MINISTERUL EDUCATIEI $1 CERCETARIL Mariana Milogescu Tehnologia informatie s} a comunicatior -TIC 4 - Manual pentru clasa a Xl-a Ruta directa de calificare protesionala Manual pentru clasa a Xil-a Ruta progresiva de calificare profesionala — Utilizarea informatiei de pe Internet — Organizarea informatie — Prelucrarea datelor uw EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, R.A.Manualul a fost sprobat prin Ondinul ministrului Educajiei si Cervetirii nr. 4742 din 21.07.2006, in urma evaluirii calitative organizate de citre Consiliul National pentru Evaluarea si Difuzarea Manualelor si este realizat in conformitate cu programa analiticd aprobati prin Ordinul ministrului Educatiei si Cercetiri nt. 3488 din 23.03.2006. Descrierea CIP a Bibliotecti Nationale a Romaniet MILOSESCU, MARIANA ‘Tehnologia informatiei sia comunicatiilor (TIC 4): filiera tehnologicd, clasa a XI-a/ Mariana Liliana Milosescu. - Bucuresti: Editura Didacticd si Pedagovica, 2006 ISBN (10)973-30-1565-2; ISBN (13) 978-973-30-1565-9 004(075.358) 007(075.35) 004: 62(075.35) © EDP 2006, Toate drepturile asupra acestei edifii sunt rezervate Editurii Didsctice si Pedagogice R.A., Bucuresti. Orice preluare, paral sau integrali, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face nummai cu acordul serisaledituri. EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA,R.A. Ste Spina Haretn.12,sector 1, cod 010176, Bucuresti “Tels (021)315 3820 “Tel/Fax: (021) 3122885; (021)3157398 E-mail: edp@b astral.x0,edpeom@b astea x0 web:woredituradp.r0 Comenzite pentru aceasti luerare se primese: + prin post, pe adresa editurii, cu mentiunea Comanda carte + prine-mail: edpeom@b.astral.ro, comenzi@edivuradp.10 * printel fax: (021) 31573 98 + printel.: (021)3153820 Referenti: prof. gr.! Emma Gabriela Dornescit* Colegiul Tehnie Petru Rares, Bucuresti; metodist de specialitate— Informatica ~.$.M. Bucuresti prof gr! Georgina Pitraseu, Colegiul Najional Sfantul Sava, Bucuresti Redactor: Liana Faca Telmoredactor: Mariana Milogescu Coperta Elena Dragulelei Dumitru [Nee plan: $1261; Format 16/70 100, Bom oe lipar august 2006, Col de tina: I Tinos aia ANEIUR TRADING, Baca1. Utilizarea informatiei de pe Internet 1.1. Analiza informatiei 1.1.1, Data si informatia Calculatorul Informatia Data Este reprezentarea informatie! In interiorul Este un mesaj care inlatura necu- | |calculatorulu. Calculatorul nu intelege continu- noasterea unui anumit eveniment si || tul acestor date, el numai le prelucreazé prin are caracter de noutate. Informatile | | operatli specifice flecarul tip de data. In urma sunt interpretate de ctre oameni, || prelucréii datelor, calculatorul poate furniza ‘omulutinformati Calculatorul a fost inventat de om pentru a prelucra informatia. Prelucrarea informa- tiel este veche de cand lumea. Prelucrarea voluntara a informatiei s-a facut ins abia atunci cand babilonienii au scris primele semne cuneiforme pe tablitele de lut. Prima mani- festare a prelucrariiinformatiei a fost scrisul. Inc din antichitate, pot fi puse in evidenta dou’ tipuri de prelucraii de informati prelucrarea textelor prelucrarea numerelor calculul numeric. Prelucrarea automata a informatie! a fost posibilé odata cu aparitia calculatoarelor electronice. Scopul utlizarii unui calculator este de a prelucra informatia. Informatia pre- lucrata poate fi formata din texte, numere, imagini sau sunete ~ si este pastrata pe diferite medi de memorare, in diferte formate, sub forma de date. Transformarea datelor In informatiinu este un atribut exclusiv al calculatorului. Acest fenomen a aparut odata cu omul, De la primele reprezentari numerice ale unor cantitati cu ajutorul degetelor, al pietricelelor sau al betisoarelor, si de la manipularea manuala a acestor obiecte, pentru a afla cate zile mai sunt pan la un anumit eveniment ori cate animale au fost vanate Sau cai rézboinicl are tribul vecin, putem spune c& are loc un proces de transformare a datelor in informati. Degetele, pietricelele si befele reprezinta datele, iar cea ce se obtine prin manipularea lor (numarul de animale vanate, numéirul de zile, numeirul de razboinici) Teprezinta informatia. Aceste procese se deosebesc de o prelucrare cu ajutorul calculatorulu prin: viteza de obtinere @ informatilor si modul de reprezentare a informatilor sub forma de date, Calculatorul nu sie s& prelucreze decat siruri de cifre binare, care pot fi modelate fizic prin impulsuri de curent, cu doua nivelur de tensiune, ce corespund celor dour cifre binare: 0 gi 1 Prin urmare, datele vor fi codificati binare ale informatfei existente in exteriorul calculatoruiui acd, Intr-o prelucrare manuala, datele sunt reprezentate de obiecte care pot fi manipulate de om (betisoare, pietricele sau degete), in cazul unei prelucrari automate datele vor fi reprezentate prin oblecte pe care le poate manipula calculatorul, adic siruri de biti scrisul;4 Utilizarea informatie’ 1.1.2, Tehnologia informatiei si societatea Implicatiile tehnologiet informatie’ Sociotatea Supermagistrala de Comertul electronic informationala informatii " In decursul istoriei societatea a evoluat, fiecare varsta a ei find definité de anumite caracte- Fistic, Societatea in care traim astizi este o societate bazat pe tehnologia informatie Domeniul in care a patruns foarte repede tehnologia informatiei este cel al afacetilor, pentru cé acolo informatia este necesard pentru a ,supravietui' - datorité fenomerului de globali- zate sia competitel, Calculatorul a creat un spatiu virtual pentru desfésurarea afacerilor, in care resursa cea mai importanta este informatia, Tehnica electronica de calcul a apérut cu aproape 60 de ani in urma si a cunoscut o dezvottare incredibilé. Folosirea calcula-toarelor pe scard larga a avut efecte ila nivelul societati, aducand foarte multe schimb&ri Societatea informational’ La capatul lantului de procese care transforma datele in informati cu ajutorul calculatorului, se gaseste utilizatorul, Lumea in care traim face din fiecare dintre noi utlizatorul de la Capatul unui lant de prelucrare care transforma datele in informati: vooea din receptorul telefonului care ne spune c& numairul de telefon format nu exist, preful afisat de cittorul de de coduri de bare pentru un produs pe care tl cumparam, mesajul sonor de avertizare care Insojeste refuzul unui autoturism dotat cu un microprocesor de a cupla motorul dac& nu am legat centura de siguranta sau nu am inchis bine o usa, mesajul afigat de automatul bancer dupa ce ati comunicat codul si parola $i v-a cit datele din card etc, Toate acestea sunt informatii obtinute in urma unui proces de prelucrare a datelor. Noi tofi sunter beneficiari proceselor de transformare a datelor in informatii cu ajutorul calculatorului Pe de alta parte, viteza si puterea de prelucrare ale sistemelor de calcul cresc 2i de zi. Viteza mare de calcul a micgorat foarte mult timpul necesar prelucrérii si fumizari raspunsului gi a facut ca secolul in care trim sa fie un secol al informatjel. Cine are informatia are puterea, pentru ca a stépani informatia inseamna a lua cele mai bune decizii pentru interesul unei comunitéiti sau pentru propriul interes, De aceea este foarte important $4 manipulém calculatorul pentru a obtine informati, adica pentru a deveni producatori de informatii. Dezvoltarea actuald a produselor software gi a interfetelor permite unui utilzator neinformatician s& obtind interactiv o diversitate din ce in ce mai mare de informati fara s& alba cunostinle de programare cu care sa realizeze anumite aplicatii software pentru obtinerea lor. Din aceasta cauza, apar din ce in ce mai des in interviurile pentru ocuparea Unui loc de munca intrebérrile: ,Ce stil despre un calculator?" sau ,Cu ce tip de software suntetifamiliarizat?” sau Sti sd folositi acest tip de software?” Societatea In care traim a devenit o societate a informatie’ in care atat viata privata, cat de la locul de munca sunt dependente de prelucrerea informatifor cu ajutorul calcu- ul, In aceasté societate, tehnolagia informatiei joaca un rol decisiv atat In economie in ttansporturi, in comunicatii etc.) in cultura si in educate, in schimbul de esionale, prin apartia unor noi forme de lucru (Iucrul de la distant8), cét ginTebnologia informatie si a comunicatiilor 5 modul de viata in general. Aceasté dependent’ a creat motive de Ingrjorare la trecerea in nui 2000 deoarece puteau s4 apard foarte multe probleme daca programele de calculator confundau anul 2000 dintr-o data calendaristica cu anul 1900, din cauza reprezentari anului numai prin ultimele doua cifre. Pentru prevenirea acestei probleme, mai ales in sistemele In care activitétile erau total controlate de calculatoare gi se puteau produce catastrofe (de exemplu, in dirjarea traficului feroviar sau aerian sau in centralele atomoelectrice) sau se puteau perturba activitatle (de exemplu, in traficul telefonic), specialist’ au facut verificari ale programelor gi, acolo unde a fost cazul, au adus modificarile necesare. Societatea informationala trebuie sa asigure, din punct de vedere > politic ~ respectarea principilor democratice care s& asigure drepturile omului si liber- tate sale indviduale, > economic ~ cresterea productivitat: muncil si @ potentialului economic, > cultural - cunostinfe care s& contin& informafiutle gi in conformitate cu cultura spa- {iului geogratic. ‘Supermagistrala de informatil Supermagistrala de informatii este o infrastructura globalé de comunicatti care, prin numeroasele sale conexiuni din lumea intreaga, leaga intre ei milioane de utilizatori pentru a face schimb de informatil. Ea este formata din > informatia propriu-zisa — care este stocata In bazele de date, > infrastructura de comunicatii ~ care asigura transportul informatilor. Este realizata prin intermediul refelei Internet, folosité pentru transferul unor cantitat foarte mari de date si pentru schimbul de idei. Reteaua Internet conecteaza tari din Intreaga lume. Ea acopera toaté America de Nord si Europa, 0 parte din America de Sud, ‘Australia si Asia gi cateva tari din Africa si, de asemenea, Antarctica. In acest mod, comunicatia leaga intreaga lume. Cel mai semnificativ aspect al Internetului este impactul ui in societate. La inceput, restrans ‘numai la lumea oamenilor de stint, el a devenit rapid universal, ajungand pana la guverne, medi de afaceri, scoli si case din intreaga lume, Reteaua Intemet nu este important numai prin dimensiune, ci si prin fantul c& oferé o noua infrastructuré global, modific&nd modul in cate oamenii interactioneaza. Ea nu a fost proiectaté pentru un set specific de servic, ci Pentru a accepta 0 gama larga de servicii, multe dintre ele nefiind inventate inc& atunci cand a fost proiectata tehnologia de bazé. Folosind Internetul se poate trimite un mesaj prin posta electronic’ sau se poate citi o observatie dintr-un buletin de sti, se pot obtine informati diverse, de la harta meteorologica pana la lista cu cele mai recente glume. ‘Comerful electronic Comertul electronic este 0 noua forma de afaceri, iar succesul lui depinde de abiltatea, managerului de a folosi tehnologia informatiei. Prin intermediul refelei Internet, o companie si poate comercializa produsele sau servicille. Acest mecanism se mai numeste si magazin virtual’, iar activitatea se desfasoara astfel: > Compania vanz&tor Igi prezinté produsele prin intermediul paginilor de Web pe pro- priul site. Sunt prezentate interactiv imaginile produselor, ordonate dupa ciferite criteri: pref, categorie, marca ete,6 Utilizarea informatie: > Clientul viziteaza situl, stabileste ce doreste sé cumpere (produsele gi cantitatea, res- pectiv serviciile) si completeazé un formular electronic cu comanda sa, care este transmis on-line furnizorului, Paginile de web ale sitului unui magazin virtual trebuie s& fie dinamice (pentru a furiza unvi vizitator in timp real stocul de produse) si interactive (pentru a permite vizitatorului s& comunice cu situl si sé comande produsele). Pentru a se conecta la magazinul virtual, clientul trebuie sé-si comunice adresa de e-mail, numele, telefonul si adresa de livrare > Cei doi parteneri stabilesc modalitatea de plata: cartea de credit fumizorul are posibi- litatea de a verifica imediat, prin intermediul refelei Internet, daca clientul este solvabil), banking electronic (clientul pldteste printr-un transfer bancar Intre contul séu i contul furnizorului), digital cash (banii reali sunt transformati in puncte de credit pe care un cumparator le poate folosi on-line pentru a face cumparaturi in reteaua Internet) gi cluburi de cumparaitori (un cumparator este abonatul unui magazin virtual catre care gi-a trimis informatie legate de cartea sa de credit) > Cumparatorul alege modul in care vor fi ambalate produsele si comunica adresa la care vor filivrate. Comertul electronic este o mare oportunitate in domeniul afacerilor: reduce consumul de hartie pentru documente, oferd o forma de publicitate rapida gi eficienta, permite crearea Uunor aliante strategice de la distant, crearea de parteneriate cu alte organizatii sl, prin doar céteva operatii simple de clic cu mouse-ul, castiga milioane de potentiali clienti din refeaua Internet. Pentru a-si realiza functile care o defineso, orice forma organizata are nevoie de infor- ‘mati. Ca s& obtina informatie Intr-un timp uti, sistemul trebuie sa prelucreze rapid datele pe care le detine, s& le stocheze, sa le extragd gi s& le transmit’. In iumea noastra, lumea vitezei si a tehnici, nici 0 prelucrare de informatii nu mai poate fi conceputa fara tehnica electronica de calcul. Societatea a devenit dependenta de calculatoare 4. Enumeratitreitipuri de aplicatii pe care le poate exeouta calculatorul. Precizati in ce domenii de activitate pot fi folosite aceste aplicati: 2. Descrieti modul in care influenteaz& calculatoru! activitatile dumneavoastra zilnice. 3. Enumerati trei tipuri de activitati de la gcoala in care catculatorul vi poate usura munca. Precizati ce gen de apiicatii ar trebui sé folositi 4, Precizatj patru actvitti pe care le-at| putea desfasura cu ajutorul calculatorului aca 5. Ce este societatea informationala? Dati trei exemple din viata de zi cu zi prin care s& aratati modul in care interactionat cu acest tip de societate, 6. Ce este supermagistrala informatilor? Dati trei exemple prin care sé arétati cum puteti s8 0 folositi si ce avantaje obtinet 7. Ce este comertul electronic? Dati trei exemple de avantaje ale comertului electronic.Tehnologia informatiei si a comunicatiilor 7 1.1.3. Sistemul informatic si sistemul informational Sistemul informational ‘Sistemul informatic Este format din canalele princare || Este acea parte a sistemului informational in circula informatiile gi din metodele care procedeele si mijloacele de prelucrare folosite pentru manipularea lor. informafillor sunt automatizate. COrganizatia este un grup, 0 colectivitate format din dowd sau mai multe persoane care lucreaz impreuna intr-o activitate bine determinatd, cu scopul de a realiza un set de obiective comune. In functie de natura obiectivelor, se pot defini tipuri de organizati: eco- nomice, politce, juridice, sociale etc. Din experienta propre, stti c& pentru a realiza ceva irebuie depus efort. Dar, efortul nu este suficient dac& nu exista un cadru unitar care 8 va canalizeze acest efort pentru realizarea scopului propus. Acest cadru reprezinta de ‘apt metoda de organizare a activitatilor. La fel ca si o persoana, o organizatie isi propune s8 ating anumite obiective strategice si pentru aceasta are nevole de un cadru organizatoric prin care s& fie valorificate eficient resursele sale si s& fie puse in aplicare planurile manageriale. Sistemul este format dintr-un grup de entitati (oameni, mecanisme, concepte etc.), legate intre ele pentru a realiza un scop comun. O structura organizatorica este si ea un sistem sieste formata, la randul sau, din trei subsisteme: 5 ‘sistemul conducator (managerial) ~ sistemul care ia decizi > sistemul condus (operational) — sistemul care executd; > sistemul informational — sistemul care face legatura intre sistemul condus $i sistemul conducator, prin intermediul legaturilor informationale intre sistemul condus $i sistemul conducator circula deciziile si informatille. Organizatia este un sistem dinamic si functioneazai ca un sistem de conduce- Sistemul re in care, inte sistemul conducator gi condus sistemul condus, se stabilesc relat informationale. Legaturileinformationa- le dintre sistemul condus si sistemul conducator (canalele prin care circus informatie $1 metodele foloste pentru manipularea ei) formeaza_sistemul informational al organizatii. In cazul unui sistem economic (de exemplu, un magazin universal, sistemal informafonal este format dint-un ansamblu de procedee, tehnici, echipa- mente, oameni, fluxuri de date si informatii, prin care se culeg gi se prelucreaza datele pentru 2 se obtine informal care 88 asigure functionarea sistemulu la parametri optim Sistemul ‘conducator Decizii Informatii Fiecare nivel de conducere are nevoie de un anumit tip de informati. La nivetul sistemului conducstor informatia este transformata in decizii care au rolul de a autoregla sistemul si de al aduce in starea de echilibru. In functie de nivelul ierarhic la care se iau decizile, exist:8 Utilizarea informatie’ > Decizii operationale. Sunt luate de persoane cu functii de executie (urmarirea platior lientilor, urmarirea comenzilor, evidenta stocurilor ete.) > Decizii tactice. Sunt luate de persoane cu functii administrative (angajarea perso- nalului, stabiliea furnizorilor, modificarea tarifelor sau a preturilor ete.) > Decizii strategice. Sunt luate de persoane cu functii de conducere (amplasarea unui nou obiectiv, investiti, lansarea de noi produse, reglementari privind salarizarea personalului ete.) Cu cat creste nivelul la care se ia o decizie, cu atat actiunea deciangata de ea este mai impor- tanta. In functie de metoda folosita pentru luarea deciziei, exists > Decizii programabile. Sunt decizii pentru care exista proceduri si reguli bine definite. De exemply, facturarea unui client se face dupa o procedura bine stabilits. > Decizii neprogramabile. Sunt decizii pentru care nu existé proceduri si reguli bine definite. De exempiu, lansarea unei campanii publicitare. Procesul de prelucrare dint-un sistem informational este uneori complex, alteori mai putin complex. El poate fi manual sau automatizat. Decizile programabile pot fi prelucrate cu ajutorul calculatorului. Prin automatizarea unor procedee si mijoace de prelucrare a informatei se obtine sistemul informatic — care este inclus Tn sistemul informational. ‘componenta fizica (hardware) ~totelitatea echipamentelor folosite ‘componenta logica (software) ~ programele sistermului' de operare $i ale aplicatilor definite ‘componenta de date sali baza de date ‘componenta umand — personalill specializat pentru intretinerea gi exploatarea sistemului si utilizatori lui direct Sistemul informatic cadrul organizatoric al beneficiarului sistemului informatio. In cadrul unei organizati, pentru a creste productivitatea muncii este bine sa se creeze tun sistem informatic care s& integreze activitatile informationele ale tuturor compartimen- telor, gi nu sa se foloseasca tehnologia informatie! independent in fiecare compartment Dezavantajele unui astfel de mod de lucru sunt: compartimentele nu pot folosi in comun datele de care au nevoie, ansamblul de colectii de date are o redundanta foarte mare, crescand costurile de exploatare la nivelul organizatiei, $i orice migcare in cadrul organi- zatiei necesitS interventia in mai multe colecti de date, scézind productivitatea munci: rice sistem informatic are un ciclu de viatS marcat de urmatoarele etape: > proiectarea si realizarea sistemului informatic, in care se concepe si se realizeazé sistemul informatic impreund cu documentatia necesardi pentru exploatarea lui; > exploatarea gi intretinerea sistemului informatic, in care se utiizeazé efectiv sistemul informatic, iar sistemul informational beneficiazé de avantajele aduse de automatizarea prelucrariiinformatiei; > inlocuirea sistemului informatic cu un sistem informatic nou, cu performante superioare, care se face atunci cand vechiul sistem informatic nu mai corespunde etapei de dezvoltare a sistemului informational pentru care a fost creat (din punct de vedere al necesitatlor organizatiei, din punct de vedere al nollor tehnologii etc.); nou! sistem informatic se poate dezvotta din cel vechi sau poate fi complet nouTehnologia informatie: si a comunicat Studiu de caz ("$8 analizam In cadral unui sistern economic actvitatea de evidenta a stocu- | lor de materiale, Materialele se gsesc in mai multe magazil fiecare maga- zie avand un gestionar. Aceste materiale sunt necesare ca s& se asigure functionarea corecta a procesului economic din intreprindere. De exemplu, | ||) daca intreprinderea asigura servici de telefonie, in magazil trebuie s& existe | piese de schimb pentru echipamente, scule, materiale pentru Intretinerea ‘echipamentelor, rechizite etc. Aceasta activitate la randul ei poate fi cons- derata un sistem, in care sistemul conductor este compartimentul financiar- ccontabil care ia decizile (hotaraste ce se cumpaira gi cénd, cine poate lua materiale din magazie si in ce scop), iar sistemiul condus este format din gestionarii magaziilor care executd (aprovizioneaz magazile, Inregistreazé datele din documente, tin evidenta stocurilor, elibereazé la cerere materiale). Tntre cele doua sisteme, legatura este asigurata de sistemul informational Datele care se prelucreaza sunt cantitile de materiale intrate si cantitajle de materiale iesit, iar informatile care se obfin in urma prelucrarii sunt cant- tate de stocuri de materiale. Acest sistem poate fi asigurat de figele de magazie gi de un sistem de cdutare in aceste fige. In acest caz sistemul este manual, Daca se doteaza fiecare magazie cu un calculator pe care se insta- leaza un program de evidenta a stocurilor, procesul devine semiautomatizat, deoarece, chiar daca s-a automatizat prelucrarea datelor in vederea obtineri informatilor, intre sistemul condus gi sistemul conducator, transmiterea infor- matilor se face manual, Gradul de automatizare a sistemului informational va creste atunci cand toate calculatoarele din magazi si calculatorul din serviciul financiar-contabiltate vor fi legate intr refea de calculatoare, asiguréndu-se astfel automatizarea stocéii datelor si a transmiteri informatilor. Prin informatizarea diferitelor domenii de activitate, au apérut mai multe tipuri de sisteme informatice: bancare, miltare, medicale, pentru conducerea activtatior economice din dife- rite organizati economice, pentru administrate, pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru activitatea stintiicd si de proiectare, pentru rezervairi de locuri, pentru informare gi documentare. La randul sau, un sistem poate fi descompus din punct de vedere functional In subsisteme. De exemplu, sistemul informatic destinat conducerii activitatiiintr-o com- Panie poate fi descompus, in raport cu tipurile de actvitati pe care le informatizeaza, In sub- sistemul productie (asiguré pregatirea, lanserea si urmérirea productiel), subsistemul comercial (asigura aprovizionarea si desfacerea producti), subsistemul cercetare-dezvol- tare (asigura informatile tehnico-stintfice necesare dezvoitari companiei), subsistemul financiar-contabil $1 subsistemul resurse umane. Indiferent de domeniul pe care 1 informatizeaza, sistemul informatic se integreazé si ocupé un anumit loc in structura organizatorica a societati. El poate fi sistem informatic pentru conducerea organizatilor miei, pentru conducerea organizatilor mari tertorial, national sau international GP 1. Icentiicati_sistemul informational din scoala voastrd. Identiicat = sistemul informatic. Ce activtati ar mai putea fl informatizate? Propu- @ 2. Vizitati o organizatie economica. Identificati sistemiul informational si sistemul informatic. Ce activitéti ar mai putea fi informatizate? Propu- neji solutil de realizare10 Utilizarea informatic 1.1.4, Fluxul informational = continut = forma Fluxul informational — ails Reprezinta totaltatea informatilor ges transmise intr-uninterval de timp dela J Garacterizat \\ = Jotmm tun emifator de informatie la un receptor de: = jungime de informatie printr-o multime de = vitezs canale informationale. — fiabiltate = suport = cost Intre compartimentele oricarui sistem informatile se produc aleator sau determinist. Looul de emitere a informatiei se mai numeste si sursa informatiel, iar locul de destinatie a informatisi se numeste receptorul informatiel. Intre emitator gi receptor informatia circula printr-un canal de comunicafie, Continutul informatiei este determinat de sistemul condus, iar forma ei - de sistemul conductor. Fluxul informational dintre emitator si receptor este necesar desfagurérii unei activtati sau executarii unei operat Circuitul informational se formeazé din toate fiuxurile informationale care circula in cadrul organizatiei intre puncte de lucru si compartimente sau Intre organizati si conexiunile dintre aceste fluxuri Caracteristicile unui flux informational depind de sistem. De exemplu, fluxul informational dintr-o mare biblioteca este caracterizat de vechimea informatie, durata de viata, carac- terul informatiei, domeniul si subjectul de interes, originea informatiel, suportul fizic pentru transmiterea ei. Cerintele unui flux informational sunt > informatia trebuie s& fie transmisd nedistorsionat; > transmisia trebuie s& se efectueze indiferent de gradul de ocupare a canalului de comunicatie; > trebuie asigurata securitatea transmisiel informatie > informatia trebuie s& se transmita in timp optim; > costurile de exploatare a canalului de transmisie sai fie mic Clasificarea fiuxurilor informationale: 4, In functie de directie: > orizontale ~ intre compartimente de pe acelasi nivel ierarhic; verticale ~ intre compartimente alate pe niveluriierarhice diferte 2. In functie de sens: > ascendente — de la un compartiment aflat pe nivel ierarhic inferior la un compar- timent affat pe nivel ierarhic superior, se transmit informati > descendente - de la un compartiment aflat pe nivel ierarhic superior la un com- partiment aflat pe nivel ierarhic inferior; se transmit decizi 3. In functie de frecventa: > periodice; > ocazionale.Tehnologia informatiei si a comunicatiilor “1 4. In functie de locatia sursei > interne ~ sursa se gaseste In interiorul organizatiei; > externe ~ sursa se gaseste In exteriorul organizatiel 5. In functie de compartimentele in care se transmite: marketing, cercetare si dezvoltare, productie, financiar-contabil, comercial, resurse umane. Canalul de comunicatie este caracterizat de: > metoda de comunicatie; > continutul mediului de comunicatie: text, imagini grafice, secvente sonore, secvente video: > volumul gi caltatea informatie pe segment tint — unemitator simai mult receptor! = osingut ditectie — spre receptor = settransmite mesa) dfert pentru fiecare receptor unul la multi = un emiator si mai mull receptor’ = o.singura directie— spre receptor = se transmite aceiagi mesa Pa ‘multi fa multi unul fa unut = flecare poate fi si emitator si = un emitator-receptor si un recep: receptor toremifitor ~ comunicare in toate directile =_8¢ transmit mesaje personalizate (Studin de caz | Fluxurile informationale la nivelul unui secretariat managerial || a) Canalul informational rezultat din relatia directa cu conducerea: — conducere -» secretariat - flux informational vertical descendent. | Se transmit dispozitii verbale personale, solicitérl pentru legaturi i telefonice, scrisor, note scrise pentru efectuarea de lucréri, rezolu- i tiipe acte. — secretariat > conducere — flux informational vertical ascendent Se transmit comunicari verbale personale, comunic&ri prin micro- fon pentru stabilirea legaturi telefonice, prezentarea corespon- | dentei si a documentelor, anuntarea si prezentarea vizitatorilor Ia conducere. b) Secretariatul este conexiunea intre fluxurile dintre sistemul con- i ducator si sistemul condus: — compartimente -> conducere — flux informational vertical ascen- i dent. Se transmit informati12 Utilizarea informatie’ — conducere -> compartimente - flux informational vertical des- cendent. Se transmit cétre sistemul condus decizile de organizare, coordonare si executie emise de sistemul conducator (ordine, i dispoziti, circulate etc.) redactate si transmise prin secretariat a — compartimente -> conducere — in cursul executiei decizilor ~ fx informational vertical ascendent. Se transmit informatii de control prin care conducatorul se asigurd c& decizile au fost corect executate (civerse situa sintetice:rapoarte, dari de seama, pontzje etc.) ©) Secretariatul este conexiunea intre fluxurile externe si interme — pentru informatile care intra din mediul extern cate toate nivelurile | organizaltiei si pentru toate fluxurile inteme care ies din organizatie. Mediul exter este format din organele financiate, organele bancare, i organizati supericare iererhic sau subordonate (fale, sucursale, agenti), organizatii parteneri de afaceri ete. Se transmit scrisor, faxuri, | comunicari verbale etc i | d) Canalul informational intre diferite compartimente de secretariat i (dac& exist8 mai multe in organizatie) — flux informational pe |) orizontala. |. Procesul informational la nivelul secretariatului const’ tn tratarea informa- tiei scrise prin Ht 4, organizarea informatiei: sortare, clasare, grupare, Indosariere. 2. prelucrarea informatiel: redactare de texte, traduceri, stampiiare. 3. prezentatea informatie: tiparirea documentelor, muttiplicarea lor, afigarea informatilor etc. Pentru sustinerea fluxului informational intr-o organizatie trebuie creat o infrastructura informatica (de exemplu, o retea de calculatoare). Identificatifluxurite gi circuitele informationale din clasa voastra. 2 Isentificat fuxurile gi circuitele informationale din scoala voastra. QE 5 scenic} toute § creuteleinormatenate ain oma voasts 4, Intre organizatie si exteriorul ei, exist o stransa legatura prin interme- Giul fluxului activitailor operationale (fluxul tehnologic) care este alcdtuit dintr-o succesiune in timp de activitati. Astel, organizatia primeste din exterior materi prime, materiale, servici, energie, bani, informati (intrari) prin intermediul fluxului de intrare. Intrérile sunt prelucrate printr-o succesiune de operafi prin intermediul fluxului intern obtinandu-se produse, servici, bani, informatii(legiri) care sunt livrate tn afara corganizatiei prin fluxul de iegire. Fluxul de intrare si fuxul de iesire formeaza fluxul extern, Fiuxul tehnologic este supus perturbatilor (intarzierea livrérilor, greve, Intarzieri de plat’ ale clienfior, avariila echipamente etc.) intrari iegiri fluxul de intrare fluxul de ‘fluxul internTehnologia informatiei si a comunicatiilor 13 ‘Alegeti unul dintre fluxurile tehnologice prezentate tn tabel gi identical fuxurile $i circuitele informationale. [Tip activitate [intrari [Fiuxintorn : legiri Confecti' —_esatur, a8, nastur, create; crore; confectionar: fiisare; |confeci textile furnitur, accesori, |edlcare; ambalare;livrare etc IContectii tabla, comier, g2-_|croire; asamblare; samotare; sudare; |sobe metalice Imetaice —_|mota, c&rgmizi, _[polizare; vopsire; ambalare;lvrare \vopsea, electrozi Ide sud ete IBanca Icereri de credite, _[primire cereri, analiza cerer g situate |credite bani, informatii __|soicitant,creditare IComertcu _|mmarfuri achizitionate |receptie; dezambaiare; portionare; —_|marfuri vandute lamanuntul lcantarre, sortare; vericare; leichetare; expunere (Curajatorie |imbracéminte, __freceptie; sortare; curatare; cilcare; _fImrécminte, chimica lasternutur, patur, fivrare lasternutur, patur, lcovoare murdare covoare curate14 Uti 1.1.5. Procesul informational Procesul informational ares + ‘Actualizare Arhivare Furnizare informat informatii informati Colectare informatii Procesul informational cuprinde sistemwul conductor si sistemul condus. In cadrul sau se petrec transformarile care duc la aparitia informatiei. Procesul informational este condus i infiuentat prin decizii proprii care asigurd functionarea sa la parametrii prestabilt Aceste decizii mai au si rolul de a adapta si a perfectiona continu procesul informational astfel Incat s& corespundé modificarilor din organizetia pe care o deserveste. Baza informational reprezinta totaltatea informatilor care deservesc intreaga organi- zatie, fiecare compartiment al ei si fiecare participant si actvitatea lui. Aceste informatii se gasesc in diferite documiente: fige tehnologice, liste de materiale etc, in cadrul sistemului informatio, procesul informational este format din: > Introducerea datelor; > prolucrarea datelor > extragerea informatiilor > athivarea (stocarea) datelor Jin general, procesul informational dintr-o organizatie rémane acelagi. El implicé si un proces informational In care informafile vor putea fi prelucrate cu ajutorul calculatorutui 4. Introducerea datelor Este procesul prin care datele sunt preluate de calculator si convertite intr-un format pe care-| poate prelucra, In aceasta etapa utlizatorul > colecteaza datele, fie din documente, fie verbal, > executd operatiile prin care fi cere calculatorului s4 Inceapa activitatea de preluare a datelor, > introduce datele prin intermediul unui dispozitv de intrare (tastatura, mouse, scanner etc.) care le preia si le converteste intr-un format acceptat de calculator; > supravegheaza colectarea datelor si procesul de introducere. Rezultatul prelucréiilor depinde de corectitudinea datelor introduse. De aceea, In aceasta etapa atat utilizatorul cat gi calculatorul au un sop comun: s& asigure date de intrare corecte. Utiizatorul realizeazd acest lucru prin diferite proceduri manuale, stabilite in functie de fluxul de date de intrare gi de importanta lor. Cea mai simpla forma este cea de verificare vizuala prin parcurgerea intregului lot de date introduse in calculator. In functie de importanta datelor, in acest proces pot fi implicate dou’ persoane: una care introduce datele $i alta care verific’ daca sunt corecte (corespund cu sursa de date care de obicei este un document). O alts metoda de verificare este cea de numerotare a documentelor folosite pentru intraducerea datelor pentru a se evita omiterea unui document si implicit 2 unui set de date de intrare. Calculatorul, la randul sau, prin software-ul pe care il ‘closeste trebuie sa asigure urmatoarele proceduri automate:Tehnologia informatiei si a comunicatiilor 15 > 88 coordoneze procesul de introducere a datelor; > sd veriice daca datele sunt valide (dacé ele corespund tipului de date precizat sau daca apartin unui domeniu de valori din tipul de date precizat); > s& converteascd datele valide intr-un format pe care-I poate prelucra; > s& furnizeze utlizatorului diferite rapoarte care s&-! ajute s& controleze corectitudinea datelor introduse (de exemplu, cate seturi de date a introdus), Introducerea datelor in calculator se poate face: > Pe loturi (batch). Datele de intrare sunt colectate in documente gi dup ce se strange tot ansambiul de date este introdus in calculator in vederea prelucrari > Direct (on-line). Datele de intrare sunt introduse In calculator in momentul in care se produc si de la locul unde s-au produs. Scopul folosirii unui sistem de calcul este de a furiza informatia tntr-un timp cat mai scurt, daca se poate imediat dupa ce s-au produs datele care o genereaza. Aceasta Inseamné ca sistemul trebuie sa functioneze In timp real. Pentru a asigura acest tip de rspuns al sistemului, introducerea datelor trebuie sa se faca on-line Componentele hard ale calculatorului cele mai folosite In aceasta etapa sunt dispozitivele Ge intrare (tastatura, mouse etc. In functie de dispozitivele alese pentru introducerea datelor), discul hatd, menitorul si eventual imprimanta daca se tiparesc rapoarte cu datele introduse. 2. Prelucrarea Este procesul prin care datele sunt prelucrate de calculator pentru a furniza informati. Cele ‘mai obignuite operatii de preluctare sunt cele de clasificare pe categoril a datelor, de ordonare, de calcule statstice gi de totaluri gi de extragere a unor date din colectia de date in functie de anumite criterii exprimate prin condi logice. In aceasta etapa utiizatorut > raspunde a intrebarile afigate de programul de aplicatie prin intermediulinterfetel prin care i se cere s& comunice datele necesare desfasurarii procesului de pelucrare, > monitorizeaza procesul de prelucrare. Componentele hard ale calculatorului cele mai folosite in aceasta etapa sunt procesorul 31 memorile (interne sau externe) 3. Extragerea informatiilor te procesul prin care calculatorul furnizeaza utiizatorului informatie necesare desfagu- “aril activitatiior sale zilnice, planificdli operatilor curente sau pe o perioada de timp mai mare, Informatie obtinute pot fi furnizate imediat ulilizatorului sau pot fi stocate pe un mediv extern de memorare pentru a fi folosite ulterior (fie ca date de intrare pentru alte procese de preluctare a datelor, fie pentru a fi afigate mai tarziu). Rezultatele obfinute in urma prelucrarilor pot fi furnizate In doua tipuri de formate: hardcopy, adica informati a care utilizatorul poate avea acces ulterior (de exemplu, sunt “parte pe hartie sau Inregistrate pe un microfilm sau pe un alt suport care poate fi ‘izualizat ulterior) sau softcopy, adica utilizatorul le poate vizualiza atat timp cat dureaza prezentarea lor (de exemplu, sunt afigate pe monitor). Prima categorie de formate se ecomandé in cazul rapoartelor. A doua categorie se recomanda in cazul informatilor are trebuie obtinute in anumite momente sau tn anumite situati. In general, rezultatele \ucrarilor pot $8 prevad& ambele tipuri de formate. Rezultatele pot fi prezentate sub16 forma de texte, imagini sau sunete si pot genera comenzi cum ar fi formarea unui numér de telefon c&tre care vor fi transmise intr-un anumit format In aceasta etapa utilizatorul: > pregateste rezultatele pentru distribuirea for; > distribuie aceste rezultate persoanelor care au nevoie de ele; > vizualizeazé rezultatele obtinute, le analizeaza, scrie rapoarte referitoare la aceste rezultate sj, in unele cazuri, In functie de pozitia ocupata In cadrul organizatiel, ia decizil pe baza acestor rezultate Modul tn care se face distribuirea acestor rezultate céitre alti membri al organizetiel este stabil si controlat prin proceduri manuale decise la nivelu! organizatiei sau prin proceduri automate, daca se foloseste o retea de calculatoare. Componentele hard ale calculatorului cele mal folosite in aceasta etapa sunt dispozitivele de iesire utilizate pentru prezentarea rezultatelor. 4, Arhivarea Jn aceasta etapa informatie sub forma de date sunt inregistrate pe un suport de memorare pentru a fi folosite ulterior. In aceasta faza rolul principal 1l are calculatorul care asiguré transferul datelor din memoria inten pe suportul pe care va fi inregistrat rezultatul, Rolul utilizatorului se reduce la: > monitorizarea procesului de stocare: > pastrarea evidentel colectilor de date in care au fost stocate rezultatele luarea deciziei in ceea ce priveste pastrarea sau stergerea de pe suport a colectiei de date. Aceste proceduri manuale sunt decise de organizatie. Termenul de pastrare a rezulta- telor pe un suport de memorare va fi decis fie in functie de legislatia in vigoare (durata de pastrare in arhiva a diferitelor tipuri de documente), fie In functie de regulamentul intern al organizatie. Componentele hard ale calculatorulul cele mai folosite in aceasta etapa sunt memoria interna gi memorille externe. Studiu de caz Studiul etapelor de prelucrare a datelor. Prelucrarea unei comenzi in cadrul unei compan rite produse: jurnizoare de dife- ii || 4. Introducerea datelor. persoana din cadrul companiei preia prin telefon, prin posta electronica, prin servicul obignuit de posta, prin fax i s2u prin alte mijoace de comunicare comanda pentru un produs sau || pentru 0 lista de produse furizate de ea si declangeaza procesul de | introducere a datelor. Prin acest proces se introduce comanda de ||| produse care contine mai muite date de intrre, de diferitetipur, care | urmeaza sé fie prelucrate: clientu, numarul comenzi, data la care va fi vrata, Impreund cu lista de produse comandate care cuprinde denumirea, pretul si canttatea comandata, In funclie de nivelul de dezvoltare a sistemului informatic al companiei, datele de intrareTehnologia informatiei si a comunicatiilor 7 primite sunt introduse direct in calculator de persoana care a primit ‘comanda (on-line) sau sunt inregistrate intr-un formular (tipizat la nivelul companiei) care va fi transmis persoanei care introduce datele in calculator (batch). in cazul in care comenzile se primesc prin posta (fie posta traditional, fle posta electronica) ele trebuie colectate si la un anumit interval de timp datele din aceste comenzi trebuie introduse in vederea prelucrarii (batch). in cazul in care comenzile se primesc prin telefon sau verbal datele din ele pot fi introduse imediat pentru a fi prelucrate (on-line). Avantajele folosirii metodei on-line sunt: comanda clientului este Inregistrata imediat, stocul de produse este actualizat imediat, factura este emis imediat, iar situatia incasarilor companiei este si ea actualizata in acelagi moment Prelucrarea datelor. Mai Intai se verificd daca fiecare dintre articolele comandate exista in stoc In cantitatea comandats. Aceasta presupune 0 operatie de comparare pentru fiecare articol comandat. Compararea se face Intre cantitatea comandatd $i cantitatea totald Inregistrata pentru acel produs intr-o colectie de date (de obicei,fisier sau tabel al bazei de date) In care este inregistrat stocul de articote. in functie de rezuttatele acestel caut8ri In stocul de articole, vor fi calculate datele necesare pentru a putea emite factura caire client, care trebuie s8 contina lista de produse care vor putea fi fumizate (pentru fiecare produs trebuind precizate cantitatea, pretul unitar de vanzare, pretul total pe articol) si pretul total pe comanda. In cazul In care firma ofer’ un discount pentru 0 anumits cantitate de articole sau pentru 0 anumita valoare @ comenzi, va fi calculat si discountul practicat de firma. Va fi calculata si taxa pentru valoarea adaugat’, atét la nivel de artical, c&t si la nivel de facturd. Tot in cadrul acestui proces sunt diminuate cantitaile din stoc pentru articolele vandute, corespunzator cantitailor vandute. Extragerea informatiilor. Datele obtinute in urma prelucrarilor vor putea fi prezentate sub forma unor documente tiparite: factura catre Client si, period, difertetipuri de rapoarte (raportul vinzior, raportul stocutilor etc.) care pot prezenta informatia organizata pe grupuri de articole sau la nivel de personal din sectorul Vanzari gi pot prezenta diferte totaluri sau subtotaluri pe categorie de grupuri de article. Raportul cu articolele din stoc poate fi prezentat periodic pentru a face comparatie Intre datele inregistrate in calculetor si situatia reala a stocului de articole. Se mai poate prezenta periodic catre departamen- tul Aprovizionare un raport cu articolele comandate gi vandute pentru a se putea reface stocul de produse. Arhivarea informatillor. Datele objinute pot fi stocate pentru a fi prelu- crate ulterior. Astfel, comenzile inregistrate pot fi pastrate intr-un fisier sau intr-un tabel, Aceste date sunt necesare atat pentru a pastra evi- denta comenzilor emise de un client, cat gi pentru a reface stocul de articole in cazul in care clientul nu igi ridic& articolele comandate. In plus, se vor pastra datele Intr-un tabel sau figier cu datorille clientului (suma datoraté pentru articolele comandate) pentru a putea verifica in18 Utilizarea informatie’ orice moment starea tranzactilor financiare, si - Intr-un fisier sau intr-un tabel - articolele care trebuie comandate pentru a reface stocul Procesul informational ‘Organizarea Prelucrarea Utilizarea datelor datelor informatiei Considerati c& scoala voastré este o organizatie formaté din mai multe compartimente, Analizati procesul informational. Identificati componentele procesului informational in cadrul gcoli Laborator _ Identificarea componentelor procesului informational | Enuntul problemei. 5d se construiascd un tabel pentru calcularea mediei semestriale {a disciplina ,, Tehnologia informatiei". Tabelul va arvea urmdtoarele coloane: numele 7 si premmele elevului, cinci coloane peniru note (presupundnd cd un elev poate primi | ‘maximuan cinci note pe un semestru) si o coloand pentru medie. La sférsitul tabelului 1 se afigeazci media semestriald pe clasd. Se lanseaza In execute aplicatia Excel — pentru gestiunea follor de calcul Se construieste o foale cu structura ceruté de problema, In coloanele A si B se inregistreaza numele si prenumele elevilor. In coloanele C, D, E, F si G se Inregistreaza notele elevilor. Pe primul rand se serie antetul tabelului. Primul elev se Inregistreazé in réndul 2. In coloana H se vor afiga mediile elevilor, Se introduc datele in tabel. & Se insereazé in celula din c ana H gi linia 2 formula: if(02=0,C2,if(E2=0,(C2+D2)/2,if(F2=0, (C2+D2+E2)/3,if(G2=0, (C2+D2+E2+F2)/4, (C2+D2+E2+F2+62)/5) '™ Se copiazé apoi formula in toate celulele din coloana H care corespund elevilor din clasa. Se adaugé a sfargitul tabelului un rand pentru media generald. in coloana pentru numele si prenumele elevului se scrie textul Media generalé si in coloana corespunzatoare mediei se insereaz formula de calcul corespunzitoare calcula mediei generale '™ Tiparitfoaia de calcul care contine rezultatele obtinute = ‘centiticat in acest exemplu componentele procesului informationalTehnologia informatici si a comunicatiilor 19 1.1.6. Resursele umane implicate in sistemul informatic Resurse umane in sistemul informatic ‘Specialisti IT | Utilizatori Tehnologia informatie! nu inseamna numai componentele hardware si software, datele si srocedurile de lucru, ci gi oamenii care lucreaza cu ele. Calculatorul a patruns in toate domeniile de activitate si a creat o dependent de el Somenille in care este folosit calculatorul (automatizarea controlului proceselor, birotica, Zestiune economica etc.) se dezvolta foarte rapid. Daca automatizarea proceselor indus- “ale prin folosirea caloulatoruiui a avut ca efect negativ cresterea ratei somajului, avan- ‘ajul a fost cresterea productivitatii si sc&derea pretului produselor. Acesta este Ins un ‘enomen normal in industrie: orice noua tehnolagie introdusaé @ dus la cresteree satel so- “rajului. In compensatie, s-au dezvoltat domenii in care diferite actvitati nu pot fi conce- ute fra ajutorul unui calculator. calatorle in spaiu, unele echipamente medicale utile in ‘unerea unui diagnostic corect (cum este, de exemply, tomograful), bancile de date, pre- “lziunile meteorologice etc. Caloulatorul a creat in schimb noi focuri de munca, in “dustria de hardware si software, care este o Industrie In plina dezvoltare, si noi profes nalisti, analisti ajutor, programatori, programatori ajutor, ingineri de sistem, operatori niroducere gi validare date, operatori calculator, si continua s& creeze noi profesii 2aministratori de retea, operatori calculator electronic gi retele, operatori prelucrare texte, iectanti sisteme informatice, informaticieni designer etc, Num@rul persoanelor care lucreaza cu celculatoarele cresie mereu in intreaga lume. Dac& ‘an acum 20 de ani prelucrarea informatilor se facea centralzat pe un calculator, iar ‘ersoanele implicate in exploatarea aplcatilor erau specialisti in domeniul tehnologie! “formatel (analisti, programatori, ingineri de sistem, operator), prin aparija calculatoarelor rsonale, tehnica de calcul a ajuns pe fiecare birou, devenind un instrument de lucru ignuit In plus, faptul c& la ea au putut s& aibA acces ugor foarte multe persoane ~2specializate in domeniul informaticii (datorita pretului sc&zut si a ugurinfei in operare) @ “zout 88 se dezvolte 0 gama din ce in ce mai mare de aplcatii care acopera 0 arie de “eocupair foarte mare’ de la economist ingineri, functionari, secretare pana la artisti sau itor, Aproape In fiecare meserie este nevoie ‘de cunostinte pentru manipularea unui ulator. Calculatorul a devenit un instrument de munca folosit pentru obtinerea intr-un timp sta informatilor necesare destégurariactivtailor zinice. =1-nei cand utilizatorul este numai un beneficiar al procesului de obtinere a informatiei, z-0esul de transformare nu este dependent de ei, adiod se desfasoaré independent de tnile sale. Daca ati format un numar de telefon gresit veti primi rspunsul fra s& Safi pe un buton al telefonului. In schimb, daca utlizatorul este un producator de tie, el trebuie s& cunoasc& modul in cate foloseste produsul software care fi _""izeazé aceste informati §i trebuie sa intervina in procesul de transformare @ datelor ~ informatii. indiferent de natura procesului de prelucrare, pentru a putea obtine ~‘ormatit din date, utilizatorul trebule s& parcurga etapele: introducere date, prelucrare 222 extragere informatii si athivare date20 Utilizarea informatiei 1.2. Surse care furnizeaza informatia Baza informationala Sursele care furnizeaza Tehnici de cautare a informatiei informatia ‘Surse care furnizeaza informatia Fisierul Baza de date Banca de date Este o colectie de | | Este ocolectie de date care | | Este o colectie de una sau ‘Mile tora daestis > descrie activitatea une. ‘rial mits Bare dete bare’ Categorie de organizatiisicare furnizeazé | | acoperd un subiect sau mai informati membrilor organizatiei acces | |multe subiecte destinate unei la diferite informati, categorii largi de utilizatori prezentate in diferite formate. 1. Fisiere Fisierele sunt colectii de date in care se memoreaz& un volum mic de informatii care au legétura de continut, Manipularea informatiilor dintr-un figier se face cu un softwar re specializat, in functie de tipul datelor memorate. Exist urmatoarele tipuri de figiere Fisiere de date Figiore text Contin date create Contin numai coduri de si intretinute cu un caractere si sunt create si Figiere document Contin codur de caractere, imwgig corer en program de inrejute coun eaior de forsee gun cae. aplcate texte ntrette cu un procesor de texte tO ____ ipuri de fisiero Fisiere cu imagi Figiere video Figiere audio Contin imaginiin format cig] Contin magi vdeo tn format cgta| | Con sunete in fomet ott Wal Sunt erate giintretinute| | Sunt eat invents cu un || Sunt eute cu un program aun program de gra¢a, | | program depreuicrareaimaginlor | | de prea asuneteer. De exemplu, foile de calcul create cu aplcatia Excel sunt figiere de date, documentele create cu aplicatia Word sunt fgiere document, fisierele create cu aplicatia Notepad sunt ‘isle text iar fisierele create cu aplicatia Paint sunt fisiere cu imagin.Tehnologia informatici si a comunicatiilor 2 2. Baze de date Bazele de date sunt colectii de date memorate Intr-unul sau mai multe fisiere Intre care exist 0 legatura logic de continut. Manipularea informatilor dintr-o baza de date se face cu un software specializat, numit sistem de gestiune a bazelor de date, care asigura regasirea rapida a informatilor. Bazele de date pot fi mici sau mari, cu limitari in cea ce. priveste accesul sau cu acces nelimitat, Exist urmatoarele tipuri de baze de date Tipuri de baze de date Baze de date Baze de date Baze de date individuale partajate distribuite Baze de date individuale. Se mai numesc si baze de date pentru microcalculatoare Sunt colectii de figiere de date integrate folosite de o singura persoana. Datele § programele pentru sistemul de gestiune a bazelor de date se gasesc sub directul contro al utiizatorului. Ele sunt pastrate pe hard-discul utiizatorului sau pe serverul de figiere al unei retele locale. De exemplu, daca lucrati in domeniul vanzarilor, acest tip de baze de date poate fi folosit pentru a pastra evidenta proprillor clienti, jar daca sunteti managerul de vanzari puteti folosi baza de date pentru a pastra evidenta personalului de vanzari si a performantelor lor. Daca Iucrat in domeniul publictati, puteti folosi baza de date pentru a pastra evidenta despre natura lucréirilor si numarul de ore afectate fiecarui client. Puteti 88 Va creati diverse baze de date domestice care sd integreze agenda de telefon, agenda de adrese, cartile din biblioteca, CD-urile audio gi video. Puteti folosi aceasta baz’ de date pentru a obtine rapid informa despre numérul de telefon sau adresa prietenilor. Daca aveti obiceiul sa imprumutati cérti sau suporturi audio sau video, puteti folosi baza de date ca s& tineti evidenta obiectelor imprumutate Baze de date partajate. Companille creeaza baze de date pentru uzul propriu. Ele pot fi stocate pe un calculator mare si administrate de un specialist In informatic’ numit admi- nistrator de baza de date. Angajatii companiei pot avea acces la baza de date folosind microcalculatoare legate la calculatorul pe care se gaseste baza de date, prin intermediul nei retele locale sau globale, Exista doua tipuri de astfel de baze de date: > Baze de date pentru personalul operativ ~ contin detalii despre operatile companiei (de exemplu, informatii despre vanzéiri sau productie. > Baze de date pentru personalul de decizie — contin informatii selectate atat din baza de date operativa, cat si din baze de date private din exteriorul companiei. Aceste baze de date sunt folosite de obicei de directorii companiei pentru a lua decizii Baze de date distribuite. in cazul companillor care au o distributie tertorialé a birourilor, a fiaelor gi/sau 2 reprezentantelor este foarte probabil ca datele s8 nu fie stocate intr-un singur loc, ci in mai multe locuri. Ele devin accesibile angajatilor prin diferite retele de comunicatl. Aceste baze de date sunt baze de date distribulte, adica pot fi localizate alt loc sau In alte locuri decat cel in care se gaseste utlizatorul. De obicel, serverele de baze de date ale retelelor furnizeaza legatura Intre utlizatori si baza de date affata la distanta, Astfel, unele dintre informatii pot i stocate intr-un birou regional al companiei altele la un birou din strdinatate, iar altele chiar la sediul companiei. De exemplu, 0 companie este format dint-un lant de magazine, iar datele despre vanzari pot fi loca-22 lizate in diferite magazine, Persoanele de executie de la sediul companie’ trebuie sa alba acces la toate aceste date. Bazele de date reprezinta fundamentul sistemelor informatice pentru conducere. De exemplu, departamentul de vanzari al unui magazin poate pastra toate datele despre tranzactile de vanzari intr-o baza de date. Directorul de vanzari poate folosi aceste infor- matii pentru a vedea ce angajat din departamentul sau a vandut cele mai multe produse. Directorul va putea stabili astfe! la sfarsitul anului premierile pe care le va da personalului din departamentul sau, Directorul departamentului de aprovizionare poate vedea din prefe- rintele cumparatorilor ce produse se vand mai bine si ce produse nu se vand si folosind aceste informati poate s8 corecteze aprovizionarea cu produse. Directorul principal poate combina toate aceste informatii despre tendintele vanzarlor din magazin cu informati din baze de date exteme magazinului, referitoare la tendintele populatie si ale consumului ‘Aceste informatii pot fi olosite pentru a stabil strategia de vanzare a magazinului, 3, Banci de date Banca de date find 0 colectie de baze de date are implementaté o tehnologie speciata pentru regasirea datelor in bazele de date care 0 compun. Bancile de date pot fl cu limitari in ceea ce priveste accesul sau cu acces nelimitat, Existé urmatoarele tipuri de banci de date: Tipuri de banci de date en Banci de date particulare Banci de date publice Banci de date particulare. © banca de date particular este In general o colectie enor- ma de date pe care o organizatie 0 dezvolté ca s8 acopere un anumit subiect Organi- zatia poate oferi acces la banca sa de date tuturor persoanelor sau numai anumitor per- soane, contra unei taxe, Uneori baneile de date particulare mai sunt numite si servicil de informare. Cele mai importante banci de date particulare sunt: CompuServe care ofer& servicii pentru domeniul afacerilor, inclusiv serviciul de posta electronica, Prodigy care ofera stir gi informatii din domeniu! afacerilor si economic, ca de exemplu servicii pentru organizarea timpului fiber, Dialog information Services care oferd servicii de informare tehnico-stiintifica si Dow Jones New Retrieval care furnizeaza stiri din lume gi informati din domeniul afacerilor, al investitilor gi al bursel Banci de date publice. Cea mai mare banca de date publica este cea stocaté pe serve- rele retelei Internet. Funefia de documentare si informare a retelei Internet este asigurata prin > gruputile de stiri (similare unor publicatii periodice ~ ziare $i reviste ~ orientate pe 0 anumita gama de subiecte): > serviciul World Wide Web (WWW) - similar unei biblioteci digitale. Dezvoltarea retelei publice Internet a dus a aparitia si dezvoltarea unor noi tehnici de prelucrare a datelor > Intranet. Retelele intranet sunt retele private, construite in cadrul unei companii sau organizatii, care folosesc acelagi protocol ca si reteaua Internet (TCP/IP) gi care asigura integrarea prezentarii informatilor intro forma accesibilé si unitar& pentruTehnologia informatie: si a comunicatiilor 23 tofi utlizatori, Prin intermediul ei se distribuie documente, se asigura accesul la ba- zele de date, se asigura instruirea personalului si comunicarea intre angajati si se distribuie software. Toate aceste servicil sunt realizate prin intermediul unor aplicati specifice refelei Internet. Fata de releaua Internet, o retea Intranet asigura aceste servicii numai pentru personalul care activeaza in cadrul companiei sau al organiza- {iei gi trebuie 88 aib& implementat un sistem de parole prin care s8 asigure confi- dentialtatea datelor. > Extranet. Este 0 extensie a rejelei Intranet care foloseste tennologia World Wide Web si care asiguré legatura intre releaua publicé Internet si refelele private Intranet ale Unor organizati $1 companii care doresc s& colaboreze intre ele. In acest mad, mal multe organiza tsi pot partaja o resursé importanta: informatia. Extranet asigura structurarea informatilor pe tel nivelur: publice, private gi mixte. De exemplu, 0 companie care dispune de o rejea Intranet poate comunica sor si rapid, folosind Extranetul, cu furnizori gi clienti cu care are relati comerciale. Acestia vor avea acces limitat la resursele informational ale refelei Intranet a companiel Sea mai eficienta metoda de organizare a volumelor mari de date este sub forma de ze de date. Y ¥ t ¥ + | Partajarea | | Micsorarea | | integritatea | | Securitatea contre | volumutui de | | 'nteatt intormatitor | | eettralza al | inormaior eal fatelor mera > Partajarea informatiilor. in organizati, informatie pot fi usor partajate intre diversi membri ai organizatiei sau intre diferite compartimente functionale ale organizatiei > Reducerea volumului de date. Mai multe departamente au acces la aceeasi colectie de date, in loc s2-si creeze fiecare independent propria colectie. In acest mod se reduce volumul datelor manipulate si folosirea irationalé a memoriei externe prin miogorarea redundantei datelor. informatie stocate in mai multe colectii de date de pe hard- discurile locale ale microcalculatoarelor legate la 0 retea vor putea fi inlocuite cu informatile stocate intr-o singuré colectie de date care va fi pastraté pe serverul retelei > Integritatea datelor. Datele vor fi actualizate o singura data in baza de date la care ‘au acces toate departamentele, in loc sé fle actualizate de mal multe ori, in colectile de date ale fiecarui departament. Pentru datele actualizate se pot impune diferite conditi, astfel incat actualizarea SA fie completata cu informatile necesare tuturor departamentelor. De exemplu, dac& este scos la vanzare un nou produs, el va fi adéiugat in baza de date, Operatia de adaugare se va executa cu impunerea adaugaril nu numai a codului gi a numelui produsului, dar si a unitatii de vanzare, @ pretului si a attor informatii utile diferitelor departamente. > Securitatea informatilor. Se poate asigura mai bine securitatea datelor decat in ca- 2ul sistemelor care folosesc mai multe colectli de date independente, deoarece con- trolul se poate executa centralizat, la nivelul bazei de date, prin atribuirea de parole utlizatorilor, care sa le permita accesul numai la informatie necesare in activitatea lor.24 Utilizarea informatici > Controlul centralizat al datelor. Organizatille mari pot folosi un administrator de baz de date care are rolul de a determina structura bazei de date si de a evalua performantele ei. in cazul bazelor de date partajate, mai are si rolul de a stabil drepturile de prelucrare a informatilor din baza de date (ce persoane au acces sila ce tip de date). E! trebuie sa asigure securitatea gi utilizarea etic’ a bazei de date. Bazele de date ofera diverselor actvitati o mare oportunitate pentru productivitate. Astfel, In biblioteci, bazele de date electronice sunt considerate foarte valoroase deoarece asigurd un acces rapid la orice informatie din c&rti gi ziare. Bazele de date ajutd la pastrarea unor volume mari de date si la gasirea rapida a oricérei informafii necesare pentru luarea decizilor. Intretinerea bazelor de date necesita Ins un efort continuu pentru a impiedica falsificarea datelor sau ulilizarea incorecta a lor. Informatii publice Informatii partajate Informatii private Pot fi folosite de grupuri de per Isoane. Fiecrui grup ise permi- te accesut la anumite informati Pot ffolosite numal de posesoru lor. Pot ffolosite de orice persoana Deoarece bazele de date sunt foarte valoroase, securitatea lor este vitala. Legat de modul in care sunt folosite datele din baza de date, apar doua probleme: folosirea etica a datelor si asigurarea integritati lor, Aceasta Inseamna c& informatile personale sau private despre diferite persoane, pastrate In bazele de date, pot fi folosite intr-un scop. incorect, imoral (de exemplu, inregistrarile medicale sau informatie despre contul bancar al unei persoane pot fi folosite la Iuarea unor decizii de angajare sau promovare). O alta problema consta in a preveni cazurile in care utilzatorii neautorizati au acces la baza de date (de exemplu, persoane rauvoitoare care au acces la baza de date prin intermediul retelei de calculatoare pot distruge intenfionat unele informatii sau pot introduce virusi in baza de date} La nivelul organizatiei, securitatea datelor se poate asigura atribuind utilizatorilor parole de acces. Prin sistemul de parole li se poate permite accesul numai la anumite informafi de care au nevoie. De exemplu, departamentul pentru plata salarilor va avea acces la informatie despre ratele angajatiior, dar celelalte departamente nu vor putea avea acces la aceste informatii. Securitatea este foarte importanta gi in modul in care se organizeaza lucrul intr-o retea de calculatoare globala, deoarece violarea datelor se poate produce din afara zonei securizate a organizatiel GP 1. Trebuie sa realizati un referat la limba romana despre metode de so comunicare. Ce surse de informatie vetifolosi? fe e 2, Trebuie sa va facefi un program pentru petrecerea timpului liber la sfargitul saptamanii. Ce surse de informatie vetifolosi? 3. Dorit s8 cumpétati un calculator. Ce surse de informatie vetifolosi?25 Tehnologia informatie’ 1.3. Cautarea $i regdsirea informatici Cautarea gi regasirea informatie! Reprezinta localizarea informatiei in sursa de informatie, cu scopul de ao prelucra sau de ao prezenta, Tehnici de cautare in sursele de informatie Reprezint& ansamblul de metode gi instrumente puse la dispozitie de componenta software cu ajutorul carora se localizeaza informatia in sursa de date. Tehnicile de cdutare a informatie’ depind de sursa de date eae Figiere Baze de date Banca de date Instrumente puse ta aispo- || Metode speciice unui sistem || \yotoare de edutare. Zije de programul de apli-. || de gestiune a bazelor de calle cu care au fost create. date. In fisierele de date localizarea se face folosind instrumente puse la dispozitie de pro- grarul de aplicatie cu care a fost creat fisierul. De obicel, aceste instrumente sunt puse la dispozia utlizatorulu print-un sistem de meniur De exemplu, In foile de calcul create cu aplicatia Excel, se poate localiza informatia construind un filtru cu ajutorul controalelor din caseta de dialog Custom AutoFilter care se deschide cu optiunea de meni AutoFilter... eFiltere Data. In fisierele text create cu editorul de texte Notepad, localizarea unui sir de caractere se face prin intermediul controalelor din caseta de dialog Find care se deschide cu optiunea de meniu Find...< Edit, iar in documentele create cu aplicatia Word, localizarea diferitelor tipuri de entitati Gin text se face prin intermediui controalelor din caseta de dialog Find and Replace care se deschide cu optiunea de meniu Find... Edit Sistemele de gestiune a bazelor de date furnizeazé dou’ mecanisme importante pentru localizarea informatilor In baza de date: > interogarea ~ pe baza unui criteriu de cautare furnizat de utlizator cauta si gaseste toate inregistrarile care corespund criteriului de c&utare specificat; > filtrul - pe baza unui criteriu de fitrare precizat de utilzator extrage din baza de date numai inregistrarile care corespund criteriului precizat 1. Folosind autodocumentarea (Helpul) pus la dispozitie de aplicatile studiate, cdutal si gasiti urmatoarele informati a. entitle din text localizate cu editorul de texte Notepad; b. entitatle din document localizate cu procesorul de texte Word; c. entitatile din foaia de calcul localizate cu aplicatia Excel. 2, Identificati tehnicile folosite de Help pentru cAutarea gi regasirea informatiel26 Utilizarea informatiei 1.4. Tehnici de cdutare a informatiei pe Internet Tehnici de cautare in reteaua Internet + dupa adresa paginii sau a sitului in continutul documentelor ~ folosind care contine informatia cuvinte chele care definesc subiectul céutat it it jul de navigare Serviciul de cdutare automata ‘| 1. Serviciul de navigare Browserul, programul client al serviciului de navigare, permite gasirea informatilor prin dou’ metode: > dupa adresa URL a paginii de Web in care se gaseste informatia, prin urmarirea hiperlegaturilor din documente care contin referinte ascunse catre alte documente, In plus, utiizatorul mai este ajutat de urmatoarele mecanisme: > Mecanismul ,,semnelor de carte“ sau al ,favoritelor’ li permite vutlizatorulul sa invetind 0 list& cu identificatorii URL favorit, De exemplu, s8 presupunem ca un angajat al unei firme de consultant are nevoie mai des s& obtiné accesul la paginile Web ale altor trei companii (de exemplu, trei companii client). El poate stabil trei adrese favorite, cate una pentru fiecare dintre cele trei companil. De indaté ce a fost construita 0 lista @ favoritelor, un utlizator poate selecta oricare dintre adresele favorite alegnd 0 optiune de meni. Un alt avantaj este acela c& favoritele sunt permanente, deoarece lista este pastraté intr-un fisier pe discul calculatorului Utiizatorului, Actualizarea listel se face foarte simplu. Cand utiizatorul géseste un identificator URL interesant, el Ti cere browserului s&-1 adauge la lista favorielor, facand posibilé revenirea rapida la acea pagina, > Mecanismul ,,istoricului®, Browserul intretine o ist& cu paginile de Web vizitate recent, In sesiunea de lucru curent sau In sesiunile de lucru anterioare, Folosind adresele URL inregistrate in aceasta lista, utilizatorul poate reveni oricand la un document pe care Ia mai viztat. El mai poate stabili dimensiunea listei sau o poate goli, in plus, prin acest mecanism se pastreaza urma navigairii prin hiperlegaturl Astfel, ia revenirea Intr-o pagina, legaturile care au fost vizitate sunt evidentiate diferit de cele care nu au fost citite Dezaventajul folosini numal a acestei metode este acela cA utilizatorul trebule s4 cu- noasca adresa URL la care se gaseste documentul, De exemplu, s@ presupunem ca un uiiizator vrea s& gaseasca informati despre automobile. In cazul navig&ri,utiizatorul trebuie s& cunoasca numele catorva companil care construiesc masini $i identificatorul URL corect al paginii Web al fiecdrei companii,Tehnologia informatici si a comunicatiilor 27 2. Serviciul de cautare automata Pentru a tine pasul cu dezvoltarea retelei Internet, este nevoie de o cdutare automata easta inseamna c& este nevoie de un program de calculator care s& poata contacta tomat un alt calculator de pe Intemet, sé caute informatia speciticata si s& prezinte ‘ormatile. Un astfel de program este numit motor de cautare, iar serviciul care furni- 22azé astfel de programe este numit serviciu de cautare automata erviciul de cdutare automata contine un server care navigheaza singur pe Internet si ptureazé titiuri de pagini, cuvinte cheie si continuturi de pagini din situri. Toate paginile z4site sunt inregistrate intr-o baza de date. Pentru regasirea informatie! in baza de date, Fecare motor de cdutare foloseste propriul mecanism de indexare a informatie, adic’ o sificare @ informatiel dupa un anumit criteriu. Cand utilizatorul sorie cuvantul care des- rie subiectul ce I! intereseaza (cheie de cautare), motorul de cautare foloseste meca- mul de indexare, gaseste In baza de date lista cu legaturi catre decumente Web care contin cuvantul c&utat gio oferd utilizatorulu! uiltatele unei cautari automate pot fi folosite imediat sau pot fi pastrate int-un fisier pe c pentru a fi folosite mat térziu, Pentru ca recuperarea informatiei sa se facd rapid si antajos, rezultatele c&utari sunt returmate sub forma unel pagini Web care are cate 0 turd cu fiecare document care a fost gasit. In acest mod, rezultatele pot fi folosite sof cu un browser standard. Accesul la serviciile de cdutare automata se face direct din Web deoarece fiecare viciu de cautare automata are un sit Web. Utlizatorul care vrea s& foloseasca serviciul cautare automata Ti va furniza browserului identificatorul URL al serviciului. Pagina de ‘ceputa situlul unui motor de cautare contine de obicei patru categorii de informati > identificarea companiei care ofera serviciul, > descrierea serviciulul pe care il ofera, > instructiuni care arata modul in care trebuie folosit serviciul > metoda prin care utiizatorul poate s& comunice un subiect pentru cdutare, ‘1 general, in pagina Web de inceput a serviciului de céutare exista o caset de text pentru roducerea textului de Ia tastatura si un buton Search pentru declangarea operatiel de zautare. Butoznele dintr-un astiel de formuler sunt de fapt legaturi c&tre alte pagini (de ‘emplu butonul Advanced Search este o legatura caitre © pagina cu un formular format ccontroaiele cu ajutorul carora se contruieste criteriul avansat de cautare). Dupa ce serviciul de cdutare automata gaseste paginile care se potrivesc unei cereri a stilizatorului, el furnizeaza rezultatul sub forma unei liste, ordonata implicit dup’ un criteriu de prioritate. Pentru a stabili ordinea de afigare, serviciul atribuie fiecarei pagini cesite un punctaj. Criteriul folosit pentru stabilirea punctajului difer’ de la un motor de -aulare [a altul. In general, in atribuirea punciajului se fine cont de: > de c&te ori apare cuvantul in pagina, existénd insé motoare de cdutare care pena- lizeaza daca acel cuvant apare de foarte multe or, pozitia ocupaté in pagina de cuvant (dacé apare la inceputul paginii, punctajul este mai mare), cate cuvinte are pagina, daca apare cuvantul In ttlu, popularitatea sitului (care este daté de numarul de situri care au legaturi cu acea pagina) etc, + vee28 Utilizarea informatici Serviciul creeazé o pagina Web care contine cate o legatura pentru fiecare element din lista gi returneazé pagina Web cétre browserul utlzatorului care afigeazé rezultatele. Deoarece fiecare motor de cdutare foloseste propriul su criteriu de priortate gi intretine propria sa bazé de date folosind propriul sau mecanism de indexare (dupa situri, dupa Pagini etc.), lista cu rezultate afigata pentru aceeasi cerere de cautare de informatii va diferi de la un motor de cutare la altul, atat din punct de vedere al numérului de rezultate obtinute, cat si din punct de vedere al ordinii de afigare a rezultatelor in list De asemenea, formatul listei cu rezultate afigate pe ecranul utiizatorului $i numérul de atticole afigate Into pagina diferd de la un motor de céutare la altul. In general, in ista pot fi afigate > legatura cu pagina de informatie, > titul paginii care contine informatia, > dimensiunea paginil, > mai multe citate din pagina care arata cum apar termenil caut&rli in context, > adresa URL a paginii etc. se poate face folosind: © cheie de cautare: ‘mal multe chei de cdutare |~ ‘nu sunt cdutate sinonimele cuvantulu, ge pot eAuta einarimote:Guivaitula: — este furizata orice pagina care confine cu- | |= chelie nu sunt trate ca o expresie, ol vvantul, find posibil ca informatia din pagina ca tortion indeparident ‘89 nu aiba relevanta pentru subiectul c&utat Mecanismul de céutare dupa cheie foloseste potrivirea de caractere atunci cand selec- teaza paginile Web. Aceasta Inseamna ca serviciul cauta o potrivire exacta intre girul de caractere prin care ulilizatorul a precizat subiectul si sirunle de caractere care apar in paginile Web. Principalul dezavantaj al acestei metode de cautare apare din lipsa seman- ticil. Un program care foloseste aceasta metoda nu infelege sensul cuvintelor gi al expre- siilor gi nu este capabil sa-si dea seama ce reprezinta acestea pentru utilizator. Deoarece nu are inteligentd, un motor de céutare nu poate recunoaste expresile obignuite. In consecinté utilizatorul trebuie sa aiba in vedere faptul c, daca nu se specifica altfel, fiecare cuvant va fitratat ca un termen independent dupa care se va realiza cdutarea Daca se folosesc numai cheile de cdlutare, lista cu rezuitatul céutari poate contine foarte ‘multe rezultate (uneori chiar si milioane de rezultate), majoritatea lor neprezentand interes pentru subiectul cautat. Din aceasta cauza, este bine ca utlzatorul sa restranga aria de cdutare prin rafinarea cautarii prin intermediul cautarii avansate: ‘chei obligatori, chet chelle reprezintd o Tocalia din paging unde coptionate, chei excluse expresie se caultd chela Cautarea avansata | pagini scrise intr-o data ultimei actualizaria | [ domeniul si situl in care ‘anumita limba informatior din pagina se cautd cheiaTehnologia informatiei si a comunicafiilor 29 exemplu, se pot folosi mai multe cuvinte legate cu operatorii fogici (or, and, not si xor sau CU operatorii + (include cuvantul precedat de operator) si - (exclude cuvantul cedat de operator). Intre operator si cuvant trebuie lasat oblgatoriu un spatiu. Se ce folosi cautarea dupa expresil, Precizarea ca se cauta o expresie si nu cuvinte ~Zependente se face prin delimitarea expresiei cu ghlimele sate se poate preciza unde se cauté in pagina cuvintele cheie’ In toata pagina, Prin intermediul c&utarii ~ malin titlu sau numai in corpul paginil. Se poate restrictiona cdutarea in anumite pagini Google Jeqq S2U Intr-un anumit dome- Fi oniu, se poate exclude | cautarea in paginile unui sit precizat sau se poate uta in toate paginile care au legatura la 0 pagina dat, Se mai poate limita | cAutarea la paginile scrise intr-0 anumita limb sau numai la paginile care au ‘ost actualizate ultima data | M2" Svs isn lm sw nti-o anumits perioad’ de | mm ‘usesnncmconn imp (de exemplu, in ulti | « ‘rele trei luni, in ultimele ase luni sau In ultimul an). {Bone chen Spots Pg Metoda cea mai simplé de a avea acces la un motor de cdutare este folosirea unui portal. até cateva dintre portalurile disponibile in Internet Portalul Caracteris icile motorului de cautare Google bttp/eww-google.com Creat in septembrie 1998 este considerat la acest moment cel mai bun motor de céutare. Este unul dintre cele mai rapide motoare de cautare, care intretine cea mai mare baz& de date, Ofer’ si interfata tn limba romana, Ordinea de afigare in list este in functie de popularitatea paaginil,Intretine un catalog de categori de subiecte permitand redefinirea unel ari particulare de cAutare prin restrangerea cautari ta tun domeniu si in cadrul domeniulul la o anumita categorie. Foloseste o publictate restransa care apare discret pe ecranul calculatorului sub forma unor legaturi si nu bannere, pe care le afigeaz numai daca sunt in legSturd cu subiectul cdutat, Permite limitarea cAutarit ia paginile sscrise in mba romana, Singurele dezavantaje pe care le are sunt: nu aula dups famili de cuvinte, nu face diferent Ihre Iterele mari gi mici sinu este sensibil la diacritce,30 Utilizarea informatie: Portalul Caracteristicile motorului de cautare MsN Prezint in lista cu rezutate 0 scurta descrieve a fiecdrei pagini gdste hto:/avwew.msn.com _Oferd posibiitatea de a schimba ordinea de afigare in list in ordine invers cronologica e datei lime’ actualzari sau in ordinea alfabeticé a titlurior. in lista cu limbie la care poate firestictionata cautarea nu apare limba romana (nu pute cduta numai paginle scrise inlimba romana), Yahoo! ‘A Tost creat in 1994 gi intretine o baza de date in care siturile sunt Itfp./avwnw. yahoo com organizate pe categori, pentru flecare sit existand si descrierea lu Pormite imitarea cdutari a paginile scise in imba romana, Cautarea ‘se poate face oriunde in pagina, numal in itu peginii sau numa adresa URL a pagini AltaVista Este un motor de cdutare foarte rapid. Intretine 0 baz de date tn care ‘itp/ivuw.altavista.com sunt organizate paginile, si nu siture, si indexeaza textul integral al raportul ~ comunicare facuta de o persoana catre o autoritate, prin care informeaza despre activitatea sa sau a unel colectivit&i > studi ~ lucrare de specialtate, operd stintica > scrisoarea — document transmis unel persoane sau unei autoriaii > adresa — comunicare oficiala facut de o organizatie; > cererea ~ solictare adresata unei autortat) pentru valoriicarea, recunoasterea sau apararea unui drept sau pentru obtinerea unor informati > oferta ~ exprimare a dorintelor gi posibiltatior de vanzare din partea poducatorilor si a comerciantior.32, Utilizarea informatie’ Circulara are o dubla acceptiune. Este documentul prin care un organ ierarhic superior transmite cétre nivelurile inferioare ale organizatiei anumite sarcini, dispoziti, reguli de comportament, sau comunicé instructiuni de aplicare a legisiatiel. Circulara mai este si oferta tipizata folosita in activitatile promotionale. Ea este o scrisoare care se adreseaza mai multor persoane interesate gi are acelagi continut pentru toti. Exist& circulare care informeaza ciientul si care au ca scop s& facd cunoscut produsul si sa determine cumpérarea lui (avizul simplu, circulara documentara). Existé circulare care motiveaza Glientul, care se adreseazé unor potentiali cumparatori ai produsului pe care doreste s&-1 introducd pe piat’, ca de exemplu: circulara personalizata (scrisoarea de publicitate cu detalii de informatii, adesea tehnice) si circulara urmata de relans: Corespondenta comerciala.are urmatoarele caracteristici > Formatul cel mai utizat in corespondenta comerciala este formatul A4 (210x287 mm), cu exceptia adreselor care au formatul momo (210x135 mm) > Trebuie respectat echiliorul asezari in pagina > Marginea din stanga trebuie s8 fie intotdeauna mai mare (minimum 2~3 om), > Intre paragrafe se asi un rand liber. Daca scrisoarea este lunga si complicata, paragrafele se numeroteaza sau li se dau titluri. O scrisoare comercialé este formata din urmatoarele componente: > Antetul. Se scrie in partea de sus a documentului si cuprinde; numele gi adresa firmei, forma juridicd de organizare gi capitalul social, codul unic de inregistrare, nu mérul de ordine in registrul comertului, contul in banca, numerele de telefon gi fax > Localitatea expeditorului gi data, Se scrie in partea din dreapta sus a scrisori, Data este format’ din ziua (in cfre), luna (in ltere) gi cele patru cifre ale anulul > Numele gi adresa destinatarului. Se scrie mai jos decat data i aliniata cu ea, Codul postal se scrie dupa numele localitai > Referinte. Este numarul de inregistrare dat scrisorii la care se réspunde, sau un numar de indosariere. > Objectul scrisorii. Se scrie ca prim alineat al scrisori si este precedat de cuvintele Referitor’ sau Ref’ Este un rezumat in cateva cuvinte al scrisor > Corpul scrisori > Semnatura. Trebuie sa i se rezerve un spatiu mare. > Anexe. Au ca scop s& semnaleze persoanei care citeste scrisoarea documentele care Insotesc scrisoarea. Sunt mentionate intotdeauna in partea de jos a primei pagini. Formatarea documentulut apne Formatarea Formatarea |” Formatarea paginitor paragrafelor [_caracteretor JT I dimensiune ‘spatiere margin indentare font ‘antet pagiai aliniore pe orizontalé dimensiune ‘subsol pagina culoare fundal sii otientare la tiparire chenare aa | aliniere pe verticala fabulatori33 Tehnologia inform: i sia comuniea {ru a creste productivitatea muncii se pot folosi urmatoarele Instrumente. 1.5.1.1. Schita documentului Schita ‘Afigeaza structura de baz a documentului (ttlurile si subtitlurite. ab Mecanisme Restrangerea Dezvoltarea Se afigeaz’ numai ttl Se afigeazé gi textul Modul de lucru Outline Schita documentutui are avantajul c& permite construirea structurii de baz a docu- mentului (titlurile si subtiturie) urmand s& se completeze ulterior detalile documentului 4cest mod are propria sa bard de instrumente (Outlining) cu ajutorul c&reia se poate sontrola modul de lucru Documental este considerat un ansamblu de obiecte de tip ttlu-text. Unele tituri pot s8 aiba titluri subordonate. Titlunie pot fi organizate pe 9 niveluriierarhice prin atribuirea unuia din le 9 stiluri de formatare @ unui tty. Stil unui tly este un ansamblu de comenzi de ‘ormatare (indentarea, fontul,stlul gi corpul caracterefor etc). Nivelurle tiului Se pty sat dentfic prin numere de ordine $i pot fi puse ‘n evident prin indentari diferte. Structura documentului poate fi afigaté comprimat ‘numai titurile $i subttluile) sau dezvottat ‘sunt afigate si detalile documentutui) Afigand structura comprimata, este mai usor 54 se urméreasca ordinea in care apar ttlurle intro lucrare Si sa se modifice aceasta structura mutand numai tule in sus sau in (0s. Se poate promova (promote) un til la nivelulierarhic superior indentandu-l spre stanga ‘sau se poate retrograda (demote) la nivelul \erarhic inferior, indentandu-! spre dreapta. De asemenea, se pot muta ugor paragrafele glisénd dreptunghiul din dreptul paragrafului in noua pozitie Acast mod de lucru se recomanda in prima faz, cand se construieste scheletul documentului si cand trebuie sa se organizeze ideile care stau la baza documentulul Denumire Somnificatio Scurtatura 1 Promote Promoveaz un tit la nivelulierarhic superior. Alteshittr Demote Retrogradeaza un til la nivelul ierarhic inferior. AlteShitte> 3 Demote to Body — Retrogradeazé textul care nu este formatat ca tt Text 4 Move Up Deplaseaza un obiect in sus cu 0 locatio. AlteShittet34 Utilizarea informatie’ Denumire ‘Somnificatie Scurtatura 5 Move Down Deplaseaza un obiect in jos cu 0 locate, AlteShitted 6 Expand Restrange un obiect (ascunde textul gi subtiturle Alte ‘subordonate), 7 Collapse. Dezvolta un oblect (afiseazé textul si subtitle Alte subordonate}. 8 ShowHeading Arata toate ttlurile de ta nivelul 1 pand ta nivelul AlteShitts 1121.17 precizat W2LIT 9 Show All Heading Comutator pentru afgarea tuturor obiectele (ilu gitext). Alt+Shift+A, 10 Show First Line Comutator pentru afgarea prime lini a textulu. AlteShifteL Only 14. Show Formatting Afigeaza formatarea obiectelor. Are efect de comutator. 12 Master Document. Trece in modul de vizualizare document principal. Are View fect de comutator. “ppg, SA se realizeze un studiu despre Resursele energetics. Fiecare Gig | meni at che va cia nema in reteava nee. Pebaza EES informatilor gasite, membril echipei vor crea Impreund structure do- Pa ? cumentului. Fiecare membru al echipei va contribui la dezvoltarea Ba documentului pe baza schitei definite, folosind informatile gasite. 1.5.1.2. Sablonul documentului $ablonul (template) este un mode! prefabricat de document ce poate fi folosit ‘a construi- Fea propriului document automatizand acest proces. Se pot folosi gabloane predefinite (care sunt inglobate in aplicatie) sau se pot crea proprile gabloane ~ gabloanele utilizator. ‘Sablonul de document afigeaza o schité a documentului care contine deja chenare, desene, texte cu anumite fonturi, corpuri de caractere, stiluri gi culori. Se completeaza aceasta schita cu proprile texte si desene. Exist urmatoarele gabloane predefinite pentru aplicati: de birotics: scrisori (Contemporary Letter, Elegant Letter, Professional Letter), circulare (Contemporary Memo, Elegant Memo, Professional Memo), faxuri (Contemporary Fax, Elegant Fax, Professional Fax), curriculum vitae (Contemporary Resume, Elegant Resume, Professional Resume}, pliant. (Broshure) Sablonul pentru pliant (Broshure) Daca se lucreaza foarte des cu un anumit tip de document (cu o anumita formatare a caracterelor, a paragrafelor sia paginilor), se poate automatiza procesul de formatare 2 documentului prin salvarea acestor formatari sub forma de gablon utilizator.sia comunicatiilor 35 metri care pot fi modificati intr-un gablon de document sunt: — Parametrii pentru formatarea documentului: stiuri de paragrafe si caractere, intréri * autotext, formatarea paginil = Parametrii pentru configurarea mediului de lucru si a ferestrei de aplicatii: ma- crocomenzi, optiuni de meniu, scurtéturi de la tastaturé definite de utilizator, bare cu “strumente definite de ultilzator. u administrarea sabloanelor de document, se pot folosi urmatoarele operati: crearea sablon, modificarea unui gablon, atagarea gabloanelor la un document si copierea valori metrilor dintr-un gablon in altul area unui gablon de document se poate face prin mai multe metode. = vin preluarea formatarilor dintr-un document, rin modificarea unui gablon de document existent, — crin definirea parametrilor unui gablon nou. earea documentului se atageaza acestuia si un gablon de document. De exemplu, 3 s-a creat un document cu sablonul Blank Document, acestuia i se atageaz gablo- = memorat in figierul normaldot. Dacd se doreste folosirea intr-un document a ‘metrilor defint intr-un alt sablon decat cel atagat ii, se pot folosi dou’ metode: Se atageaza alt gablon la document. Prin aceasta metoda se pot folosi in document rmatarile din noul gablon atagat, dar nu mai sunt disponibile formatarile din vechiul blon. Prin atagarea noului gablon nu se modifica textul si formatarea documentului — cat daca se cere explicit acest lucru. 2 Se declara ca gablon global sablonul care se va folosi. In acest caz este permis coesul fa toate formatarile memorate in gablonul global Laborator Crearea sablonului de document Enuntul problemei. Se vor crea doud sabloane de document (Scrisoare si Studiu) folosind pe rand cele dowd metode. Unul dintre sabloane va fi creat pentru | documentul de tip serisoare, iar celilalt sablon va fi creat pentru un document de tip studi © Se alege metoda de definire: 1. Daca se preiau formatarile dintr-un document sau dintr-un gablon existent, se deschide documentul (tipul Word Documents), respectiv gablonul de document (tipul Document Templates). 2. Daca se defineste un sablon nou, se alege optiunea de meniu New...eEile si in caseta de dialog se activeaza butonul radio Template, ® Se atribuie un nume sablonului cu optiunea de meniu Save As... as type trebuie ales tipul Document Templates. 1 Se fac modificarile dorite in gablon > Se scriu textele gi se insereaza obiectele care se doreste 4 se gaseasca in docu- mentele care folosesc acest sablon. > Se stabilesc optiunile pentru formatarea paginil ile. In lista Save36 U > Se stabilesc anteturile gi subsolurile, precum si continutul lor. Se pot insera coduri de camp pentru diferite informatit care se doreste s fie adéugate automat la document: data curenté, informatii despre utilizator etc, > Se creeaza sau se modifica stilurile existente. > Se creeazd macrocomenzi. > Se creeaza sau se modificd intr&ri In autotext, > Se personalizeazé barele cu instrumente, meniurile si scurtéturile de la tastatura, 1 Se salveazé modificarile facute in gablon (SaveeFile) Se inchide fereastra document a gablonului (Glosec File). izare formatic: Dupa ce a fost creat un gabion el poate fi modificat astfet Se deschide sablonul (Qpen...cEile) § Se fac modificarile dorite in gablonul de document. Se salveazd modificarile fécute in gabion (SavecFile). Se inchide fereastra document a gablonului (CloseeEil Laborator ‘Atagarea sabloanelor Ia document Emuntul problemei. Se va serie wi document de tip scrisoare cdruia ise va atasa 77, sablonul Serisoare. Se deschide documentul. Se deschide caseta de dieiog Templates and Add-ins cu optiunea de meniu Templates and Add-Ins...cTools.: Se alege una dintre cele doua rmetode de luce 4, Se atageaza sablonul Scrisoare la document. Se folosesc controalele din zona Document templates ™ Se actioneaza deciansatorul Attach... Se deschide caseta de dialog Attach Template prin intermediul céreia se construieste identificatorul figierului ™ Dac’ se coreste ca stilurle din document s& fle actualzate automat cu stiurile sablonului Sorisoare, se activeaz€ comutatorul Automatically update document styles; altfel, se pastreaza formatarile corespunzatoare vechiulul gablon. De exemplu, daca in document este scris un par pera = 7) graf cu stu! Normal, valonie parame- tilor din acest sti font, aliniere, spa- tire, indentare etc) vor fi inloouite cu | Vatonle parametror din stiul Normal | @ESi8E8Vi din gablonul Scrisoare, reformatarea | seserstnsandatins paragratelor si a caractereior facan- | Stlterces ards du-se automat. | a Se declara gablonul Scrisoare ca [#8 * al gablon global. Se folosesc controalele | din zona Global templates and add-ins: | In lista sunt afigate gabloanele care pot fi declarate globale, Se pot adguga si alte sabloane fa aceasti ist, executand clic pe butonul Add... 5i, prin intermediul controale- or din caseta de dialog Add Flatt: ci. Mees Tenpitssancoare dt ne C aaTehnologia informatici si a comunicatiilor 37 Templates, se localizeazé si se adauga la list’ un nou gablon de document. Sablonul selectat in list se Inlaturé ationand declangatoru| Remove. 1 Fiecare gabion din istA are atagat céte un comutator. Pentru a-I declara ca gablon global, se activeazd comutatorul atagat lu 1.5.1.3. Procedura asistent ‘Agenda Wizard — procedura asistent pentru Procedura asistent (wizard) este 0 __‘rearea unui document de tip Agenda cafie care initiaza un dialog cu utiizatorul gain PSntrua i se comunica un set de informatii de , dupa care completeaz singur’ restul matilor si construieste documentul ada- id obiecte si formatari pe baza_infor- “tilor furnizate. In aplicatia Word exista ‘natoarele proceduri asistent pentru biro- 74 scrisori (Letter Wizard), etichete pentru i postale (Envelope Wizard, Maing ‘bel Wizard), circulare (Memo Wizard), uri (Fax Wizard), curriculum vitae sume Wizard), ~ Te Le Fag) de pe Internet, 4. Creati un document de tip circulard folosind procedure asistent Cc Memo Wizard. Continutul circularei se va referi la prezentarea unui produs pe care doriti s8-! vindeti. Trimiteti aceasta circulara unui grup de trei posibili clienti, folosind posta electronica (in locul adreselor de posta electronica ale clientilor virtuali veti folosi adresele de posta electronica a trei colegi). Trimiterea se va face din aplicatia Word, Documentul care contine circulara va fiatasat la mesaj (Mail Recipient (as Attachment)... Send TocFile) ugAl® In urmatoarele tipuri de documente se va prezenta informatie proluata 2, Creati un document de tip fax folosind procedura asistent Fax Wizard. Continutul faxului se va referi la o intélnire organizaté pentru prezentarea produselor pe care doriti s4 le vindeti. Trimiteti acest fax din aplicatia Word. (Fax Recipient...cSend TocFile) 3. Creati un raport folosind gablonul de document. Continutul raportului se va referi ta prezentarea unor date statistice privind nivelul vanz&rilor unei companii. Trimiteti acest raport unui coleg, folosind reteaua Intranet. Trimiterea se va face din aplicatia Word. Creati un caiet de sarcini folosind modelul de la paginile 39 gi 40. Trimitet acest caiet de sarcini tipografiei, folosind posta electronica. Trimiterea se va face din aplicatia Word, Documentul care contine caietul de sarcini va fi atagat la mesaj Creati o cerere de oferta folosind modelul de la pagina 41. Trimiteti aceasta cerere de oferta unui grup trei tipografi, folosind posta electronica (In locul adreselor de posta electronica ale tipografilor veti folosi adresele de posta electronica a trei colegi) Trimiterea se va face din aplicatia Word, Documentul care contine caietul de sarcini va fiatagat la mesa 3. Creati un plan de operatiifolosind modelul de la pagina 38. Trimiteti acest document pentru a filistat c&tre o imprimanta din reteaua intranet,Utilizarea informatici 38 aveoreoqH9n, ian eB [area jeoupon bn hieuwies prownn| ea] 7 pa=lu_ts, Coo re ee es telesedo eos. ein] Tora - ayenoniad 30 [odo aN reileedo eomunvoa serigona aN mayzodsia euten SONVORN RNRIOM aS aueseig] _jeseid eauunuog snpoxd ours | MLVYIdO 3ONVId money | _aibas eevopuudenuyTehnologia informatici si a comunicatiilor 39 EDITURA TIPOGRAFIA. Adresa COMANDA NR. Tel Data .. Somanda nr. din APROBAT Director, CAIET DE SARCINI Nr. plan Graficia Felul legatului TIRAJ PROVIZORIU: Tirajul definitv viel comunicam inaintea Inceperiitirajulul ELEMENTE GENERALE $I FELUL MATERIALELOR Format carte Format text Plange nerotunjit Felul culegeri emrotunjit x ...em Coli tipar: . SPECIFICATIE FeLUL NR. MATERIALE ] TIPARULUI | _ “Biooul sani — — — Coperia ext “Supracoperts == Forzatul Piange ANEXE LA CAIETUL DE SARCINI File de manuscris ....... Filme co Desene originale interior... Filme cD Originale coperta interioara Filme cD Originale coperta Filme cD Orignale planga Alte materiale ('Semfal Tranga T Livrare. | | Filme cD Tranga Il Sefbirou produce, Redactor sef,_40 Utilizarea informatie’ INDICATII PENTRU CULEGERE Culegerea se executa in: Tipogratie .. Editura HIME oo DA cine CD INDICATII PENTRU IMPRIMARE A ELEMENTELOR EXTERIOARE COPERTA Felul tiparului offset nr. culori Aves Clape Pag, 2 IV-2 sennnstiparita cotorul tiparit...... celofanat mat Ne vetitrimite andruk pentru BT insotit de originale gi manuscrisul anexat. Alte indicatil B. ELEMENTELE INTERIOARE BLOCUL CART Felul fparului offset. format nerotunjt ..10,7 x 20,3..cm... format rotunjt 10 x 18 cm. CUIOT sno Monee €0li Ia Culoare Se tipareste pe 24 pagini pentru brogat cu termoclel PLANSE $1 HARTI Plange . formatul c&i culo tpar “format Ate indicat INDICATH PENTRU LEGATORIE Formatul blocului de carte rotunjit 10 x 18 em Colle se faltuiesc In 24 pagini, brosat Coperta exterioara va avea biguri; clapa de om; cantul de fof, Pentru legat se va intrebuinta mucava de. Ja legatura: cotorul se va lucra dreptirotund Forzat hartie...offset netiparit mediaprint format Capitalband semn de carte schnitt Panza la cotor va fi de culoare simbol Cotorul se imprima culoare sau in folio Panza scoartelor va fide culoare simbol Odaté cu predarea corecturil in pagini, se vor trimite editurii gi andrukuri pentru toate anexele (coperta, supracoperta, planse, harti etc), iar corecturile s& fie insotite de anexele predate, Dupa terminarea tiparului ne veti trimite exemplarele de semnal. iar dupa BD exemplarele cerute de editurs. Dup’ expirarea termenului legal, tipografia se obliga s8 predea edituri, fara alta cerere “Bunul de tipar” al manualului, manuscrisul, sau montajele manualului si ORIGINALELE DE REPRODUS IN ORDINEA NUMEROTARII IN CARTETehnologia informatici si a comunicat “4 EDITURA .. BUCURESTI, sector a Adresa = cul: A Reg. com. Tel Tel oocceccesseee es (Comercial) Fax: 8a E-mail Catre, TIPOGRAFIA Editura «us. V8 Solicité 0 oferta de pret la urmatoarele lucréiri ulori;......; hartie offset .... x... / gimp; ulori; .......; carton gimp, celofanat lucios: ex. , Culori .....j Hattie Offset Ke ooeoee GIMP - coperta: offset culori ; carton gimp, celofanat lucios: -mod de legare: : - tire ex. Data Set birou producti,42 Utilizarea informatiei 1.6. Prezentarea informatiei numerice Prezentarea informatiei numerice Tabele | { Diagrame (grafice) 1.6.1. Tabelul Se foloseste pentru a prezenta informatia numerica organizata pe randuri si coloane. — numar de randuri — numar de coloane Tabelele — formatare (tabel, rand, coloana, celula) — formule de calcul Pentru crearea unui tabel trebuie s& defini! doua elemente: > structura tabelului (dimensiunea tabelului data de numérul de tinli gi de coloane) Insert Table...c Table) ~ continutul celulelor tabelului ~ se introduc valorile tn celulele tabelulu Intr-un tabel se pot folosi urmatoarele functii care se aplicé numai pe valori numerice: Funcfia | Valoarea returnata [ Exemplu 7] AVERAGE) | Media aritmetica a ar- | AVERAGE a7,b2,03) — media ariimetica a valorior gumentelor din sta. | numerice din celulele at, b? gi 3. 2] COUNT) | Numarul de obiecie | COUNT(aa) din ist Numarul de celule din prima coloand 3| MAX)? | Argumeniul din ist | MAX(2:2) ~ Maximul dintre valorle numerice din 4] MIN cuvaloarea cea mai | celuele din randul al dollea mare, respectiv cea | MIN(cc,d:d) ~ Minimul dintre valorle numerice din mai mica Celulele din coloana a teia gia patra 3] PRODUCTO | Produsul ‘PRODUCTIBELOW) argumentelor din | Produsul valoilor numerice din celulele din coloana lista ccutenta, incepand cu celula de sub pozitia ‘cutsorului gi pand fa uitima celula din coloana, e] SUMO Suma argumentelor | SUM(at.c2) din ist Suma valorior numerice in celulele A1.B1,C1,A2,82,C2, Informatile numerice sunt mai usor de infeles si analizat dac& sunt prezentate sub forma de grafice sau diagrame, decat sub forma de randuri si coloane. Procesorul de texte Word are incorporat un program de grafic analitica ce va permite crearea graficelor pe baza datelor dintr-un tabelTehnologi: 1.6.2. Graficele Se pot prezenta intr-un document informatile numerice dintr-un tabel, sub forma de grafice sau diagrame. Pentru crearea graficelor (diagramelor) se foloseste aplicatia Microsoft Graph integrata in setul Microsoft Office. informatiei sia comunicatiilor 43 = entitatile graficutui — ‘ipuri de grafice = formatarea graficelor — integrarea graficelor in document Pentru construirea diagramei se pot folosi urmatoarele entitatt > Zona diagramei este zona din cadru care cuprinde intreaga diagramé, inolusiv obiectele care completeazé reprezentarea datelor: legenda $i titlul. Poate fi selectata pentru a fi formatata gi redimensionata > Zona graficului este zona de diagrama In care sunt reprezentate valorile numerice din tabel, prin puncte, jini, arce de cere, bare sau coloane. Ea este marginité de axe si cuprinde marcajele datelor, caroiajul, etichetele datelor etc. Poate fi selectata pentru a fiformatata si redimensionata Axele x si y sunt luate ca puncte de referint’ pentru reprezentarea diagramei sau a graticului. Ele corespund axelor de coordonate pentru abscisa Ox si pentru ordonat’ Oy. Daca diagrama este tridimensionala, va exista gi axa z corespunzétoare axei Oz, In acest caz, axa z este reprezentat8 in planul vertical, iar axele x si y reprezinta cele doud dimensiuni ale bazei (latimea si, respectiv, adancimea). Axele sunt formatate conform valorilor din seri, dar utiizatorul poate stabil gi singur valorile de minim si de maxim de pe axe si intervalul dintre marcaje. Tn general, pe axa Ox se reprezinta categorile de ate, iar pe axa Oy valorile datelor, Exceptie fac diagramele de tip circular, care nu au axe, diagramele de tip bare, care inverseaza axele, si diagramele de tip puncte, care folosesc ambele axe pentru reprezentarea valorior. > Etichetele axelor (Axis title) sunt nume care se ataseazd axelor. Ele se folosesc pentru a identifica serile de valori ce se reprezinta pe 0 axé > Marcajele de pe axa (Thick-mark) sunt linii mici care intersecteaz& axa ca diviziunile Unei rigle si care sunt folosite pentru a pune in evident& intervalele in care este impartta axa > Etichete de marcaje de pe axa (Thick-mark labels) sunt nume sau vaiori atagate marcajelor de pe axa pentru a arata corespondenta dintre reprezentare gi datele din serille de date corespunzétoare axei > Marcaje de date (Data marker) sunt reprezentarile In diagrama ale datelor din seria de date (puncte, lini, dreptunghiuri, arce de cere). > Seria de valori este un grup de valori care vor fi folosite pentru reprezentarea dupa o ax&. O serie de valori poate fi luata dintr-un rand sau dintr-o coloana a unui tabel. In Unele diagrame se pot face comparati intre mai multe serii de valori In functie de tipul diagramei, pentru reprezentarea valorlor dint-o serie se pot folosi dreptunghiuri, arce de cere, puncte etc. ~ Etichetete datei (ata Labels) sunt valori care se atageaz’ elementelor cu care este construita diagrama (bare, feli, puncte) pentru a sti exact ce valoare reprezinta,44 Utilizarea informatie: > Legenda este plasaté in afara zonei graficului si este folosita pentru identificarea périlor diagramei, explicand ce reprezinta marcajele de date. Ea arata corespondenta dintre culoarea sau modelul de umplere si numele datei, ajutandu-! pe cel care citeste diagrama sa identifice informatia, > Titlul (Chart ttle) este afigat de obicel In partea superioard a diagramel si este numele care se d& diagramei. Ei poate fi formatat gi incadrat de chenare. > Caroiajul (Gridline) este 0 retea de lini, trasate pe verticala si/sau pe orizontalé, care Imparte suprafata de reprezentare a graficulul in mai multe zone, pentru 2-1 ajuta pe cel care citeste diagrama sa identifice mai ugor plaja de vaiori careia ti apartine o reprezentare (bara, coloana, punet) din diagrams, > Linia de tendinfe (Trendiine) este 0 reprezentare graficd a tendintei de evolutie a datelor. Ea este © linie care este desenaté peste obiectele folosite ca reprezentari in grafic si calculeazé, dupa un algoritm ales de utiizator, fuctuatia datelor. Nu poate fi folosité la diagramele tridimensionale gi nici in diagramele de tip circular. Nu este obligatoriu s& se includ’ intr-o diagrama toate aceste entitati, ci numai acelea care sunt strict necesare pentru interpretarea informatiei. Dac& se insereazé multe entitafi, diagrama va fi greu de citit si de interpretat. In functie de modul in care sunt preluate datele din tabel, puteti construi diagrama in dou’ moduti 4. Seriile de valori sunt preluate din randuri (implicit). in acest caz, etichetele de marcaje pe axa Ox vor fi textele din celulele din primul rand al tabelului, iar legenda va fi formaté din textele din celulele din prima coloana. 2. Serille de valori sunt preluate din coloane. In acest caz, etichetele de marcaje pe axa Ox vor fi textele din celulele din prima coloana, iar legenda va fi formata din textele din celulele din primul rand Textele dintr-o diagrama pot fi > Legate de tabel. Textele sunt preluate din celule (legendele, etichetele de marcaje de pe axa, etichetele datelor). Pot fi formatate gi mutate dar nu pot fi modificate decat daca ‘peti legatura cu tabelul din care diagrama gi-a preluat datele. > Nelegate de tabel. Textele sunt introduse de la tastaturd (etichetele axelor, titlul diagra- imei, casetele de text, eticheta liniei de tendinta). Pot fi formatate, mutate gi modifcate. ‘Aveti la dispozitie mai mutte tipuri de diagrame bidimensionale sau tridimensionale (3D), ca de exemplu urmatoarele tipur, construite tn plan: > Tipul BatelColoane (Bar/Column). Datele sunt reprezentate sub forma Uunor dreptunghiuri sau paralelipipede dreptunghice, pe verticala (coloane) sau pe orizontalé (bare). Acest tip va permite compararea datelor din mai multe serii de valor, datele dint-o serie find reprezentate cu o anumité cur loare sau cu un anumit model de umplere > Tipul Circular (Pie). Graficul este o suprafata circulard in care valorile sunt Oo reprezentate sub forma de sectoare de cere (fel). V4 permite reprezen- tarea unei singure serii de valori gi v8 arat& relatia dintre pat si intreg > Tipul Cercuri concentrice (Doughnut). Graficul este format din mai multe a) cercuri concentrice, fiecare coroand circular& find folosté pentru reprezen- | tarea unei seri de valor In cadrul unei seri, valoile sunt reprezentate prin | sectoare de coroand circulara, aratand corespendenta dintre parti si intreg. +Tehnologia informatie: sia comuhicafiilor 45 sete i putet folosi pentru eprezentarea unei evolu in timp a datetor. In acest caz, seriiie de valori se reprezinta pe o axa (Oy), iar pe cealalté axa (Ox) se reprezint& timpul > Tipul Radar (Radar). Fiecare serie de date se reprezinta pe o retea de i > Tipul Linie (Line). Graficul este o tnie franta construta cu datele dint-o , aw drepte care pornesc dint-un punct si formeaza intre ele unghiuri egale. Numéirul de drepte este egal cu numarul de valori din serie (numarul de coloane din tabel). Fiecare punct dint-o serie (fecare valoare dintr-o linie a tabelulul) va fi reprezentat pe linia corespunzatoare coloanei din care face parte, Distanta de la punct la centtul linilor este proportioned cu valoarea numerica asociaté Punciele adiacente dint-o serie sunt unite cu o lini > Tipul Suprafaté (Area). Graficul este o suprafata plana. Se poate folosi [fF j pentru reprezentarea valorilor cumulative, deoarece fiecare valoare dintr-o serie se adauga la valoarea corespondenta dintr-o alta serie. Ea eviden- tiaza cantitatea schimbarii diferitelor valori In timp. pul Pune (XY sau Scat, Graf est format din puncte imple ‘intre axe. Poate fi folosit pentru a ardta legatura dintre mai multe serii de q Valor O sere de valor ene faonta porns a celrmina porte pe ova |X Ox ter celetato sori determing poze pe axa Oy (de eremp reme. Zentaren a dou8 fof cae au ace ment de cetnie) Unele dintre aceste tipuri bidimensionale au si variante tridimensionale: 3D-Bar, 3D- Column, 3D-Area, 3D-Line si 3D-Pie, Toate aceste tipuri, la randul lor, au mai multe subtipur, astfel incat exista peste 30 de modele de reprezentare a diagramelor. Pentru a crea o diagrama pornind de la un tabel Word, se selecteaza (n tabel valorile care ‘rebuie reprezentate si se deschide caseta de dialog Object, cu optiunea Object... Chart Type.... Deschide caseta de dialog Chart Type, care contine controale pentru schimbarea tipului de diagramas > Chart Options... Deschide caseta de dialog Chart Options, care contine mai multe sectiuni. Cu ajutorul controalelor din sectiuni se pot schimba caracteristicile diferitelor centitati din diagram Butoanele de pe bara de formatare Chart Area ‘Ss ¢ BE Oo 2 WE &] 1 2 345 6 7 89 10 1 (Chart Object Lista ascunsa ain care se alege obiectul din diagrams ce trebuie selectat in vederea modifcari (eticheta, ttl etc.) 2 Format Object. Deschide caseta de aislog Format object care contine controale specifice formatérii obiectului selecat 3 View Datasheet. Buton comutator care controleazai afigarea foil de calcul cu datele sursa. 4, By Row! Grup de butoane radio prin care se stabileste cum se construleste seria de $ ByColumn —_date: din randuri sau din coloane. 6 Data Table Buton comutator care controleaza afigarea tabelului cu date sub diagrams, 7 Chart Type: Lista ascuns& din care se poate alege tipul de diagrama gi buton scuratura pentru optiunea de meniu Chart Type...< Chart). 8 Category Axis Buton comutator care controleazs afigarea marcajelor pentru intervale, Gridiines pentru axa Ox. 9 Values Axis Buton comutator care controleaza afigarea marcajelor pentru intervale, Gridlines pentru axa 2, 10 Legend Buton comutator care controleaz’ afigarea legendei48 Utilizarea informatici 4. Se alege tipul de diagrama. © Alegerea tipului de diagrama Optiunea de meniu Chart Type...c Chart sau butonul Chart Type 2, Se alege subtipul de iagrama: 3. Se vizualizeaza tipul de diagrama ales. Modificarea pozitiei in spatiu a diagramei Optiunea de meniu 3-D View....¢ Chart 2. Se modifica unghiul gi sensul de rotatieTehnologia informatici si a comunicatiilor 49 4. In seotiunea Titles se stabilesc textul pentru titlul diagramei si textele pentru titlurle axelor. —caseta de text Chart title: ttul diagramei, —caseta de text Categories (x) axis: tilul axei Ox: —casela de text Value (z) axis tilul axei Oz | Chart Options Ther | ases | ces | Leper | oatatabes | pata rele | cote: a = sry 0 cone © Timescale 2. in sectiunea Axes se stabilesc intervalele pentru marcajele de pe axe. Formatarea tipului de diagrama ales Optiunea de meniu Chart Options... Chart Ties CR Gaines | Primary axis ¥ Category (X) axis ® automatic © Category Pe Value (2) ais > ~ comutatorul Categories (x) axis controieaz afigarea marcajelor pentru intervale pe axa Ox. = comutatorul si Values (2) axis controleaz’ afigarea marcajelor pentru intervale pe axa Oz. 7 aft Tees] axes. [ie 3. In sectiunea Gri {meer odnes 4] axis si Oz - Value (2) ax ines se stabileste carciajul etegany (8) ats afigat pe fiecare tip de axa: Ox — Categories (x) Menor gteanes — comutatorul Major gridlines controleaz’ seins (pane | atigareacaroiajlui mara. Tm: = comutatorul Minor gridlines controleaza, e afigarea caroiajului mai des. (2) axis 1 show legend Wake des Fake grass | Plcemert ——[ 4, in seciiunea Legend se stabileste daca va fi 5 Ceoton afigaté legenda si locul in care va fi afigata wall and gr Commer = comutatorul Show legend controleaza Top +—}— afigarea legendel ‘ght = gfupul de butoane radio Placement bef controleaza locut in care va fi afigata50 area informatie’ ‘Chart Options: res | es | crdoes | Login Oxalate: | ostoTable| iy | | em le bas él | Seperatbr) [ | I | | | sabes? Sects el oO a] tte =f 8. In sectiunea Data Labels se stabilesc etichetele care se afigeaza In diagrama = comutatorul Series name controleazai afisarea etichetelor dateler. = comutatorul Categories name controieaz@ afigarea etichetei seriei de date, = comutatorul Values name controleaza afisarea valorilor din seria de date. Pentru 2 formata diagrama conform cerinfelor probleme! in caseta de dialog Chart Options. in caseta de text Chart title se scrie tilul diagramel: Excursie In caseta de text Categories (x) axis se scrie ttl axei Ox ~ Clasa; in caseta ce text Value (2) axis se sori tilul exei Oz ~ Suma: se activeaza comutatoarele Categories (x) axis si Values (2) axis; = din grupul de comutatoare Categories (x) axis Se activeaz’ comutatorul Major gridiines; din grupul de comutatoare Value (2) axis se activeaz’ comutatorul Major gridlines; se acliveazé comutatorul Show legend, iar din grupul de butoane’ radio Place- ment, se activeaza butonul Right La realizarea miniproiectelor 6e va lucra in echipa, [BR Creat! un document in care sa se analzeze situatia medilor pe clase, [E!) la clasele a Xi-a, la disciplina TIC. Inserati in acest document un tabel ra cu medile semestriale pe clase. Reprezentati aceste date sub forma de diagrama. Creati mai multe diagrame, de tipuri diferite. Comparati diagramele obtinute, Alegeti tipul de diagrama care este cel mai util pentru acest document. Tipariti documentul 2. Folosind gablonui de document Elegant Report creati un raport cul tema Analiza productiei din sectie, Completati tabelul din raport cu date si inserati in document un grafic care sa prezinte datele din tabel, Creali mai multe diagrame, de tipuri diferite. Comparati diagramele obfinute. Alegetitipul de diagrama care este cel mai util pentru ‘acest document. Tipaiiti documentulTehnologia informatici sia comunicatiilor 51 3, Se organizeazé o excursie care cost 50 de lei de persoana. Fiecare elev poate merge in excursie insotit de frafi, sureri sau prieteni, Construiti un document cu informatii despre excursie, Documentul trebuie s8 contina urmatorul tabet: nae port os Et 1 2 3 4 5 Total A_ | B jn coloana 1 veti numerota automat linile tabelulu, In coloanele 2, 3, 4 veli serie nu- mele, prenumele si respectiv numarul de persoane pentru care va plat elevul. Nu- mele i penumele vor fi scrse aliniate la stanga, iar numarul de persoane centrat. Tabelul va avea antetul din exemplu Linile tabelului vor fi aranjate in ordine alfabe- tice a numelu, iar pentru acelagi nume, in ordine alfabeticd a prenumelui. in coloana § va fi inserata pe fiecare linie un camp formula prin care se calculeaza costul platit de elev pentru excursie: (numérul de persoane)x50. Num@rul de persoane va fi luat din celula corespunzatoare lel din coloana 4 (coloana 0). Valorie vor fi alniate pe vertical dupa ordinul de marime. In ultima linie a tabelului se vor insera formule de calcul pentru totaluri: A ~ totalul persoanelor, iar B ~ totalulvalorilor. Celulele pentru totaluri vor fiformatate ca in exempl. Tipariti documentul 4. Constr in Word urmatori tbo! cu nformati despre elev in casa Nume si D1 D2 D3 M renume_ [72134] M14] 213 [am |i ]2[3 [4] a] 4 2 a a 49 Media} A 5 c D Tn coloana 1 veti numerota automat linile tabelulu, in coloanele 2 veli serie numele si prenumele elevului, In coloanele 3,4,5,6,8,9,10,11,13,14,15 gi 16 veti serie notele Corespunzatoare pentru trei discipline care pot s8 constituie un criteriu in evaluarea elevului conform profilului clase (de exemplu: matematic’, tehnologia informatiel gi fizic8): D1, D2 si respectiv D3. D3 este o discipina la care se da tez8. Vetiinlocui in antet aceste nume cu numele reale. In coloana 17 scrieti nota obtinuta la tez2. Daca este cazul, adaugal} rubrica de teza si la alle discipline si construti atatea coloane pentru o discipling, cate note sunt obligatori' ja acea disciplind semestrial. in coloanele 7, 12 gi 18 veti insera formule de calcul pentru media la fiecare materie a fiecérui elev, Atentie! Completati pentru un elev celulele cu note de la stanga la Greapta, Este posibl ca elevul s8 nu alba 4 note. Lasafi goale celulele pentru care nu existé nota. In coloana 19 vetiinsera formula de calcul pentru media aritmetica a medillor de la cele trei discipline. Tabelul va avea antetul din exemplu, Linille tabelului vor fi aranjate In ordine alfabetica a numelui si prenumelui. in ultima linie a tabelului se vor insera formule de calcul pentru medi pe clasa: A ~ media pe clasa la disciplina D1, 8 - media pe ciasé la discipiina D2, C - media pe clasa la disciplina D3, 0 — media pe ciasa la cele trei discipline. Celulele pentru medi vor f formatate ca in exemplu. Tipariti tabelul cu orientare Landscape.52 1.7. Prezentari Este 0 colectie de segmente de informatie reprezentate prin diapozitive. it Utilizarea informatie’ ‘Componentele prezentaril: structura confinutul —segmentele de informatie 51 = informatia propriu-zisé repre- ~ordinea in care se parcurg zentata prin diapozitive. Rolul unei prezentari este de a inlocui un discurs, care contine numai enunturi verbale, cu 0 comunicare care contine imagini sugestive, cu informatii prezentate sub forma de tabele, ciagrame $i organigrame, sau organizate in liste gi coloane. Suporturi folosite pentru prezentare pentru epidiascop folli transparente hart ecranul de monitoru! pentru proiectie | |ealculatorului retroproiector Prezentarea poate fi Impartité in mai multe sectiuni, fiecare sectiune corespunzénd unui grup de informatii, O sectiune este format din mai multe diapozitive grupate din punct de vedere conceptual: un diapozitivtitlu gi mai multe diapozitive continut Diapozitivele unei seotiuni Diapozitiv titlu = prezintatitul sectiunii de informati = prezinta informatia cu ajutorul ~contine numa un obiect de tip ttl elementelor de continut, Diapozitive continut Instruire Puteti crea prezentid sue Urmatearele forme amasigat ost gitmagaTehnologia informatiei si a comunicatiilor 53 Tithut Tabelul Este folosit pentru titlul Este folost pentru apre- diapozitivulul sau pentru zenia o informatie numerics itu unei secyiuni a prezen-| ‘ce necesita alinierea pe {rit este format din text verticala, aranjarea dupa un evidentiat prin formatul §1 ‘anumit crteru g stablrea marimea caracteretor. ‘une! relat Tntre date Textul gi graficul sau graficul Sunt folosite pentru pre- zentarea informatilor nu- merice sub forma de dia- ‘grame si pentru explicarea lor. OO Elementele de continut ale prezentari (obiecte cu care poate fi prezentata informatia) Coloanole de text Sunt folosite pentru a sua cticea unul text mai mare. Textul si imaginea. Sunt flosite pentru pre- Organigrama. Zentarea imaginor, a Este folosta pentru sunetelor sau @ animajei-| | prezentarea graficé a unei Impreuné cu un text structuriorganizatorce explicai, Lista marcata, Este folosita pentru a evidentia 0 informatie alcatuit’ din enumersri Toate elementele de continut ale unei prezentari sunt tratate ca obiecte. Daca se execut clic pe un obiect, se activeaza, iar daca se executd clic in afara lui, se dezactiveaz’. Atunci cand este activat obiectul poate fi redimensi- onat sau deplasat tn cadrul diapozitvului > pentru modificarea pozitiel obiectul se gli- seaz& in pozitia dorita; pentru redimensionare se giseazé cu ‘mouse-ul unul dintre punctele de manipu- fare, in sensul corespunzétor modului in care se doreste redimensionarea Redimensionarea si mutarea obiectului se- lectat se pot face gi prin intermediu! casetei de dialog Format (sectiunile Size si Posi- | tion). Caseta de dialog se deschide alegand din meniul Format optiunea: Autoshape — pentru organigrama, Object ~ pentru diagra- ma, Table — pentru tabel, Picture — pentru imagine, Placeholder — pentru caseta de text. Inserarea unui obiect In diapozitiv se poate face In dou’ moduri > se alege numele obiectului din meniul Insert: Diagram (organigram’), Chart (diagrama), Table (tabel), Picture (imagine) sau Text Box (caseté cu text), sau > se alege sablonul de se executd clic pe pictograma obiectulul pozitiv care contine obiectul si Click icon to add content54 Utilizarea informatie: [ Laborator Construirea unei prezentiri Enuntul problemei. fntr-o sectie a unei fabrici sunt trei ateliere. Sd se realizeze o pre- zentare in care sd se analizeze productvitatea nnuncit in secte. Structura prezenteri este 4. diqpozitivul cu tthal prezentarii 4. organigrama seetiei —diapocitival 1; ¢. tabelul analitic al productivitati in flecare atelier —diapocitivul 2 4. graficul care prezinta comparativ productivitatea th cele trei ateliere — diapo- zitivul 3; . conchuzia recultaté din datele amalizate ~ diapozitivul 4. 1. Se creeaza diapozitivul tila Se creeaza o prezentare vida — Blank Presentation. = Intereastra de aplicatie este afigat sablonul de diapozitiv tty Se completeaza casetele de text corespunzéitoare titulu gi subtitulul Click to add ttle Sectia A Click to ade susie pe Analiz productvtsti munci 2. Se creeaza diapozitivul 1 — se insereazé si se formateaza un obiect de tip organi- grama Se adauga un diapozitiv nou la prezentare cu optiunea de meniu New Slide...c Insert. ™ Se insereaza un obiect de tip organigrama cu optiunea de meniu Diagram...< Insert, Se deschide caseta de dialog Diagram Gallery din care se alege tipul de organigramas ~ (tent) / (seetaa) EAE ‘Organization Chart |Atelieeul 2 (Ateteral 3) sad to she evr rlotorchiosTehnologia informatie: sia comunicatiilor 55 = In diapozitiv este inserat gablonul pentru tipul de organigrama ales. Se comple- | structura organizatorica a Sectie! A teaza, ou textul corespunzator, fiecare element al organigramei. Se completea- & 28 cu text ttlul diapozitivului. Este acti- f vata bara cu instrumente Diagram, care contine butoane pentru formatarea orga- igramel: alegerea tipului de organigra- ma (Change to), a stlului de formatare (Autoformat) si a numarului de ele- mente ale organigramei (Insert Shape). Disgran vx Son $ Layouty St Change tor ™ Dupa ce s-a formatat organigrama, se executa clic in exteriorul ei, pentru a o dezactiva. Daca se doreste modificarea textului din organigrama sau reformatarea 6, trebuie activata din nou executand clic pe ea. 3. Se crecaza diapozitivul 2~ se insereazs si se frmateazd un obiect de tip tabel © Se adauga un diapozitiv nou la prezentare. a Se insereaza un obiect de tip tabel cu optiunea de Insert Table meniu Table... Insert. Se deschide caseta de | dialog Insert Table In care se comunieS aumarul ae x de randuri gi de coloane ale tabelului, Ih = ® in diapozitiv este inserat un tabel cu dimensiunile | Munber af rons! precizate. Se completeazé celulele tabelului cu |{* date. Se completeaza cu text caseta de titlu a pentru a stabili ™ Obiectul text poate fi redimensionat la fel ca gi celelalte obiecte: se activeazd caseta de text si se gliseazé cu. mouse-ul unul dintre punctele de manipulare, in sensul corespunzator modului in care se doreste redimensionarea lu ™ Obiectul text poate fi mutat In cadrul diapozitivului la fel ca i celelaite obiecte: se activeaza caseta de text si se gliseaza cu mouse-ul in pozitia dori 6. Se salveaza prozentarea ™ Se alege optiunea de meniu Save As...¢ Edit si se d4 un nume prezentari 7. Se deruleaza prezentarea Se alege optiunea de meniu View Show...< Slide Show. [Laborator Construirea unei prezentiri cu imagini Enuntul problemei. O colectie de fotografi se va organiza sub forma wnei prezentiri a Fiecare fotografie este memoratdi intr-un fisier de tip jpeg. 1. Se creeaza diapozitivul titlu ™ Se creeazé o prezentare vidé ~ Blank Presentation. In fereastra de aplicatie este afigat sablonul de diapozitivtitlu. Se completeaza till58 Utilizarea informatiei 2. Se adauga un diapozitiv cu o fotografie Se adaugai un diapozitiv a prezentare m Se insereazd fotografia, cu optiunea de meniu Erom Fil deschide caseta de dialog Insert Picture din care se alege numele figierului care contine fotografia. Se redimensioneaza fotografia si se muta in pozitia dort, la fel a gi obiectele antericare. Cand obiectul imagine este activat, se activeaza si bara de instrumente Picture ale care butoane 4 Insert Picture 2 Color 3 More! Loss. 4 Contrast 5 More! Less 6 Brightness 7 Crop 8 Rotate Loft 9 Line Style 10 Compress. Pictures 11 Recolor Picture 42 Format Picture 43 Set Transparent Color 14 Reset Picture G2 ue OF OL St OL 123456

You might also like

• Tema Eicces

  

  Document1 page

  Tema Eicces

  Nicoleta

  No ratings yet
• Diploma Pensionare Tarziu

  

  Document1 page

  Diploma Pensionare Tarziu

  Nicoleta

  No ratings yet
• FLORI DALBE DE MĂR DOMNESC Colind

  

  Document2 pages

  FLORI DALBE DE MĂR DOMNESC Colind

  Nicoleta

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Orar PIPP ID

  

  Document1 page

  Orar PIPP ID

  Nicoleta

  No ratings yet
• Teme - Joc

  

  Document8 pages

  Teme - Joc

  Nicoleta

  33% (3)
• Finalitățile Educației Specifice Învățământului Preșcolar Și Primar

  

  Document9 pages

  Finalitățile Educației Specifice Învățământului Preșcolar Și Primar

  Nicoleta

  100% (3)
• Litera A de Aurora Georgescu

  

  Document1 page

  Litera A de Aurora Georgescu

  Nicoleta

  No ratings yet
• Fisa Mem3

  

  Document2 pages

  Fisa Mem3

  Nicoleta

  100% (1)
• Ui 1

  

  Document11 pages

  Ui 1

  Nicoleta

  No ratings yet
• Fisa de Lectura

  

  Document1 page

  Fisa de Lectura

  Nicoleta

  No ratings yet
• Tema Dlcip

  

  Document1 page

  Tema Dlcip

  Nicoleta

  100% (1)
• Tema Pedagogie Socială

  

  Document1 page

  Tema Pedagogie Socială

  Nicoleta

  No ratings yet
• Tema LPC

  

  Document2 pages

  Tema LPC

  Nicoleta

  No ratings yet
• Exemple de Tranzitii

  

  Document7 pages

  Exemple de Tranzitii

  Nicoleta

  No ratings yet
• Unitatea 1 PJ

  

  Document4 pages

  Unitatea 1 PJ

  Nicoleta

  No ratings yet
• TC 1,2,3,4

  

  Document1 page

  TC 1,2,3,4

  Nicoleta

  0% (1)
• Ui 3

  

  Document3 pages

  Ui 3

  Nicoleta

  No ratings yet
• Ui 7

  

  Document5 pages

  Ui 7

  Nicoleta

  No ratings yet
• Ui 9

  

  Document6 pages

  Ui 9

  Nicoleta

  No ratings yet
• Foaie A5

  

  Document1 page

  Foaie A5

  Nicoleta

  No ratings yet
• Conceptia Manualului Digital

  

  Document41 pages

  Conceptia Manualului Digital

  Nicoleta

  100% (1)
• Arta Caligrafiei - David Harris

  

  Document128 pages

  Arta Caligrafiei - David Harris

  Nicoleta

  100% (1)