~ Adresa: str. Serg. Nutu lon, nr. 8-12, sector 5, Bucuresti Tel: 021 316 29 60; 0722 787 404 www.avantajconsulting.ro avanta office@avantajconsulting.ro Im Og é Tipuride aparate foto Cele mai uzuale tipuri de aparate sunt: 1.Aparate complet automate “vize: 2. Aparate “vizeazd si fotografiaza” 3. Aparate compacte avansate 4, Aparatele compacte digitale eu vizarea prin 5. Aparate digitale cu vizare prin obiectiv si cu obiective Aparatul de fotografiat =imbinare intre arta si mestesug. si fotografia Jor de fotografiat sunt: corpul principal (camera obscura lelate parti )camera etansa la lumina —body sistem de captare a luminii (un film sau un dispozitiv fotoelectrie sensibil la lumina) obiectivul obturatorul vizorul, Cuajutorul lui fotograful incadreaza subiectul vizat declangatorul av aene Expunerea Procesul fotografic se desfisoard in felul urmator: Lumina reflectatd de subiect in timpul fotografieri, strabate obiectivul spre interiorul camerci aparatului ajungand la procesor (senzor) care inregistreaza imaginca rsturnat si miesorati . Cantitatea de lumina o stabilim cu ajutorul diafragmei iar timpul de expunere il restrietionam cu ajutorul obturatorului. . Supraexpunere: este procesul prin care o imagine se expune mai mult decit indica exponometrul, Imaginea rezultata va avea tonuri mai deschise decit normal. . Subexpunerea: daca se expune mai putin decit indica aparatul, se obtine o imagine cu tonuri mai intunecate. Indiferent de mediul folosit - film ori digital - 0 imagine bine expusa trebuie sa contina toate informatiile necesare despre subiectul respectiv. In mod ideal, o imagine buna trebuie sa contina detalii intoate aspectele. Atit in umbre, cit siin lumini. “Prozent suport de curs nu se deste af un matoal exhaust pnd lucru pe ealeubste sn inbuneste taltatesinfamatilr predate de proesorla cusp Jat de carci prepondeent apes al pograme ‘Siprtl de crear tapas o ranemte eunestinale de bara, conform tema de pragstre (Art. 1 a Metodologia de Autorzars CNFPA, it). Disiouirs prezentul material pe Inmet, pe suport CO sau ate suport cave tre persoane esto stat iforasa 5 se pedepsest conor gi ‘Conyratt© Avantal Consuting_ Adresa: str. Serg. Nutu lon, nr. 8-12, sector 5, Bucuresti Tel: 021 316 29 60; 0722 787 404 www.avantajconsulting.ro avanta office@avantajconsulting.ro Im Diafragma (in terminologie anglo-saxoni se foloseste termenul “apertura”) =este situata in interiorul obiectivului si este compusd dintr-un set de lamele dispuse paralel cu lentilele obiectivului in asa fel incat ele formeaz un orificiual cArei diametru este variabil Deschiderea diafragmei se exprima in unitati “f”. O anumita valoare a diafragmei poate si fie exprimatd in trei moduri diferite: £8; £-8; 8; Valorile diafragmei sunt: 1/14 2/2,8 45,6 B/iL 16/22 32/45 64 etc. Timpul de expunere + sedefineste ca fiind intervalul de timp in care obturatorul riméne deschis pentru a permite luminii si patrunda la senzori + Timpul de expunere se masoard in secunde sau in fractiuni de secunda, Valorile obturatorului sunt stabilite in aga fel inet fiecare treaptd reprezinta dublul precedentei Valor: Is %s ‘hs ‘© Ele sunt marcate printr-un indice care este de fapt o fractiue de secunda. Astfel timpul de expunere 1/30 (sau 30) inseamna ca obturatorul sta deschis a 30-a parte dintr-o secunda. Putem avea valori situate intre 30 de secunde si 1/8000 (1a aparate foarte scumpe). litatea la lumina a filmului sau a senzorului camerei foto sibilitatea ISO se exprima in cifre, Fotografierea la un indice ISO 50 cere cu mult mai mult lumina decat cazul unui indice ISO 400. Valorie ISO standard sunt : 50, 75, 100, 200, 400, 800, 1600, 3200. Producatorii de aparate foto au inclus in functiile mai recentelormodele si valori intermediare. Obiectivele ‘rofunzimea de camp Obiectivele Obiectivele fotografice modeme sunt sisteme optice convergente complexe, compuse dintt-o multitudine de letile de diferite forme (convexe, concave) situate intr-o monturd metalic. Principalele caracteristici ale obiectivelor foto sunt: 1. diafragma, 2. distanfa focal 3. Iuminozitatea. {n functie de mirimea unghiului de pozi se practic’ o clasificare a obiectivelorastfel: 1. obiectivenormale, 2. obiective superangulare, 3. teleobiective. 4. (O categorie aparte sunt considerate obiectivele cu zoom.) “Prozent suport de curs nu se deste af un matoal exhaust pnd lucru pe ealeubste sn inbuneste taltatesinfamatilr predate de proesorla cusp Jat de carci prepondeent apes al pograme ‘Siprtl de crear tapas o ranemte eunestinale de bara, conform tema de pragstre (Art. 1 a Metodologia de Autorzars CNFPA, it). Disiouirs prezentul material pe Inmet, pe suport CO sau ate suport cave tre persoane esto stat iforasa 5 se pedepsest conor gi ‘Conyratt© Avantal Consuting_ Adresa: str. Serg. Nutu lon, nr. 8-12, sector 5, Bucuresti Tel: 021 316 29 60; 0722 787 404 www.avantajconsulting.ro avanta office@avantajconsulting.ro Im CAmpul de profunzime CAmpul de profunzime reprezinti distanta care iese clard fat de locul in care s-a ficut focalizarea CAmpul de profunzime depinde de trei factori importanti 1. diafragma 2. focala 3. distanta fata de subiect factor marimea senzorului particularitatile subiectului fenomene ce altereaza coerenta razelor de lumina, reflexie, difuzie, refractie. Rolurile claritatii in imagin Foto-compozitia Regula treimilor sia seetiunii de aur: Aceasta regula priveste plasarea descentrata, asimetrica a subiectului fiind 0 metoda traditionala de realizare a unor imagini bine echilibrate. Regula treimilor. Aceasta regula va recomanda sa impartiti imaginea in trei fasii egale si astfel sa compuneti imaginea pe treimi, Aceasta regula se aplica atat la sectiuni orizontale cat sila sectiuni verticale. Regula punctelor de aur: Intersecfiile celor patru linii se numesc punete de forf4 sau punete de aur. Subiectele trebuie situate in apropierea sau in dreptul cel putin al unuia dintre aceste puncte pentru ca in aceste zone este atrasa privirea cel mai ugor. Diagonala Stanga jos dreapta sus este considerata diagonala forte , diagonala puternica a cadrului.Diagonala Stanga sus dreapta jos este considerata diagonala slaba sau descendenta. Raportul laturilor imaginii: Cadrul imaginii se caracterizeaza prin raportul laturilor si poate fi patrat sau dreptunghiular. Cadrul patrat este folosit in special la subiectele simetrice . Cadrul dreptunghiular cu raportul laturilor de 2/3 - % este cel mai des folosit oferind o forma echilibrata. Cadrul dreptunghiular cu o latura mult mai mare decat cealalta ( panoramic) se foloseste in special pentru peisaje Liniile in fotografie si efectele lor Tipuri de linii in fotografie: A. Liniile drepte B. Liniile curbe C. Liniile frante Imbinarea armonioasa a tipurilor de linii va duce la realizarea unor imagini artistice echilibrate. Liniile ce se ineruciseaza in toate directiile deruteaza privirea necesitind elemente care salle echilibrez “Prozent suport de curs nu se deste af un matoal exhaust pnd lucru pe ealeubste sn inbuneste taltatesinfamatilr predate de proesorla cusp Jat de carci prepondeent apes al pograme ‘Siprtl de crear tapas o ranemte eunestinale de bara, conform tema de pragstre (Art. 1 a Metodologia de Autorzars CNFPA, it). Disiouirs prezentul material pe Inmet, pe suport CO sau ate suport cave tre persoane esto stat iforasa 5 se pedepsest conor gi ‘Conyratt© Avantal Consuting_ Adresa: str. Serg. Nutu lon, nr. 8-12, sector 5, Bucuresti Tel: 021 316 29 60; 0722 787 404 www.avantajconsulting.ro avanta office@avantajconsulting.ro Im Organizarea in adincime a imaginii Primul plan este planul ce se vede primul intr-o imagine aici se afla elementele cele mai apropiate de noi. Aceste clemente au rolul dea conduce privirea catre subiectul imaginii aflat de obicei in planul de mijloc. Elementele din primul plan nu trebuie sa atraga privirea in mod deosebit prin importanta sau ineditul lor. Primul plan poate lipsi. Planul subiectului este planul ce contine subiectul si elementele compozitionale principale care, de obicei, vor fi organizate conform regulilor stabilite anterior. Fundalul este planul ce creeaza ambianta in care este plasat subiectul. Are rolul de a scoate in evidenta subiectul. Subiectul trebuie sa se detaseze de fundal iar fundalul nu trebuie sa capteze atentia privitorului devenind astfel mai important decit subiectul. Pentru a scoate in evidenta subiectul, fundalul trebuie sa fie subordonat subiectului, Contrastul de iluminare, culoare sau claritate poate rezolva acesta subordonare. Incadrarea persoanelor: © Plan intreg: din cap pana in picioare. Plan american: deasupra genunchilor (cu o palma mai sus) Plan mijlociu: de la brau in sus. Prim plan: jumatate de piept Groplan: barba Plan detaliu: gura, ochi. Puterea de soc Orice fotografie in fata careia privitorii nu ramin indiferenti are putere de soe. Aceasta putere de soc forteaza privitorul sa observe constient fotografia Puterea de soc se obtine prin: procedee grafice, subiecte neobisnuite, subiecte obisnuite prezentate intr-o forma interesanta.Compunerea imaginii inseamna organizarea ei astfel incit sa rezulte o unitate independenta usor de inteles. Lumi Fotografia este inregistrarea razelor de lumina pe filmul fotografic sau pe receptorul digital. Lumina este, asadar, elementul esential in obtinearea unei fotografi Termenul ,, fotografie” compus din doua cuvinte grecesti: photos=lumina si graphos=a desena/a serie, fotografia se traduce literal prin "seriere cu lumina” sau desenind cu lumina, Sunt doua tipuri principale de surse de lumina: 1. Primar + naturala + artificiala 2.Secundar De reflexie *Detransmisie “Prozent suport de curs nu se deste af un matoal exhaust pnd lucru pe ealeubste sn inbuneste taltatesinfamatilr predate de proesorla cusp Jat de carci prepondeent apes al pograme ‘Siprtl de crear tapas o ranemte eunestinale de bara, conform tema de pragstre (Art. 1 a Metodologia de Autorzars CNFPA, it). Disiouirs prezentul material pe Inmet, pe suport CO sau ate suport cave tre persoane esto stat iforasa 5 se pedepsest conor gi ‘Conyratt© Avantal Consuting_ Adresa: str. Serg. Nutu lon, nr. 8-12, sector 5, Bucuresti Tel: 021 316 29 60; 0722 787 404 www.avantajconsulting.ro avanta office@avantajconsulting.ro Mo ing . Pentru creatia artistica a unei fotografii pe langa aspectele tehnice vor fi importante celelalte aspecte legate de lumina cum ar fi: 1. DIRECTIA luminii 2 INTENSITATEA luminii 3. CALITATEA luminii 4. TEMPERATURADE CULOARE a luminii 1. DIRECTIA LUMINIL Direetia din care cade lumina are un rol foarte important in fotografie. O fotografie capturata cind lumina vine din spatele subiectului va diferi total de una in care lumina cade din spatele fotografului Exista§ tipuri de iluminare: + iluminarea frontala, * iluminarea laterala, * iluminarea de sus, + iluminarea din spate + iluminarea difuza Tuminarea frontala Soarele este in spatele fotografului si lumina va cadea spre fata subiectului, Tuminarea laterala Atunei cand lumina cade din lateral, imaginea capata profunzime, umbrele sunt pronuntate creand texturi interesante, Hluminarea de sus Daca lumina cade de sus pe subiect- cum este la amiaza intr-o zi insorita - ea va produce o imagine "plata" fara consistenta, fara nici un element tridimensional, fara adancime aparenta sifaranici un farmec vizual, Tuminarea din spate _Sursa de lumina poate fi soarele, reflexia de pe o panta acoperita cu zapada sau de peo duna de nisip, un cer deosebit de luminos ete. [uminarea unui subiect din spate, mai ales in conditii de lumina puternica, poate reda subiectul ca silueta. Tluminarea difuza Cand cerul este acoperit in totalitate de un plafon nori, acestia actioneaza ca un imens difuzor facand ca lumina sanu fie directionala, 2, Intensitatea luminii 1. Intensitatea luminii In functie de distanta: Intensitatea luminii pe orice suprafata sade invers proportional cu patratul distantei de la sursa de lumina la subiect. 2. Intensitatea Iuminii_funetie de forma sursei de lumina: Cu cit sursa de lumina este mai mare, cu atit lumina este mai moale. 3. In functie de puterea sursei de lumi 3.Calitatea lumini © Calitatea luminii; In functie de intensitatea luminii se poate spune despre lumina ca este "o lumina tare” ,moale", , difuza", “dura"(blitz) "contrastanta" "plata’'samd. Lumina tare Daca lumina vine in mod preponderent de la 0 sursa unica de lumina un reflector sau razele directe ale soarelui ea va avea tendinta dea fi tare si directionala. “Prozent suport de curs nu se deste af un matoal exhaust pnd lucru pe ealeubste sn inbuneste taltatesinfamatilr predate de proesorla cusp Jat de carci prepondeent apes al pograme ‘Siprtl de crear tapas o ranemte eunestinale de bara, conform tema de pragstre (Art. 1 a Metodologia de Autorzars CNFPA, it). Disiouirs prezentul material pe Inmet, pe suport CO sau ate suport cave tre persoane esto stat iforasa 5 se pedepsest conor gi ‘Conyratt© Avantal Consuting_ Adresa: str. Serg. Nutu lon, nr. 8-12, sector 5, Bucuresti Tel: 021 316 29 60; 0722 787 404 www.avantajconsulting.ro avanta office@avantajconsulting.ro Im Lumina moale Lumina moale provine de la o sursa de lumina mare. Ea nu este directionala si invaluie subiectul din mai multe directii asa cum se intampla in zilele noroase. Lumina difuza_In conditii de negura pacla sau ceata particulele din aer actioneaza ca un filtru, reducdnd contrastul si estompand culorile pana la pastel. EMPERATURA DE CULOARE ‘emperatura de culoare: ne da informatii precise cu privire la calitatea luminii, a culorii furnizate de diferite surse luminoase, Temperatura de culoare se masoara in grade Kelvin . Lumina calda silumina rece: da: Lumina de la lampile de iluminat casnic, lumanari sau de la un foc este si mai calda. Aceasta lumina in tonuri de galben, portocaliu, rosiatic este considerata 0 lumina calda, Lumin: In locurile umbrite, sau in zonele iluminate numai de cerul albastru si in zilele cu cer acoperit, lumina va fi albasteuie va tinde sa induca tenta albastruie imaginii ‘Aceasta lumina este considerata o lumina rece Aliniereain alb (Balansul alb, White Balance- WB ) Scheme de lumina Clasificarea luminilor in functie de directia, rolul si efectele lor in fotografie: Lumina principal In general lumina principala este la 45* fara sa apara umbre pe nas. Lumina principala trebuie ajutata de celelate surse de lumina astfel incat sa reiasa o unicitate in iluminare (luminile nu se concureaza unele pe altele Lumina de umplere (generala) Este mai slaba decat lumina principala, si modeleaza zonele de subexpunere ale subiectului completand cuo lumina blanda Lumina de modelareSe utilizeaza asociata cu lumina principala si are rolul de a evidentia relieful suprafetelor si de a atenua contrastul partilor umbrite. Lumina de fundal: Actioncaza numai asupra clementelor din spatele subiectului principal se pozitioneaza in spate pe perete. Lumina de contur Lumina de contur se foloseste atunci cand vrei sa detasezi subiectul de fundal. Lumina de efect Se utilizeaza rar , pune un accent luminos pe un detaliu al subiectului principal. Fotografia de noapte 1 Fotografia instantanee de noapte 2. Fotografia de noapte cu timpi lungi de expunere Fotografierea fulgerelor B “bulb” = obturatorul rmane deschis atata timp cat butonul de declansare ¢ aparat, T= obturatorul ramane deschis pind la o noua apasare a declansatorului, Fotografia de iarn “Prozent suport de curs nu se deste af un matoal exhaust pnd lucru pe ealeubste sn inbuneste taltatesinfamatilr predate de proesorla cusp Jat de carci prepondeent apes al pograme ‘Siprtl de crear tapas o ranemte eunestinale de bara, conform tema de pragstre (Art. 1 a Metodologia de Autorzars CNFPA, it). Disiouirs prezentul material pe Inmet, pe suport CO sau ate suport cave tre persoane esto stat iforasa 5 se pedepsest conor gi ‘Conyratt© Avantal Consuting~ Adresa: str. Serg. Nutu lon, nr. 8-12, sector 5, Bucuresti Tel: 021 316 29 60; 0722 787 404 www.avantajconsulting.ro avanta office@avantajconsulting.ro Im jotiuni generale despre Interfata de lucru Adobe Photshop cuprinde in mi instrumente, bara optiunilor pentru instrumente urmatoarele: bara de meniuri, caseta de In programul Photoshop se lucreaza cu imagini de tip bitmap (mai precis imagini formate din pixel. Desi se incadreaza in grafica de tip rastru, programul Photoshop cuprinde si elemenete de grafica vectoriala (spre exemplu acele linii si curbe numaite cai (paths) ce-si pistreazi acuratetea cand sunt scalate). In Photoshop puteti lucra cu fotografii scanate sau preluate de pe camera digitala, cu capturi din imagini video, ete. Termenul rezolufie se referd la numarul de pixeli care descriu o imagine gi i stabilese nivelul detaliilor. Vom discuta despre trei tipuri diferite de rezolutie si anume: rezolufia imaginii, masurata im pixeli pe inci (ppi); rezolutia de monitor, masurata in puncte pe inci (dpi); rezolutia imprimantei sau de iesire, masurata in puncte de cereal pe inc La curs vom stabili diferentele intre rezolutii si veti vedea ea se va lucra cu doua mari categorii: 72 DPI pentru web sau monitor si 300 DPI pentru tipar. O imagine cu o rezolutie mare are mai multi pixeli (si, prin urmare, o dimensiune mai mare a figierului) decat o imagine de aceleasi dimensiuni, cu 6 rezolutie scizuté, Numarul de pixeli pe unitatea de lungime pe un monitor este rezolutia monitorului, masurata in mod uzual in punete pe inci (dots per inch, dpi) Caseta de instrumente In zaseta de instrumente puteti regasi instrumente de selectie, instrumente de desenat si editare, zone in care va puteti configura culorile de prim-plan si fundal si instrumente de vizualizare, Pentru a activa un instrument sau altul puteti da clic pe acel instrument in caseta de instrumente sau puteti folosi comenzi rapide de la tastaturd (,,scurtéturd/shortcut”) pentru instrumentul respectiv. De exemplu, puteti apisa V pentru a activa in mod rapid din tastaturd instrumentul Move cu ajutorul caruia puteti muta diverse obiecte. In cazul in care nu folositi ,scurtétura” pentru un instrument (desi in cadrul cursurilor derulate la Avantaj Consulting www.avantajconsulting.ro va recomandam sa asimilati scurtaturile ceea ce va va conferi o mai mare rapiditate in lucru) puteti pozitiona indicatorul mouse-ului pe unul dintre instrumente pnd cAnd sunt afisate numele gi ,scurtitura”. “Prozent suport de curs nu se deste af un matoal exhaust pnd lucru pe ealeubste sn inbuneste taltatesinfamatilr predate de proesorla cusp Jat de carci prepondeent apes al pograme ‘Siprtl de crear tapas o ranemte eunestinale de bara, conform tema de pragstre (Art. 1 a Metodologia de Autorzars CNFPA, it). Disiouirs prezentul material pe Inmet, pe suport CO sau ate suport cave tre persoane esto stat iforasa 5 se pedepsest conor gi ‘Conyratt© Avantal Consuting_ Adresa: str. Serg. Nutu lon, nr. 8-12, sector 5, Bucuresti Tel: 021 316 29 60; 0722 787 404 www.avantajconsulting.ro avanta office@avantajconsulting.ro Im Barele de proprietati/optiuni ale instrumentelor Majoritatea instrumentelor au optiuni complexe care sunt afisate in bara de proprietati afisata in mod standard in partea de sus, sub meniuri, Bara de proprietati a instrumentului depinde de contextul in care va aflati, Unele proprietati/parametrii sunt comuni mai multor instrumente (cum ar fi modurile de reinterpretare /blending modes sau diametrul brushului), iar altele sunt specifice numai anumitor instrumente. De toate aceste lucruri va veti da seama pe parcursul cursului sustinut de unul dintre profesorii nostri Selectafi un instrument in caseta de instrumente sau alegeti Window>Show Options pentru a afiga bara de optiuni a instrumentului. Folosirea meniului View Pentru a mari sau a reduce afisarea unei imagini folosind meniul View (pe sistemul unei lupe), faceti unul din urmatoarele lueruri: + Alegeti View > Zoom In pentru a mari afigarea imaginii > shorteut CTRL + © Alegeti View > Zoom Out pentru a micsora afigarea imaginii > shortcut CTRL - Procentul de vizualizare la care este afigata imaginea este afisat in bara de titlu si in colful din stinga- jos al ferestrei documentului. Alegeti View > Fit on Screen. Dimensiunile imaginii si ale monitorului determina cat de mare apare imaginea pe ecran. Alegeti View > Actual Pixels determina vizualizarea imaginii la 100% Executati dublu-clic pe instrumentul Zoom (lupa) pentru a reveni la afigarea 100%, Executati dublu-clic pe instrumentul ,.mana” pentru a potrivi imaginea pe ecran. Pe lang comenzile aflate in meniul View, puteti folosi instrumentul zoom pentru a mari sau a reduce afisarea unei imagini, Derularea unei imagini Folositi instrumentul mana (hand cu shortcut ,H”) pentru a derula o imagine care mu incape in spatiul vizibil al ferestrei, Selectati instrumentul mana si trageti cu mouse-ul in fereastra imaginii pentru a aduce in vedere un alt patinator. Pe masurd ce tragefi, imaginea se misc impreund cu mana”. Mai puteti folosi shortcut-ul ,spacebar” indiferent de instrumentul activ din acel moment. Paleta Navigator Paleta navigator din aplicafia Photoshop va permite si parcurgeti o imagine la diferite niveluri de zoom, fird si derulati sau sd redimensionafi o imagine in fereastra de imagine Paleta se poate deschide din meniul Windows > Show Navigator. “Prozent suport de curs nu se deste af un matoal exhaust pnd lucru pe ealeubste sn inbuneste taltatesinfamatilr predate de proesorla cusp Jat de carci prepondeent apes al pograme ‘Siprtl de crear tapas o ranemte eunestinale de bara, conform tema de pragstre (Art. 1 a Metodologia de Autorzars CNFPA, it). Disiouirs prezentul material pe Inmet, pe suport CO sau ate suport cave tre persoane esto stat iforasa 5 se pedepsest conor gi ‘Conyratt© Avantal Consuting~ Adresa: str. Serg. Nutu lon, nr. 8-12, sector 5, Bucuresti Tel: 021 316 29 60; 0722 787 404 www.avantajconsulting.ro avanta office@avantajconsulting.ro Im Pe masurd ce trageti cursorul pentru a mari nivelul de afigare, conturul rogu din fereastra Navigator igi reduce dimensiunile. Paleta Info Paleta afiseaza informatii dimensiuni de document, coduri de culoare, unghi. Modificarea afisarii paletelor Pentru a muta un grup intreg de palete, trageti cu mouse-ul bara sa de titlu, Pentru a rearanja sau separa un grup de palete, trageti cu mouse-ul apasand pe titlu! unei palete. Se pot rearanja paletele astfel incat sa se creeze grupuri in functie de preferintele dvs. Acest lucru se studiaza in detaliu in cadrul cursurlui sustinut de unul dintre profesorii nostril. Meniuri contextuale Va puteti ajuta si de meniurile contextuale pe care le puteti apela pozitionand indicatorul mouse-ului deasupra imaginii si executand clic cu butonul din dreapta al mouse-ului (Windows). Copierea selectiilor sau straturilor Comanda Copy copiazi suprafata selectatd de pe stratul activ. Comanda Paste (Lipeste) lipese o selectie copiata sau decupati inte-o alta parte a imaginii sau intr-o alté imagine ca un strat nou. Layere / Organizarea pe straturi Fiecare fisier Photoshop confine unul sau mai multe straturi, Straturile va permit s& editati diferite parti ale unei imagini ca obiecte distincte. Fisierele noi sunt create in general cu un fundal/background care confine o imagine sau o culoare care se vede prin zonele transparente ale straturilor urmatoare. Putefi vizualiza, edita si manipula straturi cu ajutorul paletei Layers. Toate straturile noi intr-o imagine sunt transparente pani cdnd adaugati elemente ale lueratii. A luera cu straturi/layers este similar cu a plasa portiuni ale unui desen pe coli transparente sau foi de cale “Prozent suport de curs nu se deste af un matoal exhaust pnd lucru pe ealeubste sn inbuneste taltatesinfamatilr predate de proesorla cusp Jat de carci prepondeent apes al pograme ‘Siprtl de crear tapas o ranemte eunestinale de bara, conform tema de pragstre (Art. 1 a Metodologia de Autorzars CNFPA, it). Disiouirs prezentul material pe Inmet, pe suport CO sau ate suport cave tre persoane esto stat iforasa 5 se pedepsest conor gi ‘Conyratt© Avantal Consuting_ Adresa: str. Serg. Nutu lon, nr. 8-12, sector 5, Bucuresti Tel: 021 316 29 60; 0722 787 404 www.avantajconsulting.ro avanta office@avantajconsulting.ro Im Colile individuale pot fi editate, rearanjate, reordonate i sterse flr a afecta celelalte coli, iar cind colile sunt suprapuse, este vizibila intreaga lucrare in ansamblul ei. Fiecare layer poate fi ascuns dezvaluit, repozitionat, sters, redenumit sau unificat cu altele. Putefi schimba ordinea pentru a face ca anumite parti ale imaginii s& apard in fafa sau in spatele altor straturi Pictograma ochi din extrema stnga a numelui stratului din paleta Layers indica faptul cdi un strat este izibil, Puteti ascunde sau afisa un strat executind clic pe acasta pictograma, In cadrul cursului veti lucra asistat de profesor si veti asimila toate aceste notiuni intr-un mod practic Dacii paleta Layers nu este vizibild, alegati comanda Window>Layers. Legarea straturilor (prin za) Prin legarea straturilor (asezarea unei zale in casuta libera dintre ochi si thumbnail in fereastra Layers) putefi si mutafi si si transformati simultan mai multe layere. Tot astfel puteti realiza si alinieri si tributi, Mutarea ‘Mutarea obiectelor se realizeaza cu ajutorul instrumentului Move, Avand acest instrument active trebuie numai sa miseati mouse-ul iar obiectele ce corespund layerului active din acel moment se vor muta, Selectiile Puteti realize selectii cu ajutorul mai multor instrumente ~ “mareajul/marquee”, “lasoul/lasso”, “bagheta magici/magic wand” si “stiloul/pen”. Prin selectii dvs. indicate softului faptul ca in acea zona doriti sa lucrati si ca numai in acea zona vor fi aplicate comenzile date de dvs. Instrumental mareaj dreptunghiular/rectangular marquee tool va permite sd selectafi o suprafata dreptunghiulara intr-o imagine. Instrumentul mareaj dreptunghiular elliptic/elliptical marquee tool Vi permite sd selectati suprafete eliptice. Se poate specifica un feather care crecaza efectul generic de vignette, Estomparea (feathering) realizeaza ca o ,pierdere” pe margini (ca la o pana sau la un fulg) prin construirea unei margini de tranzitie intre selectie gi pixelii ce o inconjoara. Acesta estompare poate determina o pierdere a detaliilor la marginea selectiei. Pentru a realiza feather puteti alege si Select > Feather. Apoi introducefi o valoare pentru Feather Radius si executati clic pe OK. Puteti specifica Style: Normal (liber); Fixed Aspect Ratio (proportional); Fixed Size (o dimensiune anume w si h) “Prozent suport de curs nu se deste af un matoal exhaust pnd lucru pe ealeubste sn inbuneste taltatesinfamatilr predate de proesorla cusp Jat de carci prepondeent apes al pograme ‘Siprtl de crear tapas o ranemte eunestinale de bara, conform tema de pragstre (Art. 1 a Metodologia de Autorzars CNFPA, it). Disiouirs prezentul material pe Inmet, pe suport CO sau ate suport cave tre persoane esto stat iforasa 5 se pedepsest conor gi ‘Conyratt© Avantal Consuting