PNEUMONIILE LA COPIL

nov 2014
Dr. Carmen Zapucioiu

Pneumoniile
= leziuni localizate la nivelul parenchimului pulmonar
cu afectare alveolara (alveolita) + interstitiala
+/- afectarea bronsiilor
+/- afectare pleurala
= difuziunea infectiei se face de la tractul respirator
superior spre cel inferior

ETIOLOGIE
1. Infectioasa
VIRALE - reprezinta majoritatea
pneumoniilor
pediatrice
BACTERIENE depinde de
varsta
FUNGICE
PROTOZOARE
RICKETTSII

2. Factori fizici:
- iradiere
- soc termic
- barotrauma
3. Factori chimici:
- inhalare pulberi
- inhalare substante volatile / fluide
4. Factori imunologici

CLASIFICAREA PNEUMONIILOR
- In functie de localizare:
- interstitiala
- alveolara
- In functie de extindere:
- lobara
- lobulara

- In functie de tabloul clinic si

germenii patogeni:
- tipice
- atipice

-In functie de locul unde s-a

infectat pacientul:
- comunitare
- nosocomiale

In functie de cauza:
- infectioase
- neinfectioase

Dupa complicatii:
- necomlicata
- complicata :
- pleurezie,
- abces pulmonar

PNEUMONIILE ACUTE
INFECTIOASE LA COPIL

PNEUMONIILE VIRALE

Pneumoniile virale 90% din toate pneumoniile

copilului
- aspect clinicoradiologic de pneumonie
interstitiala
- VSR - virus sincitial respirator
- MPV - metapneumovirus
- virusuri gripale A1, A2, B
- virusuri paragripale tip 1,2,3
- ADV
- adenovirusuri- 7,21
- coronavirusuri
OC43 si 229E
- rhinovirusuri
- Boca virus

 Hanta virus rozatoare

Nipah virus porc
Hendra viruscal
- Simptomatologie:
- gripa like
- manifestari neurologice

- Identificarea virala nu este o

modalitate frecventa de investigare
- teste rapide de imunofluorescenta
pentru virusuri non gripale specificitate
84% sensibilitate 90% pentru ADV si VSR
- analiza mediatorilor solubili ai
inflamatiei :
citokine, chemokine
serice
- diagnosticul molecular prin RT PCR
( revers transcriptic polimerase chain
reaction)

Pneumonia din gripa Pneumonia interstitiala

-Afecteaza

in lunile de iarna

-poate determina pneumonie virala primara

- predispune la infectii bacteriene secundare cu
pneumococ, Haemophilus influenzae si stafilococ
- Debut tipic dupa 1-2 zile de incubatie
- Febra, frison, mialgii, rinofaringita
- Stare toxica, hipoxemie

ASPECTE GENERALE RADIOLOGICE

- infiltrate hiliobazale care se destrama in cursul
miscarilor respiratorii
- Trenee peribronhovasculare distribuite spre baza
- Infiltrate cu distributie in aripi de fluture care se
destrama
- Imagini miliare si reticulonodulare
- Opacitati de tip bronhopneumonic
- Oapacitati pseudosegmentare, neomogene fara
delimitare in campurile pulmonare mijlocii si
inferioare
- Opacitati pseudotumorale

PNEUMONIILE BACTERIENE

Pneumoniile bacteriene
- 10% - 20% din pneumoniile copilului
- pneumococul cauza comuna
- Mycoplasma pneumoniae copil 5-14
ani
- stafilococul auriu frecvent la sugar
- Haemophilus influenzae rar
- streptococul rar
- germeni gram negativi rar, mai frecvent
la
imunodeprimati

BRONHOPNEUMONIA
PNEUMONIA
LOBULARA

= proces alveolitic si perialveolitic

- Implica si exudat purulent in bronsii
- Termenul de bronhopneumonie
tinde sa fie abandonat in
terminologia actuala se renunta la
criteriile topografice in favoarea
criteriilor etiologice

CAUZE BRONHOPNEUMONIE:
- Deficite de aparare
antiinfectioasa:
- prematuritate
- distrofie
- rahitism
- boli anergizante: rujeola, gripa, tuse
convulsive, HIV
- neutropenia: aplazie medulara,
terapie
citostatica, corticoterapie,
iradiere,
cloramfenicol
- Aspiratie de lichid amniotic,
meconium, inec, hidrocarburi

Principala cauza de
mortalitate si morbiditate
la copilul 0 1 an

Etiologie:

pneumococ,

stafilococ,

Klebsiella,

Haemophilus influenzae,

Pseudomonas

Clinic:
Debut prodromal : infectie de cai aeriene
2-4 zile, obstructie nazala, tuse
Debut brusc : dispnee, tuse, febra,
alterarea starii generale, polipnee, cianoza,
varsaturi, meteorism abdominal, convulsii

Perioada de stare:

- tahipnee (60-80/min.)
- tiraj, geamat, batai aripi nazale,
- tuse,
- cianoza,
- miscare de piston a capului,
- submatitate
- auscultator : bronhospasm, respiratie
suflanta, raluri crepitante

- tahicardie, cardiomegalie, jugulare turgescente,

- extremitati reci,
- hipotensiune, puls slab batut, tulburari de ritm
cardiac
- sdr.toxiinfectios: febra; alterare starii de constienta:
apatie, somnolenta, coma, meningism, convulsii;
- digestiv: varsaturi in zat de cafea, meteorism,
diaree, hepatomegalie
- oligurie.

La nou-nscut si sugar:
- tusea simptom constant n pneumoniile copilului poate
lipsi, agraveaz hipoxia, ngreuneaz alimentaia; are
aspecte variabile: seac, iritativ, productiv, emetizant,
spastic, n accese, continu, moniliform.
-frecvent prezint: polipnee, tiraj intercostal, geamt (care
denot suferin de tract respirator inferior), cianoz, bti
ale aripilor nazale
-febr variabil, uneori poate lipsi sau poate fi nlocuit cu
hipotermia - semn de mare gravitate sau cu instabilitatea
termic
-crize de apnee cu cianoz

CRITERII DE
SPITALIZARE

Tahipneea (indica riscul pacientului de a

dezvolta insuficienta respiratorie)
Saturatie scazuta in oxigen masurata prin
puls-oximetrie sau analiza gazelor arteriale
Geamatul
Varsta: nou-nascutii sunt intotdeauna
spitalizati; sugarii pana la 4 luni sunt deseori
spitalizati
Imposibilitatea alimentatiei sau deshidratarea
Complicatii pulmonare, cum ar fi empiemul,
abcesul sau pneumotoraxul.

INVESTIGATII PARACLINICE:
-

Hemoleucograma
teste inflamatorii
culturi hemocultura / exudate ???
ASTRUP
IDR
aspirat gastric
ionograma
radiografie pulmonara
functia hepatica
functia renala

FORME RADIOLOGICE:
1.
2.
3.
4.

Cu focare micronodulare diseminate

Segmentara / pseudolobara
Paravertebrala
Hiliobazala

Bilateral opacitati multiple de intensitate

medie,
contur flou, cu tendinta la confluare, mai
numeroase in campurile pulmonare medii si
inferioare aspecte de condensare pulmonara
cu bronhograma aerica pe topografia lobului
superior drept

Opacitati difuze, cu tendinta la confluare pe

ambele
arii pulmonare mai frecvent in campurilr
pulmonare superioare si in regiunile parahilare

INVESTIGATII PARACLINICE

Hemoleucograma
VSH
CRP
Fibrinogen
ASTRUP
Bacteriologie : culturi, frotiu - sange, sputa

COMPLICATIILE BRONHOPNEUMONIEI:
A.CARDIOVASCULARE:
- insuficienta ventriculara dreapta (cord pulmonar
acut) prin hipoxie si vasoconstrictie reflexa in
teritoriul arterei pulmonare
- colaps prin hipovolemie, efect vasoplegic al
toxinelor bacteriene, suferinta cardiaca
B. DIGESTIVE:
- varsaturi
- ileus dinamic prin hipopotasemie, hipoxie,
acidoza
- diaree parenterala
C. NEUROLOGICE:
- sindrom encefalitic: somnolenta/agitatie
- sindrom meningian

D. HEMATOLOGICE
- anemie prin tulburari de utilizare a fierului si
hemoliza
- tulburari de hemostaza
E. ALTE COMPLICATII:
- recidiva focarului, recurenta, intarzierea resorbtiei
- Pneumonia cronica apar noi focare pneumonice in
vecinatatea celor neresorbite, benzi si trabecule
fibroase, bronsiectazii prin tractiune
- Abcesul pulmonar imagine hidroaerica cu axul
lung longitudinal si nivel hidroaeric orizontal situata
intr-o zona de condensare pulmonara
- Pleurezia para si metapneumonica de obicei lichid
in cantitate redusa
- Pneumotorax - piopneumotorax

COMPLICATII DE VECINATATE:
- Miocardita
- Pericardita
- Mediastinita
COMPLICATII GENERALE:
- Sepsis
- Metastaze septice
- Meningita
- Osteomielita
- Artrita

PNEUMONIA FRANCA LOBARA

= TIPICA =

CLINIC :
Debut

brusc
Febra mare
Sindrom fizic pulmonar
Hiperleucocitoza
Radiologic: pneumonie lobara, segmentara,
sferica
Evolutie rapid favorabila cu antibiotice
( penicilina, cefalosporina)
Etiologia :
Str.

Pneumonie
H influenzae (< 5 ani)

Semne extrapulmonare:
dureri abdominale
ileus dinamic,
vrsturi n pneumonia de lob inferior
redoare de ceaf n pneumonia de
lob superior
poziie antalgic cu scolioz antalgic
frisoane

Particulariti ale examenului clinic la copil:

-examenul fizic este variabil:
examenul clinic poate fi normal cnd pneumonia
este localizat ntr-un lob sau segment central ( ex. lob
mediu)
diminuare de murmur vezicular la nivelul lobului
afectat
wheezing-ul este rar
Sdr. de condensare matitate /submatitate lobar sau
segmentar cu suflu tubar, raluri crepitante cu sediu fix,
creterea transmiterii vibraiilor vocale;
Raluri crepitante i subcrepitante

Participare pleural se poate traduce

prin:
prezena frecturii pleurale (pleurezie
fibrinoas uscat);
sdr. pleuritic patent, traducnd prezena
unui revrsat lichidian (pleurezie exsudativ)
matitate lemnoas la percuie
abolirea murmurului vezicular
suflu pleuretic
Pneumotorax tradus prin:
hipersonoritate
murmur vezicular absent

EXAMENUL RADIOLOGIC

Opacitate de intensitate medie delimitata inferior

de scizura orizontala pe topografia lobului superior
drept

Opacitate la baza dreapta cu delimitare superioara

neta scizurala si difuz conturata la nivelul
extremitatii inferioare. Sinusul costodiafragmatic
clar. Pe profil opacitate cu baza la diafragm si
peretele anterotoracic, varful la hil, cu limite nete
date de cele 2 scizuri

Rezorbtia procesului pneumonic al lobului mediu.

Zona de condensare are intensitate mai mica si
dimensiuni mai reduse

Rezorbtia procesului pneumonic al lobului mediu.

Zona de condensare are intensitate mai mica si
dimensiuni mai reduse

Opacitate cu bronhograma aerica localizata la

nivelul segmentului posterior al lobului superior si
apical al lobului inferior stang

Pneumonie in evolutie. Se observa diminuarea zonei

de condensare pulmonara

Opacitate
neomogena
in
2/3
hemitorace drept. Contur superior
intensitate medie

inferioare
difuz de

Pneumonie bilaterala in evolutie

PNEUMONIA ATIPICA

 Debut

subacut
Manifestari extrapulmonare: cefalee,
adinamie, faringita
Semne fizice pulmonare - discrete
Lipseste leucocitoza
Infiltrate pulmonare difuze
Nu raspunde la penicilina,cefalosporina
Evolutie prelungita

Etiologia pneumoniei atipice

Bacterii:

Atipice:
Chlamidia trachomatis (< 3 luni)
Chlamidia pneumonie (>5 ani)
Mycoplasma pneumonie(>5 ani)

Bordetella pertusis

Virusuri:
VRS (<5 ani)
V. gripale ( in epidemie)
Adenovirusuri
V paragripale

Mycoplas
mele
- Pneumonii atipice,
- 85% - Bilaterale
- 15% - Pneumonie franc lobar
- La copilul mare

Chlamydia
- Sub 6 luni - Chlamydia trachomatis
- Peste 6 luni - Chlamydia pneumoniae
- Exista purttori asimptomatici.
- Serologia este adeseori dificil de
interpretat, cu o cretere lent a IgM
i IgG.

PNEUMONIA CU BACILI GRAM NEGATIVI

Frecventi in
nosocomiale

etiologia

pneumoniilor

la bolnavii internati in ATI

germenii frecvent implicati:
- Klebsiella pneumoniae
- Pseudomonas aeruginosa

Radiografia toracica:
- aspect de condensare lobara sau
multilobara
- aspect spongios
- leziunile sunt frecvent bilaterale
- excavare frecventa
- complicatii frcvente:
- empiem
- fistula bronho-pleurala

STAFILOCOCIA
PLEURO - PULMONARA

FORME SEVERE DE PNEUMONIE

NECROTIZANTE

STAFILOCOC
PNEUMOCOC
ALTI GERMENI

Gemella Morbilorum
Stentrophomonas
maltophilla,
Streptococcus
constelatus.

 In era preantibiotica germenul cel mai frecvent in

lichidul pleural a fost :
- streptococcus pneumoniae
- streptococcus pyogenes
- stephilococcus aureus
1940- Dupa introducerea sulfamidei si penicilinei:
- scade incidenta streptococcus
pneumoniae si streptococcus
pyogenes
- creste incdenta pentru staphilococcus
aureus
Dupa 1942 apar tulpini rezistente la penicilina
pentru staphilococcus aureus

1959 se introduce Meticilina

dupa 1961 apar tulpinile meticilino-rezistente
1963 - epidemie de spital cu MRSA
dupa 1984 apar germeni purtatori de beta lactamaze
cu spectru extins cu rezistenta la antibiotice,
dupa 1989 incidenta tulpinilor meticilino-rezistente a
crescut de la < 10% la 35%
1996 - tulpini VRSA
2000 tulpini rezistente Linezolid
Azi sunt afectate toate clasele de antibiotice

APORTUL
LABORATORULUI

!!!

PATOGENITATEA STAFILOCOCULUI
2 TIPURI DE SINDROAME

TOXIC

- Toxine

INFECTII

- Proliferare bacteriana
- Invazie
- Distrugerea tesutului gazda
- Raspuns inflamator

- Se apreciaz c MRSA a evoluat din tulpini de

S. aureus sensibile la meticilin (MSSA) prin
achiziia unor elemente genetice noi , numite
casete stafilococice cromozomiale- mec
(SCCmec) si care contin gene ale rezistentei la
antibiotice, altele dect cele - lactamice.
- Pn n prezent au fost identificate 5 SSCmec.

Leucocidina Panton Valentin produce

pori in membrana
celulelor
pulmonare

este asociata cu proteinele

S si F care au functie de
superantigen asupra
membranei celulare.

necroza hemoragica.
infiltrat inflamator
celular, vasodilatatie si
necroza tesuturilor
pulmonare.

Proteinele S si F
favorizeaza eliberarea
de interleukina 8,
leukotriene, proteaze
si radicali liberi de
oxigen.

PATOGENITATEA PNEUMOCOCULUI
1. PNEUMOLYSINA

- Modularea raspunsului imun

- Fixarea Fc al IgG
- activarea caii clasice a complementului
- Alterarea mucoasei respiratorii
- Inhibarea fagocitozei
Hicks LA, Harrison LH, Flannery B, Hadler JL, Schaffner W, Craig AS, Incidence of pneumococcal disease due to non-pneumococcal
conjugate vaccine (PCV7) serotypes in the United States during the era of widespread PCV7 vaccination, 19982004. J Infect Dis.
2007;196:134654.

2. HYALURONIDAZA

- Degradeaza tesutul conjunctiv

- rol in colonizarea si invazia mucoasei nazale

3. ACIZII TEICOICI SI LIPOTEICOICI

- puternic inductori de inflamatie

- activeaza monocitele
- activare Il 1, Il-6, TNF
- aflux rapid de leucocite
- activarea caii alterne a complementului
- activarea factorului de activare plachetara

In tarile dezvoltate predomina infectiile

cu pneumococ

In tarile in curs de dezvoltare predomina

Infectiile cu stafilococ auriu

STAFILOCOCIA PLEURO - PULMONARA

MANIFESTARI CLINICE:
- debut precedat cu 10-12 zile (3 luni) de o
infectie
stafilococica
cutanata
sau
rinofaringiana
- Pneumonia poate constitui forma de debut a
unei septicemii
- Debut
brutal
:respirator,
digestiv,
pseudoencefalitic
- Clinic: febra 39-40C, anorexie, obstructie

STAFILOCOCIA
PLEURO
PULMONARA
- perioada de stare -

1.Sindromul functional respirator

- tuse frcventa, spastica, moniliforma
- junghi toracic
- dispnee
- geamat
- batai ale aripilor nazale
- tiraj intercostal

2. SINDROMUL TOXIC INFECTIOS

- alterarea profunda a starii generale
- facies toxic cu buze prajite
- senzoriu modificat: agitatie / somnolenta
datorate
hipoxiei cerebrale, tulburarilor
hidroelectrolitice si
acidobazice
- febra de tip septic timp de 2-3 saptamani
- pacientii areactivi sunt afebrili sau
hipotermici. La
acestia aparitia unui
croset febril este semn de
evolutie buna

3. SINDROMUL CARDIO-VASCULAR
- dispnee
- tahipnee
- tahicardie
- hepatomegalie
- edeme
4. - staza gastro-intestinala : varsaturi, diare
5. - staza renala : oligurie, cilindrurie

STAFILOCOCIA PLEURO PULMONARA

- forme clinice -

1.FORMA INTERSTITIALA
- sindromul toxic infectios este foarte sever
- sindromul functional respirator este foarte
intens
- diminuare de murmur vezicular
- rare raluri subcrepitante
- radiologic : desen interstitial accentuat

2. FORMA PRIMIRIV ABCEDATA

- bronhopneumonie masiva pana la bloc
pneumonic
- abces pulmonar ce cuprinde un lob sau un
plaman
- domina sindromul functional respirator
- sindrom de condensare, cu exceptia formelor
centrale :
- matitate
- bronhofonie
- respiratie suflanta
- crepitante sau subcrepitante

3. FORMA EXTENSIV BULOASA

- manifestarea clinico radiologica = pneumatocelul
-bule unice sau multiple
- bule mici = asimptomatice
- bule mari = ocupa un lob, imping parenchimul, dau
simptomatologie asemanatoare pneumotoraxului
- apare dupa 12 zile de la debut
- dupa ce a aparut bula aceasta da simptomatologia
- pot apare bule noi, care conflueaza, se sparg
- modificarile se pot produce in minute, ore sau zile
- dispar in 2-3 saptamani sau 1-4 ani

Pneumatocele

4. FORMA CU PARTICIPARE PLEURALA

a)- forma cu pleurezie purulenta poate fi
singura
manifestare
- poate fi pleurezie de mare cavitate,
interlobara,
mediastinala
- tendinta la cronicizare si inchistare
b)- forma cu piopneumotorax
c)- forma cu pneumomediastin

PROCESE
PLEUROPULMONARE
PNEUMOCOCICE
Bender JM, Ampofo K, Korgenski K, Daly J, Pavia AT, Mason EO, Pneumococcal necrotizing
pneumonia in Utah: does serotype matter? Clin Infect Dis. 2008;46:134652.

CT pulmonar: ambii plamani inlocuiti de multiple leziuni chistice,aerice, rotunde

ce nu depasesc 2 cm, bine conturate de pereti subtiri, pneumotorax bilateral.
Lama atelectatica pulmonara posterobazala dreapta, cu imagini de bronhograma
aerica in interior.emfizem mediastinal superior si mijlociu. Emfizem subcutanat.

Pleurezie
pneumococica

Pneumonie
pneumococica

Pneumonie
Pneumococica
Bilaterala

Pneumonie
pneumococica

Pneumonie
Pneumococica
Cu abces
pulmonar

Pneumonie pneumococica abcedata

Pneumonie pneumococica
de lob superior drept

Gemella Morbillorum
Coc Gram pozitiv, facultativ anaerob, imobil,
nesporulat
Flora saprofita de la nivelul mucoaselor
orofaringiene, tract Gi, tract genital la femei,
implicat mai frecvent in infectiile cu germeni
oportunisti la persoanele imunodeprimate
Descris prima oara de Tunnicliff, 1917, izolat in
hemocultura unui pacient cu rujeola
A mai fost intalnit sub numele Diplococcus
morbillorum, Peptococcus morbillorum,
Peptostreptococcus morbillorum si Streptococcus
morbillorum
Actualmente face parte din familia Gemella
impreuna cu Gemella haemolysans (1988)
http://bacterioweb.univ-fcomte.fr/
Foarte
asemanatori Streptococului Viridans
http://www.phac-aspc.gc.ca/lab-bio/res/psds-ftss/gemella-eng.php

15.01

15.01

17.01

27.01

29.0
1

05.02

11.0
2

Pleurezie cu septuri multiple

FORMULA DE CALCULARE A CANTITATII

DE LICHID DIN CAVITATEA PLEURALA
Cantitatea de lichid din cavitatea pleurala =
= Lama lichid X (PT)
25

PREDISPOZITIA GENETICA PENTRU

INFECTII SEVERE
Deficitul de MBL ( mannose binding lectine )

Glicoproteina care activeaza complementul

pe calea lectinelor si fagociteaza
material apoptotic
Este conditionat genetic de o gena
situata pe cromozomul 10

33% din populatia Europei - heterozigota

pentru cel putin una din mutatii =
predispozitie crescuta la infectii
0,3% din populatia Europei - homozigota
BB, CC, DD = deficit complet de MBL
- acumulare de material apoptotic
nefagocitat
autoantigene
- predispozitie pentru infectii virale
grave (v. gripal,Haemophilus influenzae,
pneumococ)

OPTIUNI TERAPEUTICE

DRENAJUL PLEURAL PRIN

PLEUROSTOMIE + ANTIBIOTERAPIA
- metode de electie in tratamentul
empiemului
- previne formarea cloazonarilor si a
pahipleuritei

OPTIUNI TERAPEUTICE DE VIITOR PENTRU

STAFILOCOCIA PLEUROPULMONARA :

- Anticorpi antistafilococici
- Anticorpi anti leucocidina Panton Valentin
IgG cu administrare i.v.
- Proteina C activata si recombinata
Drotrecogin pentru soc septic

Pneumonia cu Pneumocystis carinii

TRATAMENTUL

PNEUMONIEI

Principii:
1. tratamentul antiinfecios iniial se va baza pe criterii exclusiv
clinice, n funcie de severitate i de vrst: se stabilete
diagnosticul etiologic de probabilitate i se alege tratamentul n
funcie de sensibilitatea, n general cunoscut, pentru agentul
etiologic presupus;
2. tratamentul se va institui dup recoltarea produselor biologice
pentru examen bacteriologic;
3. nu se prescriu antibiotice pentru a preveni o pneumonie;
4. antibioticele nu previn pneumonia la copiii cu IACRS;

PROBLEME LEGATE DE ANTIBIOTERAPIE

1. Terapia empirica este justificata ca tratament initial, atata timp cat
agentul etiologic este necunoscut
2. Alegerea antibioticului se va face in functie de :
- varsta si boli asociate
- spectrul de activitate farmacocinetica, doza, cost, calea de
administrare, efecte adverse, dezvoltarea rezistentei la antibiotice,
gust
3. Multe antibiotice dezvolta rezistenta la antibiotice, prin producerea
de betalactamaza, care le face inactive:
- 90% Moraxella catarrhalis
- 30% Haemophilus influenzae
- 25% Streptococcus pneumoniae
4. Producerea de betalactamaza trebuie inhibata prin adaugarea de
inhibitori de betalactamaza ( acid clavulanic, sulbactam)

ANTIBIOTERAPIA IN PNEUMONIE
Fara opacitati / pleurezie
0-3 sapt
3 sapt 3 luni

4 luni 4 ani

5 15 ani

Ampi + aminogl +/- cefalosp III

(cefotaxim) i.v.
Afebril: Macrolide p.o
Febril: macrolide p.o. +/cefalosp II (cefuroxime)sau
cefalosp III (cefotaxim)
Ampicilina i.v. Sau
Amoxi / acid clavulanic
Amoxi / sulbactam
Macrolide ( eritromicina,
claritromicina, azitromicina)
p.o.

Opacitati / pleurezie /
stare septica
Idem
Cefalosporin III
(cefotaxim) i.v.

Cefalosporina II sau III

i.v
Cefalosporina II sau III
i.v. +/- macrolid

ANTIBIOTIC

DOZA / KGC/24 H

NR
ADMINISTRARI/
24 H

AMPICILINA

100 200 mg

AMOXICILINA

50 100 mg

PENICILINA G

100.000 200.000 ui

ERITROMICINA

30 40 mg

CLARITROMICINA

15 mg

AZITROMICINA

10 15 mg

AUGMENTIN

30 75 mg

CEFUROXIM

30 75 mg

23

CEFTRIAXONE

50 100 mg

12

CEFOTAXIM

100 200 mg

2i

GENTAMICINA

5 mg

VANCOMICINA

40 mg

2-4

Un antibiotic prescris se pstreaz cel puin 2-3 zile,

pentru a i se putea verifica eficiena. Terapia se va
reevalua dup primirea rezultatelor examinrilor
bacteriologice:
a). evoluia favorabil impune continuarea aceluiai
tratament indiferent de aceste rezultate;
b). evoluia nefavorabil impune modificarea
tratamentului conform sensibilitii testate prin
antibiogram a germenului izolat;

Durata tratamentului este variabil:

1-2 sptmni n pneumoniile necomplicate;
3-4 sptmni n pneumoniile complicate cu pleurezie;
5-6 sptmni n cele complicate cu abces pulmonar;
Terapia i.v. se administreaz pn cnd pacientul devine
afebril , iar n caz de pneumonie sever cteva zile dup ce
devine afebril
Criteriul orientativ pentru sistarea tratamentului este evoluia
clinic, tabloul radiologic normalizndu-se mai trziu.
Nu se suprim toate antibioticele odat, ci secvenial, la
cteva zile interval.

Tratamentul patogenic include:

1. tratamentul insuficienei respiratorii;
2. tratamentul dezechilibrelor metabolice;
3. tratamentul complicaiilor;
4. tratamentul eventualelor deficite imune.

1. Tratamentul insuficienei respiratorii acute:

dezobstruarea cilor aeriene prin aspiraie;
oxigenoterapia;
ameliorarea ventilaiei prin:
- aspiraia mecanic a secreiilor;
- drenaj postural (schimbarea poziiei, tapotri);
- aerosoli cu efect bronhodilatator (salbutamol) sau
fluidifiant (N- acetil-cistein, alfa-chemotripsin);
- ventilaie asistat;
corectarea acidozei cu NaHCO3 (determinri ASTRUP);
reducerea consumului de O2: repaus la pat
Fenobarbital 3-5 mg/ kg oral/ im;
ameliorarea transportului de O2: mas eritrocitar 5-10
ml/kg (Hb 7g%).

2. Tratamentul dezechilibrelor metabolice:

corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice prin
rehidratare adecvat i corectarea eventualelor
diselectrolitemii, n funcie de ionogram;
corectarea acidozei cu NaHCO3.

cardiotonic;
- diuretic (furosemid);
- oxigenoterapie.
tratamentul colapsului: - reechilibrare hidro-electrolitic
- n stri hipertoxice: metil
prednisolon 5 mg/kg/zi
tratamentul complicaiilor neurologice: - oxigenoterapie
- reechilibrare hidroelectrolitic i
acidobazic
- eventual sedative
(Fenobarbital)
tratamentul complicaiilor digestive:
- terapia ileusului dinamic: corectarea hipokaliemiei i
a acidozei,
cldur umed
pe abdomen, sond rectal;
- vrsturi, diaree: repaus digestiv, reechilibrare hidroelectrolitic.
tratamentul complicaiilor hematologice:

4.Tratamentul deficitelor imune:

cu imunoglobuline n:
- deficite imune cunoscute
- pneumonii severe la sugar i copil mic
- rezisten bacterian la antibiotice.

III.Tratamentul simptomatic:
- antitermic: paracetamol (40mg/kg/zi);
-.sedativ i uneori anticonvulsivant: Diazepam (0,2-0,3
mg/kg/doz iv lent).

IV.Tratamentul chirurgical:
-.puncia pleural
-. pleurotomia
-. drenajul pleural
-. exsuflarea unui pneumotorax.

PREVENTIA

Copiii prematuri, sau cu boala pulmonara cronica,

boala congenitala cardiaca, imunodeprimatii ar
trebui sa
- primeasca lunar anticorpi
monoclonali
anti VRS (Sinagis)
- vaccinare antigripala
- anti Haemophilus
influenzae ,
- antipneumocoicca

Criterii de internare n spital:

1. aspectul toxic
2.vrsta sub 6 luni
3. sindromul funcional respirator mpiedic buna hrnire
4. hipoxemia SaO2 < 93 94% n aer atmosferic
5. deshidratarea
6. prezena pleureziei sau abcesului pulmonar
7. nu rspunde sau se agraveaz n ciuda tratamentului
oral cu antibiotic
8. boli preexistente
9. stress social, nu se poate asigura ngrijirea la domiciliu,
bariere de comunicare i limbaj

Criterii de tratament la domiciliu:

1. vrsta peste 3 luni
2. stare general bun
3. simptome respiratorii uoare
4. se hidrateaz bine
5. ia bine medicaia p.o.
6. pacientul poate fi revzut la 24 ore