Pr, Anifulesei Gheorghe FENOMENUL ARSENIE BOCAFenomenul Arsenie Boca Intrucatin ultima perioada de timp, cuajutorul televiziunii, s-au intensificat pelerinajele Ia mormantul pr. Arsenie Boca, cred necesar si facem o analizi a acestui fenomen. Eu, ca unul care nu lam cunoscut personal, indraznesc sa fac o analiza pe baza scrierilor sale, a marturiilor ucenicilor sai, cat si a unor importanti duhovnici carel-au cunoscut. Observ cd majoritatea ucenicilor lui A. Boca sunt slabi cunoscatori ai dogmelor ortodoxe, si sunt necunoscatori ai spiritualitatii practice a Sfintilor Parintis de aceea, nici dupa 26 de ani de la moartea lui ie de la ,idolul” lor, s& vada daca trece testul conformarii invafaturii gi practicii sale nu au facut o analiza a sfaturilor pri cu invafatura Bisericii, Sfantul Joan Damaschin spune cé acela care nu crede conform predaniei Bisericii este necredincios. Majoritatea ucenicilor il promoveaza fara discerndmant gi l-au pus pe A. Boca in fata Bisericii; astfel, prin marturiile prin care ei cred c&- audi, de fapt ei il demasca si il acuza ca neortodox. Cuviosul Iosif de la Optina spunea: ,Diavolul ii poate da omului clarviziune, dar smerenie niciodata”. Adevaratul clarvazator este smerit. Si vedem cum stila capitolul smerenie, dupa marturiile ucenicilor, A. Boca. In cartea Mérturia mea, de pr. Petre Vamvulescu, pag 51: ,Odatd, dupa Sf. Liturghie, la biserica Boteanu din Piata Amzei, Bucuresti, cineva I-a vizut pe pr. A. Boca, aga cum era, imbatranit, cu céteva luni inainte de moarte si a plans, Parintele i-a zis: Ii spun o taind pe care nu o pot spune oricui. $i-sfinfii mor! ~ si aceasta a spus-o despre sine.” (pag, 42). Unui om ce plangea ac& are sofia bolnava i-a zis: Gheorghe, vezi-fi de treabd, nu mai plange, ca pentru boala sofiei tale vorbese eu cu Dumnezeu”. ‘Aici mentionez declaratia pr. Staniloaie despre A. Boca in revista Scara, 1993, cu trei luni inainte de trecerea la cele vesnice. .Avea o siguranfé de sine pe care eu n-am avut-o niciodatd, eu spun tipic sectara’. In cartea Alte marturit despre parintele A. Boca, pag. 88: ,Dar cand voi muri, de acolo de sus 0 sii am ragaz sio sd va vad pe tofi si o sd vit ajut”. (Maria Sandra). Gasim in Pateric cuviosi care dupa o viata de nevoinfa cereau pe patul de moarte timp de pocainfa, iar A. Boca era sigur de mintuirea lui, Pag. 89: ,Ma, mie mi-a dat Durnnezeu un dar pe care voi nu-l avefi, eu sunt vazdtor sufleteste; voi suntefi vaziitori numai cu ochii, dar sufletul vostru e incércat de toate relele” (Maria Sandru) pag. 116, Zicea: ,Tu, daci suntefi doi sau trei insi undeva, sa povestiti despre mine, ci eu sunt langa voi si eu va ascult si vé ajut”. Mantuitorul spune in Sfanta Evanghelie: »Unde sunt doi sau trei adunafi in numele Meu sunt si Eu de ‘fata’. La pag, 121, spunea pr. Arsenie: ,Cénd vorbifi de sine cu ‘sunt intre voi.” (Chis Aurelia). Cumplita smerenie mai avea. Pag. 125: Inainte de a incepe o predica s-a urcat pe 0 masa sia zis: Cand va judeca Dumnezeu lumea eu am sit fir la dreapta Lut (siguranté sectara, sau poate credea cA a luat locul lui Hristos ca ereticul Francisc de Assisi) si atunci ori va sunt de folos, ori va sunt acuzator”. In cartea Marturii din Tara Fagarasului, pag. 12: ,Ne spunea pairintele ci ne stie toate pacatele noastre si ale neamului nostru, cd a vorbit cu sfinfii pe care ti picteazd” (pr. Todor Nichifor - Sibiu). Pag. 50... ,Zicea pdrintele: Ma, io vad prin voi pana la al treilea neam” (Ierod. leronim Coldea). Pag. 117: ,.Eu sti unde ma duc, eu am mai fost acolo.” In cartea Noi marturii despre pr. Arsenie Boca, pag. 65: ,Daca plec, va ajut 4 mai mult.” Pag. 118: ,Mi-a spus cd de sus ne va ajuta mai mult decéit de jos si sd-I chemam asa: «Preot monah Arsenic, trimite- mi duhul tau paznic si da-mi sinatate si liniste. Departeazd de la casa mea necazurile si suferinfele, cd ai Duh Sfant.»” (Chis Aurelia - Boiu, Mures). Urmeaza si auzim cf si-a facut singur acatistul cand era in viata Atentie: cand ne rugim unui Sfint autentic, intram in contact cu Cerul; cand ne rugam unui inselat ~ intram in contact cu iadul. In cartea Lasati-va in grija lui Dumnezeu, pag. 68: ,...Ma Rudi, azi trebuie sé fac o slujba speciald, cé il scot pe mitropolitul Nicolae Balan din iad, ca ti ajung 25 de ani, cat o stat acolo, ed I-o dezbricat de hainele preotesti pe pr. Iosif Trifa” (Marioara Steluta Hilibifchi). Cand am citit asta, am spus c& a avut si Ardealul un papa care scoate din iad cand vrea el. Suspecta este si evlavia lui A. Boca fata de Iosif Trifa. in filmul de pe internet intitulat Conferinta Preotului Profesor Simion ‘Todoran despre parintele Arsenie Boca, 02.05.2014, la minutul 41, acesta spune cd, de Rusalii, a slujit in Catedrala din Alba Iulia. Printre crestini era si A. Boca, care dintr-odata a disparut. A treia zi a plecat la Sinaia, unde Boca i-a confirmat c& a fost la Alba si zicea Boca despre sine: ,Am avut o stare de levitatie si m-am indltat atdt de la pamdnt..” In continuare, pr. Todoran spune c& Boca zbura, iar, la minutul 1.01.40, ,A. Boca mi-a zis: «Acolo unde ma duc vé ajut mai muilt.»” intreb: Oare acest preot aude ce vorbeste? Cand vorbeste oare si gandeste? Recent, Ierom. Ghelasie Jepes de la Sighisoara, intrebat de © reportera TV cAnd va fi canonizat A. Boca, a raspuns: ,Mi-a spus pr. Arsenie: «Atunci cand voi porunci eu (Arsenie) din Cer, 5voi fi canonizat».” Daca ar analiza spuscle pr. Boca, ar vedea cA nu-s in duh ortodox. Biserica invata ca doar Dumnezeu porunceste din Cer, jar sfintii transmit poruncile lui Dumnezeu si se roaga pentru noi. Nu am gisit in vietile sfingilor niciun sfant care si se fi audat atat cat a facut-o acest fost preot. Cine este smerit nu se socoteste nici infelept, nici ales, nici inifiat, nici mantuit. Smerital primeste gi asculta intreg cuvantul dreptei credinfe, fara a se situa in afara sobornici El nu rastilmaceste Scriptura si hotararile Sinoadelor ecumenice intr-o alta intelegere decat cea pe care a hotarat-o Biserica. Doamna Lidia Ionescu Staniloaie limureste in cartea Lumina faptei din lumina cuvantului, in ultimul capitol, motival despirfirii pr. Staniloaie de Arsenie Boca, spunand ci Boca era plin de sine si nu primea sfat de la nimeni cdnd gresea. in sprijinul afirmatiilor doamnei Lidia, vine un gestal pr. Staniloaie care ne da de gandit, In prefafa vol. 2. al Filocaliei, editia 1947, pr. Stiniloaie laud ajutorul primit la tiparirea acestui volum dela A. Boca, Dupa 1990, pr. Stiniloaie si-a dat acordul pentru retiparirea primelor 4 volume ale Filocaliei, lipsind in prefata volumului 2 cuvantul de lauda pentru A. Boca. © alta caracteristica a pr. Boca o reprezint& inovatiile, spectacolul gi folosirea unor practici oculte din dorinta de a iesi in evident, speculand dorinta de senzafional si lipsa de discernamant a adeptilor. Intr-oconvorbireaudio inregistrata la manastirea Sihastria, Neamt, avuta intre parintii Arsenie Papacioc si loanichie Balan, gasita pe internet sub denumirea Despre ratacirile parintelui Arsenie Boca, aflim de la pr. Papacioc (nu cred cA poate fi banuit de invidie sau barf) ca A. Boca credea in metempsihoza. Desii s-a cerut de grupul de parinti de la manastirea Antim sa vind in 6 méanastire, s-a izolat fara a tine legétura macar cu un duhovnic. Pr, Ioanichie Balan confirma cele spuse de pr. Papacioc, adiugind: ,,Bine ci la strans Dumnezeu pe Boca inainte de 1989, cd, in libertatea aceasta, cine stie ce mai facea”. Observam ca pr. Ioanichie Balan nu aminteste de A. Boca in lucrarea sa Patericul Roménesc nimic. Autenticitatea acestei inregistrari este confirmata de pr. Antim Gadeoi, actualmente vieuitor la manastirea Bistrifa, Neamt. Dupa aceasta viziti a pr. Papacioc la Sihastria, inclusiy p&rintele Cleopa Ilie si-a schimbat opinia despre Boca, spunand: ,Cum pot adeveri ucenicii sai, A. Boca nu era in duh ortodox...”. in primavara lui 2014, LPS. Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radaufilor, mi-a relatat c4, pe cdnd era calugar la manéstirea Neam}, un alt célugar, elev la Seminarul monahal de la manastirea Neamt, cu metanie din manastirea Govora - Valcea, aducea mereu cari de hipnoza de la pr. Arsenie Boca la manastirea Vladimiresti, la maica Veronica, stareta. Recent am discutat sila ministirea Petru Voda cu cativa parinti si © maicd despre cum s-a intamplat ca pr. lustin Parvu are 0 declaratie laudativa la adresa lui A. Boca. Concluzia a fost ca s-au folosit cu viclenie de buna lui credinya. Se observa ca, in cele vreo dowd carti in care apare declaratia pr. Tustin, nu apar informatii despre ratacirile lui Boca. Pr. Justin nu le stia pe toate, ci nu era Dumnezeu si fanii lui Boca nu i-au spus ci a pictat la Draginescu pe ereticii Ulfila si Francise de Assisi cu aureola, s-a pictat pe sine in chipul Sf. Ioan Botezatorul, se teleporta etc. Ca atunci rispunsul ar fi fost altul. Calugarii din Mianastirea Petru Voda sustin ca parintele lustin si-a dat seama spre sfargitul viefii ca a fost folosit si nu avea eviavie la Boca, dar nu a apucat si mai mentioneze si in scris asta. aIn cartea Jurnal duhovnicesc, de Arhim. Paulin Leca, pag. 109-110, gasim mérturia lui P.S. Mladin: ,Am venit odata cu el (A. Boca) aici, la Sambiita. Pe cand era incd neimbracat in haina célugéreascé, se ocupa cu ghicitul in palma. Femeile din satele vecine ziceat intre ele: «Hai la popa vrajitorul»”. Cand Mitropolitul Balan (Doamne, apara-ne de aga ierarhi) a vazut ca vine lumea sa-I caute a zis: ,,Sd-I facem preot, ca sd foloseasca lumea care vine la el... si aga |-a facut preot, iar A. Boca se ocupa cu chiromantia, dar si cu alte stiinfe oculte. ‘Tot aici, arhim. Paulin Leca spune ca a primit o carte in dova plicuri sigilate, unul in altul, si o duca la pr. Pandoleon. in Govora Baia fost oprit de militie, controlat, siau scos din plicuri o carte de Rudolf Steiner in care se vorbea despre clarviziune, aura, etc. Parintele Adrian Fageteanul, pe care Lam cunoscut personal, spunea: ,Arsenie Boca, dupd ce citise niste carfi si practica ceva orientalisme, hipnozd, capatase niste puteri cu care se mai dadea in spectacol unora uneori, de genul cd i se lipeau monede de palme”. In cartea Parintele Arsenie Boca in atenfia politiei politice din Roménia, Galati, 2009, pag. 91, avem o declaratie a lui A. Boca: ,Mai mult chiar, ma preocupa, studiind mistica comparata a diferitelor religii superioare, ca sa vaz prin propria experienté, cat se intinde sfera vointei in domeniul viefii sufletesti si biologice. Ma interesa sii viz daca e adevarat ce afirma cdrfile asupra actelor reflexe si asupra instinctelor, ce anume sunt independente de voinfé si controlul constiinfei. Experienta mea personala insit mi-a dovedit ca actiunea voinfei si constiinfei se poate intinde si peste instincte si actele reflexe dupa o oarecare variabild... Ma ajutau la aceste adanciri $i studiile ce le facea Mircea Eliade la 8 Calcutta, iar parte de studii le tipdrea in Revista de filozofie din Bucuresti si imi parveneau pe aceasta cale.” Cum a experimentat asta gi cu ce se ocupa? Raspunsul se afla in declaratia lui. Hai si vedem si marturiile laudative ale ucenicilor pe aceasta tem: in cartea Alte marturii despre parintele Arsenie Boca, Pagiras 2008, pag. 48: ,O cdlugarita batrand, in timp ce se spovedea la A. Boca, L-a vézut pe Méntuitorul in locul parintelui Boca.’ La pag. 49 gasim: , Intr-o seard, dupa slujbd, a inceput parintele si a vorbit, de ai fi zis ca s-a coborat Sf Ilie. Cand a zis cuvantul acesta: «Mé, eu nu va spun de la mine ce va spun, ci ceea ce mi se spune sd vd spurt», atunci L-am véizut in chipul Mantuitorului, $i dupa aceea, cand a vorbit aspru, am vézut chipul Sf. Ioan Botezatorul si al Sf Mie, Trei ipostase in seara aceea... M-am cutremurat. In final am rimas, asa, rezematd de usit, Parintele s-a intors spre noi sia zis: «Md, ai viizut duhovnicie?» Am zis: «Vai parinte, sé vd find Dumnezeu cu sdndtate.» Tar dansul a zis: «Folosifi-va, ma, cd de nu, va prapadifi.»” Cuvintele lui A. Boca: ,Ma, ai vazut duhovnicie” arata ca hipnotiza si se juca cu imaginatia lor. La pag. 39, maica Tecla, manistirea CArisoara, spune: »Parintele mergea prin aer”. in cartea Lasafi-va in grija lui Durnezeu, Sibiu, 2014, pag. 131-155, doamna Dorina Constanta Arnioni povesteste cum |-a cunoscut, in 1974, pe A. Boca. I-a zis: ,Te cheamd cu A cu D cu C”, apoi, pentru ca se temea sA nu fie un hot Boca, fi zice: ,Ai in buzunarul drept 100 lei” (tipic ghicitoarelor; n-am intalnit la niciun Sfantaga un mod de a atrage), apoi a inceput si-i vorbeasca despre Dumnezeu (intai cu icoana, busuiocul si crucea, ca ghicitoarele, apoi...) iar pentru ci ea punea mereu intrebari fi zice (pag. 137): ,«Nu md mai intrerupe. Timpul meu e limitat.» De doud ori mi-a spus 9asta. Si asa m-astepta de mult. Si dintr-odata mi-a spus: «Acum nu md atinge. Asteapta putin.» S-a lsat usor pe spate, a dobandit 0 paloare ca de mort, a tremurat putin si am crezut cét a lesinat. Vibratia respectivii m-a dus cu gandul la faptul cd sunt bolnavi pe care trebuie sd-i zgalfdi ca sd-si revind. A stat asa o vreme, nemiscat, tremurand, dupd care a surds dintr-odata si a zis: «Nu ecazul. Am avut pufind treabé.»” Pag. 138: ,Vibrafia respectiva a fost dorinfa méicufei Zamfira, care trecuse de limita asteptarii si probabil se ingrijora cdi pr. intdrzie st ajungd. Parintele stéipanea tehnica teleportarii. Céind ne-am intors, maica a zis: «Dorinufa, unde l-ai dus pe /parintele? Ca tot astepta dlalalt aci si de la 0 vreme se duse dupe voi.»” (alalalt era sigur satana care ti stapanea pe amandoi, Nu exista niciun sfant care sa se fi manifestat precum Boca, doar indemonizatii). Culmea, artistul timisorean Stefan Popa Popa’s, lepadat de ortodoxie si trecut la catolicism, declara in presa, in august 2014, »A. Boca trebuie canonizat tocmai pentru cé este singurul caz de teleportare din Romania? Intrebim: Ce legatura are teleportarea cu ortodoxia? in cartea Parintele Arsenie Boca, marturia pirintelui Pantelimon (de la Ghighiu), pag. 62:,,Puterea Ini era mai ales in ochi. Cand te privea, te paraliza.” (hipnotiza). in cartea Marturit din Tara Fagarasului, pag. 42-43, ghicea pe fotografie. La fel la pag. 87. O tanara a mers cu doua fotografii de a doi tineri gi L-a intrebat cu care si se mérite. La pag. 48 serie: ,Odaté, pr Arsenie a spus: «Cand imi dati telefon sa staruiti, ci vin telefoane din mai multe parti si nu stiu de unde vine telefonul», dar nu era vorba de telefonul propriu-zis. Daca te gandeai la parintele, el simfea ca cineva fi cere ajutor” (erod. Ieronim Coldea). In 10 cartea Lasafi-va in grija lui Dumnezeu, pag. 120, maicufa i-a spus: ,Frate loane, la pr. nu-i trebuie telefon. Cand pr. doreste, vorbeste cu cine vrea.” Tot asa comunica Grig Bivolaru cu adeptii Misa. In cartea Noi marturii despre pr. A. Boca, pag. 84, zice: »Cand vrem sd-i cerem ajutorul, putem sé scriem rugdciunea pe o hartie, apoi sa ardem hértia.” (vrajitorie). Observam din scrierilesale, cat si din marturiileucenicilor, ca A. Boca era un slab cunoscator al dogmelor ortodoxe, de aceea nu deosebea erezia de dreapta credinji. Desi vorbeste impotriva ecumenismului, infierandu-l la modul general, el insusi gandea si propaga ecumenismul. Diavolul, ca sa ingele, amestecd binele cu raul, pentru a ingela. Probabil cunostea ortodoxia dupa ureche, ca de, a avut de studiat si experimentat mistica religiilor orientale. Tata marturiile. In Cararea Imparafiei, pag. 123: ,, Numai sila unei prigoane peste tot pamantul impotriva crestinilor fi va hotari sd lase la o parte orice vrajba confesionald si sai fie una”. (adic& renuntarea la dogme, renuntarea la confesionalitate vor ecumenistii). In cartea Marturii din Jara Fagérasului, pag. 97, se vorbeste de unirea bisericilor, deci de ajungere la sobornicitate” (dupa el Biserica inca n-a ajuns la sobornicitate, cumpl re). La sobornicitatea bisericii ajung cei ce renunfa la confesionalitate” (si dau in behaiala ecumenista, sincretisté) pag. 92. ,Cu privire la Biserica ortodoxa $i cea catolicé, périntele zicea ct sunt doud strane ale aceleiasi Biserici” (sora Aurica Tinca, méanastirea Sambata). Biserica Ortodoxa este UNA, SFANTA SOBORNICEASCA SI APOSTOLEASCA, nu jumitate de biserica, cum credea Boca. Jata dovada acestei marturii in pictura lui Boca de la Driginescu, UL»Biserica catolica este aproape fara greseala” (Gheorghe Silea, Sambata de Sus) la pag. 97. ,Intre catolici si ortodocsi deosebirile nu sunt esentiale.” De aia nu injelegea el de ce in 1948 se certau ortodocsii cu greco-catolicii. Arianismul are o singura diferenta de ortodoxie, credinta lor gresit ci Fiul este prima creatura a Tatalui si pentru asta sunt anatematizati de biserica, dar catolicii au o multime de dogme stricate ca infailibilitatea papal, purgatoriul, imaculata conceptie, filioque, etc. Asta inseamni la Boca aproape fri de greseali. pag. 93. , li primea pe greco-catolici la spovedit si impartisit (fara botez ortodox saul macar mirungere) cu binecuvantarea mitropolitului Balan.” (Ramane de cercetat dacd mitropolitul a facut acest gest neortodox) (marturie Greava Toma). In Cuvinte Vii, pag. 30, A. Boca lauda pe ereticul anglican Sundar Sing, numindw-l ,apostol al lui Hisus Hristos”. La pag. 130, zice: , Ignafiu de Loyola era un militar ambitios, dar ambitia a creat ordinul iezuit, numai ca sd facd si el ceea ce faicuse sfantul Francisc de Assisi.” 12 Uffila ~ arianul cu aureola Ucenicul sau, pr. Petre Vamvulescu, in cartea Pr. A. Boca. Marturia mea, 2012, pag. 56 zice: Ca un inainte-véziitor, pr. Arsenie Boca si-a ingéduit (nu Biserica i-a ingaduit) sd-l picteze in lucrarile sale pe sf Francisc de Assisi, despre care stim cat desi a fost catolic, a avut viata sfanta si un mare rol in intdrirea credinjei (eretice) la vreme de ispitd. Insa barfitorit afoni (ca si vezi!) n-au incetat sd-1 acuze, desi pr. A. Boca a pictat dupa indemnul de Sus, neauzit de cei mai multi dintre noi.” Ca si fie canonizat Boca, trebuie scosi din calendar Sf. Ignatie Briancianinov, Ioan Iacob, Iustin Popovici, care au infierat catolicismul si indracirea lui Francisc de Assisi, ce se vedea pe sine in locul lui Hristos. Atentie! $i Boca afirma ca la Judecata va sta de-a dreapta ‘Tatalui. lata credinfa lui Boca in sfinfenia ereticului Francise de Assisi, exprimata in pictura dela Draginescu, unde il gasim pictat cu aureola si pe episcopul semiarian Ulfila. Spun unii, chiar clerici, ca lumea se intoarce la credinjé la Prislop. Intreb ce fel de credinja? Cea a lui A. Boca, nu cea a 13Bisericii, se vede dupa cum se exprima. Majoritatea ucenicilor cred cu tarie c& ce a spus Boca este adevarat, adica biserica ortodoxa si erezia catolicd sunt cele doua strane ale aceleiasi biserici, Francisc si Ulfila sunt sfinti. Pentru ei Biserica este judecata dupa etalonul lui Boca, nu invers. $i mai grav este faptul ci A. Boca a fost mustrat de un ierarh de la Patriarhie, care i-a zis s4 stearga imaginile neortodoxe pictate. A. Boca i-a zis si stearga episcopul ce nu-i convine, deoarece zicea Boca: »N-am pictat nimic decat cu porunca de Sus, pentru catehizarea poporului ce zace in intuneric.” pag. 36. Bu cred ca bine a facut ierarhul c& n-a sters marturiile care in isteria creat de aga-zisul »sfant al Ardealului” au un rol limuritor. Astazi cand vedem pictura intelegem ca arhiereul a avut dreptate, dar Boca, trufas, neascultator si increzator in aratarile dracesti ce le lua drept paratari ceresti’, s-a ratacit. Smerenia cea mincinoasi poarta intotdeauna un chip preficut; prin aceasta ea se face cunoscuta lumii. Sf. Grigorie Sinaitul zice: ,,Sd te calduzesti dupa povetele Sf Paringi, sit te feresti de orice vedenie, de orice glas din afard sau dinlauntrul tau ca deo pricind vadita pentru amdgirea de sine. E mai bine sa spui ca nu esti vrednic sd vezi minuni decat sé te raitacesti” in cartea Noi mdrturii despre pr. A. B., pag. 94, zice: ,Mdi, cdnd vezi ardtéiri dumnezeiesti sé nu spui la nimeni, c& nu ai voie.” (Baca Ioan, Voivodeni). Se naste o intrebare: Cu cine se consulta Boca in privinta vedeniilor sale, cA nu asculta de arhiereu cand gresea? Cine cra duhovnicul lui? Nici el, nici vreunul dintre ucenici nu da vreo marturie in acest sens. Pr. A. Papacioc lamureste problema in discutia inregistrata la Sihastria cu pr. I. Balan zicind: ,.S-a izolat faré macar un duhovnic.” 14 are nu era prea mare apropierea dintre Teromonahul Axsenie Boca si maica Zamfira? Tinuta smeritt a doi cdlugiri scosi din manéstive. Parintele Proclu Nicu (Craciuani) nu a scos niciodata dulama de pe el. $i el a fost scos din mandstire. Daca tot am ajuns la pictur’ 8 Jamurim lucrurile. Nu va face impresia ca majoritatea personajelor pictate seaman’ cu Boca?Domnului de aici de pe catapeteasmd, sa stifi cd mainile Maicit Domnului au fost pictate de parintele Arsenie dupa mainile maicufei Zamfira” Bu cred c& pictura lui Boca este draceasca, nu profetica. A pictat draci, ce i s-au aratat in chip de sfinti. Oare ‘Méantuitoral sau insisi Maica Domnului i-au putut porunci, sau descoperi sé faci aceasta blasfemie? Se vede, aga cum spune pr. Toanichie Balan, ci Boca era obsedat de aceasta Zamfira. in cartea Obiectivul Bratu, pag. 49-55, gisim o declaratie din anul 1955 a viitorului mitropolit Antonie Plimadeala, in care mentiona c&, in anul 1949, pe cand se afla calugar la Prislop, a venit acolo Julieta Constantinescu (viitoarea maica. Zamfira), stind vreo 2-3 luni si nu mai voia s4 plece. Calugarii i-au cerut lui Boca, care era stare, sa o trimit& acasa, pentru cle smintitor s4 stea o domnisoara atat de mult timp intre cdlugari. Boca a refuzat gi s-a iscat ceart in manistire pe acest subiect, incdt pana la urma Julieta a parasit mandstirea. Dupa plecarea ci, calugarii n-au mai avut liniste, fiind mereu in certuri cu Boca din pricina plecarii Julietei, incat au fost nevoiti sa plece de la Prislop, iar, dupa plecarea lor, s-a intors Julieta, care a fost facuta stareta la cateva zile dupa o tentativa de suicid. Toata viata A. Boca a fost insotit de aceasta femeie, legatura dintre ei fiind de neingeles. Se spune ca A. Boca era clarvazator, dar modul cum isi exercita aceasta insusire este straina Sfintilor Parinti: descoperea pacatele oamenilor in public. Daca cineva a ficut avort, sa imbatat, traieste in curvie, stie si diavolul asta. Sf, loan Scéraru zice: ,Diavolul slavei desarte pe cei inselafi ti face proroci si le da oarecare imbold ascetic.” (adici le sopteste la ureche picatele spre a le face publice). In Marturii din Tara F..., pag. 81, da pe fa} strigand in public pacatul unei femei necununate; la pag. 18 88, un tanar cu pacatul malahiei. Sf. Ignatie Brancianinov zice: »E vrednic de luat aminte faptul ca in vremea de acum, darurile duhovnicesti sunt impérgite cu cea mai mare iconomie, potrivit slabdnogirii de care este cuprinsa indeobste crestinditatea.” (Despre inselare, pag. 90). ar mirturisitoral Valeriu Gafencu spunea: nViefuirea crestinilor de astézi nu este nici macar la nivelul catehumenilor din primele secole crestine” Nu pare oare suspect faptul ci A. Boca avea atatea daruri... (proroc, clarvazator, vindecator de boli, zbura, vorbea cu Dumnezeu si Sfinfii fafa citre fata, era prezent intre cei care vorbeau de el etc.)? Unii se intreaba de unde a stiut Boca de moartea Ceausestilor sau de cele doud turnuri gemene din America. in emisiunea de la Romania TV din 23-05-2015, s-a spus, printre randuri, un fapt amuritor. Ceausestii, dupa ce au fost in 1989 Ja baba Vanga in Bulgaria si aceasta le-a prorocit ci vor muri, au venit la Arsenie Boca, care le-a spus la fel. De unde a stiut Vanga, a stiut si Boca, adica de la draci. Ambii au profetit si dardmarea turnurilor gemene din S.U.A. Eu cred ci unii crestini se grabesc sf atribuie astfel de prorocii ca fiind de la Dumnezeu. Lucrurile astazi sunt mai complicate. Adica, multe dintre razboaie, revolutii, atentate etc. sunt planuite in hrubele demonice ale masonilor chiar cu zeci de ani inainte, Pe bancnota de 20 de dolari din 1971 apare exact scena intrarii avioanelor in cele doua turnuri gemene, iar despre Revolutia din Romania se ie ci a fost pregatita cu cel pufin 10 ani inainte. Au spus-o de nenumérate ori istoricii si analistii politici in mod public. Cu un an inainte de moartea Ceausestilor, se stia de sforari si ziuia, locul si ora executiei. Aga c& Boca putea sa fi aflat de undeva sau dracii au fost de fafa cand sforarii au pus Ia cale totul si Lau pus in tema, cum zice Sf. Isac Sirul: ,.Dracii pe cei ingelafi 19si bolnavi de slava desarta ii face proroci.” Daca ne uitim cu atentie in Scriptura, la prorociile cu privire la pedepsirea cetafii Ninive sau Sodoma, von vedea c& acestea cheama poporul la pocainta. Prorociile lui A. Boca sunt ca si impresioneze. Hristos a refuzat sa sara de pe aripa Templului, adica a face spectacol spre a impresiona. Spectacolul este lucrarea diavolului spre a atrage faima, Cuviosul Damian Taumaturgul, chemat de staretul Teodosie spre a se ruga pentru cel bolnay, venea in duh de ascultare, plingand si considerandu-se nevrednic de aceast& harisma sfinté, il ungea pe cel bolnav cu ulei sfinfit sise raga lang dinsul mult timp cu Jacrimi si suspine. Prin Harul lui Dumnezeu tofi se vindecau si plecau sinatosi. (Patericul Lavrei Pesterilor, pag. 149). In. cartea Obiectivul Bratu, pag. 72, declara A. Boca: »Legionarii au asasinat pe lorga si pe Madgearu...” Studiile facute de istoricul Gh. Buzatuarata ca Traian Boieru, ucigasul celor doi, era agent N.K.V.D. infiltrat in migcarea legionara. Profesorul Ton Coja spune cA autopsia lui Iorga a aratat ca gloantele gisite in (rup erau de calibrul 22, Astfel de gloanje erau folosite pe atunci doar de agenfii N.K.V.D. in misiunile externe. Cum de clarvazatorul n-a stiut asta si-i acuzi pe legionari degeaba? In cartea Noi marturii..., pag. 119, ni se sugereazi o erezie: cea a sufletelor preexistente. Omul inainte de conceptie ~ sufletul, Omul inainte de nastere ~ fitul... Biserica invaya c& sufletul este creat de Dumnezeu in momentul zamislirii fatului. Dupa moartea lui A: Boca, ucenicii at ajuns s boteze euforiile gi inchipuirile lor drept trairi duhovnicesti, necercetand sa vada daca acestea sunt conforme cu invafatura si practica Bisericii. Pentru fanatici, Idolul niciodati nu se discuta, se urmeaza orbeste, se aplauda frenetic si se apara cu orice pret, in ciuda 20 oriciror argumente si dovezi. Ne intrebam: ne mai trebuie astizi discernamant si credinta dreapta pentru mantuire, sau consideram ca merge numai cu iubirismul universal de tip New Age? Oamenii ajung si vada in experiente demonice lucrarea lui Dumnezeu. Vai de cei ce vor spune riului bine gi binclui rau. Sa nu ne pacalim, exista o ,,spiritualitate’ a diavolului foarte asemanatoare cu cea a lui Hristos. Marturiile ucenicilor chiar de la moartea lui Boca sunt edificatoare in acest sens. In cartea Marturii din Jara R.., pag. 114, unul din cei ce au fost la inmormantare, Constantin Jurcovan din Recea, a spus c& atunci cand sépau groapa parintelui a aparut pe cer un nor alb, ca o ceafa, pe care scria cu negru Enoh, cu litere tot din nori formate. Cei care au vazut au spus cia fost dubul lui Enoh in parintele Arsenie. La pag. 118 parintele Dumitru, manastirea Sf. lie - Albac, ne povesteste o intamplare hazlie pentru un om santos la cap. La un an de la moartea lui Boca, pe drum inspre izvorul lui Boca de la manastirea Sambata, s-a intalnit cu ,EI” deghizat in baba. Ce-i mai grav, intr-o inregistrare ce circula pe internet, acest calugar fine 0 conferinfa la Abrud in care povesteste aceasta nebunie in fafa a cam 100 de oameni si nimeni nu realizeazd ci acesta bate campii, ci toti sunt entuziasmaji de marea minune. De aici, ca si din conferinta maicii Marina Lupouw la Cluj, in care povesteste cum La vazut pe Boca in trei ipostaze, putem intelege ce fel de credinciosi sunt cei care, culmea, cer in delirul lor canonizarea lui A. Boca. Sunt unii clerici, in special cdlugari, care sustin cd poporul are un cuvant de spus in canonizarea sfintilor. Au fost momente fn istorie cand poporul a avut un rol in pastrarea dreptei credinfe, multi dintre ierarhi fiind apostafi, cum a fost in perioada iconoclasta sau dupa sinodul mincinos 21dela Ferara-Florenta. E adevarat, dar acel popor avea constiinta dogmatic’ ortodoxa, era traitor autentic ortodox, find sensibil la orice inovatie sau deviere dogmatic. Astazi situatia este mult diferita, de aceea este periculos si lisim un popor intoxicat ct c&rti despre Boca si cur propaganda agresiva la TV, lipsit de traire si constiinta dogmatica ortodox’, insensibil la ofensiva diavolului si exaltati de minuni, sa decida in biserica. Nu vedem nicio reactie ortodoxa a ucenicilor si fanilor lui Boca in fafa ecumenismului (culmea, ucenicii lui aproape tofi- sunt ecumenisti), propagandei homosexuale, cenzurarii carfilor de cult (Prohodul Mantuitorului) etc. Unii susfinatori ai lui Boca incearci, de fapt, speculand naivitatea poporului, lipsa de discernimant si dorinfa Ini de senzational, pentru a forfa trecerea unui nume in calendar. In Biserica Ortodoxa nu exista nici democratie, ca la protestanti, nici dictatura, ca la catolici, ci ascultare in duhul Sfintilor Parinfi, Opinia unor crestini intoxicati nu poate fi luata in seama nici chiar daca numarul lor ar fi de 99 %. Atentie mare, ca televiziunile lovesc Biserica din doua parti: critica cea ce este bun (am sunat pe la cateva si am intrebat: De ce de praznicul Sf. Paraschiva sau Sf. Dimitrie Basarabov numérafi sarmalele, banii, batjocorind aceste sfinte sarbatori, iar lui Boca, 0 afacere profitabil’, ii face{i propaganda? Ce interes aveti? Nimeni nu a raspuns). Din cealalta parte, imping prin propaganda excesiva ortodocsii in ingelare gi detizoriu spre deliciul necredinciosilor. Televiziunile urmaresc rating-ul si banii din acesta. Cand vedem ca fac propaganda excesiv’ pentru ceva ce pare religios, trebuie si ne punem semne de intrebare. Ce interes are icoana Jui antihrist? Oare sluga diavolului doreste mantuirea crestinilor? Cel putin sunt total dubioase persoanele care sustin pe la televizor paruta 22 sfintenie a lui Boca. Gabi Lunca (penticostala), aga-zigii teologi Bichir si Ionascu, artistul Stefan Popa Popa’s (lepadat de ortodoxie si trecut la catolicism), Razvan Theodorescu, Marian Darti (homosexual) etc., gi colac peste pupaza institutul B. Wiesel, dusmanul nationalismului romanesc si denigratorul mirturisitorilor Valeriu Gafencu gi Ilie Lacatusu, care gi-a dat acordul pentru, fereasca Dumnezeu, canonizarea lui Boca. (in invafitura acestor doi marturisitori, Valeriu Gafencu si Pr. Iie Lacatusu, care are si sfinte moaste intregi, nu gasim nicio abatere de la credinta ortodox, iar viata lor este exemplara si nu se face propaganda pentru canonizarea lor). Televiziunile reprezinta principalul mijloc de manipulare a romanilor. Cu ajutorul tembeliziunii, oamenii numai gandesc, sunt manipulati sentimental, nu mai citesc, se razvratesc impotriva a tot ce este sfant, nu se mai roaga etc. Analistii de pe ecrane, sub masca ca informeazi, de fapt intoxica si manipuleazi. Eu cred ca propaganda televiziunilor nu este intamplatoare, totul a fost bine programat. Au asteptat moartea duhovnicilor batrani pentru a nu ayea o voce cu autoritate care sd le stea impotriva si au pornit propaganda, dar ita ca Hristos este cu Biserica pana la sfargitul veacurilor. lar ortodoxia a biruit mereu cand a fost pusa pe Cruce, Mormantul lui A. Boca e mai vizitat de romani decit Mormantul Mantuitorului de la Ierusalim. Cartile si fotografiile cu chipul lui au ajuns pentru romani mai importante decat scrierile Sf. Parinti, 0 afacere profitabild pentru multi spectilanti. In toate orasele farii gasesti afige cu excursii la Prislop, o afacere ,pe cinste”. Toti vor si aiba poze cu Boca in casele lor, daca se poate de alea care plang. Biserica trebuie sa ia oatitudine, pentru c& deja cred ca s-a ajuns la nebunie sau chiar indracire. Din filmuletul de pe internet intitulat: Mi-e tare dor 23de tine, parinte Arsenie Boca, minutul 6, aflam ca in anul 2008, in miez de noapte, la lumina lumanirilor, a fost deschis morméantul lui A. Boca, fiind plin cu apa; au scos cu galetile apa din mormant, au pus-o in butoaie gi au balut-o — cum se lauda acolo pr. Petru Vamwvulescu. Prin astfel de laude, ucenicii lui Boca care se cred vajnici aparatori ai ortodoxiei si promovatori de sfinji, de fapt fac de ras ortodoxia gi dau api la moara lui Remus Cernea. Aceiasi ucenici ne spun c& A. Boca a lasat testament sa nu fie deshumat. Intreb de ce Lau deshumat si inca de doua ori dupa 1990? Unde sunt fotografiile de la deshumarea din 2008? Probabil dupa ce |-au deshumat in 1990, au inceput a raspandi zvonul cu testamentul spre a nu se afla cum se aflau oasele lui. Din gura unui ieromonah, am auzit c4, in 2008, oasele erau negre ca pamantul (asta ramane de verificat cand apar fotografiile). Despre vindecirile de la mormantul lui A. Boca eu cred ca sunt doar momeliale diavolului spre a atrage poporul spre inva{Stura neortodox4 a lui, primind astfel credibilitate. In cartea Pr. A. Boca, Marturia parintelui Pantelimon, pag. 77: ,La sfarsit de noiembrie, 28, se petrec lucruri ciudate si minunate. Pe scoar{a unor copaci apare semnul Crucii, céteodala o lumina alb aurie te insofeste pand la Pestera Sf loan de la Prislop”” Mila lui Dumnezeu pentru rugiciunile Sf. Ioan arata cA sfintenia adevarata este la Sf Ioan, nu la morméantul lui Boca, dar orbii nu vad. In SUA, scientologii, cu rugiciunile si puterile lor dracesti, vindeca bolnavi, vindecirile fiind atestate si de medici. Nu este gresit si cerem ajutorul lui Dumnezeu pentru a ne vindeca de o boala, dar este gresit sA ne facem un scop din asta. ,Oride traim, ori de murim, ai Dormnului sd fim? Rabdarea unei boli ne poate sfinji, dar vindecarea ne poate arunca in mandrie sau inselare. Majoritatea crestinilor 24 slujese pe Dumnezeu cu duh lumese. Sf. Mihail Ivanovici se ruga lui Dumnezeu: ,Fa-ma vrednic sii suféir pentru numele ‘Téiu”. Astizi, oamenii sunt disperati dupa un trai bun. Observam in ultima perioada intensificarea de false minuni in jurul cultului lui A. Boca. O poza a lui Boca plange in Puscasi — Vaslui, alta in Bogati - Arges, jurnalistului Grigore Cartianu i-a aparut chipul lui Boca pe mamaligi, unei familii din Bucuresti i-a aparut chipul pe betonul din fata casei, etc. M& tem ci fenomenul Boca va ajunge nu peste mult timp obiect de studiu la psihiatrie. Curios c poza lui Boca a plans 10 zile in continua la Vaslui, iar cand a venit protopopul sa investigheze s-a oprit (excrocherie). Duminic’, dupa vizita protopopului de Vastui la poza, dup’ amiazi am auzit la stiri ca de dimineafa au fost 2000 de pelerini sa se inchine la poza. Unii spuneau: Suntem pacatosi side asta plange sfantul. lata un mod dea mimao falsi smerenie. ‘Am spus, daca se recunosc cu adevarat cA sunt pacatosi, de ce nu pun inceput bun, de ce n-au plecat si participe la Sf. Liturghie, care-i mai important decat orice icoana, sau sa stai a rand sa pupi o poz’. Superficialitate. Aljii spuneau: Cred ca vine al treilea razboi mondial si de aia plinge sfantul. Aici am o piirere. Inainte de al doilea rizboi mondial a pornit fenomenul de ratdcire Maglavit si pentru cd multi clerici au cizut in ingelare si in loc sa curefe poporul de ratacire, unii chiar au incurajat-o, iar alfii au privit nepasatori sau neputinciogi, la fel mi se pare gi acum, si atunci a trimis Dumnezeu razboiul care a pus capat rtacirii. Prigoanele si razboaiele devin inevitabile atunci cand nu gestiondm cu responsabilitate perioadele de pace. Am observat la Vaslui crestini care stiteau mai multe minute cu i telefoanele mobile invocand sa plang’ oleacd poza ca sa aib: ei pe filmare. Niste iubitori de senzational. Ma intrebam ce os 25faci acesti iubitori de senzational cand, aga cum ne spun Scripturile si Sfintii Paringi, antihristul va cobort foc din cer. Nu cred ca Hristos ne va intreba la Judecata cate minuni am vazut, ci daca ne-am impartasit de Tainele Bisericii si am trait si simtit ortodox. Sf. Grigorie Sinaitul ne spune: , Inainte de a te fi innoit printr-o vadita lucrare a Sf Duh, sé nu primesti niciun fel de vedenie, glas, ci sd le consideri prilej de inselare.” Pentru mine, cea mai mare minune ar fi ca un pacitos ca mine sa se méantuiasca. Cred absolut necesar ca ierarhii BOR sa ia o atitudine cu privire la acest fenomen, iar carfile care au alimentat aceasta ratacire trebuiesc urgent scoase din pangarele bisericilor si méinastirilor, Cred ci mai presus de comision trebuie si primeze grija de mantuire a credinciosilor care apasi cu responsabilitate asupra noastra, a clericilor ortodocsi. Vom raspunde in fata lui Dumnezeu pentru hrana spiritual cu care hranim sau permitem sé se hrineasca poporul. Crestinilor le spun: Cautati-va mantuirea, nu minuni, icoane care plang etc. In lumea catolica sunt 0 multime de statuete sau icoane care plang, unele chiar cu sange, si aceasta nu-i intoarce la dreapta credinfii. Unele sunt falsuri ale comerciantilor si iubitorilor de publicitate, iar altele sunt lucrari dracesti, Avem recent sila noi cazul calugarului Onufrie Caruntu, posesor al unei icoane a Sf. Efrem, despre care spunea ca izvoraste mir, dupa care a ajuns cu tot cu icoana la biserica secreta, lepadandu-se de Biserica lui Dumnezeu si atrigind iubitori de senzafie dupa el. , Iudeii cauté semne, iar paganii vor minuni; noi, crestinii, avem pe Hristos Cel Rastignit”, cum zice Sf. Ap. Pavel. Sfinfii Paringi ne invata cA e mai bine si nu primim o minune, aratare cereasc& decat sa ne ratacim. Biserica are astazi toata invafatura necesara pentru mantuire si daca esti crestin adevarat nu ai nevoie de 26 minunicasa te spovedesti, sa te impartasesti, sa mergi Duminica la Biseric& si s& traiesti crestineste. Daca le faci pe astea, ai total pentru mantuire. Acum vreo doi ani, s-a anuntat la stiri ca in Vrancea pe un copac a aparut icoana Mantuitorului nepictata de mana omeneasca. Tot asa au inceput a curge acolo crestini din toate colfurile {arii la pupat copacul, la fel cum am vizut $i in Bucuresti, pupau asfaltul unde, chipurile, aparuse chipul sfantului Ardealului, Dupa o siptamana, proprietarul terenului Ja marginea caruia se afla copacul a recunoscut ca el a pictat acel chip pe copac, pentru c& nu avea vanzare la pepeni si astfel aadunat lumea sia vandut pepenii de pe tarla. Jata credulitatea unor inchipuiti ortodocsi cum a fost speculata. Unii ortodocsi, prin astfel de atitudini idolatre, au ajuns, pe buna dreptate, de rasul sectarilor si necredinciosilor. Din pricina voastri numele lui Hristos este batjocorit intre neamuri.” Eu cred ca focul care s-a aprins de la Prislop este focul iadului. Marturiile ucenicilor nucred ca sunt mincinoase deoarece sunt confirmate de diferite declarajii ale lui Boca, se regisesc in pictura lui si sunt miarturisite de duhovnici, cum am aratat, care nu pot fi suspectati de minciuna sau invidie. Marturiile in acest sens sunt multe si am considerat c& nu trebuie sa le scriu pe toate, deoarece se repeti, Mai multe persoane spun la fel. Pentru cine cauta adevarul si mantuirea, cred cA e suficient. Nu as dori ca aceste invataturi neortodoxe din cartile lui Boca saua ucenicilor Ini sa fie cenzurate gi ascunse pentru cd s-ar ajunge din evlavia personala a unora Ia confectionarea unui asa-zis sfint neconfirmat de Dumnezeu. Idolatria nu trebuie confundata cu cinstirea Sfintilor! Lucrarea de fafa s-ar putea sa para unora denigratoare la adresa lui A. Boca. Departe de mine gandul acesta. Marturie 27stau predicile mele de pana acum vreo 5 ani, in care vorbeam laudativ la adresa lui si faptul c& in anul 2005 a fost pictat la mine in biserica gi pentru cA a iegit ca un guru budist a fost repictat din nou, dar rezultatul a fost acelasi (a fost sters) Atunci am vorbit cu parinfii Antim Gadeoi si Arsenie Papacioc si am inceput si analizez mai cu atenfie opera lui, iar aceasta este concluzia la care am ajuns. Séracul Boca a fost un ingelat. Daca inselarile si invafitura lui neortodox’ nu ar fi afectat Biserica as fi ticut. Ucenicilor gi fanilor lui le spun s& treacd peste simpatia lor personala si sa analizeze, sa judece in duhul invayiturii de credinta ortodoxa dac& eu am gresit sau opera lui A. Boca nu se conformeaza cu invafatura Bisericii Ortodoxe. Nu va grabiti s& dafi certificate de sfinjenie, fara o cercetare in duh ortodox. Stiu c& astazi da bine sa vorbesti laudativ la adresa lui Boca, dar imi asum riscul spunand adevarul Pr, Anitulesei Gheorghe, Raddufi