Mai jos veti gasi lista celor mai importante abrevieri gasite in limba Franceza:

l'ANPE: l'Agence nationale pur l'emploi

Agentia nationala pentru forta de munca
AUTOLIB: Masini de inchiriat, care se afla pe strazi
une BD: une bande dessinee
Banda desenata
CDD: un contrat a duree determinee
un contract cu durata determinata
CDI: un contrat a duree nedeterminee
un contract cu durata nedeterminata
la CFDT: la Confederation francaise des travailleurs
Confederatia franceza a oamenilor muncii
DAB: distributeur automatique de billets
Distribuitor automat de bilete
DOM-TOM: Departement / Territoire d'Outre mer
Departament/Teritoriu din afara Frantei metropolitane
EDF-GDF: Electricite et gaz de France
Regia de electricitate si gaz a Frantei
FO: Force ovriere
Sindicatul Forta muncitoreasca
une HLM: une habitation a loyer modere
o locuinta cu chirie mica
un PDG: un president-directeur general
un presedinte-director general
PME: petites et moyennes entreprises
Intreprinderi mici si mijlocii IMM-uri
le PS: le Parti Socialiste
Partidul Socialist (Francez)
le RER: le Reseau express regional
Reteaua regionala rapida
le RMI: le revenu minimum d'inseration
Venitul minim de insertie sociala
le RPR: le Rassemblement pour la Republique
Partidul Adunarea pentru Republica
SAMU: le Service d'aide medicale urbain
Serviciul de ajutor medical urban
un SDF: un sans-domicile fixe
o persoana fara domiciliu stabil
SEL: systeme d'echange local
Sistemul de schimb local
SMIC: le salaire minimum interprofessionnel de croissance
Salariul minim interprofesional de crestere (venitul minim al unui salariat)
SNCF: la Societe nationale des chemins de fer
Societatea nationala a cailor ferate
TGV: le train a grande vitesse
Tren de mare viteza
VELIB: Bicicletele de inchiriat, care se afla pe strazi

un film en VO: un film en verion originale

Film in versiune originala
VRP: voyageur representant placier
Reprezentant comercial
VTT: velo tout lerrain
Bicicleta de teren
CQFD: Ce qu'il fallait demontrer/dire
Ceea ce era de demonstrat
HdB: heures de bureau
Ore de birou
RAS: Rien a signaler
Nimic de semnalat
RDV: Randez-vous
Programarea, fixarea unei intalniri
PSV: Patientez, s'il vous plait
Aveti rabdare, va rog
ROME: Rpertoire oprationnel des mtiers et des emplois
Lista meseriilor si locurilor de munca recunoscute in Franta
DDTEFP: Direction dpartementale du travail et de la formation professionnelle
Departamentul de munca, angajare si formare profesionala
lANAEM: Agence nationale de l'accueil des trangers et des migrants
Agentia nationala a strainilor si migratiei
OFII: Office Franais de l'Immigration et de l'Intgration
Oficiul francez de emigrare si integrare

Alfabetul Francez - Alfabetul in limba franceza

Alfabetul francez are 26 de litere dar la sapte dintre acestea se pot adauga
diferite accente considerate diacritice ( acut, grav, circumflex, umlaut, cedilla )
precum si doua uniri de litere numite ligaturi intre literele oe si ae. La fel ca si in
limba romana in franceza literele pot fi scrise atat cu majuscula "B" cat si cu litera
mica "b".

In aceasta lectie veti invata toate literele din limba franceza inclusiv diacriticele
impreuna cu pronuntia acestora.
Alfabetul in franceza = L'alphabet en Franais {lealfabe an fransee}
Alfabetul Limbii Franceza

A a {a}
{a}
{a}
B b {be}
C c {se}
{se}
D d {de}
E e {eu}
{e}
{ee - e lung}
{ee - e lung}
{e / ee}
F f {ef}
G g {ge}
H h {a}
I i {i}

 {i}
{i}
J j {gi}
K k {ca}
L l {el}
M m {em}
N n {en}
O o {o}
{o}
P p {p}
Q q {chiu}
R r {er}
S s {es}
T t {te}
U u {iu}
{uu}
{iu}
{iu}
V v {ve}
W w {dublu ve}
X x {ics}
Y y {igrec}
{igrec triema}
Z z {zet}
Ligaturile :

{ii}
{eo}

Diacritice in limba franceza - Descriere si exemple de cuvinte

In limba franceza se pun accente pe literele a, e, i, o, u, c, y, in plus se formeaza
ligaturile ae si oe. In acesta lectie veti invata mai multe despre fiecare tip de accent
in franceza impreuna cu exemple de cuvinte care contin aceste diacritice.

1. Accent acut = Accent aigu {acsan eghiu}

Accentul acut in franceza se gaseste doar pe litera "e" si consta intr-o virgula
inclinata inspre dreapta "". Litera e cu accent acut se pronunta ca litera "e" din
limba romana, in franceza moderna este folosit acolo unde inainte vocala ar fi fost
precedata de o consoana.
Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent acut:
couter {echiute} = a asculta
tudiant {etudian} = student
cinma {sinema} = cinema
caf {cafe} = cafea
prvenir {prevnir} = a avertiza

2. Accent grav = accent grave {acsan gravh}

Accentul grav in franceza se gaseste pe literele a, e, u si consta intr-o virgula
inclinata inspre partea stanga , , . Atunci cand se afla pe literele a si u ajuta in
unele cazuri la distingerea dintre omonine (cuvinte care se pronunta la fel dar au
sensuri diferite) ex: {a} = la -> a {a} = are ; ou {u} = sau -> o {u} = unde ;
iar cand se afla pe litera e se pronunta ca un e mai lung.
Cuvinte in franceza care contin litera "a" cu accent grav:
{sa} = aici
del {de.la} = dincolo de
dj {deja} = deja
l {la} = acolo
Obs!!! Singurul cuvant in franceza care contine litera "u" cu accent grav este o
Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent grav:
fivre {fievr} = febra

thme {tem} = tema

arne {aren} = arena
collge {colej} = colegiu

3. Accent circumflex = accent circonflexe {acsan sircumflex}

Accentul circumflex in franceza se gaseste pe literele a, e, i, o, u si consta intro gamalie precum a literei "" din limba romana , , , , . Accentul circumflex
are de obicei rolul de a indica ca dupa el obisnuia inainte sa fie litera s ori o vocala.
De mentionat faptul ca accentul circumflex dupa literele isi u nu mai este
obligatoriu deoarece el nu serveste la schimbarea pronuntiei sau pentru a face
diferenta intre omonime.
Cuvinte in franceza care contin litera "a" cu accent circumflex:
btir {batir} = a construi
ple {pa.l} = pal, palid
me {amh} = suflet
cre {acr} = acru
Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent circumflex:
flure {feliur} = crapatura
conqute {conchet} = cucerire
fort {foree} = padure
extrme {estremm} = extrema
Cuvinte in franceza care contin litera "i" cu accent circumflex:
une le {iun il} = o insula

Cuvinte in franceza care contin litera "o" cu accent circumflex:

cte {cott} = coasta (referire la mare)
htel {otel} = hotel
bientt {bianto} = curand
ter {oti} = a indeparta, a sterge
Cuvinte in franceza care contin litera "u" cu accent circumflex:
sr {siur} = sigur
mr {miur} = matur

fler {fliur} = floare

4. Accent trem = accent trma {acsan triema}

Accentul trem in franceza numit si accent umlaut se gaseste pe literele e, i, u,
y si consta in doua puncte deasupra literei , , , . Acest accent este folosit
atunci cand intr-un cuvant se afla doua vocale una langa alta si ambele trebuiesc
pronuntate. Litera y cu accent trema este folosita doar in unele nume proprii sau in
cuvinte franceze moderne.
Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent trema (umlaut):
ambigu {abighiu} = ambigu
cano {canoe} = canoe
Isral {Izrael} = Israel
Nol {Noel} = Craciun
Cuvinte in franceza care contin litera "i" cu accent trema (umlaut):
har {air} = ur
hrone {eroinn} = eroin
archaque {arca.ic} = arhaic
mas {meis} = porumb
ambigut {ambiguite} = ambiguitate
Cuvinte in franceza care contin litera "u" cu accent trema (umlaut):
exige {egzighiue} = inghesuit
arger {arguer} = a argumenta

5. Sedila (cedila) = cdille {sedile}

Accentul cedila in franceza se gaseste doar pe litera c si consta intr-o virgula
atasate literei in partea de jos . Acest accent este folosit doar in fata literelor a, o,
u. Francezii folosesc uneori acest accent la inceputul cuvintelor dar niciodata la
final.
Cuvinte in franceza care contin litera "c" cu cedila:
garon {garson} = baiat
leon {leson} = lectie

a {sa} = acesta, aceasta

franais {franse} = franceza

Cand se folosesc ligaturile si in limba franceza:

In limba franceza aceste ligaturi se numesc "e dans l'o" / "e dans l'a" si sunt
folosite deseori in cuvintele de origine latina sau greaca, din pacate nu exista o
regula anume pentru cand se folosesc.
Cuvinte in franceza care contin ligaturile sau :
uvre {ovr} = munca
il {oil} = ochi
sur {soor} = sora
quo {ecu} = cravata
curriculum vit {curiculum vitee} = curiculum vite (CV)

Numerele in Franceza de la 1 la 100

Numerele in franceza 1-10

Cifra zero este scrisa la fel ca si in limba romana insa are un accent acut pe
litera "e" si se pronunta usor diferit, celelalte cifre pana la 10 se scriu si se pronunta
total diferit.
0 - zro {zeroo}
1 - un {an}
2 - deux {dio}
3 - trois {troa}
4 - quatre {catr}
5 - cinq {sanc}
6 - six {sis}
7 - sept {set}
8 - huit {u.it}
9 - neuf {neof}
10 - dix {diz}
Numerele in franceza 11-20
Numerele franceze 17, 18, 19 sunt formate foarte simplu zece + cifrele 7, 8,
9 => dix + sept, huit, neuf
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

onze {onz}
douze {duz}
treize {treez}
quatorze {catorz}
quinze {chenz}
seize {sez}
dix-sept {di-set}
dix-huit {diz.uit}
dix-neuf {diz-neof}
vingt {va}

Acum este timpul sa afli cum se formeaza numerele in franceza dintre 21 si 69,
nu este nevoie sa te sperii pentru ca in realitate trebuie sa inveti doar numerele 20,
30, 40, 50 si 60, numerele dintre se formeaza cu ajutorul numerelor invatate pana
acum: numerele mari (20, 30, 40, 50, 60) + cifrele 1, 2, 3 ... 9
21 - vingt et un {va e an}
22 - vingt-deux {van-dio}

23
24
25
26
27
28
29

vingt-trois {van-troa}
vingt-quatre {van-catr}
vingt-cinq {van-sanc}
vingt-six {van-sis}
vingt-sept {van-set}
vingt-huit {van-uit}
vingt-neuf {van-neof}

30
31
32
33
34
35
36
37
38
39

trente {trant}
trente et un {trant e an}
trente-deux {trant-dio}
trente-trois {trant-troa}
trente-quatre {trant-catr}
trente-cinq {trant-sanc}
trente-six {trant-siz}
trente-sept {trant-set}
trente-huit {trant-uit}
trente-neuf {trant-neof}

40
41
42
43
44
45
46
47
48
49

quarante {carant}
quarante et un {carant e an}
quarante-deux {carant-dio}
quarante-trois {carant-troa}
quarante-quatre {carant-catr}
quarante-cinq {carant-sanc}
quarante-six {carant-sis}
quarante-sept {carant-set}
quarante-huit {carant-uit}
quarante-neuf {carant-neof}

50
51
52
53
54
55
56
57
58
59

cinquante {sacant}
cinquante et un {sacant e an}
cinquante-deux {sacant-dio}
cinquante-trois {sacant-troa}
cinquante-quatre {sacant-catr}
cinquante-cinq {sacant-sanc}
cinquante-six {sacant-sis}
cinquante-sept {sacant-set}
cinquante-huit {sacant-uit}
cinquante-neuf {sacant-neof}

60 - soixante {soasant}
61 - soixante et un {soasant e an}
62 - soixante-deux {soasant-dio}

63
64
65
66
67
68
69

soixante-trois {soasant-troa}
soixante-quatre {soasant-catr}
soixante-cinq {soasant-sanc}
soixante-six {soasant-sis}
soixante-sept {soasant-set}
soixante-huit {soasant-uit}
soixante-neuf {soasant-neof}

Numerele in franceza dintre 70 si 79 se formeaza un pic diferit dar sunt la fel de

usor de memorat. Pastrezi 60 si adaugi numerele de la 10-19 => soixante + dix,
onze ... dix-neuf
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79

soixante-dix {soasant dis}

soixante et onze {soasant e onz}
soixante-douze {soasant-duz}
soixante-treize {soasant-trez}
soixante-quatorze {soasant-catorz}
soixante-quinze {soasant-chenz}
soixante-seize {soasant-sez}
soixante-dix-sept {soasant-diz-set}
soixante-dix-huit {soasant-diz-uit}
soixante-dix-neuf {soasant-diz-neof}

Numerele in franceza dintre 80 si 89 sunt formate un pic mai ciudat deoarece

traducerea numarului 80 in limba romana ar fi 4 de 20 => quatre (4) + vingt (20).
La restul numerelor se adauga si cifrele de la 1 .... 9
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89

quatre-vingt {catr-van}
quatre-vingt-un {catr-va-a}
quatre-vingt-deux {catr-van-deo}
quatre-vingt-trois {catr-van-troa}
quatre-vingt-quatre {catr-van-catr}
quatre-vingt-cinq {catr-van-sanc}
quatre-vingt-six {catr-van-siz}
quatre-vingt-sept {catr-van-set}
quatre-vingt-huit {catr-van-uit}
quatre-vingt-neuf {catr-van-neof}

Numerele in franceza dintre 90 si 99 se formeaza foarte similar cu cele dintre

70-79 dar inlocuiesti soixante (60) cu quatre-vingt (80) + numerele de la 10 ...
19
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99

quatre-vingt-dix {catr-van-dis}
quatre-vingt-onze {catr-van-onz}
quatre-vingt-douze {catr-van-duz}
quatre-vingt-treize {catr-van-trez}
quatre-vingt-quatorze {catr-van-catorz}
quatre-vingt-quinze {catr-van-chenz}
quatre-vingt-seize {catr-van-sez}
quatre-vingt-dix-sept {catr-van-di-set}
quatre-vingt-dix-huit {catr-van-diz-uit}
quatre-vingt-dix-neuf {catr-van-diz-neof}

100 - cent {san}

Numerele in franceza 100 - 10 000+

Daca ai invatat sa numeri corect pana la 100 iti va fi foarte simplu sa numeri pana
la o mie deoarece nu trebuie sa inveti decat structura cu ajutorul careia vei forma
restul numerelor.

Iti reamintesc ca 100 se scrie in limba franceza 'cent' {san}, restul numerelor din
suta in suta pana la 1000 se formeaza adaugand denumirea cifrelor 1-9 in fata
cuvantului 'cent' + 's'
100
200
300
400
500
600
700
800
900

cent {san}
deux cents {dio san}
trois cents {troa san}
quatre cents {catr san}
cinq cents {sanc san}
six cents {sis san}
sept cents {set san}
huit cents {uit san}
neuf cents {neof san}

In limba franceza numerele de genul 101-999 se formeaza la fel ca si in limba

romana, mai intai spui cuvantul pentru sute si dupa adaugi restul numarului. De
retinut faptul ca atunci cand cuvantul 'cent'se afla la sfarsitul numarului primeste
un 's' dar atunci cand se afla in interiorul numarului 's'-ul dispare.
101 - cent un
102 - cent deux
103 - cent trois
.......................
125 - cent vingt-cinq
.......................
182 - cent quatre-vingt-deux
.......................
206 - deux cent six
207 - deux cent sept
.......................
211 - deux cent onze
.......................
267 - deux cent soixante-sept
.......................
305 - trois cent cinq
306 - trois cent six
.......................
399 - trois cent quatre-vingt-dix-neuf

.......................
416 - quatre cent seize
417 - quatre cent dix-sept
.......................
545 - cinq cent quarante-cinq
546 - cinq cent quarante-six
.......................
608 - six cent huit
.......................
732 - sept cent trente-deux
733 - sept cent trente-trois
.......................
820 - huit cent vingt
821 - huit cent vingt et un
.......................
998 - neuf cent quatre-vingt-dix-huit
999 - neuf cent quatre-vingt-dix-neuf
1000 - mille
Numerele in franceza peste 1000 se formeaza la fel ca si in limba romana, spui
mai intai miile, sutele si dupa zecile. Spre deosebire de sute la cuvantul 'mille' nu
se mai adauga un 's'.
2000 - deux mille
.......................
2500 - deux mille cinq cents
2501 - deux mille cinq cent un
.......................
3000 - trois mille
.......................
3231 - trois mille deux cent trente et un
.......................
9998 - neuf mille neuf cent quatre-vingt-dix-huit
9999 - neuf mille neuf cent quatre-vingt-dix-neuf
10 000 - dix mille
In limba franceza atunci cand scrii numere peste 1000 folosesti fie punctul fie un
mic spatiu intre cifre precum in exemplul: 9.998 / 9 998
Numerele peste 10.000 se formeaza la fel ca cele peste o mie, zecile de mii, sutele
si zecile.
10 578 - dix mille cinq cent soixante-dix-huit
.......................

13 045 - treize mille quarante-cinq

.......................
100 000 - cent mille
.......................
1 000 000 - un million
.......................
2 000 000 - deux millions
.......................
2 800 107 - deux million huit cent mille cent sept
.......................
un miliard - un milliard
doua miliarde - deux milliards
Observati ca denumirea pentru milion si miliard preia acel 's' atunci cand se afla la
capatul numarului.
O mica recapitulara pentru numerele 100, 1000, 10 000+ in limba franceza
100 - cent
1000 - mille
10 000 - dix mille
100 000 - cent mille
1 000 000 - un million
1 000 000 000 - un milliard

Zilele saptamanii in Franceza

In limba franceza zilele saptamanii se numesc 'les jours de la semaine' {le jur de la
semen}.

Zilele saptamanii in franceza:

zi lucratoare = jour de travail {jur de travaie}

luni = lundi {landii}

marti = mardi {mardii}
miercuri = mercredi {mercrdi}
joi = jeudi {jodii}
vineri = vendredi {vandrdi}

sfarsit de saptamana = fin de semaine {fan de semen}

sambata = samedi {samdii}

duminica = dimanche {diman}

In franceza zilele saptamanii nu se scriu cu litera majuscula decat daca se afla la

inceputul propozitiei, sunt de genul masculin si toate denumirile zilelor se termina in
' -di ' cu exceptia zilei de duminica. Calendarele franceze incep saptamana ca cele
romanesti cu ziua de luni si se termina cu ziua de duminica.

Alte cuvinte in franceza ce au legatura cu zilele:

o zi = un jour {an jur}

o saptamana = une semaine {iun semen}

ieri = hier {ier}

azi = aujourd'hui {ojurdui}
maine = demain {dema}
saptamana aceasta = cette semaine {set semen}
saptamana viitoare = la semaine prochaine {la seman proen}
saptamana trecuta = la semaine dernire {la seman dernier}

Partile zilei in Franceza:

zori de zi = l'aube {lob}
rasarit = le lever de soleil {le levee diu soleil}

dimineata = le matin {le matan}

amiaza, pranz, miezul zilei = midi {mi.di}
seara = le soir {le suar}
apus de soare = le coucher de soleil {le cue de soleil}
noapte = la nuit {la nuii}
miezul noptii = minuit {mi.nuii}
In limba franceza lunile anului se numesc 'Les mois de lanne' {le moa del
anee}

Lunile anului in franceza cu pronuntie:

ianuarie = janvier {janvie}
februarie = fvrier {fevrie}
martie = mars {mars}
aprilie = avril {avril}

mai = mai {me}

iunie = juin {jun}
iulie = juillet {juile}
august = aot {ut}
septembrie = septembre {septambr}
octombrie = octobre {octob}
noiembrie = novembre {novebr}
decembrie = dcembre {desambr}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare lunile anului in franceza impreuna
cu diverse prepozitii sau structuri:
'en' + numele unei luni = ' n ' + numele unei luni
Ex: en mars {an mars} = in martie
O expresie foarte folosita in limba franceza in legatura cu denumirea lunile este 'Au
mois de ... 'traducerea exacta fiind 'In luna lui ... ' Ex: Au mois de juin {u moa
de jua} = In luna lui iunie
Daca vrei sa spui ca ceva s-a intamplat dupa o anumita luna folosesti
prepozitia 'depuis' Ex: depuis octobre {depuii octob} = dupa octombrie (din
octombrie incoace)
un mois {an moa} = o luna
ce mois {se moa} = luna aceasta
le mois prochain {le moa proan} = luna viitoare
ce janvier {se javie} = in acest ianuarie (in luna ianuarie a acestui an)
en janvier dernier {an javie dernie} = ianuarie trecut (luna ianuarie a anului
trecut)
en janvier prochain {an javie proan} = ianuarie viitor (luna ianuarie a anului
viitor)
de janvier avril {de javie a avril} = din ianuarie in aprilie
le 8 janvier {le 8 javie} = (pe) data de 8 ianuarie
le mardi 8 janvier {le mardi 8 javie} = marti 8 ianuarie
du vendredi 10 janvier {du vandrdi 10 javie} = din data de 10 ianuarie

Anotimpurile in franceza cu pronuntie:

primavara = printemps {prantam}

vara = t {etee}
toamna = automne {oton}
iarna = hiver {iver}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare anotimpurile in franceza impreuna
cu diverse prepozitii sau structuri:
in
in
in
in

timpul
timpul
timpul
timpul

primaverii = au printemps {o pranta}

verii = en t {an ete}
toamnei = en automne {an oton}
iarnii = en hiver {an iver}

in
in
in
in

aceasta
aceasta
aceasta
aceasta

primavara = ce printemps {se pranta}

vara = cet t {set ete}
toamna = cet automne {set oton}
iarna = cet hiver {set iver}

vara trecuta, in vara trecuta = l't dernier, en t dernier {lete dernie, an ete
dernie}
vara viitoare, in vara viitoare = l't prochain, en t prochain {lete proan, an
ete proan}
in timpul verii = pendant l't {pandaa lete}
in vara anului 2013 = pendant l't de 2013 {pandaa lete de 2013}
in timpul lunilor de vara = pendant les mois d't {pandaa le moa dete}
o vara ploioasa = un t pluvieux {iun ete pliuvio}

Culorile principale in franceza:

culorile = les couleurs {le culioor}

Culori

Masculin sing

Feminin sing

Masculin plural Feminin plural

alb

blanc {blaa}

blanche {blan} blancs

blanches

negru

noir {nuar}

noire {nuar}

noirs

noires

gri

gris {gri}

grise {griz}

gris

grises

maro

marron {maruu} marron {maruu} marron

marron

rosu

rouge {ruuj}

rouge {ruuj}

rouges

rouges

roz

rose {rooz}

rose {rooz}

roses

roses

portocaliu

orange {oranj}

orange {oranj}

orange

orange

galben

jaune {jun}

jaune {jun}

jaunes

jaunes

verde

vert {veer}

verte {vert}

verts

vertes

albastru

bleu {bleo}

bleue {bleo}

bleus

bleues

violet

violet {viole}

violette {violet} violets

violettes

Pronuntia pentru toate culorile in franceza o gasiti intre paranteze, de retinut faptul
ca la forma de plural culorile se pronunta ca la singular.

In limba franceza toate cuvintele pentru culori sunt adjective, acestea preiau genul
si numarul substantivului sau pronumelui pe care il descriu. Este foarte important sa
inveti forma de masculin singular al culorilor in franceza deoarece pentru forma de
feminin singular sau formele de plural trebuie doar sa adaugi niste terminatii. Unele
culori sunt mai simplu de invatat pentru ca raman la fel precum'orange'.

Cu unele exceptii terminatiile pentru culorile in franceza sunt: la feminin singular se

adauga un 'e' , la masculin plural se adauga un 's' iar la feminin plural un 'es'

Daca vrei sa faci referire la o nuanta a unei culori folosesti cuvant 'clair' pentru
nuantele mai deschise si 'fonc' pentru culorile mai inchise. De retinut faptul ca
aceste doua cuvinte nu se modifica in functie de gen si numar.
albastru deschis = bleu clair {bleo cler}
albastru inchis = bleu fonc {bleo fonse

Animale domestice in franceza:

vaca = la vache {la va}
porc = le cochon {le coon}

oaie = le mouton {le moton}

capra = la chvre {la evr}
cal = le cheval {le eval}
soarece = la souris {la sori}
gaina, pui = le poulet {le pulee}
rata = le canard {le canaar}
gasca = l'oie {loie}

Animale de companie in franceza:

pisica = le chat {le ceat}
catel = le chien {le ian}
hamster = le hamster {le amster}

Animale salbatice in franceza:

urs = l'ours {le urs}
porc spinos = le porc-pic {le porc epic}
lup = le loup {le lu}
elefant = l'lphant {elefan}
girafa = la girafe {la jiraf}
leopard = le lopard {le leopaar}
leu = le lion {le lio}
urs panda = le panda {le pandaa}
pantera = le panthre {le panteer}
tigru = le tigre {le tigr}
zebra = le zbre {le zebr}
antilopa = l'antilope {antilop}
castor = le castor {le castoor}
caprioara, cerb = le cerf {le ceer}
vulpe = le renard {le renaar}
vidra = la loutre {la lutr}
iepure = le lapin {la lapan}
raton = le raton-laveur {le raton laver}
veverita = l'cureuil {echiureil}
maimuta = le singe {le saanj}
bivol = le buffle {le bufl}
camila = le chameau {le amo}

ghepard = le gupard {le ghepaar}

gorila = la gorille {la goriie}
cangur = le kangourou {le cangaruu}
rinocer = le rhinocros {le rinoceros}

Animale acvatice in franceza :

peste = le poisson {le poason}
delfin = le dauphin {le dofaan}
rechin = le requin {le rechian}
balena = la baleine {la belen}

Reptile in franceza :
crocodil = le crocodile {le crocodil}
broasca = la grenouille {la gronuil}
soparla = le lzard {le lezaar}
sarpe = le serpent {le serpo}
broasca testoasa = la tortue {la tortiu}

Insecte in franceza :
furnica = la fourmi {la furmi}
albina = l'abeille {labee}
fluture = le papillon {le papi-ion}
gandac = le cafard {le cafaar}
melc = l'escargot {lescargo}
paianjan = l'araigne {larainee}

Legumele in franceza:
o legum = un lgume {a leghium}
legume = les lgumes {le legium}
ardei gras = le poivron {le poavroo}

cartof = la pomme de terre {la pom diu teer}

castravete = le concombre {le concombr}
ceap = un oignon {a oni-o}
ciuperc = le champignon {le ampinion}
conopid = le chou-fleur {le o-flior}
dovlecel = une courgette {iun curjet}
dovleac, bostan = la citrouille {la sitroile}
mazre = les petits pois {le petit poa}
morcov = la carotte {la carot}
porumb = le mas {le mais}
praz = le poireau {le puaro}
ridiche = le radis {le radi}
roie = la tomate {la tomat}
spanac = les pinards {lez epinaar}
elin = le cleri {le seleri}
usturoi = lail {lail}
varz = le chou {le o}
vnt = l'aubergine {l'oberjin}

Fructe in Franceza :
fruct = le fruit {le fruii}
fructe = les fruits {lez fruii}
ananas = l'ananas {lananas}
banana = la banane {la banan}

caisa = l'abricot {labrico}

capsuna = la fraise {la frez}
cireasa = la cerise {la seriz}
coacaze = la myrtille {la mirtiie}
grefa = la pamplemousse {la pamp.le.muus}
lamaie = le citron {le sitron}
lamaie verde = le citron vert {le sitron veer}
mar = la pomme {la pom}
mure = la mre {la miur}
nuca de cocos = le noix de coco {le nua du coco}
para = la poire {la puar}
pepene galben = le melon {le meloon}
pepene verde = la pastque {la pastec}
piersica = la pche {la pe}
portocala = l'orange {loranj}
prune = la prune {la priuun}
stafide = le raisin sec {le rezan sec}
strugure = le raisin {le rezan}
zmeura = la framboise {la frambuaz}

Alimente in franceza:
alimente, mancare = la nourriture {la nurituur}
branza (cascaval) = le fromage {le fromaj}
carnat = la saucisse {la sosis}
friptura = le bifteck {le bif.tec}
galbenus de ou = le jaune d'oeuf {le jon diof}
iaurt = le yaourt {le iaurt}
orez = le riz {le rii}
ou = l'oeuf {leof}

peste = le poisson {le puason}

paine = le pain {le pa}
salam = la salami {la sa.la.mi}
salata = la salade {la salad}
sunca = le jambon {le jamboo}
unt = le beurre {le beer}
piper = le poivre {le puavr}
sare = le sel {le sel}
zahar = le sucre {le sucr}
sos = le sauce {le sos}
ulei = l'huile {luil}
otet = le vinaigre {le vinegr}

Tipuri de carne in franceza :

carne = la viande {la viand}
carne de curcan = de la dinde {deo la dand}
carne de gaina = de la poule {deo la pul}
carne de iepure = du lapin {diu lapan}
carne de miel = de l'agneau {de lagneo}
carne de porc = du porc {diu porh}
carne de pui = du poulet {diu pu.lee}
carne de rata = du canard {diu canaar}
carne de cerb = du chevreuil {diu evroil}
carne de vita = du boeuf {diu boof}
carne de vitel = du veau {diu vo}
picioare de broasca = des cuisses de grenouille {de chius de gronuile}

Tipuri de peste in franceza :

hering = du hareng {diu haran}
macrou = du maquereau {diu macro}
pastrav = de la truite {deo la triit}
sardine = des sardines {dez sardin}
somon = du saumon {diu so.mo}
ton = du thon {diu to}

Deserturi in franceza :
desert = le dessert {le desert}
biscuite, frusec = le biscuit {le biscuii}
bomboane = les bonbons {le bon.bon}
ciocolata = le chocolat {le ocola}
inghetata, gheata = la glace {la glas}
placinta = la tarte {la tart}
tort = le gteau {le gato}
vanilie = la vanille {la vani.ie}
Bauturi in franceza :
bauturi = les boissons {le boason}
apa = l'eau {lo}
apa plata = eau plate {o plaat}
apa minerala / carbogazoasa = eau minrale / ptillante {o mineral / petiant}
bere = la bire {la bier}
cafea = le caf {le cafee}
cafea cu lapte = caf au lait {cafe o le}
ceai = le th {le te}
ciocolata fierbinte = chocolat chaud {ocola o}
cola = Coca {co.ca}
lapte = le lait {leo le}
limonada = la citronnade (limonade) {la sitronad / limonad}
suc = le jus {le ju}
vin = le vin {la van}

Partile corpului omului in franceza:

corp = le corps {le coorp}
corpul omenesc = le corps humain {le corp hiuman}
Cap, fata si gat in limba franceza:
cap = la tte {la tet}
pr = les cheveux {lez ovoo}
fa = le visage {le visaj}
ureche = une oreille {iun oreii}
urechile = les oreilles {lez oreii}
frunte = le front {le fron}
ochii = les yeux {le io}
un ochi = un il {an oie}
nas = le nez {le ne}
obraz = la joue {la ju}
obraji = les joues {le ju}

gur = la bouche {la bu}

buz = la lvre {la levr}
buze = les lvres {le levr}
dinte = la dent {la dahn}
dini = les dents {le dahn}
limb = la langue {la lang}
brbie = le menton {le manto}
gt = le cou {le cu}
ceaf = la nuque {la nuc}
interiorul gtului = la gorge {la gorj}

Partea de sus a corpului in franceza:

spatele = le dos {le do}
umeri = les paules {lez epol}
umr = une paule {iun epol}
piept = la poitrine {la poatrin}
sni = les seins {lez san}
sfrc = le mamelon {le mamelon}
abdomen = l'abdomen {labdomen}
buric = le nombril {le nombril}
stomac = un estomac {an estoma}
old = la hanche {la an}
brae = les bras {le bra}
bra = le bras {le bra}
subra = aisselle {esel}
coate = les coudes {le cud}
cot = le coude {le cud}
incheietura minii = le poignet {le poa.ne}
mini = les mains {le mahn}
degete = les doigts {le dua}
degetul mare = le pouce {le pus}
arttorul = l'index {landex}
degetul mijlociu = le majeur {le majoor}
inelarul = l'annulaire {lanuleir}
degetul mic = le petit doigt {le petit dua}
unghii = les ongles {lez ongl}

Partea de jos a corpului in franceza:

fese = les fesses {le fes}
picior = la jambe {la jamb}

picioare = les jambes {le jamb}

coapse = les cuisses {le chiuis}
genunchi = le genou {le jenu}
genunchii = les genoux {le jenu}
glezn = la cheville {la evi.ie}
glezne = les chevilles {le evi.ie}
clcie = les talons {le taloon}
clci = le talon {le taloon}
talp = le pied {le pie}
tlpi = les pieds {le pie}
degetele de la picioare = les orteils {lez orteie}

Denumirea membrilor unei familii in franceza:

familie = la famille {la famie}
parinti = les parents {le paraan}
sot = le mari {le marii}
sotie = la femme {la faam}
mama = la mre {la meer}
mama vitrega = la belle-mre {la bel meer}
tata = le pre {le peer}
tata vitreg = le beau-pre {le bo peer}
copil = l'enfant {lanfa}
bebel = le bb {le be.be}
frate = le frre {le freer}
sora = la sur {la soor}
baiatul = le fils {le fis}
fica = la fille {la fiie}
bunici = les grand-parents {lez gran paraan}
bunic = le grand-pre {le gran peer}
bunica = la grand-mre {la gran meer}
nepoti = les petits-enfants {lez petits-anfaan}

unchi = l'oncle {loncl}

matusa = la tante {la taant}
nepot = le neveu {le nevoo}
nepoata = la nice {la nies}
verisor = le cousin {le cuzaan}
verisoara = la cousine {la cuzin}

Membri familiei in urma casatoriei:

cumnata = la belle-sur {la bel soor}
cumnat = le beau-frre {le boo freer}
soacra = la belle-mre {la bel meer}
socru = le beau-pre {le bo peer}
nora = la belle-fille {la bel fiie}
ginere = le beau-fils {le bo fis}

Familia inaintea casatoriei :

iubit, prieten = le petit-ami {le petii amii}
iubita, prietena = la petite-amie {la petit amii}
relatie = le relations {le relasion}

Obs!!! In limba franceza sunt trei forme de a spune 'al meu', in functie de gen
este 'mon' pentru masculin (mon frre), 'ma' pentru feminin (ma mre) si pentru
plural folosesti intodeauna 'mes' (mes parents).

Intrebari si raspunsuri posibile despre membrii familiei in franceza:

eu am = j'ai {je}
Ai frati? = Avez-vous des frres ? {Ave-vu de freer?}
Da, am un frate = Oui, jai un frre. {Ui, je an freer}
Ai copii? = Avez-vous des enfants? {Ave-vu dez anfaa?}
Da, am copii. = Oui, jai des enfants. {Ui, je dez anfaa}
Esti casatorit(a) = tes-vous mari ? {Ete vu ma.ri.e?}
Da, sunt casatorit(a) = Oui, je suis mari {Ui, je suii ma.ri.e}

Nu, nu sunt casatorit(a) = Non, je ne suis pas mari {No, je ne suii pa ma.ri.e}
Sunt singur(a) = Je suis clibataire. {Je suii selibateer}
Suntem divortati = Nous sommes divorcs. {Nuz soom divorsee}
Acestia sunt bunicii mei = Ils sont mes grands-parents. {Ilz son mez granparaan}
Acestia sunt bunica si bunicul meu = Ils sont ma grand-mre et mon grandpre {Ilz son ma grand-meer e mon grand-peer}

cat este ceasul in Franceza | Ora in Franceza

In acest articol vei invata cum sa citesti ora / ceasul in limba franceza cu ajutorul
unor reguli si expresii folositoare. Ar fi de ajutor sa recapitulezi lectia Numerele 1100 pentru a te putea concentra doar pe regulile si expresiile noi.

In limba franceza nu se folosesc termenii a.m. si p.m. in schimb poti folosi

cuvintele 'du matin'pentru a.m. si 'de l'aprs-midi' pentru perioada dintre pranz
si ora 18:00 dupa care poti folosi 'du soir' pana la miezul noptii. (invata mai multe
despre Partile zilei). Este totusi bine de mentionat faptul ca de obicei in limba
franceza timpul este exprimat pe 24h.

In limba franceza atunci cand vrei sa scrii ora, in loc sa desparti ora de minute prin
doua puncte folosesti litera 'h' precum : 15h23

Atunci cand doresti sa intrebi 'Cat este ceasul?' in franceza se foloseste cel mai
des expresia'Quelle heure est-il ?' {Che oor et il?}, mai jos vei gasi o serie de
raspunsuri posibile pentru a intelege mai bine cum se citeste ora in limba franceza.

1:00

- Il est une heure {Il et iun oor} = Este ora unu

- Il est deux heures {Il et doz oor} = Este ora doua

Obs!!! In limba franceza nu poti citi o ora fara sa precizezi si cuvantul 'heure(s)'

Politicos este ca raspunsul sa inceapa intodeauna cu 'Il est ...' care ar fi precum in
limba romana'Este ora ...' insa este un raspuns acceptat ca fiind corect si daca
contine direct ora: (Ex) 13h00 - Une-heure de laprs-midi

1:10
- Une heure dix {Iun oor diz} = unu si zece
- Une-heure dix de laprs-midi {Iun oor diz de la premidi} = unu si zece dupaamiaza
- Une-heure dix du matin {Iun oor diz du matan} = unu zi zece dimineata

3:30
- Il est trois heures et demie {Il e troaz oor e demi} = Este ora 3 jumate
- Il est trois heures trente {Il e troaz oor trant} = Este ora 3 si 30 minute

4:45
- Il est cinq heures moins le quart {Il et sanc oor moa le caar} = Un sfert de ora
pana la ora 5
- Il est cinq heures moins quinze {Il et sanc oor moa canz} = Este ora 5 fara 15
minute
- Il est quatre heures quarante-cinq {Il et catr oor carant sanc} = Este ora 4 si
45 minute.

Alte intrebari si raspunsuri posibilie referitoare la ora in limba franceza :

Auriez-vous l'heure, s'il vous plat ? {Aurie vu leoor, sil vu ple?} = Imi spuneti
ora, va rog?
C'est quelle heure ? {Set a cheel oor?} = La ce ora este? (un eveniment, ceva
ce urmeaza a se intampla)
Le concert est quelle heure? {Le consert et a cheel oor?} = Concertul la ce
ora este?
Il arrive dans trois quarts dheure {Il ariv dan trua catr deoor} = Vine in 45 de
minute

Il est cinq heures pile / cinq heures prcises {Il et sanc oor pil / sanc oor
presis} = Esta ora 5 fix
Il est presque minuit {Il e presche mi.nuii} = Este aproape miezul noptii

Cuvinte legate de timp in Franceza

Cu ajutorul acestei lectii in care iti vei dezvolta vocabularul invatand cuvinte noi
despre timp in franceza iti va fi mult mai simplu sa-ti faci o programare sau sa porti
conversatii uzuale cu noii tai prieteni vorbitori de limba franceza.

acum = maintenant {man.te.na}

mai tarziu = plus tard {pliu tar}
inainte = avant {avan}
cu putin timp in urma = il y peu de temps {il i a peo de tamp}

imediat = tout de suite {tut de suit}

la timp = l'heure {a loor}
mai devreme = en avance {an avans}
mai tarziu = en retard {an retaar}

minut(e) = minute(s) {miniut}

ora / ore = heure(s) {oor}
ieri = hier {ier}
azi = aujourd'hui {ojurduii}
maine = demain {demaa}
zilnic = quotidien {cotidiaan}
in fiecare zi = tous les jours {tiuz le jur}
saptamana trecuta = la semaine passe/dernire {la semen pasee / dernier}
saptamana viitoare = la semaine prochaine {la semen proen}
o data pe saptamana = une fois par semaine {iun foa par semen}
in fiecare saptamana = toutes les semaines {tut le semen}
lunar = mensuel {mansuel}
anual = annuel {anuel}