#ASUL VERDE © Supliment lunar de terapii si viata naturista, al revistei ee AS” « Cum sa traim naturist ~ edoel sn FRUMUSETE a RI LUMEA ANIMALELOR Dragostea la Recuperare oe Aa y la domiciliuCARTE DE VIZITA FEBRUARIE (Finan) ruarie este cea mai seurti ‘lund din an. Nehotarata intre 28 . 29 de zile, este mai degraba o funk “tampon's do trecere sn lara Tee eres tee fimpuri aga de diferite ea temperatura ipa nt in aol dati, va fan jrav natura, ex aernane prea f'soare si fig. Saga, se mat fntdmpla cateodata, ca 0 adiere pareini- fe lad seats Hone mat ep in ascunaig size, i giacle, tualuri dedicate tnnoiritsufletegt mbracate inca in camigute ‘do noapte, frupesti care ee devlegau odata cu ci-| Sk insd mai repede pe povecto din pane cual te, pentra on apoio suflare nemiloasl GG Vane ot le nghoge im drum. Cu toate petoareg itn gta parle Aste, lara le prea Be eh utara ‘Dragobolaie prinds in mre- Sastirsit, Zapedie incep st se Inmoale, je ferbing, mele si hutur, gaze pt DS Scoarla copeclir 1 sehimb euloaren; Mint snimate gt oament io 9 ierbur mugurii de pe ramuri se umfla, anima- salbatice... Ba se spune cd Dragobetele lele salbatice igi partisese vizuinile, pA faco a pictrelo sf trosard, aii suspine de sarile a regasese ciripitul, umpland dorul muntelui din care s-au rupt. Cine orizontul de larmé gi presimt lude- tine sirbatoarea de Dragobete este tot eer ait eae cena ee anul een 3i cum unde-i ae fe derleogd fertiltates pamamiulti. Re fyna'pe care'e fucepens,aga de conusic tualuri arhaice, pastrate prin timp, se gi de urata prin oragele inghitite de as- mai practic& si astlzi in satele noastre, —jatt 28 he pentru noi oluns a primenitti entra imblanzres pirtolr nturece”senlimeniale, «spel de agurele cre cae ar putea #8 I ameninte ie invelose sidctal, Primivara va prin lok munea fi recota de peste an. Adora. 3 spveleee sufletul: P ‘ori ai naturi, veel dael practicau gi ri- 'SANZIANA POP, Calendar popular 1 februatie~Trifonul viermilors- al feustelor, Sf. Teflon, patron ia Soctelor cave siacd wegetatia 91 re- coltele de peste an. Ziua este Gnuta SL astisi, mai ples ia satele romé- ost dim aud. fn" funte eu preog, Oninonit se duc pe camp, prih vert ini unde oforeey poll ia Sunt btropite cu apa sfingta, pentru ste op ariel peer insetalor daunafoare, * De Tyfon se intale viele ci yoru Bac fn aces: Ei an este sipeds, va ninge, ar Gack este pada, se va top} 2 Tebraatie ~ Stretenta tTntmpi- narea’ Bomnulud,sarbstoare pi gana a fntdlnirt Yori eu prima Farce tno in interval) 1-6 februa- rie, Se fac previziuni Bee toate Togate do iggrea ursult dim baslog DEG in sun asta usu ig src jgul, primavara este aproapes daca fese afara gi intra din now i Sarg, chiar dack esoare pi cald, va finch vreme de iam. ‘Tarcolfulvilor ~ capul familiet rorge mn avcasta zila we, eu plosea Gavin in fraisth. Acolo doco o dae His de a oe foul oe opr a colfurile plantatie, lags ekte an lnviinice en mature Lede te pene de oe angeise fetura cu. faningine ‘amestecats et Cronica lunii Februarie = 2eyccyrer Tne napa iyo ao rd do bine ‘orl de primévard turk, Conde taiate so pun in crue cig pe piept sau se fac cununi gi se eae tn aapned pital or cristal. Cat de mult-ne-alipsit | im pe caciul Propristari de wi se evodiectt epay iasul Tor! Natura initeagh vibroaat de | cimatose intre ei, fae fou, sar pest ebay Come, din Bcurie malas ket lor vowtyt [tele gipetee” Ow ee apart pi mugur, perme | Creda Aphonona opts “a ee ne P pentru camp. ¢ Cine lucreaza in ‘moaie ugor, apar urme de animale. fei a tre- cut o vulpe, colo un urs ghiocei ‘aceasta zi cade la bos ii se Tra Cece auparie moc: [aera Buse bowie gt 5 dnt, pidufile noastre sunt inc& pline de |p fesfuarie = Haralamble de clue fosit din “baniog ioc, cu toate ch'in mar- |g (8 Haralembie, Patron trad incolo a sarit eorur * fre Sunt cules: gt vanduti | fcre: Uetaa Bekaie eett a pre ten 0 veveriti.. Pre: cu eogurile in pee. Clopo- | fall pentruel speed de bli tt Soul simfind primavara, animalele din padure i lor imaculag gi ugor par viinke: bg saa cae fncep ofdea tlrcoale prin laminiguri, ca Kimati, pe care cea mais | za pera f Right lucene, aa veda dees eile adevtrat Chur dock state de van ace wd |Seagone tefl dental sfard‘e fig si mal eade cate un fulg de emure, gf 8 ecoatl un | hee gaa oat cecum Str nec ie a Rede tremors 6 osteo [amt Se eben cna oa ochibare & anotiniparir : Iesagert” at ‘primfvertt | cu altd pate se spa vtsle, so sto" iuca nowalea cer ult asteptate. Natura are | pesc rajauril, url, xestul se arun- Stiuca ein al nowiles cer somnele ei. Char dacs ina are nes i: | E's MStana’s Ben Areal se ue ghperionds cindpiiues cfemenit& pe vecie in pidurl, primAvara | yeau pomil eu coliva sfingité, ca sa Ricepe “siege depun este aproape, Hu so ustce in timpul veri. * Sar- Free Cash inhwtess. | Beanduga de primavars ‘Batoarea se fine givea b& iasé di Gi, are mevoie de 0 ap ___Isiscoate capul spre lumina inci rece | volul din om, Gu temperatura ¢uprin- @anotimpului, ca mult inainte de topirea | Despre, vreme: Dack plow in 4 inire # 1 10 grade, zone inundate si tiperilor. Legenda spune cd floarea cu |iua,de Sf Haralambie, ploua fo- findun de apa te pants blanda, eu hag- poli vioiot e alungath din pamAnt do o |contimi 40 de zile 3 juri de ierburi leginate de unde calme... mama vitrega si haind, dar bunul Tee a ae ondigi destul de grou de Indeplinit, de Dummezeu nu o lasd nicodata 68 Ga oi collet fing sorbat in febraa unde gl raritatea gtiucll, In omparatie cu moar finded nectarul din peta- He, gf Bf, Viasie este tin simbol a cs eecileies eee Jole ei toprezinia prima hrana de primiyerli care se apropic. Este DrimAvars pentra albine: In'Sa- Bag) | ue, cond so “deschide gurn pis Pisdrite eae eierer creer rilor”, clnd acestoa incep sf cfinta, AS ca eee ae ‘Chedinte: * Cine se foaga de SE beakdugi, care‘au formA Go om, Vie lee ee eu cap, mini # picioare. Flonle + Cine a pierdut cova 380,198 serves la vopelrea lanit gi a oud igusepte luerl respectv. » Cel ce fords Page, usrear tn sua asia bogie ni ‘va auzi pe lum coalalta glasul pa- iilor din rat 8 cinte Do.cum apar prime. veal sore, pi meaereres ae ‘AS verde Anull nr. 17, februare 2005 @Cum sa traim naturi a st? MIRCEA PEIA, | specialist reflexoterapeut “Stim sa intampinam cum trebuie primavara?” yruatie este Iuna in care ama ineepe s&-gi piarda pu- terile, pregiitindusse greu, ce- 4 drept, si lase locul suratel ei, prima- vara. Am stribatut o perioada lunga de timp fn care frigul gi umezeala |ne-au impins pe mul¥ dintre noi etre ) sedentarism, privindu-ne de bineface- rile legumelor si fructelor proaspete, invoare nesecate de vitamine, minera- Je gi oligoelemente, factori crueiali in functionarea optima a mecanismelor iochimice care ne gu- verneazi viata. Iesim, | agadar, din sezonul re- Joe, puternic debilitat afectati psihic de im: pactul produs de zilele scurte gi reci, de noptile | lungi sf apasdtoare, vul- \nerabiti la tulburérile | meteorologice. Nici perioada pe ca- te trebuie 64 0 depigim acum, la trocerea dintre anotimpuri, nu ne seu- [teste de surprize. Vom Javea de suiferit tot, in- | diferent c& suntem me- | teosensibili sau nu, de |pe urma_fluctuatiilor climatice imprevizibile, ‘traduse prin alternante \bruste de la cald la frig si viceversa, intensifiedri majore ale vantolni ur ‘mate de posibile ploi in rafale sau chiar precipitatti caracteristice iernii - | ninsoare, lapovita i, de parcé nu ar fi destul, inamici | text! insidiost, potent de lime }tatia deficients din timpul fernii, pan- dese din umbra. Astenia de prima | vara, virozele respiratori, tulburarile | eastro-intestinale, reumatismul gi mul- fe altele iau pozitie de atac, vizén- du-ne in mod direct. Problema este: suntem pregititi si le facem fas? mod paradoxel, exact atuncl Jcand ne pregétim si fntémpiném cu |bucurie primele adieri célduie de | vant, primele raze adevarate de voare i primii pomi care incep si infloreas- | 5, vom constata cu uimire cA suntem tot mai obositi, nervosi si lipsiti de to- us, Suprasaturarea toxicd acumulaté | in sezonul rece, care stit la baza aces- tor manifestiri neurastenice, trebuie combatst® gi anihilati prin efectuarea “eurclor de. primavara’. Deosebit. de simple §i folositoare, ele au avantajul c& sunt la indeméng orieui, durata lor nedepagind 6-7 zile. Reteta © simpli: consumati exclusiv legume gi fructe Broanpete, uci din plante gi salate verse. ‘VA recomand cu cilduri si vi orienta, de pilda, citre salatele gu toaze si stnatoase, obtinute din franze ‘tinere de papidio, micrig, urzici, eur: da, patrunjel, ali. tur de cartofi fierti, Ia care se adauga busuioe, mentd go ingurd Salata de pa- trunjel, de exem- pla, este bogata in potasiu, sodi, fos- for, caleiu, vitami- nele Bl, B2 gi C Concentratia de vie aS tamina C din pa- ‘runjel 0 depiigos- te do trei ori pe cea a portocalei Nu oritati sa va alimentati cu ridacinoase, ca piistarnacul si te- Vina. Bereficiile aduse organismu- ui sunt prea in- semnate pentru a putea face abstractio de existenta lor. Ambele posed proprietéti diuretico, detoxifiante gi reglatoare ale sistemu- Tui neuroendocrin, conteibsind tn plus Ja reglarea ciclului menstrual, trata- ‘mentul litiazelor biliare si renale, tra- tamentul obezitatii, reumatismului si gutel. ‘Aveste cure de primévard nu vor fi somplete daci nu vom profita de bine- facerile care ne sunt olerite de sucu- rile obtinute din plante medicinale, INTERVIU 1 | | | ae Procurati cét mai repede plantele | potrivite pentru aceste cure — coada- | calului, macrigul, pépédia, nisturelal, urzica, cicoarea, cimbrigorul. Pastrati sucul obfinut prin stoarcere in redi- | piente de aticlé bine etangeizate. Luati | din fiecare doud-trei lingurite pe zi sau amestecatile, realisénd diferite combinatii tn funetie de gustul fieed- uia, in vederea obtinerii efectului | sinergic, timaduitor, | In completare, abuzafi de virtutile regeneratoare reprezentate de aliatii nostri de nidejde ~ citricele. Bogate in vitamin C, ele reprezinta ajutorul | ‘hotirator th stimularea.sistemului | imunitar, ferindu-va de diferite infec {ii virale sau bacteriene, care au ca fect gi starea de obosealit deseori ero- | nicizata. Combinati sueul de limaie cu | col de portocalé gi grapefruit, astfel in| cat sf aveti la dispoziti, zilnic, 200 m! | de amerte. Vi recomand s& urmati o cura de 0 | luni cu acest adevarat elixir, adminis | trat in trei reprize zilnice, ‘Nu refuzaii nici oportunitatea ofe- | ritd de trezirea naturi la viatd, de a face oft mai multa mig: care. Orieat aii fl de oboait, este necesar ca in fiecare dim neata, s4 efectuati céteva exer citi ugoare de gimnastica fn fa- | {a ferestrei deschise, urmate de. inspirati si expirati profunde, stimulénd astfel circulatia sen- guind, oxigenarea tesuturilor | imi exprim| credinta ei in ciuda viet tu- multuoase, stresante si pline | de nepreviizut pe care o ducem, avem datoria s& fim mai buni | decét suntem, mai generosi, ‘mai altraisti, 88 reinvatim s& | émbim mai mult, s& gindim pozitiy, | indiferent de situatia in care ne gisim, | eredindu-ne o stare de bund dispozitie, care si se résfrngi gi asupra celor | din jur gi, mai ales, si nu pierdem ni- ciodata legaturile cu natura gi divi-| nitatea. In mod sigur, numai aga vom | {i mai stndtogi si mai multumiti sufle- | teste, | ‘Dil Peia Mircea poate fi contac- tat la tel, 0256/43.18.91, Timisoara } "AS verde Anu Un. ,fbroeie 2005 @ 8DOSAR MEDICAL = Vorbim despre 0 boalii a carel popularitate fn ume nu este deloe de in- Yidlat: reamatismal, o bun’ canostingé s pentru majoritatea romfnilor. Se poate face o claificare a balilor reumatice? ~ Exist aproape 120 de boli reu- ‘matice. Suferintele reumatice sunt ex- trem de variate: reumatism degenera- tiy de tip artroza (cu o prevalenta de cirea 10-20% in réndul_ populatiei), reumatism inflamator (cele mai im: portante forme sunt poliartrita reu- matoida si spondilita anchilozanta, cu © prevalent de cirea 1% in réindul populatie), boli infectioase articulare (artrteinfectioase, provocate fie do di- verse virusuni, fie de infect bacterie- ne sau parazitare). Toate se manifesta relativ la fel: prin tumefierea articula- tillor, care devin eelde, dureroase, ro- Si, dar sunt gi alte semne care te pot orienta spre tin diagnostic precis. Si Tuim drept exemplu artrtele gonoeoel- ee: dupa o infertie gonocncicd, se poate dezvolta artrita gonococicé. Microbul migreaza din sfera genitala i latie, unde declangeaza un proces fectios, gi este posibil, cand se senate lichidul articular, si se evidentieze go- nnococul in articulatie. De asemenea, cexistd — gi sunt foarte frecvente la ora actualii— aga-numitele artrite reactive: 0 inflamare a articulatiei ca urmare a une infect la distanté ~ fie in sfera genital (indus de chlamidia), fie in sfera digestiva (cauzata de microbi ce determina diaree), cénd simptomele se manifest peste o stptiménd sau o Tund de la episodul infectios, prin ta- mefierea genunchilor, a glemelor, aparitia durerilor in caledie ote, Artri- tele reactive sunt extrem de freevente Ia ora actuala strebuie tratate corect, altfel pacienival poate dezvolta o spon dilita anchilozanté, secundara acestui tip de artzite. In conchutie, putem dife- ‘AS vorde ~ Anal. 17, fabruare 2005 @ 4 REUMATISMUL Cat. iv, RUXANDRA IONESCU, seful Clinicil de Mediciné interna si Reumatologie a Spitalului “Stanta Maria” — Bucuresti “in reumatologie s-au inregistrat in | ultimii ani progrese remarcabile, atat in diagnosticare, cat si in tratament” rentia dowd mari tipuri de suferinte reumatismale: degenerative, de care nu prea seap& nimeni, deoarcee in timp se produce uzura cartilajulul, i infla- matoare, care pot si ating orice vrstd. Cele mai severe suferine sunt cele inflamatoare reumatismale, pen- tru e& in aceste cazuri, boala nu este cantonata strict la nivel articular, ci procesul inflamator este difuz, De la nivel articular, ulterior boala poate si atingé inima, plamani, rinichii, ochii = practic, poate fi afectat orice organ. Reumatismul trebuie tratat eu foarte mult seriozitate, pentru cé poate avea consecinte grave. Exista boli reu- ‘matismale care se assciaza chiar cu 0 sclidere importanta a sperantel de via- {ii poliartrita reumatoida, bolle de te- sut vasculo-conjunctiv, cum ar fi vas- culitele, colagenozele ete, Relatia din- tte bolile inflamatoare reumatismale gi ateroscleroza accelerati este foarte importanta si intotdeauna trebuie luati in calcul. Pe Tanga faptal c& aceste boli sunt foarte grave, adesea se intervine eu anumite terapii eare pot avea gi ele o serie de efecte negative. = Care sunt eatzele aparifiet reuma- ‘ism ~ Exist mai multe cauze declan satoare. Conteard foarte mult predis ‘positia genetics, factorul ereditar. tn afaré de terenul genetic, conteaza si factorii de mediu, in special factorul infectios, Infedia gi terenul genetic sunt ecle dou elemente care contri- Duie la declangarea boli. Important este gi faptul ci in procesul infectios seade rezistenta organismului, ca mu te mai poti apdra. Inflamatia, in esen- 4, represinta mijlocul prin care orga- nismul se apira do agresorii extern fn anumite conditit (cand este frig, umereali), aceasté capacitate de apirare a organismului seade, prove- sul inflamator se permanentizeaza la un moment dat gi, in loe 6 fe benefic pentru organism, ajunge 88 fie nociv, Este foarte greu s& vorbim despre cauzele bolilor reumatismale la modul general, dat flind c& aceste boli au fharte multe forme. Daci ne referim la boala artrozicd, ce are o frecventi foarte mare, survenind odata cu uzura articularé gi cx inaintarea in varsta, putem observa ei prineipaliifactori de rise sunt sexul (femeile dezvolts mai freevent boala artrozicd) si obezitatea fan factor de rise foarte important pentru gonartrozi — artroza de ge- nunehi), La pacientii eu. gonartrozé, acest factor poate fi modifieat, o sli bire cu mumai cinci kilograme redu- end cu 60% riscul aparitiei boli. Cartilajul este ca un tampon intre dowd stroc- turi osoase. Odata eu Snaintarea in varsti, struc- ture Iti se modifica, se duce acest “tampon”, gi on- sele “se freacéi” intre ele. In momentul in care pacien- tul slabeste, aceastd apd sare nu mai este atét de puternicé, iar boala va pu- tea fi mai ugor de suportat. Traumatismele pot si ele 8k determine modifiedri ale structurilor articalare, cu uzurd gi eu aparitia mai rapida a artroze.‘Trebuie & patem deosebi reuma- tismul degenerativ (artroza) de reu- ‘matismul inflamator. Dacd artroza ric mine oantonata strict la nivel articu- Jar, reamatismul inflamator afecteaza tot organismul, si fn acest cay trebule intervenit cu mijloace terapeatice spe- cifice. fn cazul ertrozei, nu se poate faoo decat un tratament pentra cal- marea durerii sau unul care s& refact, pe eat se poate, structura articulard, ar fn final, s¢ ajunge la tratament chivurgical ou protezare. In reumatis- ‘mul inflamator trebuje intervenit de urgent, pe de o parte pentru salvares: cartilajului (In boala inflamatoare se Gistruge gi mai rapid cartilajul gi se ajunge la protezi), apoi pentra a opri diseminarea bolt’ Ia nivel sistemic, Impragtierea acestaia in organism. ~ Care sunt primele semne ale apari- {ict boll! reumatico? Se pot deasebi cu ‘uring de alte suferinte? ~ Blementele de recunoagtere sunt durerile locale gi umilarea incheietu- rilor, Durerea de cauzi degencrativd (durerea mocanick) se poate diferentia dl durerea lnflamatoace prin faptul c& aceasta din urmé apare intotdeauna noaptea, iar dimineata, la trezire, po- cientul are o durere intens& gi este in- fepenit, stare care dureazd peste 0 oré, Dack apare o astiel de durere, care trece dupa cirea 0 ar de migeare, ‘stun esto un semnal de alarma pen” tru suferinfa. inflam: toare reumatismald. Dar in cazul artrozei, | de exemplu, durerea fete egrevati de mi- care. Una din cauzele cele mai importante de incapacitate do muncé este durerea de mijloc, durerea lombard. Aceas- | ta poate fi de cauzd | mecanics, intr-o sufe- ringi artrozied (spondi- Tora eu hernie de disc), sau poate fide cauza in- flamatoare (spondilita anchilozanti),Contea- 24 lind apare durerea: Gack apare la siort, atunci este de cauzd ‘mecanicd, iar pacientul poate avea o hernic de ise; dacd apare in timpul noptii, iar Gimineata trebuie sk te migti ca si ‘reael, atunci poate reprezenta mani- festarea clinick unei boli inflame- toare, iar pacientul trobuie si se pre- inte imediat la medic = Tratamentele medicamentoase de care dlspunefi in prezent sunt efiiente entry vindecaren acestor boli? ~ tn reamatalogie ¢-2u inregistrat fn ultimil ani progrese remareabile, alat in diagnosticarea bollor gi in cu: noagterea ‘mecanismului de declan- gare, cét gi in tratarea acestor boll Cel Iai frecvent sunt folosite medicamen- tele antiinflamatoare (in special cele nonsteroidiene), care redue durerea, reduc inflamatia, sead febra, Exist si medica: mente moderne, ‘eficiente, care incearca s& modifice evo Tutia boii, acestea find folo- site tn special in poliartrita reumatoida, acestea avand un efect mai lent, care apare dupa circa o luna de Ia ini- {Heres tratamentului. Pacientul trebuie sa-gi cunoased foarte bine boala, 8h cunoasch efectale adverse ale medicamentelor, 8A stie ce se intémpli daca ia medi- camentul gi dacé nu ia medi- ‘camentul. Pacientul trebuie si fie indotdeauna informat asupra riscarilor gi benefi- cilor medicatici, iar medicul trebuie s& punt intotdeauna {n balanté reportul beneficiu- rise, De multe ori, pacientul ia medicamentul timp de 0 siptimana, nu vede nici un raspuns i il abandoneaza, iar procesul inflamator avan- seaz (medicamentele antiin- flamatoare nonsteroidiene nu stopeazh evolutia boli), In ultima vreme, au aparut te rapii ultramoderne, cum ar fi terapitle biologice. Acestea constau in anticorpi care sunt introdugi in organism si care blochesz& proteina care distruge cartilajul arti- cular. Terapiile biologice sunt foarte scumpe. Ble stopear boala, dar nu vindecd, deci trebuie ur- mate perioade indelun- gate. Sunt in studiu gi te- Tapiile genice: se stu- diaza in prezent gena res- ponsabil& de producerea lunei proteine care dis- truge strachire artion- lard; prin introducerea unui vector care modifick aceasti gen, ea mu mai produce proteina respec- tiv, iar stracturile artic culare vor fi salvate, = Bolile reumatice se pot prevent? ‘Se recomanda evi- tarea infectilor, mai ales dac& in fa- milie exist antecedente de boala in- flamatoare reumatismals. De aseme- rea, trebule mentinuté. $i greuiatea fdeald, pentru a nu contribui prin ex- cesul ponderal la distrugerea struc- turilor articulare, Bste bine sd se fack mult& migeare sau exereiti fizice con- trolate. ~ Cat de eficiente sunt tratamentele naturale in stoparen acestor hall? Mi re fer aici la cura cu ape termale, fiziote- rapie ete. ~ Sunt eficiento in special in sufe- rinfele degenerative articulare de tip artroza, ct localiziri la nivelul coloa- DOSAR MEDICAL aah el noi vertebrale sau in unelo suferinte periarticulare (periartrita seapulo-hu- merala}. fn boltle inflamatoare, aceste terapii nu au efect gi chiar le pot agra- ‘va, prin aeeentuarea procesului infla- ator. La finele anulul 2004, afi fost distin- si cu Premial de Exeelenft pentru ac tate medical. O fncununare de succes a activitit dvs, profesionale ~ Am fost onorata si micam bucurat 8 ma vid nominalizata si s& primese acest Premiu do Excelenta. NU pot 68 spun decét et mi-am dosfigurat acti- vitatea aga cum am fiicui-o mere do-a lungul anilor, Incercdnd sa fac to- ‘ul e&t mai bine posibil. Datores foar- te mult gi colectivulu meu, pentru c& fn prezent: nu mai poti face nimic de ‘nul singur; medicine moderna nu se poate dezvolta fir cercetare. Desfa- por gio activitate didactica, pentru c& ‘rebuie neapsral si ne ocupim do struirea siudentilor gi a tinerilor me- dici care vor deveni reumatologi. Prio- ritatea absoluté este calitatea actului medical, care depinde de pregatirea medicilor, In medicing, ai nevoie de ‘experienta, entuziasm gi cercetare contin. Noi Sncerekm si Je imbiném ‘cat mai bine, in folosul pacientilor nog- fi, Tar rezultatele se vial FLORENTIN POPA Dona conf. univ. dr. Ruxandra Toneseu poate fi contectata [a CUnfea cde Mediciné Interna si Reumatologie a |Spitalulul “Stiinta Maria” din Bucurest| Badal Jon Mibalache nr. 37-39, sector 1, tel. 021/222.40.64 “AS verde — Anu n.17, obruarle 2008 @TERAPII NATURISTE prin aplittotaraple Dr. STEFAN STANGACIU ‘Medic de medicind general, cu competonta in apiterapie gi fitoterapie “Drumul de o mie de pasi incepe cu unul singur” Dies sctgis or soa kism un grup de afecjant diver~ se, acute sau eronice, care afecteazi apa. Feil oemator guna su mal mae ar ceulagi atisticile arata c& aceast& bosla afecteaz un important segment din populatie. Aproximativ 854 din per- foanele de peste 70 dean suer de Tou- mation, iar aceasia. reprozints origi fea 4 60% din totaldl ineapacitaGlor finlee Ta aceasté categorie de vareta Poliartrita reumatoida are o prevalen- ‘ede 12% din populatia general si afecteazi mai mult femeile, in raport de 3/1 faté de barbati. Spondiloza an- chilozanté se intdlnegte mai ales la barbatii tineri. lar, boala nu este noaparat apanajul varstel a treia, ea putdnd apres inca din tinerete. Clasificare Facand 0 clasificare a lor, se poate vorbi de: reumatisme articulare inflama- tori, reumatisme articulare degenera- tive, reumatisme abarticulare (care afec teazé tesuturile din jurul unei articu- lati. Cauzele bolilor reumatismal ‘sunt multiple; uneori se poate vorbi de ‘cauze microbiene, alteori de cauze me- tabolice (gut), iar alteori sunt Iuati in ‘calcul factorit genetici, ca in cazul spondilartritei anchilozante. Cauzele aparitiei Medicina traditionalé chinera spa- ne el eel pulin jumBtate din boll au rept cause principale. dezecilbrele eo gaia teeytent carer tate a reumaticllor au drept element psihologic declangator sau agravant feama ov friea exagerati de Tanga du- raid. Aceste emotil negative (avand ca origine familia, socetatea sau chiar togtenirea gencticd), alsturi de depre- tii tristefe, melancoliey gril atunci chnd Sint in exces, induc modifier! fn sis- tel end da nla andor a prarenale in special) cate se reperci- teazd treptat gi in functionarea arti- culate ste bine sd atrag atentla asupra tunei forme de reumnatism cu potential derise tal~eumatlsmual articular acu, complica a faringitl streptococes hetratatecorect, provocata de strepto oct de grup Al fn acest can, trebaie fuata im ealeul gi slbirea slstemului ‘AS verde Anull nr. 17, febnuaie 2005 @ 6 Jmunitar, De aceea, este imperios nece- sar ea, in copilirie, faringitelor si Il se corde atentia cuveniti st si le tratate corect, din punct de vedere medical. Tratament Bolnavul se prezinta la medic, de ‘bicei, edind apar inflamatia (tumefac- tia), rogeata, eresterea femperaturll cale, dureres, acoste simptome find i ‘Anite mai ales in reumatismul arti- cular acut, dar si i artritele reuma- tide. La deeste manifestiri clinice se pot adéuga si: oboseala, sciderea in srentate, mialgile,redoarea matinala. ‘Obicetivul in'astfel de cazuri cate ca tratamentul sii combat durérile pacientului, 68 redued inflamatia, £8 pastreze functia articulard, s4 stabili- zeze boala 9; 84 recupereze bolnavul. Este evident faptal e& schema de tr tament se abate 1m functie de var- sta pacientului, de localizarea si evo- lugia boli Veninul de albine Apiterapia folosegte in bolile reu- matismale indeosebi veninul de albi- ne, Acesta produce durere gi inflam: tie in momentul administrarii, dar pin fractiunile sale componente ahi- ulterior inflamatile gi diminueaz’ senzatiile dureroase produse de reu- matisma, “Prin multele substante pe care Je contine, in special prin hialuronidazs, Yeninul aefioneazit asupra fesutului con: Junetiv, — impiedies - ‘agravarea tulburérlor reumatice si sdeseori permifind chiar vinde- Caren lor, Sa dove venloal inpledch de rect producerea in fesu- ‘arl'a proceselor ina. ‘matoril reumatice si alergice fm, general, printre altele $i prin combaterea —acfiunii histamine, substan a rol f in Inlamatit gf react alergice tn fesuturi”, spune dr. Cons- tantin Neacgu, de 1a Central “Apime- lea” din B ‘Cu ajutorul veninului de albine pot fi tratate afectiuni reumatice ca: poli artrite, miopatli, cardiopatil, reumatis- me, pollartrite infectioase nespecifice si spondiloze. Veninul de albine (pe lang olen, pasturl, laptigor de mate’ si ‘miere) are, dupa cum afirma specie. ligtii din himea intreag’, o aejiune de fortifieare a intregului sistem osteo-ten- dino-museular, nervos, endocrin, dar gi a aparatului cardio-vascular, Bete cunos- cut faptul ed un mare rise tn reuma- tism if constituie tocmai imbolnavirea ‘sau slabirea inimii ¢i deficientele mi- crocireulatiei Ia nivel articular (singe {in cantitate ori calitate insuficiente). ‘Tratamentul apiterapeutic fn reu- matisme se poate administra sub con- trol medical, folosind direct intepituri de albine sau utilizand solutit injecta- bile, in care veninul este filtrat, stan- dardizat. Solutile injectebile ‘nu se produc inci in fara noastrd, desi cle sunt foarte necesare in aatfel de boli, Rezultate foarte bune se obtin c&nd fnfepaturile se realizearé direct pe meridianele de acupunctura, tehniea find denumitd apipuneturi, eae a ee tile safe farmacologice, aduee un bene- flclu imens tn lupta. cu bolile, un toate persoanele pot beneficia de el, Un pa~ dient cu roumatism nu poate beneficia de tratamentul cu venin de albine daca este alergic la venin, dact are alte holi asociate ca: tuberculozs, boli hepa~ tice (hepatité acuta sau cronicé gra- ‘va), bolt renale (in special nefrite gi boll legate de hematurie), boli. pan- ereaties, boli eronice ale inimii, diabet insuline-dependent, ulcere gastrice sau duodenale care sfingereaza au prezinta cri- ze puternice. De ‘Asemenea, co} sub 9 ani, aloo: olieii, ‘ceil care congtimé droguri ‘i femelle insar- Ginate nu pot be- neficia de acest tip de tratament, Este obligatoriu ca tratamentul si se faci strict sub supraveghere medical si numai de citre persoane specializate. Pentra cei care au intolerant’ la veninul de albine exist pe pia o exce- enti crema pe bazit de venin de albine (cea mai bund din lume la ora actua- Ta): Apireven, care se poate aplica extern, in, zonele afectate, sau pe pundtele do. acupuncturt Togate, do 4. Dupé maximum 3-5 minute dea aplicare, jesuturile gubiacente se ineilzese, datorit vasodilatatiel pro- voeate de substaniele active din un: guent. Aceasta incilzire dureazé pand Ta 90 de minute, de aceea este bine ca aplicarea 84 se facd ori seara, inainte de culcare, ori inainte de repausal de dupé-amiazi. Plantele medicinale Fitoterapia este o alti metoda care poate imbundtati calitatea vieti unui bolnav reumatic. In prezent, se gases- te in farmacis a serie de produse stan- dardizate, sub forma de capsule, un- ‘guente sai uleiuri pe bazai de plante, adjavante in tratamentul reumatis- melor. Aici se pot enumera produsele pe bazi de soia (pentru persoanele me- teosensibile), gheara-diavolulul (adju- vant in tratamentul poliartritei reu- matoide), tincturile de oviz, ment, mu- guri de plop, levintica, ardei inte, pre- cum gi extractele uleioase de ment, sim- brigor de cfimp, titneasé, urzicé. Uleiul de arnicd si uleiul de masaj antireumatic pot fi de un real folos, administrarea lor fiind adaptata fiecdrui eaz in parte Cataplasmele Pentru reducerea durerilor se poate apela gi Ia cataplasme. * Cataplasme eu Argila ALGO (reci sau cdlduip in erize acute; caide in stadii eronice): so pro- para o pasti groasi de circa 1,5 em din bulgiragi de argild si putind api se fac 2-3 aplicati zilnic, timp de 2-4 ore ‘san se {in toat noaptea; pentru trata- mentul de intretinere se pune doar o cataplasma pe zi, + Cataplasme cu hbrean: se amesteci un pumn de radi cind rasa de brean eu faind integral And co se obtine o pasta groasd, se une intr-un siculet de panzi si se aplicé pe locul dureros timp de 15 ‘minute, + Cataplasme ca fain de in, in care se incorporeazat frunze de ieder’, tocate marunt; cataplasma calda se aplicd direct, pe loculafectat. * Cate plasme cu pitrunjel zdrobit sau cu de- coct din ridin de tities proaspete de jeder’ (rdrobite), cu ver- ii mirunfith amestecatit cu api ald, TERAPI NATURISTE Pentru diminuarea durerilor din artroza genunchlului se pot face apli- ‘eaffi cu eataplasme cu pale de oviiz sau cu find de mugtar (200g fina de mus tar se amestéed cu apa célduti, Ta 40°C, pana se obtine o pasta care se introduce intr-un sac de panzi si se aplic& pe gentinchi, acoperindu-se apoi cu o patura). Se tine pand se simte senzatia de arcuri, dupa care se indeparteazd gi se repetd dupa 6 ore gata doua 2 reumatismmal abarticular se pot pune cataplasme calde eu eoji de nue eli verde (zarobite), x faind din seminge de mustar negru, cu ecoct din ridicing de ttaneass, Bai de plante Foarte eficiente sunt si bile cu de- cocturi din amestecuri de plante, in parti cegale: frunze de frasin, izma busi, mes- tencin, urcich, salve, gilbenele, lvanda, ‘muuguri de pin, coaja de saleie, cimbra de cultura, Deeoetul se adaugi la apa de baie, o cura durand 21 de zile. Alimentatia Pentri e& regeneraren teuturilor articalare este posibiia doar prin aport de nutrienj de perfects calitae, este nace. Sar ca in altmentaije si se introdued toate poduscl alco, acta avand rolul dea ajuta la fanctionarea nore mala a sistemului imunitar: polenul Gn special cel-proaspat congelat), lip- tigoral de mates, propolisul si mierea, Este important’ s& retinem c& exist alimente care ne pot distruge lent, dar ae articulafiile: hrana de ee food, care are in components concentrate pe baz de zahar rafina. De faecea, recomand tuturor reumaticilor 88 arince din e&maré zahdral $1 Sic fnlneuiased integral ca. fructe §i le- gume dulci, dar mai ales cu miere, de Hecare datd cdnd au puta s& constime ceva dulee. Este recomandata o alimentatie bo- gat in vitamine si skruri minerale: pota- sin (ca detosifiant),sliclu, mangan, cu- bru. Benefice sunt gi sueurile de legume sifructe proaspete: Coackze ros, leurd, ‘morcov, orz verde, stcugnri, urzicl, fe- ling, varzi (1-2 pahare pe 7). Dieta ie sa Se bazeze pe produse de origine vegetal, i fe in fibre si siract in grasimi, capabila ofere toate’ substantele tutritive necesare si sh J) stinmuleze procesul de Bal "Po angh chi e lang sehimbarea (umeori radicala) a ali- mentatiei, este strict necesara gi schimbarea stilulni de viafl: odin’ din belgug (minimum 8.9 Pt ore de'somn zilnic, cul- - carea trebuind s& se faci inainte de orele 22), eliminarea completa a fumatului pasiy sau activ (pentru c& nlcotina este vasoconstrictor gi articulatille au oricum o circulate foarte redusi); inlocuirea frieii eu eurajul, a depresiei cu veselia gi a gri- filor cu iubirea semenilor gi a fiintelor din natur® voinfa de a se vindeca tn ciuda tuturor obstaccielor Miscarea Bolnavul reumatic trebuie s& mai gtiged misenroa este foarto util, Tre- aie alese isd acele forme de migeare ce nu nzeazi 51 mnai mult articulatile. Spetialigtii in balneofizioterapie gi re- cuperare vi, pot recomanda si ineer- cafi gimmastica medicals, 3otul, cels- mul, dar mai ales mersul pe jos (a in- demana oricui), cu o mealtaminte adecvats. ‘Fit optimist, flexibili i atitudini i veti invinge bosla mult mai ugor! “Deumul do mie de pa ncepe cu unul singur’", spune un vechi proverb chi- Un leac impotriva reumatismului: TUIA ’ propun un leae pe care Lam Vi ostt cu rezultate exeslente {ntr-o durere lombaré. Mama ‘mea, de undeva din Valea Prutului, dupa patra stptizméni de folvsinié a seapat de durerea insuportabilé a unui umar ~ ceva legat de o spondilozi. Dar si va dau retota mea cu fructe de tuia, sfurata> de la o femeie dintr-un sat: Tinctur’s de tuia ‘Tuia este un arbust ormamental (0 specie de brad cu frunzele plate) care face nigte fructe cat un vant de doget, verzi-bramate gi colfurate, in lana iulie, Un pum de fructe se sirivese cu un isdtor si se pun la macerat in spirt me- Uicinal, voded sau {uich de 60°, Intro tics cn dop, la tunic timp de trel zile. Solutia alcoolicé objinuta, inchis& Ja culoare (pe masura ce sta, se inchide tot mai puternic), se unge (nu se fricto- neazi!) pe local dureros: spate, picior, lumér ott, gi se lasd aga pind sé uscd lind ae termind spirtal'ee pune etal, peste accleasi fructe, si operatia so Tepe pan cénd lichidul nu se mai coloreazé in negru. Acum, din cauza ‘anotimpului rece, © bine €a sticla 6 stea la cdlduricd, VALI - Vaslui ‘AS verde Anul ln, 11, februarie 2005 @ 7TERAPII NATURISTE Te reometet ty cer ay camiaties ch feate faré indoialé domenial Jim care tevpie netureld go pretongt Jet mai bine Fapta oh aceasta med ok aoe ecertlntea age pe |Gpotietee Srgenccniulstacinees ffatamontulul peopriwea, fn ast peal Seihea canes [ta erscte ee atroreah eatsson ge ae alg pee Sods ce | decarea reumatismului prin acest tip | de terapie. | Plantele medicinale | Se folosese in special cele depura- | tive, aldturi de cele antiinflamatoare 51 cele reintineritoare. Int cAteva | plante din aceste eategori: @ Fructele de soe (Sambucus nigra) }~ sunt un excelent detoxifiant, poate | cel mai complex din flora noastra, care | actioneaz’ simultan ea diuretic, laxa- tiv si depuratiy, fiind un remediu dre- nor foarte bun la meeputul trata: mentului amtireumatic. Se fac cure de cite 8-4 sdptimani cu fructo de soe | sub forma de tincturd, pe care o gasim ‘in toate farma- ciile si magazi- nele naturiste (este prezentat, mai ales ca re- mediu de. slé- Dit), Se ia tin guré de tinc- furd, diluata in jumitate de pa- ‘Tar de apa, de 2-3 ori pe ai. Tinetura | de tructe de soe este in mod special ‘AS verde Ano, nr, febrile 2005 @ 6 indicat persoanelor supra- ponderale sau obeze, care suferé de reumetism articu- lar gi la eare boala este mult accentuati de suprasolici- tarea articulatilor de cdtre greutatea exceaiva, © Riidiicina de ghimbir (Zingiber officinale) ~ se fo- loseste mai ales in perioada anotimpului rece, at&t: proas- itd (0 gasim mai now in Supermarketuri), edt si sub formé de pulbere (o gasim in magazinele naburiste ca si condiment), Din pulbere se ia.un varf de cuit cu putin apd, de 4 ori pe ai, in timp ce din’ ridacina proaspaté se consumé minimum 5 grame ailnie, Studii facute pe voluntari in Denemarea au pus in evidenta faptul ck persoanele care consumA regulat ghimbir pe timpul iornii sunt mult ‘mai ferite de puseele reumatice. ‘Mugu de coackz negra (Ribes nigrum) ~ se consuma sub forma de macerat glicerinat, pe care fl gisim fn farmaciile naturiste, din care se iau 80 de piosturi, de 2-8 ori pe zi, in cure de minimum’ 3 saptaméni. “Are un fect. antiin- Hamator foar- te paternic pe fermen lung, asemandtor cortizonului, day fra efec: fo secundare, in completa. rea acestui tratament, este recomendati, mai ales persoanelor de vérsta a troia, dar nu numai, tinetura de lemn-dulee (Glsyeyrrhize glabra), un adevarat cortizon natural, din care se ia efte 0 Yingurith de 4 ati pe zi, in eure de 3 sapttimani, eu 10 zile de pauza. Lem nul-dulee éste printre putinele reme- dii vegetale care dau rezultate in reu- matismul degenerativ. Baile de plante Tat reteta general de preparare ‘2 biilor de plante: 5 maini do planta se pun la macerat in do lite de apé,la temperatura camerei, vreme de opt- zece ore (de dimineata pand dupa amiazi). Dupa trecerea acestui inter- val de timp, preparatul se strecoar’, macoratul rezultat pundndu-se deo- REUMATISMUL SI TERAPIILE ALTERNATIVE | parte, in timp oe planta rimast se | pune in alfi doi litri de ap& clocotita gi se lan 9 ea acoperitt ping se rie cogte, dupa care se filtreaza, In final, ‘combina cole doud preparate (ma- coratul gi infuzia ricita), care se vor une in apa de baie, ce va ft lao tom- peratura de 38:39 de grade Celsius Baia de plante dureazi 20-30 de minute, dupa eare pacientul se va us- ca putin prin tamponare cu prosopul si va raméne sa se odihneased la loc foarte e&lduros, vreme de jumitate de ‘ord, Aceastd procedura se face de 1-3 ‘ori pe sdptémand, [ata dou recoman- dari de plante on efecte deosebite tune! end sunt foosite sub forma de © Cetini de brad (Abies alba) da torits uleiurilor ~——Tas volatile pe care Je contin, eu e fecte excelente antiinflamatoa- re gi antialgice. Sunt recoman- date mai ales pe timpul iernii, tind sunt prntre panele remedil ve- getale pe care le gasim din abundenta Efecte similare le are gi pinul (Pinus sylvestris), care are efeete de reducere a inflamatiilor si a durerilor la nivelul articulatilor, cregte rezistenta la frig, previne aparitia durerilor reumatice Ja schimbarile bruste de temperatura ai umiditate © Ciocul-cucoarei (Geranium pra- | tense) folosita sub forma de bai (pro- | parate in-modul descris mai sus), este ‘unul din cele mai puternice remedii de } mediciné popularé contra reumatis- | mului, Se foloseste mai ales in peri- | adele friguroase, umede sau ou mult vant, pentru a preveni crizele reu: matice, Se pot face gi cataplasme cu pulberea de planta ‘uscaté, ameste- tat on apé, care se pun pe articula tile sam pe zonele afectate, Masajul | aromoterapeutic Se face foarte simplu, intinzénd eu | rmigedri ugoare, facute cu palmele d ficute, un unguent cu uleiari volat po portiunile afectate, Unguental aro matic s0 obtine foarie user, ameste- cand o limguriti dintr-un unguent obignuit (din comert) eu 3-5 picdturi din uleiul volatil ales, Acest amestecpentru ‘i nu aibat timp sf se ‘evaporo, iar aplicarea sa se face fie pe tot corpal, fio doar pe zoncle afectate. ‘Masajul se faco ca teat palma, sub forma do méngtiere blinds, in- tinzand unguental dinspre picioare spre zona pieptului, intotdeauna fn sensul circulatie venoase (convergent spre plexul cardiac), Este bine ca ma- sajul si se facd dupé baie, eénd ulein- rile volatile sunt foarte bine absorbite de piele, find preluate de circulatia sanguind periferica si exercitindusi sastlunea direct asupra zonei afectate. ati edtova resrmandiri de uleiuri volatile: © Uleful volatil de ment& — este utit mai ales persoanclor ls care puseurile reumatice sunt insotite de febra, la care durerile articulare sunt insotite pi de o senzatie de arsura. © Uleiul volatil de cimbru ~ este cu presidere, reomandatpersoanelor fe sensibile la frig, la care durerile reumatice se agraveaza la vant gi la umezeali. ‘© Uleial volatil de enupir — este re- comandat ca remediu pe termen lung, fectele sale antialgice, antiinflama- toaxe si calmante generale blande find excelente pentru pacientii la care boala reumaticd se acntizeana pe fondul stresului, oboselii gi al supra- solicitiri fizice gi nervoase. Apele minerale Se folosese mai ales extern, sub forma de bai, care vor fifacute sub in- drumarea wwui medic spe- cialist _balneolog, singural competent pentra. a. cone duce un aétfel de trata- ment, Sunt recomandate in special doud tipuri de ape: © Apele sulfuroase, mai sles cele termale ~ redue prompt durevea, favorizea- ZA recipatarea elastictagi articulatiilor, pe_termen Jung _scad reactivitatea la conditile climatice de na- turk 88 agraveze durerile reumatice, (Statjuni ca ape sulfuroase: Baile Hercu- lane, Govera, Olénesti, Pu- cioasa, Caliminesti) @ Apele clorurosodice, adied sirate ~ au efeet antiinflamator direct, favo- rirand refacerea musculaturit are TERAPII NATURISTE fillor fizice Facute in acest tip de apa. (Statiuni in care se fac bai cu apa clo- furosodicé sunt: Techirghiol, Amara, Lacul Sérat, Mangelia, Sérata Mon- ‘teorn, Bforie.) In multe din aceste sta Yuni se gasese gi niimoluri, despre care vom Vorbi im continuare, Namolurile fn tratamentul afectiunilor reu- matismale se folosesc In special ni- ‘moturile sapropelice. Ungerea zonelot afectate cu aceste némoluri are ca ‘fect imediat cresterea local& a tem peraturii esuturilor, amplificarea iri- garii eu sAnge, reducerea inflamatiel, calmarea algilor, iar pe termen lung, recépittarea mobilitati articulare sau vertebrale, De regul8, aceste aplicaiii ot da reaciineplicite, de aceea #0 la recomandarea i sub suprave- Gherea medicilor si a personalului calificat. Are un rol esential in tratares tu- turor formelor de reumatism. Se cu- nose multe cavuri de persoane care ‘sulerean de reumatism cronic degene- rativ (foarte grett de tratat prin alte metode) care sat vindecat prin sim- pla adoptare a regimului exclusiv Vegetarian preponderent. crudivor. Alimentatia vegetariand, cu multe sa- late de fructe gi legume erude, cu su- curi proaspete obtinute easnie, eu pro- teine gi grisimi provenite din soia, nnuci, archide, seminte de dovleac si de floarea-soarelui constituie un ade- ‘varat panaceu in reumatism. Se res0- mandi inceperea curei antireumatice prin tinerea unui regim de 40 de zile, fn care hrana #4 fle doar vegetali, si fn proportie de 80-100% formata din erudititi. Apoi se trece la o alimen- tatio vogetariand cu 50% din alimente neprelucrate termie si in care se introduc doar 0 dati pe saptamént oud (maximum doud pe siptdman’), brénzi dulco de vaci (max. 200 de grame pe siptimén’), Japte proaspat integral (max, 1 litra pe sapta- mana). In formele gra- ‘ve de reumatism, cura se va grada pe par- cursul a 3-4 saptimani, deoarece la dita ex: clusiv crudivors de la fineeput, reactia de dezintoxicare a orga- nismulut poate fi prea sternicl, producand fenomene cum at_fi exacerbarea durerilor articulare, aparitia ver- tijului sia starilor de vom, aparitia unor stiri de asteniefizica gi psibic’. ILIE TUDOR LASERMED MEDICAL SERVICES S.R.L. Primul centru medical laser din Roménia (1994) * Dermatologi (eliminarea imodiat& i nedureroasai a papiloamelor, alunifelor, condiloamelor, negilor, cheratozelor, lipoamelor, chisturilor sebacee gi a altor formatiuni “tumoral beni + Epilare defini laser ata, barba, inghinal, axilax) Peeling chimic (peta, rid, cicatrice), eu refacere Fapidi — 4-5 zile ‘* Implante temporare sau definitive (edu et, manizea belo) * Chirurg generala hemaroizi “osiee lara chistuslovariene, artholinite,fstule perianale, fBbroame uterine, rupert de perineu, hidroce, varicocele) © Chirurgie esteticd Uiposucti, marirt lmluqorde de adn iiugurl, ‘rinoplasti, abdominoplasti, blefaroplasti, transplant de par etc.) ecooe + ORL (oli, amigtae, devia dersept, sora ete) + Teatamends laser not penta homangioame 9 tata + Laborato anaes peformant cx plata siinsisteml asiguralor deste ‘Str: Drumol Taberel ur. 354, hl. 803, sector 6, Bucurcat sel, 02//413.4932, 413.5255, faxs 1302.12 ‘eanall office Sasermed.ra web wovndasermed.r0 > AMA-OPTIMEX ert Noy a) OFTALMOLOGIE Conf. dr. MIRCEA FILIP si echipa © Consultafit de specialitate © Prescriptii ochelari si lentile de contact, ochelari de soare ‘* Interventit chirurgicale fra intemare: cataracta, glaucom, strabism, pterigion, reducere de diopuri, ptoca palpebral etc. © Tratamente laser: cataracté secundara, glaucom, retinopatie diabetica, retinopatie hipertensiva, romboze venoase retiniene, afectiuni degenerative ale retinei si coroidei, miopit forte etc. * Opticd medicala (ochelari, lentile de contact, cristaline artificial) BUCURESTI: Str. Toamnei nr. 54, sector 2, tel./fax 021/211.16.22, tel, 021/610.36.47, 0723/88.93.15, ‘email: office@amaoptimex.so URZICENI: Policlinicd, str. Panduri nr. 23 “BS verde — Andi, nr, fobrvais 2005|tenfie Ia telefonul mobil ‘Barbatii care igi fin telefon mobil fn_buzunarul_pantalonilor risca 0 seddere cu 30% a foriilitati. Iradierea ‘telefonuli ‘omoara spermatozoizit, ba chiar vatama, si ADN-ul din “elu, spun cereetitorii de 1a Universitatea din Munchen. MangAisti-va prunctt Atiudinea mamei fai de prune, fn primele luni dupa nastere, are 0 influen- We decisiva asupra comportamentulal su ulterior. ‘Studi recente au demon- Strat cf acel copii ca- re s-au bueurat de a fectiume gi mangaieri devin ca maturi og: meni echiliorat,, mult Iai stabili psibic, de- At cel carora in copi- Tirie nu isa acordat ateniie. Motival: atin- sgerea corporal sti- parse cexpate aon fev nicl o clips menteazi hormonul de fetita ei stresului, Femeile si fumatul Nici o alt& forma de. cancer nu ovalu- faz aga de rapid la femei, precum can- cerul de plimani. De io faptal ef orga nnismul fersinin reac- tioneaz& de doua on mai sensibil la fumat, fat de cel masculin, Jn plus, femelle preferd fg mai ugoare desit batba- EPtrag mal adane in plimani, vat mind zonele cele mai profundo. Ms pentru auz Goreetiri recente au dovedit c& ‘magneziul poate $8 impiedice vatsima- rea urechii interno do zgomotele prea pputemice, tmpiedicand asurzirea. Stat Ban pentru cel care traiese sau mun- ese in medi zgomotoase. Ginkgo pentru ceeler Un studi actual, introprins in Bl vetia, a ajuns la eonchuzia 68 extractele de ginkgo Inti- rose mult eapacitatea in- teletuala “Gremoria. i concentrarea) chiar gi varste Inaintate, furni- ind energie creierulul. ‘AS verde Ani ln. 19, februaie 2006 @ 10 Suvenirurile pot £ loase ‘Unele suveniruri cumparate in vacant pot deveni periculoase po Hira sandtate. De pildé, cénile si far- furl peat, produ in le din sudul Huroped, Motival? Culgrile rs. pective contin plumb si cadmiu, pe feate acizii fructelor sau dresingsirile tra cla fe dav, Pltranoren ietalelorgrele in organism poate rovoace of treman oll de ete Pipele, mai periculoase decat Fumatorii de pipd_ se considera feriti da bolile de plamani. Eroare\ So- Gietatea do cercetiri fn domeniul canoora- Ini din SUA @ testat 198,000. de barbati fumatori de pip, ajungand la urma- “ toarea concluzie: obby-ul lor e la, fel de periculos ca tigi A Tile, ba gi mai raw: prezintl gi riscul aparitict canceralui la gurd gi gat. Cu stresul nwi de glumi¢t Stresul creste dramatic riscul atacului cerebral. Accasta este con- cluzia unui studiu efectuat in Suedia, pe 33.000 de pacienti din spitale. Per Soanele supuse unui stres sunt cu 90% mai vulnerabile in fata ‘unui atac , decat cele care ‘irdiese relaxat, Cand strosul e foarte ‘puternic, riseul arogte la 50%. Sunitoarea contra Cantiretul_brita nie Robbie Williams fare un succes triumfal teen dea Jar el eunoagte sia geaiatt a ‘nope jopresil grave si gan Gunde iucdere Mr Hloane de oament suf ra astizi im lume de coast boald palhic, pe care anotimpal ier- Dito accentueas’. Nu ith de medial “depre- fee syle oa exp prin ie Kumini solare, care incetinegve prot cera do serotonind, hormonal buca: Hiei de a tri: Urbis stare de spit Prose tulburttl de som, lips de Ectivilaie La toate astea, exist o ves- fe bunds cercotar: recente au dovedit ch Sundtoarea. este, in. privingadepre- Sillor,o plant minung, care lumines- 24 sufletal gt erecazd echilbr pete Costd putin. si e0.administreazd ca pastile sau sub forma de cea Boala Alzhelmer poate 1 descoperits prin miros Un test simp logat de miros poate recunoagte din vromo.debutul ‘boli Alshelmer. Virwali! bolnavi nn Sit mirosul de fur, bare de Slur In ge em vad eu jplirdigese toate acele “ugi" prin care am Intrat, mergind eu spatele, ma trezese din, toate visele, pénd ajung la somnul real, unde apare'o stare de constients $1 ma oprese. De cele mai multe ori, cu Tantele pe care le aud reprezinta rezol. varea. anor. probleme, eare, culmea, par dupa effeva tile de la reapectival Wie, Probabil e un mod in care creierul neu, mult mai congtient de ceea co se fntémmpla in viata mea, " mA avertizeazd oare- cum gi imi atrage Soe red tor peicole vot general fa ys mele apor nant ccalori eare ni exist In Viata reald, culort pus ternice, elate, stralucitoare, Si cu toate) ek anole vig ntet Ranale de malta eh ‘yealizes cate-mi sunt adeviratele sen- timente fp legaturd cu anumite persoa- ne sau situati, gangindu-ma gt anal sand sumar visele, In vis, lucrurile-mi| par mult mai mari, mai frumoase, ob le pr ‘eiodas Bu apere| folimentl de fend ‘Dar miai sunt 3} cazuri in care vieer| cc mi afla inte-o padure pustie, in mi Tocul unot copaci malt: gf negr!, uitan- | * du-ma in sug, inspre cer, gi atuine im dau seama ed ceva nu este in regula in viata mea, pentru, ed, desi nu ma tn- cearca sentimente ‘negative, caut ‘moren iefirea din pldure. ‘Am ajuns 84 fin seama de sem- nificatia viselor pentru c& realizez ef au tun totes arcu fi cf ma pat ajuta ‘34 ma cunose mai bine gi68 Vad Iucra nile din jurul meu mai clar, s& accept lnele sentimente negate in viata de zi cual {n general, se tmplinese visele ve, Sh eave mi ee aratl realize ie care 0 sd am parte, reusitele, gi cate- data sau adeverit chiar visele in care mise decvaluiau aubiectele la uncle examene, pe care Ja Inceput evident c& ‘nue iuan in considerare, ind mf trezese in mijlooul zie gindindu-ma la cine gti co lumi indo- Plriale, nu pot decdt sh mA bucur, Pose kam eagt neavand alte me- i, 68 mab reloxoe 9 98 ml detagez de viata ‘reala. E important, s& vision ‘Chiar ¢cu achii deschisi. Visul este do fant sperani, 0 promisone de fe cite, pe care luptian sh o Saplinin. i“ ‘Anchet realzatt de BOGDANA TIHON ‘AS varde~ Anil or. 1, ebruaie 2005 @ 19ANTOLOGIE p «) E A © Se tamponcazi leu! afetat cu cool fodat, ap ve face un mujel de i arc pity saat snk fninve de eleare, ce apis pe cap. uiatervaisantig pane eet; paral Se cope a erased din ow des santos, MACOVICIUC OLGA ~Sucexra © fO'de amy meam tent into = cu pial elzut pe o porfune eto mo- Head da bi Alsace Ie darnaslog mica propus un tratament. meds: ‘mento, plus inftsai in 20nd, pe care ase oain gnorat fetal, Arn presinpt fh mf vor putea vindesa pe alo nat fal Age agi fost O donmina in varsti fea tardiat od md oe pe oeal cu pH faa ou usturel,vreme de cca o funk paral mica erescat a prospatay tind ete 6 feliugi din el, ca sé rimand ‘umed, DOINA BERBIERU - Craiova, © fn anal 1955-1956, incepuse Sécmi cada parul gi m-am vindecat cu miiduva de vits, Se cumpiraé rasoale de 'viti pentru supi, proaspete (neinghe- ate), Se ia un bob de miduvat crudl, ‘cat-o mislini, se freact in palma pana - se face. alifis gi pe urmit se unge locul fu pricina. Se aplich ip fezare a sce ask eapal doscoperit, Inainte de fiecare ungere se gterge local cu vata. Va pu- ott unge pln ce par nou eregte de 2 ca, Nauk mal pila ou gampon. Fae cell bai de urzica vie si brusture, pen- ‘ru intirirea riddcinil MARIN MARIA — Bucuresti © Se face un amestec din tret cei de tno! lal cares aug 0 ingurits de ote. Cu ajutoral unui fam- Pon de tfon umerit in amester ge frea- £4 energie locul afectat. Procedeul se repel de tel or! pe 2 circa 0 spt. Fiicei mele ti clause paral pe ‘AS verds~ Anal rr 1, februari 2005 @ 20 Antologia Leacurilor de Sanatate ~ LITERA C ~ doud portiuni care se tot extindeau, Dupt tratament, oc egenerat complet gi zi are un pir de toaiA frumuseteo. ‘MIHAELA GHAZZAWIL, Al Balad ‘Yarmonde ~ Siria © Se piseat bine o expayand mare de usturoi sau dow mai mict intro piu= de len. Se adaugé circa 200 ml de leide ricin si aceeagi cantitate de rom. Se pun toate intro sticld Inchisi Ia culoare gi se Jasi la macerat 48 de ore, fagitandu-se din timp in timp, Cu solu ia rezaltatd se fac masaje la rédacina lirului, apoi se acopera pdrul cu o pun- {8 din plastic oi peste ea se inflgoard apal cu un prosop fierbinte. Se sta aga timp de trel ore, vreme in care se incdl- gt merou prosopal (se poate neiage si cn ajutorul fierului de eileat.) Tra- famentul se face 0 data pe , pli la terminaren solu. Esto vor: it de o colega eare in urma unei boli rémisese fara smocuri introgi de par. Dupé tratament, rezultatul a fost mira- culos, IONESCU IULIANA RODICA — Bucuresil © Pentru cAderea pirului se face 9 infuzie din patra linguri de pulbere de dbligeana (Aeorus ealamus) peste care fe toarnd 500 ml apa clcotith, Se lass Se spald din nou gi se reia tamponarea Se va evita spilarea prea freeventd a parla. ‘CARMEN-LUIZA GHEORGHTU — Bucuresti © Refets pentru cregterea parultl (numai pentru branete): Se umple © stilt eur lar (Ge lap) cu nck vorzi pani la gat. Se toarna deasupra ‘lel de masline gi_se lasa 1a macorat dowd saptamani. Cu emulsia formata se unge pices caput (se fac cl) apoi se srl r-tin proso Rerbinta ((nmuiat tn. apa doeotia at stors), Prosopul mn se las 6 fe rdceas- ca. Este 0 metoda sigura IONESCU IULIANA - Bucuresti © Cu 20 de ani in urma, dupa nay- terea primului meu cop, imi cidea pik rul ingroritor. O doamnd mai in varsta, clreta m-am plans de nocazt’meu,r-¢ {nvitat urmAtorul Tean. Se amestect fintrain vas urmatearele: 1 lingua: de gaz lempant «T lingurd ot de mere + ou + 1 ipafand de usturol data pe rizdtoare, Be fac c@rri pe tot eapul $1 {Seca Tingtee pera, £0 ua tag oat Tongimea parului, cu un tampon de vata inmuiat in amestec. Se lasd sa actioneze trel ore, acoperinduese capa exo bucat8 de plastic (punga), apot se acoparité 25 dem: nnute, go strecoard gi 0 aplica cataplasme de doud-trei ori pe 2, x 0 panes Immbiat& fn infuzie. La fel de bund aste gi tinctura de pedicugs sau de turzic, cu care so frie ioneaza ridaeina pa- lui, de. mai, multe siptimand. NICOUAE PETRE Ploleg © Refeti magich: Se face intro stiela cu: gatul mu foarte larg (eu folosese 0 spall paral inemed obi Suit TPatamental so fac See pe supttmndn, pent hot o: eeiees. paral fncetenss si ads base 8 cegencreasa) aageeacet Stacie aparte. Mie paral A tee eta otk upd repelarea eft da | chat ont ‘ANA MIBKATLESCU Satna © Go tetctiaperea rmarant, se ample 0 tela Ge T'l pe trot sfertur, 8 oar’ Vleamupra olet) de an raptaah i ecerat imp detrei saptimini, So stield de gampon) un amestee in pardi gale de: uli de ricin, gaz gi conize (sau om) si sleool de 60-70°, Inainte de folosite, se agita bine sticia si se obtine 9 emulsie laptoast. Se_spali pairul si dupa ce 2 useat (e preferabil s& se evi- te Phnull, ve inmosie putin’ vata in emulsfa formata prin agitare, se scurge bine excel prin prsare pe Buza acy nului gi se freaed bine rAdicina parului procedind ca la vopait(dand Brele de ‘pir deoparte), Dact fn final pirul piep- {inal are un aspect gras, nsuros seamné cé vata nu a fost bino stoarsa gi a imbdcsit atat rédacina, cit gi parul. filiweard gi 0 frictonoasi capul la Boome aie e ROMAN MARIA - Cluj, © Se folosesie radhna de brusture ‘pus la macerat in aloool. Amestocati at ee anaiee ie sores meal une roperial reat ‘asa ugor pielen caput zilnie, tim deol en ‘Y. GHERMAN ~ Piatra-Nea CARCEI © Cacti pot fi upor trata cu Vite- mina BG ~ care acfioneaza cel mal eftenh gaan go Vian BL, 1G, aud pontstenss, recum 9 mag? neti caret ‘Sm sania pale hte fn organs Tea TRATILA SOFIA ~ Arad © In ficcare zi, luati o linguré de ote de mere de rel cp 2, nui do fiecare mas& cu o jumitate de ora. Ofetul de mere so pune intr-un pahar cai ses oq ca laghigtar OCIOADA SILAIA Pit © 0 moto simpla's eficace este urmitoarea: Be picirul la care ge ro- iue carceti so leag Tejer (st nu stranga) ati de bumbac (papiot, mosor) fntrun Ar san dows, tn jurul glemnei. Aceasta“le- ‘witura” ee tine pAnd dis- Dar cfeeii, reepectiv 1-3 He, Desk fone {upd un anumit timp, 6 rrepetd fehnica enuntata, ‘GRAMADA CLAUDIA — Buew © Pentru careei, aplicati o pernuta in panzt natural, umpluta cu planta pedieuta (ycopodium Clavatum). Se pe face Daten aceasta plant dar ia 88 nu -depaseasca zona inimil gi ‘impul de 20 de minute, SOLTANGESCU ANCA ~ Piatra-Neam} @ Eu folosese in aceasta situatie un ‘magnet, care desfaco po loc nodul du- reros, gi pentru lunga durata, Torapia ‘magneticd imi foloseste gi la calmarea durerilor provocate de coxartrozi agteoporoe. De un any down x uc je magnet sub galo gi am cipatat de Graclun o centura magnetic8 pe care o fologesc si in timpul ailet, avand ava tajul ef se poate fixa in orice loe a eros, Cu speranta ch le va folosi gi altora acest “miracol” care este pentru ‘ine magnetul, va dorese muita sana ial ‘M.FRANCU ~ Targoviste Sirus betisden eee suai eiigmucnrtin dog fa rou uer tas tabill dimineng, fete: wen tees aaiiar Va doeepiout JOFIAN ELENA ~ Boia CERVICO-V AGINIT. ‘© Se faco un amestec de coada-cal lui, crea sunitoare, cret joard in ‘Se pun patru lin- Five tite de apa cee, Se pone ps coe dk tm clacot apol se stings focal, te scoperd vagal {fo sh eh’ i? tee tome debinintte, Se stresoar felbonv copa aren toa we Taturl vaginale, vreme de dowd apts ‘eda, trite de paul de eco te rat atmos opt fy ne QB oe et de wet pects: Seine ombag de url i Pe Mera do lect eo acopert 80 de secure devout mal nul, se erveonr ge ben oe pore! et ale Se recomana Pitta puna eare, eit mat mole gume i mult dorint de vindecare. DOBROI HUGENIA = Flegt © Domeuit de stents sant apse Jaturile vaginale cu urmétorul ceai; 1a Goi tsi do apd fart we iingurd de rostopaned, ea tichitan, coadargoriedlulus gt stajar oud siptimant se. fae spilseur tn fecare vcard, apoi la dous sl, pink la ‘indecaren conpletA. Evita alcotul ‘ateecicarelata ee peeateh i ardelul lute, Va dorese sAnatata’ ‘SERGIO BOB ~ Bucurest CHALAZIOM @ Ex am tralat sin nasty pone i naturist, o por ‘cada de gase luni de dite, simpin care aces. faba dzolvat sau @ disparat, ‘Cele Sift sunt produse de Eaborntoral de prodie 9 naturale “DR. FAC SAN" = str. CD. nr 86, Lago), Eins, "tela 0256/35.2891." Cale Hf sunt: alifie BVS FORMULA T si aif FVS FORMULA 1. Elo au urmitomrele.proprietét antitumorale, antifungice, ‘detoniian~ fe. Sunt secomandata 91 pontra trata. ree de nod a pvlamagy, ec emo, micoze ‘Bera unge de dousirel fori pe ai loeul afectat, masdndusl pen- tua intra in pielo. 8¢ aplied o ai alifia FORMULA 1, a doua a1 afin ca POR: MULA oeroad de inp maine: , Pan la dispariiie. Va dorese ia sknatatel ‘CHUSTIANA BUTINCU leh © Facoti epalaturt cu coal de mus sgetel (un plic sau o Hingusita ras Ja 0 Gand de apd elocotita). So lasd coalul 8 fe rhceaseh si chnd devine calc sofa spAlatur pe pleoabe, apoi se pun tam- oane de’ wath imbibate cu coal p Dleoape gi se laad 10-18 minute. Trata- ‘mentt) duresm& pina eispare infech. BONDOC MIHAT- Crafova © Pentru ch fmi amintese eat am fost de afectati tnt-o porioads a tine- eli de_aoosto inestetiee # durerease fircoare (chalaziom), vreat. sk impar~ ligese experienja. mea color care. se confrunta cu aceasta problems. Ax fost fant buni in care am tuptat ca boas, fird nicl un reruital, Creionel oa 20: tat do rain alegre divertor ere me preparate po baz eantitiotce, savant Ge argint, hidfocortizon ote, chiar gio. spita. ate la “SE Spiridon® din Lash nu au produs dlecdto ometiorare tem- porart boli, Vinde- farea s-arealizat In Daze unui tratament ‘simpli gl deloe costiai= tor. in primul rand arm Facut un tatament ea anatoxing pafilooties, O singurd data, 1a reco: mandarea gi sub au Bentegheree medical ‘oncom wm Yast © serie do. masuri care, dogi par banale, sunt de ‘lecaten bol. Aceston stn {gi dimineata 1 neara ca june cate 0 ele, niu, Vik Log Fa 1 m ANTOLOGIE spAlarea mainilor ou ap gi siipun oft mai des gi evitaren. ‘ochilor; comprese eu solutie de acid borie 3% la ambit ochi, detrei ori pe zi, cate 8-5 mi- nuts. Durata tratamentului este de cirea o lund. Solutia de acid boric 3 Tolosete rect ge gplied dupa spa fefel. Cand se’simte aparitya unui now bese (qecle munch Ia nivelul pleoapet) so aplicd imediat o com Ex'acld bore’ se mdesese spelt (ochilor) eu acid boric, Se va evita ex- punerea la frig atunel ind exist un abees lavochi, Se poate ies! afarg doar ewan pe ochitl bolnay, fn cas contrar, chalasiomud aa ‘nu se mai elimina puroiul, Inlaturarea chistului. trebuie fScuta.chirurgical. Pentru cd csi care au suferit de aceasté afoctiune rman cu g oarecare sensibi- litate a pleoapelor,¢ bine s8 nu lipseas cf din casa solutia de acid boric 9% gi ‘54 fe folost4 ori de efte ori eate nevoi Gu speranis oh savurie mle va vor 8 lo folos, vi dorese Insindtagre grab- a nicl ‘STRUGARIU ELENA ~ Suceava CHIST BAKER ‘© Seara, 8e masoazé ugor zona afoc- tat cu ulel de cimbru, apoi se aplich ‘vomprese ox bitter suede. Se woe la diseretie, ceaiuri depurative (coads- calului, coada-goricelulu, papadie, ur- zie). “EUGEN MIBAILESCU ~ Bucuregt CHISTURI HIDATICE ‘© Vi recomand tratamentul eu ti- a 8 ee ‘imate alba (cat un bob de mazire mijlociu), dar s& nu atinga dintii, fiinded formeaza carii. ‘Tamia se im in miez de pine qi seilobrels 2 saptbudel ce procs: tastes eet ee procode:, 24 la fel, dar numai din doud fn doud ile. Pe langa tratamentul de mai sus, ‘arg ham et tout una cctow rie 1999, am bitut zilnic 3-4 pahare cu coai de traista-ciobanului, inaintea me- selor Princ peleiet chiar Intre mese, In log de aps. Dact se poate, bet! ceaiul ‘nefndulcit aau induleit cu putin’ euia scsi tratamert opin ii alimentar adecvat. jearne grash, Consu- mati cit mai multe fructe si Tegume (ea- aie), fierte sau coap- te, Bu am avut, ri nichil gi ficatul pline chisturi, de Ta mi rimea unui ac de gi- malie pand la unel do 9 cm, Dupa acest tratament, © miam Faeut doud’randuri de analize ~ 1a Spitalul “Colentina’, gi la Institutul “Cantacu- ino” ~ gi mu mai am nimic. De la 49 kg am ajuns la 62 kg, nu mai é iin pe strata gt ‘al obese, iar tonustl de vin eto ‘YVETURIA BUNEA ~ Bucuresti "AS verde = Anui ln. 17, febmvarie 2006 @ 21NTOLOGIE © Vi recomand 0 reletiminune care dat rruliat sn can de grea cumpling, Fooo) un ceai din uri ftmestee de plante, 1 Iingurs frunze de Ducioasd (conda-veverite) 1 Kingurb de Pribol elprese, i vast de cust. de Thaparal de California + 3 lori de tif Fonte intioead in 41d 0 v0 cons ‘pareursul unelsingure ile; netndulelt Ys paralel, o-urmoass ‘in hagim alimentar vegetarian, ‘VICTOR POPA - com. Gura Vitosrel, sat Faget, Jud, Prahova © Piul meu Sa confruntat toath vinga eu aceasta boa: chit hidatic ln Feat. L-am operat prima oar la varsta Go aa la ant dus onc tot ‘aga, Are 5 operafit Aum are 60 de ani fie stabi in Ausiralia, A fost gh acolo Sperato data, dar medic din Australia ffau dat un tratament cu Abendazol un Thedicament foarte tare, ear0_ 20. ia humial sub supraveghere modicala i Te analize i fomografi mal dese, ca 28 fe-vadi cum este tolerat de organism, A Semaeevams anaes pk Dup& cirea o fund, chistul va dis: = Y. ANDRITOIU - Tg, Jiu CHISTURI RENALE © Pentru chisturile renale va recomand un tratament foarte eficient, ‘are in cazul unui eunos- ‘eut-a dat rezultate ulmi. Yoare.. Bolnaval trebuie fica bal ox maul aie de ova gi, Soadaonluta Calo 70 in fiecare planta se pun {trun tion, se leagh $i se fierb circa 15 minute in 54 T'de apt. 8 las Ik rei ajunge lao Ue pot se pune intr-un Ik heen, thr bolnavall va face bii de gezut. Aceasté solutie se poate folost de ‘mai multe ori. S8 euzim numei de bine! ‘MOISESCU CUZNEA ~ com. Jud. Caray-Severin CICATRICE © Bitterul suedez indepartoaza toate cicatricele, chiar daca sunt vechi, somnele rinilor tAieturilor, dack Acestea sunt umezite do pana 1a 40 de ori, Toate rimile care sunt vindecate cu bitior nu asd cicatrice. De asemenca, toate rénile de pe urma arsurior, fie ch proyin d la for, apd, sau. de la grtsime insd, dispar dacl sunt umezite JONITA MARIA ~ Bucuresti HIST PE PLEOAPA © Dimineata se umozeste chistul de cAteva ori cu otet din mere gi miere. Seara, se repetd dar eu tine- turd de propolis (s8 nu ajungi in ochi!). ‘La culeare, se unge | Propolis vasogen. Cu un sfert de orl inainte de doua dintre mesele prin- si NUTRITIA ORTOMOLECULARA Duphcom oi sit i numerola anvioare (in cae am seis dospre hepatite roncs, cons, [HIVISIDA, mononicleor, pera, demattescborecs ale xeroze cua), macina ortomoleclar | relmoaerea la sutra hdeine slope - cou sh echilbyeze feature, modifednd conamtaile de ) sue eval, Organsta devine ma reson, ineineae mai bine tet nl mult, Recaro cell | ft avind sm modiy mai bun, nm spropit de cel pet care «fost propa Ase, a aia remit | ‘pecaculoue in complementarestrtmentlor lope a wor afin! prvi: cance, abet, rama, ‘Seoporoe,psoriaas derma weborsics, ast, ver respirator, heputiteconice B 9 C, ene, lia ‘onal mbieiro cerebral plaia Alamos HIVSIDA.. — an, ‘bstn ancer gens soci polfenaior,previne combate canoer (cl de eso panes, color, | | co, vert pile mama larga, ape a ctv dit bog fn Viton Colin) Zine | Selena. nacsao une bef une, Au ol dase inp impotiv cascrulu Germanlal organ al mal inperaatmiroeement ul Impoetve cancers. Exesen asporator de oxigen inal, ‘indice In dteorres coll canceoaso cre nu pote sation normal exigen. fbn fence ‘la rte cnia Dore gpoalen enemas steal cra Ae frome tonic ib avatar, cecanpeiy cha ti ega Senet, dit complet, cu comma optim dn wow ure Inbunieye remttlor trp ‘uted orgasim! otra irre elulalorcenoeroese- are efit anton goer mextnind bus fancfonliate a ozaismul, Des in punctal de vedere muri oromoleclare, petra ava sues cht ‘nal mare atamontl eancercor,ebule as lun bs considerere ieee dice. considera de mae imperial Aceust fp fs observa 9 do unos laboratorefirmacasin care au pas Te pul Pepa co ‘upind mateonomoleclespeifie care daa excelente tamer ifertlor afc Dr. Albu Horatiu - Cabinet de Terapii Ortomoleculare. Relatii/Programiiri la 0722. 200. 687 - naturomedica@naturomedica,ro sistematic. Se recomand’ umerirea locului bolnav seara, mainte de culea- re. S& nu se uite in nici un caz ungerea {n prealabil a pielii cu alife de galbe- nele, Se giveste Ia farmacii. Cu rezul- tate bune se vindecd si varicela i erizi- pelul Persoanele bolnave de eiipal aplice comprese cu bitter suedez. In ffunetie de mérimea locu- 1a, se ia o bucata mai mi- céisau mai mare de vaté, fe umezegte cu bitter sue: fez gi se aplica pe locul care trebuie tratal gi care 2 fost uns fh prealabil cu Alifie de galbencle, Se pu- ne deasupra o bueata de blast cava mai mare, cy Si nu rufele, Mai poi, se fufaigoard cu pan- sament. Comprest 80 la- 8 ig facd dows patru ore. Dac se ivesc Fritatii la persoanele mai sensibile, atunci compresa trebuie folo- sitd timp mai scurt sau se renunté In ea entra ¢ em, : 5 RADU FARAGAU — Arad © O data la doua zile, aplicati pe Sea po oie emacs Sole tlbine, pe are o pte achisona de ln aoe eee Ver eeeers coon PAaeah Catron ee eotopenat ‘Atunel eds ita nu va mal afer: {ate inoousn el oat omental pene tru ferapie mal puter, im vederen ftergost Pestulal Go ccatie:ferepa cu venin de albine injectat intradermic. ‘ie CRISTINA AOSAN échilibrarii dietei celor imunodeprimati Pept shat, genni By si poi era pate, on Relatii si comenzi la: O21. 224. 67. 44 cise omc ~ ei atalino dapat i res | p:rouuFILDAS TRADING. ‘AS verde Anul ln. 1, febrile 2005 @ 22Va recomend 0 peetk simp fate eficionts: fecal bine un lbe- thay eo lingurld de more de albite po Tinbss ‘pang obit pasta Compo: Biba eeente sienge peere Breage bike clentrcea tel pug de tre or pe Jn prealabiyspala! bine zona vata: {8 gu cal de mtusetel, Ungetporiunea fis cuca Snore le Mleajo of cchoneeo o oe Spalaye Gin hou eu cea! de mvgetl H unged Spel enon ot yn ah ei de elite de pilvencle, Avent life poata Sime Sploot pe cece pant de Tninetta, Ropetatiacettratament sim- pilin PE et cet co a deyent net gt eats, eae GAIA NASTASE ~Bia-Vera, i Aba CICATRICE CHELOIDA ‘@ Aduinafi raging co so seurge din cos conifrelor fi, in eantitate egal, mestecui-o cn cart de albine. fap {Ele mpreund pe baie de abu, Gu er: fan ebleta zasei nie, user, zona atectata Avo rabdare gi reauletal va Hepertaculos It CRISTESCU ~ Alen Valea Prabovel me Bap. ttt Blcureg, soaore © Gicatrisle chetide te pot tata acti « Gu ajutorul wer injec nun {analog cave au ca ubstanta activa tfinmecfonacetonid- produs de firma SaubSons LD din Rola nec lhe pot face Ia eabmnotal LASER ‘Gn Bucuresti, sf Deamal Taber nr, SEA. telefon 02141049192, sas le pus tet procure, eventual, din ssingtat, Ge’ orice’ edie chirurgplostican: ‘este inject se facta pe lund rez tatele fiind uimitoare: cheloidul se tn Toate treptat, supratata Tur se unifor Iniveneay so. micyoresss, disper pris Hind dineroa, iat polos be Peles, © ‘Bapectal ehelidulul se poate smelora égiutoral eremeor pe bara do extract de fsecte ale lui hlog Miteea Cite fri, Cabinet “Inseetfarm” — Str ‘Tosianel mx 100, seetor 2, Bucuresti, {el 021/210,0038, » Facet! teste ale: Gloice, acest cheloide stnt nrmaren eeteineatelor increta eplicate pe Bus praina clearicel, ‘MANUELA ~ Bucurest @ cnt vor tivere! Pal ‘ig chains. petlagind Ingueld, sptiato, apps talipona ccs cea ca trunse starammate| tntve degete, Frunzele trebnte| fMlosiepe ae, afl st pier alae patiagind, Flot atiea loge pataging, felon elif de gilbenelo, eave esto foarte ‘Salk frtanen ceatroalr ‘VLADAREAN VIRGINIA - Drager @ Pentru vindecarea cea Siglo heb ve gropin union fee tratemente: * Abie eu propolis 50+ seunge loc aectat do Sous or pe ti Pe tale intern, se ia de 9 on Pe at eu ott tnaintan meselor prin: Upale; 30-40 de platen! de tincture de Propolis dzcivate in puting aps clldae Bie Comprese eu biter susher erg cl eeert fasinte de culeane, 9oipy Towul acta cu aline de guitenele se plied compresn eu biter suede, Spo! sb aoopert eo bucaté de pans qiete tlie de plastic, Compresa se lasd intre 2314 ore, Cénd 0 scoatet, tamponati ci- ‘catricea cu pudra de tale. In caz cd apar iritatii sau ménc&rimi, ungeti locul afectat cu cremi de gilbenele. Sini- tate grabnied! prof. biolog MARIA VELCIU - Bucuresti CICATRICE DUPA OPARIRE © Aplicati pe locul respectiv com- pres cu biter suoder, dupé os ati uns foeul in prealabil cu alifie de gathenele ‘Umezifi un tampon destul de mare din vat cu bitter gi aplieagl pe local uns, peste vata puneti o folie de plastic, iar ‘este ea fucats de pamza. Compresa se asin Fanci de midul incare osu. Portati, intre 2 si 4 ore, Dack apar iri- fai sau ménedrimi, folosifi acceasi rer. DRAGOS MARINEL - ‘Timigoara © Uleinl de sundtoare amestecat ct ‘uel dein este foarte eficave tn timp. Se un intro sticla Hori si boboot de Sunataare, peste care so toarnd wlei de in, eft 28 lo ncopere. Se asd sticla la loe said sau soace treme de 3 saptamin. Gu uleiul rezultat se unge pieloa de saat mule on pe Malt aces ‘CARASEL MARIA = Cluj CIROZA HEPATICA VIRALA @ Sebea pe neméneate un pahar de riatern (50-100 ml} amestecat e8 nik de fing alba. » Tot pe ne- mincate, timp de trei zile la rand, se hea sucul de la 0 Vimdie, amestecat cu Olingurta de bitanbonat. Se ineope ox Sucul de lamaie si se eontinud et la tele matern. Dupa maximum 10 zile, efectele sunt deosebite, Pentra a gribi Vindockrea, boinawal poate completa lratamentul sus-amintt gi cu un suc de legume, ficut din moreov, sfocla gi cas- travel,” respectiv= 300 mal suc da mor- cov, 180 mt sor de sfecl rosie, 30 mal sue de castraveti. Se smiparte atest porti, se ia intre mese #80 pistreay ‘humai la figider, in vas inchs, De ma- re ajutor este ca bulma 28 Sank post "in rilele de microusl $1 vinerl @i, 28 citeasca @ | Acatistul “Acoperaman- ‘tal Maicii Domnulai”, DOINA SABAU - Pitesti © O planta cu efocte benefice in vindecarea cirozel_hepatice “este ‘pedlcula, cumoscuts in Linbajul popular si ca bradigor, cornigor” sau laips-trealui, Civea he- paid este insogité deo WW hnsufieienta respiratorie nocturna. Cealul de pedi cut igi face foarte repede efectul, chiar si dupa 1-2 zile, seapandu-se dé sufo- Ghrile nocturne. Se gasegte la Plafar gi a ‘Modul oes o lie asi de peticuys se opareste cu fa ‘opi in loot, apa 8 asd 9 ston putin. In cazuri grave, se bean doud {in pe eu o upstate de or inainte je mieul dejust $1 Gn, Inghiti Snghighark see DOSPINESCU CLEMENTINA ~ Iasi ANTOLOGIE CIROZA UMEDA © Obatrand mi-a dat o retet& cu pe- lin useat care ajut4 la eliminarea lichi- dului in ciroza umeda si pe care i-am| splical-o fratalui meu, th urma scostor tratamente, el si-s refficut sinatatea gi scum a inceput si munceaseé., Pentru a fos aoeasta rejota: se euloge pling se Adoek hive sau conopdrd doa Psat {ata usta! Se feacd, se arunct betle five corns prin th Din ooze profes ia Site lingurflde pelin cu oon inainte de mash cimineat la prans qi seara {prima saptamans, dupa care se bea cea Indu (do prefer ct mrs) fait compot, A dova saptamanf, oat doua lingunite de plin, tot imines, leprana sears, en mand (Me tre ingurte = Sears, tot mainte demand erfoadé mu se bom nie un fel de blue far aloplice, atdulate eau sucurt din fomert fn uma acest tetament 20 Stina pe nents tot eda se flat de rostopased. Acestloac reface celulele hepatice, In cazuri deosebite ee poate rapeta dupa gaso luni, lat: se pune 58 fiarba un litra de apdi— seara la ora 7— si dupa ce dd in eateva elocote, se adau- @4 8, grame do ruxtopase, maruntita cocegeet honintey ara ise ageazd la cald, intre perne, pand a doua 2i dimineata la ora 7. Atunci se strecoara gi se amostoct cu 200 g miere ae albine, pind ce ae dizaled complet gi se pune intr-o sticli. Tratamentul: din ‘ord in ord se ia edte o lingua (de lem) de sirop, de zece ori pe zi. Cand primal Titra este pe terminate ee prepard al doilea, 91 se continua tratamentul vre- ‘me de o Jund. Acest tratament se poate repeta doar dupa gase luni. GIURGHA BLISABETA — Bronigten, a ads Gala CISTITA ‘© Dect facet ug cist, practical urmitoaren metoda efetent Tani un bolovan de piatr eat pun, cuatagl ne ap rene cu gre), at ai Scaray apa bai ce east oe tcinga bine, Gnd suf Gient de ferinta,seoateel eu atenie Gina vs ardot) qi punt dnteun Nighean.Turmay peste doit de meres fsezatvi eu zonele genitale deasupra Bolovanulul (stand pe vine sau pe un fehunel foarte Jos), laand a va pac trundi bine eatdura aburior Se epets de catova orf (10-20 de minute), Ponte SE part un Toae Babess, dar po mine mea ajutat Va dorese sunitata ‘Adpiana B. Ch © Vi spun un leae tranose et sjutoralearuia nam vindeeat deo ci ‘Set care ma chinuia cumple, Tose bun & pentrw alte oll ale vere urnare, S.lpun la Hert, tea onl mare, circa 3-14tri de apd Cand da tn clocct, apa fe tonmpA penis $ pummi de sare grun- Soasa, pasd inten alt vas eu gurd mai lags, Gand aburi se mai rose, per- “AS vorde — Anal in. 1, febnuale 2005 @ 28ANTOLOGIE _ soana elma se agazd pe oalk eu ple- file genitalo, apoi, cand epa se mal ri- este, se toarné intr-un lighean si se | face 6 baie de gezut. E indicat ea aburti 88 fie oft mai fierbinti, dar atentje s& ‘bu VE ardetil Multa santtatel BALASOIU MARIA ~ 7 CISTITA CRONICA ME confrunt cu aceasta boall de peste 38 de ani, Acum am 75 de ani si Estemul imunilar este din ce m ce mai slabit. Am suferit cumplit de cistita si | urinam foarte des, mai ales noaptea, gi su tyme de Sing, Am onion ns | spital, mau consultat patra urologi ca- re nu micau dat decat euporitoare sau fovule antiinflamatoare, ce nusmi folo- | seau. Stiam de mult ck mA calmeazt Papaverina gi Lizadonul si cu aceste | medicaments puteam s& dorm. De urind, am citi in "Formula AS" des | pre uncle remedii naturiste pentru Eceasid Doel gi de atunel armen tra- | tamentul eu ceal de pufuliti eu fori ‘miei gi ceai de ghimpo. Boau 15 - 21 | zilnic gi cu aceste coaiuri mi s-au | ameliorat simptomele cistitel. Am mers |Ta'tn Plafar gi vanzAtoarea mi-a reco- un produs naturist american ~ Tmunostim, realizat din gheara-ma | si echinacea. Tot ea mi-a recomandat | un produs roménese foarte bun, Reno- | stot, preparst de “Dacia Plane’ din | sase plante. Incepand cu a doua zi, du- Terlle au Inceput si s0 amelioreze, dar | am biut in continuare ceaiul de pus | lit& gi ghimpe. Nu-mi venea si cred. De [foi fa alta mi simfoam tot mat bine Dupd o lund, nu mai aveam nici un Simpiom, Acts mi simt foarte bine wor lua ua an de zie, prevent, o ta Hota de Nicrofsrantoin in fecare seard Grejets publieata tot in “Formula AS, pentru a nu mai recidiva boala. Mult Ieee pentru retetele publicate in aceas- th revista. Sper si le fie de folos gi altor nf, cf doar ni sunt eu um unica ate A floats pe termes rat hung, pentrs toate infectile AURELIA DRAGAN - Bucureyt © Cumpérati 100 ¢ de mugetel, fa- ceti un ceai concentra din 21.de apa (fl Asati s& see 20 minus fap flerbere), pe eare eG ta dous reprise: 1 lira dimineaia” clus ft litru pela orele 13° do'moash, pune £0 Be cxturi de" albaatra do metil peo bucaticd de gahar gil topiti in gurd, ‘fot aga, din trei in trei dil, nip de dowd spt ‘ni La inchelerea tee HEmentulel mat iacey tun ceai din 50 ¢ mugetel i 1,6 de apa, De care bb ho doud reprise Males ok Biatel ‘ANA MINZICU ~ Stinic,jud. Prahova ‘© Dupi cum so gto, cotta repre- zinté o inflamatie a vezicii urinare, catuzati de divers! microbig este sem: nul unel infect a traiectalul rina, are so manifesta prin hevoisimpero de a arinn 9 prin turin timp entra a scipa de infectie, beth aiinic Titra de sue de merigor (Planta se gisegte la Plafar, dar foarte ran), Daci i se pare prea acru, diluatil gu api 'gl sac de more eindult Jombinaji 100 ml de sue de merigor cu BO ml de ap 190ml sue do mare. re tamentul ex merigor:* Liat ord sf se macereze 2 lingurite do franze de me- igor bine maruniite intr-un pehar cu api rece 200 mi). » Strecurat: macera- ful ntrun pahar gi turnati apoi peste favcleagi frunze. 100 ml apd elocotit;« Fierbefi 15 minu- te la foc mic, acoperit si Ia- Safi 10 minute s& se réiceas- ca, + Amestecati cole dowd Hchide, macoratil cu deco. si lua peste zi eatoolin- suri I eare ba ore. Cor Cotiile ofectuate in domeniu au demonstrat c& sucul acos- for fruete tmpiedica bacte- rile si se fixeze pe peretil ve- ici urinare gi pe. inichi sul eu rizdmi de pir: * Facey un amestee din urma- toarele plante medicinale: 30 g.réddeini de osuFiepurelui, 10 g vale- Hand, $0 raoms de it 10 gibi de rostopase, 20 giarbit de Gntaurt, Bot zilnie 2-3 cini de deeoct, preparat din lingurti de amestac a o eana de apa. © Faceti in fiecare seara bai de gezut cu rae de gr, inp de 1-2 spt, and cind dispar durerile gi senzatia continua de urinare. Procedati astel Ma simt tanara din nou Dunetile de genmehil auldisp anu »Nu tin minte de cand nu m-am mai simfit atat de bine! Acum pot conta pe picioarele mel in tinerete!! Incheleturi dureroase? la fel ca , povesteste Elena Marinescu, Dar de.ce suport durerea cfind nu ost nevoit? Seleniul este mineralul natural care vi protejeaz& sindtatea celulelor gl vi ajuté sé vei mentinet! articulate imo formal optima. Bio-Seleniu+Zinc este un preparat care contine antioxidant! Important! gi, mal ales, seleniu organic cu un grad maxim de blodisponibilitate. Salle... Sc 8 eg a OT SR 017 ‘AS verde - Anal Int, 1, februaro 2005 @ 24ung vp pan de Grd de ea an care loge ea an seul Geos cos email Rerbol oti de api gl cand da in cles teaget oala ‘ena Hen i neat 10 mine tleal eu tarde, apol turnai, apa adi sou lighean, ‘Baile de senut tre: {Guiose lo eft mai fering gi sa dureze nt oe Heh inca Se oneck fain poate fi reineaiits daca tara tum dbvc cu api de tarde ferbinte, ie aid in oalA’ pe Mackra miet), Bupa Hale, Imbdeadva gros in partea de fos si punoteva in pat, acoperi es 0 plae ama. Caldura treble plstrath cat Era taule timp: Succes ei"multt sat tate! ceunsultant medical VERONICA BOLDESCU ~ Constanta © Va recomand si folositi, pentru 0 periondl de cl putin tre lai, ofnfusie in doa planio cu rezultate remar- eabile impotriva eiatitelor recidivante, $i anume pufulifa (Bpilobium) si ghim- pele (Nanthium spinosum), deoarece Jmpreuna igi potenteaza efectul, actio- ‘pand nu numai la nivelul veri ur hare iritate, ol si la nivelul tntregulul tract urinar. In paralel cu infuzia, va sugerez. ai apelati gi la tinctura de ie- ‘up, cu rol rogenerant, De asemenca, Si produstl natural Renostim cote un Temediu ficient Impotriva. ettitelor cronice recidivante. Cu rabdare gi in- ‘redere, rezuliatele nu se vor 1488 a5- teptate, ‘iolig LAVINIA ROSADA = Italia, ‘e-mail: laviniamed @iibere.t CIUPERCA LA PICIOARE ‘© Pentru ciuperea pe care 0 aveti procedati in flul uemat diminentaspilava cu ap tn care punoli bicarbonet: alimentary =e te ori avet!ocazia, 80 bucati de fen gear: eth locurile afectate ca os ae care: fe easeete la farmacio; = schimbati lenjeria zil- pic (ea fe numal de humbae gi 8 fie farts esting oul eu lel de = 80 unge locul ca ule iting Saw alife de pro- polis se fac bai locale eu scoar(a de stejar (200 g scoart se pune In api cto cu- rind, timp de 8 ore, apo ge fierbe 20 je minute) sau cu ‘pale de ovaz (2 pumni de pate fiorte in doi litri de ap8, imp de 60 de minute). DONERSCHI NICULINA ~ Constan (@ Prima zi: se spall locul cu apa la care sa adiugat V2 linguriti biearbo- nat de sodiu (la 250 mil apa). Se face 0 pasta intr-un castron din faianta din 50 g.radicind de pipadie, 50 g flori de pépidie, 20 g treitrait-patetl, 20 g Frunze de patlaging, 20 ari do el coare, 20 g iarba cu fori de sunatoare. Se bat bine cu un pisdlog din Jemn, Pana se objine o pasta. Se aplici cald ANTOLOGIE locul respectiy, se acoperdi eu un ti- ‘se eld timp de 2-5 ore. Se inde- Drtenz pasta ge lsd oe aga pnd & doua zi. ‘A.doua zi: se spalé iar locul cu apa + bicarbonat, dup care se pulverizeazé © Bioxiteracor (spray). Se lasd 88 se usuce $i sea Fa se sterge din now eu apa cu bicarbonat give da far cu Bioxiteracor ‘Aceste doul trata- snte decongestioneaza Sivindect, elo se fac alter- ‘ern: ge ia timp deo sipti- mand, dupa ficcare mast, mn var? de cutt de bicar: bonat cu 1/2 pahar api. Schima pH-ul ‘cid din inferiorul orgenismului. PETRIU VALERIA - Brasov © Se spalé zona afectatd cu apa eAlduiA, fird spun, se tamponeazi uugor cu un procop curat pind la perfec ta uscare a piel, apoi se unge cu vata fnmuiata in Clotrimazol (solutie 1%). Se las 08 so avant parfet go olicd cu degetele, mastnd ugor, Clotrimazol crema, de ‘dimineata si seara. Dack intl posiiiiaten ca operatunee of fe repete si fn cursul zilel este gi mai bine. ‘Tratamentul dureazi o lund, chiar dack simptomele dispar mai re. pede, ADRIANA DOBRE - Bucuresti Bae tt io) Juru; t4y! Laboratoarele Etmiplant au creat o gaia noua de produse barte pe miere de altine roma su miace gf crema cu miare $1 ‘Crema cu miers, nue si | Crema antiid cu miere, | Lapte demachlant cu Spiraling pentruten | ebuink pentru tan castan pentru ton jermeni de grau siunt | mere, unt de shea st ‘normal/mixt Sensibil ‘grate eo select Je" | mugeil artis in Frateass trie | Nateaz8intens Feoleazs si contoleask _natenre a noutior, Drofunaime liming Imoatianres prematurs | epider, rads ‘ees de sebum, regenereaza cel si | Ealulele maarto dea Sel ar mieree Stlucrea $valtatea | tonfieasrhraneste Tonifiedepidema ior suprataaensul, confers uminantate Fen eplcerms ‘mizea Piratenzd st laters confers Confer umineatate | fenut “AS verde ~ Anul nr. 1, februari 2005 @ 25SEXUALITATE Harti senzuale complet diferite Birhatl gi fomela au o “geografie senzuala” diferita. Hi ii place si fie méngaiatd cu tandrete gi gingagie, in ‘vreme co el se concentreaza doar asu- pra organelor genitale, In lipsa unai minimum de informaj, schimbul de ‘mfingaieri paste provoca mai degrab enervare decét placere. Acceasi pro- Dblema in momentul trecerii la act. Femeia aré novoie de cincisprezece sau treizeci de minute pang s& ajungd Ja orgasm, pe cAnd barbatal poate sa consume actul in doar cinei minute. Lui iar plicea si fact mai des dra- {goste dimineata; in schimb, ea preferd dupi-amiezele, Pentru 2 se topi de plicere, ea asteapta foapte de adoratic, tn yreme ce el, pentru agi Intretine excitatia, are nevoie de euvinte firs perdea. Pentru el, dra- gostea este doar un ra ort de forte, pentru en = 0 nesfarsita tandrete. in imaginatia sa, el isi “ataca” partenera, fn vreme ceca traiegte ma. fea dragoste romantic. fntrebarea este dac& coi dot au fost programati ‘unul pentru celdlalt In ultimele doud decenii, cuplul s-agchimbat mult gi, odat& eu el, si se- zualitatea lui. Sexualitatea a inlocuit césitoria ca “poarta de-a intra in cu- plu’ gi a pierdut din vedere vocatia de procreare. “Cuplul na mat servese la cut copi, arma sexologii occidental. ‘Fata de exigentele si armonia euplului, proocuparea de a face copii se alli pe Tocul doi. Toate asteptrile legate de copii se raporteaza la viala lm dof”. De la aceastd viati-n doi, barhat si femeie, agteapté mult, dar flecare din ei ve- de altfel. “Ea crede cf va gési caldurd emotionala gi o comunicare intima, in timp ce el este mai mult interesat de sexualitate, Améndoi isi inchipuie c& ‘se vor contopi, e& ecuatia lor amoroas& va fi: lei=1. Se dedau cu delicii bucuriilor dragostei, dar fn maximum 546 ani, sesizeazé aménunte care le ‘5 verde ~ Anal. 11, februatie 2005 @ 26 semnaleazi cf flecare din ei reprezinta o insula separat’, cd 1+1=2", afirm aceiasi specialist, Fasiunea de Ie oeput face loc dezamagini, care nu ostedtcova deeatteyenirea It © Viziune mai realisté.a existentei. Cuplul stangaci ‘Scapat prin cdsnicie de sub tutela adesea inhibitoare a familici, cuplul tani esto adesea sténgaci gi lipsit de experient. “Majoritatea euplurilor ge af tn erik pentru ef ceea ce asteapt ‘unul dela cellaltstimpre- ‘uni de la cisitoric este dis proportional”, afirmi specialist, “Atunei cand se trece de la starea de in Arligostit la dragostea adeviirats, agtep- tirile reciproce devin o realitate, iar ele sumt atft de deosebite. Tridate in viscle de atatea reproyuri nedrep- te", Col doi trebuie, totus, stigi giseascd echilibral, ritmul de viat2, pentru ca fiecare din ei s8 se dezvotts. ‘Aceasth exigenti este relatly novi”, constata specialigti. “Pe timpul bunicilor noastre, majoritatea femeilor erau frigide si se mulfumeau doar sicgi faci edatoria conjugal, Astizi, fenele se trezese din ce ince mai devre- me la sexualitate, Creierul lor este erate zat mai devreme gi Te conduce spre exi- gente sporite. $i barbafi s-au mal sch bat. Su mai mult preocupati de plice- © Cu trupuri, spirite si simfiri atat de deosebite, e o adevaratad minune cai femeile ‘sf birbatii se pot iubi + gasmulul sexual, fapt ce fi face pe Xologi s& se indoiasc& de sincertatea celor care ce declara foarte satisticuti de viata lor sexualé. jdiile intimitagii Barbatis gi femelle ma au accoagi conceptic despre intimitate. Deseor, aceasta este problema nr. 1 a cuplulul Jor. Femeia nu progetd 88 abordeze subiectele cele mai personale, siegi etaleze friméntarile, in wreme co bar- Datu proford si-si ascunds sub tacere gril. De altfel, ‘uncori chiar bine face. Asi mpartisi adevaratole emo- {ii oi sentimento poate fi primejdios. “Transparenta fara nuanfe in cupli, since- titatea total, pate eonstitut © ameninfare pentru Eros”, ne pun in sexologii. Mérturisinile completo muta emofia sexual’, ins gi primej- ia, intr-o relatie amicala, de oameni care taifasuiese. ‘Unole cupluri nu se simt eu-adevi- rat ameninjate de “intimitatea” lor, decat dups casatorie, Ca gicum aceas- ‘4 simpl coremonie ar fl Indreptat asupra lor noi proiectil. “Elsi dau sea- ma, eu surprindere, e& legitura lor pre- nuptial nu ia pus ia adipost de net legerile conjugale”, observa specialist. “Lucrurile se degradeazi cu rapiditate dupa cisitorie, pentru motive care le scapi. Prima zona atinsd este sexua- litatea, Poate pentru c& se face simtita rutina. “Certitudinea eh actal sexual se Aesfigoar’ dupa un ritual identiesifhxnu lasi foe hazardulul sh neprevizututos, componente indispensabile dorin(el”, Casatoria, daca nici unul dintre par: teneri mu va fac ‘Vor sie faci ce efortul de a Ice” Bar mente com pentru oak su le tem nye ae popu pre tetie mele anche- epee tie wate 0 Teg afaecindwl plaseazi sub pe soti si fact Sens Sib dem meas filet sfosuoms hiner iene se esin: od pan reste pepovlduiese si recursul 1a. fantasme, aceste méngaieri ale spiritului, care condimenteazi 0 viata sexual prea bine reglatd. “Fantasmele sexuale sunt un fel de aliment eu care se hrneste do- ninja", apreciazA specialist. “Ele po nese mayiniria dragostel shi activeazi simiitor mersut" Cand apare copilul Nagterea ‘unui copil este un alt fal de “incercare” in viata euplulul. La tn- ceput, din motive psihologice, pentru finan conacré mui 9 Snegliieaza” un pie sot, c2ea oe ol in- lege, dar nu acceptd decat fortat. din motive fiiologie, pentru c& ‘trupul fomeit pentru pliiceri finnfemcibc | pul Fea miscut de supusd curd care | _ tlburbitor alapteazi este | Wletil eotidie- foarte frag, | M¢, dovinga timp. de ase | se mal toces- siptamini, eat | te, Deed vor dureari perl | sks! sabeze ‘ada de reve. | eupiul, rire cielull”, | tal gi femeia explied modi’ | “ar frebul 3 it ginecologi. | fact efortur! “Pe de 0 parte, | sisi tot reln- pentru cia fost | venteze rela: Intins ta maxi- | "Sig aceasta mum de copit | eases smal mult | pufpd ibe Sau mal putin, | eT ined Spat tae |_ #1 vol gine Bor Ramet encase ‘unl fuck active gl au le furnlzeazh pere- Mier yagi cancel er Sete, nemaidindu-le astfel posibilitatea de a se la cee @oelt dup ‘ceva reven! clclul, cid peretii vaginall isi vor recapita elasticita- big oti el ‘ad rate sero vor pate flan woe plcale Ase ced Sona sates ras ae fragile deuce ag Gad prnangaien oe ‘sav mal pufin, dupa cum isi va copilul, numal 1a sin ori adaugind si biberonul. Cand Alipares ate complet tecrela de Prolactink &hipofiad rdrnfue superioers ee -avarele sae trent Steen, daw ¢ pron rag Yen aud deta, plain are Geral dopnen! enn dorahe fulbdare, andar stzabavas simturilor see tet aa a pede depagita de barbatii gi femeile rt pregitire, Dac& nu tin cont de evolutia normala a corpurilor lor, ei ised si atribuie schimbarilor de ordin Perea couric tne ce dragoste ori lipsa dorintei. Ei vor tre- fies plese ta bow rien ta non suflu, pentru ca viata lor intima si nu sufere din pricina acestor modificari. fect ee cineseoy ak amet socrtd trogen, cosa co atrage aca ea vaginului. Dar este 0 problemi ugor_de rozolvat pria folosirea unor produse (hormoni, gel). Aceasta in: seamnd cdi ea are, totugi, ne- oie de mai mult timp decat inainte, pentru a sjunge la excitatie (acesti hormont sunt ce} ai dinamismului, ai sen- zatiei de placere gi ai dorintei soxtale). Barbatil ins este jorat de pastrarea unei erectiice-a devenit, ou timpul, mai nesigurd. Pentru a putea face dragoste cu sotia lui, el igh reduce méngaierile, Daca cei By doi, protago- nigtt nusgi mirturisese ricile neca- zw, atuncl } eitsi vor spu- ne? gand: “EVEa mu ‘mig mai oreste”, “Tee baie si admitem, re- eunose sexologit, ci ddeseori, in aceasta pe- rioadi a viefi, armo- nia cuplulul se strict si solidartatea dispa- Fe”, Femeia se con- sider mai putin fru- moasa si crede ci din acest motiy soful ei sa indepartat, iar el nu observa nimic, - J pentru c& este preo-

You might also like

• Asul Verde - Nr. 3, 2004

  

  Document31 pages

  Asul Verde - Nr. 3, 2004

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 30, 2006

  

  Document30 pages

  Asul Verde - Nr. 30, 2006

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 34, 2007

  

  Document29 pages

  Asul Verde - Nr. 34, 2007

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Asul Verde - Nr. 31, 2006

  

  Document28 pages

  Asul Verde - Nr. 31, 2006

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 25, 2006

  

  Document30 pages

  Asul Verde - Nr. 25, 2006

  Dimitrie Strătilă

  100% (1)
• Asul Verde - Nr. 16, 2005

  

  Document31 pages

  Asul Verde - Nr. 16, 2005

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 27, 2006

  

  Document30 pages

  Asul Verde - Nr. 27, 2006

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 17, 2005

  

  Document31 pages

  Asul Verde - Nr. 17, 2005

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 19, 2005

  

  Document31 pages

  Asul Verde - Nr. 19, 2005

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 14, 2005

  

  Document31 pages

  Asul Verde - Nr. 14, 2005

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 18, 2005

  

  Document31 pages

  Asul Verde - Nr. 18, 2005

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 9, 2004

  

  Document29 pages

  Asul Verde - Nr. 9, 2004

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 13, 2005

  

  Document31 pages

  Asul Verde - Nr. 13, 2005

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 12, 2005

  

  Document27 pages

  Asul Verde - Nr. 12, 2005

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 10, 2004

  

  Document31 pages

  Asul Verde - Nr. 10, 2004

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 6, 2004

  

  Document31 pages

  Asul Verde - Nr. 6, 2004

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 97, 2012

  

  Document47 pages

  Asul Verde - Nr. 97, 2012

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 5, 2004

  

  Document31 pages

  Asul Verde - Nr. 5, 2004

  Dimitrie Strătilă

  67% (3)
• Asul Verde - Nr. 7, 2004

  

  Document31 pages

  Asul Verde - Nr. 7, 2004

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 4, 2004

  

  Document31 pages

  Asul Verde - Nr. 4, 2004

  Dimitrie Strătilă

  No ratings yet
• Asul Verde - Nr. 1, 2004

  

  Document30 pages

  Asul Verde - Nr. 1, 2004

  Dimitrie Strătilă

  100% (3)