1 Picasso, earta sifemei A, VADEANU 5 A patra putere nascut in Anglia wil rdzboi mediatic C, HENTEA PORECLA IN RENUME 62 Acarul Paun D. STANESCU ¢ > Milenii, secole ‘e luna intr-o pagina Est, fara fard malul Niprului V. SCARNECI, A. PANDEA L353 3:30 Bienes mnisoarele a Goethe F, DOLGHIN AVANPREMIERA EDITORIALA 76 Tagoda, seful NKVD, saboteaza linia partidului I. POPA CALATOR PRIN TIMP 80 Insula Cavalerilor A. BUDISTEANU ¢ 83 Memoria uitata siredescoperita Monument al militarilor austro-ungari la Sihleanu C. SACHELARIE ITITORIL ye) :3 1 Gis EO) 21: in vreme de razboi A. GYURIS MICROARHIVA MAGAZIN ISTORIC 89 Petre Andrei citre Garabet Ibraileanu M. HRISCU ¢ 91 detacei ce stau de pazai Manifeste anticomuniste la Timisoara L SILVEANU iteyey Se OM BODY DF cannetencle Comitetului National Roman RUBRICI 64 Pentru biblioteca dumneavoastra 70 Telex : 12; 88; 94; 95 Blitz 200; Blitz... Concurs; Rebus; DialogeC mee: WS Daneman ota Poe eer | A omen fi emer ce vesi a 8 eo ‘ Secu aetna atts sila 170 m nord-est de eae timpul Primului Réizboi Ever Me CCH Sent € DOC rE eas esi ee MRR 5 eodar econ eT eecer veer tia) 9 : or comunala Scortaru Nou, ere oR rer are or oe s eee en rere em MyD PL ity a Soca nmr Scenes tn eT athe Ont ncree tit mer aes Prono acs Caareonste aes 3 Picea tntae) : COCs ake Tt Dinter Caesars By SOOT ae cos att cc aparent fara nicio ori 3 Creare y 5 Tart re a ‘ Tete mom CTT) Peart went ON: gh Seas Ee ea eee ee Metter ary 5 eee Mee rete SUMS Te ARCO Stee Tara Pana in prezent, monumentul este 1 TC isa Yar cunoscut (nu este inseris in Lista Monu- Tene ey oe mcrae ts mentelor Istorice a judetului Braila). Nu oat Ten Me Lo eer ee nests assures ore Te fat ere a aE ren eS f ‘actoare in perioada comuniSta. Prof. CLAUDIU SACHELARIE Ri cliditatea monumen- | este betonul armat; structura | sus, a suferit o degradare mai Ftului — inaljime 150 | armat se observa chiar in accentuatii, o bucati desprin- om; Kitime 60. em, grosime 30 | varful stalpului funerar; in- | zindu-se. Varful stalpului, in cm ~ este dati de mai multe | scriptia funerarii a fost.reali- | form de V cu varful in sus, detalii de constructie, si | zatd prin tumare. este spart, lésand Ia vedere un anume: are o fundatie din c&- Avand in vedere vechimea | detaliu de constructie, res- nimid® foarte bine legatii; la | monumentului, acesta pre- | pectiv o parte din arméturd, suprafafi, clirimida se prezinti | zinti si degradaii: la suprafap Pe fateta de sud exist usor casabilt, datorit con- | se observii ct fundatia stal: | urmitoarea inscriptie fune- tactului cu apa din sol; pului funerar este afectata de | rard: ,,Hier/ ruhen in Gott/ mizile sunt foarte bine arse,de | infiltratiile solului; stélpul | Unffz. Nassl Jos/ Gefit. Gav un Fosu pronuntat, si sunt | prezinta crapituri att pe | Karl/ Hellweger Peter/ Inf. legate cu mortar; materialul de | iniljime edt si pe litime; pe | Zetterer Jos/ Summerer Joh/ constructie folosit in elevatie | partea de nord, colful stinga | Wiedemann Molth [?]/ Higeres Ty Lie » Gian Haver (?)/ Tienfenbacher Ant [2 Dischinger Jakob/Ldstm. Kress Sim./ Gef. am 4. 1, 1917./ K.uk. Zugsf. Fi- scher G*. in traducere: .,Aici/ odih- nese cu Dumnezeu/ subofiter Nass| Jos/ caporal Gav Karl/ Hellweger Peter/ infanterist [2] Zetterer Jos/ Summerer Joh/ Wiedemann Molth [2)/ Hager Haver [?]/ Tienfen- bacher Ant [?]/ Dischinger Jakob/ Landsturmann Kress Sim_/Cizufi la datorie la 4. 1. 1917/ Sergent al armatei imperiale siregale Fischer G*, In inscriptie sunt amintifi 1 camarazi de rizboi. Cinci dintre ei au numele precedat de gradul militar. Prescurtarea Kuk. (Kaiserlich und Kini- glich) ne ajuti si identifi- cam ostasii ciizuti, care faceau parte din armata imperiala gi regalii austro-ungara. Monu- mentul este ridicat intru me- moria eroilor c&zuti tn lupti la 4 ianuatic 1917. Sergentul armatei imperiale si regale Fischer G. apare inscriptionat dupi notarea datei 1a care si-au pierdut vietile ceilalti zece militari. Aceasta ne con- duce citre ipoteza ci sergentul Fischer G. nua fost ucis la data de4 ianuarie 1917 si ci eleste cel care inchin’ monumentul funerar. Soldatii co- memorati s-au remarcat in actiunile mili- tare din noap- teade 4 spre 5. ianuarie 1917, cand trupele austro-ungare au reusit s& stripunga li- nia frontului Gurguieti — Cin- cea, Ca si infelegem impor- tanta si logica luptelor din lunea Buzdului si pentru a integra monumentul cercetat fn acele actiuni militare, tre- buie mai intai sti urmirim firul evenimentelor care au adus fati in fat trupele germane, austro-ungare, otomane gi bulgare, pe de o parte, si tru- pele romfno-ruse, pe de alt parte. Pentru a usura infele- gerea expunerii si pentru a fi ct mai concisi in exprimare, vom analiza evenimentele gi faptele din prisma pirtii ger- mane si austro-ungare si mai putin din cea a romanilor si nusilor. ~ toamna anului 1916, dup o scurt campanie militard in Transilvania, tru- pele romaine gi cele rusesti sunt nevoite si se retrag’ in Mol- dova. Frontul s-a stabilit pe o linie ce pomnea de la Sf. Gheorghe, pe Du- nite, pe la sud de Galati si nordul ‘Nimoloasei, pe Si- retul Inferior, stri- bitand in conti- nuare vestul Mol- dovei, unde roma- nil se consolideazi pe directia Prutu- lui, Susitei, Slinicului si mai departe prin vestul Bicazului si Sarului Dornei, Zona care ne intereseaza devine extrem de important in timpul batiliei de la Ram- nicu-Sarat. Confruntarea a durat sase zile, intre 22 si 27 decembrie 1916. Germanii au numit aceast& bitilie Wei- nachtsschlacht — Bitilia Cri- ciunului =, deoarece luptele principale s-au dat in zilele Criciunului, Germanii au uti- intre Carpati si Dunire: in total 17. in stanga, Armata a IX-a, sub comanda genera- Jului Erich von Falkenhayn, trebuia si exeoute principalele migciri ofensive cu zece di- vizii de infanterie. Zona sa operativa se afla intre regiu- nea muntoasi de la nord de Buzitu, pana la raul Buziiu. Atunei cfind pozitiile romino- ruse au fost strfipunse, a intrat in actiune Armata Dundrii (Donau Armée), condusi de generalul german Robert Kosch, compusa din cinei divizii de infanterie germano- otomano-bulgare si austro- ungare si douti divizii de ca- valerie. Armata a operat in zona dintre raul Buziu $i Dunit, cu directia spre Braila. a4mai instabild, cu ploi toren- tiale si viscoliri puternice, ipsa adiiposturitor pentru ani- male, precum si greutitile aprovizioniiri au slabit rezis- tenta luptitorilor. intreruperea operatiunilor militare era o necesitate pentru ambele ta- bere. La 10 ianuarie 1917, Inaltul Comandament Ger- man al trupelor din Romania i ordinul de intrare in pozitii de apirare. La mijlocul lunii ianuarie se instaleazi un ger cumplit, Réizboiul pozi cu bombardamentele gi actiu- nile sale locale, va domina frontal pentru jumatate de an. Afltim din rapoartele ofici- ale zilnice germane si austro- ungare, telegrafiate in capita lele celor doua imperii, infor- matii direete despre luptele din zona care ne intereseaz, Ele atesté participarea trupe- Jor austro-ungare Ia operati nile din zona. in timpul acestor lupte au cHzut soldatii de la Sihleanu, ‘Tot in acele zile, biserica ma. niistirii de la Maxineni, etito- rie a lui Matei Basarab, a fost aruncati in aer. Biserica fusese folositd ca depozit de munitie de tru- pele rusesti, Aflati in retragere, rusii au aruncat in aer biserica, pentru ca munitia sii nu cada in mainile inami- cului, Cine sunt mili- tari clizuti la Si- hleanu? Din ce trupe ficeau parte? Sursele de care dispunem pan in acest moment ne indreptitesc si presupunem c& flecau parte din Brigada de Infanterie nr. 145 a armatei austro-ungare, aflatii sub co- manda colonelului (Oberst) Fiebich Ripke. La randul ci, K..K.145..B. ficea parte din Armata Dunirii, comandati de generalul Robert Kosch. Ne. insemnele mi- litare precum si pre- scurtarea K.u.K. de pe monu- mentul funerar pledeazi pen- tru aceasta. Conform hiirtii millitare germane, observim ci pe malul drept al Buztului este inscristi Brigada de Infan- terie nr. 145 austro-ungard (K..K145.1B), Daca supra- unem aceasta imagine cu cea a pozitiontrii monumentului de la Sihleanu, vom observa cli Brigada de Infanterie nr. 145 austro-ungarit si monu- mentul funerar se regiisese in aceleasi pozifii. Mai mult de- cat atat, observim pe harta militar’ germany ci pe malul sting al Buzului se aflau Pozifionate trupe germane gi bulgare. La Pitulafi (satul aflat pe malul sting al Buzdutui), la fel ca la Sihleanu, gisim morminte germane $i bul- gare ale celor care ficeau Parte din trupele stationate in aceastii zonii (mormintele se afli in cimitirul din curtea bisericii), Indreptandu-ne ochii 1a nord de raul Buztu, pe linia Siretului, la Gutianca si Gar- leasca, observiim cise aflii pe pozifii trupele germane ale Diviziei 115. Dovada c& au dus lupte grele in aceasta zonii sunt atit istoricul Di- viziei 115, cAt gi listele de pierderi (Verlustliste) ale aceleiasi divizii. Tati destule argumente care si ateste veri- dicitatea h&rtii militare ger- mane, Brigada de Infanterie nr, 145 austro-ungara a statio- nat in aceleasi pozitii gi dup incetarea luptelor. Regtisim brigada austro-ungari fiicind parte din trupele de ocupatie aflate pe linia frontului. Do- vadii sunt stampilele de pe documentele Comandaturii locale Skortarul-Nou, admi- nistratii de austro- ungari. * Muttora dintre cei clizuti in lup- tele din lunca Bu- ziului nu le vom sti niciodata nu- mele. Ins 0 mick parte au avut sansa, de a fi amintiti ca pildii a eroismului lor. Chiar dact cei zece soldati erau austro-ungari gi luptaseri impo- triva Romaniei, amintirea lor tre- buie pastratd.