acordarea licentel de fabricatie, in termen de 5 zile de la data inchelerii procesului - Verbal. Taxa se achitA prin virare, cu ordin de plat, in contul bugetului de stat "Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare” deschis la trezor statului in raza cSreia se afl sediul fiscal al producStorilor respectivi, Documentul de justificare a achitarii taxel il reprezint& copia de pe ordinul de plat, confirmats de lunitatea bancar&, pentru virarea sumel la bugetul de stat. (A)Licenta de fabricatie, al c&rei model este prevazut in anexa nr. 16 la prezentele horme, se va inregistra la directia general pentru agriculturé si industrie alimentars judetean’, sau a municipiului Bucuresti, in registrul de evidenta a licentelor de fabricatie, conform modelului prezentat in anexa nr. 17 la prezentele norme. rt. 34 Este obligatorie certificarea s&n&tSti animalelor, atunci cdnd pentru producerea nutreturilor combinate se folosesc ca materii prime, organe si tesuturi de la animale. bart. 35 Metodele de analizi pentru controlul oficial al nutreturilor, respectiv @ nutrientilor, a continutulut in antibiotic si aflatoxine, de determinare a spiramicinei, halufuginonelor, valorli energetice si proteice, aminoacizilor, uleiurilor si grasimilor brute adaugate, armonizate cu reglement&rile Uniunli Europene, se stabilesc prin ordin al ministrulul agriculturii, alimentatiei si padurilor. Art. 36 Anexele 1-17 fac parte integranté din prezentele norme. S|ANEXA Nr. 1: DEFINIREA UNOR TERMENI SPECIFICI A.Nutret - termen general pentru toate produsele sau subprodusele de origine vegetala, animai, mineralai sau de sintez&, inclusiv aditivii nutritivi, care se folosesc in alimentatia animateior. 2.Furaj - termen utilizat pentru produse sau subproduse de origine vegetal cum sunt fAnurile, paiele, cocenil, plantele verzi, rédacinoasele, tuberculiferele, nutreturile murate etc. folosite in alimentatia animalelor, in stare proaspats (nutreturi verzi) sau conservata (nutreturi verzi uscate). 3.Materli prime furajere - produse de origine vegetal’, animals, minerald, sintetice, fermentative sau create prin alte procedee tehnologice, care sunt rezultatul unor procese naturale sau artificiale si prin a c&ror amestecare in proportii bine stabilite se pot produce, amestecuri furajere, premixurl si nutreturi combinate. 4.Nutreturi simple ~ produse de origine vegetala sau animala in stare natural, proaspete sau conservate si derivate din transformarea lor industriala (ex. porumb boabe ~ borhot de porumb, mélai deciasat, térate), ca si diferite substante organice sau anorganice (sarea) destinate ca atare nutritiei animalelor sau ca materii prime in obtinerea diferitelor preparate furajere (nutret concentrat, premix, nutreturi concentrate medicamentate, ete,). -S.Nutreturi combinate - amestecuri de nutreturi de origine vegetal, animals, microorganic’, mineral, precum gi de aditivi furajeri cu actiune specific’, care sunt astfel dozate incat s asigure cerintele nutritive pe specil, categoril de varsta si productie. 6.Concentrate proteino-vitamino-minerale (CPVM) - amestec format din materii proteice, sSruri minerale, aditivi nutritivi si premixuri vitamino-minerale, care se introduc in structura nutretului combinat complet in proportia stabilité de producdtor alaturi de cereale, eventual materii proteice si grasimi, in functie de categoria de animale cAreia ii este destinat. 7.Nutret combinat de completare - amestec format din materii prime nutritive in special nutreturi concentrate si sruri minerale, care se administreazi in hrana erbivorelor si eventual a porcilor impreun& cu nutreturile de volum pentru a completa energia si substantele nutritive a ratiilor, dozate astfel inc&t s& asigure cerintele nutritive pe speci, categorii de varst8 si niveluri de productie. B.Nutreturi combinate speciale - produse folosite la inlocuirea laptelui_matern, administrate ca atare in alimentatia animalelor tinere, substituienti de lapte praf degresat adaugati in diferite proportii in nutreturile combinate administrate animaleior tinere. 9.Aditiv furajer - ingrediente nutritive care intr& in structura nutrefurilor combinate in vederea méririi valorii nutritive, a valorificirii componentilor hranei, a gradului de 8consumabilitate, a performantelor de productie, a calitétii produselor animaliere, a mentineril s&n&t&tii animalelor si profilaxiei in combaterea unor boll, a stimuléril ritmului de crestere si a productiei (de carne, lapte, ov etc.), a reducerii cantitatii substantelor eliminate prin dejectii in vederea protectiei mediului si a Imbunatatirii conditilor de mediu. Principalii aditivi furajeri sunt reprezentati de - aminoacizi de sintezé, enzime, Vitamine, sSruri minerale, probiotice, prebiotice, antibiotice, corector! de gust si miros, coloranti, emuigatori, antioxidant), surse sintetice de azot etc. 10.Premixuri - amestecuri de aditivi furajeri pe un suport vegetal sau mineral. 41,Premix vitaminic - amestec de vitamine pe un suport vegetal sau mineral. 2.premix mineral - amestec de micro si macro elemente pe un suport vegetal seu mineral. 113.Premix vitamino - mineral complet - amestec de vitamine, micro elemente $i unele macroelemente elaborat dup’ 0 anumit formuli sau reteté care se Introduce in structura nutretului complet in proportia stabilits de producator pentru a satisface cerintele vitaminice si minerale ale categoriei de animale creia ii este destinat. Optional poate contine si alti aditivi furajeri. 14.Nutreturi. medicamentate - contin substante care cad sub incidenta regulllor referitoare la produsele de uz veterinar, introduse si procesate in scopul de a asigura profilaxia, combaterea si/sau tratarea unor boli. 45.Nutrefuri fibroase si de volum - sunt nutreturi cu valoare nutritiva si energetic’ redusé, in stare proaspaté sau consetvat& si cu continut mare de celulozd (cazul fibroaselor). 46.Substante toxice si nedorite - interzise in furajarea animalelor, care nu satisfac nevoile alimentare, iar prezenta lor in nutreturi pericliteazd sindtatea si productivitatea acestora, respectiv sanatatea omulul, consumator de produse animaliere. 47.Producerea de nutreturi - const in organizarea activitatii de fabricatie (receptia, conditionarea, omogenizarea, dozarea, controlul de calitate pe faze tehnologice a produselor finite si ambalate). {8.Calitatea furajelor - stabllirea caracteristicilor nutreturilor prin compozitie chimica, fizicd, valoare energetica si proteic’, ingestibilitate cu respectarea jimitelor admise toxicologice. 19.Controlul furajelor - controlul materiilor prime furajere (indigene sau importate), a producerii, depozitirii, comercializarii, utilizérii lor cu anumite caracteristici, in prealabil Stabilite; Controlul substantelor nocive si toxice, precum si controlul starii de igiené a furajelor. I20.Lot - o cantitate de amestec, de nutreturi combinate sau premixuri, produse printr- © tehnologie continua, in lant, daca acestea pot f individualizate; ‘antitatea de nutret cu aceeasi compozitie care se produce in aceeasi fabrica, in aceeasi zi, schimb si cu acelagi utilaj. 24.Proba - o mostr3 (cantitate) reprezentativa prelevat dintr-un lot. 22:Timp de valabilitate - perioada de timp, socotit’ de la data fabricatiei si definité de unitatea producStoare, in care nutreturile isi p&streaz’ proprietatile fizice, chimice, organoleptice si starea microbiologica initiala. 23.Manipularea nutreturilor - activitatea de macinare, cAntérire, incarcare, deversare, decontaminare, aerisire, ricire, depozitare, conservare precum si alte activitét),ce nu se refer’ la valorificarea si comercializarea acestora. 24.Comercializarea nutreturilor - cuprinde operatiunile de depozitare si_ eventual ambalarea, pastrarea nutreturilor in vederea vanzarii, inclusiv ofertarea si participarea la licitatie, precum si livrarea sau transferul acestora. 25.Autorizatia de comercializare - document emis in temei legal pe baza calitatti produselor in vederea comercializarii 26.Unit&ti producStoare de nutreturi (nutreturi combinate, premixuri, CPVM, féinuri Vegetale brichetate etc.) - unit&ti speciatizate care dispun de un flux si dotare tehnicd specific’ (instalatii si utilaje pentru m&runtit, omogenizatoare pentru integrarea grasimilor, cntare, buncére de depozitare sau masini de ambalare prin insdcuire a produsulul finit. Pentru obtinerea produsului finit de calitate, unitatile pot fi dotate cu 9instalatii si utilaje pentru uscarea materiilor prime, degerminare, decontaminare, melasare, extrudare, granulare, brizurare si brichetare. 27.Salubritatea nutreturilor - reprezinté complexul de cerinte in vederea prevenirii si Combaterii imbolnavirilor a animale, a transmiterli bolilor contagioase, a preveniril Imboln3viril camenilor ca urmare a contactului direct sau ca urmare a ingestiel produselor animale. 28.Norma - cantitatea de energie si substante nutritive necesare unui animal in 24 de ore pentru intretinere si productie, 29.Ratie - cantitatea de nutreturi care se administreaz unui animal in 24 de ore in unul Sau mai multe tainuri pentru asigurarea energie si substantelor nutritive prevazute de SG Terminologle 5i simbolurt folosite: “su ~ substanti uscati; 7 = UNC —- unititi nutntive carne; UNL unitati nutritive lapte; = PED - protelnd brut’ digestibil§, = PDIN - proteinl digestibilé la nivel intestinal permis de continutul in azot al ratiel; = PDIE = proteind digestibila la nivel intestinal permisé de conginutul in energie al retiets = PDI ~ protein’ digestbilé la nivel intestinal; - EM - energie metabolizabila WwANEXA Nr. 2: DENUMIREA, DESCRIEREA $I PARAMETRII DE CALITATE ALE NUTREJURILOR SIMPLE ‘i Pepe Dedaratil Declaratit Denumirea Descrierea \ pen alle obligatort Boabe de culoare alb-gilbuilaUmiditatea ‘boabe furajer galben portecally, cu miro Corpurt striine ‘Grime brut | [Earacteristc porumbului séndtos Exemen Celuioza bruts i | organoleptic (Ex, micologic st eee H es rmicotoxicologic "TB0Om furajer Boabe de culcare caracteristic Umiditatea Proteina brut ‘Soiulu $1 varietsti cultivate, cu Corpuristréine _Grésimea brut . Fruosuf ort sanstos Grevtate (Cetutozs tet feaoivics Ex micologi st Bramen micotontcologe ne tt ___lorganoleptig ia oabe de caoare gabon descvs Umtatea Frotelna br fireser sea galen rosestceu mis corp strine _Grisimea brut (caracteristic gr&ulut stindtos jGreutate (Celuloza brut& i 1 ‘hectolitricd JEx. micologic $i ramen [Ricstonestogk: | Pee ; organal = 7 Ea Gis Baabe de calears abate Umit ‘oka bate salben bran cy ros Coursing Celulore ruth GeiccrerstgovBeula snstos — Greutate fx: micologe 31 i hectltics———_‘toNtCOOGE ‘Examen i peas organoleptic | £5. Seca’ Seabe de alors conugu-veru Umdtatea ~~ Fretelna bad ce mros crmacriste secarel Corp strsineCeluoza brats : sSrstonse Sreviate Ere micobge 5 ! ‘Rectoltricd smicotoxtcologic Eemen organoleptic | [a toate cereaiele nu se edrrite prezenta dBunitoriior (exempla 2, Sroturi obtinute dela prelucrarea semingelor de plante cleaginoase: 2.1. Sroturi de ‘Subprodus obtinut de la Proteine bruté \Umiditates rapid Fobricarea uleiului prin Grasime brute Cenusa brut procesarea grauntelor de rapité Celuloza brut 3~YGfietze) Bulsk, Brassica napus e. wer. glauca (Roxb) Bressica |___eompastuus __ feos 12.2. Sroturi de Subprodus obtinut de le Proteina bruté rapité ricarea uleiuil prin extractia Coluloza bruts *___srbuntelor de anit 73. Groturl dé” Subprodus objinut dela fois fabricarea ulelulu prin presarea Grésime bru ‘grBungelor de soia ‘Coluloza brut Le spctvitate ureazicd ‘Bia, Srokuri de” Sbprodus obtinut de ta Proteina bruté sole fabriearea ulelulul prin extractla Celuloza brut ‘din boabele de sola supuse unui Activitate ureazicl L___ eratamenttermie IB: Groturl de” Gubprodus obtinut de la extractia Proteina bruté—“Umiditatea sola tleiulul din boabele de soa Celuloza brut Ldepeiculate supuse um fee ‘ratamenttermic 3G. Srotari de Subprodus obfnat Actiitate ureazics a rahice ricarea ulelului prin presar f lorduntelor de arahide Celuloza brut i ‘rachis hypogaea si alte speci! Ex. micotoxicologic yee fe Arachis Zi. Srotur! 2 Subprodus oblinut de 1a rohice {fabricarea ulelului prin extractia _Celuioza brut [grSuntelor de arahide decorticate Ex micotoxica ZB. Groturi de ‘Subprodus obtinut de ta Proteina bruté ‘rahide ricarea uleiuul prin presarea_Grésime brut f (Grduntsior de arahide partial (Celuloza brutd ee Necorticate ‘Ex, micotoricologie | 28, Srotiri de Subprodus obtinut de Ta ‘Proteina brut ‘erahide {ebricarea uletulu prin extraciia ‘Grasime bruté \Gréuntelor de aranice partial Celuloze brut : _Becorticate __ Bx: micotoxicologic (@- Srotur de” Subprodus Gbinut prin presoree.Proieina brut bbumboc ‘Semintelor de bumbac Grasime brut {(Gossypium spp) debsrasate de Celuloza brut tb steneis : cool Dail, Srotwm de” Subprodus obfinat defo ‘Frotana buts bumbac ‘fabricarea uleilui prin | |semintelor de bumbac ‘Gedarasate de brs § coals ‘screcin Calon Bos ‘Fria gratuit de Subproduse de la fabricareaProtelna brut bumbac [blelului prin prasarea semintelor ‘Grasime brut |de bumbac deberasate de fibré ‘ Celuloze Brats pari de coos : Subprodus bint de Ta fabricorea vielulu prin extracia Cluloza brut “Semingeior de bumbac ; ____ debarasate de br st coass SCT Srotur de Subpredus dela fobrcarea Protea brutB ‘oarea soareu uleldui prin preseree seminfelor ‘Grésime brut de foarca soareui deberasate de Celuloze brut gol rit Subprodus de fa fabriearas”—Proteina brite cleiuin pan extracla semintelor Celuoza brut “de loaree soarelui devarnsote de Urricitaiea ‘23. Srotun de bbambac 2.15. Sroturi de floarea soarelut ‘proteina brut floarea soarelui uleiului prin presarea semintelor Celvicza bruté i ‘Ge floarea soarelul debarasate de Umiditatee ‘cof ‘2.46, Sroturi de “Subprodus de la Tabricsrea 12.17, Sroturl de Subprodus de la fabricarea floarea soarelul Proteina brut ‘Glelulu: prin extractia semintelor Celuioza bruté ‘de floarea soarelul partial Umiditatea debarasate de cof 5 Umiditates ‘Cenusa brut rotsina brut (Urmicitates ‘Conuga brut ‘Umiditatea 1 \Cenusa brut Grisime brut’ Cenusa bruts | IGrisime brut | ‘Umiditatea ‘cenuga brats ‘Umiditstes Conusa brut | ‘erésime brut Umiditate ICenusa bruts ‘Umiditates ‘Cenuse brut’ \Grésime brut ‘Umiditates |cenuge brut ‘Cenuga brut ‘Cenuga brats ‘Cenuge brut [Grésime brut ‘Cenusa brut (Grisime brut ° enusal Grime brutZs Sroka de” lbproduse dela fabricarea”‘Proteine brat“ Unvcitatea jo [uleislui prin presarea sernintelor Grésime bruté_Cenusa brut de in (Linum usitatissimum) —Celuloze brut t Lt ~ Examen botanic ‘Did Srotur de” Subprodus de ls febricarea ———Proteina brut#—Cenusa brut fn Geta prin extracya din ‘Celvoza bruts L Semintele de In _Exemen botanic | ‘230, Groturi de” Subprodus de la Tabricarea prin Proteina brut ‘prez presarea germenilor de orez —Grésime brut. (Cenuga brut Ln Celuloza brut | 5 Zi. Gran Ge Subprodus Ge a Fabrcares——Proteina bats ——‘Umiditatea lore lueiului prin extragerea din Celuloze bruti (Conus brut Spementdeorez (Grasime brut 35. Sitar de Subprodus de la Fabricares’—_Proteina brut ——_Umicitatea H ‘susan ‘Geil prin presarea semintelor Grisime brut (Cenusa brut Q ___Ge susan (Seserum icicum) _Celuloza brats = ‘DDS. Groturi de “Subprodus de la Tabricarea __—Proteina brut Umiitatea | ‘susan UGelulu pen extractis semingelor Celuloza brut | Cenusa brut aE UE [__Grisime brute BA Grotai de Subprodus oblinu prin ortradia Proteina brut jUmicitotea ‘cacao [Boabelor ce cacao uscate st Celuloza brut Cenuga brut | LL _projte debarasate decoji | Grime brut 3.35. Srotu de “Subprodus de la fabricarea_—Proteina brut (Umiditatea 1 ‘rau {blelotu prin presarea germenlior ;Grasime brut Cenusa brut pe HOES, enor Ut 536, Srokin GS Subprodus dee fabricares—Proteina brut [Urvditatea ‘porum wlelulur prin presarea germenior (Grasime brut (Cenusa brut | Co ide porumb pe caleuscaté___‘Celuloza brut _Amidon S27 Srotur de Subprodus de ie fabricares—Proteine brut’ Uidtetea | ‘porumb juleiulul prin extractia pe cale —{Celuloza brut iCenusa brute } i luseat germenior de porumb | Grasime brut | Na Amidon ‘23, Grou de Subprodus dele febrcarea— Prglena brs Unidtatea i 'porumd Gletlulpria presores pe cale Grisime brut. ‘Cenusa brutS | 7 jumed’ germenilor de porumb _Celulaza br ‘TIS. Groton de Subprodus dela fabricarea | Proteina brut iporumb, ‘uelulut prin extractie pe cate Cenuga brut lumed’ germenilor de porumb i (B30. Turte de” Subprodus de la fabricarea _Proteina brut Umiaitatea oo 3 use vegetal 43.1, Subproduse de morfrit sf din prelucrarea 1.1.1. Tardte de Subprodus obtinut de la 1 imisine Ulelull prin extractia mastinelor ‘Cenusa brats Cenusa brut | ‘deberasate de rémisite de ‘Grisime brut | “simburi 4 rou (procucerea fain de 9730 ‘Cenuga brats [Eonstcut ain fragmente de | fectoderm si gin parsi din gréunte | | rate de |Subprodus obtinut de la ‘Celuloza brut ‘Umiditatea [producerea féinl de gr8u sou ‘Amidon 1 - arpacasdecorticat_____ Conga but a "Subprodus constitult in principal Caluloza brut Umiditatea ineagra de grau ‘de piirti din ectoderm si degeuri ‘Amidon : ide gréunte de gréu __Ceonage brut | TA, THe US Subprodus objinut la produceres Celuioza brut Umiditatea secara ‘Paint de ecard constituit dia ‘Cenuga brut fragmente de ectoderm si pati a in graunte de seca SSSS8068 ISS0S0Er= ‘3.4.5, Tarde de Subproduse de la lustruirea—Proteina brut “Umiditatea rez rezulul rd utlizarea Grisime bruts —Cenuse brut’ ! Earbonatului de calcu constitult Celuioza brut _Cenuga insolubils ‘din pelicule, miez ferinos si : Lo germen in ‘FL. TWeake de Subprodus al Hin seu gravis Celuiows brut Umidtotes >porumnb ge porumb, consttuit din ‘Genus bruts 7 ‘veligur de germeni de __GrBsime brut Bsm reams aE) ‘Ceiions bE Uritotea iamidon anuge utd Ling cermuts de ov ‘STE Furgl de” Produs obtinut prin apletizarea —Celuloza brit oe orzula decoricet tratat in vapor zl LS: Fuigh de rodus obtinut prin aplatizareaCeluloza brut —_Umiditatea | SS _-porumbula tratat in vapor ‘amidon ing Subprodus din faina de mazire Proteina brut ‘Umiditatea ffurajerd de constituitS din parti de Celuioza brut —_Cequsa brut mez ‘endosperm 5i pelicule SEE bets S11. Fugide Produs obtnut in febricares —Celloza brut ate ' cartof famidonuhul din cartof prin i eh esearee pubes (5.1.42, Brizuré Subprodus de ta preparerea “Amidon: i ie orez ‘orezuiul cos sau alunecos | \ “Constitute din boabe sau boabe \ ' Jorizurate i A \dustria arridonuiu “i amidon Amidon de porumb pur, tratat Amidon [a2 porums —_termic i Taee Ghacn de Subpredis vz dw abrearea Protea Brute Umiaies porumb ‘bmidonuiut din porum constituit {Calulora bruts | f fn principal de gluten obbinut de “Cenuga brut Ja Separarea arridonulul ‘Grisime bruté PES j ‘onto '32.3, Amidon Amidon pur din orez obtinut prin Amicon ‘Umiditates degen fratamentterme Conve bruh ya Guten de Subprodus uscet de ia fabricarea Proteina brats Umidltatea | rez Jamidonulut de orez constituit in CCeluloza brut | i ‘principal din gluten (Cenusa brits IEE f 7 { ‘Grisime bets) 5.25, Amidon” Amidon de gréu pur objinut Amidon ‘umidhates degrau Drntr-un tatament temic __|_______eenuga rat 15 2.6 Gluten de Subprodus uscat de la febricarea Protelna brats au [amidonulul de grBu constitu in ‘Cenusa Brut i ‘prinlpal din glutenul obyinut la |___Bepararea amidonuts! 1 312.7, Giucor Produs de zahertcare “Giucozl ~ imiaatas i ‘amidonulul sau a fecuiel ' \ ‘constitu din glucoza puricats i is ristalizats (Cu seu fr op de | L Gistalzere) HEE 5.2.8, Nelace de Subprodus obj de fa ‘Zaharor ‘Oimtislea | dextozh——crstalizarea dextrozel reducdtoere in ‘Cenuga bruts d i cit ‘giucozs (an J ‘535 rouse a aubproduse del fabrcarea See eee eee 337 ded aharun din sec sau din aharosi =~ EN _hrestie tn stare sold cE | ‘BED Titel de” Subprodus dela fobricares ——Zaharur total | “fea de ahr zahdrulul abtinut prin uscareazaharozé lescabs {ragmentelor proverite dela ‘Sedla de zandr, spSlatS, extrase | i Sideshidratate "553.3, Melasl’ Subprodus constlult din rerid Zahir total in Jin sfecis de Siropos provenit de la febricarea _zaharozs sandr Sau refinarea zahsrului din sfecla | 82 ZONE oe 3,54, Helecd~ Subprodus constituit din rezid Zehr total in ‘jin trestie de siropos provenit de le febricorea zaharozé | “Sourafinarea zaniruhis 3 $i subproduse din alte industri preluerdtoare “Gubprodus de la industria Broteina bruta _Umiditatea Fermentativa (de producerea Cenvga bruts iturilor) constituit din raciicint ‘Celuloza brute! 43Brokeine brut ‘apartindnd urmatoarelor fami: I Saccharomycetaceze, i Endomycetaceae, Crytococeceac, cultivate pe substratur organtce: ‘suc si melasé de sfects sau trestie, drojdi de la preparerea ‘inurllor,lactoserum, aréunte de ‘eereole, tréte, lchide proventte [din hiroliza materiel celulozice ale cirorcelule au fost omoréte I _siuseate 3.4.3. Bochot Subprodus obtinut in ndusiria Proteina brut {Useat de bere eri prin uscarea reziduuriior de j ‘cereale maltate sou nemaltate, _Brecum si alte materi amilacee id, Borkot Subprodus de distilirie objinut Proteina Brut luscat de. [prin uscarea reziduurilor de distiécie \cereale si altor materii prime 514.5. Pulp de Subprodus obbinut prin ‘etrice ‘deshidratare de la fabricarea ‘deshidratate __‘sucull de citrice tL 13.5. Produse agricole deshidratete artificial 7 51. Faind de Produs obtinut prin uscarca—proteina brik jaro [artificial a plantelor furajere ‘deshidratats i 1 315°3. Find de Produs obfinut prin uscarea_Proteine brut ucernd lartiiciald 2 lucernel ‘deshidratata | | | i | | \ (353. Flin’ de Brodis iin arin uscarea ~~ protein brut ‘artinicalé a tifoiului SEIN Colete de Produ obfinut prin uscorea frome artiicalé a coletelor si frunzelor | deshidratate de de sfeclé de zahér tBlate sau nu, ‘sfeci8 de zah’r spilate in prealabil SSS) Manioc REdScini de manioc uscate, Amidon furajer palate si decojite sau produs cobtinut prin zdrobirea sau i ‘micinarea maniocului (cu sav ‘rd granulare ulerioara) 35.6, Pulp de Degeuri provenite dela ‘manic ‘Febricarea amidonului din manioc: ‘uscate gi mcinate ‘.g. Alte produse de origine vegetel 5.6.1. Uel sau Produs constitult din grBsime seu igrdsimi vegetale ulel de origine vegetals ‘Umiditatea | Cenusa bruts |Cenuga insolubité in HCl "Umiditatea (Cofuloza bruté luimiaitatea (Celuloza brut “Ummiditates (Celuloza brut ‘Umiditatea 1 ‘Cenusa brut ‘Cenuga insolubilé in HCl |celutoza brut Umiditatea ‘Cenuse brut ‘Cenusa insolubiid io Het CCeluloza brut’ (Groten __GrBsime brut’ ~~ Umiditatea ICenuga brut (Cenusa insolubils jin HCL ‘Celuloza brut (Caroten_ ‘Umiditatea Proteina brut | Zahar total 1 Cenusa insolubils in HCL ‘Celuloza brut ‘Umiditates ‘Cenuge brut’, ‘Celuloza brut Grésime brut’ ___Proteina brut Umiditates CCenuse brut’ |Celuloza oruta (Grisime brut’ Proteina brut Umiditatea Indice de aciaitate |substante insolubile in eter[6a Fund de Brodus obtinut prin 2drobirea Umiditate——“Umiditatea rostove froctelor useate de coscove, f° ‘Zahar total in ‘Zehr tort tn sambur zanaroz’ | Lo rut __Cenuga brut [GProduse de cngine snimald Produse de lapte (uid, Lapte Produs obtinut prin fecremat pudrs deshidratarea iantelul ecremat, Laos fie prin vaporizare Intr-un curent | (Grisime brats ide 2er cald (lapte ecremat in ‘Conusa bruté pudr’ spray), fie prin usearea pe ‘Glindru Clapte pudra Hatmaker }ESESEESEBAI L110 + eee ETD. er padi’ Produs obfinut prin roteina brits Umiditatea Goshidratarea zerulu, fle prin (Gr¥sime brut Cenuga brut = | Vaporizare in curent de aer cal Lactozs : [Ger pudr’ spray), fie prin uscare ____be clindra (eer pudr’s) PEE (4.1.3. Ser de [Prous obtinut prin eimin Proteina bruts_Umiditetea ' apie pode [apei continutin serul de lapte Lactoz’ ‘Grésime brut t ae es iCloruri de NeCl ‘Produs obfinut prin eliminareaLactor Umiditatea ‘Sool continute in serul de lapte Proteina brut _Grésime brut (Gslactozat din core 0 parte lactoze a fost {Clorun de Nact ft lextrass | {Cenugo brut Gi.S, Protein’ Produse objinute prin uscarea Proteine brut Serie’ purs_‘componentjior proteici extrase ‘din serul de lapte sau din lapte, I ‘rratate chimic sau fizic jfute prin transformarea produselor provenite de la animalele terestre ET Faind de [Produs obtinut prin uscarea_—Proteina brut “‘Umicitates ‘singe ‘sSngelui de animate de mcotirie! ‘Cenuga bruté | [gi de pasare it ! | Find de Produs obtinut prin uscarea si Proteina brut ‘Umiditotes erpevoase mécarea cml si oaseion, |) joren exprimat th | iprovenite dela animale tereste ‘NaCl | | Eu singe cald. Produsui ny [Fosfor total | i [trebule s4 contin piele, pint, icenusa bruté ‘pene, came, copite, p&rsi | fetionine \Sange, precum 51 continutul ‘urine ‘Stomacului st viscer. Nu trebule Baze azotate | ‘o8 contin’ reziduurl de solvent volatile | __organic. Set SUR FSnd de produs objinct prin uscares si Proteina Brut” Umiitatea pase |micinares caselor degresate ‘Cenusa bruts [provenite de la animale terestre Fosfor total ‘Gu sange cald. Produsultrebuie GGrasime bruté | i (GB fie liber de par, pBmant, | pene, coarne, copite, pile, \ ‘Bange st conginutul din stomac 51 | i ‘iseere, Nu febule s8 contin | | [aschi i ragmente de os. SE nu | ____eonind reziduuri organicas [EEE E ESSE! ‘Scar Find de Produs obfinut prin uscarea @ Profeina brut Umidtatea ; carne fnicinaree carcaselor sia parlor Grésime brut Fosfor total We carcace de animale terestre (produse a cBror _‘Cloruni de NaCl i feu singe cald, Gegresate, Nu confinut de Cenuge Insolubis lrebuie sé contina pir, pamant, grasime depageste fn NaCl ‘pene, cosme, piele, pracum gi 11 % trebule sa fle Mebonina ‘Consinutul stomacal si visceral. idenumit ca bogat Lizine ‘Si nu contin’ reziduur de {in grésime) Bare arotate | _Solventj organic. “volatile “Er jumin de Produs provenit din reziduurileProteina brut (Umiditatea ‘carne ‘de la fabricarea seului sia altor ‘Cloruri de NaCi : materi grase de origine animal&. | rebuie 58 contind reziduue 15‘S176. Fain Produs obtinut prin uscarea si Furajerd de la mcinarea deseurilor de Ie abatorul de —_abatoarele de psd. Produsul seri ‘nu trebuie 58 contin’ pene. 517, Féind de Produs obtinut din hidroliza, Jpene hidrolizat uscarea si miicinarea penelor de piss rodus constituit din grasimi care 5.8. Grésimi ‘animale iprovin de la animale terestre cu singe cald, S3 nu contin’ ~eziduuri de solvent. aa Produce care provin din transformarea pestilo 5.2.4, Find de Produs obtinut prin uscarea si peste ‘mBcinarea pestllor din ciferite _specii sub form’ integral sau @ [anumitor porguni, '6: Substante mineraie ‘6.1, Carbonat [Produse provenite din carbonatul de calcu ide calciu, roca calcic’ macinats, {natura Icreta spilats, crete granulaté, produsului —_cocnlii mcinate de striai sau de rebuie si fie |mid indicat’ in| denumire) as ‘6.2. Carbonat Amestec natural de carbonat de ide calcu side cela si carbonat de magnezis ‘magh f ‘6.3. Alge marine Produs obtinot din alge marine lcalcare, ‘ealeare mécinate. 7, Produse de substiuire |. Produse protelce obtinute prin participarea bacterilor "LAL Droid’ Produs proteic de fermentatie, (Metanol "TA. Droid Produs proteic de fermentatie, ‘furajere pe obtinut de cultura de metanot ‘Methylophilus, Methyotropus pe sm imetanol Z Tz Droid Toate drojdile objinute cu ‘cultivate pe _participarea micrcorganismelor Substraturl de ‘de bp Saccharomyces $1 Drigine animaia. Kluyveromyces ‘sau vegetal’ 7.2.4. Drojail 73i.Ureesi | ‘deriva a9. Bure F733 Fostat le uae Faia Divredolsobutan | 7.3.2, peel de Acca de svar sobs apoasd SANEXA Nr. 3 SALUBRITATEA _ [7 Substante stproduse | LIMITE roteina brits Umiditatea (GaeS continutul in Cloruri de NaCl Ggrdsime este de 12 Grésime brut ‘ acest produs va Cenuga brut fi desemnat bogat Ingrasime) Proteina brut Umiditates ‘Cenusa insolubils Srnec Umiditatee ndici de aciditate 'substante solubile etrot fu a altor animale mariné Broteina brut (Umicitatea Grsime ‘Clore (in Nach) (produse a ciror Carbonat de calcu Continut ia NaCl Fosfor total i teste sub 2 %, pot | fidesemnate ca i race Tn sare) ‘cau ‘Cenuga insolubis in Hcl i =O EE eee EEEEE ‘Gaicu | Magneziu i | ‘cade 7 i _Megnezi PProtaina brut minim 40 % ‘Welasa, drojaii de ‘cereale, produse ‘amilacee, suc de | fructe, lactoseum, acid lactic, i | hdrolizate de fibre “célat de amoniu rminien 55 % DE SIGURANTA “Chath rani semis) PRIVIND