The good building is not one that hurts the landscape, but one which makes the l

andscape more beautiful than it was before the building was built.
Wright stood for clean lines and simplicity. He believed that a well built build
ing complemented it s environment and surrounding. He disliked the intricate detai
l and fussiness of the architectural styles that preceded him.
Continuity between a city and its port
To bring the city to the port and the port to the city, such is the objective of
this project. The city of Vigo is not the first to attempt the challenge. Its n
eighbours La Corugna and Marseille are examples of this and are in full alterati
on. Barcelona and Genoa in Italy are both considered a success today.
Vigo must not miss the opportunity to make its mark.
Today, the transformation is well underway. The city has turned itself towards t
he port, which welcomes it with open arms. The creation of the tunnel under the
port, the redevelopment of the 'Calle' of Montero Rios and the creation of the c
ommercial centre highlight a real determination to connect these two areas. The
city and the port have always evolved on contradictory terms and have often been
separated by a restricting administrative barrier.
It's a historic time and the stakes are high.
We propose to make the port area a new region of the city. It will be a district
in the urban sense of the word with its own life, activities, spirit and focus.
The thinking behind it can not be uniquely architectural and programmatic. It m
ust anchor itself deep in the culture and essence of Vigo city as well as in its
identity.
In order to propose a logical plan adapted to the situation of this harbour city
one must understand Vigo and its geographical relationship to the sea, the tide
s and the cruise boats that, like floating buildings, pull away from the port.
One must really contemplate the layout of the port and quays in a sense of conti
nuity. One must also characterise the site by its substance, amplify the percept
ion of the landscape and play with the contrasts and the changes in scale. These
are some of the themes by which we will tackle the set of problems posed by the
project of developing the Port of Vigo.
Fenomenologia (din limba greaca: phainmenon ?i logos = studiul fenomenelor) este
un curent filosofic din secolul al XX-lea, care ncearca sa descrie structura expe
rien?ei, a?a cum este reprezentata n con?tiin?a, nu ca fapte ci ca esen?a a lucru
rilor (eidos), fara sa apeleze la teorii sau la metodele altor discipline, cum a
r fi ?tiin?ele naturii. - http://ro.wikipedia.org/wiki/Fenomenologie
Fenomenologie
este un curent filosofic din secolul al XXlea, care ncearca sa descrie structura experien?ei, a?a cum este reprezentata n co
n?tiin?a, nu ca fapte ci ca esen?a a lucrurilor .
Cel mai important reprezentant al discursului fenomenologiei in arhitectura est
e norvegianul cristian nobert Shultz .Fenomenologia pune accent pe perceptia dir
ecta a arhitecturii arhitectura ca fenomen ca manifestare concreta.Fenomenologia
locului priveste
relatia dintre esenta si fenomen: cum devine present perceptibil ?spiritul loculu
i??.este o viziune umanista asupra spatiului.
Fenomenologia arhitecturii o perspectiva locala puctuala participa in spatial ex
istential

Construitul fuzioneaza cu naturalul n mod firesc, genernd un peisaj unic, unde str
uctura urbana traditionala si arhitectura vernaculara se integreaza ntr-un cadru
natural neatins de om2
proxemica

a apei lnga, sau n oras si casa, cu urmatoarele subdiviziuni:

1) din punctul de vedere al relatiei cu apa al asezarii

2) din punctul de vedere al angajarii apei n spatiul exterior al obiectului de a
rhitectura;
3) din punctul de vedere al prezentei apei n spatiul interior al obiectului de ar
hitectura.
Evident, exista cazuri extreme la primul punct: 1?) n care un oras se relationeaz
a, din ratiuni de aparare, comerciale sau politice, cu apa prin medierea unui or
as subordonat (Atena si Pireu, Roma si Ostia), versus 1?) orase care se extind p
e apa, n detrimentul acesteia, precum orasele-port contemporane japoneze sau olan
deze. ntre aceste doua extreme, o plaja larga de ipostaze se ntinde: fie ca orasul
s-a format n relativa indiferenta fata de proximitatea apei (Viena este, din ace
st punct de vedere, un exemplu destul de graitor), fie ca el se deschide n amfite
atru natural (Tulcea), sau prin proiectare n amfiteatru (Braila) catre apa tutela
toare (aici, Dunarea), sau prin strapungerea orasului de catre apa (Florenta, sa
u, n cheie minora, Bucurestii nsisi). Ajunsi aici, vom putea nuanta si mai mult lu
crurile daca inspectam nu doar pozitia generala a orasului n raport cu apa, ct poz
itia centrelor acestora n raport cu apa. Budapesta, de pilda, este traversata de
Dunare, dar centrii asezarilor componente (Buda si Pesta) sunt relativ indiferen
ti la acest privilegiu si secolele de ntretesere a celor doua nu au rectificat cu
mult din acest fapt. - Augustin IOAN - http://www.arhiforum.ro/agora/arhitectur
a-ca-apa
Continuity between a city and its port
To bring the city to the port and the port to the city, such is the objective of
this project. The city of Vigo is not the first to attempt the challenge. Its n
eighbours La Corugna and Marseille are examples of this and are in full alterati
on. Barcelona and Genoa in Italy are both considered a success today.
Vigo must not miss the opportunity to make its mark.
Today, the transformation is well underway. The city has turned itself towards t
he port, which welcomes it with open arms. The creation of the tunnel under the
port, the redevelopment of the 'Calle' of Montero Rios and the creation of the c
ommercial centre highlight a real determination to connect these two areas. The
city and the port have always evolved on contradictory terms and have often been
separated by a restricting administrative barrier.
It's a historic time and the stakes are high.
We propose to make the port area a new region of the city. It will be a district
in the urban sense of the word with its own life, activities, spirit and focus.
The thinking behind it can not be uniquely architectural and programmatic. It m
ust anchor itself deep in the culture and essence of Vigo city as well as in its
identity.
In order to propose a logical plan adapted to the situation of this harbour city
one must understand Vigo and its geographical relationship to the sea, the tide
s and the cruise boats that, like floating buildings, pull away from the port.
One must really contemplate the layout of the port and quays in a sense of conti
nuity. One must also characterise the site by its substance, amplify the percept
ion of the landscape and play with the contrasts and the changes in scale. These
are some of the themes by which we will tackle the set of problems posed by the
project of developing the Port of Vigo. - http://www.jeannouvel.com/en/desktop/
projet/vigo-spain-port1

La nivel international exista o tendinta de reabilitare a fronturilor la apa. Or

ase care siau acoperit cursurile mici de apa pentru a le transforma in sosele, a
u constientizat importanta prezentei elementului natural, n defavoarea unei tempo
rare fluidizari de trafic, si au re-descoperit albia rului! Mai mult, tarile occi
dentale se intereseaza nu numai de soarta cursurilor de apa din orase, ct si de p
eisajul extra-urban.
La Venetia, n 2007, a avut loc un workshop, Landscape of Water , coordonat de Paola
Vigano si de Bernardo Secchi, care si-a propus explorarea posibilitatilor de men
tinere a unui caracter natural, firesc si accesibil pentru o zona inundabila, af
lata la confluenta a doua ruri si trei sate. Era vorba de un teren extravilan neu
tilizabil, nepotrivit pentru constructii ori agricultura fluctuatiile de apa fii
nd foarte mari n perioada inundatiilor
dar extrem de bogat n specii, si n imaginile
oferite. Un loc n mijlocul celor trei sate, care putea deveni un centru nu numai
geometric, ci o punte de legatura, o centralitate, de interes pentru ntreaga zon
a. Studenti si masteranzi,arhitecti si urbanisti, hidroingineri, padurari, avnd d
irecta implicare a administratiei locale, au cercetat solutii de cohabitare nepo
luanta si nedistructiva a omului cu natura lasata libera, si totusi supravegheat
a. n final solutiile au fost multe, variate, si mai ales deschise dezbaterii: o l
ectie de interdisciplinaritate.
O legatura continua pe dig, de partea apei; un spatiu de ntlnire, un reper; spatii
de joaca pentru toti, accesul la apa, adaposturi, locuri de repaos.. sunt cteva
din lucrurile care cu putin efort ar face locul mai placut, mai usor de folosit
si de nteles. Proiectul vede ntreg malul stng ca un traseu urban usor de strabatut
indiferent de vrsta sau de mijloacele de locomotie, deschis tuturor, ce conecteaz
a spatiile
publice deja existente.
Articolul se ocupa succint tocmai de aceste editii (9 si 10), punnd accentul asup
ra importantei si predominantei rolului apei (ocean, mare, lac, ru, canal, etc.)
ca stimulent al activarii si al bunei functionari a spatiului public si, implici
t, a operatiunilor urbane propuse.
Mutatiile peisajului se refera la schimbari structurale programatice n locuri cu
un caracter peisagistic puternic si care au nevoie de noi utilizari, simultan cu
pastrarea identitatii teritoriale. Sunt situri care contin fronturi la apa inut
ilizate, deconectate sau cu functiuni redundante sau chiar ntregi arii portuare d
e reurbanizat, cornise de ru sau coline care sunt centrale, subutilizate si de ce
le mai multe ori bariere urbane. Transformarile sociale pun problema mbunatatirii
calitatii vietii, mai ales n zonele rezidentiale, evitnd excluziunea sociala; sun
t situri segregate n oras, marginale, care contin cladiri prost utilizate sau sup
rafete industriale, n care exista conflicte sociale sau spatiale ori n care spatiu
l semipublic este inadecvat configurat n raport cu nevoile locuitorilor.
Primul tip de
abordare consta n interventii punctuale specifice care reusesc sa interactioneze
cu sistemul teritorial: centre istorice pretioase insuficient valorizate, izolat
e si cu populatie mbatrnita, spatii publice incapabile sa sustina activitati urban
e intense, spatii centrale n cautare de identitate, arii portuare abandonate si d
epreciate, plombe urbane n zone centrale de interes major, portiuni de oras destr
ucturate si incoerente. Spatiile liniare publice sunt determinante pentru coeren
ta structurala a unei zone existente, nsa o data cu dezvoltarea urbana trebuie co
nectate cu mprejurimile, teritoriul sau elementele majore naturale (de cele mai m
ulte ori acestea fiind mal de ru, lac sau mare), asimilnd si structuri iesite din
uz ca cele feroviare, industriale, portuare sau definind spatii incerte si degra
date. Polii magnetici genereaza cmpuri si accentueaza atractivitatea: noduri de t
ransport, vecinatatea centrului istoric, apropierea de apa, conectarea si conver
sia spatiului feroviar, conversia danelor portuare scoase din uz, eabilitarea si

actualizarea centrului de anii

60 etc.

Crearea unor noi districte rezidentiale impune cautarea conditiilor necesare pen
tru formarea de comunitati si a variatelor raspunsuri la ntrebarea: cum se poate
extinde un cartier sau un oras ntr-o zona cu valoare peisagistica mare? Extindere
a orasului si devoltarea lui durabila presupun evaluarea tipului de structura ur
bana care se dovedeste cel mai eficient la nivel ecologic (mai ales daca noua de
zvoltare se situeaza lnga/catre un element natural important sau ntr-un peisaj int
act sau cu caracter agricol traditional), simultan cu consolidarea identitatii l
ui si cu corelarea scarii obiectului de arhitectura cu scara orasului.

Pornind de la necesitatea dezvoltarii infrastructurii de comunicatie ...........

valorificnd tehnologia de avangarda si tendintele moderne de dezvoltare a noduri
lor de comunicatie, lucrarea de fata si propune conturarea fundamentelor teoretic
e si conceptuale ale unei propuneri arhitecturale destinate eficientizarii fluxu
rilor de calatori.
Scenariul in jurul caruia se dezvolta proiectul de diploma l reprezinta necesitat
ea construirii
unui.........fundamentarea acestei necesitati se regaseste in actul normativ: Hot
arre a Guvernului pentru aprobarea
realizarii unui nou aeroport n zona municipiului Bucuresti 2.
Demersul serveste determinarii si sintetizarii premizelor teoretice care preceda
proiectarea obiectului de arhitectura propus.
Contextul particular al amplasamentului.......... este dat de legatura creata ntr
e Eu
Lucrarea de fata abordeaza problematica dezvoltarii pogramului aeroportuar lund c
a modele de analiza trei aeroporturi considerare relevante pentru studiul concep
telor moderne care ilustreaza directiile de
evolutie ale acestui program.
Scopul este acela al identificarii premizelor arhitecturale care pot fi aplicate
n proiectul de diploma.
Studiul este realizat din perspectiva preocuparilor contemporane n domeniul infra
structurii de transport aerian, n contextul unei societati n cautarea accesului ra
pid la diferite destinatii globale. Din acest
punct de vedere, consider ca importanta este att regionala ct si de interes europe
an si global, ca poarta de acces ntre spatiul oriental si cel occidental.
Astfel, referintele teoretice care stau la baza demersului fac apel la programul
arhitectural de aeroport, utiliznd conceptele de Super-Hub si ASLS (Air-Side Lan
d-Side).
Schematic, discursul va porni de la conceptul de nod (hub), caruia i se va atrib
ui o interpretare argumentata si o reevaluare prin prisma tendintelor contempora
ne, pentru ca, n final, sa ilustreze
consecintele arhitecturale care stau la baza proiectarii obiectului propus.
Aceasta evolutie tehnologica a vehiculelor de transport aerian are un efect majo
r asupra programului de arhitectura deoarece, o data constientizata importanta d
in ce n ce mai mare a acestui mijloc de transport, aeroporturile evolueaza n compl
exitate. Functiunea nu se mai limiteaza doar la asigurarea transportului pe dist
ante medii sau lungi. Aeroportul devine o poarta de acces n oras pentru calatorii
veniti din alte tari, dezvolta functiuni conexe, asemenea orasului, cum ar fi c
ele comerciale, hoteliere sau de divertisment, iar prezenta acestuia devine un s

imbol pentru spatiul cultural n care este amplasat.

Pentru studiul de caz, n lucrare, au fost alese trei ......................
Criteriile n baza carora au fost alese aceste exemple sunt: legaturile dezvoltate
cu zona metropolitana deservita, conexiunile dezvoltate n sistem integrat cu alt
e tipuri de retele de transport, solutiile
arhitecturale adoptate n raport cu problematica functionala, abordarea contextual
a: relatia forma-fond n legatura cu mediul n care acestea sunt inserate, utilizare
a arhitecturii sustenabile pentru a spori calitatea mediului interior si valoare
a de simbol si reprezentativitate arhitecturala pentru spatiile culturale n care
se afla. Demersul va evidentia principalele linii de abordare ale contextului te
ritorial, social si tehnologic, care vor servi drept principii generale n proiect
area obiectului de arhitectura.
Care este conceptul de dezvoltare a complexului n raport cu peisajul?
Care sunt concluziile care pot fi extrase din analiza.....?
n cazul proiectului de diploma, voi avea in vedere o abordare contextuala fata de
mediul inconjurator. Intentia este aceea a unei integrari in silueta generala a
amplasamentului, pastrnd un numar limitat de elemente cu rol de reper si accent
compozitional.
n cazul unui aeroport international nu se poate vorbi despre o clasa de beneficia
ri deoarece aeroportul este interfata unui mijloc de transport accesibil oricui.
Se poate vorbi despre clase de utilizatori mpartite dupa scopul deplasarii, cu im
plicatii functionale si formale n ceea ce priveste arhitectura terminalului. Ca d
otare de infrastructura de transport, aeroportul este deschis virtual oricui.
Abordarea contextuala fata de mediul nconjurator
Valoarea de simbol arhitectural si de reprezentativitate pentru spatiul cultural
n care este inserat
Acest capitol urmareste descrierea sintetica a datelor tehnice ale sitului, prec
um si concluziile
rezultate n urma analizelor specifice n proiectarea unui
Datorita legaturilor puternice pe care aeroportul le dezvolta n teritoriu si ampl
asamentului n interiorul zonei metropolitane a Bucurestiului, arhitectura acestui
a trebuie sa raspunda necesitatilor complexe ale calatorilor care l tranziteaza s
i n acelasi timp sa reprezinte un reper arhitectural pentru Bucuresti.
Arhitectura destinata unui asemenea program trebuie sa aiba tina cont att particu
laritatile functionale si formale impuse de un nod de comunicatie global ca spat
iu de frontiera, ct si de valoarea de reper arhitectural inclus particularitatilo
r zonei.
Valorificnd concluziile extrase din exemplele studiate si tinnd cont de tendintele
contemporane, programul aeroportuar propus are atribute cu impact major:
Peisajul caracterizat prin orizontalitate, variat prin natura elementelor care d
efinesc linia de orizont, este vibrat prin neregularitatea lizierei padurilor s
i a cmpurilor agricole. Aceste elemente ale cadrului natural pot fi preluate n arh
itectura aeroportului prin mentinerea unui profil orizontal accentuat si folosir
ea materialelor de constructie naturale.
VI. DESCRIEREA OPTIUNILOR PENTRU PROIECTUL DE DIPLOMA
n urma studiului, am putut extrage principalele premize si consecinte arhitectura
le pe care le voi utiliza n propunerea noul
Nu n ultimul rnd, noul aeroport va avea un puternic impact economic si social asup
ra zonei n care va fi amplasat.
Argumentele aduse n studiul de fata conduc la concluzia oportunitatii implementar

ii unui astfel de program n zona de sud a capitalei.

39