Psihologie Medicala Ovidiu Popa Velea PDF

You might also like

Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 138
9007 “BIEAeG ore) pueisioatup empq ride 6 aay79109) azegt voIqa FINO1OHISA VOOID VINDAN YNVOI NOSANODVIG VNVIT VaIIA-VdOd MIGLAO eiloepar qng ISBN-10: 973 ~ 708-012 -2 ISBN-13: 978 - 973~708— 012-7 Editura Universitar§ Carol Davila” Bucuresti 2 U.M.F. ,,Carol Davila” Bucuresti este acreditatit de Consiliul National al Cereetarii $tiintifice din fnvitimantul superior (CNCSIS), cu avizul ar. 11/23.06.2004 EDITURA UNIVERSITARA CAROL DAVILA" BUCURESTI a UMP. ,CAROL DAVILA” BUCURESTI Cuvdnt inainte Psihologia Medical este wi: domeniu vast, de interdisciplinarttate, consacrat apliecirii in domeniul medical - in scopul vindeedirii $i prevent bolilor - a legeturilor substantiate intre somatic si psihie. Complexitatea si amplourea acestui domeniu sunt susfinute in primul rand de dezvoltarea impetuoasd, in ultimele decenit, a diferitelor ramuri ale Psihologiet Medicale ~ — Psihologia Stmiuatii, Psihosomatica, Medicina Comportamentald ~, dar si de cdmpul larg de acfiune al acestora. Intre obiectivele lor priovitare regitsin, intre aliele: studierea ponderii si dinamicti factorilor psihici in geneza si evolufia unor boli: identificarea ici rapide si eficiente de interventie asupra pacienjilor cu probleme somatice generate de factori psihici, ca si asupra simptomelor psihice, recultate din defectuoasa funetionare sau din epuizarea mecanismelor de apirare; tmbundtirea relafiei medic-pacient si perceperca medicului si institute’ medicale ca aliati viabili nu nunai in situajii critice, dar si in prevenirea imbolnavirit; studiul comportamentelor nocive pentru sandtate, a izvoarelor lor psikologice si a celor mai eficiente modalitati de interventie pentru diminuarea prevalenjei lor; menginerec la un nivel decent a aderentei la tratament, fiird diminuarea calitagii omului bolnay; utilizarea psihoteraplet, sinergic cw —interventia medicamentoasd, pentru maximizarea beneficiului terapeutic in diferite situatit clinic. izutel prin perspectiva acestor obiective, nofiunile de psihologie medical reprezintd, in mod cert, wn suport util si necesar oricdrui medic care doreste sé stabileasca in relatia cu pacienpii sai, dincolo de relajia strict terapeuticd, 0 relatie umana autenticd, incarcata de empatie si cdldurd. ‘ Jn faja unui asemenea subiect de studiu, nici stréidania de a serie 0 carte consacrata domeniulul psihologiei medicale nu a fost, pentru nici urul dintre autori, 0 intreprindere tocmai ugoaré, Acum, la momentul bilar {ol ceea ce putem spune este cd a fost o experienté interesantd, care ne-a imbogatit si care, aldturi de feedback-ul pe care il astepidm de fa cet cérora Te este adresatd cartea, ne va ajuta in demersurile similare viitoare. Am soris aceasté carte gandinducne in primul rand la studentit nostri, carora dorim sa le oferim, pe de o parte un cadru sistematizat in vederea pregdtirii pentru examen, jar pe de alia parte un punet de plecare er sd sso scons oe oun ‘as wIUyeq i ~-amidape ap [eo098 fuuogpas gs of agus op089c (0001) npnoay puvoy psd) afuaxoyronn 18 ayo ‘aznes “argtsd jussang €1njoude.y oF -afosSongig a z snytogre rasan noid pissy GE “WL-APWSCIP 1998 9p MUN MP “HEP FRANSORBEN YrERPISIODD of ond a dos 1 azousd “seossot uj vareay!se> xenon pEBNayTNBAdnse PSE wAL2UIOD 9 ‘o(Fojoquo arejoazap 29 ‘eayeu|eULION, fa rund exdnee sunaodeiod #90 9]89 a -ganqsd aeeauou ap rnadsou09 wre NIP (oajag-vdog nIplso “ap) qe sopengim ofe vorsey> apppediousg “oxMopored 18 ou, z mondo; i ufo bi oyeumn'xa)s0ges80}9(0%8) soaruauina9p feng ~ 12” ~~gpesoua aysz(euy - @ yore - i 2899p a a) eereee apeqnuy = Zi yruaony- 7 safeassqg ~ it oxpat vfojoqsd ur ansousp ap 1 m0 > sren}pau eBojoussd € ‘qeospau efojouysd aye area gw I eajeuosouisd“pjetouroduo> eulsipau ‘yoruy> exRojoysd gu w/Sopoqsd :afBojoWIaay, (najag-ndog nips 4p) ejeoypatu wiBoqouysd ur arzonponuy T piporidy sudan 9002 #HquUd0aq1 omy ‘at0}00490 ap i$ poqioupIp vayonapion wy ‘a1aBeyahuy 1S azopqpa na ‘ised munspuy p-2t ‘soj}un ynSun D-9p ‘9409 ‘nasapuru] npoig oo] 4010p ‘naysou mynuosafo4g wunjor 38290 weoypaq ‘joluapos vospounse4 rps i poswaBpaney Ps ‘Yasojntead ps mauawop 18000 ap sfososanus quauy ad aunusajap Vps 18 opoaypau ojo4pv9 z0z1)1QISUDS 1s pospasnas DS ‘oIpau topiioite jum ayf ps wnjor ssa90 > upsads ‘2490129 ap 18 pynaipaw vanoDad uy aiotanarsu 318020 a4nuyp Daoun ussopof waromuntsddo 18 v9 ‘a1apSo0uns0In0 ap syd omupgisod 0 jusou sopionit ump ps top ume-ou ‘ansar 18 osmuonsoy> ap apunu un 18 ‘putas axozayf nj ‘aavaisnpe aad prussafo) ‘ardasuos 18 runtiou somunuo © projonu rou nodafajatuy us ajym msop}s1409 tuns-9} 24a ad ‘aoquya tanzoa #6 anayipducaxa ap apwune un 1 jordos mapooif Jo2010 wy ‘099 1218990 P o};240—I B4oqUaL4O O JoLAIS au-npUL4OpaN ‘upypyy09 azesan ps rimuigo sens 2409 N9 ap29 I9aP aponpaue ja8ojoyssd apo atgadso ayo 18 axSvouns-a4 18 apSnouns » ut jafiso ziggisuas 1-o wip.ads aavo ad ‘yujpipow 18 taySojoytsd apo asian op tap aojasyorsads papupa ut 16 sa1onea ap vjoifouag aod plof ap veaoion) 22 wapato ‘psu diay soja00 uy 2xsafoad wy uraap ap mdsou, op ‘atssoyfou aad stressor, Agent stressor protoipel 48 ndae Bustess si iste. wn 50 loptare la stess, 52 tea pic la tess 55 - Programut Birkenbi Tristurdisimunogene de personatitate 35 - Programat NEW START. + Amelatea 55 Programa Burs. Depresia, 56 + Programa! Roy Masters -Newrozismul 37 Aplicast practice arul Columbia de analiza a stress - Tparitepshocomportame 58 Bibliografe psibocomporta 58 ipl psihocomportamental C: 3 Capitotul § Ti fl. 65 Sindtate si boalé Factor eu rol protector in fata ac 66 (ar. Liliana Diaconesew) ‘rasdturile imunogene de person 66 Defin NS + Autoeficacitatea. 67 Crit 16 Locusul de control 68 Modele explicative ale: Robust 69 soso 123 + Sentiment de coerens 0 Efectele baila 7 123 Stade sine n -Aplicatipracice:Chestonatprivnd regll de baza penta sanatate, Shen n ‘gest pentru a pasta starea de sntate gi penta face fata 5 at bine : 126 = Credinta religioasi 7 B re urarea nevoilor psihotogice fundamentale. 1 Bibliogy of. 7 + Reglarea optina a niveluli de aspirai (NA) 33 «nivel de posi (NP) 1% Capitotul 6 = Suportal social i: a Conceptia psihosomaticd in medicina Aplicat prace: Seaele Homes Rae Lindemann, Chcnonacle (sib. foara Necula Cioca) Jenkins, Angerin, Scheer-Carver, Schwtarcer, Funk, Concepts psihosomatica,sbordare holistic. 130 Anonnvsky, Rosenberg s: HAD, 78 ‘Teo psihoromutie elaic. 131 Bibliografie. Z a ‘Tabloul manifesirilorclinice psihosomatice. 135, Caracteristici generale ale bolitor psihosomatice. B7 Capital 4 Conc experimental eupa eli ire Stressul psihic. Modalitai de coping, remedit ‘commportamentele cu rise si aparitia ‘TPS / BPS, Studiul Alameda. 138 (psih. loana Necula Cioca) Aplicayii practice: Chestionarul GBB (Giessner Bogen Beschwerden), Detinti i perspective asupra copinguli : 93 (CCB (chestionaral pera comportamentul bolnavsli). 140 Mecanisme de coping, 95 Bibliografie. n= 143 ‘Mecanisme de aparare a Eului, 99 = Negatea, 100 Capitolul 7 + Refulares, 100 Durerea — corelate medicale gi psihologice = Proieetia 101 (dr. Ovidiu Popa-Velea, stud. Bogdan Cernat) = Comutarea. er 102 Definiti ale duresi. 145 = Regesia - : 103 Durerea, din perspectiva iziologiea, 146 £97 ze FOL mee eg dnd run w asezo op pout fafeuosiod I pats wf nou ap yanuuoaputs MRUSUaN lnuto> 9p miisise3 oninad soogydy squawueorpaut x] 2or8sayeloeax no gusarsed o na miron saousmad mtoonydy jena ap 22uo1sogo“gEUOI9 an 19 quo man / quo ny ages24,- 161 “(quourson x stuavepe) yonradesa euey duo; 6ST“ tojanuawoypau aye ape soploeoa ape sa}dojoMsd 929} ~ agree “oo pate yong yantxpA Sez ‘usureaipaut ap eluapuodag ~ ssl "HR ap agouy arturo ape rEoNLe io “oqaanta nt99)3 - SBI ‘za oueossod no eazeajumnto> - 1sz Ssowvouenipets injryuoureen squosae 2o/Bojous oWoUD| $81 ‘als “ooue) jeu; oq no plutseg~ oe snmnenrner(gagdeno se ye Aoe}ua}0d oo ‘oS +8 : sotwos9 a moet “unpodes) adessoys-ofooeU) $81 ‘ye.oods une yun eras ty easeonmU.) (nosouoapig DUPtY] 4p) eat 1 sued no eaerenn0 _—______iepra nmeumny a anfrops en ot ord sm em : i . (ep ane eae rad 3nd n> ovejuaio ug soypou aso aege OT 9LT WT CLT _ ba 3 0s fa ste ap aust - i il smn ned ET0$ OH sss0 mpoqput esos asus appa 9 (ojaq-odog mpsso) ip nasau020 IC BUEN ip) a oloed-orpe viieiay EEE EEE EEE EES eE ee Cet or sol ~renmmn aystonaig 191 7 "@aW) WOW Heme pruEL “(UdN) ain raquad [eaorsuaunpanyy snp = Sane op spat =] oo amp one rpser 90) 9, aoe Hy 091 a Ot 8s sefup aua8eur 8 atexejsu ud ape - £02” ist sjensumuodwo>-atyuB09 edesaiogsg ~ £02 LS] “*'3sv0nomp ajouros ol alususoiu ap ay2iou09 suo zoz 9st 8 oz ee 107 at one” cs est Sol (oajaq-odog miptag) sp) ost audezayoussd ap aquaxtio(g mat — : enjoy rl A srl pe yotongte et ‘TRODUCERE IN PSIHOLOGIA MEDICALA Ovidiu Popa-Velea cu specific soc! fie ei psihologi, sociologi, asiste antropologi - sunt impl eneral ,psihologie medical” prea incat la ora actual exista cel trunchiul originar (pentru referiri 4 Ovidiu Popa-Velea ~ introducere in psihologia medical Formarea de specialisii in domeniile psihologiei medicale Pe plan intemational, formarea de psihologi care si lucreze ii domeniile conexe sanitiii si bol de mult timp, astel inedt rezultatele, exprimate in sedderea ponder <2 etiologi¢ in comportamente nocive sau cu rise, nu au intirzat s& apara Nu mai mid pe nimeni, astizi,faptal ca psihologul este o parte importanta a Hinare care vizeaz un caz-problema, uneori ine’ de la imul contact cu institutia medical’ a pacientului respectiv. Este de spre cel cesta nu se in privinfa atributilor curente ale multumeste a ica anumite simptome psihice aparute la pacient pe lit sale, ci face tot posibilul pentru a apre bun inceput, posiilitatea unor astfet de riscuri, ea si pentru’ a depista Precoce fenomene nedorite, precum non-aderenfa la tratament sau, la nivel ‘grupului de pacienti, contagiunea informational (v, inge aceste rezultate, formarea viitorilor specialisti de Psihologie medicala este foarte riguroast, cuprinzind de regula un mesterat ce profil, eventual efectuarea unui doctorat. Ambele forme de pregatire at 0 accentuati component implicand ,,lucrul la patul bolnavu cadrul unui Uunor responsabilitifi cét mai concrete si precise in legiturd ct: un vaz, Cu tidu de exemplificare redim mai jos curricula de formare in domeniul psihologiei sinata importante, din Statele Unite (University of Sciences - Philadelphia) si din Marea Britanie (City University of London) University of Sei *¢8 ~ Philadelphia Programul de master (Master of Science) cuprinde mai multe module dle cursur, stag practice si de cercetare, cate totalizeaza 48 de eredite. CURSURE, fideltatea si sensibilitatea, nte legate de dezvoltarea for le specitice p durere,caliatea viogi (3 oredite): Ovidiu Popa-Velea — Introducere in psihologia medical s Intro forma (raportul de evaluare) (3 credit): ologie: Acest curs realizeaz3 0 incursiume in bazele functionsrii Si jn vedere elemente legate de anatomia elementard. a Prineipatele categorii de mecanisme (traumatice, vasculare ve) care stau Js bazaleziunilor substangei cerebrale, ca si ale evaluat neuropsihologiee (3 eredite) rventile terapeutice in psihologia san vald: Sunt urmavte familiaizarea stu terapiei copnitiv-compartamentale, ct si prioritate expliciri gi nsuyiei celor dod modal ae ond ete st logal: Acest curs urmarestefamiliarizarea cursentulu cu principale exigene tice ale American Psychological Asociation, ei pleaser pace, Sunt afte, cup gisele eve probes ice, frecvent intinite in aistenta pacientilor (3 ereliteh ; = Paihopatologie 1 Ig propune cunoasteea, de cite studeti, a prncipaele ntti nosologice psihatce, din perspectva sist sugirit deprinderilor de a reounoaste simptome 1G credit + STAGIUL PRACTIC: Say aeaSIS Hie GS paepANR) Napa ~ apw wma =] *Pojousd waned uy voy] soiso0e eed, ue odwoo 18 wareuRS yresivany Uy | $1 [5 pnp 8 ymin npr Jon eae Hei nom ene a Boyd inayizods ° i inipioups p28opoytsd v miBojoyysd uy phuoaayox mipaw ap 6 sppanyno-o1908 Yo} 2&s49%2 ap [1208 mpnyxamuad vo4f. Is st ee uur | inves wsejoursd w udat 8 aporaus- st 1pLatpuy Lappioge) nigneuys wamrowsoud purstad 109, Sipe iSopoytsd apo aovrauoay ajoz0g "eonegups yeahvonju eo mpaut 2p 1 sb0s ageUe A - pe) | sarees: BSH SSS SSS See eee ree ued ogyod soup © pRUES yaeswoxd yuo « prondopo sso2npou ~ (uopu pins powmowoug fe Sisiamy $19) viewues oSeyousd uy sowsos op mmakod yee a aojeporaur vareayjde wy gaa gmeEN ap ouwa;qoid “>AN ae _ TEP OP OB] Sza[nUIMoE ys angan |ruBpIpURD “EES eBOOKISd YW COSW) s0Ua!9§ Jo ses oP map asoUigo nuuOg iMeuazip oun earousns op ayeiun “sondepip a[npott g wIp wIsHOD jurerdorg gy | Pu suo ezyee sje v eae ap oeHeAT ZO - Tee eee foqempeoeagaygeue ‘wayeue 16 rypms 9p sojazarods eaxeysay, “sunioesowm 9p sja1oaj waspoD = sa18a1 ap sj}enio wssmyaxdopy 2}sai851 9p 2Hs}E8 1m wsaifoy iS UVAOONY ‘VAONWWN Eau ‘sqwoytunyd i$ 204-30 ylnsoduse.“ayendar wowginsyus nawad wnudis9q ~ ‘unwise. 2p 979y3 “BIIso9" u eZyeUe 9p ymopoL 8 [ELOIEE Iu2isoq “pluvuen ap sojsuvodes 9 x faluoyea eaimUns> “yAONY ~ ‘aeauylI94S5 |mspoyy ~ cada snyn-uBisap 0 18 D porous yyy “esta Pi she spuszasd nse 08 ape seadse onus azaroayai es 8 (uudoad aypetoadoso1 Jou ffojouisd wy astioai09 sp aansergo s0un voz 5 efemouy yuns muopnys ‘eartoaigo 3018008 o> faa at 8 unas diy @p yearsut jugs v afBojomtsd 2p Atso|go mun oSme wauspeR ul ‘edy>a w| MIN

igo ees atop bras af FAVLIOWAD « 01d ap ayunsino vf axepaud aonsioay yun ya mojo i sasonpoTG oa mS nowssd ig asronpoan —O[94-odog PIR) Np azt}euB-e}U aSt9AIpeyPTUS¥ 3p M59 20 up (oupore outs toun yRapeD uy SapenprAIpAN 9 8 Ovidiu Popa-Velea ~ Introducere in psihologia medicald aarp Hele = Introducere in psihologia medical 15 sd, SIDA: consiterea pre- si posttstare ick a pe 2 asstenja | de boald, functie de sex, Stediul come le sindroame specifice: sd. "premenstrual ul unor sindroame specifice = Pstoneurbimunologe Invited Speakers’ Pre ‘ogram Const inf lin domeniat ps abordisi metodo we sipe lop stnatai, a cum se reflects in poy Teza de master Ee 60 Importanta majora acordata psihologiei medical doar Ia nivelul post-unive i de speci domenin. int-o tentaivs de reumanizare a relafiei eu pa 4 gfindi un caz sau de a relajiona cu acest mare de ore acordat psiholo comportamentale in formarea propriu-zisd universitard, in cadrul faculiqilor de medicina Psihologie. De regula, cursurile respective cuprind nofiuni ext entra practica de zi cu zi, precum cominicarea cu pacient abilitatea de a comunica vesti proaste, evaluar nu este limitata ume pentru acest jentul, a felului de @ erescut proportional $1 numarul Ovidiu Popa-Velea ~ Introducere in psihologia medicala 9 = Notiunea de sires si insrumente de misurare a acest ress gi Imbolngvire (principale ‘genez2); + Atitudini ale pacientilor fas de boald, odati const simptomn gi de adesare la medic; po}, abuzul de substan, supraatimentata, ‘nia au existat, dupt 1989, stridanii in formarea de sau psihologi) care s& aiba deschidere eatte domeniul medicale. Prima tentativa s-a fcut in anul 1994, cdind a fost de Medicini si Farmacie Carol D: sub conducerea prof. dr. Toan Brady cadrul acestei catedre au fost pregatiti Comportamentale peste 5000 de studenti la medicina, si ineepénd cu anul 2004, si un numar de pest cadre medii. incepand cu anul 2003, cursurile sunt sustinute atat tn Ii roménd, edt si engleza, pentru studenfii anilor I (Psihologia Simatagi), I (Stintele Comportamentului aplicate in Medicina) si V (Psihosomatica). Currteutumeul essa de Poth ogi Santi de fa UWA. , Carol Davita” ~ Bucuresti Exemple de Temi, Contrada. Comporcamet idulu stresst urse contemporene de stress, Scala Holmes si Rahe si i de evaluare a fide comunicare cu individal stresst. junogene de personalitate: locut de control inter, sutoe! o2renfa, umorul. TrisSturi disimanogene de person india negativa - Analiza unor compartamtente sanogenetice si patogenetice. Camportamente sanogenetice (spontane si induse socio-cultral). Comportamente patogenetie (fumatul, consumal de ap jnoutuosoyne wayeys90 ans 98 °SUDs ISeyodR UI “(Gea “A) awH}OR [nuro no axeoiunwoD ap udiound aunue pumsadsor “aooaxd azosaipe spot are nod yeHau ouawLoUay FOUN wSINS Ly a49sqo “eres0U8] sojnoegads sep ‘jeusfreur yeaypour vouroUuds un od ourssbut asins ap #8 emiounye 1 a1e0d nu yep “Pues ut wag 2) nu ap. sjatuna gueod atloasesqo" ap a unuo ap mu nos pM Moo" purty B9 arFojoufsd Ul oaigns 198 UN fua[Doxa Utd aysa BALasgo B are Ul _ysndxa wou a9 18 sep ‘rupmys ap Eporaut yjduuts you va0 jrqoqoud 2183 ylpasesqo "| ads eaioiuapia> 4 sdaup woop bap 2 "212 (uaUop EOP aIsa0y snnaxoqu09 eappaude 2} yluaipeus affojoyisd ap 22> un a z up aiueuodui axauos muawiop yop najusd gimog) WILD Eugesoap ipo WW Pynajpau DiRojoyed ty aaasnpony — Dajaj-Ddog MIPIAQ dessjoytsd 18 jnousousepoyssd na yueUWopoid JO ouoreu Uy “rorfopoytsd aye unused 18 ayeaipaus yor 58 ‘pjosypouu a1Sopo120s -axaued suowop 2]P unui ayo na ayooipa jaySojoyssd 9 wasoysaio niuod If vo 189] waxorgaso nuuad ajazruraid ayea19 18 vo euuge otod as nogy ap ‘eS “premaureoduoc sy ‘eUEIOY odo puta: ad op ajeuorsayord sade [NspEO UL FOAM eaagyy nuNUDd np ‘ar9qns euzeoy ynBar soun wuoyuos “yrvajuouia|for a1ey I$ “sOLLROONISG InjMiBa}oQ |ruped uz syypersads op 1x “aojewuowesypau ape asonpe 9 9p 6 wowes;pau ap sluspuodep ap areisuad aoySojoypsd awoyqoia -ogarel tuoi ~ youmadeiay vhupy duo: ‘sons 1 auntsenssoq “oanodeda} unyd uy ytoed-oypou va eujog fezowueUe © aaenopsid 9p UepOWY -IN|MALYOG e yORS arraqumuns 9p | "WesuoWE op Lindy qUoxoed-oxpaw tu ap sun DOW “HOH 2p eh 109 9p (2]eqaaa-uou wed Jae 9120 Uy) uRDHUNUHOD ae aeiouse ayoodsy (epoueyy nuSME}UapES “NIGUIRE nsa9x9 "YoO3qe Dyomipat wiBopoTse Wy aaazmpoAay ~ bapaf-OTog Mpg) cere in psihologia medical odicere Inpsihologia medical itudine non-verbal’ inadeevatd, mate empiricd depreciativa $i/ sau ger Nu e mai putin ade in mod natur nd capa mosticul sau prognosticul bol directe sau ~ izarea comportame: irecte ~ a observ lcd adesea probleme de ul banuies de naturd aa umd az, se pacientul nu supraveghere medicala, Observatia, ca metoda de st a gi al retrospect rtamentul respectiv ne poate fi dezavantajos sau periculos in anu ‘ment suicidar, violent, te.) psihotogia m : ‘anaraneza. Un mi 8, poate objne, in acclasi interval de medical a pac icluraté, in care d) si ma permit elaborare in post, Dupa cur se poate observa, nefiind vorba de sindtatea unei persoane au (ex. sub forma de procente) ive de ameliorare a unor 4 Testele psihologice Sunt probe psihologice standardizate ( confirmati prin instrumentele cercettrii stiintifice), care mdsoard sau ddeseriu un «al comportamentul ea copiilor cu deficiente intelectuale). 1 psihologice utilizate in clinica este de ordimul nar ~ test psihologia medical este i ni si completa pentru ci aceste doud categorii de te reciproc in realizarea unui diagnostic. Chestionarele corespund uni ‘bari cul raspuns preformat Ww stiu) la care subiectul este invitat si réspunda, fird a reflecta prea mult la care rispu ag face cea mai bund up vamde areod “auvosiod aye no pound ap snpau 9129 un ale ys ay gs pigoid “upmfaadu 2s 1 ysnpad 138109 ap Yh fue ‘aluyouno 2p a12u 2109 un ane ges © 2p Phsipun 16 eluyop cua gp aundoo 9g 60001 gNDosoN — 1H gOLOS/ OGDEN = ad IOS aa (enp ap eupuDy Las Yermzoea0) hires tojea 9p a¥e9| uns Fla wp aps os ap apap mu py tag “orenasauie) eda ‘suymuoy 16 995 ‘ones yeniuaas “wye> 289 wsijos 0 ae owpagt‘puotows nugdes ‘smug Hf 295“ ; men dh 1s cima 2p us eutznd inoaeng "PAW PaneyeA ‘nu2foma ugsoyet 2p gede> ‘soplaUSWE ‘asnpas ayeourtuods 16 arm “aysaae fod ‘souy 1 seu 108 2u189¢) joigns ‘areso) ap amut eassoje A, up sundluoa 2s (apn wp9 — yousnyf 08 ‘ngDina / s}eRIOUE) = IL ES ap_nes ‘ydn> ap jrmoumuos uo 18 Sunjopuy ezeaupow “away qoud 2 2p sapsiuou 18 ands yeys}sue op welsh 90209 Pee eeresie ts gay ‘Sndsip 1soudyesouss 1p 1804 ey "zs zodsypuy ap ues na Tinoipaia wROpURT IG aaoMpoM vaya bdo, MPO 9p Wioaxe wo ap umesya pigpuoD |2309 ‘weIWOds sunisaste ap shnpuoy guneaud enor: 9 aad elupust “panmane ap esau yeisu95 wy 2959 “yond ou 258) “mye Ine 9p Tong 9 ‘Sipe “AIMdu! wrouEodutos un ae dana ae gag 3 8 aoa ezoulleoy ‘zeuseu nes eqn Meworie ap ome imuods syuo> owed jisogns ssi op ame tamu, "nwedou z aueo mp \inupdess eea80ou — puoious mua ouods ;ysaii ns 2usuodwos ‘ous ap axiueds ‘ounures '$ ‘9059) ap poqur eszeoze, 1 eustzaudoy (erequavex2 atanong) UBquUDS 9p atoAOU RuuBuaid 0 no 7m 25 6 suas ap 1 ‘sjpuuiou sauewos aotnuosv0> nes pizzas eanoaqe elueuoras 28 “Sonmuosoysd vray ere nes yuax! ne moee¢NS ww Bamore arejnssour 18 axueaan yemqin 9p #1 2 ajuns) Jojicaye v eoqusoind azwznewos 0 na (anedoavoiony eu ‘orands 9p osun suowoua) no Rue ‘sioud s(e1ous8 unis 8 amp ‘aos ap espa) [dd #1805 ad weoxpul 4095 un) 3p turuoage ‘9 ruDt! pe Up 2unduoa % reMosoysd weangrion — siouosoyd many ; ownsoad) Fnge more JoItWaH wrteoyrucuas epuLdms ys ajlqedeo ‘xpaur Bremieojaiuy areyjoazap 18 jeuoeonpo Jaqtu n> sojoUeosied evan 98 jraeuon say “(omnutur Of-O¢ Revamp funesold ploy 0 #8 w2yoo4 ne yprusyag H SUDO “omEDON HHI 11) Ht {ea Vita “Guu: 92) Ata apyesed ounoy 99 pout ‘oumosiod Kropo96 ae ermadas upuruiexs nes “epider aioin ap doos up Fr pl RRBUONSOGD wBrajdauoD PLOY no faeseg “>}E98 152} FOU! HeMEpE yew ne quome {Ml99 euIeuosiod e majdwos yeu au/feUHy © aurigo w nnuod ‘ares v} ‘aeas tecinad rwion 217 aurfu0> fq, 19 ‘omut}> nuausop aS “voureiulsd PiHajosou wp senxa jun no ojsejo o¥Gojoyssd wudists rae Fommutquioo uuud ynstoa ays 18 ($261) jadwoy “a # Sag y Broquosyey £ 9P Weogeo aeeuosied 9p orga sBuoNsays uM aIs> Ia (Aaomioauy Anpouossog Bangrog) tag oxy ‘319 “(awsaudap natuod) uoyjtureyy raed ILS “WiaMeD) gd-91 “Cuowesay sypruesiog eID) 1 Conaaig Ajouosing Bangtass) 144 “Aaoyxonsy Syyeuosiog arson HOSSUBIN) TAA WHS oinosouny ayEoF amuonsaya vaaiy.) »,otsaadult PrO2 pau HiBOjo4sd a ocaoMpomny — bapagodog Mpa FT cedeas rari de Ia FPL (emotvitate), Scala FPI-S = (Inhibit / inhib, 20 de itemi dine care 5 sunt pol aU roseat, se dispus 58 Tupte observat, increza experimenteze, sex. Femeile au valori mai mar. Valor 16 ___ Ovidiu Popa-Velea ~ Introdtucere in psibologia medical See itodcere in psihologia medical Valoarea de testare a Fi ala FPL? = (tending de dominare, reacts, agresn, inpund — fre care Se-compune din 20 Valoarea mare de verbale sau imaginare, mest polarzat negatiy | e: Subiectul prezintt sete de agresiuni reactiv fzice, t oncepegcentich, pate area Conform Ese aes sdeconitnieteoteae alas ied siting ponder ete lego ssc, fe 0 aa tla rl fede vista side numirl foe sex si gracul de cultur. Barbay care mu au ori mai rdicate, Valorle mari din FPICT su {eine — deft, eapabi de contact). Con din Valoarea mare de testre: Subiectul manifest moaie genunchii, paloare fn Iuarea unor hotter, nu este cos sau foarte irtatcind se stie pentru realizarea celor propuse, este Valoarea mict de testare: Subiect ma fest devinvolura, ese sigue de Persoane, acjioneaza hotitat gi este fizice datorate tensiunitpsihice, are cepabil de abnegatc, este ineptinzitor, dispus sa Valoarea testu -8 nu depinde de varst,prad de culturss es Ov Popa. Velea ~ Introducere in psikologia medicald W mari de la FPL? (depresi) sé de la FPLS (cu (nervoritate) 5 I) gi FPLS (caracier calm), legate de valorile minime Scala FPL9 ~ (Fire deschisd, deschis, auocritie — fire Inchisa, inchés, ick manifesta atitudine de Valoarea testa les de virsta subi de cua, est ori mai scdzate. val i de legate de valori mari objinute Ja FPL2 (agresivitate), FPIS (depresie) si FPI-4 tate). Se poate presupune c@ valoriexcreme de testae ia FPL duc lao dencturare a Descrierca scatelor suplimentare: tre care § si FPL. nevoie de contact, exte ls, vorbaret, i -moionat tabi — emofional stabil), Scala F din care 3 sunt poiarizati negatv. Kemi provin din 4 scale FPI mai ales din FPL-3 3i FPL, 7 Valoarea mare de testare: Subiectul prezintd indispori ie abil, este preponderent depresiv, trist, abut, lipsit de vlagt, pros di yor de fezat, jparicios, mereu if tensiune; poate fi caractertzat de I de vinovaje, diverse dificultisi de contact, se site Valoarea mich de testare: Subieetul dispune de este degajat, bine dispus, stint, eabddtor, cal, settimente de vin; este ntulburet emotional Valosrea depinde de virst, grad de cultura, sae) sede azeo 2yen 6 iljauid ojear aluazayip soun gzeasowep as mmsar pul afaluorayip ayes uy ynpesd “yeoyde syz-n Dyoaipau o1Sojoyisd Wy aloopodi —Pajaf-DdOg MPO r0498 ut “a}s9 eutoxes 9p dn Ao Jogy azateudinu ys ay ‘azoaro ys ay “znanop) s9qH ypu ves yefeanouy ays (moatqns avo erutzasdar Pow oun v ausojoy ap y90120 Ut “es0093 | Barnnaved nuntod xesao0u aseeu cl Inpow nes so pode oreo ajuos 18 ginau ap nw (Lueqanut 2p axe Igo 9p) ating afareuoNso4> atpppaide op sraoid yuoumusun un yzeaziuny tin ad steno sojyprys irzea ut ‘aqred mye ap ad sey ‘aoigns ur adruB ad sousnes so) Wy e19 Weo—p wun ed J20 Tema ut nue LX 9s sojareto ‘sju9128 ao ewoso4y ‘eIeAqIND aZodsip 0 aze 20__ Ovidiu Popa-Velea— Introducere in SA _Qridiu Popa-Velea — Introducere in logia medical *-individuate sunt, dacd apar, ilustrarea unor difer fea este acel parame radevar ceea ce i se masoara acest ut (mais iva (masura in care testul poate ¢ distincte decelabile pri {a nivelul mai multora (aumirul de difen realizabite cu ajutorul testului), Exigen in care acestea vor fi memorate, pentru c& trebarilor, ci a ar fi nevoie de cr rindul ei, de mot intrebati daca un test ps nfele de mai sus. este de trebuie 4 reprezi 1 alte cuvinte, a folosi un test psihologic ca tusivi de punere a diagnosticului este probabil la fel de gresit diagnostic de mare responsabilitate (infarct, cancer, et Pe date de laborator sau Pe radiografie, fara anamneza, te de caz fie a raritaii sale. le de caz sunt avantajoase, nor variabile mai numeroase decat in cazul studiilor cantt: sumedenia de comportamente is ice pornesc de general spre particular, fiind de aceea extrem de invayamant, 6. Meta-analiza statistic’ a unui numir de cercetiri via Famuririi unei ipoteze cu privire ta et al., 2005). Este foarte utila, per saz un raport cu acest raport se incearcd portante in cercetisfle eu obiectiv trans wea comparativa a unor comporiam ia (uneori cea 14 na cuntoaste a etnografica observatia poate fi dublata de alte eto, i s orale ite in special de antropologi 1 diversele izvoare or Gi, pest move Pdcament lott su pte) le, pov doy nquod #8 ay 4 we “ariqey ap di guns nu aoqida" aisaoy j90s word adi mnjnsooons v axourtiqo ap azo tous aye qISOd ypaul e| ardepe ymq teu o ous dnp anpe jaadsax_roynyuaureyoduuos : yeenioue* opezapisuod ax adeoude oyesopisuos wns) pesafieanu as 402 dud pypaawed pudou vf qwaureuoduros mynanoadsar v areAsope op [npeld - uns ‘a04ja4100) a7pede {y0y) myo40qu0 AMLALIISC 10 210p28 ap pmyound up "180)9, sn aonsead rlooydy usouioyp moansoprsuoey ‘ouou uy 40] wawoyisop> wajag-wilog TWANG HOTNYAN AV RYOMISVID ATATVAIONR “DIDOTOLYd IS TVWYON T Injoude.) iq Lepayy 2 \SUNEA oHRS* aroeUM ¥ guasIpayy 9p em “erydlapersig seauaias Jo in) WB ‘Goousaridog ‘eujoze> qu0y, Jo. Hd9q“UopuD Jo Auszoqtun, CurOIpayY TeIOINcuOg 8 poe muupse ua swuaped uy ogy Sune Jo sia ~-y Yor “Y oBooysteg _suaias “axuapeNe 1 afuaiEg> s, ‘00g wopuo'| ” ceunyy “q ‘200g ‘wSaunong ‘eaypawuopuy py aqearpaue id= (pas 2ybsongng ee swatue}ea qns exoIsaon iajoed wun ap gredaaae aosn ug {5661 ayEqouUaY “xa) uated ranuad 18 sep 3 242 epoiayy pms uy foa0 eorupurp tovxa ypuuidins ys ate (oreuonssaypa) artioa193, Youn jmRIogpja je auw99d op ynyound anoadsor soadse un od iexe ‘armory an eunuojur soun vaseyoe|0a I bppaqpau mBojoyisd ut a1aonpoang — vajaq-pdog Mpa CE cazul testelor care ar de calcul al unor indicat ele mai simple, dar aga cum s-a ar interpretari_ale_norm he spun 8, spre exemplh fa, © maj vor avea, la un test care vizeaz acest parametru “1 si +1 deviatii standard (SD). Ovidiu Popa-Velea ~ Normal si patologie. Principalele clasificdri.._ 25 vom defini ca abateri flagrante de la 3 simptome flagrante, schizofreni parancide, ete ca de exemplu del perspective perspective’ socto-cultura © zon geogafic sa fn care operewza interpret logice, precum in goest le. Abstinenja sexual este vizuti ca tiraie s& apari, dar numai pe plan ‘oud ur axcoayy ‘ojezpojaeseo odey jnSuny v-op wreSmomd 9] avo od dejo oun, ‘omngune ajorvorguu ap ‘19 jnpups vj ‘BeUEa}>eIED “oawZ tas vaxoéiuye aneo jump idey ap y re “AOU *(3961) an iey ap awis o vo Eqeifop teur ‘saaoud un ad v9 4 uufs atopan ap wound up, -o1n on PaLetina piayaud siofoy yey nes uosyU, omy dey ap ares 0 ye99p ‘snvaprzap umn jewuou IP SOLI2s nes |uasqe j uy]> BONDE auunue un-sn "P]DI908 DiuLOU v} PaL0sDap - wottrow un 1 109 un ad s(eroye & 8 eiuauad > TOUS Pate fULIOU Tepioge WE ‘snS (eu ap 2{90 Uf { porTojomo asnjoszap n> ‘varojypusoy auto ‘sns your ap sojanuszapisuoa We “UPISAFIUeL nd Tamasjorryos aise (prowesed nes oquoweies du ap) quayoziyos w giewoder eu: jody op wD ured fon ‘sns ‘ep auuiap arexaprzap wiapistod aj & 18 “9[o ango opun e aise 2p vy Baae af EDOp yeu aywod yo ReARUTIGNS MO[SEA BU tuony un asa Here z0\so98 oN e yUEYMLUIS vIsAsod “InSisaq] podut o nw ajduaxa vqesBop rw epundsezos enop v-ap vas Wleoydwa / usuas cou padoasop v op ved up ‘oongsd ameayauapr 99 [99 2482 sojowoiduts ynayroods ‘pynoypouoys ‘ap nstas uy) ,waxjor Souen wnyzou 1§ suas axe ‘wourea ap upjd nes opsouSeEp mayouio vaseynUUoy ur 19 gop eidnse 18 y | 1 Le eas ajapodiauray aBojoIo K pouaoy ~ wapaj-odog MPI 28 Ovidiu Popa-Velea — Normal si parologic. Principalele clasificdri t© crize sau provocdri. Depasirea cu succces a fiecttei faze, a fieeirei provocati psihi interiorul fezei urmatoare, dar si atingerea, a sfarsitl viet, a sentimentulut de autorealizare (implinite. Tabel 2.1 Stadiile deevoltarii psihosociale (Erikson, 1963) Faz venta dominanié Consecinje ] O-1,5 ant Tneredere - nei 13-3 — Autonome - indoiala 3-6 ani Initiativa - vinovajie | _Sarguings -inferioritate Identitate - confuzie de rol Intimitate = izolare [6-12 ani 12-18 ani | 28-40 ani | 40-65 ani > 65 ani Prima taza an si jumatate): In aceastsetapt, cy inea de bard fa8 de lumea din jurul si contort psinic, acest Iuera ‘ncrezatoare fafé de lumes tnconjuritosre. Dact, i sunt inconsfstente sau abse La varste mai mari (6 episirea unor standarde de pe joace un rol ot mai ‘exigenfel mai abstracte ale gu sarguings ine i iva se masoard in speci lara. Prin raportare site ‘umai cs dezvolt, dar se poate asociadurabil eu ineapacittea, confruntat eu conflict itt idemttate si conf care Ie experimenteaza adolescentul, ca gt apartenenfa. sala presupun integrarea unei game variate si contradi ale altra despre propri vod ideal, ar trebuitnsgit de tact se Inmmpla, spre exer privind propriut vitor, re generativitate api, majoritatea oamenilor se stduiese s& realizeze obi ele propriuhui sine si raportate la elemente ca fa ansamblul ci, Lipsa real Uitimol stadiv evidenfat de Erikson apare la vitste Inaatate, cand individul este confiuntat eu perspectiva propiei mori, pe care o poate inlémpina cu sentiment impli bersonale, respect eu eel al disper In privinja punctului de vedere formulat de Carl Rogers (1980), acesta acordi o important deosebitd tendinjei inteme spre awoacmualizare. dui de maxim de adaptare st functionare a mane, Aceasti tendin(d s-ar gfsi si ar ciuta s& se manifeste in fiecare dintre noi, towusi ia practic& ea poate fi limitata de cadrele de funcfionare sociala a individului, care fl forteazA st-si dezvolte anumite abilitigi si competenge, nui neaparat congruente cu tendinja de autoactualizare. Astfl, tainare, necunoasterea propriilor resurse adaptative, adoptarea unor tehnici de aparare / evitare a realitii stima de sine redusa aparitia de simptome psihice. Secventa de dezvoltare si a aparifiei problemelor psihoterapiei rogersiene (v. si cap.9), care are drept scop restaurarea normalitafii, prin repunerea persoanei in contact ‘WO een aa001 papa Tensed = eopeypeas no jmaeqiog M04 snInangep e841, Terrasa19 = eens of oe Biebnepeerdns euuojojewes a2nee ae aoe Zivoweyesyioynte 9So10p inneurog ee 22S ee0q ap yuanSu09 = jnAeujOg 'ssans un no nes Jueznewnenoyysd wuowyusse un 79 pamypBe) UP gsnd y ojeod ‘nN ‘aN sd-a2oypsd-az0usou poifua.ofip asouBeyp a EEE EEE EEC le Hapaglisope spajodinunag s1sojomed IF jouaoyy—papay bog hip Ho49s PoLEOLPULN UT Be pmasae w ean © osouna of isd jeyufosou pe 2x2p9% 9p imiound wig ponopad amy 0] Paso>yfisoy9 :ajoquow dopapangy 20.449 ‘aus 99 vaao no 1 oundnsaud sipeta9 aud 99 e999 m9 wodes wy hu i 91 ‘youoine a gs eseage don 35908 89 vaao acauauuad 52 "ea008 op ‘aluadyarojsane extn ‘auidoad eluotiods aidsop ( ‘cyon 1 518 © m gaseous as es mu 8 syazo uvosiod 2189 sojluotindy> vaya sluopadse ezeaus8 poop I 2189 gutosiod eudoud ‘ajaseorguin fsouo0 aje weey sp ydoumid pasty) 2p mynuauna} vaxsojoy iafloy nnusg. Sop apapedionnig aSojomnd Pain —DapaDIOT MPR DE n, general absent 1¢ acum gi fa paradigma freudian: a de stress. post-traum de diagnostic ale nevrozelor erau grupate asttel (Ge acestor pacienti es avind doar fie gi pentru faptul cd se nu se consider’ in care dominanta comportamentului lor psihopati pot prea mai degraba desi strict din punct de vedere al persoane distrib normale i de a invaja | comportamentul derivat din acest punet de vedere, mu " dorindu: schizofienia, jumea ale persoanei unor simptome grave, de au mai degtaba o gindire de jegraba lumea sA se schim care pacien importante este prea put comunicare, discordanja ng wazyoxo v9 ouswoURy no ay varoig0se qeammuay 9} 1Spjsoe Ur sep “we Imusweyodwos od ap uaB ason ap ,aeryese™ puns quajoed-oqpaut soyunodes (nupeo ut sonpur awod. ‘son dene Up ‘emspiu epeB> IY ‘uowoU ap wura}goxd anjoza1 ap aidoide as -papoafo Dluapuadap ~ 1 Op aysa fMoLa}st ySe] od as Se" Mpaufismp ajapodiouatay aiSojoRO I fo N= ajag-Ddog MipinD | | | 10) 19 aus muquad ay “(g} et ano vs “ymynoypowt vluaraduioa yzeawnsoq tuoo-uow e| apun ® gaps) aypow ap syossid aimuousdns ap auipnine o yen 1S 2 IP ais9 inpiowerd Suatoed ‘sojatuenu e araBoyaiuy ap “au 2p uot: ats yaelsoude ‘aataeworios /sigaapn{ usp ‘2]URWORDIDIS IS pAIso9xa ud awztraiseies apeuostedionut 9 eidadoe nu “IELO}ME jads1p ouypny quawe Ho3tn) ayecoHua ~ sutpowe aydey s0un upsose v oy 4 eunwapiowt pupuywe “dost so}pida najuad edioned ‘fesme ap wey oryfostg $8 asity oj mndearse as sms swavaprasou joo ~ prouoavd, :orammorpuLn yuns omtoaoay re # aynasouna Yeu ddowysd wine “pets eon ou Yesi9x9 18 NSUOD YW ap jap “wAIns 2 9p (cluowswp) payaf 9p waroA puny “xpu voad saoans MpoUiseI9 epajodjoutsg TBO OmT T pail — bapa -odog MPO FE mnald (Vv. eap.5), asocierea de te si adresabilitatea exagerata facdndu-se pe calea speculatiei intelectuale = neinerederea in fortele prop obstacolelor ca # norma / princi indoialé obsesiva de care tinde si abandoneze precoce (pe care oricum, nuit poate urma ,asa cu dimpottiva, apeleazs simptomelor sale, Psihas cu care se adreseaz medicului, pentru incidente de-a lungul terapie (exp contratranstér negativ), ca si, uneori, prin rapor ___Ovidite Popa-Velea ~ Normal si patologie. Pr i a” miasura, indiferent); ‘se exprima at deloc pe ajutorul pacientului, boala de care acesta sufera dar nefondat, nepasixor Ia dificul problemele pe care fe int {suas ap opps tosdv i$ wud prezuiaisexe ‘ean od jaBojoussd no pouorzes0 (anemsd ango azeumspuy tap) szoysd sien v “(Bojoytsd anpo pqei8ap Ur a4 né Bs sfonatr nydrowrd uy nw 1S uoureodui0D anesou mjuoystrey wpider auewoyo ap wooun afoxou ne. 0X9 aN ane ‘ayjuney ap id "BORO! 0 ad eo adoosod (Sou Bs oIpny ngs ad Up epioge ap naiB ais Indnovexd ‘orpournmusd inpour A ap ywoultuasa 1 no aysaidap 0 ap eqI0a ‘aqnnur ay ys zed yapuIA exfsap uL ezygoUL [2 nuved jnoxpatu aundap af azeo ad apsimejo ad nos ‘217200 und {99 malod uTuDH] asIaAKp 9005 6g bDIFIND|D apaporiatilag aBojoIDT |S pualoN —aje,f-DUag Mt 40 Ovidiu Popa-Velea - Normal si petologie. Principatele clas Ovidiu Pop nema sipatotog Clasificarea DSM-IV-TR (APA, 2000 anume: Axa I~ lb ile psi cu exceptia retardul si tulburirilor de person: medicale generale; oduse de abuzul de substante; nia si alte tulburdti psibot ~ tulburarile de di 4 somatoforme; factice; care pot fi demne de ateng Diagnosticele puse pe axa | au in general (cu excep} se precizeazi expres valoare de diagnost le puse pe axa 1 motivul pi acest Jueru fiind preeizat separat compuisiv, tulburarea de persor ‘ sificarea aceasta axa, a i. precum medicale generale este 0 axa folosita pe raportarea (adiugarea la diagnos generale care pot avea sau nu o cont and aceasta. contri I, ca boald de sine-stitétoare, cw im dispoziti. Condi ~ cancere (140-239); = boli endocrine, de mi (240-279); = boli hematologice si ale organelor hematopoietice (280- de sim (320-389); ale aparatului respirator (460-51 + boli ale aparatului digestiv (520-579); Se=dVO:ARKY ynrorasas v azaprod ap axe}uruaUy = AI eX “AIL EXY 4(9°10¢) Wapuadap dy ap ayeyjeuosiod op azenqiny, “[f BY :(00's0€) }ooaTe ap znge “(¢7°967) souousd swordunys ey ‘oun postda “ofeur gatsaudap aseanginy yey 1 indas: GND-6C.1 npoD wzaruesed ws) (ODOT QUEAPWS [eepnarouMDIYSd onsoUseIp ap Jduoxa wAsrED . ‘appadsau mymuatoed wlota i iergeo je 18 ayeuorsayord 18 opero0s yorlzosus yo 16 zup ‘ezeq op sojoworduts [e aropan ap jmiound wip reunu nu uaceyen qns jerinjoxa eazatoarde nuquad piupajor op jound un pulmypsuoa muony wade ‘axe ¢ af—9 ayeoy ad nuoyeygo 290) 95 YL-AFWSC Panp ‘ouenpsd jnonsouierg suponysd mmonsousip » pnperypua vasoun ide “(wanxa seproins nes jepsostyae ‘opeuostad rouardy v arausiuoK af esluaiod <0g-1T fauamo aptey =1g fpyeuorsayoud inod “1-7 {quworumutos witasqe fans :0J-0¢ ‘oumg ameuoriouny “oypraten j arosn aword “OL <) 001 #8 1 aut suusdno a1sa gWO fuUDag ‘sts Yeu ap eenawered B BaIgNs aNED ap mRUBIgo Joos oyu TEU! Fao |Mo[e UL eF as ‘ENO 2I>9 uy siueproauonau estxe poop “jesu98 uy “yuRUox}auny jnjarU “ape 9p ad 18 ‘ojauiorduns woreves8 1S vluazoid ‘aued o-op od ‘ezvanyeaa azo ‘2pea, (ays) Sumonoung jo woussassy joqo[p waKUNW gfeds foun wzEq ad aDzy as Thyn109s waxe[Na}e> “yshenTeas ojauped Ur “loucosiad v azEuoriouny guNg 9p 1S teidupe 9p (egoys ynjoat wuundxo “yan ‘are9 1098 tun veaivjnoqes aiapoa us axe -2pnqop8 whys aoiyise tanasouna “nepaeu ap 2p apuydn A wxe ‘sns feu! ap RaxeASWMUD tp pAsDSGO 98 auvo Hossans Huse sojedioud asesowunus o ade 0 wy ep“ payisopp sjajodioujag opFojornd if jouaioy —oaja4-odog MIP | | | | C20 ‘ayonsee9 PeIMIEL oMSEZap xa) paw ap ui) aay aworgoud ayo - (arersoqouy ‘aneysare “x9) apo8aj awajgoud - (nymupineyen /rayieysstuos jmysoo “jryrodsiren purand awaqqord x9) axorpups ap tonues ny mnsa20n pusarad auaigo. qugersin j uaig SUL ZeIOUEU Hodns “puionxa aropr—s x9) aoquowor2 awajqoud - s{uuisoa no ajenioiyjuod / aeuossuay tiojaa “gmBisou oyemputo9.4 ‘yynoo] ap tdosdutt w:puod “toftnoo) ruapuaid “x2) phunoo} 9p atwia) owaygoud ~ NOLAIOS 9p 11B9]O9 n9 ws 1498 n9 areuorsuat soya Gmoumng ‘2yeuorsajoud pioeystest “paUNUU 9p mjno 0] waraplold no varejumtaure “fewios “x9) ayouoriodnso ouajqoud ~ \nudosduur s2]008 nipaus“esey9 ap ojos nes 10s3j01d no (eroryuoa) tunisuar ‘arejo9$ 2y1Snaiatt xa) ajouoiieonpe aws)qoud ~ temyno wye Hp axexdepe ‘axe ‘owrginBurs ‘vid voide uajand mun vourvow x2) poro0s ymypau ap a9) awajgoud » “(gant raouoqut uy onpsd nes arzyy zmge ‘asexedas “Lonp Fue] |MOLAUT UY oePURS ap auajqord “toque nequiaut yun yasaoep 0) dmuyad swodns ap ingndnu8 mraouaoiu ty atuojqoud ~ o-nu! vores nwo ey Bf ‘apnyout aua|gord sorsa9e urewaAU] “ToLO}UE jaLEEVED UN AAU UPEA afingiNUOD o ne ways20e 94 TRAE INgap no JOJauua}goud #8 axiuare ByepLO>E aysO UY ‘aqUDAND HgnfeAa wopodsid joie UL IMqap no ajouirjqosd reUU oreanSOUBEYP duns “ferauad up -aoiqisd upingim nes oq JopsiaAip [moun 1s oa9 “uyiude wjuonyus yod o1v9 yeIg0s 1$ yeanret nipaut ap Ipuoo astantp wzva2tA :typout ap 1 ajmro0soyisd awaygoud ~ 4] oxy (6667008) sslearKovur 18 owsemMeN - 6664-082) BI%Oq ap aoUjrrodsou outUas / aworduns - *GLL-094) ByereuaNd ypeouad ut ingap no Y09 - 46Z9-085) seuLso!UAB injmesede ape Hog ~ “SHDRIRDDD HawORIALY OTwojo;ed IF joiarony —Dajaq-wdog MPO Ce 44 Ovidiu Popa-Velea - Normal si patologic. Principatele clasificari € de dispozitie pe fond de hipoparatiroidism, cu m depresive (293.83); Axa Il: Componente (nesistematizate) ale tulburarii de personel n (244.9), glaucom eronic (365.23); Axa lV: - Axa V: GAF = 45 (la internare), GAF 65 (la extemare), Testal arbo Testul Arboretui a fost conceput de psihologul elvetian Cat! Koch, prima publicare @ acestuia avind loc foarte util pentru aprecis jormale a acest de ap! te foaie de hartie A4, va rog s& lesenati eat mai bine posibit”), i acestul test este dati de -t arborelui. Acesta reprezinta un element al natur i icafi, un simbol al deveni si vertic componente pot fi asociate cu diverse aspecte ale ridacina reprezinta simbol ceo urarile de personalitate sau in diverse destigurat de al. (2003) pe bolnavii eu schizofienie| parano- ii. in timp ce ficare, redam aici céteva din acestea (Rozorea & Sterian, 2000): : stpour atsod aman arelioy tus rdey uy est “(Jeut0U wuarede as-npuRLodwoD Plaipul) peidepe ajuarede youn apundsezo9 “ossausynjnwade B ogunjad wunploe ropoyin omde are ‘phuaysizou ap mipoys “7 ‘euyeuaupe ‘ingnyozp09 asIoatp ap ,d08esiu09, vataafars ‘oqutorodsy "HLLOV vaiaiSes9) audopua persods 9p vaRy UL wyeHEoesNUOD “(axejnoseA unisuaiodny na) 008, ap :auuey prop apuudn vounsjor ap areuruuarep ‘orUD01q If vorRojory wMMEU ap EVON!PoW mue aoytoods uns jy 97RF IaISDOW mio oye orenpde ap Jojaioy & gpeseUAB warezyTqour aumdnsaid area ‘Duy ap mipoys “| pers ran ut ‘a4fag ednp Yzeanjon9 “V"O'S yitustre20 8 aneifotfos aou0 vy sorproadsau rorEmsundser cums purr v9 ynssans arsoutjop agqag ‘soytoadsau § aoyjoads aanedepe opsiovar anuy gpewowepuny wisunsip e] 9p pamog “Cy'p's) .amdepe ap yerus® wospus, ‘9p vounviou umiowp 1 eMED [99 “(EL6I) asjog SUEY] aNLD 9p snponut So] ¥ ssaNS ap jmdaouo> ‘ssans MEAN Bus un-nUt ‘anseou UforA yz amwoory wp rind yeu nes yyutr eur apmed avy area ‘wjeasogo “vamesisnUy ‘eutear ‘jmsnizap ‘wang ‘earearaua uuu FS IMUSIgo ae-aN, aoyjas0a) azquiatd, VEL 18 Suoquosoy ‘Oyssouonuy puny sezwsyprs sos4e--s0908 upaoSuy, sunyuap apasoucpsay.y ‘Mmmopury 16 aypy-soupo}y 224028 “somRDKT Wsoond os aod Soyo ayt0s2y poo.y-bnvey Duvet a}uasojaanny 18 9959 znv9 ~ SITS TASSRULS €1njoude-y IBojns05 ~ EAD |= u 2 Hats "y 207041 “OI ‘O86! "worsog “MIAN woHFinoH SuBA I9 Xe V—--D SHaTOM ‘one ‘Ssmnang "o;pauoyay pa Id ~ Cad gts) “er "nosopueey ‘ iow 2p pmtzoue — "Wy "NOSOMUIPY “R 3961 ‘OA MON -pUEnSON UPA Bald 30 ASO|OYDNg w pstmo] — t ‘3661 *s0deN-f gv eesBodh Marea ISCLte “1g “soouocomay. OUI pe 1ydoa9s pjovered sum suonnd 4g uverp soen yo Susur —"A mao “5 ‘yee ‘ ; ‘861 ‘QE1 1 199) aus 9p apedoyou. WOH + $561 UOUON WOAMaN S819 pu UNO, { OSGI WOMON-BO woN, toes pu pe : ; O00 ‘dq "uoRaUYSE A ss uey9ery op ab “opHo;C MY Jo jenumyy ous pue SHSOUREIG) ULAFING ee “1 substoneg Se EEE ‘ysomion atsoap ad inynnysuna em eyed!ouud einures no od LDUisDp> opapodioud| TBojomwd 18 pou ON Mapp Pdog MPO op 48 loana Necula-Cioca - Stressul psihic: cauze, efecte $4 interferente 3. stadiul de epuizare, actioneze iar adaptare: cele carneteri are diferenjiaza cele seade sub medic, iar tea, a “energia de i. Acest stoc de energie de fla un individ la alt te si cel rezistenfa organise e (“energia de stress”) se e Caracten adaptare” adaptare eat initii ale stressului, cea dati de Tamandescu (2002) siressul psihic (SP) ar reprezenta “un sindrom constituit de exacerbarea dincolo de nivelul unor simple ajustéti homeostatice, a unor reactii psihice si welor lor somatice (afectand cvasi cu excitafia exte agenti stressor, c& act ens, surpringator, bruse gi / sau persistent si avand uneori un caracter simbolic “de ameninjare”, altcori un rol extrem de favorabil pentru subiect (percepufi ca atare de subiect). Alteori, agentii stressori reprezint ici cu rezonanta afectiv’ majora (pozitiva ~ eustress, negativa distress) sau surse de suprasolicitare a proceselor cognitive si volitionale, dar cu menfiunea c& SP are 1a baza in primul rind o participare afectiv’ pregnanta”. 7 Aceasté definitie limurest ire _altele, notele distinctive ale agentilor stressori, care pot fi extrem de v: sunt reprezentaji in general de acele circumstante care determind ca lor asupra organismului, reactia de stress a ac particutaritafi care le confer important ~ bruschejea: tatea exescutd ea, Agent stressori se pot cons stress, dinire care cele mai cunoscute su ~ ameninjarea (anticiparea unui peticol); + frusirarea (situayia in care un obstacol se interpune in realizarea unui seop); i prototipice generatoare de - exprimare a impulsurilor versus standarde morale; = rezolvarea unor probleme dificile sau imposibile - suprasolicitarea peste limitele capacitai inteleetuale: = remanenta ctive negative (de exemplu: pierderea unei capacitafit de autcafirmare, ipsa comunicari interumane). 0 clasificare cuprinzatoare a evenimentelor stresante o fae Smith si colab. (2005), ei fiedind distinctia intre ~ evenimente traumatice dit pericol extrem care se situeazd uumane), si + evenimente ,obigmuite” care pot fi percepute ca generatoare de stress: evenimente incontrolabile sau imprev ° solo de nivelul obignuit (situatii de afara game obismuite de experiente reprezinta schimbri majore in condifile de trai sau confflicte interne, Perceptia noastr& despre controlabilitatea umui eveniment este la fel de important in evaluarea caracterului ei stressant ca si controlabilitatea reali a acestui eveniment. Czedinfa c& putem controla evenimentele pare si reduca impactul acestora, chiar dac& nu iciodata acest control. (ex. locusul de control inter). Predictibil eveniment, gradul 1 care daca si cind va avea loc afecteazi, de asemenea, caracterut stressant al acestuia. Faptul de a putea prevedea aparitia unui eveniment generator de stress - chiar daca individul nu-l poate controla ~ reduce severitatea stressului (ex. legdtura cu anxictatea moderata, cu rol de tampon. in calea agentilor stressori). De exemplu, una din problemele majore cu care se confrunti bolnavii de cancer este nesiguranta legata de vindecare. As! ei trebuie s se conftunte in fiecare zi cu incertitud dezastruos. in mod similar, dar pe alt plan, victimele care pot s4 prevada momentul si tipnl de tortura’ pe care le traiese in timpul dete recupereazd mai usor dupa ce sunt eliberate decat victimele care percep tortura ca fiind complet imprevizibila (Basoglu si Mineka, 1992). pe arenstOWDp axnrzod a29451 ope jours oun ¥ pyseae anya 2p vars 89 IN 20 opus ezPa13q) njnuusquei0 3p UI Jou nD ouy. ‘sojeyaue 7 25 a1e9 vy 109 BOIEZLIOAR} = (dootod voreutyes - eopt 18 roxfuate “fouowour aren e0FBjeisow nes aaprOyNO royLARIs wore nos varexvyas = ‘asapururn ednp) vzne1u0s ‘4 vamn[ye ‘tap ayeoy aumwosiad 1aun waropaaay no “Snos09} utind [99 ~ eiouio® 10d omeo irons aymmuy auiwoy louis 20410 no repanyuos aingan nu jnssasisna #89¢] S280] & psruaid o ainynsuod 20 day wadnse sojauysopua e oyun; ra 019 0 ap 28 Jopnssansna yo mday rexdaooe unueun psu aisq -punos oxo UN axe |nssanisno yo Imdey nuad 1€ aywod ‘qespmas yRssansNd ape 20180) v aiajtais 0 “oxproads © 90) ase infnssansna ynsima uy ‘1S PusfeUDIpe ap 28 v oarsoun fowuoy 299A op ¥: “nasapuwurey) sei op saooe 1 es ssansna ap oyerauad 3 joval oun euun wuede |nuss ap “widooxo 1 ese ‘seo ‘ayes rojajutoasuod fe I$ w> iueigure ve noid rueHoxe ‘piper nnuod juaBe je azapaa ap yound 1a - Ssauisip vautoyoysp mound aq moar utd ‘repunges 4 tnuad joauod 2p lid gS 1pu6 vious aynod vyeog rewiid ag 89 “RIEHOISAJOUM-O:905 52_foana Nectla-Cioca - Stressul psihic: cauze, efecte si interferente wumente pentrtr menfinerea a psihologiei medicale. ne impulsioneaza pistrarea sina le si psihologice de erestere si menjinere i oferd sansa reed nea de eustress are im; ive ale ‘uman in direotia produ artistice (muzica, cont Scenari de adaptare la stress Reactiile oamenilor fa evenim wameni care se confrunté cu un e cle stressante sunt foarte diferite: iment generator de stress pot imp ce alte persoane confiuuntate cu acelasi eveniment pot considera chiar c& evenimentul este de modul predominant de reactie a dar si in de fimetie de proeminenta n viata sa cotidians, adaptarea Ta stress eustressurilor sau distressurilor poate fi constructiva sau distructiva. Astfel, inregistrém, in cazul in care subieetul a reusit sa dor fafa de sol cresterea fare, iat in cazal in slressor s-a soldat cu un egec ada inregistram unei adevarate “vulneral ride ulterioare. Un important m mplicat in acest proces este cel de condifionare, dar exist diferente generate si de anumifi. parametri ai agentilor stressori (intensitate, duratt, repetabilitate) si de particularitatile individuale de reactie fa stress, care genereaza semi agenti. Asupra acestor din urma fuctori, care se manifesta spre ex forma traséturilor .imunogene” si reveni in cadrul acestui capit Exista uncle tipuri de evenimente pe care majoritatea cam resimt ca stresante. Stressul poate avea atdt efecte directe, cat 5i efecte indirecte asupra sAnstafii, Stressul psihic se poate constitui in factor de rise jn urmatoarele tipuri de boli = boli psihice, spre exemplu ck declansare aproape exclusiva prin SP a bolii). Un ex at constitui Ioana Necula-Cioea —Siressul psihic: cauze, ofecte sl interferente _ 53 eclansarea sod depresiv in urma unui eveniment psihotr (cum ar fi decesul unei persoane dragi) ~ anele boli endocrine (boats Basedow, amenoreca de stress, le sexuale la barbat, hipercor = bolile psihoson preponderent, dar abil, ca si au imatizant ist nportante de perso di participe la consti - aparent exclusiv: boala este declangati de faetorul psihogen (ex. debutul bruse al HTA dupa un stress major): = sumativ: boala este produsi si declansata de un complex de factori etiologici, cate acfioneazi concomitent cu SP (ex obezitatea ca urmare a bulimiei de stress, dar si eonfinutului hiperprotcic al alimentajiei propriu-zise); - sd participe la ritmarea puseeelor evolutive ale unor boli deja constitute + aparent exclusiv: de exem puseele atipice ale ulcerului duodenal, in sesiunile de examene de vara gi de iam, la studenfi, in contrast cu ritmarea clasicd a bolii (primévars, toamnd) (lamandescu, 2000 + alterativ: declangarea bolii se poate face atat de SP, edt gi de citre unul din factorii ogici specifici boli (organospecifici”) (ex. reintrarea in puseul dureros ulceros se poate face att din cauza unei conduite defectuoase, cat si a unui abuz medicamentos ar pe fondul unei vulnerabilitati de orgar - sd participe la intrefinerea evolufiei prelungite sau cronice a unei boli si inducerea aparifiei unor complicatii (ex. cronicizarea unei urticarii aparute acut la un alergen (de exemplu, alimentar) si prelungita prin coexistenfa ulterioard a unui SP); no] ap vier = algosesoe “xa) aumus roaIGo UN ap Uley vjEUNOU yUIL ore ‘goqued op jnoere “ea1qoy-psvorxt ‘yotued op varemgim wmnoard “2orBoqosou ut UO} Ns) eunoypIDIS ous ap p]VOg > ~ adsaad oyna peut psd qe atapan ap yjound wig, Op ap jmIUdUyUIS yeu Layosap fan pulidna UE FE YLOMUEFED ae.0N, papoparmuy rune eareynooxa uy ‘Siu feo0|q u 8 ssauys | soyttiseas “ajiqujonuo: ‘onede ap mezuaise19 yp aquowuara pp wndxe ‘aunsiae op Bd indus 16 ous Uy ara isd SSIS — B30] y-OPIIAN UDO] 24 IS PUBS IoUNTe ‘eyoazap oven af od aaeo ance ap ysndo exfowat 18 wise “omy sndo ynjod elgo un nes WuvOsiad 0 ang yMISaxBE w azese|dap 0 20] are 2p feurones nes g]iqssod euneaprorny arsa nu azeaysny ap fasins vdospuy woauip vauniso18e aeq “wing 2180 ssans ap oxeoqsroua8 oxlems 0 e] puaAro4y a war LEO, GS.4 YI s0jaueosiad t11audxa Inosut yosearo ys ozed awewganSuis uy Een pumeN o op EVeOOAoud pfutzagns Jet “iuaureo 9 109 1815] 1a Nes ZEAIpUE BZRDIDOFE fieo ap ore90a01d ajansvzap ‘oured gaye ap ad “juaumo "ung a1dsap spruauepuny anseou ayofuipax9 wapgamut a ‘oud 0 ap ad ‘y ae a ‘(Z661) weunng-yours) ojemjeu ajansezap no 8 ap anew t aqenxas a i) asttladanur soy ne ssans 2p vonPuunen asod varemaym x] oxvoyoF91 pS ayfnUer yew 9}2—) iqedino ap squouanuas - yezotiexa noyIp “uulos ap RING] srepioouy ap aun ‘euespnos vlein ap azeseiap gpuryoud ~ ofuati pa 2]e arofem apauoxduns axuig ~Caopiosip sons > ponwuunen-asod ssai 2p aieB9j anvs ou joxzap tod auewun aquatuquars und 291 3129 nes jord pou u wun pours rmen ar introduce prepondere somatice, asociate anxietatii: disfunctii respiratorii are, relaxarea intregii musculaturi sau din cont re, ete ate preconsti a anxioas’ asoci int poate avea un rol favorizant pentru imbolnavis dar numai cand are valori extreme. in acest caz, ea are un rol dezorganizator asupta comportamentulai $i constituie 0 sursi important a unui exces de hormoni de distress (lamandescu, 2002), Anxietatea moderatd are dimpotriva, un rol de “tampon” in fata agentilor stressori. Accasta, deoarece © stare de ni si anticipeze realist 0 situatie adversi pe care o are de infruntat si 1 acesta Ingrfjorarea ZA ca un sistema de alarma cu efecte benefice. contracturi violente Depresia Depresia insoeste freevent unele boli (recul somato-psihic) gi este demonstrat c& poate juea un rol declangator al unor boli, prin efectul ipresiv asupra celulelor NK, Poate fi priviti si ca tip de personalitate accentuata (tipul distimie - vezi cap. 2), dar si ca o boala psihic& de sine statatoare in toate acest motorie este freeventé (desi ocazional unii pacienti sunt mai degraba prin asocierea anxietatii). Pacientul poate merge sau indeplini sarcinile cu incetineala, iar entoarea gandirii se rflecta in vorbirea acestuia, Dispozitia pacientului este caracterizati prin suferinta, nefericire. Acensti dispozitie nu se imbundjeste substantial in Imprejurari in care sentimentele obignuite de tristete s-ar alina, de exemplu la aflarea unei vesti bune. Un alt simptom intilnit in depresie este iritabilitatea, care const in tendinja de a raspunde cu o suplrare exagerata ta solicitiri si frustréri minore. Lipsa interesului si a plicerii este freeventd. Energia redusd, senzatiile de neputints, fatigabilitatea, sentimentele de autoreprog si desconsiderarea propriei valori sunt relativ caracteristice, In cazurile grave, inregistrim o wu pacientul depresiv poate fi privita ca o binevenita suicidar neneglijabil al multor depresi minore, ajungind uneori, in depresiile majore, la idei delirante, care se considera, spre exemplu, vinovat pentru tot raul din lume, Exist cdteva corelate somatice importante ale depresici, eum ar fi - scdiderea sau pierderea apetituluis = insomnia sau hipersomnia; = mumeroase gi variate forme de dureri (cenestopatii); ~ constipatia ~ pierderea libidouluis ~ amenoreea, ete. : SLE Malte dintre simptomele anxietajii gi depresiei sunt investiga intermediul testului HAD (Hospital Anxiety and Depression) (vezi partea practic’) Newrozismul smul_a fost denumit, de catre Eysenck, _,instabilitate definit ca asocierea intre anxietate, depresie, autoapreciere te. Reactiile emojionale puternige ale instabilului imerfe | spre reactii itationale, uneori + ~ impulsivitatea; = culpabilitatea; ~ stima de + fobia soci searseon anuicl “(90g “masepuewDy 9p 1H) (Z661) dow 289 2p 99 oso “mgpour WIP ayuDAa ‘oxajduoo i$ aturizodut sojauajgoxd & yan duu vareazozan aundnsaad axed * no 199 B] nes Yas B| vasOpE muouriss op reuWop “Y prUsUIEHodutOD jn no pamauotisesouy pug> “aiuotadiuoo eraprsu0d of aseouny 1 amwonpqgiou umgioumnua 1989p aISa wIswOge POP safe you ‘ANMuos If anoayy ‘po InasPAarpzea viuauoyede somsd —ojewuownmdwoo — vareyoy ose oq axds vityzodsipasd no owenyeuosiad ap dn wsooe tf inyyda] uy snd ne (p61) jor 7 uvWUpeny ‘ueMUascYy a8o% sodiwosoygsd a mzens wound -oud soreuoyioury nausd seu9 Tons Waa ap wnsuoa “yeuny) aims0se osu 9p tnodwos uid ezousfoved greszuoxyy ~ Cay) uoissandag, "4 pu Sax ridson, aes aysantag (av) uorssaudag, | pu Stowe reson simmnsey | eee en easy 2ioyouossad ap suaounuys AL TE PIL 60 loana Necula-Civca ~ Siressul psihiec: cauze, efecte si interferente Joana Necula-Cioca - Stressul psihic: cauce, efecte sh interferenfe _ 61 imping si realizeze mitatd dor + incheierea wt La aveste caracteri Rosenman (197: chesti i putem adauga pe ac: de Smith (2005), si care pot fl 1 = nw observa sa icruile frumoase; i grabesc pe ceilalti atunci cind vorbesc; ~ cred c& daca dorese ea un lucru s@ fie Rieut bine, trebuie s sil astepte la rind sau in traf: n fetis; care joe pentru a castiga: masoari succesul propria si al aliora in termeni de numere; Je vine greu 4 stea si si nu facd nimi: ~ plesnese din buze, dau din cap, string pumnii, clipese rapid, leagaind genunchii, lovesc cu degetele in masa, ete Evident, un astfel de comportament are numeroase cotelate, atat tn plan biologic, eat si plan psihologic. Dintre acestea, cele mai importante - in plan biologic ~ valori erescute ale trigliccridelor si colesterolutui plasmatie; rispuns hiperinsulinemic la administrarea de glucoz’; = sectefiediuma ereseuti de noradrenaling (NA) ~ reducerea ti + cresterea nivelului corti + reducerea concentrat + in plan psihotogic. ~ anxictatea; ~ depres + frustrarea; le sufleteasc’: - reactille de e la si mai freevente decdt la oamen fazci de recuperare post-stress. ressori mult mai prelungite obisnuifi, eu nerespect: ie tot mai mult longitu vocafi, a constatat ca aceia completat in anii studer varsiei de 50 de ani decitceital 2005), intr-un studiu si . punctajele de ostilitate objinute in timpul anunjau incidenta_bolilor coronariene ca si mortalitatea prem: diverse cauze (Barefort Istrom, 1983). Exist doveri ef atunci cénd furia este A sau blocatd, ea poate fi ructiva decat atunci cdnd este exprimati (Spielberger, 1985, Wright, 1988). Exteriorizarea unor stair fective negative, non-violente si de scurta durata, pare s& se coreleze, din contr, eu un efect protector fad de bol Datele de mai sus releva faptul c& tipul psihocomportamental A se inserie ca un factor major de rise al bolii coronariene, algturi de: - factorii genetic, ilustrati printr-o istorie familiald a bolii; factorii biochimici, caracterizati prin concentratii ridicate ale colesterolului, tr = factorii valoare caloric: Relatia dintre comportamentul de tip A si afectiunile coronariene explicata prin: ~ reactivitatea crescuté la stress a indiyizilor cu acest pattern comportamental gi modul in care sistemul nervos simpatic rspunde la stress (majoritatea persoanelor de tip A reactioneaza prin furie, iritare si tensiune atunci cénd sunt ameninfate de un esec, o harfuire sau o atmosfera de coneuren|a); poate sul sporit de singe in muschii scheletiei, neconsumat (datoritt ca sistemului imunitar, - faptul c& indivizit apastinand tipului A sunt fiziologic mai reactivi, la ei constatandu-se o crestere dubla a hormonilor de stress intr-o situafic stressantds . yuourexrodiwos ap ‘aanedou jours ad yenuao mmnSuadoo v eJ9PY axensAy! o ystioa 3 (nda ‘o1apon ap round 35298 UCI “aT s varruudas yiurzadar oes e YI waymeRe> 0 BO mde ap oo pug azataoiou BS ynatpaut eo |IGepUELODDI 2ys9 NU 269 U ‘rexyjau op afdaurs roxuyoy youn wosssnsu ‘9p s09j aypod a8 nzony ss09¥7 - “rou ap atauoy aye op mnpitosues ayfoads asqt ap rorOnpuT soraey BO TeIapIsUoS / stewudas runisvatunp ¥zeq ad (661) APoysoulD|, any ap p ‘3 eawerodurcaoyisd yndyy ap 18 a0e{dsip 88 jiqepuowooar aise “epyd ag ‘21g9 ap 1H09 Put as BS pyuvdwooyysd py yuods orfuoye 0 wyysoveu y musurerodui09 i “Bluny wotuzay ad ajiqerapiston rnfeoyyduuy vane yod 18 oar ‘ap wanxa twanap tod ‘imynusuEwoine euid uIp aBeswe ayeod 0-18 aivo od conednure ‘(amedinfoo auroyqosd oun wv (g00¢ “nasapueurey) varensed nes voreisdnoat roed-ypauu youfejox mau ‘,otloyepon,.) piofeu yreuorsajoud easvoyduuy ~sodwioo 1S panmufoo vaveqnso“eaveuannadwoa nes Hajoo no aj 2S gS ypusutooal as 9 Shaniafiona 64 loana Necula-Cloca ~ Siressul psihic: cauze, efecte si interforente r alexitimie (Nemiah & ocunoastere si expresic, manil rea viefii imaginative; te de autoexaminare: tea de ex vederea ul - capacitatea dinsin La acestea s-ar putea adiuga: -onformismal soc! psa de umor; ‘ofite de simptome somatice. ine de instrumente psihologice de apreciere a Interview for Alexithymia (TSIA), Toronto 2006) au sta tre barbafi si de 8.1% printre fem Se accentueaza 0 data cu eresterea varstel (de la 7% la 31%, in cazul birbajilor side la 3% la 29% in cazul femeitor). Diferenfele de gen au ve la grupa de varsta mijlocie coreleaza pozitiv eu stat vaduv), veniturile insuficiente, educajia medie, prezenia bolilor eron cu depresia 2006), efectuat fa Norvegia, pe un lot "a aratat c& alexitimia comunicare influenjeazi vigoares, starea de confuzie si bit pacientului, in prima jumatate a unei con: Taportat 0 confuzie mai mare, o lipst de vigoare si a masit in timpul consul inregistrat un puls ici de genul acelei centrate pe pacient, in schimb, ‘mai mult& vigoare ilor centrate pe pacient, Agadar, felul abordeaz’ problemele e ale poate fi extrem de in modularea emofii alexitimici O notiune conexd aceleia de alexi introdus de Tkemi (1995), si care se refer bolnavii somatic, a suferingei lor corporate Ioana Necula-Cioca ~ Stressul psihie: cauze, efecte si interforemte _ 65 hipotizo-corticosuprarenale, ceca ee In absenta 1082) ne de cancer ii dar caracterizin- desfagurate asupra pacie ind mai freevent persoane aparen reprimarea $i negarea exprimar tristefea, furie, anxietatea). Sunt persoane re} care fac eforturi interioare, pe care nu si-o exprima. Mulfi dintce lipsei de speranya, pe care wre cu cele desetise anterior ca nental C. ve. ci si cele prospective (ex. Contrads, 1990) au retevat un pattem similar de asociere cancer — tipul C. Dup& 10 ani de fall - 0 nevoie acuti de a fi aldturi de o persoand foarte important din runct de vedere emotional sau de a atinge un scop important. Ca titlu mai absenfa unor mecanisme de coping eficiente, aparitiei cancerului. Astfel, persoanele cu simptome de depr SP au prezentat 0 redus& activitate a eclulelor NK gi scuid ale titrului de celule helper T. Desi acest proces este atribuirea, de citre individ, a unor sergnificafii.stressante unor evenimente de viald, dar factorii psihosociali $i comporiamentali pot juca si ‘ei un rol important in riscul gi progresia cancerului, prin influentarea comportamentelor care duc la expunerea la carcinogenii din mediu sem ive Tipul psihocomportamental D pul psihocomportamental D este considerat un tip predispus la distress, fiind caracterizat prin (Denollet,1996) + afectivitate negativi, exprimat§ in tendinja de a experimenta emotti negatives ' soun varadope uf ‘jerouas uy 4S yup ey vlunuar e ap Mjaplarput aytngana iqetoaty onsougord um ep aitod yinoso19 AY ayeod asea non} ‘ayerarxue bp vases ies #8 aundnsendBudoo ap sopra ag vaisardop 18 oymarxue e] uy "6 eiuaredwoout vudoxd ap ‘rauingUe no ‘Saaonsuy ap ewe No yIeID0se aise HNZgOS BY “|aNsV “Pr ley ooey B ap Jo] Raterfoedesur op tiednooard roypmdoos waraBune pugzis 2989 GV WO ND “aes sojaUayqord apt injos waseases ES IpIOY 2959 InpuaIpUT doo un 1 “rund ad waventiao no 18 peut Yeu junsouno wiuo}ep pap exoja1 9s iozaidar O18 UY {0B areyfasome ap >} pare 9 ‘psvOrB au wlupasy - assay “oH ares 2 jeuosted 9p yeq[ouosiod ap suafounuu apaniesesy, | mynssousip guanion ving wy so:sa,0ud Jo no 010. hp *PyBog HeDage ap pul WUN HLIBALaSuOD wOIBpIA luoarmur 0 ysooou oqouyeuosiod ap qd jared 9 yzeaI08 ‘oUaYISY puELTUOIOD YIEOg 1 ROIUOID B>EIpILD db asiaape aatuyo sOjoruaKATUAA B 2 a indy ns yoRprva wlualoxmsut auaial ajo “aen> aiyisd pusSaulg ~ B90], DIRIDN DIDO] 9 88 foana Necula-Cioca ~ Stressul psihie: cauze, efecte si interferente a durerea inte AE jonsirat cA ntre stress $i lor T a fost de autveficacitate, Pare astfel extrem de eficacttaqii ca tisatura imunogend de mod dinamie de starea Nivelul AB poate de performantele Conceptul isi are originea in teotia invari sociale si reprezinta modul in care 0 persoand isi explied succesul sau ese inter sau extern, controlabile sau necontrolabile. Locus de contol intern (LCD) reprezints convingeren subi © responsabi LCE) corespunde convingerii c& sursa evenimentelor se giseste in soarta sau puterea altora Se poate stabili o legatura intre tipul de locus de control gi eficien; mecanismelor de coping. Astfel, LCI este, cel putin teore receptivitatea erescuté a persoanei le mediu cu valoare adaptativa, prin rezistenja la presiunile exteme, I erescut de angajare in situatie. Antonovsky (1991) considera c@ LCL (am responsabilitate) ar reprezenta un factor favorizant pentru. sanogeneza: Persoana cu orientare interna ar fi, pe de o parte, receptiva la informatiile furmizate de mediu cu privire la (riscul de) boald, iar pe de alta parte, va prin autodeterminarea inerent& LCI, mai aderenti la tratament gi mai rezistenta la incercirile externe de a fi influentat. eit si prin nifestat pr Joana Necula-Cioca ~ Stressul psihic: cauze, efecte si interferenje 69 adaptativa d LCE prezinta: semniti (Popa-Velea, 1999), in masura in care: ~ exist cereet menteaza fn de stress LCI spre LCE} = uncori LCI este asociat eu jente crescute de culpabilitate, iar LCE eu o anumité detasa ici stress > exist 0 varia care este determinat de p de societate (ex, LCI - autonomie le agresive de co) in societajile modeme de occidental iar LCE si strate capul plecat, sabia nut tai sau “ee fi-e seris in frunte ti-e pu de tip traditional). Antonovsky (1991) considers cd, pe de o parte, extemnalitatea poate fi defensiva (cénd persoana atribuie esecul factorilor extern, protejandu-se astfel pe sine) si pasiva (cind domina perceptia lipsei de control, cu efecte negative) iar pe de alt’ parte, internalitatea, se poate manifesta, la randul ei, responsabilitatea pentru succes si eyee) autoblameazt pentru egecuri dar. in acelasi timp, nu acorda suf importanta succeselor). Autorul sugereazi c& doar internalitaiea responsabila este 0 sursi de sanogenezi. Robustetea Conceptul de robusteje a fost introdus de Kobasa (1979) ca find o variabilé ilustrativa pentra rezistent psihic. Robustefea a fost definita cao dispozitie de personalitate manifestaté [a nivel cognitiv, emotional si comportamental. Are trei componente: = convingerea ci evenimentele pot fi controlate si influentate datorita ctului (LCI implicarea, angajarea si persistenja cevenimentele au sens 3 semnifcai; lor de viata ca pe niste provocari si scopul propus, convingerea u ca pe 90S" 2159 YINOSAID aus ap LLNS pra ‘telsoadap ynuad ap axnieau aroage eanofou arenyexsoine andsop.sojaqiowunues 1S soqimB09 9j1onst nes | esleuoder und ‘oudoud vamos ap sutaap euvosiod pups “yy (219 ‘unim *joo9qe ap snpar u ) asvorgtgs amma odiioa zo1n vase: S areaoape Burdoo ap auto] s0un earmdope uud “ysnpor nova 0 RUIULIaIep ssoxIS ap 1O]LOIDE] ap jmusumuas “goog 1 ssons vy 9) 1 no afouposiod 29 9p vars puniow Sys yerouyn. f any “tue ap Og =p Iasse erarqeas a8 38 viusasojope 18 oLipjidoo wip ezmamyaruns 9$ yluazo09 ap mua ‘eoysage suas nep oljouog oyu Yew Bdvoored no fupumeo Bo jnMdey PuENSUOWeP LIpms asvoiowne yisd vu no ‘eafoisngor no pmERa, are ap areores2us8 un vs sed pomyisd ‘qe oduurt nw (BUH ne Joy apoTA eye HuaLEEO uy “po qengse me ATH no aqeo9ju suvosiad Injona o es suas inun onisyd yo amd ag utuadoosap ‘san area ud sojaquaunuars wosiad @ arejoxzap o gowwar yo uasape jeuosiod me 9] Bo ni ormuun e920] Ruoweo ‘2p Az9p 9p eazequuys: e9 jyooaoad ads wosopiypsaq Squwssons soj>}WoUuTtDS9 v asodao.od 9p Inpous ‘anyzod suas uy “yzeafuanyu 8 piuareduog ap vilezuss Hoagar Bieta wp sojowounuoss exdnse Injnssonis 2 TURN|eAD w araIpoL 21989 194) 999 1. aharafioni i appa 92 Gd JASSBUIG— D901.) -DINDIN DUEDOT a pa PHpIIAN PUP, OL 7. foana Necula-Cioca — Siressul psihie:cauze, efecte si interferene jele_stressante. prezinti un nivel redus de 1 crescuta dar instabila si de deosebit de Optimismaul Scheier si Carver (1989) definese otendinia generald, relativ stabi pozi viitorului si exper Optimismul presupune mis gravititii evenimentelor si supraestimarea prop avestora, Persoanele care privese viata cu optimism evaluea2a po: social si investese mai mult efort pentru a preveni problemele sau pentru a le transforma, Ele savurenzit is procura eustressuri diverse, se ajusteazd mai eficient ta stress gi boald. Astfel, se gtie c& optimismul are un rol pred ntru longevitate si se coreleazd cu prognosticul favorabi ‘unor boli grave (ex. cancer). iv medi nd SA perceap evenimentele ca find pate duce Ia o sinatate mai precara prin provoesrea -¢ a corpului in reactia lupta sau fugi”, Intr-un studiu de cd a tensiunii arteriale a pesimi le, sa demonstrat ci pesimistii aveau in permanena 0 tet arterial mai ridicaté decit optimisti (Raikkonen, 1999), Pesimismul a fost, cu o finetionare mai seazutd a sistemului imunitar, De asupra unor adul{i a constatat c& aceia care erau dovedeau o functionare mai precarl a sistemului imunitar decat cei care erau optimisti (Kamen-Siegel, Rodin si Seligman, 1991), Optimism influenjeaza prin mai multe modalitatisAndtateafizicd i {hn primul rand optimismmul influenteaza efortul oamenilor de a evita bolile prin atentia acordata informatiilor legate de factorii de rise (in felul los al factorilor de rise pentru sindtate in al doi | Joana Necula-Cioca — Stressul psihic: cauze, efecte si interferenfe 73 ultimul rand, opt persoanei de a-si mentine o dispoziie afe un eee. Pers pot objine un misi bun sprijin se factor de reducere a predispozi recuperiri i astfel, persoanele opti speciale pentru actiunea asupra stress Trebuie menfionat. totusi cd optimismul inceteaza sk mai fi trisditurd succes interperson Suportul soci sare de cai verzi pe pereti”), sau in cazul {n care este asociat eu locusul de control extem, subiectul adoptind un comportament pasiv in asteptarea extrem de increzatoare ci lucrutile se vor rezolva de la sine, cu ajutonul Di atunci cénd, pe fondul LCI, se transforma iectul persist’ cu tenacitate in schimbarea unor situa netransformabile) ‘cameni de stiinga (Weinstein, 1988) cred cd optimismuil este 18 tate mai ales atunci cand el poate fi catalogat drept un optimism ist. Dar alti cercetitori (Epstein si Meier, 1989) sunt de pairere c& majoritatea optimistilor sunt ,oplimisti constructivi”. care fae efortari activ ete. Optimismul este de asemenea incapatinare care sunt pusini la umar, sunt optimisti naivi” care cred ci totul se va rezolva cu eforturi active din partea lor. Asadar, daca exista optimisti cu rise 1 Probleme de sinatate, este vorba de acest grup restrins de indivizi care se adapteaza prin evitare. in ci , ca acela care ii ,orbeste” pe oameni reale cu care se confrunti, trebuie si fuim in calcul mai ales beneficiile cA acesta fi mentine pe oameni mai snatosi si mai in urma bolilor, “redinta religioasa in pofida multor sex diverse cercetari subliniaza 1a unison faptul cA increderea in Dumnezeu si frecventarea bisericii cu regularitate crese longevitatea, imbunatajesc calitatea morald si sociala a viet si influenteaza © ppnumeatd exgajao wioues nogy e916 teluatiodxo v sjeinou ap eioxsu¢ (e201 “Suen now epruwsid 1 op runs ueioon, ~Sxomiay 40H yong, ronuoa 2.207 eae v. snu9g psoas Wasuoy wns) i | | pee Eee ‘Bena ]ussutuoy n e9ae 10d aue> “(rman nu sepa 294 BS pow Isa0e Ut 18 89 praiput ad wu 1 warELOfeW ap asndut asvor aids “where yatazau 9] 1 az89 ad voswaro ps 2p emnosaiy Is20y foo ap 9 “BIW uORLOD tuswoduun a0} jor u 1249 ISI “ININSSANS Bing aivod sandap 4 Pe osvorStjos 18 opesour spur P Impesi wo ymidey wpeaar fern ut loyjsies ap ajar « © yevalausd “yoy 76 loana Necula-Cioca ~ Stressul psihic: cauce, efecte si interferente aceasta nevoie este satisfticuté prin intermediul priet tret legiturd cu suportul social, acela prin intermeditl! caruia se poate satisFace in capabil si absoarbat_ sire ice inerente fiecarui satisfacerea acestei nevoi persoana reujeste s reduc impact stressante $i amploarea reactiei de stress. antistress. Fa se refer la sigurana pe care persoana simite nevoia sto aibé referitor la sandtatea sa, a profesia sa, la familia sa. Accasti nevoie poate fi implinita in masura in cate individul acorda suficienta atenjie alegeri profesiei, partenerului, evalutiii propriei sanatati, Un om care isi ingrijeste sanatatea, mai ales pe termen lung, are mari ganse si seape de prime} ‘mor stressuri majore reprezentate de viitoare imbolndviri severe sau de complicatiile, adesea redutabile, ale bolilor de care deja sufera (lamandescu, 2002), Nevoia de nowtate a experienfet este sinonima cu nevoia de , senza noi”, fie ele, intelectuale, afective sau spirituale, Aceasta nevoie poate duce in timp Ja formarea unui reflex de evadare dint prezent care, este incdrcat de stressuri minote nenumirate. Acest reflex poate na ca atenuator al stressului, chiar in cazul concomitenfei unor drame existenfiale, Ingelegem acum, de ce asigurarea din timp a celor tei nevoi Psihologice fundamentale constituie premniza unor conduite de gestionare 2 este pust in legaturi cu buna functionare fi 3. Reglarea optima a nivelului de aspiratii (NA) si a coli de osibilitati (NP) Conform: psthologiei dinamice a lui Kurt Lewin (1967), orice individ ar trebui, pentru a atinge un prag de implinire sau macar de ulfumire in legaturd cu viafa sa, si-gi evalueze gi reevalueze periodic raportul dintre NA si NP. Ar exista patru posibile raporturi intre cele doud niveluri 1. NA >> NP, relatie soldat fie cu frustrarca individului, cauz de faptul c& isi propune mai mult decdt poate, fie suprasolicitarea acestuia determinat& de muljimea sarcinil necesare indeplinirii scopurilor; loana Necula-Cioca ~ Siressul psihic: cauze, efecte si interferenfe _ 77 2. NA NDP, situa poate, find pre depres 3.N aparent optima, dar care in timp duce la nepropuniindu-si niciodata nimie mai mult poate fi sinonim cu resemnarea, 4 4 de faptul c& persoana igi propune pujin mai mult decat poate, lucru extrem de bonefic pentru progresul. si subjectului, Aceasté.relatie presupune un stress de supra care ar costa pe fermen lung mai pofin decat resemnarea Cea de-a patra variant poate fi obfinuta prin aprecierea lucida a lor, evaluarea edt mai exacta a posibilitafilor si prin evitarea stabiliri te inadecvate sau absurde. Aceste aspecte trebuie avute in vedere relajia medic-pacient. De ce, in care pacientul trebuie si-si modifice stilul de si fi fe acest reglaj optim, obiectiv intre ceca ce vrea in mod ideal” si .ceea ce poate”. Suportul social Suportul soc ale unui individ care ajutor practic sau ameningitoare” (lamandese ate fi definit ca ,ansamblul relafiilor interpersonale procurd acestuia 0 legiturd afectiva pozitiva, un ormatii si evaluari referitoare lao situajie 2002). Are trei compons He Pentru menginerea echilibrului psibic, estee vitals manifestarea a macar unuia dintre aceste tipuri de suport. in mod obisnuit, vehicule pentru manifestarea sa pot fi mediul familial, pric institutii de profil (biserici, scoli, spitale, societ non-guvernamentale. Sprijinul social fi poate ajuta pe oameni sa se adapteze mai bine la stress din punct de vedere emotional, determindndui si nu se mai gindeasca Ja factorul de stress, Ruminarea cu privire la un eveniment, la o sit implied autoizolarea. Un st inal pe oameni care au suferit recent un doliu a constatat c& aceia care ruminau, ca reactie la necazul lor, erau deprimati petioade mai fungi de timp (Nolen-Hoeksema si*Larson, 1999, dy sun eosopso4g Sud} BaLEQIODEN psajoxd eamquiy9s, reidosde uateud youn eauB0qy ‘rmoueuyy noses us auequiyas uipatsa earnquuyas, sou re9siyo ojos vasesedas bond pons easapanig ‘lets 2p mnrustowed ynsa35¢t ‘st Up we>ypayo1s9 nu 2389 HD5UH BS Wo atrzodstp Bj BAS BA ,2foM2, ap EUOdEIE oH9ou “ep youg “eso! Yu aIAWAMUD nosed ad “ejduypiw vs 14, aunayydo ap nuns [08 inpmodns p ame ut aq ‘am ! iquuaujna yo ou “2ep “anMpratp Te apupeuosiod ap myndir ye ‘012 a0 unssans je ve piafpuy anes ap rasep! SSNS |MANAHOD UI ayEAN DSH J djaieynzar mor “ganerdouo azojes o aie aye I$ soujOR sminp\. iipou ap 18 sts op ameBap 1S eareuyeuosiad ap u poof 2up “peu 6L ahuanapiay | atoafa a2nn9 “>iigsd assay DOL) DpIDIN DIDO Juns aiualayip aIs20e Up afsup) squauMUOSa ap rfesDaze qui Inpow uy wet afuorayip east sep ‘fay HEe]IOe wouwwo to. yo aundnsaud ayey 1S sowopy in] vjeds “puRd Halfop fe ‘2antzod 2[29 reap aoiyisd 16 a9rz1y wsipmeups widnse ase ye Yn Ded tun me annedau ojaiwotnuana go lem Lamiaatog ayjnur text a]90 “aqUBssans Juns yfoaun joap 18 ueoyspour ezwaai9 aanizod ajamuamumuar> eoep seI49 lid ul "212p94 9p ajound ayaus tein up ELDHHUD WSO} & BIBDg 7 anoodsoi injmotaruane iuatod yoyput aavo feyound un emuaayy repuode P-s 18 ( oIO0s “JHBmups BaLeIS,,) IHOFaIES ned UW alednus “squauuruano ajapediouud oxenpera so} ne “fansy -tjoq v aiuedy 9p tanosasy vat pesot so ne “HOSsaNS Huse giao pluanyur o ne INOUE 1B ep yuoupUDA9 un P| pundses anuip erfejar0s weziyeue ne (/961) aqjey 1S sauIpOH, “oI 10 2P IMpowr ws ede ama sopLBquiTy>s moeduus areospts BS 189100 9p amowrouad w yindaoiad 1 ayeod ugoytpow aseosoumu eles op inynpour B azeqangos soo go yey nw oye 18 souNjOH, aypy 18 saujoy nypos aoyonad wioondy owen. fnjoudeo WY {wana wos (auapstoaK nes owoIe sjoun) aarsuojap auistueDeU yoye @ 8 e9 ‘sms BU 2p azeede ap sojousjumaur eadasy -uossans von \Soayp no gremyosmadns puesoduaruoa aun} o-nur YseInyes aIsaparop oe why wy tansciosd sojuorsey wluaystx:y sonnade) tatiejar ruped uy ‘sipau ang ap arsnjout uodns ap tnd Mul FOUL Mes BIMUN sLZIUINy wluUEYOdUAT IS PALO Io aq aIl #8 ssans 9s AMOSIPUL aISa HOSsaNS JOysuDse am ad sojaajoud nox ‘aisaudap oy sindstpaid vou IMU nBaXe Nes YRI90s a1Dpan ap "NAP Aue BID0H “snjd Uy -(prEBIEHY 8 uOsUIY 9p Heit ahuuasafsans 8 21980 aenOD “IYIST jHsTaINS — O90] )-DPIOIN DUDS] BL 80_louna Necula-Cioca ~ Stressul psihie: cauze, efecte $1 imterferenje ‘Anul now ite cu legen ArcAtura stressantd.aribuit Fecdrui agent dar constituie, pentru medic, baza pentry tea crizei de via in care se giseste larea_unui scor global care reflecte acesia Criterii generale de evaluare a rezultatelor: 50 puncte: fara probleme semnit 151-200 puncte: ugoara crizai de viata 201-300 puncte: erizé medie de vias; = 301 puncte: crizd majora de viata ‘Scala Lindemann imentelor de viaga cu rol de agenti sttessori si care indica, de asemenea, potentialul patogen al acesiora ‘Aceasta scala indica 0 ordine si un punctaj destul de diferite fata de scala Holmes si Rahe. Specified acestei scale este ierarhizatea separati a evenimentelor patogene din sfera profesional Eve ne generale 1. Devest! pareneral 2. Meartea uni rudelpri 5. Accident boat sever 4. Divort 5. Boala seversa rudelor 6 7 8 Conticiprocese jurdice Rapireviol Conficteconjugateicu pirinit 98. Zgomot uy fnanciare 11. Talburri ale somali 12. Deteriorar ae locuinfe 13. Supaat pe sinensis Joana Necula-Cioca ~ Stresstd psihie: cauze, efecte si interfereme trea proqurlor orl casa sau la servic rea excesivd a antomobil Mancatlexcesiv sav instante Separate mie: Concediu cu automobilal Grips, riceala Pensionare Sirbitori in familie (Paste, Criciun, ete) hemi profesionalt 1. Condit grete de munet ro) 2 @) 4] (0) 4. Manet sub presiun (60) 5. Certuricu sel 6) 6. Certurieu colaboratorii 6) il an 8 6) 8 (as) de munca a) (Ore suplimentare sau lucra in week-end 40) t . G5) instruirea colaboratorilor G2) Drumal pin la servi @2) Mancatul ts canting a5) Chestionarul Jenkins (pentr tipul psihocomportamental A) La urmitoareleintrebari, vd rugtin sit incerewiti raspurnsid care vi se potriveste cel mai mult Nw exist rispunsurt corecte sau incorecte, asfelincat va rugam sa alegeti raspunsul care se potriveste cel mai bine Dus. personal "muupe gs stidsip uns pep sour feu ang ‘roHe WSSupR } yy SIEO} TUNE 1995 Up ‘mugunu osotyudu © uae ad osm Z24ynUe9 Bs PL “were 0 mu sop nagunguip 24 quay gute 2p Z3}0~ YY eugnquy wg ‘uur up eases advoude p "4o3sap0 ‘> eqoours wp 09 pa. 1 2}2<00;puun 2auyp 240 (0 pemiaumyoduorousd py naguad) ra-s08uy pamuonsy.y pe ‘y [eiuauyrodwosouisd mindy eluezaid nnuad anvoysutuas asa aiound gz aisad jnuoog 'ou9s uy wind a0) ‘p ‘sous ut ured yeu 9 ‘Sous up ew P4993 s0}95 Yeu nate yes2u28 wean ney Z 129 a eaap sop yeu 3 9 ad 18 wo Sep 9p 1 PG 498 ua ad wo poseontad eas ehupuDy ne yeja9 dn us Ww 01 rw au0Rare9 “p {8 oluaaijiang Napa 92 AIS PANDAS DOO PIROAN Baw ‘up su08ay09 8 rotuto eriuofeu pp aSzauo pun eu Haye y assed 2p ans “sour9 pa 99 [0% reporony adboste wings gus np ‘2981S Yu aio} eU 1gejonnuo> xp wand “g ‘nudes ap nai 1 ats ou jess pup» Geasw wuoweuadwoa ap da 29 °§ jowop tees Se} 0-5 aon3e ure nie Baad “> wun eareyuofew wy rednoo Wns nIpou a songsedou 16 vexeau your ‘aoresedsu ued wusroud wy p2e22129338289 YA UI) soresedou rexead feu ‘plusangie nop P BIO © Higes ie eae“ ‘weporu (adzeude) 9 cxtlnoup 8 v naued mpaoin: 3504 saw. 210010] upORT ga pnp ‘armpae iiasoian B H99fs PEMD MART prssaAIy ~POO|y-DINBON BUA TE 84 Ioana Necula-Ciaca ~ Stressul psibic: cauze, efecte sl terferente AS tana Necule-Cloca ~ Stressul psihic: cauze, efecte sl interferenge ‘8. Sunt rita intro masurit mai mare decit observa ei Sconul peste 24 puncte este asociat cu prezenta tipului psihocomportamental © eee c fionarul Lumpkin (pentru locus de control) Urmatoarcle intrebiri apreciasd manera in care evenimentele importante din viata noastra ne afecteaca Voriante de raspuns Nu sunt deloe de avord; -sunt de acord: ‘ Nu swat de acord, dar nil in dezacord: 4d Sum perfect de acord 1. Cind fae planuri sunt aproape sigur cle ideplineses 2, Pentru. obgine o slujb& buna ebuie mai ales sf fit in leu potivit la momentul ni ceca ce mi se intl; rentcle neferiite si dnte surintee unei viet se datoreaza 5. reusi depinde de capacitiile Fecarua gi nu are nimic dena face cu norocul; 6, Adesea sim c2.am puting influent asupra a e2ea ce mise intampla Scorul maxim = 18 puncte (LCE) eee Scala de optimism (Scheier-Carver) Va ru in farce des im sd rdspundeyi fa aceste afwmopit, alegdnd una dine cele 5 posbilty, timentele Dis, imu de ceva ce gaindese oamtenil in general implet de acord mu pot siirdspund nici prin acord, wi dn suat de acord: sunt complet fn decacord rin dezacord, in momentenesigure ma sstept sé se intdmple cei mai edu Numa pot relaxa usr, 2 3. Dacd ceva rdu ar putea sa mi se 4, Intotdeauna vid partea frumoast§i 5. Sunt intotdeauna opi 6. lini plac mut prieteni trmple, se va st lurninoass legatura en vitorul mea, Joana Necula-Cioca ~ Swressul psihic: cauze, efecte sl interferente__ 85 9. Nieiodara nu se intimpla ca lucrurfe st mearga cum dorese eu, 10, fn eneral, m suptir prea uso. 11, Cred in proverbul “dupa nor, urmeaza soa 12, Nu prea fin seam de Fcturile bune care mi sein Punctaj maxim: 60 puncte. Scala de autoeficacitale (Schwarzer) Mai jos sunt date 10 afirmati repres adoptoyt cand va confruntati cx 0 sitwapie incerenit litera care oredet i indicd eel mai bine modal Dvs, de @ actiona in general, «a. nictodata; |b. ecteadats «, adeseari 4 intotdeauma reusese s-mi rezolv problemele dificile. dad cineva mi se opune, gisese mijloace pentru a obtine cova ce vreau, 3, Ese ugor pentru mine s& persist in indeplinirea scopurior mele, 4 Am Incredere cf ma pot deseurca eficient lor mele, siu cum s8 is din situa impre 6, Pot sé rezolv cele mai mule dintre probleme dac8 investese efortul necesar. 7. Ramin calm cénd mi confiunt cu dificuldti deoarece ma pot baza pe le mele de satufionae, 8. Cind ma confrunt cu o problemi gisese de obiced mai mul rezolvare. 9. Cand sunt ce am de facut 10, Orices-ar intéonpla sunt proghit i fac fa sti capa Scor maxim = 40 puncte, 7 Scala de robustefe (Funk) Mai jos sunt redate cateva afirmapit asupra carora oamenit iferite. inti cu atenie $1 indicat in ce masurd eredeyi 8 este adevérard sau nu fiscare roposiie pentru Dvs, tncercuind varianta care redé cel mal bine opinia Dus, a. mee deloe adevarat 4 putin adevarat adevaror sznyuos ayequeunnes 6) wo ul zauor}geas¥s pugindow 98 fut tnogdau ea29 996K “Bt 38 jus a9 2adoUE ‘sf proud ws yod ps wy “equunyos ap eum jqrqosd y aso} uy eau ele, “| |S aaoyyd prespsape oa ‘nos 280608 1-95 joy Ip also ay puto|goudo te pues ‘oan anno} wumsuo> gar ys eluIpuDy wie “Ed nose 1y ww © ap esun$ snap ne yo 2189 ag 29 HUES“ 1 ae asvo.sinp ‘ase A Bj osopurd ew PUR “5 aury jgegord y 100 opesaid 10d ws ey “PguAIgas ap ian 9s fouHUEs UO2S9p Wy “6 ‘lea ty apo undoos yane wre nu wine Buea *g ‘aiuosara 3p aud 219 EA vaseofguivzop wa ps twezeq yu oxe9 ad iuowIeo eo wedaNEEN eS (I'S tg asoum> 1-29 ato no 2504408 PUP) “| itm'> {poze ap wind wns 9 ‘p07 ap uans2av0 ns 9 ‘paose ap 1}deuo> suns 9 sof wa ap surdys ap Henpgisod g 2709 bunosaed 8 oui “bless ap 31039) i Bs apna 04 MOMIY) Biuass09 ap vjo2g round og |-set = farsnqos prooyar axe> yru09g 809 asnowsuion dl eaad yu 9 gunuligo eouNyy 18 ahuouafionr a1safo Benno ‘iyIsd pAssay — DOOL-DPOAN ao und ase9 99 ayaa ‘ut ad yazdns 9s waaula pu un ey be oF Yemse 98) 29209 ap pup uuu: no wide ea 28 29 ey ‘oun ap ayeuseizmua auvosiadwistNo yo zouLRe ‘loupe wf outa 9p efid eane 29 east ‘vended yunsosoqu axed os yn vita ide 9p awa, suzas uns mu 24093 woundjs ny ys me eur 59 i Be Ta Boe} gs Pou 23e9 exautD ad wa ei8ajtadosd zaio0.09 musps n313 arto aI nu lamigo ‘tsdyord nated eluis moos rep Hts reaeaape no 1 P| Aanp BisGy uEOSIRd © | €9 yueosiod 98 2gD9p wean yew aut matad 2489 14>89p Ih}a na zasta "unds 29 e299 aiuoye na ginose uate 20 aun una ULE ‘o-sojay we ga ans yw 9p anuyeuyaanqa ‘oinfe ye ws pupa nn ‘yung gesepefo 90490 ap mv 19 ganna, up 9 815 1uns “anuj ey 4 yd rng} # aed 10) (R38 ap Hyndaeus mys 1 se uns waa nas wip z2:391 popp 2{indo3 5 ump "288 Up eisoud mos eum 99 2uzara ap Moat ulp ato ge re po 9 au} qoud| oe apsapo mun p aiuasafianad op9afa Genod “aIyiRd [STAG PHOT uouafiamu 18 ajaafa aen09 ‘aigisd JaSvaINg ~ D90Iy DPD 19} qUIYDS es N9HP amo} I52 HUY NaS 24 “Tb aA-OF up 6c ru gg ug 9E se te we te oF ‘6t 90nd Be ‘bag suLAiat pugo Fesfuetap BN LE sae 8s rqUIDs BS a}sodusatsat29190 2G) 11 ON DuOT OR 88 Joana Necula-Cioca ~ Siressul psihic: cauze, efecte si interferenfe 20. Ca strice plicerea 21, Se Intdmpla a fia dominat de anumite sentimente pe care mai deg ze 22, Prevad c2 viaja mea va f ea sens si scop. 23, Cred ca intotdeauna voi avea persoane de incredere pe care fac ceva cesmi face plicere, este sigur c8 va interveni ceva care simi cong pot bazs 24. Se intimpla s4.am sentiment ea nu stu exact ce este pe eales8 se petreach. 25. Se intampls si sit e3sunt un rata, 26. Cand mise intimplt ceva, am tendinga st subestimer sau supraestimez importanfaacclui fp, 27. Cind mid pindese In dificuljite pe care probabil va trebui 58 fe tnffunt fn le pe care le fae zlnie sunt lipste de important. 7 luenuil sub contol, 1 este de 29-203 puncte, peste 140 puncie este semnificativ ientul de coerens eee Scala de stimd de sine (Rosenberg) Va preseratm mal fos 10 propocti care descriu sentimente despre propria Dv persoand Vit rugdm citi cu arene flecare propecite si indicai prin tnccreuire. care Aintrs cele 4 raspunsuri vise potrivese personal 4. sunt in total desacord: nu sum de acord de acord! sunt total de acord, teodaté ma simt nefolositr. Simt cl sunt o persoand de vafoare cel putin ia egalitate cu 4 As dori stam mai mule respect fa de mine insu, 5, Sunt capabil sac lururie Ia fel de bine ea ie 6, CAteodata ma pandese c4 au sunt bun de rie 7, Amo atitudine pozitiva faa de persoana mea, 8. Simt ci nu am prea multe motives fu mindru de persoana mea 9. in general sunt satisficut de mine insumi 40. tm general sunt inelinat s& cred despre mine insumi c8 dau grep th ceea ce innreprind. Scor posibil intre 10-40 puncte; peste 30 puncte = semnificativ pentru stima de sine inalta, Joana Necula-Cioca ~ Stressul psihie: cauze, efecte si interferene 89 Chestionarul HAD (Hospital Anstety and Depression) ‘Va nigim <4 réspundeti la urmatoarele intrebari avind in vedere ceea ce vi a tampa 12 siptimand. Nu reflectali prea muk la aceate intrebiri, ci alegeth ispunsul eae va apare cel mai la indemdna, 1. Ma simt desea incor surescita: a. cel mai adesea; D.adeses «din cand ia cid; foarte «. citeodat 4. dato. Pot si ma bucur asizi la fel de: 8. exael aga sau maim b.nue chiar as, dar céteodaté mi mai bucur; «mai pufin, doar cateoda regiumea stomacului (in capul pieptuui) ,adesea: foarte des. 5. Ma cuprinde cite o prevestire nelingttoare 8 ar putea s8 ge petreact un lucru groaznic: 8 da, foarte purer by da, dar na extrem de ptern «pared sini uneori ceva, dar nu imi fae nici o grija; « d.deloe. 6. Micam pierdu itesesul penta ginuta mea exterioare «cu siguranga asa este; ‘mise intima edteodats; mi se intémpla foarte rar; «nu mi s-2intimplatniciodars 7. Sunt in stare si rd gis vad partea vesel8 a luerurior: 2d, ta feb de mult ea pina acum; b. nu chiar aga de mult a inate; oust 07 ON ‘SuaKBHEGNg oy -p sede} “AouosiOd pu uoneAno}y ~ "HY ‘MOISE “EZ 2861 ‘2uuatA-ueBiNNg-OK snqny iss a ‘sonvewosoy>‘sq uy spuaxt wapoyy ue smug pur ayy ~ Fa “smOAYIS “9P -yRUON “ze 0907 nSainang “eeoipopy ISON Mo PaURIBIAUOD — “4 ‘omA2HED “1 YezOd “A “EELOLG MENT “|Z ‘200g ‘nSounong “eo}powosuy p3 ‘feoipaus jonaed ® teroosoWsd! eaunysuowurg - (par qns) “gry “nosopuouiny “ “ezz049 weGN “OC {L961 ‘Suey 11 ‘aNDIMHUSD aImOIONDKSG ~>y Pa “nfomong +e Pa yvossad je earayn> ympsouunpung ~°y 661 "woy>aNyy BeHBA SIO “"MuEHFOx! Ssansiy oypojqyss seq — yy "uMeUI9pUry “ZL INEIDDIY "OA man “sso¥ord Fuldoo pire ssons a9 WUa30%} ~ ‘C')‘SuOYLRG “Sh IPaIV avTOjoMsy— ef "ABSOpUELR] “FH “nfommong “WY ‘Pa “uss ayo 1 usd yasens ~ nasopol“¢ "200G “nSsinongeo;purou py tsnoanseged 6 eoiojousd exnmodsiod Up auisd nog iy taser “eLot‘nSomang “eopedojiouy 1 youtuns pa - usd sang "yt SPLGL HOA NaN ‘Hlouy — ey nok pu moeypg y ad6) HY UeUUESEN'S Meany Of “6161 “E9S-1S6 'S “26 “f uma aUY siHoned onorejupsod uy anojaeyog ¥ adkL Jo vontayipou ayy. yy “eau “6 6 uss0n 309 aUene4D Y ppOW egpOW mtr voy pana ‘wopuo’) ‘meq weary “S “S aD “f ‘8661 "Bagiepoy deoyssg aospeyy ~ yy od uDeNpENY“¢ 661 odEN IQ eeC| Pa aE sais —"y we 861 8889 42507035 Ks pe 8 oueus atdood opt usu go Ap ‘y *Ss40u0y “1 ays [Se lg shuaiafianit i ainRfa aemvs “anys pussouig — VO0I-OpIOIN waaDOp q tas = around py asad saiound |z wxeut 2096 e1 aU094 “p {yo 3 2 9p wioun Pasenase SP nes auniz99>1 9p fuser FUN wazeuo|s 9p ‘YD oun warsniaot ap eanang Yod EW Pt ‘epornis advosdep ‘sep eaxd n> Ssep ap trusap q ‘sop aucoy 2 axe}o1 vi ¥S 16 pouoo nels es 10d “et “wweporoia adeoade sep vaud nu 3 "Sopp sap -q 'sap aucos syatued op aueis 0 ayuss mp apunsdns yy “Zt {a0 ayrus Yeu 9|39 9p p SUL adeoude nop rind yer yrs na °3 05 29 =p uapainay no asaettg “OL ‘weporoin ser a20j-p 12> 6 pupD mp > “Sop ap jmsap 9 indi eased aime oF eu npg aun uid aaa 209 HS UE pQION IaH 9 Ws Sedan 35 Waid > ‘wie rte q !newgaape auto} a ep ‘amynooy wes ys tod nu seduwmase 3p ys tas 2010p ahuosafionas B aisa]o sznns Disd jaSNDaIS —PO|D-MPIDAN PHOT] OG 92 _loana Necula-Cioca~ Stressul psihie- cauze, ofecte yi interferente Rahe, RE. ~ Subjects fe char Psychosom. Medicine, 8: 2-19, 1972; Rosenman, R.H., Fried! ~ Modifying type A behaviour pattern. J Psychosom. Res; 21 977; Rote, J.B. ~ versus extemal control of 128, 1966; London, 1957; fH. ~ The evolution of stress concept” Amer. Scientist 61: 692-699, 1983; fer, M, ~Life after Stress, Press, New York, 1982, impaired health status psychosomatic research 61, 371-429, 2006; ‘Theorell, T. — Life events and ‘ischaemic heart disease. In Troubles psychosomatique cardiovasculaires ~ quand et comment les Huber, Beme, Stutgat, Vienne, 1982; Femoshok, L. Type C and can ‘Thorp, B.~ Seminar antsiress(cilu de Scot ‘octombrie, 1992; Verissimo R. ~ Alexithyméa and psychpatology among bariatric surgery «candidates , Journal of psychosomatic research 61, 371-429, 2008: Ykemi, Y.~ Integration of Eastern and Western Psychosomatic Medicine Kyushu Univ. Press, Tokyo, 1995, Capitolul 4 STRESSUL PSIHIC - modalitagi de coping, remedil Joana Necula - Cioca de coping: defini perspective asupra copingului, sirategit gt tehnici de fie. Mec 1 copingul centrat pe de aparare a de mate cu copingul. Termesul de to cope”, care inseamnd “a face fa un efort cognitiv si comportamental de a icitarile interme si externe care depasese resursele personale” (Lazarus, Folkman, 1984). Se infelege agadar, c4 reactia de stress trebuie privité num relatia dintre subiect si situatie, in felul in individul se raporteaza fa medi biologica, cognitiva si de invatare, Perspectiva biologicd se refer’ la faptul c& organismul nostru are propriile modalitgti de a reactiona la stress. Orice ameninjare sau provocare pe care o percepe individul tm mediu determina un lant de reaetii neuroendocrine, din acest punct de vedere fiind foarte cunoscute cele dowd modalitati separate de rspuns: 1) simpatic-adrenal, de tip “fugh sau lupta™ (Cannon, 1929), eu secretie de catecolamine si 2) raspunsul hipofizo-adrenal ‘cu sccrefie consecutiva de cortizol . Perspectiva cognirivista sustine faptul cf mecanismele de coping se bazeazi pe procesele mentale implicate in felul in care individul pereepe si evalueazi situatia. Se considera c& exist doua etape ale evaluici: primard §i secundard, Evaluarea primar presupune Faptul cf individul face 0 evaluare constienté a probleme, dacd ea prezinti un pericol sau o pierdere, 0 ameninfare sau 0 provocare. A doua evaluare are loc atunci cand individul se intreabé “Ce pot si fac?", apreciindu-si propriile resurse de coping, Aceste resurse includ: resurse fizice (sinatate, energie): ‘oquessons ajafuesumorio enmdopuy be naquad ojesouoo ajtinnioya putsdna aseo “iowta|qosd v axesfozal 2p - ‘Auydoo ap 1 9p aueyodu 1woBazeo ynop wrsix9 ‘panoadso euaigord ap. ayesouot aarugde romajgord Butdos ap auespupsayy ‘y sje varouidyo DeeaPOL “Sp ag anoan auds mueuguopard area) panpadsiod i$ doos porduyy TF QOL ayvod 2s ‘ossanis $6 lipauias Biados ap Hieniiypow “sngisd passoug — Doo; y-DpRoaN DUDOT ‘gsut Suny uouna ag “gu fume ap wanxo eosepe) teessans mudumuan> Nu aL9} ap 989paA0p 98 af] "RauRau es vaumsards ty © wind ‘amsede 2p auistucsou asioatp apnjoul waynd 40-S fary -SSONIS 9p LBS reBITaMLIDdX 23]8 ajeroquy o[si9qj9 aaaid v pzv9a19 |nptarput asd und * edoorad ajo tn area ut jnpow wluonyUL ato ‘nydwaxa oq ‘wyuessans 8 auadaaiad ap ynpow wz $ wareraT90s “eauoun i809 vaxemtonnsy now! g jmidey prune 96_loana Necula-Cioca ~ Stressul psihic: modalitayi de coping, remedii Copingul centrat pe problema dem in cazul SP generat de si este orientat spre ai stressante, Acest tip de coping presupune conduite de acceptare a conftuntarii ‘cu agentul stressor. in cadrul acestora subiect a anterioard; informational); ~ elaboreazit un plan de actiune (cel mai important moment, in special pentru problemele pe termen supra agentului stressor, in scopul i sau a feluluit in care acesta este perceput. Evident, strategiile centre pe problema pot fi orientate si spre interior: se poate schimba ceva legat de propria persoand in loc s& se schimbe mediul; se pot schimba obiectivel Pot gisi surse altemative de satisactie sau se pot forma noi capa aptitudi Copingul direct poate consta in evaluai succesive ale s agentilor stressori, putand fi considerat din aceast& perspectiva si ca un coping de reevaluare a problemei, Reevaluarea probleme’ consti in reducerea diferenjei, percepute initial de catre subiect — intre gradul de ameninjare le resurse, fapt ce ajutd la perceperea situafiei ca mai tolerabilé decat a fost initial (“reinterpretare pozitiva”) Persoanele cate apeleazi la copingul centrat pe problema generatoare de stress prezints niveluri mai sedzute de depresic, atit timpul, cét si dupa depésirea situafi citaji de Atkinson gi Hilgard) Copingul direct, activ este sp intern, care datorité convingerilor lor cu privire fa posi mediului vor avea in planul eonduitetor sanogenetice o mai bund atitudine faja de prezentarea la medic si o compliantd terapeutica crescuti, Acesti oameni apeleaza frecvent la suportul s de_pierdere Ioana Necula-Cioca— Stressul psihic: modalitayi de coping, remedii_ 97 spingul centrat pe emotie denumit $i coping evitant sau indir e Prd iesire, ireparabi face fata stressului, si cuprinde in general modal care 0 confiuntare decisiva cu agental stressor nu contra, aménaté sau anulat. Mai general, el presupune reglarea consecintelor emofionale ale evenimentelor stressante sau potential stressante ea concretii asupra lor. Acest tip de coping are rol pozitiv atunci cénd nu depaseste o durata rezonabild de timp. Il putem cataloga ca o strategie pasivi, de uitare, subiectul incercdnd 0 relaxare emotionalA prin abandonarea tentativelor de rezolvare a problemelor. Printre comportaméntele caracteristice acestui coping se numéra ~ aménarea deliberata a actiu imposibilitatea de moment a rezolva = renuntarea la actiunea init locuirea ei cu alta, mai ugor de indeplinit si care procurd o satisfactie asemandtoare; ~ represiunea, ca modalitate de respingere voluntard a unor presiuni sau tendinje de satisfacere a unor dorinje, negarea emofiilor negative si trimiterea lor in afara constientei. Reprimarea aspectelor importante ale identitaqii unei persoane, poate fi , de asemenea, periculoasé pentru sinatate. Jn acest sens, un studiu realizat de Cole et al. (1996) a aratat c& birbs homosexuali care isi ascundeau homosexualitatea au fost de trei ori mai prodispugi la cancer si anumite boli infectioase pe o perioada de 5 ani decit cei care discutau deschis despre homosexualitatea lor. De asemenea, aceiagi autori araté cla barbatii_seropozitivi homosexuali, boala avansa mai repede la cei care isi ascundeau homosexvalitatea, decit Ja cei care nu 0 ascundeau, Unii cercetatori au impartit modalitatile dé coping evitant in doud tipuri de strategii: comportamentale si co comportamentale includ angajarea in exercifi fizice, folosirea atcoolului sau 2 altor substanfe dapante, exprimarea furie abandonarea _problemei de strategie de atunci cind subiectul realizeaza ia celulelor NK. Aceste consceinfe sunt in sine J WIEUOISHONSEP aysa wayeH|eaL ak ULM austuKooU “aapor op found “Gossans ynjusde) vayyeos no waneyunsfuOD “nos UoLULD) Ye teu awenoduwo> soyumnu ins BS nes gonpar ys ays suoo 82 ‘azeipde adsop 1p) INU BZPOIOUST 9 azarae Ys Uo azayoseu ys doos ydaup ne auisyunoawu ays2o¥y “anyisd ooutad tnun vazadaoiad vf ‘uejunjoauy anvjer ajusureyodwog nes unpuys ‘ajusuMues ap LMI vo auiyop wns oxemde ap ajauusiuvosm “(qgot “us supeydsg WeouoWy) YT YSU 2 ssanis 9p 1woIo¥} op nes ajoouiad aoun vaiadaaiad 9p joud a3R9 ayewoNe dd1Fojoyssd asaoaid a[2ce" asitajap) snyng wv amespde ap sunenyadsd UeoHOWY) AHS myng aapupd ap 31 UDO IP (cog nasapuewey) purty 3} area ad aquessanis 219 ut |npour By] 2, Bde BAIBADAPEU MS va 66 “ypaius Bindo> ap tonpipou ‘oigisd jnssoaig — DoOLy aN Buoy & 2p Pumas pull 95 ys nUO}#8yGO A189 mynssar ® ads wroony 0 ys unyop aro od eat ais9. Buidoa 2p sojowsuue 9]@ an1oou gja}29y9 aonpos “yqejontos unt ap ayeay ajaciayqoud Huatod Jojauojqoud yiey aoey e nnund yuajqosd WBurdoo asasoqoy ttudtue ‘njdwoxe ap) mun wazeurtuopar “(0g atequioa e nnuad 9p indy ajaqiu osasojo5 muoueo yo ymydry ULE wound “ganoRad Uy atsdodsyp no zoyjusioed jnzea wy ‘pgesoprsuos vse vosonSouo ap jlqesuodsa: y ae “earn rm yejontiooou UL ee ‘noe Suido> ap aurstresow Baseaso|0} ES 8 oysdadstp m: red ¥> jradey wworpur ne ‘ey 999) ap Jo] inpow 18 ayuountUana soISa0e fe ‘m9 ajayuauutuans ou: uaqo uotoed ‘aisdadsip uaytp adnaB tan ap aimdopr wossans 1 vereduiog v #u2y5 ‘ssazis ap mmyoatu 1weonpas WIpUy eu J29 a1 jo0 9p 9129 ivy ooey v ap aung mur yo yuns | FOjLOINE eayPHOfeUN Suny wouay ad owajqord Suny 9 °X9 9p) 2alD0u ajtouuRHodWOD x2 Tudo ap oynFornns souayue isd pussoulg — Do0],}OpOAN DUBOT BS Mpawiar Suidos 3p jfoijppow -3p de coping, remedii acestor st concretiza, lepartare de rea forma ei extrema, in boal psibicd . care se poate Negarea s& le atenueze Primejdia si conserva ularea este 0 operatie prin care subiectul incearca 1g: ina in inconstient reprezentari legate de o pulsiune. Ea se produce in cazurile in care satisfacerea unei pulsiuni ié prin si produca placere, riscd totusi sf produc neplacere in raport cu si respingd sau simi lent in isterie, dar apare si in alte la normali, Ea poate fi considerata un proces psihic universal, deoarece se afla la baza constituitii inconstientului ca domeniu separat de restul psihismul at de Freud este intoarcer sub forma de acte ratate, simptome, vise, fantasme, reverii diurne psihice extreme gener: idei, pulsiuni sau di ie inconstients de neacceptare a une situ un mecanism de protectie, atat de cel consi Pret unui conflict perman ca rezultat al ref poate chiar legat de boala sa. efecte importante asupa rel i pacientul Projectia Este un mecanism de aptirare arhai hologie se vorbeste_ de proi iectul percepe mediul am rispunde interese, aptitudini, obiceiuri, stiri al in fun ive durabi sau no qUaA204} aq "BIs998 Up BALTOP are | Sap yet sep “uawoURy jsooe op plej eluesojo eqle BS oIngan az¥D Joo 1S ynoqpou ‘WOTONd-s}pauE jor Up Yo[siDaye viueutwopoid “sojsetTIqesuodsa1 vosyjoqe “ulstUDD09 “piuapuadep wud yieztiaiseiva ‘aeujoq injnwo & ajeyouryoduios 18 oanaage foSauBo1 |p w[s9e 9189 aysouflax ap quarso|9 njdiUaxd ‘YaMI}OAZAp aye areouayue ade wy YeNy asa Lupur un azeo us mnpesd no 1S vaxequutyos yadasoe prstpur un a1va no arezZ9 ap tnpes8 no yjouortzodosd yoaxrp aise afuupuos 1arsoae earestianuy “exsqduI09 app aun 1 luymonys 4 2p auotuEyoduu09 ap 212011 visadioyy ‘mymuayoed updnooard ap ‘arwoaputa nujuad royd BioUD va 2 Ba pugd foun vlog uIp paraquat id un ais9 vorounyqng, 10 doas wo am area aienu0> asap respesuod & pag Ip Uy asuaduuosat foun nasout paigns eiexoduiay a 140 ane — 40} 2p jnsaoord suasap v njuad 2101s uoUwop > 2p wisiuvsatu 1se9y “In| doo ap Tonjopow “aiyisd pisses — 030), wojAae B ALsN|UL — Jojaaou “oyLins|rdutt ® yitonSuoout wanyzyfeue 90] are area uid ynsavord 9459 waxeinU0-> “(ede waa) anyeg undid sojayuanu-ege prueyd wnsd uy aysa 40} aneziuundo ap oj 9 ‘asaa01d s01saoe Pau! JojENMIONIOs weaoope puoy ut apundsex 18 adooiad wueosied ifop ‘saooud 3 iar 8 aitounUes apes ajsinquy up jduoxa ap yo mes nore areina nes areino wy Eze0I vo sinusigo pow u “siaaut ties aurosiad oun yzea pau njdsaxo ap ‘pzeojsatoud jmooigns iuuop loud ap ajtoury snd asa ymoaiqn: voneuay axidesiody ap jnysay, “yseyosioy) ayezipsep. rosiad

You might also like