Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 69
COLECTIA ELECTRICIANULUI. loan Kerekes CONECTAREA CORECTA A APARATELOR ELECTRICE DE MASURA _ TRIFAZATE {uerarea constitule un indrumater technologie ee sone N ereri de conexiuné a aparatelor clectrice Wnitazal® fnaetie (wattmetre, varnietre, contoare, relec de protectie si altele). . Iu carte este prezentata metodologia de vel ee ee tare a conexinilor trifazate de mdsurd, bazata pe analess Neeteet in stare lor Je function ire cete a aparatelor ct (st Si teazi, pe rind, Fenll7arcTharatelor et oud sisteme active care funic~ teme wattmel!t piul masurdait puters trifezate prin ,,metoda celor Se abet De asemenea, aspectele tehnico-economice Pr Gind. cocficienfii de corectie, consideratifle practice ae ee re trorilor la contoate trifazate precum si consecintel reso faee SGuniior eronate Ga pierderi comerciale si pierderi termite °F core electric’) expuse au putere de sensibilizare pentra ImOe NE fie Foeeareayet de exploatare a instalabiilor eleckrice dle masurs- CUPRINS. 4. Introducere | eee eae 2... 2. Funcfionarca instalatici de misuri. 2 2. ee 2A, Functionarea incorecté a aparatului de masurat dalo- itd conectarii sale necorespunzaloare =e 1. 24.4. Deranjamente in cirentitele de tensinne oe 2.1.2. Erori de conexiune in cirenitcle de tensiune 2.1.3. Erori de econexinne in citcuitele de curent 2.2. Consecintele ecrorilor de conexiune ee 3. Diagrama fazoriald ca mijloc de analizi a conexiunilor apara- luiui de miasuri trifazat . Ce. er ig Sa 3.1. Reprezentarea vectorialé a tensiunilor si curentilor in F sistema] alternativ trifazat eee 3.1.1. Diagrama tazoriala a marimilor clectrice care actio~ neazi in cotitorul trifazat eu trei sisteme active, la conectare corecti ye 3.1.2. Diagrama fazoriald a marimilor clectrice care actio- neazi in contorul trifazat, avind doua sisteme de amisurare, la conectare corecka 2... 3.2. Ridicarea diagramei fazoriale pe baza masurdrilor elec- tuate in instalafia aflata in funcfiune 3.2.1. Principiul constructiei grafice - ae 3.2.2. Ridiearea diagramei tazoriale pentru aparatul cu tei sisteme de masurare . . . 1. . .2.3. Ridicarea diagramei fazoriale pentru aparatul tri- fazat cu doua sisteme de miisnrare . - -E ae 4. Conectarca corectii a aparatulul trifazat eu trei sisteme de masu- Minde.wg. cates Soe. al eel en). . AA. Verificarea conexiunii realizale =... 1... 4.2. Valovificarea rezultatelor ob{inite prin verificar . 5. Conectarea corecté a aparatului trifazat cu doud sisteme de Inastnare! SS rely aes Po nn eae. er 5.1. Reconstituirea montajuloi realizat . a: = . D2. Corelatii intye diagramele fazoriale si sehemele varian- telor de conexiune ale circuitelor de curent . . . . . 2.1. Cireuite de curent cu patru conductoare . .2.2. Cireuite de curent cu trei conductoare . . . . . Influenta moduli de legare ‘la pamint a bornelor secun- dave ale transformatoarelor de curent 5.3.1, Cazul montajului realizat ca tei conductoare 5.3.2. Cazul montajulai realizat cu patru conductoare 34 AL 41 44 48 53 53 33 61 61 63 7 7 80 80 81 jreuitelor de Leusiume 5.4. Corectarca conexiunii ¢! ore he egtturilor Ban 35, Reconstituirea scheme: st cor telor de curent 5.5.1. Identificarea active I si I Reconstitnirea Our Th eas ba eed 5.9.3. Modificarea Jegaturilor penl in sistemele curentilor ce actionca7) ar" i verifies 1) ale aparatului ve ; ae chemei xiunilor circuitelo 5 schemei conexi telor Jofectatea einen tive ale aparatului fici_ curentilor in sistemele ac! conectat oo ee ne ico-economice 2 eee fed 7 : 6. Aspecte tehmic 8 sinitae Sora ame i 0 cientulul \ . ; - 6.1, Determinarea Coote’ cionindrii coeficientulut de | co 6.1.1. Exemplificar rectie pentru con : Activa cut dona sisteme de Ind 5 at aplificarea determinari ee torul trifazal di eme de masurd (CR SR tere covectic in diferite variante de Mune snerdic elect ra} trifazat de energie ¢ tort! een cocficientului de energic reactiva cu privind de fr cazul contoarelor i pistarea variantelor d 6.2. Consideralii practi pistarea, wariantcley functionare eronate 1 a Se eee a faethe ee a - ice negative ale. conexiunilor “tele cconomice negative pnilar erorsa aay nice Knanetare (comerciale) 1a deconts eE Samului de enersic sleces economice ce “dato eronate a consunuliii propritt tely je electric din retele julta datorits dete! ne mologic dle Bibliogn afi’ 93 99 100 10t 103 106 116 121 128 139 1. Introducere Instalatia eleetriea trifazata de masura In decursul exploatirii retelelor méirimile caracte- ristice referitoare la calitatea si cantitatea energiei elec- trice consumate se urmaresc cu ajutorul aparatelor elec- trice de m&suri monofazate sau trifazate, dupa caz. Daci, reteaua electrici functioneaz’ la tensiune joa- si, bobinele de tensiune ale aparatelor de ma&sura se ra- cordeazi, direct la fazele cireuitului primar al retelei. De asemenea, si bobinele de curent pot fi inseriate direct in acest circuit dac& incircarea lui nu depa&seste curentul nominal al aparatelor de misurat in cauzi. In situatia cind curentul instalatiei urmarite poate ereste peste va- loarea nominali a aparatelor de miasurd, bobinele de curent ale acestora din urm&, se conecteazd prin interme- diul unor transformatoare de curent. in cazul retelelor de curent alternativ, miirimile caracteristice de baz& (curent, tensiune) ale energiei elec- trice pot fi transformate. Datoritd acestei posibilitati, ba- zat& pe inductie electromagnetic’, chiar dac& cireuitul functioneaza’ la medie sau inalt& tensiune, toate marimile electrice caracteristice (tensiune, curent, freeventa, putere, energie, defazaj) se pot masura cu ajutorul apa- ratelor electrice de ma&sur& amintite, dar prin conectarea lor indirecti. In acest scop tensiunea si curentul cireui- tului primar (de medie sau inaltd tensiune) se transforma, la valorile nominale ale aparatelor de misura cu ajutorul transformatoarelor de m&sura. Transformarea (reduce- rea) valorii tensiunilor se realizeazi cu ajutorul transfor- 5 matoarelor de tensiune (TD), iar a curentilor ou ajutorut transformatoarelor de curent (TC). infasurarile primare ale transformatoarelor de misur se racordeazé la fazele retelei electrice urmiirite, far apa- ratele de masurd se conecteaz la in Asuririle secundare ale acestar 4ransformatoare prin intermediul circuitelor secundare. Desigut, indicatiile aparatelor de masuri con tate indirect se multiplica cu yaporturile de transforma- re in cauzi pentru aflarea valorii miirimilor din cirenitul primar. Ansamblul ee cuprinde transformatoarele de misura, racordate la un circuit electric trifazat, aparatele de mi- sure si control eonectate la infisuray ile secundare ale aces~ tora, inclusiv circnitele secundare cu toate elementele lor componente (conductoare, punti de pamintare, sigurante, sit de conectoare, ploeuri de jnecreare) constituic imsta- jatia electric’ trifazata de misurs. c De obicei, tensiunea seenndarty & instalatiei de misurd este de 100 V intre faze st 1400/3 V pe faa, iar eurentul nominal este 5A san JA. Scheme de conexiune ale cireuitelor de méasurd La sistemele trifazate de curent alternativ se utili- zeaZa retele eu patra conductoare (trei faze gi qul): in cazul alimentaril consumatorilor eu energie electrica la tensiunea de 380/220 V, st trei conductoare de faz (fara nul) pentru {ransportul si distributia energici electrice la medie si inalt& tensiune (10,20, 110 kV etc.) In caza nor consumatori speciali (in Tueriri subterane, in mine- rit} se foloseste, sila tensiunea de uutilizare de 380 V, dis- tributia prin lini eu frei conductoare de faz cu neutral izolat- Corespunzator tipului de retea clectrica twifazatt, pentru masurari electrice (putere, energie etc.), Se folosesee apa rate de misura, Qvattmetre, contoare etc.) et +rei sisteme active la retelele cu pattu conductoare si aparate cu douad sisteme active in cazul retelelor cu trei conductoare. Un sistem activ intr-un apar: i apter eat wparat de misura wattmetri 4 me a eaos | curents o babina de tensiune gi arene eae ie ay care intr-o corelatie bine de- famek ae a a actioneaza prin inductie electro- Haan ace a mobil, imprimindu-i SEE ates ie if carey cu trei sisteme active misoara. mera Cae a a e insumeazi, iar aparatul cu “dowd iiisat, oe ne Seen puterea, respectiv energia »metoda celor donk wattinetse™, Sinem ea, ps cipiali a aparatelor trifazate se indiod Circe St L 2 Fig. 1.4. Schema de pri 44. Schema de prineipiu a aparntului trifaest ew fet sister de misura. Fig. 1.2. Schema de prin- cipiu a aparatului trifazat cu douii sisteme de masurdi. By retelelor electrice de joasi tensiune care ali ua al gona Hreta ta de mic& putere (pind la un te ain aes y aie es de curetit, ca Tne oo Seon Vee -garcinds mai mare de 3040 A, aparatele a Rea, eae prin intermediul transformations af + porate 4 15, 50/5, 75/8, 100/5, 150/5 A si Retcai anand Sik Astfel, contoarele trifazate de 3% (fig. 1.3.), sau in ae peony — he ae )y BALL yl J semidirect“ (fig. 1 4 a a oa ple ; contoarele trifazate utilizate la medie si ial eae 8 . tensiune (CA—32 si CR—32 8 —32) se ras eel ie Teh TEN ) cordeazi ,,in montaj indirect* directa pentru aparatul trifazat eu (rel ~t Fig. 1.5. Schema de conectare indirect pentrt aparatul trifazat eu dond teme de masurd 1 {R) rer Fig. 1.4. Schema de correct smidirec! penn) aparatul (eifazat cu tret E i ; r . sisteme de mésuri. 216) SI | Pee A in figurile 1.6, 1.7, 1.8, gi 1.9 se indic eer ae ; ; q | joel schemele de conexiune ale wnor instalag NaHS ee Fig. 1.6. Schema de conectare semidirecté a ansamblului de contoare trifazate ! suri des intilnite in sistemul electroenergetic. cu trei sisteme pentru maisurare a energici active si a cnergici reactive, f 4 ceil 21S} JF | i a 3th — Fig. 1.7. SchemA de conectare indirectii a ansamblului de contoare trita- zale cu doua sisteme pentru mAsurarea onergici active gi energie’ reactive. Fig. 1.8. Schema de conectare indirecta a doud contoare pentru misurare a energiei.active in ambele sensuri. 10 ee an + uf A Tt kvarh IP = disurd, prin int a uuui grup de aparate de iwi cla i | CSS hw A a & s 5 & 2 3 ai 2. Funetionarea instalatiei de misura Importanta si condifiile funetionarii coreete a instalatiei de masurat Instalatiile electrice de misur&é se regisese in toate nodurile sistemului electroenergetic : pe fiecare sistem (sec- tie) de bare din centrale electrice, statii electrice ridica- toare si coboritoare de tensiune, statii de conexiune, statii si posturi de transformare distribuitoare cit si din instalatiile electrice de la consumatorii de energie electricd. Importanta acestor instalatii de méasuri rezulta insasi din destinatia lor. Rolut lor este m&surarea si controlul mgrimilor caracteristice referitoare la calitatea energiei electrice, cum sint tensiunea si frecventa, precum si la inedirearea cirenitelor (curenti, puteri, energii, defazaje). Gospodirirea chibzuiti a energiei electrice presupune cu umirirea ei in mod permanent, pe toate treptele de trans- mitere : incepind de la producere, transport, distributie si pind la utilizare. Intocmirea periodic’ a balantelor can- titative pe fiecare treapt’ parcurs’ de energia electrica, urmarind schimburile de energie si putere la noduri si la punctele de consum, evidentierea consumului propriu tehnologic si reducerea acestuia la nivelul minim, impune existenta instalatiilor de masurare precum gsi functio- narea corecté a acestora pe tot parcursul exploatirii re- telelor electrice. Urmirirea calitativa si cantitativia a energiei electrice, precum si a functiondrii instalatiilor de producere, transport si distributie se realizeaz& prin in- termediul unui numir important de instalatii de mAsura, respectiv cu ajutorul unui numir si mai mare de diverse 12 aparate de masura indicatoare si inregistrare, conectate in grup in circuitele secundare ale acestor instalatii- Conectarea corecti, a aparatelor in cireuitele secun- dare ale grupului de m&suri constituie o conditie funda- mentali pentru ca aceste aparate si functioneaze cores- punzitor destinatiei lor. Realizarea conectarii corecte, in practic’, imbrac’ aspecte multiple. Daca& reglarea aparatelor de misura, verificarea pe- viodica a function&rii si etalonarea lor este organizata, se efectueazi in laboratoare amenajate in acest scop si constituie obiectul preocuparii organelor tehnice spe- cializate ale metrologiei de stat; aceeasi importanti tre- buie acordata si conect&rii corecte a acestor aparate in cirenitele instalatiei de misuri. Pentru a racorda corect un apatat, mai ales in sis- teme trifazate, pe baza cunoasterii tipului retelei electrice si constructiei aparatului, trebuie si se respecte schema de montaj dat’ de fabrica producitoare a aparatului. De asemenea, trebuie si se tink seam de succesiunea fazelor retelei si de polaritatea transformatoarelor de ma- suri. Cu alte cuvinte, dup’ conectarea in cireuitele de ma- sura, fiecare sistem activ al aparatului trebuie si fie par- eurs de curent cu polaritatea bine determinati, de pe faza corespunzitoare identificata din retea si si fie pus sub tensinunea fazei sau dintre faze, dup& caz, aferenta curentului de actionare. Erorile de conexiune se datoresce in primul rind unor greseli de montaj : nerespectarea con- cordantei dintre bornele transformatoarelor de misurd. gi ale aparatului conectat (schimbarea legiturilor intre ele), nerespectarea pola tii transformatoarelor de x vacordarea lor in cireuitele primare, nerespectarea succe- siunii fazelor de tensiune la bornele aparatului conectat, racordarea bobinelor de tensiune din aparat la tensiuni strdine. Aceste greseli pot rezulta atit datoriti s lucriitorului montator cit si unor marciri gresite a bornelor transformatoarelor de méasuri din fabric’. Verificarea functionarii sub sarcina a aparatelor de masura se impune si in cazul in care montatorul a realizat un montaj con- trolat prin identificarea legdturilor fir cu fir (viztial sau prin sunarea cireuitelor) pentru depistarea $i; eliminarea i3 eventualelor erori de fabricatie ascunse in legitwile inte- rioare ale transformadoarelor gi aparatelor de miasuri sar @ unor discontinuitati din cireuite ce pot apirea la con- tacte. Exploatarea intretinerea aparatelor elecirice, pe parcursul utilizarii lor, comporta interven{ii repetate in eiveuitele lor de racordare, veazii cid, de axemenea, se pot introduce erori in conexiuni. Exigen{ele de continui- tate in alimentare cu energie electric& precum si necesi- tatea verificdrii sub sarcin’ a functionarii instalatiilor ; impun ey tarea acestor operatiuni de in- .terventii si verificari cu instalatiile primare aflate in funetio-— nare, deci sub tensiune. In asemenea conditii este im- perios neces i fie pase la dispozifia executantilor me- tode adeevate si expeditive pentru verificarea si atestarea, conexiunii corecte. 2.1. Funetionarea incorecti a aparatului de misurat datoriti conectirii sale necorespunzateare 2.1.1 Deranjamente in cireaitele de tensiune Premergitor analizei functionarii incorecte daterith conexinnilor gresite, se tvec in revista unele deranjamente (intreruperi) ce pot apirea in circuitele de tensiune, Se considera deranjament lipsa continuitatii circui- telor datorité: arderii sigurantei; intreruperilor in le; oare gi Ja contacte (slibirea contactelor, in- ior de legituri din interioral aparatului san al transtormatoriui de tensiume. Arderea sigurantei pri- mare sat secundaxe, ca si orice discontinuitate toiali saw partiald a unui element anuleazi o parte din circnitul trifazat de tensiune. In tabelul 2.1 s-au exemplificat efectele deranjamentelor din cirenitele de tensiuue ale aparatului de masuri trifazat, avind doud sisteme active, Din tabel reznlta cd intreruperea leg&turii.de tensiune de pe faza de mijloc din circuitul trifazat, face ca inregis- trarea aparatului si fie numai de circa 50% (K = 2). 14 rye = 8 Pabelul 2.4 e a fl 5 e| ot 3. & és x =“ oa > ,_| = h a le} = la R Fi 3 a ms eu 2 = ey Es S Shea si a 2 Ry £ Ae a Ja djad - tell a Sy GY en = a isi a & 2h. = = z . 3 s S + (Be 3 s rt Ei @ s ad 2 § ete =| ¥ © =| 3 ‘ a | & z; 2 q = B I i | : is ie s = on, ~e5 én L —~ Sees £23 Bes £3 fn acest caz special al intreruperii fazei comune celor douai bobine-de tensiune ale aparatului, eroarea de misurare este independenta de valoarea defazajului g fn celelalte dowd cazuri exemplificate eroarea de misura este influentata si de valoarea defazajului, ceea ce com- plici problema determinarii corectiei (¥. cap: 6). Un exemplu de anomalie, in circuitele secundare alimentate din grupul de transformatoare de tensiune montate in ,,V” se prezinta in figura 2.1. Ulg= Uj pU= 100V8U ig Yaa = Viar Psa) = Uso os UgsVoU=1,73 «foo =173y * ILigl=lYa- Yad -U= toov Fig. 2.1. Schema de conectare fn ,,V” a doug transforma- loare de Lensiune bifazate : . a — conexiune interna corecta; b ~ conexiune interna eronata. 16 in acest exemplu, in cazul conexiunii corecte (fig, 2.1, a), tensiunile mésurate intre oricare pereche de borne sint egale intre ele, respectiv Uy, = Uy, = Uy =U = = 100 V. Datorit& legiturilor interioare gresite (sau marcirii eronate a bornelor) ale wnnia dintre transformatoarele de tensiune conectate in ,,V”, tensiunile de la dou& pe- rechi de borne pot s& fie egale intve ele (U,, = Us; = 100 V), dar la cea de a treia pereche de borne se va con tata o tensiune diferita si anume mai mare decit la pri- mele (U’ =173V = 3-100 V). In figura 2.1, b este pre- zentatd aceasti greseald de fabricatie si consecinta ei de- monstrata prin diagrama fazoriala a tensiunilor rezul- tate. Dupa cum sint prezentate in figura, legdturile unui transformator de tensiune sint inversate in interiorul careasei si astfel marcarea bornelor nu corespunde cu yealitatea, Stiut fiind c& simetria gi egalitatea tuturor eelor trei tensiuni, de asemenea, constituie conditii pen- tru masurari corecte, nu se admite ca si functioneze ins- falatia (grupul) de misurd en deranjamente si nici cu greseli de fabricatic. Verificarea functionarii corecte la punere in funciiune cit si supravegherea acestor conditii fm deecursul exploatirii, respectiv eliminarea operativa a deranjamentelor ce pot aparea, sint necesitati tehno- logice specifice instalatiilor electrice in general si fn cazul instalafiilor de mdasuri; in mod special. 2.1.2. Erori de conextune in eireuitele de tensiune Tn afara eventualelor greseli ascunse de fabricatie si de- Tanjamente, functionarea instalatiel de misurai poate fi influentata negativ de unele erori in legiturile, prin care se realizeazd circuitul trifazat de tensiune, dintre sursa de alimentare (reteaua primara, transformatoarele de tensiute) si aparatul de masurare. Astfel de erori pot constitui: = racordarea celor trei faze de tensiune la bornele apa- ‘ratului intr-o ordine’ de succesiune invers; — neconcordanté intre fazele de tensiune si curentul —¢. 351 i7 din faza retelei la sistemul activ al aparatului conectat ({aplicarea de tensiune striini) ; Schimbarea intre ele a legdturilor de tensiune si a eelor de curent este o eroare evidenta care nici nu se jx in consideratie pentru a fi studiat&, ca si cauzii de eroare de misurare. Efectul imediat al unei asemenea erori grosolane va fi seurtcircuitul electric si arderea izolatiilor din aparat. De altfel, identificarea ee eae de tensiune si distingerea lor de cele de eurent este la indemina elec- ticianului, folosind in acest scop voltmetrul (indicatorul de tensiune) din dotarea sa. Ordinea de succesiune a fazelor poate conditiona corectitudinea maisurarii consumului de energie electricd, in functie de tipul constructiv al contorului. trifazat de energie electric, activa. In cazul contoarelor trifazate pentru energia clectricé reactiva, schimbarea ordinei de suceesiune a fazelor echivaleaz’ cu o greseald de conec- tare, deci constituie eroare de conexiune. De regula, apa- watele de mAsurd pentru energia reactiv’ se conecteaz’ fm aceeasi instalatie de misura ca si aparatele pentru -energia activa, motiv pentru care, din principiu, in toate

You might also like