CAPITOLUL VII PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA sau Psihoterapia eficientei personale Catalin Nedelcea Ma inreb ince siuatt at ras cu un gust amar, cu um sentiment de memltumire fd de felul in care erat simpit fold de fell in eare te-al comportat, fat de propria fma? De cate ort al rait starea de a do gre, sentimental emu mai si ce sf fac pentru a fi bine? De cate ort at simtit cb posibltdtle de o-alege (rau fos reduse a-@ sigur solugie tar aceasta mute mullumeste? De cite (rt ai simi cd mw mat ace face xt cd viapa ta pare condusd de princtpt¢ forte de dincolo de tine? Sper ci rlspunsul la toate aceste inrebart e nictodatd sau mdcar foarte rar. Dincolo ‘rispuns. ele sunt un bum priles de @ media asupra a ceea ce poate experimenta 0 persoand Suferinga tar de aie asupra consecintelor pe care le-ar putea avea posibilitatea de a fi efictent in difertele situott de vag, de a dispune de libertatea de a alege. Mi-am propus ca In acest capitol s& prezint, in manier& suocinté, orientarea psinologic& ccunoscut® sub numele de programare neurodingvistic’, NLP sau PNL. Mai mult dec&t atat, avand In vedere numeroasele domenii de aplcativtate ale NLP, mi-am axat prezentarea asupra acelor concepte si elemente tehnice care privesc domeniul psihoterapiei. Des! intre acestea si cele cu referie [a alte domenii ale psinologiei nu existd o relalie de incompatibiltate, trebule mentionat c& exist un anumit grad, destul de mare chiar, de specificitate, principii si exigente care apartin psihoterapie! si nu sunt aplicabile intotdeauna altor domenii. Din acest motiv, recomand cititorilorinteresatl de aplicaile NLP in alte ari deoat cea a psihoterapiei, consultarea surselor biblografice spectice. De asemenea, consider c& lectura acestui material nu este suficienta in ordinea exigentelor de lucru terapeutc. Citiorlinteresat In practicarea acestul tip de psinoterapie sau in preluarea unor tehnici si modele trebule s&-si completeze lectutile prin studiul aprofundat al surselor bibliografice si s& parcurga un program minimal de training formativ specific. La sfarsitul lucrari ‘este prezentata o lista bibliograficd ce contine lucrérile consultate. Alte informatii utile pot fi cobtinute pe Internet, prin consultarea web-site-urior precticanfior si organizatilor de NLP sau prin consultarea altor surse bibliogrfice. Capitolul este structurat in patru subcapitole: in primul sunt prezentate cateva date de ordin istoric, n cel de-al doilea am incercat definirea si explictarea termenului NLP, in cel de-al trelea am realizat 0 sinteza a principalelor teoril si concepte iar in cel de-al patrulea este schitata conceptia asupra psihoterapiei gi sunt expuse c&teva dintre tehnicil gi modelele mai importante 1. Scurta incursiune istorica Actul nasteril programéril neuro-ingvistice a fost semnat la Inceputul anilor "70, fa Universitatea din Santa Cruz, Califomia, tn urma colabor’ri dintre John Grinder, asistent la Facultatea de Lingvistica si Richard Bandler, student la psihologie preocupat de psihoterapie. Ei au sesizat 0206 ORIENTAREA EXPERIENTIALA {iN PSIHOTERAPIE ruptur& Intre dou’ generatil de pslhoterapeuti: cei deja cunoscuti gi deveniti celebrii gi nolle generatii. In consecinté, si-au propus studierea a trei mari psihoterapeuti ai timpului si descoperirea patternurlor de comportament responsabile de succesele lor remarcabile, astel Incat noil psihoterapeuti $8 poaté beneficia in formarea lor de experienta acestora. Este vorba despre Fritz Peris - fondatorul terapiei gestalt, Virginia Satit - renumita in terapia de familie gi Milton Erickson — cel care a redefinit hipnoza si a intemeiat curentul terapautic care-i poarta rnumele. In urma studilor intreprinse au constatat cd, in ciuda structuilor de personalitate gi a sistemelor terapeutice difeit, la un nivel profund, intre manierele de lucru terapeutic ale celor trei existé numeroase si semniicative similtudini In primavara lui 1976, Bandler si Grinder au reunit int-un ansamblu unitar toate constatarie, concluzile $i insight-urile legate de acest subiect, rezultatul final fiind 0 noua disciplind psihologica - NLP. Desi cel doi nu si-au_ propus initial acest lucru, din initiativa lor a rezultat un Curent de mare amploare, dezvoltat ulterior in numeroase directii aplicative. In prezent NLP nu se mai restrange la domeniul strict al psihoterapiei, ci ofera modele de eficienta si traininguri Pentru numeroase alte domenii: educalie, management, psihologie organizationala, conficte si negocier, vanz&ri si afaceri. Dintre cei care au contrbuit ulterior fa dezvoltarea NLP, putem aminti pe Robert Dilts, Judith De Lozier, Stephen Lankton, Leslie Cameron-Bandler, David Gordon, Tad James. Lista poate fi-continuat’ pe mai multe pagini, literatura NLP din SUA si Europa de vest find extrem de bogaté alta personalitale profund legaté de nasterea si evolutia NLP este cea a antropologului britanic Gregory Bateson, impreund cu care Grinder si Bandler au lucrat perioade semnificative. Contributile sale legate de teorile comunicari si sistemelor, cibernetica, antropologie si psihoterapie au infiuentat sensitil g2ndirea celor dol initiator! al NLP, desi poate abia in prezent Natura gi amploarea acestel infiuente poate fi evelualé cu exactitate. De exemplu, lui Bateson i-a aparfinut ideea colaborétil cu Milton Erickson, el find $i cel care ia pus in legatura cu al Pomind de la modelele construe de Grinder si Bandler, NLP s-a dezvolta, generic vorbind, in doua direct complementare: ‘in primul rand, ca proces de descoperire a patteruriior eficientel in diferte domeni, iar in al doilea rand ca proces de implementare, de achiziionare a acestor pattern-uri si abt de c&tre cel interesafi. Rezulta deci c& de trainingurie gi modelele NLP poate beneficia practic oricine, indiferent de postura pe care o ocupa sau rolul in care se afl: terapeut i client, profesor sau elev, mediator sau parte et. 2. Ce este NLP? generala poate f: NLP este studiul structurii experiente! subiective. Observam ca ceasta define nu precizeaz’ unele aspecte, ea sugereaza totusi cele doua scopuri tale ale NLP: de descoperire a pattemnufior eficienfei si de ullizare a acestora. Fac aceasta afirmatie pomind de fa premisa c& orice disciplina cu caracter stinfiic trebuie $3 tune! duble finalt&t: investigativa sau de cunoastere gi practica sau de interventie, situatie in care rezultatele investigatilor stau la baza siructurari programelor de interventie O'Connor si Seymour, (1993) definesc NLP ca .... ata si stinta eficientei personale’. Arti ece avem de-a face cu filnfa umand unic&, cu personalitatea sa care niciodata nu poate fi totaltate prin cuvinte sau tehnici, Stinta decarece NLP oferd metode de urilor folosite de oamenii cu rezultate remarcabile in diferite domenit de proces poarta numele de modelare, iar pattemurie si tehnicile descoperite prin In consiliere $1 psihoterapie, educate si afaceri, pentru o comunicare dezvoltare personal sau pentru accelerarea proceselor de Invatare. descoperire a patte activitate acestorconstat In sub plu dedicat pshoterapCapitolul VIL - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 207 ‘Aceiasi autori ama c& NLP ,este studiul a cea ce face diferenja dintre excelent si medioory", in acest sens , NLP ofera o multitudine de tehnici eficiente in psinoterapie, consiliere, educatie, afaceri sau negociere. ‘Mai mult decdt identficarea patternuriior eficientei, NLP permite - mergand pe ideea de studiu al structuri experienfei sublective - si identificarea patternutilor inefciente sau patologice $i tolodata ofera modaltiti multiple de interventie eficient€ in aceste situa Lrgind sfera acestei definti, putem afima c& NLP este o ramura aplicativa a psinologiei, un curent sau 0 scoala psinologicd, cu implicaii in multiple domenii de activitate si care are ca scopuri fundamentale identificarea comportamentelor, manierelor de géndire si de relalionare eficiente, precum si de utlizare in practic’ sau in viata personal a acestor abiltali si modele. Inc de la inceput, se impune precizarea ca patternurile $i abilitatile descoperite prin procesul de modelere pot fi ullizate in vederea obtineriieficientel fe in via cotidiand, de cétre fiecare in parte, fie in practica profesionala. O ultima precizare pe care doresc s8 0 fac cu privinf’ la definirea NLP priveste tocmai tiulatura de Programare Neuro-Lingvistic’. La ce se refera fiecare dintre cel trei termeni, ce se ascunde in spatele acestei etichete? Termenul de Neura se refera la faptul c& exist un substrat neurologic pentru orice proces psihic, c& intregul nostru comportament porneste de la procesele senzoriale, prin care experimentém lumea, cream sensuri si reactionam la ele si care se bazeazi pe mecanisme neurologice. Acelasi fermen se referd si la procesele invizblle de éndire sila reactile fziologice asociate emofilor, care le reflect® pe pian fizic. Ideea de baza este aceea c4 mintea si corpul formeaz’ o unitate inseparabilé — fina umana. Termenul de Lingvisticpriveste faptul c3 folosim limbajul atat pe plan intern, pentru a ne ordona gandurile si comportamentele, ct si pe plan exter, pentru a comunica. Termenul de Programare atrage alentia asupra faptului c& exist& diferite maniere sau moduri In care putem alege sa ne corganizdim ideile 5! emofile sau s3 action’ém pentru a obtine rezuitatele pe care ni le-am propus. 3. Repere teoretice fundamentale 3.1. Presupozitii fundamentale ale NLP © parte a conceptelor gi idelior din NLP provin din cele trei curente terapeutice tn care se origineaza iar altele fi sunt propri Literatura descrie in general urmatoarele idei ca supoziti sau principii de baza ale NLP: 1. Harta nu este acelasi lucru cu teritoriul - Filtrele. parte important a conceptiel privind viala sau experienta subiectiva este considerarea acesteia prin analogie cu construirea unel harfi. Ne raportzim la lume in primul rand prin simturile de care dispunem, acestee reprezent&nd modaltatea primordial8 prin care cunoastem lumea in sens generic. Dincolo de simturi, aducem in relate cu lumea saturile de construct subiective: idei, presupozitii, amintiri, experienta anterioara, mostenirile educationale, sociale sau familiale ‘si nu in ultimul rnd, fiziologia organismului. ‘Acestea reprezinta tot atStea filtre care mediaza relatia noastra cu lumea, imaginea noastré despre realitate, practic lumea in care traim fiind influentata, fitraté prin simuri, fiziologie si experienta anterioara, Rezulta c&rImaginea despre realitle nu se alla in relaie de identitate cu reaitatea insai la fel curn harta ni este tentoril pe care- reprezint3. Lumea tn care traiesle fiecare este diferitS in functie de ftrele pe care le foloseste. Dispunem de dou mari catego defile a. Acelea care {in de limitele impuse de fiziologia noastr sau de capacitatile functionale ale organelor de simt. De exemplu, urechea nu poate percepe undele sonore din spectrul ultra sau infrasunetelor. Lumina prea puternicd poate deveni durere, dar numai cu condiia de a nu fi orb.208 ORIENTAREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIE b, Cea de-a doua categorie de fitre fine de universul experiential al flecSrula, de mostenirea sa educalionala sau familalé, de principle, valorile, cunostintele, introlectile sale, cu alte inte de strcTure experientei sale subiective. Consecinja Gea mai interesanta care deriva din aceasté presupozitie este aceea ca schimbéind ftrele pe care le folosim atunel c&nd ne raportam la realitate putem schimba practic lumea in care traim. Aceeagi experienté care mie mi se pare incitanta gi stimulatorie, pentru altul poate fi sresanta sau obositoare iar aceasta datoritafitrelor flecdrula, Lumea in care triste un depresiv este cu siguranta Impovardtoare si descurajanta, Realitatea este una singurd, cova ce diferd sunt felurle fr care nol o privim, 2. In spatele oricdrul comportament uman exista o intentie inconstient pozitiva iar la un anumit moment acesta a reprezental cea mai bund alegere pentru respectiva persoand Acest principiu este propriu at&t psinologie! umaniste si orient8ri experientiale dir psihoterapie, ct si lui Milton Erickson, Este mult mai favorabil a demara un proces de optimizare a cuiva pomind de la premisa ca el dispune de resurse ¢i intentii pozitive, decat de la 2 Considera cé el este apriori orientat catre esec, boala sau autodistrugere. ° 3. Nu existé egecuri, ci numal feedback-uri Idea de bazé este aceea ca orice rezultat obtinut de orice om fn aproapé orice domeniy Poate fi utiizat ca informatie de autoragla de corectie. Din orice rezultat pot invita ceva. Egecul nu este decat 0 miodalitate de a denumi rezultatele nedorite sau pe care nu le accept. Oamenii Pozitiv orientati sunt capabili s& invefe din majoritatea situalilor si din aproape toate rezultatele pe care le obtin, aceasta abiltate find responsabila in masura semniicativa de succesul lor. 4.intelesul, sensul comunicarii este raspunsul primit. ‘Aceasté presupoziie se referd la conceptia despre comunicare din NLP, diferité de viziunea simplisté adoptaté adesea prin care comunicarea este consideral ca un simplu schimb de mesaje verbale. In realitate, comunicarea este un proces extrem de complex $i dinamic desfésurat pe planuri si canale multiple, la care protagonisti particip cu totaltatea filntelor lr. Atunci c&nd decodific mesajul cuiva, 0 fac prin fitrele active Tn ace! moment, r&spunsul meu ‘a mesajul lui find determinat de réspunsuf inter pe care decodificarea mesajului mi a prilejuit gi care este de asemenea dependent de filtrele folosite. In fapt, nu raspund mesajului Partenerului, ci imaginii mele interne despre acesta, adic& ceea ce am inteles, Acelasi lucru se int&mpl8 si cu partenerul de comunicare. Raspunsul sau mesajul oferit partenerului depinde la randul lui de fitrele constituite de Ccapacttaile mele expresive si nu iniotdeauna coincide cu intentia pe care am avut-o. Probabil orice om dispune de experienta de a nu fi fost infeles, de a nu fi exprimat ceea ce intentiona, de a obtine de la celalalt reactii sau raspunsuri care Iau contrariat. Astfel, sensul comunicari este raspunsul pe care-| primesc de fa celal Aceasta Viziune are o serie de consecin(e interesante. De exemplu, ag putea s& ma conside responsabil de reactile pe care le produc celorlalti, mai degraba decat neinfeles sau decat sa consider pe aceiasi ceilatiniste rai, prosti sau ignorant. As putea deveni mai constient si putea lucra asupra capacitailor mele de a-exprima exact ceea ce intentionez. Ag putea Congtientza unde dau greg si ce a5 putea schimba ca s& n-p mai fac, 5. Daca cineva din lumea asta poate face un lucru, ¢i eu pot face acel lucru Evident cd ag exagera teribil dacd. din aceasta afimmatie ag trage concluzia'c’ pot exemplu s@ ajung pe Lund. Evident c& dacdi, mi-a5 fl doit toata viata acest luoru, dacd as lurmat o pregatire corespunzétoare, daca a5 fi avut gansa de a ma nasle Intro tara car deruleaza programe spatiale gi daca coordonatele mele fizice si functionale mi-ar fi permis, poate ca pana in prezent sau in vitorul apropiat 25 fi avut sansa de a psi pe Luna. Oricum, nu Ase urméri prin prisma acestel idel conceptia despre inconstient prezentata mai js, ‘care opereaza NUP gi care esteJomeni Esecul Oamenii zultatele lor. viziinea nim ‘de dinamic, ror. nsul meu a prilejuit nesajului lueru se tituite de Probabil fiona, de cari este ient gi a5 Ag putea 2 pot de as fi Capitolul VII PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 209 se stie niciodatd exact ce ne poate rezerva viltorul, Mai degraba, aceasta afirmatie se refera la increderea in proprile posibiitai sila realismul scopurilor propuse. Mai mult, ea priveste credinfa c& exist posiblitati mutiple de realizare pentru maforitalea oamenilor. Va fi foarte greu sa ating un scop pomind la drum cu credinfa ca rnusmi sta in putin{a s-o fac. De asemenea, probabil cé in aceasta lume pot sau as putea face ceva mai multe lucruri decét imi imaginez eu acum ca pot face. Poate ag fi putut fi. un bun ‘mecanic sau electrician gi, cu siguranta, un bun bucdtar. Va fi insa dificil s& flu in acelagi timp in toate rolutile pe care le pot juca, aga cd, cel putin din timp in timp, va fi necesar s& aleg 6. Mintea si trupul sunt parti ale aceluiagi sistem cibernetic, cu alte cuvinte ele se afld in relatie de unitate indisolubits a. O caracteristicd de baz’ a oricdru sistem este aceea ca schimbarile survenite inr-o parte a lui se rasfrang asupra celoralte pari. In functie de natura, amploarea, intensitalea acestel sohimbéri si de locul th care apare, ea poate avea un efect minor, pasager asupra celortale componente ale sistemului sau dimpottiva, poate inijia schimbSri radicale la nivelul intreqului sistem, Emotile au intotdeauna corespondent somatic iar stare somatice influenteaza pe cole psihice. Schimbsnd fitele, schimbim lumea in care traim. b, Nu este posibil s& nu comunicéim. Revenim prin aceasta la conceptia asupra comunicdi Exprimm prin-cuvinte, dar si prin calitatea voc: ton, rim, intensitate, accente si prin miloacele rnonverbale: corp si posturd, gesturi si mimic. Comunicarea este mult mai mult decat cuvintele pe care le spunem. Rezultatele unui experiment privind impactul unor discursuri asupra unor Grupuri de ascultétor indica faptul c& acesta este determinat in proportie de 7% de continutul prezentéri, 38% de calitatea vool si 85% de expresivitatea mimiga si corporala. Fiecare dintre aceste mijloace de exprimare spune permanent ceva, lipsa expresiel este la fel de expresiva ca ‘cea mai clara expresie. Cuvintele conténd in. comunicare numai th proportie de 7%, restul de 98% apartinénd altor mijloace, ideea c& tacerea inseamna lipsa comunicérii devine pur si simplu ridicola. In realitale t&cerea este [a fel de expresiva gi plina de informatica un milion de cuvinte Cuvintele consiituie continutul mesajelor transmise sau receptate, in timp ce gesture, postura, mimica gi calitatile vocil formeaza contextul in care fiinteaz& mesajul, Impreund, ele dau sensul, telesul comunic&ri. Arta actorlor consta de fapt In capacitalea de a asccia multiple sensuri emotionale diferte aceluiasi mesal verbal, Revenind la infelesul comunic&ri, capacitatea de a exprima poate fi abordata $i in sensul concordantel intentie - mesaj verbal ~ mesaj nonverbal.1 Dincolo de faptul c& nu este posibil s4 nu comunic&m, permanent avem react de réspuns la mesajele celorali si observam reactile lor la mesajele noastre, deci permanent influentam si suntem influentati, Munca in consliere, psihoterapie, educatie, management sau negocieri Presupune comunicarea $l influentarea celortali. Apare asttel o situatie paradoxald - daca ne coptimizam abiltatile de a comunica, de fapt ne largim posibilitaile de a-i influenta pe ceili iar acest lucru poate fi considerat manipulare, care intotdeauna are conotatii negative. Daca a nu influenta nu este posibil, atunci dilema etic’ ce poate rezuita din aceasta situatie are o singurd solujie. Acceptém acest fapt sine dezvoltém abiliajile de a o face, dar numai cu integritate, Tr (© maniera responsabila si respectnd modelul despre lume al clientului. Tehnicile NLP sunt neutre din punct de vedere valoric gi r2spund unor orteri ecologice; felul in care sunt folosite depinde de abiltie si intentile consilierului, psinoterapeutului, educatorulul. De altfel, numai fiind extrem de responsabil, constienf, numai dispundnd de serioase abiltSti comunicalionale si de influentare a celorlalfi putem realiza acceptarea neconditionata a clientului, cu valorile sale, filtrele sale, viata sa. C. Orice comportament se bazeaz’ pe derularea unor procese nervoase si ofera informati despre aceste procese. Principala legdtur& pe care o putem avea in vedere in lucrul cu omul Pentu aprofundares acest aspect,» se dea Nodelea.C. Dumitru, Paula, 1999210 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE este cea dintre psihic $i somatic, controlat prin intermediul sistemului nervos. Reamintindu-ne Uunitatea sistemului, majoritatea proceselor somatice sau nervoase au corespondenti pe plan comportamental manifest, in timp ce toate manifestirile comportamentale au un corespondent somatic si mai ales nervos. Urmarind manifestarile comportamentale ale unei persoane, putem trage concluzli despre provesele nervoase pe care le denuleaza in acel moment, deci si despre experienta sa psihica interna, Este intr-o anumité masura principiul care a stat la baza constructiei poligrafuli 4. Orice pattern de comportament reprezint& cea mai adaptativl formulé disponibilé persoanel Th rriomientil Cand a fost initial. Avem In vedere doua categorii de comportamente. In primul rand, cele simptomatice. Ele trebuiesc Infelese ca cele mai bune soluti adaptative ale ‘momentului in care au apérut prin prisma ideil c8 un comportament simptomatic apiare atunci cénd persoana se afld in deficit de resurse iar simptomul este o incercare de depaisire a stiri de impas inten. Prezenfa simptomului este cea mai bund solutie gasité de inconstientul persoanei Pentru a evita un conflict interior major, epulzarea sau chiar disolutia eului. De asemenea, de foarte muite ori simptomele sunt reprezentar simbolice ale conflictelor sau traumelor care stau la baza aparitie lor. in al doilea rand, dorese 88 aduc in discutie modelele de comportament introiectate in urma unor experiente traumatice trecute. In momentul traumei, aceste strategii au ‘eprezentat solutia optima de depasire, evitare sau confruntare cu pericolul. Problema este a econcordantei acestor modele cu nolle condifi $i coordonate existentiale ale persoanel, cu situatia ei prezent 7. Orice problema poate fi definita in termeni de rezultate dorite, A gandi in probleme" Inseamna a analiza detaliat tot ce nu merge bine, a ma Intreba permanent: .De ce am aceasta problema?", ,Cum ma afecteaza ea”, .A cui e vina?", lucruri care n-au nici o uliltate, care-mi Permit 53 ma simt din ce tn ce mai rau si s4 nu fac nimic pentru a rezolva problemele. A gandi -in rezuttate’ dorte inseamna s& afiu, s4 constientizez ce vreau, s& descopar resursele de care dispun pentru aceasta’stsérte folosesc pentru a-mi atinge scopurile. Diferenta dintre cele dou’ maniere este, cred, destul de impede. 8. Intrebarile tip ,Cum?” sunt mai utile decat cele tip ,De ce?” Intrebarile Cum?" ofera Posibiltatea de a infelege structura probleme, in timp ce prin ,De ce?” obtin justificari si motive, dar far8 a face nimic pentru a schimba ceva. 8. A lua in considerare posibilitatile mai degraba decdt necesititile imi permite s& fac 0 schimbare de focus de la constrangerle unor situafi cre solutile disponibile. Adesea, barierele sunt mal putin formidabile decat para f 10. in final, NLP adopté o atitudine de curiozitate si nu una prin care facem Presupuneri. Este o idee simplé cu consecinfe profunde. Copii Invat’ vimitor de repede toomai Pentru ed sunt curiogi despre orice. Ei nu stiu gi stiu c& nu stu, aga tncét nu-si pun problema of © sa para stupizi dacé Intreaba. Pot presupune de exemplu c& nimeni nu ma place gi alata timp cat nu voi avea curiozitatea de a Titreline rela side a ntreba s& aflu, cu siguranta cA voi tri cu wvingerea e8 nimeni nu ma place. Observim 08 toate aceste principii sau supozifi de baz& sunt tot etatea fre pe care NLP le propune in relatia noastrd cu realitalea Lumea in care trim depinde de fitrele pe care le folosim in relatie cu ea. Voi prezenta mai os alte tre fitre importante, propuse de NLP drept Criteri ale eficientei personale in orice situatie sau domeniy 1. Obiectivele sau rezultatele asteptate. In orice situatie e necesar s4 dispunem de obiective Sau rezultate dorite, Negtiind unde vreau 8 ajung, va fi foarte dificil, chiar imposibil, s& ajung acolo. Orice rezultat sau obiectiv pentru 0 situatle sau alta trebuie s4 fie bine definit, adicd s& Indeplineasca un set de cerinfe &, Sa fle deft in termeni poritivi, Este mult mai simplu gi mai profitabil s8 fac ceva ce vreau decat sa incerc sa sca de sau sa evit ceva ce nu vreau, Intrebarile pe care le pun sau miy-ne plan dent utem spre baza nila te. In e ale stun iri de oanel a, de tau ka ament gil au este @ el, cu sleme" ceast’ are-mi Capitolul VII — PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA le pun vor fide tip: Ce vei vreau cu adevaral?” sau ,Ce ai / as prefera”’. b, Realizarea lui sa depinda de propria persoana. Propundndu-mi sé fac sau sa achizifionez ceva a cdrui realizare depinde de altcineva, s-ar putea ca respectiva persoana sa nu facd niciodat ace! lucru, iar eu s ma simt deceptionat, dezamagit sau nefericit. Multi clienti au astiel de obiective defictar definite, nerealiste. De exemplu, pot s& astept s& mi se ofere un loc de muncé: bine plait sau-pot sé caut acest loc de munca. Studentii asleapté adesea ca profesorii s& congtientizeze nevoile lor de invaitare si sa le ofere exact acele cunostin{e pe care le doresc, fard ca el 88 se implice, deci ca totul s8 le vind de-a gata ¢. $8 fie definit cét| mai specific, c&t mai clar: cine, unde, c&nd, ce si cum anume. Un element important se referd la lermene, la timpul alocat pentru atingerea unor rezultate. Las@nd aoeste aspecte neprecizate, atingerea unui rezultal se poate prelungi foarte mult, chiar pana la infinit. d, SA dispund de dovezi de tip senzorial care s&-mi permit s8 stiu c&nd mi-am atins scopul, deci sd stiv de la inceput cum si ce anume voi simti, vedea, auzi gi g&ndi atunci c&nd mi-am alins scopul propus. Avest aspect este foarte subtl s! important tolodat’, adesea puténd sa trecem cu vederea unele rezultate pe care deja le-am objinut. El presupune 0 buna capacitate de autoanaiizé si auloexplorare. e. Cel care si -a propus 88 dispund de resursele necesare pentru realizarea lui. Aceasta presupune in prealabilidentlicarea resurselor necesare, apoi verficarea faptului daca persoana dispune sau nu de ele. In situatia in care nu dispune de toate resursele necesare, vom defini ca obiectiv secundar achizitionarea acestor resurse. {. Sé aib’ o dimensiune rezonabila, deci sa fe posibl de realizat. Sunt de evitat dou situati In primul rand, dac& obiectivul definit este foarte mare, exista posibiltatea de a nu- putea atinge in termenele si conde stablite, In aceasta situate el rebuie redefinit si impart in ‘mai multe obiective de mai mic& amploare. In al doilea rand, dac& obiectivul propus are o prea mic amploare, apare problema motivatii. E putin probabil s& mA motiveze o sarcin& minora cum ar f sé fac curstenie in cabinet. Obiectvele de mic& amploare, care nu constituie prin ele Insele surse motivationae, trebuie asociate unor obiective mai ample, ase! inc3t s& beneficieze de motivatia acestora, De exemplu, pot asocia sarcina dea face curat In cabinet cu ideea de regal a unui mediu favorabil pentru a lucra cu cienfi in ziua urmatoare 4. Sa find cont de o serie de criterii ecologice. Pe cine altcineva sau ce altceva poate alecta atingerea unui scop? De exemplu, imi pot propune s8 c3stig mai mulfi bani gi s3-mi iau 0 siyb& suplimentaré. Acest lucru poate determina ins un alt fapt si anume c&-mi voi petrece ‘mult mai putin timp cu famila sau c& voi avea mult mai pujin timp liber, lucruri care au la rndul lor o serie de consecinfe, Este cazul oamenior de afaceri putemic motivati de munca lor, care ajung $8 aloce tot timpul si energia de care dispun muncil. Au un succes profesional deosebit lar la un moment dat constata c& viala de familie are de sulerit sau chiar gispare prin divort, conflicte etc. Cu alte cuvinte, in alegerea unui obiectiv persoana trebuie s tind cont de toate consecintele pe care reaizarea acesiuia le poate avea asupra mediului sau global de vialé gi s& ajusteze obiectivul conform conaiilor acestul mediu 2, Acuitatea senzoriald. S4 avem 0 bund acuitale senzorialé tnseamnd s& avem toale simturle bine deschise, pentru a pulea percepe ct mai multe dintre cele care se intémpla In jurul nostru. Vol putea actiona eficient numai in conditile in care stiu bine ce se intampld cu mine $i cu clientul meu intr-un anumit moment. Uitandu-ma Intotdeauna la aceleasi lucruri voi vedea intotdeauna aceleasi lucruri. In general, in viata noastr’, acuitatea senzoriala se refer mai ales la capacitatea de a sti ce se intémpia, de a f In situatie si in cunostin’ de cauz3. NLP oferd o serie de principi si tehnici de dezvoltare, de cresiere a acuta senzoriale. Bineinteles c& asta nu inseamnd c& voi putea vedea sau auzi mai bine sau cA voi incepe brusc sd vad pe Intuneric sau altceva de acest gen, ci ca pot invita despre unde anume si cum anume212 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE trebule $8 privesc pentru @ vedea lucrutle importante’. Exist numeroase componente ale comportamentului nonverbal ale clentului care ne oferé informali despre experienta subiectv intema a acestuia. '3 Flexibilitatea, Priveste ablitatea de 2 schimba ceva in sitatile in care mi-am propus un obiectiv, nu sunt muitumit de mine sau de rezultatele pe care le am si de a mentine aceste schimbéri at&t limp cSt @ neceser pentru a-mi atinge obiectivele propuse. Idee este foarte simpl&: dacd Infoldeauna fac ceea ce am fut intotdeauna, Infotdeauna voi obtine ceea ce am obfinut intotdeauna. Daca ceea ce faci nu merge, fa altceva. ‘Cu cat dispun de mei multe solufi si altemative de acfune, cu atét mai multe ganse de succes voi avea, Scopul NLP este ca oamenii s& dispund de cét mai multe posiiitall de aiegere. A avea o singurd posbiltate Inseamn’ in realtate a nu dispune de posits intoldeauna vor exista siti In care nu voi putea face faté. Dou’ variante ma pot pune in dilema sau th conflict inter. A alege inseamna a dispune de minim 3 posibltall. Problemele Clienlor pot fi defrite ca imitr ale c&mpurlor de alegere. In orice interactiune, persoana care dispune de cea mai mare flexiltate comportameniala va avea controll siuatiel. Limitarea de interventia este poate explicatia lipsei de succes @ unor psihoterapii sau a lor limitate 3.2. Constient $i inconstient Conceptele de constient gi incongtient sunt esenfale In NLP, alat din perspectiva Iucrulul terapeutc, c&t si din cea a concepfiel despre Tnvatare. Ideea de bazd este aceea c& In mod constient procesdm numai o mic parte @ informatjei pe care lumea, cémpul stimularlor ne-o fers: percepem? gi reactionm la mult mai multe lucrur fara a fi constient Trebule precizat 8 exist doua surse de inspirafie pentru aceasté viziune, Prima este cconceptia despre inconstient promoval&i de Milton Erickson, regasitd aproape in totaltate in NLP. Cea de-2 doua este descrisé mai jos si a fost promovatd de psihologul american George Miler. Mintea noastr& congtienta este foarte limitata, ea putand procesa simultan un maxim de 7 plus / minus 2 unit nformaffonale. Ideea dateaza cin 1256, cénd a fost publicatéinr-un articol infitulat: The Magic Number Seven, Plus or Minus Two” . Aceste unité informafionale nu au mérimi fixe si pot contine lucruri dferite, © modalitate de invatare este prin procesarea constienté de mici unitétinformationale sau comportamentale gi combinarea lor in structuri mal larg, care devin automalizate $i inconstente. Asti, alen|ia conslientd se eliboreazd de ele si poate fi orientaté céte alle aspecte ale realitai, ali stimull, ate comportamente, Procesul coincide partial eu bineounoscuta schema a formarii deprindedior si cuprinde 4 stadia ‘competenta inconstient, in care nu sti ¢& nu stu; b. Inompetenta constienta, n care deja stiu ca nu stiu si incep sa inva; c. Competenta constienta, in care invat exersand, cu efort Voluntar si implicarea atentiel si in care nivelul performantel inoepe $8 creasc’ d, Abiltatea, ‘omportamentala, cunogtinjele sunt deja formate, achiziionete si automatizate, astfel desfigurate fra control constient. Asimiland procesul terapeutic unula de invatare, cc clientul vine la psihoterapie atunci cénd se confrunté cu incompetenta 4 cu privire fa anumite laturi ale vieti sale, cu lipsa resurselor si a. strategillor idei despre cum poate fi depasité problema, In contin tat $8 infeleagé cu ce anume se confrunté - incompetenta constientd ativele posible si s4 treaca la punerea lor in practica ~ competenta congtient8, inal a psihoterapiel acesta s& achizitioneze acele deprinderi si ablitati care 1A se vesea indicat opted pacing calibration Evident, nu est vorba e 1 despre fap ct receptim girspundem la Informal strut de carepus un aceste foarte ce am nse de imitarea sau , lucrulul cosarea i mai ele gi Procesul stadit 3 care deja ou efort villatea, te, astfel 2 invatare, ompetenia strategilor inuare, ent’, $8 onstient’ piltati care Capitotul VI — PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 213 s+ permita descopetirea gi rezolvarea de unul singur-a proprilor probleme, constructia de proprilstrategii adaptative ~ competenta incongtienta. Mai ales intre ultimele 2 stadi pot exista 0 serie de ‘ntoarceri $i trecer reciproce, orice abiltale sau cunostinta castigata find susceptibid de afi optimizat’, dezvoltata, imbogatité Deci, cmpul atentiei noastre consliente este limitat la 7 plus / minus 2 unitaf de informatie, chiar dacd acestea apartin realtati sau propre lumi si experienfe subiective. Prin contrast, inconstientul contine toate procesele vitae fiziologice si corporale, tot ceea ce am invatat, experientele trecute si tot cea ce am putea peroepe In momentul prezent dar n-o facem. Inconstientul este mult mai intelept gi mai bogat decdt constientul. Ideea de a fi capabili sa unoastem si s& injelegem o lume extrem de complex, infinité chiar sau propria fnta folosindu- nie de 0 constintS ce poate opera’ simultan numai'cu 7 unitéji de informatie devine in mod evident rdicold Tn NLP ceva este constient cénd se aft in constinta momentului prezent si inconstient cand ‘iu este in constinta momentului prezent, dec! in sfera atentiei constiente. Acesta este singurul criteriu de distnctie inre cele dous stiri sau modalitti de funcfionare psihicd. Amintirie despre uitima mea vacanta la mare sunt aproape sigur incongtiente, p&na/in momentul in care, ntr-un mod sau altul, mi le amintesc gi astfel devin congtiente, respectiv pandi ce, cdutand un exemplu am ajuns s& ma gandesc la amintirle mele. Este interesant de remarcat cé aceasta viziune este radical diferité fat de cea psinanaliicd, cal mai arg raspandita si utlizata printre psihologi. Daca in psihanaliza inconstientul apare ca principala component& structuralé @ aparatului psinic, in NLP, asa cu am afirmat deja, este vorba despre 0 modalitate de functionare psiic& specifica si despre acele continuturi care se plaseaz& in afara sferei constintel Pentru a intelege mai bine aceasta afirmatie, voi folosi o metaforg. Imi pot imagina ca ma alu intro sfera opacd in care exista numeroase gauri prin care pot priv In afard. Prin fiecare gaurd pot vedea cate o parte a peisajulul care 0 inconjoara. Din motive legate de constructia sferei, in cdmpul meu vizual pot cuprinde simultan maxim 7 plus / minus 2 dintre aceste gauri Pe restul, in respectivul moment, nu le pot vedea. Schimbandu-mi pozita in interior sferei sau directa privit, pot aduce in c&mpul meu vizual alte numeroase gauri. Mai mult, daca sfera este foarte mare, daca unele guri sunt obturata, sau in functie de pozitia pe care 0 ocup, poate fi necesar s4 g3sesc mai inti, pentru a putea privi prin unele gauri, modalitatea de 4 le elibera sau de a mé plasa fata de ele astielincat sd ire in campul meu vizual Prin unele dine ele pot vvedea lucruri care-mi plac, prin altale luoruri care ma ingrozesc sau ma plictisesc, astel Incdt voi privi preferential prin unele dintre ele. In extramis, dincolo de numeroasele gauri prin care pot privi vor ram&ne altele, cel putin la fel de numeroase, prin care nu pot privi fie pentru c& nu-mi sunt accesible, fe pentru c4 am ales din diferite motive s4 n-0 fac. Cele 7 gauri care se afld la un moment dat in fata mea gi prin care pot priv, constituie constinta. Celelalte gauri, prin care pot privi dupa dorint’, schimbénd directa privri sau propria pozitie, constituie 0 parte a inconstientului, asimilabil&: conceptului clasic de subconstient, Celelalte gauri, prin care din diferte motive nu pot prvi, constitu alte doua pari ale incongtientulu. Acelea prin care am ales 8 nu pot privi datoritA neplceri, spaimel sau suferinfol pe care mi-o produce ceea ce vad afara constituie sistemele de introiecti gi traumele uitate, Celelalte sunt acea parte a sinelui uman profund, ascuns, unde accesul constiintei este adesea dificil gi limit. Oricum, este-posibil ca, din tnt&mplare sau datorta unor factori exteri, s8 pot prvi prin unele dintre gaurile prin care in ‘mod normal nu pot prvi sau ca ceva din ceea ce vad afara s-mi aminteasca de existenfa unor traume sau evenimente stresante si s8-mi producd o team la fel de mare ca gi primele, Primele sunt experientele incongtientului in sens clasic sau experiente de tip spiritual, de conectare temporara cu sinele profund iar celelalte proiectile, prin care aduc in prezent evenimente, emoji si comportamente ale trecutului Una dintre presupozitile de baz& ale culturi occidentale este aceea of aproape tot ceea oe214 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE facem gi ceea ce suntem este congtient. In repetate rénduri am fost surprins de rea diferitilor oameni la afirmatia mea cd cea mai mare parte din ceea ce facem este inconstier De obicei rSspunsul lor era cova de genul ,Cum adic&?”, Exista aga ceva?l’, .Cum si se intample ceva cu mine f8r3 ca eu $8 stiu??", Cu toate c& experienta cotidiana a oricarui om este presdrata cu exemple de manifestari inconstiente, este necesara, se pare, 0 anumit& pregatire psihologica pentru a accepta existen{a inconglientului. Este necesar de asemenea sé dam dovada de tact si diplomatie atunci cdnd discutam cu clentil despre experientele lor legate de incongtient, condite in care 0 vom putea face fara ca reactile lor sé ne surprinda si fara a le declanga rezistentele De asemenea, inconstientul fiind mult mai bogat si mai intelept decat mintea constienta, este de presupus ca resursele necesare pentru rezolvarea diferitelor probleme personale sau ale clientilor sunt plasate la nivelul inconstientului. Prin psihoterapie, clientul este de fapt asistat, ghidat in procesul de descoperire a acestor resurse, de aducere 2 lor la nivelul constintel fiecare sistem sau tehnic& terapeutica find practic modalitéti de conectare a clientulut la realitalea sa intema si developare in egala mésura a introiectilor $1 proiecilor, traumelor mecanismelor inteme ale acestora sau aie resurselor sale ascunse, inconstiente. 3.3. Despre structura experienfei subiective 3.3.1. Sisteme reprezentationale ‘Aga cum afirmam la inceputul acestui capitol, NLP @ fost defini ca studiu al experientel subiective. Dacd experienta umana sau comunicarea au vreun Inceput, acesta e activitatea ‘senzoriala, simturile. Practic, experientele senzoriale sunt acelea pe baza crora cunoastem, cel putin in faz initial’, lumea gi mai térziu, prin interiorizarea lor, se structureaza experienta subiectiva. Simfurile sunt singurele noastre puncte de contact cu lumea Folosim numeroase filtre perceptuale, de natura fiziologic’ sau functionala, perceptile noastre find hari construite pe baza proceselor nervoase. Lucrurie c&rora le acordam atente In aceste hart rezult& dintr-o noua fitrare, prin intermediul credintelor, intereselor, preocuparilor, experientel noastre anterioare. Dincolo de explorarea modalitatii in care functioneaza aceste filtre, de procesul de modelare prin care este reconstruita structure ‘experientei subiective, NLP ofera modalitai de crestere a acuit&i senzoriale, de dobandire a unor ablitét} care s@ permit s& vedem mai multe $i s8 facem distinctii mai fine cu toate simturile. Aceste abilitati ne pot face viata mai ugoara sau mai interesanta, find utile si necesare in numeroase ‘domenii de activitate. Un pictor trebuie $8 aib& 0 perceptie cromatica $i a formelor extrem de dezvottate, la fel cum un degustator de vinutl trebuie & ab 0 excelenté discriminare gustativa. Dezvolterea acuta senzoriale este un obiectiv important si explicit al trainingurilor NLP. este ins& legétura dintre simfuri gi experienta subiectiv intemn3? De exemplu comunicarea incepe cu gandurile noastre pe care le transmitem celorlaiti cu ajutorul miloacelor expresie. Dar ce sunt gandutle? NLP concepe géndirea ca un proces in care simfurle sunt folosite pe plan intem. Atunci c&nd gandim despre ceea ce vedem, auzim sau simjim, no! recream pe plan intern aceste sunete. Reexperiment&m informajiile pe plan intern, in forma senzonala in care le-am perceput prima dat, Uneori facem asta constient, alteori nu. De obicei, fu acordam atentie felulul in care gandim; avem tendinta de a gandi despre un lucru sau altul si ndim despre un lucru sau alful, De asemenea, presupunem automat ca cellalti deaza in acelagi fel. Chiar in cazul gandiril abstracte, conceptuale, baza de pornire exparienla senzorialé asupra céreia se aplca diferte operati de analiza, comparate, are etc. Chiar $i in acest caz, operam adesea cu reprezentari care au baza senzoriala. Unul dintre modurile cele mai importante in care gandim este prin amintirea ta sau Inconstient& a experientelor senzoriale trecute. Cu ajutorul limbajulul putem chiar crea variateasistat, nstintel, nitului la aumelor, cperientei verveplile atentie In uparior, aceste ve, NLP <8 permit’ pot face actvitate fel cum un cuit exemplu, mijloacelor rile sunt au alll si atc ceilall pornire comparatie, riala, stient sau ea variate tolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 215 experiente senzoriale interne, care nu au un corespondent real in experienta trecutd, nu sunt amintid. Dac& cer culva s8 se gandeasca la o plimbare pe Lund, pentru a da sens unei ‘asemenea idei, el va trebui s4 parcurga mental aceasté experien(a, folosindu-gi simlurle pe plan inter pentru a-Si reprezenta experienta descrisa prin cuvintele mele. Daca respectivul chiar @ fost pe Lund vreodat8, probabil isi va amint experiente specifice legate de aceasta, Dac& nu a fost, ceea ce este de altfel aproape sigur, probabil va construi aceasta experienté pe baza unor ‘experiente macar partial similare sau folosind materiale de la TV, din fime, crti sau alte astfel de surse. Experienfa lui va fi un mozaic de amintri si imaginatie. Cea mal mare parte din gandirea noastré este de obicei un amestec de experiente senzoriale amintite sau construe. Poate acest exemplu nu este cel mai iustaliv. Drept exemplu poate f folosité orice experienta de genul te gandesti la 0 excursie in Arhipelagul Greciel” sau la 0 ,ascensiune pe Mont Blanc’. Aceleasi cai si procese nervoase stau atat la baza reprezentari inteme a experientelor cat si la baza experientelor directa, reale. Gandirea are efecte directe pe plan fizic, corpul gi mintea fiind un singur sistem. Gandul la felul de méncare preferat ne declangeaza secretia salvar \Mancarea este imaginara dar salivaja in nici un caz Deci, folosim simfurile in afaré pentru a percepe lumea si in interior pentru a ne reprezenta experientele. In NLP, modutile in care preludm, slocém si codém informatie senzoriale pe plan ‘mental poarté numele de sisteme reprezentationale, Ele sunt corespunzatoare principalelor modalitli senzoriale si pot fi utlizate extern (notalia €) sau inter (i), Sistemul vizual (V) este folosit in afara atunci c&nd privim realitatea sau intern, atunci cand vizualizam pe plan mental. In aceeasi manier&, sistemul auditiv (A) se divide in cel exter si cel intern. Sistemul kinestezic (K) extem include senzati tactile, de temperatura sau textura. Kinestezia intern’ cuprinde senzatii amintte, emo si senzatii interne de echilioru si Cconstin{& corporal, reunite de obicei in sfera proprioceptiei. Sistemul vestibular, responsabil cu senzatile de echilitru, constituie 0 parte importanta a kinesteziei gi adesea este considerat ca Un sistem reprezentafional separal. Apare exprimat in numeroase metafore despre ,pierderea echilibrulur, .a c&dea’ etc, Aceste tei sisteme sunt principalele cu care opereaza cultura occidentala, Sistemele gustaliv. (6) si olfactiv (O) sunt considerate mai putin importante si ‘adesea sunt incluse in cadul kinesteziei ; Folosim permanent toate aceste 3 sisteme primare (V AK), desi'nu suntem in mod egal Constienti de toate si aver tendinta de @ favoriza pe unul dintre ele, Bandier gi Grinder propun o alt viziune, Ei considera 4 dintre cele 6 sisteme posibile, si anume: vizual, audit, kinestezic gi olfactiv. Sensibiltatea vestibularé sau de echilbru este inclus in kinestezia, iar cea gustativa in sistemul olfactv, datorité: numeroaselor puncte comune atét morfologice cat si functionale ale utimilor do! analizatori. Ei propun un model de notatie a experientelor parcurse de client in termenit acestor 4 sisteme reprezentationale care poart& numele de 4 ~ touple (Vile Aile Kile ile). Orice experient& poate fi evaluat’ In functie de orientarea interna sau extemd a celor 4 sisteme, iat terapeutul, atuncl cnd pune intrebari, poate remarca nu alt réspunsul verbal al clientulu, c&t orientarea acestor sisteme. Experientele find mixturi de percepti gi amintiri, este tls not&m modul in care clientul se raporteaza la experientele prezente. Daca o experient’ actuala determina trdirea unor experienfe preponderent interne, sau activarea unor aminti, probabil avem de-a face cu o proiectie Aceste sisteme nu sunt reciproc exclusive, Este posibil sd vizualizdim i tn acelasi timp s& {raim senzatile si sunetele asociate, la fel cum este posibi s& ne fie foarte dificil s4 fim atenti fa toate in acelasi timp. In acest uitim caz, 0 parte 2 procesului de gandire se va desfasura inconstient. Cu ct mai adanc vom fi absorbiti in lumea imaginilor, sunetelor si senzatilor interne, cu att mai putin vom fi capabili s8 acordam atentie lumii exteme. Pe plan extern folosim permanent toate simturile, desi tavorizm unul sad altul dintre ele in functie de situalia in care ne aflam, Pe plan intern insd, avem tendinta de a favoriza unul s: 1ou8 dintre ele in functie de lucrul despre care gandim316 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE toate dar incepand de la varsta de 11-12 ani avem preferins care siotemul folost tn mad ‘bignuit preponderent de 0 persoand post rumele de sistem preferat sau primar. n cad sistem prefer, de one) ‘suntem capabili s& face distinct si scriminari de mai mare neta decat Tn celelalte: Unii oameni aP=t astfel ca dotali sau talentat in mod natural pentru anumitetipuri de sarcini sau activa Uneot, Bt anumit sistem nu este vient de dezvotal ceea ce face ca anumite abit sf fe cific de ach zijonat. ict nul dine sisteme nu este superior ata; aceasta depinde de coed si facem. © calfate de care dspun oameni cu performante superioae In doment mmuitiple este aceea de a se comata de pe un’sistem pe aftul, in functie de sarcina in Cate sunt angajali. Diferitele pshhaterapllindicd destul de clar prefernta iniiatorlo. practicantilor si clientior or. Terapille corporale sunt preponderent kinestezice, pshanalza predominant verbala si audiva, terapile Sri sl simbolismul ungian sunt exemple de tapi cu baz senzoriakl Folosim limbajul exter pentru a comunica gi desere calor! g&ndurie Sou experientele noastre interne lar cuvintele prin care o facern indica sistemul reprezentational pe cared folosim. Cuvintele cu baza senzovialé ~ verbe, adjective i adverbe ppoarté in NLP numele de predicate. De obice uiizrea cu prepondetents a unui anu! tip de predicate indica sistemul proferat de reprezentiri al persoanel. E posibll de exemplt $3 afim care e sistemul de reprezentéri preferat al unui autor prin analiza limbaulul pe care foloseste. Mari sctitori de vrece folosese intatv variate tipur de predicate, apartnand tuturor ssteme'os reprezentationale Unele cuvinte, cum arf inelegere, gandire sau proces nu au baz ‘senzorialé gi sunt neutre din punct de vedere al sistemelor reprezentationale: Chiar $i aoe % cuvinte neutre sunt traduse vot de ctr, in functie de sstemulreprezentalional cu care opereaz® preponderent. Exists posiblitalea de aplcare a acestor predicate In ucrlterapeutc, Ele sunt importante in obfinerea raportului de rezonant cu clentul, in care important este De atat ce spunem, cat trai ales cum o facem. Folin predicatele clientlor, practic vorbim aceeas: limba cu acestia i je putem vor exact in modul h care el gandesc. Aceasta abiale depinde de doi factori 1 aoa senzoral a terapeutuuis fapul ca acesta s4dlspund de un vocabular adecvat; care ‘sé permit& exprimarea in toate cele 3-4 tipuri de predicate Tn grup, este ull sa folosim mixturi de predicate, astiel incat fiecare membru sa-gi poata trai propria experien{a. Alfel,e posiil ca doua treimidintre membr s3 0 asculte, s8 nu injeleaga sau 84 nu urmeze caea ce spunem. ‘Aga cum dispunem de un sistem de reprezentan preferat in gandirea constienta, dispunem de maniere preferate de @ aduce informatille din memorie in congtinta. O amintire complet’ contine toate imaginile, senzatile, sunetele, gusturile $1 mirosuriie experientel originale. De sbcel, pentru @ 0 aduce din memoria, ne folosim pe plan intem de una dintre aceste modalitat Senzovile, numité sistem reprezentajional conducator sau de inpu Majoritatea oamenilor au un astfel de sistem conducator, care nu ‘este neapdrat acelagi cu dominant. De asemenea, el poate fi diferit tn functie de tipul de experienta. Sinesterile sont responsabile de o mare pate 2 bogie experienlor swede: $ conetiuieo parte important a fellu in care gandim. De obicel apa inte sister! preferat sicel car ele sunt definite In NLP ca asocier, ca egatur mediate $i inconstiene Tire doua inte ele sunt tft de naturale gl fresti Inca par 88 fie nascute odald CU no 8 ‘xist& numeroase legétur intr culos stale emotionale, ine culor gi senzatil termice sau Inte muze8 gi clare. Siestezile otf ulizate 2 sucoes fn munca terapeuticae sistem jistincfi gi u talentali m nu este sa facem aceea de Diferitele Terapille 3, terapille cparientele =| folosim. vumele de sistemul ntationale. eutre din int traduse importante pune, cat 1 avestia gi dol factor ecval, care i poata tal u infeleaga . dispunem completa ginale. De modal t acelagl cu bective i erat $ cel intre dou’ 38 cu nol intre culor =s in munca Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 217 3.3.2. Indicatori de acces Este destul de ugor s& aflgm in ce sistem reprezentational gandeste o persoané la un moment dat, ghidandu-ne dup’ modificérile fizice care apar alunci cand gandim intr-un fel sau altul Gandirea se rastrange pe plan corporal iar felul in care ne folosim corpurile ne afecteaz’ gandirea, Exist unele migc&ri sistematice ale ochilor ~ verticale gi laterale -, In functie de modul in care gandim, despre care sludile au ardtal c& sunt asociate cu activarea difertelor arii cerebrale. In neurofiziologie ele se numesc migcéri Iaterale ale ochilor (LEM) iar in NLP indicatori de acces vizuah. Ele constitule indicatoni care ne permit $8 stim cum gandesc amen, cum aoceseaz’ el informatile. ‘Cand vizualizém ceva din experienta noastré trecuta, ochii au tendinja de a se deplasa in sus gi la st8nga. Cénd construim Imagini pomind de la cuvinte sau incercam s& ne imaginam ceva ce ream vazut niciodata, ochil se misc In sus ila dreapta. Migcérile laterale in sténga indicd sunete amintite iar in dreapta sunete construite. Migcarile in jos gi fa stanga indica dialogul inter. Cand accesém, ne amintim senzatii, privim jos si la dreapta. Privirea pierduté drept inainte la mare distant, defocalizata este asociatd cu vizualizarea. ‘Acest pattem este valabil pentru majoitatea dreptacior. El poate fi inversat pentru stangaci, ce! pufin pentru unele sisteme reprezentationale. Exceptii pot sa apara nu numai la stangaci, de aceea este necesar sd fim precauti atunci c&nd aplicim acaste reguli in relajie cu clientii Oricum, pattemul migcéiilor ochilor este consistent pentru cei mai mulfi cameni, chiar daca respect sau nu acest pattem, © primé utiitate a acestorindicaton prveste ullizarea lor de c&tre fiecare in activitatea sa. a fi mult mai usor s& acces’m 0 reprezentare anume daca folosim migcarile ochilor cu care este asociat’ in mod natural, desi in mod congtient putem privi in orice. directie in timp ce gandim. Este ca si cum am face un acord fin al crelerului pentru a functiona intr-un anume fel, ‘Aceste misc&ri apar si dispar foarte rapid, aga Incdt e neceser s& fim buni observatori pentru a le remarca pe toate. Ele vor indica secventele de acivare a diferitelor sisteme reprezentationale pe care persoana le foloseste pentru a da un rispuns sau a parcuge 0 experienf3. De obicel camenii recurg 1n primul rnd la sistemul de input atunci. cand cauta ‘raspunsul la o intrebare. Des! indicatori vizuall nu sunt singuti prin care putem afia cum gandeste clientul, ei sunt cel mai Usor de sesizat. Daca stim cum $i unde sa privim, postura, mimica, gesture, respiratia gi culoarea pieli ne pot ofen de asemenea 0 sere de informatii despre felul in care: gandesc cameni. Aceste aspecte constituie ceea ce in NLP poarté numele de alfi indicatori de acces. Mai jos vom examina sumar aceast noua categorie de indicatori. Ei au caracter mixt, in sensul A reunesc paltemur de posturd, mimicd, resprafe, rtm al vor Cei care gandesc in imagini vizuale de obicel vorbesc mai repede si pe un ton mai inalt decat ceilalf, Este ca si cum ar Incerca sa {ind pasul cu imaginile care se deruleaza rapid tn mmintea lor. Respirajia este superfciald gi dasf@suratd in partea superioard a toracelui. Adesea ‘apar tensiuni musculare, mai ales in zona umeriior, capul e finut drept In sus iar fata.e mai paiid’ decdt normal ei care gndesc in sunele respiré in toaté cavitatea toracica. Uneori au mici migcdn itmice ale corpului iar vocea e clara, expresiva si rezonanta. Capul e bine echilibrat pe umeri sau Inclinat usor, ca gi cum ar asculta pe cineva. Cel care discut8 cu sine adesea {in capul Tnt-o parte Sau sprijnit cu mana sau pumnul, in pozitia telefonulul’, deoarece aratd ca gi cum ar vorbi la up telefon invizibil. Uneori repeta ceea ce au auzit usor sub nivelul respiraie, astelincat le putem vedea miscarile buzelor.218 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE Kinestezici sunt caracterizati prin respiraile profunda, abdominala, acompaniataé adesea de relaxare musculara, Capul este lsat tn jos lar vocea are o tonaltate profunda, itm lent; cu multe pauze, ‘Migcdrie gi gesturile sunt de asemenea indicator care ne oferd informatii despre felul in care gandesc oamenil. Multi vor indica cu mana sau in alla maniera organul de sim pe care fl folosesc pe plan intern, Aceste semne nu ne araté despre ce gandeste 0 persoana, ci doer modul fn care o face. Limbajul corporal este abordat in aceasta maniera la un nivel mult mai rafinat gi mai subtil decato fac alte abord&ri Ablitatea de a folosi acest indicatori este esentialé pentru terapeuti si educator; ei pot afia cum géndesc clienti sau elevi gi astfel s& descopere cum s-ar putea schimba acest lucru. Lista de indicatori prezentata Th cele de mai sus nu este finalé si nicl exhaustiva. Ea doar ilustreazé tun model pe care fiecare practicant al psihoterapiel il poate adapta proprillor condi i relate! sale pariculare cu clientul Oricum, aceste generalizari trebuiesc verificale prin observatii si experienté. Ideea este aceea de a sti ce anume face clientul aici si acum, altfel relatia pshologicd cu acesta va fi perturbala, nesincer, lipsité de utiltate. De asemenea, sunt de evitat categorsirle noastre si ale celorialt ca apartindnd unui tip sau altul, eroare prezenta pe larg in psinologie si care nu fine cont de faptul c& omul real este intoldeauna mai complex decat generalizarile ce pot fi fécute in legaturd cu el. 3.3.3. Submodalitafi Prin utlizarea indicatorilor de acces putem stabili numai modul general in care oamenii gandesc. Urmatorul pas este aceta de a face acest lucru mai precis, de a face distinct de finete in cadrul respectivului sistem reprazentational. Vorn observa c& fiecare dintre cele treisisteme principale dispune de numeroase distino{i interne, specifice, care poart’ in NLP numele de submodalitaf Dac sistemele reprezentationale sunt modalitti de a gandi, de a experimenta lumea, atuncl submodalitile sunt cele care dau, construiesc sensurile experientelor, felul in care sunt structurate acestea Idea de submodalitti apartine antichitati gia fost exprimaté de Aristote! prin referiie sale la calitaile simturilor In cadrul fiecdrui sistem apar anumite submodalitati. Prezint mai jos 0 list a principalelor submodaiitti ale flecarui sistem, cu precizarea c& pot exista gi atele, importante in ordinea semnificafiei experienfeiparticutare a unor client. Sarcina terapeutului este aoeea de a identifica ‘acea sau acele submodaltati care structureaza sensul unei experienfe sau amintir, toomai pentru a putea interveni spre a schimba intr-un sens sau altul aceasta sernnificatie, +» Submodalitafi ale sistemului vizua!: Asociat (a vedea cu propritachi) sau disociat (@ te priv pe tine) jor sau ald — negru incadrat sau neincadrat Profunzimea (bi sau tridimensional) Localizarea (stanga - dreapta, sus - jos) Distanta faté de imagine (daca e disociat) Stralucirea Contrastul Claritatea (ctaré sau in ceaf) Migcarea (imagine staticé sau film ce se deruleaza) Viteza (desfasurare mai lent® sau mal rapid’ decal wzual) Numéirul de imagini (ecran Impaitit sau imagini multiple, succesive)vate ell Joar mai afla Lista 2azh late! este va fi tre si s fine ute in dese. cad cipale litt. atuncl > sunt e sale palelor dinea entifica tocmai Capitolul VI ~ PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 219 Dimensiunea +» Submodalitat ale sistemului auditiv: ‘Stereo sau mono: ‘Cuvinte sau sunete Volum (mai tare sau mai incet) Tonul (inalte sau bagi) TTimbrul (plindtatea sunetulul) Localizarea sunetului Distanta fai de sursa sunetului Durata Continuu sau discontinua Viteza (mai lent sau mai rapid deca uzual) Ciaritatea sunetului # Submodalitaf ale sistemului kinestezic: Localizarea senzatiei Intensitatea Presiunea (greu sau usor) Extensia, dimensiunea (cat de mare) Textura (aspru sau moale) Greutatea (greu sau usor) Temperatura Durata Forma Acestea sunt cele mai frecvente submodaiti care apar in experienfele oamenitor. Unele re ele sunt discontinue sau analogice (asociat sau disociat, stereo sau mono, pe fata sau pe picior etc), altele sunt continue gi variaza pe o scald tn sens crescélor sau desorescator (intensitatea unei lumini, tonul unui sunet, senzatile de temperaturd). Multe dintre ele apar in limbai, In frazele pe care le folosim, Submodaltie po fi considerate drept codurifundamentale de operare ele creieruiui uman, Pur si simplu, nu putem gandi si nu ne pute evoca experientele fard a avea o structurd de submodalitti a acestora, Cea mai interesant® consecin(a si apicatie privind submodalitjile priveste modificarea acestora. Unele sunt neulre in raport cu sensul experientelor si amintirior,altele, dimpotriva, sunt oruciale, Schimbarea acestora din urma va schimba radical felul In care ne raportém la respectivele amintir.’ Sistemele reprezentationale, indicatori de acces si submodalitatile sunt elemente esentiale ale structuti experienjei subiectve. Dispundnd de sisteme reprezentationaie preferate $i de input diferte, de sinestezi diferite gi folosind submodaltati diferte pentru codarea experienfolor personale, nu e de mirare c& oamenii au modele, nar diferite ale lumi Atunci c&nd, tn final, ttilizam limbajul pentru a comunica cu ceilalti, e chiar uimitor c& reugim s8 ne intelegem unii cu ali atat de bine cum o facem, ... sau atat de prost. 4. NLP si psihoterapi In aceast sectiune voi analiza relevanta pentru lucrul terapeutic a unora dintre conceptele prezentate la subcapitolu 3. gi voi prezenta. c&teva dintre modelele si tehnicile terapeutice mai importante | lustrative pentru sistemul terapeutic propus de NLP. "Mal mute aspeceprivndulizareasubmadalior sunt prezenate in subcaptoul despre psoterapie220 ORIENTAREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIE ‘Am afirmat deja cd desi NLP a port de fa psihoteraple, ea nu se restrange in prezent la domeniul psihoterapiei, ci ofer modele de intelegere g} interventie pentru objinerea eficientel in domenii multiple, Cum este posibil acest lucru, operand in linii mari cu aceleasi modalitati de 'uoru $i a¢eleasi concepte? Se pare cd maniera de cunoastere $I Intelegere a umanulul pe care ‘am putea-o numi psihoterapeutic-experientialé surprinde cel mai bine nucleul, esenta modulul de functionare si a structui psthice interne, Orientarea umanisté din psihologie este prezent8 ata in psihoterapie, cAt sin educate gin domeniul organizational. Acelasi lucru i putem constata si in legatura cu orientarea Comportamentala, insa cu anumite diferene, Pe de 0 parte, sfera de aplicabiltate a abord&rilor $i tehnicilor cu baz& comportamentalé este mai limitata. Ma Inlreb de exemplu cum putem lucra in maniera comportamentald asupra unor aspecte ce {in de spirtualitale. Pe de alta parte, ‘adeptii comportamentalismului au fost nevoit in repetate randuri s&s} reevalueze concepfile fundamentale asupra umanulu, s8 le dezvolte si s& le Imbogdteascé pentru a se apropia de ‘ealtatea care e fifa umana vie. Pornind de la schema simpla Stimul > Reactie, behaviorismul @ introdus ulterior personalitatea subiectului ca varlabll& mediatoare intre cei doi termeni ai relate, pentru ca mai tarziu sa preia unele dintre realizar psihologiei cognitive, rezuitand psihoterapia cognitiv-comportamentala. Consecinfele tayloismului in psihologia industrial tin deja de istoria psihologiet. |n alta ordine de idei, conceperea psihoterapiel mai degraba ca un proces de invatare, dezvoltare si evolutie este mai favorabila subiectulul acestul proces si da o alla dimensiune eventualelor probleme sau dificutaji ale sale, Mai mult, face posible transferurile tnt diferitele domenii de aplicativtate ale psinologiel umaniste, Aceasta este ideea de baz in care am Conceput si structurat, impreund cu colega mea Paula Dumitru, volumul ,Optimizarea comportamentului profesional. Intra educatie $i psihoterepie". Tn aceeasi maniera, NLP igi structureaz’ aplicatilie gi tehnicile pornind de la ideea optimizéri comportamentului si viet persoanei, a dezvoltarii gi mai putin de la cea a rezolvaril 'unor probleme sau corectari unor comportamente punctuale. Evident o& exist8 si numeroase astfel de tehnic, insa ele trebuie privite in contextul conceptiel generale, ca facdnd parte dintr-un ansamblu teoretico-metodologic mai arg 4.1. Argumente pentru o psihoterapie experiential Consider necesara aceasta argumentare datorité unel situatii paradoxale. Desi pe plan global literatura NLP este foarte bogata, in Romania ea este aproape inexistenta. In afard de cateva referii punctiforme la unele tehnici, singura lvcrare romaneasc& in care este abordat in wanier@ consistent programarea neuroviingvistic& este, dupé ounostintele mele, cartea Autosugestie $i relaxare” a profesoarei Irina Holdevici. Este fireso, in contextul acestui relativ ct informational, ¢a cititorul s8 se intrebe cel fel de psihoterapie promoveaz’ NLP, crui Curent terapeutic aparfine, la ce poale fi utiizata: Sper'cd demersul de faté va fi de naturd a punde c&t mai multora dintre aceste Intrebari, Cred c cea mai relevant® analizé $i, de os nu, cea mai bund argumentare, poate merge pe iia examinarii NLP din perspectiva a trei elemente fundamentale pe care se structureazé orice Sistem psihoterapeutic, anume: conceptia generat despre om; flasofia respectvel psihoterapil Modelul de relate terapeuticd psinoterapeut - cent pe care il promoveaza si maniera de lucru practic Concepfia generalé despre om, filosofia NLP a fost schitata deja prin. prezentarea Postulatelor sale fundamentale, In care se pot regeisi impede ideile psihologiei umaniste; motiv Pentru care nu vol insista asupra acestul aspect. Conceptia gestalt-lerapiel este prezentata la ‘maniera de lucru apartindnd lui Milton Erickson sunt prezentate in acestent la nfel in ali de 2 care odului sin ntarea darilor n tuoral parte, ceptile pia de orismul meni ai zultand ald in nvatare, ensiune iferitele 2 am imizarea a ides ezolvarii meroase dinteun global cateva ordaté. in cartea tui relativ erge pe paz orice shoterapil; 2 de lucru zentarea te, motiv entaté la in acest Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 221 capitol, elle iui Gregory Bateson privind teoria sistemelor si a informatie’, care au fost preluate de NLP, pledeaza la randul lor pentru o abordare de tip holist s! integratv a fintei umane, de asemenea specificé orientarii terapeutice experientiale, Sud acest aspect, al postulatelor teoretice de baz’, consider c& nu existd nici o dificultate pentru un eventual demers de ‘ncadrare a NLP in contextul orientarilor si curentelor terapeutice. ‘in ceea ce priveste relatia terapeut - clini, literatura descrie 3 tipuri mari de relati ‘ Relaiia terapeuticd de tip transferential, speciic& psinanalizei si asimilabild in ultima instant cu 0 relalie de tip parinte - copil. Esentiala in acest tip de relate este inegalitalea celor doua poziti Transferul clentului asupra analistului este utiizat ca instrument terapeutic. Scopul analizei find explorarea si rezolvarea confictelor incongtiente din perioada varstei de: 1-3 ani, legate de natura relatiel coplului cu pérint sau substtutele acestora, este necesar ca pacientul s& regreseze pad la varsta confctului. Si ma Intreb cum s-ar realiza cel mai usor acest lucru dacd nu prin relatia cu un parinte? Relatia transferentialé reediteaza deci patterunile relationale din copiléria clentului. Desi ar fi numeroase lucruri de adugat referitor la relaia terapeutica transferentialé, ma muifumese $8 remarc faptul o NLP promoveaza o relalie diametral opusa, ‘complementard chiar dint-o anumita perspectiv. + Mai interesanta s-er putea dovedi analiza relaliei terapeutice de tip contractual, promovaté de psihoterapia comportamental8 si cogritiv.comportamentala, Aga cum reiese din numele pe care-| poarta, este un model de relate terapeut-client mediat printr-o formula de tip contractual Nu am in vedere acordul mutual care se stabileste cu necesitate si este vital in orice tip de psihoterapie intre terapeut si client, cu privire la aiferite aspecte, cum ar fi obiectivee terapiei, 0 ‘anumité defintie asupra problemelor clientuui, un limbaj comun etc, ci un demers de tip explicit, materializat in forma scrisa in unele terapli, prin care sunt stabilte objective i sarcini pentru fiecare dintre cei doi parteneri ai relaliei, termene si toate condifile de desfasurare ale procesului. Este vorba mai degrab& de o relatie de tip profesor - elev, in. care pacientul apeleazé la servicile terapeutului pentru a invita cum s@ faca fata anumitor situa, cum sé rezolve anumite probleme, cum s& negocieze cu gandurile si emotile etc. Dupa Karasu (citat de Holdevici, 1996), acest model de relate implic& colaborarea dintre terapeut gi client, facdnd ape! la.egoul de adult al cientului,intre cei doi realizandu-se aga numita alianta terapeutic’ Mai trebuie spus c& acest model relational fs are originea In conceplia generaté asupra psihicului, a modului de functionere gi a tulburalor sale, aspecte care nu fac obiectul acestei analize. Acelagi lucru se aplica gi in terapille de factur& analiticd gi n cele experiential. Exist ins unele aspecte mai subtle ale relatiel terapeutice, posible surse de confuzil sau care las loc interpretarior. De exemplu, existé elemente de tip contractual in orice tip de psinoterapie. Plata sedintei in psihanaliza este un bun astfel de exemplu. Este de altfel greu de conceput desfasurarea unui proces terapeutic In absenfa oricaror reglementari de tip contractual, Acest cfiteriu de analiz8, singur, nu poate rezolva sarcina unei clasificérl @ sistemelor terapeutice. Examindnd ins’ oarecum mat in profunzime aspectul psihologic al relafel client ~ terapeut, luoruile se schimba. Ce este lao adica un profesor? Un om care sli si care invata pe altul care nu stie, de obicei un copil, Personal, consider c& acest tip de relatie poate fi o forma blanda a relatiei de tip parinte - copil sau 0 forma tranzitorie c&tre un alt tip de relalie, de egaiitate, pe care © Voi prezenta mai jos. De exemplu, se recomanda ca terapeutii de orientare cognitiv- comportamentala s& fie directivi in relatia cu pacienti. In spatele acestei directivitati s-ar putea ascunde ins& supozilia unei superiortai a terepeutului asupra clientulu - eu gliu mai bine ce ai de fBout, eu stiu ce al tu de facut -, poztia parintelui vis-a-vis de copil. Analiza tranzactionald ca sistem terapeutic se plaseaza in sfera experientilismului, desi relalia terapeutica pe care o ullizeazd este de tip contractual. Dau acest exempiu pentru a argumenta ideea ca, daca exist ceva la nivelul relafiei terapeutice semnificativ pentru