ICS 07,060.00; 93.160.00
IRS
STANDARD ROMAN SR 8284
Octombrie 1998
Indice de clasificare G 53
AMENAJAREA BAZINELOR HIDROGRAFICE.
ALE TORENTILOR
Terminologie
Hydrographic basins setting up for torrents
Terminology
Aménagement des bassins hydrographyques des torrents
Terminologie
APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la 27 februarie 1998
Inlocuieste STAS 8284-84
CORESPONDENTA La data aprobarii prezentului standard, nu exist’ nici un standard
international sau european care sa se refere la acelasi subiect
On the date of this standard approval there is no International
or European Standard dealling with the same subject
A la date d'approbation de la présente norme il n’existe pas
de Norme internationale ou Européenne traitant du méme sujet
DESCRIPTORI TIT | Terminologie
INSITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L.Calderon 13 -70201, Bucuresti.2,
Roménia, TP (401) 2107401; (401) 2113296; TF (401) 2100833
ors Reproducerea sau utlizarea itegralé sau paral a prezentull standard in orice publcall l prin orice procedei
‘mecanic,flocopiere, microfimare etc.) este interzisd dac& au exista acordul sors al IRS,
crore,
Ref.: SR 8284:1998 Editiaa saPREAMBUL
‘Acest standard reprezinta revizuirea STAS 8284-84 pe care il inlocuieste. Standardul a fost elaborat initial in
1968 gi revizuit In anul 1983.
Fat de standardul pe care il inlocuieste, s-au facut urmatoarele modificari:
Jor hidrografice torential
~ au fost introdusi termeni noi, folositi in practica amenajarii be
~s-a acordat o atentie mai mare impéiduriri terenurilor degradate ca parte a actiunii de amenajare a ba-
2inelor hidrogratice torentiale.1
Prezentul standard stabiloste terminologia referitoare la amenajarea bazinelor
24
OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
VOCALUBAR
Afluent
rografice ale torentilor.
Curs de apa secundar care se vars intr-o ap& curgitoare mai
mare
22
‘Afuiere
Proces de eroziune accentuata a patului albiei produs In urma
cresterii vitezei apei, datorita unui obstacol (fundatie, traversa,
pila, culee de pod) asezat in calea ei
23
Albie
‘Suprafata a fundului de vale acoperita permanent sau temporar_ |
de ape curgatoare
Se deosebesc: |
= albie minora, cu suprafata acoperité permanent de ap’ in
ccursul anul
= albie major, cu suprafata acoperité de apa In perioaca
debituiui maxim. Este caracterizata prin depozite aluviale a c&ror
agezare poate fi moditicaté de curentii de apa si pe care, intra
viiturile maxime, se pot dezvotta asociatii vegetale lemnoase cu
caracter temporar, alcatuite din specii pioniere (catina, salcie,
anin, plop etc.)
24
Alunecare de teren
Proces de deplasare pe pante a maselor de pamant, avand
drept cauze principale gravitatia si apele de infitratie, intro
actiune combinata
Alunecéirile de teren sunt mai réspandite in zona dealurilor si
colinelor
Dupa intinderea supratetel de teren afectat, se deosebesc:
alunecari in masa, la care suprafata de alunecare reprezinta 0
parte dintr-un versant intreg;
= alunecari limitate, care afecteaza port
supratata,
Dupa grosimea stratului care alunec’, se deosebe:
~alunecdti superficiale, pana la grosimea de 1 m;
= aluneciri putin adanci, grosimea stratului deplasat tind de
(1,0...5,0) m;
= alunecdri adanci
(6,0...15,0) m;
~ alunecari foarte adanci, grosimea stratului deplasat fiind de
15,0m.
Dupa tipul deplastiri se deosebesc:
= alunecairi rotationale (pe suprafete curbe, cu tendinta de
rsturnare partial a masei alunec&toare);
~ alunecairi de translatie (pe suprafete plane).
Dupa consistenta masei alunec&toare, se deosebesc:
~ alunecari de masa consistent;
= alunecari de masa in stare plastica (puternic inmuiata).
Dupa modul de propagare a alunecafii, se deosebesc:
de teren reduso ca
grosimea stratuiui deplasat find do
—alunecati deplasive (regresive, glisante)
~alunecairi detrusive (Impingdtoare, progresive);
= alunecari mixte
Dupa stratificatia terenurilor, se deosebesc:
= alunecdiri conseovente
= alunecdiri insecvente;
= alunecdir aseovente.‘Aluvii (prundisuri)
Depozite de aluviuni transportate si depuse de apele curgatoare
pe albii, pe tunci etc. in aceste depozite se regasesc toate
Categorie de aluviuni, mal, nisip, pletris, pietre, bolovani gi
blocuri de piatré
‘Aluviune
Depozit de roci sedimentare format din fragmente de roci,
antrenate de apele curgatoare si depuse pe fundul albiol, pe
luncal sau la locul de varsare, sub aspect textural.
‘Auuviunile se diferentiaza in raport cu viteza de scurgere a
apelor, care determing regimul de depunere (sedimentare)
‘Aluviuni torentiale
Rezultat al eroziunii, transportului si depunerii de sol si/ sau
material detritic
Dup& marimea aluviunilor care alcdtuiesc depozitele, se pot
distinge:
= depozite de aluviuni fine, formate din maluri si nisipur;
= depozite de aluviuni grosiere, formate din pietre, bolovani etc.
upd modul de formare, depozitele de aluviuni sunt deluvi,
coluvi gi proluvi.
Deluvile sunt depozite pe versanti. Ele se afla In transport de
caitre apa de siroire
Coluville sunt depozite la baza (poala) versantilor. Ele au fost
transportate de cate apele de sircire sau rostogolite
gravitational.
Proluville sunt depozite de aluviuni tn conuri de dejectie, in
lungul canalelor de scurgere ale torentilor, In aterisamentele
barajelor etc. Aluviunile respective sunt aduse de apele care se
scurg pe reteaua hidrografica
‘Ameliorare a terenurilor
degradate
Lucrarile care trebuie efectuate in scopul prevenirii proceselor de |
degradare si al combaterii lor din punct de vedere tehni
Actiunea de ameliorare a terenurilor degradate (prescurtat
AT.D.) se destagoard in mai mutte etape:
= intocmirea figei perimetrului de ameliorare;
~constituirea perimetrului de ameliorare;
~cartarea terenurilor si stabilirea solutilor tehnice;
~ executarea lucrdrilor pregatitoare, plantarea terenurilor si exe- |
cutarea lucrarilor de intretinere pan& la realizarea reusitel
definitive
29
‘Amenajare a bazinelor
hidrografice torentiale
sinonim: Corectare de
torenti si ameliorare de
terenuri degradate
‘Actiune cu caracter complex, care se desfasoara in bazinele
hidrografice ale torentlor si se realizeaza prin m&suri de organi-
zare hidrologic& a teritoriului, prin lucr&ri siivotehnice $i
hhidrotehnice, care s& asigure controlul_scurgerilor si
consolidarea surselor de aluviuni de pe versanti gi din retea
hiidrogratic&
2.10 | Amonte ‘in susul apei, spre izvoare, mai aproape de sursd, fat de un
unct de referint&
2.41 | Ampriza atime totala a fasiei de teren, pe care se execut (sau pe care O |
au) lucréiile de terasamente ale unui drum, cale feratd, canal
atc.
2.12 | Anrocament Depozit de bolovani, din blocuri de piatra ori beton, din
stabilopozi, asezate neregulat, pentru a forma diguri, baraje,
fundatii sau a consolida cursul de apa in zona supusd eroziunii
aAripi ale barajului
Portiuni superioare ale corpului barajului, care se ridicd de o|
parte $i de alta a deversorului, avand rolul de a dirija apele mari
‘umai spre deversor, ferind astfel de subminare incastrarile
barajului
Asigurare a debitului maxim
sinonim: Probabilitate de
depasire
Rapott exprimat procentual, dintre numarul anilor in care a fost
depaisité o anumita valoare a acestui debit si numarul total de ani
luati in considerare.
‘Studiu matematic al sanselor de realizare a unui eveniment
{asigurare)
2.15
‘Aterisament
Depozit de aluviuni format imediat amonte de paramentul baraje-
lor, pragurilor gi cleionajelor, fie prin retinerea directa a aluviuni-
lor transportate de ape (aterisament natural), fie prin umplerea
arificiala a capacitatii lucrarilor transversale in vederea consoll-
xii albiei gi malurilor instabile sau a unor lucrari
Aval
{in josul vaii, al apei spre varsare, mai departe de sursa sau de
un punet de referinta
‘Aversa
Ploaie abundenta de scurta durata, care depaseste limita de
0,5 mm precipitatii pe minut, prezentind o arie teritoriald
restrans&
Bancheta pentru instalarea
vegetatiei pe terenuri
degradate
Lucrare de consolidare a terenurilor, utiizata pe versanti
instabil, executatd din tespezi de piatra, cu inditimea de pana la
40 om din care 10 cm in fundatie.
Se dispune liniar pe curba de nivel, in funclie de nevoi si de
prezenta petri.
Prin umplerea cu pmént a parti din amonte se realizeazt
terase pe care se planteaza puietii forestier!
2.19
Banda fitranta
ssinonim: Perdea filtranta
Fasie de arbori si arbusti sau cultura de jerburi perene, de lalime
Variabilé (10...20) m si orientat& pe curba de nivel.
Are rolul de a incetini si diminua scurgerile pe versanti prin favo-
rizarea infitrérii apei, de a diminua intensitatea proceselor do
ceroziune sia retine aluviunile transportate
2.20
Baraj pentru corectare de
torenti
Constructie hidrotehnica cu inaitimea util mai mare de 1.5 m,
dispus& transversal pe albia unel formatiuni torentiale.
Se poate construi din beton, zidgrie de piatré cu mortar de
ciment, beton armat, lemn, zidérie uscat& in plas de sérma
(gabioane), pamant etc., sau din combinatii ale acestor
materiale,
Se construieste in scopul retinerii aluviunilor transportate de
viiturile torentiale, consolidatinivelului de baza al albiei gi al ma-
lurilor, atenuarii undei de vitura, realizarii conditilor de instalare,
‘mentinere si dezvoltare a vegetatiei forestiere etc.
Barbacana
Deschidere cu sectiune transversal ingusta intr-un prag, baraj,
culee de pod, zid de sprijin, ziduri de conducere, pereuri, pentru |
4 permite evacuarea apelor infiltrate in terenul din spatele
acestora, micgorand astfe! presiunea hidrostatica
2.22
Bazin hidrotogic
sinonim: Bazin hidrogratic
colector
‘Suprafata de teren de pe care se colecteaz& apele de scurgere
meteorice sau subterane, care alimenteaz un curs de apa, un
lacete.SR 8284
nny
2.23
Bazin de receptie aterent
tunel sectiuni din reteaua
hidrogratica
Parte din bazinul hidrografic de pe care se alimenteaz un curs
de apa pana la o sectiune de calcul, delimitata de limita bazinului
hidrografic si de linille de cea mai mare panté care trec prin
sectiunea considerata
2.24
Berma
Bancheté lat& de (1..8) m, executata pe taluzsle rambiecior
jnaite, pentru mérirea stabiltati acestora si oprirea pamantului
care poate cadea de pe ele
2.25
Biet
Portiune dintr-un ours natural de ap& sau dintr-un canal, care
prezinté o schimbare accentuata a regimului de scurgere a ape.
Se deosebesc bie! amont si bief aval, in functie de pozitia fat& de
reperul constant de referint&
2.26
Bilant hidrologic
Raport intre cantitatea de apa primita si cea cedata de catre un
teritoriu, intr-un timp dat; elementele principale ale salo sunt:
precipitate atmosferice, scurgerea apei la supratata, evaporatia
si infltratia
227
Blocaj
‘Aglomeratie de blocuri de piatra sau de beton, constituind
fundatii la lucrari hidrotehnice, straturi de protectie la poduri
fundatie la radierul barajului, radior la cleionaje sau pavaj de
albie la extremitatea aval a radierelor, pentru a evita afuierea lor
2.28
Brazduire
Lucrare antierozionalé constand in cdptusirea cu brazde de
| iarba pentru fixarea taluzurilor de pamant ale canalelor precum
sia umpluturilor realizate intre zidurile de conducere ale
lucrdiilor transversale si versanti.
Brazdele de iarba se fixeaza cu cepuri de len
2.29
Canal
Constructia hidrotehnica in care apa se deplaseza prin curgerea
pentru protectia unor obiective economico-sociale
2.30
Canal de coasta
‘Canal executat pe versant pentru captarea apei in scopul evita
eroziunili sau a concentraril apelor
231
Canal de conducere
Canal executat in zona conului de dejectie, sau a sectoarelor do
albie cu divagatie a apelor, avand rolul de a le prelua gi conduce
cu nivel liber in vederea utiizarii ei in diverse scopur, =
(in zona obiectivelor de aparat) spre cursul de apa colector |
2.82
Canal de desecare
Constructie hidrotehnic& destinata asanarii unui teren mlaistinos
2.83
Canal de garda
sinonim: Canal de centura
Canal amplasat la limita unei zone, avand functiunea de a
colecta si indeparta apele de suprafata si de mic adancime din
‘exterior, déundtoare pentru zona protojata
2.34
Canal de scurgere
Canal ingust si adancit in care se concentreazai masele de apa
incdrcate de aluviuni si prin care acestea sunt transportate in
aval
2.35
2.38
Canalizare a unui curs de
apa
Capacitate de retentie
‘Amenajarea unui curs de apa, constand in corectarea traseului
‘si a pantei precum si din stabilirea sectiunii sale transversale
pentru amenajari hidrotehnice, navigatie, scoaterea de sub
regimul inundatillor, apararea terenurilor invecinate
Cantitate de apa rezultata din precipitatii, care poate fi retinut&
de vegetatie, litiera si microdepresiunile terenului
2.37
Capcand de aluviuni
Sistem de constructii executate din zidarie de piatra cu mortar de
‘ciment, beton, c&soaie, gabioane etc., care pot forma un labirint
prin care vor fi dinjate viturile torentiale pentru @ depune
aluviunile pe care le transport
4
{
|‘Ansamblul amenajétilor, constructilor si instalatilor necesare
Pentru operatia de colectare a apel
‘Imbrac&minte de beton simplu, de beton armat, cu grosime
redusd, aplicata pe paramentii constructilor hidrotehnice afectati
de degradare
‘Ansamblu al operatiunilor de identiicare, de delimitare, de ca-
racterizare, de clasificare si de reprezentare cartografic& a