Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 6 views

    Formarea Unui Caracter Christic

    Uploaded by

    van_der_roemer
    Pragmatic.

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content

    You might also like

    Formarea Unui Caracter Christic

    Uploaded by

    van_der_roemer
    6 views164 pages
    Pragmatic.

    Original Title

    Formarea unui caracter christic

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Pragmatic.

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    6 views164 pages

    Formarea Unui Caracter Christic

    Uploaded by

    van_der_roemer
    Pragmatic.

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 164
    Formarea caracterului PREFATA carte bund poate fi de mare pret dact invititurile ei sunt insusite si aplicate in viaja. O carte de gimnastict nu iti foloseste la nimic, dact nu cauti si faci zilnic exercitiile indicate in ea. Tot asa cartea aceasta iti poate fi de mare folos numai'daci incepi si 0 aplici portiune cu porfiune. Astizi titim intr-o vreme de mare erizt spiritual, Obritz- nicia, neascultarea de painti, rebeliunea, fuga de acasa, drogurile, destréul, violurile, crimele, sinuciderile sunt do- vezi ale lipsei de caracter. $i criza creste vertiginos, de- vine alacmantd.. Tribunalele $i inchisorile sunt pline de tineri. Toti suntem vinovati, intr-o milsuré oarecare, de starea aceasta, Si recunoastem lucrul acesta si si ne aducem con- tibutia la remedirea situatiei. Este vremea ca patintii, ceducatorii, preotii si pAstorii st se trezeasc’. Generafia ténira trcbuie salvats, altfel sitvatia va fi cumplitd. Realitatea este crudt, dar trebuie privitd asa cum este si suntem datori sit facem ceva, si nu stign cu mainile in san. Indreptarea trebuie s& inceapa in familie, de Ia parinti si copii. Cand pe un ogor au crescut spini si biltii, vinovat este proprictarul c& nu a arat si nu a insiméntat ace! ogor. Spinii si biliniite cresc de la sine, Park si le semeni. Asai $i cu caracterul copiilor: a rimas in paragini si acum vedem cu durere rezultatul: este dezastru, Exist ins posibilitatea de indreptare, dar ea nu vine de Ia sine, ci trebuie depus& munca incordata pentra smulgerea spinilor si plantarea in Jocul lor a ceva bun, folositor. Dommnul mi-a pus pe inimd si lucrez acest studiu. Anumite portiuni le-am fcut cu tinerii din Biserica roman’ din Sacramento. Unii frafi au insistat, indeosebi fratele Tibi Lupas din aria Los Angeles, si-1 pun in forma de carte spre afi la indeména multora. Prin capitolele ce urmeazd, caut si trezese simqul de rispundere in paint si in tines’ pentru ca si treactt Rink 2- bava la actiunea de formare a caracterului la generatia ta- ard. Chem pe aceastit cale la mobilizare pe toli piirintii, pe toti educatonii, pe preoti si pe pastori, Ia 0 munca asidud si perseverenti fntru salvarea tineretului acestei generatii, prin formarea de caractere nobile, folositoare, de mare valoare pentru funilia, pentru poporal si pentra fara in care trdiesc. Atit din Biblie cat si din experienta vietii mele, cu stiv c& este posibil indreplarea, si de gccca am scris cartéa aceasta. Siiu cf nu este o carte desttvarsitd, findcd nici cu nu sunt desivarsit, dar nu cituta greseli, ci treci Ia actiune. Sitwatia cere urgent. Cand se isc un incendiu, nu astepta pand apare masina computerizatd a pompierilor, ci ia galeata $i stinge focul! Tu poti si trebuie si fact aceasta! Tot asa in legiturd! cu formarea caracterului, incepe cu tine si cu casa ta! Caracterul fe de cea mai mare valoare: nu-I [sa st fie doar un bul- gar de plant, ci frimanta-, aruncd afard orice corp strain $i Pijuieste-1 si devind un vas ales. Biblia spune: ,Scoate 7gu- ra din argint $i argintarul va face din ef un vas ales" (Pv. 25.4). Cu cat vei lucra cu mai multi raibdare, cu atat va fi mai de valoare caracterul pe care-I formeci. Merit sit depui osteneald, sa jertfesti din timpul tu, si faci totul pentru aceasid nobild Jucrare. $i nu sta mult pe ganduti, ci Incepe chiar acum. Rezultatele au vor intarzia si se arate, si: mare va fi bucuria ta ciind le vei vedea iid rog ca Domnul, prin aceastd seriere, sit vil teezeascit sinuul réspunderii si si va dea multd lamind, intelepciune de sus si puterea necesari intru aceasti glorioast lucrare: si formati in cei dragi si scumpi vous caractere nobile, varate hijuterti, givvaere pentne Dumnezeu si camer tu timp si eternitate Sacramento, la 2martie 1996 CE ESTE CARACTERUL? La originea cuvintului ,caracter™ era s A¥cuts in piatrd sau metal de dalta sau priboiul gravorului; deci caracterul nu se stergea, ci rimanca uncori si peste veacuri. La fel stau lucrurile cu oamenii. Caracterul este 0 inscriere infunteul omului, inscriere care rimane si fi di- rectioneaz’ gandurile, gusturile, nizuinjele, actiunile si fi treg comportamentul omului Dictionarui Enciclopedic Iustrat, Cartea Romaneasca, d& urmitoarea definite la cuvantul ,caracter": ,,/asusire proptie, calitate distinctiva, fire... tntséturi escatiale.' Dictionarul Limbii Romane Moderne spune: ,,Par- ticulacitate fundamental a unei persoane, care se manifest in orientarea, unitatca $i consecventa ideilor si actiunilor sale... Insusire moral care se manifest prin perseverenta, vointd ferma si corectitudine. Om de caracter: individualitate prezentind trisituti psihice complexe.” ” Micul Dictionar Enciclopedic spune: ,,Ansamblu de Ansusiti psihice esentiale si stabile ale unei persoane (ex. curajul, hirnicia, fermitatca sau lasitatea, lenea), care isi pun amprenta pe felul stu de a se comporta si dobandesc 0 aprecicre moral pozitiva sau negativa. Personalitate moral feed. Ansambla de insusiei morale manifestate pria corectitudine feria, integritate.“ » fn Dictionarul Enciclopedic Romén, gisim urmitoarea definitie: ,,Ansamblul insusirilor fundamentale psihico- morale ale omului, care se manifests in modul de comporta- te si in actiunile sale, in atitudinea sa fad de societate, fat de munci, de oameni si de propria sa persoant. Caracterul este dobandit in cursul vietii individuale si depinde de re- Jatiile istorico-sociale, de apartenenta Ia 0 anumit& clasa, de scoalt, de familie si, in gene: formeaza omul."*® Biblia nu di definitii, ci prezint& caractere gi face referiri la caracter cind vorbeste despre ,omul dinduntru“. Omul dinafari reprezint4 persoana; omul dinduntru reprezint& personalitatea, adeviratul Eu. Omul de afari imbitraneste, omul dinguntru nu imbitraneste, nu este supus entropic in II Cor. 4.16 citim: Noi nu c&dem de obosealt. Ci chiar dact omul nostru de afar sc trece, totusi omul nostru dinduntre sc innoicste din zi in zi: Personali- tatea are adevirata valoare, ,,Comoara aceasta o purtim Jin niste vase de ut" (Il Cor. 4.7), Nu vasul de Tut are valoa- re, ci comoara din vas. Uni cautt st impodobeasca vasul de lut, omul de afard, dar apostolul Petru a scris: ,,Podoaba voastrd sit nu fie podoaba de afard, care std in imple Gitura parului, in purtarca de scule de aur (bijuterii) sau in imbricarea hainclor, ci si fie omul ascuns in curatia ncpicritoare a unui duh bland $i linistit, care este de mare pref inaintea lui Dumne- zeu" (I Pet. 3.3,4). Si aici se arati ci valoarea mare o are nu omul de afari, ci omul dinduntru. O persoan’ poate avea o fat frumoas’, dar dack nu are caracter, mu are valoare. Frumusetea de afar nu-i mai adanci decat piclea si este atat de trecitoare! Frumusejea Miuntric& este aceca care fericeste viata si care are valoare, si inaintea oamenilor si inaintca lui Dumnezeu. Ce valoare are o fat frumoasi la faj§, daci ca este lipsit& de caracter, dac& este usuratic’? Caracterul trebuie format, dezvoltat. Tim La Haye a scris: ,,Caracterul nu se naste odata cu persoana. El se formeazd prin dragostea si grija patrintilor, care vor stabili in viata sa acele principii pe care Dumnezeu Ie-a instalat Indtunteul Tor." * Voind si arate importanta mare a celui ce se ocupi de dezvoltarea caracterului, renumitul Toan Gurd-de-Aur a seri «Mai presus de orice pictor, mai presus de orice sculptor sau oricate alt artist, eu fl pretuiesc pe cel ce este dibaci in arta formétii sufletutui copitului", tar distinsul predicator de conditiile in care se S. D. Gordon a scris: ,,Jnstruirea unui copil este cea mai inaltd, cea mai sfinti si cea mai fascinanté ocupatic”. Cu mult inainte de Cristos, Domnul, oamenii injelepti au acordat 0 mare important& cunoasterii de sine. Astfel, Pittacus din Mitilene (652-569 1.Cr.), considerat unul din cei sapte infelepti ai lumii antice, avea dictonul: ,Cu- noaste-te pe tine insuti", care a fost spat cu litere de aur ‘in Templul lui Apolo din Delphi.” Mai tarziu a fost preluat de injeleptul Socrate ca principiu fundamental al filozofiei sale. Aceasti cunoastere mu se referd la omul de afard, la fizicul lui, ci la omul dinduntru. Odati Socrate a zis: ,,Ca- racterul omului este ca umbra care 11 insofeste pe om pre~ tutindeni; cétcodatd merge inapoia lui, altddaté merge fnaintea lui; uneori este mai lunga, alteori este mai scurté.** Caracterul ne arat% mereu tuturor cine suntem. Dé aceea trebuie s% acordim o mare atentic formarii lui. Stanley C, Baldwin a seris: ,,No/ fntrebam ce ar trebui sit facem, nu ce ar trebui sit fim. Noi fairebam cum am putea schimba mediul inconjurtor, si nu cum ar trebui sit ne schimbiim caracterul nostri.” Ceca ce suntem are valoare, de aceea trebuie si ne formim un caracter bun. Johann Amos Comenius a scris: ,Omul trebuie format ca sif devin om.“ ® Omul se naste cu un mare potential de aptitudini, dar trebuie format, altfel creste diformat. Fiecare om ar tre~ ui si-si dea seama de acest mare adevar gi si-si cunoasclt caracterul stu. Caracterul este o carte de vizitk nescris’ pe har- tic, dar spat in adancul fiintei tale, care te arath oriun- de, oricdnd si oricui cine esti. Este 0 prezentare chiar fir cuvinte din partea ta, dar se exprima prin felul cum te imbraci, cum te comporti in familie, in biseric4, in societate, prin felul cum conduci bicicleta, cruja sau masina; prin felul cufn iti alegi prietenii, céci, nu uita vorba din bated wPasdtile de aceleasi pene zboard impreund™ sau: ,,Spu- ne-mni cu cine te insofesti, si-ti voi spune cine-esti. Toate adeveresc, Riri grai, cc fel de caracter ai. Faptul cf ti tii cuvantul sau ti-1 calci, c& esti punctual sau c& intarzii mereu, c& esti ordonat sau dezordonat, c& privesti lucrurile in fond sau doar la suprafat’, c& iubesti curdtia sau te complaci in murdirie, c& esti aprins sau bland, c& esti certiret sau pasnic, c& esti méndru sau smerit, ch gisesti plicere in lucrurile usuratice sau ifi plac lucrurile serioase, toate, absolut toate, rat ce caracter avem. Nu putem s& ni-l ascundem. Toate vorbele, toate migciirile, toate faptele ne tideaz: chiar fir s& vrem, spun in gura mare ce fel de caracter avem, Cum 2 mai teebo af ne sriduim, pent noi si pentru cop nostri, si avem un caracter bun! Caracterul este o fort care iti d& superioritate gi fi garantéazA succesul in actiunile intreprinse. Si aceasta Pir mult efort din partea ta. Cuvantul tu, chiar cu greseli de exprimare, va avea efect asupra celor ce te asculti, cici i nu se vor opri la greseli, ci vor avea in vedere scopul pe are il urmiresti. Benjamin Franklin si-a atribuit succesul sau, cum de la treapta de jos a ajuns in varf ca un birbat de stat, nu atat de tnult talentelor sau elocventei sale, cXci a fost slab i privinte, ci integrittqii caracterului stu. Asta — a zis el ~ a Aicut si am greutate in fata concetitenilor mei. Am fost un vorbitor slab, nu am fost niciodatd elocvent, eram ‘supus mulior ezitit in alegerea cuvintelor, n-am fost in totul corect in limbajul meu; si totusi mi-am atins scopul.** Caracterul ajunge si fie cunoscut pant in mari de- partiri si ii asigurd o protectie mai bun’ decat imbri- c&mintea de zale a cavalerilor de altidat4 sau decat paza multor gardieni. Este ceva divin in aceasti protectie. Se istoriseste despre Michael E. Montaigne (1533-1592), un eseist moralist francez, ci, in timpul rizboaielor, el a fost singurul om din toatt natiunea francez, care nu-si avea portile castelului barate si pazite de o gard’. Despre ca- racterul lui, se spunea ci era o fort mai mare decat un re- giment de cavalerie. Felul lui de a fi se impunea si prietenilor si dusmanilor lui. Caracterul este o fort Hiuntrict ce nu poate fi invins4. Dusmanii iti pot ripi bunurile, iti pot rpi drep- tur , libertatea, te pot imbrica in zdrente sau in straie de batjocur’ cu demoni zugriviti pe ele, ca pe vremea In- chizitiei, dar cu atat mai mult va striluci caracterul omului induntru; ci pot prin biti si torturi si-fi striveased trupul, dar nu-{i pot zdrobi caracterul, c&ci el este invincibil. Un caz din istorie ne d& lumina in privinta aceasta. Bernard de Palisy e olarul care a redescoperit taina smaltului de pe oalele de pimdnt din vechiul Egipt, care se pierduse in scurgerea vremii. El a fost un simplu olar, dar datoritt smalfului, a ajuns cunoscut chiar si de regele Henrie al Il-lea al Frantei. Dar Palisy era credincios hughcnot. Regele l-a ‘ocrotit pentru o vreme de prigoana Inchizitici, insd, in final, regele a spus c& fi este mil&, dar este fortat s&-I lase in mainile persecutorilor. La aceasta, Palisy a réspuns: ,,Sine, adescor’ imi-ai spus ci {i-e mila de mine, dar in ce ma priveste pe imine, tin si iti spun cd mi-e mild de tine ca rege c& a trebuit si spui cd esti fortat. Acestea nu sunt cuvinte poteivite in gura unui rege, si eu iti spun In cuvinte regesti c& nici dinastia Guise, nici tot poporul tau, nici tu insufi nu vei fi Jn stare sit forfezi pe un bict olar si-si plece genunchiul in fiya statuitor tale de sting." Caracterul lui Palisy nu a putut fi infrant. El a cinstit pe Dumnezeu printr-o moarte de mar- tir. Caracterul d& statomicie in crez, indiferent de situatiile prin care trebuie si treci. in lumea necredintei de azi si-n necazurile care vor urma este nevoie de credinciosi cu caracter de ofel. Oameni care ‘s& fie mai mult ca biruitori. O, Doamne, fi ca in generatia tan&r’ s& fic multi cu un asemenea caracter! « Bibliografic 1. Dictionarul Enciclopedic Hustrat, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1931, pag. 222. 2. Diésionarul Limbii Roméne Moderne, Bucuresti, 1958, pag. 11. 3. Mic Dictionar Enciclopedic, Bucuresti, 1972, pag. 148. 4. Dietionaral Enciclopedic Romi, Bucuresti, 1962, vol. 1, pag. S11. 5. Tim La Haye, Understanding the Male Temper, Ed. XV, 1973, pag. 20. 6.8. D. Gordon, Quiet Talks on Home Ideals, Fleming 1909, pag. 235, 7. Johann Amos Comenius, Texte Alese, Editura de Stat Didac- i Pedagogica, 1958, Bucuresti, pag. 10. 8, Stanley C, Baldwin, How to Build Your Christian Character, pag. 16. 9, Johann Amos Comenius, Texte Alese, Editura de Stat Didac- ticd $i Pedagigica, 1958, Bucuresti, pag. 12. 10. Elon Foster, 6 000 Sermon Ilustr. Baker Book H., 1952, pag. 80, 11. Ibid. pag. 80. 12. Ibid. pag. 81 tie IMPORTANTA ACESTUL STUDIU sd stii cum si te comporfi in casa lui Dumnezeu" (I Timotei 3. 15). in prima sa Epistol& citre Timotei, apostolul Pavel i-a dat o serie de instructiuni acestui tantir, cu scopul ca el si stie cum si se poarte in casa lui Dumnezeu. Este mare lucru & stii cum si te porfi in casa lui Dumnezeu. $i este mare lucru sa stii cum s& te porti in casa ta cu cei dragi ai tii, unde trebuie s& fie Prezenta lui Dumnezeu. Azi este nevoie de mult& cunostint& in privinta aceasta. O, de-am fi gata s-o recunoastem! Datorit muncii intense din vremea noastri, dezvoltarca caracterului a fost Wisat la voia intamplarii.’ Ne ocupim de copii si-i invapim si umble, si vorbeasci, sk mindnce, si citeasc’, dar prea putin sau deloc de caracterul lor. Cautim si le asigurim hrana necesard, sii pregitim pentru o carieri in vial, ne gandim la toate cele trecitoare de care si se bucure, dar prea putin la ei insisi. Sotul si sofia merg la lu- ‘cry, iar pe copii, cfnd sunt mici, fi duc la cres sau fi dau s&-i ingrijeasci o doici. Banul a devenit mai scump decat copii. In iulie 1971, cand ne-am mutat din Chicago in aria orasului Los Angeles, am poposit 0 zi sau dou la familia Petre Denisiu. In 1937, el imi fusese coleg un an la Seminarul Teologic Baptist din Bucuresti. Acum era c&- sitorit, avea 4 copii si castiga existenta familiei ca panto- far-cfrpaci. El nu a invitat niciodat& pantofiria, dar aici a fost sfituit de cineva in privinta aceasta; i-a aratat in doua-trei zile cum s& pun’ pingele, cum s& carpeascé un pantof, si-a deschis un mic atelier si ficea reparajii. Sora ica marelui cAntifet Vranceanu, acum sofia tui, nu . ci se consacrase ingrijirii copiilor. Trtiau mo- dest, dar toli copiii au invatat trei limbi: romdneste, englezes- te si museste, cici ei erau din sudul Basarabiei si toti copii au invitat si cfnte fa diferite instrumente. Pratele Denisiu era de plirere c& sotul trebuie si cdstige hrana necesard fa- milici, iar sotia sk stea acas& spre a creste copii. L-am apre- ciat in privinta aceasta si cred cX toti barbatii ar trebui sk fact la fel, dact isi pretuiese copiii CONSTATAREA NEGLUARIL Asti, fiindcX pretentiile sunt prea mari, sotiile lucreaz si ele, iar copiii sunt dati pe mana altora si-i creasci. E, bine asa? Seara cand vin de la slujbi, aduc copiii acast, sotia pregiteste mincarea, spali rufele, face curdtenie, spalii va- sele, merge dup’ cumpiraturi, si, fiind obosita, nu mai are nici timp, nici chef sf se ocupe de copii. Unii soti cand vin acas’, in loc s& dea o mana de ajutor, iau ziarul sau deschid televizorul la sport si nu se mai ocupi de copii. Daca s intmpli ca cel mai mic si pling’, deranjat striga la st-1 linisteasc8. Ea, finde’ cura ceapa, morcovi lahe pentru supa sau ciorbi, fi spune c& nu poate, deci s& meargi el, si, itat cum este, el se duce si fi trage o paruiala bietului copilas. Cum si ne asteptim ca asemenca copii si devin oameni de caracter? Ba de multe ori, ni racterul lor: atunci cum ar putea s& formeze caracterul co- piilor lor? Nu av nici cunostinta, nici experient in privima aceasta. Ce trist este $3 aduci pe lume copii si si nu te ocu indcaproape de cresicree lor, de formarea caracterului lo care este © avere mai mare decat toate averile, iar educati este mai de vaioare decat toate diplomele, ci fi lasi sa creascit precum copacii din pidure! Ei spun ci nici de caracterul lor nu s-a ocupat nimeni. in definitiv. ei dovedese practic c& nu pretuiesc caracterul, nu-i intereseaz’ ce fel de oameni vor deveni copiii lor. Cei mai mulfi tast-formarea caracterului pe seama in- vatitorilor, a profesorilor de ls coal’, Dar aceasté munci este de datoria pirintilor si se face in primii 7 ani, De accea despre cei lipsiti de caracter se spune cX nu au cei 7 ani de acasi. Profesorii de la scoalt au menirea st-i invete materiile respective, nu si se ocupe de dezvoltarea caracterului atator copii. Multi find atei, nu se ocupa de latura morala a vietii, de cresterea virtutilor, de modelarea caracterului.-Chiar si aici, in Statele Unite, in unele scoli erau zugravite pe cate un perete tablele Legii cu cele 10 porunci date de Dumnezeu lui Mois destrabalati au cerut si fie inléturate; Jocul lor este in biserict, nu in scoali! \n scoala, se invati c& omul se trage din animale pe scara evolutiei, atunci de ce si nu triiascl precum animalele? Este clar c& , scoala de azi nu se prea ocupi de caracterul copiilor. S& fie de mirare cA multi copii sunt hoti, desfranati, criminali, chiar inainte de a ajunge la majorat? Ti lasi pe profesori si mergi la biseric& s& te interesezi daci se ocupt de dezvoltarea caracterului copiilor, a tine- rilor. Constatarea tristi este ct nici la bisericl nu se face munca aceasta. La Bisericile mari oficiale se face utrenia, slujba de dimineata, dar copii nu sunt prezenti la biseri- ca: unii inci dorm la ora aceea, Urmeazi liturghia, se cinti Evanghelia, urmeazi un intreg ceremonial la care vin uni tineri, dar putini stau pind Ia sfarsit; doar isi fac citeva ‘cruci, asculté putin gi pleact tot asa de goi in suflet, cum au venit. Mergi la Bisericile evanghelice unde situatia ¢ putin diferité: cAnta toti, se roagl, se face Scoal’ Duminical’ si se predic Evanghelia. Trebuie inst st recunoastem c& si aces te biserici prea putin se ocupa de dezvoltarea sistematic’ a caracterului. Chiar la Scoala Duminicala copii sunt dati pe mana unei surori si le spun cite o istorioar’ biblicl, prea putin se cauta si se cunoascé temperamentul copiilor, ni- ravurile lor, pirtile rele si fie combitute, iar cele bune sk fie apreciate. La aceste Biserici, nu este un tipic, dar s-a dezvoltat un fel de predicatorism framos, ca Ia greci oratoria, care inc&nt& urechea, ins& nu céuttim s& cunoastem pe fic: care copil si tandr in parte, si le cunoastem pirtile slabe, care trebuie demolate gi si fie zidite altele bune, iar de cel cAzut intee tAlharii poftelor si ai patimilor se trece inainte pe alituri, Nu avem timp pentru asa ceva. Aceasta este situatia trist in legdturd cu dezvoltarea caracterului, NEVOIA ACESTUL STUDIU in secolul nostru, in mod deosebit, lupta s-a dat pentru minte, pentru liberalizarea pacitoseniei. Principiile morale, invatiturile religiei au fost zguduite din temelii. Pregatire: stiintificd a ajuns s& ia locul conducerii spirituale. Teoria evolutici ne-a coborat in rindul animalelor, in valtoares unui desfrdu nepotolit, atatat mereu de literatura porno- graficd, de programe speciale cu sex prezentate lz tel Viziune, de cascte video cu orgii. Pardon, am gresit. accasta ar fio insult pentru dobitoace, c&ci omul a cizut mai jos ca ele. Nici un dobitoc sau pasire nu violeaz o femel’, dack aceasta nu consimte, si nici pomeneal’ s& aib& sex cu altul de sexul lui, cum obisnuiesc homosexualii Era noastr este o eri de ateism la varfuri, o er a ira- fionalului, tambitat’ de invalatura existentialismului, de, iresponsabilitatea proclamat8 de Freud, contaminat’ de 0 civilizatie a drogurilor, de abstractia nihilistic’ in art& si muzic3, de atractia spre senzatiile tari generate de s violente, de liberalizarea desfraului, a ocultismului, a spiri- tismului si de pitrunderea fn fort a religiilor si practicilor orientale. Despotismul creditatii, al inscrisului in gene — scuze pentru unii — ne-a aruncat in furioasa Niagard a fatalismului blestemat. Consecintele: escapad’ in betii. recurgerea Ta droguri, ia sexualism nefnfranat, la homosexualism cu infei- cosatele ghiare ale virusului HIV - SIDA. care nu are leac. Si se spune ci -ai ce-i face: s-a nascut asa. are boala des- {fréului inscrist in gene“. Toate sunt minciuni satanice ale veacului nostra modem. Aillen Getty, in varst{ de 36 ani, celebra mostenitoare a imperiuluj petrolifer fondat de J. Paul Getty, stipdn& poate amiliarde de dolari, a anuntat c& intenfioneaz si se sinucida. De ce? Nu mai are ce mnea? O, nu, ci din pricina imbui- barii, a traiului in desfrdu, a incasat virusul HIV - SIDA, boali ingrozitoare, firs speranti de vindecare. Revista Micro Magazin” sub titlul ,, Vineretul a sedpat Ja vale?* a relatat ceca ce spunea Corporatia Carnegie in- tr-un raport dat publicititii zilele trecute, c§ aproape jumatate dn tineretul (Srii in varstk de 10-14 ani se afld in fata riscului de a-si afecta grav viata prin comportiri deviate, raport care sund ca 0 acuzare a famililor, scolilor si in general a comu- nitifilor, care nu reusesc a creste $i educa adolescentii asa cum trebuie, Studiul, care analizeaz4 situatia in acest dome- niu in ultimii 10’ ani, arati cX schimbaile din societate au Visat copiii tot mai putin supravegheati, in timp ce presiunea drogurilor, a sexului timpuriu, a violentei, ca mijloc de so- lufionare a diferendelor, a devenit tot mai putemic’ si mai evident si se punea intreharea: ,,Unde mergem, oameni buni? Unde mergem, paringi?" De fapt, ,aina firddelegii a inceput demult si lucreze. Forte conspirative ale intunericului, o click de elit formats din intelectual: profesori, politicieni, bancher, fideri cu ma- te influent’ si radicali au formulat inca din secolul al XVII-lea tun plan pe lung’ durati de doborare a tineretului. In 1777, obiectivele majore ale organizatiei secrete ,,/Juminati* erat 1. Exilaji-L pe Dumnezeu din ceruri si pe crestini de pe pimiint. Faceti ca poporul si urasci chiar numele si géndul despre Dumnezeu si Cristos. 2. Corupefi tineretul. Indopati-I cu sex. Raspanditi literatura vulgar’, imorala, pomografic’. Si organizatii ca Pulerea 13, Insiders, Francmasoneria, societitile ateiste, comunismul, Hollywood-ul cu filmele de- ‘sintate, Umanismul si Miscarca Era Nout sau New Age fac lucrul acesta in mod sistematic. Pe la inceputul secolului ‘nostru, Fr. W. Foerster in cartea sa: ,,Cristos si viata omeneasct* sesiza pericolul spre care se indreapti omenirea. Ela scris: ,,Neamurile cuceritoare ale Apusului si-au risipit toat puterea lor spiritual in cunoasterea si stipinirea lumii empirice... s-au fastapénit peste lumea din afari, dar au picrdut lumea dinduntru.» Toatd bogata destoinicie si vitalitate a sistemului nervos central este pust in slujba centrilor nervosi periferici, partea inferioara a naturii omenesti abuzeazd de toate darurile intelectului iscoditor, ale memoriei si ale fanteziei. Tebnica, arta, stiinfa devin tot mai mult simple unelte ale poftelor; spiritul este sluga animalului, in Joc si fie invers.“*» Ditftorii de ton, at&t comunisti cat si capisllisti, au in- dreptat privirile muritorilor spre valorile vremelnice, spre materialism si au urmat dou rizboaic cu milioane si mi- Tioane de morti, si alte milioane de mutilati. Oamenii doreau cuceriri de pimant, de materic. Adeviratele valori spirituale au fost Ligiduite, ironizate, prigonite, inc&tusate, date mor- tii lar fericirea materialisti, aceasti .,fala morgana” mo- dem’, nu a putut fi apucata. S-a promis raiul pe pimént si ‘oamenii au ajuns si guste iadul. Vai, prin ce stiri teribile a trecut omenirea! Ce culmi de groazi au fost in lagtrele de concentrare ale nazistilor, ale comunistilor, in pogromurile de la Dachau, Auschwitz si Buchenwald, in cumplitele ge- ruri ale Siberiei, in pustiirile de la Hirosima si Nagasaki! . Omul moder, cu mintca slefuit de avansata stiint’ si tehnica ale sccolului al XX-lea, a comis monstruozit&ti pe nu Je-ar fi stivarsit, Nu arati toate acestea lipsa de caracter? Omul care trebuia s& fie bun cu semenul su, a devenit bruti, fiarl. Ba mai riu decit fiarele, cici nici fiarele de acelasi soi nu se sfisie intre ele, Nebunia goanei dup& materialism, dup’ lucrurile din afar, a introdus minciuna in locul adevarului, ura in j-au pus masca fitimiciei si au devenit perversi, informatori, vanzitori, lingusitori; adulau pe cei mari, fiara din om, ca si nu-i sfisie, ci s& le meargi Jor bine, si aib& un ciolan mai mare, si-si ingrase starvul. Vai, in ce stiri de decdere a ajuns omenirea! ‘Trim intr-o acut& crizi spiritual’, o stare disperata, vremi de mare intunecime, vremi apocaliptice. Batranul pre- dicator Vance Havner spunea ci niciodat lumea nu a avut mai multi luming artificial ca astizi, dar niciodatd nu a avut,mai puting lumini dumnezeiasc%, spiritual’, ca astizi. Aceasta din cauza cf oamenii au cdutat si scoati pe Dumnezeu din lumea lui Dumnezeu, au dispretuit Biblia, Cuvantul ui Dumnezeu, au uitat de suflet, au uitat de ve nicie. Acestea nu sunf visurile tulbuiritoare ale unui pesimist, ci realititi crude pe care le experimentim noi si copii nostri side care milionarul Alfred Benard Nobel, fondatorul pre- miului Nobel, inc in secolul trecut era constient si ingro: Intr-o scrisoare adresat& cumnatei sale, el marturisea: md aflu inte-o stare de riticire, Riri busold si Riri cérmil, ca 0 barcil impinst de valuri, fied nici un folos, zdrobit de soarts, firt amintiri Irumoase din trecut, Pird lumina ‘sperantelor fn viitor." UN STRIGAT DE TREZIRE Aceste rinduri nu au menirea si critice, clci suntem siti de critick si auto-critic’, ci as vrea ca realititile si ne trezeasc& spiritualiceste. Sunt foarte mulfi care dorm, ca si americanul Rip Van Winkle care a adormit pe end regele George al Ill-lea al Angliei conducéa America si s-a trezit din somnul Iui abia cind George Washington era presedinte al Statelor Unite. E] a dormit tot timpul revoluti unericane. Cat de mult doresc ca Domnul, prin aceste rinduri, si trezeasci pe multi! Am simtit nevoia s& ridic un semnal rosu! Parinti, invatt- tori si profesori, preoti si pistori, unde vom ajunge? lati ci roadele nu intarzic si se arate, Avem o generatie de tineri neascultitori de pirinfi, lipsiti de respect, obraznici, brutali, ‘mincinosi, desfrinati, hoti, betivani, drogati, criminali. Legile nu pot inlocui pierderea caracterului. Inchisorile sunt ticsite, si spargerile, violurile, crimele cresc in mod vertiginos. Part caracter, fir stipanire de sine, oamenii nu mai pot fi sti- pani, ca indricitul din Gadara, nici in lanturi $i obezi. Este bine s& ne dim seama de infricosatoarea drama care se deruleaz& in fata noastri. Toti parintii, invit&torii si profesorii, preotii si_pre- dicatorii ar trebui s& recunoastem c& suntem vinovafi in privin{a aceasta, Nu am cdutat si dezvoltim in gencratia andr valorile spirituale de care si ei si lumea inconjurdtoare au nevoie. O, de ne-ar trezi Duhul Domnului s4 ne dim sea- ma si si incepem 0 munc& serioas’ inspre dezvoltarea ca- racterelor, 0 actiune revolujionara pentru ridicarea tine- retului. Este vreme tarzie! Si desfigurim firs 2tbavé in toate familiile, in scoli si in Biserici, indiferent de numele pe care-I poartd, 0 munc& asidua, direct, sistematica si.cu tot devotamentul, si batilia pentru salvarea tineretului va fi cAstigata, CUNOASTEREA DUSMANULUI DIN NOI La orice luptd, spre a iesi biruitori, trebuie si cunoastem dusmanul, in cazul nostru dusmanul din noi, trisiturile rele care trebuie reduse la ticere. Este necesari 0 strategie cum si fie atacate punctele slabe si cum s& facem aliante, si dezvoltim punctele bune. Cea mai bun’ metoda este accea a convingerii personale: copilul sau tansrul si inteleagi ce necazuri, ce pierderi are in viaf& din pricina acelor insusiri rele. Calea convingerii este mult mai bund, este liber con- simtita, pe cand calea disciplinei, a pedepselor, mai ales cand se face la furie sau se aplici unui copi! incpaténat, de obicei are rezultate opuse. Copilul se indarjeste mai riu, si, fm loc de a-l scpa de nervi sau de o trisiturd rea, i-o intarim. Chiar daci de ochii parintilor si de frica pedepsei nu mai manifesta trisitura aceea, totusi el nu renunfa la ca, clci se aflé in firea Jui. Prin educatie, ins, el ajunge si renunfe, s& stavileasc acea trisituri innascut& care igi are ridicini adénci fn firea lui. Un exemplu poate ilustra bine adevarul acesta. Se stie & toi copii iubesc bomboanele, Cand Rut, fiica familiei Lupas, era de 4-5 anigori, a rimas vreo doud zile la noi. Dupa plecarea parinfilor, fetita a fost cuminte, n-a plans, dar sofia a clulat si-i dea niste bomboane. Rut nu le-a primit, cia zis: Nu, muljumesc, nu iau bomboane, cic imi stricdt dinfii®: Deci, ea nu de frica p&rintilor nu a servit bomboane, clci ei plecaser’, ci fiindcl a invitat de la parinti cl bom- boanele strict diftii. Convingerea pe care 0 avea chiar la acea virstl, fi didea trie sf se impotriveasct ispitei, plaice Prin invataturi si prin exemple sf creim convingeri temeinice in copiii nostri si vor fi in stare s renunte la ceca ce nu foloseste, la tristturile rele innscute. Se cere mult {nfelepciune si are o mare valoare exemplul dat de parinti in familie, Nu are sens s8 se cear copilului s& nu fie nervos, s& nu se certe, in timp ce ei, pirintii, se enerveaz pentru orice nimicuri $i mereu se cearti. Acesti p&rinti ar trebui si inveje ei intai st fie calmi, si-si corecteze caracterul, ca poi si-si poat educa odraslele in privinta aceasta. In unele cazuri, poate fi folositi si disciplina, dar nu la nervi. Biblia spune: ,,Nu crufa copilul de mustrare, c&ci dact-1 vei Jovi cu nuiaua, nu va muri. Lovindu-I cu nuiaua, fi scofi sufletul din Locuinta morfilor* (Pv. 23. 13,14). Cine crufi nujaua urdste pe fiul su, dar cine-I iubeste, il pedepseste indata* (Pv. 13.24). $i eu am folosit-o, dar mai rar. Cand vreuna din fete fficea ceva ce stia ci nu este bine, nu i treceam cu vederea greseala. Nu o pedepseam imediat, cfnd eram necjit. Spre sear ins’, o chemam intr-o alt cameri, fi artitam c& nu a ficut bine, c& ceea ce a facut m-a indurerat. Ea isi re- cunostea vina, iar eu fi spuneam c& nu-mi place si pedepsese, dar vina ei cere pedeapst, si calm fi aplicam o loviturt sau doua Ia palma; apoi ingenuncheam amandoi i ne cugam Domnului s& 0 ajute s4 nu mai fact astfel de greseli. Si pot spune c& metoda a dat rezultate bune. Cand au devenit mari, spuneau ci de multe ori ar fi preferat s& le aplic pedeapsa imediat decét s& le fac ,d&sc&lia". Totusi aceasta le-a ajulat si aib& convingeri ferme despre ceca ce este bine si ce este ru, mult mai mult decat pedeapsa care cra formala. Nu sunt de acord cu pirintii care pentru orice isi pal- muiese copilul. Inasemenea cazuri, tatil devine jandarm pentru copii, care i] ascult de fric& doar c&t% vreme sunt mici, iar cand cresc mari devin rebeli de prim& clasd, cXci aceasta s-a inmagazinat in firea lor in anii copiliiei. La fel de riu este si se lase copilul iti voie, si fact tot ce vrea, Acesta va creste ca o viti de vie silbatic’, neingrijita, nealtoitd, necurataté de mldite, care nu produce radi, ci doar frunze pentru umbra piiméntului sau cAte un carcel cu boabe mirunte. Copiii sunt aur care trebuie purificat de zguct si prelucrat spre a fi de mare valoare. Spre a cunoaste insusirile rele si pentru a le combate, cu am Picut o listd si le-am implrtit in trei categorii: énsusiri innitscute, insusidi sau caracteristici cAstigate sau impru- mutate de la altii si insusiri spirituale. Nu pot s& spun c& lista © completa sau desdvarsitt, cici nici eu nu sunt desivarsit, dar le poate fi de ajutor atat pirintilor cat gi celor ce cautt si ajute pe altii la dezvoltarea caracterului. Spre a fi mai izbitoare, le-am asezat pe cele rele in contrast cu cele bune. Cu multi ani in urm, am {inut un studiu biblic, timp de céteva luni, in fiecare vineri seara, in Biserica Baptist Romani din aria Los Angeles si un studiu cu tine- retul din Sacramento. Tati lista: INSUSIRI INNASCUTE, Rele Bune 1. Neastampirat 1, Linistit 2. Molatic 2. lute, sprinten 3. Nervos 3. Calm 4. Acru, fire inchis’ 5, Egoist 6. Nemultumit 7. Dezordonat 8. Viclean, fijamnic ‘9. Lenes, indolent 10, Schimbitor, oscilant 11. Visitor, absent 12, Nerecunosc&tor 13. lubitor de pliceri 14. Neascultitor 15. Las 16. Nehotairat 17. Mindru, arogant 18. Pesimist 19. Timid, fricos 20. Riu 4. Drigut, sociabil 5. Altruist 6. Multumit 7. Ordonat, perfectionist 8. Sincer 9. Hamic 10. Tenace, neclintit 11. Atent, interesat 12. Recunoscator 13. Tubitor de Dumnezeu 14, Ascultitor 15, Cu spirit de sacrificiu 16. Hotirat 17. Smerit 18. Optimist 19. indrazney 20. Bun CARACTERISTIC] CASTIGATE Rele 1. Lipsit de respect 2. Mincinos 3. Necumpatat 4. Nepunctual 5. Nepisttor 6. Neevlavios 7, Nedrept, pirtinitor 8. Criticd pe toti 9, Part perseverent& 10. Risipitor 11. Curios 12, Para discernimant 13. Nedemn, tridator 14. Invinuieste pe altii 15. Extravagant, luxos Bune 1. Respectuos 2. Om de cuvant 3. Cumpatat 4. Punctual 5. Atent ou al 6. Evlavios 7. Drept, cinstit 8. Apreciaza 9. Perseverent 10. Econom 11. Interesat 12. Cu discernimant 13, Vrednic de ineredere 14, Se invinuieste pe sine 15. Modest Roada firii Roada Dubului Sfant 1. Plin de uri 1, Plin de dragoste 2, Morocdnos 2. Bucuros, voios 3. Certiret, scandalagiu 3. Pasnic 4, R¥zbunitor 4. Rabditor 5. Raluticios 5. Plin de bunitate 6. Nemilos 6. Milos, ficitor de bine 7. Neloial 7. Credincios, loial 8. Aspru 8. Blind 9. P&timas, necontrolat 9. Infranat, stipan pe sine La acestea, mai pot fi adiugate si altele, mai ales la cele cAstigate sau imprumutate de la alfi copii sau de Ia televizor: lucruri care in viati nu fac cinste nici persoanei respective, nici nu fac bine altora. Se stic ci atunci cdnd semeni in gridind un strat de morcovi sau pitrunjel, inainte de a risiri ce ai seminat, Hisar buruienile, dar acestea trebuie si fie plivite, altfel in&bus& ce ai semfnat. Tot asa, din caracterul copiilor, trebuic plivite toate trisdturile rele, iar cele bune si le ajutim si creasca. RUGACIUNE, Doamne, Dumnezeule, Creator al viefii, ai pus in mainile noastre slabe, tremurfnde, acest dar pretios: ajuti-ne si-1 pretuim! Mirturisim, cu umiliny, c& suntem asa de pufin instruifi cum s& ne crestem odrasla noastri. Di-ne, Te rugim, infelepciune sa cunoastem temperamentul acestui copil, ca si-I in- telegem in actiunile lui, si-1 putem ajuta s& creasc& in tot ce-i bun si folositor pentru el si pentru alti. Nou& di-ne mult dragoste indelung ribditoare gi seninatate a fetei, pentru ca, la randul nostru, si-i putem imprima si lui senindtate si voiosic. Te rugim st-l ajufi si fic bun, iar noi si ne putem bucura de el si de harul pe care ni I-ai dat de a fi p&rin{i. Do- tim si-I crestem spre slava Ta. Ajuti-ne in privinta aceasta, cXci Te rugim in binccuvantatul Nume al Domaului Isus Cristos! Amin. Bibliografie 1. Revista Micro-Magazin din 19 oct. 1995. 2.Fr. W.Foerster,Cistos vais omencasc, rd, deN.Colan ed.a Il-a, Sibiu, 1946, pag. 1. 3. Ibid. pag. 11 O MARE POSIBILITATE M-am bucurat foarte mult céad am affat pe unii din copiii t#i umbland ia adevar, dup porunca pe care am primit-o de Ia Tatil" (loan 4). Apostolul [oan scria c&tre aleasa Doamni despre bucuria pe care a avut-o cind a aflat despre copii ei ci crese frumos, ci umbli in adevar. Da, copiii pot fi 0 pricini de mare bucurie sau de mare intristare: depinde daci au caracter sau sunt lipsiti de caracter. Caracterul, in psihologia american’, este ceva distinct de personalitate, si cuprinde doar tris&turile morale; dar in psihologia european’, termenul ,caracter" este egal cu per- sonalitatea. In general, psihologii spun c& sunt trei feluri de caractere: 1. Aumorad, cu cele patru feluri de temperament ale lui Hipocrat; . 2. morfologic sau fizic, determinat de corpul omenesc; 3. psihologic, cu introversiune si extroversiune, sau natura multidimensional a pesonalitajii. Ele au un aspect intelectual, care directioneazi acti- vititile spre un tel constient, si un alt aspect emotional. Temperamentu/ este suma insusirilor sau tris&turilor innscute ce se gisesc in sistemul nostru nervos. Aceste {nsusiri dau aspectul afectiv al caracterului si arat& calitatea simturilor. El se manifest’ in intreg comportamentul nostru. ‘Tris&turile cfstigate se numesc caracteristici, Ele sunt imprumutate si se deosebesc de cele inniscute care sunt in firea noastr’. I. CLASIFICAREA TI MPERAMENTELOR ‘Inc& de prin secolul al V-lea i.Cr., Hipocrat din Kos, Grecia, renumitul medic gree supranumit , pdrintele medicinei", a Picut 0 clasificare a temperamentelor si le-a numit: sanguin, coleric, flegmatic si melancolic. In epoca moderna multi au incercat sa faci alte clasificiri, dar nu au fost general acceptate, asa c& a rimas clasificarea Ricuti de Hipocrat. Psihologul C. G. Jung a impartit cele patru tipuri in dod: temperamente extravertite si temperamente in- irovertite. Temperamentele extravertite au inclinatii sau tendinte psihice c&tre Jumea dinafara, cu exteriorizarea sentimentelor. Temperamentele introvertite sunt invers: au inclinatii spre o viata untried, tendinta psihick de a se finchide in sine, de a se concentra, de a medita, dezin- teresindu-se de lumea exterioari. Nici un temperament nu este exclusiv, cdci mostenirea prin gene provine de la 2 parinji, 4 bunici, 8 strSbunici si 16 stri-strabunici, Unul poate fi 70% sanguin si 30% coleric. Este considerat sanguin pentru c& acesta predoming, Unele temperamente au o sensibilitate mai mare. Sunt ca harfa coliand care cnt la cea mai mic& adiere, ca pia- nul dintr-o camer goal’, unde, dac& tu cinti nota Ja si pianul intr& in rezonanta si d& nota Je, Mi-aduc aminte &, pe la varsta de vreo 15-16 ani, am cAntat in fanfara Bisericii Baptiste din Fibis, jud. Timis. Pe vremea aceca nu era lumind electric& Ia sate, ci lampa cu petrol, si, cdnd cfntam seara, la un anumit ton, flacira Himpii se ridica, dar dac& se cfnta tare, flacira se ridica si se stingea lam- pa. Deci, si lampa intra in rezonanfi, Si nu fie de mirare c& inclinatiile unor temperamente se impresioneazi mai tare, Spre a putea identifica ce temperament ai, voi da aici ~culese de la altii — punctele tari si punctele slabe ale fiecirui tip de temperament. A. TEMPERAMENTELE EXTRAVERTITE 1. Temperamentul sanguin = puncte tari: este vioi, vesel, fluierd sau cinti, este cald, bine dispus, optimist, prietenos, milos, nobil, echili- brat, bun lider, se bucuré de viatt, nu stie ce este plictisea- 1a, trbieste in prezent, uitd trecutul si nu se gandeste la viitor, rispunde cel mai bine la nevoile altora, om de societate, ‘implirtigeste emotiile altora, este sincer. = puncte slabe: este inflamabil, (se aprinde repede), neastimpirat, frimantat; nu are ribdare si invete, greu se poate concentra, nu prea st& mult intr-un loc, este dezor- ganizat, impristiat; vorbs mult — treab& putin’, entuziasmul Tui este doar de fatad¥, nedisciplinat, lipsit de voint&, are doar impulsuri, incepe dar nu sfarseste, este instabil, egoist, se ceart&; fi pare riu, isi cere iertare, dar repet ace- leasi greseli; accept insircinari, dar nu le duce la bun sfir- sit; nu se poate tine de un program; isi schimba principiile morale dup oameni si imprejuriri, nu prea este om de cuvant; cu toatl firea lui vesel4, indatd este gata si plang’ explodeaz4 pentru nimicuri gi uit indati; el nu face ulcer la stomac dar produce ulcere la alfii. Nici un alt tempera- ment nu are probleme cu poftele camale ca acesta, clci se gindeste doar la prezent. Spre a fi productiv, trebuie disci- plinat. 2. Temperamentul coleric = puncte tari: este activ, prompt, practic, disciplinat, hotardt, ambitios, se avant’; are o voint& puternici, nu cedeazi usor, este optimist, bun organizator, fire dominan- 14, neinfricat, independent, lider cu minte ascutita, ia hot’- rari pentru sine si pentru alfii, capabil de planuri pe lung durati; adesea este considerat oportunist; argumentea- 24 pentru orice, nu se sperie de impotriviri, ci acestea il afar; nu se d& batut, reuseste si unde alti falimenteaza. = puncte slabe: este increzut, aprins, exploziv, mandru, domic de intdietate, gata sk calce si peste oamenii care stau in calea lui, Hiudiros, gata si-si insuseasc& slava pentru ceea ce a ficut Domnul; este neinduplecat, jine amiriciune, ranchiuad; scandalagiu, violent, rizbundtor, criminal, nu cedeazi, nu isi cere iertare, nu este dispus si ierte, face uleere la stomac, nu asculti de altii, este ambitios, dictator. In c&s&torie face necazuri, nu vorbeste zile intregi. Nu este bbun colaborator decit dack asculti in totul de el. Greu se supune lui Cristos, clici nu vrea ca altul si stipaneasc& peste el. Este deficitar in dragoste, pace, blandete, indelung’ rabdare, bunitate. Mari generali, lideri, dictatori au fost ‘oameni cu temperament coleric. B. TEMPERAMENTE INTROVERTITE ‘Temperamentul flegmatic : hanes tari: este calm, bine balansat, incet, rece ca desi are emotii, nu le di in vi- Teag; face pe alfi si radi, irk ca ef si rddi; ia partea umo- ristic& a lucrurilor; capabil s& schimbe atmosfera in so- cietate, s& producd veselie, bufon de prima clas; cu umorul stu cucereste, isi face usor pricteni; este practic, eficient, cu mare putere de muncd, dependent, stipan pe sine, cri tic, ironic, imitator, bun artist, comediant iscusit, Picdtor de pace. + puncte slabe: este incpitanat, indiferent, nehotirat, lenes, isi tariste picioarele, actioneazA obligat, fi place si Piard& vremea, si nu faci nimic; nu se aventureazi in lu- erlti; egoist, rade de altii, ironizeazs, foloseste umorul pentru a irita pe alfii; este caustic in batjocuri; are 0 doz mare de egoism, este preficut, greu poti ghici starea lui real’; intr in opozitie ca s& nu fie pus la treab& prea multi; caut& si fie conservatorist, dar isi conserva energiile sale, isi camufleazi inc&patanarca subhaz. Firea sa analitic& fi di dibicia si giseasc& alte chi sau metode mai usoare si intri in conflict cu sefii; concluziile lui sunt ci nu merith atdta osteneali pentru un atare lucru, de multe ori las& slujba ssau este dat afari din slujba. 2. Temperamentul melancolic - puncte tari: inclinatie spre cugetare, meditatie, contemplare; este sensibil, emotional, analitic, ordonat, per- fectionist; observ obstacolele si pericolele unui proiect, in contrast cu cel coleric care nu di important’ amanuntelor, poate realiza lucruri mari; este fidel, ganditor, meditativ; ii place natura, artele; retras, nu d& buzna ci prefert s& fie c&utat, este cel mai dependent, fi place s& iubeasc& si s& fie iubit, este persistent, gata de jertf§. Adesea se bucuri de succesele din trecut sau cugeti la cele din vitor. Moise, - Solomon, Hlie, Ieremia, Joan au avut acest temperament. Marile genii in muzic4 si arte, in inventii, educatie gi filo- zofie au fost melancolici. = puncte slabe: este egocentric, se autocriticd si isi paralizeaz vointa si energiile; este arogant, ti vede pe toti inferiori, este pesimist; orice boald tl doboard, greu ia ho- tirari, despicd firul de pir in patru, critic ascutit, nemul- lumit in cisitorie cAci este perfectionist, se vede nefericit, banuitor, sufer’ de complexul persecutici, se depresio- neaz usor, este dezamigit, menfine ranchiuna, iar greu, este rizbunstor. Nici un alt temperament nu are un asa potential ca melancolicul umplut de Duhul Sfant, cici atunci nu mai este sub stipanirea slébiciunilor sale. Poate fi de mult folos in salvarea picdtosilor. Il. POSIBILITATEA DE SCHIMBARE A. CARACTERULUI Multi isi scuz anumite iesiri, afirménd c& sunt asa datorité temperamentului lor: ,,Nu am ce face, sunt nervos asa este firea mea”: Dar scuzele nu sunt valabile. Vina cste c& nu a ciutat si-si dezvolte caracterul bun, a rimas rob temperamentului. Dar exist’ posibilitatea de schimbare a temperamentelor, chiar a caracterului. Insusi Domnul [sus face referire la accastt schimbare in cuvintele: ,A/unge ucenicului si fie ca favajatorul sdu“ (Mt. 10.25). Aici nu e vorba numai de cunostinyi, ci de practic, de sivarsirea unui lucru, Cateva lucruri necesare: 1. S& aib% dorinta de schimbare. Foarte multi pArinti ar vrea s& fie altfel copiii lor. Copilul nervos, neastémpérat, neordonat, ru, fi tulburd inc de mic, le d& nopti nedormite, iar cand creste mare, necazurile sunt mai mari. De multe oi trebuie si pling din pricina lui. O vorba din batrani spune: ,,Copiti cand sunt mici te clacé pe picior, iar cand sunt mari te calcd pe inims*: « Chiar si multi copii igi dau seama de firea lor rea gi au dorint& sincer& s& fie altfel. Insusirile innascute le produc ‘necazuri in viata lor personal, le produc necazuri cu pirintii sau, dac& s-au cAsitorit, cu sofia, eu sotul, necazuri cu pri- etenii si uneori se fac de rusine in societate. Ei se intreaba in ascuns: ,,Oare nu s-ar putea si fu altfel?” 2, S& stiruiase’, chiar dack vid unele incerciri zadarnice, Animati de dorinta s& fie altfel copilul lor, unit pirinti fac incerc&ri disperate, dar intampin& rezistenta copilului care nu vrea si se schimbe. Mai ales cind este mare $i inc&patanat, cu cat ei insisti, cu atat el se indarjeste mai ru gi li se opune. P&rin{ii isi vid incercarea lor zadarnic& si renunt’, Unii copii si tineri isi dau seama de teistturile lor rele, chiar Prd si le zick parintii (cAci acestia i-au Hisat s& creascd in voie). Ajunsi la o anumita varst&, ei vid c&X nu sunt bine ‘cum sunt si incearc’ si se schimbe, dar mai ales insusi- rile inniscute nu cedeazA si se vid mereu falimentari, deznddajduiti. Atunci renun(& si mereu se scuz4 ck nu au ce face: asa este firea lor. Ei au luat ca bund vorba din ni: ,,Naravul din fire nu are lecuire*: Chiat si uni psi= batrani hologi moderni sunt de parere c& tempefamentul nu se poate schimba. Si fie adevarat? fn ultimul timp, psihologia revine la vechea invatitura c& se poate face 0 mare imbu- nittire, realizandu-se o bund stpanire a unor trisituri rele ale temperamentului. 3. Biblia afirma ci exist’ posibilitatea de schim- bare chiar a celor mai rebele temperamente, a celor mai inrfite caractere. Apostolul Pavel a avut un tem- perament care a facut pripid,’dar a fost schimbat. El spune: ,,Toatd Scriptura este insuflat# de Dumnc- zeu $i de folos ca si invefe, st mustre, st indrepto, si dea infelepciune in nepribinire, pentru ca omul Lui. Dumnezeu si fie destvarsit si cu totul destoinic pen- tru orice Jucrare bun&* (11 Tim. 3.16,17). Aici cuvantul si indrepte“ are sensul de a corecta, de a aseza drept, a redresa, a rectifica (greceste ,,cpanorthosis“). Corectarca, este un proces de dural’. Trisitura rea nu-i inlaturatd, ci este inlituraté manifestarea ci prin stipinire. Deci, nu pierdeti speranta! La Creajiune, Dumnezeu ne-a ficut dup chipul si ase- minarea Sa. Bineinjeles nu in infitisarea fizic& a fetei, ci infatisarea omului dinfuntru, a personalititii. Este adeva- rat ch un om cuprins de furii sau de plicerea alcoolului aratf aceasta si pe faja sa care devine hidoasd. Acesta este chipul Satanci care se foloseste de anumite trisituri ale lui si-l schimonoseste. Sunt consecintele dectderii in piicat,

    You might also like