PORTIA DE SANATATE i remedii la tndemand AnxietateAnemic Anxiet TERAPII ALTERNATIVE Homeopatia Auriculoterapia SUPLIMENTE ALIMENTARE 53 Fler: saiensy Vitamina C . PLANTE .. Portocal amar ‘Trei-frati-pacati RETETE CULINARE . Salate Supe Fel principal DeserturiAcnee DESCRIERE Acneea se produce atunci cand un exces de sebum (o substanti uleioasi produsa de glandele care ung si umezesc pielea) blocheaza porii din piele la baza foliculelor parului, cauzand aparifia pe faa, piept, umeri gi spate, a unor mici erupsii pline cu puroi. Pustulele, punctele negre si cele albe sunt caracteristice pentru aceast afectiune care poate fi controlati cu simple masuri de ingrijire, cu medicamente de la farmacie sau sub supravegherea unui dermatolog. Desi majoritatea formelor de acnee sunt usoare, in forma sa grava (acneea chistica), se produc cavitagi si cicatrice permanente, in special daci leziunile pielii sunt scobite gi stoarse. Una dintre cele mai obisnuite probleme ale pielii, acneea afecteazi in general adolescentii si tinerii adulgi, desi sufera de acnee si unele persoane mai in varsti, Desi nu este 0 afectiune periculoas%, ea poate cauza totusi neplicere si jena fn special tinerilor, care pot, ca urmare, sf sufere din cauza unui aspect urat, izolirii sociale, depresiei si anxietatii. CAUZE Adesea, acneea este declansati de activitatea hormonala, care poate mari productia de scbum. Desi modificarile hormonale ale adolescentei fi fac pe tineri principalele victime ale acneei, sunt predispuse la aceasta si femeile insdrcinate, la ciclu sau la menopanza. $i anumite medicamente care afecteazd hormenii (cum sunt steroizii sau contraceptivele orale), precum gi stresul, pot contribui la producerea in exces a sebumului gi, ca urmare, la acnee. Pentru unele persoane, la aparitia boli poate contribui o component genetica.ee si SIMPTOME © Aspect gras al fetei, pieptului si spatelui © Aparitia de puncte negre Prezenya punetelor albe: deschiderea foliculului este infundata cu dop de grisime si acoperita cu piele de culoare normal, ducdnd Ia inflamare si infectie ® Acneea se poate agrava premenstrual PREVENIRE S$! TRATAMENT Una din parerile preponderente despre acnee este ci anumite alimente —ca pizza sau ciocolata — 0 pot inrautati; dar acesta este un mit. Existi, rotusi, anumite alimente care pot ajuta la mentinerea unei stiri optime de sinatate a pielii. Multe afecriuni ale pielii reactioneazi la vitamina A, care pare si aibi un efect benefic asupra cresterii gi maturizarii celulelor. Cele mai bune surse dietetice de vitamina A se gisesc in alimentele bogate in beta-caroten, care ¢ transformat in corp in vitamina A. Unele studii arata ca beta-carotenul protejeaza pielea de stresul radicalilor liberi si, desi cercetarile se contrazic, exist si unele dovezi cd reduce productia de sebum, Deoarece una dintre caracteristicile acneei este inflamatia, grasi esentiali pot ajuca la ameliorarea afectiunii prin impiedicarea producerii in corp a anumitor compusi inflamatori. De asemenea, vitamina E ajuta la mentinerea unei pieli sindtoase combinandu-se cu seleniul pentru a promeva o enzima numita glutation peroxidaza, care poate ajuta la reducerea inflamatiei. Zincul, mineral care produce imunitate, poate ajuta la ameliorarea acneei, probabil prin implicarea sa in metabolismul hormonilor, precum si prin rolul pe care il are in vindecare. Iar unele dovezi arati ci vitamina Bg poate ajuta la stabilizarea fluctuatiilor hormonale care pot produce acneea. SUPLIMENTE ALIMENTARE Vitamina B, poate fi utili in caz de acnee agravara de ciclul menstrual sau de menopauza.Vitamina C, vitamina E si seleniul stimuleaza sistemul imunitar, findnd sub control bacteriile care cauzeaza acnee. Luat impreund cu una dintre aceste vitamine sau cu toate, zincul imbunatiteste functionarea sistemului imunitar, reduce inflamatiile si faverizeaza echilibrul hormonal. Pe termen lung, consumul de zinc impiedica absorbyia cuprului si in acest caz cele dou minerale trebuie luate impreund. Poate fi util si luati zine impreund cu acizi grasi esentiali omega-3. Dozaj recomandat pentru suplimente: Vitamina B, — Dozaj: 50 mg in fiecare dimineayi. Sfat: Consumul indelungat a peste 200 mg zilnic in caz de acnee cronic’ poate afecta nervii. Vitamina C Dozaj: 500 mg de doua ori pe zi. Sfat: Reduceyi doza daca faceti diaree. Vitamina E — Dozaj: 400 mg pe zi. Sfat: Consultati medicul daca luati anticoagulante. Seleniu Dozaj: 200 meg pe zi. Sfat: Nu depisiti 350 meg pe zi. Zine Dozaj: 25 mg pe zi. Sfat: Daca luati minimum 30 mg de zine pe zi, adaugati 2 mg de cupru. PLANTE Atenrie! Nu folositi simultan plantele din lista urmateare, Uz intern © Pipadie (capsule cu 300 mg de pulbere) Luagi 1 capsuld cu apa, de 3 ori pe zi. ® Ulei de luminita (capsule, 500 mg) Luati 2 capsule cu un pahar de apa, de 3 ori pe zi, in timpul meselor. ‘© Brusture (capsule cu 350 mg de pulbere de ridicina) Luati 0 capsuli cu un pahar mare de apa, de 3 ori pe zi, inainte de mese. Dozajul poate fi crescut la 5 capsule pe zi, Nu administrafi tratamentul copiilor sub 15 ani,oe eo Z aa © Trei-frati-patati (tinctura, 1:4 in 25% alcool) Luati 20 picaturi cu apa de 3 ori pe zi, dupa mese. © Lipicioasa (extract lichid) Luagi echivalentul a 2-4 g planta uscata, de 3 ori pe zi. Ug extern @ Aloe vera Aplicati o crema sau un gel pe bazd de aloe vera de 2 ori pe 2i, conform instructiunilor de pe ambalaj. Busuioc Diluati 3 picdturi de ulei esential cu 10 ml de ulei excipient. Aplicati pe zona afectara. Repetati de 2-3 ori pe siptimand, seara devreme. ‘Canepa-codrului Puneti 2-4 lingurite la 1 litru de api clocotita, apoi raciti. Folositi-o ca si va spalagi fata de 2-3 ori pe siptamand. Lavanda Diluati 3 picdturi de ulei esential in 10 ml ulei excipient. Aplicati pe zona afectata de 3 ori pe siptamand, seara devreme. Gilbenele Punegi 5 g de flori uscate intr-un litru de apa clocorita, Lasapi si infuzeze 5 minute, Inmuiati o compresa in aceasta infuzie si aplicati de 2 ori pe zi. Alternativ, aplicati o crema sau un-unguent pe baz’ de galbenele de 2 ori pe zi. Urzica Fierbeti 20 g plant uscatd in 750 ml apa pana scade cu o treime, la circa 500 ml. Folositi- -0 ca sd vi spalari fafa o data pe zi, de 3 ori pe sdptimani. ° . TERAPI ALTERNATIVE Tratament individual HOMEOPATIE © in toate cazurile: Eugenia jambosa SHC, 3 granule, seara. ® Picle grasi (persoand agitata): luati, in plus, Kalium bromatum SHC, 3 granule, dimineara. ® Acnee cu comedoane (persoana mai degraba calm): luafi, in plus, Natrum muriaticum SHC, 3 granule, dimineaya, © Persoand cu o digestie dificild: luati, in plus, Antimonium crudum SHG, 3 granule, dimineaga.SUGESTII DE RETETE Naut dulce si picant p. 85 Salata de citrice cu pui p. 88 Supa de cartofidulc p. 96 Glorba de pui si vara8 cu piure deardel copti p. 100 _ Ciorba de curcan cu fasole neagra si dovleac p. 102 Miel cu spanac {a tigaie p. 103 Burgeri de somon p. 104 Pui cu rogil si crusta de rnuci p. 107 Tocand picanta de miel cu cartofi dulci p. 109 Salata de fructe ‘topicale p, 142 Mix aromat de nucifere p. 143 = FITOTERAPIE © Far: o baie de vapori pe zi, cu 0 infuzie de flori de soc (2 parti), galbenele (1) si eucalipt (1), timp de 12 zile. ® Pe cosuri: aplicati suc de varzd proaspat. AROMATERAPIE ® Aplicati zilnic, pe fiecare cog, un unguent cu ulei esengial de cajeput (1096) sau ulei esengial de cimbru, cu tuianol pur. PRESOPUNCTURA ~ SHIATSU — DO-IN ® Apasari cu varful degetului mare punctele Intestin gros, de 20 de ori pe fiecare parte. Cele doud puncte se afli pe ridul dintre nas si ebraji, in stainga si, respectiv, in dreapta ndrilor. Specialisti : ® Pentru a trata ,,terenul* bolii: un acupunctor, un homeopat, un fito-aromaterapent, un auriculoterapeut, un medic antropozof etc. Pentru a invata cum si mancati mai sdndtos: un nutritionist, un naturopat. © Pentru ajutor pe plan psihologic, pentru a invata cum se poate face fata mai bine stresului: floriterapia sau hipnoza. ALIMENTATIA Consumari din belsug: ® Caise, cartofi dulci, dovleac, sparanghel — pentru conginutul de betacaroten © Avocado, banane, cartofi - pentru vitamina By © Carne de pasire, fructe de mare, tofu - pentru continutul de zine ® Portocale, rosii, pepeni, ardei grasi - pentru vitamina C ® Nuci si alune — pentru seleniu Reduceti consumul de: © Ciocolatt si dulciuri © Gustiri foarte sirate © Alimente care contin zahar rafinatDESCRIERE »Rinita alergicd este termenul medical care denumeste simptomele nazale declansate de alergiile la particulele din aer. Afectiunea poate fi un disconfort ocazional sau o problema sever, care afecteazd toate aspectele vietii de zi cu zi. Daca simptomele apar pe vreme calda, s-ar putea si aveti o alergic sezonier’ cunoscuta sub numele de febra fanului, declansatd de polenul din copaci sau iarba la sfarsitul primaverii si inceputul verii. Daca aveti simptome tot timpul anului — alergii perene — probabil ca vinovatii sunt blana animalelor, acarienii din praful de casi sau mucegaiul. Toti acesti factori iritanti produc aceleasi simptome. Deseori, persoanele care suferd de riniti alergica au un nivel scdzur de rezistenta la cee infecfii ale sinusurilor gi alte afecfiuni respiratorii. In unele familii, rinita alergic’ este o problema ereditara. CAUZE Cand fn organism patrund bacterii, virusuri sau alte substante, sistemul imunitar incearca si-i distruga pe cei care pot cauza imbolnaviri, dar ignora particulele inofensive precum polenul. La persoanele alergice, sistemul imunitar nu face distinctie intre substanfele periculoase si cele benigne; prin urmare, par- ticulele inofensive determina eliberarea unei substante naturale, numita histamina, si a altor compusi inflamatori fn zona in care a patruns in corp factorul iritant — nasul, gétul sau ochii. Nu se stie de ce sistemul imunitar reactioneazi in acest fel, dar unii 4 cercetitori cred ci alimentatia deficitara si poluarea aerului fi afecteaza functionarea. lata de ce pe langa suplimentele din tabel trebuie sa luati si o formula cu multivitamine si multiminerale.SIMPTOME © Ochi rosii, iritafi sau umflati, uneori cu cearcdne negre © Steinururi ® Inflamarea cailor nazale © Scurgere incolora din nas © Gar iritar © Oboseala PREVENIRE $1 TRATAMENT Anumite plante medicinale sunt antihistaminice naturale, Incercati s4 beri ceai de anason, ghimbir sau menti, ori o combinatie a acestora. Ghimbirul si menta au gi efeet descongestionant. Beti pana la patru c&ni de ceai pe zi, pentru calmarea simptomelor. $i usturoiul poate reduce reactiile alergice — luati 2-3 capsule (400-600 mg) pe zi. (Vezi sé capitolul ,,Plante",) Ce mai puteti face; Stati in casi, cu ferestrele inchise, cand afara e mult polen. Daca e posibil, renunfati la covoare, iar pentru mobile folositi huse usoare, lavabile. Folositi fete de perna si de plapuma antialergice si spilagi asternuturile saptamanal, in apa foarte fierbinte. Pe aceste obiecte se string acarieni. Curatati zonele umede, pentru a preveni formarea mucegaiului. — SUPLIMENTE ALIMENTARE In cazul unei alergii sezoniere, luayi toate suplimentele din tabel de la incepurul primaverii, In locul medicamentelor fara retetd, incercagi flavonoidul quercitind. Medicamentele nu fac decit si blocheze efectul histaminei, dar quercitina inl eliberarea histaminei, fara nici un efect secundar. Folos! impreund cu extractul din frunze de urzie’, combate stranuturile, manedtimile si inflamarea ciilor nazale. Vitamina C este principalul antioxidant din celulele cailor respiratorii. Ea asistd sistemul imunitar si poate avea efecteantiinflamatorii si antihistaminice. Acidul pantotenic, o vitamina B, reduce congestia nazala. Luari aceste suplimente in timpul sezonului alergiilor, chiar daca folositi medicamente alopate pentru inlaturarea simptomelor specifice. In conditiile unei utilizari indelungate, acizii grasi omega-3 din uleiul de peste (sau uleiul din seminte de in) pot reduce simptomele inflamatorii. Dozaj recomandat pentru suplimente: Quercitind Dozaj: 500 mg de doua ori pe zi. Sfat: Luati-o cu 20 de minute inainte de masa; deseori produsul confine si vitamina C, Vitamina C Dozaj: $00 mg de doui ori pe zi. Sfat: Reduceti doza daca faceti diaree, Acid pantotenic Dozaj: 100 mg de doui ori pe zi, Sfat: Luagi suplimentul la masi. Ulei de peste Dozaj: 2 lingurite pe zi. Precantie: Consultayi medicul daci luati anticoagulante, PLANTE Atentie! Nu folosigi simultan plantele din lista urmatoare. Ur intern Pentru combaterea inflamatiei: © Musetel, salvie si silur, folosite separat sau impreund. Turnari 200 ml de apa clocotita peste 10 grame de planti uscata, lasati la infuzat 10 minute, strecurati si beti de dowd ori pe zi. Pentru un efect mai puternic, adaugati in ceai tinctura de lemn-dulce (0 lingurita la o cana). Pentru combaterea simptomelor eculare: ® Patlagind Punesi 1-2 picaturi de colir steril in fiecare ochi, de 2.3 oni pe zi. Pentru combaterea simptomelor nazale: * Soc (tinctura, 1:5 in alcool 25%) Luati cate 20 de picdturi in api de 3 ori pe zi, dupa mese. *® Menta Infuzati o lingurita de frunze uscate in 150 ml de apaALERGII clocotitd timp de 10-15 minute. Strecurati. Beti cate o cand dupa fiecare masa. TERAPI ALTERNATIVE Tratament individual HOMEOPATIE © Profilactic. Cu o lund inaintea perioadei in care se declanseaza in mod obinuit alergia de care suferiti: Pulmon histamina 30CH, o doza pe siptimand, si polen 30CH, 0 doza pe siptimana. ® Crize de stranut: Sabadilla SCH, 3 granule dimineata, la pranz si seara. © Curgerea permanent a nasului: — eu iritatie in jurul nirilor: Alium ceppa SCH, 3 granule dimineafa si seara. ~ daca lacrimeaza o¢ apare o iritatie la nivelul pleoapelor: Euphrasia SCH, 3 granule dimineaga si seara. ® Nas infundat (care se desfunda putin la aer proaspit): Nux vomica SCH, 3 granule dimineata gi seara. FITOTERAPIE © EPS Pitlagin’, o linguripi pe zi, de doui-patru ori (1/2 lingurifd pentru copii), sau Rosa canina Bg MG 1D, 50 de picdturi de trei ori pe zi. MASAJ AURICULAR © Masati-va ugor, cu un varf neascutit, punctele 32 Nas (jumitatea inferioar’ a parti interne a tragusului), 36 Glande suprarenale, 109 Pkimani (punct dublu), 72 Alergie (ona zoster). Vezi Auriculoterapie, pp. 42-43. Specialisti ¢ in primul rind, doctorul de familie si/sau un alergolog. © in mod complementar, pentru a trata ,terenul*: un homeopat, un acupunctor, un auriculoterapeut, un medic antropozof etc. © Pentru a invata s va hraniti mai bine: un nutritionist, un naturopat. © Pentru ajutor pe plan psihologic: hipnoza, programarea neurolingvistica.mae ETON © Pentru a invata si respirati mai bine: taiji quan, qi gong, yoga. ALIMENTATIA Alergia fiind 0 afectiune profund individual, nu existi o lista definitiva a alimentelor ,bune* si ,rele*, Este important in primul rand si consumati cel puin 5 poryii de fructe si legume pe zi, pentru a mengine un consum constant ridicat de antioxidanti. O diet bogata in antioxidanti si acizi grasi omega-3 proveniti din pestele gras este antiinflamatorie gi reduce reactia inflamatorie a organismului la alergeni. Atentie insi, pestele afumat poate fi un declangator de alergie. Pentru a ameliora echilibrul acizilor grasi, reduceti aportul de ulei de floarea soarelui si de alte uleiuri din seminge din margarina sau alimente prajite si inlocuiti-le cu ulei de masline gi produse ce il contin. Acesta reduce aportul de acizi grasi omega-6 inflamatori, prea ridicat in alimentatia moderna, deoarece confine acizi grasi mononesaturati si este deci ,neutru* din punct de vedere inflamator. Alimente in general recomandate: © Amarantd, avocado, quinoa, seminge de floarea-soarel pentru conqinutul de magneziu ® Ceapi rogie, cirese, fructe de padure, mere — pentru confinutul de quercetina ® Ardei, broccoli, cApsuni, citrice — pentru vitamina C Alimente care pot fi periculoase: ® Lapte si produse pe baza de lapte (unt, smantand, inghetac, diferite tipuri de branza si iaurt) © Find, paine, biscuiti, orz, secara, bere, supe la cutie, cuburi pentru supa; orice alimente procesate cu pesmet sau prote! vegetal hidrelizata‘SUGESTII DE RETETE ‘Salata nicoise de ton p. 81 Salata de spanac, cartofi dulci si cuperci shiitake p. 82 Salat’ de porumb, rosii si ‘quinoa p. 89 ‘Salata de sfecla coapta cu somon p. 93 Miel cu spanac la tigaie p. 103 Pulpe de pul indbusite cu Jegume de iama p. 120 Soman la gratar cu soté de spanac p. 126 Risotto de orez brun p. 129 Quinoa de primavara p. 130 Porc la cuptor cu salata de ‘quinoa si rucola p. 131 Chilli verde de pore p. 132 Pui cuananas si chipolte p. 135 Tocand de cod cu legume p. 136 Clatite din hrisca cu fructe p. 140 Salata de kivi si mango p. 141 ALERGII © Albus de ow © Prijituri, deserturi, bezele, maionez, spume, ingherata si salata tip Cezar ® Peste afumat (scrumbie, somon, macrou, eglefin ete.) ® Peste proaspat (cod, calcan etc.) © Crustacee (homar, langusta, crevete, crab), si moluste (scoici de rau, stridii, midii) © Arahide, nuci, caju, pecan. © Paine, biscuiti, inghetatd si uleiuri cu aroma de nuci © Produse din soia © Amestecuri pentru prijituri si clatite, supa concentrata la cutie ® Unele alimente si biuturi conservate, procesate sau de tip fast foodAnemie DESCRIERE Anemia este o boala destul de comund care apare atunci cand corpul nu are suficient fier pentru a produce hemoglobina necesari pentru fermarea globulelor rosii. Producerea corecti a globulelor rosii ajuta la furnizarea si transportul oxigenului cdtre tesuturile si organele corpului. Daca celulele nu sunt alimentate cu oxigen suficient, va simpiti obositi si slabiti, simptome asociate cu anemia cauzata de deficienqa de fier (anemia feripriva - tipul de anemie cel mai des intalnit), care este o boala reversibila. In afard de anemia feripriva, exist anemia cauzati de deficienta de folat, anemia pernicioasa, si tipuri mai rare cum sunt anemia aplastic, anemia hemolitica, talasemia si anemia celulelor in secera, CAUZE Anemia feripriva apare din cauza unei diete cu conrinut scazut de fier (intalnitd cel mai des la vegetarieni), din pricina unor probleme intestinale care impiedicd absorbria corect’ a fierului sau a pierderilor de singe (dintr-un incident acut, cum este hemoragia; din cauze benigne precum hemoroizii ori ciclul; sau din sAngetari gastrointestinale), Copiii mici si femeile inainte de menopauzA prezinta cel mai mare risc de aparitie a anemiei feriprive. De asemenea, sarcina poate si mireascd riscul de anemie deoarece necesitatile de fier ale fatului pot sirici rezervele de mineral ale mamei,SIMPTOMI © Oboseala, epuizare ® Paloare sau tenta cenusie a pielii ® Ameteala la ridicarea in picioare © Tahicardie si tahipnee dupa un efort mit © Dureri de cap PREVENIRE $I TRATAMENT Pentru a produce celulele sangvine, corpul are nevoie, printre alte substante nutritive, de fier, folati si vitamina By. Pentru anemia cauzata de deficienta de fier, puteti s4 va formati rezervele de fier mancand alimente bogate in fier ,,hematina* sau ,nehematina®. Fierul hematin, care este absorbit de corp mai eficient decat fierul nehematind, se gaseste in carne, fructe de mare, peste. Interesant este ci fierul hematind favorizeazd absorbtia fierului nehematina din alte alimente, atunci cAnd sunt consumate in acelasi timp. Pentru vegetarieni este important s4 consume cantititi mari de fier nchematina (care se gaseste in anumite alimente vegetale) impreuna cu alimente bogate in vitamina C care imbunatitesc absorbia fierului nehematina, Pentru a mari rezerva de fier, gititi in oale gi tigti de fonta. Vitamina C imbunatayeste absorbyia folatului, care ¢ important in controlul anemiei cauzate de deficienta de folat, Folatul este necesar corpului pentru metabolismul aminoeacizilor gi pentru formarea unor globule rogii sinatoase. Alimentele bogate in aceasta’ important vitamina B trebuie si fie consumate regulat, deoarece folarul este solubil in apa gi corpul nu poate si depoziteze o cantitate mare. Veganii si vegetarienii pot fi supusi riscului de anemie pernicioasa, care apare din cauza lipsei cronice de vitamina Bj). Poate fi util, de asemenea, sa consume alimente bogate in beta-caroten, deoarece aceasta carorenoida este transformata in corpurile noastre in vitamina A, care poate ajuta la activarea fierului stocat in ficat. Sunt benefice si alimentele bogate invitamina B,, care ajuti la formarea hemoglobinei. inainte de a elabora un plan de nutritie pentru corectarea anemiei, cereti sfarul unui medic. SUPLIMENTE ALIMENTARE nainte de a lua suplimente, trebuie si determinayi cauza anemiei de care suferiti. Este foarte important si mergeti la medic ca si aflati dacd nu cumva aveti anemie prin deficienta de fier, care poate fi cauzati de o singerare internd. Daci vi se recomandi sa Inari suplimente, faceti-va analize de singe in fiecare luni, ca si vedeti cum evolueaza situatia. Daca sunteri diagnosticat cu anemie cauzati de 0 deficienta de fier, poate fi util s& luayi fier cu vitamina C. Fierul este o componenti-cheie a hemoglobinei, iar vitamina C ajuta la absorbtia acestui mineral. Luati fier doar sub supravegherea medicului, deoarece cantititile prea mari pot fi periculoase. Vitamina C poate fi beneficd daci anemia este cauzati de o deficient de vitamina By, sau de acid folic3 ea ajutd organismul si absoarba aceste substante. Vitamina B,, si acidul folic trebuie luate intotdeauna impreuni si numai sub supravegherea medicului, deoarece © cantitate prea mare dintr-una din ele poate masca 0 deficient’ a celeilalte. Impreuni, ele stimuleazi productia de globule rosii, Dupi corectarea anemiei si dacd la originea acesteia n-a fost 0 problema de absorbtie, dozele de vitamina B,, si acid folic din comprimatul zilnic de multivitamine por fi suficiente pentru prevenirea recidivei, Dozaj recomandat pentru suplimente; Fier Dozaj: Pana la 17 mg pe zi, in timpul mesei. Sfat: Dectorul va poate prescrie o dozi mai mare, VitaminaC — Dozajz $00 mg de dona ori pe zi. ‘Sfat: Luati-o in timpul mesei.} ANEMIE Vitamina B,, — Dozaj: 1000 meg vitamina By, si 400 meg acid folic, sub forma de acid folic produse cu administrare sublingual’, de doua ori pe zi, timp de o luna. Sfat: Luati intotdeauna impreuna vitamina By» siacidul folic; daca anemia persist’ dupa ce luati suplimente orale cu B,>, puteti incerca injectii. PLANTE Atentie! Nu folositi simulran plantele din lista urmatoare. Uz intern Ca tonic al singelu © Urzica 2-4 g de frunze se infuzeazi intr-o cand cu apa clocotita timp de 10 minute, apoi se strecoard. Beti 3 cini pe zi © Urzica Beti cite 10-15 ml de suc proaspat, de 3 ori pe zi. © Urzic’ (capsule, 500 mg) Luagi 3-6 capsule pe zi. @ Urzicd (tinctur’, 1:4 in alcool 2596) Luati cate 20 de picdturi in api de 3 ori pe zi, dupa mese. ® Schinduf Luati cate 2 g de pulbere in purind apa, de 3 ori pe di. TERAPH ALTERNATIVE idual Tratament indit HOMEOPATIE © Luati zilnic remediul Ferrum phosphoricum Specialisti © in primul rand, medicul de familie. n mod complementar, pentru a trata ,terenul™ boli: un homeopat, un acupunctor, un auriculoterapeut ete,mee * diameheen & ALIMENTATIA Consumagi din belsug: © Scoici, stridii, tofu — pentru continutul de fier © Fasole mexican, linte, sparanghel — pentru folar @ Jaurt simplu degresat, macrou, pastry, sardele, scoici — pentru vitamina By» ® Ardei, broccoli, capsuni, citrice - pentru vitamina C Reducepi constmul de: © Ceai © Spanac © Rubarba * Ciocolara ® Stecla © Tarate ® Seminte *® Boabe de soia ‘SUGESTII DE RETETE San choy bau de vita p. 84 Seviche de creveti cu avocado si seminfe de dovieac, p. 86 Salaté de fructe de mare cu sos de lamaie si verdeturi, p. 90 Salata thailandezé cu carne de vitd p. 92 Salata de creveti si grepfrut p.94 Supa de linte cu rosii p. 95 Gumbo de creveti si org, p. 111 Fileuri de curean cu salsa de ‘greptrut p. 112 Tocana de linte si rosii cu ‘ceapa rumenita, p. 115 Tocana de porc cu ridacinoase p. 116 Sandvici de vita thailandez, py Paella de linte si orez cu scoici, p.118 Pulpe de pui inabusite cu Jegume de iarnd, p. 120 Braciole de curcan umplut cu branza provolone si spanac, p. 121 Salata siciliana de paste, p. 122 Pilaf de orez brun si naut, p. 123 Chilli vegetarian, p. 124 Tocand de vita cu broccoli p.139Anxietate DESCRIERE Anxietatea este o stare de fricd, provenind de obicei dintr-o cauzi care nu este neaparat evidentd pentru persoana afectata. Este insofiti de un sentiment de greutate, care poate cuprinde simptome fizice. Intensitatea variazi de la o ugoara neliniste la teroare gi poate fi acuti sau cronic’, in functie de circumstante. Tulburarea de panica este o stare care apare cind anxietatea devine avit de acuta si intensd, Incdt paralizeaz’ persoana afectatd. Atacurile de panica sunt atacuri de anxietate recurente si imprevizibile care au duratd scurta, dar sunt foarte intense, apirand la persoane care, in mod normal, nu s-ar simfi atat de anxioase in aceleagi imprejurari. Anxietatea poate lua forma fobiilor, cum ar fi agorafobia gi claustrofobia; fobiile reprezinti o fricd intensd de anumite obiecte sau situarii specifice, sau incercarea de a evita aceste obiecte sau situatii. Tulburarile obsesiv-compulsive, sindromul de sevraj, psihozele si tulburarile psihice insotese de asemenea anxietatea. ‘CAUZE Anxietatea este freevent corelatd cu o problema psihologica sau emotionala. Poate fi produsa de un conflict emorional, un sentiment de nesiguranfa sau stres, sau poate indica depresic. Poate fi, de asemenea, un semn al unei afectiuni psihice grave. Anumiti factori (lista celor potentiali poate fi nesfargiti) pot accelera anxietatea si stresuls intre acestia, ameningiri fizice reale, schimbari de serviciu, modificiri hormonale, tra- tamente medicale, probleme financiare, necazuri in cas- nicie, boala, suparare, precum si renuntare la cofeina,ae AFECTIUNI alcool, tutun, sedative, narcotice sau alte medicamente care produc dependenta. SIMPTOME © Transpiratii, nevoia de urinare si defecatie, senzarie de sufocare, palpitatii, uscarea gurii sau mari cantitati de sali Atribuitiova: senzatie de cald sau frig, durere, ameteala, balonare, ticuri =O puncte dacd ati bifat ® [nsomnie si mai rar tremuraturi, nevoia de a-si gisi un wabsent”, refugiu, ganduri anxioase —1 punct pentru ,us incele mai grave cazuri, un sentiment de neputinga total si - 2 puncte pentru ,mediu”, incapaciratea de a-si desfaigura act le zilni = 3 pentru .puteri ~4 pentru ,maxim" Recunoasterea angoasei {invatidant), Pentru a vai masura gradul de anxietate, puteti folosi scala lui Nota finala poate fi cuprinsa Hamilton. Analizati-va cu privire la fiecare dintre urmatoarele —_intre 0 si 60. Pragul admis, in simptome, alegind adjectivul care corespunde cel mai bine general, pentru o anxietate stirii pe care o resimtiti semnificativa e 20, Simptome ‘Absent | Usor | Mediu | Putemic | Maxim Team frecventa, neliniste subiacertis Senatje de pierdere a suflului, de respiratie intr-un corset” Impresia cd inima se-va opri; alteori, palpitatii Butewi, asudare exagerati, mini jilave Stare de great, coli, dures abdominale 1m neoihnitor, bn Gud uel mari obasei Gandur neg rise, pesinism, angoas la rake Tier tuburdei obsesi-compulsive Stare accentuat8 de plciseals ‘Nostale, lacie la resijiea cele mal mic emo Hiperactvitate Absent dove, plederea pce, ejaculare precace, neputnys Dificultstide concentrare Dezinteres fata de ce in ur__ ANXIETATE PREVENIRE $1 TRATAMENT 2 Deoarece adeseori anxietatea si stresul pot suprastimula nervii si pot produce incordarea mugchilor, poate fi util consumul de alimente bogate in calciu gi magnezin, dou minerale care actioneazi impreund la reglarea transmiterii impulsurilor nervoase gi la contractia muschilor. @ © altA metod’ nutritional de apdrare impotriva stresului si anxietipii este aportul dietetic de carbohidrati complecgi care se gisese in majoritatea ,alimentelor linistitoare“. Aminoacidul triptofan este util pentru producerea serotoninei, un neurotransmifitor care imbundtageste starea de spirit, care va ajutd 4 vd relaxati si sd va simfiti mai calmi. Carbohidratii complecsi nu numai cA asigur absorbtia corecti a triptofanului, dar si atenueazi raspunsul la stres prin mirirea nivelurilor de serotonind. Mai multe vitamine B ajuta la eliberarea energiei din carbohidrati, menginerea functionarii corecte a sistemului nervos si controlul nivelurilor de glucoz’ — care toate sunt utile in ¢az de stres i anxietate. In mod specific, vitamina B, ajuta la producerea substantelor chimice din creier = cum sunt serotonina, dopamina gi melatonina — care controleaza starea de spirit. Deoarece stresul poate crea hipertensiune temporara prin declansarea eliberdrii unor hormoni, ar fi bine si se consume alimente care pot combate hipertensiunea (vezi vol. 8). Ca un alt efect secundar al anxietatii si stresului, pot aparea tulburari gastrointestinale cum este diareea (vezi vol. 5). De asemenea sunt importante alimentele care creeaza imuni rate, bogate in vitamina C si zinc, care por combate (raceala obignuitd si gripa) activati de starea slibitd a organismului provocata de stres. Herpesul este si el un insotitor frecvent al stresului (vezi vol. 7 pentru unele sfaturi dietetice care pot ajuta la eliminarea si/sau controlul acestuia). SUPLIMENTE ALIMENTARE in multe cazuri, puteti folosi suplimente nutritive in locul medicamentelor alopate, care pot s4 creeze dependenta si sf aibi alte efecte secundare neplicute. Persoanelece sufera de anxietate ar trebui si ia calciu, magneziu si un complex de vitamine B. Aceste substante nutritive sunt importante pentru buna functionare a sistemului nervos, mai ales pentru productia de catre creier a unor ,,mesageri* chimici esentiali, numiti neurotransmitatori, Dozaj recomandat pentru suplimente: Calcin/ Dozaj: 500 mg calciu si 200 mg magneziu, de magneziu doud ori pe zi, Sfat: Luati-le in timpul mesei; exist gi suplimente combinate. Complex de Dozaj: Un comprimat sau capsula in fiecare vitamine B dimineari, in timpul mesei. Sfat: Ciutagi un produs care contine $0 meg de vitamina B,, si biotina, 400 meg de acid folic si 50 mg din celelalte vitamine B. PLANTE Atentie! Nu folositi simulran plantele din lista urmatoare. Ug intent Pentru efect sedativ: * Portocal amar Infuzati 20 g flori uscate in 150 ml de apa clocotitd timp de 20 minute, apoi strecuragi. Beti in fiecare seara inainte de culcare. * Lavanda Infuzafi 2-3 g de flori uscate intr-o cand de api clocotita timp de 5-10 minute. Beti 3-4 cini pe zi intre mese sau o cand inainte de culcare. © Roinifa (capsule 200 mg) Luati 3 capsule pe zi inainte de mese, * Tei Infuzagi S g de flori uscate intr-un litru de apa clocotita, apoi strecurari. Begi o cana seara pentru a vA ajuta si adormiti. © Passiflora (tinctura, 1:8 in alcool 256) Luagi 25 picituri intr-un pahar cu apa de 3 ori pe zi, dupa mese.: mT ie ® Valeriana (capsule 240 mg) Luagi 1-2 capsule pe zi. ® Sunatoare Tablete, echivalentul a 1,8 g planta inflorita, standardizat pentru conginutul in hipericina, luati de 3 ori pe zi sau conform indicagiilor specialistului, Se stie cd sundtoa- rea interactioneazd cu un mare numar de medicamente si trebuie folositA doar sub supraveghere medicali. TERAPU ALTERNATIVE Tratament individual HOMEOPATIE © Trac gi angoasi anticipativa, in cazul unui examen sau cu privire la gestul de a vorbi in public: Gelsemium 9CH, 3 granule dimineaya, si Aethusa cynapium 9CH, 3 granule seara; cura trebuie inceputa cu trei siptiméni inaintea zilei respective. ® Angoasa, panic’ insorita de tremurat si diaree, stare de tensiune: Argentum nitricum 9CH, 3 granule dimineara $i seara, pe parcursul a doud-trei siptimani. ® Angoasi legata de viitor, pesimism: Arsenicum album 9CH, 3 granule dimineaga si seara, timp de dowi-trei siptimani. © Angoasa cu senzarie de nod in gat sau stomac si spasme: Ignatia amara 9CH, 3 granule dimineata si seara, timp de doud-trei saptimani. ® Angoasa ce survine in timpul noptii, insoyitd de teama de moarte: Aconitumum 9CH, 3 granule la fiecare doud ore. FITOTERAPIE ® Anxietate, trac: EPS Passiflora si Paducel, in parti egale (1-3 lingurite pe zi). © Trac la adolescengi: Ballota foetida TM 20, 60 de picaturi pe zi. © Angoasi: EPS Passiflora si Valeriana, in parti egale (1-3 lin- gurige pe zi), sau Tilia tomentosa Bg MG 1D, 30 de picaturi de trei ori pe zi. Specialisti ® Mai intai, un practicant al medicinei energetice: un acupunc- tor, un auriculoterapeut, un homeopat, un cromoterapeut, un practicant de reiki.Bali AFECTIUNI © In cazurile mai severe, 0 abordare psihocomportamentala este indispensabila: hipnoza, sofrologia, haptonomia, relaxarea, meditatia, floriterapi: ® Pentru a invita si vi pastrati controlul asupra corpului dvs.: taiji quan, yoga, qi gong. ALIMENTATIA Consumagi din belsug: ® Broccoli, legume verzi, produse lactate, smochine — pentru continutul de calciu artofi, cereale integrale, fasole, orez — pentru conginutul de carbohidrati complecsi # Amaranta, avocado, germeni de grau, seminge de floarea- soarelui — pentru continutul de magneziu anane, carne de pasire, mazire, napi, produse lactate — pentru conyinutul de triptofan ¢ Banane, cartofi, somon — pentru vitamina By SUGESTII DE RETETE Supa crema de dovieac condimentata p, 99 Ciorba de pui si vareé cu piure de ardei coptip. 100 ‘Ciorbd de curcan cu fasole neagrd si dovleac p. 102 Mie! cu spanac la tigaie p. 103 Salata siciliand de paste p. 122 Pilaf de orez brun si naut p.123 Chilli vegetarian p. 124 Porc la cuptor cu salata de quinoa sirucola p. 131Partea a Il-a | TERAPII ALTERNATIVEia TERAPII ALTERNATIVE Homeopatia Elaborara cu mai mult de doud secole in urma, homeopatia este © metoda terapeutica fondata pe principiul similitudinii: ea miareste § o boald cu substane extrem de diluate care, daca ar fi inghitite in stare pura, ar provoca simptomele bolii. PRINCIPII Legea similitudinii pe care se bazeazii homeopatia (cuvant creat din grecescul homeo, ,,asemanitor* si pathos, ,boala*) a fost stabilité in 1796 de catre medicul german Samuel Hahnemann (1755-1843). Aceasta lege poate fi rezumati astfel: orice substanfa capabila si provoace simptomele la un om sinitos este capabild si vindece aceleasi simptome la un om bolnay. Altfel spus, putem vindeca raul cu raul. De exemplu, a bea prea multa cafea dup4-amiaza si seara poate provoca tulburiri de somn, insi cafeaua preparatd dupii regulile homeopatiei induce somnul, Originalitatea homeopatiei provine de la doua principii dupa care sunt preparate medicamentele: dilutia si dinamizarea. © Pentru a avea actiunea terapeutica previizuta, fiird a otrdvi pacientul (numeroase remedii homeopate sunt preparate din substante extrem de toxice in stare purd, precum arsenicul), Hahnemann s-a gandit sa dilueze substantele pentru a vedea care este punctul la care ele pot vindeca fara si facd ru. Spre marea sa surpriz’, a ‘constatat ¢3 actiunea lor e cu att mai puternica cu cat substangele erau mai diluate,‘UN OM, 0 IDEE 151796, pe cand traducea 0 Wucrare medicala a celebrului doctor scotian William Cullen, ‘Materia medicala, Samuel Hahnemann redescoperd un ‘yechi precept cunoscut de pe ‘wemea lui Hipocrate: ‘vindecarea se poate produce cu ajutorul contrariilor sau al Similarelor, El gaseste in carte descrierea efectelor pudrei de chinind impotriva febrei intermitente (paludism). sunt, de altfel, si acum utilizate pentru a vindeca aceasta boalé, ns Hahnemann stia cd aceeas! chinind poate proveca febra. Astfel, ceea ce imbolndveste poate 8 vindece aceleasi simptome! Este legea simifitudinii, Hahnemann isi va dedica viata acestei noi cai ‘terapeutice: homeopatia, HOMEOPATIA. [eee © Aceasta eficacitate depinde de o manipulare care i s-a parut la inceput banal gi pe care a numit-o dinamizare: dupii fiecare diluare, preparatul trebuie scuturat puternic, de cateva ori. CELE PATRU DIATEZE Primele incercari terapeutice ale lui Hahnemann sunt incununate de succes. Dar pacientii au o recidiva si revin cu aceleasi simptome. Atunci el ajunge la concluzia ci daca simptomele reapar, inseamna ci pacientii suferdi de ale boala, cronic’, mai profunda, pe care tratamentul nu are cum s-o vindece. Ela numit aceasta boali cronic’ diateza, dar ii putem spune pur si simplu teren, predispozitie. Ingrijirea terenului trebuie si permiti vindecarea bolii in mod definitiv, Terenul se aseamana oarecum cu firul rogu care leaga intre ele nu doar diferitele reveniri ale bolii, dar si alte boli, aparent diferite, dar care sunt de fapt legate intre ele Hahnemann deserie trei diateze: psora, sicoza si luesul. Unul dintre succesorii lui, Antoine Nebel, va mai adduga inca o diatez’: tuberculinismul (care nu are nici o legiturd cu tuberculoza). © Psora caracterizeazd persoanele cu tendinta spre aler suferd frecvent de eczeme, urticarii, rinite alergice etc., precum si de tulburari digestive frecvente. Principala sa caracteristic’ este alternanta: atunci cand un simptom se estompeazi, apare altul, cdci organismul cauti mereu cea mai buna cale de a elimina toxinele prin intermediul bolii. O al caracteristicd a psorei este periodicitatea acestor tulburari: corpul alterneaza fazele in care domina tendinfa spre blocaj cu cele in care domini eliminarea. Crizele de eliminare prin diaree, astm, reprize de urticarie etc. pot si apara la intervale foarte regulate. © Persoanele cu diateza sicozA au senzatia ca, in corpul lor, totul se miscd prea incet. La aceste persoane eliminarea s face cu dificultate, au tendinga sd retina apa, grisimea, toxinele, Pe plan psihic, in acelasi mod, ele nu elimin’ tendinta catre idei fixe si obsesive, Aceastd tendinta acorpului de a retine totul si de a elimina cu incetinire favorizeaza aparitia chisturilor, a fibroamelor de orice fel, a negilor sau condiloamelor, niste mici saci cu toxine pe care organismul nu reugeste si le elimine, find arat de lent si de sclerozat. Blocajul favorizeaza infeetiile ORL (sinuzite, raceli, otite) si/sau infectii genitale ori urinare. Persoanele avand diateza lues au tendinta de a reactiona impotriva propriilor organisme, principala lor caracteristica fiind autodistrugerea. Aceasta se traduce prin boli autoimune, precum poliartrita, rectocolita, beala lui Crohn etc., dar si o tendinta la ulcere gastrice, ulceratii ale pielii (cripaturi, fisuri etc.), Din punct de vedere psihic, sunt persoane anxioase, avnd meren tendinta de a fi contra. Sfera nervoasa reprezinta marea lor slabiciune, cu o tending cronica spre depresie. Alta rendinga majora: bolile cardiovasculare, cu o predispozitie catre arteritd $1 roblemele coronariene. i fine, persoanele din diateza tuberculinismului sunt obosite in mod cronic, cu reactii molatice si cu un sistem imunitar ineficient, Tot arborele lor respirator este fragil, de la ndri mid bula de scabie. ADEVARAT SAU FALS? Exist mai mutt de patru diateze, ADEVARAT. Dupa unii autor, existd si alte diateze, in mod special cea care ar fio consecintd a perturbarilor imunitare produse de sida si a infectiilor cu transmitere sexual, Ea seamana cu |uesul, avand in plus o slabire accentuata si depresie.pana la plimani, Frigurosi sau, dimpotriva, fiind cald, acesti indivizi sunt mai curand slabi, fari si faci vreun efort pentru asta. Viafa lor psihica este inrensi, dar in viaga reali au o lipsd cronica de energie. Fiecarei diateze fi corespunde un anumit medicament, numit nosod, sau bioterapic (vezi tabelul de la pagina aliturata). Pentru a alege tratamentul corect, este nevoie de completarea diatezei prin alte doua criterii, doar suma celor trei permigand determinarea in mod real a predispozitiei pacientului: © temperamentul , sanguin, nervos sau limfatic (cele patru temperamente hipocratice); ® constitutia, care tine cont de predominanga carbonului, a fosforului sau a fluorului in organism gi cuprinde trei tipuri: fosforicul, mai curand slab, longilin, cu oase fine; carbonicul, indesat; fluoricul, cu un schelet fragil. CE TRATEAZA HOMEOPATIA ‘© Homeopatia v4 va vent in ajutor in infectiile repetitive, in special la copii, stimuland reactiile sistemului imunitar. ® Ea se poate dovedi eficienti pentru a trata insomnia si depresia, problemele legate de sistemul nervos in general, DENUMIRI LATINEST! Poate atenua si problemele hormonale (dismenoree sau PENTRU MEDICAMENTE menopauzi). © Puteti si apelati fa homeopatie gi in cazuri de alergie, precum Toate medicamentele eczemele, astmul, rinita sezoniera, dar si pentru bolile acute - homeopate poarta denumirea precum gripa, latineasea a substantei, dilute © Daca aveti probleme dentare, anumite remedii pot acyiona ‘sidinamizate: China pentru asupra durcrii, inflamatiei, sangerarilor din ti mpul chinind. Arsenicum album tratamentului si chiar asupra tendingei spre parodontoza. pentru arsenic sau Apis Daca sunteti insarcinata, homeopatia se poate dovedi ‘melifica pentru veninul de interesanta pentru a evita substangele alopate, cu efecte albind. Astfel, in toate secundare negative. farmacile homeopate din * Daca suferiti de o patologie gravd, homeopatia va poate Europa si din lume, puteti gsi ajuta si suportati efectele tratamentelor grele, i vA medicamentul de care aveti ingrijiti terenul, ameliorand astfel starea dvs. generald gi nevoie. moralul.eae TERAPI ALTERNATIVE CONTRAINDICATII Homeopatia nu are nici un efect negativ. Puteri si o asociagi tratamentului alopat. In schimb, exist. non- indicagii: homeopatia nu trateaza cancerul, SIDA si alte boli grave. ATENTIONARI * Automedicatia este perfect dmisibila ii homeopatie ‘trata guturaiul sau ingepiiturile de insecte cu granulele pe care le gasiti intr-un ghid. * In schimb, ca orice terapic, ca necesita un diagnostic corect care nu poate fi stabilit decat de medic. Daca doriti si recurgeti la homeopatie pentru copiii dys., de exemplu, trebuie si consultati un medic homeopat. El va putea apela si la alte terapii, daca va considera necesar. * Medicul homeopat este, tnainte de toate, un medic. Atentie la homeopati ja pot fi extrem de competenti in materie de granule, dar sunt incapabili un diagnostic corect. GASIREA UNUI SPECIALIST © Pentru aflarea unui homeopat acreditat in Romania, consultagi site-ul Societatii Romane de Homeopatie sau al Asociatiei Romane de Homeopatie Clinica © Romania se inserie printre yirile cu o puternicd te homeopaticd, activitate activi are dup 1990 a cparat mai multé forpa, odatd cu intrarea in circuitul mondial al schimbului de informafii cu privire la homeopatie. ® in 1980, Ministerul Sinatatii reglementeaza practica si activitatea de instruire homeopaticd in Romania. Din 1982 se organizeazi anual Simpozionul, apoi Conferinta NationaADEVARAT SAU FALS? Nu trebuie consumata menta in timpul tratamentului homeopat. ADEVARAT si FALS. Menta ‘strange micile capilare aflate in cayitatea bucala, cea ce provoaca o reactie de racorite, dar impiedica remediul homeopat sa actioneze, Dar -acest lucru este valabil numai doc mai simtiti gustul -mentolat atunci cand luati ‘granulele. In concluzie, nu este ‘recomandabil $8 va spalati pe inti cu 0 past mentolata Jnainte sau dupa ce luati remediile homeopate. de Homeopatie, Din 1990 se organizeaz’ anual conferinte internationale de homeopatie, seminarii si consfatuiri cu participarea homeoparilor renumiti din lume si din fara. PREZENTAREA MEDICAMENTELOR De regula, medicamentele se prezintd sub forma unor granule, Tuburile sunt sau ar trebui si fie prevazute cu un capac dozator, astfel incét si nu atingeti granulele cu degetele, caci substantele medicamentoase s¢ afl la suprafata acestora. © Dozele sunt mai mici si confin microgranule; ele se iau o singurd dati. © Pe tub figureazi numele latinese al medicamentului, dilutia sub forma unei cifre si mentiunea CH sau K, conform metodei de diluare folosite. Nux vomica 5CH corespunde, de exempln, nucii vomice, a cirei dilutie de 196 a fost facuti de cinci ori, conform metodei hahnemanniene (vezi caseta abiturat’). ‘© Mai exist si alte prezentari; fiolele buvabile, triturate; pomezi si creme pentru problemele cutanate; colire, dar si supozitoare, pentru toate tipurile de tulburdri, CUM SE DESFASOARA 0 SEDINTA DIAGNOSTICUL i © in prima faza, medicul homeopat se comport in acelasi mod ca oricare alt medic: va pune o serie intreagi de intrebari, vi supune unui examen clinic si va prescrie, eventual, analize complementate, la fel ca un medic clasic. Pentru stabilirea diagnosticului, medicul v4 va pune o mulrime de intrebari, care s-ar putea si vi se para surprinzitoare: preferati mAncrurile dulci sau pe cele sirate? Sunteti friguros sau cilduros? Astfel va stabili un al doilea diagnostic si va decide care medicament vi se potriveste cel mai bine, conform principiului similitudi Va insista pe antecedentele familiale si personale, din primii ani ai copiliriei si pana in prezent, pentru a stabili cArei diateze ii apartineri. Nu va sfiit rebati ce teren aveti.eee RAP ALTERNATIVE — = 3 TRATAMENTUL ® Daca v-ati dus la un consult pentru o problemi acuti, tratamentul dvs. va dura numai cdteva zile, cu mai multe prize pe zi. In schimb, daca va duceti pentru o problema cronica, tratamentul va fi mai lung (mai multe siptiméni sau luni, dupa caz), avand, in general, o priza dimineaya si alta seara, sau 0 singurd priza pe sdptimana. © in caz de boali acutd, precum o rinofaringita sau o gastroenteriti, homeopatia actioneaza rapid, © Dozele si granulele trebuie luate, de regula, dimineaga, pe stomacul gol, si seara, inainte de culcare. In timpul zilei, trebuie luate la distanyd de mese (nu trebuie sd aveti nici un gust in gurd atunci cAnd le luafi) si si le Lasagi s4 se topeasca sub limba, © Specialistul dispune de trei moduri de tratament: ~unicismul, adica prescrierea unui singur medicament. Este vorba de tratarea problemelor celor mai vechi, cu 0 important componenti psihologicas ~ pluralismul (pe care se bazeaza scoala majoritar tn Franta) consti din prescrierea mai multor medicamente (trei sau patru) ce actioneaza toate asupra simptomelor momentului, fondului, terenului si constitutici; —complexismul, foarte putin practicat de catre medici, este rispindit in autoprescriptii in farmacii. Este vorba despre formule ce contin un mare numiar de medicamente homeopate adaprate la o anumita boala. Aceste complexe actioneazd rapid, dar destul de superficial, fri a trata rerenul. PREPARAREA MEDICAMENTELOR: CH SAU K Pe fiecare tub sau dozi homeopatica figureazd un numa de la 1 la 30, urmat de simbolurile CH sau K (mai rar). Aceasti menfiune precizeazd gradul si modul de diluare. * Metoda hahnemanniana cel mai des folosita corespunde mentiunii CH. Eaconsti in diluarea la 100%: 0 picdturd din flaconn! inigial (cu substanta pura, o tincturd de plante, de exemplu) este diluatt cu 99 de picdturi de alcool, Aceast3 dilutie este scuturatd de peste 1000 de ori. Ca urmare a acestei dinamiziri, care permite substanyei initiale s4-si pun’ amprenta asupra celorlalte 99 de picituri, dilugia este de ,1CH™. Procedeul este reperat cu o picatura din dilutia de 1CH cu 99 de picituri de solvent, pentru a obtine 2CH, si tot aga pind la 30CH. © Metoda korsakoviand corespunde mengiunii K. Principiul de diluare este puyin diferit: in loc si se pastreze 0 picatura, se goleste cu totul recipientul intre fiecare diluare. Ceea ce rimine pe perefii tubului va fi amestecat cu solventul si apoi dinamizar, inainte de o noua diluare. CE SPUN STUDIILE nc’ de la inceputurile sale, conceprul de diluare si de dinamizare homeopata divizeazi lumea medical, Pentru detractorii sai, o substantia avait de diluata nu are cum actiona. Pentru adeptii sai, substanya se reduce pe misura ce se dilueaz’, dar se imbogafeste in informatie si energie, grapie dinamizarii. Conform acestora din urmé, ceea ce functioneaza in medicamentul homeopatic sunt tecmai informatia si energia, nu cantitatea. MEMORIA APEI Eminentul cercetitor biolog autor al unor strilucite studi asupra alergiei, Jacques Benveniste (1935-2004) a studiar, in anii 1980, diluarea anticorpilor pentru a observa care ar fi pragul sub care energia ar disparea. Spre marea sa surpriza, diluind substanra la extrem, cfectul nu dispare, ci se amplified. Conform studiilor sale, apa sau indiferent care solvent poate pistra in memorie substanta pe care a diluat-o, chiar dacd in urma unei diludri extreme, substanga initial’ a disparut cu totul, Apa s-ar comporta ca o banda magnetica care pastreaza informatiile. Se vorbeste, pentru a descrie acest fenomen, de memoria apei.Studiile lui Benveniste au declansat o batalie intre partizanii homeopatiei si detractorii sai. Acestia din urma acuza de sarlatanie, pornind de la principiul c4, atunci cand nu mai ¢ nimic intr-un tub, nu mai are ce si actioneze. Tratat nedrept de colegii sai, Benveniste si- a continuat, cu toate acestea, cercetirile cu o eticd ireprogabi pind la moarte. De cand a fost facut aceasta descoperire si s-a iscat acest scandal, cercetatorii au ardtat cd existA diferenye intre cristalele de apa pura si cele de apa pura care a servit la diluarea diferitelor substante. Memoria ghefii a venit astfel si susti teoria memorici apei! ESTE EFICIENTA HOMEOPATIA? Dincolo de aceste polemici, majoritatea studiilor clinice demonstreazd ci homeopatia are efect. Insa aceste studii demonstreaz’ doar eficienta medicamentului homeopat prin raport cu un placebo, fara sd poata explica in ce fel actioneazd, fiind atat de diluat. Altfel spus, modul de actionare nu este nici pand astazi demonstrat si explicat, desi principiul actiunii sale a fost confirmat. Doua tipuri de studii o demonstreaza. Primele au fost faicute conform principiului de dublu-orb contra placebo (nici pacientul, nici medicul nu stiu dacd e vorba de medicamentul adevarat sau de placebo). Celelalte au adus un serviciu medicinei: intr-o boalé anume, pacientii tratati cu remedii homeopate sunt, per ansamblu, mai putin bolnavi, au un confort de viafd mai bun gi suferd de mai putine efecte secundare. in Franga, societatea de homeopatie a recenzat 32 de studii facute in ultimii 10 ani, in dublu-orb fata de placebo: unul singur nu demonstreaza un efect superior fapi de placebo, celelalte 31 sunt in favoarea homeopatiei. Astfel, in 2007, British Homeopathic Journal (H. Frei si altii, pag. 35-41) a publicat rezultatele unui studi asupra copiilor hiperactivi urmariti mai mult de 12 luni si care demonstreazi eficienta tratamentului homeopat in raport cu placebo.ga séraciei si. sistemului /bazat pe caste, care nu ra posibilitatea de a alege si elor defavorizate, | succes homeopatia, care e eficienta si ieftina PLACEBO $I NOCEBO Acesti doi termeni sunt asociati studiilor asupra efectelor tratamentelor medicale de orice fel. © Efectul placebo este cel pe care il veri resimti daca vi se administreazi o substanta neutra in locul unui medicament. ‘Adica este un efect psihologic bazat pe increderea pe care 0 aveti in medicul care vi l-a prescris. Acest efect placebo a fost cuantificat: se vorbegte de 30%, ceea ce inseamna ca 1 pacient din 3 resimte o ameliorare, chiar daca nu a inghifit decat zahar! De aceea este important ca studiile care vor si dovedeasca eficienta unui tratament, indiferent care, 34 reuseased si obtind un rezultat superior acestuia. © Efectul nocebo este un efect psihologic in sens invers. Astfel, veti fi inclinat si credeti 4 tratamentul nu v-a adus nici o ameliorare sau v-a provocat efecte secundare, daci medicul vis-a pirut dezagreabil sau y-a expediat.‘TERAPI ALTERNATIVE Auriculoterapia Auriculoterapia consti din tratarea bolilor prin actiuni intepaturd, presiune, curent electric, camp magnetic, radiatie luminoas’ — aplicate asupra unor puncte precise de pe pavilionul urechii. Ea reprezint3 o extindere moderna a cmpului de actiune a auriculopuncturii si deriv din acupunctura. Conform principiilor auriculoterapiei, pavilionul PRINCIPII urechii reprezina, schematic, Auriculoterapia considera c& intregul corp este reprezentat, in imaginea unui fat, cu capul In mod simetric, pe pavilioanele urechilor si cd toate organele si jos. Localizarea punctelor tesuturile corespund unui punct al urechii. Astfel, existd 200 de decurge din aceasta puncte pe fiecare ureche. similitudine, C&ta vreme organismul functioneazi normal, pavilioanele urechilor sunt tdcute, pe suprafara lor nefiind detectabil nici un punct, Dar daca survine vreo dereglare intr-o parte a corpului, punctele respective devin detectabile ‘in zona corespunzatoare a urechii, fie pe partea afectata, fie in partea opusa sau uneori chiar in ambele pirti. O actiune asupra acestor puncte ar permite tratarea acelei parti a corpului careia ii corespund, In incercarea de a explica in ce fel actioneaza stimularea acestor puncte asupra elementelor corpului, au fost formulate numeroase ipoteze, dar nici una nu a fost confirmata. Conform medicinei traditionale chineze, transmiterea se face prin meridiane, toate avand ramificatii catre pavilioanele urechilor, Anumiti practicieni s-au referit la transmisiile nervoase, pavilioancle urechilor fiind bogat inervate. La momentul actual, auriculoterapeutii sunt mai curand de pirere c3 ar 6 vorba despre eliberarea de endorfine si/sau de neuromediatori, ca gi in cazul acupuncturii,CE TRATEAZA AURICULOTERAPIA © Puteti apela la auriculoterapie daca suferiti de reumatism, sciatica, dureri de spate, migrene sau nevralgie, daca aveti menstruatii dureroase sau daca aveti zona zoster. ® Auriculoterapia v-ar putea ajuta in cazul unor tulburari functionale respiratorii (astm, tuse cronica, sinuzita cronica, bronsita recidivanta etc.), digestive (colite, tulburari de tranzit etc.), tulburari sexuale, sindrom premenstrual, alergii (rinite alergice, eczenta, urticarie etc.), dacd suferiti de stres, angoase ori anxietate, sau insomnie. © Auriculoterapia va poate ajuta sa va lasati de fumat. ® Acest tip de terapie se incadreaza in categoria ingr' paliative. CONTRAINDICAT! © Exist trei contraindicatii absolute ale auriculoterapi =tulburarile majore de caracter (detectarea si tratarea punctelor poate fi realmente neplacuta, chiar dureroasa, ceea ce riscd si proveace reactii imprevizibile) ~ blocajele vertebrale —administrarea de corticoizi sau de neuroleptice. © Nu va ajuta deloc daca suferiti de o boala grava, de o afectiune maligna sau dacd aveti o insuficienya endoc In schimb, v-ar putea ajuta ulterior, pentru a trata tulburarile asociate sau pentru a usura durerile reziduale. ATENTIONARI © C&utarea gi tratarea punctelor auriculare pot fi realmente neplacute. © in cazul femeilor insireinate, se impune prudenti. CAurari un auriculoterapeut obisnuit cu tratarea femeilor insarcinate. GASIREA UNUI SPECIALIST fn majoritatea tarilor europene, numai medicii atestati au voie sd practice auriculoterapia. In Romania nu exista formare universitara in auriculoterapie. ilorPRINCIPALELE PUNCTE ALE AURICULOTERAPIEIPunctul superior al extractiilor dentare Dinti Maxilarul superior Maxilarul inferior Punctul inferior al extractiilor dentare Ochi Urechea intema Nucleul amigdalian nr. 4 Obraz Trunchiul cerebral Punte cerebrala Materie cenusie Ovare Astm Testicule Occiput Frunte Taiyang Vertex Glande endocrine Glob ocular nr. 1 Glob ocular nr. 2 Hipertensiune arteriala Laringe, faringe Nas intern Glande suprarenale ‘Stapanul inimii Abdomen, Torace Gat Vertebre lombosacrale Vertebre dorsale Vertebre cervicale Glande mamare Lombalgii Articulatia genunchiului Sold Genunchi Nerv sciatic Sistem neurovegetativ Shenmen Be 60 61 62 63 64 65 68 69 70 72 7 18 79 81 83 ot 92 93 95 97 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 WW 13 ~ AURICULOTERAPIA | ea Uter Astm Punct superior de scadere a tensiunii Functii hepatice Articulatie coxofemurala Punct inferior de scadere a tensiunii Punctul infectiilor genitale Cot Umar Articulatia umarului Zona urticariilor Caile urinare joare Organe genitale externe Varf al urechii Nucleu amigdalian nr. 1 Nucleu amigdalian nr, 2 Nucleu amigdalian nr. 3 Yang al ficatului nr. 1 Yang al ficatului nr. 2 Diafragma Gura Esofag Jonctiune gastroesofagiana Stomac Duoden intestinul subtire Intestinul gros Vezica urinara Ureter Rinichi Pancreas si vezica biliara Ficat Splina Echilibru hidric Punctul relaxarii Musculare inima Plamani Trahee Triplul incalzitor Abdomenul inferioree TERAPII ALTERNATIVE : SS = CUM SE DESFASOARA 0 SEDINTA DIAGNOSTICAREA ® Specialistul auriculeterapeut fac un interogatoriu precis si detaliat: care este motivul consultului, de ce ati suferit in trecut sau suferiti in prezent, bolile parintilor, bunicilor si ale altor rude apropiate, cum se desfaigoara activitatea dvs. la munca, in familie, modul de viata (alimentatie, activitate dependente ete,), Daca este cazul, terapeutul va supune unui examen clasic, la care se adauga unul vizual al urechilor, in ciutarea de leziuni, si apoi cauta punctele de tratat. De aceea, se plaseazd in spatele capului dvs. si va palpeaz’ rapid pavilioanele urechilor, Apoi face o detectare de precizie cu un instrument numit palpator de presiune, un fel de sonda cu resort (ca un stilou cu varf retractil), cu care trece in revist suprafara urechii, mentinand o presiune constanta. Punctele care corespund parti afectate a organismului sunt dureroase. Uncori, se verificd natura patologic’ luandu-se gi pulsul radial, ® Auriculoterapeutul poate si vd examineze urechile si cu un detector de puncte, un fel de caseta electronica, cu doi electrozi. Unul dintre electrozi il tinegi in mana, iar cu celalalt terapeutul va exploreazi urechile. Trecind prin dreptul unui punct patologic, aparatul emite un microsemnal electric. TRATAMENTUL ica, © [ncepe imediat dup’ examinare. De regula, terapeutul trateazi doud sau trei puncte de pe partea unde sunt tulburdrile, mai rar pe partea opusi. Se folosese ace sterile.AURICULOTERAPIA [IR-YZ Inteparea punctului care Ac trebuie tratat se face, de obicei, cu un ac steril, uneori ‘cU UN ac semipermanent de tip ASP. Ghidul acului © Daca suferiti de dureri cronice, va folosi si o stimulare electricd de foarte slab intensitate asupra acelor. © De asemenea, terapeutul poate alege si pund ace semipermanente. Exista doua feluri: primele seamana cu o minipioneza prevazutd cu un varf lung de 1-1,5 mm, iar celelalte aduc cu un mic harpon plat. Aceste ace au avantajul cA rinvan pe loc pani se elimina de la sine, sub efectul cicatrizarii (de la cAteva zile pana la dowd, trei siptimani). Odata puse, ele sunt protejate printr-un mic pansament adeziv sau printr-o picdtura de lipici chirurgical. © Mai exist si alte tehnici: —cauterizarea (arderea) punctelor (oarecum abandonati, de cand s-a recurs la acele semipermanente); —cAmpurile magnetice (punctuale sau aplicare la toata rechea), foarte utilizates -o stimulare electrica (de foarte slaba intensitate) direct asupra punctelor; —masarea sau intinderea punctelor (vezi ,Masajul auricular", p. 4! —radiagiile electromagnetice (acestea sunt utile indeosebi celor care se tem de infepaturi, de exemplu copii): soft-laser (laser rece pulsatil), microlaser, infrarosii, lumina colorata sau alba, © Daci este necesari oa doua sedinga, ca trebuie si aiba loc destul de repede dupa prima (de la cAteva zile pana la o saptamana, dou’). In problemele cronice, ar putea fi cazul ca, la incepurul tratamentului, gedintele sa aiba loc saptimanal.TERAPII ALTERNATIVE DUPA O SEDINTA © Asteptati putin inainte de a va ridica, pentru-a evita micile nepliceri. insa, edata ridicat in picioare, ar trebui si faceti cAteva miscari. © Atentie, daci ameliorarea este relativ rapida, se intimpla ca, i ales dupa prima sedinta, s4 resimtiti o agravare temporara a tulburarilor sau chiar o noua tulburare, dar care este trecitoare, © Daca auriculoterapeutul dvs. foloseste ace semipermanente, ar trebuii sa le stimulati de mai multe ori pe zi prin presiuni (in cazul pionezelor) sau cu ajutorul unor mici magneti (pentru harpoane). Terapeutul va va explica in ce fel trebuie ‘si procedati. AURICULOPUNCTURA Auriculopunctura sau acupunctura au: arsenalul medicinei traditionale chineze. in Franga, ea este practicata de medici acupunctori, care folosese metodele clasice ale acupuncturii: punerea de ace, cauterizarea, masajul (cu ajutorul unui bastonag de sticla) ete. si recurg uneori la stimularea electricd a acelor. Auriculopunctura este o terapie in mod esential simptomaticd, adicd ea va actiona asupra tulburarii de care suferiti fird a rezolva cauza, la fel cum un medicament antialgic atenueaza o durere de cap fard a trata cauza care a provocat-o, Acesta este un tratament complementar care trebuie asociat cu un altul mai prefund. Poate fi vorba despre acupunctura, dar despre oricare alt tip de medicina (alopata, firoterapie, homeopatie ete.), ular’ face parte din—__ AURICULOTERAPIA MASAJUL AURICULAR Masajul auricular face parte din tehnicile auriculopuncturii, cu deosebirea ci punctele sunt tratate prin masaj sau intindere. Actiunea sa este si mai simptomatied decat cea a auriculoterapiei. Este un tratament la care se recurge in prima instanfa pentru a atenua o durere, in asteptarea diagnosticarii cauzei si a stabi unui tratament. Masajul auricular este adesea practicat de citre kinetoterapeuti pentru a calma durerile reumatismale sau artrozice. il puteti practica uri: aveti nevoie doar de un instrument cu varful rorund (gimilia unui ac sau a unui chibrit, capacul unui stilou, varful unui pix gol sau unghia degetului mic) si de o hart’ a punctelor. N-ar strica si aveti si o oglinda. Instalati-va confortabil si, cu calm, incepefi si va explorati pavilionul urechii de pe partea corpului pe care aveti durerea, Cautati si depistari un punct sensibil la o apisare moderat’. Masari cu blindete, cu miscari reduse, citculatorii, fn aceasta lucrare veri gisi m: multe exemple de tratament pe care puteti s4-| faceti in agteptarea unui consult. Durerea la nivelul punctului va spori in prima parte a amentului, apoi va descreste si va dispirea. Atentie, nu tratati niciodata un punct care deja este dureros. in cazul masarii unui punct situat in apropierea canalului auditiy, fii atenti si nu va alunece mina, pentru a nu va leza timpanul, Chiar daca v-a trecut durerea, trebuie s4 mergeti oricum la medic, pentru a vi se stabili un diagnostic.AURICULOMEDICINA Aceasti metoda originala care ajuti la stabilirea unui diagnostic a luat nastere din lucrarea doctorului Paul Nogier, Ea il orienteazi pe medicul auriculoterapeut citre tipul de tratament pe care il va recomanda: alternativ sau clasic. Medic homeopat acupunctor din Lyon, Paul Nogier (1908-1996) a observat ci mai multi dintre pacientii sii aveau urme de arsuri punctiforme pe urechi. Medicul a aflat cA exista mai multi vindecdtori in oras care atenueazad nevralgiile, crizele de sciatica, durerile de spate ete. cu ajutorul cauterizarilor. Comparand punctele cauterizate cu punctele din ureche descrise in medicina traditionala chineza, si-a dat seama ci, la nivelul urechii, exist o proiectie inversi a organismului. in 1951, el a formulat baza auriculoterapi fiecare punct din corp isi are corespondent in pavilionul urechii. Continuandu-si investigatiile, in 1967 el constati cd detectarea unui punct perturbat provoacd o modificare a pulsului luat la incheietura mainii. El denumeste acest tip de Aspuns reflex auriculocardiac* (RAC). in 1968, descoperdi, incolaborare cu elevul sdu, dr. René Bourdiol, ci RAC pi provocat de o stimulare subliminala (adica sub pragul percepfiei si reactiei constiente a organismului) a orictrui punct de pe suprafara pielii. Pornind de la aceasta constatare, pune la punct o metoda de diagnosticare pe care o numeste auriculomedicin’ si redenumeste RAC — reflex autonom circulator. Aceast’ metoda este practicati doar de medici cu pregatire special: de obicei homeopati, acupunctori si alopati. Aceastd terapie se bazeaza pe luarea pulsului la incheierura miAinii. Dacd un organ nu functioneazd cum trebuie, stimularea punctului corespunzator acelui organ provoaca o perturbare prelungita a pulsului. Comparand punctele detectate, auriculomedicina reugeste si precizeze cauza unei suferinte sau a unei boli, adica sa stabileasca un diagnostic. Gratie RAC, este posibil sa testam tratamentele. Odata obfinuta’ modificarea prelungita a pulsului, discurile impregnate cu céte un remediu diferit (chimic, homeopat, vegetal ete.) sunt plasate la nivelul punctului. Remediile benefice vor provoca revenirea la normal a pulsului, in timp ce un medicament nepotrivit nu va avea nici un efect sau va perturba si mai mult pulsul. Auriculomedicina va permite astfel alegerea celui mai potrivit medicament pentru pacient. Aceasta este o abordare interesanta in cazul durerilor vechi, complexe, in spasmofilie, alergie, oboseala cronica, starile depresive, intoleranqele si alergiile alimenrare si in numeroase tulburari functionale cronice. CE SPUN STUDIILE Se pare ci mai multe studi clinice au demonstrat eficacitatea tratamentelor auriculare, mai ales in tratarea durerilor. Cu toate acestea, ele nu pot fi validate de stiinya, intrucdt nu intrunesc toate criteriile pentru un studiu clinic. Pe de o parte, medicul nu poate ignora faptul ci trateazd puncte false, ceea ce contravine tratamentului in dublu-orb. Pe de alta parte, tratamentele reale se aplicd in mod personalizat (conform principiilor medicinei globale) gi nu conform unui protocol standardizat pentru a trata un simptom.ae TERAPII ALTERNATIVE STIATI CA...7 REFLEXUL AURICULOCARDIAC Pulsul perceput pe artera radials, la nivelul incheieturii maAinii, se datoreaza fenomenului de unda stagionara ce este produs de propagarea de-a lungul arterci, pe de o parte, a undei de contractie cardiaca, iar pe de alta parte, a undei reflectate la trecerea de incheietura miinii. In stare de repaus, aceasti und stationard ramane localizata intr-un punct fix, In caz de stimulare cutanata, probabil sub efectul interventiei sistemului neurovegetativ, unda se apropie sau, din contra, se indepdrteazd de incheietura mainii, apoi revine rapid la pozitia sa de repaus, Acesta este reflexul autonom circulator (RAC) sau reflexul arterial Nogier (RAN). In caz de tulburare, unda pulsului se deplaseaza la stimulare, dar intarzie si revina la poziria de echiPartea a III-a SUPLIMENTE ALIMENTAREoo a ee Pare oe ear Bee SUPtMENTE ALIMENTARE 2 Fier Majoritatea dietelor contin insuficient fier si putini realizeaza 3 lipsa acestui mineral poate si fi facd si se simtd slabiri, incapabili de a se concentra si mai susceptibili la infectii. Pe de alta parte, prea mult fier poate fi periculos, asa cd fiti atenti ce suplimente luati. CE ESTE Necesar in tot organismul, fierul este un component esential al hemoglobinei, substanga din globulele rosii care transport oxigenul, Mineralul se giseste si in mioglobind, care asigura oxigenul muschilor, si face parte din multe enzime si multi compusi ai sistemului imunitar, Organismul, care primeste majoritatea fierului de care are nevoie din alimente, fi monitorizeaz cu grija nivelul, absorbind mai mult cand ceringa este mare (in perioade de crestere rapida, cum ar fi sarcina sau copiliria) si mai putin cand rezervele sale sunt suficiente. Deoarece corpul pierde fier cand singereaza, femeile pot avea adesea un nivel scdgut in timpul menstruatiei. Vegetarienii, persoanele aflate in curd de slibire si fondistii pot si aibd, de asemenea, cAderi de fier. UTILIZAR! Trateaza anemia (carenta de CUM ACTIONEAZA fer. Ajutind singele si muschii sa clibereze oxigen, fierul furnizeazd —_Adesea necesar in timpul energie fiecarei celule din organism. Dar carenya de fier este sarcinii, femeilor cu ciclu des intalnita. Conform studiilor, majoritatea femeilor nu ating —_abundent sau in alte situatii doza dieteticd de 14,8 mg pe zi. Cu toate cd pentru majoritatea determinate de doctorul dvs. oamenilor este foarte dificil si aiba o lipsa de fier din cauza alimentatiei proaste (fierul se gaseste in multe alimente), FORME DE PREZENTARE femeile cu ciclu abundent pot avea in mod special un rise Capsule erescut si vor beneficia de pe urma suplimentarii de fier, la fel —_Lichid ca persoancle cu afectinni care produc deficienta de fier numita Capsule gelatinoase anemic. ComprimateBENEFICH MAJORE Daca organismul dys. are rezerve suficiente de fier veti avea o bund vitalitare, sistemul dvs. imunitar va functiona cat se poate de bine si mintea va va fi agera. Studiile arata cum chiar si o lipsi moderata de fier — departe de nivelul asociat de obicei cu anemia — poate face ca adulfii si dea dovada de o atengie scizuta gi adolescenti aiba rezultate slabe la scoala. CAT DE MULT VA TREBUIE Doza zilnicd recomandatd de fier este de 8,7 mg pe zi pentru barbati si femeile in postmenopauza. Pentru femeile mai tinere este de 14,8 mg pe zi, fird o crestere in timpul sarcinii. Pentru a combate anemia, niste fier aditional — fie din dicta, fie din suplimente — este necesar pentru o perioada de cateva saptamani sau luni. DACA LUATI PREA PUTIN Daca primiti prea putin fier prin diet4 sau pierdeti prea mult prin cicluri abundente, sAngerari stomacale (produse de obicei de medicamentele contra artritei) sau cancer, organismul dvs. apeleaza la rezervele de fier. Initial nu se manifesta simptome, dar pe masura ce provizia de fier scade, capacitatea organismului de a produce globule rosii sinatoase se reduce, Rezultatul este anemia, mareata de slabiciune, oboseala, paloare, insuficiengd respiratorie, palpitat susceptibilitate crescuta la infecti DACA LUATI PREA MULT Unele studii leagd prea mult fier de un rise crescut de boli cronice, printre care «ele de inima si cancerul de colon, Fierul in exces poate fi deosebir de periculos "pentru adultii cu o tending generica de a-l supraabsorbi (hemocromatozi) si pentru copii care sunt in mod special predispusi la supradozajul cu fier,SUPLIMENTE ALIMENTARE MOD DE ADMINISTRARE DOZA] Daca un specialist nu va sfatuiesti alefel, fierul ar trebui luat doar sub forma de suplimente cu multivitamine sau multiminerale, nu mai mult deca in dozele zilnice recomandate, Anemia necesita o diagnosticare atent’ si un trarament care sa corecteze cauza subiacenti. Daca este prescris de medic, fierul se ia de obicei sub forma de saruri feroase — in general sulfat feros, fumarat feros sau gluconat feros, Doza tipicd prescrisa este de 30 mg de fier, de 1-3 ori pe Majoritatea barbatilor, precum si cele mai multe femei aflate in postmenopauz4 nu au nevoie de suplimente cu fier si ar trebui si ia un supliment cu multivitamine sau multiminerale care nu confine acest nutrient. INDICATH DE UTILIZARE Fierul este cel mai bine absorbit daca este luat pe stomacul gol. Dar, daca fierul va deregleaz’ stomacul, luati-l la masa, de preferat cu o cantitate mica de carne si o méncare sau o baurura cu multa vitamina C, cum ar fi broccoli sau suc de portocale, pentru a ajuta la cresterea cantitarii de fier absorbit de organism. ALTE SURSE Printre alimentele bogate in fier se numéra ficatul, vita si imielul. $i scoicile de rau, stridiile si midiile congin fier. Vegetarienii pot primi cantitatea adecvata de fier din fasole si mazare, legume cu frunze verai, fructe uscate, cum ar fi caisele gi stafidele, si cereale pentru micul dejun fortificate. Drojdia de bere, varecul (0 alga marina), melasa gi taratele de grau sunt si ele niste surse bune.PRECAUTII © Evitagi suplimentele care contin numai doze mari de fier, daca nu v-au fost prescrise de medic. Unii oameni suferi de hemocromatoza, o boala ereditara care fi face si absoarba, prea mult fier si multi nici nu stiu cd o au. (Printre primele simptome se numara oboseala gi articulatiile dureroase.) © Un supliment care confine numai fier ar putea gi si mascheze © cauzi a anemiei, cum ar fi ulcerul hemoragic, impiedicand medicul si puna un diagnostic timpuriu care poate fi vital. © NU UITATI: Daca suferiti de o boala, consultati medicul inainte de a lua suplimente. INDICATH PENTRU CUMPARARE Sulfatul feros, una dintre formele cele mai disponibile de supliment de fier, nu este scump, dar poate produce constipatie si deranjamente stomacale. Alte forme, cum ar fi fumaratul feros sau gluconatul, pot fi mai usor de tolerat. Tonicele vege- tale bogate in fier, care se vand in magazinele de tip Plafar, ar putea fi chiar mai blande. STIATI CA...? Daca rosiile sau alte alimente acide sunt gatite intr-o oali de fonta, o cantitate sindtoas’ de fier trece din vas in mAncare. INFORMATII Si SFATURI © Nu fineti suplimentele care contin fier la indemana copiilor. 5 pilule concentrate de fier sunt suficiente pentru a omorf un copil mic. © Suplimentele cu fier pot interfera cu antibioticele si cu alte medicamente. Spuneti-i neaparat medicului daca luati alte suplimente pe lingd medicagia regulata. ® Femeilor care au chiar si o usoard carenta de fier le este mai frig deca celor care au o cantitate adecvata a acestui mineral in singe. ?‘SUPLIMENTE ALIMENTARE Vitamina C Vitamina C este probabil mai bine cunoseuta si mai larg folosita. decat orice alt supliment nutritional, dar chi persoanele care sunt deosebit de familiarizate cu utilizarile acestui nutrient multifunctional por fi surprinse s4 descopere amploarea beneficiilor pentru sanatate pe care le poate oferi. CE ESTE inca din 1742 se stia eA sucul de lamaie preintimpind scorbutul, o boald debilitanta care fi chinuia adesea pe marinarii de curs lung’, dar abia in 1928 componenta dititoare de sinatate din sucul de Limaie a fost identificata ca find vitamina C. Efectul siu antiscorbutic este radicina numelui sau stiingific: acid ascorbic. Astazi, interesul pentru vitamina C se bazeaza mai putin pe capacitatea ei de a vindeca scorbutul, cit pe cea de a proteja celulele. UTILIZARI Fiind cel mai important antioxidant solubil in apa al Creste imunitatea. corpului, vitamina C ajutd la combaterea daunelor produse de Minimizeaza simptomele de radicalii liberi - mai cu seamé in acele zone care sunt in cea raceald; scurteazé durata boli, mai mare parte apa, cum ar fi interiorul celulelor. Accelereazé vindecarea ranilor, Ajuta la sandtatea gingiilor, CUM ACTIONEAZA Trateazé astmul. Vitamina C este activa in intregul corp, Ea ajuta la intarirea ‘Ajuta la prevenirea cataractei, capilarelor (vasele de singe cele mai mici) sia peretilor celulari _Protejeaz’ contra anumitor si este decisiva pentru formarea colagenului (o proteind care se forme de cancer si boli de gaseste in fesutul conjunctiv). inima. in acest fel, vitamina C previne formarea de vandtai, ajutd la vindecarea lor si mentine ligamentele (care leaga FORME DE PREZENTARE muschiul de os), tendoanele (care leaga osul de os) si gingiile Capsule puternice si sindtoase, Ea ajutd gi la productia de Lichid hemoglobind in globulele rosii ale singelui si la absorbria Pulbere fierului din hrand. ComprimateVITAMINA C PROFILAXIE Ca antioxidant, vitamina C ofera protectie fapd de cancer si de bolile de inima; diferite studi au aratar legatura dintre nivelul scdzut al acestei yitamine si infarctul miocardic. in afard de aceasta, vitamina C poate chiar prelungi viata. Intr-un studiu, barbafii care au consumat peste 300 mg de vitamina C pe zi (din alimente gi suplimente) au trait mai mult decat cei care au consumat sub 50 mg pe zi. Un alt studiu a constatat ca, luate timp indelungat, suplimentele cu vitamina C protejeaza fata de cataracta, opacifierea cristalinului ochiului care poate duce la orbire. Femeile care au wat viramina C timp de 10 ani sau mai mult au avut o rati cu 77% mai scAzuta de opacifiere a cristalinului timpurie, primvul stadiu al cataractei, decat cele care nu au lat suplimentul, BENEFICII SUPLIMENTARE Previne vitamina C raceala? Probabil cd nu, dar ea poate ajuta la ameliorarea simptomelor si fi poate scurta durata. Intr-o analiz’ din 1995 a unor studii care au investigat legitura dintre vitamina C si raceala, cercetatorii au conchis ci administrarea a 1.000 pana la 6 000 mg pe zi la instalarea simptomelor de riceala a redus durata racelii cu pana la 21% — circa o zi. Alte studii au aratat cd vitamina C ajuta pacientii mai in varsta si lupte impotriva unor infectii respiratorii serioase. Vitamina C pare si fie si un antihistaminic natural. Niste doze mari vitamina C pot bloca efectul substantelor inflamatoare produseSUPLIMENTE ALIMENTARE ; 5 de organism ca reactie la polen, pir de animale gi alti alergeni, Vitamina este si un remediu eficient contra astmului. Numeroase studi au ardtat c4 suplimentele cu vitamina C ajutt la prevenirea sau imbundtatirea simptomelor de astm. La persoanele cu diabet tip I, care interfereaz cu transportul vitaminei C in celule, suplimentarea cu 1 000 pana la 3 000 mg pe zi poate preintampina complicatiile boli, cum ar fi problemele oculare si nivelul mare de colesterol. CAT DE MULT VA TREBUIE Doza recomandata de vitamina C pentru barbati si femei este de 40 mg pe zi (80 mg pentru fumatori). Oricum, chiar si nutritionistii conservatori considera ca aportul optim este de cel pugin 200 mg pe zi si ei recomanda doze mai ridicate pentru tratamentul bolilor specifice. DACA LUATI PREA PUTIN Ar trebui si consumagi sub 10 mg de vitamina C pe zi pentru a face scorbut, dar un consum de sub 50 mg pe zi este asociat cu un risc mai crescut pentru infarct miacardic, cataract $i o viata mai scurta. DACA LUATI PREA MULT Dozele mari de vitamina C — peste 1 000 mg zilnic - pot duce la scaune moi, diaree, flatulenga si balonare; acestea pot fi corectate prin reducerea dozei zilnice. La acest nivel vitamina poate interfera cu absorbtia cuprului si a seleniului, asa ca fiti siguri cd primiti aceste minerale in cantitati suficienre din hrand sau suplimente. Nigte doze ridicate de vitamina C luate in mod continuu pot duce la fermarea pietrelor la rinichi la persoanele predispuse in acest sens. MOD DE ADMINISTRARE DOZA] Pentru siindtavea generala: 200 mg de vitamina C pe zi prin, alimente si suplimente. Pentru tratamentul diferitelor boli: In functie de boala, 1 000 mg pe zi pot constitui o dozi adecvata.INDICATH DE UTILIZARE VITAMINA C ee Niste cantitafi mari sunt mai usor absorbite in doze a cite 200 mg, luate cu méncare pe parcursul zilei. Vitamina actioneazai foarte bine dacd este combinata cu alti antioxidanti, cum ar fi vitamina E. ALTE SURSE Citricele si sucurile din citrice, broccoli, zarzavaturile cu frunze verde-inchis, ardeiul iute, cApgunile si kiwi sunt toate niste surse bune de vitamina C. PRECAUTII © Daca suferiti de pietre la rinichi, boli de rinichi sau hemocromatoza, o tendinfa geneticd de a inmagazina surplusul de fier, limitati-va doza zilnicd la 500 mg (vitamina C miregte absorbtia fierului). ® Vitamina C poate altera acuratefea analizelor medicale de diabet, cancer de colon si nivel de hemoglobina. Spuneti-i medicului daca luagi aceasta vitamina. © NU UITATI: Daca suferiti de o boala, consultati medicul inainte de a lua suplimente. INDICATII PENTRU CUMPARARE Nu risipiti banii pe produse specializate de vitamina C (cum ar fi Ester-C), Acestea nu sunt mai bune decat acidul ascorbic obisnuit. DESCOPERIRI RECENTE © Vitamina C poate ajuta la prevenirea reblocarii arterclor dupa angioplastie. Un studiu efectuat pe 119 pacienti cu angioplastie a constatat c4 reblocarea s-a produs la numai 24% din cei care au Iuat 500 mg de vitamina C pe zi timp de 4 luni, dar la 43% din cei care nu au luat vitamina, Ea insasi un antioxidant, vitamina C ajuta corpul sa recicleze alti antioxidanti, intr-un studiu, concentratiile de vitamina E au fost mai mari cu 18% la cei care primiserd peste 220 mgSUPLIMENTE ALIMENTARE de vitamina C pe ai faya de cei care luasera 120 mg sau mai putin. * Vitamina C poate ajuta la prevenirea artritei. Un studiu amplu, pe 25 000 de persoane, a indicat cA riscul artritei a fost semnificativ mai mare la cei a cdror dicta era saraca in vitamina C. STIATI CA...? Un pahar cu 225 ml suc de portocale proaspat stors asigura 124 mg de vitamina C ~ peste jumatate din doza zilnici pentru © sandtate optima,Partea a IV-a PLANTEnar din zonele impAdurite umede din Europa, Asia si Africa de Nord, cAnepa-codrului este o planta ierboasa perena care poate atinge indltimea de 1,5 m. Are frunze orientate in jos si tulpind rosie, vizibila, care la sfarsitul verii este incoronata de o masa de flori mici, colorate de la roz aprins la violet, Fructele, cand ajung la maturitate, arata ca niste pastai incoronate de cite un smoe de perigori albi. PARTI UTILE INTREAGA PLANTA ‘runzele se recolteaza de obicei primavara, inainte de aparitia florilor. * Ridacinile se recolteaza primavara si toamna, ® Florile se culeg la sfarsitul sezonului de inflorire, la inceputul toamnei © Arde rida , cat si florile si frunzele se usuci gi se folosesc la prepararea de infuzii si tincturi. COMPUS! ACTIVI Un ulei esengial din frunze ii conferd plantei mirosul caracteristic, Frunzele contin de asemenea principii amare, alcaloizi, flavonoide, saponine, tanini, pirolizidine si 0 raisin’ Radacina confine puyin ulei esential, precum si compusi amari si alcaloizi pirolizidinici. ile, UTILIZAR! MEDICINALE Canepa-codrului este bine-cunoscuti pentru proprietatea ei de a ajuta la eliminarea toxinelor din organism, prin stimularea activitatii hepatice si renale. Este, de asemenea, frecvent preserisi pentru combaterea unor afectiuni ale pielii corelate cu acumulari de toxine ca Eupatorium cannabinum Compositae/Asteraceaeae Sill ~ CANEPA-CODRULUI bee urmare a bolilor hepatice si renale. Canepa-codrului este recomandata si pentru tratarea petelor de acnee rozacee sia celor de acnee vulgara. in fapt, studii efectuate asupra animalelor au aratat ca, datorita principiilor amare, extrasul apos de planta poate stimula secretia biliara la sobolani si este capabil de a exercita o actiune protectoare asupra functiei hepatice. Cercetarile au demonstrat de asemenea ci un compus al uleiului esengial, p-cymenul, poate spori rezistenta sistemului imun, marind astfel si rezistenga la infectiile virale care produc grip, riceli si faringo-laringite. Unul dintre principiile amare care se gasesc in frunze $i ridacini, eupatoriopicrina, se pare cA are proprietapi anticancerigene, dup’ cum au dovedit o serie de studii recente. Aceasti noua descoperire i-a entuziasmat pe cerceritori si este aprofundata in continuare. CULTIVARE CAnepa-codrului creste cel mai bine in sol umed si in locuri ‘insorite sau partial umbrite, Puteti planta seminjele priniavara, dar nu tebuiest foldAR DENA la prepararea unor produse pentru administrare interna. PREPARARE SI DOZAJ © Infuziile si tincturile de cinepa-codrului sunt folosite uneori la tratarea afectiunilor hepatice si renale. Totusi, se recomanda ca orice preparat pentru uz intern sa fie administrat numai prin prescriptie specializata. © in tratamentul iritatiilor pielii, petelor, acneei rozacee si al acneei vulgare Tinctura, decoct: Adaugati 2-4 linguriye la 11 de apa clocotita. Lasati siise riceasc si aplicagi in compresi pe zonele afectate. DACA SIMPTOMELE PERSISTA, APELATI LA MEDIC.eal PRECAUTI © Consultari un specialist inainte de a va administra planta intern. ® Respectati cu strictete dozele prescrise. © Consumati in cantitati mari, alcaloizii pirolizidinici din canepa-codrului pot avea efect toxic.tavandula angustifolia (officinalis) Lamiaceae Numitd si Levantics LAVANDA pee Lavanda Acest arbust mic, originar din regiunea mediteraneeani, atinge indlfimea de 30-60 cm. Tulpinile sale sunt verticale, iar frunzele inguste, verzi-argintii. Toate pirtile plantei au un miros placut, dar cele mai aromate sunt florile. Romanii foloseau lavanda pentru a-si parfuma apa de baie, iar ea a rimas una dintre cele mai populare si cunascute plante. Micile flori violacee apar in conuri dupa frunze, in timpul verii. PARTI UTILE FLORILE ® Dupi recoltarea care are loc in mai-iunie, florile sunt uscate si folosite la prepararea de infuzii si capsule, sau pot fi procesate pentru extragerea uleiului esential (esenga de lavanda). © Unguentele, cremele si gelurile sunt preparate din ulei esenial. © Uleiul de lavanda se produce cu precddere in sudul Frantei. COMPUSI ACTIVI Layanda contine un ulei esengial {in florile proaspete, 0,1-1%; in florile uscate, 1-3%), Este format din mai mult de 40 de compusi, printre care acetat de linalil, linalool si 4-hidroxi- terpinend. UTILIZARI MEDICINALE Lavanda este cunoscutd pentru efectele sale sedative si calmante. In 2001, cercetatori japonezi au descoperit ci aroma de lavanda reduce stresul psihic, ea find astfel util’ in tratamentul depresiei, anxietatii gi al durerilor de cap provocate de tensiune. Planta are si alte proprietiti valoroase, precum actiunea antispastic’. Amelioreaz digestia, elimind flarulenga si stimuleaza secretia biliard. Se considera ca poate fia beneficd in unele tipuri de astm, De asemenea, lavanda este antiseptica si antibacteriana: actioneazi asupra unor infectii minore ale pielii, a muscaturilor de insecte si a arsurilor. Lavanda se foloseste in baile terapeutice pentru tratarea problemelor cireulatorii; este capabila si usureze durerile reumatice, avand si actiune antipiretic’. CULTIVARE Plantafi seminfele primavara, in sol bine drenat, neutru pana la alcalin, in locuri insorite. PREPARARE $I DOZAJ © In tratamentul agitatiei nervoase Infuzie: Puneti 2-3 g de flor la o cana cu apa clocotita. Lasati si infuzeze timp de 5-10 minute, apoi strecurati. Beti 3-4 cAni pe zi, intre mese. fn tratamentul tulburarilor minore ale somnului Infuzie (vezi mai sus): Beti 1 cana inainte de a merge la culcare. Capsule (300 mg de pulbere): Luari 1-2 capsule inainte de a merge la culcare. ¢ in tratamentul problemelor digestive Infuzie (vezi mai sus): Beti cate 1/2 cana, de 2 ori pe zi. © in tratamentul durerilor menstruale Ulei esential: Diluati uleiul (3 picdturi la 10 ml de ule: excipient) si masati bine abdomenul inferior si zona lombara. Aplicati de 2 ori pe zi. DACA SIMPTOMELE PERSISTA, APELATI LA MEDIC. PRECAUTII ® Femeile insarcinate sau care aldpteaza trebuie sd evite lavanda, desi multe moase o recomanda in timpul travaliului. ® Uleiul esential nu trebuie ingerat, desi poate fi aplicat pe piele in cantititi mici, pentru calmarea imediatd a arsurilor usoare.te PLANTE este o buruiana freevent intalnita pe marginea lor si in gradinile din Furopa, America de Nord, Australia, Nowa Zeelandi gi din alte zone temperate ale lumii, Se caracterizeaza prin tulpini angulare, manunchiuri de frunze in formi de lance si de flori mici, albe. Fructul este acoperit de tepi in formd de carlige, cu care se agapa de blana Galium aparine animalelor. Rubiaceae . Numita si larba-gaste PARTI UTILE PARTILE AERIENE tile ae: fructele. * Lipicioasa se consumi adesea sub form de suc proaspit (sau seva), sau sub forma de extracte lichide si solide, tablete sau infuzii, COMPUSI ACTIVI Printre compusii activi identificati se numara flavonoidele (hesperidina si quercetina), cumarinele, sterolii, taninii, acizii fenolici si glicozidele iridoide. Asperulozida este o glicozida iridoid, partial responsabila pentru efectul laxativ usor al plantei, Desi ridacina nu se foloseste in fitorerapie, este interesant de observat cd ea confine glicozide antrachinonice, compusi despre care se stie c& au efect laxativ puternic si intr in componenta altor plante, Precum cascara si senna. UTILIZARI MEDICINALE Ca gi in cazul altor plante medicinale, pand acum s-au efectuat prea putine cercetati stiintifice asupra lipicioasei si a potenrialului ei medicinal. Astfel, specialigtii trebuie si se ghideze dupa criterii empirice in prescrierea plantei. ene ale plantei se recolteazi cand apar florile siLIPICIOASA Lipicioasa este folositi ca diuretic si ca tonic pentru tractul urinar, Sucul proaspat de planta este considerat un diuretic mai puternic decat alte preparate si era folosit pentru tratarea litiazei urinare, a urindrii dificile, a infeetiilor de tract ui in alte cazuri de inflamagii alte rinichilor si a vezicii urinare. Lipicioasa are si reputatia de tonic limfatic si de agent detoxifiant moderat. Este indicati pentru tratarea congestici sau edematierii fesutului limfatic, fiind prescrisd pentru diverse afectiuni, printre care se numira tonsilita, boala mamaria andulard si limfadenita. Si afectiunile cutanate datorate unei functii limfatice lenege sau unei detoxifieri deficitare a organismului raspund bine la ipicioasa, planta fiind folosi tratamentul eczemei, ps dermatitei seboreice. Poate fi utilizata topic pentru afectiunile mai sus enumerate, ca si in cazurile de arsuri, julituri, ulcere si dilat ale limfaticelor, CULTIVARE Lipicioasa creste usor din seminte sidite soluri umede, dar bine drenate, in locuri umbrite ale gridinii. Se comporta ca o buruian’, dup ce este adaptati in gridini. PREPARARE SI DOZAJ © in cratamentul cistitelor, litiazei urinare, etentiei de lichid, al glandelor limfatice congestionate (de exemplu, tonsilita) Extract lichid: Echivalentul a 2-4 g de planta uscara, de 3 ori pe zi. Infuzie: Infuzati 2-4 g de planta uscata in 250 ml de apa clocotira timp de 10 minute, apoi strecurati. Begi 3 cAni pe zi ar gi suluirr nentul arsurilor, juliturilor, ulcerelor, psoriazisul al piclii inflamate Compresa: Faceti o infuzie ca mai sus, folosind 20 g de planta la $00 ml de apa, Lasati sd se raceased, inmuiati un prosop curat in solutie, stoarceti excesul de lichid si aplicati Pe aria afectata. DACA SIMPTOMELE PERSISTA, APELATI LA MEDIC. PRECAUTII * Nu li se recomanda diabeticilor administrarea de suc proaspat de planti. Degi nu exist o pozitic oficial in acest sens, se pare totusi cd sucul poate afecta glicemia. * Nu se cunosc efectele secundare ale lipicioasei in sarcina gi alaprare.Ocnothera biennis Onagraceae Numita si Primula de seara LUMINITA Lumiunita Desi originara din America de Nord, luminita, planta bienala, este foarte rispandita si in Europa. Florile ei mari, galbene, cu viafi scurt’i, apar adunate in conuri, din iunie pana in septembrie, si se deschid numai seara — de unde si numele plantei. Fiecare fruct, o capsula lunga, dreapra, fara pedicul, confine cam 600 de seminte. PARTI UTILE SEMINTELE ¢ Semi e culeg cand se coc. © Uleiul se extrage din seminge si se incapsuleaz’ pentru uz farmaceutic. ® Uleiul este folosit oc: ional la aromatizarea mancarurilor, COMPUS! ACTIVI Un procent de 25% ulei esengial, bogat in gama-linolenic. Semintele cont fin calciv, uit dintr-un fiecare nant este ali i grasi, printre care acidul linolenic gi si proteine, fibre si material mineral bogat UTILIZARI MEDICINALE Uleiul de lumanarica este deosebit de eficient in tratarea sindromului premenstrual, in special in reducerea ango1 nilor, Aceasta, deoarece acizii grasi pe care fi contine, mai ales acidul gamalinolenic, joacd un rol important in sinteza prostaglandinelor in organism (PGE). PGE sunt importante, deoarece ajuta la reglarea actiunii mai multor hormoni — estrogeni, progesteron si prolactind — care sunt asociati cu ciclul menstrual. Un aport bun de acizi grasi din uleiul de luminita asigura PGE suficiente pentru buna functionare hormonilor.a PLANTE PGE ajued la menginerea supletii si elasticitati piclii prin controlarea secretici de sebum, ulei care protejeazi fesutul cutanat, De aceea, uleinl de luminita este folosit in industria cosmetic, pentru a preveni imbitranirea pielii. in plus, cercetarile au ardtar c& prostaglandina EI dilatarea vaselor sangvine gi are efect ator. Uleiul de luminitd ti stimuleaza productia, de aceea este adesea recomandat in tratamentul eezemelor, acneei sial poliartritei reumatoide. CULTIVARE Planta creste bine in soluri uscate, bine drenate $i in locuri insorite, si se raspandeste singurai daca are conditiile necesare. , de ase controlea; PREPARARE SI DOZAJ © in tratamentul sindromului premenstrual (SPM) Capsule moi (500 mg): Luati 2 capsule de 3 ori pe in ultimele 10 zile ale ciclului menstrual, emelor si artritei reumatoide Capsule moi (500 mg): Luati 2 capsule de 3 ori pe zi, cu un pahar cu apa, in timpul meselor, * In tratamentul pielii tmbatranite Capsule moi (500 mg): Luagi 1-2 capsule pe zi, cu un pahar pi, in timpul meselor. cu DACA SIMPTOMELE PERSISTA, APELATI LA MEDIC, PRECAUTII © Uleiul de luminiti nu trebuie folosit de persoanele care suferd de orice forma de epilepsie Este contraindicat in sarcind si alaptare. * Tratamentul cu ulei poate duce la estere in greutate la unele perso .Cus aurantium Rutaceae Numita si Neroli (Portocal de Sevilla) PORTOCAL AMAR Ee Portocal amar Originar din India, portocalul amar este cultivat acum in {ntregul bazin mediteraneean. Poate atinge iniltimea de 10 m. Frunzele lui verde-inchis, lucioase $i tari, au o codigé distinetd, cu aripioare. Grupuri de flori albe cu miros dulce crese in locul in care codiyele frunzelor ies din culpind, Fructul seamand cu o portocali dulce, dar mai mica, PARTI UTILE FRUNZELE, FLORILE $1 FRUCTELE (COAJA) © Frunzele cu gust amar sunt culese si apoi uscare la aer. Sunt folosite in general pentru infi © Florile puternic parfumare se culeg in dimineaya dinaintea inflorirti lor complete, apoi sunt uscate la soare, Se folosesc la prepararea apei de flori de portocal. ¢ Coaja, cu mires puternic si gust foarte amar, se desface de pe fruct inainte ca acesta si fie copt, apoi se usucd la aer. © Uleiul esential si flavonoidele sunt extrase din coaja, care este bogara si in vitamina C, COMPUS!I ACTIVI Frunzele contin © cantitate mica de ulei esential numit petitgrain, Uleiul esential din flori se numeste neroli. Uleiul din coajii este compus din 90% limonen. UTILIZARI MEDICINALE Florile de portocal amar sunt folosite pentru tratarea agitatiei nervoase si tulburarilor minore de somn, In 2002, cercetatori brazilieni au dovedit 4 uleiul esential din frunze potenteara efectele barbituricelor in prelungirea somnului. Frunzele amare stimuleaza digestia, iar florile sunt antispastice, ameliorand afectiunile digestive. Fructele se foloseau in trecut in tratamentul durerilor de cap gi al palpitatiilor,os Portocalul amar este si antibacterian, antifungie, antiinflamator si diuretic. CULTIVARE Se planteaza in locuri adapostite si insorite, in soluri bine drenate, Necesitd irigare abundenta. PREPARARE SI DOZAJ * In tratamentul agitatiei nervoase si al problemelor somnului Api de flori de portocal: Puncti 20 g de flori uscate in 150 ml de apa clocorita. Luati seara, inainte de culcare. « in tratamentul digestici lenege Infuzie: Puneti 5 g de flori uscate la 1 I de apa clocoti Acoperiti. Lasati si infuzeze timp de 5 minute. Strecurati. Beri 3 cini pe zi, dupa mese. © Pentru relaxare dup o zi obositoare Ulei esenTial: Adaugati 4 picaturi de neroli in apa de baie. DACA SIMPTOMELE PERSISTA, APELATI LA MEDIC. PRECAUTII ® Florile si frunzele de portocal amar nu au efecte adverse cunoscut * Uleiul esengial nu trebuie administrat intern fri supraveghere medicala. © Fructele nu sunt recomandate persoanelor care sufera de afectiuni reumatice.Viola tricolor Violaceae Numita si Panseluta salbaticé TREI-FRATI-PATATI atati putem ziri vara, in garduti vii si pe terenuri virane. Trei-frati-patagi, sau panseluga salbatica, atinge inaltimi de circa 40 cm. Aceasta planta ierboasi anual’ are tulpini unghiulare, din care se desprind ramuri cu frunze adanc dintate, fn forma de sulita. La capatul fiecdrei tulpini lungi creste cate o singurd floare delicata, colorata in violet, galben sau alb, dar cel mai adesea este impestritata cu toate aceste trei culori. Trei-frati- PARTI UTILE FLORILE, FRUNZELE §1 TULPINILE © Pargile aeriene se recolteaz’ din iunie pana la sfarsitul lui august, dimineata devreme, inainte ca florile sa se deschida. © Dupa ce au fost uscate rapid, departe de lumina soarelui frunzele, tulpinile si florile sunt folosite la prepararea de infuzii, pulberi, extracte, capsule si siropuri COMPUSI ACTIVI Acidul salicilic si derivatii lui au fost identificari in partile aetiene ale plantei. Acolo se mai gases mucilagii, antocianozide, tanini, flavonoide si peptide. UTILIZARI MEDICINALE Actiunea antiinflamatoric a acidului salicilic din trei-frati-patagi ii confera plantei o deosebitd eficienti cind este aplicata sub forma de compres, pentru a calma afectiunile precum acneea, eczemele, impetigo si seboreea (0 afectiune a scalpului provocati de productia excesivi de sebum). De asemenea, planta poate fi folosita pentru tratarea inflamagiei reumatice. Administrata intern, ea poate trata infectiile tractului respirator, iar mucilagiul pe care 1l confine are un efect expectorant benefic. Antocianozidele si flavonoidele plantei ajuta la menginerea sinacatii vaselor sangvine si imbunatayesc—_"*" circulatia. De aceea, ea este prescrisi adesea pentru ateroscleroza (intdrirea arterelor) si boli cardiace. In plus, planta este renumia ca laxativ gi diuretic, ajutind la eliminarea toxinelor si la tratarea infectiilor urinare, Taninii pe care Ti confine pot cregte imunitatea, Unele cercetiri efectuate in Norvegia au ariitat recent ci peptidele din planta pot lupta impotriva infectiilor. CULTIVARE $e recomandi plantarea in orice sol bine drenat. Saditi semintele intr-un loc insorit sau usor umbrit. Trei-frati-patati poate creste in unele zone ca planta perenii cu viata scurta, PREPARARE SI DOZAJ * in tratamentul eczemelor, impetigo-ului, acneei si pruritului Infuzie: Puneti 1,5 mg de amestec de muguri de flori uscati, frunze si tulpini uscate, la o cana de apa clocotita. Infuzati timp de 10 minute, apoi strecurati. Beti cate o cand de 3 ori pe 2i, intre mese. ar inaintea fiecarei mese principale. Extract uscat: Luayi 200-400 mg pe zi, divizate in 3 doze, fiecare administrata chiar inaintea fiecirei mese principale. Tincturd (1.4 in alcool 254): Luari cate 20 de picaturi in apa, de 3 ori pe zi, dupa mese. * in tratamentul acneei si seboreei (in special la copii) Compresa: Adaugati 20-30 g de flori proaspete Ia $00 ml de apa clocotita. Infuzati timp de 15 minute. Strecurati. inmuiati o compresa in infuzie. Aplicati pe zonele afectare dimineata si seara. DACA SIMPTOMELE PERSISTA, APELATI LA MEDIC. PRECAUTII Planta cruda sau netratata poate fi ugor toxic’, de aceea este bine si o evitati. ‘ Nu se administreaza intern copiilor mici. © Uzul excesiv poate provoca reactii adverse cutanate.Partea a V-a RETETE CULINAREaby pelta Salat de spanac i cupert shake AMAT td de lei af | ca 1 gtk yi ac, aig tied ShmgadaSun coy baud iti a |) Nit dale pcan mT a (eg dea crs, “dv cor e iie pg, ind eis ralnoailitor dima ing cna singwamad cago cle tata Undevely 1 pra pt 1 Palins can, Apa ‘ogee mad linked ohn pr ak, soni gen Ete ww apervcntoner cli iu de hice, dr come ce desi thy toca de c,d cere mos propure came dai dean hi vik tin Eonar peer pi, thas loinc {Aju and din recap ape di tin ol larceLsran caste ames ce dni es en, ‘inne dint kel lini vi ‘Thassos ova, Daidapr po cea ange de hal cpt games _ tt Ug esa nem pl vd prom, ea in. Ag cp, Veprek ok ill ei ics dug ry xn sual tae ci pdr ad, Negriitbee Ss rmaeac caine Fc lg i}, Ter ames de oars ib pd Rcd ako pu nec d clip inepirodael cai “cent esac od lpr, nei a 3 Pen serv rears carmen in med ple fred fe isco apt alin orl nadine ‘lt inp rele jr ames, rid labile Lisp eda ae ai ye ‘dey in ina pb cae pot fi mint oin,a Seviche de crevet cu avocadoSlt deci up idl ct fc tc chica nlc rer ce sate de ce = ll indeed =e comd cx ati ito mail utp pu, Dirt nasi scald, 1 Gumbo pune mar caer uu de prac, sul ini, aa de tie ede sud, Ado cate de pile puna sage conor en & fbb cornea in marin, Dai fier ea cel pun vin pd wt, did ave, te ead sepa So otic leas. Sop din it, pind stil, Frigep care ub gl sap rr pind cad temper dicen! ci, madonna toe petra care ange i TAC crea 15 ine, bid in chr as er eh ie Low dep fads lk de an sn ep pepo ar Te pal ii pape sled gorge a mum ld 40am a thera fmcde ie peck ine id Tinctincres gy “GEA 1 aan eit ; ei ie Seas iat cua eae wage Digi ee cae a sie) eae ono pres swan fez “nie ti bac crt sesh Aaa de porunb rot quinoa SE as (Qin eto protein compl cae confine mai mie psi neste imate lcd cc cna, Fado fe lie et digits ie aay, eri, uti cae au ce re fit a ab ene el i 2c ng Adiga qunca dt a dow, Relocet foul ii, -znpen fhe ng pad la ce vat i ‘eg erect, ca 1) mune, Trae iran ‘cocoa mare ops rceastinp de fe, loin coin near deine, id de ii, seal dn seu dein, ois ne mira gamete 3 Adin carol ex unpub oath devas Tra epg mera,a” Salat de fruete de mare i)Galt halndead cu care de ith es ames sb de iti ceo excl side r,t merle cena i ti ile, prog gta, itl fel br epi xa os de arin. {fn te lang pa ng fe de vio eg pune rls pe pita, Tn pin clade meng it cut dpi gal oxeeaveati, (Bon comea se odthnesc, vel in folie tna oe cal 1 enya ce nna cha inp de rine psc Rae col ade inde ved ode peut depp hi cin bran cr mar, coin vec Ingecientele suse amestecai, Sri sala cu cress ames, 23 Atm lata pe on plato Tia flea prpestclr pe Abedin fel obi. Pune cameadeaspea sale. Seri Up create, roan Bight gi dite Wai eta (oleh) rama hk inde Ungeissteee lng 8 copa eter Incas Teeleoaiiek Heiden eit rages aie glo esnfjatb ath Desist iing Bi lage ha eis poapitiogte (andi iad eae aaa eats ese pie Sle ArT ‘hg cl a bh begat (Deaenigiaaanrae or pei cea ‘gpasedageteys, psmesauat ‘alia snp degest ‘ear papitde line FToqinlbdac ‘eg med wc Winged sat ce gone Pei sas itp tinea Saati deel coat cu somon ee Sc cop ete nat ie sides pate cast timp lng de cer, coc ido rope Sm fortes cele proce, els prepa iu captor cw mene sc co tran reciept sme (6, der fi i fi ell, Cad cari cl, pctv bite on lati pp cc igi il, 4 Sic captor in real 2007. etree sfc in fl de alarms pop ire de copes cot ors pdchd som age po aps, po gd pe a ite de cots cx 7 mente a pid rumen, 2a in ea ih ped crn inp al ic, 4c dein i, Cll tac a sera bck del ce. nec atom mar, ameter aa de i, auloeza sata Se ada mid ogi, pal, se sed ge eke ease bielid er sige Supe ne cu on vom SS a = F sal Aigo Sete Digibteig Sim sat eid ape segs Hite = isa sain Ape -m ard ie nares : (Wnt page ae iin dd ele ptt ea feb Teo nig ns lt , eval tngldensie 3m ine ‘og cap aes comp pnd cee i oes Yoiece ——_rancee in, a3 ine, Tadpe oe. oe tsa veing iia Vda 1 Poe el eal gig Mit mc ‘popu sudherprdlekios i sa cl tbe luca oli paces sie omens \anabaria | ing ie mie. Ag sabia cea gj tinea, Siealimadieiimas tienes Hott pcm ate i - tebe deal cri’ howled ding eegrsct 3 Ang ol enc ea gid in cc, raat satel ‘Wigner Reduce foal ot pe ici paral ge ms \ Jodie sie ini pindcnd eine bine cca 3-4 inte | a 0 eed 4 eau ase pe opin bors adugs in ace fpomvakdpita ce 1M nde auger bude, pide th eigen ad siegea up decato dle dn prefeatele fc ‘Tange abil foc poe pee lei 1 inc ug bulonu, caro dal tog att ar, cs oor atid ud de savour, preci va denen ws io ald Adin cig pind ce se uments Fae al mic per eg dope e fnecie baal, tea 15 mine. 3 Pomel woal de aahie iota caston mi pe foci SRT Ding vide nine 1 wii | aa nae I sidigenwoiats tat ‘ingest | Sapien net ‘ci i blond ignesidpia tenis tet ed di pot (tla) na ta bake "ene MD dere cate Vaal untae seitesuderigist 50 ghee (eden press conga ‘1Stigbarce tee de spera” Sup cen de doveac condiment“ Corb de pi vari a pine ng ede eine ein if (cai pte pind cind vara gi pastele sun dragede. Acie kt 4 Goa sere cu pared cos [hea tid | atte (iam, Sg cial tg | bre Beye, {pomsib decurcn cu fol near ued ce ¢ arom, ogo aba ca de Portas dal ie an loo dale ge contac aroma pint acon fs, cat semete debt ten ite. | incr mae ania cl epee aa fo acopere ca puna a (Cn dani loco, sadam cocinll de crea, aril ate fume de cova, aga ved, ong de im pall de ill, chon, coal ehimbi; eum ase ee ape pil it or 15 ia Sada doer porambal sea it fib ii capa, mina. Siac deed esi de cnn oon, g clad s-an rt salient, se score cares de pe ge Se are liamemee carte tie mean baci cio inghineas, ep bc de cme aol in rai Se alan sul de Hejl de 1/2 cod de uae de conde sem fi inure. enon Wa ser we aia gh Agee eta ined ede Viqepa ei 2 lagi nin tet lagged ich gaan ‘cide, el ote élo 3g dot (gee Digs Weadcpraph he Melcuspanae ti 0m SS ae Tiegwiedi denise = Spmal icant te ale cove lf fipeved eaeia Sena pac prop na eb, ‘iceldewton apt] Dace pis fle de mid rg, camplatcotlte st png st mmicelan ss easel 1 a paige, a : tesa ‘Deter de ton sao cal terse ‘Sifted rie tanec oS acne fi si si ef, etd de, ite nak ‘ainsi dod cape erie ape cose eigen foe ada anki se ie ete Winyatise 2 mune su pl deine ranged Sead ih ‘Wight eet sleigh ma ine foc ni pl 2pabee OM glee) ind cone ee. spmcatfes, Yr aus gua sie pe oc 2m sap e cafes iacibege devine aged. 3 cablansap bigest ran cael esa ia Slain (rag amet gs pe fc 2 rie on pdt avo inn sna. {gu iBurger de somon Se SSS a) (Cl i foe singe pet, gina cd patel ete a hema gtd sino lcaen de ith pu Pose are mal pine rissa imal mall aca eye 4 Sorat ape bo i desputes timp de cic 10 minut, Sarai sta pera a cba tt WL é 2 Copii trio hice pen it, tran caso de aioe mele bute Ahegue. nopors ia, ionea, hie smu dead ne Adiga soso finite de pine ames wo, prin saa, it seeing Model 4 tute di ames, aa pe 0 tag dae lace emu cel pin 30 mina, 4 Seopi coo tied Adlai ance peie laf pot storing le da, pd cee rumen devin cocamn, nate 6 minute, 4 Asal icare unger cu cao rama de sold verde, 0 ‘urd debe de roi, Co ost de vara alu, a pina on prime gusts. spo Waddle Tbe ‘Dini decinen nike gisme Ung sea we Vex desrm ma Ig intade eines pays tiene ‘cheer hme ee I reenere tianRETETE Pui cu ross rust de uct APT SSS ee 1 Nail de Beals st dost de bog in. ming Wend qhmigalesas anton selemi. Ali, ele set ammeter cu german de tude aa pte, grt pine vita flat eomstinindo cust eaefn nstoas pent pa Seat cuspomae cit, Bean emede ya ‘ocala coproral ls 220°C Scop trdicu ul. fesidepetdepitti 2 Pune clinton caton bec liga dea. ine peel sen atv, combina nucle, mda i germeni de grin ‘Pliny ema Dat pl prin on, apo prin ame de nc. Pe Bg cer nel flere nna i seropple cu ule. Coase cna 15 minute, jks mood od, pind ind tempera in elle, Ting besia sat relat nemo pen cae, sage 77. 23 Lore timp, incingei weil La foc potit intr tigae mare, Adopt come gi bosaocal Baie se romeneasel, cies} inate. Set elec pu“fh Toca pant de meu carol dul Moctiddd origi Gatien ‘Tinga nt oxnd & aide Vinge oo lng al Cpe {pate ona 85g bane beg soni, dapat| cad cape logs det ut a Vinge {Wings oir wtFle de cuca cu sala de reput leiden emt oe, ing ani C, ire bcp, wari, be umber as i cep ea ou ppc el kde ig ts dco, Combi nce peal ale er, ob ah Da pure. Asaonai flea de cara cuppa Sop tie secu ed ining foc por, Pri lene de can, ere ma mule nda, pind ce seromenee pep ial oa Thadeatpe ofee@ pet dears. cen Dyghaa gions foo (age rani Sibert Hinkoxhwletete (iniieie Wings: ‘ig fiesideran lez fe (gripe roan 4H ‘oped ps oi ‘ening she ap pe Bowel gia inti lee sedeie ede aioe ‘pitta gqeaakion Jed eas ‘a ges, tak obsicel "rangi pag ae Maimkana Moripstiens Tatil, ‘ea ii Migs Pui cu ara chil LEE Sudha de ik pu a choles oases abba fuss condiment cf anki ed sei ar eat de cont dle suscep ga clipe, date Up de pd ec idm, ‘faa ie ar de eth slate gd ei foc pn Se pulp fl, cid fia nec Se peu nl ge pre 2 mime pe ere pu sau pid seramenepe. Se seu peo fare, ‘lati sala rsa deg de asap ceaasi usar epi, ested des, Se pede ee het 3 Se adog arbi ys hinirl pie pre 3 laa. § pm sca de portal, pad co, area ciples saree pon a er, Se 5 cue, 4 Spon pul nap fn igi. Se face ols emi 10 mine apc ple gatTocand de lines tog PORTH | a cop state wate Nota lat uleuelenoe ro a ngs ta traroresd fal tiToca depo cu iicinowe Sa Tinie eughoeb acionena caagen de nese sponse vs cee tee dom, Nop ede pt cet, Dac. doi np rg, psa rere ein come pare de ap ‘Tato cond ton o cen temresed e ing fc ote ad pra sil sep J ius pd nd wml, merci da dalincdad 2 eadugi nop scale pels? nee sau pk cnd lege devin roan ago, 3 Se aking rl trl ca gh, pt, , sate | cand de apse pon a fe. Chnd dant dn dul camea se ace fc ic cpr 53 dete sn pd ind camea sence sun fae om ‘loge dene trea ees ‘iene iia ‘eames itt bese See eon a st ‘vc ine Lagie jap ig (envesd ati Ip ne ta napoli iar siti Inept cg, Cubes Gath adhd { onlera ca 11 cor taeda send Stren intr, Binge ingen tty Tigres dts Wingaii ae ‘Sh gruphi cepacia ore: ‘a balk) ARR igs est scat (ine (a3 ad va) 1 laa et Shyaaetdeie uaa ‘nga Wigsier hata ae att Seaver ek be Big et Imai ‘adios ga at beer ‘crowed iad ae ‘Peat gag ad Ail ip it Sandvik de iti halander Sa, ru ai conmett, ivr, exe site ese arian ca sae 1h cui cae mee da doin, padi sed pat dem 1 cand eo Lint ale cna icine adaglcarca, sain casise axpee acon S je a rer de imme ‘Ubcran cistron mare, se ameect rel de 14 cand de deli verdes sa spp oe Se ada vara mocov, adel pas gy, Fume de od mens amelie Slat ee frie pide sere 2 Se incepta n pel Se te come din rua Sig a 5 om efi 4 ip Baw peep sh, wap ral de sama Liss 10 ume inde dea oi ope ag (aide find, bea serit, sag gala evar pe puede sa fect cf, Se pn despa lin coat.ag Paella deine torr cu sce ES 7 Suns cacti de taming By sic mai rien 0 atta wide fle Den ser ne foto ima in coat inane ojeopoope tot need de ir ‘entre 4 Sefncleste lilac mi, i- crag de rellon sa 0 essere temoreateat. Se adagl paul setuotlsst psa de? itu pdr se fraged, 2 Se adaugd moron ape se pres 5 mate sou pln cind moro samt coca fae, 3 Sead te, amend ie, Api sep 3 apt isrea ssp afi fox re, Clnd dann cles ‘ace fal mic se acoprd se fer 10 munote. 6 Se adam orerals cop fe afc mc 10 re. Geum apse iy, os conde ini eb. sie, e pun scl deaupe ese de Ee ca over acopris sei 5-7 iat sap inde desc scone veri dpi carte unelee esc nunea ora; arene ele cae mu se ech Vinge dee ‘ireaidep tien ‘det pelrgoe ai eto old sis espe Si deat, 3h Fier a Ah tagealhbléion 1 daa nr, eat Whesie cots eat logis Baioe (1 cfd ia 1 din He siePulpe de pu indbuitecu legume ee (Cap il, ard els cai seemed pnt cares pies jt Bien pul get cx came rk, 4 Tan case pun cece shinny fa. Se ise 0 noe compe moi Sot cope din iil pond ikl cepa, Secu coal cupecr see pile eli eb, Lidl ps ope sestrenar pinto sista pm lr de caer se last doar, 2 alse prin in, scorn lia nes ext anne fon, ins 2 gue de ede sg, fap Sep pil inca pg mae pe fecae para pole unenee, eae po pe 0 fafone, 3 Sead! nig ol | ing de, pans hap rie anes es, ? mime pad cepa dine in A Sead bit pus dopa, cari arcade Boel, sate, cmbre can de ap polar, ld eh se Poe puddin cise Lae oa mi acer se fic amend din cndin cid 25 rune su pi eee Bemells croft unt ana Mead pects ‘sale lodaltath ple de plus, pide ‘foeal lg feces) Degen Segsiede deine inde p tlaoniae pelo iit ‘res nhac eS cnpeesila Mgcrchsini an bucgide on peg wk Suess Viegeiésae Naguib cat ART ‘Ve oman igh) (ing hie feces slr Aa NN gabe bd pre ge ine 1 pte gland spec Spe ess Siegeifaed ‘nl esi 1 agit dn eed ia idte pote ‘ead spe pot ‘ingested cae sasdienae Bacio de cuncan (ie megeraee cers es Fa de biel at de came devi, aie ete mio decameump, lleecera petc liwet Sere, cd et apt coc bia role sd sdb de fla, colin, esate, selena nic, 4 care elie de coran ees pe o pac sia te Sea oma de ee de provlne Gasp hi ‘pode pe spaacal Sera fell de conan ge fixed coo scott, ‘URaloo de cnc se den pin ind, cmd fia in ces oie, deel, se nae ia fx ad Se pon are ie pres 2 mit pe Beare ‘pte san pind se rumenes. 2 Se aod rope cna departed, socal de porns sia; ep it Cd he fae oa is ape seh nec pink nd cranes fin Dea eit ssc scot sta sl pte ‘vated crn,Galati san de pase = wast eto mina sland de se sore pein YS gst idee nd ional pn Zi Galo ounce md aioe st i ssi add aca gsi (eric ppt neg}, hie ‘ng pst ce Acro oddmueco asi pae cont igen dil indoor depeanha Sescmp pitiod W2anl dn 1Dlgabj gy Uchida incre au Be, bec at 2 fon tin, i-scastou mar, anes din, fanaa hres est dl seine de ein uta Se ag piste bb atin Thal psa, haditelon 3 Tn alg pal su, cl posing safle nde st amested bine, ‘Hosen ga de Semel arc deel piso, seobind sd ne an. Ram toe sare punin cate gise ‘anesecd wor, se combine Se serves | tempera ame sau dea fide. ng oe de ig | cape nr a 5 apd, af HO ached iy bec elonii Mowdonba Wingwtisae ers et sas | in faces, ached penis sala Wowiselte Fila de one run cu nut eae Deen demic pri et fb inf ftp tpi pra, ‘Tat ca mc, ee utah po Se ag eps uci p, anesecnd ds, 7 ‘date a pad nd capaene age, 2 Sead rarer pe 5 mine cid ang it 5 ead oc, hu nae fe as eared eth 5d ina pn cd oe ‘ete apoope fn, 4 Seadengt laure sade spun afer. Cid avin dot, ffl nic escapes fh 1 ‘mine saa pad cd ore ee apd,“" Cll vegetarian siasturoial sis pe de. Se adaug (nga rb detis ego main wet [BB gi | pil sc Wgpivene, ‘SW geatahids, }94 fir, Ogee, [any aa ‘ Sonnon La ritar cu soté de spanac Wood ote Dingaioatiba sida mae Siidea ‘Vinge’ pf te gee pent oft balsam al, Sige deen ating bus Alc rl on rt fan caso combing seg deine ope, chr bran i mug etal pae ‘ea nae a di aoe, Gila pr pnkce eine pac 45' ghee gr nine nade pe msc at, ing akil o poina ga rc, Ming capa cli pin ceseumenege uo, cca 2 mine, Aspens pe fc ate ie sei Adiogat pamace cli amesecdnd cet mina, pin ‘elgg sbip schinbe caloare, Moga esa de amecee ‘& ope ci pul nc 1 minut, pnd ce sol se kegroapdepe. 3 hnpics culm rod cal pe gota fan. Acai cep ct abut deen,| Risotto de ore brun 4 PORT ‘ ‘ing didesne Ln aceasdvsume rito-li dain trail lose 5 ‘wap cn es ra integral cl orcat arb Crcama di ete q ws ‘ade gesmucrbats —_antnflamatoare benefice pen sndtate scalar, { c , Yced(NOglerabmcs 1 oc coptolla 220°C. nine bal a fe port bstcuney ——i-un sma, emotive Adin cap sade ‘cde wteibobt limp 3 note. Adiga nel, usual ‘lng crue rceti —carcuma yer, ames, pad ce oeea devise cas Ge mbdionde alec, crea mime, Adiga beonal gdp fa loc, uchatin 2 Acoerti danas cup. Coe pd cee hae at bloc si oneal incepesise moat, orca 55 de min hara(a gf breebomane Sova nasal in cuptor gi Lisa se odhmensc tp de cc) nite Servi in bola individawe gi presap desupea beim,(uioa de prmivar Se |) og fie ii rte, una ae wconsiet pas ave pote ga ca mae psp sat grag. cri tlie al ocala, A Pel ie im cca boi, quia 2c ‘esp Cad doe, ae fal eae i, cope ee ere ‘nin od bhi ip ding cep cpl cad ume, ied srt, Adapt bone, sparaghll@emiegGihet idee gue cea Sacra ge ames, AD paca tg SS ng dil Neca dda asap dist ADs alban fqmesuepio. coats eae Sighibiteganpd ‘io hcg dS o Iai aa Sage cme dabei PORT Werden dese Dag rar fen atc te nde logs cpg te ee Hint ‘ignGiepotie ria, ingest ad ia esp Nlnpeeienie ‘gephiin Seca ia? laps Porc upon saat de guna uae ing bgt ta Cini sia fei cd ui. 4 eindege ptord h 2 rsa aston ma seston, mez cade ine sini 1 gain Sset nga din aes de pn, pem ae, 12S sank camea into tard de cope mic Se feack ot 1 Lng dese sc rst de nga de bore. coace 15 ime Se intind ele ngun de neste ese come ise cone mite sx pn ci areas seplrunde, da ee ack ode, ‘be tiny moe ae, eu fet 2 cn dep Se duu quis de 12 gud de are pa clinawaa fir Se ae oa nk, &aopdg eat 12 sine saw pl se oui Se som, (4 Se toa dl in cason curv de ames dep aang quinoa ge amesed. 5 Cuan, ssc nade le peplan ocd aap cmon pee pies, i carl pulp eagle de peptic de saci csnenal ca gum, 16 etait de guna px on sat cola Depa 2p cames in i we.2 NETETE Chil verde de pore i sc prt eve es, ati ‘ikea, Du gain Dai, ype, Byte, 3glrny le, imateanon ‘ge ps are ‘brie mb ep eps pee Rakoas ra fear Tog i | cap edembine rede, lif nde Salada spade on ci de ust, ca 1a gos ata ‘cbuide on ‘hws pagar maiat Uc cde aanas Nand pasa 2a clip ab, ‘af ing) Winger Pat x anans gi chip EES Suwa danas, pata de ro, pmb prop ane tipo iat aft ot ada (sox condenta din fet ard ed cst o arm echt de concent, dle sarod. Dac pute gis ane pole, fla cw Lt 112 lure de phd chill ca iufald mei, ‘Ton tiae mae del, nce Ung eli bs sapere Lindi, pins sila cope a ap i gras igh se pres 3 minue. Se pate de ore, ta de ropi, ade chipoe sarea; pan a Bert. Sefer § min 4S pune unig ge. Se Ursin su pled pil xt, focal mic semaine. Tocand de cod cu legume | Bho tag ned |p 5 sata | gga, | Baca |b ie ngs |g odPst sos de ton butoc roel are cuapi fr sei asl confor incr dp an Se supra ced in Uchida in cae ane. Dre init ge nar, ence el afc por Sang cna oval pre amescind ks, 7 i pind cep ee gel alg eau, aa depp op ss ‘se pon fi, Cind fib fae ulmi, se aco sie ie S mne Meade boos ht, meaner, § in San pint ind brea ee rocant raged. Se snare spl ata aon me, §adegi tol, busca pase scr, ‘adda pha yurmeniel. Seance. roan Wypeatit in| Any desi | codon oat net i ta ‘bide ade oan asp es logis eprereg| ahi hagetize ‘cba bani ose gece in fake, os | codec at ‘Wood red pamer ad 4r0mT Sing deg Sigphdd Sih ob ‘lege cog soot lng be a Tegetaaeta Adda Vaan pag & ca desi Si ui cts ‘acon is de ae Sr See sbi TebifGra hy defo ‘ebocci eo cain ‘Tinga Sed deport Tocand de vit cu brook Sa Cro cum neiept -da dehy, inde stifle sag epg, cet tad dee ani oleate pt cid. Sito re fir bo pie itl cu cs pr, no me mg dee cals ‘nae Conde crea upper bi, doa jen ce inca rip pide alae ca? inte, @ aera iran ‘extroa, Repetacubocaa mii, 2 Pont cep in cag sao se rmenead a,c 4 an, Ang sucil5i ghinin i ing nat 3 Adiga wal des spd in dao ope Ado fo la poi sei, ing cg Seg et ces igs, Gr ama ct iu, 4 Adopy amea si sre Le fn ceo team csson ae in deprach xa a Adame ici sa ng, ce ‘ume.Clit din bcd ut SaaS 0) ese lt ni puter st nt cu big cart ra ate rescaled, infarct mba mii, ator role cattle ange ect le ite df bd, Kong afc port origi de elon sapien wl, Adiga meee ci, oti fell cS iu, tics etl sind pea pi oe cade. Aes itran cstoo mare ia deh, ade clea eich scour Spa, ep. leu lapel ei, Fae dicen Lid toma ames chi asec ‘50 ct chin ocraponhe ome Inn foc port a tig deseo suo cu we Fendt? ina de como ci pa {hare lipid ee umenee pe fend heme ule pe me de damp ca} minaret pit eal pan, 3 minut, pnd cee rumenet pe fads vie fer la aioe, Agencia po facts. coperih pera opis cai. Repeat Comspi.Sericu spa de fae inca, hike ne, peesauprine ite i ‘ca dsp dae (elf g nde ‘Bande fad deer tro ‘ihn Vln pitt Wing tebiaboet de (ages ‘nica Wea (ibil deg 2igelidt Td 4pm Wea pat Ganev inno ‘Wari rrceprepee ve te ings hoxton stage ies a taftaneed a ane tach ge Anes gi iat sii nay ose iiath basen ‘ca cna tain bed dS Salat dents mango Lae. ‘Daca poste io sp inact aa dee, ated iam bad potent satan cella fact, Pep ace a impish, aca contr fel nec nana vor mia dena ail dr sual de idem intel decomp, ‘inom con me eames soc dein verde, chil bg nade svocady 9 amestc in. Se ie anger cel malt | fname dea Hse,alti de act tropical = roast si past acta salt clot combind fut Ine aia hi ire pra fe am it ej i, 1 Cocina ntr-am cron mic iar cg de indie vere, 2 Desupa uni easton mare, cui refruurlede ceas iu aor we ut scutt, cua lle de pid, pigue en can Se pice cosmnpenew lhe we i he eee ae 3 Pent a servi, pri Grace agave bol, Pace clara fel ce Vig ui names de at Grok Nec Shg)ant senidapest cual ‘ingut coad land wk Apts nisi sat Low erie de agi There ier | prone pba cen pean crate ‘erintesitatabdge Deg pnb sion ania Vl 4g pte, ‘gp af, pea, typi Speen, ayaa om ‘absdeeo 1 iO dese cies, epldinaidebaia, Mv aromat de metre | Dep et cine bot ie dn posi ot api, Dra eid pa resi tera pee stele deemed fr uSpecemad iighde ames cu aut natura, "ead een ‘ex Vinge 2lngeie glabra, (aga mga ried ead girs wat copula 19°C. bran csr, bee abo lngn gs nc side Ane ‘ot din ac, nc ug is pind de wc. Adio bbl mg ash, aro mec id pd penta cop cuss coacepid es rumroee oak, a 20 mire,