Spatiliniare euctidiene Capitola 2 ‘SPATII LINIARE EUCLIDIENE 2.1, Notiuni teoretice 1. Funcfionale liniare, reprezentarea intr-o bazé data, dualul algebric al unui spatiu liniar Fie X un spati liniar peste corpul de scalar K. Definitie: O aplicatie f: X -» K se numeste functionala. Definitie: © functionala f: X -> K se numeste funcfionala liniara daca este aditiva gi omogen’: Vx eK, foey) = fo) + fy) i) VxeK,VaeK, flax) =afoo) Fle X un spat liniar de dimensiune finité, anume dimX = n. Daca E = {@1, €, .., @)} este 0 baza a lui X, notand cu ai= f(@), i=in, matricea: A ‘se numegte matricea functionalei tiniare f corespuraiioar fz, are) = An nde X= 5c Dofinitie: Multimea X* = {f: X > K//f functionala liniard} se rnumeste spatiul dual al lui X Spati i Propozitio: X°, spatiul dual al lui X, este un spatiutniar de ‘aceeasi dimensiune ca $1 X. euciidiene Capitolul 2 2. Functionale biliniare. Matrice asociata, Trecerea de lao bazé la alta Fle X, ¥ dou’ spatiiniare peste acelasi corp de scalari K. Definitie: O aplicatie f. X x Y > K se numeste functional biliniard daca este linia tn flecare argument, adic’: 1) Vx, 2 © Xa, a2 © Ky © Yare loc: fasxs + a2xs, 9) = an(fxs, y) + af, y) 2) Vx eX, oy, a2 € K, Ys, Yo © Y are loc: Axaays + aya) = aflxnys) + asf J). Daca dimx = m, dimY =n gi E = (es... ex) baza din X, G = {g.. g) bazd din Y, atunci ¥ x © X, en We¥.y=Sdg,, notind cu a = fe, 9), ‘Tm, j= ijn putem serie f(xy) = X' AY unde A = (a,),.. Matricea A=(a,),;; poarti numele de matricea functionale biliniare corespunzatoare bazelor E si G Daca din spatil liniar X trecem de la E la F prin intermediul matricei C, iar din spatiul Y trecem de la baza G la baza H prin termediui_matricei D, atunci matricea functionalel biliniare corespunzatoare bazelorF si H este B = CAD’. 3, Produs scalar. Produs scalar complex Consideram spatilliniar X peste corpul de scaiari K, unde Keste R sau. Dofinitie: Se numeste produs scalar aplicatia:‘Spati liniare euclidiene Capitolul2 <,>:XxX-> K, care satisface urmatoarele axiome: D.cxy>s , Vay eX ip, =acxy >, Vxy eX, Yack i), = VIII EX, VV EX WW). exy>>0, ¥x20gl=00Xx=0 Dofinitie: Un spatiu liniar X pe care s-a definit un produs ‘scalar se numeste spatiu euciian. Propozitie: Daca X este un spa eucliian,atune: kexydlstexxmiteysoyh Vay eX 4, Notiunea de norma. Notiunea de distanta. Spati liniare normate ‘8 considera un spat iar X peste corpul de scalar K litie: Aplicatia i! - i: X > [0, =) se numegte norma acd: 0 Ill > 0, ¥ x2 0 ll = O.c> x= Ox 3). flail = ad “Indl V a © Kix e X i) shel (0,0) astel ca: hl! = Jex.x> , VX € X este 0 norma pe X ‘Spat liniare euclidiene Capitol 2 5. Baze ortogonale. Procedeu de ortogonalizare Fie X un spatiu euciidian oarecare, Definitie: Elementele x, y < X se numesc ortogonale dacs =0inotdim x Ly. Definitie: Spunem o& elementul x. < X este ortogonal pe smultimea A gi scriem x9 A, daca: Qvaca $e numeste compiementul ortogonal al multi A, multimea A = (xe A; x LA) Propozitie: A este un subspatiulniar al lui X Propozitie: Daca elementole x;, x2, .... x al@ spafilul ‘euclidian X sunt ortogonale doua cate douai atunc! ele sunt liniar independente. Definitie: Se numeste determinant Gram sau al vectorlor 161, €2,-.-, @p determinantul a. Bo. Propozitie: Sa considerim un spatiu euclidian X fini dimensional, Xo un subspatiu al lui X gi a © X. Atuncl a se ‘descompune in mod unie sub forma: a= ay +, CU ay € Xo, be X; iar fbf este distanta de la a la. (dla, Xo = ng a0). fa s@ numeste prolectia lui a pe subspatiul Xe, 2.2. Probleme rezolvate 1. In spatiul numeric R® se defineste functia fs) = xi + xn, unde x = (x, %2, x3)". Sd se arate c& f(x) este o functionala liniara. Soluti Fio y= (V1, Ya. Ya) sia ¢ R Anca) = (evsys) + Geetya) = Gerba) + (Yet) = fe) + fly); fe Xytaxe = alr) = aff). 2. In spatiul liniar al functillor integrabile pe [a,b] se definestefunctia fey = facoat $8 se arate 8 fx) este o forma nia, Soluti Fie x [a,b] > R, y: [a,b] doua functil integrable definite pe [a,b]. Atunci ox + By este o functe integrabila pe [a] liniare euciidiene Capitolul 2 Jioserssen= « Joan fon, deci f este o forma ara 3. In spaiiul liniar al functilor integrabile pe jab] se defineste functia 19 frorat Este fo forma linn? Solute: iy sacra feats Fro e2 acne + fx) + fly) In goneral (de exemplu x = y = 1 pe [a,b]. Deci f nu ‘este 0 forma linia 4. Daca 0) este 0 forma lniar’ pe spatil iar X, atunc mutimea vectorior x < X pentru care fx) = 0 formeazé un subspati nar. Care este dimensiunea acestui subspativ? Solutio: 4 notém pentru inceput c& subspaful mentionat se noteaza cu Kerf si se numeste nucieul lif Fie acum x, y © X astfel int x)= fy) = 0. Atunci¥ a, B& K ave feo) = af) + BQ) = 0, deci faxey) = 0= axtfy « Kerf, V asp e K gixy © Kort. Prin urmare Kerf este un subsp nar Fig acum e1, 6...» 0 baza inX gix © X atel int f(x) = 0, Daca x= aye; + aan +..+ a, obtinem af(ey) + ade) + » + + Agfa) = 0. Dacd ¥ i=in avem fle) atunci f este identc nul, iar X= Kert. In caz contra (3)i=i,naetel ncat aSpatiliniare eucldiene Capitotul2 {(e) + 0. Fara a restrange generaitatea putem presupune f(e,) +0. ‘Atunci Kerf este constitu din mulfimea tuturor vectorilor de forma: Bobet) unde a, ¢ K, i= Tai=T. 1 fe) fea) i Fe) (ant) fe Sta)} 10.0, (rat. e,) tn_num&r de (0-1) constiuie in mod evident un sistem de ‘generator gi in plus sunt liniar independent Deci dimensiunea cdutaté este (0-1), determine o forma liniara neidentic nulé in B® 4.1), Fie e1,e, €; 0 baza\tn B®. Atunct 00) = fave; + aren + 2503) = axes) + afer) + ates). Din 0) =f) =O obtinem: f(ex) +(e) = 0; es) +(e) +f(es)= 0 ‘Atunci (1) = Oar fen) = (es). Al fe) = (es) = 1 obtin (9) = -a2 + as, 'V X= (ay, @p, 23) 6, Se da functionala fR > R, 0.) = xy + 2xa + 3x unde x = (4, x2, a). 88 se determine coeficienfi functional! tn baza E= (ey =(1,1,0), e2=(1,0,1), €5 = (0,1,1)) Spatiliniare eucidiene Capitolul 2 Soluti a, Se stie cf f(%) = a’x unde A= |a,]. a = fe) Obtinem a; = 3, a2 = 4, a5 = 5 coeficienti funcfionall in baza E, 7. In spatiul numeric R se considers forma biliniard Aouy) = Day xy + Hayat Saya + ay + ye Sa se regaseasca matricea corespunzétoare formei bilniare A(xy) n baza: X= (1441), 30> (01.2,1), x= (0.1 02. Solutie: Matricea atagatd lui A tn baza canonicd este: 2000 M | jar matricea de trecere de la baza 0030 1001 canonie la baza menti 1001 i) C210 11 Atunci matricea atagata lui A este CMC’ 8. Flind data o matrice simetrica A = Jlay//, ij = ia avand Proprietaie: ay; > 0, is St) >0, ..detlaj0, 58 se arate ot a> 0. 95Spatilniare eucidiene Capitola 2 Solutie: Stim 8 dacd A este 0 matrice simetricé care indeplineste conditile mentionate, atunc: BAX) = FDbyv.¥, unde by = din faptul c& este pozitiv defnité = by; > 0 deci age > 0 nies mjet Ms Vy SE 9. S8 se gseascd cosinusul urghiulul pe care Tl fac vector: x= (1, 0,1,1),y 1). Solutio: boy) = E Unde prin am notat produsul scalar al vectorilor x gly, iar prin x] am notat norma lui x. 10. Se dau vectori v; = (1,1,0), v2= (1,0.-1), vo ‘Sa se construiasca o baz’ ortonormatd In Solutie: tuamer=vi= 10.92 (5.35.0) Bh: (0,4.2). Catattmes=vs- S882, 8 , decif—e) Notand cu v= f, ~ e: avem = 0. Din teorema Wi Pitagora = fe +\v =le, + =|6' deci 0 0.In particular, daca ce va lua baza ortogonala si anume baza determinata prin formulele: aos SEE, atl dt A=, cove A ote 0 matrice triunghiulara care are pe diagonala principala toate Clemens ogc gee T= (@1, @1)(22, @2)---(€m @n) $ (fr. fr)» {fn fn) Conform cu exercitiul 13, 415. Sa se demonstreze teorema generala a ortogonalizarit Fie x), %, ... %, -. un gir de vectorial unui spat euciidian (finit sau infin). Nom prin 4 = lx, x, %4) acoperitea lniar’ ‘a primilor vectorial acestui sistem. Atunci exist un sir de vectori Vis Yes Yo =» avaNd uatoarele proprietAi 4.” Pentru orice k natural acoperirea liniaré -/ a vectorior Ye Yas on Ye coincide cu 4. 2. Pentru orice k natural vectorul ys; este ortogonal ui -4 Solutio: Punem y; = x:. Evident -f5 = ~ . Vom demonstra teorema prin inductie. Presupunem c& vector ys, ys, ..» Ye sunt deja Cconstruli si satisfac conditile cerute gi vor construi pe yx: astfel Incat el s8 satisfaca de asemenea proprietailecerute. ‘Spatial fin finit dimensional, are loc descompunerea: Mies = Ok + He () unde gk < wt iar ty este perpendicular pe -£. lar Yast = he Verificdm cd Yj. este vectorul clutat. ‘Subspatiul -& confine y:, ya, ... yx conform jpotezei de Inducte gi 1 contine acesti vector (uf C -fe1) ”Spafiliniare eucldiene Capitola 2 Din (1) obtinem c& er contine hi = yior deci Aer contine Yis ss Yo Yes deci infreaga acoperie liniaré A. . Dar si invers er com a (1) conti, de fe eon ‘Asadar fei = Lier si prima parte a teoremei de cortogonalitate este indepiinité. Indeptinirea celei de-e dova este tevidenta conform construct Il yes = hi, Inducta este ealizat g teorema este demonstrat. 18. Orice sistem de vector 25,221 2x». Indeplnind conditille teoremei precedente coincide pana la factori muttiplicativi cu sistemul ¥1, Ya, .... Yas «»- Construit anterior, Solutie: In adevar 24 tebuie $8 apartind Wii fo: $i 88 fle perpendicular pe i. Prima din aceste conditi conduce a existenta unei descompunen: Zhe = Cif One act Mk + ON Te € far cn Perpendicular pe ‘Ani (Zan. 3,) = 0 deci J, = 0 de unde zs = cays $ sfirmatia © demonstra FoF Ouayeen unde 17. Sa se gaseasca distanta punctului (4,6,9) la planul defint de vectori vs = (1,1,0), vo = (01,1). 0) si (4.-3f.4F] fomeazs o paz otonermat. Pune Leckie 100 ‘Spatiliniare euclidiene Capitolul 2 Obtinem: Bpw) yc wn =, V xe X, atuncia=b. Solute a) Din=0, ¥xe X= =0,decia=0. b) =, ¥xeX=>=0,VxeX, ded conform cua) = a-b = 0-sau 2.3. Probleme propuse 41. In spatiul numeric R® se definegte functia fx) = xs + 3, Este (x) 0 forma lniara? RNu 2. In patil liniar al functilor derivable pe R. Se defineste functia fo) = $4 Este fx) 0 forma nar? Riba 3. Sa se arate c& dacd x = aye; + axes +..+ ayen, unde (2, 2, .-., @n} este 0 baza in spatiul liniar, tunci f(x) @., este 0 forma lniard.‘Spatiliniare euclidiene Capitolul2 4. Intr-un spatia liniar cu n dimensiuni exista un vector x, x0, astel ca: fi) = 0, ¥ unde f, i= 'm sunt forme liniare gi m 0 ‘88 90 arate C8 ayn > 0. tac el) = $$ gc a lo mn 12, Considerdm o forma biliniard in R®, f(xy) = XAy, cu rangA = 1. Atunci f se poate scrie ca produsul a doud forme liniare, Indicatie: © matrice de rang1 are lnile proportionale tnize ele, 19. SA se arate 8 £P3fxxPalx] > R, (P,Q) JPcnaceyx este o functionals binars, sme, parity definité gis se serie matricea el baza (1,«,2.0)‘Spatiliniare euctidiene Capitola 2 2 0 23 0 0 2/3 0 25 2/3 0 2/5 0 0 2/5 0 2/7 R 14, Sa se arate cf f: R® xR R, f(xy) = ary — nays + Ky, unde = (3, x2, x3) ¥ = (Vr Ya, ya) este 0 functional bitniard. Sa se scrie matricea functjonalel biliniare in baza comundi gi in baza G = {g4,g093), unde g; = (1,2,3)', ge = (1,2,0)' 9s = (1.0.0). 15. Fie X un spafiu vectorial complex. Atunci Sexyoe petal feof tit if ip if? unde < xy > este un produs scalar pe X iar [x|= *, ¥x € X 16. Sa se arate cA In spaful polinoamelor de grad < n, $2 poate introduce produsul scalar prin: = JPEHOCWAL. 17. Sd se gseasca produsul scalar al vectotlor 1,0,2,3),y = (2.2.1.4) R16. 18. Sa se giseasca lungimea vectorului RwW3, (1,6.1,0). 19. Daca A = (a), ij = Tn este 0 matrice simetrica, pozitiv definita, atunc: Spati lniare euclidiene Capitolul 2 (Saco) «(anc ][ Sane) unde x. yh sunt ese Indicatie: In R®, < xy > = XX, x= (x1ot@s ¥= iY este un produs scalar. Se aplic nealtatea Cauchy 20. Daca maticea A = (a) precedent, atunci a? < aia, V ij Indicatie: Fie e,...e, baza comuna din R", Atuncl < @, @, >= a ¥ ij = iin gi apliodm in egaltatea anteroara. face conditile din exerciiul 21. In spatiul liniar al polinoamelor de grad = frCHQcet, se aljunge la polinoamele lui Legendre: fe] PKae Indicatie: Se considera sistemul defunct: eft) = 1, (= al) = Fo Hl) = Ch .. gi aplicdm teorema de oitegonalizare. Atunci W{1.tt, ...8) coincide cu ‘multimea polinoamelor de grad < k. Fie yo), ys), yal potnoamele cbjnute pin otogonatzare. Din consists wl) Polinom de grad kin t.Potinoamele Py() = “fee —1y], n=O Indeplinesc conditile din teorema generala de ortogonalizare. ‘Atunci stim c8 exista Cp ¢ R Ps(l) = Caya(t),¥ N20, iar apo} facem norma egald cu 1 22. (Inegaitaiea Hadmand). Pentru orice determinant cu ‘lomente din corpul rel, orSpatitiniare euctdiene Capitolul2 22. (Inegalitatea Hadmand). Pentru orice determinant cu celemente din corpul real, ecient Se veri inagaltatea:0< 3° 0. In cu produsul scalar obignuit lund vectori f= i, @2,..2n) $1 ‘aplicand exercitiul 14 de la probleme propuse obtinem afimatia 23. S& se determine o baza ortonormata tn spaful generat (2,3,4,6) .e2= (182,16) (12,5-14.8), e¢= (3.11,4-7) 1, €2, 25, 4 liniar dependent, dar ex, e2, €3 sunt liniar independenti si vor forma o bazé a spatiului considerat, 24. Sa se determine o baza in X* unde: X= £1,021), (2,4,2,3),(0,4.-2,1)} In Re 25. Sa se determine X* unde X este subspatiul lui R’, format din vectori (x1, x, xe, Xd) ale ctor componente verificd sistemul: 2X + ¥0 + 3x 4 = 0 3K; + 2xa—Ke 3x; + ¥2 + OX = 0 R.X! = (a.b.6a, -9b, -b)| ab © R). 26. Sa se arate ca daca X;, Xz sunt dou’ subspatil ale ‘patiului euclidian real n dimensional X, atunci: 108 ‘Spati liniare eucidiene Capitotul 2 a) Ket) = % DB) Or # Xa) “= Xi Kat 27. SA se arate cA f: R > R este 0 functionala liniard. $8. ‘se determine dimKerf precum si coeficienfi functionalei in baza E: a) 10) = x1 4a, = (4.0.0.0), (1,4,0,0),(1,1,4,0), (at, b) fo) = Ra) 3;(1.222) b)2;0-4-3) 28. Fie (@1, @n...€,} © baz ortonormat a spatiulul ‘euciidian (X, R); $8 se determine expresia produsului scalar a doi vector arbitral x gly In functie de coordonatele lor n baza: a) aes, acer, .-, Avr, ER, a #0,1= Tn bY e¢ tea, 2 5, -s (1,0), (1.0.1), (0,4, 29, $a se arate cd functionala f: Prfx] > R, f(P) = Pla), a numar real fxat, este 0 funcfionala liniard. Sa’ se determine ‘coeficienti el in baza E= (tne, Rt)ac= tia 2) d= 1, y= 20. In spatiul R” 88 se descompund un vector fin suma a ‘acoperiea liniaré a vectorilor b, iar ati, 1), be = (1,1,3,0) 4.1), bs = 2-7-4,‘Spatiliniare euclidiene Capitolul 2 31. Sa se determine subspatiul ortogonal pe subspatiul lui R* generat de vector x = (1,0,0,4) sly = (2.2.1.1) 10