exo eee etic proptinald pi ce xd cnr un itn rte CE UTT it afin leat, pei eS deb bt isp de a dt momente care deinitexzl interval de timp care parca de dle ie, prt jatervalul de timp in ore . i reid me man ine meet A se," ib”) Pa na nr, te He. SP 9 SN enone vtec ire 4-204, / Intl cull mesa ot fit eo aceidetale nreiabile fn condi de mare set ca i no mp cca ms alate vari : re rick hl in pen pe one ns sede nc om a il wt A iste crc 0 i i de temut ef ell mecanice . De fin de iran petri, pe ri cae varie aed ki i el Go ot, int poi mae Jaber vel - depron rsa LOCHUL. HIDROMECANIC i la pupa in bordul cel prin de intonre ci lochurle mace de vedere controctv , Diatntn. parca respectiv A ie mation come. noc umes api ml ree rd de ae bord (gr?) : 1 Corp! loch cu moc ines se compune ca dou pt pre fd (3), er bu cae ee ota iter ave th pul Nock’;WXQQQ@“q«- spada lochubei cu’ mocanismul imers (1), ln a cfrei parte inferioari se afla clicea ¢ futui-ind . Spada e scoate in afta corpulul navel , ta vederen punerilochuhs in functiune dk ‘hizfind valvula de fund ( 4) , care actioneaz& prin rosta de valvull ( S ) ; inainte de intrarea in ; port sau de cite ori aceastd operatiune se impune , spada se trage In interiorul parti fixe tubulare (3), itchiadind vatita de fund (4). i . , ig” Blicea lochului ( 2 ) se scoate-prin intermediul spadei-de cea 45 cm sub carena navei pentru & nu fi influentatd, de eventuali curenti neregulati ai apei , formati de imbinarile tablelor de fund , 'depuneri . Ea se roteste’ca urmare & déplastsii navei actiondnd un mecanism imers de inchidere si /mteriorul spade ta mocaniome-, deoarece presivnen ule este superioerl presiunil apel . Mice pierderi de ulei pe la axul efcii se completeaza de catre un injector special ; presiunea uleiolul se ntroteazdi cu ust mahometnu ( 6 ) montat in partea superioari a corpultti lochului . . ~ . Mecanismul-imers de.inchidere-- deschidere a contactelor actionate de elicea lochului , ‘ransmito impulsuri electrice Is aparatul central ( 7-) , lt spatil egaie eu 1/490 Mm , alimentarea ‘electric a instalapiel se face la curent de 220/110 V de fa retesua-bordului , printr-un conutstor (10). - : % . . oO ~ i. Impulsurile clectrice transmise de mecanismul imers sunt primite in releul principal al aparatului central (7 ) ;-de unde se ramiick cftre reul contorlsi de disantt (8 ) si rele : indicatorului de vitezi (9 ) . In releul indicatorului de. vitezd se efectueazi raportul dintre spatiul parcurs si timp , printr-un mecanism special , obtinandu-se astfel viteza navei . . 2 Contorul de distant ( 8 ).sre patru indicatoare si permite citirea comodi « distantei la precizie de 0,01 Mm, dela Oia 10000Mm.- . . a Lochurile Chemnikeeff montate Ia unele nave nu au indicator de vitezd . La acestea viteza se aparatului central , un bec emite semnele fuminoase de baste: . : : . deasupra tabelei , pe capecul imers’, la spatii egale bested odatl cu inchiderea contactelor electrice de c&tre mecanismul Fev comin . : -. - cu ajtoral nul secundometru ve sabilest tmp! la preczie de 0,1 , sours ire 21 semnale tuminoase ; whee . «se intr in * Speed Table * cu timpul in coloana * Time In Seconds * si-se citeste Teplicatia provedentui ete foarte simpit fn interval a 21 semnale hnminoase spatiul | porcars de nav este de 20/490 Mi; tn interval de timp de w sesunde , viteza navel modu (cgald cu spabiul parcurs tn 3600 5) este dat de relatia: ite . say a 2023600 _ NANG) * x40 & Corpul: locholui so monteaz4 pe fundul navel intrun put special construit fin’ spatial ” e exchidere succesivl a contactelor electrice , cu o-frecventdi in functie de viteza de rotire a elicit Floctului. Mecanismalimers Woreacl fy ull in ioterlondl spel ; apa ma poate patrundé ft ‘ . F detent cu tol vs ible Speed Table") Sat pe capa pernsi coal rosea ss .144" — a Caracteriticite Principale ale tochurilor hidromecanice si si recomandirie pentru explostarea lor sunt urmatoarele : = elicea este fiagil’ si ii expush blocarii cu mici corputi pluttoare sau mici vietati marine . in asemenea situatii spada se trage in interior si se deblocheaz& ; . i ~ spada cu efivea si mecanismul imers sunt expuse avarierii prin stingerea fundului sav a.unor corpuri plutitoare . Pentru prevenire , spada lochului se trage $n interior la intrarea in porturi , pe rfuri gi canale , cnd se navigi in ape cu adancimi mici , cu gheatii sau alte corpuri in deriva ; w = functioneaza la viteze foarte reduse.ale navel . Indick chiar viteza curentului pe timpul stabioniti navei ta ancora ; . ‘ woe dai tench ye nit ince considersbil redusi ; ~ pac saat po save de wate marimile , inclusiv pe ambarcatiuel . . “fntretinerea lochului de bord , precu si sodaterea si ntroducereaspadel in apl xe execu de cftre persoana care are instalatia in primire ', ofiterul electrician at navel Punerea in firnctiune si oot deci i sooute sl nroduceren spd ve hors sie ditpan de ritre ofiterul as cart. “ ELICEA NAVEL CA LOCH DETERMINAREA VITeZEL NAVE! puPA NUMARUL DE ROTATH ALE BLICEL . Dupa constructie", wa pier de’ psi epi srl 06 pti determinarea vitezei navei in functie de mutiirul de rotatii ale elicei ; cu aceastii ocazie se mai ‘determin si o serie de alte element care interscard conducerea nave si explstaea insalatilor de la bord . in-cazul unei construcit de rave de acelai tip’, cuin se préctich de edtre ‘companile de navigatie , la navele maritime de transport care au variatii considerabile de pescaj in fiunctie de starea de inc&rcare , “se recomandi ca probele pentru prototip si'se execute atit cu nava in balast , cat si ‘incdrcatd , plutind Is marca de bord liber ; Pentru ‘ele urntoare in serie exo wuficicort -executarea probelor cu nava tn balast .. Probele se exeoutl (de vtezH) li baza de vteze cu." nile jalonate * care onsias do regu din dou8 sau trei aliniamente paralele intre ele, separate de 0 distant dé o mill marink si orientate perpendicular pe coastfi (figura 3) . . rm robele de vite we epett dup heii do refasifcare ale nave la intervale de patra ai " Bazele de viteze, se amenajeazd in zine cowtiere pe c&t posibil iri curenti adipostite de valuri-,.cu adincimi suficient de mari in imediata apropiere a coastel , fundul mirii avind un retief cit mai regulat ; Adinciile mine necesare pena probe se saileac tn functc de pees si vtexa navel pe bem rn ll viet epee v2 HeT+ix 3x_ Unde =H - adancimea minima a apei in metri T - pescajul navei tn metri * V - viteza navei in tn/s & - acceleratia gravitationala in m/s” Bazele de viteze amenajate in sistemul de “ mile jalonate * sunt reprezeni / savigatic, +8 denerieen lor este Blot in ctl pilot. 7“ . Nate pe Mitte do” Probe de vite e excl pe wrens bunk cu vintneepind fort 4 wren mii corespunzAtoare acestui vant . Viteza in noduri se calouleazX din relatia : : Pe : AR fungimea drumului de probe (Mm ) 4 Lungimea drumului de probe (distenta intre prism si utimat aliniament) se alege astfel: - 1 Mm pentru viteze pani la 18 Nd ; : - 2. Mm pentru viteze cuprinise intre 18 ... .30.Nd; i, pera sabitzwen somdrahi de probe pet roa i apo.« se poten rela vitra |. orespuncitoare , nava trebuic sf intre tn drumal’de probe (perpendicular pe orientarca ; aliniamentelor) , la 0 distantii suficient de mare de primul aliniament.- . Experimental s-a stabilit-cl nava trebuie sf intre tn drumul de probe la o distanti de prinsul aliniament , astfel ca acest spatiu s& se parcurgi cu minim 8 minute ; rezulti de exemplu , cA viteza de probe eate de 12 Nd = 2 » cab/min , nava trebuie sh intre in drum de probe la distanta de cel pubin 1,6 Mm . Intoarcerile pentru huarea drumului de probe se executl co-unghiur de crm de nuximum 15 pentru a se evita2 cies anise 146 . azn de vitere se pareurge de dou or, In drumuti opuse , iar viteza pentna numirut de tatii de probe se considera egal cu media celor doui viteze determinate e . Ve(v,tVy) ; : ; pin ant rate ome ce int eco com WA slurilot din zona de probe - a . oo na eo nce d mare in eel er vil bn 8 DR fae acm wor cen teri dpa e,Ve mee ern cumarului de rotatii de proba se calouleazl stl: ami . 7 Ve (v4 2Vp4 Vy) Inca a eed ise Ve (Vp Vp Vy V,) i onal a pats cure . eared (bee) se fuck per ite rep devo le navel tw cone nat nl emit 3 probe prose eves Cb nn eli OES are acre fe tote riurtorie 3 ermine ca preci nee pris conver ravei si exploatarea instalatilor de bord Inte care mentions: - . noe . drmul de probe , dup& compasul giroscopic 5, < eo tet . “se neper ecre curse (receen prin pri liniament al bazsi de itens) ~ rate feorei curse te precizie ® 0,1 spent determinare vtezeor : ~ | grea ta loch (lochur),, in scopul etaloniri acestors 5. - : . — aan vanahl apaent rfsuat cu anerorstr sl directa In lcare curs; ' ~ adincinea apei, mfsuraté.cu sonda ultrason, = : : ‘ “fuming pepe: potin mance de combust ral respect de fet mimirul de rotatii pe mint , i funea presiunea si temperatura gazelor de evacatie, puters I ax (port elie): . - parametil finctioali principal ai rupurilor generatoere - vos ‘Toate aceste: misurktori se trett fn foi de observati , pregitite din timp ; urmind s ’ fnsinte de ‘prelucrarea probelor (recomandabil tn azicul santierubul) s6istabilesd ventoarde pes prove, cx pup, win navel, groves weit « opel “Dun efertuaren probelor se trasen isbn de viteze in fete de muir de ota le masinii (figura 4) . a ‘ . Penta exzmplicare,redkm mai jos conditile de execntare ai renultatleprobelor Ff de va we xe Dc pr ei apt ean sm . va Busi (ner de 25600 sw); ~ Jungimea peste tot 181,10 m; .“4a7 KI]. SS ERIE ESE STA EEE 3 3 Z 8 . ae Ogura? ae «= Jungimea intre perpendiculare 172,00 m; - Hitimes maxims 24,80 m 5 é - pescaj prova 873m; ~ pescaj pupa 10,29m; ° *’ - = pescaj centru 9,57 m; 0 = asieta 1,56 m spre pupa, = deplasament de probe 32480 t , - _ +e greutatea specified a apel 1,0225 5 : i . - + motorul principal Hitachi Burin &: Wain psc in int 10 i CP Ia 119 rot/min ; : . - ~ dice cu 4 pale, iarvera $900 50 -. datarprobelor : 19 septembrie 1966 ; - bocul : baza de viteze * mile jalonate - » distenta de probe 1:Mm 5° -cerul acoprit, marea calm’; = mareea joasd in zona bazei de viteze 4 " gmareen tnalth a ora 14,13 .. Rezultatele ptobelor sunt trecite in tabelul 1 em . 2 aaa aol cata vendor aleghnhse © tact graf convesbil » oundruhl Se rotati, patel , pe axa ordonatelor (figura 4). - . * - insula Yuge ; 5 in 19 eter 1964 010737 1sotatii ale elici sunt practic ne | yeristenta, la inaintare . Modul de’ repartizare pe apupare de 1 nisin lsc 148 i area lochului s-a facut folosind indicatia de oricare din exemplut de mai sus , etalon: 1 ct si distanta , se poate folosi ‘Asa cum s-a vazut in redau atat vitezs viteza 2 navel ; practic fa lochurile care cele dous indicatii . . fn cazu! folosirii vitezei navei , pentru determina ansemnate , Se recomanda tii (Wabelul 1) , pentru fiecare cursa in parte se ins rea factorului de corectie , desi variatiile de ca viteza indicat de loch sf fie citita la fiecare 15s ; in foaia de observal erie media vitgzelor astfel citite de loch . : . . Pe timpul exploatirii navei , indicatiile curbei de viteze in functie de numarul de rotatii ale elicii se verific’ in diferite conditii de navigatie . de fiecare data cind se oferd ocazia (treceri prin aiiniamente , determingri precise ale pozitiei nvei) , astfel ca sd se poatdl trage cele mai juste conclu priviid influenta diferiilor factor’. Factori principal care influentenz viteza navei sunt urmatori : ~ pescajul navel , determinat de starea de incireare , ia funttie de care variazi vertical’ a greutatilor. [a bord condit ioneaz stebilitatea transversal a navei , cu influent asupra comportarii nayei pe.valuri , deci si asupra -vitezei . Se va cluta intotdeauna realizarea a unei stabiitit initiale favorabile ; 0 stabilitate initial ‘sxcesivil va cauza un ruliu dur pe mare agitaté , avand amplitudini mari si o perioadd redusi , care pe langS o serie dé alte consecinte negative va conduce sila o reducere a vitezel navei + . asieta navei , in functie de repartizarea longitudinald a-greutatilor la bord . O -2 picioare , ia Ainctie de mfrimen navei este favorabild; - 3 . + = vintul si starea marit . In general vantul pand.la forta 4 are o influent® neglijabil& -* ° Valurile si vantul din prova , de forta 10 de exmplu , cauzeazi reducerea vitezei cu circa 30 % la navele de mare tonaj cu viteza mare.; cu circa 50 % la cele de tonaj mijlociu si cu circa 70-80 % la navele mici . sore, . : Tae - depunerile pe carena navei . Dup uf an de la ardocare , oa urmare a unor depuneri apreciabile pe carena navel (vopsea antivegetativl de calitate inferioarl , nava a avut stationar: fndetungate fn zona ecuatorialf sau tropicall) pierderea de vitezd poate si ajungi in proportie de 15-20%; . . ~~ adacimi mici in zona'de navigare . in aceste situatii guvernarea navei devine mai ‘dificil si se lucreaz& cu unghiuri mai mari de cirm& ," valul vine dup& navi " ca urmare & modificirii curentilor de apf care se formeszi Tn jurul navei pe timpul deplasayii , m&rind rezistenta In fnaintare.La nave cu vitezede 15 - 20 Nd , pierderes de vitezi poate fi de 10 - 15 iste de retin faptul ek aces factor actionezX th mod difertasupradvereelor tipi de nav, de acees Comandantul si ofiterii de la bord trebuie s8-si studieze ou atentic nava , pentru a stabili modul in Care factorii enuntati au influent asupra vitezel . . MASURAREA DISTANTE! PARCURSE ~ - Fine ‘wileucima dinaste! ite pois th chaphiit ou un i i . . se t generator de impulsuri standard de timp , servind la tnregistrarea miscirilor si operatiilor mecanicului pe baridA magneticd ‘sau hirtie , concomitent ou prejuares datelor de Ik numaritoarele pentru afisarea distantel parcurse .. 14a . Numanul de gauri pe discul cu fante trebuie ales in functie de dimensiunile rotii locomotivei , pentru o numarare cu. divizare de un pumas intreg de ori (preferabil tn baza 10) pe o distanb& “standard parcurst (10m, 100m, 1 km... ). . La intervale do timp dorite preluate de a un generator de tect digital , se pot citi iesirile focul si viteza vehicolului in Inregistrindu-se pe banda magnetich momentul , evenimente parcurse si de generare & “numaratoarelor ., acest mod se pot ulterior stabili cauzele unor eventuale ie imputsurilor de ceas pentru masurarea timpului {a inregistrare este dat de figura 5 . x SL - sure lumink . DF = diso.cu fante . +S 7 AU,C -‘amplificator tensiune , eurent fl es NR - numéritoare zecimale . . ” DEC-- decodificare 4 DIBM - dispazitiv Inregistrare pe bandk magneticl, BT -bazidetimp - - : BM - band magnetic a . X «TAL - cristal de cuart * stabilizator’ ogcilator {iz , ¢ fixeaxi ceagul Ia pornirea vehicolului in curs : ee us ~ SDAF,, - dispozitiv de afisare DAL - dispozitiv de alarmare sonora.150 SL - sured lumind OC - optocuplor DF - disc cu fante . / AU,C - amplificator tensiune sau curent HLL - high level logic (logic& de nivel ridicat) - DMV - dispozitiv de masurare a vitezei , “ FS - formator semnal ‘ DAF,3- dispocitiv de afisare MUX - multiplexor RIL - deen eis « imei ioe afr tie de intensitates luminoasd ambianté ' FT - fototranzistor MODUL DE LUCRU 1. «se ldeatioseementle componente se mont de abortor. “y 2.-s¢ alimenteazi cu tensiunea de 12 Vcc pe bornele marcate corespunzitor sl cus oa¥ omele marcate 0 ... 24 Veo. : 3. ~ se apast btonul RESET 4.-8 varizd tensiunea pe bornele marcate 0 ... 28 V se ies 6vV, sv, 10vV, Rv, a 5. ini oa epee inp epi Sdpe unctele A - P pentru trepte de 6 V 512 V . 6, - ve fac teste de finiaritate-a afisajuhsi functie de vitezi , complethind tabetul : i isiume alimentare Curent absorbit Curent ~ abeorbit Indicatia. «=e somele 0...24V) _ traductor(A) motor(A) ~ vitezi 2v 0,36 0,22 - 0,77 16V ~ ” 7. - distributia erorilor de masurf la diferite turatii N\ “ Numirul delerminéci Tensiune motor (V) Indicatie - a" 2 0,468Dupa constructie, in cadrul probelor de mare, se determina viteza navei functie de numarul de rotatii la elice, parametru evolutiv deosebit de important al navei. Probele se executa in baza de viteze cu mile jalonate. Dispunerea jaloanelor este Teprezentata in Fig.1; perechile de jaloane formeazaaliniamente paralele, aflate la distanta de 1 Mm unul de celalalt. Fig. 1 Determinarea vitezei dupa numarul de rotatii la elice in baza de viteze. Probele se executa progresiv pentru toate treptele de vitezd ale navei, iar pentru navele detransport maritim acestea se executd separat pentru cele doua stari de incarcare (balast si incdrcata). Algoritmul determinarii vitezei este urmatorul: -se ia drum perpendicular pe aliniamentele bazei de viteze; guvernarea navei se asigura decatre cel mai experimentat timonier de la bord, iar manevrele se vor face cu unghiuri decarma cat mai mici; distanta de la care se ia drum de intrare in baza se alege astfel ca aceasta s& se parcurga in 8 min (pentru VN=12 Nd, d=1.6 Mm), -se instaleaza doi observatori cu binoclu pe comanda, care vor determina momentul Taierii_primului aliniament al bazei; cand nava se apropie de acest moment se striga "atentiune”, iar in momentul taierii aliniamentului se striga "stop". in acest moment, un al treileaobservator va porni secundometrul, care va masura intervalele de timp la 0 precizie de 0.1sec. -la al doilea aliniament se procedeaza identic, stopandu-se cronometrul gi notand valoareatimpului m&surat. Nava continua margul in acelagi drum aproximativ acelasi timp (8 min), dupa care incepe manevra de intoarcere la drum opus pentru cea de-a doua trecere prin baz, utilizand unghi de carma Mai mic de 15 puncte. Dupa cea de-a doua trecere, proba se va relua pentru urmatoarea treapta de vitezd, utilizand totdoua treceri.Valoarea vitezei dupa Numarul de rotatii ale elicii este data de relatia: 3600 -L[Mm] V (Nd) =A)Lungimea Intre aliniamente poate fi de 1 Mm sau 2 Mm (in cazul analizat in Fig. 1, aceasta are valoarea de 1 Mm). Bazele de viteze sunt instalate in portiuni de coasta a caror configuratie este lind si urmeaza in general directia meridianului, astfel ca aliniamentele sale sa fie paralele cu paralelele geografice. De asemenea, este de preferat ca in zona sa nu existe curenti marini ori de maree, iar forta vantului nu trebuie s4 depadseasca forta 4 (se considera c& pana la aceasta valoare a fortei vantului, acesta nu actioneaza semnificativ asupra parametrilor de miscare-drum si vitezd - ai navei). In final, viteza realé functie de numarul de rotatii se calculeaza ca medie aritmetica a valorilor determinate pentru fiecare trecere: V1i+v2 Vea Aceasta valoare, determinata pentru fiecare regim de viteza in parte, se va inscrie intr-un tabelce se va afiga in camera hértilor.Trebuie retinut ca valoarea vitezei navei functie de numéarul de rotatii ale elicii reprezinta viteza prin apa, deci viteza reald a navei fata de masa de apa prin care se face navigatia. Observatie: Se va face distinctie intre notiunea de vitezd prin apa (Va) si Notiunea de vitezd deasupra fundului apei (Vf), care se masoara fata de fundul mrii. Singurul loch care masoara si afigeaza Vf este lochul ultrason Doppler, in timp ce toate celelalte lochuri mdsoara viteza prin apa.