Nerespectarea Standardelor de Stat este urmaritd conform legii. Reproducerea interzisa. 32 Pag, PRETUT, LET 6,73. REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA CONSILIUL NATIONAL PENTRU §TIINTA §I° TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMAN PODURL DE CALE PERATY St SOsEX ODURE DE LEMN eseriptii de proiec C1: 6808.27 STAS 1349-78 Intocuteste ¢ STAS 1349-87 Clasiticares alfanumerted PONS DE cot STANDARDIZARE Row and railway brides Pouls dle chesin de for ot vontiors,* Moria seeeanogeponiue: . sGrs N ROIS, HW onoeceninae Wood BRIDGES Prdseriptions pour Petablisse : MOCTHL |EPEBAMIIB esta yates ‘les projets Hopwin at “npoorrnponanan. 1 GENERALIPAPL JA Preentul standard se referk ta proicetaren podarilor de lemn Preseripfiile previznte in prezentul standard se pot utiliza si la egafodajelor de lemn In poduri, preeum gi pentra pirtile din emn, durilor exeeutate din alte material 1.2 Poduri de tenn eu alent suprapugi), pe grinzi cu contrati ri uzuile se BAM pe sri musiders ecle : pe grinai ¢ i principale alealaite din rente sit aceon, lefinitive, Aceste se execitti, de rile cu trafie foarte redus, de ch latiel in vigoare, precumt gi pe drumurile de exploatare en trafie Ug 1.3.1 Podurile de lenin semiper sant eare an intfrast ractin mice, la drmnurile sant st legis! ‘eal’, po consi 1.3.2 Podurile de lemn provizorii sin accles care ano duratt de sery Avesten se execnt’, de reguii, in urnitoarle siuatii : — restabiliri de cireulatie, in cazil intreruperitor aceidentale ; ~ drummri de exploatare (agricole, foresticre ete) eu caracter y \ poduri de serviein pentra asiguraren (ransportulii dea Ja exeentares podurilor permanente, 14 Solw sau protectin eorespan 1485-72, SPAS 9302/1... 4-73), ack materialal Temnos are o wniditate mare sea in timp util, se inalii_perieuloase oare a mater i pe santior nt evi lopti sisteme constrictive la ente nscarea nature’ Sut sporirey cforturilor unitare. 1G da p slandarde + STAS 5626-71 Poduri. Torminologie | SPAS 3221-63 Poduri pentru strizi_ si goxelo, Convoaie tip a cla PAS 3220-65 Poduri de eale forata. Convenie tip TAS 1545-63 Poduri pentrn strizi gi gogele. Pasarele, Actin STAS 1489-78 Podnri de cale feratt. Aetiumi SPAS 2924-73 Luerivi de drumnri, Gabarite pentrn poduri. SPAS 4531-76 Gabarite pen SPAS Cai ferate nornmle. Gabavite SPAS SPAS 856 diectaren poduritor de Tema se var (ine seam si de pre TE Constructii de lenin, Prescriptii de proiectare. eat o durati de serviein de ps sa tehnied a V le constructive ev so adopt hy podurile de Jomn trebuie ai asigure eon. ialului lermos impotriva putrezivii (S 1.5 Metoda de calcul folositi in prezentul standard este metoda rezisten(elor eu aleitui proiectarca ¢ uzuale. nielor si ‘ave intri in aledtuirea po- epte (u dulapi simpli sau si in enio, 1.3 Podurile de lemn (dupk durata) pot fi semipermanente sau provizorii ste Hani, iderente tebniva-econo- sia Via, conform ‘or SAM seMIgTeN, vieiu de pink Ia 5 ani. provizorin (Lempornr) 5 ateriale de constructit area, AS 2985-74, SPAS SU posibililaten deal hn provoaed defor: dinisibile, evedorile urn ase de inedreare mi, We cit Corate inguste, Dimensiuni si preseriplii de Tomm, Controlal exezu ici, reeeplin. si revizii ni erioare, Aprobat de: INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Elaborat initial tn 1077 St. Roma nr. 32-34 BUCURESTI Revieuit tn 107 Telex 11812 CNST R Data intriril ta vigoare: 1970-06-01STAS 0302/1..4-73 Proreefia fungicid’ gi insecticid 2 ALEGEREA AMPLASAMENTULUI SI A SOLUJIEL DB ALCATUIRE : A PODURILOR 2.1 La alogerea amplasamentului podurilor de lemn se are in vede — posibilitatea inlocuirii acestora in viitor prin poduri de circulatiei ; — posibilitatea folosirit_podurilor de femn proiectate, ea potturi de servicin, Ia cons truirea eclor definitive, Podurile de lenm se amplasenzii, de reguli, in a traseu, pentru cele definitive. ive, fin intreruperea do amplasamentul stabilit. prin 2.2 Alegerea solutiei de aledtuire a podurilor de lemn, se face finind seama de: ~ condifiile locale de teren pentru realizarea, infrastructurilor 5 ~ asigurarea debugeului (SEAS 4273-75 — respectarea pe cit posibil, a profiluln — realizarea unui consim minim de mater — folosirea intr-o misuri cit mai putrezirii ; — posibilitatea unei executii si montari lesnicioase gi rapide eu manoperi eit mai redusi. Pentru poduri de Jemn de cale fern recomandé folosirea grinzilor drepte. longitudinal al trasenlui; Hemnos gi in special de riginoase ; mare de clemente prefabrieate si protojarea impotriva se adopt, de requlii, suprastructuri rigide; se 3 MATBRIALE 3.1 Materialul Jemnos care se foloseste Ja aledituirea podurilor este conform tabelului 1. ‘Vabelol 1 Nr " Mr Denuinire STAS 3.1.1. Calilatea mat 3.1.2 Materialul lemnos in funefie de exen{a fotosil: protejal in prealabil sau in iuerare, prin mijloace adeevate, si de durata preliminati de serviein a podurilor, 3.2 Materialul metalic care se folosegte la aledtai luli 2. » podurilor de Term este conform tabe- Vabelut 2 Denuniver materiatan STAS Laminate din olel OF 37 50078 Suruburt pe Pintite 922-76, 926-64 407169 6218-69 4 AOPTUNT 41 _ Actiunile se vor considera conform STAS 154i 3 pentmn podurile de gosen gi conform STAS 1489-78 pentru podurile de cale ferali4.2 Tn calenlul podurilor de lemn, actinnite se clasifies dupi criferiul duratei de inezreare, astfel : — acliuni permanente (tahelul 3 nr, ert. 1 — actinni temporare : — de tung durata (tabelul 3 — de scurt dumat& (fabelul 3 nr. ert 3... 15) 5 acfiuni exceptionale (tubelul 3 ur. ert. 16 gi 17). 4.3 Calewlnt podurilor se efeetneani eonsiderindi-se combinatiile defavorabile, practic posi- bilo, ale diferitelor actinni, donmnite grupari de actin Guupirile se stabilese conform tabelului 3. La aledlitives grupirilor se va. fine seama de compatibilitates aparitiel sinmiliane a aetiunilor, pe baza datelor din tabelut 3 coloana 3. ‘Vabetut 3 Nr, ‘ Inemmpatibilitatea : Ne Actin Ae es Te se eonstitera GRUPAREA 1 FUNDAMENTALA ere pain 4 | Tncivedri produse de grettta obiectelar san justiiatiiler nnd (conninete, calla ete) nt enti pode) de gnsea TO Pentenh padivey ale eae erat GRUPAREA TE EUNDAMENTALA SUPLIMENTATA fain seflonite din graparea T finedamental root netinn penta pote de eae fe ran GRUPAREA UT SPECIAL leaCUILA din nefianile dine gruparea HL fandamentald soplinentata: si un: Linnie 16 | Forts seismic 17 penten desehideei de peste 20m Doni “eativetate” pasate sint conform SPAS 10101/L-78 T7_| ‘Taira Tahrastruetiniior de pail de ellve wntovehicnte— Grontijile tohniee pentru material! Lom fiind uniform re- Greutatea ciii gia structurii de rezistenfi so consider’ in. caleule ea partizali atit in sens transversal, cit si in sens longitudinal podulti. 4.6 Podurile provizorii se calenleaz’ la inciredrile din convoaie care sint previizute a cireula, pe pod, in perioada de serviein considerata, stabilite de heneficiaral chit de coumnnicatic, § REZISPENTE ADMISIRILE 5A Reaistentele admisibile ale materiaintui lemmox din diferite specii, en uiuiditaten de 23%, penten caleulul podurilor de lenm provizarii samt semipermanente se considers con- WSTAS 856-71 pet. 41.1... A.1.10, Podurile semipermanente so caleuteart eu vezistentole Aiilor definitive. cons- Umisibile corespunrittoar 5.2 Valorile modulurilor de clasticitate pentrit ealeulul podurilor de lemn se consider conform SPAS 856-7 pet. 41D si 412.SEAS Hives 6 SAGHYT ADMISIBILE ST CONTRASAGETI 6.1 -Dimensionarea et reaultatii din caleul gi des in tabelul 4. mentelor trebuie Meutd astlel incit hiderea clementulai, aportul dintre ii mie sant eel am Mt egal cur cel precizant feral sosea pasarellt 1500 iio, - tsino 1250) ust ew isi 1100 mente ole parlii eavosabibe 100 me OBSERVATIE, — Peatea pochaite provirerlt vileza de circulate masinst se stabileste de eile organ de expla tip transport, dar wi va depagh wrmntoarele vitere fo Teal, br ostarile ele sasele sh stefzi tw) kingly ka poddorile de cae fort 62 — Caleuiul sigetilor se vs i ponte in cootivientul dinamie gi de skibirile sectinnilor, de eet eo mn Ba vile mobile, fr yea, Imbinsirilor se fine seni de side contractia Temnul fick (P), penton o grinds simple re mobi on 13, independent, cu seefiime cons a din convai, consideratii uniform repartizalil, se eateuleaz Ui, nein cu relat Be Man TE AS BT. aw in care: Voy — mmomentul incovoietor maim maximorum, di ineire » nenfect atts de coetivientul dinamic, 1, -= deschideren de caleul a grinzii, B modulul de chasticitate al lemmatini: He LO Keifer? 1, — momentul de inertie de cated al seedinnii 5 in exalt pachetelor de ursi imbinadi ew pene: 1m Wels ) in ear K —— coeticient adimensional avind valorile 0,6 — pentru pachete din doi ursi_saprapngt 0,3 — pentru pachete din trei ursi suprapusi; Ty — momentul de inerfie brut al seetinnii, care se determing en relagiile 3.6.55 bale 4 ~ 3) 12 ‘ pentru Jemndirie ecarisata (tig. 1) (a) pentru pachotele din doi mw pentrn pachete din trei urgi suprapus5 STAS 1349-78 eu i y : Miyeula elisticd (f), In grinzile din dulupi pringi in cuie, se eateuleaza, momentul de inerlic de eqeul al seefiunii (7,) se determing ev rekuyia : 1, = 0,85 Age (6) in care — secfiumea bratd a unei Uilpis distan{a pe vertical intre centrele seetiunii Ulpilor Gl Lavgrinzile principale ale podurilor cu o deschidere de peste 10 m, se prevede 0 ela egal cu sigeate reailtatii din incirearea pernmamenta gi juunitiete din inc de coeficiental: dinamie mobili din couvoi, neatects 6.5 La cintyele boltilor, la cheie, se prevede o contrasigeati egula ew valoared insti deformatiilor pe verticali, considerate cx cfect al dit jnfluente, conforne tubelului 5. . Tabelul 5 Nr Iilwentele care provaaed deforimatit | Valaares atetormmattitor pe vertical’, ot pe verte | am o iy care N \ h am . r jes Teun, Le care wetion pert, eo 4 | Inedrearea permanent yi alte neaz’ asupra Dalilor (scddderes d traclia_belomulut ete) Stigeata f ta ebeie, din pralectul podrtat masiv bolt 6.6 Supraindlyarea cintrelor se repartizeaz’, in mod parabolic, pe deschideren bol{ilor, 7 PRESCRIPJII GENERALE DE CALCUL 71 Calculul eforturilor si defurmatiilor elementelor de rezisten{a se face folosind inetodele din statica constructiilo 12 Tn caleulul clementelor de lemn nu se fine seam de eforturile suplimentare eave iat haylere din catz Variaici de temperaturi, w usedrii sau a wmilivii lemoului, De asemenea, nn se fine seama de efectal fevorabil al fortelor de trecare. 7.3 Deschiderile de calewl ale grinzilor de lenm, simplu rezeniate, se considera intve axde clementelor de reazem. 74 Ta grinai se evit’, pe eib posibil, skibirile fibrelor marginale, in zonele do solicitare maxima.SLAG Heb eis “ 7.5 Hforturile unitare efeetive, calculate in ipotezele cele mai defavorabile, (rebmie si nn 13 difere de yeaistenfele adisibile, ext mai vinlt de T5%, ex excephin clementelor deveristen(, dimensionate in mod constructiv. 7.6 Lungimile de flambaj ale barclor de Jemn ew secliune simpht, se iau, conform SAS 856-71. 7.7 Laclementelo de rezistenti ale podurilor de Jenn este necesar peetiv « deforina(iflor prea mari, Pentit aceasta, valoarea evefietentalad de z¥elte feani dupi cum urmeazi: 2 < 100, pentru barele principale comprimate sau comprimate gt ineovoiate (contra fige, tilpi la cintre ete) ; 2 < 150 pentru harele secundare comprimate sait_comprimate si fneovoiate (conde Vintuiri ote), precun gi pentru barele intinse, 78 Caloulul barelor do Tem en seclitne simpli san compuss, aledtniren gf dinenss imbinarilor se efectuenz conform prevederilor SVAS 856-71. solieitate In compresiune, evitaren vibratiilor, res: iy Ay 80 li aren, § PRESCRIPPU PENTRU CALE LA PODURILE DE SOSA Gatea la podurile de gosea se poate reatiza eu podine simple, podine duiile sur podine ew aledtuiri speciale. 81 Poiline simple Foeee eirtite, prevanute in mod obiganit. din stejar, se pot alert din Jenn ecarisnt do To. cls ein grosime, eat interspatii de L. ..2 em (fig, 4a) san dint Jean rotund Legit po supra fefele de contact, montat firs interspatit (fig. 4») ncearhal ; b= odin’ siopl in Hoan rottnd; 1 — ts 5 2 — posing siomplts 3 — ene onary Fig. 4 $1.2 Prinderea de ursi a podinelor simple, en grosimi pin fe 12 on doa guruburi pentre fieeare clement al podines, iar pentrt grosint wel conform STAS 1483-72. 8.1.3 + Incirearea Py, conform figurii 5, se consi dev’ aplical’ pe wr singur element depodiniy Ta mijlocl deschiderit de calcul gi are valoarea = podins sims din ey face en cuie mari gi mari numad et guruburi, PaPyoah (8) in care: PD — inclrearea maxim pe rontii, din convo; ) — coeficient dinamie ew valoare 1,35 {1 —inelirearea uniform repartizat pe Langinen de repartizare transversal a ined clei; pak supratofed de contact, a bandajulai roti ew pontine de ward, transyersah dircctici de mers, egal eu Higimes bandajultt 5 1 — desehideren de calenl, egal cu distan{a intre axele grinzilor.ate BLAS Loteto La grosim ea reanltata din calcul se di un spor de 2...8 em pen uz, 8.2 — Podine duble 82.1 Podine de rezisten{i cu podine de uzurd, fixate direcl pe wnsi (tig. 6) 8.24.1 Podincle de uzuré se adopt, in mod constructiv, de 6...7 em grosime gi seayuzdt in plan eu o inclinare de 45° fafi de axa e&ii podului. 8.2.1.2 Podinele de rezisten{ii se agazi normal pe ax clii. Calealul Jor se face ca pentrn o grind® simpla rezematit, inedireat® centric ew partes cori reyine din ineiirearea maxim pe roaté nuultiplieata eu coeficientul dinamic, prin repartijic la 45° in ambele sensuri, pind Ia axa podinei cu sectiune dreptunghinlart (fig. 6) san pink Ie 1/4 din diametral podinei in cazul eclor on sectiune rotunda. Deschiderea de calcul este egaki cu ty -- ty, dar mu mai mare decit distan{a intre axele griuzilor. coh ™ 1 ws; 2 — pound de veviste Vig. 6 podind de was Inedrearea, e valoarest : (9) in care: g coeficient dinamic egal cu 1,2 by Yifimea dulapului ay + 26 hy —b |e Tatura suprafetei de contact al bandajului rofii eu podina de uz, in direefia de mers P sib conform pet. 8.1.3 Podine de rezisten{a ci podine de uzun, fixate pe travers 8221 Pollincle de rezisten{a se Fixeuzi pe traverse longitudinal podul se ayazit in plan, fie perpendicular (fig. 7), fie sub wr unghi de 45° fay de iar podina de wzuri usa podutlui (fig. 8). 1 urs; 2 — travers; 3 — podin’ de revistenfaly 4 ~ podind de wzurd, Pigg. 7Voutina de rezistent cgali cn distin(a intre axele traverselor Pb 60.6 fo urey Po travers; 3 — poding de seistenta ; 1 postin de uz Fig. 8 pe travel caleul se consid face considerind inedrearean, P aplic: 8.2.2.2 Dimensionares traverselor se cons longitudinal exit, Desehideren de nijiocnl deschiderii, (rd repartizare in cgali ou distan{s intre axcle grinzilor. varen se reparti ri sub wy mnghi de 45°, pinii ke nivel In sens transversal e&ii, in superior al traverselor (fig. 9) Tneircares uniform distribuitt qs aloaren + (10) in cae: gett by = BB (ly + Iw) P gi b conform pet. 8.1.3 1 sy 2 — travers Fig. % aSPAS 1040-18 3 Podine dublu inerucisate 3.1 Podinele dublu jneru wn unghi « de 6 fa ute, de imi egale de 8.10 en se agv Bde axa ji pe pod (fig. 10) Suprofate de contact direct pe wi sub Fours, 2 poking iat 5 = putin superlosut 10. 2.3.2 Podina inferioarit se poate esccuta din dulapi netiviti de 15...25 em [jime, 8.2.3.3 Pe un clement de podini se consider cfionewzi partes ce revine din miultiplieath eu 9 = 1,2 repartizat’ la patty podine pentru bandajete pind ke 30 et penta cele mai late de 30 cu, . Pou aledtuiri speciale X31 Podine simple sat duble eu imbriciiningi astaltice: 8.3.1.1 Se aleltuiese din podine simple sue duble pest Jrearea P gi la 6 podine ese agterne, prin inte dint nei plase de rabif Fisatit eu sbriedininte astaltien (Fig. 1) ISIC ZIRE SSS - 1 -- urs; 2 podini de recistema; 4 ~ pudind he wird; €— sipels 5 - lmabedeaminte astaltion ; 6 8.3.1.2 Calentul eter planurile de repart heutri w podined de rezisten diumetrul podinei, in exzatl 8.3.2 Padine simple eu ints 8321 Podinele x 8.32.2 Tbr sorluri, pentru a se ohtine © bund inp: 8.23 Caleulul clon tudinal cit. si Lruisy staked podinei de se face contort pet. 8.2.1.2 considerind ei rity 45° traverseaz’ stratulde astall si podinele, pind he axa (a, in camtl color ew svctinne dreptinghiakaa, sau, pint be 1 din clor et svetivne rotunda. janinti din impietruirt din femn rotund ayezl pe travers recomaniii a se realize cn pitted calibra, de dowd eure se lor (ului podined, se fice cousiderind repartilia ivediredeii la 15° atit longi al, conform fig. 12. reristoul; S$ — impletruire 1 traversiy 2 odin Vig.SEAS 15, uniform distrib ay in care: Y egal en 1,2 a nays f ‘ 2 bh -b4on4 @ aiametut pod ei de renist 9 PRESCRIPPULE PENTRU CALE LA PODURILE DE CALE FERATA 9.1 La liniile ferate, calen se realizerzi din gine fixate pe traverse, 9.2 Suruburite de prindere ale traverselor se amplaseaai in afarn plieilor de prindere ale sinelor (dig. 13). Ficcare travers (rebuie prinsii de grinai ew eel putin 2 snemburi. __ Feartoment_ 7 7 § 6.2.25 em 8 a fo} 4 ° re 56 CNG e, shed pat 4 GUNG 3 Fe pachel de ursis 2 (ravers de ju: ~ montane aK erst 4 far de len in eld fate > Gravers de pod: 7 So tabla steal In eure, supraindl{ares edi, im fumetie de mirimea ¢3, se poate real — pentre suprainalfiri de 15...30 mm, prin chertares hm interior (fig. TE a): aasttel : sselor sub gine, pe firul Vig.. — i STAS 1349-78 — pentru suprainalpiri de 35. ..80 mm, prin chertares babelor (Li — pentru suprainilfari de pesie 80 mm, prin utilizarea de ursi cu indlfimi diferite (fig. Jd ¢) sut prin agezarea babelor cu inelinar ‘toare pe piloti (Lig. 14d). 9.4 In deelivitate, prinderes traverselor se fac urgi in partea din spre pant, fisinda-se ea suruburi sew ew figurii 15. eeu eornie se aguzil pe (2), conform 2 1 Fig. 15 9.5 niu siguran{i in caz-de deraicre, pe lngimea podurilor de cale fevatd, se pred in interior) chii, dispozitive de ghidare a Vvehiculelor deraiate pe pod, denumite contragine a se preltngese in afara podului conform figurii 16, Lungimea podutut { 20m Fig, 16 w de deraiere este en 0 9.5.1 Nivelul superior ai Jong 30 mm deasupre coroaned yinelor, 9.5.2 Tatre sine xi contra ose kisi un xpafin diber de 160.250 mim, in tunetie de tipul sinelor de pe pod. 9.5.8 — Lav podurile de Jenn provizorii, longrinele de deraiere () se pol realize din longrine de Jenn protejate de cormiere 100,100,10, (2), conform figurii U7 si LS. Table striat®_Smm 0..30mm Fig. 17 Longrine! traverse (Hi, 18) 9.6 "Praversele folosite tent, in phuuil de iu realizaress eli pe ps uli, se agauit pe grinzile primipale de une al ineiiredirilor Lransmise de gine. Aceste treverse se eonsider’ rearen Heine pe rout din convel, (P) neafeetate de coetigientul 97 wuburile de fixare i traversclor pe grinzile principale ebuie 2 deait cele de solidarizare a grinzilor principale. 9.8 Tanning intre traverse trebuie si fie de cel mult 40 em ky calea ferath normald gi 30 em ke calea feratde ingusta 9.9 Avoperirea Uraversclor intre gine respectiv intre coutragine, se face cn table striatih,WAS 1349-78, 12 10 TROTUARL § PARAPETE ale el 10.1 Trotuarcle se prevad de ambele pirt 10.2 Latimea (7) a trotu: 2924-73, iat ke podurile prov relor ln podurite de_gosea semipermanente se ia conform STAS i tied (12) dar min mai mew de Tm. 10,75, im (12) in care n este mumirul girurilor de pictoni, stabilit prin tema de proiectare. 10.3 Laifimea trotuarelor previzute pentra persoualal de servieit a podurite de cate Cera, este de 0,75 m. 10.4 Trotuarul poate fi voristen{i a chit reazemd pe travel {nit ew podina susfinuti direct de Uraverse sat de podina de Consoki (Hig, 19), sate ott podina sustinntii de longrine ale Wetuarulud core wii in consol (fig. 19 b)- 1 postinn ale trol de reristen{ tn consol: 7 — Nisa; €— stilpul de parapet ; 5 — nla x lamurina ee tratuar; ®—cmuleatisa de parapet Vig. 19 rik 10.5 Podinele de trotuar (Lig, 20), se cate 4b, caleulele se fac in ipoteze grinzilor eu zibrele eu 34) cfortul unitar ose determing cu relatia : 1 Pentru grinzile et h < 4.b, tk J 127 — nS 23) 16-1) @) in care: M, -— momentul incavoiet I, — momental de inert: 2. = momentul de it wx neUt a sec sim in seetinnea, con drat al talpilor Gud de axa, newt in Lilpi, produse de sectiunii 5 suruburi si cuie, fal de >, efortul unitary ay, se deter figura 3 mind eu kelafia : My . oe oA OBA, + ly ea in care Fig. 33 {hn tilpile inferioare se produce un efort de intindere Non = it (25) pentru care se face verificarea seciunii eu rele {i = Nt on (26) 08-4,we _ SEAS 1349-78 ‘PAlpile superioare se verified lu flambaj sub acfiunea solicitarii N,,,, aeestea conside- rindu-se bare compuse cu fururi continue realidate de perefii din dulapi (fig. 36). Hig. Langimea de flambaj a talpilor superioare se ia in phinul perpendieular pe grind’, egald, cu distan{a dintre dowd clemente consecutive eave impiedied deplasarca ket exemplu contra vintuirt transversile) 11.8.7 Tamecivile dintre pere(ii din dukapi si lpi, ke grinzile din dulapi pringi in euie, se preiau de cilre cui. 18.7. Tay grinzile cu kh 4.6, lunecares total se determing cu diagram inh forfelor Uiieloare. iloare a 11.8.7.2 La grinzile cn h > 4.6, Imecaren (1) intre dow secliuni a este egal ev diferen{a masini a eforturilor axile (Ny, si Na) turate ale grin (x, sir), ‘lpi: L, (27) 14.3.7.3 Determinarea numirului de cuie eLii cw Lilpile, in eazul Llpilor alektuite din dulapi, se face in tinctie de oforturile audinisibile pe o sectiune a unui cui cu diametrul d (conform! notatillur din fig. 37), care se consi ew valorile din tabelul 6. belo 6 et por Felt solicitaris Simul tanta a unl sec (iani de cul Striviren elemental mar roe) wad Wed ha In tabelul 6, dimensiunile «, a’, ¢ sid se ian in cm, rezultind valori ale capacit iii portante 7, 7, Ty si 7, in Kg.Labia 20 WU prima seclinne de forfecave a wii cui se i valoare inte 2), Tay Ty si 1, iar pentru» doua seeliune de torfecare a cttiului se inex efort admisibil 7, cea nt i valoare dintre 75, Ty gi 7, Nunviirul de cuie, (v2), necesar pe tm Wonson considera intre secliunile ay si ay, se determing ew relalia: ca ofort admisibil, 7, cea mai mick (28) in care coeti nul 1,2 fine scama de faplul ck o parte din cuie sint inetiei ile (in rosturi). 11.3.7.4 Determinarea munirutui de cnie eo prind peretii on iste, se face considerind hunecarea tol (fig. 38) cu valoarea din relat Alpile aleXtuite din elemente eca- fy peo lungine 6/2, comuni pentru doi dulapi 5, 0, Fig, 38 by hed (29) " h, 7 - forla tietoare in dreptal dulapulni a earn prindere se ealeuleazat; fg distin{a intre axele tilpilor realizate din clement e eearisate (svinzi) Tamecarea se descompune in don componente, Ln, suprafata in contact : Ly, dupa asele dulapilor cu Bp, > bey, ei (30) , 2 ) Lunecivile Ly, si Ly, se preian de cuie, care se consider eu 0 singuri seetiune de for- fecare. Nunidirul de cutie se de ermini pe baz celei nei mie’ valori a efortului admisibil : Ty 00-0 -d (34) 1% = 40-00 (32) T, = 300.0%, care se noteny rion Tj. Nunvirul de tic pentu prinderen. anni dulap (,) se conside n= (33) 13. se nximileaz eu diagonalele unei grinzi en zibrele, se consider: aletuits pe jumitate eu diagonale ascendent (Dy + Dy)y iar pe cealalt jumiitate, on diagonale descendente (Dj....Ds), conform ligurii, 39. Pe baza eforturilor din diagonale se determing. numarul de eiie necexar pentru a trans- mite aceste eforturi la talp Eforturile din d lor teoretiee de hn i considerind forfele taietoare maxime din nodurilea STAS 1349- 1 = diagonale ascendente ; 4 -- diaxonale desceuslente; 3 prindere de Lap; 4 — prindere de mantamtal ale eps Dacd aplicares rel din aeeste verifiedei reall un numir mai amare fillor (28), respectiv (38), se cousiderd sieest. mum) de cutie deci col rezultat din de euie, 6 Dulapii fieind parte din diferite fi i, se verified x intindere gi ku fambaj. Dungimey de ilambsj, in sens perpendicular pe grind se consider’ dublul distantei dintre centrele supratejelor de contact ale unui dulap, sue de 6 ori grosimen dulapului, 11.3.1,7 ‘EAlpile superioare inedreate direct se veritick si cousiderindi-se ea grinzi contime pe r egule cu sigetile grinzii in dreptal mon un inoment incovoietor suplimentar, azeme clastice, Defornatiile se adopli aproxinigtiv, wi ilor 8 Pentru hnbinatile eu cuie se hie nnniitoarcle recomandari const sein de d...6,5 mm iar lunginea de 80, i de peste 5 anm, cuiele se bat nunimai in giiuri akte netru Dy este: etive : 0 mss 1 prealabil cu burghiul, D nga G4) find diumetrul cuiului; in acest eaz, ghiwile euiel se sead ke jeu, din seetinne ; la distributia”cuielor pe piexcle care se imbind se gine seaner de SPAS 86-715 ~ pentru a se evilt ruginirea cuiclor saw ceiparen piesclur, se prevad dispozitive eons: tructive care si le fereasea de amnezcala si ¢ 1 sented. 1L4 — Contravintuiri gi solidarizsri V4.1 Grinzile principale ale podurilor de lenar trebuie contravintuite transversal longitudinal. Contravintuirile longitudinale sint obligatorii ky podurile de cade ferata cu ealeu sus, eu deschideri mai mari de 6-1 yi clalte poduri cu desehideri nti nnari de 10m 11.4.2 Grinzile alediuite din clemente suprapuse (pachet fn cutie ete.) se Jeagit in sens transversal prin soli (lig. 13 si 26). Alektuires solidarizivilor X 20 em, dispuse in ser In x15 om, Solidarizivile si contvavininirile transversile se sbguzit la 1,3 de cale Ferata sila 2,0..35,0 mn distan{ai, hy podurile de sosea. de ursi, grinai_ din dulapi pring i si contrayintuiri trausversiale se face et rigle orizontale de sectiune 15 . transversal podului gidin montun(i de jug de sectiune 126 12 emt... fngi ew suruburi en ds 18 nine «2,0 mi distant ks podurile 11.4.3 Numarul minim de de lemn este de dowd, pe reaze dariziri si comlravintuiri tr ne, in dreptul habelor si dou sversile, peo deschidere de pod iutermedizure in cinip. 14d La grinzile principale din dukupi pringi in cuie, peste ilpile ingerioare se dispun rigle orizontade, in sens (ransversil podului, ii dreptul toutuatilor de rigidizare, care suslin contre: vintuiri orizontale interioare, longitudinale podului (Fig. 10).1 slgle orizantale ; 2 ~ totps inte 4 — perele din dotapl; 5 - coutravintoite iravintaire transversal 12 INFRASPRU 12,1 Tnfrastructurite d de Tem se proiccteaz’ y beton sau zidiirie, pentru podurile semidefinitive en suprastrnetied, pentra podul definitiv, 12.2 Ta poduri provizorii, pentrn restabiliri urgente de cireulagie, in locuri useate, ex de exempht In. pasaje denivelate, se pot folosi infrastructuri din stive de lemmérie sau din elemente de inventar din Tenm sau chiar metalice agezate pe lpi san fundaGii din beton simphy 12.3 Infrasteucturile pe cisoaie se folosese mumai in cazuri excepfionale, ca de exempli in regiunile de munte, in cazul tevenurilor pietroase, in care nt este posibild hateren, pilogilor SME nH Se poate asigurn Ia pilolit bituti o fi pot inlocai en pile de hetor wi dick se pot refolost i (fig. 41) 23 . ni avantajoase din panet saniele se realize din trei pi Sento eurgerii 1 parten inferionrs ; #— parton median ; 3 partea. superioar ig. a1 — partea inferioard, et inil,imes pint ly 0,50 proteja& de jur imprejur de anrocamente ; — patties medianii, ent inflfimes pind Ja 1,00 m deasupra nivelulai apelor extraordi previzuta eu avanthee gi arierhee 5 — parten superioarl, care sustine suprastruetura poduril aveasti parte poate [i inlocnitz en © palec-eaprd (fig .-1,00 m peste nivelil apelor dee are, he indltimi hy > 3m,SPAS 1349- 12.3.2 Fa realizarea cisoniclor trebuie si se fink seama de urmitoarele = lifimen eisoaied este cel putin 0,35 din indlfimes ei; — inalfimew cisoaied este eel putin cu 1,00 m deasupra ativelulai masine al ghotavilor ~ diametrul lemndriei peretilor cisoaidor este mininwn 20-5 — la caleulil presiunii pe teren, se consider muniai 2/3 din sup a haxei c 124 Tnfrastrueturi pe piloli 124.1 Infeastructurile pe pilofi realizeaat en pilo(i en diameteul de mininnin 25 em, 12.4.2 Ta podurile et o lingime mai mare de 20 m sondaj in zona paleelor si baterca pilotilor de. prob; Tn terenurile pentru care incdredrile admisibile siut cunosente de Sle Necesark exeeutaren a cel putin wnni exeeigia nor te criri similare, sau le podurile provizorii, nt se bat piloli de probs. 1243 La proiectare, in mod conventional fige pilogilor se consideré de 6,001; Si fie mai mick decit cox admisibila obli- n terenurile de fundare din piininturi argiloase, nisipoase fine si miluri, inekrearea ii se poate determina din ces de cedare a pilotilor de proba, impartick prin coufieientul de siguranfé 2 la podurile semipermanente si 1,5 ke podurile provizerii, La aceste pluninturi nut pol fi aplicate formule de batere. 12.4.4.2 Tnedvearea admisibila pe piloti se poate determina en ajutornl ine pe piloii de proba la Cerenurile de fundare aledtuite din nisipuri, pietriguri sue in acelee in caro pilofii dupa ce siribat piminturi argiloase, nisipoase fine scr anilari, se infig in aceste siraburi find cocziune. Ta aceste terenuri, in ext bi se pot lua conform valorilor precizatic vedivilor dinatni eri pilotilor ku refuz, ine Je admisibile pe pile} nm kabelul 7. Tabelut 7 de pin 1 pilot; 2 avinturi transversale Fig. 4 babes subursi ; 6 — unsi; 7 — traverse,STAS Li19-78 a 12.4.5.1 Palecle simple se dimensioneazi considerind pilo{ii ineastrati in piimint, Ja 0 4,00-de te fundul albiei gi liberi ky partes. superionra. In ipoteza in acestors, in care exiski, perivol de atuiewe, se fice verificarea pilo(ilor paleelor si kt produce atuierile, dack mr sint retlizate lueriri care si evile produceres ide stabili- 12.4.5.2 Palecte simple se inuidese nnmai dack Sint previvaite eu piloli de frinare tate. 12.4 contravintui aleole simple se contravintiiese in sens transversal podulti, jnclinarea: diagonalelor putind fi: tea Me a find unghinl dintre diagonalt si orizonta 12.4.5.4 La imbinirile dintye contravintuiri sat moaze ex pilotii se creste contra: vintnirile sau moazele (fig, 14), Innhinare 21m, stabilitates Ia actiunea vintului metric ent pilotii de 12.4.5.5 La palecle simple, inguste, en iniil{imen dep se asigund prin contratige de stabilitate din tema rotund 3 reristenta (Tig. nea es (a0) ¥ 2 4 2 = eontratis / wer |e Ys i 1 pilot de stabititate nsversile; @-~ habs, Distanta dintre pilofii de stabilitate si cei de rexistenta, 1d, se determing din cond ifiile de stabilitate ade podutui Moazele inferioare transversale versale Leal contrafiselesde. staubitite ct si pilo|ii de stabilitate, iar contravintuirile trans:— 5 STAS 1349-1 12.4.5.6 Imbinirile contrafigelor de stabilitate cu pilofii de rezisten{ai se fac prin agezairi aldturate (fig. 46) folosindu-se guruburi cu d = 16...20 mn. @e Temn; 3 — gurub A, 124.5,7 Ta palecle late ale podurilor de sosea, cu distan{a de minimum 2 m intre sirurile de pilofi, de regula, este necesrd executared a dow rinduri de contravintuiti in aceeayt secfiune transversal’, 124.6 Babe 12.4.6.1 Bal 12. prel © executa din lewn eearisat sau lem rotuad en douti fefe plane. 22. Dimensiunile habelur se vor stabili astfel ex inilfime lor gi hiqimea de rare, si fie de minim 25 em. czemare, dpi 12.4.6.3 Dack din condifiile de striv Incovoiere reall dimensiuni uri, babele se prevad din lema de esenja tare (stejar, gorun Au fag impregnat). 12.4.6.4 Babele se imbind cu pilotii prin cepuri 12.4.6.5 Dack babele sint wai inguste decit pilotii, acestia se tegese ku eapete (Lig. 47). 124.7 Palee duble 12.7.1 Palecle duble se execu pentru des indl{imi mari pentru patee, care 1 se pot r W2A.72 La palecle duble, tiee contratiye si pilofi ¢ chideri de peste 6 1, prectn alia decit. print innidi wiNIGH eid se cer pilotilor. sir de pilofi se moazeazi, se contavintuieyle gi se prevede Mabilitute, 12.4.7.3 Tn sens longitudinal podului, girurile de pilofi se leagd prin contravintuiri gi prin mmoaze Jongitudinale, imediat sub babe, iar la partes inferiawrt prin moaze longitudinale, imediat deasupra moazelor inmsversale’ (lig. 48), 41> pilot de frinare 2 6m 4 moaze longitud Pig. 48STAS 1319-78 12.4.7.4 Pe fiecare gir de pilofi se dispun babe. 124,7.5 Distan{a intre cele dow giruri de pilofi ale paleelor duble este de 1,0...2,5.m, 12.4.7.6 Innidirea pilofilor paleclor duble se realizes (tig. 49). termediare ew Cpt 1 tals intermedia’; — 2 met Leansversall; 9 — moaz longitudinal, Vig, 49 12.4.7.7 La podurile de sosea jnalte gi ly podurile de cale ferati ew Wiljimi de peste 2m se dispun contrafige si pilofi de Lrinare (fig. 48). 12.4.7.8 Innadires pilotilor paleclor duble este recomandat i se face imediat sub etiaj. In eon- difii de Mera normale, innddires pilofilor se efectueazK pind In 40 cm xub nivelul apelor, 12.4.7.9 Dilogii cu adincime de 2... ceastit indlfime astfel : ni sub apd se comtravintuiese p — et Girangi metalic’; — en contratise de Lenn; — en carease-gritar formate din stilpi agezofi la distanfe de 3 1m, legaji intre ei prin moaze si contravintniri 12.4.8 Panouri-palee prefabricate 12.4.8.1 La palecle duble alektuite din mai multe palee simple st phr{i de palee identico, so recomandt utilizares. de panouri-palee prefabricate, pentru care se daw prin proiectare detalii de exeentie gi montaj, 12.4.8.2 Iniilgimn maxim’ a pauourilor-paleo se recomand. a fi de 6 1m, La inilyimi de peste 6 m se recomand’ a se Utilize panouri-palee elajate. 3 2 4 \ 2 1 moaze transversale ; 8 ~- rant, metalic; 4 — babs, Fig. 50— 27 ~ STAS 1349-78 12.4.8.3 O palee-panou se aledituieste din {Alpi, pilofi de rezisten{& vertical, piloti do stabili- tate i frinare inclinati, imbinafi de babe gi tilpi prin cepuri gi zbanjuri metalice (fig. 50). 2 tap; 2 Panourile-palee prelabrieate se pot execut fra pilofi de stubilitate, ew pilofii de rezis- i in evantai (fig, 51). 12.4.9 La palecle duble late, et pat de grinzi longitudinale, Hiniile de influen{i ae reacfiunilor Ty si R, se pot considera in ipotezs in care numai o travee rewzemn’ pe patul d dinale (tig. 52) si in ipotezs in care ambele travee (tig. 53). grinzi longitu- vem pe patul de grinzi longitudinale hee wet 7 I + R,a Amplasares babelor superioare pe patel de gr in sens longitudinal podului, care si permits obfinerea pentru ipoteza cea mai d de are eu CONVO, Feefitnile Ry si Ry sensibil egale. longitudinale se face ka distan(ey revorabili 12.4.10 La podurile de mist de ursi iv ipotezs 12.4.10.1 Reactiunea maxim’ pe de 25 cin de anarginea bordurii (ro r Consotd Fig. ot 12A.10.2 Reactitnen maxima pe ursii centrali (3), reaulla conside eontral tcc si ea henzile a ie alittwrate sint dispuse fiune transversal, pe Hifimen pit owabile (fig. 55). Liniask intluents Ri 124.11 Verificarea stabilititii paleclor (Lig. 66), e¢ face doterminind cooficientul destabilitate, K : K= a P13 (36) in care: M, — momentul de stubilitate egal cu produstl ak, in care @ represint grentatea pernmnenta a infrastrueturii si supraxteucturit podlutuis M, — momentul de risturmare dat de rekafia: M, = DWa < ig} Hey hey = My (37) in care: W, — inc&re&ri orizontale din acjiunea vintului;— 2 = Mey HH” forte orizontal’’ din actianea vintului, conside pabelor, care produce solieitiri in contratigele d cali de rezistenya adiacenti. forja centrifugs, care se consider’ ummai in eurbe; STAS 1349-78 ate acfioneaz Ia niv stabilifate gi in pilotii_ verti- Determinarea solicitarilor produse de fora orizontabi conform pet. 124111 gi 12.4.11.2. 12.4.11.1 In prima ipotezi se consider’ forta (11) preluata de con supratefei bitmte de vint (tig. 7). Wo directia vintului Din descompun remit © solicitare de intinde av (1D, se face in don ipoteze, yu de stabilitate opusit ex forkel (1D), dupa directia pilotului vertical de rezisten{a adiacent, v (38) tga @) iar dupa directia contratige’ de stabilitate reaulld o solicitare de compresinne (8) : ~ Se a (39) a 1 elor (fig. 58). Din descompuneres forfei H/2, pe partea din Aireofia pilotului vertical de rezisten{2 ndiacent 0 so) H Biya Y= 11.2 tn ipoteza a dona se consider’ for{a (/1) repartizuta la cele dont extremiliti ale pale- ioneazd vintul, caullis dupi mpresine, Vg (40)AS 1349-78 WU iar dup’ direcfin contrafiged de stabilitate, o solicitare de smulgere (S,) : (y) W divegtia Vinruiat ig. 38 12.4.11.8 fn proiectare, se vor lua in considerate ambele ipoteze (pet. 12.4.11.1 si 12.4.11.2), dimonsionarea _prinderilor £ieindu-se pentre solicitirile eclo mai dezavantajoase, Pentru ¥ sau Vy eu valori de peste © impune verificarea pilogilor ly smulgere, ieali de revisten{i adincon{i gi coutratigele de sta- 12.4.11.4 La partes superioar’, pilolii_ vet arbi. bilitate se fixeazd de babe en zbanturi si 12.4.12 Culee pe piloti de lemn 12.4.12.1 Cnlecle simple se realizeaz’ cn un singur sir de pilofi (fig. 59). Cota cai pa 2ST a seclinne longitudin li; % —aripa de lem, Im seefinne otizontala 59 12.4.12.1 Oxptugelile din spatele pilofilor au dimensiunile i fanetie de mérimen impin gerii pimintului, potrecindu-se prin imbindri Ia juméitatea lemaului. 12,4.12.2 Dimensionarea ekiptugelilor se face pe indlfime, din metru in mete. 12.4.12.3 Cind plimintul din spatete culcelor mu este fillrant so execute drenuri din plates, sparth sau zidirie wseati, en Kifimea de 0,60. ..1,09, en seargeri katerale prin rigote. 12.4.12.4 Capetele spre terasamente ale grinzilor principale se protejeard cu dulapi impreg- nafi, carton asfaltat xa alte provedee. 6 de regitlt eu aripi de Jemn, Y. 60" (recomandahil 45°). y borasansntolor en patil se f 12.4.12.5 Racordares talus silo clor tng iiuei in plan de J care formeazit cu pilopii de revisten Lai ew— 3l— STAS 1349-1 12.4.12.6 Pilofii culeelor cu wnpluturdé mai mare de 2 m se recomandé a fi sprijinifi spre albie san ancorafi in corpul terasamentelor, in afara prisimei de impingere a piinintului (fig. 60) 4 = caprd de ancorate; 2 — livant de teens 5 — grinds principals, Dacd sprijiuirea spre albie impiedick seurgerea apelor sau civculatia sub pod, xe mandi intrebuintares de culee aledtuita din dou riuduri de piloti. 12.5 — Indlfimea liber’ de scurgere pe sub pod, dac mari, se poate considera : }y > 0,50 m, pentru deschideri 1, < 6m; hy > 0,75 m, penten deschideri > 6 1. i alte considerente nu impun valori mai 12. 6 Fiecare palee expusit actiunii ghefurilor, se prevede in amonte cu spargheluri, 12.6.1 Sparghefurile se amplaseazit ly o distangl de 2...4n depirtare de palee, in functie de viteza curentului de apa yi direclia principall de scurgere a ghefurilor. 12.6.2 Sparghefurile trebuie si acopere Hitimea paleei la orice niv Dili de sourgere a ghejurilor. 12.6.3. Forma gi diniensiunile spargheturilor sink fnnctie de extraordinare gi nivelal ghejurilor, de dimensiunile palee jurilor. iin orice divectic posi- fferen{a de nivel dintre apele si dereginul de seurgere al ghe- 12.6.4 Sparghejuri se acOp % en o chptuyealk extorioark. 12.6.5 Ta partea super oatit, sparghefturile se previid et 0 cout, care formeazi un unghi de cirea 30°, 1 orizontial 12.6.6 Intre pilofii verticali si coum se previld contrali 12.6.7 Coamele se prind de piloti s superioar’i cu o cornier’ sau cu o sink, si zhiuntuni si se armenai ka partes 12.6.8 Spafiul interior intre ekplugeli se ummple ew piatr 12.6.9 TnAlfimea sparghe{urilor se exeout astfel ex etinjul sk se giseascl cu 0,500 virfulni, jay nivelul apelor extraordinare si se giseased cu 1,00 mi sub partea a sparghe{urilor. deasupra vi ihalti, 12.6.10 Ta palee inalte, se recomanda tipul de sparghef conform fig. 61, care preainti 0 sec- jinne transversuld constant pe indljime, Sensut curgerit ‘apelar ig. 1 12.6.11 Daek seurgeres ghe\urilor este important, se prevald sparghefuri suplimentare de sign- rants agezite la 30, ..40 m in amonte, in mandir de doit sau trei ori anal mie deci al paleelor podului,