Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 41

    Uploaded by

    Jessica Pearson
    9 views8 pages
    gd

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    gd

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    9 views8 pages

    41

    Uploaded by

    Jessica Pearson
    gd

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 8
    ‘TRADITIE $I NATIONALISM IN DISCURSUL POLITIC AL LULIULIU MANIU Afirmat, destul de timpuriu, la varsta de 33 de ani, ca unul din liderii Partidului National Romén din Transilvania, in calitatea de deputat al romanilor transilvaneni in parlamentul de la Budapesta, Iuliu Maniu s-a impus in viata politic’ moderna prin calitatea si acuratetea ideilor cuprinse {in discursul politic mai mult decdt prin stilul oratoric sau cantitatea volumului declaratiilor publice prin care, au excelat, de reguld, fruntasii celorlalte formatiuni politice romanesti, din prima jumatate a secolului al XX-lea Desi si-a castigat, pe merit, inainte gi mai ales dup’ Unirea din 1918, locul primordial in Partidul National Roman gi apoi in Partidul Nafional-TAranesc, dupa octombrie 1926, Tuliu Maniu nu a fost, insi, principalul doctrinar al nationalismului democrat ardelean si nici al térdnismului, dar a avut un rol insemnat in dimensionarea si sustinerea programului si curentului national promovat de P.N.R., s-a impus ca moderator si modelator al ideilor pérdnismului interbelic sub raport ideologic si doctrinar, numiirindu-se printre initiatorii transpunerii acestora in practica ‘guvernérii in calitatea sa de prim ministra al Romniei’ Pand la 1918, in Transilvania, Iuliu Maniu isi imparte contributia la definirea doctrine! migedirii nationale, a romdnilor transilvaneni, a continutului programului si tacticii politice adoptate de PNR. ca Alexandru Mocioni, Aurel C. Popvici, Alexandru Vaida-Voevod sau Vasile Goldis?, iar in petioada interbelicd, discursul su politic reuseste sA sintetizeze gi s& muanteze, intt-o manicri personala inconfundabila, ideile si conceptele gandirii principalilor teoreticieni ai firdnismmalui, precum: fon Réducanu, Virgil Madgearu, fon Mihalache, Emest Ene, pana la mai tinerii Gheorghe Zane, Mihai Ralea, Mibai Ghelmegeanu’ etc. De altfel, optiunile doctrinare ale unei parti insemnate ale conducerii PLN R., inainte, cit si dupa unificarea cu Partidul Térinesc, atasate nafionalismului democrat au fost marcate de ideile ponderate ale dezvoltirii organice, evolutioniste ale societati, in conditiile absorbtiei unui grup fnsemnat de politicieni ai fostului Partid Conservator-Democrat (tachist) in aceste conditii aripa transilvaineand a viitorutui Partid Nagional-Taranesc in frante cu Tuliu Maniu a cfutat gia teusit sf modereze radicalismul accentelor sociale ale tirénismului influengat de conceptiile curentelor socialiste, spre liniile ponderate si spatiul mai arg si mai adecvat al conceptelor ce defineau optiunile si interesele claselor de mijloc ale Romaniei interbelice, avansand cu mijloace de actiune politic&, in locul ingustelor si violentelor confruntari clasiale (adoptate in primele faze ale afirmérii tirdinismului), dezbaterea si dialogul politic in limitele si in respectul regulilor democratiei in Virtutea promovarit principiului interesului general al societiii, care pentru Mani si apropiatii sai, trebuia si fie gia fost si national, Sunt cunoscute reticenfele fui uli Maniu si ale gruparii P.N.R.., fafa de eventuala prezent& a lui Constantin Stere in viitoarea conducere a P.N.T., ele reflectind sensibilitiile fat de pozitia acestuia favorabild Puterilor Centrale in timpul razboiului, dar mai ales, neagrearea optiunilor radicalismului su social de facturd narodnicista si socialist, cu toate c& politic activase si in Partidul National Liberal’. Nu intamplétor, unul dintre putinit si statomnicii sai colaboratori intra idei si atitudini politice, Mihai Popovici, Iansa, inca din anul 1923, teoria solidarismului politic, in contrapondere, dar nu excluziind teoria solidarismului social, apreciaté ca una din cele mai viabile forme de exprimare si de organizare politic8 a societatii contemporane, capabild sa se afirme, mai ales, in noile state din central si sud-estul Europei chemate si joace un rol aparte in ‘concertul relaiilor internationale. Solidarismul politic ca expresie adecvata a politicilor de armonizare 4 intereselor tuturor gruputilor sociale trebuia si fundamenteze constructia statala, structura valorilor nafiunii infeleas nu numai sub raport etnic, ci mai ales civic’, De aici, rolul major acordat partidelor nafionale si evident al P.N.R., in perspectiva P.N.T., in procesul armonizarii intereselor indivizilor cu cele mai cuprinzatoare ale colectivitatilor in virtutea solidaritii nafionale. * Pentru activitates politics a li Iulia Maniu, a se vedea: loan Scur, luli Maniu. Actvitatea politica, Ed. Enciclopeicd, Bucurei, 1995; Apostol Stan, fuliu Manin, Biografia wnui mare romain, Ed. Saeculum, Bucure, 1997; flit Mania, Testament moral-poltic, Ed, Gindirea romaneascd, Bucuresti, 991; Ini Maniu i faa istoriet(Culegere de studi), cures, 1993, ® Doctrine politic in Romania secolului XX, vol. 1, Bd, nsitutului de Teorie Socials, Bucuresti 2001, Doctina najional din Transilvani, , 245-257. * Ibidem, Docteina naional-iriist, p. 286-322; Z. Ornea, Tardnismul Studie sociologic, Bucures, 1968. 4 Apostol Stan, fuliw Mani. Biografia wri mare romén, Ed. Saeculum, Bucuresti, 1997, p. 151 * Doctrina partidelor politic, Ed, Garamond, fp. 350-370. 352 VASILE DOBRESCU Abordarea traditiei si nationalismului, in sensul siu modern, democratic si nu ca o expresie a ideologiei si curentelor politice extreme din perioada interbelica, in discursul gi atitudinea politicd a Tui Tuli Manin pe linia principiilor Declaratiei de la 1 Decembrie 1918 de la Alba lulia, intr-o stransé corelatie, este o intreprindere inca dificilé de a fi pe deplin realizata, nu datorita incompatibilitatii de termeni ideologici (care de regula, se presupun) sau de atitudini adoptate, in timp, de fruntasul politic ardelean, cat datorita dispersirii preocuparilor si mai ales a operei sale teoretice, care tsi asteaptd 0 meritaté editie completa, pe marginea caruia, istoricii si politologii vor avea posibilitatea si enunfe, cu ‘mai mare discemamént si limpezime judecajile de valoare, menite si intregeasca imaginea omului politic in calitatea sa de sef al executivului unui partid, dar si de lider de opinie si de idei politice originale in viata public& romaneasca. Tradiia gi nationalismului in discursul Tui Tuliu Maniu sunt laturile inseparabile ale unei conceptii politice sensibila la demersul procesului de modernizare al societai rominesti, in ansamblul iu, ambele concepte, departe de a se contrapune se presupun si se modeleazi in functie de necesitiile si asteptarile spectrului politic modern, urménd,linile esentiale ale evolutionismului organic post sau neoburkenian, eat si pe cele ale solidarismului politic de care se simfea firese atras si atasat. In acest fel, traditia in discursul lui Tuliu Maniu nu se va axa pe relevarea starilor patriarhale ale societifii rominesti, infrumusefate, cAndva de culorile romantistmului sau ale siméndtorismului, ci se va raporta la valorile fundamentale care statuau stabilitatea si ascensiunea societatii romanesti, din care nu lipseau, principiile ce susfineau miscarea nafionala de la 1848, confirmate si amplificate, in 1918, alaturi de valorile spiritualitati si moralei crestine, a tradijilor si creatilor etnofolclorice, cat si de ‘mplinirile succesive, in plan material si institutional ale societStii moderne, pind in perioada interbelica. Valorile traditici igvorate din migcarea pentru emanciparea si unitatea nafionalA revin, in repetate rnduri si in diverse forme de exprimare, in discursul Ini Iuliu Maniu, ca elementele esenfiale ale unui testament”, ce trebuiesc, deopotriva, respectate $i urméirit, cle fiind considerate adevarate puncte de reper ale asigurari tii mandatului politic, dar si mecesare in definirea functiilor si ‘menirii partidului pe care-1 conducea in societatea contemporani, Readucerea in prim planul discursului séu tneori pana la obsesie, a proiectiilor actelor istorice din 1848, si din 1918, in momentele de criza politica interna din anii 1928 si 1939 in fafa amputirilor teritoriului farii din anul 1940 de catre puterile revizioniste, se realizeaza din perspectiva respectarii ‘mesajului tonifiant al tradifiei luptei politice cét gi a imperativelor puse sub semnul concretizarii si dezvoltariiprincipiilor adoptate de marile adundri populare, socotite ca adevarate reprezentante nationale. In consonanti cu accle mari hotdrari luliu Maniu considera c& se consolideaza democratia $1 se exerciti liber, spiritul constitutionalismatui nafiunii romaine unite® Cu toate acestea, desele referiri Ia actiunile revolutionare ce au animat istoria national ‘modema, nu s-au constituit in discursul frantagului naional-faranist, in motivatii sau argumente care s& incite sau sa se sustind actele de razvrétire sau de rebeliune. Dimpotriva, in ciuda atacurilor virulente prin care-si desfiinta adversari politici, liberalii, sau membrii grupului ,camarilei regale” in frunte cu Elena Lupescu, Julia Maniu manifesta in conceperea proiectiilor si solujiilor, ce trebuia si reintroneze spiritul regimului democratic, 0 atitudine legalista. Desi a contestat modalitafile de adoptare si chiar conginutul legii fundamentale, Constitutia din 1923, este cel care se reclama de la spiritul si litera acesteia pentru al readuce pe Caro! al Il-lea pe wonul Romaniei, asa cum, in baza constitufionalismului il va apostrofa pentru nerespectarea atributilor regale de a fi un arbitra al vietii ublice, pentru implicarea sa in subminarea pluralismului politic prin incurajarea dizidenjelor si fractiunilor partizane, condamnéndu-l, fd menajamente, atunci cand va suspenda regimul constitufional si va instaura, dup pirerea sa, 0 veritabila dictaturd personalé realizat& printt-o adevaraté lovituri de stat, in februarie 1938, in spiritul legalismutui constitutional, Iuliu Maniu reclamé la inceputul guvernarii taraniste, din noiembrie 1928 necesitatea respectarii ordinii statului de dept care presupunea instaurarea ,domniei” si suprematiei legit fafa de arbitrariul si voluntarismul practicat, pin atunci de oamenii politici ai epocii. Revendicindu-se de la traditie, legalism si de la valorile modelelor constitufionale europene sustinea ca: ,,Intemeiat pe realitifi istorice si politice Partidul National-Taranesc a nutrit intotdeauna credinfa ¢4 noul Stat Romin trebuie si se ageze pe temeliile constitutionale i legile pe care statele occidentale s-au ridicat la tnflorirea gi prestigiul Lor de “Tuliu Maniv, Testament moral-politic, Bd, Gandirearomdneasc8, Bucuresti, 1991, p. 77, 97-98, 131, 187-188, Traditie $i nafionalism in discursul politic al tui Tuliu Maniu 353 azi"”, Prin acest sistem conceptual si politic spera si deschidi ,o noua erin viafa fri, era guvernelor 4e opinie publica”, si reabiliteze sistemol democratiei,ridicind starea de asedin, desfiinfind cenzura si organiziind ,alegeri legal, libere si cinstite” prin care se va manifesta plenar ,.voinfa adevaratd a atin si se vor realiza primii pasi spre ,normalizarea viefi de stat™. Liderul ardelean declansase

    You might also like